Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.18
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Biolugia
0
2355
405973
403216
2026-09-05T22:51:02Z
Fausta Samaritani
15085
405973
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Larus_portrait.jpg|thumb|250px|A biolugia studieghja a vita.]]
A '''biolugia''', '''biologia''' o '''biulugia''', chì etimologicamente vene da e parolle [[Lingua greca antica|greche]] βίος (''bios'', "vita") è λόγος (''logos'', "scienze"), hè a [[scenza]] chì hà per oggettu l'osservazione è a spiegazione di a [[vita]].
==Storia==
In u [[1735]], [[Linneu|Carl Linnaeus]] publicò u so [[libru]] ''[[Systema naturae]]'' ("Sistema d'u natura") chì schjarì a [[tassonumia]].<br>
In u [[1809]], [[Jean-Baptiste Lamarck]] publicò u so libru ''[[Philosophie Zoologique]]'' ("Filosufia zoolugica").<br>
In u [[1859]], [[Charles Darwin]] publicò u so libru ''[[On the Origin of Species]]'' ("Di l'origine d'e spezie"), chì schjarì a teuria di l'[[evoluzione]] muderna.<br>
Trà u [[1856]] è u [[1863]], [[Gregor Mendel]] cunduce i so esperimenti.<br>
==Riferimenti==
==Ligami==
<gallery>
File:Guriezo Adino vaca toro terneras.jpg|Animalia - ''Bos primigenius taurus''
File:Zboże.jpg|Planta - ''Triticum''
File:Morchella esculenta 08.jpg|Fungi - ''Morchella esculenta''
File:Fucus serratus2.jpg|Stramenopila/Chromista - ''Fucus serratus''
File:Gemmatimonas aurantiaca.jpg|Bacteria - ''Gemmatimonas aurantiaca'' (- = 1 Micrometer)
File:Halobacteria.jpg|Archaea - ''Halobacteria''
File:Gamma phage.png|Virus - Gamma phage
</gallery>
{{Scienze}}
[[Categoria:Biolugia]]
r05gd8h5yibsj0o7qaz84j8zh2y0cya
Rebollar
0
10722
405965
334109
2026-09-05T16:08:37Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
405965
wikitext
text/x-wiki
[[File:Vista de Rebollar.jpg|thumb|250px|right|Rebpllar]]
[[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
aqkvn9h9rebmswl57h6nocpcfq41lol
Villanueva de Gormaz
0
10731
405975
335016
2026-09-06T10:08:05Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
405975
wikitext
text/x-wiki
[[File:Iglesia de San Pedro, Villanueva de Gormaz, Soria, España, 2017-05-26, DD 38.jpg|thumb|250px|right|Villanueva de Gormaz, chjesia di Santu Petru]]
[[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
symat5f9yd1fzfq952m6typ6xk2z4vh
Viana de Duero
0
10733
405977
335000
2026-09-06T10:12:20Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
405977
wikitext
text/x-wiki
[[File:Viana de Duero, Soria, España, 2015-12-29, DD 61.JPG|thumb|300px|right|Viana de Duero]]
[[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
a1u1hdh9q85z7s3d0yzv8tdku46ufqd
Velilla de los Ajos
0
10734
405980
334974
2026-09-06T10:19:33Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
405980
wikitext
text/x-wiki
[[File:Velilla de los Ajos.jpg|thumb|250px|right|Velilla de los Ajos]]
[[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
r672ailckbk4131v8munz69zh708lvs
Valtajeros
0
10737
405976
334958
2026-09-06T10:10:13Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
405976
wikitext
text/x-wiki
[[File:Valtajeros, Soria, España, 2016-01-03, DD 05.JPG|thumb|250px|right|Valtajeros]]
[[File:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]]
'''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Pruvincia di Soria]]
jeay64v9tugaxk3y6btydwrrbwpmmq4
Ghjocu
0
11304
405981
402411
2026-09-06T10:24:00Z
Fausta Samaritani
15085
405981
wikitext
text/x-wiki
[[File:Just One party game box, rules, cards, and pieces 02.jpg|miniatura|Un ghjocu.]]
'''U ghjocu''' hè una attività libera, scelta per piacè o distrazzione, chì pò avè una dimensione educativa, culturale o cumpetitiva. Pò esse praticatu solu o in gruppu, da zitelli o da maiò. U ghjocu hè prisente in tutte e culture, è face parte integrante di a [[vita]] suciale è di a trasmissione di valori.
==Citazioni==
Accadi chì u '''ghjocu''' fussi citatu in a literatura è a cultura corsa. Par asempiu, in i pruverbii:
- ''Natali à u ghjocu, [[Pasqua]] à u [[focu]]''.<br>
- ''Chì s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u [[culu]] à u [[focu]]''.<br>
==Rifarenzi==
* Saravelli-Retali, 1976, ''A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti'' - ''La vie en Corse à travers proverbes et dictons'', Nice, Don Bosco.
==Da vede dinù==
*[[Ballarina]]
*[[Escopa]]
[[Categoria:Vita quutidiana è distrazzioni]]
g5r92qdt8cxsdvrzz9i3yevuu2fxblc
Angolemi
0
14101
405978
347062
2026-09-06T10:14:33Z
Fausta Samaritani
15085
fix
405978
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Taşpınar Genel Görünüm.jpg|thumb|right|300px|none|Angolemi]]
'''Angolemi''' (Taşpınar / Αγγολεμι) hè una cità di u [[Cipru]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene 212 abitanti ([[2006]]).
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cipru]]
skbs9ccj4fci84axl673wyrfk6107qc
Victoria (Culumbia Britannica)
0
14437
405979
396537
2026-09-06T10:16:24Z
Fausta Samaritani
15085
fix
405979
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:2009-0605-Victoria-Harbor-PAN.JPG|thumb|300px|right|Victoria]]
'''Victoria''' hè una cità di u [[Canadà]], capitale di a pruvincia di a [[Culumbia Britannica]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
A cità tene 74.100 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cità di u Canadà]]
sq7q27xhs0q327davep6xjs931u1i8s
Linneu
0
15878
405982
393370
2026-09-06T10:40:42Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categoria
405982
wikitext
text/x-wiki
[[File:Carl von Linné.jpg|thumb|280px|Carl Nilsson Linnaeus]]
'''Carl Nilsson Linnaeus''', divintatu '''Carl von Linné''' in seguitu à l'acquisizioni di un titulu nubiliari è notu più simpliciamenti com'è '''Linneu''' (da a forma latinizata di u nomu, ''Carolus Linnaeus'') (Råshult, [[23 di maghju]] [[1707]] - [[Uppsala]], [[10 di ghjinnaghju]] [[1778]]), hè statu un medicu, butanicu è naturalistu [[Svézia|svidesu]], cunsidaratu u patri di a muderna classificazioni scentifica di l'urganisimi viventi.
A lettara '''L.''', posta spessu dopu à l'indicazioni di [[numinclatura binumiali]] in i cataloghi di spezii, idantificheghja a casata di u scentificu.
== Biugrafia ==
[[File:LA2-Rashult-2.jpg|thumb|280px|Locu di nascita di Linnaeus à Råshult]]
Natu u 23 di maghju di u 1707 in una tinuta in a [[pruvincia di Smaland]] (sudu di a [[Svezia]], cuntea di [[Kronoberg (cuntea)|Kronoberg]]), da Nils Ingemarson, un paisanu, è Christina Broderson, figliola di u pastori [[prutistantisimu|prutistanti]] lucali. À a morti di u sociaru, quandu u picculu Carl avia solu 18 mesa, Nils ereditò a carica di pastori è assunsi a [[Vita|vida]] riligiosa di a cumunità. U babbu di Carl era intarissatu à a [[butanica]], tantu da aduttà com'è casata, à l'iniziu di i studii in tiulugia, "Linnaeus" vali à dì a latinisazioni di a parola dialittali ''lind'' ([[tigliu]]), inspirendu si da un grossu tigliu, situatu in i circonda di a so casa nativa. A stessa scelta era stata fatta pricidintamenti da dui frateddi di a minnana paterna di Linneu, quandu diviani intraprenda i studii par divintà preta. 'Ssa pianta di tigliu hè sempri oghji esistenti à Vittaryd, Smaland, bench'è in gattivu statu.
Ancu Carl, par u quali era privista una carriera ecclesiastica, sviluppò finu da a zitiddina un grandi intaressu par a butanica, tantu ch'è u so insignanti di scenzi è ancu medicu lucali, Johann Rothman, cunvinsi u so babbu di fà li friquintà l'università di [[Lund (Svezia)|Lund]]. In u [[1727]] si scrissi dunqua à l'Università, induva principiò u studiu di a [[medicina]], ma moltu prubabilamenti u so veru intaressu era quiddu di studià i sustanzi medichi usati à quiddi tempi, a stragrandi maiuranza di i quali era custituita da vegetali. L'annu succissivu ([[1728]]) si cullucò à l'[[Università di Uppsala]], a migliori di a Svezia, induva divintò studianti di [[Olaus Rudbeck u Ghjovanu]]. Linneu passò a maiò parti di u so tempu à raccoglia è à studià varii tipi di pianti.
Dighjà da u [[1730]] principiò à piglià forma u so metudu di [[classificazioni tassunomica]]. Sempri studianti, ghjuntu à a cunvinzioni ch'è l'organi riproduttivi di i pianti, vali à dì i parti di u fiori (petali, stami è pistilli) pudiani essa imprudati com'è basa par a so classificazioni, scrissi un brevi trattatu annantu à l'argumentu, ''Preludia Sponsaliorum Plantarum'' ("Nozzi di i pianti"), chì li feci ottena sempri duranti i so studii a pusizioni di insignanti vicinu à u giardinu butanicu. Quissa li arricò, purtroppu, ancu una cundanna: postu ch'è ebbi l'imprudenza di basà a so classificazioni annantu à ciò ch'eddu usò à chjamà "u sistemu sissuali" di i pianti, asaminendu i so "organi riproduttivi". Eppuri, par quistu ebbi una dinuncia da u statu svidesi par "immuralità" è a cundanna di a Cumunità luterana par "suspettu di libertinisimu".
In u [[1731]] l'Accademia di i Scenzi di Uppsala finanzò a so spidizioni in [[Lappunia]], in quantu Linneu era in ristritezzi ecunomichi. Scrissi u resucontu di a so spidizioni etnugrafica è butanica in l'opara ''Lachesis lapponica'' (pubblicata postuma in u [[1811]]); in u [[1734]] urganizò un'altra spidizioni in a Svezia cintrali. I risultati scentifichi funi illustrati in l'opara ''Flora Lapponica Exhibens Plantas par Lapponiam Crescentes, secundum Systema Sexuale Collectas in Itinere Impensis''<ref>[http://caliban.mpiz-koeln.mpg.de/~stueber/linne/lapponica/index.html] Bibbiuteca universitaria di Culonia - Flora Lapponica.</ref> ([[1737]]). In u [[1735]] si cullucò in [[Paesi Bassi|Olanda]] è tarminò i so studii di medicina à l'università di Harderwijk.
Dopu parò si scrissi ancu à l'[[Università di Leida]] par cuntinuà i so probbii studii. In sta fasa di a so vita a so riputazioni di butanicu era dighjà ampia è affirmata. In u [[1738]] turrò in Svezia, induva principiò à asarcità a prufissioni di medicu, dedichendu si principalamenti à a cura di a [[sifilidi]].
In u [[1739]] fù unu di i fundatori di l'[[Accademia Riali Svidesi di i Scenzi]]. In u stessu annu spusò Sara Morea, figliola di un medicu. Dui anni dopu, in u [[1741]], ottensi una catedra vicinu à a facultà di medicina à l'[[università di Uppsala]] ma l'annu succissivu a scambiò incù a catedra di butanica, dietetica è materia medica (ch'eddu cunsirvò finu à a morti). À Uppsala ristaurò u [[Giardinu di Linneo|giardinu butanicu]], dispunendu i pianti sicondu u so ordini di classificazioni.
Linneu continuò à urganizà spidizioni in u mondu sanu, incù u fini di scopra è classificà tutti l'essari viventi è i minirali di a Terra. Molti di i so studianti presini parti à i spidizioni è parechji perìni tuttu à fattu duranti i viaghji. In u [[1758]] acquistò l'impresa di Hammarby induva criò un mudestu museiu, distinatu à accoglia a so cullizzioni privata. In u [[1761]] u rè [[Adolfo Federico di Svezia]] li cunferì un titulu nubiliari à seguitu di u quali Linneu cunvertì u so nomu in Carl von Linné. I so ultimi anni di vita funi carattirizati da un criscenti pessimisimu è da a diprissioni; in u [[1774]] fù culpitu da una seria di picculi infarti è murì in u [[1778]]. Fù sipoltu vicinu à a [[Catedrali di Uppsala]].
== Numinclatura binumiali ==
[[File:Carl von Linné i Lund.jpg|thumb|280px|Statua di Linnaeus com'è studianti di l'università in [[Lund]]]]
U meritu maiori di u svidesu fù a difinizioni è l'intruduzioni in u [[1735]] di a [[numinclatura binumiali]], basata annantu à u mudeddu [[Aristotele|aristutelicu]] di difinizioni par mezu di ''genaru prossimu'' è ''diffarenza specifica'', in u sistemu di classificazioni di i pianti, di l'animali è i minirali.<ref>'''L.''' hè l'abbriviazioni standard imprudata par i pianti discritti da Linneu.</ref> Incù stu metudu [[tassunomia|tassunomicu]] (cuncipitu pocu più di un seculu prima da [[Caspar Bauhin|Bauhin]]) à ogni urganisimu sò attribuiti dui noma (di urighjina latina): u prima si rifirisci à u [[Genaru (tassunomia)|Genaru]] di appartinenza di l'urganisimu stessu ed hè uguali par tutti i spezii chì cundividini parechji carattari principali (''nomen genericum''); u sicondu terminu, chì hè spessu discrittivu, disigna a [[Spezia]] prubbiamenti ditta (''nomu triviali'' o ''nomu specificu'').
A purtata di l'innuvazioni fù enorma; pricidintamenti à a numinclatura binumiali u sistemu di numinclatura era simpliciamenti basatu annantu à una discrizzioni estesa di ogni pianta, in latinu, par i carattari distintivi considarati di rilievu, in modu tuttu à fattu arbitrariu, da ogni classificadori.
== Opari ==
[[File:Linnaeus1758-title-page.jpg|thumb|280px|Cuprendula di ''Systema Naturæ'' ([[1758]]).]]* ''[[Systema Naturae]]''. [[Rotterdam]], editori Theodorum Haak, tipugrafia Joannis Wilhelmi de Groot, [[1735]]. Prima edizioni.
* ''[[Systema Naturae]] par Regna Tria Naturae, secundum classes, ordines, inghjinireghja, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis''. [[Stoccolma]], Imprensis Laurentii Salvii, [[1758]]. Decima edizioni.
* ''[[Species Plantarum]]. Exhibentes plantas rite cognitas, ad genera relatas, cum differentiis specificis, nominibus trivialibus, synonymis selectis, locis natalibus, secundum systema sexuale digestas, prima edizioni'', pp. 1200, + XXXI. [[Stoccolma]], Imprensis Laurentius Salvius, [[1753]].
* ''[[Fungus melitensis]]'', [[1755]]
* ''[[Fondamenta butanica]]'', [[1736]]
* ''[[Classes plantarum]]'', [[1738]]
== Taxa classificati ==
Avantaghjatu da avè invintatu u sistemu di [[numinclatura binumiali]] di i formi di [[vita]], hè à i ghjorna d'oghji u discrittori più prulificu, incù guasi 3000 taxa discritti.
== Umaghji ==
* Unu di i tanti musei à eddu didicati hè u Museiu di Storia Naturali di [[Lugano]] (Svizzara).
* In Italia i musei à eddu didicati più cunnisciuti sò quiddu di [[Pisa]] è quiddu di [[Milanu]].
* A purzioni più antica di l'[[Ortu butanicu di Palermu]] ([[1789]]) hè urganizata sicondu u sistemu di classificazioni discrittu da Carl von Linné in ''[[Species Plantarum]]'' ([[1753]]).<ref>[http://www.ortobotanico.Palermu.it/ordinamenti_linneo.php] Ortu Butanicu di Palermu, Urdinamentu di Linneo] URL cunsultatu u 5 frivaghju 2010.</ref>
* à Pistoia, Capostrada, Via Bolognese, hè cullucata una statua in cottu di Carl Linneo, eretta in u [[XIX sèculu]] par vulintà di Niccolò Puccini.
* A riserva culturali [[Rashult]], in [[Svezia]].
== Noti ==
<references />
== Bibliografia ==
* {{en}} Frans. à. Stafleu. ''Linnaeus and the Linneans. The Spreading of Their Ideas in Sistematic Botany, 1753-1789'', Utrecht, 1971.
* {{en}} Sten Lindroth. ''The Two Faces of Linnaeus, in Tore Frängsmyr, Linnaeus. The Man and His Work''. Berkley, University of California Press, 1983.
* {{en}} ''Studies in Linnaean Method and Nomenclature, Marbuger Schriften zur Medizingeschichte''. Vol. VIII, Frankfurt am Main, Lang, 1983.
* {{fr}} Pierre Louis. ''La Classification des végétaux dans le corpus aristotelicien'' (in "Documents pour l'histoire du vocabulaire scientifique". VIII, 1986.
* {{it}} Fabrizio Bigotti. ''A Menti chì Ordineghja i Segni. Ricerchi annantu à i prublemi di a forma in a filusufia naturali da Aristoteli à Linneu''. Roma, Aracne Edizioni, 2009.
== Da veda dinò ==
* [[Numinclatura binumiali]]
* [[Tassunumia linneana]]
* [[Rashult]]
* ''[[Systema Naturae]]''
* ''[[Species Plantarum]]''
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.
[[Categoria:Biolugia]]
[[Categoria:Svedese]]
[[Categoria:Biugrafia]]
nfxpyp8qibr25gusrp2j7mg5onivdxo
Anni 1930
0
27529
405971
405684
2026-09-05T22:39:41Z
Fausta Samaritani
15085
/* In Córsica */ file
405971
wikitext
text/x-wiki
{| style="width:100%;background-color:none;"
|-
! align="left" | Sèculi:
| align="center" | [[XIX sèculu]] · '''[[XX sèculu]]''' · [[XXI sèculu]]
|-
! align="left" | Decenni:
| align="center" | [[Anni 1920]] · '''[[Anni 1930]]''' · [[Anni 1940]]
|-
! align="left" | Anni:
| align="center" | ([[1931]] · [[1932]] · [[1933]] · [[1934]] · [[1935]] · [[1936]] · [[1937]] · [[1938]] · [[1939]] · [[1940]])
|}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
Salvatore Di Giacomo 1915.jpg|<small>[[Salvatore Di Giacomo]] ([[Napuli]], [[12 di marzu]] [[1860]] - Napuli, [[5 d'aprile]] 1934)</small>
Miguel de Unamuno Meurisse 1925.jpg|<small>[[Miguel de Unamuno]] ([[Bilbao]], [[29 di settembre]] [[1864]] - [[Salamanca]], [[31 di dicembre]] 1936)</small>
Foto van Pierre, baron de Coubertin (portret) oprichter van de moderne Olympisch, Bestanddeelnr 918-5434.jpg|<small>[[Pierre de Coubertin]] ([[Paris]], [[1 di ghjennaghju]] [[1863]] - [[Ginevra]], [[2 di settembre]] 1937)</small>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
;Leo Wehrli ([[1870]]-[[1954]]) ''[[Aiacciu]] 1939'' (Biblioteca di u Policlinicu Federale di Zurigo).
<gallery mode="packed" heights=180>
ETH-BIB-Ajaccio, Corsica, Friedhof-Dia 247-11959.tif|U cimiteru
ETH-BIB-Ajaccio, Corsica, Friedhof-Dia 247-11959.tif|A casa Bonaparte
ETH-BIB-Ajaccio, Corsica, Palmsonntags - Palmflechten-Dia 247-11962.tif|Pè a Dumenica di e Palme
ETH-BIB-Ajaccio, Corsica-Dia 247-11849.tif|U monumentu à Napulione
ETH-BIB-Ajaccio, Marktfrau mit Seeigel-Dia 247-11851.tif|Donna
ETH-BIB-Ajaccio, Panorama vom Molo, I., (links)-Dia 247-11853.tif|Panorama
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Decenni di u XX seculu|#]]
3wmdxfodpxdp5zeq1kwkqiqebhr1n8i
Universu
0
27563
405960
2026-09-05T15:41:41Z
Articulivitali
28749
Pàgina creata cù "[[File:Universu_ossirvabile.jpg|thumb|Rappresentazione artistica di l'Universu osservabile.]] L''''Universu''' hè cumunemente definitu cum'è l'inseme di tuttu u spaziutempu esistente è di u so cuntenutu, custituitu da materia (pianeti, stelle, polvera interstellare è u cuntenutu di u spaziu intergalatticu) è energia. L'osservazione scentifica hà accertatu chì l'Universu osservabile hà un diametru di circa 93 miliardi d'anni luce è sughjerisce ch'ellu sia statu..."
405960
wikitext
text/x-wiki
[[File:Universu_ossirvabile.jpg|thumb|Rappresentazione artistica di l'Universu osservabile.]]
L''''Universu''' hè cumunemente definitu cum'è l'inseme di tuttu u spaziutempu esistente è di u so cuntenutu, custituitu da materia (pianeti, stelle, polvera interstellare è u cuntenutu di u spaziu intergalatticu) è energia. L'osservazione scentifica hà accertatu chì l'Universu osservabile hà un diametru di circa 93 miliardi d'anni luce è sughjerisce ch'ellu sia statu guvernatu da e stesse leghje è custante fisiche per a maiò parte di a so storia, è ch'ellu si stà sparghjendu. U mudellu cosmologicu di u Big Bang hè u più accreditatu per discrive l'evoluzione di l'universu; si calculeghja chì l'iniziu di l'espansione sia accadutu circa 13,8 miliardi d'anni fà.
== Etimulugia è usu di u termine ==
U termine "universu" vene da u latinu ''universus'' (tuttu, interu), cumpostu da ''unus'' ("unu") è ''versus'' ("vultatu"). In Antica Grecia, era usatu u termine ''τὸ πᾶν'' (tò pán, "u Tuttu") o ''κόσμος'' (cosmu). Cun u tempu, u termine hà assuntu cunnotazione più scentifiche, in particulare da a rivoluzione scientifica dopu.
== Universu in a scienza muderna ==
In a cosmologia cuntempuranea, l'Universu hè cuncipitu micca solu cum'è l'inseme di l'oghjetti fisichi osservabili, ma ancu cum'è u spaziutempu stessu è e leghje fisiche chì ne reguleghjanu l'evoluzione. Sicondu a teoria di a relatività generale d'Albert Einstein, u spaziu è u tempu sò intimamente cunnessi in una struttura unica chì pò esse sfurmata da a presenza di massa è energia.
=== Dimensioni, età, cuntenutu è struttura ===
Si crede chì l'universu sia per u più cumpostu da energia scura (68,3%) è materia scura (26,8%). A materia urdinaria (barionica) custituisce menu di u 5% di l'Universu. L'età più precisa di l'universu hè di 13,787 ± 0,020 miliardi d'anni, calculata basatu annantu à l'osservazione di a radiazione cosmica di fondu. L'universu hà una struttura à grande scala chì s'assumiglia à una "tela cosmica", cumposta da filamenti di galassie è grandi bioti. A materia si raggruppa in [[stelli|stelle]], galassie, ammassi è superammassi.
=== Mudelli cosmologichi ===
U mudellu più accreditatu hè u mudellu Lambda-CDM, chì integra a custante cosmologica (energia scura) cù a materia scura fredda. Stu mudellu spiega osservazione cum'è a radiazione cosmica di fondu è l'espansione accelerata. Esistenu ancu teurie alternative è più speculative, cum'è i mudelli di universu ciclicu o a teoria di u [[multiversu]], chì iputizeghja l'esistenza di numerosi universi cun proprietà diverse.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Astronomia]]
j4xn9ba0au33g2rl5pmurla5o1s00eb
405961
405960
2026-09-05T15:42:28Z
Articulivitali
28749
405961
wikitext
text/x-wiki
[[File:Universu_ossirvabile.jpg|thumb|Rappresentazione artistica di l'Universu osservabile.]]
L''''Universu''' hè cumunemente definitu cum'è l'inseme di tuttu u [[spaziutempu]] esistente è di u so cuntenutu, custituitu da materia (pianeti, stelle, polvera interstellare è u cuntenutu di u spaziu intergalatticu) è energia. L'osservazione scentifica hà accertatu chì l'Universu osservabile hà un diametru di circa 93 miliardi d'anni luce è sughjerisce ch'ellu sia statu guvernatu da e stesse leghje è custante fisiche per a maiò parte di a so storia, è ch'ellu si stà sparghjendu. U mudellu cosmologicu di u Big Bang hè u più accreditatu per discrive l'evoluzione di l'universu; si calculeghja chì l'iniziu di l'espansione sia accadutu circa 13,8 miliardi d'anni fà.
== Etimulugia è usu di u termine ==
U termine "universu" vene da u latinu ''universus'' (tuttu, interu), cumpostu da ''unus'' ("unu") è ''versus'' ("vultatu"). In Antica Grecia, era usatu u termine ''τὸ πᾶν'' (tò pán, "u Tuttu") o ''κόσμος'' (cosmu). Cun u tempu, u termine hà assuntu cunnotazione più scentifiche, in particulare da a rivoluzione scientifica dopu.
== Universu in a scienza muderna ==
In a [[cosmologia]] cuntempuranea, l'Universu hè cuncipitu micca solu cum'è l'inseme di l'oghjetti fisichi osservabili, ma ancu cum'è u spaziutempu stessu è e leghje fisiche chì ne reguleghjanu l'evoluzione. Sicondu a teoria di a relatività generale d'[[Albert Einstein]], u spaziu è u tempu sò intimamente cunnessi in una struttura unica chì pò esse sfurmata da a presenza di massa è energia.
=== Dimensioni, età, cuntenutu è struttura ===
Si crede chì l'universu sia per u più cumpostu da energia scura (68,3%) è materia scura (26,8%). A materia urdinaria (barionica) custituisce menu di u 5% di l'Universu. L'età più precisa di l'universu hè di 13,787 ± 0,020 miliardi d'anni, calculata basatu annantu à l'osservazione di a radiazione cosmica di fondu. L'universu hà una struttura à grande scala chì s'assumiglia à una "tela cosmica", cumposta da filamenti di galassie è grandi bioti. A materia si raggruppa in [[stelli|stelle]], galassie, ammassi è superammassi.
=== Mudelli cosmologichi ===
U mudellu più accreditatu hè u mudellu Lambda-CDM, chì integra a custante cosmologica (energia scura) cù a materia scura fredda. Stu mudellu spiega osservazione cum'è a radiazione cosmica di fondu è l'espansione accelerata. Esistenu ancu teurie alternative è più speculative, cum'è i mudelli di universu ciclicu o a teoria di u [[multiversu]], chì iputizeghja l'esistenza di numerosi universi cun proprietà diverse.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Astronomia]]
n7uau5d0244w23fbgmsxsjmgqkier60
405962
405961
2026-09-05T15:47:45Z
Articulivitali
28749
405962
wikitext
text/x-wiki
[[File:Universum.jpg|thumb|Rappresentazione artistica antica di l'Universu osservabile (1888).]]
L''''Universu''' hè cumunemente definitu cum'è l'inseme di tuttu u [[spaziutempu]] esistente è di u so cuntenutu, custituitu da materia (pianeti, stelle, polvera interstellare è u cuntenutu di u spaziu intergalatticu) è energia. L'osservazione scentifica hà accertatu chì l'Universu osservabile hà un diametru di circa 93 miliardi d'anni luce è sughjerisce ch'ellu sia statu guvernatu da e stesse leghje è custante fisiche per a maiò parte di a so storia, è ch'ellu si stà sparghjendu. U mudellu cosmologicu di u Big Bang hè u più accreditatu per discrive l'evoluzione di l'universu; si calculeghja chì l'iniziu di l'espansione sia accadutu circa 13,8 miliardi d'anni fà.
== Etimulugia è usu di u termine ==
U termine "universu" vene da u latinu ''universus'' (tuttu, interu), cumpostu da ''unus'' ("unu") è ''versus'' ("vultatu"). In Antica Grecia, era usatu u termine ''τὸ πᾶν'' (tò pán, "u Tuttu") o ''κόσμος'' (cosmu). Cun u tempu, u termine hà assuntu cunnotazione più scentifiche, in particulare da a rivoluzione scientifica dopu.
== Universu in a scienza muderna ==
In a [[cosmologia]] cuntempuranea, l'Universu hè cuncipitu micca solu cum'è l'inseme di l'oghjetti fisichi osservabili, ma ancu cum'è u spaziutempu stessu è e leghje fisiche chì ne reguleghjanu l'evoluzione. Sicondu a teoria di a relatività generale d'[[Albert Einstein]], u spaziu è u tempu sò intimamente cunnessi in una struttura unica chì pò esse sfurmata da a presenza di massa è energia.
=== Dimensioni, età, cuntenutu è struttura ===
Si crede chì l'universu sia per u più cumpostu da energia scura (68,3%) è materia scura (26,8%). A materia urdinaria (barionica) custituisce menu di u 5% di l'Universu. L'età più precisa di l'universu hè di 13,787 ± 0,020 miliardi d'anni, calculata basatu annantu à l'osservazione di a radiazione cosmica di fondu. L'universu hà una struttura à grande scala chì s'assumiglia à una "tela cosmica", cumposta da filamenti di galassie è grandi bioti. A materia si raggruppa in [[stelli|stelle]], galassie, ammassi è superammassi.
=== Mudelli cosmologichi ===
U mudellu più accreditatu hè u mudellu Lambda-CDM, chì integra a custante cosmologica (energia scura) cù a materia scura fredda. Stu mudellu spiega osservazione cum'è a radiazione cosmica di fondu è l'espansione accelerata. Esistenu ancu teurie alternative è più speculative, cum'è i mudelli di universu ciclicu o a teoria di u [[multiversu]], chì iputizeghja l'esistenza di numerosi universi cun proprietà diverse.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Astronomia]]
qo4n3l9s07rmjiq2fpy0sn1m0jd6ryg
405964
405962
2026-09-05T16:05:22Z
Fausta Samaritani
15085
link, categoria
405964
wikitext
text/x-wiki
[[File:Universum.jpg|thumb|Rappresentazione artistica antica di l'Universu osservabile ([[1888]]).]]
L''''Universu''' hè cumunemente definitu cum'è l'inseme di tuttu u [[spaziutempu]] esistente è di u so cuntenutu, custituitu da materia (pianeti, stelle, polvera interstellare è u cuntenutu di u spaziu intergalatticu) è energia. L'osservazione scentifica hà accertatu chì l'Universu osservabile hà un diametru di circa 93 miliardi d'anni luce è sughjerisce ch'ellu sia statu guvernatu da e stesse leghje è custante [[Fisica|fisiche]] per a maiò parte di a so storia, è ch'ellu si stà sparghjendu. U mudellu cosmologicu di u Big Bang hè u più accreditatu per discrive l'evoluzione di l'universu; si calculeghja chì l'iniziu di l'espansione sia accadutu circa 13,8 miliardi d'anni fà.
== Etimulugia è usu di u termine ==
U termine "universu" vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''universus'' ("tuttu", "interu"), cumpostu da ''unus'' ("unu") è ''versus'' ("vultatu"). In Antica Grecia, era usatu u termine ''τὸ πᾶν'' (tò pán, "u Tuttu") o ''κόσμος'' ("cosmu"). Cun u tempu, u termine hà assuntu cunnotazione più scentifiche, in particulare da a rivoluzione scientifica dopu.
== Universu in a scienza muderna ==
In a [[cosmologia]] cuntempuranea, l'Universu hè cuncipitu micca solu cum'è l'inseme di l'oghjetti fisichi osservabili, ma ancu cum'è u spaziutempu stessu è e leghje fisiche chì ne reguleghjanu l'evoluzione. Sicondu a teoria di a relatività generale d'[[Albert Einstein]], u spaziu è u tempu sò intimamente cunnessi in una struttura unica chì pò esse sfurmata da a presenza di massa è [[energia]].
=== Dimensioni, età, cuntenutu è struttura ===
Si crede chì l'universu sia per u più cumpostu da energia scura (68,3%) è materia scura (26,8%). A materia urdinaria (barionica) custituisce menu di u 5% di l'Universu. L'età più precisa di l'universu hè di 13,787 ± 0,020 miliardi d'anni, calculata basatu annantu à l'osservazione di a radiazione cosmica di fondu. L'universu hà una struttura à grande scala chì s'assumiglia à una "tela cosmica", cumposta da filamenti di galassie è grandi bioti. A materia si raggruppa in [[stelli|stelle]], galassie, ammassi è superammassi.
=== Mudelli cosmologichi ===
U mudellu più accreditatu hè u mudellu Lambda-CDM, chì integra a custante cosmologica (energia scura) cù a materia scura fredda. Stu mudellu spiega osservazione cum'è a radiazione cosmica di fondu è l'espansione accelerata. Esistenu ancu teurie alternative è più speculative, cum'è i mudelli di universu ciclicu o a teoria di u [[multiversu]], chì iputizeghja l'esistenza di numerosi universi cù proprietà diverse.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Astrunumia]]
0td1k7r6v1jb9w3uy1s2xank7a09y8y
Anni 1960
0
27564
405963
2026-09-05T15:55:55Z
Fausta Samaritani
15085
anni 1960
405963
wikitext
text/x-wiki
{| style="width:100%;background-color:none;"
|-
! align="left" | Sèculi:
| align="center" | [[XIX sèculu]] · '''[[XX sèculu]]''' · [[XXI sèculu]]
|-
! align="left" | Decenni:
| align="center" | [[Anni 1950]] · '''[[Anni 1960]]''' · [[Anni 1970]]
|-
! align="left" | Anni:
| align="center" | ([[1961]] · [[1962]] · [[1963]] · [[1964]] · [[1965]] · [[1966]] · [[1967]] · [[1968]] · [[1969]] · [[1970]])
|}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
Ardengo Soffici by Mario Nunes Vais.jpg|<small>[[Ardengu Soffici]] ([[7 d'aprile]] [[1879]] - Vittoria Apuana, [[19 d'aostu]] 1964)</small>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
<gallery mode="packed" heights=180>
Smiley.toerist in Corsica 1961.jpg|Corsica, 1961
Korsika-Panorama.68.jpg|Corsica, 1968
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Decenni di u XX seculu|#]]
eft8z3zxb657cwnusu09byb56uist8d
Vita
0
27565
405966
2026-09-05T18:01:18Z
Articulivitali
28749
Pàgina creata cù "[[File:DNA animation.gif|thumb|A [[vita]] hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi cum'è l'organismi viventi.]] A '''vita''' hè l'inseme di e caratteristiche di l'esseri viventi chì manifesteghjanu prucessi biologichi cum'è l'[[omeostasi]], u [[metabolismu]], a [[riproduzione]] è l'[[evoluzione]].<ref name=biologia>''Biologia'', Zanichelli, 2010.</ref> Hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi, cum'è l'organismi viventi, è ùn hè micca pussidut..."
405966
wikitext
text/x-wiki
[[File:DNA animation.gif|thumb|A [[vita]] hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi cum'è l'organismi viventi.]]
A '''vita''' hè l'inseme di e caratteristiche di l'esseri viventi chì manifesteghjanu prucessi biologichi cum'è l'[[omeostasi]], u [[metabolismu]], a [[riproduzione]] è l'[[evoluzione]].<ref name=biologia>''Biologia'', Zanichelli, 2010.</ref> Hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi, cum'è l'organismi viventi, è ùn hè micca pussiduta da i so cumpunenti singuli.<ref>''Filosofia di a biologia'', Laterza, 2015.</ref> A [[biologia]] hè a scenza chì studieghja a vita, ma a cumunità scentifica ùn hà micca una definizione univarsalmente accettata, per esempiu escludendu i [[virus]] o i [[viroidi]].
== Definizioni ==
U biologu [[Ernst Mayr]] hà prupostu chì a vita hè una reificazione di u prucessu vitale, micca una sustanza indipendente. U fisicu [[Erwin Schrödinger]] hà definitu a vita cum'è un sistema termodinamicu apertu chì mantene un disequilibriu energeticu staziunariu alimentendu si di "entropia negativa" (ordine) da l'ambiente.<ref>Erwin Schrödinger, ''What Is Life?'', 1944.</ref> Sicondu 'ssa definizione, i virus ùn sò micca viventi perchè ùn ponu riproduce si autonomamente.
== Caratteristiche essenziale ==
E caratteristiche fundamentale di a vita sò:
* ''Omeostasi'': regulazione di l'ambiente internu.
* ''Metabolismu'': trasfurmazione di energia è materia (catabolismu è anabolismu).
* ''Riproduzione'': generazione di novi individui (per [[mitosi]] o [[meiosi]]).
* ''Evoluzione'': cambiamentu di i caratteri ereditati per selezzione naturale è deriva genetica.
* ''Crescita'': accumulu di materia.
* ''Interazzione cù l'ambiente'': risposta à stimuli.<ref name=biologia/>
== Organismi viventi ==
I forme di vita nant'à a Terra sò classificate in [[animali]], [[cromisti]], [[piante]], [[funghi]], [[protisti]], [[archaea]] è [[batteri]]. A vita richere energia, elementi chimichi (CHNOPS) è acqua, ancu s'è certi organismi estremofili ponu sopravvive in cundizione estreme.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Biologia]]
c4av3jrn7eq2cctfpvmd0xjmupaei3k
405967
405966
2026-09-05T18:02:34Z
Articulivitali
28749
/* Organismi viventi */
405967
wikitext
text/x-wiki
[[File:DNA animation.gif|thumb|A [[vita]] hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi cum'è l'organismi viventi.]]
A '''vita''' hè l'inseme di e caratteristiche di l'esseri viventi chì manifesteghjanu prucessi biologichi cum'è l'[[omeostasi]], u [[metabolismu]], a [[riproduzione]] è l'[[evoluzione]].<ref name=biologia>''Biologia'', Zanichelli, 2010.</ref> Hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi, cum'è l'organismi viventi, è ùn hè micca pussiduta da i so cumpunenti singuli.<ref>''Filosofia di a biologia'', Laterza, 2015.</ref> A [[biologia]] hè a scenza chì studieghja a vita, ma a cumunità scentifica ùn hà micca una definizione univarsalmente accettata, per esempiu escludendu i [[virus]] o i [[viroidi]].
== Definizioni ==
U biologu [[Ernst Mayr]] hà prupostu chì a vita hè una reificazione di u prucessu vitale, micca una sustanza indipendente. U fisicu [[Erwin Schrödinger]] hà definitu a vita cum'è un sistema termodinamicu apertu chì mantene un disequilibriu energeticu staziunariu alimentendu si di "entropia negativa" (ordine) da l'ambiente.<ref>Erwin Schrödinger, ''What Is Life?'', 1944.</ref> Sicondu 'ssa definizione, i virus ùn sò micca viventi perchè ùn ponu riproduce si autonomamente.
== Caratteristiche essenziale ==
E caratteristiche fundamentale di a vita sò:
* ''Omeostasi'': regulazione di l'ambiente internu.
* ''Metabolismu'': trasfurmazione di energia è materia (catabolismu è anabolismu).
* ''Riproduzione'': generazione di novi individui (per [[mitosi]] o [[meiosi]]).
* ''Evoluzione'': cambiamentu di i caratteri ereditati per selezzione naturale è deriva genetica.
* ''Crescita'': accumulu di materia.
* ''Interazzione cù l'ambiente'': risposta à stimuli.<ref name=biologia/>
== Organismi viventi ==
I forme di vita nant'à a Terra sò classificate in [[animale|animali]], [[cromisti]], [[pianta|piante]], [[fungu|funghi]], [[protisti]], [[archaea]] è [[bzatteria|batterie]]. A vita richere [[energia]], elementi chimichi (CHNOPS) è acqua, ancu s'è certi organismi estremofili ponu sopravvive in cundizione estreme.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Biologia]]
0mdsdq9ui4owfn24gmbg8afa31wxm0v
405968
405967
2026-09-05T18:02:56Z
Articulivitali
28749
405968
wikitext
text/x-wiki
[[File:DNA animation.gif|thumb|A [[vita]] hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi cum'è l'organismi viventi.]]
A '''vita''' hè l'inseme di e caratteristiche di l'esseri viventi chì manifesteghjanu prucessi biologichi cum'è l'[[omeostasi]], u [[metabolismu]], a [[riproduzione]] è l'[[evoluzione]].<ref ''Biologia'', Zanichelli, 2010.</ref> Hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi, cum'è l'organismi viventi, è ùn hè micca pussiduta da i so cumpunenti singuli.<ref>''Filosofia di a biologia'', Laterza, 2015.</ref> A [[biologia]] hè a scenza chì studieghja a vita, ma a cumunità scentifica ùn hà micca una definizione univarsalmente accettata, per esempiu escludendu i [[virus]] o i [[viroidi]].
== Definizioni ==
U biologu [[Ernst Mayr]] hà prupostu chì a vita hè una reificazione di u prucessu vitale, micca una sustanza indipendente. U fisicu [[Erwin Schrödinger]] hà definitu a vita cum'è un sistema termodinamicu apertu chì mantene un disequilibriu energeticu staziunariu alimentendu si di "entropia negativa" (ordine) da l'ambiente.<ref>Erwin Schrödinger, ''What Is Life?'', 1944.</ref> Sicondu 'ssa definizione, i virus ùn sò micca viventi perchè ùn ponu riproduce si autonomamente.
== Caratteristiche essenziale ==
E caratteristiche fundamentale di a vita sò:
* ''Omeostasi'': regulazione di l'ambiente internu.
* ''Metabolismu'': trasfurmazione di energia è materia (catabolismu è anabolismu).
* ''Riproduzione'': generazione di novi individui (per [[mitosi]] o [[meiosi]]).
* ''Evoluzione'': cambiamentu di i caratteri ereditati per selezzione naturale è deriva genetica.
* ''Crescita'': accumulu di materia.
* ''Interazzione cù l'ambiente'': risposta à stimuli.<ref name=biologia/>
== Organismi viventi ==
I forme di vita nant'à a Terra sò classificate in [[animale|animali]], [[cromisti]], [[pianta|piante]], [[fungu|funghi]], [[protisti]], [[archaea]] è [[bzatteria|batterie]]. A vita richere [[energia]], elementi chimichi (CHNOPS) è acqua, ancu s'è certi organismi estremofili ponu sopravvive in cundizione estreme.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Biologia]]
1hqo6qowz6omr0et43t0kap63377y7t
405969
405968
2026-09-05T18:03:15Z
Articulivitali
28749
405969
wikitext
text/x-wiki
[[File:DNA animation.gif|thumb|A [[vita]] hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi cum'è l'organismi viventi.]]
A '''vita''' hè l'inseme di e caratteristiche di l'esseri viventi chì manifesteghjanu prucessi biologichi cum'è l'[[omeostasi]], u [[metabolismu]], a [[riproduzione]] è l'[[evoluzione]]. Hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi, cum'è l'organismi viventi, è ùn hè micca pussiduta da i so cumpunenti singuli.<ref>''Filosofia di a biologia'', Laterza, 2015.</ref> A [[biologia]] hè a scenza chì studieghja a vita, ma a cumunità scentifica ùn hà micca una definizione univarsalmente accettata, per esempiu escludendu i [[virus]] o i [[viroidi]].
== Definizioni ==
U biologu [[Ernst Mayr]] hà prupostu chì a vita hè una reificazione di u prucessu vitale, micca una sustanza indipendente. U fisicu [[Erwin Schrödinger]] hà definitu a vita cum'è un sistema termodinamicu apertu chì mantene un disequilibriu energeticu staziunariu alimentendu si di "entropia negativa" (ordine) da l'ambiente.<ref>Erwin Schrödinger, ''What Is Life?'', 1944.</ref> Sicondu 'ssa definizione, i virus ùn sò micca viventi perchè ùn ponu riproduce si autonomamente.
== Caratteristiche essenziale ==
E caratteristiche fundamentale di a vita sò:
* ''Omeostasi'': regulazione di l'ambiente internu.
* ''Metabolismu'': trasfurmazione di energia è materia (catabolismu è anabolismu).
* ''Riproduzione'': generazione di novi individui (per [[mitosi]] o [[meiosi]]).
* ''Evoluzione'': cambiamentu di i caratteri ereditati per selezzione naturale è deriva genetica.
* ''Crescita'': accumulu di materia.
* ''Interazzione cù l'ambiente'': risposta à stimuli.<ref name=biologia/>
== Organismi viventi ==
I forme di vita nant'à a Terra sò classificate in [[animale|animali]], [[cromisti]], [[pianta|piante]], [[fungu|funghi]], [[protisti]], [[archaea]] è [[bzatteria|batterie]]. A vita richere [[energia]], elementi chimichi (CHNOPS) è acqua, ancu s'è certi organismi estremofili ponu sopravvive in cundizione estreme.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Biologia]]
521p74rmae1h4wvwlvg7bv1wtbn8fb7
405970
405969
2026-09-05T18:03:26Z
Articulivitali
28749
/* Caratteristiche essenziale */
405970
wikitext
text/x-wiki
[[File:DNA animation.gif|thumb|A [[vita]] hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi cum'è l'organismi viventi.]]
A '''vita''' hè l'inseme di e caratteristiche di l'esseri viventi chì manifesteghjanu prucessi biologichi cum'è l'[[omeostasi]], u [[metabolismu]], a [[riproduzione]] è l'[[evoluzione]]. Hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi, cum'è l'organismi viventi, è ùn hè micca pussiduta da i so cumpunenti singuli.<ref>''Filosofia di a biologia'', Laterza, 2015.</ref> A [[biologia]] hè a scenza chì studieghja a vita, ma a cumunità scentifica ùn hà micca una definizione univarsalmente accettata, per esempiu escludendu i [[virus]] o i [[viroidi]].
== Definizioni ==
U biologu [[Ernst Mayr]] hà prupostu chì a vita hè una reificazione di u prucessu vitale, micca una sustanza indipendente. U fisicu [[Erwin Schrödinger]] hà definitu a vita cum'è un sistema termodinamicu apertu chì mantene un disequilibriu energeticu staziunariu alimentendu si di "entropia negativa" (ordine) da l'ambiente.<ref>Erwin Schrödinger, ''What Is Life?'', 1944.</ref> Sicondu 'ssa definizione, i virus ùn sò micca viventi perchè ùn ponu riproduce si autonomamente.
== Caratteristiche essenziale ==
E caratteristiche fundamentale di a vita sò:
* ''Omeostasi'': regulazione di l'ambiente internu.
* ''Metabolismu'': trasfurmazione di energia è materia (catabolismu è anabolismu).
* ''Riproduzione'': generazione di novi individui (per [[mitosi]] o [[meiosi]]).
* ''Evoluzione'': cambiamentu di i caratteri ereditati per selezzione naturale è deriva genetica.
* ''Crescita'': accumulu di materia.
* ''Interazzione cù l'ambiente'': risposta à stimuli.
== Organismi viventi ==
I forme di vita nant'à a Terra sò classificate in [[animale|animali]], [[cromisti]], [[pianta|piante]], [[fungu|funghi]], [[protisti]], [[archaea]] è [[bzatteria|batterie]]. A vita richere [[energia]], elementi chimichi (CHNOPS) è acqua, ancu s'è certi organismi estremofili ponu sopravvive in cundizione estreme.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Biologia]]
scggbx2lphghs6y1zwt0wn19b7yk1km
405972
405970
2026-09-05T22:43:51Z
Fausta Samaritani
15085
405972
wikitext
text/x-wiki
[[File:DNA animation.gif|thumb|A [[vita]] hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi cum'è l'organismi viventi.]]
A '''vita''' hè l'inseme di e caratteristiche di l'esseri viventi chì manifesteghjanu prucessi biologichi cum'è l'[[omeostasi]], u [[metabolismu]], a [[riproduzione]] è l'[[evoluzione]]. Hè una pruprietà emergente di sistemi cumplessi, cum'è l'organismi viventi, è ùn hè micca pussiduta da i so cumpunenti singuli.<ref>''Filosofia di a biologia'', Laterza, 2015.</ref> A [[biologia]] hè a scenza chì studieghja a vita, ma a cumunità scentifica ùn hà micca una definizione univarsalmente accettata, per esempiu escludendu i [[virus]] o i [[viroidi]].
== Definizioni ==
U biologu [[Ernst Mayr]] hà prupostu chì a vita hè una reificazione di u prucessu vitale, micca una sustanza indipendente. U fisicu [[Erwin Schrödinger]] hà definitu a vita cum'è un sistema termodinamicu apertu chì mantene un disequilibriu energeticu staziunariu alimentendu si di "entropia negativa" (ordine) da l'ambiente.<ref>Erwin Schrödinger, ''What Is Life?'', 1944.</ref> Sicondu 'ssa definizione, i virus ùn sò micca viventi perchè ùn ponu riproduce si autonomamente.
== Caratteristiche essenziale ==
E caratteristiche fundamentale di a vita sò:
* ''Omeostasi'': regulazione di l'ambiente internu.
* ''Metabolismu'': trasfurmazione di energia è materia (catabolismu è anabolismu).
* ''Riproduzione'': generazione di novi individui (per [[mitosi]] o [[meiosi]]).
* ''Evoluzione'': cambiamentu di i caratteri ereditati per selezzione naturale è deriva genetica.
* ''Crescita'': accumulu di materia.
* ''Interazzione cù l'ambiente'': risposta à stimuli.
== Organismi viventi ==
I forme di vita nant'à a Terra sò classificate in [[animale|animali]], [[cromisti]], [[pianta|piante]], [[fungu|funghi]], [[protisti]], [[archaea]] è [[bzatteria|batterie]]. A vita richere [[energia]], elementi chimichi (CHNOPS) è acqua, ancu s'è certi organismi estremofili ponu sopravvive in cundizione estreme.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Biolugia]]
fu4653ca9lfvehf51awjlkz6tk8ofr9
Anni 1970
0
27566
405974
2026-09-06T10:04:01Z
Fausta Samaritani
15085
anni 1970
405974
wikitext
text/x-wiki
{| style="width:100%;bac
kground-color:none;"
|-
! align="left" | Sèculi:
| align="center" | [[XIX sèculu]] · '''[[XX sèculu]]''' · [[XXI sèculu]]
|-
! align="left" | Decenni:
| align="center" | [[Anni 1960]] · '''[[Anni 1970]]''' · [[Anni 1980]]
|-
! align="left" | Anni:
| align="center" | ([[1971]] · [[1972]] · [[1973]] · [[1974]] · [[1975]] · [[1976]] · [[1977]] · [[1978]] · [[1979]] · [[1980]])
|}
== Evenimenti ==
[[File:Bohemian Rhapsody poster.jpg|thumb|150px|''Bohemian Rhapsody'', poster filmu]]
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Decenni di u XX seculu|#]]
845smnwev792uiqynbgky36yl1eg1zy