Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.18 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Biolugia 0 2355 405973 403216 2026-09-05T22:51:02Z Fausta Samaritani 15085 405973 wikitext text/x-wiki [[Image:Larus_portrait.jpg|thumb|250px|A biolugia studieghja a vita.]] A '''biolugia''', '''biologia''' o '''biulugia''', chì etimologicamente vene da e parolle [[Lingua greca antica|greche]] βίος (''bios'', "vita") è λόγος (''logos'', "scienze"), hè a [[scenza]] chì hà per oggettu l'osservazione è a spiegazione di a [[vita]]. ==Storia== In u [[1735]], [[Linneu|Carl Linnaeus]] publicò u so [[libru]] ''[[Systema naturae]]'' ("Sistema d'u natura") chì schjarì a [[tassonumia]].<br> In u [[1809]], [[Jean-Baptiste Lamarck]] publicò u so libru ''[[Philosophie Zoologique]]'' ("Filosufia zoolugica").<br> In u [[1859]], [[Charles Darwin]] publicò u so libru ''[[On the Origin of Species]]'' ("Di l'origine d'e spezie"), chì schjarì a teuria di l'[[evoluzione]] muderna.<br> Trà u [[1856]] è u [[1863]], [[Gregor Mendel]] cunduce i so esperimenti.<br> ==Riferimenti== ==Ligami== <gallery> File:Guriezo Adino vaca toro terneras.jpg|Animalia - ''Bos primigenius taurus'' File:Zboże.jpg|Planta - ''Triticum'' File:Morchella esculenta 08.jpg|Fungi - ''Morchella esculenta'' File:Fucus serratus2.jpg|Stramenopila/Chromista - ''Fucus serratus'' File:Gemmatimonas aurantiaca.jpg|Bacteria - ''Gemmatimonas aurantiaca'' (- = 1 Micrometer) File:Halobacteria.jpg|Archaea - ''Halobacteria'' File:Gamma phage.png|Virus - Gamma phage </gallery> {{Scienze}} [[Categoria:Biolugia]] r05gd8h5yibsj0o7qaz84j8zh2y0cya Rebollar 0 10722 405965 334109 2026-09-05T16:08:37Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 405965 wikitext text/x-wiki [[File:Vista de Rebollar.jpg|thumb|250px|right|Rebpllar]] [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Pruvincia di Soria]] aqkvn9h9rebmswl57h6nocpcfq41lol Villanueva de Gormaz 0 10731 405975 335016 2026-09-06T10:08:05Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 405975 wikitext text/x-wiki [[File:Iglesia de San Pedro, Villanueva de Gormaz, Soria, España, 2017-05-26, DD 38.jpg|thumb|250px|right|Villanueva de Gormaz, chjesia di Santu Petru]] [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Pruvincia di Soria]] symat5f9yd1fzfq952m6typ6xk2z4vh Viana de Duero 0 10733 405977 335000 2026-09-06T10:12:20Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 405977 wikitext text/x-wiki [[File:Viana de Duero, Soria, España, 2015-12-29, DD 61.JPG|thumb|300px|right|Viana de Duero]] [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Pruvincia di Soria]] a1u1hdh9q85z7s3d0yzv8tdku46ufqd Velilla de los Ajos 0 10734 405980 334974 2026-09-06T10:19:33Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 405980 wikitext text/x-wiki [[File:Velilla de los Ajos.jpg|thumb|250px|right|Velilla de los Ajos]] [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Pruvincia di Soria]] r672ailckbk4131v8munz69zh708lvs Valtajeros 0 10737 405976 334958 2026-09-06T10:10:13Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 405976 wikitext text/x-wiki [[File:Valtajeros, Soria, España, 2016-01-03, DD 05.JPG|thumb|250px|right|Valtajeros]] [[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Pruvincia di Soria]] jeay64v9tugaxk3y6btydwrrbwpmmq4 Ghjocu 0 11304 405981 402411 2026-09-06T10:24:00Z Fausta Samaritani 15085 405981 wikitext text/x-wiki [[File:Just One party game box, rules, cards, and pieces 02.jpg|miniatura|Un ghjocu.]] '''U ghjocu''' hè una attività libera, scelta per piacè o distrazzione, chì pò avè una dimensione educativa, culturale o cumpetitiva. Pò esse praticatu solu o in gruppu, da zitelli o da maiò. U ghjocu hè prisente in tutte e culture, è face parte integrante di a [[vita]] suciale è di a trasmissione di valori. ==Citazioni== Accadi chì u '''ghjocu''' fussi citatu in a literatura è a cultura corsa. Par asempiu, in i pruverbii: - ''Natali à u ghjocu, [[Pasqua]] à u [[focu]]''.<br> - ''Chì s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u [[culu]] à u [[focu]]''.<br> ==Rifarenzi== * Saravelli-Retali, 1976, ''A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti'' - ''La vie en Corse à travers proverbes et dictons'', Nice, Don Bosco. ==Da vede dinù== *[[Ballarina]] *[[Escopa]] [[Categoria:Vita quutidiana è distrazzioni]] g5r92qdt8cxsdvrzz9i3yevuu2fxblc Angolemi 0 14101 405978 347062 2026-09-06T10:14:33Z Fausta Samaritani 15085 fix 405978 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Taşpınar Genel Görünüm.jpg|thumb|right|300px|none|Angolemi]] '''Angolemi''' (Taşpınar / Αγγολεμι) hè una cità di u [[Cipru]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 212 abitanti ([[2006]]). == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cipru]] skbs9ccj4fci84axl673wyrfk6107qc Victoria (Culumbia Britannica) 0 14437 405979 396537 2026-09-06T10:16:24Z Fausta Samaritani 15085 fix 405979 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:2009-0605-Victoria-Harbor-PAN.JPG|thumb|300px|right|Victoria]] '''Victoria''' hè una cità di u [[Canadà]], capitale di a pruvincia di a [[Culumbia Britannica]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == A cità tene 74.100 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cità di u Canadà]] sq7q27xhs0q327davep6xjs931u1i8s Linneu 0 15878 405982 393370 2026-09-06T10:40:42Z Fausta Samaritani 15085 fix, categoria 405982 wikitext text/x-wiki [[File:Carl von Linné.jpg|thumb|280px|Carl Nilsson Linnaeus]] '''Carl Nilsson Linnaeus''', divintatu '''Carl von Linné''' in seguitu à l'acquisizioni di un titulu nubiliari è notu più simpliciamenti com'è '''Linneu''' (da a forma latinizata di u nomu, ''Carolus Linnaeus'') (Råshult, [[23 di maghju]] [[1707]] - [[Uppsala]], [[10 di ghjinnaghju]] [[1778]]), hè statu un medicu, butanicu è naturalistu [[Svézia|svidesu]], cunsidaratu u patri di a muderna classificazioni scentifica di l'urganisimi viventi. A lettara '''L.''', posta spessu dopu à l'indicazioni di [[numinclatura binumiali]] in i cataloghi di spezii, idantificheghja a casata di u scentificu. == Biugrafia == [[File:LA2-Rashult-2.jpg|thumb|280px|Locu di nascita di Linnaeus à Råshult]] Natu u 23 di maghju di u 1707 in una tinuta in a [[pruvincia di Smaland]] (sudu di a [[Svezia]], cuntea di [[Kronoberg (cuntea)|Kronoberg]]), da Nils Ingemarson, un paisanu, è Christina Broderson, figliola di u pastori [[prutistantisimu|prutistanti]] lucali. À a morti di u sociaru, quandu u picculu Carl avia solu 18 mesa, Nils ereditò a carica di pastori è assunsi a [[Vita|vida]] riligiosa di a cumunità. U babbu di Carl era intarissatu à a [[butanica]], tantu da aduttà com'è casata, à l'iniziu di i studii in tiulugia, "Linnaeus" vali à dì a latinisazioni di a parola dialittali ''lind'' ([[tigliu]]), inspirendu si da un grossu tigliu, situatu in i circonda di a so casa nativa. A stessa scelta era stata fatta pricidintamenti da dui frateddi di a minnana paterna di Linneu, quandu diviani intraprenda i studii par divintà preta. 'Ssa pianta di tigliu hè sempri oghji esistenti à Vittaryd, Smaland, bench'è in gattivu statu. Ancu Carl, par u quali era privista una carriera ecclesiastica, sviluppò finu da a zitiddina un grandi intaressu par a butanica, tantu ch'è u so insignanti di scenzi è ancu medicu lucali, Johann Rothman, cunvinsi u so babbu di fà li friquintà l'università di [[Lund (Svezia)|Lund]]. In u [[1727]] si scrissi dunqua à l'Università, induva principiò u studiu di a [[medicina]], ma moltu prubabilamenti u so veru intaressu era quiddu di studià i sustanzi medichi usati à quiddi tempi, a stragrandi maiuranza di i quali era custituita da vegetali. L'annu succissivu ([[1728]]) si cullucò à l'[[Università di Uppsala]], a migliori di a Svezia, induva divintò studianti di [[Olaus Rudbeck u Ghjovanu]]. Linneu passò a maiò parti di u so tempu à raccoglia è à studià varii tipi di pianti. Dighjà da u [[1730]] principiò à piglià forma u so metudu di [[classificazioni tassunomica]]. Sempri studianti, ghjuntu à a cunvinzioni ch'è l'organi riproduttivi di i pianti, vali à dì i parti di u fiori (petali, stami è pistilli) pudiani essa imprudati com'è basa par a so classificazioni, scrissi un brevi trattatu annantu à l'argumentu, ''Preludia Sponsaliorum Plantarum'' ("Nozzi di i pianti"), chì li feci ottena sempri duranti i so studii a pusizioni di insignanti vicinu à u giardinu butanicu. Quissa li arricò, purtroppu, ancu una cundanna: postu ch'è ebbi l'imprudenza di basà a so classificazioni annantu à ciò ch'eddu usò à chjamà "u sistemu sissuali" di i pianti, asaminendu i so "organi riproduttivi". Eppuri, par quistu ebbi una dinuncia da u statu svidesi par "immuralità" è a cundanna di a Cumunità luterana par "suspettu di libertinisimu". In u [[1731]] l'Accademia di i Scenzi di Uppsala finanzò a so spidizioni in [[Lappunia]], in quantu Linneu era in ristritezzi ecunomichi. Scrissi u resucontu di a so spidizioni etnugrafica è butanica in l'opara ''Lachesis lapponica'' (pubblicata postuma in u [[1811]]); in u [[1734]] urganizò un'altra spidizioni in a Svezia cintrali. I risultati scentifichi funi illustrati in l'opara ''Flora Lapponica Exhibens Plantas par Lapponiam Crescentes, secundum Systema Sexuale Collectas in Itinere Impensis''<ref>[http://caliban.mpiz-koeln.mpg.de/~stueber/linne/lapponica/index.html] Bibbiuteca universitaria di Culonia - Flora Lapponica.</ref> ([[1737]]). In u [[1735]] si cullucò in [[Paesi Bassi|Olanda]] è tarminò i so studii di medicina à l'università di Harderwijk. Dopu parò si scrissi ancu à l'[[Università di Leida]] par cuntinuà i so probbii studii. In sta fasa di a so vita a so riputazioni di butanicu era dighjà ampia è affirmata. In u [[1738]] turrò in Svezia, induva principiò à asarcità a prufissioni di medicu, dedichendu si principalamenti à a cura di a [[sifilidi]]. In u [[1739]] fù unu di i fundatori di l'[[Accademia Riali Svidesi di i Scenzi]]. In u stessu annu spusò Sara Morea, figliola di un medicu. Dui anni dopu, in u [[1741]], ottensi una catedra vicinu à a facultà di medicina à l'[[università di Uppsala]] ma l'annu succissivu a scambiò incù a catedra di butanica, dietetica è materia medica (ch'eddu cunsirvò finu à a morti). À Uppsala ristaurò u [[Giardinu di Linneo|giardinu butanicu]], dispunendu i pianti sicondu u so ordini di classificazioni. Linneu continuò à urganizà spidizioni in u mondu sanu, incù u fini di scopra è classificà tutti l'essari viventi è i minirali di a Terra. Molti di i so studianti presini parti à i spidizioni è parechji perìni tuttu à fattu duranti i viaghji. In u [[1758]] acquistò l'impresa di Hammarby induva criò un mudestu museiu, distinatu à accoglia a so cullizzioni privata. In u [[1761]] u rè [[Adolfo Federico di Svezia]] li cunferì un titulu nubiliari à seguitu di u quali Linneu cunvertì u so nomu in Carl von Linné. I so ultimi anni di vita funi carattirizati da un criscenti pessimisimu è da a diprissioni; in u [[1774]] fù culpitu da una seria di picculi infarti è murì in u [[1778]]. Fù sipoltu vicinu à a [[Catedrali di Uppsala]]. == Numinclatura binumiali == [[File:Carl von Linné i Lund.jpg|thumb|280px|Statua di Linnaeus com'è studianti di l'università in [[Lund]]]] U meritu maiori di u svidesu fù a difinizioni è l'intruduzioni in u [[1735]] di a [[numinclatura binumiali]], basata annantu à u mudeddu [[Aristotele|aristutelicu]] di difinizioni par mezu di ''genaru prossimu'' è ''diffarenza specifica'', in u sistemu di classificazioni di i pianti, di l'animali è i minirali.<ref>'''L.''' hè l'abbriviazioni standard imprudata par i pianti discritti da Linneu.</ref> Incù stu metudu [[tassunomia|tassunomicu]] (cuncipitu pocu più di un seculu prima da [[Caspar Bauhin|Bauhin]]) à ogni urganisimu sò attribuiti dui noma (di urighjina latina): u prima si rifirisci à u [[Genaru (tassunomia)|Genaru]] di appartinenza di l'urganisimu stessu ed hè uguali par tutti i spezii chì cundividini parechji carattari principali (''nomen genericum''); u sicondu terminu, chì hè spessu discrittivu, disigna a [[Spezia]] prubbiamenti ditta (''nomu triviali'' o ''nomu specificu''). A purtata di l'innuvazioni fù enorma; pricidintamenti à a numinclatura binumiali u sistemu di numinclatura era simpliciamenti basatu annantu à una discrizzioni estesa di ogni pianta, in latinu, par i carattari distintivi considarati di rilievu, in modu tuttu à fattu arbitrariu, da ogni classificadori. == Opari == [[File:Linnaeus1758-title-page.jpg|thumb|280px|Cuprendula di ''Systema&nbsp;Naturæ'' ([[1758]]).]]* ''[[Systema Naturae]]''. [[Rotterdam]], editori Theodorum Haak, tipugrafia Joannis Wilhelmi de Groot, [[1735]]. Prima edizioni. * ''[[Systema Naturae]] par Regna Tria Naturae, secundum classes, ordines, inghjinireghja, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis''. [[Stoccolma]], Imprensis Laurentii Salvii, [[1758]]. Decima edizioni. * ''[[Species Plantarum]]. Exhibentes plantas rite cognitas, ad genera relatas, cum differentiis specificis, nominibus trivialibus, synonymis selectis, locis natalibus, secundum systema sexuale digestas, prima edizioni'', pp. 1200, + XXXI. [[Stoccolma]], Imprensis Laurentius Salvius, [[1753]]. * ''[[Fungus melitensis]]'', [[1755]] * ''[[Fondamenta butanica]]'', [[1736]] * ''[[Classes plantarum]]'', [[1738]] == Taxa classificati == Avantaghjatu da avè invintatu u sistemu di [[numinclatura binumiali]] di i formi di [[vita]], hè à i ghjorna d'oghji u discrittori più prulificu, incù guasi 3000 taxa discritti. == Umaghji == * Unu di i tanti musei à eddu didicati hè u Museiu di Storia Naturali di [[Lugano]] (Svizzara). * In Italia i musei à eddu didicati più cunnisciuti sò quiddu di [[Pisa]] è quiddu di [[Milanu]]. * A purzioni più antica di l'[[Ortu butanicu di Palermu]] ([[1789]]) hè urganizata sicondu u sistemu di classificazioni discrittu da Carl von Linné in ''[[Species Plantarum]]'' ([[1753]]).<ref>[http://www.ortobotanico.Palermu.it/ordinamenti_linneo.php] Ortu Butanicu di Palermu, Urdinamentu di Linneo] URL cunsultatu u 5 frivaghju 2010.</ref> * à Pistoia, Capostrada, Via Bolognese, hè cullucata una statua in cottu di Carl Linneo, eretta in u [[XIX sèculu]] par vulintà di Niccolò Puccini. * A riserva culturali [[Rashult]], in [[Svezia]]. == Noti == <references /> == Bibliografia == * {{en}} Frans. à. Stafleu. ''Linnaeus and the Linneans. The Spreading of Their Ideas in Sistematic Botany, 1753-1789'', Utrecht, 1971. * {{en}} Sten Lindroth. ''The Two Faces of Linnaeus, in Tore Frängsmyr, Linnaeus. The Man and His Work''. Berkley, University of California Press, 1983. * {{en}} ''Studies in Linnaean Method and Nomenclature, Marbuger Schriften zur Medizingeschichte''. Vol. VIII, Frankfurt am Main, Lang, 1983. * {{fr}} Pierre Louis. ''La Classification des végétaux dans le corpus aristotelicien'' (in "Documents pour l'histoire du vocabulaire scientifique". VIII, 1986. * {{it}} Fabrizio Bigotti. ''A Menti chì Ordineghja i Segni. Ricerchi annantu à i prublemi di a forma in a filusufia naturali da Aristoteli à Linneu''. Roma, Aracne Edizioni, 2009. == Da veda dinò == * [[Numinclatura binumiali]] * [[Tassunumia linneana]] * [[Rashult]] * ''[[Systema Naturae]]'' * ''[[Species Plantarum]]'' ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Biolugia]] [[Categoria:Svedese]] [[Categoria:Biugrafia]] nfxpyp8qibr25gusrp2j7mg5onivdxo Anni 1930 0 27529 405971 405684 2026-09-05T22:39:41Z Fausta Samaritani 15085 /* In Córsica */ file 405971 wikitext text/x-wiki {| style="width:100%;background-color:none;" |- ! align="left" | Sèculi: | align="center" | [[XIX sèculu]] · '''[[XX sèculu]]''' · [[XXI sèculu]] |- ! align="left" | Decenni: | align="center" | [[Anni 1920]] · '''[[Anni 1930]]''' · [[Anni 1940]] |- ! align="left" | Anni: | align="center" | ([[1931]] · [[1932]] · [[1933]] · [[1934]] · [[1935]] · [[1936]] · [[1937]] · [[1938]] · [[1939]] · [[1940]]) |} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Salvatore Di Giacomo 1915.jpg|<small>[[Salvatore Di Giacomo]] ([[Napuli]], [[12 di marzu]] [[1860]] - Napuli, [[5 d'aprile]] 1934)</small> Miguel de Unamuno Meurisse 1925.jpg|<small>[[Miguel de Unamuno]] ([[Bilbao]], [[29 di settembre]] [[1864]] - [[Salamanca]], [[31 di dicembre]] 1936)</small> Foto van Pierre, baron de Coubertin (portret) oprichter van de moderne Olympisch, Bestanddeelnr 918-5434.jpg|<small>[[Pierre de Coubertin]] ([[Paris]], [[1 di ghjennaghju]] [[1863]] - [[Ginevra]], [[2 di settembre]] 1937)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == ;Leo Wehrli ([[1870]]-[[1954]]) ''[[Aiacciu]] 1939'' (Biblioteca di u Policlinicu Federale di Zurigo). <gallery mode="packed" heights=180> ETH-BIB-Ajaccio, Corsica, Friedhof-Dia 247-11959.tif|U cimiteru ETH-BIB-Ajaccio, Corsica, Friedhof-Dia 247-11959.tif|A casa Bonaparte ETH-BIB-Ajaccio, Corsica, Palmsonntags - Palmflechten-Dia 247-11962.tif|Pè a Dumenica di e Palme ETH-BIB-Ajaccio, Corsica-Dia 247-11849.tif|U monumentu à Napulione ETH-BIB-Ajaccio, Marktfrau mit Seeigel-Dia 247-11851.tif|Donna ETH-BIB-Ajaccio, Panorama vom Molo, I., (links)-Dia 247-11853.tif|Panorama </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Decenni di u XX seculu|#]] 3wmdxfodpxdp5zeq1kwkqiqebhr1n8i Universu 0 27563 405960 2026-09-05T15:41:41Z Articulivitali 28749 Pàgina creata cù "[[File:Universu_ossirvabile.jpg|thumb|Rappresentazione artistica di l'Universu osservabile.]] L''''Universu''' hè cumunemente definitu cum'è l'inseme di tuttu u spaziutempu esistente è di u so cuntenutu, custituitu da materia (pianeti, stelle, polvera interstellare è u cuntenutu di u spaziu intergalatticu) è energia. L'osservazione scentifica hà accertatu chì l'Universu osservabile hà un diametru di circa 93 miliardi d'anni luce è sughjerisce ch'ellu sia statu..." 405960 wikitext text/x-wiki [[File:Universu_ossirvabile.jpg|thumb|Rappresentazione artistica di l'Universu osservabile.]] L''''Universu''' hè cumunemente definitu cum'è l'inseme di tuttu u spaziutempu esistente è di u so cuntenutu, custituitu da materia (pianeti, stelle, polvera interstellare è u cuntenutu di u spaziu intergalatticu) è energia. L'osservazione scentifica hà accertatu chì l'Universu osservabile hà un diametru di circa 93 miliardi d'anni luce è sughjerisce ch'ellu sia statu guvernatu da e stesse leghje è custante fisiche per a maiò parte di a so storia, è ch'ellu si stà sparghjendu. U mudellu cosmologicu di u Big Bang hè u più accreditatu per discrive l'evoluzione di l'universu; si calculeghja chì l'iniziu di l'espansione sia accadutu circa 13,8 miliardi d'anni fà. == Etimulugia è usu di u termine == U termine "universu" vene da u latinu ''universus'' (tuttu, interu), cumpostu da ''unus'' ("unu") è ''versus'' ("vultatu"). In Antica Grecia, era usatu u termine ''τὸ πᾶν'' (tò pán, "u Tuttu") o ''κόσμος'' (cosmu). Cun u tempu, u termine hà assuntu cunnotazione più scentifiche, in particulare da a rivoluzione scientifica dopu. == Universu in a scienza muderna == In a cosmologia cuntempuranea, l'Universu hè cuncipitu micca solu cum'è l'inseme di l'oghjetti fisichi osservabili, ma ancu cum'è u spaziutempu stessu è e leghje fisiche chì ne reguleghjanu l'evoluzione. Sicondu a teoria di a relatività generale d'Albert Einstein, u spaziu è u tempu sò intimamente cunnessi in una struttura unica chì pò esse sfurmata da a presenza di massa è energia. === Dimensioni, età, cuntenutu è struttura === Si crede chì l'universu sia per u più cumpostu da energia scura (68,3%) è materia scura (26,8%). A materia urdinaria (barionica) custituisce menu di u 5% di l'Universu. L'età più precisa di l'universu hè di 13,787 ± 0,020 miliardi d'anni, calculata basatu annantu à l'osservazione di a radiazione cosmica di fondu. L'universu hà una struttura à grande scala chì s'assumiglia à una "tela cosmica", cumposta da filamenti di galassie è grandi bioti. A materia si raggruppa in [[stelli|stelle]], galassie, ammassi è superammassi. === Mudelli cosmologichi === U mudellu più accreditatu hè u mudellu Lambda-CDM, chì integra a custante cosmologica (energia scura) cù a materia scura fredda. Stu mudellu spiega osservazione cum'è a radiazione cosmica di fondu è l'espansione accelerata. Esistenu ancu teurie alternative è più speculative, cum'è i mudelli di universu ciclicu o a teoria di u [[multiversu]], chì iputizeghja l'esistenza di numerosi universi cun proprietà diverse. == Note == <references/> [[Categoria:Astronomia]] j4xn9ba0au33g2rl5pmurla5o1s00eb 405961 405960 2026-09-05T15:42:28Z Articulivitali 28749 405961 wikitext text/x-wiki [[File:Universu_ossirvabile.jpg|thumb|Rappresentazione artistica di l'Universu osservabile.]] L''''Universu''' hè cumunemente definitu cum'è l'inseme di tuttu u [[spaziutempu]] esistente è di u so cuntenutu, custituitu da materia (pianeti, stelle, polvera interstellare è u cuntenutu di u spaziu intergalatticu) è energia. L'osservazione scentifica hà accertatu chì l'Universu osservabile hà un diametru di circa 93 miliardi d'anni luce è sughjerisce ch'ellu sia statu guvernatu da e stesse leghje è custante fisiche per a maiò parte di a so storia, è ch'ellu si stà sparghjendu. U mudellu cosmologicu di u Big Bang hè u più accreditatu per discrive l'evoluzione di l'universu; si calculeghja chì l'iniziu di l'espansione sia accadutu circa 13,8 miliardi d'anni fà. == Etimulugia è usu di u termine == U termine "universu" vene da u latinu ''universus'' (tuttu, interu), cumpostu da ''unus'' ("unu") è ''versus'' ("vultatu"). In Antica Grecia, era usatu u termine ''τὸ πᾶν'' (tò pán, "u Tuttu") o ''κόσμος'' (cosmu). Cun u tempu, u termine hà assuntu cunnotazione più scentifiche, in particulare da a rivoluzione scientifica dopu. == Universu in a scienza muderna == In a [[cosmologia]] cuntempuranea, l'Universu hè cuncipitu micca solu cum'è l'inseme di l'oghjetti fisichi osservabili, ma ancu cum'è u spaziutempu stessu è e leghje fisiche chì ne reguleghjanu l'evoluzione. Sicondu a teoria di a relatività generale d'[[Albert Einstein]], u spaziu è u tempu sò intimamente cunnessi in una struttura unica chì pò esse sfurmata da a presenza di massa è energia. === Dimensioni, età, cuntenutu è struttura === Si crede chì l'universu sia per u più cumpostu da energia scura (68,3%) è materia scura (26,8%). A materia urdinaria (barionica) custituisce menu di u 5% di l'Universu. L'età più precisa di l'universu hè di 13,787 ± 0,020 miliardi d'anni, calculata basatu annantu à l'osservazione di a radiazione cosmica di fondu. L'universu hà una struttura à grande scala chì s'assumiglia à una "tela cosmica", cumposta da filamenti di galassie è grandi bioti. A materia si raggruppa in [[stelli|stelle]], galassie, ammassi è superammassi. === Mudelli cosmologichi === U mudellu più accreditatu hè u mudellu Lambda-CDM, chì integra a custante cosmologica (energia scura) cù a materia scura fredda. Stu mudellu spiega osservazione cum'è a radiazione cosmica di fondu è l'espansione accelerata. Esistenu ancu teurie alternative è più speculative, cum'è i mudelli di universu ciclicu o a teoria di u [[multiversu]], chì iputizeghja l'esistenza di numerosi universi cun proprietà diverse. == Note == <references/> [[Categoria:Astronomia]] n7uau5d0244w23fbgmsxsjmgqkier60 405962 405961 2026-09-05T15:47:45Z Articulivitali 28749 405962 wikitext text/x-wiki [[File:Universum.jpg|thumb|Rappresentazione artistica antica di l'Universu osservabile (1888).]] L''''Universu''' hè cumunemente definitu cum'è l'inseme di tuttu u [[spaziutempu]] esistente è di u so cuntenutu, custituitu da materia (pianeti, stelle, polvera interstellare è u cuntenutu di u spaziu intergalatticu) è energia. L'osservazione scentifica hà accertatu chì l'Universu osservabile hà un diametru di circa 93 miliardi d'anni luce è sughjerisce ch'ellu sia statu guvernatu da e stesse leghje è custante fisiche per a maiò parte di a so storia, è ch'ellu si stà sparghjendu. U mudellu cosmologicu di u Big Bang hè u più accreditatu per discrive l'evoluzione di l'universu; si calculeghja chì l'iniziu di l'espansione sia accadutu circa 13,8 miliardi d'anni fà. == Etimulugia è usu di u termine == U termine "universu" vene da u latinu ''universus'' (tuttu, interu), cumpostu da ''unus'' ("unu") è ''versus'' ("vultatu"). In Antica Grecia, era usatu u termine ''τὸ πᾶν'' (tò pán, "u Tuttu") o ''κόσμος'' (cosmu). Cun u tempu, u termine hà assuntu cunnotazione più scentifiche, in particulare da a rivoluzione scientifica dopu. == Universu in a scienza muderna == In a [[cosmologia]] cuntempuranea, l'Universu hè cuncipitu micca solu cum'è l'inseme di l'oghjetti fisichi osservabili, ma ancu cum'è u spaziutempu stessu è e leghje fisiche chì ne reguleghjanu l'evoluzione. Sicondu a teoria di a relatività generale d'[[Albert Einstein]], u spaziu è u tempu sò intimamente cunnessi in una struttura unica chì pò esse sfurmata da a presenza di massa è energia. === Dimensioni, età, cuntenutu è struttura === Si crede chì l'universu sia per u più cumpostu da energia scura (68,3%) è materia scura (26,8%). A materia urdinaria (barionica) custituisce menu di u 5% di l'Universu. L'età più precisa di l'universu hè di 13,787 ± 0,020 miliardi d'anni, calculata basatu annantu à l'osservazione di a radiazione cosmica di fondu. L'universu hà una struttura à grande scala chì s'assumiglia à una "tela cosmica", cumposta da filamenti di galassie è grandi bioti. A materia si raggruppa in [[stelli|stelle]], galassie, ammassi è superammassi. === Mudelli cosmologichi === U mudellu più accreditatu hè u mudellu Lambda-CDM, chì integra a custante cosmologica (energia scura) cù a materia scura fredda. Stu mudellu spiega osservazione cum'è a radiazione cosmica di fondu è l'espansione accelerata. Esistenu ancu teurie alternative è più speculative, cum'è i mudelli di universu ciclicu o a teoria di u [[multiversu]], chì iputizeghja l'esistenza di numerosi universi cun proprietà diverse. == Note == <references/> [[Categoria:Astronomia]] qo4n3l9s07rmjiq2fpy0sn1m0jd6ryg 405964 405962 2026-09-05T16:05:22Z Fausta Samaritani 15085 link, categoria 405964 wikitext text/x-wiki [[File:Universum.jpg|thumb|Rappresentazione artistica antica di l'Universu osservabile ([[1888]]).]] L''''Universu''' hè cumunemente definitu cum'è l'inseme di tuttu u [[spaziutempu]] esistente è di u so cuntenutu, custituitu da materia (pianeti, stelle, polvera interstellare è u cuntenutu di u spaziu intergalatticu) è energia. L'osservazione scentifica hà accertatu chì l'Universu osservabile hà un diametru di circa 93 miliardi d'anni luce è sughjerisce ch'ellu sia statu guvernatu da e stesse leghje è custante [[Fisica|fisiche]] per a maiò parte di a so storia, è ch'ellu si stà sparghjendu. U mudellu cosmologicu di u Big Bang hè u più accreditatu per discrive l'evoluzione di l'universu; si calculeghja chì l'iniziu di l'espansione sia accadutu circa 13,8 miliardi d'anni fà. == Etimulugia è usu di u termine == U termine "universu" vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''universus'' ("tuttu", "interu"), cumpostu da ''unus'' ("unu") è ''versus'' ("vultatu"). In Antica Grecia, era usatu u termine ''τὸ πᾶν'' (tò pán, "u Tuttu") o ''κόσμος'' ("cosmu"). Cun u tempu, u termine hà assuntu cunnotazione più scentifiche, in particulare da a rivoluzione scientifica dopu. == Universu in a scienza muderna == In a [[cosmologia]] cuntempuranea, l'Universu hè cuncipitu micca solu cum'è l'inseme di l'oghjetti fisichi osservabili, ma ancu cum'è u spaziutempu stessu è e leghje fisiche chì ne reguleghjanu l'evoluzione. Sicondu a teoria di a relatività generale d'[[Albert Einstein]], u spaziu è u tempu sò intimamente cunnessi in una struttura unica chì pò esse sfurmata da a presenza di massa è [[energia]]. === Dimensioni, età, cuntenutu è struttura === Si crede chì l'universu sia per u più cumpostu da energia scura (68,3%) è materia scura (26,8%). A materia urdinaria (barionica) custituisce menu di u 5% di l'Universu. L'età più precisa di l'universu hè di 13,787 ± 0,020 miliardi d'anni, calculata basatu annantu à l'osservazione di a radiazione cosmica di fondu. L'universu hà una struttura à grande scala chì s'assumiglia à una "tela cosmica", cumposta da filamenti di galassie è grandi bioti. A materia si raggruppa in [[stelli|stelle]], galassie, ammassi è superammassi. === Mudelli cosmologichi === U mudellu più accreditatu hè u mudellu Lambda-CDM, chì integra a custante cosmologica (energia scura) cù a materia scura fredda. Stu mudellu spiega osservazione cum'è a radiazione cosmica di fondu è l'espansione accelerata. Esistenu ancu teurie alternative è più speculative, cum'è i mudelli di universu ciclicu o a teoria di u [[multiversu]], chì iputizeghja l'esistenza di numerosi universi cù proprietà diverse. == Note == <references/> [[Categoria:Astrunumia]] 0td1k7r6v1jb9w3uy1s2xank7a09y8y Anni 1960 0 27564 405963 2026-09-05T15:55:55Z Fausta Samaritani 15085 anni 1960 405963 wikitext text/x-wiki {| style="width:100%;background-color:none;" |- ! align="left" | Sèculi: | align="center" | [[XIX sèculu]] · '''[[XX sèculu]]''' · [[XXI sèculu]] |- ! align="left" | Decenni: | align="center" | [[Anni 1950]] · '''[[Anni 1960]]''' · [[Anni 1970]] |- ! align="left" | Anni: | align="center" | ([[1961]] · [[1962]] · [[1963]] · [[1964]] · [[1965]] · [[1966]] · [[1967]] · [[1968]] · [[1969]] · [[1970]]) |} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Ardengo Soffici by Mario Nunes Vais.jpg|<small>[[Ardengu Soffici]] ([[7 d'aprile]] [[1879]] - Vittoria Apuana, [[19 d'aostu]] 1964)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == <gallery mode="packed" heights=180> Smiley.toerist in Corsica 1961.jpg|Corsica, 1961 Korsika-Panorama.68.jpg|Corsica, 1968 </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Decenni di u XX seculu|#]] eft8z3zxb657cwnusu09byb56uist8d Vita 0 27565 405966 2026-09-05T18:01:18Z Articulivitali 28749 Pàgina creata cù "[[File:DNA animation.gif|thumb|A [[vita]] hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi cum'è l'organismi viventi.]] A '''vita''' hè l'inseme di e caratteristiche di l'esseri viventi chì manifesteghjanu prucessi biologichi cum'è l'[[omeostasi]], u [[metabolismu]], a [[riproduzione]] è l'[[evoluzione]].<ref name=biologia>''Biologia'', Zanichelli, 2010.</ref> Hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi, cum'è l'organismi viventi, è ùn hè micca pussidut..." 405966 wikitext text/x-wiki [[File:DNA animation.gif|thumb|A [[vita]] hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi cum'è l'organismi viventi.]] A '''vita''' hè l'inseme di e caratteristiche di l'esseri viventi chì manifesteghjanu prucessi biologichi cum'è l'[[omeostasi]], u [[metabolismu]], a [[riproduzione]] è l'[[evoluzione]].<ref name=biologia>''Biologia'', Zanichelli, 2010.</ref> Hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi, cum'è l'organismi viventi, è ùn hè micca pussiduta da i so cumpunenti singuli.<ref>''Filosofia di a biologia'', Laterza, 2015.</ref> A [[biologia]] hè a scenza chì studieghja a vita, ma a cumunità scentifica ùn hà micca una definizione univarsalmente accettata, per esempiu escludendu i [[virus]] o i [[viroidi]]. == Definizioni == U biologu [[Ernst Mayr]] hà prupostu chì a vita hè una reificazione di u prucessu vitale, micca una sustanza indipendente. U fisicu [[Erwin Schrödinger]] hà definitu a vita cum'è un sistema termodinamicu apertu chì mantene un disequilibriu energeticu staziunariu alimentendu si di "entropia negativa" (ordine) da l'ambiente.<ref>Erwin Schrödinger, ''What Is Life?'', 1944.</ref> Sicondu 'ssa definizione, i virus ùn sò micca viventi perchè ùn ponu riproduce si autonomamente. == Caratteristiche essenziale == E caratteristiche fundamentale di a vita sò: * ''Omeostasi'': regulazione di l'ambiente internu. * ''Metabolismu'': trasfurmazione di energia è materia (catabolismu è anabolismu). * ''Riproduzione'': generazione di novi individui (per [[mitosi]] o [[meiosi]]). * ''Evoluzione'': cambiamentu di i caratteri ereditati per selezzione naturale è deriva genetica. * ''Crescita'': accumulu di materia. * ''Interazzione cù l'ambiente'': risposta à stimuli.<ref name=biologia/> == Organismi viventi == I forme di vita nant'à a Terra sò classificate in [[animali]], [[cromisti]], [[piante]], [[funghi]], [[protisti]], [[archaea]] è [[batteri]]. A vita richere energia, elementi chimichi (CHNOPS) è acqua, ancu s'è certi organismi estremofili ponu sopravvive in cundizione estreme. == Note == <references/> [[Categoria:Biologia]] c4av3jrn7eq2cctfpvmd0xjmupaei3k 405967 405966 2026-09-05T18:02:34Z Articulivitali 28749 /* Organismi viventi */ 405967 wikitext text/x-wiki [[File:DNA animation.gif|thumb|A [[vita]] hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi cum'è l'organismi viventi.]] A '''vita''' hè l'inseme di e caratteristiche di l'esseri viventi chì manifesteghjanu prucessi biologichi cum'è l'[[omeostasi]], u [[metabolismu]], a [[riproduzione]] è l'[[evoluzione]].<ref name=biologia>''Biologia'', Zanichelli, 2010.</ref> Hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi, cum'è l'organismi viventi, è ùn hè micca pussiduta da i so cumpunenti singuli.<ref>''Filosofia di a biologia'', Laterza, 2015.</ref> A [[biologia]] hè a scenza chì studieghja a vita, ma a cumunità scentifica ùn hà micca una definizione univarsalmente accettata, per esempiu escludendu i [[virus]] o i [[viroidi]]. == Definizioni == U biologu [[Ernst Mayr]] hà prupostu chì a vita hè una reificazione di u prucessu vitale, micca una sustanza indipendente. U fisicu [[Erwin Schrödinger]] hà definitu a vita cum'è un sistema termodinamicu apertu chì mantene un disequilibriu energeticu staziunariu alimentendu si di "entropia negativa" (ordine) da l'ambiente.<ref>Erwin Schrödinger, ''What Is Life?'', 1944.</ref> Sicondu 'ssa definizione, i virus ùn sò micca viventi perchè ùn ponu riproduce si autonomamente. == Caratteristiche essenziale == E caratteristiche fundamentale di a vita sò: * ''Omeostasi'': regulazione di l'ambiente internu. * ''Metabolismu'': trasfurmazione di energia è materia (catabolismu è anabolismu). * ''Riproduzione'': generazione di novi individui (per [[mitosi]] o [[meiosi]]). * ''Evoluzione'': cambiamentu di i caratteri ereditati per selezzione naturale è deriva genetica. * ''Crescita'': accumulu di materia. * ''Interazzione cù l'ambiente'': risposta à stimuli.<ref name=biologia/> == Organismi viventi == I forme di vita nant'à a Terra sò classificate in [[animale|animali]], [[cromisti]], [[pianta|piante]], [[fungu|funghi]], [[protisti]], [[archaea]] è [[bzatteria|batterie]]. A vita richere [[energia]], elementi chimichi (CHNOPS) è acqua, ancu s'è certi organismi estremofili ponu sopravvive in cundizione estreme. == Note == <references/> [[Categoria:Biologia]] 0mdsdq9ui4owfn24gmbg8afa31wxm0v 405968 405967 2026-09-05T18:02:56Z Articulivitali 28749 405968 wikitext text/x-wiki [[File:DNA animation.gif|thumb|A [[vita]] hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi cum'è l'organismi viventi.]] A '''vita''' hè l'inseme di e caratteristiche di l'esseri viventi chì manifesteghjanu prucessi biologichi cum'è l'[[omeostasi]], u [[metabolismu]], a [[riproduzione]] è l'[[evoluzione]].<ref ''Biologia'', Zanichelli, 2010.</ref> Hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi, cum'è l'organismi viventi, è ùn hè micca pussiduta da i so cumpunenti singuli.<ref>''Filosofia di a biologia'', Laterza, 2015.</ref> A [[biologia]] hè a scenza chì studieghja a vita, ma a cumunità scentifica ùn hà micca una definizione univarsalmente accettata, per esempiu escludendu i [[virus]] o i [[viroidi]]. == Definizioni == U biologu [[Ernst Mayr]] hà prupostu chì a vita hè una reificazione di u prucessu vitale, micca una sustanza indipendente. U fisicu [[Erwin Schrödinger]] hà definitu a vita cum'è un sistema termodinamicu apertu chì mantene un disequilibriu energeticu staziunariu alimentendu si di "entropia negativa" (ordine) da l'ambiente.<ref>Erwin Schrödinger, ''What Is Life?'', 1944.</ref> Sicondu 'ssa definizione, i virus ùn sò micca viventi perchè ùn ponu riproduce si autonomamente. == Caratteristiche essenziale == E caratteristiche fundamentale di a vita sò: * ''Omeostasi'': regulazione di l'ambiente internu. * ''Metabolismu'': trasfurmazione di energia è materia (catabolismu è anabolismu). * ''Riproduzione'': generazione di novi individui (per [[mitosi]] o [[meiosi]]). * ''Evoluzione'': cambiamentu di i caratteri ereditati per selezzione naturale è deriva genetica. * ''Crescita'': accumulu di materia. * ''Interazzione cù l'ambiente'': risposta à stimuli.<ref name=biologia/> == Organismi viventi == I forme di vita nant'à a Terra sò classificate in [[animale|animali]], [[cromisti]], [[pianta|piante]], [[fungu|funghi]], [[protisti]], [[archaea]] è [[bzatteria|batterie]]. A vita richere [[energia]], elementi chimichi (CHNOPS) è acqua, ancu s'è certi organismi estremofili ponu sopravvive in cundizione estreme. == Note == <references/> [[Categoria:Biologia]] 1hqo6qowz6omr0et43t0kap63377y7t 405969 405968 2026-09-05T18:03:15Z Articulivitali 28749 405969 wikitext text/x-wiki [[File:DNA animation.gif|thumb|A [[vita]] hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi cum'è l'organismi viventi.]] A '''vita''' hè l'inseme di e caratteristiche di l'esseri viventi chì manifesteghjanu prucessi biologichi cum'è l'[[omeostasi]], u [[metabolismu]], a [[riproduzione]] è l'[[evoluzione]]. Hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi, cum'è l'organismi viventi, è ùn hè micca pussiduta da i so cumpunenti singuli.<ref>''Filosofia di a biologia'', Laterza, 2015.</ref> A [[biologia]] hè a scenza chì studieghja a vita, ma a cumunità scentifica ùn hà micca una definizione univarsalmente accettata, per esempiu escludendu i [[virus]] o i [[viroidi]]. == Definizioni == U biologu [[Ernst Mayr]] hà prupostu chì a vita hè una reificazione di u prucessu vitale, micca una sustanza indipendente. U fisicu [[Erwin Schrödinger]] hà definitu a vita cum'è un sistema termodinamicu apertu chì mantene un disequilibriu energeticu staziunariu alimentendu si di "entropia negativa" (ordine) da l'ambiente.<ref>Erwin Schrödinger, ''What Is Life?'', 1944.</ref> Sicondu 'ssa definizione, i virus ùn sò micca viventi perchè ùn ponu riproduce si autonomamente. == Caratteristiche essenziale == E caratteristiche fundamentale di a vita sò: * ''Omeostasi'': regulazione di l'ambiente internu. * ''Metabolismu'': trasfurmazione di energia è materia (catabolismu è anabolismu). * ''Riproduzione'': generazione di novi individui (per [[mitosi]] o [[meiosi]]). * ''Evoluzione'': cambiamentu di i caratteri ereditati per selezzione naturale è deriva genetica. * ''Crescita'': accumulu di materia. * ''Interazzione cù l'ambiente'': risposta à stimuli.<ref name=biologia/> == Organismi viventi == I forme di vita nant'à a Terra sò classificate in [[animale|animali]], [[cromisti]], [[pianta|piante]], [[fungu|funghi]], [[protisti]], [[archaea]] è [[bzatteria|batterie]]. A vita richere [[energia]], elementi chimichi (CHNOPS) è acqua, ancu s'è certi organismi estremofili ponu sopravvive in cundizione estreme. == Note == <references/> [[Categoria:Biologia]] 521p74rmae1h4wvwlvg7bv1wtbn8fb7 405970 405969 2026-09-05T18:03:26Z Articulivitali 28749 /* Caratteristiche essenziale */ 405970 wikitext text/x-wiki [[File:DNA animation.gif|thumb|A [[vita]] hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi cum'è l'organismi viventi.]] A '''vita''' hè l'inseme di e caratteristiche di l'esseri viventi chì manifesteghjanu prucessi biologichi cum'è l'[[omeostasi]], u [[metabolismu]], a [[riproduzione]] è l'[[evoluzione]]. Hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi, cum'è l'organismi viventi, è ùn hè micca pussiduta da i so cumpunenti singuli.<ref>''Filosofia di a biologia'', Laterza, 2015.</ref> A [[biologia]] hè a scenza chì studieghja a vita, ma a cumunità scentifica ùn hà micca una definizione univarsalmente accettata, per esempiu escludendu i [[virus]] o i [[viroidi]]. == Definizioni == U biologu [[Ernst Mayr]] hà prupostu chì a vita hè una reificazione di u prucessu vitale, micca una sustanza indipendente. U fisicu [[Erwin Schrödinger]] hà definitu a vita cum'è un sistema termodinamicu apertu chì mantene un disequilibriu energeticu staziunariu alimentendu si di "entropia negativa" (ordine) da l'ambiente.<ref>Erwin Schrödinger, ''What Is Life?'', 1944.</ref> Sicondu 'ssa definizione, i virus ùn sò micca viventi perchè ùn ponu riproduce si autonomamente. == Caratteristiche essenziale == E caratteristiche fundamentale di a vita sò: * ''Omeostasi'': regulazione di l'ambiente internu. * ''Metabolismu'': trasfurmazione di energia è materia (catabolismu è anabolismu). * ''Riproduzione'': generazione di novi individui (per [[mitosi]] o [[meiosi]]). * ''Evoluzione'': cambiamentu di i caratteri ereditati per selezzione naturale è deriva genetica. * ''Crescita'': accumulu di materia. * ''Interazzione cù l'ambiente'': risposta à stimuli. == Organismi viventi == I forme di vita nant'à a Terra sò classificate in [[animale|animali]], [[cromisti]], [[pianta|piante]], [[fungu|funghi]], [[protisti]], [[archaea]] è [[bzatteria|batterie]]. A vita richere [[energia]], elementi chimichi (CHNOPS) è acqua, ancu s'è certi organismi estremofili ponu sopravvive in cundizione estreme. == Note == <references/> [[Categoria:Biologia]] scggbx2lphghs6y1zwt0wn19b7yk1km 405972 405970 2026-09-05T22:43:51Z Fausta Samaritani 15085 405972 wikitext text/x-wiki [[File:DNA animation.gif|thumb|A [[vita]] hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi cum'è l'organismi viventi.]] A '''vita''' hè l'inseme di e caratteristiche di l'esseri viventi chì manifesteghjanu prucessi biologichi cum'è l'[[omeostasi]], u [[metabolismu]], a [[riproduzione]] è l'[[evoluzione]]. Hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi, cum'è l'organismi viventi, è ùn hè micca pussiduta da i so cumpunenti singuli.<ref>''Filosofia di a biologia'', Laterza, 2015.</ref> A [[biologia]] hè a scenza chì studieghja a vita, ma a cumunità scentifica ùn hà micca una definizione univarsalmente accettata, per esempiu escludendu i [[virus]] o i [[viroidi]]. == Definizioni == U biologu [[Ernst Mayr]] hà prupostu chì a vita hè una reificazione di u prucessu vitale, micca una sustanza indipendente. U fisicu [[Erwin Schrödinger]] hà definitu a vita cum'è un sistema termodinamicu apertu chì mantene un disequilibriu energeticu staziunariu alimentendu si di "entropia negativa" (ordine) da l'ambiente.<ref>Erwin Schrödinger, ''What Is Life?'', 1944.</ref> Sicondu 'ssa definizione, i virus ùn sò micca viventi perchè ùn ponu riproduce si autonomamente. == Caratteristiche essenziale == E caratteristiche fundamentale di a vita sò: * ''Omeostasi'': regulazione di l'ambiente internu. * ''Metabolismu'': trasfurmazione di energia è materia (catabolismu è anabolismu). * ''Riproduzione'': generazione di novi individui (per [[mitosi]] o [[meiosi]]). * ''Evoluzione'': cambiamentu di i caratteri ereditati per selezzione naturale è deriva genetica. * ''Crescita'': accumulu di materia. * ''Interazzione cù l'ambiente'': risposta à stimuli. == Organismi viventi == I forme di vita nant'à a Terra sò classificate in [[animale|animali]], [[cromisti]], [[pianta|piante]], [[fungu|funghi]], [[protisti]], [[archaea]] è [[bzatteria|batterie]]. A vita richere [[energia]], elementi chimichi (CHNOPS) è acqua, ancu s'è certi organismi estremofili ponu sopravvive in cundizione estreme. == Note == <references/> [[Categoria:Biolugia]] fu4653ca9lfvehf51awjlkz6tk8ofr9 Anni 1970 0 27566 405974 2026-09-06T10:04:01Z Fausta Samaritani 15085 anni 1970 405974 wikitext text/x-wiki {| style="width:100%;bac kground-color:none;" |- ! align="left" | Sèculi: | align="center" | [[XIX sèculu]] · '''[[XX sèculu]]''' · [[XXI sèculu]] |- ! align="left" | Decenni: | align="center" | [[Anni 1960]] · '''[[Anni 1970]]''' · [[Anni 1980]] |- ! align="left" | Anni: | align="center" | ([[1971]] · [[1972]] · [[1973]] · [[1974]] · [[1975]] · [[1976]] · [[1977]] · [[1978]] · [[1979]] · [[1980]]) |} == Evenimenti == [[File:Bohemian Rhapsody poster.jpg|thumb|150px|''Bohemian Rhapsody'', poster filmu]] == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Decenni di u XX seculu|#]] 845smnwev792uiqynbgky36yl1eg1zy