Dagbani Wikipedia
dagwiki
https://dag.wikipedia.org/wiki/Sol%C9%94%C9%A3u
MediaWiki 1.47.0-wmf.3
first-letter
Miidiya
Diŋ'gahim
Yɛltɔɣa
Ŋun su
Ŋun su yɛltɔɣa
Wikipedia
Wikipedia yɛltɔɣa
Lahabali kɔligu
Lahabali kɔligu yɛltɔɣa
MiidiyaWiki
MiidiyaWiki yɛltɔɣa
Tɛmplet
Tɛmplet yɛltɔɣa
Sɔŋsim
Sɔŋsim yɛltɔɣa
Pubu
Pubu yɛltɔɣa
Salima
Salima yɛltɔɣa
MOS
MOS yɛltɔɣa
TimedText
TimedText talk
Module
Module talk
Event
Event talk
Don festival
0
10410
137544
135128
2026-05-24T22:00:59Z
Phasy GH
5787
Edited a text
137544
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Don chuɣu''' nyɛla chuɣu shɛli [[Bolgatanga]] [[Upper East Region]] nim ni pohiri shɛli yuuni kam [[Ghana]] puuni. Di nyɛla bini pohiri shɛli silimi gɔli [[May]] ni yuuni kam.<ref>{{Cite web|date=2016-02-24|title=Festivals in Ghana - Tourism in Ghana,Touring Ghana, Visiting Ghana|url=https://touringghana.com/festivals/|access-date=2026-05-08|language=en-US}}</ref>
== Di pohibu ==
Chuɣu ŋun pohibu saha saanba nyɛla bini bolindi shɛba na ka bi kanina n ti diri ka nura. Bi nyɛla ban yɛri bi kaya nɛima ka dɛima nyɛ bini dɛimdi shɛli Na yili sambanni. Bi lahi nyɛla ban ŋmɛra binkumda ka wari waa.
== Anfaani ==
Chuɣu maa nyɛla bini puhiri shiɛli ka din tɛriba yɛli kura din daa niŋ saha waɣala ni.<ref>{{Cite web|url=https://www.ghanaconsulatedubai.com/tourism.html|access-date=2026-05-08|website=www.ghanaconsulatedubai.com}}</ref>
== Kundivira ==
{{Reflist}}
[[Pubu:Chuɣu]]
[[Category:Festivals in Ghana]]
[[Category:Upper East Region]]
gvwt2as12y9amxjzmqw91epzwjvg7py
Consolidated Bank Ghana
0
10834
137501
137481
2026-05-24T17:06:33Z
Phasy GH
5787
Added a text
137501
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu. Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited. Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.
<references />
rmv9ah5qt3h60k86ix36873vk2mui91
137502
137501
2026-05-24T17:08:24Z
Phasy GH
5787
Added a text
137502
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu. Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited. Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.<references />
enddj3zgma909v150ybhvbf2rgbm1wl
137503
137502
2026-05-24T17:10:02Z
Phasy GH
5787
Added a text
137503
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu. Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited. Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.
== Di yaɣa ==
Consolidated Bank daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be Ghana region nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli Bank of Ghana ni daa fa maa ni na. Nashaara goli October 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.<references />
86aryux7u2mwlk305g0qa0jng0ntdq3
137504
137503
2026-05-24T17:12:11Z
Phasy GH
5787
Added a text
137504
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu. Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited. Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.
== Di yaɣa ==
Consolidated Bank daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be Ghana region nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli Bank of Ghana ni daa fa maa ni na. Nashaara goli October 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.
== Di kpaŋmaŋ pina mini di poloni yibu ==
Yuuni 2020 puuni, banki maa daa pahila tuma duri pia ni ayi shɛli din daa deei Association of Ghana Industries (AGI) nim kpaŋmaŋ pini gahinda Ghana Industry and Quality Awards nim laɣingu din daa pahiri awɔi la ni.<references />
jdf0aobtcdoyz0s7mu64cnoa7m9ezqs
137505
137504
2026-05-24T17:15:03Z
Phasy GH
5787
Added a reference
137505
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu. Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).<ref>{{Cite web|title=New Board for Consolidated Bank Inaugurated {{!}} Ministry of Finance {{!}} Ghana|url=https://mofep.gov.gh/news-and-events/2021-09-20/new-board-for-consolidated-bank-inaugurated|access-date=2026-05-24|website=mofep.gov.gh}}</ref>
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited. Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.
== Di yaɣa ==
Consolidated Bank daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be Ghana region nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli Bank of Ghana ni daa fa maa ni na. Nashaara goli October 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.
== Di kpaŋmaŋ pina mini di poloni yibu ==
Yuuni 2020 puuni, banki maa daa pahila tuma duri pia ni ayi shɛli din daa deei Association of Ghana Industries (AGI) nim kpaŋmaŋ pini gahinda Ghana Industry and Quality Awards nim laɣingu din daa pahiri awɔi la ni.<references />
6pdwzyi3ka4jfwcxh0c2jstia05mtos
137506
137505
2026-05-24T17:17:29Z
Phasy GH
5787
Added a reference
137506
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.<ref>{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://www.cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu. Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).<ref>{{Cite web|title=New Board for Consolidated Bank Inaugurated {{!}} Ministry of Finance {{!}} Ghana|url=https://mofep.gov.gh/news-and-events/2021-09-20/new-board-for-consolidated-bank-inaugurated|access-date=2026-05-24|website=mofep.gov.gh}}</ref>
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited. Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.
== Di yaɣa ==
Consolidated Bank daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be Ghana region nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli Bank of Ghana ni daa fa maa ni na. Nashaara goli October 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.
== Di kpaŋmaŋ pina mini di poloni yibu ==
Yuuni 2020 puuni, banki maa daa pahila tuma duri pia ni ayi shɛli din daa deei Association of Ghana Industries (AGI) nim kpaŋmaŋ pini gahinda Ghana Industry and Quality Awards nim laɣingu din daa pahiri awɔi la ni.<references />
64rozp4pns1eto2d3n5xv2ecy1y2fdn
137507
137506
2026-05-24T17:21:16Z
Phasy GH
5787
Added a reference
137507
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.<ref>{{Cite journal|last=Lekwauwa|first=Nnenne|last2=Bans-Akutey|first2=Anita|date=2023-03-10|title=Commercial banks’ profitability and portfolio management in Ghana|url=https://doi.org/10.35912/amor.v3i4.1420|journal=Annals of Management and Organization Research|volume=3|issue=4|pages=245–257|doi=10.35912/amor.v3i4.1420|issn=2685-7715}}</ref><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://www.cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu. Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).<ref>{{Cite web|title=New Board for Consolidated Bank Inaugurated {{!}} Ministry of Finance {{!}} Ghana|url=https://mofep.gov.gh/news-and-events/2021-09-20/new-board-for-consolidated-bank-inaugurated|access-date=2026-05-24|website=mofep.gov.gh}}</ref>
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited. Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.
== Di yaɣa ==
Consolidated Bank daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be Ghana region nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli Bank of Ghana ni daa fa maa ni na. Nashaara goli October 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.
== Di kpaŋmaŋ pina mini di poloni yibu ==
Yuuni 2020 puuni, banki maa daa pahila tuma duri pia ni ayi shɛli din daa deei Association of Ghana Industries (AGI) nim kpaŋmaŋ pini gahinda Ghana Industry and Quality Awards nim laɣingu din daa pahiri awɔi la ni.<references />
pzf569tplcuurugv0kzejobr5ac1dct
137508
137507
2026-05-24T17:26:16Z
Phasy GH
5787
Edited a text
137508
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.<ref>{{Cite journal|last=Lekwauwa|first=Nnenne|last2=Bans-Akutey|first2=Anita|date=2023-03-10|title=Commercial banks’ profitability and portfolio management in Ghana|url=https://doi.org/10.35912/amor.v3i4.1420|journal=Annals of Management and Organization Research|volume=3|issue=4|pages=245–257|doi=10.35912/amor.v3i4.1420|issn=2685-7715}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://www.cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Contact Us|url=https://www.cbg.com.gh/contact-us|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref> Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).<ref>{{Cite web|title=New Board for Consolidated Bank Inaugurated {{!}} Ministry of Finance {{!}} Ghana|url=https://mofep.gov.gh/news-and-events/2021-09-20/new-board-for-consolidated-bank-inaugurated|access-date=2026-05-24|website=mofep.gov.gh}}</ref>
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited. Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.
== Di yaɣa ==
Consolidated Bank daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be Ghana region nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli Bank of Ghana ni daa fa maa ni na. Nashaara goli October 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.
== Di kpaŋmaŋ pina mini di poloni yibu ==
== Kundivihira ==
<references />
mwjyb3uuo7fdwtt7g4nqs6kb3feb2bc
137509
137508
2026-05-24T17:27:21Z
Phasy GH
5787
Edited a text
137509
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.<ref>{{Cite journal|last=Lekwauwa|first=Nnenne|last2=Bans-Akutey|first2=Anita|date=2023-03-10|title=Commercial banks’ profitability and portfolio management in Ghana|url=https://doi.org/10.35912/amor.v3i4.1420|journal=Annals of Management and Organization Research|volume=3|issue=4|pages=245–257|doi=10.35912/amor.v3i4.1420|issn=2685-7715}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://www.cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Contact Us|url=https://www.cbg.com.gh/contact-us|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref> Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).<ref>{{Cite web|title=New Board for Consolidated Bank Inaugurated {{!}} Ministry of Finance {{!}} Ghana|url=https://mofep.gov.gh/news-and-events/2021-09-20/new-board-for-consolidated-bank-inaugurated|access-date=2026-05-24|website=mofep.gov.gh}}</ref>
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited. Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.
== Di yaɣa ==
Consolidated Bank daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be Ghana region nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli Bank of Ghana ni daa fa maa ni na. Nashaara goli October 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.
== Di kpaŋmaŋ pina mini di poloni yibu ==
Yuuni 2020 puuni, banki maa daa pahila tuma duri pia ni ayi shɛli din daa deei Association of Ghana Industries (AGI) nim kpaŋmaŋ pini gahinda Ghana Industry and Quality Awards nim laɣingu din daa pahiri awɔi la ni.
== Kundivihira ==
<references />
dqr26qbqwpeml9bfol94sqd2wu4fiei
137510
137509
2026-05-24T17:29:49Z
Phasy GH
5787
Added a reference
137510
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.<ref>{{Cite journal|last=Lekwauwa|first=Nnenne|last2=Bans-Akutey|first2=Anita|date=2023-03-10|title=Commercial banks’ profitability and portfolio management in Ghana|url=https://doi.org/10.35912/amor.v3i4.1420|journal=Annals of Management and Organization Research|volume=3|issue=4|pages=245–257|doi=10.35912/amor.v3i4.1420|issn=2685-7715}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://www.cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Contact Us|url=https://www.cbg.com.gh/contact-us|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref> Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.<ref>{{Cite web|title=Google Maps|url=https://www.google.com/maps?q=5.599722,-0.177222&entry=gps&g_ep=CAESBjI2LjQuMRgAINeCAyqLASw5NDI2NzcyNyw5NDI5MjE5NSw5NDI5OTUzMiwxMDA3OTY0OTgsMTAwNzk3NzYxLDEwMDc5NTYyMSwxMDA3OTY1MzUsOTQyODA1NzYsOTQyMDczOTQsOTQyMDc1MDYsOTQyMDg1MDYsOTQyMTg2NTMsOTQyMjk4MzksOTQyNzUxNjgsOTQyNzk2MTlCAkdI&skid=ba4aded5-6878-4ec8-b745-a39b04a8f1af&shorturl=1|access-date=2026-05-24|website=Google Maps|language=en}}</ref>
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).<ref>{{Cite web|title=New Board for Consolidated Bank Inaugurated {{!}} Ministry of Finance {{!}} Ghana|url=https://mofep.gov.gh/news-and-events/2021-09-20/new-board-for-consolidated-bank-inaugurated|access-date=2026-05-24|website=mofep.gov.gh}}</ref>
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited. Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.
== Di yaɣa ==
Consolidated Bank daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be Ghana region nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli Bank of Ghana ni daa fa maa ni na. Nashaara goli October 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.
== Di kpaŋmaŋ pina mini di poloni yibu ==
Yuuni 2020 puuni, banki maa daa pahila tuma duri pia ni ayi shɛli din daa deei Association of Ghana Industries (AGI) nim kpaŋmaŋ pini gahinda Ghana Industry and Quality Awards nim laɣingu din daa pahiri awɔi la ni.
== Kundivihira ==
<references />
q86af0wp9kt6o4h1mtjxjw00udiqrux
137511
137510
2026-05-24T17:33:39Z
Phasy GH
5787
Added a reference
137511
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.<ref>{{Cite journal|last=Lekwauwa|first=Nnenne|last2=Bans-Akutey|first2=Anita|date=2023-03-10|title=Commercial banks’ profitability and portfolio management in Ghana|url=https://doi.org/10.35912/amor.v3i4.1420|journal=Annals of Management and Organization Research|volume=3|issue=4|pages=245–257|doi=10.35912/amor.v3i4.1420|issn=2685-7715}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://www.cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Contact Us|url=https://www.cbg.com.gh/contact-us|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref> Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.<ref>{{Cite web|title=Google Maps|url=https://www.google.com/maps?q=5.599722,-0.177222&entry=gps&g_ep=CAESBjI2LjQuMRgAINeCAyqLASw5NDI2NzcyNyw5NDI5MjE5NSw5NDI5OTUzMiwxMDA3OTY0OTgsMTAwNzk3NzYxLDEwMDc5NTYyMSwxMDA3OTY1MzUsOTQyODA1NzYsOTQyMDczOTQsOTQyMDc1MDYsOTQyMDg1MDYsOTQyMTg2NTMsOTQyMjk4MzksOTQyNzUxNjgsOTQyNzk2MTlCAkdI&skid=ba4aded5-6878-4ec8-b745-a39b04a8f1af&shorturl=1|access-date=2026-05-24|website=Google Maps|language=en}}</ref>
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga.<ref>{{Cite web|last=Finextra|date=2019-10-29|title=Consolidated Bank of Ghana goes live with Temenos T24 Transact|url=https://www.finextra.com/pressarticle/80411/consolidated-bank-of-ghana-goes-live-with-temenos-t24-transact|access-date=2026-05-24|website=Finextra Research|language=en}}</ref> Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).<ref>{{Cite web|title=New Board for Consolidated Bank Inaugurated {{!}} Ministry of Finance {{!}} Ghana|url=https://mofep.gov.gh/news-and-events/2021-09-20/new-board-for-consolidated-bank-inaugurated|access-date=2026-05-24|website=mofep.gov.gh}}</ref>
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited. Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.
== Di yaɣa ==
Consolidated Bank daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be Ghana region nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli Bank of Ghana ni daa fa maa ni na. Nashaara goli October 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.
== Di kpaŋmaŋ pina mini di poloni yibu ==
Yuuni 2020 puuni, banki maa daa pahila tuma duri pia ni ayi shɛli din daa deei Association of Ghana Industries (AGI) nim kpaŋmaŋ pini gahinda Ghana Industry and Quality Awards nim laɣingu din daa pahiri awɔi la ni.
== Kundivihira ==
<references />
dunmtrbodvifc5haz149vfg9zo22h6j
137512
137511
2026-05-24T17:37:48Z
Phasy GH
5787
Added a reference
137512
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.<ref>{{Cite journal|last=Lekwauwa|first=Nnenne|last2=Bans-Akutey|first2=Anita|date=2023-03-10|title=Commercial banks’ profitability and portfolio management in Ghana|url=https://doi.org/10.35912/amor.v3i4.1420|journal=Annals of Management and Organization Research|volume=3|issue=4|pages=245–257|doi=10.35912/amor.v3i4.1420|issn=2685-7715}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://www.cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Contact Us|url=https://www.cbg.com.gh/contact-us|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref> Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.<ref>{{Cite web|title=Google Maps|url=https://www.google.com/maps?q=5.599722,-0.177222&entry=gps&g_ep=CAESBjI2LjQuMRgAINeCAyqLASw5NDI2NzcyNyw5NDI5MjE5NSw5NDI5OTUzMiwxMDA3OTY0OTgsMTAwNzk3NzYxLDEwMDc5NTYyMSwxMDA3OTY1MzUsOTQyODA1NzYsOTQyMDczOTQsOTQyMDc1MDYsOTQyMDg1MDYsOTQyMTg2NTMsOTQyMjk4MzksOTQyNzUxNjgsOTQyNzk2MTlCAkdI&skid=ba4aded5-6878-4ec8-b745-a39b04a8f1af&shorturl=1|access-date=2026-05-24|website=Google Maps|language=en}}</ref>
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga.<ref>{{Cite web|last=Finextra|date=2019-10-29|title=Consolidated Bank of Ghana goes live with Temenos T24 Transact|url=https://www.finextra.com/pressarticle/80411/consolidated-bank-of-ghana-goes-live-with-temenos-t24-transact|access-date=2026-05-24|website=Finextra Research|language=en}}</ref> Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).<ref>{{Cite web|title=New Board for Consolidated Bank Inaugurated {{!}} Ministry of Finance {{!}} Ghana|url=https://mofep.gov.gh/news-and-events/2021-09-20/new-board-for-consolidated-bank-inaugurated|access-date=2026-05-24|website=mofep.gov.gh}}</ref><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited. Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.
== Di yaɣa ==
Consolidated Bank daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be Ghana region nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli Bank of Ghana ni daa fa maa ni na. Nashaara goli October 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.
== Di kpaŋmaŋ pina mini di poloni yibu ==
Yuuni 2020 puuni, banki maa daa pahila tuma duri pia ni ayi shɛli din daa deei Association of Ghana Industries (AGI) nim kpaŋmaŋ pini gahinda Ghana Industry and Quality Awards nim laɣingu din daa pahiri awɔi la ni.
== Kundivihira ==
<references />
kk1umy1ytep2mpqzjry7nbltcvg38or
137513
137512
2026-05-24T17:40:43Z
Phasy GH
5787
Added and reused references
137513
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.<ref>{{Cite journal|last=Lekwauwa|first=Nnenne|last2=Bans-Akutey|first2=Anita|date=2023-03-10|title=Commercial banks’ profitability and portfolio management in Ghana|url=https://doi.org/10.35912/amor.v3i4.1420|journal=Annals of Management and Organization Research|volume=3|issue=4|pages=245–257|doi=10.35912/amor.v3i4.1420|issn=2685-7715}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://www.cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Contact Us|url=https://www.cbg.com.gh/contact-us|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref> Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.<ref>{{Cite web|title=Google Maps|url=https://www.google.com/maps?q=5.599722,-0.177222&entry=gps&g_ep=CAESBjI2LjQuMRgAINeCAyqLASw5NDI2NzcyNyw5NDI5MjE5NSw5NDI5OTUzMiwxMDA3OTY0OTgsMTAwNzk3NzYxLDEwMDc5NTYyMSwxMDA3OTY1MzUsOTQyODA1NzYsOTQyMDczOTQsOTQyMDc1MDYsOTQyMDg1MDYsOTQyMTg2NTMsOTQyMjk4MzksOTQyNzUxNjgsOTQyNzk2MTlCAkdI&skid=ba4aded5-6878-4ec8-b745-a39b04a8f1af&shorturl=1|access-date=2026-05-24|website=Google Maps|language=en}}</ref>
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga.<ref name=":1">{{Cite web|last=Finextra|date=2019-10-29|title=Consolidated Bank of Ghana goes live with Temenos T24 Transact|url=https://www.finextra.com/pressarticle/80411/consolidated-bank-of-ghana-goes-live-with-temenos-t24-transact|access-date=2026-05-24|website=Finextra Research|language=en}}</ref> Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).<ref>{{Cite web|title=New Board for Consolidated Bank Inaugurated {{!}} Ministry of Finance {{!}} Ghana|url=https://mofep.gov.gh/news-and-events/2021-09-20/new-board-for-consolidated-bank-inaugurated|access-date=2026-05-24|website=mofep.gov.gh}}</ref><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited.<ref name=":1" /> Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.<ref>{{Cite web|date=2018-08-02|title=Consolidated Bank Ltd takes over assets of 5 collapsed banks|url=https://www.graphic.com.gh/business/business-news/consolidated-bank-ltd-takes-over-assets-of-5-collapsed-banks.html|access-date=2026-05-24|website=Graphic Online|language=en-gb}}</ref>
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.
== Di yaɣa ==
Consolidated Bank daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be Ghana region nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli Bank of Ghana ni daa fa maa ni na. Nashaara goli October 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.
== Di kpaŋmaŋ pina mini di poloni yibu ==
Yuuni 2020 puuni, banki maa daa pahila tuma duri pia ni ayi shɛli din daa deei Association of Ghana Industries (AGI) nim kpaŋmaŋ pini gahinda Ghana Industry and Quality Awards nim laɣingu din daa pahiri awɔi la ni.
== Kundivihira ==
<references />
1rkar5c9xrqjzwp1ozwhdub0fmvy5bm
137514
137513
2026-05-24T17:45:02Z
Phasy GH
5787
Added a reference
137514
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.<ref>{{Cite journal|last=Lekwauwa|first=Nnenne|last2=Bans-Akutey|first2=Anita|date=2023-03-10|title=Commercial banks’ profitability and portfolio management in Ghana|url=https://doi.org/10.35912/amor.v3i4.1420|journal=Annals of Management and Organization Research|volume=3|issue=4|pages=245–257|doi=10.35912/amor.v3i4.1420|issn=2685-7715}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://www.cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Contact Us|url=https://www.cbg.com.gh/contact-us|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref> Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.<ref>{{Cite web|title=Google Maps|url=https://www.google.com/maps?q=5.599722,-0.177222&entry=gps&g_ep=CAESBjI2LjQuMRgAINeCAyqLASw5NDI2NzcyNyw5NDI5MjE5NSw5NDI5OTUzMiwxMDA3OTY0OTgsMTAwNzk3NzYxLDEwMDc5NTYyMSwxMDA3OTY1MzUsOTQyODA1NzYsOTQyMDczOTQsOTQyMDc1MDYsOTQyMDg1MDYsOTQyMTg2NTMsOTQyMjk4MzksOTQyNzUxNjgsOTQyNzk2MTlCAkdI&skid=ba4aded5-6878-4ec8-b745-a39b04a8f1af&shorturl=1|access-date=2026-05-24|website=Google Maps|language=en}}</ref>
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga.<ref name=":1">{{Cite web|last=Finextra|date=2019-10-29|title=Consolidated Bank of Ghana goes live with Temenos T24 Transact|url=https://www.finextra.com/pressarticle/80411/consolidated-bank-of-ghana-goes-live-with-temenos-t24-transact|access-date=2026-05-24|website=Finextra Research|language=en}}</ref> Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).<ref>{{Cite web|title=New Board for Consolidated Bank Inaugurated {{!}} Ministry of Finance {{!}} Ghana|url=https://mofep.gov.gh/news-and-events/2021-09-20/new-board-for-consolidated-bank-inaugurated|access-date=2026-05-24|website=mofep.gov.gh}}</ref><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited.<ref name=":1" /> Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.<ref>{{Cite web|date=2018-08-02|title=Consolidated Bank Ltd takes over assets of 5 collapsed banks|url=https://www.graphic.com.gh/business/business-news/consolidated-bank-ltd-takes-over-assets-of-5-collapsed-banks.html|access-date=2026-05-24|website=Graphic Online|language=en-gb}}</ref>
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.<ref>{{Cite web|date=2013-05-24|title=CBS News/New York Times New York City Poll, August #1, 2012|url=https://doi.org/10.3886/icpsr34633.v1|access-date=2026-05-24|website=ICPSR Data Holdings}}</ref>
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.
== Di yaɣa ==
Consolidated Bank daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be Ghana region nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli Bank of Ghana ni daa fa maa ni na. Nashaara goli October 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.
== Di kpaŋmaŋ pina mini di poloni yibu ==
Yuuni 2020 puuni, banki maa daa pahila tuma duri pia ni ayi shɛli din daa deei Association of Ghana Industries (AGI) nim kpaŋmaŋ pini gahinda Ghana Industry and Quality Awards nim laɣingu din daa pahiri awɔi la ni.
== Kundivihira ==
<references />
019e9hu7ekfum5lvj0vhkkxi0lqoycr
137515
137514
2026-05-24T17:48:04Z
Phasy GH
5787
Added a reference
137515
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.<ref>{{Cite journal|last=Lekwauwa|first=Nnenne|last2=Bans-Akutey|first2=Anita|date=2023-03-10|title=Commercial banks’ profitability and portfolio management in Ghana|url=https://doi.org/10.35912/amor.v3i4.1420|journal=Annals of Management and Organization Research|volume=3|issue=4|pages=245–257|doi=10.35912/amor.v3i4.1420|issn=2685-7715}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://www.cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Contact Us|url=https://www.cbg.com.gh/contact-us|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref> Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.<ref>{{Cite web|title=Google Maps|url=https://www.google.com/maps?q=5.599722,-0.177222&entry=gps&g_ep=CAESBjI2LjQuMRgAINeCAyqLASw5NDI2NzcyNyw5NDI5MjE5NSw5NDI5OTUzMiwxMDA3OTY0OTgsMTAwNzk3NzYxLDEwMDc5NTYyMSwxMDA3OTY1MzUsOTQyODA1NzYsOTQyMDczOTQsOTQyMDc1MDYsOTQyMDg1MDYsOTQyMTg2NTMsOTQyMjk4MzksOTQyNzUxNjgsOTQyNzk2MTlCAkdI&skid=ba4aded5-6878-4ec8-b745-a39b04a8f1af&shorturl=1|access-date=2026-05-24|website=Google Maps|language=en}}</ref>
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga.<ref name=":1">{{Cite web|last=Finextra|date=2019-10-29|title=Consolidated Bank of Ghana goes live with Temenos T24 Transact|url=https://www.finextra.com/pressarticle/80411/consolidated-bank-of-ghana-goes-live-with-temenos-t24-transact|access-date=2026-05-24|website=Finextra Research|language=en}}</ref> Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).<ref>{{Cite web|title=New Board for Consolidated Bank Inaugurated {{!}} Ministry of Finance {{!}} Ghana|url=https://mofep.gov.gh/news-and-events/2021-09-20/new-board-for-consolidated-bank-inaugurated|access-date=2026-05-24|website=mofep.gov.gh}}</ref><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited.<ref name=":1" /> Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.<ref>{{Cite web|date=2018-08-02|title=Consolidated Bank Ltd takes over assets of 5 collapsed banks|url=https://www.graphic.com.gh/business/business-news/consolidated-bank-ltd-takes-over-assets-of-5-collapsed-banks.html|access-date=2026-05-24|website=Graphic Online|language=en-gb}}</ref>
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.<ref>{{Cite web|date=2013-05-24|title=CBS News/New York Times New York City Poll, August #1, 2012|url=https://doi.org/10.3886/icpsr34633.v1|access-date=2026-05-24|website=ICPSR Data Holdings}}</ref>
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.<ref>{{Cite web|last=Gyan|first=James|date=2018-08-01|title=BoG merges five banks into Consolidated Bank Gh Ltd|url=https://goldstreetbusiness.com/2018/business/bog-merges-five-banks-into-consolidated-bank-gh-ltd/|access-date=2026-05-24|website=Home {{!}} Goldstreet Business|language=en-US}}</ref>
== Di yaɣa ==
Consolidated Bank daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be Ghana region nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli Bank of Ghana ni daa fa maa ni na. Nashaara goli October 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.
== Di kpaŋmaŋ pina mini di poloni yibu ==
Yuuni 2020 puuni, banki maa daa pahila tuma duri pia ni ayi shɛli din daa deei Association of Ghana Industries (AGI) nim kpaŋmaŋ pini gahinda Ghana Industry and Quality Awards nim laɣingu din daa pahiri awɔi la ni.
== Kundivihira ==
<references />
84l6iv4lqgi3x415lrcn5bgedhefsyu
137516
137515
2026-05-24T17:51:48Z
Phasy GH
5787
Added and reused references
137516
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.<ref>{{Cite journal|last=Lekwauwa|first=Nnenne|last2=Bans-Akutey|first2=Anita|date=2023-03-10|title=Commercial banks’ profitability and portfolio management in Ghana|url=https://doi.org/10.35912/amor.v3i4.1420|journal=Annals of Management and Organization Research|volume=3|issue=4|pages=245–257|doi=10.35912/amor.v3i4.1420|issn=2685-7715}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://www.cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Contact Us|url=https://www.cbg.com.gh/contact-us|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref> Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.<ref>{{Cite web|title=Google Maps|url=https://www.google.com/maps?q=5.599722,-0.177222&entry=gps&g_ep=CAESBjI2LjQuMRgAINeCAyqLASw5NDI2NzcyNyw5NDI5MjE5NSw5NDI5OTUzMiwxMDA3OTY0OTgsMTAwNzk3NzYxLDEwMDc5NTYyMSwxMDA3OTY1MzUsOTQyODA1NzYsOTQyMDczOTQsOTQyMDc1MDYsOTQyMDg1MDYsOTQyMTg2NTMsOTQyMjk4MzksOTQyNzUxNjgsOTQyNzk2MTlCAkdI&skid=ba4aded5-6878-4ec8-b745-a39b04a8f1af&shorturl=1|access-date=2026-05-24|website=Google Maps|language=en}}</ref>
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga.<ref name=":1">{{Cite web|last=Finextra|date=2019-10-29|title=Consolidated Bank of Ghana goes live with Temenos T24 Transact|url=https://www.finextra.com/pressarticle/80411/consolidated-bank-of-ghana-goes-live-with-temenos-t24-transact|access-date=2026-05-24|website=Finextra Research|language=en}}</ref> Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).<ref>{{Cite web|title=New Board for Consolidated Bank Inaugurated {{!}} Ministry of Finance {{!}} Ghana|url=https://mofep.gov.gh/news-and-events/2021-09-20/new-board-for-consolidated-bank-inaugurated|access-date=2026-05-24|website=mofep.gov.gh}}</ref><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited.<ref name=":1" /> Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.<ref>{{Cite web|date=2018-08-02|title=Consolidated Bank Ltd takes over assets of 5 collapsed banks|url=https://www.graphic.com.gh/business/business-news/consolidated-bank-ltd-takes-over-assets-of-5-collapsed-banks.html|access-date=2026-05-24|website=Graphic Online|language=en-gb}}</ref>
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.<ref>{{Cite web|date=2013-05-24|title=CBS News/New York Times New York City Poll, August #1, 2012|url=https://doi.org/10.3886/icpsr34633.v1|access-date=2026-05-24|website=ICPSR Data Holdings}}</ref>
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.<ref name=":2">{{Cite web|last=Gyan|first=James|date=2018-08-01|title=BoG merges five banks into Consolidated Bank Gh Ltd|url=https://goldstreetbusiness.com/2018/business/bog-merges-five-banks-into-consolidated-bank-gh-ltd/|access-date=2026-05-24|website=Home {{!}} Goldstreet Business|language=en-US}}</ref>
== Di yaɣa ==
Consolidated Bank daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be Ghana region nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli Bank of Ghana ni daa fa maa ni na.<ref name=":2" /> Nashaara goli October 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.<ref name=":1" />
== Di kpaŋmaŋ pina mini di poloni yibu ==
Yuuni 2020 puuni, banki maa daa pahila tuma duri pia ni ayi shɛli din daa deei Association of Ghana Industries (AGI) nim kpaŋmaŋ pini gahinda Ghana Industry and Quality Awards nim laɣingu din daa pahiri awɔi la ni.<ref>{{Cite web|date=2020-11-26|title=Association of Ghana Industries honours 12 companies|url=https://www.graphic.com.gh/business/business-news/ghana-news-association-of-ghana-industries-honours-12-companies.html|access-date=2026-05-24|website=Graphic Online|language=en-gb}}</ref>
== Kundivihira ==
<references />
jxhxswfu90nhykssg3exaz5287ld98a
137517
137516
2026-05-24T17:54:25Z
Phasy GH
5787
Added a text
137517
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be Ghana. Bank of Ghana din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.<ref>{{Cite journal|last=Lekwauwa|first=Nnenne|last2=Bans-Akutey|first2=Anita|date=2023-03-10|title=Commercial banks’ profitability and portfolio management in Ghana|url=https://doi.org/10.35912/amor.v3i4.1420|journal=Annals of Management and Organization Research|volume=3|issue=4|pages=245–257|doi=10.35912/amor.v3i4.1420|issn=2685-7715}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://www.cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela Manet Tower 3 jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be Accra International Airport nu' dirigu zuɣu.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Contact Us|url=https://www.cbg.com.gh/contact-us|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref> Di bela Latitude : 5.599722 ni Longitude :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.<ref>{{Cite web|title=Google Maps|url=https://www.google.com/maps?q=5.599722,-0.177222&entry=gps&g_ep=CAESBjI2LjQuMRgAINeCAyqLASw5NDI2NzcyNyw5NDI5MjE5NSw5NDI5OTUzMiwxMDA3OTY0OTgsMTAwNzk3NzYxLDEwMDc5NTYyMSwxMDA3OTY1MzUsOTQyODA1NzYsOTQyMDczOTQsOTQyMDc1MDYsOTQyMDg1MDYsOTQyMTg2NTMsOTQyMjk4MzksOTQyNzUxNjgsOTQyNzk2MTlCAkdI&skid=ba4aded5-6878-4ec8-b745-a39b04a8f1af&shorturl=1|access-date=2026-05-24|website=Google Maps|language=en}}</ref>
== Di lahibali kpana ==
Consolidated Bank Ghana Limited (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli December biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli October yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga.<ref name=":1">{{Cite web|last=Finextra|date=2019-10-29|title=Consolidated Bank of Ghana goes live with Temenos T24 Transact|url=https://www.finextra.com/pressarticle/80411/consolidated-bank-of-ghana-goes-live-with-temenos-t24-transact|access-date=2026-05-24|website=Finextra Research|language=en}}</ref> Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ Deputy Managing Director (Corporate Resources), Thairu Ndungu, ka o nyɛ Managing Director (Operations) nti pahi Daniel Wilson Addo, ka o nyɛ Chief Executive Officer (CEO).<ref>{{Cite web|title=New Board for Consolidated Bank Inaugurated {{!}} Ministry of Finance {{!}} Ghana|url=https://mofep.gov.gh/news-and-events/2021-09-20/new-board-for-consolidated-bank-inaugurated|access-date=2026-05-24|website=mofep.gov.gh}}</ref><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Di taarihi ==
Nashaara goli September yuuni 2017 ni, Bank of Gbana daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank. Nashaara goli August dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li Consolidated Bank Ghana Limited.<ref name=":1" /> Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka Bank of Ghana daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.<ref>{{Cite web|date=2018-08-02|title=Consolidated Bank Ltd takes over assets of 5 collapsed banks|url=https://www.graphic.com.gh/business/business-news/consolidated-bank-ltd-takes-over-assets-of-5-collapsed-banks.html|access-date=2026-05-24|website=Graphic Online|language=en-gb}}</ref>
== Di ariziri pahibu ==
Ghana gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.<ref>{{Cite web|date=2013-05-24|title=CBS News/New York Times New York City Poll, August #1, 2012|url=https://doi.org/10.3886/icpsr34633.v1|access-date=2026-05-24|website=ICPSR Data Holdings}}</ref>
== Di sulinsi ==
Consolidated Bank Ghana Limited nyɛla Ghana gomnanti ni su shɛli zaazaa.<ref name=":2">{{Cite web|last=Gyan|first=James|date=2018-08-01|title=BoG merges five banks into Consolidated Bank Gh Ltd|url=https://goldstreetbusiness.com/2018/business/bog-merges-five-banks-into-consolidated-bank-gh-ltd/|access-date=2026-05-24|website=Home {{!}} Goldstreet Business|language=en-US}}</ref>
== Di yaɣa ==
Consolidated Bank daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be Ghana region nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli Bank of Ghana ni daa fa maa ni na.<ref name=":2" /> Nashaara goli October 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.<ref name=":1" />
== Di kpaŋmaŋ pina mini di poloni yibu ==
Yuuni 2020 puuni, banki maa daa pahila tuma duri pia ni ayi shɛli din daa deei Association of Ghana Industries (AGI) nim kpaŋmaŋ pini gahinda Ghana Industry and Quality Awards nim laɣingu din daa pahiri awɔi la ni.<ref>{{Cite web|date=2020-11-26|title=Association of Ghana Industries honours 12 companies|url=https://www.graphic.com.gh/business/business-news/ghana-news-association-of-ghana-industries-honours-12-companies.html|access-date=2026-05-24|website=Graphic Online|language=en-gb}}</ref>
== Nyami ŋɔ gba ==
List of banks in Ghana
Economy of Ghana
== Kundivihira ==
<references />
89zsmqxxurv3txmhd5lwzir9ff2e4b1
137542
137517
2026-05-24T21:41:13Z
Phasy GH
5787
Italicized and linked texts
137542
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Consolidated Bank Ghana''' (CBG) nyɛla daabilim banki din be ''[[Ghana]]''. ''Bank of Ghana'' din su laɣiri tuma fukumsi ka lahi nyɛ Banki nim regulator n nyɛ din saɣi ti li.<ref>{{Cite journal|last=Lekwauwa|first=Nnenne|last2=Bans-Akutey|first2=Anita|date=2023-03-10|title=Commercial banks’ profitability and portfolio management in Ghana|url=https://doi.org/10.35912/amor.v3i4.1420|journal=Annals of Management and Organization Research|volume=3|issue=4|pages=245–257|doi=10.35912/amor.v3i4.1420|issn=2685-7715}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://www.cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Dini be luɣi shɛli ==
[[Category:Banks of Ghana]]
[[Category:Companies based in Accra]]
[[Category:Banks established in 2018]]
[[Category:Ghanaian companies established in 2018]]
[[File:CBG-Head-Office.jpg|thumb]]Di tuma du' zuɣu maa bela ''Manet Tower 3'' jiranmisa dubu piligu, din be Ankara Airport City la. Lala luɣili ŋɔ maa nyɛla din be ''Accra International Airport'' nu' dirigu zuɣu.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Contact Us|url=https://www.cbg.com.gh/contact-us|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref> Di bela ''Latitude'' : 5.599722 ni ''Longitude'' :-0.177222, bɛ yi yan bo li luɣa baŋbu gbaŋ zuɣu.<ref>{{Cite web|title=Google Maps|url=https://www.google.com/maps?q=5.599722,-0.177222&entry=gps&g_ep=CAESBjI2LjQuMRgAINeCAyqLASw5NDI2NzcyNyw5NDI5MjE5NSw5NDI5OTUzMiwxMDA3OTY0OTgsMTAwNzk3NzYxLDEwMDc5NTYyMSwxMDA3OTY1MzUsOTQyODA1NzYsOTQyMDczOTQsOTQyMDc1MDYsOTQyMDg1MDYsOTQyMTg2NTMsOTQyMjk4MzksOTQyNzUxNjgsOTQyNzk2MTlCAkdI&skid=ba4aded5-6878-4ec8-b745-a39b04a8f1af&shorturl=1|access-date=2026-05-24|website=Google Maps|language=en}}</ref>
== Di lahibali kpana ==
''Consolidated Bank Ghana Limited'' (CBG) nyɛla laɣiri bukaata malibo tuma du' karili, din maandi tuma du' kara, laɣi' kara nima, ʒi n gama tuma duri, tuuntumdiba, ni daabilim tuma du' bihi mini zaɣi kara zaa bukaata. Nashaara goli ''[[December]]'' biɛɣu pihita ni yini dali yuuni 2021 zaa, banki maa ariziki zaa daa nyɛla GHS:10,751,164,000 (US$1,449,578,900), ka ban mali di sulinsi laɣiri mi nyɛ GHS:801,545,000 (US$108.1 million). Nashaara goli ''[[October]]'' yuuni 2019 ni, CBG daa malila yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi, ATMs maʒina kɔbiga ni pishi yinika ka bɛ mini niriba ban tumdi nyɛ kamani million yinga.<ref name=":1">{{Cite web|last=Finextra|date=2019-10-29|title=Consolidated Bank of Ghana goes live with Temenos T24 Transact|url=https://www.finextra.com/pressarticle/80411/consolidated-bank-of-ghana-goes-live-with-temenos-t24-transact|access-date=2026-05-24|website=Finextra Research|language=en}}</ref> Di kpamba ban sɔŋdi li ka di chani viɛnyɛla n nyɛ Nana Ama Poku, ka o nyɛ ''Deputy Managing Director (Corporate Resources)'', ''Thairu Ndungu'', ka o nyɛ ''Managing Director (Operations)'' nti pahi ''Daniel Wilson Addo'', ka o nyɛ ''Chief Executive Officer (CEO)''.<ref>{{Cite web|title=New Board for Consolidated Bank Inaugurated {{!}} Ministry of Finance {{!}} Ghana|url=https://mofep.gov.gh/news-and-events/2021-09-20/new-board-for-consolidated-bank-inaugurated|access-date=2026-05-24|website=mofep.gov.gh}}</ref><ref>{{Cite web|last=CBG|title=Welcome|url=https://cbg.com.gh/|access-date=2026-05-24|website=CBG|language=English}}</ref>
== Di taarihi ==
Nashaara goli ''[[September]]'' yuuni 2017 ni, ''Bank of Gbana'' daa zalila banki shaba ban tumdi banki tumanim zaa zaligi ka yɛli, ni bɛ zaa laɣi' zuɣu paai GHS: 120 million (US$22.8 million) hali ni GHS: 400 million (US$73.4 million). Bɛ daa laɣim la banki dibaanu shɛŋa din daa bi tooi paai lala laɣi zuɣu maa, dina n nyɛ ''Construction Bank, the Beige Bank, the Royal Bank, UniBank ni Sovereign Bank''. Nashaara goli ''[[August]]'' dahinyini dali yuuni 2018 ni, bɛ daa yihila lala bankinim anu maa fukumsi ka laɣim bɛ laɣi' zuɣiri mini bɛ sama ka boli li ''Consolidated Bank Ghana Limited''.<ref name=":1" /> Yaha, lala bankinim anu maa daa birigila bankinim zalisi pam, ka di zuɣu che bɛ daa bi lahi tu ni bɛ tum banki tuma, ka ''Bank of Ghana'' daa kari di tuuntumdiba mini ban su di tuma maa ka yo li n zali.<ref>{{Cite web|date=2018-08-02|title=Consolidated Bank Ltd takes over assets of 5 collapsed banks|url=https://www.graphic.com.gh/business/business-news/consolidated-bank-ltd-takes-over-assets-of-5-collapsed-banks.html|access-date=2026-05-24|website=Graphic Online|language=en-gb}}</ref>
== Di ariziri pahibu ==
''[[Ghana]]'' gomnanti daa sɔŋya ka banki maa zani di naba ayi zuɣu, dama o daa zaŋla GHS:5.76 billion n da banki maa sulinsi, din yan ku sam' shɛŋa bankinim anu la ni daa mali maa.<ref>{{Cite web|date=2013-05-24|title=CBS News/New York Times New York City Poll, August #1, 2012|url=https://doi.org/10.3886/icpsr34633.v1|access-date=2026-05-24|website=ICPSR Data Holdings}}</ref>
== Di sulinsi ==
''Consolidated Bank Ghana Limited'' nyɛla ''[[Ghana]]'' gomnanti ni su shɛli zaazaa.<ref name=":2">{{Cite web|last=Gyan|first=James|date=2018-08-01|title=BoG merges five banks into Consolidated Bank Gh Ltd|url=https://goldstreetbusiness.com/2018/business/bog-merges-five-banks-into-consolidated-bank-gh-ltd/|access-date=2026-05-24|website=Home {{!}} Goldstreet Business|language=en-US}}</ref>
== Di yaɣa ==
''Consolidated Bank'' daa pilimi ni yaɣa kɔbiga ni pihinu ayika, ka di be ''[[Ghana]] region'' nim awɔi ni. Di daa nyɛla banki shɛli din yina banki anu shɛli ''Bank of Ghana'' ni daa fa maa ni na.<ref name=":2" /> Nashaara goli ''[[October]]'' 2019 puuni zaa, banki maa yaɣa daa filimmi n lɛbi yaɣa kɔbiga ni pia ni anahi.<ref name=":1" />
== Di kpaŋmaŋ pina mini di poloni yibu ==
Yuuni 2020 puuni, banki maa daa pahila tuma duri pia ni ayi shɛli din daa deei ''Association of Ghana Industries'' (AGI) nim kpaŋmaŋ pini gahinda ''Ghana Industry and Quality Awards'' nim laɣingu din daa pahiri awɔi la ni.<ref>{{Cite web|date=2020-11-26|title=Association of Ghana Industries honours 12 companies|url=https://www.graphic.com.gh/business/business-news/ghana-news-association-of-ghana-industries-honours-12-companies.html|access-date=2026-05-24|website=Graphic Online|language=en-gb}}</ref>
== Nyami ŋɔ gba ==
Bankinim din be ''[[Ghana]]''
''Economy of Ghana''
== Kundivihira ==
<references />
msjalpbzr7in39bvjme74p9r0xty90v
List of architecture schools
0
27584
137500
133763
2026-05-24T13:23:26Z
InternetArchiveBot
118
Rescuing 3 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
137500
wikitext
text/x-wiki
{{Short description|None}}
{{Databox}}
Din bɔŋɔ nyɛla '''architecture shikuruti yuya''' din be collagɛ nima mini universities dunia zaa.
Architecture shikuru (bɛ lahi booni li la school of architecture bee collagɛ zaŋ n-ti architecture) nyɛla [[professional school]] din be [[architectural]] education.
{{horizontal TOC|nonum=yes|limit=3}}
==Africa==
===Algeria===
* Département d'architecture de l'université Benyoucef Benkhedda [[Algiers]]
* Département d'architecture de l'université Amar Telidji de [[Laghouat]]
* Département d'Architecture de l'université L'arbi Ben Mhidi [[Oum El Bouaghi]]
* Département d'architecture de l'université Med Khieder de [[Biskra]]
* Département d'Architecture de [[Sétif]]
* Département d'architecture du centre universitaire L'Arbi Tbessi de [[Tébessa]]
* École Polytechnique d'Architecture et d'Urbanisme (EPAU) d'[[Algiers|Alger]]<ref>{{cite web|url=http://www.epau-alger.edu.dz/|title=L'école|website=Epau-alger.edu.dz|access-date=17 July 2018|archive-date=6 October 2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20171006220221/http://www.epau-alger.edu.dz/|url-status=dead}}</ref>
* Institut d'architecture de [[Batna, Algeria|Batna]]
* Institut d'architecture et d'urbanisme de l'université Saad Dahleb [[Blida]]
* Institut d'architecture de [[Mostaganem]]
* Institut d'architecture de [[Tizi-Ouzou]]
* Institut d'architecture de Tlemcen (Université d'Abou Bakr Belkaid, faculté des sciences de l'ingénieur), [[Tlemcen]]
* Institut d'Architecture et d'Urbanisme (IAUC) de [[Constantine, Algeria|Constantine]]
===Cameroon===
* École Supérieure Speciale d'Architecture du Cameroun (ESSACA) [[Yaoundé]]<ref>{{cite web|url=http://www.essaca-architecture.net|title=École Supérieure Speciale d'Architecture du Cameroun|website=Essaca-architecture.net|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=February 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
* Université de Douala, Institut des Beaux-Arts.
* Université de Dschang, Institut des Beaux-Arts de Foumban.
===Democratic Republic of the Congo===
* Institut Supérieure d'Architecture Et d'Urbanisme (I.S.A.U), Gombe, [[Kinshasa]]
* [https://ucbukavu.ac.cd/faculty-architecture-and-urbanization/ Faculty of Architecture and Urbanism] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231004102320/https://ucbukavu.ac.cd/faculty-architecture-and-urbanization/ |date=2023-10-04 }} of the [https://ucbukavu.ac.cd/ Université Catholique de Bukavu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240601145457/https://ucbukavu.ac.cd/ |date=2024-06-01 }} (UCB), [[Bukavu]], [[South Kivu]]
* Université Panafricaine du Congo (U.PA.C), Mongafula, Kinshasa
* Académie des Beaux Arts (A.B.A), Gombe, Kinshasa
* Universite Kongo (U.K), [[Mbanza-Ngungu|Mbanza-ngungu]], [[Kongo Central]]
* Universite Nouveaux Horizons (U.N.H), [[Lubumbashi]], [[Haut-Katanga Province|Haut-Katanga]]
* Université de Notre-Dame du Kasai (U.KA), [[Kananga]], [[Kasaï-Central]]
* Institut national des bâtiments et travaux publics (INBTP) de Ngaliema, Kinshasa
===Ghana===
*Department of architecture, Faculty of Art and Built Environment, Kwame Nkrumah Un of Science and Technology, Kumasi
*Department of architecture of the Faculty of Art and built engineering,university of Ghana, Accra
===Egypt===
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Al Azhar University]], Cairo and Qena
* Department of Architecture in the German University (GUC), Cairo
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering (HTI), 10th of Ramadan City
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Ain Shams University]], Abbaseya, Cairo
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Alexandria University]], Alexandria
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Arab Academy for Science and Technology and Maritime Transport]], Cairo and Alexandria
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Suez Canal University]], Ismailia
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Assiut University]], Assiut
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Behira Higher Institute, BHI]], Kilo 47 Alexandria, Cairo Desert Road
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Benha University]], Shoubra
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Cairo Higher Institute, CHI]], New Cairo, Cairo
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Cairo University]], Giza
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[El Shorouk Academy]], Cairo, El Shorouk
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Helwan University]], Mattareya, Cairo
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, Higher Technological Institute (HTI), 10th of Ramadan City
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Mansoura University]], Mansoura
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Menoufia University]], Menoufia
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Misr International University]], Cairo
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Misr University for Science and Technology (MUST)]], 6 October City
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, Modern Academy for Engineering and Technology, Maadi
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[MSA University]], 6 October City, Cairo
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Pharos University in Alexandria]], Alexandria
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Tanta University]], Tanta
* Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[Zagazig University]], Zagazig
* Department of Architecture of the Faculty of Fine Arts, [[Alexandria University]], Alexandria
* Department of Architecture of the Faculty of Fine Arts, [[Helwan University]], Zamalek, Cairo
* Department of Architecture of the Faculty of Fine Arts, [[Minia University]], Minia
* Department of Architecture, School of Engineering, [[Université Française d'Égypte]], Cairo
* Department of Architecture, School of Engineering, [[Future University in Egypt, FUE]], Cairo
* Department of Construction and Architectural Engineering [[American University in Cairo]], (AUC), Kattameya, Helwan
*Department of Architecture of the Faculty of Engineering, [[British University in Egypt]], Sherouq
===Kenya===
* [[Jomo Kenyatta University of Agriculture and Technology]], School of Architecture and Building Sciences, Department of Architecture
* [[Technical University of Kenya]], Faculty of Engineering and the Built Environment, Department of Architecture and Environmental Design
* [[Technical University of Mombasa]], Faculty of Engineering and Technology, Department of Building and Civil Engineering
* [[University of Nairobi]], Department of Architecture, Faculty of Architecture and Design
===Libya===
* [[Benghazi University]], Faculty of Engineering, Department of Architecture and Urban Planning, [[Benghazi]]<ref>{{cite web|url=http://garyounis.edu|title=Benghazi University|website=Garyounis.edu|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20111028235029/http://garyounis.edu/|archive-date=2011-10-28|url-status=dead}}</ref>
* [[Omar Al-Mukhtar University]], Faculty of Art and Architecture, Department of Architecture and Planning, [[Derna, Libya|Derna]], Al Fatah branch, Derna
* [[University of Tripoli]], School of Applied Sciences, Department of Architecture and Civil Engineering, [[Tripoli, Libya|Tripoli]]<ref>{{cite web|url=http://www.afu.edu.ly|title=University of Tripoli|website=Afu.edu.ly|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20080209194205/http://www.afu.edu.ly/|archive-date=2008-02-09|url-status=dead}}</ref>
===Mauritius===
* École nationale supérieure d'architecture de Nantes Mauritius (ENSA Nantes Mauritius), UNICITI, [[Quatre Bornes]]<ref>{{Cite web |url=http://www.nantes.archi.fr/fr/Maurice |title=Maurice | École Nationale Supérieure d'Architecture nantes (ENSAN - ENSA nantes France) |access-date=2016-05-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160512194018/http://www.nantes.archi.fr/fr/Maurice |archive-date=2016-05-12 |url-status=dead}}</ref>
Ucsi University /Jr School Port Louis
===Morocco===
* Ecole d'Architecture de Casablanca, [[Casablanca]]<ref>{{cite web|url=http://www.ecole-archi-casa.comEcole|title=d'Architecture de Casablanca|website=ecole-archi-casa.com|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=September 2018 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes}}</ref>
* Ecole Nationale d'Architecture, [[Rabat]]<ref>{{Cite web |url=http://www.ena.archi.ac.ma/ |title=Archived copy |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171224211005/http://www.ena.archi.ac.ma/ |archive-date=2017-12-24 |url-status=dead}}</ref>
* Ecole Supérieure de Design e des Arts Visuels Casablanca, Casablanca<ref>{{cite web|url=http://www.ecole-design.com|title=Ecole d'Architecture d'intérieur, Design objets, Design Graphique et Digital, Casablanca, Maroc|website=Ecole d'architecture d'intérieur, Design graphique, Design d'objet et Digital|access-date=17 July 2018}}</ref>
*Ecole Nationale d'Architecture de Fès, [[Fez, Morocco|Fez]]<ref>{{Cite web|url=http://enafes.ma/|title=Ecole nationale d'architecture de fès|website=enafes.ma}}</ref>
===Nigeria===
{{See also|Professional_requirements_for_architects#Nigeria|l1= Professional requirements for architects: Nigeria|Architects Registration Council of Nigeria}}
====Universities====
* [[Abia State University]], Uturu, Abia State
* [[Abubakar Tafawa Balewa University|Abubakar Tafawa Ballewa University]], Bauchi State
* [[Ahmadu Bello University]], Zaria, Kaduna State
* [[Ambrose Alli University]], Ekpoma, Edo State
* Anambra State University of Science and Technology, Anambra State
* [[Bells University of Technology]], Ota, Ogun State
* Crescent University, Abeokuta, Ogun State
* [[Covenant University]], Ota, Ogun State
* [[Cross River University of Technology]], Cross River State
* [[Enugu State University of Science and Technology]], Enugu State
* Federal University of Agriculture Makurdi, Beneu State
* [[Federal University of Technology, Akure]], Ondo State
* [[Federal University of Technology, Minna|Federal University of Technology Minna]], Niger State
* [[Modibbo Adama Federal University of Technology, Yola|Federal University of Technology Yola]], Adamawa State
* [[Imo State University]], Imo State
* [[Joseph Ayo Babalola University]], Ipo Arakeji and Ikejì-arakeji, Osun State
* [[Kano State University of Technology|Kano University of Science and Technology]], Kano State
* [[Ladoke Akintola University of Technology]], Ogbomosho, Oyo State
* [[Nnamdi Azikiwe University|Nnamdi Azikiwe University, Awka]], Anambra State
* [[Obafemi Awolowo University]], Ile-Ife Osun State
* [[Olabisi Onabanjo University]], Ago-iwoye, Ogun State
* Oluwatomisin Olamide Adeshiyan University, Lekki, Lagos State
* [[Redeemer's University]], Ede, Osun State
* [[Rivers State University|River State University of Science and Technology]], Npkolu, River State
* [[University of Benin (Nigeria)|University of Benin]], Benin, Edo State
* [[University of Jos]], Jos, Plateau State
* [[University of Lagos]], Akoka, Lagos State
* [[University of Nigeria]], Nsukka, Enugu State
* [[University of Uyo]], Uyo, Akwa Ibom State
====Polytechnics====
* [[Abia State Polytechnic]], Aba, Abia State
* Crown Polytechnic, Odo, Ekiti State
* Federal Polytechnic Ado-Ekiti, Ekiti State
* Federal Polytechnic Bida, Niger State
* Federal Polytechnic Ilaro, Ogun State
* Federal Polytechnic Nekede, Owerri, Imo State
* Federal Polytechnic Oko, Anambra State
* Kogi State Polytechnic, Kogi State
* Kwara State polytechnic, Ilorin, Kwara State
* Osun State Polytechnic, Iree, Osun State
* [[Lagos State Polytechnic]], Ikorodu, Lagos State
* [[Moshood Abiola Polytechnic]], Abeokuta, Ogun State
* The Oke-Ogun Polytechnic, Saki, Oyo State
* [[The Polytechnic, Ibadan]], Oyo State
* [[Yaba College of Technology]], Lagos State, Nigeria
====Institute====
* Ogun State Institute of Technology (formerly, Gateway Polytechnic) Igbesa, Ogun State
===South Africa===
{{See also|Professional_requirements_for_architects#South_Africa|l1= Professional requirements for architects: South Africa|South African Council for the Architectural Profession}}
[[File:Old Arts Faculty Building, University of Pretoria.jpg|thumb|right|[[University of Pretoria]] Old Arts building ]]
* School of Architecture, Planning and Geomatics, [[University of Cape Town]], Cape Town.
* Faculty of Engineering and the Built Environment, [[Durban University of Technology]], Durban.
* Department of Architecture, [[University of the Free State]], Bloemfontein.
* Department of Architecture, [[University of Johannesburg]], Johannesburg.
* School of Architecture, Planning and Housing, [[University of KwaZulu-Natal]], Durban.
* School of Architecture, [[Nelson Mandela University]], Port Elizabeth.
* [[University of Pretoria Faculty of Engineering, the Built Environment and Information Technology|Department of Architecture]], [[University of Pretoria]], Pretoria.
* Department of Architecture, [[Tshwane University of Technology]], Pretoria.
* [[School of Architecture and Planning (University of the Witwatersrand)|School of Architecture and Planning]], [[University of the Witwatersrand]], Johannesburg.
===Sudan===
* Faculty of Architecture, College of Engineering, [[University of Khartoum]], [[Khartoum]]
* Faculty of Architecture, [[Autocratic University]], Khartoum
* Faculty of Architecture, [[National Ribat University]], Khartoum
* College of Engineering Sciences, Department of Architecture and Planning, [[Omdurman Islamic University]]
* Faculty of Architecture, [[Future University (formerly Computer Man College)|Future University Khartoum]], Khartoum
* Department of Architecture, [[University of Science and Technology (Sudan)|University of Science and Technology]], Khartoum
* Faculty of Architecture, [[National University – Sudan|National University]], Khartoum
* Faculty of Architecture, [[University of Medical Sciences and Technology]], Khartoum
* Faculty of Architecture, [[AlMughtaribeen University]], Khartoum
* Faculty of Architecture, Department of Architecture and Engineering, [[The University of Bahri]], Khartoum
* Faculty of Architecture, Department of Engineering, [[Sudan International University]], Khartoum
* Faculty of Architecture, [[University of Garden City]], Khartoum
* Faculty of Architecture, [[Sharg El Neil College]], Khartoum
===Tanzania===
*Ardhi University<ref>{{cite web|url=http://www.aru.ac.tz|title=Ardhi University|website=Aru.ac.tz|access-date=17 July 2018}}</ref>
*University of Dar es Salaam<ref>{{cite web|url=https://udsm.ac.tz|archive-url=https://web.archive.org/web/19981206132050/http://www.udsm.ac.tz/|url-status=dead|archive-date=6 December 1998|title=University of Dar es Salaam|website=Udsm.ac.tz|access-date=17 July 2018}}</ref>
*Mbeya University Of Science and Technology<ref>{{cite web|url=http://www.mustnet.ac.tz|title=Mbeya University Of Science and Technology|website=mustnet.ac.tz|access-date=7 July 2019}}{{Dead link|date=August 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
===Togo===
* Ecole Africaine des Métiers d'Architecture et d'Urbanisme (EAMAU) à [[Lomé]]<ref>{{cite web|url=http://www.eamau.orgEcole|title=Africaine des Métiers d'Architecture et d'Urbanisme|website=Eamau.org|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=September 2018 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes}}</ref>
===Tunisia===
* {{Interlanguage link|ecole nationale d'architecture et d'urbanisme|Université privée Tunis Carthage|fr}}, Department of Architecture<ref>{{cite web|url=http://www.utctunisie.com/fr/architecture/departement-architecture?id_menu=9|title=Université Tunis Carthage UTC : Département Architecture|website=Utctunisie.com|access-date=17 July 2018}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.webmanagercenter.com/actualite/economie/2007/05/02/28159/le-pr-henri-gaudin-a-l-utc-l-architecture-sous-toutes-ses-formes|title=Le Pr. Henri Gaudin à l'UTC : l'architecture sous toutes ses formes !|date=2 May 2007|website=Webmanagercenter.com|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Uganda===
* College of Engineering, Design, Art and Technology, Makerere University, [[Kampala]]<ref>{{cite web|url=http://cedat.mak.ac.ug|title=The College of Engineering, Design, Art and Technology|website=The College of Engineering, Design, Art and Technology|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20140106150459/http://cedat.mak.ac.ug/|archive-date=2014-01-06|url-status=dead}}</ref>
* Faculty of the Built Environment, Uganda Martyrs University, [[Nkozi]]<ref>{{Cite web |url=http://umu.ac.ug/ |title=Uganda Martyrs University – Making a difference |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171228225723/http://www.umu.ac.ug/ |archive-date=2017-12-28 |url-status=dead}}</ref>
*Faculty of lands and architecture, Kyambogo University
==Asia==
===Bangladesh===
{{main|List of architecture schools in Bangladesh}}
* [[Bangabandhu Sheikh Mujibur Rahman Science and Technology University]] Department of Architecture, [[Gopalganj, Bangladesh|Gopalganj]]
* [[Bangladesh University of Engineering & Technology]], Department of Architecture, Faculty of Architecture and Planning, [[Dhaka]]
* [[Chittagong University of Engineering and Technology]], Department of Architecture, Faculty of Architecture & Planning, [[Chittagong]]
* [[Dhaka University of Engineering & Technology, Gazipur]] Department of Architecture, Dhaka
* [[Hajee Mohammad Danesh Science & Technology University]] Department of Architecture, [[Dinajpur]]
* [[Khulna University of Engineering & Technology]], Department of Architecture, Faculty of Architecture & Planning [[Khulna]]
* [[Khulna University]], Discipline of Architecture, School of Science, Engineering & Technology, [[Khulna]]
* [[Military Institute of Science and Technology]], Department of Architecture, Dhaka
* [[Pabna University of Science & Technology]], Department of Architecture, [[Pabna]]
* [[Rajshahi University of Engineering and Technology]], Department of Architecture, [[Rajshahi]]
* [[Shahjalal University of Science and Technology]], Department of Architecture, School of Applied Sciences & Technology, [[Sylhet]]
* [[Ahsanullah University of Science and Technology]], Department of Architecture, Dhaka
* [[American International University Bangladesh]], Department of Architecture, Dhaka
* [[Bangladesh University]], Department of Architecture, Dhaka
* [[BRAC University|Brac University]], Department of Architecture, Dhaka
* [[Daffodil International University]], Department of Architecture, Dhaka
* [[Leading University]], Department of Architecture, Sylhet
* [[North South University]], Department of Architecture, Dhaka
* [[Premier University, Chittagong]], Department of Architecture, Chittagong
* [[Primeasia University]], Department of Architecture, Dhaka
* [[Shanto-Mariam University of Creative Technology]], Department of Architecture, Dhaka
* [[Sonargaon University]], Department of Architecture, Dhaka
* [[Southeast University]], Department of Architecture, Dhaka
* [[Stamford University (Bangladesh)|Stamford University]], Department of Architecture, Dhaka
* [[State University of Bangladesh]], Department of Architecture, Dhaka
* [[University of Asia Pacific (Bangladesh)|University of Asia Pacific]], Department of Architecture, Dhaka
===China===
[[File:Fasade of Zhongda Hall.jpg|thumb|200px|right|Zhongda Hall, the building of [[SEU School of Architecture]]]]
* [[Chongqing University]], Architecture and Construction College, [[Shapingba]], [[Chongqing]]<ref>{{Cite web |url=http://www.cqjzu.edu.cn/cgjzx_c.html |title=Archived copy |access-date=2008-02-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/19980221024838/http://www.cqjzu.edu.cn/cgjzx_c.html |archive-date=1998-02-21 |url-status=dead}}</ref>
* [[Fuzhou University]], College of Architecture, [[Fuzhou]]<ref>{{Cite web |url=http://www.fzu.edu.cn/en |title=Welcome to Fuzhou University£ |access-date=2008-02-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080212225146/http://www.fzu.edu.cn/en/ |archive-date=2008-02-12 |url-status=dead}}</ref>
* [[Harbin Institute of Technology]] (HIT) School of Architecture, [[Harbin]], [[Heilongjiang]]<ref>{{cite web|url=http://jzxy.hit.edu.cn/|title=建筑学院2018|website=jzxy.hit.edu.cn|access-date=17 July 2018|archive-date=3 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180703104010/http://jzxy.hit.edu.cn/|url-status=dead}}</ref>
* [[Huazhong University of Science and Technology]], College of Architecture and Urban Planning, [[Wuhan]]<ref>{{cite web|url=http://www.hust.edu.cn/english|title=提示信息|website=Hust.edu.cn|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20151228184548/http://www.hust.edu.cn/english/|archive-date=28 December 2015|url-status=dead}}</ref>
* [[South China University of Technology]] (SCUT), School of Architecture and Civil Engineering, [[Guangzhou]]<ref>{{cite web|url=http://www.scut.edu.cn|title=华南理工大学|website=Scut.edu.cn|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Southeast University]] (SEU), [[SEU School of Architecture|School of Architecture]], [[Nanjing]], [[Jiangsu]] Province<ref>{{cite web|url=http://arch.seu.edu.cn|title=东南大学建筑学院|website=Arch.seu.edu.cn|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Suzhou University of Science and Technology]], School of Architecture and Urban Planning, [[Suzhou]], [[Jiangsu]]<ref>{{cite web|url=http://aup.usts.edu.cn|title=苏州科技大学建筑与城市规划学院|website=Aup.usts.edu.cn|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Tianjin University]] (TJU), School of Architecture, [[Tianjin]]<ref>{{Cite web |url=http://www.tju.edu.cn/eweb/index.htm |title=::.Welcome to Tianjin University.:: |access-date=2008-11-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20081109092408/http://www.tju.edu.cn/eweb/index.htm |archive-date=2008-11-09 |url-status=dead}}</ref>
* [[Tongji University]], College of Architecture and Urban Planning, [[Shanghai]]<ref>{{cite web|url=http://caup.tongji.edu.cn|title=同济大学建筑与城市规划学院|website=Caup.tongji.edu.cn|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Tsinghua University]] (THU), School of Architecture, Department of Architecture, [[Beijing]]<ref>{{Cite web |url=http://www.tsinghua.edu.cn/eng |title=Archived copy |access-date=2008-02-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080222104647/http://www.tsinghua.edu.cn/eng/ |archive-date=2008-02-22 |url-status=dead}}</ref>
* [[Xi'an Jiaotong Liverpool University]] (XJTLU), Department of Architecture (XLarch), [[Suzhou]], [[Jiangsu]]<ref>{{Cite web |url=http://www.xjtlu.edu.cn/en/academic-departments/academic-departments/department-of-architecture |title=Architecture |access-date=2013-06-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130704011041/http://www.xjtlu.edu.cn/en/academic-departments/academic-departments/department-of-architecture |archive-date=2013-07-04 |url-status=dead}}</ref>
* [[Xi'an Jiaotong University]], Department of Architecture, [[Xi'an]]<ref>{{cite web|url=http://hsce.xjtu.edu.cn/|title=西安交通大学人居环境与建筑工程学院|website=hsce.xjtu.edu.cn|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Xi'an University of Architecture and Technology]], School of Architecture, Xi'an<ref>{{cite web|url=http://www.xauat.edu.cn/|title=西安建筑科技大学-自强、笃实、求源、创新-Xi'an University of Architecture and Technology|website=Xauat.edu.cn|access-date=17 July 2018|archive-date=25 October 2006|archive-url=https://web.archive.org/web/20061025082359/http://www.xauat.edu.cn/|url-status=dead}}</ref>
* [[Zhejiang University]], College of Civil Engineering and Architecture, [[Hangzhou]], [[Zhejiang]] Province<ref>{{cite web|url=http://www.ccea.zju.edu.cn|title=建筑工程学院|website=Ccea.zju.edu.cn|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Zhengzhou University]], School of Architecture, [[Zhengzhou]]<ref>{{cite web|url=http://www.zzu.edu.cn/|archive-url=https://web.archive.org/web/20050626000121/http://www.zzu.edu.cn/|url-status=dead|archive-date=26 June 2005|title=新郑州大学主页|date=26 June 2005|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Zhejiang University of Science and Technology]], School of Civil Engineering and Architecture, [[Hangzhou]]<ref>{{cite web|url=http://jgxy.zust.edu.cn/web/index.asp|title=School of Civil Engineering and Architecture-|website=Jgxy.zust.edu.cn|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717212909/http://jgxy.zust.edu.cn/web/index.asp|url-status=dead}}</ref>
* [[Inner Mongolia University Of Technology]], School of Architecture, [[Hohhot]]<ref>{{Cite web|url=http://www.imut.edu.cn//web/index.asp|title=School of Architecture=http://arch.imut.edu.cn/}}{{Dead link|date=May 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
===Hong Kong===
These are the only three universities offering accredited Master of Architecture for architect professional registration.
* [[The Chinese University of Hong Kong]], School of Architecture, [[Hong Kong]], founded in 1992<ref name="arch.cuhk.edu.hk">{{Cite web |url=http://www.arch.cuhk.edu.hk/ |title=School of Architecture, CUHK |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180820012936/http://www.arch.cuhk.edu.hk/ |archive-date=2018-08-20 |url-status=dead}}</ref>
* [[The University of Hong Kong]], Faculty of Architecture, Department of Architecture, [[Hong Kong]], founded in 1950<ref name="auto">{{cite web|url=http://www.arch.hku.hk|title=HKU Faculty of Architecture – HKURBANLAB|website=Arch.hku.hk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Chu Hai College of Higher Education]], Faculty of Science and Engineering, Department of Architecture, [[Hong Kong]], founded in 1949<ref>{{Cite web |date=2016-02-22 |title=History of the College |url=https://www.chuhai.edu.hk/history-college |access-date=2022-10-14 |website=Chu Hai College of Higher Education}}</ref>
===India===
* [[School of Planning and Architecture, Delhi]]
* [[Vellore Institute of Technology|VIT School of Architecture (V-SPARC)]], Vellore offers [[Master of Architecture]] Programme [https://admissions.vit.ac.in/m-arch-application/]{{Dead link|date=June 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}
* [[National Institute of Technology, Jaipur]], [[Rajasthan]]<ref name="mnit.ac.in">[http://mnit.ac.in/ Malaviya National Institute of Technology]. Mnit.ac.in (2011-12-31). Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[National Institute of Technology Trichy]], Tamil Nadu
* [[Chandigarh College of Architecture]], [[Chandigarh]]
* [[Bharati Vidyapeeth|Bharati Vidyapeeth, Pune]]
*Department of architecture, Central university of Rajasthan, Ajmer
* Department of Planning & Architecture, [[Malaviya National Institute of Technology]], [[Jaipur]]
* Department of Architecture, College of Engineering, Trivandrum, Kerala
* Department of Architecture, [[Maulana Azad National Institute of Technology]], [[Bhopal]]
* Faculty of Architecture, [[PES University]], Bangalore
* Noble Architecture College, Junagadh (Gujarat)
* Ernad Knowledge City College of Architecture, Malappuram (Kerala)
* East West School of Architecture, Bangalore
* [https://aayojan.edu.in/jaipur Aayojan School of Architecture] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240620113007/https://www.aayojan.edu.in/jaipur/ |date=2024-06-20 }}, [[Jaipur]]
* [https://aayojan.edu.in/pune Aayojan School of Architecture and Design], [[Pune]]
* Academy of Architecture, [[Mumbai]]<ref>[http://www.aoamumbai.in Academy of Architecture : : HOME] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240526181515/https://www.aoamumbai.in/ |date=2024-05-26 }}. Aoamumbai.in. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* Academy of Architecture, Rachana Sansad, Mumbai
* [http://www.aditya-arch.edu.in/ Aditya College of Architecture, Mumbai]
* [[Allana College of Architecture]], [[Pune]]
* Amity School of Architecture and Planning, Lucknow
* [[Asian school of architecture and design innovations, Kochi]]<ref>{{cite web|url=http://www.asadi.edu.in/|title=Asadi|website=Asadi.edu.in|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Axis institute of architecture, kanpur
* [[Anna University School of Architecture and Planning]], [[Chennai]]<ref>[http://www.annauniv.edu Home – Anna University]. Annauniv.edu. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[APEEJAY School of Architecture and Planning]], [[Greater Noida]]<ref>[http://www.apeejay.edu/architecture/home.htm Apeejay Institute of Technology – School of Architecture & Planning] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080328125724/http://www.apeejay.edu/architecture/home.htm |date=2008-03-28}}. Apeejay.edu. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* B. V. Bhoomaraddi College of Engineering and Technology, Hubli, Karnataka, Dept of Architecture<ref>{{Cite web |url=http://www.bvb.edu/department/architecture |title=Architecture | BVBCET |access-date=2012-03-18 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120319110630/http://www.bvb.edu/department/architecture |archive-date=2012-03-19 |url-status=dead}}</ref>
* [[Balwant Sheth School of Architecture, NMIMS University, Mumbai]]<ref>{{cite web|url=http://architecture.nmims.edu/about/NIMS|title=dummy|website=architecture.nmims.edu|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=September 2018 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes}}</ref>
* BGS School of Architecture and Planning, Bangalore<ref>{{Cite web|url=http://bgssap.edu.in/|title=BGS School of Architecture and Planning|date=June 1, 2023|access-date=May 29, 2024|archive-date=May 28, 2024|archive-url=https://web.archive.org/web/20240528191629/https://bgssap.edu.in/|url-status=dead}}</ref>
* [[Bharath Architecture Department]], [[Selaiyur]], [[Chennai]]<ref>[http://bharathuniv.ac.in/ Bharath University, Chennai, Tamil Nadu, India – BE / BTech / BArch / ME / MTech / BDS / MDS / MBBS – Bharath Institute of Higher Education and Research (BIHER): civil, mechanical, electronics and communication, electrical and electronics, computer science, instrumentation and control, biomedical, telecommunication, marine, automobile, information technology, leather technology, bioinformatics, chemical, food processing technology, biotechnology, pharmaceutical technology, architecture, interior design, CAD, power electronic and drives - Admission to Bharath University, About Bharath University]. Bharathuniv.ac.in. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[BKPS College of Architecture, BKPS]], [[Pune]], [[Maharashtra]]<ref>[http://www.bkps.edu/ BKPS College of Architecture]. Bkps.edu. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[C.A.R.E. School of Architecture]], [[Tiruchirapalli]]<ref name="autogenerated1">[http://www.care.ac.in Center for Applied Research Education| Anna University]. care.ac.in (2012-02-01). Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* College of Architecture, Trivandrum (CAT)<ref>{{cite web|url=http://www.collarc.com|title=C.A.T – College of Architecture Trivandrum – B Arch Colleges in Kerala|website=Collarc.com|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[College of Engineering & Technology]], [[Bhubaneswar, Orissa]]<ref>[http://cet.edu.in/ Welcome to the College of Engineering & Technology, Bhubaneswar]. Cet.edu.in. Retrieved on 2012-05-08.</ref>
* CSIIT School of Planning and Architecture, Secunderabad
* Cumins College, Pune
* D.C. Patel School of Architecture, [[APIED|Arvindbhai Patel Institute of Environmental Design]], [[Sardar Patel University]], [[Anand, Gujarat|Anand]]<ref>{{Cite web |url=http://www.apied.in/ |title=Archived copy |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180809200609/http://apied.in/ |archive-date=2018-08-09 |url-status=dead}}</ref>
* Dark School of Architecture
* Dayanand Sagar Institutes, School of Architecture, Bangalore (Chiranjith)
* [[Dehradun Institute of Technology]], [[Dehradun]], [[Uttrakhand]]<ref>{{Cite web |url=http://arch.dit.edfu.in/ |title=Welcome to arch.dit.edfu.in! |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120326173418/http://arch.dit.edfu.in/ |archive-date=2012-03-26 |url-status=dead}}</ref>
* Department of Architecture, [[Bengal Engineering and Science University]], [[Shibpur]], [[West Bengal]]<ref>{{cite web |url=http://www.becs.ac.in/architecture.html |title= Bengal Engineering and Science University, Shibpur, Howrah-711 103|website=becs.ac.in |archive-url=https://web.archive.org/web/20080424005959/http://www.becs.ac.in/architecture.html |archive-date=April 24, 2008}}</ref>
* Department of Architecture, [[Birla Institute of Technology, Mesra]], [[Ranchi]], [[Jharkhand]]<ref>{{cite web|url=http://www.bitmesra.ac.in/departments/department_introduction.asp|archive-url=https://web.archive.org/web/20090124183612/http://www.bitmesra.ac.in/departments/department_introduction.asp|url-status=dead|archive-date=24 January 2009|title=Birla Institute of Technology, Mesra, Ranchi|date=24 January 2009|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Department of Architecture, [[BMSCE]], [[Bangalore]]<ref>[http://www.bmsce.in/course-details/?course_id=13&dept_id=3°ree=UG.html BMSCE] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120308054311/http://www.bmsce.in/course-details/?course_id=13&dept_id=3°ree=UG.html |date=2012-03-08}}. Bmsce.in. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* Department of Architecture, College of Engineering, Trivandrum, Kerala
* Department of Architecture, DBSCR University of Science and Technology, Murthal, Sonepat<ref>{{Cite web |url=http://www.dcrustm.ac.in/ |title=!! Official Website - Deenbandhu Chhotu Ram University of Science and Technology !! |access-date=2013-07-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080712080510/http://www.dcrustm.ac.in/ |archive-date=2008-07-12 |url-status=dead}}</ref>
* Department of Architecture, [[Jadavpur University]], [[Kolkata]]
* Department of Architecture, [[Madhav Institute of Technology and Science]], [[Gwalior]], [[India]]<ref>[http://www.mitsgwl.ac.in/ Madhav Institute of Technology & Science Gwalior] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180113175852/http://www.mitsgwl.ac.in/ |date=2018-01-13}}. Mitsgwl.ac.in (2011-03-07). Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* Department of Architecture, Maharaja Sayajirao University, Baroda, Gujarat<ref>{{Cite web |url=http://www.msubaroda.ac.in/departmentinfo.php?ffac_code=6&fdept_code=6 |title=Department of Architecture (The M S University of Baroda - India) |access-date=2011-12-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120315090852/http://www.msubaroda.ac.in/departmentinfo.php?ffac_code=6&fdept_code=6 |archive-date=2012-03-15 |url-status=dead}}</ref>
* Department of Architecture, [[Veer Surendra Sai University of Technology]], [[Burla, India|Burla]]
* Department of Architecture, [[National Institute of Technology, Hamirpur]], [[Himachal Pradesh]]<ref>{{Cite web |url=http://www.nith.ac.in/arch/ |title=National Institute of Technology Hamirpur |access-date=2011-01-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110131123225/http://www.nith.ac.in/arch/ |archive-date=2011-01-31 |url-status=dead}}</ref>
* Department of Architecture, [[National Institute of Technology, Patna]], [[Bihar]]<ref>[http://www.nitp.ac.in National Institute of Technology Patna : HOME]. Nitp.ac.in. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* Department of Architecture, [[National Institute of Technology Trichy]]<ref>[http://nitt.edu NIT, Trichy]. Nitt.edu (1981-11-19). Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* Department of Architecture, [[School of Planning and Architecture, Bhopal|School of Planning and Architecture]], [[Bhopal]]<ref>[http://www.spabhopal.ac.in योजना तथा वास्तुकला विद्यालय, भोपाल |School of Planning and Architecture, Bhopal]. Spabhopal.ac.in. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* Department of Architecture, TKM College of Engineering, [[Kollam]], [[Kerala]]<ref>[http://www.tkmce.ac.in/ TKM College of Engineering]. Tkmce.ac.in (2011-11-30). Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* Department of Architecture, ZHCET, Aligarh Muslim University, Aligarh
* Dignity College of Architecture, [[Durg]]
* Dr. Bhanubhen Nanavati College of Architecture for Women (Pune)
* Dr. D.Y. Patil College of Architecture, Nerul, [[Navi Mumbai]]
* Faculty of Architecture and Ekistics, [[Jamia Millia Islamia]], [[New Delhi]]<ref>[http://jmi.nic.in Jamia Millia Islamia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130818085942/http://www.jmi.nic.in/ |date=2013-08-18}}. Jmi.nic.in. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* Faculty of Architecture, [[CEPT University]], [[Ahmedabad]]<ref name="autogenerated1b">[http://www.cept.ac.in Center for Environmental Planning and Technology | Cept University] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180915174726/https://cept.ac.in/ |date=2018-09-15 }}. Cept.ac.in (2012-02-01). Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* Faculty of Architecture, Gautam Buddha Technical University, [[Lucknow]]<ref>{{Cite web |url=http://foa.uptu.ac.in/ |title=UPTU Faculty of Architecture |access-date=2012-08-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090726165635/http://www.foa.uptu.ac.in/ |archive-date=2009-07-26 |url-status=dead}}</ref>
* Faculty of Design, School of Interior Design, [[CEPT University]], [[Ahmedabad]]<ref name="autogenerated1b"/>
* Sir J.J. College of Architecture, [[University of Mumbai]], [[Mumbai]]<ref>{{cite web |url=http://www.mu.ac.in/jjcollege.htm |title= |website=mu.ac.in |archive-url=https://web.archive.org/web/20080520225130/http://www.mu.ac.in/jjcollege.htm |archive-date=May 20, 2008}}</ref>
* [[Hindustan University]], [[Chennai]], [[Tamil Nadu]]<ref>[http://www.hindustanuniv.ac.in/ Engineering university in India | Engineering colleges in India – Hindustan University] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240601010544/https://hindustanuniv.ac.in/ |date=2024-06-01 }}. Hindustanuniv.ac.in (2011-11-22). Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[Holy Crescent College of Architecture Alwaye]], [[Kerala]]<ref>http://holycrescent.in {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240716200449/https://www.holycrescent.in/ |date=2024-07-16 }} .holycrescent.in.</ref>
* [[Indian Institute of Technology Kharagpur]], [[West Bengal]]<ref>[http://iitkgp.ac.in/ IIT Kharagpur]. Iitkgp.ac.in. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[Indian Institute of Technology Roorkee]], [[Uttarakhand]]<ref>{{Cite web |url=http://iitr.ac.in/ |title=Indian Institute of Technology Roorkee |access-date=2011-07-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110713075222/http://www.iitr.ac.in/ |archive-date=2011-07-13 |url-status=dead}}</ref>
* Integral Institute of Architecture<ref>{{Cite web |title=Integral Institute of Architecture |url=https://iul.ac.in/AR/ |access-date=2022-07-29 |website=iul.ac.in}}</ref>
* Indubhai Parekh School of Architecture, Rajkot, Gujarat
* IES College of Architecture, Mumbai.
* [[Jawaharlal Nehru Architecture and Fine Arts University]], [[Hyderabad, India|Hyderabad]]
* [[Kalasalingam School of Architecture]], [[Kalasalingam University]], [[Krishnankoil, Virudhunagar District/Tamil Nadu/India]]
* [[K S School of Architecture]], [[Bangalore]]<ref>{{Cite web |url=http://www.kssa.edu.in/KSSA/home.html/ |title=KSSA : Home |access-date=2019-07-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110713075222/http://www.kssa.edu.in/KSSA/home.html/ |archive-date=2011-07-13 |url-status=dead}}</ref>
* K.R. Mangalam School of Architecture & Planning, New Delhi<ref>{{Cite web |url=http://www.krmangalam.org/ad-arc.html |title=K R MANGALAM INSTITUTIONS OF HIGHER EDUCATION, MBA, BBM, B.Arch. Greater Kailash I, NEW DELHI |access-date=2013-04-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130405020517/http://www.krmangalam.org/ad-arc.html |archive-date=2013-04-05 |url-status=dead}}</ref>
* [[Kamla Raheja Vidyanidhi Institute for Architecture and Environmental Studies]], [[Mumbai]]
* Lokmanya Institute of Architecture and Design Studies, Mumbai<ref>{{Cite web|url=https://ltiads.in/|title=LTIADS | NAVI MUMBAI|website=ltiads.in}}</ref>
* Lovely School of Architecture and Design (LSAD), Lovely Professional University, [[Punjab]]<ref>{{Cite web |url=http://www.lpu.in/program/Architecture-programs.php |title=Best Architecture Colleges Jalandhar-Delhi, G.T. Road, Punjab, India – LPU |access-date=2014-08-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140731064055/http://www.lpu.in/program/Architecture-programs.php |archive-date=2014-07-31 |url-status=dead}}</ref>
* L.S.Raheja School of Architecture, Mumbai
* [[M.E.S School of Architecture]], [[MES College of Engineering]], Kuttipuram, [[Kerala]]<ref>{{Cite web |url=http://mesce.ac.in/departments/dept1.php?course_id=5&branchid=5&branch=arch&dept_code=1&support=f |title=MES College of Engineering Kuttippuram |access-date=2010-03-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100323105224/http://mesce.ac.in/departments/dept1.php?course_id=5&branchid=5&branch=arch&dept_code=1&support=f |archive-date=2010-03-23 |url-status=dead}}</ref>
* M.S. Ramaiah School of Architecture, [[Bangalore]]<ref>[http://www.msrit.edu/node/13 Architecture | M S Ramaiah Institute of Technology] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110720012141/http://www.msrit.edu/node/13 |date=2011-07-20}}. Msrit.edu (2009-03-20). Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[Manipal Academy of Higher Education|Manipal University]], Manipal<ref>{{cite web |url=http://www.manipal.edu/manipalsite/Users/Colsubpage.aspx?PgId=394&ID=1&collegeId=3 |title= Manipal Education|website=manipal.edu |archive-url=https://web.archive.org/web/20080701124744/http://www.manipal.edu/manipalsite/Users/Colsubpage.aspx?PgId=394&ID=1&collegeId=3 |archive-date=July 1, 2008}}</ref>
*marg institute of design and architecture swarnabhoomi
*
* Marian College of Architecture and Planning, Kazhakkuttom, Trivandrum
* Masterji College of Architecture, Vattinagulapally, Hyderabad
* Measi Academy of Architecture, Chennai
* [[MBS School of Planning and Architecture, New Delhi|MBS School of Planning and Architecture]], Dwarka sector 9, New Delhi
* McGan's Ooty School of Architecture, [[Ooty]], [[Tamil Nadu]]<ref>{{cite web|url=http://www.mcgansarch.com|title=McGAN'S Ooty School of Architecture - B.Arch - M.Arch – NATA – Architecture College in Tamil Nadu, India|website=Mcgansarch.com|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[MEASI Academy of Architecture]], [[Chennai]], [[Tamil Nadu]]<ref>{{cite web|url=http://www.measiarch.org/|title=MEASI Academy of Architecture|website=Measiarch.org|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20171008152614/http://www.measiarch.org/|archive-date=8 October 2017|url-status=dead}}</ref>
* [[National Institute of Technology Calicut]]<ref>[http://www.nitc.ac.in/ National Institute of Technology Calicut]. Nitc.ac.in. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[National Institute of Technology Raipur]], [[Chhattisgarh]]<ref>[http://www.nitrr.ac.in National Institute of Technology Raipur]. Nitrr.ac.in (2010-09-29). Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[National Institute of Technology, Jaipur]], [[Rajasthan]]<ref name="mnit.ac.in"/>
* Om Institute of Architecture and Design, Hisar, Haryana
*[https://papniarch.ac.in/ Papni School of Architecture], [[Sriperumbudur|Sriperumbudur Taluk]], [[Kanchipuram|Kanchipuram District]], [[Tamil Nadu]].<ref>{{Cite web|title=Papni School of Architecture - PISA - TNEA 1530|url=https://papniarch.ac.in/|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20211130125216/https://papniarch.ac.in|archive-date=November 30, 2021}}</ref>
* Pillai's College of Architecture, New Panvel, Navi Mumbai
* [[Ajay Binay Institute of Technology|Piloo Modi College of Architecture, ABIT]], [[Cuttack]], [[Orissa, India|Orissa]]<ref>[http://www.abit-pmca.com/ ABIT]. Abit-pmca.com. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* Prahar School of Architecture (PSA), [[Coimbatore]], [[Tamil Nadu]]<ref>{{cite web|url=http://psa.ac.in|title=Internal server error|website=psa.ac.in|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180123204827/http://psa.ac.in/|archive-date=23 January 2018|url-status=dead}}</ref>
* Purvanchal Institute of Architecture & Design, Gorakhpur, [[Uttar Pradesh|U.P.]]<ref>{{cite web|url=http://www.purvanchalinstitute.org|title=Welcome to Purvanchal Institute of Architecture & Design|website=Purvanchalinstitute.org|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[R.V. College of Architecture, Bengaluru]]<ref>{{cite web|url=http://www.rvca.in/|title=RV College of Architecture, – Karnataka, India|website=Rvca.in|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Rajalakshmi School of Architecture]]<ref>{{cite web|url=http://architecture.rajalakshmi.org/ |title=IIS Windows Server |access-date=2013-07-13 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20130923022956/http://architecture.rajalakshmi.org/ |archive-date=2013-09-23}}</ref> [[Rajalakshmi Engineering College]], [[Thandalam, Chennai|Thandalam]], [[Chennai]], [[Tamil Nadu]].
* Rizvi College of Architecture, Mumbai<ref>[http://www.rizvicollege.com/rizcolarchi/ The Rizvi College of Architecture]{{Dead link|date=May 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. Rizvicollege.com. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [http://rafflesmumbai.com Raffles Design International], Mumbai
* Sardar Vallabhbhai Patel Institute of Technology, [[SVIT Vasad]]
* [http://scsa.ac.in Sasi Creative School of Architecture], Coimbatore
* [[Sathyabama University]], [[Chennai]]
* School of Architecture, Dr. M.G.R Educational and Research Institute University, Chennai
* School of Architecture, Government College of Engineering, Trichur, Kerala
* School of Architecture, Meenakshi College of Engineering (SOA, MCE), [[Chennai]]
* School of Architecture, Vadodara Design Academy, Vadodara
* [[School of Architecture & Design, Faculty of Design, Manipal University Jaipur, Jaipur]]<ref>{{cite journal|url=http://www.jaipur.manipal.edu/|title=Top College in Jaipur, Best University in Rajasthan, India – Manipal University Jaipur|website=Jaipur.manipul.edu|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718114746/https://jaipur.manipal.edu/|url-status=dead}}</ref>
* School of Architecture and Landscape Design, [[Shri Mata Vaishno Devi University]], [[Jammu and Kashmir (union territory)|Jammu and Kashmir]]<ref>{{cite web|url=http://www.smvdu.ac.in|title=Admission Starts at Shri Mata Vaishno Devi University|website=Smvdu.ac.in|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[School of Planning and Architecture, Bhopal]]<ref>{{cite web|url=http://www.spabhopal.ac.in/|title=योजना तथा वास्तुकला विद्यालय, भोपाल -School of Planning and Architecture, Bhopal|website=Spabhopal.ac.in|access-date=17 July 2018}}</ref>
* School of Architecture and Planning, [[Periyar Maniammai University]], [[Thanjavur]], [[Tamil Nadu]]<ref>{{cite web|url=http://www.pmu.edu|title=Periyar Maniammai Institute of Science & Technology – Think – Innovate – Transform|website=Pmu.edu|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[School of Planning and Architecture, Vijayawada]]<ref>{{cite web|url=http://www.spav.ac.in/|title=योजना तथा वास्तुकला विद्यालय विजयवाड़ा – School of Planning And Architecture Vijayawada|website=Spav.ac.in|access-date=17 July 2018}}</ref><ref>[http://www.spav.ac.in Home | School of Planning and Architecture, Vijayawada]. Spav.ac.in (2011-07-04). Retrieved on 2012-05-08.</ref>
* SCMS School of Architecture (SSA), [[Cochin]], [[Kerala]]<ref>{{Cite web |url=http://scmsgroup.org/ssa |title=SCMS School of Architecture |access-date=2015-01-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150202053431/http://scmsgroup.org/ssa |archive-date=2015-02-02 |url-status=dead}}</ref>
* Sinhgad College of Architecture (SCOA), [[Pune]]
* Smt. Premalatai Chavan College of Architecture, Karad, Maharashtra
* Sri Venkateshwara College of Architecture, Hyderabad
* SRM School of Architecture and Interior Design, Kattankulathur, Chengalpattu, Tamil Nadu
* SRM School of Environment, Architecture and Design, Ramapuram, Chennai, Tamil Nadu
* Sunder Deep College of Architecture, Ghaziabad<ref>{{cite web|url=http://www.sunderdeepglobal.ac.in/|title=Sunder Deep College of Architecture|website=Sunderdeepglobal.ac.in|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20131016020803/http://www.sunderdeepglobal.ac.in/|archive-date=2013-10-16|url-status=dead}}</ref>
* Surya School of Architecture (SSA), Chandigarh
* [[Sushant School of Art and Architecture]], [[Gurgaon]]<ref>{{cite web|url=http://www.sushantschool.orgSushant|title=School of Art and Architecture|website=Sushantschool.org|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=September 2018 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes}}</ref>
* TVB School of Habitat Studies, Vasant Kunj, New Delhi
* University Institute of Architecture (UIA)<ref name="www.cuchd.in">{{cite web|url=http://www.cuchd.in/architecture-and-design/|title=UIA, Chandigarh University|website=cuchd.in|access-date=23 January 2019}}</ref> Chandigarh University, Mohali
* University School of Architecture and Planning (USAP)<ref name="ipu.ac.in">{{cite web|url=http://ipu.ac.in/usap/|title=USAP, GGSIPU|website=ipu.ac.in|access-date=17 July 2018}}</ref> GGSIPU, Delhi<ref name="ipu.ac.in"/>
* University School of Architecture and Planning (USAP) GGSIPU, Delhi<ref name="ipu.ac.in"/>
* [[The University School of Design]], [[Manasagangothri]], [[Mysore]]<ref>{{Cite web |url=http://www.uni-mysore.ac.in/univ-school-of-design/ |title=Univ. School of Design » University of Mysore |access-date=2014-01-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140104131132/http://www.uni-mysore.ac.in/univ-school-of-design |archive-date=2014-01-04 |url-status=dead}}</ref>
* Vastu Kala Academy College of Architecture, New Delhi
* Vidya Pratishthan's School of Architecture (VPSOA), Baramati, Pune<ref>{{cite web|url=http://www.vpsoa.org/|title=VPSOA, Baramati – Home|website=Vpsoa.org|access-date=17 July 2018|archive-date=12 July 2023|archive-url=https://web.archive.org/web/20230712164705/https://www.vpsoa.org/|url-status=dead}}</ref>
* [[Visvesvaraya National Institute of Technology]], [[Nagpur, Maharashtra]]<ref>{{cite web|url=http://www.vnitnagpur.ac.in|title=Visvesvaraya National Institute of Technology|website=Vnitnagpur.ac.in|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20090410025853/http://www.vnitnagpur.ac.in/|archive-date=2009-04-10|url-status=dead}}</ref>
* [[Viva School of Architecture]], [[Virar]] ([[East]]), [[Thane]], [[Maharashtra]]<ref>{{cite web|url=http://vivaarch.org/|title=VIVA Architecture|website=Vivaarch.org|access-date=17 July 2018}}</ref>
School of Architecture ( VSPARC), VIT University, Vellore.vit.ac.in
===Indonesia===
{{See also|List of universities in Indonesia}}
* [[Atma Jaya University, Yogyakarta]]<ref>{{cite web|url=http://www.uajy.ac.id|title=Universitas Atma Jaya Yogyakarta|website=Universitas Atma Jaya Yogyakarta|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Bandung Institute of Technology]], [[Bandung]]<ref>{{cite web|url=http://www.ar.itb.ac.id/|title=Arsitektur ITB – Program Studi Arsitektur ITB|website=Ar.itb.ac.id|access-date=17 July 2018|archive-date=7 September 2012|archive-url=https://web.archive.org/web/20120907113119/http://www.ar.itb.ac.id/pa/wp-content/uploads/2009/03/bandung-colonial-city-revisited-diversity-in-housing-neighborhood.pdf|url-status=dead}}</ref>
* [[Binus University]], [[Jakarta]]
* [[Brawijaya University]], [[Malang]]<ref>{{cite web|url=http://arsitektur.ub.ac.id/|title=Arsitektur|website=arsitektur.ub.ac.id|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Diponegoro University]], [[Semarang]]
* [[Gadjah Mada University]], [[Yogyakarta]]
* [[Hasanuddin University]], [[Makasar]]
* [[Indonesia University of Education]], Bandung
* [[Lambung Mangkurat University]], [[Banjarmasin]]
* [[Palangkaraya University]], [[Palangka Raya]]
* Pancasila University, Jakarta
* [[Parahyangan Catholic University]], Bandung
* [[Sam Ratulangi University]], [[Menado]]
* [[Sebelas Maret University]], [[Surakarta]]
* [[Sepuluh November Institute of Technology]], [[Surabaya]]
* [[Soegijapranata Catholic University]], Semarang
* [[Tadulako University]], [[Palu]]
* [[Tanjung Pura University]], [[Pontianak, Indonesia|Pontianak]]
* [[Tanri Abeng University]], Jakarta
* [[Tarumanagara University]], Jakarta
* [[Trisakti University]], Jakarta
* [[Universitas Islam Indonesia]], Yogyakarta<ref>{{cite web|url=http://architecture.uii.ac.id|title=Arsitektur UII – One of The Best Architecture Campuses in Indonesia|website=architecture.uii.ac.id|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Indonesia]], Jakarta
* [[University of North Sumatra]], Sumatra Utara
* [[Udayana University]], [[Denpasar]], [[Bali]]
* [[Universitas Islam Negeri Maulana Malik Ibrahim]], [[Malang]], [[Jawa Timur]]<ref>{{cite web|url=http://arsitektur.uin-malang.ac.id/|title=Jurusan Arsitektur UIN Malang|website=Jurusan Arsitektur UIN Malang|access-date=17 August 2018}}</ref>
* [[Mercu Buana University]], [[Meruya]], [[Jakarta]]
===Iran===
Tarbiat Modares University, Tehran
* Art, Architecture University, Department of Architecture<ref>{{cite web|url=http://www.iaushiraz.ac.ir/|title=واحد شیراز - دانشگاه آزاد اسلامی شیراز|website=iaushiraz.ac.ir|access-date=17 July 2018|archive-date=17 October 2013|archive-url=https://web.archive.org/web/20131017171548/http://www.iaushiraz.ac.ir/|url-status=dead}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.iauk.ac.ir|title=دانشگاه آزاد اسلامی واحد کرمان|website=دانشگاه آزاد اسلامی واحد کرمان|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20130627084025/http://www.iauk.ac.ir/|archive-date=27 June 2013|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite web |url=http://edu.bam-iau.ac.ir/ |title=صفحه اصلي |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100221224011/http://edu.bam-iau.ac.ir/ |archive-date=2010-02-21 |url-status=dead}}</ref>
* [[Azad Bam University]]
* [[Azad Kerman University]]
* [[Azad Mashad University]], Art & Architecture University, Department of Architecture, [[Mashad]]<ref>{{cite web|url=http://www.iaum.com|title=Reviews and Rankings of Top Schools & Training Programs|website=iaum.com|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Azad Shiraz University]]
* [[Azad Tehran University]], Art & Architecture University, Department of Architecture, [[Tehran]]<ref>{{cite web|url=http://www.iauctb.ac.ir/|title=دانشگاه آزاد واحد تهران مرکزی|website=دانشگاه آزاد واحد تهران مرکزی|access-date=17 July 2018|archive-date=25 July 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20160725233919/http://pr.iauctb.ac.ir/|url-status=dead}}</ref>
* Azad University, South Tehran Branch<ref>{{cite web|url=http://www.azad.ac.ir/|title=دانشگاه آزاد اسلامی - تهران جنوب|website=دانشگاه آزاد اسلامی - تهران جنوب|access-date=17 July 2018|archive-date=25 July 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20160725093113/http://www.azad.ac.ir/|url-status=dead}}</ref>
* [[Eshragh University]], Faculty of Architecture, Department of Architecture, [[Bojnourd]]<ref>{{cite web|url=http://www.eshragh.ac.ir/|title=موسسه آموزش عالی اشراق|website=eshragh.ac.ir|access-date=17 July 2018|archive-date=3 December 2024|archive-url=https://web.archive.org/web/20241203110213/https://www.eshragh.ac.ir/|url-status=dead}}</ref>
* Hafez Higher Education Institute of Shiraz<ref>{{cite web|url=http://edu.hafez.ac.ir//|title=حافظ|website=edu.hafez.ac.ir|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20160912201811/http://edu.hafez.ac.ir/|archive-date=2016-09-12|url-status=dead}}</ref>
* [[Imam Khomeini International University]], Architecture, Urbanism, [[Qazvin]]<ref>{{cite web|url=http://www.ikiu.ac.ir/|title=Imam Khomeini International University – IKIU|website=ikiu.ac.ir|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2023|archive-url=https://web.archive.org/web/20230717042308/http://www.ikiu.ac.ir/|url-status=dead}}</ref>
* [[Iran University of Science and Technology (IUST)]], Faculty of Architecture, Department of Architecture and Urban Planning, [[Tehran]]<ref>{{cite web|url=http://www.iust.ac.ir/|title=Iran University of Science & Technology – دانشگاه علم و صنعت ايران|website=iust.ac.ir|access-date=17 July 2018|archive-date=19 September 2012|archive-url=https://web.archive.org/web/20120919091704/http://www.iust.ac.ir/|url-status=dead}}</ref>
* Islamic Azad University (Anar branch) Department of Architecture<ref>{{Cite web |url=http://www.iauanar.ac.ir/ |title=.:.به وب سایت دانشگاه آزاد اسلامی واحد انار خوش آمدید .:. |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080924111048/http://www.iauanar.ac.ir/ |archive-date=2008-09-24 |url-status=dead}}</ref>
* [[Islamic Azad University, Mashhad]]<ref>{{cite web|url=http://www.mshdiau.ac.ir/|title=دانشگاه آزاد اسلامى واحد مشهد|website=Mshdiau.ac.ir|access-date=17 July 2018|archive-date=14 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180714150629/http://mshdiau.ac.ir/|url-status=dead}}</ref>
* Islamic Azad University of Khorasgan (Isfahan)<ref>{{cite web|url=http://www.khuisf.ac.ir/|title=دانشگاه آزاد اسلامی واحد اصفهان - خوراسگان Islamic Azad University Isfahan (Khorasgan) Branch|website=دانشگاه آزاد اسلامی واحد اصفهان - خوراسگان Islamic Azad University Isfahan (Khorasgan) Branch|access-date=17 July 2018|archive-date=13 August 2013|archive-url=https://web.archive.org/web/20130813043733/http://www.khuisf.ac.ir/|url-status=dead}}</ref>
* Islamic Azad University of Noor<ref>{{Cite web |url=http://217.219.174.141/ |title=دانشگاه آزاد اسلامی واحد نور |access-date=2010-11-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20101117103734/http://217.219.174.141/ |archive-date=2010-11-17 |url-status=dead}}</ref>
* [[Islamic Azad University of Qazvin]] (QIAU)<ref>{{cite web|url=http://qiau.ac.ir/en/|title=Islamic Azad University Of QAZVIN \ Home Page|website=Qiau.ac.ir|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717212737/http://qiau.ac.ir/en/|url-status=dead}}</ref>
* [[Islamic Azad University of Bandar Anzali]] (IAU Anzali)<ref>{{cite web|url=http://www.iaubanz.ac.ir/portal/main/r/?lan=1|title=دانشگاه آزاد اسلامی واحد بندرانزلی|website=iaubanz.ac.ir|access-date=17 July 2018|archive-date=16 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180716171205/http://iaubanz.ac.ir/portal/main/r/?lan=1|url-status=dead}}</ref>
* [[Islamic Azad University of Shahrood]]<ref>{{Cite web |url=http://iau-shahrood.ac.ir//en/ |title=دانشگاه آزاد اسلامی واحد شاهرود - Offline |access-date=2016-02-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131204224739/http://www.iau-shahrood.ac.ir/en/ |archive-date=2013-12-04 |url-status=dead}}</ref>
* Islamic Azad University of Zanjan (AZU)<ref>{{Cite web |url=http://www.azu.ac.ir/index.php/en |title=Isalimc Azad University of Zanjan |access-date=2012-07-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120717035559/http://www.azu.ac.ir/index.php/en |archive-date=2012-07-17 |url-status=dead}}</ref>
* [[Islamic Azad University, South Tehran Branch]]<ref>{{cite web|url=http://www.azad.ac.ir/|title=دانشگاه آزاد اسلامی - تهران جنوب|website=دانشگاه آزاد اسلامی - تهران جنوب|access-date=17 July 2018|archive-date=25 July 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20160725093113/http://www.azad.ac.ir/|url-status=dead}}</ref>
* [[Persian Gulf University of Bushehr]]<ref>{{Cite web |url=http://www.pgu.ac.ir/ |title=دانشگاه خلیج فارس - صفحه اصلی |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180809010247/http://pgu.ac.ir/ |archive-date=2018-08-09 |url-status=dead}}</ref>
* Shahid Bahonar Technical College of Shiraz<ref>{{Cite web |url=http://bahonarshiraz.tvu.ac.ir// |title= آموزشکده فنی شیراز - شهید باهنر- شماره 1 |access-date=2015-11-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151109223423/http://bahonarshiraz.tvu.ac.ir/ |archive-date=2015-11-09 |url-status=dead}}</ref>
*[[Shahrood University of Technology]], [http://shahroodut.ac.ir/en/schools/index.php?id=S014 Faculty of Architectural Engineering and Urbanism] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240523223603/https://shahroodut.ac.ir/en/schools/index.php?id=S014 |date=2024-05-23 }}
* [[Shiraz university]], Faculty of Art and Architecture, [[Shiraz]]<ref>{{Cite web |url=http://www.shirazu.ac.ir/ |title=دانشگاه شیراز |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180216144924/http://shirazu.ac.ir/ |archive-date=2018-02-16 |url-status=dead}}</ref>
* [[Shahid Chamran University of Ahvaz]]<ref>{{Cite web |url=http://www.scu.ac.ir/homepage.aspx?lang=en-US&site=DouranPortal&tabid=1 |title=دانشگاه شهید چمران اهواز |access-date=2017-10-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171023051514/http://scu.ac.ir/HomePage.aspx?TabID=1&Site=DouranPortal&Lang=en-US |archive-date=2017-10-23 |url-status=dead}}</ref>
* [[Shahid Rajaee University]]<ref>{{Cite web |url=http://www.srttu.ir/ |title=SRTTU Elearning Center |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20141118073844/http://www.srttu.ir/ |archive-date=2014-11-18 |url-status=dead}}</ref>
* [[Tabriz Islamic Art University (TIAU)]], Faculty of Art & Architecture, [[Tabriz]]<ref name="tabriziau.ac.ir">{{cite web|url=http://www.tabriziau.ac.ir/|title=صفحه اصلی - دانشگاه هنر اسلامی تبریز|website=tabriziau.ac.ir|access-date=17 July 2018|archive-date=24 September 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180924184048/http://tabriziau.ac.ir/|url-status=dead}}</ref>
* [[Tarbiat Modares University]], Faculty of Art and Architecture, Department of Architecture, [[Tehran]]<ref>{{cite web|url=http://www.modares.ac.ir/|title=دانشگاه تربیت مدرس - دانشگاه تربيت مدرس|website=modares.ac.ir|access-date=17 July 2018|archive-date=13 November 2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20171113103050/http://www.modares.ac.ir/|url-status=dead}}</ref>
* Technical and Vocational University<ref>{{Cite web |url=http://www.tvu.ac.ir/ |title=دانشگاه فني و حرفه اي:: صفحه اصلي :: |access-date=2014-02-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140209093019/http://tvu.ac.ir/ |archive-date=2014-02-09 |url-status=dead}}</ref>
* [[University of Art]], Faculty of Urbanism and Architecture, Department of Architecture<ref>{{cite web|url=http://www.art.ac.ir/|title=دانشگاه هنر|website=دانشگاه هنر|access-date=17 July 2018|archive-date=28 October 2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20171028071851/http://art.ac.ir/|url-status=dead}}</ref>
* [[University of Guilan]], Architecture, Urbanism, Urban Design and Planning, [[Rasht]]<ref>{{cite web|url=http://www.guilan.ac.ir|title=دانشگاه گیلان|website=guilan.ac.ir|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20130717055823/http://www.guilan.ac.ir/|archive-date=17 July 2013|url-status=dead}}</ref>
* University of Isfahan (Isfahan Art), Architecture, Urbanism, Urban Design and Planning<ref>{{Cite web |url=http://www.aui.ac.ir/ |title=دانشگاه هنر اصفهان |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180124083132/http://aui.ac.ir/ |archive-date=2018-01-24 |url-status=dead}}</ref>
* University of Mazandaran, Faculty of Art and Architecture, Department of Architecture, [[Babolsar]],
* [[University of Science and Culture]] (USC), Faculty of Art and Architecture<ref>{{cite web|url=http://www.usc.ac.ir/|title=دانشگاه علم و فرهنگ|website=usc.ac.ir|access-date=17 July 2018|archive-date=15 May 2013|archive-url=https://web.archive.org/web/20130515183641/http://usc.ac.ir/|url-status=dead}}</ref>
* [[University of Tehran]], Faculty of Fine Arts, Department of Architecture, [[Tehran]]<ref>{{cite web|url=http://www.ut.ac.ir/|title=دانشگاه تهران|website=دانشگاه تهران|access-date=17 July 2018|archive-date=7 July 2009|archive-url=https://web.archive.org/web/20090707203127/http://sclib.ut.ac.ir/simwebclt/WebAccess/SimwebPortal.dll|url-status=dead}}</ref>
* University of Urmia, Faculty of Art and Architecture, Department of Architecture<ref>{{cite web|url=http://www.urmia.ac.ir/|title=Home – دانشگاه ارومیه|website=urmia.ac.ir|access-date=17 July 2018|archive-date=13 February 2021|archive-url=https://web.archive.org/web/20210213054258/http://www.urmia.ac.ir/|url-status=dead}}</ref>
* [[Yazd University, Faculty of Art and Architecture]], Yazd<ref>{{cite web|url=http://www2.yazduni.ac.ir/|archive-url=https://web.archive.org/web/20120408193105/http://www2.yazduni.ac.ir/|url-status=dead|archive-date=8 April 2012|title=Yazd University|date=8 April 2012|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Iraq===
* Bayan University, Department of Architecture Engineering, [[Erbil]], [[Iraqi Kurdistan|Kurdistan]]<ref>{{cite web|url=http://www.bayanu.edu.iq/|title=زانكۆی بهیان - سهرهكى|website=bayanu.edu.iq|access-date=17 July 2018|archive-date=27 May 2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20170527122707/http://bayanu.edu.iq/|url-status=dead}}</ref>
* [[Cihan University]], Department of Architecture Engineering, Erbil, Kurdistan<ref>{{cite web |url=http://www.cihanuniversity.edu.iq/arc.php |title=About | Cihan University |access-date=2014-12-17 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20140826091816/http://cihanuniversity.edu.iq/arc.php |archive-date=2014-08-26}}</ref>
* [[Ishik University]], Architecture Department, Erbil, Kurdistan<ref>{{cite web|url=http://www.ishik.edu.iq/engineering/architecture/|title=ISHIK ‹ Log In|website=ishik.edu.iq|access-date=17 July 2018|archive-date=20 August 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180820054407/http://www.ishik.edu.iq/engineering/architecture/|url-status=dead}}</ref>
* [[Koya University]], Department of Architectural Engineering, [[Koy Sanjaq]], Kurdistan<ref>{{Cite web |url=http://feng.koyauniversity.org/FENG-Depts/dare |title=DARE - Faculty of Engineering |access-date=2014-12-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20141218014604/http://feng.koyauniversity.org/FENG-Depts/dare |archive-date=2014-12-18 |url-status=dead}}</ref>
* [[Nahrain University]], Department of Architectural Engineering, [[Baghdad]]<ref>{{Cite web |url=http://www.nahrain-eng.org/ |title=Nahrain University - College of Engineering |access-date=2014-12-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20141218032617/http://nahrain-eng.org/ |archive-date=2014-12-18 |url-status=dead}}</ref>
* Nawroz University, Department of Architecture, [[Duhok]], Kurdistan<ref>{{cite web|url=http://www.nawrozuniversity.com/|title=nawrozuniversity.com – nawrozuniversity Resources and Information.|website=nawrozuniversity.com|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Salahaddin University-Erbil|Salahaddin University]], Architectural Engineering Department, Erbil, Kurdistan<ref>{{cite web|url=http://eng.su.edu.krd/content.php?topic=153&articleNo=611&lang=en/|title=About Architectural Engineering Department – Salahaddin University-Erbil|website=eng.su.edu.krd|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717213042/http://eng.su.edu.krd/content.php?topic=153&articleNo=611&lang=en%2F|archive-date=17 July 2018|url-status=dead}}</ref>
* [[University of Babylon]], College of Engineering, [[Babylon]]<ref>{{cite web|url=http://www.uobabylon.edu.iq/|title=University of Babylon|website=University of Babylon|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Baghdad]], Architecture Engineering Department, Baghdad<ref>{{cite web|url=http://www.uobaghdad.edu.iq/|title=University of Baghdad :: جامعة بغداد|website=uobaghdad.edu.iq|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Basrah]], Architectural Department, [[Basra]]<ref>{{cite web|url=http://www.unbeg.edu.iq/unbeg/ar/|archive-url=https://archive.today/20141217234600/http://www.unbeg.edu.iq/unbeg/ar/|url-status=dead|title=كلية الهندسة – جامعة البصرة|date=17 December 2014|archive-date=17 December 2014|website=archive.is}}</ref>
* [[University of Duhok]], School of Engineering, Department of Architecture. Duhok, Kurdistan<ref>{{Cite web |url=http://www.uod.ac/site/en/department/30/architecture |title=Departments - University of Duhok |access-date=2014-12-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20141218023622/http://www.uod.ac/site/en/department/30/architecture |archive-date=2014-12-18 |url-status=dead}}</ref>
* [[University of Mosul]], Department of Architectural Engineering, [[Mosul]]<ref>{{cite web|url=http://engineering.uomosul.edu.iq/page.php?details=79|title=جامعة الموصل - كلية الهندسة|website=engineering.uomosul.edu.iq|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717212946/http://engineering.uomosul.edu.iq/page.php?details=79|url-status=dead}}</ref>
* [[University of Sulaymaniyah]], Architectural Engineering, [[Sulaymaniyah]], Kurdistan<ref>{{Cite web |url=http://univsul.edu.iq/DepartmentHomePage.aspx?main=21&Jimare=1&Unit=28 |title=University of Sulaimani |access-date=2014-12-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20141218023759/http://univsul.edu.iq/DepartmentHomePage.aspx?main=21&Jimare=1&Unit=28 |archive-date=2014-12-18 |url-status=dead}}</ref>
* [[University of Technology, Iraq|University of Technology]], Department of Architectural Engineering, Baghdad<ref>{{Cite web |url=http://uotechnology.edu.iq/dep-architecture/english/index.htm |title=Department of Architectural Engineering - UOT |access-date=2014-12-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20141218015151/http://uotechnology.edu.iq/dep-architecture/english/index.htm |archive-date=2014-12-18 |url-status=dead}}</ref>
* [[University of Wasit]], Architecture Engineering Department, [[Kut]]<ref>{{cite web|url=http://www.uowasit.edu.iq/|title=جامعة واسط - الموقع الرسمي|website=uowasit.edu.iq|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Uruk University College, Architectur Department, Baghdad
===Israel===
* [[Ariel University]], School of Architecture, [[Ariel (city)|Ariel]]<ref>{{Cite web |url=http://www.ariel.ac.il/architecture/About.aspx |title=Ariel University Center of Samaria |access-date=2010-11-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090429022113/http://www.ariel.ac.il/architecture/About.aspx |archive-date=2009-04-29 |url-status=dead}}</ref>
* [[Bezalel Academy of Art and Design]], Department of Architecture, [[Jerusalem]]<ref>{{cite web|url=http://www.bezalel.ac.il|title=דף הבית new – בצלאל אקדמיה לאמנות ועיצוב, ירושלים|website=bezalel.ac.il|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Technion]], Israel Institute of Technology, Faculty of Architecture and Town Planning, [[Haifa]]<ref>{{Cite web |url=http://architecture.technion.ac.il/ |title=Technion, Faculty of Architecture and Town Planning |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111003140622/http://architecture.technion.ac.il/ |archive-date=2011-10-03 |url-status=dead}}</ref>
* [[Tel Aviv University]], Yolanda and David Katz Faculty of the Arts, [[David Azrieli]] School of Architecture, [[Tel Aviv]]<ref>{{Cite web |url=http://arts.tau.ac.il/departments/index.php/lang-en/architecture/home |title=David Azrieli School of Architecture |access-date=2011-07-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110830191053/http://arts.tau.ac.il/departments/index.php/lang-en/architecture/home |archive-date=2011-08-30 |url-status=dead}}</ref>
* [[Wizo School of design]], The Neri Bloomfield School of Design and Education, Haifa<ref>{{cite web|url=http://www.wizodzn.ac.il/english_page.html|title=About Us|date=14 December 2014|website=Wizodzn.ac.il|access-date=17 July 2018|archive-date=3 August 2014|archive-url=https://web.archive.org/web/20140803003128/http://wizodzn.ac.il/english_page.html|url-status=dead}}</ref>
===Japan===
Universities and junior colleges in Japan with a Department of Architecture.
====National universities====
* [[Chiba University]] Faculty of Urban Environmental Systems, Department of Environmental Planning, Department of Architecture
* [[Hiroshima University]] Faculty of Architecture (Program of the four species)
* [[Hokkaido University]] Faculty of Engineering, Department of Environmental and Social System Architecture
* [[Kagoshima University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Kobe University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Kumamoto University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Kyoto Institute of Technology]], Science part craft engineering modeling region, [[Kyoto]]
* [[Kyoto University]], Faculty of Engineering, Department of Architecture and Architectural Systems, [[Kyoto]]
* [[Kyushu Institute of Technology]] Faculty of Engineering, Department of Social architecture construction course
* [[Kyushu University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture / Faculty of Arts (formerly Kyushu Institute of Design), Department of Environmental Design
* [[Mie University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Muroran Institute of Technology]] Faculty of Engineering, Department of Systems Engineering construction, Division of Architecture
* [[Nagasaki University]] Faculty of Engineering Department of the structure
* [[Nagoya Institute of Technology]] Faculty of Engineering, Architecture & Design Department
* [[Nagoya University]] Faculty of Engineering, Department of Social and Environmental Studies Course Architecture
* [[Nara Women's University]] Faculty of Environmental Studies life living environment, Department of Housing course
* [[National University Corporation Tsukuba University of Technology]] Department of Architecture hearing section
* [[Niigata University]] Faculty of Engineering Department of Construction of Architecture
* [[Oita University]] Faculty of Engineering, Department of Environmental Engineering course architecture welfare
* [[Osaka University]] Faculty of Engineering, Architectural Engineering and Environmental Engineering, Department of General In addition to Earth
* [[Saga University]] Faculty of Science and Technology of Urban Engineering, Graduate School of Architecture and Urban Design Course
* [[Shimane University]] Faculty of General Science and Technology Department of Materials and Process
* [[Shinshu University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Tohoku University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture [[Sendai]]<ref>{{Cite web |url=http://www.tohoku.ac.jp/english/index.html |title=Tohoku University |access-date=2008-02-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080214074604/http://www.tohoku.ac.jp/english/index.html |archive-date=2008-02-14 |url-status=dead}}</ref>
* [[Tokyo Institute of Technology]] (TokyoTech), Faculty of Engineering, Department of Architecture [[Tokyo]]
* [[Tokyo National University of Fine Arts]] Faculty of Fine Arts Department of Architecture
* [[Toyohashi University of Technology]] Faculty of Engineering Department of Construction
* [[University of Fukui]], Faculty of Engineering, Department of Building & Construction
* [[University of the Ryukyus]] Faculty of Engineering, Department of Architecture course construction environment
* [[University of Tsukuba]] Science and Technology group (or social engineering <Urban Planning> College of Engineering Systems <Engineering Environment and Development>), main major design group specializing in art school <architectural design, environmental design>
* [[University of Tokyo]], Faculty of Engineering, Department of Architecture, Department of Urban Engineering [[Tokyo]]
* [[University of Toyama]] Faculty of Arts and Culture, Department of Arts and Design building science course
* [[Utsunomiya University]] Faculty of Engineering Department of Construction of Architecture course
* [[Wakayama University]] Faculty of Systems Engineering, Department of Environmental Systems
* [[Yamaguchi University]] Faculty of Engineering, Department of Kansei Engineering Design Course of the human space
* [[Yokohama National University]] Faculty of Engineering, Department of Construction of Architecture
====Public universities====
* [[Akita Municipal Junior College of Arts and Crafts]] Department of Industrial Design
* [[Akita Prefectural University]] Faculty of Systems Science and Technology Department of Architecture and Environment Systems
* [[Gifu City Women's College]] Interior Design Course, Department of Kansei architecture design vocational life design
* [[Iwate Prefectural University]] College of Life Science, Department of Life Science
* [[Kanazawa College of Art]] Faculty of Arts and Crafts Design Department of Environmental Design course
* [[Kyoto Prefectural University]] Faculty of Life and Environmental Department of Environmental Design, Landscape Design, Architecture, Living Environment course and life course
* [[Maebashi Institute of Technology]] Faculty of Engineering, Department of Architecture (Day), Department of Integrated Design (Night)
* [[Miyagi University]] Faculty of Project, Department of Design and Information Design, Course of Space Design
* [[Nagoya City University]] Faculty of Arts and city Department of Environmental Design
* [[Okayama Prefectural University]] School of Design Department of Design
* [[Osaka City University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture, Environmental Urban Engineering, Graduate School, Life Sciences Division, Department of the living environment
* [[Prefectural University of Kumamoto]], Faculty of Symbiotic Science Course, Department of Environmental Symbiosis residential environment
* [[Sapporo City University]] Faculty of Design Department of Design, Space Design Course
* [[Tokyo Metropolitan University]] Faculty of Urban Environment, Department of Architecture and Urban urban environment course
* [[University of Hyogo]] (Hyogo Prefectural University) Faculty of Human Environment Department of the human environment (course plan living space and conservation course creative living environment course environmental analysis)
* [[University of Kitakyushu]] Faculty of International Environmental Engineering, Department of Environmental Space Design [[Kitakyushu]]
* [[The University of Shiga Prefecture]] Environmental Sciences Department of Environmental Design, Department of
====Private universities====
=====Hokkaido and Tohoku=====
* [[Dohto University]] Faculty of Fine Arts Department of Architecture
* [[Hachinohe Institute of Technology]] Faculty of Engineering, Department of Architectural Engineering, Faculty of Design, Department of ansei Design, Course of Housing design sensibility
* [[Hokkai Gakuen University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Hokkaido Institute of Technology]] Faculty of creation space architecture department (from 2008)
* [[Koriyama Women's University]] Faculty of Human Sciences and Design, Department of Human Life
* [[Tohoku Bunka Gakuen University]] Faculty of Science and Technology (living from Department of Environmental Planning Department of Environmental Design, human, 2008 Department of Environmental Design )
* [[Tohoku Institute of Technology]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Tohoku University of Art and Design]] Faculty of Engineering and Design, Department of Environmental Design
* [[Tokai University]] (Asahikawa Campus, formerly Hokkaido Tokai University), Faculty of Engineering, Department of Architecture and Environment Design, Arts course architecture Town Planning course, [[Sapporo]]
=====Kanto=====
* [[Ashikaga Institute of Technology]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Bunka Women's University]] Faculty of Art, Department of Housing Architectural Design Course
* [[Chiba Institute of Technology]] Faculty of Engineering, Department of Architecture and Urban Environment
* [[Hosei University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Institute of Technologists]] (Monotsukuri University) Faculty of craft skill, Department of Construction course cities and architecture course architecture and interior design course wooden building finishing course
* [[Japan Women's University]] Faculty of Human Sciences and Design dwelling Department of Architecture and Environment Design Course
* [[Jissen Women's University]] Faculty of living environment architecture design course
* [[Kanagawa University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Kanto Gakuin University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture/Faculty of Human Environment Department of Environmental Design
* [[Keio University]] Faculty of Science and Technology System Design Engineering (Hiyoshi Campus) and the Faculty of Environmental Information, Department of Information Design (Shonan-Fujisawa Campus)
* [[Kogakuin University]]
** Faculty of Architecture, Town Planning Department (established in April 2011), Department of Architecture, Department of Architecture and Design: restructuring and reorganization to "Faculty of Architecture" in April 2011, Faculty of Engineering, Department of Architecture, Part 1, Department of Architecture and Urban Design
** Faculty of Engineering, Department of Architecture Part 2 (night)
* [[Kokushikan University]] Faculty of Architecture Department of Design from the Faculty of Science and Technology Department of Science and Engineering, architectural changes to the system
* [[Komazawa Women's University]] Faculty of Humanities, Department of molding space
* [[Kyoei Gakuen Junior College]] Department of Housing
* [[Kyoritsu Women's University]] Faculty of Human Sciences and Design Department of Architecture and Design
* [[Meiji University]] Faculty of Science and Technology Department of Architecture
* [[Meikai University]] Faculty of Real Estate, Department of Real Estate, Environmental Design Course
* [[Meisei University]] Faculty of Science and Technology Department of Architecture
* [[Musashino Art University]] Faculty of Art, Department of Architecture
* [[Musashino University]] Faculty of Environmental Studies, Department of Environment Living Environment course
* [[Nihon University]]
** College of Bioresource Science, Department of Biological and Environmental (Fujisawa Campus, Kanagawa)
** College of Engineering, Department of Architecture (Koriyama Campus, Fukushima)
** College of Fine Arts, Department of Design, Architecture Design Course (Ecoda Campus, Tokyo)
** College of Production Engineering, Department of Architecture (Mimomi Campus, Chiba)
** College of Science and Technology, School of Architecture, School of Marine Engineering Building (Tokyo Surugadai Campus and Chiba Funabashi Campus)
** Junior College Department of Design, Architecture and life (Funabashi Campus, Chiba)
* [[Nippon Institute of Technology]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Shibaura Institute of Technology]] Faculty of Engineering, Department of Architecture, Department of Architectural Engineering (Mita Campus, Tokyo) Faculty of Systems Engineering, Department of Environmental Systems (Saitama Campus)
* [[Showa Women's University]] Faculty of Life Sciences Division, Department of Architecture course living environment, the design area, Department of Interior Architecture and Design, College of cultural creation
* [[Tama Art University]] Faculty of Art, Department of Environmental Design Department of Design, Space Design, Faculty of plastic expression field
* [[Tokai University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture, Faculty of Engineering and Design Department of Architecture and Design
* [[Tokyo City University]] (formerly Musashi Institute of Technology), Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Tokyo Denki University]] Faculty of Future Science, Department of Architecture
* [[Tokyo Polytechnic University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Tokyo University of Science]] Faculty of Engineering, Department of Architecture, Part 1, Faculty of Engineering, Department of Architecture, Part 2 (Iidabashi Campus, Tokyo), Faculty of Science and Technology Department of Architecture (Noda Campus, Chiba)
* [[Tokyo Zokei University]] (Tokyo University of Art and Design) Faculty of Art and Design, Department of Interior Design, interior architecture major area
* [[Toyo University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture/Faculty of Life human Design, Department of Environmental Design
* [[Waseda University]] School of Creative Science and Technology, Department of Architecture
=====Chubu=====
* [[Aichi Institute of Technology]] Faculty of Engineering Course of the Department of Architecture, Urban and Environmental Studies Course of Architecture and Environment
* [[Aichi Konan College]] Department of Life Science, interior and architecture course
* [[Aichi Sangyo University]] Art School Department of Architecture, Department of Architecture in Ministry of Education and Communication
* [[Aichi Shukutoku University]] Faculty of Contemporary Social Studies, Department of Urban and Environmental Design, Course of modern society
* [[Chubu University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Daido University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Fukui University of Technology]] Faculty of Engineering, Department of Building Construction
* [[Gifu Women's University]] Faculty of Human Sciences and Design Department of Life Sciences
* [[Kanazawa Institute of Technology]] Faculty of Architecture Building and Environment, Department of Architecture and Urban Design
* [[Meijo University]] Faculty of Science and Technology, Department of Architecture
* [[Nagaoka Institute Of Design]] Faculty of Art, Department of Architecture and Environmental Design
* [[Nagoya Zokei University]] (Nagoya University of Art and Design) Art College, Department of Design, Architecture and Design Course space
* [[Niigata Institute of Technology]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Shizuoka University of Art and Culture]] School of Design, Department of molding space
* [[Sugiyama Jogakuen University]] life science unit Department of living and Environmental Design
=====Kinki=====
* [[BAIKA Women's University]] Faculty of Modern Human Living, Environment Department
* [[Kansai University]] Faculty of Urban and Environmental Engineering, Department of Architecture
* [[Kinki University]]
** Faculty of Architecture Department of Architecture (established in April 2011: restructuring and reorganization to Faculty of Architecture in April 2011, Faculty of Science and Technology Department of Architecture)
** Faculty of Engineering, Department of Architecture
** Industrial Science and Technology Department of Architecture and Design (Kyushu Campus)
** Literary department seminar and spatial design: Architecture, Department of Art and Design course
* [[Kio University]] Faculty of Health Sciences Department of healthy living human environmental design course
* [[Kobe Design University]] School of Design, Department of Architecture & Environmental
* [[Kwansei Gakuin University]] Faculty of Policy Management, urban policy field
* [[Kyoto Seika University]], Faculty of Design, Department of Architecture, [[Kyoto]]<ref>{{Cite web |url=http://www.kyoto-seika.ac.jp/eng/3_design/architecture.htm |title=KSU: |access-date=2009-12-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20091202074524/http://www.kyoto-seika.ac.jp/eng/3_design/architecture.htm |archive-date=2009-12-02 |url-status=dead}}</ref>
* [[Kyoto Tachibana University]] Faculty of Modern Business, Department of Urban Design, Tourism and Urban design course Interior and Architecture course,
* [[Kyoto University of the Arts]] Faculty of Arts, Department of Environmental Design, Architecture Design Course/Ministry of Education Department of Design, Architecture Design Course
* [[Kyoto Women's University]] Faculty of Human Sciences and Design, Department of formative life
* [[Mukogawa Women's University]] Faculty of living environment, Department of Architecture
* [[Osaka Institute of Technology]] Faculty of Engineering, Department of Architecture, Department of Space Design
* [[Osaka Sangyo University]] Faculty of Engineering, Department of Environmental Design, Architecture, from the Department of Environmental Design (renamed in April 2008) living environment from the Department of Urban and Environmental Department, Faculty of Human Environment (renamed in April 2008)
* [[Osaka Shoin Women's University]] College of liberal arts, Department of Interior Design
* [[Osaka University of Arts]] Faculty of Arts, Department of Architecture
* [[Osaka University of Human Sciences]] Faculty of Human Sciences, Department of Environment and Architectural Design
* [[Otemae Junior College]] Department of Housing Comprehensive System Design Life
* [[Ritsumeikan University]] Faculty of Science and Technology Urban Systems Engineering, Department of Architecture and Urban Design
* [[Setsunan University]] Faculty of Science and Technology, Department of Architecture
* [[Takarazuka University of Art and Design]] School of Art, Department of Industrial Design, Architectural Design Course and Interior Design Course
* [[Tezukayama University]] Faculty of Modern Life Design, Department of Dwelling Space
=====Chugoku, Shikoku and Kyushu=====
* [[Daiichi Institute of Technology]] (first technical university) Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Fukuoka University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Fukuyama University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Hiroshima Jogakuin University]] Life Sciences Faculty, Department of Design and living information
* [[Hiroshima Institute of Technology]] Faculty of Engineering, Department of Architecture, Faculty of Environmental Studies Department of Environmental Design
* [[Hiroshima International University]] Faculty of Design, Department of Housing (Social and [[Environmental Sciences]])
* [[Kawasaki University of Medical Welfare]] Faculty of Management, Department of Design, Health and Welfare
* [[Kochi University of Technology]] Faculty of Social Systems Engineering
* [[Kurume Institute of Technology]] Faculty of Engineering, Department of Building Facilities
* [[Kwassui Women's College]] Faculty of Life Healthy Life, Department of Design
* [[Kyushu Kyoritsu University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Kyushu Sangyo University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture, Department of housing and interior design
* [[Kyushu Women's University]] Faculty of Human Sciences and Design, Department of Human Life
* [[Matsuyama Shinonome Junior College]] Department of Life Sciences School of Life Design
* [[Mimasaka University]] of Life Sciences Faculty, Welfare, Department of Environmental Design course architecture welfare
* [[Nagasaki Institute of Applied Science]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Nippon Bunri University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture and Design
* [[Nishinippon Institute of Technology]] School of Design, Department of Architecture
* [[Okayama University of Science]] Faculty of Information Technology, Department of Architecture
* [[Sojo University]] Faculty of Engineering, Department of Architecture
* [[Tohwa University]] Faculty of Environmental Design Engineering course architectural, interior design of residential
* [[Tokai University]] (Kumamoto Campus, formerly Kyushu Tokai University), School of Industrial Engineering, Department of Architecture
* [[Tokushima Bunri University]] Faculty of Human Life, Department of Housing
* [[Tottori University of Environmental Studies]] Faculty of Environmental Information, Department of Environmental Design
* [[Yasuda Women's University]] Faculty of Human Sciences and Design, Department of life Design
===Jordan===
* [[Jordan University of Science and Technology]], College of Architecture and Design, [[Ar Ramtha]].<ref>{{cite web|title=College of Architecture and Design|url=http://www.just.edu.jo/FacultiesandDepartments/FacultyofArchitectureandDesign/Pages/Default.aspx|website=just.edu.jo|access-date=27 September 2016|archive-date=5 April 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20190405215632/http://www.just.edu.jo/FacultiesandDepartments/FacultyofArchitectureandDesign/Pages/Default.aspx|url-status=dead}}</ref>
*[[University of Jordan]], Department of Architecture,all programs of the school of engineering of The University of Jordan are available [http://www.ju.edu.jo/sites/prospective/Lists/Schools/Disp_School.aspx?ID=43 on this link] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240314200224/https://www.ju.edu.jo/sites/prospective/Lists/Schools/Disp_School.aspx?ID=43 |date=2024-03-14 }}, [[Amman]].<ref>{{cite web|title=University of Jordan|url=http://engineering.ju.edu.jo/Architecture/Pages/Overview.aspx|website=Engineering.ju.edu.jo|access-date=27 September 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20120724105635/http://engineering.ju.edu.jo/Architecture/Pages/Overview.aspx|archive-date=2012-07-24|url-status=dead}}</ref>
===Laos===
* [[National University of Laos]], Faculty of Architecture, Vientiane capital city
* [[Souphanouvong University]], Faculty of Architecture, Luangprabang world heritage city<ref>{{cite web|url=https://sites.google.com/a/su.edu.la/architecture-department/|title=Department of Architecture|website=sites.google.com|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Lebanon===
* [[American University of Beirut]], Faculty of Architecture, [[Beirut]]
* [[Beirut Arab University]], Faculty of Architecture, Debbieh
* [[Lebanese American University]], Faculty of Architecture, Beirut
* [[Lebanese Academy of Fine Arts|Académie libanaise des Beaux-Arts]], Faculty of Architecture
* [[Lebanese University]], Institute des Beaux Arts, Department of Architecture
* [[Notre Dame University–Louaize]], Faculty of Architecture, Louaize
* [[Université Saint-Esprit de Kaslik]], Department of Architecture, Kaslik
*[[Saint Joseph University|Université Saint-Joseph]], Ecole d'Architecture, Beirut
===Malaysia===
* [[ALFA International College]], School of Architecture, [[Subang Jaya]], [[Selangor]]<ref>{{cite web|url=http://www.alfa.edu.my|title=Alfa College|website=ALFA College|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Infrastructure University Kuala Lumpur (IUKL), School of Architecture and Built Environment, Kajang<ref>{{cite web|url=http://kliuc.edu.my/|archive-url=https://web.archive.org/web/20121207043349/http://kliuc.edu.my/|url-status=dead|archive-date=7 December 2012|title=KLIUC|date=7 December 2012}}</ref>
* [[International Islamic University of Malaysia]] Kulliyyah (Faculty) of Architecture and Environmental Design, [[Gombak]], [[Selangor]]
* [[International University College of Technology Twintech]], Faculty of Built Environment (FABE), Department of Architecture, [[Bandar Sri Damansara]], [[Kuala Lumpur]]<ref>{{Cite web |url=http://www.iuctt.edu.my/iuctt/fabe |title=IUCTT - Faculty of Architecture & Built Environment |access-date=2009-03-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090302191747/http://www.iuctt.edu.my/iuctt/fabe/ |archive-date=2009-03-02 |url-status=dead}}</ref>
* [[Limkokwing University]], Faculty of Built Environment (FABE), Department of Architecture, [[Cyberjaya]]<ref>{{cite web|url=http://www.limkokwing.net|title=Limkokwing University of Creative Technology|website=Limkokwing University|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Linton University College, Department of Architecture, [[Mantin]], [[Negeri Sembilan]]<ref>{{cite web|url=http://www.linton.edu.my|title=Linton University College|website=linton.edu.my|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[MARA University of Technology]] (UiTM), Faculty of Architecture, Planning and Surveying, Department of Architecture, [[Shah Alam]], [[Selangor]], [[Sri Iskandar]], [[Perak]]
* [[National University of Malaysia]] (UKM), Faculty of Engineering & Built Environment, Department of Architecture, [[Bangi, Malaysia|Bangi]], [[Selangor]]
* [[Port Dickson Polytechnic]], Architectural Unit, Department of Civil Engineering, [[Port Dickson]], [[Negeri Sembilan]]<ref>{{Cite web |url=http://www.polipd.edu.my/ |title=Laman Web Rasmi Politeknik Port Dickson | Bersama Menuju Kecemerlangan |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100915115134/http://www.polipd.edu.my/ |archive-date=2010-09-15 |url-status=dead}}</ref>
* [[Putra University, Malaysia]] (UPM), Faculty of Design and Architecture (FRSB), [[Serdang, Selangor]]<ref>{{cite web|url=http://www.frsb.upm.edu.my|title=Home – Faculty of Design and Architecture|website=frsb.upm.edu.my|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Taylor's University]], School of Architecture, Building and Design (SABD), [[Petaling Jaya]]<ref>{{cite web|url=http://www.taylors.edu.my|title=Home|website=taylors.edu.my|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Tunku Abdul Rahman University College]] (TARUC), Faculty of Engineering and Built Environment (FEBE), [[Kuala Lumpur]]<ref>{{Cite web |url=http://www.tarc.edu.my/febe/Programs/Built_Environment/Diploma_Bachelor_Degree/Architecture.html |title=Faculty of Engineering and Built Environment |access-date=2016-02-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160312083500/http://www.tarc.edu.my/febe/Programs/Built_Environment/Diploma_Bachelor_Degree/Architecture.html |archive-date=2016-03-12 |url-status=dead}}</ref>
* [[University College Sedaya International]] (UCSI) Department of Architecture [[Cheras, Kuala Lumpur|Cheras]], [[Kuala Lumpur]]<ref>{{cite web|url=http://www.ucsi.edu.my|title=UCSI Education|website=ucsi.edu.my|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Malaya]] (UM), Faculty of the Built Environment (FBE), [[Kuala Lumpur]]<ref>{{cite web|url=http://www.um.edu.my|title=Welcome to University of Malaya|website=um.edu.my|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Science, Malaysia]] (USM), School Of Housing, Building And Planning (HBP), Architecture Department. Minden, Penang<ref>{{cite web|url=http://www.hbp.usm.my|title=Your Page Title|website=hbp.usm.my|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universiti Teknologi Malaysia]] (UTM), Faculty of Built Environment (FAB), Department of Architecture, [[Skudai]], [[Johor Bahru]]<ref>{{cite web|url=http://fab.utm.my/departments-institutes/architecture/|title=Bachelor of Science in Architecture – Faculty of Built Environment|website=fab.utm.my|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universiti Tunku Abdul Rahman]] (UTAR), Lee Kong Chian Faculty of Engineering and Science (LKC FES), Department of Architecture & Sustainable Design, [[Sungai Long]], [[Selangor]]<ref>{{cite web|url=http://fes.utar.edu.my/departments/dasd/|title=Department of Architecture & Sustainable Design – Lee Kong Chian Faculty of Engineering & Science, Universiti Tunku Abdul Rahman|website=fes.utar.edu.my|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717213142/http://fes.utar.edu.my/departments/dasd/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universiti Sains Islam Malaysia]] (USIM), Faculty of Engineering and Built Environment (FKAB), Department of Architecture, [[Nilai]], [[Negeri Sembilan]]<ref>{{cite web|url=http://fkab.usim.edu.my/|title=FKAB|website=fkab.usim.edu.my|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Oman===
* Caledonian College of Engineering
* Higher College of Technology
* Sultan Qaboos University
===Pakistan===
====Khyber Pakhtunkhwa====
* [[CECOS University of Information Technology and Emerging Sciences]], Department of Architecture, [[Peshawar]]
* [[University of Engineering and Technology, Peshawar]], Department of Architecture, [[Abbottabad]]
====Punjab====
* [[Beaconhouse National University]] Department of Architecture, School of Architecture and Design, [[Lahore]]<ref>{{cite web|url=http://www.bnu.edu.pk/|title=BNU > Home|website=bnu.edu.pk|access-date=17 July 2018|archive-date=4 July 2013|archive-url=https://web.archive.org/web/20130704025609/http://www.bnu.edu.pk/|url-status=dead}}</ref>
* [[COMSATS Institute of Information Technology]] (CIIT), Department of Architecture, [[Islamabad]]<ref name="COMSATS">{{cite web|url=http://www.comsats.edu.pk/|title=COMSATS University Islamabad (CUI)|website=comsats.edu.pk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[COMSATS Institute of Information Technology]] (CIIT), Department of Architecture, [[Lahore]]<ref name="COMSATS"/>
* [[National College of Arts]], Department of Architecture, [[Lahore]]<ref name="nca.edu.pk">{{cite web|url=http://www.nca.edu.pk/|title=NCA Lahore|website=nca.edu.pk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[National College of Arts]], Department of Architecture, [[Rawalpindi]]<ref name="nca.edu.pk"/>
* [[National University of Sciences and Technology (Pakistan)|National University of Sciences and Technology]], School of Art, Design and Architecture, [[Islamabad]]<ref>{{cite web|url=http://www.nust.edu.pk/|title=National University of Sciences and Technology (NUST)|website=nust.edu.pk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Engineering and Technology, Lahore]], Department of Architecture<ref>{{cite web|url=http://www.uet.edu.pk/|title=UET Lahore – University of Engineering and Technology|website=uet.edu.pk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of the Punjab]], Department of Architecture, College Of Art and Design, [[Lahore]]<ref>{{cite web|url=http://www.pu.edu.pk/|title=University of the Punjab|website=pu.edu.pk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of South Asia (Pakistan)|University of South Asia]], Department of Architecture (Accreditation on hold), [[Lahore]]<ref>{{cite web|url=http://www.usa.edu.pk/|title=Home – University of South Asia – USA|website=usa.edu.pk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Lahore]], Department of Architecture, [[Lahore]]<ref>{{cite web|url=http://www.uol.edu.pk/|title=The University of Lahore, Lahore University|website=uol.edu.pk|access-date=17 July 2018|archive-date=6 October 2011|archive-url=https://web.archive.org/web/20111006161045/http://www.uol.edu.pk/|url-status=dead}}</ref>
====Sindh====
* [[Dawood University of Engineering and Technology]], Department of Architecture, [[Karachi]]<ref>{{cite web|url=http://www.duet.edu.pk//|title=DUET – Dawood University of Engineering & Technology, Karachi|website=duet.edu.pk|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718030936/https://duet.edu.pk/|archive-date=2018-07-18|url-status=dead}}</ref>
* [[Indus Valley School of Art and Architecture]], Department of Architecture, Karachi<ref>{{cite web|url=http://www.indusvalley.edu.pk/|title=.: Indus Valley School of Art & Architecture :.|website=indusvalley.edu.pk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Mehran University of Engineering and Technology]], Department of Architecture, Centre of Excellence in Art and Design (Accreditation on hold), [[Jamshoro]]<ref>{{cite web|url=http://www.cead.edu.pk/|title=Welcome to Centre of Excellence in art & design, MUET, Jamshoro|website=cead.edu.pk|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717212749/http://www.cead.edu.pk/|url-status=dead}}</ref>
* [[Mehran University of Engineering and Technology]], Department of Architecture, Jamshoro<ref>{{cite web|url=http://www.muet.edu.pk/|title=Mehran University of Engineering & Technology, Jamshoro|website=muet.edu.pk|access-date=17 July 2018|archive-date=26 February 2021|archive-url=https://web.archive.org/web/20210226191526/http://www.muet.edu.pk/|url-status=dead}}</ref>
* [[NED University of Engineering and Technology]], Department of Architecture, Karachi<ref>{{cite web|url=http://www.neduet.edu.pk/|title=NEDUET – Home – ned site|website=neduet.edu.pk|access-date=17 July 2018|archive-date=15 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180715235642/http://www.neduet.edu.pk/|url-status=dead}}</ref>
* [[University of Karachi]], Architecture Program at Department of Visual Studies, Karachi<ref>{{cite web|url=http://www.uok.edu.pk/|title=University of Karachi : Welcome|website=uok.edu.pk|access-date=17 July 2018|archive-date=25 January 2021|archive-url=https://web.archive.org/web/20210125103641/http://www.uok.edu.pk/|url-status=dead}}</ref>
===Philippines===
====Luzon====
*[[Adamson University]] (AdU), College of Architecture
*[[Don Honorio Ventura Technological State University]] (DHVTSU), College of Engineering and Architecture, [[Bacolor, Pampanga]]
*[[Bulacan State University]] (BulSU), College of Architecture and Fine Arts, [[Malolos City]]<ref>{{Cite web |url=http://www.bulsu.edu.ph/colleges/cafa/about.html |title=College of Architecture and Fine Arts - Bulacan State University |access-date=2011-06-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110721120113/http://www.bulsu.edu.ph/colleges/cafa/about.html |archive-date=2011-07-21 |url-status=dead}}</ref>
*[[Cebu Institute of Technology – University]] (CIT-U), College of Engineering and Architecture, [[Cebu City]]<ref>{{cite web|url=http://www.cit.edu.ph|archive-url=https://web.archive.org/web/20201205224451/https://cit.edu.ph/|url-status=dead|archive-date=December 5, 2020|title=Cebu Institute of Technology – University|website=Cit.edu.ph|access-date=17 July 2018}}</ref>
*[[Central Colleges of the Philippines]] (CCP), College of Architecture
*[[De La Salle–College of Saint Benilde]] (DLS-CSB), College of Architecture
*[[De La Salle University–Dasmariñas]] (DLSU-D), College of Engineering Architecture and Technology, [[Dasmariñas]]<ref>{{cite web|url=http://www.dlsud.edu.ph/|title=>DLSU-D Creating Possibilities :: De La Salle University – Dasmariñas|website=dlsud.edu.ph|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717213109/http://www.dlsud.edu.ph/|url-status=dead}}</ref>
*[[Eulogio "Amang" Rodriguez Institute of Science and Technology]] (EARIST), College of Architecture and Fine Arts
*[[Far Eastern University]] (FEU), Institute of Architecture and Fine Arts (IARFA)
*[[FEATI University]], College of Architecture
*[[Manuel L. Quezon University]] (MLQU), School of Architecture
*[[Mapúa Institute of Technology]] (MIT), School of Architecture, Industrial Design and the Built Environment
*[[National University (Philippines)|National University]] (NU), College of Architecture
*[[Nueva Ecija University of Science and Technology]] (NEUST), College of Architecture
*[[Pamantasan ng Lungsod ng Maynila]] (PLM), College of Architecture and Urban Planning
*[[Polytechnic University of the Philippines]], College of Architecture and Fine Arts (PUP-CAFA)
*[[Rizal Technological University]] (RTU), College of Engineering and Industrial Technology
*[[Saint Louis University (Philippines)|Saint Louis University]] (SLU), Otto Hahn School of Engineering and Architecture, [[Baguio]]<ref>{{cite web|url=http://www.slu.edu.ph/academics/cea|title=Saint Louis University, Baguio City|website=Slu.edu.ph|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20100219062437/http://www.slu.edu.ph/academics/cea/|archive-date=2010-02-19|url-status=dead}}</ref>
*[[Technological Institute of the Philippines]]-Manila (TIP-Manila) and Quezon City (TIP-QC) College of Architecture and Engineering
*[[Technological University of the Philippines]]-Manila (TUP-Manila) College of Architecture and Fine Arts
*[[University of the Assumption]] (UA), College of Engineering and Architecture, [[City of San Fernando, Pampanga]]<ref>{{cite web|url=http://www.ua.edu.ph|title=University of the Assumption – Formator of Catholic Leaders|website=ua.edu.ph|access-date=17 July 2018}}</ref>
*[[University of Baguio]] (UB), College of Engineering and Architecture, [[Baguio]]<ref>{{cite web|url=http://ubaguio.edu.phUniversity|title=of Baguio|website=Ubaguio.edu.ph|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=September 2018 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes}}</ref>
*[[University of the Cordilleras]] (UC-BCF), College of Engineering and Architecture, Baguio<ref>{{Cite web |url=http://www.uc-bcf.edu.ph/ |title=University of the Cordilleras |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180214092912/http://www.uc-bcf.edu.ph/ |archive-date=2018-02-14 |url-status=dead}}</ref>
*[[University of Pangasinan]] (UPANG), College of Architecture, [[Dagupan]]<ref name="upang.edu.ph">{{Cite web |url=http://upang.edu.ph/ |title=University of Pangasinan |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090806064821/http://www.upang.edu.ph/ |archive-date=2009-08-06 |url-status=dead}}</ref>
*[[University of the Philippines Diliman]] (UP-D), College of Architecture
*[[University of Saint Anthony]] (USANT), College of Engineering and Architecture and Technology, San Miguel, [[Iriga City]]<ref>{{Cite web|url=https://www.usant.edu.ph/|archiveurl=https://web.archive.org/web/20090105163500/http://www.usant.edu.ph/|url-status=dead|title=USANT | Welcome to University of Saint Anthony|archivedate=January 5, 2009|website=www.usant.edu.ph|access-date=May 29, 2024|archive-date=April 26, 2024|archive-url=https://web.archive.org/web/20240426055003/https://www.usant.edu.ph/}}</ref>
*[[University of Santo Tomas]] (UST), College of Architecture
====Visayas and Mindanao====
*[[La Consolacion College–Bacolod]] (LCCB), School of Architecture, Fine Arts and Interior Design, [[Bacolod]]<ref>{{cite web|url=http://www.lcc.edu.ph|title=La Consolacion College Bacolod|website=lcc.edu.ph|access-date=17 July 2018}}</ref>
*[[Mindanao University of Science and Technology]] (MUST), College of Engineering and Architecture, Lapasan, [[Cagayan de Oro]]<ref>{{cite web|url=http://www.must.edu.ph|title=Mindanao University of Science and Technology|website=Must.edu.ph|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20170525175017/http://must.edu.ph/|archive-date=2017-05-25|url-status=dead}}</ref>
*[[Silliman University]] (SU), College of Engineering and Design, Department of Architecture, [[Dumaguete]]<ref>{{cite web|url=http://www.su.edu.ph/|title=Silliman University – The Official Silliman University Website|website=su.edu.ph|access-date=17 July 2018|archive-date=16 June 2008|archive-url=https://web.archive.org/web/20080616112559/http://www.su.edu.ph/|url-status=dead}}</ref>
*[[University of Mindanao]] (UM), College of Architecture and Fine Arts, [[Davao City]]<ref>{{Cite web |url=http://umin.edu.ph/newlook/ |title=University of Mindanao |access-date=2015-09-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150915063744/http://umin.edu.ph/newlook/ |archive-date=2015-09-15 |url-status=dead}}</ref>
*[[University of the Philippines Mindanao]], UPMin, B.S. Architecture Program, Davao City<ref>{{cite web|url=http://www.upmin.edu.ph|title=Home|website=upmin.edu.ph|access-date=17 July 2018}}</ref>
*[[University of San Agustin]] (USA), College of Engineering and Architecture, General Luna, [[Iloilo City]]<ref>{{cite web|url=http://www.usa.edu.ph|title=University of San Agustin|website=University of San Agustin|access-date=17 July 2018}}</ref>
*[[University of San Carlos]] (USC), College of Architecture and Fine Arts, [[Cebu City]]<ref>{{cite web|url=http://www.usc.edu.ph|title=University of San Carlos|website=Usc.edu.ph|access-date=17 July 2018}}</ref>
*[[Western Mindanao State University]], College of Architecture, [[Zamboanga City]]
*[[Western Visayas College of Science and Technology]], College of Engineering and Architecture, Iloilo City
===Saudi Arabia===
* [[King Abdulaziz University]], Faculty of Environmental Design, [[Jeddah]]<ref>{{cite web|title=King Abdulaziz University|url=http://www.kau.edu.sa/home_ENGLISH.aspx|website=Kau.edu.sa|access-date=27 September 2016}}{{Dead link|date=April 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
* Effat University, Faculty of Architecture & Design, Jeddah [https://www.effatuniversity.edu.sa/English/Academics/Undergraduate/CoAD/Pages/default.aspx College of Architecture & Design | Vision & Goals]
* [[King Fahd University of Petroleum & Minerals]], College of Environmental Design, [[Dhahran]]<ref>{{cite web|title=King Fahd University of Petroleum & Minerals|url=http://www.kfupm.edu.sa/departments/arch/default.aspx|website=kfupm.edu.sa|access-date=27 September 2016|archive-date=16 December 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20161216204747/http://www.kfupm.edu.sa/departments/arch/default.aspx|url-status=dead}}</ref>
* [[King Faisal University]], College of Architecture and Planning, [[Dammam]]<ref>{{cite web|title=King Faisal University|url=http://www.kfu.edu.sa/en/pages/home.aspx|website=Kfu.edu.sa|access-date=27 September 2016}}</ref>
* [[King Saud University]], College of Architecture and Planning, [[Riyadh]]<ref>{{cite web|title=King Saud University|url=http://ksu.edu.sa/|website=Ksu.edu.sa|access-date=27 September 2016}}</ref>
* [[Qassim University]], College of Architecture and Planning, [[Buraidah]]<ref>{{cite web|title=Qassim University|url=http://www.qu.edu.sa/en/pages/home.aspx|website=qu.edu.sa|access-date=27 September 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20160921174644/http://www.qu.edu.sa/en/Pages/Home.aspx|archive-date=2016-09-21|url-status=dead}}</ref>
* [[Umm al-Qura University]], College of Engineering and Islamic Architecture, [[Makkah]]<ref>{{cite web|url=http://uqu.edu.sa/english|title=اللغة الإنجليزية - كلية العلوم الاجتماعية - جامعة أم القرى|website=uqu.edu.sa|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Dammam]], College of Architecture and Planning, Dammam<ref>{{cite web|title=University Dammam|url=http://www.ud.edu.sa/DU/en/index.htm|website=Ud.edu.sa|access-date=27 September 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20140703013339/http://ud.edu.sa/DU/en/index.htm|archive-date=2014-07-03|url-status=dead}}</ref>
* [[iLines Architecture]], Makkah, Saudi Arabia.<ref>{{cite web|title=iLines Architecture|url=http://www.ilinesarch.com/|website=Ilinesarch.com|access-date=27 September 2016|archive-date=1 October 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20161001180558/http://www.ilinesarch.com/|url-status=dead}}</ref>
===Singapore===
* [[National University of Singapore]] (NUS), School of Design and Environment (SDE), Department of Architecture<ref>{{cite web|url=http://www.arch.nus.edu.sg|title=Department of Architecture – School of Design & Environment, National University of Singapore|website=Arch.nus.edu.sg|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Singapore University of Technology and Design]] (SUTD) Department of Architecture and Sustainable Design.
===South Korea===
* [[Ewha Womans University]], [EA] Department of Architecture, [[College of Engineering, Ewha Womans University|ELTEC College of Engineering]], [[Seoul]]<ref>{{Cite web|url=https://ea.ewha.ac.kr/en/|title=이화여자대학교 건축학전공|website=ea.ewha.ac.kr}}</ref>
* [[Hanyang University]], Department of Architecture, College of Architecture, [[Seoul]]<ref>{{Cite web |url=http://architecture.hanyang.ac.kr/eindex.html |title=Hanyang University - Seoul Campus > College of Architecture |access-date=2008-02-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090124230844/http://architecture.hanyang.ac.kr/eindex.html |archive-date=2009-01-24 |url-status=dead}}</ref>
* [[Hongik University]], Department of Architecture, College of Architecture, Seoul<ref>{{Cite web |url=http://arch.hongik.ac.kr/ |title=Hongik School of Architecture |access-date=2009-12-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20091219080349/http://arch.hongik.ac.kr/ |archive-date=2009-12-19 |url-status=dead}}</ref>
* [[Konkuk University]], Department of Architecture, College of Architecture, Seoul<ref>{{cite web|url=http://caku.konkuk.ac.kr/|title=건국대학교 건축대학 홈페이지에 방문을 환영합니다~!!|website=caku.konkuk.ac.kr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Konkuk University]], [GSAKU] Graduate School of Architecture, Seoul<ref>{{cite web|url=http://www.gsaku.ac.kr/|title=GSAKU's Web Site|website=gsaku.ac.kr|access-date=17 July 2018|archive-date=14 October 2011|archive-url=https://web.archive.org/web/20111014045722/http://www.gsaku.ac.kr/|url-status=dead}}</ref>
* [[Kookmin University]], [SAKU] Department of Architecture, College of Architecture, Seoul<ref>{{cite web|url=http://archi.kookmin.ac.kr/|title=국민대학교 - 건축대학|website=archi.kookmin.ac.kr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Korea National University of Arts]] (K-ARTS), School of Visual Arts, Seoul<ref>http://eng.karts.ac.kr:81/karts/main/html.jsp?c_no=003010001/ {{dead link|date=July 2018}}</ref>
* [[Korea University]] (KU), Department of Architecture, Seoul<ref>{{cite web|url=http://doa.korea.edu/|title=Korea University Websites|website=doa.korea.edu|access-date=17 July 2018|archive-date=20 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180720210257/http://doa.korea.edu/|url-status=dead}}</ref>
* [[Kyunghee University]] (KHU), Department of Architecture, [[Yongin]]<ref>{{cite web|url=http://archi.khu.ac.kr/|title=경희대학교 공과대학 - 건축학과|website=archi.khu.ac.kr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Myongji University]] (MJU), College of Architecture, Yongin<ref>{{cite web|url=http://www.mju.ac.kr|title=명지대학교-사랑과 창조의 글로벌 리더|website=mju.ac.kr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Seoul National University]] (SNU), Department of Architecture, Seoul<ref>{{cite web|url=http://architecture.snu.ac.kr|title=서울대학교 건축학과|publisher=Department of Architecture and Architectural Engineering, Seoul National University|website=architecture.snu.ac.kr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Sungkyunkwan University]] (SKKU), Department of Architecture, Seoul<ref>{{cite web|url=http://arch.skku.edu/|title=성균관 대학교 건축학과|website=arch.skku.edu|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Seoul]], Department of Architecture, College of Urban Sciences, Seoul<ref>{{cite web|url=http://uosarch.ac.kr/|title=서울시립대학교 건축학부 건축학전공 - 서울시립대학교 건축학부 건축학전공의 소개와 생생한 소식들을 전합니다.|website=서울시립대학교 건축학부 건축학전공|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Ulsan]] (Ulsan Institute of Technology, UIT), School of Architecture, [[Ulsan]]<ref>{{cite web|url=http://archi.ulsan.ac.kr/|title=울산대학교|website=archi.ulsan.ac.kr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Wonkwang University]] (WKU), Department of Architecture, [[Iksan]]<ref>{{cite web|url=http://wona.wku.ac.kr/|title=원광대학교 건축학과(5년제) - 창의공과대학(원광대 건축학과)|website=wona.wku.ac.kr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Yonsei University]] (YU), Department of Architectural Engineering, Seoul<ref>{{cite web|url=http://arch.yonsei.ac.kr/|title=연세대학교 건축공학과|website=arch.yonsei.ac.kr|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Sri Lanka===
* [[City School of Architecture]] (CSA), [[Colombo]]<ref>{{cite web|url=http://www.csacolombo.edu.lk|title=City School of Architecture (Colombo) Limited – Home|website=csacolombo.edu.lk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Moratuwa]] (UoM), Faculty of Architecture, Department of Architecture, [[Moratuwa]]<ref>{{Cite web |url=http://www.mrt.ac.lk/archi/index.html |title=Department of Architecture |access-date=2012-11-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130125070932/http://www.mrt.ac.lk/archi/index.html |archive-date=2013-01-25 |url-status=dead}}</ref>
* [http://www.kln.ac.lk/ University of Kelaniya] (UOK), Faculty of Architecture, Department of Architecture, [[Kelaniya]]<ref>{{Cite web|url=http://www.kln.ac.lk/|title=Home – University of Kelaniya|website=University of Kelaniya|access-date=2016-11-28}}</ref>
===Taiwan===
* [[Chinese Culture University]], College of Environmental Design, Department of Architecture and Urban Design, [[Taipei]]<ref>{{cite web|url=http://adp.pccu.edu.tw/|archive-url=https://web.archive.org/web/19971221180830/http://adp.pccu.edu.tw/|url-status=dead|archive-date=21 December 1997|title=中國文化大學 建築及都市設計學系,建築及都市計畫研究所|date=21 December 1997}}</ref>
* [[Chung Hua University]], College of Architecture and Planning, Department of Architecture and Urban Planning, [[Hsinchu]]<ref>{{cite web|url=http://www.arch.chu.edu.tw/|title=中華大學|website=arch.chu.edu.tw|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717212943/http://www.arch.chu.edu.tw/|url-status=dead}}</ref>
* [[Chung Yuan Christian University]], College of Design, Department of Architecture, [[Zhongli District|Zhongli]]<ref>{{cite web|url=http://www.arch.cycu.edu.tw/|title=中原建築|website=arch.cycu.edu.tw|access-date=17 July 2018|archive-date=16 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180716034426/http://www.arch.cycu.edu.tw/|url-status=dead}}</ref>
* [[Feng Chia University]], School of Architecture, [[Taichung City]]<ref>{{cite web|url=http://www.soa.fcu.edu.tw/|title=逢甲大學-都市計畫與空間資訊學系全球資訊網|date=10 December 2015|website=soa.fcu.edu.tw|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=May 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
* [[Ming Chuan University]], School of Design, Department of Architecture, Taipei<ref>{{Cite web |url=http://www.arch.mcu.edu.tw/ |title=銘傳建築-首頁 |access-date=2011-05-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110514153328/http://www.arch.mcu.edu.tw/ |archive-date=2011-05-14 |url-status=dead}}</ref>
* [[National Cheng Kung University]], College of Planning & Design, Department of Architecture, [[Tainan City]]<ref>{{cite web|url=http://www.arch.ncku.edu.tw|title=最新消息 - 成功大學建築學系|website=arch.ncku.edu.tw|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[National Chiao Tung University]], College of Humanities and Social Sciences, Graduate Institute of Architecture, [[Hsinchu]]<ref>{{Cite web |url=http://www.arch.nctu.edu.tw/ |title=NCTU-Architecture |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110902033622/http://www.arch.nctu.edu.tw/ |archive-date=2011-09-02 |url-status=dead}}</ref>
* [[National Quemoy University]], Department of Architecture, [[Kinmen]] County<ref>{{cite web|url=http://arch.nqu.edu.tw/|title=「國立金門大學 建築學系 Department of Architecture, National Quemoy University.」|website=「國立金門大學 建築學系 Department of Architecture, National Quemoy University.」|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[National Taiwan University of Science and Technology]], Department of Architecture, Taipei City<ref>{{cite web|url=http://www.ad.ntust.edu.tw/|title=台灣科技大學建築系|website=ad.ntust.edu.tw|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Tamkang University]], College of Engineering, Department of Architecture, [[Danshui District]], [[New Taipei City]]<ref>{{cite web|url=http://www.arch.tku.edu.tw|title=首頁 - 淡江大學建築學系 Dept. of Architecture, Tamkang University|website=淡江大學建築學系 Dept. of Architecture, Tamkang University|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Tunghai University]], Department of Architecture, [[Taichung City]]<ref>{{cite web|url=http://arch.thu.edu.tw|title=東海大學建築學系 [TungHai University Dept. of Architecture]|website=arch.thu.edu.tw|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Thailand===
* [[Assumption University (Thailand)|Assumption University]] (AU), The International University in Thailand, School of Architecture, [[Suwannaphumi]], [[Bangkok]]<ref name="arch.au.edu">{{cite web|url=http://www.arch.au.edu/|title=AAU|website=arch.au.edu|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717213005/http://www.arch.au.edu/|url-status=dead}}</ref>
* [[Bangkok University]] (BU), Faculty of Architecture, [[Pathum Thani]]<ref>{{cite web|url=http://arch.bu.ac.th/|title=Bangkok University|website=arch.bu.ac.th|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Chiang Mai University]] (CMU), Faculty of Architecture, [[Chiang Mai]]<ref>{{cite web|url=http://www.arc.cmu.ac.th/|title=Faculty of Architecture Chiang Mai University|website=FACMU|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Chulalongkorn University]] (CU), Faculty of Architecture, INDA (International Program in Design and Architecture)<ref>{{Cite web |url=http://www.cuinda.info/ |title=Archived copy |access-date=2008-02-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080225064128/http://www.cuinda.info/ |archive-date=2008-02-25 |url-status=dead}}</ref> Bangkok<ref>{{cite web|url=http://www.arch.chula.ac.th|title=คณะสถาปัตยกรรมศาสตร์ จุฬาลงกรณ์มหาวิทยาลัย|website=arch.chula.ac.th|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Kasem Bundit University]] (KBU), Faculty of Architecture, Bangkok<ref name="arch.au.edu"/>
* [[Kasetsart University]] (KU), Faculty of Architecture, [[Bang Khen]], Bangkok<ref>{{cite web|url=http://www.arch.ku.ac.th/|title=คณะสถาปัตยกรรมศาสตร์ มหาวิทยาลัยเกษตรศาสตร์|website=arch.ku.ac.th|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=April 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
* [[Khon Kaen University]] (KKU), Faculty of Architecture, [[Khon Kaen]]<ref>{{cite web|url=http://arch.kku.ac.th/|title=welcome to faculty of architecture khon kaen university|website=arch.kku.ac.th|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[King Mongkut's Institute of Technology Ladkrabang]] (KMITL), Faculty of Architecture, Department of Architecture, [[Lat Krabang]], Bangkok<ref>{{cite web|url=http://www.kmitl.ac.th|title=King Mongkut's Institute of Technology Ladkrabang|website=kmitl.ac.th|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[King Mongkut's University of Technology Thonburi]] (KMUTT/Bangmod), School of Architecture and Design, [[Thung Khru]], Bangkok<ref>{{cite web|url=http://www.arch.kmutt.ac.th|title=School of Architecture and Design|website=arch.kmutt.ac.th|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Maejo University]] (MJU), Faculty of Architecture and Environmental Design, [[Sansai]], [[Chiang Mai]]<ref>{{Cite web |url=http://www.arch.mju.ac.th/ |title=Archived copy |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180126211223/http://www.arch.mju.ac.th/ |archive-date=2018-01-26 |url-status=dead}}</ref>
* [[Mahasalakarm University]] (MSU), Faculty of Architecture Urban Design and Creative Arts, [[Mahasalakarm]]<ref>{{cite web|url=http://www.chula.ac.th/college/arch/|title=Architectural Design – จุฬาลงกรณ์มหาวิทยาลัย|website=Chula.ac.th|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Rajamangala University of Technology Thanyaburi]] (RMUTT), Faculty of Architecture, [[Pathum Thani]]<ref>{{cite web|url=http://www.arch.rmutt.ac.th/|title=คณะสถาปัตยกรรมศาสตร์ » มหาวิทยาลัยเทคโนโลยีราชมงคลธัญบุรี|website=arch.rmutt.ac.th|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Rangsit University]] (RSU), Faculty of Architecture, [[Rangsit (town)|Rangsit]]<ref>{{Cite web |url=http://www.rsu.ac.th/architect/ |title=Archived copy |access-date=2008-07-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080726095753/http://www.rsu.ac.th/architect/ |archive-date=2008-07-26 |url-status=dead}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.istupa.com|title=alumni|website=Rsu.ac.th|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20150203051252/http://istupa.com/|archive-date=2015-02-03|url-status=dead}}</ref>
* [[Silpakorn University]] (SU), Faculty of Architecture, Bangkok<ref>{{cite web|url=http://www.arch.su.ac.th/|title=Faculty of Architecture, Silpakorn University – HOME|website=arch.su.ac.th|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Sripatum University]] (SPU), Faculty of Architecture, Bangkok<ref>{{Cite web |url=http://www.spu.ac.th/arc_tect/ |title=First |access-date=2008-07-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20010617165816/http://www.spu.ac.th/arc_tect/ |archive-date=2001-06-17 |url-status=dead}}</ref>
* [[Thammasat University]] (TU), Faculty of Architecture and Planning, [[Pathum Thani]]<ref>{{cite web|url=http://www.arch.tu.ac.th/|title=www.arch.tu.ac.th|website=Arch.tu.ac.th|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20131108053032/http://www.arch.tu.ac.th/|archive-date=2013-11-08|url-status=dead}}</ref>
<ref>[http://www.asa.or.th/2008/index.php?q=links_list&page=1 ASA Links | สมาคมสถาปนิกสยามฯ] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090124183159/http://www.asa.or.th/2008/index.php?q=links_list&page=1 |date=2009-01-24}}. Asa.or.th. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
===United Arab Emirates===
* [[Abu Dhabi University]], Department of Architecture and Design, College of Engineering and Computer Science, [[Abu Dhabi (emirate)|Abu Dhabi]]<ref>{{cite web|url=http://www.adu.ac.ae|title=Abu Dhabi University – Home|website=adu.ac.ae|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[American University in Dubai]], Department of Architecture<ref>{{cite web|url=http://www.aud.edu/AcademicAffairs/SAAD/Architecture/index.asp|title=Department of Architecture|website=Aud.edu|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20140722175204/http://aud.edu/AcademicAffairs/SAAD/Architecture/index.asp|archive-date=2014-07-22|url-status=dead}}</ref>
* [[Ajman University of Science and Technology]], College of Architectural Engineering, [[Ajman]]<ref>{{Cite web |url=http://www.ajman.ac.ae/ |title=Ajman University |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100512144035/http://www.ajman.ac.ae/ |archive-date=2010-05-12 |url-status=dead}}</ref>
* [[American University of Sharjah]], College of Architecture, art and Design, [[Sharjah (emirate)|Sharjah]]<ref>{{cite web|url=http://www.aus.edu/arcdes/arc/architecture.php|title=Search|website=aus.edu|access-date=17 July 2018|archive-date=16 July 2011|archive-url=https://web.archive.org/web/20110716112705/http://www.aus.edu/arcdes/arc/architecture.php|url-status=dead}}</ref>
* [[Canadian University of Dubai]], College of Architecture, [[Dubai]]<ref>{{cite web|url=http://www.cud.ac.ae/programs/undergraduate/architecture-and-interior-design/bachelor-of-architecture|title=Bachelor of Architecture – Canadian University Dubai|website=cud.ac.ae|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[United Arab Emirates University]], Department of Architectural Engineering, [[Abu Dhabi (emirate)|Al Ain]]<ref>{{Cite web |url=http://www.engg.uaeu.ac.ae/departments/ae/index.shtml |title=College of Engineering |access-date=2014-02-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130529024850/http://www.engg.uaeu.ac.ae/departments/ae/index.shtml |archive-date=2013-05-29 |url-status=dead}}</ref>
* [[University of Sharjah]], College of Architectural Engineering, Sharjah<ref>{{Cite web |url=http://www.sharjah.ac.ae/English/Academics/Colleges/Engineering/Departments/ArchitecturalEngineering |title=University of Sharjah | Where civilizations meet |access-date=2011-12-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120406073453/http://www.sharjah.ac.ae/English/Academics/Colleges/Engineering/Departments/ArchitecturalEngineering |archive-date=2012-04-06 |url-status=dead}}</ref>
===Vietnam===
* [[Hanoi Architectural University]], [[Hanoi]]<ref>{{cite web|url=http://www.hau.edu.vn/|title=Trường Đại học Kiến trúc Hà Nội|website=hau.edu.vn|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717212844/http://www.hau.edu.vn/|url-status=dead}}</ref>
* [[Ho Chi Minh City Architecture University]], [[Ho Chi Minh City]]<ref>{{cite web|url=http://uah.edu.vn/|title=Đại Học Kiến Trúc|website=uah.edu.vn|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Hue University of Sciences]], Faculty of Architecture, [[Huế]]
* [[National University of Civil Engineering]], Faculty of Architecture and Urban Planning, Hanoi<ref>{{cite web|url=http://nuce.edu.vn/|archive-url=https://web.archive.org/web/20090906010451/http://nuce.edu.vn/|url-status=dead|archive-date=6 September 2009|title=Dai hoc Xay dung – University of Civil Engineering – Trang chủ|date=6 September 2009|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Van Lang University]], Ho Chi Minh city<ref>{{Cite web |url=http://dhdlvanlang.edu.vn/ |title=Cổng thông tin trường Đại học Văn Lang > Trang chủ |access-date=2013-10-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131005011758/http://dhdlvanlang.edu.vn/ |archive-date=2013-10-05 |url-status=dead}}</ref>
* [[Ton Duc Thang University]], Faculty of Civil Engineering, Department Of Architecture, Ho Chi Minh City<ref>{{Cite web|url=https://www.tdtu.edu.vn/|title=Trang chủ | Trường Đại học Tôn Đức Thắng|website=www.tdtu.edu.vn}}</ref>
==Europe==
===Albania===
* Albanian University<ref>{{cite web|url=http://www.university-directory.eu/Albania/UFO-University.html|title=UFO University (follow up)|website=university-directory.eu|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Epoka University, Department of Architecture<ref>{{cite web|url=http://epoka.edu.al/new/fea.php?p=archgen|title=Epoka University, Department of Architecture|website=Epoka.edu.al|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20160306164813/http://www.epoka.edu.al/new/fea.php?p=archgen|archive-date=2016-03-06|url-status=dead}}</ref>
* International school of Architecture and Urban Policies, POLIS University<ref>{{cite web|url=http://www.universitetipolis.edu.al/|title=Universiteti Polis|website=universitetipolis.edu.al|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Universiteti Politeknik i Tiranës, Departamenti i Arkitekturës dhe Urbanistikës<ref>{{cite web|url=http://www.upt.al/arkitektura|title=Universiteti Politeknik i Tiranës, Departamenti i Arkitekturës dhe Urbanistikës|website=Upt.al|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=September 2018 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes}}</ref>
===Austria===
* [[Academy of Fine Arts Vienna]], Architektur, [[Vienna]]<ref>{{cite web|url=http://www.akbild.ac.at/Portal/studium/studienrichtungen/architektur|title=Architektur|website=akbild.ac.at|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718001543/https://www.akbild.ac.at/Portal/studium/studienrichtungen/architektur|url-status=dead}}</ref>
* [[University for Continuing Education Krems]], Department for Building and Environment, [[Krems an der Donau]]<ref>{{cite web|url=http://www.donau-uni.ac.at/en/department/bauenumwelt/index.php|title=Department for Building and Environment – Danube University Krems|website=donau-uni.ac.at|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718001416/https://www.donau-uni.ac.at/en/department/bauenumwelt/index.php|url-status=dead}}</ref>
* [[Graz University of Technology]] (TU Graz), Faculty of Architecture, [[Graz]]<ref>{{cite web|url=http://www.dekarch.tugraz.at/|title=ARCH – Dekanat|website=dekarch.tugraz.at|access-date=17 July 2018|archive-date=17 December 2007|archive-url=https://web.archive.org/web/20071217233458/http://www.dekarch.tugraz.at/|url-status=dead}}</ref>
* [[University of Applied Arts Vienna]], School of Architecture, Vienna<ref>{{cite web|url=http://www.dieangewandte.at/architecture|title=Architecture|website=dieangewandte.at|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Art and Design Linz]], Department the architecture programme, [[Linz]]<ref>{{cite web|url=http://www.ufg.ac.at/index.php?id=1312&L=1|title=Kunstuniversität Linz: Department the architecture programme|website=ufg.ac.at|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Innsbruck]], Fakultät für Architektur, [[Innsbruck]]<ref>{{cite web|url=http://www.uibk.ac.at/fakultaeten/architektur/|title=Fakultät für Architektur – Universität Innsbruck|website=uibk.ac.at|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[TU Wien]], Fakultät für Architektur und Raumplanung, Vienna<ref>{{cite web|url=http://ar.tuwien.ac.at|title=ar.tuwien – Fakultät für Architektur und Raumplanung|website=ar.tuwien.ac.at|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Belgium===
====French Community of Belgium====
The following is a list of [[French Community of Belgium|French-speaking]] architectural schools in Belgium:
=====Architecture=====
* [[UCLouvain|University of Louvain]] (UCLouvain)
** [[UCLouvain Faculty of Architecture, Architectural Engineering and Urban Planning|Faculty of Architecture, Architectural Engineering and Urban Planning]], [[Brussels]], [[Tournai]] and [[Louvain-la-Neuve]]<ref name=":0">{{Cite web|url=http://uclouvain.be/en/loci|title=Faculty of Architecture, Architectural Engineering and Urban Planning|website=[[UCLouvain]]|access-date=21 August 2019}}</ref>
** School of Urbanism and Territorial Planning, [[Louvain School of Engineering]], Louvain-la-Neuve<ref name=":1">{{Cite web|url=https://uclouvain.be/en/directories/entities/urba|title=Ecole d'urbanisme et d'aménagement du territoire|website=[[Louvain School of Engineering]]|publisher=[[UCLouvain]]|access-date=21 August 2019|archive-date=21 August 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20190821152833/https://uclouvain.be/en/directories/entities/urba|url-status=dead}}</ref>
* [[University of Liège]] (ULiège)
** Faculty of Architecture, [[Liège]]<ref>{{Cite web|url=http://www.archi.uliege.be/cms/c_5000/en/home|title=Faculty of Architecture|website=[[University of Liège]]|access-date=21 August 2019}}</ref>
** [[Gembloux Agro-Bio Tech]], [[Gembloux]]<ref>{{Cite web|url=https://www.gembloux.uliege.be/cms/c_4276496/en/gembloux-landscape-architecture|title=Landscape Architecture|website=[[Gembloux Agro-Bio Tech]]|publisher=[[University of Liège]]|access-date=21 August 2019}}</ref>
* ''[[Université libre de Bruxelles]]'' (ULB), Faculty of Architecture, [[Ixelles]]<ref>{{Cite web|url=https://archi.ulb.be/|title=Faculté d'architecture|website=[[Université libre de Bruxelles]]|language=fr|access-date=21 August 2019}}</ref>
* [[University of Mons]] (UMons), Faculty of Architecture and Urban Planning, [[Mons, Belgium|Mons]]<ref>{{Cite web|url=https://web.umons.ac.be/fau/en/|title=Faculty of Architecture and Urban Planning|website=[[University of Mons]]|access-date=21 August 2019}}</ref>
* [[Institut Saint-Luc]], Higher Institute for Urbanism and Urban Renovation (ISURU), Brussels<ref>{{Cite web|url=https://www.isuru.be/|title=Institut supérieur d'urbanisme et de rénovation urbaine|website=ISURU|access-date=21 August 2019}}</ref>
=====Architectural engineering=====
* [[UCLouvain|University of Louvain]] (UCLouvain)
** [[UCLouvain Faculty of Architecture, Architectural Engineering and Urban Planning|Faculty of Architecture, Architectural Engineering and Urban Planning]], [[Brussels]], [[Tournai]] and [[Louvain-la-Neuve]]<ref name=":0" />
** [[Louvain School of Engineering]], Louvain-la-Neuve<ref name=":1" />
* [[University of Liège]] (ULiège), School of Engineering, [[Liège]]<ref>{{Cite web|url=https://www.facsa.uliege.be/cms/c_3372508/en/facsa-architectural-engineering|title=Architectural engineering|date=21 August 2019|website=Faculté des Sciences appliquées|publisher=[[UCLouvain]]}}</ref>
* ''[[Université libre de Bruxelles]]'' (ULB), ''École polytechnique de Bruxelles'', Brussels<ref>{{Cite web|url=https://polytech.ulb.be/en/education|title=Studies|website=École polytechnique de Bruxelles|publisher=[[Université libre de Bruxelles]]|access-date=21 August 2019|archive-date=21 August 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20190821151315/https://polytech.ulb.be/en/education|url-status=dead}}</ref>
* [[University of Mons]] (UMons), [[Faculté polytechnique de Mons|Faculty of Engineering]], [[Mons, Belgium|Mons]]<ref>{{Cite web|url=https://web.umons.ac.be/fpms/en/loffre-de-formation/|title=Training Offer|website=[[Faculté polytechnique de Mons|Polytech Mons]]|publisher=[[University of Mons]]|access-date=21 August 2019}}</ref>
===== Interior architecture=====
<ref>{{Cite web|url=https://www.mesetudes.be/hors-menu/hops-searchf/?no_cache=1&L=0&tx_solr%5Bq%5D=architecture+d%27int%C3%A9rieur&tx_solr%5Bpage%5D=2|title=Architecture d'intérieur|website=mesétudes.be|publisher=[[Government of the French Community]]|access-date=21 August 2019|archive-date=4 April 2023|archive-url=https://web.archive.org/web/20230404205044/https://www.mesetudes.be/hors-menu/hops-searchf/?no_cache=1&L=0&tx_solr%5Bq%5D=architecture%20d%27int%C3%A9rieur&tx_solr%5Bpage%5D=2|url-status=dead}}</ref>
* [[Institut Saint-Luc|Saint-Luc Institutes Brussels]], Saint-Luc Brussels School of Arts (ESA), [[Brussels]]
* Saint-Luc Liège School of Arts, [[Liège]]
* City of Liège School of Arts, Liège
* Arts<sup>2</sup> School of Arts, [[Mons, Belgium|Mons]]
* ENSAV La Cambre, Brussels
* [[Académie Royale des Beaux-Arts|Académie Royale des Beaux-Arts de la Ville de Bruxelles]] (ARBA-ESA), Brussels
* Académie Royale des Beaux-Arts de la Ville de Tournai, [[Tournai]]
====Flemish community====
The following is a list of [[Dutch language|Dutch-speaking]] architectural schools in [[Belgium]]:
=====Architecture=====
*[[University of Antwerp]] (UA), Faculty of Design Sciences, [[Antwerp]]<ref>{{Cite web |url=http://www.artesis.be/keuzepagina_ow/ |title=Artesis hogeschool antwerpen |access-date=2009-02-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090218143120/http://www.artesis.be/keuzepagina_ow/ |archive-date=2009-02-18 |url-status=dead}}</ref>
*[[Katholieke Universiteit Leuven|''Katholieke Universiteit te Leuven'']] (KU Leuven), Faculty of Architecture, [[Schaerbeek]] and [[Ghent]]<ref>{{Cite web|url=https://arch.kuleuven.be/english|title=Faculty of Architecture|website=Katholieke Universiteit te Leuven}}</ref>
*[[Hasselt University]] (UHasselt), Faculty of Architecture and Arts, [[Hasselt]]<ref>{{Cite web|url=https://www.uhasselt.be/Master-of-interior-architecture-adaptive-reuse|title=Faculty of Architecture and Art|website=[[Hasselt University]]|access-date=21 August 2019}}</ref>
====Architectural engineering====
*[[Ghent University]] (UGent), Faculty of Engineering and Architecture, Ghent<ref>{{Cite web|url=https://www.ugent.be/ea/en/education/study-programmes/programmes.htm|title=Study Programmes|website=[[Ghent University]]|access-date=21 August 2019}}</ref>
*[[Katholieke Universiteit Leuven|Katholieke Universiteit te Leuven]] (KU Leuven), Faculty of Engineering Sciences, [[Leuven]]<ref>{{Cite web|url=http://www.asro.kuleuven.ac.be/|title=Welcome|archive-url=https://web.archive.org/web/20051124043002/http://www2.asro.kuleuven.ac.be/|archive-date=2005-11-24|url-status=dead|access-date=2009-02-24}}</ref>
*''[[Vrije Universiteit Brussel]]'' (VUB), Faculty of Engineering, [[Ixelles]]<ref>{{Cite web|url=https://www.vub.be/en/study/architectural-engineering#about|title=Architectural Engineering|website=[[Vrije Universiteit Brussel]]|access-date=21 August 2019}}</ref>
===Bosnia and Herzegovina===
* [[International University of Sarajevo]], Faculty of Architecture and Social Science, [[Sarajevo]]<ref>{{cite web|url=http://www.ius.edu.ba/|title=International University of Sarajevo|website=International University of Sarajevo|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Banja Luka]], Faculty of Architecture and Civil Engineering, [[Banja Luka]]<ref>{{Cite web |url=http://www.agfbl.org/ |title=Domain Default page |access-date=2009-06-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090713182140/http://www.agfbl.org/ |archive-date=2009-07-13 |url-status=dead}}</ref>
* [[University of Sarajevo]], Faculty of Architecture, [[Sarajevo]]<ref>{{cite web|url=http://www.af.unsa.ba/|title=af.unsa.ba|website=af.unsa.ba|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Bulgaria===
* Higher School of Civil Engineering (VSU) "Lyben Karavelov", [[Sofia]]<ref>{{cite web|url=http://www.vsu.bg|title=VSU – Lyuben Karavelov|website=vsu.bg|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[New Bulgarian University]], Sofia<ref>{{cite web|url=http://www.nbu.bg|title=Нов български университет|website=nbu.bg|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Architecture, Civil Engineering and Geodesy]], Sofia<ref>{{cite web|url=http://www.uacg.bg|title=Университет по Архитектура, Строителство и Геодезия (УАСГ)|website=uacg.bg|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Varna Free University "Chernorizets Hrabar"]], Varna<ref>{{cite web|url=http://www.vfu.bg|title=Варненски свободен университет (ВСУ) "Черноризец Храбър"|website=vfu.bg|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Croatia===
* [[University of Split]], Faculty of Civil Engineering, Architecture and Geodesy, [[Split, Croatia|Split]]<ref>{{cite web|url=http://www.gradst.hr/|title=Fakultet građevinarstva, arhitekture i geodezije u Splitu|website=gradst.hr|access-date=17 July 2018|archive-date=8 August 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180808161343/http://gradst.hr/|url-status=dead}}</ref>
* [[University of Zagreb]], Faculty of Architecture, [[Zagreb]]<ref>{{cite web|url=http://www.arhitekt.hr|title=- Arhitektonski fakultet|website=arhitekt.hr|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Cyprus===
* [[Cyprus School of Architecture]], [[Cyprus College of Art]], Lemba.<ref>{{Cite news|url=https://www.architectural-review.com/competitions/competition-paphos-beach-shelters-cyprus/10020029.article?search=https://www.architectural-review.com/searcharticles?qsearch=1&keywords=cyprus|title=Competition: Paphos beach shelters, Cyprus|work=Architectural Review|access-date=2017-06-06}}{{Dead link|date=May 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
* [[Eastern Mediterranean University]], Faculty of Architecture, [[Famagusta]]<ref>{{cite web|url=http://ww1.emu.edu.tr/en/academics/faculties/faculty-of-architecture/c/704|title=Faculty of Architecture, Departments, Programs – Eastern Mediterranean University (EMU), Cyprus|website=Eastern Mediterranean University (EMU), Cyprus|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Frederick University]], School of Architecture, Fine and Applied Arts, Department of Architecture, [[Nicosia]]<ref>{{cite web|url=http://www.frederick.ac.cy//DA/|title=Untitled Document|website=frederick.ac.cy|access-date=17 July 2018|archive-date=4 March 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20160304030757/http://www.frederick.ac.cy//DA/|url-status=dead}}</ref>
* [[Neapolis University]], School of Architecture and Environmental Sciences, [[Paphos]]<ref>{{cite web|title=Neapolis University|url=http://www.nup.ac.cy/schools/school-of-architecture-environmental-sciences/|website=Nup.ac.cy|access-date=27 September 2016}}</ref>
* [[University of Cyprus]], School of Engineering, Department of Architecture, Nicosia<ref>{{Cite web |url=http://www.ucy.ac.cy/goto/arch/en-US/HOME.aspx |title=Department of Architecture - University of Cyprus |access-date=2011-01-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110410222003/http://www.ucy.ac.cy/goto/arch/en-US/HOME.aspx |archive-date=2011-04-10 |url-status=dead}}</ref>
* [[University of Nicosia]], School of Humanities, Social Science & Law, Department of Architecture, Nicosia<ref>{{Cite web |url=http://www.unic.ac.cy/nqcontent.cfm?a_id=5626 |title=University of Nicosia - Cyprus - Department of Architecture |access-date=2011-01-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110718164152/http://www.unic.ac.cy/nqcontent.cfm?a_id=5626 |archive-date=2011-07-18 |url-status=dead}}</ref>
===Czech Republic===
* [[Academy of Arts, Architecture and Design]], Department of architecture, [[Prague]]<ref>{{cite web|title=Academy of Arts, Architecture and Design|url=http://www.vsup.cz/en/architektura|website=Vsup.cz|access-date=27 September 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20130925224146/http://www.vsup.cz/en/architektura|archive-date=2013-09-25|url-status=dead}}</ref>
* [[ARCHIP]], Architectural Institute in Prague, Prague<ref>{{cite web|url=http://www.archip.eu/|title=ARCHIP – Unique Architecture School|website=archip.eu|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Brno University of Technology]], Faculty of Architecture, [[Brno]]<ref>{{cite web|url=http://www.fa.vutbr.cz/|title=Fakulta architektury VUT v Brně|website=fa.vutbr.cz|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Czech Technical University in Prague]], Faculty of Architecture, Prague<ref>{{Cite web |url=http://www.fa.cvut.cz/ |title=Fakulta architektury ČVUT v Praze |access-date=2009-02-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090217202829/http://www.fa.cvut.cz/ |archive-date=2009-02-17 |url-status=dead}}</ref>
* [[Technical University of Liberec]], Faculty of Architecture, [[Liberec]]<ref>{{Cite web |url=http://aa.tul.cz/fakulta.architektury/ |title=Oficialni web-site Fakulty architektury |access-date=2009-02-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090217103614/http://aa.tul.cz/fakulta.architektury/ |archive-date=2009-02-17 |url-status=dead}}</ref>
===Denmark===
* [[Aarhus School of Architecture]], [[Aarhus]]<ref>{{cite web|url=http://aarch.dk/|title=Arkitektskolen Aarhus – Aarhus School of Architecture|website=Arkitektskolen Aarhus|access-date=17 July 2018}}</ref><ref>{{cite web|url=http://en.aarch.dk/ |title=Arkitektskolen Aarhus: Aarhus School of Architecture |access-date=2010-04-30 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20091125104542/http://en.aarch.dk/ |archive-date=2009-11-25}}</ref>
* [[Royal Danish Academy of Fine Arts]]<ref>{{cite web|url=http://www.karch.dk/uk|title=Arkitektskolen|date=25 June 2014|website=Karch.dk|access-date=17 July 2018|archive-date=25 September 2014|archive-url=https://web.archive.org/web/20140925175414/http://www.karch.dk/uk|url-status=dead}}</ref>
===Estonia===
* [[Estonian Academy of Arts]], [[Tallinn]]<ref>{{cite web|url=http://www.artun.ee/|title=Eesti Kunstiakadeemia – Kunst Disain Arhitektuur Teadus|website=artun.ee|access-date=17 July 2018}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.artun.ee/index.php?lang=eng|title=Eesti Kunstiakadeemia|website=artun.ee|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Finland===
* [[Aalto University]]<ref>[http://www.aalto.fi/en/ Aalto University] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110203012956/http://www.aalto.fi/en/ |date=2011-02-03}}. Aalto.fi. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[Tampere University of Technology]]<ref>[http://www.tut.fi/public/index.cfm?siteid=32 Main page – Tampere University of Technology]. Tut.fi. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[University of Oulu]], Department of Architecture, [[Oulu]]<ref>{{cite web|url=http://www.oulu.fi/ark/|title=Oulun yliopisto, arkkitehtuurin osasto – University of Oulu, Department of Architecture|website=oulu.fi|access-date=17 July 2018}}</ref>
===France===
Architecture schools in France are called ENSA: École nationale supérieure d'architecture.
* [[École d'architecture de la ville et des territoires à Marne-la-Vallée]], [[Champs-sur-Marne]]<ref>{{cite web|url=http://www.marnelavallee.archi.fr|title=Page d'accueil|website=marnelavallee.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École de Chaillot]], La cité de l'architecture et du patrimoine, Palais de Chaillot, [[Paris]]<ref>{{cite web|url=http://www.citechaillot.fr|title=Cité de l'architecture et du patrimoine|website=Cité de l'architecture & du patrimoine|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture de Clermont-Ferrand]], [[Clermont-Ferrand]]<ref>{{cite web|url=http://www.clermont-fd.archi.fr|title=ENSACF – Ecole Nationale Supérieure d'Architecture de Clermont-Ferrand|website=clermont-fd.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture de Grenoble]], [[Grenoble]]<ref>{{cite web|url=http://www.grenoble.archi.fr|title=ENSAG : Accueil|website=grenoble.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture de Lyon]], [[Lyon]]<ref>{{cite web|url=http://www.lyon.archi.fr|title=ENSAL|website=lyon.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture de Marseille-Luminy]], [[Marseille]]<ref>{{cite web|url=http://www.marseille.archi.fr|title=ENSA-Marseille – École Nationale Supérieure d'Architecture de Marseille|website=marseille.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture de Montpellier]], [[Montpellier]]<ref>{{cite web|url=http://www.montpellier.archi.fr/|title=École Nationale Supérieure d'Architecture de Montpellier|website=ENSAM|access-date=17 July 2018|archive-date=8 December 2008|archive-url=https://web.archive.org/web/20081208095438/http://www2.montpellier.archi.fr/|url-status=dead}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture de Nancy]], [[Nancy, France|Nancy]]<ref>{{cite web|url=http://www.nancy.archi.fr|title=Accueil – Ecole Nationale Supérieure d'Architecture de Nancy|website=nancy.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture de Nantes]], [[Nantes]]<ref>{{cite web|url=http://www.nantes.archi.fr|title=ENSA Nantes|website=nantes.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture de Normandie]], [[Rouen]]<ref>{{cite web|url=http://www.rouen.archi.fr|title=ENSA Normandie|website=rouen.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture de Paris-Belleville]], Paris<ref>{{cite web|url=http://www.paris-belleville.archi.fr|title=Ecole Nationale Supérieure d'Architecture de Paris-Belleville – ENSAPB|website=paris-belleville.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture de Paris-La Villette]] (ENSAPLV), Paris<ref>{{cite web|url=http://www.paris-lavillette.archi.fr|title=ENSAPLV – Ecole Nationale Supérieure d'Architecture de Paris-La Villette|website=paris-lavillette.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture de Paris-Malaquais]], Paris<ref>{{cite web|url=http://www.paris-malaquais.archi.fr|title=Accueil -|website=paris-malaquais.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture de Paris-Val de Seine]], Paris<ref>{{cite web|url=http://www.paris-valdeseine.archi.fr|title=Accueil|website=ENSAPVS|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture de Rennes]] [[Rennes]], [[Brittany (administrative region)|Brittany]]<ref>{{cite web|url=http://www.rennes.archi.fr|title=Ensab|website=rennes.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[:fr:École nationale supérieure d'architecture de Saint-Étienne|École nationale supérieure d'architecture de Saint-Étienne, Saint-Étienne]]
* [[École nationale supérieure d'architecture de Strasbourg]], [[Strasbourg]]<ref>{{cite web|url=http://www.strasbourg.archi.fr|title=Ensas – Strasbourg, École d'Architecture|website=strasbourg.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture de Toulouse]], [[Toulouse]]<ref>{{cite web|url=http://www.toulouse.archi.fr|title=Ecole d'architecture de Toulouse|website=toulouse.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture de Versailles]], [[Versailles, Yvelines|Versailles]]<ref>{{cite web|url=http://www.versailles.archi.fr|title=Ecole nationale supérieure d'architecture de Versailles|website=versailles.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture et de paysage de Bordeaux]], [[Bordeaux]]<ref>{{cite web|url=http://www.bordeaux.archi.fr|title=Actus|website=bordeaux.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure d'architecture et de paysage de Lille]], [[Lille]]<ref>{{cite web|url=http://www.lille.archi.fr|title=Ecole nationale supérieure d'architecture et de paysage de Lille|website=lille.archi.fr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[École nationale supérieure des arts et industries de Strasbourg]], [[INSA de Strasbourg]], Strasbourg
* [[École spéciale d'architecture]] (ESA), Paris<ref>{{Cite web |url=http://www.esa-paris.fr/ |title=Ecole Spéciale d'Architecture – École privée d'architecture fondée en 1865, reconnue par l'État et membre de la Conférence des Grandes Écoles |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/19981206142615/http://www.esa-paris.fr/ |archive-date=1998-12-06 |url-status=dead}}</ref>
* [[Institut national des sciences appliquées de Strasbourg]], Strasbourg<ref>{{Cite web |url=http://www.insa-strasbourg.fr/ |title=INSA Strasbourg |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110720234148/http://www.insa-strasbourg.fr/ |archive-date=2011-07-20 |url-status=dead}}</ref>
* [[Confluence Institute for Innovation and Creative Strategies in Architecture]], Paris<ref>{{Cite web |url=http://www.confluence.eu/ |title=Accueil |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180718055045/https://www.confluence.eu/ |archive-date=2018-07-18 |url-status=dead}}</ref>
* Paris School of Architecture (PSA), Paris<ref>{{Cite web|url=https://www.parisarch.fr/study|title=Paris School of Architecture|website=Paris School of Architecture|access-date=2017-10-18|archive-date=2017-10-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20171018192415/https://www.parisarch.fr/study|url-status=dead}}</ref>
===Germany===
{{Main|List of architecture schools in Germany}}
Architecture schools in Germany can be part of art academies, technical universities or universities of applied sciences.
===Greece===
* [[Aristotle University of Thessaloniki]], Faculty of Engineering, School of Architecture, [[Thessaloniki]]<ref>{{Cite web |url=http://www.arch.auth.gr/ |title=Απθ Τμημα Αρχιτεκτονων Μηχανικων |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120906053635/http://www.arch.auth.gr/ |archive-date=2012-09-06 |url-status=dead}}</ref>
* [[Democritus University of Thrace]], Faculty of Engineering, Department of Architectural Engineering, [[Xanthi]]<ref>{{cite web|url=http://www.arch.duth.gr|title=Τμήμα Αρχιτεκτόνων Μηχανικών|website=arch.duth.gr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[National Technical University of Athens]] (Εθνικό Μετσόβιο Πολυτεχνείο), School of Architecture, [[Athens]]<ref>{{cite web|url=http://www.arch.ntua.gr|title=Σχολή Αρχιτεκτόνων Μηχανικών – Εθνικό Μετσόβιο Πολυτεχνείο|website=arch.ntua.gr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Technical University of Crete]], Department of Architecture, [[Chania]]<ref>{{cite web|url=http://www.arch.tuc.gr|title=Σχολή Αρχιτεκτόνων Μηχανικών: Αρχή|website=arch.tuc.gr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Patras]], School of Engineering, Department of Architecture, [[Patras]]<ref>{{Cite web |url=http://www.arch.upatras.gr/ |title=Τμήμα Αρχιτεκτόνων Πανεπιστήμιο Πατρών |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170526175309/http://www.arch.upatras.gr/ |archive-date=2017-05-26 |url-status=dead}}</ref>
* [[University of Thessaly]], School of Engineering, Department of Architecture, [[Volos]]<ref>{{cite web|url=http://www.arch.uth.gr/en/|title=Department of Architecture – University of Thessaly|website=arch.uth.gr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Ioannina]], School of Engineering, Department of Architecture, [[Ioannina]]<ref>{{Cite web |url=http://architecture.uoi.gr/en/ |title=Αρχική - Τμήμα Αρχιτεκτόνων Μηχανικών |access-date=2018-03-15 |archive-date=2021-05-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20210505205403/https://architecture.uoi.gr/en/ |url-status=dead}}</ref>
===Hungary===
* [[Budapest University of Technology and Economics]], Faculty of Architecture, [[Budapest]]<ref>{{cite web |url=http://portal.bme.hu/langs/en/default.aspx |title=Archived copy |access-date=2016-03-15 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20121129190242/http://portal.bme.hu/langs/en/default.aspx |archive-date=2012-11-29}}</ref>
* [[Moholy-Nagy University of Art and Design]], Faculty of Architecture, Budapest<ref>{{cite web|url=http://w2.mome.hu/|title=MOME English website - KAFF 2007|access-date=2009-03-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20070806005146/http://w2.mome.hu/|archive-date=2007-08-06|url-status=dead}}</ref><ref>{{cite web|url=http://mome.hu/|title=MOME – Moholy-Nagy Művészeti Egyetem – Hírek|website=Mome.hu|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Nyugat-Magyarországi Egyetem]], Faipari Mérnöki Kar, [[Sopron]]<ref>{{Cite web |url=http://www.nyme.hu/ |title=Soproni Egyetem: NYME v7 index |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180809030612/http://nyme.hu/ |archive-date=2018-08-09 |url-status=dead}}</ref>
* [[Széchenyi István University]], Faculty of Architectural Design, [[Győr]]<ref>{{Cite web |url=http://uni.sze.hu/ |title=Széchenyi István Egyetem |access-date=2012-11-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110902071525/http://uni.sze.hu/ |archive-date=2011-09-02 |url-status=dead}}</ref>
* [[Gödöllő#Szent István University|Szent István University]], Ybl Miklós Faculty of Architecture and Civil Engineering, Budapest<ref>{{Cite web |url=http://ymmf.hu/ |title=Ybl Miklós Építéstudományi Kar | A jövőt építjük |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170822113238/http://www2.ymmf.hu/ |archive-date=2017-08-22 |url-status=dead}}</ref>
* [[University of Debrecen]], Faculty of Technology, [[Debrecen]]<ref>{{cite web|url=http://www.mk.unideb.hu/|title=Apache2 Debian Default Page: It works|website=mk.unideb.hu|access-date=17 July 2018|archive-date=31 December 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20181231091138/http://www.mk.unideb.hu/|url-status=dead}}</ref>
* [[University of Pécs]], Pollack Mihály Faculty of Technology, [[Pécs]]<ref>{{Cite web |url=http://epitesz.pmmk.pte.hu/ |title=Archived copy |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090821124807/http://epitesz.pmmk.pte.hu/ |archive-date=2009-08-21 |url-status=dead}}</ref>
===Iceland===
*[[Iceland Academy of Arts]], Department of Design & Architecture, [[Reykjavík]]<ref>{{cite web|url=http://lhi.is/en/node/6742|title=BA Architecture|date=26 May 2014|website=Lhi.is|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718001357/https://lhi.is/en/node/6742|url-status=dead}}</ref>
===Ireland===
[[File:College of Technology, Bolton Street - geograph.org.uk - 570983.jpg|thumb|left|[[Technological University Dublin]], Bolton Street]]
{| class="wikitable sortable"
|-
! City
! University
! Faculty
! Department
! Year founded
! CAO Admission Points (2022) <ref>{{Cite web|url=https://www.cao.ie/index.php?page=points&p=2022&bb=points+Required+for+Entry+to+2021+Level+8+Courses|title=Central Applications Office|website=www.cao.ie}}</ref>
! Portfolio Reqd.
! Accreditation/Validation/Certification
! Duration (Years)
! Award
! Website
|-
|[[Cork (city)|Cork]]
|[[Munster Technological University]]/[[University College Cork]]
|Science, Engineering and Food Science
|Cork Centre for Architectural Education
|2006
|544
|No
|RIAI
|4 + 1 (5)
|BSc.Arch + M.Arch
|http://www.ucc.ie/en/architecture/
|-
|[[Dublin]]
|[[Technological University Dublin]]
|Engineering and Built Environment
|School of Architecture, Building and Environment
|1942
|645
(inclusive of maximum 200 allocated during exam and interview)
|Yes (during interview)
|RIAI
|5 or 4 + 1½ (5 or 5½) and 1 part-time
|B.Arch or BSc. Arch + M.Arch
and
Professional Diploma
|https://www.tudublin.ie/study/undergraduate/courses/architecture-tu832/<ref>[http://www.dit.ie/architecture/index.html Dublin Institute of Technology]. Dit.ie. Retrieved on 2016-09-22.</ref>
|-
|[[Dublin]]
|[[University College Dublin]]
|Engineering and Architecture
|School of Architecture, Planning and Environmental Policy
|1911
|556
|No
|RIAI / RIBA / NAAB
|3 + 2 (5)
and
1 part-time
|BSc.Arch + M.Arch
and
Professional Diploma
|http://www.ucd.ie/apep/about/architecture/<ref>[http://www.ucd.ie/arcel/index.html University College Dublin]. Ucd.ie. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
|-
|[[Limerick]]
|[[University of Limerick]]
|Science and Engineering
|SAUL
|2005
|532
|No (currently suspended)
|RIAI
|5
|B.Arch
|http://saul.ie/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240526221418/http://www.saul.ie/ |date=2024-05-26 }}<ref>[https://web.archive.org/web/20060106170235/http://www.ul.ie/architecture/ School of Architecture @ University of Limerick]. Ul.ie. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
|-
|[[Sligo]]
|[[Atlantic Technological University]]
|Engineering and Design
|Yeats Academy of Arts, Design & Architecture
|2018
|420
|No
|candidate status accreditation from RIAI upon first cohort graduating in 2023
|5
|B.Arch
|https://www.itsligo.ie/courses/barch-hons-architecture/<ref>[https://itsligo.ie/courses/ba-hons-in-architectural-design/index.html Institute of Technology Sligo]{{Dead link|date=May 2024|bot=InternetArchiveBot|fix-attempted=yes}}[https://www.itsligo.ie/courses/barch-hons-architecture/]. Retrieved on 2016-09-22.</ref>
|-
|[[Waterford]]
|[[South East Technological University]]
|Engineering
|Department of Architecture
|2007
|374
|No
|RIAI (MArch candidate status accreditation from RIAI upon first cohort graduating in 2023)
|3 + 2 (5)
|BSc.Arch + B.Arch
or
BSc. Arch + M.Arch
|https://www.wit.ie/courses/type/engineering/department_of_architecture/bachelor_of_architecture_hons<ref>|[https://www.wit.ie/courses/school/engineering/department_of_architecture/index.html Waterford Institute of Technology]. Wit.ie. Retrieved on 2016-09-22.</ref>
|}
====Architecture Schools in [[Northern Ireland]] ([[United Kingdom]])====
* [[Queen's University Belfast]], School of Natural and Built Environment, [[Belfast]],<ref>{{Cite web |url=http://www.qub.ac.uk/arc/ |title=QUB Architecture programmes |access-date=2007-08-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070927040228/http://www.qub.ac.uk/arc/ |archive-date=2007-09-27 |url-status=dead}}</ref>
* [[Ulster University]], Belfast School of Architecture, [[Belfast]]<ref>{{cite web |url=http://prospectus.ulster.ac.uk/course/?id=2673 |title= |website=prospectus.ulster.ac.uk |archive-url=https://web.archive.org/web/20090124114352/http://prospectus.ulster.ac.uk/course/?id=2673 |archive-date=January 24, 2009}}</ref>
===Italy===
{{Main|List of architecture schools in Italy}}
{| class="wikitable sortable"
|-
! City
! University
! Faculty
! Year founded
! Website
|-
|[[Alghero]]
|[[University of Sassari]]
|Architecture
|1562
|https://web.archive.org/web/20170926092917/http://www.architettura.uniss.it/
|-
|[[Ancona]]
|[[Marche Polytechnic University]]
|Engineering
|1959
|http://www.univpm.it/Entra/Corso_di_laurea_magistrale_in_Ingegneria_edile-architettura_1/L/1 {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20241216053242/https://www.univpm.it/Entra/Corso_di_laurea_magistrale_in_Ingegneria_edile-architettura_1/L/1 |date=2024-12-16 }}
|-
|[[Bari]]
|[[Politecnico di Bari]]
|Architecture
|1990
|http://www.poliba.it
|-
|[[Bologna]]
|[[Università di Bologna]]
|Architecture [[Aldo Rossi]]
|1088
|http://www.arch.unibo.it
|-
|[[Brescia]]
|[[University of Brescia]]
|Engineering
|1950
|http://www.unibs.it/didattica/corsi-di-laurea-triennale-e-magistrale/corsi-di-laurea-magistrale-ciclo-unico/ingegneria/ingegneria-edile-architettura {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130625173011/http://www.unibs.it/didattica/corsi-di-laurea-triennale-e-magistrale/corsi-di-laurea-magistrale-ciclo-unico/ingegneria/ingegneria-edile-architettura |date=2013-06-25 }}
|-
|[[Cagliari]]
|[[University of Cagliari]]
|Architecture
|1606
|http://architettura.unica.it {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111016011109/http://architettura.unica.it/ |date=2011-10-16 }}
|-
|[[Camerino]]
|[[University of Camerino]]
|Architecture
|1727
|http://www.unicam.it/
|-
|[[Enna]]
|[[Kore University of Enna]]
|Architecture
|1995
|http://www.unikore.it/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=103&Itemid=1636 {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120317122952/http://www.unikore.it/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=103&Itemid=1636 |date=2012-03-17 }}
|-
|[[Ferrara]]
|[[University of Ferrara|Università di Ferrara]]
|Architecture
|1391
|http://www.unife.it/facolta/architettura
|-
|[[Florence]]
|[[University of Florence]]
|Architecture
|1321
|http://www.arch.unifi.it
|-
|[[Genoa]]
|[[University of Genoa]]
|Architecture
|1481
|http://www.arch.unige.it {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20151212154504/http://www.arch.unige.it/ |date=2015-12-12 }}
|-
|[[L'Aquila]]
|[[University of L'Aquila]]
|Engineering
|1964
|http://www.ing.univaq.it/cdl/mostra_corso.php?codice=I4A
|-
|[[Milan]]
|[[Politecnico di Milano]]
|Architecture
|1863
|http://www.arch.polimi.it {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220308190822/https://www.arch.polimi.it/ |date=2022-03-08 }} http://www.arch2.polimi.it {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220308160005/https://www.arch2.polimi.it/ |date=2022-03-08 }}
|-
|[[Naples]]
|[[University of Naples Federico II]]
|Architecture
|1224
|http://www.architettura.unina.it {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231202133219/http://www.architettura.unina.it/ |date=2023-12-02 }}
|-
|Naples
|[[Second University of Naples]]
|Architecture
|1991
|http://www.architettura.unina2.it
|-
|[[Padua]]
|[[University of Padua]]
|Engineering
|1222
|[https://web.archive.org/web/19981202055129/http://www.ing.unipd.it/]
|-
|[[Palermo]]
|[[University of Palermo]]
|Architecture
|1806
|https://web.archive.org/web/20120415115112/http://portale.unipa.it/dipartimenti/architettura/home/index_eng.html
|-
|[[Parma]]
|[[University of Parma]]
|Architecture
|1502
|https://web.archive.org/web/20110121093406/http://www.unipr.it/Facolta/architettura
|-
|[[Pavia]]
|[[University of Pavia]]
|Engineering
|1361
|http://www-3.unipv.it/iea/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170607060050/http://www-3.unipv.it/iea/ |date=2017-06-07 }}
|-
|[[Pescara]]
|[[D'Annunzio University of Chieti–Pescara]]
|Architecture
|1960
|https://web.archive.org/web/20090130032817/http://portal.unich.it/unichieti/appmanager/federati/architettura
|-
|[[Pisa]]
|[[University of Pisa]]
|Engineering
|1343
|http://www2.ing.unipi.it/edile_architettura/{{Dead link|date=March 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}
|-
|[[Potenza]]
|[[Basilicata University]]
|Architecture
|1982
|https://web.archive.org/web/20120323003729/http://www.unibas.it/segreteria/scheda_arch.asp
|-
|[[Reggio Calabria]]
|[[University of Reggio Calabria]]
|Architecture
|1968
|http://www.unirc.it/architettura/facolta.php {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141020140922/http://www.unirc.it/architettura/facolta.php |date=2014-10-20 }}
|-
|[[Rende]]
|[[University of Calabria]]
|Engineering
|1972
|https://web.archive.org/web/20120101011403/http://orientamento.ingegneria.unical.it/
|-
|[[Rome]]
|[[Sapienza University of Rome]]
|Architecture
|1303
|http://www.architettura.uniroma1.it
|-
|Rome
|[[University of Rome Tor Vergata]]
|Engineering
|1982
|https://web.archive.org/web/20111231130224/http://www.didatticaciv.uniroma2.it/cdl.php?page=5
|-
|Rome
|[[Roma Tre University|Università degli Studi Roma Tre]]
|Architecture
|1992
|http://www.architettura.uniroma3.it
|-
|[[Salerno]]
|[[University of Salerno]]
|Engineering
|1968
|http://www.unisa.it/offerta-didattica2011/view/id/44
|-
|[[Syracuse, Sicily|Syracuse]]
|[[University of Catania]]
|Architecture
|1434
|http://www3.unict.it/farch/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140402185210/http://www3.unict.it/farch/ |date=2014-04-02}}
|-
|[[Trento]]
|[[University of Trento]]
|Engineering
|1962
|https://web.archive.org/web/20140428180033/http://www.unitn.it/ingegneria/5071/laurea-magistrale-ciclo-unico-ingegneria-edilearchitettura
|-
|[[Trieste]]
|[[University of Trieste]]
|Architecture
|1924
|[https://web.archive.org/web/20100322234623/http://www.triestearchitettura.it/]
|-
|[[Turin]]
|[[Politecnico di Torino]]
|Architecture 1 & 2
|1859
|https://web.archive.org/web/20080313091528/http://www.archi1.polito.it/ https://web.archive.org/web/20080313084158/http://www.archi2.polito.it/
|-
|[[Udine]]
|[[University of Udine]]
|Engineering
|1978
|http://www.uniud.it
|-
|[[Venice]]
|[[Iuav University of Venice|Università Iuav di Venezia]]
|Architecture
|1926
|http://www.iuav.it/
|}
===Latvia===
* Riga Technical University<ref>{{cite web|url=http://www.rtu.lv/en/|title=Riga Technical University – Engineering Center in the Baltics|website=Riga Technical University|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Rigas International School of Economics and Business Administration<ref>{{cite web|url=http://architecture.riseba.lv/|title=RISEBA Arhitektūras un dizaina fakultāte|website=architecture.riseba.lv|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Lithuania===
* Kaunas University of Technology<ref>{{cite web|url=http://en.ktu.lt/|title=Kaunas University of Technology|website=en.ktu.lt|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Vilnius Academy of Arts<ref>{{cite web|url=http://www.vda.lt/index.php/pageid/466|title=Vilniaus dailės akademija|website=vda.lt|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Vilnius Gediminas Technical University<ref>{{cite web|url=http://www.vgtu.lt/en|title=Vilnius Gediminas Technical University|website=vgtu.lt|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20091102023036/http://www.vgtu.lt/en|archive-date=2 November 2009|url-status=dead}}</ref>
===Moldova===
* Technical University of Moldova, Urbanism and Architecture Faculty; [http://utm.md/en/ Technical University Of Moldova - Universitatea Tehnică A Moldovei]
===Netherlands===
[[File:Aula TU Delft.jpg|thumb|right|200px|TU Delft, Netherlands]]
* [[Amsterdam School of the Arts]], Amsterdam Academy of Architecture, [[Amsterdam]]<ref>{{cite web|url=http://academievanbouwkunst.nl|title=Academie van Bouwkunst – Academie van Bouwkunst|date=10 July 2018|website=Academievanbouwkunst.nl|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[ArtEZ]], Arnhem Academy of Architecture, [[Arnhem]]<ref>{{Cite web |url=http://www.artez.nl/architectuur |title=ArtEZ Architectuur |access-date=2010-11-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110716102555/http://www.artez.nl/architectuur |archive-date=2011-07-16 |url-status=dead}}</ref>
* [[Berlage Institute]], Postgraduate Laboratory of Architecture, [[Rotterdam]]<ref>{{cite web|url=http://www.berlage-institute.nl/|archive-url=https://web.archive.org/web/20090323034215/http://www.berlage-institute.nl/|url-status=dead|archive-date=23 March 2009|title=Berlage Institute / Home|date=23 March 2009}}</ref>
* [[Delft University of Technology]], [[TU Delft Faculty of Architecture|Faculty of Architecture]], [[Delft]]<ref>{{cite web|url=http://www.bk.tudelft.nl|title=Bouwkunde|website=TU Delft|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Eindhoven University of Technology]], Department of Architecture, Building and Planning, [[Eindhoven]]<ref>{{Cite web |url=http://w3.bwk.tue.nl/en |title=Technische Universiteit Eindhoven: Architecture, Building and Planning |access-date=2008-02-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080222043344/http://w3.bwk.tue.nl/en/ |archive-date=2008-02-22 |url-status=dead}}</ref>
* [[Maastricht University]], Faculty of Humanities & Sciences, Department of Architecture, [[Maastricht]]<ref>{{Cite web |url=http://www.maastrichtuniversity.nl/architecture |title=Archived copy |access-date=2010-11-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110512224625/http://www.maastrichtuniversity.nl/architecture/ |archive-date=2011-05-12 |url-status=dead}}</ref>
* The Rotterdam Academy of Architecture and Urban Design, Rotterdam<ref>{{cite web|url=http://ravb.nl|title=Rotterdamse Academie van Bouwkunst|website=ravb.nl|access-date=17 July 2018}}</ref>
===North Macedonia===
* The Ss. Cyril and Methodius University, Faculty of Architecture<ref>{{Cite web |url=http://www.arh.ukim.edu.mk/ |title=AFS |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180718001443/http://www.arh.ukim.edu.mk/ |archive-date=2018-07-18 |url-status=dead}}</ref>
* State University of Tetovo, Applied Sciences Faculty<ref>{{Cite web |url=http://www.unite.edu.mk/Fakulteti%20i%20shkencave%20aplikative/ARKITEKTUR/ARKITEKTUR.html |title=State University - Tetovo |access-date=2008-12-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20081219102817/http://www.unite.edu.mk/Fakulteti%20i%20shkencave%20aplikative/ARKITEKTUR/ARKITEKTUR.html |archive-date=2008-12-19 |url-status=dead}}</ref>
* University American College Skopje, Faculty of Architecture and Design<ref>{{cite web|url=http://www.uacs.edu.mk/|title=UACS – University American College Skopje|website=uacs.edu.mk|access-date=17 July 2018|archive-date=31 January 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20100131135617/http://www.uacs.edu.mk/|url-status=dead}}</ref>
===Norway===
Godkjente arkitektskoler:
* [[Bergen School of Architecture]], Bergen<ref>{{cite web|url=http://www.bergenarkitektskole.no|archive-url=https://web.archive.org/web/20000819142319/http://www.bergenarkitektskole.no/|url-status=dead|archive-date=August 19, 2000|title=Nyheter – Bergen Arkitekthøgskole|website=bergenarkitektskole.no|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Norwegian University of Science and Technology]] Faculty of Architecture and Fine Art, [[Trondheim]]<ref>{{cite web|url=http://www.ntnu.edu/ab|archive-url=https://archive.today/20130222191241/http://www.ntnu.edu/ab|url-status=dead|title=Faculty of Architecture and Fine Art – NTNU|date=22 February 2013|archive-date=22 February 2013|website=archive.is}}</ref>
* [[Oslo School of Architecture and Design]], Oslo<ref>{{cite web|url=http://www.aho.no/en/|title=The Oslo School of Architecture and Design|website=Aho.no|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=March 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
===Poland===
* [[Andrzej Frycz Modrzewski Krakow University]] (Krakowska Akademia im. Andrzeja Frycza Modrzewskiego), Faculty of Architecture and Fine Arts, [[Kraków]]<ref>{{cite web|url=http://www.ka.edu.pl/en/|title=Andrzej Frycz Modrzewski Krakow University|website=ka.edu.pl|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718030810/https://www.ka.edu.pl/en/|url-status=dead}}</ref>
* [[Białystok Technical University]] (Politechnika Białostocka), Faculty of Architecture, [[Białystok]]<ref>{{cite web|url=http://www.wa.pb.edu.pl/|title=Wydział Architektury Politechniki Białostockiej|website=wa.pb.edu.pl|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Gdańsk University of Technology]] (Politechnika Gdańska), Faculty of Architecture, [[Gdańsk]]<ref>{{cite web|url=http://www.pg.gda.pl/architektura|title=Strona główna|website=Pg.gda.pl|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Kielce University of Technology]] (Politechnika Świętokrzyska), Faculty of Architecture and Town Planning, [[Kielce]]<ref>{{Cite web |url=http://www.tu.kielce.pl/en/ |title=Kielce University of Technology - RECTor's FOREWORD |access-date=2011-02-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110324064457/http://www.tu.kielce.pl/en/ |archive-date=2011-03-24 |url-status=dead}}</ref>
* [[Lublin University of Technology]] (Politechnika Lubelska), Faculty of Architecture, [[Lublin]]<ref>{{cite web|url=http://wbia.pollub.pl/|title=Politechnika Lubelska|website=wbia.pollub.pl|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Poznań University of Technology]] (Politechnika Poznańska), Faculty of Architecture, [[Poznań]]<ref>{{Cite web |url=http://architektura.put.poznan.pl/ |title=Wydział Architektury Politechniki Poznańskiej |access-date=2010-03-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100311143750/http://architektura.put.poznan.pl/ |archive-date=2010-03-11 |url-status=dead}}</ref>
* [[Silesian University of Technology]] (Politechnika Śląska), Faculty of Architecture, [[Gliwice]]<ref>{{Cite web |url=http://architektura.polsl.pl/ |title=Politechnikaśląska wydziałarchitektury |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090926071639/http://www.architektura.polsl.pl/ |archive-date=2009-09-26 |url-status=dead}}</ref>
* [[Tadeusz Kościuszko University of Technology]] (Politechnika Krakowska), Kraków<ref>{{cite web|url=http://www.pk.edu.pl|title=Politechnika Krakowska im. Tadeusza Kościuszki|website=pk.edu.pl|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Technical University of Łódź]], Faculty of Civil Engineering, Architecture and Environmental Engineering, [[Łódź]]<ref>{{cite web|url=http://www.p.lodz.pl|title=Politechnika Łódzka|website=Politechnika Łódzka|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Arts in Poznań]] (Uniwersytet Artystyczny w Poznaniu), Faculty of Architecture and Design, [[Poznań]]<ref>{{cite web|url=http://uap.edu.pl/en/|title=English — UAP Poznań|website=uap.edu.pl|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Economy Bydgoszcz]] (Wyższa Szkoła Gospodarki (WSG)), Architecture und Town Planning, [[Bydgoszcz]]<ref>{{Cite web |url=http://www.wsg.byd.pl/info/uk |title=The University of Economy (WSG) |access-date=2008-03-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080404005814/http://www.wsg.byd.pl/info/uk/ |archive-date=2008-04-04 |url-status=dead}}</ref>
* [[Warsaw University of Technology]] (Politechnika Warszawska), Faculty of Architecture, [[Warsaw]]<ref>{{cite web|url=http://www.arch.pw.edu.pl|title=Strona główna – Wydział Architektury Politechniki Warszawskiej|website=arch.pw.edu.pl|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[West Pomeranian University of Technology]] (Zachodniopomorski Uniwersytet Technologiczny), Faculty of Civil Engineering and Architecture, [[Szczecin]]<ref>{{Cite web |url=http://www.wwbia.zut.edu.pl/ |title=Wydział Budownictwa i Architektury ZUT - Strona główna |access-date=2012-06-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120601001248/http://www.wwbia.zut.edu.pl/ |archive-date=2012-06-01 |url-status=dead}}</ref>
* [[Wroclaw University of Technology]] (Politechnika Wrocławska), Faculty of Architecture, [[Wrocław]]<ref>{{cite web|url=http://www.arch.pwr.wroc.pl/|title=Wydział Architektury|website=arch.pwr.wroc.pl|access-date=17 July 2018|archive-date=23 July 2012|archive-url=https://web.archive.org/web/20120723050135/http://www.arch.pwr.wroc.pl/|url-status=dead}}</ref>
===Portugal===
* [[Escola de Arquitectura da Universidade do Minho]]<ref>{{Cite web |url=http://www.arquitectura.uminho.pt/ |title=Escola de Arquitectura - Universidade do Minho |access-date=2010-01-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100124154751/http://www.arquitectura.uminho.pt/ |archive-date=2010-01-24 |url-status=dead}}</ref>
* [[Escola Superior Artística do Porto]], Arquitectura, Porto<ref>{{cite web|url=http://www.esap.pt|title=ESAP :: Home|website=ESAP|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Escola Superior Gallaecia]] (ESG), Arquitectura, [[Vila Nova de Cerveira]]<ref>{{Cite web |url=http://www.esg.pt/ |title=Escola Superior Gallaecia - Ensino Superior Universitário |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20161110030840/http://esg.pt/ |archive-date=2016-11-10 |url-status=dead}}</ref>
* [[Escola Universitária das Artes de Coimbra]]
* [[Instituto Superior de Ciências do Trabalho e da Empresa]] (ISCTE), Department of Architecture, Lisbon
* [[Lusíada University of Porto]] (ULP), [[Faculty of Architecture and Arts at the Lusíada University of Porto|Faculty of Architecture and Arts]] (FAAULP), [[Porto]]<ref>{{cite web|url=http://www.por.ulusiada.pt|title=Universidade Lusíada Porto|website=por.ulusiada.pt|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Technical University of Lisbon]] (UTL), Instituto Superior Técnico (IST), Department of Civil Engineering and Architecture, [[Lisbon]]<ref>{{cite web|url=https://fenix.ist.utl.pt/cursos/ma|title=FenixEdu|website=FenixEdu|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidade Autónoma de Lisboa Luís de Camões]]
* [[Universidade da Beira Interior]] (UBI), Arquitectura [[Covilhã]]<ref>{{cite web|url=http://www.ubi.pt/|title=Universidade da Beira Interior|website=Universidade da Beira Interior|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Universidade Lusíada de Lisboa, School of Architecture and Arts, Lisbon<ref>{{cite web|url=http://www.lis.ulusiada.pt/|title=Universidade Lusíada > Início|website=lis.ulusiada.pt|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717213019/http://www.lis.ulusiada.pt/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidade Lusófona de Humanidades e Tecnologias]]
* [[University of Coimbra]] (UC), Faculty of Sciences and Technology (FCTUC), Department of Architecture, [[Coimbra]]<ref>{{cite web|url=http://www.darq.uc.pt/|archive-url=https://web.archive.org/web/20010401011557/http://www.darq.uc.pt/|url-status=dead|archive-date=1 April 2001|title=Home Page|date=1 April 2001}}</ref>
* [[University of Évora]] (UE), Department of Architecture, [[Évora]]<ref>[http://www.ip.uevora.pt/en/course_catalog/1st_cycle/detalhe_do_curso/(codigo)/161 Course details / 1st Cycle / Course Catalog / IP – Information Package – Universidade de Évora]. Ip.uevora.pt. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[University of Porto]] (UP), [[Porto School of Architecture|Faculty of Architecture]] (FAUP), Porto
* [[Technical University of Lisbon]] (UTL), Faculty of Architecture (FA), Lisbon<ref>{{cite web|url=http://www.fa.utl.pt/|title=Estudar|website=fa.utl.pt|access-date=17 July 2018|archive-date=21 June 2005|archive-url=https://web.archive.org/web/20050621232716/http://www.utl.pt/|url-status=dead}}</ref>
* [[Porto Academy]] Porto Academy
===Romania===
* [[Ion Mincu University of Architecture and Urbanism]], [[Bucharest]]<ref>{{cite web|url=http://www.iaim.ro/|title=Prima pagină – UAUIM|website=iaim.ro|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Oradea]], Facultatea de Architectură şi Construcţii, [[Oradea]]<ref>{{Cite web |url=http://www.uoradea.ro/romanian/topic/28/Facultatea$de$Arhitectura$si$Constructii.html |title=University of Oradea - Facultatea de Arhitectura si Constructii |access-date=2008-06-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080608124850/http://www.uoradea.ro/romanian/topic/28/Facultatea$de$Arhitectura$si$Constructii.html |archive-date=2008-06-08 |url-status=dead}}</ref>
* [[Polytechnic University of Timișoara]], Facultatea de Arhitectură, [[Timișoara]]<ref>{{cite web|url=http://www.upt.ro/|title=Universitatea Politehnica Timișoara|website=upt.ro|access-date=17 July 2018|archive-date=2 July 2023|archive-url=https://web.archive.org/web/20230702194203/http://www.upt.ro/|url-status=dead}}</ref>
* [[Spiru Haret University]], Facultatea de Arhitectură, Bucharest<ref>{{cite web|url=http://www.spiruharet.ro/facultati/facultate.php?id=26|title=Universitatea Spiru Haret|website=spiruharet.ro|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Technical University of Cluj-Napoca|Universitatea Tehnică Cluj-Napoca]], Facultatea de Arhitectură, [[Cluj-Napoca]]<ref>{{Cite web |url=http://www.utcluj.ro/ |title=Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180903131557/https://www.utcluj.ro/ |archive-date=2018-09-03 |url-status=dead}}</ref>
* [[Gheorghe Asachi Technical University of Iaşi|Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi"]], Facultatea de Arhitectură, [[Iaşi]]<ref>{{cite web|url=http://www.tuiasi.ro/|title=Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi|website=tuiasi.ro|access-date=17 July 2018|archive-date=7 May 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200507203026/https://www.tuiasi.ro/|url-status=dead}}</ref>
===Russia===
* [[Institute of Architecture & Art]], [[Rostov-on-Don]]<ref>{{cite web|url=http://www.raai.sfedu.ru|title=АКАДЕМИЯ АРХИТЕКТУРЫ И ИСКУССТВ. ААИ|website=raai.sfedu.ru|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[MArchI]], Moscow Architectural Institute – State Academy<ref>{{cite web|url=http://marhi.ru|title=МАРХИ – Московский архитектурный институт (Государственная академия)|website=marhi.ru|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Moscow Architecture School [http://MARCH.ru/en MARCH]
* [[Moscow State University of Civil Engineering – Institute of Construction and Architecture]], [[Moscow]]<ref>{{cite web|url=http://www.mgsu.ru/|title=НИУ МГСУ – Национальный исследовательский Московский государственный строительный университет|website=mgsu.ru|access-date=17 July 2018|archive-date=3 May 2021|archive-url=https://web.archive.org/web/20210503154537/https://mgsu.ru/|url-status=dead}}</ref>
* [[Novosibirsk State University of Architecture, Design and Arts]]<ref>{{cite web|url=http://ngaha.ru/|title=Новосибирский государственный университет архитектуры, дизайна и искусств (НГУАДИ)|website=ngaha.ru|access-date=17 July 2018|archive-date=7 November 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20161107180909/http://www.ngaha.ru/|url-status=dead}}</ref>
* [[Pacific National University]], Faculty of Architecture & Design, [[Khabarovsk]]<ref>{{cite web|url=http://fad.khstu.ru/|title=Институт архитектуры и дизайна ТОГУ|website=fad.khstu.ru|access-date=17 July 2018|archive-date=11 January 2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20170111121208/http://fad.khstu.ru/|url-status=dead}}</ref>
* [[Russian Academy of Arts]], Department of Architecture<ref>{{cite web|url=http://rah.ru|title=Российская Академия Художеств|website=rah.ru|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Saint-Petersburg State University of Architecture and Civil Engineering]], [[Saint-Petersburg]]<ref>{{cite web|url=http://www.spbgasu.ru|title=Высшее образование в Санкт-Петербурге – Санкт-Петербургский государственный архитектурно-строительный университет|website=spbgasu.ru|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [http://guz.ru/en/education-and-training-programs/ State University of Land Use Planning] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170223053432/http://www.guz.ru/en/education-and-training-programs/ |date=2017-02-23 }}, Faculty of Architecture
* [[Tomsk State University of Architecture and Building]], [[Tomsk]]<ref>{{cite web|url=http://www.tsuab.ru/|title=Томский Государственный Архитектурно-Строительный Университет|website=tsuab.ru|access-date=17 July 2018|archive-date=20 October 2006|archive-url=https://web.archive.org/web/20061020175850/http://www.tsuab.ru/|url-status=dead}}</ref>
* [[USAAA]], Ural State Academy of Architecture and Arts, [[Ekaterinburg]]<ref>{{cite web|url=http://usaaa.ru|title=УрГАХУ : Уральский архитектурно-художественный ниверситет|website=usaaa.ru|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Vologda State Technical University, Department of Architecture and Urban Design]], [[Vologda]]<ref>{{cite web|url=http://www.arh.vstu.edu.ru/|title=Кафедра архитектуры ВоГУ – НОВОСТИ И СОБЫТИЯ|website=arh.vstu.edu.ru|access-date=17 July 2018|archive-date=17 October 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20161017150110/http://www.arh.vstu.edu.ru/|url-status=dead}}</ref>
===Serbia===
* [[State University of Novi Pazar]], Faculty of Technical Sciences, [[Novi Pazar]]<ref>{{Cite web |url=http://www.np.ac.rs/studijski-program-oblasti-arhitekture |title=Studijski program u oblasti arhitekture - Univerzitet u Novom Pazaru |access-date=2009-12-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20091101190643/http://www.np.ac.rs/studijski-program-oblasti-arhitekture |archive-date=2009-11-01 |url-status=dead}}</ref>
* [[University of Belgrade]], [[University of Belgrade Faculty of Architecture|Faculty of Architecture]], [[Belgrade]]<ref>{{cite web|url=http://www.arh.bg.ac.rs|title=Univerzitet u Beogradu – Arhitektonski fakultet (University of Belgrade – Faculty of Architecture)|website=Univerzitet u Beogradu – Arhitektonski fakultet|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Niš]], Faculty of Civil Engineering and Architecture, [[Niš]]<ref>{{cite web|url=http://www.gaf.ni.ac.rs|title=GAF – University of Niš – Faculty of Civil Engineering and Architecture|website=gaf.ni.ac.rs|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Novi Sad]], [[Faculty of Technical Sciences]], [[Novi Sad]]<ref>{{Cite web |url=http://www.ftn.uns.ac.rs/english/org/archit.html |title=Faculty of Technical Sciences |access-date=2010-05-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100719033312/http://www.ftn.uns.ac.rs/english/org/archit.html |archive-date=2010-07-19 |url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite web |url=http://www.arhns.com/ |title=Departman za arhitekturu i urbanizam, Novi Sad |access-date=2010-05-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100414010402/http://www.arhns.com/ |archive-date=2010-04-14 |url-status=dead}}</ref>
* [[University of Prišina]], [[Faculty of Technical Sciences]], [[Kosovska Mitrovica]]<ref>{{Cite web |url=http://www.ftn.pr.ac.rs/ |title=ФТН Факултет Техничких Наука | Косовска Митровица |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120306180842/http://www.ftn.pr.ac.rs/ |archive-date=2012-03-06 |url-status=dead}}</ref>
===Slovakia===
* [[Academy of Fine Arts and Design in Bratislava]], Department of Architecture, [[Bratislava]]<ref>{{Cite web |url=http://www.vsvu.sk/katedra_architektonickej_tvorby/index/ |title=VŠVU - Architektonickej tvorby |access-date=2008-02-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080406143456/http://www.vsvu.sk/katedra_architektonickej_tvorby/index/ |archive-date=2008-04-06 |url-status=dead}}</ref>
* [[Slovak University of Technology in Bratislava]], Faculty of Architecture, Bratislava<ref>{{cite web|url=http://www.fa.stuba.sk/generate_page.php?page_id=771|title=Faculty of Architecture – Faculty of Architecture STU in Bratislava|website=fa.stuba.sk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Technical University of Košice]], Faculty of Arts, [[Košice]]<ref>{{cite web|url=http://www.fu.tuke.sk/|title=Fakulta umení|first=Jozef|last=Greznar|website=fu.tuke.sk|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Slovenia===
* [[University of Ljubljana]], Faculty of Architecture, [[Ljubljana]]<ref>{{cite web|url=http://www.fa.uni-lj.si/|title=Fakulteta za arhitekturo – Prva stran|website=fa.uni-lj.si|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Maribor]], Faculty of Civil Engineering<ref>{{Cite web |url=http://www.fg.uni-mb.si/ |title=Fakulteta za gradbeništvo |access-date=2012-02-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120129144042/http://www.fg.uni-mb.si/ |archive-date=2012-01-29 |url-status=dead}}</ref> (Department of Architecture), Maribor
===Spain===
Architecture schools in Spain are called ETSA: "Escuela Técnica Superior de Arquitectura" in Spanish, or "Escola Tècnica Superior d'Arquitectura" in Catalan.
[[Andalucía]];
* International School of Metaphoric Architecture, [[Málaga]]<ref>{{cite web|url=http://www.diariosur.es/malaga-capital/201410/07/arquitecto-arabe-invierte-millon-20141006212624.html|title=Un arquitecto árabe invierte más de un millón de euros en un centro cultural|date=8 October 2014|website=Diariosur.es|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad de Granada, [[Granada]]<ref>{{cite web|url=http://www.ugr.es|title=Home – Universidad de Granada|website=ugr.es|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad de Málaga, [[Málaga]]<ref>{{cite web|url=http://www.uma.es/|title=Home – University of Malaga|website=Uma.es|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad de Sevilla, [[Sevilla]]<ref>{{cite web|url=http://www.us.es/|title=Universidad de Sevilla|website=Us.es|access-date=17 July 2018}}</ref>
[[Castilla–La Mancha]];
* Escuela de Arquitectura de la Universidad de Castilla–La Mancha, [[Toledo, Spain|Toledo]]<ref>[http://www.uclm.es/to/arquitectura/ Escuela de Arquitectura – Universidad de Castilla–La Mancha] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110819005252/http://www.uclm.es/to/arquitectura/ |date=2011-08-19}}. Uclm.es. Retrieved on 2012-05-08.</ref>
[[Castilla y León]];
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad de Valladolid, [[Valladolid]]<ref>{{cite web|url=http://www.uva.es|title=Universidad de Valladolid|website=uva.es|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad IE (Segovia)<ref name="ie.edu">{{cite web|url=http://www.ie.edu/universidad/es/|title=IE University – Universidad Internacional|website=Ie.edu|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20081208034142/http://www.ie.edu/universidad/es/|archive-date=8 December 2008|url-status=dead}}</ref>
[[Catalunya]];
* Barcelona Institute of Architecture (BIArch)<ref>{{cite web|url=http://www.biarch.eu|title=biarch.eu|website=biarch.eu|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=April 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
* Escola Tècnica Superior d'Arquitectura de Barcelona de la Universitat Politècnica de Catalunya, [[Barcelona]]<ref>{{cite web|url=http://www.etsab.upc.edu|title=ETSAB Escola Tècnica Superior d'Arquitectura de Barcelona — UPC. Universitat Politècnica de Catalunya|website=Etsab.upc.edu|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Escola Tècnica Superior d'Arquitectura de la Universitat de Girona, [[Girona]]
* Escola Tècnica Superior d'Arquitectura de la Universitat Internacional de Catalunya, Barcelona
* Escola Tècnica Superior d'Arquitectura de la Universitat Ramon Llull – La Salle, Barcelona
* Escola Tècnica Superior d'Arquitectura de la Universitat Rovira i Virgili, [[Reus]]
* [[:ca:ETSAV|Escola Tècnica Superior d'Arquitectura del Vallès]] de la Universitat Politècnica de Catalunya, [[Sant Cugat del Vallès]]<ref>{{cite web|url=http://www.etsav.upc.edu|title=Escola d'Arquitectura del Valles|website=Etsav.upc.edu|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Institute for Advanced Architecture of Catalonia, Barcelona<ref>{{cite web|url=http://www.iaac.net|title=IAAC – Institute for Advanced Architecture of Catalonia|website=IAAC|access-date=17 July 2018}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.iaacblog.com|title=IAAC Blog|website=IAAC Blog|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Metropolis Master in Architecture and Urban Culture (Universitat Politècnica de Catalunya/Centre de Cultura Contemporània de Barcelona)<ref>{{cite web|url=http://metropolis-bcn.org|title=Index of /|website=metropolis-bcn.org|access-date=17 July 2018}}</ref>
[[Galicia (Spain)|Galicia]];
* Escola Técnica Superior de Arquitectura da Coruña, [[A Coruña]]<ref>{{Cite web |url=http://www.udc.es/ |title=Universidade da Coruña |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180822052818/https://www.udc.es/ |archive-date=2018-08-22 |url-status=dead}}</ref>
[[Las Palmas de Gran Canaria]];
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad de Las Palmas de Gran Canaria, [[Gran Canaria]]<ref>{{cite web|url=http://www.etsa.ulpgc.es/|title=Escuela de Arquitectura – Las Palmas de Gran Canaria|website=etsa.ulpgc.es|access-date=17 July 2018|archive-date=2 February 2015|archive-url=https://web.archive.org/web/20150202053403/http://www.etsa.ulpgc.es/|url-status=dead}}</ref>
[[Madrid]];
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad Alfonso X, [[Madrid]]<ref>{{cite web|url=http://www.uax.es|title=Universidad Alfonso X el Sabio – UAX (Madrid). Titulaciones de Grados y Postgrados|website=uax.es|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad Camilo José Cela, Madrid<ref>{{cite web|url=http://www.ucjc.edu|title=Universidad Privada Madrid – UCJC|website=ucjc.edu|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad CEU San Pablo, Madrid<ref>{{cite web|url=http://www.ceu.es|title=Fundación Universitaria San Pablo CEU|publisher=Departamento de Marketing. Fundación Universitaria San Pablo|website=ceu.es|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad de Alcalá, Madrid<ref>{{Cite web |url=http://www.uah.es/ |title=Universidad de Alcalá (UAH) Madrid |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180307010900/http://www3.uah.es/ |archive-date=2018-03-07 |url-status=dead}}</ref>
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad Europea de Madrid, Madrid<ref>{{cite web|url=http://www.uem.es|title=Universidad Privada en España – Universidad Europea|website=uem.es|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad Francisco de Vitoria, Madrid<ref>{{cite web|url=http://www.ufv.es|title=Universidades Privadas Madrid – Universidad Francisco de Vitoria|website=ufv.es|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad IE, Madrid/Segovia<ref name="ie.edu"/>
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad Pontificia de Salamanca, Madrid<ref>{{cite web|url=http://www.upsam.com/|archive-url=https://web.archive.org/web/20071024154402/http://www.upsam.com/|url-status=dead|archive-date=24 October 2007|title=Universidad Pontificia de Salamanca campus de Madrid|date=24 October 2007}}</ref>
* [[Escuela Técnica Superior de Arquitectura de Madrid]]<ref>{{cite web|url=http://etsamadrid.aq.upm.es/|title=etsamadrid.upm.es|website=etsamadrid.aq.upm.es}}</ref>
[[Navarra]];
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad de Navarra, [[Pamplona]]<ref>{{cite web|url=http://www.unav.es/arquitectura/|archive-url=http://arquivo.pt/wayback/20090712230225/http://www.unav.es/arquitectura/|url-status=dead|archive-date=12 July 2009|title=Escuela de Arquitectura. Universidad de Navarra|date=18 April 2019|website=arquivo.pt|access-date=16 August 2007}}</ref>
[[País Vasco]];
* Escuela Técnica Superior de Arquitectura de la Universidad del País Vasco, [[San Sebastián]]<ref>{{cite web|url=http://www.ehu.es|title=Hasiera|website=UPV/EHU|access-date=17 July 2018}}</ref>
[[Valencia, Spain|Valencia]];
* Escuela Superior de Enseñanzas Técnicas, Arquitectura, Universidad CEU Cardenal Herrera<ref>{{cite web|url=http://www2.uch.ceu.es/iisstart.htm|archive-url=https://web.archive.org/web/20110902105656/http://www2.uch.ceu.es/iisstart.htm|url-status=dead|archive-date=2 September 2011|title=En construcción|date=2 September 2011}}</ref>
* [[Polytechnic University of Valencia]] (UPV), School of Architecture (ETSAV), [[Valencia, Spain|Valencia]]<ref>{{cite web|url=http://www.arq.upv.es|title=School of Architecture: UPV|website=arq.upv.es|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Alicante]], Department of Architectural Constructions, [[Alicante]]<ref>{{cite web |url=http://www.ua.es/dpto/dcarq |title=Departamento de Construcciones Arquitectónicas |access-date=2008-03-29 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20080427153759/http://www.ua.es/dpto/dcarq/ |archive-date=2008-04-27}}</ref>
===Sweden===
* [[Chalmers University of Technology]], Department of Architecture and Civil Engineering, [[Gothenburg]]<ref>{{cite web|url=http://www.chalmers.se/arch/EN|title=Architecture and Civil Engineering – Chalmers|website=chalmers.se|access-date=17 July 2018|archive-date=19 March 2013|archive-url=https://web.archive.org/web/20130319003156/http://www.chalmers.se/arch/EN/|url-status=dead}}</ref>
* [[Lund University]], Department of Architecture, [[Lund, Sweden|Lund]]<ref>{{cite web|url=http://www.arkitektur.lth.se/|title=Avdelningen för arkitektur – Avdelningen för arkitektur|website=arkitektur.lth.se|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717212716/http://www.arkitektur.lth.se/|url-status=dead}}</ref>
* [[KTH Royal Institute of Technology]], School of Architecture and Built Environment, [[Stockholm, Sweden|Stockholm]]<ref>{{cite web|url=http://www.abe.kth.se|title=Skolan för arkitektur och samhällsbyggnad – KTH|website=abe.kth.se|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Umeå School of Architecture]] (UMA), [[Umeå]]<ref>{{cite web|url=http://www.arch.umu.se/english/|title=Umeå School of Architecture – Umeå University|website=arch.umu.se|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717212559/http://www.arch.umu.se/english/|url-status=dead}}</ref>
===Switzerland===
[[File:ETH Zentrum.jpg|thumb|200px|[[ETH Zurich]], Switzerland, since 1854]]
{{Main|List of architecture schools in Switzerland}}
===Turkey===
* [[Bolu Abant Izzet Baysal University|Abant Izzet Baysal University]]<ref name="ibu.edu.tr">{{Cite web |url=http://www.ibu.edu.tr/index.php/tr/ |title=Abant İzzet Baysal Üniversitesi - ANASAYFA |access-date=2013-12-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131211012328/http://www.ibu.edu.tr/index.php/tr/ |archive-date=2013-12-11 |url-status=dead}}</ref> Department of Architecture, [[Bolu]]<ref name="ibu.edu.tr"/>
* [[Abdullah Gül University]], [http://arch.agu.edu.tr/?domain=subd&lan=en Department of Architecture], [[Kayseri]]
* [[Akdeniz University]], Fine Arts Faculty Department of Architecture, [[Antalya]]<ref>{{Cite web |url=http://www.akdeniz.edu.tr/gsf/mimarlik.html |title=Mimarlık Bölümü |access-date=2009-02-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090202202607/http://www.akdeniz.edu.tr/gsf/mimarlik.html |archive-date=2009-02-02 |url-status=dead}}</ref>
* Antalya International University, School of Fine Arts and Architecture, Antalya<ref>{{Cite web |url=http://www.antalya.edu.tr/ |title=Uluslararası Antalya Üniversitesi |access-date=2014-01-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140208072653/http://www.antalya.edu.tr/ |archive-date=2014-02-08 |url-status=dead}}</ref>
* [[Bahçeşehir University]], Faculty of Architecture, [[Istanbul]]<ref>{{cite web|url=http://www.bahcesehir.edu.tr/|title=BAU – Bahçeşehir Üniversitesi|website=bahcesehir.edu.tr|access-date=17 July 2018}}</ref>
*[[Beykent University]], Faculty of Architecture, Istanbul<ref>{{cite web|title=Beykent Üniversitesi|url=http://www.beykent.edu.tr/erasmusen.aspx|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20071025055414/http://www.beykent.edu.tr/erasmusen.aspx|archive-date=2007-10-25|access-date=2007-10-07}}</ref>
* [[Dokuz Eylül University]], Faculty of Architecture, [[İzmir]]<ref>{{cite web|url=http://www.deu.edu.tr|title=Dokuz Eylül Üniversitesi – Resmi Web Sitesi|website=deu.edu.tr|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=December 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
* [[Gazi University]], Faculty of Architecture, [[Ankara]]<ref>{{cite web|url=http://gazi.edu.tr/|title=Gazi Üniversitesi|website=gazi.edu.tr|access-date=17 July 2018|archive-date=10 July 2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20170710104143/http://gazi.edu.tr/|url-status=dead}}</ref>
* [[Gediz University]], Department of Architecture, [[İzmir]]<ref>{{Cite web |url=http://gediz.edu.tr/ |title=Gediz Üniversitesi İzmir - www.gediz.edu.tr |access-date=2015-10-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151030170140/http://www.gediz.edu.tr/ |archive-date=2015-10-30 |url-status=dead}}</ref>
* Fatih Sultan Mehmet Vakıf University, Faculty of Architecture and Design, Istanbul<ref>{{cite web|url=http://mtf.fatihsultan.edu.tr/|title=FSMVÜ – Mimarlık ve Tasarım Fakültesi|website=mtf.fatihsultan.edu.tr|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717212631/http://mtf.fatihsultan.edu.tr/|url-status=dead}}</ref>
* [[Istanbul Arel University]], Faculty of engineering and Architecture, Istanbul<ref>{{cite web|url=https://www.arel.edu.tr/|title=İstanbul Arel Üniversitesi|website=arel.edu.tr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Istanbul Bilgi University]], Faculty of Architecture, Istanbul<ref>{{cite web|url=http://www.bilgi.edu.tr/|title=Ana Sayfa – İstanbul Bilgi Üniversitesi|website=bilgi.edu.tr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Istanbul Kültür University]], Faculty of Architecture, Istanbul<ref>{{cite web|url=http://www.iku.edu.tr/|title=T.C. İstanbul Kültür Üniversitesi - T.C. İstanbul Kültür Üniversitesi|website=iku.edu.tr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Istanbul Medipol University]], Fine Arts Design and Architecture, Istanbul<ref>{{cite web|title=Fine Arts Design and Architecture|url=https://www.medipol.edu.tr/en/academics/undergraduate-schools/fine-arts-design-and-architecture|website=medipol.edu.tr|access-date=13 November 2021}}</ref>
* [[Istanbul Technical University]], Faculty of Architecture, Istanbul<ref>{{Cite web |url=http://www.mim.itu.edu.tr/ |title=İTÜ Taşkışla Mimarlık Fakültesi – Ana Sayfa |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180214234756/http://mim.itu.edu.tr/ |archive-date=2018-02-14 |url-status=dead}}</ref>
* [[İzmir Institute of Technology]], Faculty of Architecture, [[İzmir]]<ref>{{cite web|url=http://likya.iyte.edu.tr/arch|title=Faculty Of Architecture|website=likya.iyte.edu.tr|access-date=17 July 2018|archive-date=23 May 2013|archive-url=https://web.archive.org/web/20130523191355/http://likya.iyte.edu.tr/arch/|url-status=dead}}</ref>
* [[İzmir University of Economics]], Faculty of Architecture, İzmir<ref>{{cite web|url=http://mmr.fadf.ieu.edu.tr/en|title=About Us|website=Mmr.fadf.ieu.edu.tr|access-date=17 July 2018|archive-date=16 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180716081849/http://mmr.fadf.ieu.edu.tr/en|url-status=dead}}</ref>
* [[Karadeniz Technical University]], Faculty of Architecture, [[Trabzon]]<ref>{{Cite web |url=http://www.mimarlik.ktu.edu.tr/ |title=KTU Mimarlik Fakultesi |access-date=2011-06-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120309163355/http://www.mimarlik.ktu.edu.tr/ |archive-date=2012-03-09 |url-status=dead}}</ref>
*[[Maltepe University]], Faculty of Architecture, Istanbul<ref>{{cite web|last=Goncagül Balki Yıldız|title=Ana Sayfa – Maltepe Ünıversıtesı|url=http://www.maltepe.edu.tr/|access-date=17 July 2018|website=maltepe.edu.tr|archive-date=18 January 2006|archive-url=https://web.archive.org/web/20060118145708/http://www.maltepe.edu.tr/|url-status=dead}}</ref>
* [[Middle East Technical University]], Faculty of Architecture, [[Ankara]]<ref>{{cite web|url=http://arch.metu.edu.tr|title=Faculty of Architecture|website=arch.metu.edu.tr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Mimar Sinan Fine Arts University]], Faculty of Architecture, Istanbul<ref>{{cite web|url=http://www.msgsu.edu.tr|title=Mimar Sinan Güzel Sanatlar Üniversitesi|website=msgsu.edu.tr|access-date=17 July 2018|archive-date=21 February 2009|archive-url=https://web.archive.org/web/20090221154537/http://www.msgsu.edu.tr/|url-status=dead}}</ref>
* [[Selçuk University]], Department of Architecture, [[Konya]]<ref>{{Cite web |url=http://www.mmf.selcuk.edu.tr/mimarlik |title=Untitled Document |access-date=2009-07-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110710013209/http://www.mmf.selcuk.edu.tr/mimarlik/ |archive-date=2011-07-10 |url-status=dead}}</ref>
* [[TED University]], Faculty of Architecture, [[Ankara]]<ref>{{cite web|url=http://www.tedu.edu.tr/|title=TED Üniversitesi – TED gelenek ve deneyimini yükseköğretime taşıyan, liberal eğitim felsefesini benimsemiş dinamik ve çağdaş şehir üniversitesi|website=tedu.edu.tr|access-date=17 July 2018|archive-date=8 August 2011|archive-url=https://web.archive.org/web/20110808130014/http://www.tedu.edu.tr/|url-status=dead}}</ref>
* [[Trakya University]], Faculty of Architecture, [[Edirne]]<ref>{{cite web|url=http://www.trakya.edu.tr/anasayfa/|title=Trakya Üniversitesi Rektörlüğü|website=trakya.edu.tr|access-date=17 July 2018|archive-date=19 December 2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20171219224054/http://www.trakya.edu.tr/anasayfa|url-status=dead}}</ref>
* [[Yaşar University]], Faculty of Architecture,[[İzmir|Izmir]]
* [[Yeditepe University]], Faculty of Engineering and Architecture, Istanbul<ref>{{Cite web |url=http://www.yeditepe.edu.tr/undergraduate/architecture |title=Yeditepe Üniversitesi |access-date=2011-11-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120429165539/http://www.yeditepe.edu.tr/undergraduate/architecture |archive-date=2012-04-29 |url-status=dead}}</ref>
* [[Yıldız Technical University]], Faculty of Architecture, Istanbul<ref>{{cite web|url=http://www.mmr.yildiz.edu.tr|title=YTÜ Mimarlık Fakültesi|website=mmr.yildiz.edu.tr|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Ukraine===
* [[Donbasska State Academy of Construction and Architecture]], Faculty of Architecture, [[Makiivka]]<ref>{{cite web|url=http://www.dgasa.dn.ua/|title=dgasa.dn.ua|website=dgasa.dn.ua|access-date=17 July 2018|archive-date=10 August 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180810191148/http://dgasa.dn.ua/|url-status=dead}}</ref>
* [[Kharkiv National Academy of Urban Economy]], Townplanning Faculty, [[Kharkiv]]<ref>{{Cite web |url=http://www.kname.edu.ua/ |title=Офіційний сайт Харківського національного університету міського господарства імені О.М.Бекетова |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180811085528/http://kname.edu.ua/ |archive-date=2018-08-11 |url-status=dead}}</ref>
* [[Kharkiv State Technical University of Construction and Architecture]], Faculty of Architecture, Kharkiv<ref>{{cite web|url=http://www.kstuca.kharkov.ua|title=Харківський національний університет будівництва та архітектури|website=kstuca.kharkov.ua|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Kyiv National University of Construction and Architecture]], Architectural Faculty, [[Kyiv]]<ref>{{Cite web |url=http://www.knuba.edu.ua/en/?page_id=54 |title=Kyiv National University of Construction and Architecture » for applicants |access-date=2012-10-18 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121103080217/http://www.knuba.edu.ua/en/?page_id=54 |archive-date=2012-11-03 |url-status=dead}}</ref>
* [[National Academy of Fine Arts and Architecture]], Faculty of Architecture, Kyiv<ref>{{cite web|url=http://naoma.edu.ua|title=НАОМА-Новини|website=naoma.edu.ua|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[National Academy of Nature Conservation and Resort's Construction]], Architectural-Construction Faculty, [[Simferopol]]<ref>{{Cite web |url=http://www.ecopro.crimea.ua/ |title=НАПКС :: Академия |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090803141654/http://www.ecopro.crimea.ua/ |archive-date=2009-08-03 |url-status=dead}}</ref>
* National University "Lvivska Politechnika", Institute of Architecture, [[Lviv]]<ref>{{cite web|url=http://www.lp.edu.ua/index.php?id=iarh|title=Національний університет "Львівська політехніка"|website=lp.edu.ua|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Odesa State Academy of Construction and Architecture]], Architectural and Art's Institute, [[Odesa]]<ref>{{cite web|url=http://www.ogasa.org.ua|title=ОГАСА - Одесская государственная академия строительства и архитектуры |website=ogasa.org.ua|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Poltava National Technik University]], Architectural Department, [[Poltava]]<ref>{{cite web|url=http://www.pntu.edu.ua|title=ПолтНТУ – Полтавський національний технічний університет ім. Ю. Кондратюка|website=pntu.edu.ua|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Prydniprovska State Academy of Civil Engineering and Architecture]], Faculty of Architecture, [[Dnipro]]<ref>{{cite web|url=http://www.pgasa.dp.ua|title=ДВНЗ ПДАБА — PSACEA|website=pgasa.dp.ua|access-date=17 July 2018}}</ref>
===United Kingdom===
==== [[England]] ====
* [[Anglia Ruskin University]], Department of Engineering and Built Environment, [[Chelmsford]]<ref>{{cite web|url=http://www.anglia.ac.uk/study/undergraduate/architecture|title=Architecture degree – BA (Hons) – Anglia Ruskin University|website=Anglia.ac.uk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Architectural Association School of Architecture]], [[London]]
* [[Arts University Bournemouth]], School of Architecture, [[Bournemouth]]<ref>{{cite web|url=http://www.aucb.ac.uk/|title=Arts University College Bournemouth|website=Aucb.ac.uk|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718001347/http://aucb.ac.uk/|url-status=dead}}</ref>
* [[Bartlett School of Architecture]], Faculty of the Built Environment, [[University College London]], London
* [[Birmingham City University]], Birmingham School of Architecture and Design, [[Birmingham]]
* [[Canterbury School of Architecture]], [[University for the Creative Arts]], [[Canterbury]]<ref>{{cite web|url=http://www.ucreative.ac.uk/index.cfm?articleid=10693|title=University for the Creative Arts – UCA|website=University for the Creative Arts|access-date=17 July 2018|archive-date=4 January 2014|archive-url=https://web.archive.org/web/20140104214320/http://www.ucreative.ac.uk/index.cfm?articleid=10693|url-status=dead}}</ref>
* [[Coventry University]], School of Architecture, [[Coventry]]<ref>{{cite web|url=http://www.coventry.ac.uk/course-structure/arts-and-humanities/undergraduate-degree/2016-17/architecture-bsc-hons/|title=Coventry University – Error 404|website=coventry.ac.uk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[De Montfort University]], The Leicester School of Architecture, [[Leicester]]<ref>{{cite web|url=http://www.dmu.ac.uk/study/courses/undergraduate-courses/architecture-ba-degree/architecture-ba-degree.aspx|title=Architecture BA (Hons)|website=dmu.ac.uk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [https://www.falmouth.ac.uk/study/undergraduate/architecture Falmouth University], School of Architecture Design and Interiors.
* [[Hull College]], Hull School of Art and Design, [[Kingston upon Hull|Hull]]<ref>{{cite web|url=http://www.hull-college.ac.uk/courses/higher-education/architecture/ba-hons-architecture/D212_PT|title=Study at Hull College – FE & HE Courses – Hull College|website=hull-college.ac.uk|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20170524185527/http://www.hull-college.ac.uk/courses/higher-education/architecture/ba-hons-architecture/D212_PT|archive-date=2017-05-24|url-status=dead}}</ref>
* [[Kent School of Architecture]], [[University of Kent]], Canterbury, Kent<ref>[http://www.kent.ac.uk/architecture Kent School of Architecture – University of Kent]. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[Kingston University]], School of Architecture and Landscape, London
* [[Leeds Beckett University]], Faculty of Arts, Environment and Technology, [[Leeds]]<ref>{{cite web|url=http://www.leedsbeckett.ac.uk/aet/aad/|title=Leeds School of Art, Architecture and Design – Leeds Beckett|website=leedsbeckett.ac.uk|access-date=17 July 2018|archive-date=20 December 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20161220130628/http://www.leedsbeckett.ac.uk/aet/aad/|url-status=dead}}</ref>
* [[Liverpool John Moores University]], Faculty of Media, Arts and Social Science [[Liverpool]]
* [[London Metropolitan University]], [[School of Art, Architecture and Design (London Metropolitan University)|School of Art, Architecture and Design]], London<ref>[http://www.londonmet.ac.uk/architecture/ Architecture and Spatial Design, London Metropolitan University] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070205062039/http://www.londonmet.ac.uk/architecture/|date=2007-02-05}}. Londonmet.ac.uk. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[London School of Architecture]], London<ref>{{cite web|url=http://www.the-lsa.org/|title=The London School of Architecture|website=The London School of Architecture|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[London South Bank University]], Architecture and Design, [[South Bank]], London
* [[Newcastle University]], [[Newcastle University School of Architecture, Planning and Landscape]], Faculty of Humanities and Social Sciences, [[Newcastle upon Tyne]]
* [[Northumbria University]], Department of Architecture and Built Environment, [[Newcastle upon Tyne]]<ref>{{cite web|url=http://www.northumbria.ac.uk/abe|title=Architecture and Built Environment at Northumbria University|website=northumbria.ac.uk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Norwich University of the Arts]], School of Architecture, [[Norwich]]<ref>{{cite web|url=http://www.nua.ac.uk/baarchitecture/|title=BA (Hons) Architecture Degree – Norwich University of the Arts|website=Nua.ac.uk|access-date=17 July 2018|archive-date=22 October 2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20171022030545/http://www.nua.ac.uk/baarchitecture/|url-status=dead}}</ref>
* [[Nottingham Trent University]] (NTU), School of Architecture, Design and the Built Environment, [[Nottingham]]
* [[School of Architecture, Oxford Brookes University|Oxford School of Architecture]], [[Oxford Brookes University]], [[Oxford]]
* [[Ravensbourne University London]], Department of Architecture, [[Greenwich Peninsula]], London<ref>{{cite web|url=http://www.ravensbourne.ac.uk/courses/undergraduate/the-school-of-design/department-of-architecture/architecture|title=BA (Hons) Architecture|website=Ravensbourne|access-date=17 July 2018|archive-date=1 January 2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20170101051730/http://www.ravensbourne.ac.uk/courses/undergraduate/the-school-of-design/department-of-architecture/architecture|url-status=dead}}</ref>
* [[Royal College of Art]], School of Architecture, London<ref>{{cite web|url=https://www.rca.ac.uk/schools/school-of-architecture/architecture/|title=Architecture|website=Royal College of Art|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717212938/https://www.rca.ac.uk/schools/school-of-architecture/architecture/|url-status=dead}}</ref>
* [[The Manchester School of Architecture]], [[Manchester]]
* [[Sheffield Hallam University]], Department of Architecture and Planning, [[Sheffield]]<ref>{{cite web|url=https://www.shu.ac.uk/study-here/find-a-course/bsc-honours-architecture-fulltime|title=BSc (Honours) Architecture Full-time 2018 – Sheffield Hallam University|website=shu.ac.uk|access-date=17 July 2018|archive-date=20 December 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20161220073758/https://www.shu.ac.uk/study-here/find-a-course/bsc-honours-architecture-fulltime|url-status=dead}}</ref>
* [[University of the Arts London]], Central Saint Martins College of Art and Design
* [[University of Bath]] Department of Architecture and Civil Engineering, [[Bath, Somerset|Bath]]
* [[University of Brighton]]<ref>{{Cite web |url=http://arts.brighton.ac.uk/study/architecture |title=Architecture | Subject areas | University of Brighton - Faculty of Arts |access-date=2011-01-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110723103850/http://arts.brighton.ac.uk/study/architecture |archive-date=2011-07-23 |url-status=dead}}</ref>
* [[University of Cambridge]], [[University of Cambridge Department of Architecture|Department of Architecture]], [[Cambridge]]
* [[University of Central Lancashire]], The Grenfell-Baines School of Architecture, [[Preston, Lancashire|Preston]]<ref>{{cite web|url=http://www.uclan.ac.uk/courses/bsc_hons_architecture.php|title=Undergraduate Courses|website=Uclan.ac.uk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of East London]], School of Architecture, Computing and Engineering, London<ref>{{cite web|url=https://www.uel.ac.uk/Undergraduate/Courses/BSc-Hons-Architecture-ARBRIBA-Part-1-with-Foundation-year|title=BSc (Hons) Architecture (ARB/RIBA Part 1) (with Foundation Year) – University of East London (UEL)|website=uel.ac.uk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Greenwich]], Department of Architecture and Landscape, London<ref>{{cite web|url=http://www.gre.ac.uk/ug/ach/k100|title=Architecture, BA Hons|website=University of Greenwich|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718003906/https://www.gre.ac.uk/ug/ach/k100|url-status=dead}}</ref>
* [[University of Huddersfield]], School of Art, Design and Architecture, [[Huddersfield]]<ref>{{cite web|url=https://www.hud.ac.uk/courses/full-time/undergraduate/architecture-architecture-international-riba-part-1-ba-hons/|title=Architecture/Architecture (International) (RIBA Part 1) BA(Hons)|website=hud.ac.uk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Lincoln]], Lincoln School of Architecture, [[Lincoln, England|Lincoln]]<ref>{{cite web|url=http://www.lincoln.ac.uk/architecture/ |title=School of Architecture and the Built Environment | College of Arts | University of Lincoln |access-date=2011-03-28 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20110430050206/http://www.lincoln.ac.uk/architecture/ |archive-date=2011-04-30}}</ref>
* [[Lancaster University|University of Lancaster]], Lancaster School of Architecture, [[Lancaster, Lancashire|Lancaster]]<ref>{{Cite web|url=https://www.lancaster.ac.uk/lica/architecture/|title=Architecture|website=Lancaster University}}</ref>
*[[University of Liverpool]], [[Liverpool University School of Architecture]], [[Liverpool]]<ref>{{cite web|url=http://www.liv.ac.uk/lsa/|title=School of Architecture – University of Liverpool|website=liv.ac.uk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Nottingham]], Department of Architecture and Built Environment, [[Nottingham]]<ref>{{cite web|url=http://www.nottingham.ac.uk/sbe|title=Department of Architecture and Built Environment – The University of Nottingham|website=nottingham.ac.uk|access-date=17 July 2018|archive-date=28 December 2009|archive-url=https://web.archive.org/web/20091228193100/http://www.nottingham.ac.uk/sbe/|url-status=dead}}</ref>
* [[University of Plymouth]], School of Architecture, Design and Environment, [[Plymouth]]<ref>{{cite web|url=http://www.plymouth.ac.uk/schools/ade|title=School of Art, Design and Architecture|access-date=17 July 2018|archive-date=5 June 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20160605005302/https://www.plymouth.ac.uk/schools/ade|url-status=dead}}</ref>
* [[University of Portsmouth]], [[United Kingdom|UK]]
* [[University of Reading]], School of Architecture, [[Reading, Berkshire]]<ref>{{cite web|url=http://www.reading.ac.uk/architecture/soa-home.aspx|title=University of Reading|website=University of Reading|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Sheffield]], [[Sheffield School of Architecture]], [[Sheffield]]<ref>{{cite web|url=http://www.sheffield.ac.uk/architecture|title=School of Architecture – The University of Sheffield|website=sheffield.ac.uk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of the West of England]], Faculty of the Built Environment, [[Frenchay Campus]], [[Bristol]]<ref>{{cite web|url=http://www.uwe.ac.uk|title=Welcome to UWE Bristol – University of the West of England, Bristol|website=uwe.ac.uk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[University of Westminster]], School of Architecture and the Built Environment, [[Marylebone]], London<ref>[http://www.westminster.ac.uk/schools/architecture University of Westminster – About us – School of Architecture and the Built Environment] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110721015859/http://www.westminster.ac.uk/schools/architecture |date=2011-07-21}}. Westminster.ac.uk. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
==== [[Northern Ireland]] ====
* [[Queens University of Belfast]], School of Architecture<ref>{{cite web|url=http://www.qub.ac.uk/space|title=School of Natural and Built Environment – Queen's University Belfast|date=10 June 2016|website=Qub.ac.uk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* The [[University of Ulster]] Architecture, School of Architecture, [[Belfast]]<ref>{{cite web|url=http://www.ulster.ac.uk/|title=Home|date=25 April 2016|website=Ulster.ac.uk|access-date=17 July 2018|archive-date=15 August 2024|archive-url=https://web.archive.org/web/20240815111036/https://www.ulster.ac.uk/|url-status=dead}}</ref>
==== [[Scotland]] ====
* [[Dundee School of Architecture]], [[University of Dundee]], [[Dundee]]<ref>{{cite web|url=http://www.architecture.dundee.ac.uk/|title=Architecture and Urban Planning|website=University of Dundee|access-date=17 July 2018|archive-date=8 December 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20101208013143/http://www.architecture.dundee.ac.uk/|url-status=dead}}</ref>
* [[ESALA]], Edinburgh School of Architecture and Landscape Architecture
* [[Mackintosh School of Architecture]], [[Glasgow School of Art]] ([[University of Glasgow]]), [[Glasgow]]<ref>[http://www.gsa.ac.uk/gsa.cfm?pid=11 The Glasgow School of Art] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110930013208/http://www.gsa.ac.uk/gsa.cfm?pid=11 |date=2011-09-30 }}. Gsa.ac.uk. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[Robert Gordon University]], The Scott Sutherland School of Architecture, [[Aberdeen]]
* [[University of Strathclyde]], Faculty of Engineering, Department of Architecture, [[Strathclyde]]<ref>{{Cite web |url=http://www.strath.ac.uk/architecture |title=Architecture - University of Strathclyde |access-date=2007-09-01 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070904040926/http://www.strath.ac.uk/architecture/ |archive-date=2007-09-04 |url-status=dead}}</ref>
==== [[Wales]] ====
* [[Centre for Alternative Technology]], Graduate School of the Environment, [[Machynlleth]]<ref>{{cite web|url=https://gse.cat.org.uk/index.php/postgraduate-courses/professional-diploma-in-architecture-part-ii|title=MArch Sustainable Architecture introduction|website=Gse.cat.org.uk|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=February 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
* [[University of Wales Trinity Saint David]], Faculty of Architecture, Computing and Engineering, [[Swansea]]<ref>{{cite web|url=http://www.uwtsd.ac.uk/bsc-architecture/|title=Architecture – University of Wales Saint David|author=Web Development Team – UWTSD|website=Uwtsd.ac.uk|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Welsh School of Architecture]], [[Cardiff University]], [[Cardiff]]<ref>{{cite web|url=http://www.cardiff.ac.uk/archi/|title=Home|website=Cardiff.ac.uk|access-date=17 July 2018}}</ref>
==North America==
===Canada===
====Alberta====
* [[University of Calgary]] School of Architecture, Planning and Landscape, [[Calgary]]<ref>{{cite web|url=https://www.sapl.ucalgary.ca/|title=SAPL|website=ucalgary.ca|access-date=17 July 2018|archive-date=12 November 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20191112085243/https://sapl.ucalgary.ca/|url-status=dead}}</ref>
====British Columbia====
* [[University of British Columbia]] School of Architecture and Landscape Architecture, [[Vancouver]]<ref>{{cite web|url=https://sala.ubc.ca/|title=sala.ubc.ca -|website=sala.ubc.ca|access-date=17 July 2018|archive-date=27 June 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20190627210449/https://sala.ubc.ca/|url-status=dead}}</ref>
====Manitoba====
* [[University of Manitoba]] Faculty of Architecture, [[Winnipeg]]<ref>{{cite web |url=http://umanitoba.ca/faculties/architecture/site/flash.html |title= Faculty of Architecture|website=umanitoba.ca |archive-url=https://web.archive.org/web/20070210161211/http://umanitoba.ca/faculties/architecture/site/flash.html |archive-date=February 10, 2007}}</ref>
====Nova Scotia====
* [[Dalhousie University]] (formerly [[Technical University of Nova Scotia]]) Faculty of Architecture and Planning, [[Halifax Regional Municipality, Nova Scotia|Halifax]]<ref>{{cite web|url=http://architectureandplanning.dal.ca/|title=Faculty of Architecture and Planning|website=Dalhousie University|access-date=17 July 2018}}</ref>
====Ontario====
* [[Carleton University]], Azrieli School of Architecture and Urbanism, [[Ottawa]]<ref>{{cite web|url=http://www.arch.carleton.ca|title=Architecture – Carleton University|website=Architecture|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Laurentian University]], [[McEwen School of Architecture|McEwan School of Architecture]], [[Greater Sudbury]]
* [[Toronto Metropolitan University]], Faculty of Engineering, Architecture and Applied Science, [[Toronto]]
* [[University of Toronto]], [[John H. Daniels Faculty of Architecture, Landscape and Design]], Toronto<ref>{{Cite web |url=http://www.daniels.utoronto.ca/ |title=Daniels |access-date=2009-05-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090503044124/http://www.daniels.utoronto.ca/ |archive-date=2009-05-03 |url-status=dead}}</ref>
* [[University of Waterloo]], [[University of Waterloo School of Architecture|School of Architecture]], [[Cambridge, Ontario|Cambridge]]
====Quebec====
* [[McGill University]] [[McGill University School of Architecture|School of Architecture]], [[Montreal]]<ref>[https://www.mcgill.ca/architecture/ School of Architecture | School of Architecture – McGill University]. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
* [[Université de Montréal]], Faculté de l'aménagement, Montréal
* [[Université Laval]], École d'Architecture, Faculté d'aménagement, d'architecture et des arts visuels<ref>{{cite web|url=http://www.arc.ulaval.ca/|title=École d'architecture – Université Laval|website=École d'architecture – Université Laval|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718001324/https://www.arc.ulaval.ca/|url-status=dead}}</ref>
===Mexico===
* [[Monterrey Center for Higher Learning of Design|CEDIM]], Centro de Estudios Superiores de Diseño de Monterrey, S.C., Departamento de Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.cedim.edu.mx/|title=© CEDIM|website=cedim.edu.mx|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Instituto Superior de Arquitectura y Diseño (ISAD), Chihuahua, Mexico<ref>{{cite web|url=http://www.isad.edu.mx/|title=ISAD|website=Isad.edu.mx|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[ITESM]], Carrera de Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://arquitectura.mty.itesm.mx/|title=Index of /|website=arquitectura.mty.itesm.mx|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[ITESO]], Instituto Tecnologico de Estudios Superiores de Occidente<ref>{{cite web|url=http://www.iteso.mx/|title=ITESO – Universidad Jesuita de Guadalajara|website=Iteso.mx|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidad de Guadalajara|UDG]], Universidad de Guadalajara, Centro Universitario de Arte, Arquitectura y Diseño<ref>{{cite web|url=http://www.cuaad.udg.mx/|title=Inicio – Centro Universitario de Arte, Arquitectura y Diseño|website=Cuaad.udg.mx|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidad de Guanajuato|UG]], Universidad de Guanajuato, Departamento de Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.ugto.mx/|title=Universidad de Guanajuato|website=Ugto.mx|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidad Iberoamericana|UIA]], Universidad Iberoamericana, Departamento de Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.uia.mx/|title=Universidad Iber|website=IBERO|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[UNAM]], [[Faculty of Architecture (UNAM)|Facultad de Arquitectura]], [[Mexico City]]<ref>{{Cite web |url=http://www.arq.unam.mx/ |title=2013–2017 |access-date=2007-11-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20071105082748/http://www.arq.unam.mx/ |archive-date=2007-11-05 |url-status=dead}}</ref>
* [[UADY]], Faculty of Architecture – Facultad de Arquitectura, [[Mérida, Yucatán]]<ref>{{Cite web |url=http://www.arquitectura.uady.mx/sitio_web/ |title=Facultad de Arquitectura, Hábitat, Arte y Diseño | UADY |access-date=2013-08-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130901102406/http://www.arquitectura.uady.mx/sitio_web/ |archive-date=2013-09-01 |url-status=dead}}</ref>
* [[UANL]], Univestidad Autónoma de Nuevo León, Facultad de Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.farq.mx/|title=Farq.mx|website=Farq.mx|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718030646/http://farq.mx/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidad Anáhuac México Norte|UA]], Universidad Anáhuac Mexico Norte, Departamento de Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.anahuac.mx|title=Universidad Anáhuac|website=anahuac.mx|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Universidad Autonoma the Guadalajara (UAG)<ref>{{cite web|url=http://admission.uag.mx|title=Universidad Autonoma the Guadalajara|website=Admission.uag.mx|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=September 2018 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes}}</ref>
* [[Universidad de las Americas Puebla]] (UDLAP), Departamento de Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.udlap.mx/|title=UDLAP – Universidad de las Américas Puebla|website=Udlap.mx|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidad de Monterrey]], Universidad de Monterrey, Departamento de Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.udem.edu.mx/|title=UDEM – Universidad de Monterrey|website=Udem.edu.mx|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Puerto Rico===
* [[Pontifical Catholic University of Puerto Rico School of Architecture|Escuela de Arquitectura de la Pontificia Universidad Católica de Puerto Rico]], [[Ponce, Puerto Rico]]<ref>{{Cite web|url=http://ea-pucpr.com/?page_id=334|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110207145058/http://ea-pucpr.com/?page_id=334|url-status=dead|title=Location. PUCPR School of Architecture.|archivedate=February 7, 2011|access-date=May 29, 2024|archive-date=February 7, 2011|archive-url=https://web.archive.org/web/20110207145058/http://ea-pucpr.com/?page_id=334}}</ref>
===United States===
{{Main|Architecture school in the United States}}
{| class="wikitable sortable"
|-
! State (city)
! University
! School
! Control
! Year founded
! Website
|-
|[[California]] (Riverside)
|[[California Baptist University]]
|Department of Architecture
|Private
|
|http://cavad.calbaptist.edu/
|-
|[[California]] (San Francisco)
|[[California College of the Arts]]
|Department of Architecture
|Private
|
|http://www.cca.edu/
|-
|[[California]] (San Luis Obispo)
|[[California Polytechnic State University]]
|School of Architecture
|Public
|
|http://www.caed.calpoly.edu/
|-
|California (Pomona)
|[[Cal Poly Pomona]]
|[[Cal Poly Pomona College of Environmental Design|College of Environmental Design]]
|Public
|
|https://web.archive.org/web/20110215003354/http://www.csupomona.edu/~env/
|-
|California (Los Angeles)
|[[University of Southern California]]
|[[USC School of Architecture|School of Architecture]]
|Private
|
|http://arch.usc.edu/
|-
|California (Berkeley)
|[[University of California, Berkeley]]
|Department of Architecture
|Public
|
|http://arch.ced.berkeley.edu {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110719142723/http://arch.ced.berkeley.edu/ |date=2011-07-19 }}
|-
|California (Los Angeles)
|[[University of California, Los Angeles]]
|School of the Arts and Architecture
|Public
|
|http://www.aud.ucla.edu
|-
|California (Los Angeles)
|[[Southern California Institute of Architecture]]
|
|Private
|1972
|http://www.sciarc.edu
|-
|[[Colorado]] (Denver)
|[[University of Colorado Denver]]
|College of Architecture and Planning (CAP)
|Public
|
|http://www.ucdenver.edu/academics/colleges/ArchitecturePlanning{{Dead link|date=April 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}
|-
|[[Connecticut]] (New Haven)
|[[Yale University]]
|[[Yale School of Architecture]] (YSOA)
|Private
|
|http://www.architecture.yale.edu
|-
|[[Florida]] (Miami)
|[[Florida International University]]
|[[FIU School of Architecture|School of Architecture]]
|Public
|1980
|http://soa.fiu.edu
|-
|Florida (Fort Lauderdale)
|[[Florida Atlantic University]]
|School of Architecture
|Public
|
|http://fau.edu/arch
|-
|Florida (Miami)
|[[Miami Dade College]]
|School of Architecture and Interior Design
|Public
|
|http://www.mdc.edu/main/architecture/
|-
|Florida (Miami)
|[[University of Miami]]
|School of Architecture
|Private
|1981
|http://arc.miami.edu/
|-
|Florida (Tampa)
|[[University of South Florida]]
|School of Architecture and Community Design
|Public
|
|http://www.arch.usf.edu/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20230403212008/http://www.arch.usf.edu/ |date=2023-04-03 }}
|-
|Florida (Tallahassee)
|[[Florida A&M University]]
|School of Architecture
|Public
|
|https://web.archive.org/web/20060515040745/http://www.famusoa.net/
|-
|Florida (Gainesville)
|[[University of Florida]]
|School of Architecture
|Public
|1925
|https://web.archive.org/web/20110929082513/http://www.dcp.ufl.edu/arch/
|-
|Georgia (Atlanta)
|[[Georgia Institute of Technology]]
|School of Architecture
|Public
|1908
|http://www.coa.gatech.edu
|-
|[[Idaho]] (Moscow)
|[[University of Idaho]]
|College of Art and Architecture
|Public
|
|http://www.uidaho.edu/caa
|-
|[[Illinois]] (Chicago)
|[[Illinois Institute of Technology]]
|College of Architecture
|Private
|
|http://www.iit.edu/arch
|-
|[[Illinois]] (Urbana-Champaign)
|[[University of Illinois]]
| [[University of Illinois School of Architecture|School of Architecture]]
|Public
|1870
|http://www.arch.illinois.edu
|-
|[[Illinois]] (Chicago)
|[[School of the Art Institute of Chicago]]
|[[Department of Architecture, Interior Architecture and Designed Objects]]
|Private
|2006
|http://www.saic.edu
|-
|[[Indiana]] (Columbus)
|[[Indiana University]]
|Irwin Miller Architecture Program
|Public
|2018
|https://soaad.indiana.edu/graduate/march.html{{Dead link|date=February 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}
|-
|[[Indiana]] (Muncie)
|[[Ball State University]]
|[[Estopinal College of Architecture and Planning|Department of Architecture]]
|Public
|1965
|https://www.bsu.edu/academics/collegesanddepartments/architecture {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240529102845/https://www.bsu.edu/academics/collegesanddepartments/architecture |date=2024-05-29 }}
|-
|[[Indiana]] (Notre Dame)
|[[University of Notre Dame]]
|[[Notre Dame School of Architecture|School of Architecture]] (for traditional architecture and urbanism)
|Private
|1898
|http://architecture.nd.edu/
|-
|[[Kansas]] (Lawrence)
|[[The University of Kansas]]
|[[University of Kansas School of Architecture, Design, and Planning|School of Architecture, Design, and Planning]]
|Public
|1912
|http://www.sadp.ku.edu/
|-
|[[Kansas]] (Manhattan)
|[[Kansas State University]]
|College of Architecture, Planning & Design
|Public
|
|http://apdesign.k-state.edu
|-
|[[Louisiana]] (New Orleans)
|[[Tulane University]]
|[[Tulane School of Architecture]]
|Private
|
|https://architecture.tulane.edu/
|-
|[[Maine]] (Augusta)
|[[University of Maine at Augusta]]
|Department of Architecture
|Public
|
|http://www.uma.edu/academics/programs/architecture/
|-
|[[Maryland]] (College Park)
|[[University of Maryland]]
|School of Architecture, Planning, and Preservation
|Public
|
|http://arch.umd.edu/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110917050115/http://www.arch.umd.edu/ |date=2011-09-17 }}
|-
|[[Maryland]] (Baltimore)
|[[Morgan State University]]
|School of Architecture and Planning
|Public
|
|http://www.morgan.edu/sap
|-
|[[Massachusetts]] (Boston)
|[[Boston Architectural College]]
|School of Architecture
|Private
|1889
|http://www.the-bac.edu/
|-
|[[Massachusetts]] (Boston)
|[[Northeastern University]]
|School of Architecture
|Private
|
|https://web.archive.org/web/20181204171532/http://www.architecture.neu.edu/
|-
|[[Massachusetts]] (Cambridge)
|[[Harvard University]]
|[[Graduate School of Design]]
|Private
|
|http://www.gsd.harvard.edu
|-
|[[Massachusetts]]
(Boston)
|[[Massachusetts College of Art and Design]]
|Department of Architecture
|Public
|
|http://www.massart.edu
|-
|[[Massachusetts]] (Cambridge)
|[[Massachusetts Institute of Technology]]
|[[MIT School of Architecture and Planning|School of Architecture + Planning]]
|Private
|
|http://architecture.mit.edu
|-
|[[Michigan]] (Ann Arbor)
|[[University of Michigan]]
|Taubman College of Architecture and Urban Planning
|Public
|
|http://www.tcaup.umich.edu/
|-
|[[Mississippi]] (Starkville)
|[[Mississippi State University]]
|School of Architecture
|Public
|1973
|http://www.caad.msstate.edu/caad_web/sarc/home.php
|-
|[[Montana]] (Bozeman)
|[[Montana State University]]
|School of Architecture (SoArch)
|Public
|
|http://www.arch.montana.edu/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240604013247/https://arch.montana.edu/ |date=2024-06-04 }}
|-
|[[New Jersey]] (Union)
|[[Kean University]]
|Michael Graves College, School of Public Architecture (SoPA)
|Public
|1855
|https://www.kean.edu/academics/michael-graves-college-architecture-and-design/school-public-architecture
|-
|[[New Jersey]] (Princeton)
|[[Princeton University]]
|[[Princeton University School of Architecture|School of Architecture]]
|Private
|
|http://soa.princeton.edu
|-
|[[New Mexico]] (Albuquerque)
|[[University of New Mexico]]
|School of Architecture and Planning (SA+P)
|Public
|
|http://saap.unm.edu/
|-|-
|[[New York (state)|New York]] (Buffalo)
|[[University at Buffalo, The State University of New York]]
|Buffalo School of Architecture and Planning (B/a+p)
|Public
|1968
|http://ap.buffalo.edu/
|-
|[[New York (state)|New York]] (New York City)
|[[Columbia University]]
|[[Columbia Graduate School of Architecture, Planning and Preservation|Graduate School of Architecture, Planning and Preservation]]
|Private
|
|http://www.arch.columbia.edu/
|-
|New York (New York City)
|[[Cooper Union]]
|Irwin S. Chanin School of Architecture
|Private
|
|http://archweb.cooper.edu
|-
|New York (Ithaca)
|[[Cornell University]]
|[[Cornell University College of Architecture, Art, and Planning|College of Architecture, Art & Planning]] (AAP)
|Private
|
|http://www.aap.cornell.edu/arch/
|-
|New York (Troy)
|[[Rensselaer Polytechnic Institute]]
|School of Architecture (SoA)
|Private
|
|http://www.arch.rpi.edu
|-
|New York (New York City)
|[[Pratt Institute]]
|[[Pratt Institute School of Architecture|School of Architecture]]
|Private
|
|http://www.pratt.edu/academics/architecture/
|-
|New York (New York City)
|[[City College of New York]]
|The Bernard and Anne Spitzer School of Architecture (SSA)
|Public
|
|http://ssa1.ccny.cuny.edu/
|-
|New York ([[Syracuse, New York|Syracuse]])
|[[Syracuse University]]
|[[Syracuse University School of Architecture|School of Architecture]]
|Private
|1873<ref name="SOA school-history">{{cite web |title=School History |url=https://soa.syr.edu/school/school-history/ |website=soa.syr.edu |publisher=Syracuse Architecture |access-date=26 February 2022 |archive-date=24 January 2022 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220124232745/https://soa.syr.edu/school/school-history/ |url-status=dead }}</ref>
|http://www.soa.syr.edu
|-
|[[Ohio]] (Cincinnati)
|[[University of Cincinnati]]
|[[School of Architecture and Interior Design]]
|Public
|
|http://daap.uc.edu/said/{{Dead link|date=August 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}
|-
|[[Oklahoma]] (Norman)
|[[University of Oklahoma]]
|[[University of Oklahoma College of Architecture|College of Architeure]]
|Public
|1926
|http://ou.edu/architecture.html
|-
|[[Oklahoma]] (Stillwater)
|[[Oklahoma State University]]
|School of Architecture
|Public
|1909
|http://architecture.okstate.edu {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110811170855/http://architecture.okstate.edu/ |date=2011-08-11 }}
|-
|[[Oregon]] (Eugene)
|[[University of Oregon]]
|[[University of Oregon School of Architecture and Allied Arts|School of Architecture and Allied Arts]]
|Public
|
|http://architecture.uoregon.edu/
|-
|[[Oregon]] (Portland)
|[[Portland State University]]
|[[School of Architecture]]
|Public
|
|http://www.pdx.edu/the-arts/architecture/
|-
|[[Pennsylvania]] (Pittsburgh)
|[[Carnegie Mellon University]]
|[[Carnegie Mellon School of Architecture|School of Architecture]]
|Private
|
|http://www.cmu.edu/architecture/
|-
|[[Pennsylvania]] (Philadelphia)
|[[Philadelphia University]]
|College of Architecture and the Built Environment
|Private
|
|http://www.philau.edu/architectureandthebuiltenvironment/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240619125217/http://www.philau.edu/architectureandthebuiltenvironment/ |date=2024-06-19 }}
|-
|[[Pennsylvania]] (State College)
|[[Pennsylvania State University]]
|College of Arts and Architecture
|Public
|1910
|http://stuckeman.psu.edu/arch
|-
|[[Pennsylvania]] (Scranton)
|[[Marywood University]]
|School of Architecture
|Private
|2009
|https://www.marywood.edu/academics/architecture
|-
|[[Rhode Island]] (Providence)
|[[Rhode Island School of Design]]
|Department of Architecture
|Private
|
|http://architecture.risd.edu/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111006223659/http://architecture.risd.edu/ |date=2011-10-06 }}
|-
|[[South Dakota]]
|[[South Dakota State University]]
|Department of Architecture (DoArch)
|Public
|2010
|https://www.sdstate.edu/architecture {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240530222612/https://www.sdstate.edu/architecture |date=2024-05-30 }}
|-
|[[Tennessee]] (Knoxville)
|[[University of Tennessee|University of Tennessee--Knoxville]]
|College of Architecture and Design (CoAD)
|Public
|
|https://archdesign.utk.edu
|-
|[[Texas]] (College Station)
|[[Texas A&M University]]
|College of Architecture
|Public
|1906
|http://www.arch.tamu.edu/
|-
|[[Texas]] (Houston)
|[[University of Houston]]
|[[Hines College of Architecture|Gerald D. Hines College of Architecture]]
|Public
|
|http://www.arch.uh.edu
|-
|[[Texas]] (Austin)
|[[University of Texas at Austin]]
|[[University of Texas School of Architecture|School of Architecture]]
|Public
|1948
|https://soa.utexas.edu/
|-
|[[Utah]] (Salt Lake City)
|[[University of Utah]]
|[[University of Utah College of Architecture and Planning|College of Architecture and Planning]]
|Public
|
|http://www.arch.utah.edu {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20221007125332/http://www.arch.utah.edu/ |date=2022-10-07 }}
|-
|[[Virginia]] (Charlottesville)
|[[University of Virginia]]
|[[University of Virginia School of Architecture|School of Architecture]]
|Public
|
|http://www.arch.virginia.edu/
|-
|Virginia (Blacksburg)
|[[Virginia Polytechnic Institute and State University]]
|[[Virginia Tech College of Architecture and Urban Studies|College of Architecture and Urban Studies]]
|Public
|
|http://www.caus.vt.edu/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220705063758/https://caus.vt.edu/ |date=2022-07-05 }}
|-
|[[Washington, DC]] (Northwest)
|[[Catholic University of America]]
|[[Catholic University School of Architecture and Planning|School of Architecture and Planning]]
|Private
|
|http://architecture.cua.edu/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110719185553/http://architecture.cua.edu/ |date=2011-07-19 }}
|-
|[[Washington (state)|Washington]] (Seattle)
|[[University of Washington]]
|[[University of Washington College of Built Environments|College of Built Environments]]
|Public
|
|http://arch.be.washington.edu
|-
|[[Washington (state)|Washington]] (Pullman)
|[[Washington State University]]
|[[Washington State University|School of Design + Construction]]
|Public
|
|http://arch.be.washington.edu
|-
|[[Wisconsin]] (Milwaukee)
|[[University of Wisconsin–Milwaukee]]
|[[University of Wisconsin–Milwaukee School of Architecture and Urban Planning|School of Architecture and Urban Planning]]
|Public
|
|http://uwm.edu/sarup
|}
==Central America==
===Costa Rica===
* [[Costa Rica Institute of Technology]], Escuela de Arquitectura y Urbanismo, Campus San José, [[San José (Costa Rica)|San José]]<ref>{{cite web|url=http://www.tec.cr/|title=TEC|website=TEC|access-date=17 July 2018|archive-date=18 September 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200918140129/https://www.tec.cr/|url-status=dead}}</ref>
* Universidad Autónoma de Centro América, Curridabat<ref>{{Cite web |url=http://www.uaca.ac.cr/arquitectura.html |title=Universidad Autónoma de Centro América |access-date=2009-08-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090221024335/http://www.uaca.ac.cr/arquitectura.html |archive-date=2009-02-21 |url-status=dead}}</ref>
* Universidad Central de Costa Rica, Escuela de Ingenierías y Arquitectura, Barrio Escalante
* Universidad Creativa de Costa Rica<ref>{{Cite web|url=https://www.ucreativa.com/areas-academicas/carreras|title=Universidad Creativa|website=UCreativa.com|access-date=17 July 2018|archive-date=27 October 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20191027003924/https://www.ucreativa.com/areas-academicas/carreras|url-status=dead}}</ref>
* [[University of Costa Rica]], Escuela de Arquitectura, San José<ref>{{cite web|url=http://arquis.ucr.ac.cr|title=Arquitectura UCR|website=Arquis.ucr.ac.cr|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Universidad de las Ciencias y el Arte, facultad de Diseño, San José
* Universidad Hispanoamericana, Escuela de Arquitectura, Barrio Escalante<ref>{{Cite web|url= https://uh.ac.cr/|title= UH|access-date= 2024-05-29|archive-date= 2024-05-23|archive-url= https://web.archive.org/web/20240523070442/https://uh.ac.cr/|url-status= dead}}</ref>
* [[Universidad Interamericana]], Facultad de Ingeniería y Arquitectura, Heredia, Costa Rica|Heredia<ref>{{cite web |url=http://www.uinteramericana.edu/ |title=Universidad INTERAMERICANA Laureate International Universities |access-date=2009-08-25 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20090824185031/http://www.uinteramericana.edu/ |archive-date=2009-08-24}}</ref>
* Universidad Internacional de las Américas, Facultad de Ingeniería y Arquitectura, San José
* [[Universidad Latina de Costa Rica]], Facultad de Ingeniería y Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.ulatina.ac.cr/|title=Universidad Latina de Costa Rica|website=Universidad Latina de Costa Rica|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718055405/https://ulatina.ac.cr/|url-status=dead}}</ref>
* Universidad Latinoamericana de las Ciencias y la Tecnología, Facultad de Ingenierías y Arquitectura, Escuela de Arquitectura
* Universidad Veritas, Escuela de Arte, Diseño y Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.uveritas.ac.cr/|title=Universidad Veritas|website=Uveritas.ac.cr|access-date=17 July 2018|archive-date=13 October 2011|archive-url=https://web.archive.org/web/20111013201611/http://www.uveritas.ac.cr/|url-status=dead}}</ref>
===Cuba===
* Instituto Superior Politecnico de Julio Antonio Mella<ref>{{cite web|url=http://universidadypatrimonio.net/doc/doc/2_2_52.pdf|title=Remodelación Funcional De La Sede Julio Antonio Mella|website=Universidadypatrimonio.net|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=July 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
* Jose Antonio Echeverria Higher Technical University<ref>{{Cite web |url=http://www.cujae.edu.cu/eng/index.html |title=CUJAE - Instituto Superior Politécnico José Antonio Echeverría |access-date=2009-06-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090605062012/http://www.cujae.edu.cu/eng/index.html |archive-date=2009-06-05 |url-status=dead}}</ref>
* Universidad Central Marta Abreu de las Villas, Facultad de Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.uclv.edu.cu/eng/index.html|title=Página no encontrada – Universidad Central "Marta Abreu" de Las Villas|website=Universidad Central "Marta Abreu" de Las Villas|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717213103/http://www.uclv.edu.cu/eng/index.html|url-status=dead}}</ref>
===Dominican Republic===
* Pontifica Universidad Católica Madre y Maestra
* Universidad Autónoma de Santo Domingo
* Universidad Católica Nordestana
* Universidad Central del Este
* Universidad Dominicana O & M
* Universidad Iberoamericana
* Universidad Nacional Pedro Henríquez Ureña
* Universidad Tecnológica de Santiago
* Instituto Nacional de Ciencias Exactas
* Universidad Católica del Cibao
===El Salvador===
* Universidad Albert Einstein
* Universidad Católica de El Salvador
* Universidad Centroamericana José Simeon Cañas
* Universidad de El Salvador
* Universidad de Oriente
* Universidad Dr. José Matías Delgado
* Universidad Francisco Gavidia
* Universidad Gerardo Barrios
* Universidad Politécnica de El Salvador
* Universidad Tecnológica de El Salvador
===Guatemala===
* Universidad de San Carlos de Guatemala
* Universidad del Istmo
* Universidad Francisco Marroquín
* Universidad Mariano Galvez
* Universidad Mesoamericana
* Universidad Rafael Landívar
===Honduras===
* Universidad Nacional Autónoma de Honduras, Campus Tegucigalpa
* Universidad José Cecilio Del Valle
* Universidad Católica de Honduras
* Universidad de San Pedro Sula
* Universidad Tecnologica Centroamericana
*Centro de Diseño, Arquitectura y Construcción (CEDAC)
===Nicaragua===
* Universidad Católica REDEMPTORIS MATER
* Universidad Centroamericana
* Universidad del Valle
* Universidad Iberoamericana de Ciencia y Tecnología
* Universidad Nacional de Ingeniería
===Panama===
* Columbus University, Escuela de Arquitectura
* Isthmus, Escuela de Arquitectura y Diseño de América Latina y el Caribe<ref>{{cite web|url=http://www.isthmus.edu.pa/|title=Arquitectura – Panama – Isthmus|website=Arquitectura – Panama – Isthmus|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718001549/https://www.isthmus.edu.pa/|url-status=dead}}</ref>
* Quality Leadership University
* Universidad Católica Santa María la Antigua, Escuela de Diseño
* Universidad de Panamá, Facultad de Arquitectura, Escuela de Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.up.ac.pa/|title=New Document|website=Up.ac.pa|access-date=17 July 2018|archive-date=2 June 2015|archive-url=https://web.archive.org/web/20150602132517/http://www.up.ac.pa/|url-status=dead}}</ref>
* Universidad Autónoma de Chiriquí, Facultad de Arquitectura [http://www.unachi.ac.pa UNACHI]
* Universidad Interamericana de Panamá, Facultad de Ingenierías y Arquitectura, Escuela de Arquitectura
* Universidad Tecnológica de Panamá, Escuela de Ingenierías
==South America==
===Argentina===
* [[Universidad Argentina John F. Kennedy]], Escuela de Arquitectura, [[Buenos Aires]]<ref>{{cite web|url=http://www.kennedy.edu.ar/|title=Universidad Kennedy -|website=Kennedy.edu.ar|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Universidad Blas Pascal, Facultad de Arquitectura, [[Córdoba, Argentina|Córdoba]]<ref>{{cite web|url=http://www.ubp.edu.ar/|title=Universidad Blas Pascal|website=Ubp.edu.ar|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidad Católica de Córdoba]], Facultad de Arquitectura, Córdoba<ref>{{cite web|url=http://www.uccor.edu.ar/|title=Universidad Católica de Córdoba|website=Uccor.edu.ar|access-date=17 July 2018|archive-date=17 February 2005|archive-url=https://web.archive.org/web/20050217101517/http://www.uccor.edu.ar/|url-status=dead}}</ref>
* Universidad Católica de La Plata, Facultad de Arquitectura y Diseño, [[La Plata]]<ref>{{cite web|url=http://www.ucalp.edu.ar/|title=Universidad Católica de La Plata – Abierta la inscripción|website=UCALP|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Universidad Católica de Salta, Facultad de Arquitectura y Urbanismo, [[Salta]]<ref>{{cite web |url=http://www.ucasal.net/ |title=Universidad Cat?lica de Salta, UCASAL, Prestigio y Excelencia Educativa |access-date=2011-03-22 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20110427020427/http://ucasal.net/ |archive-date=2011-04-27}}</ref>
* Universidad Católica de Santa Fe, Facultad de Arquitectura y Diseño, [[Santa Fe, Argentina|Santa Fe]]<ref>{{cite web|url=http://www.ucsf.edu.ar/|title=UCSF – Universidad Católica de Santa Fe|website=Ucsf.edu.ar|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidad de Belgrano]], Facultad de Arquitectura y Urbanismo, [[Belgrano, Buenos Aires|Belgrano]]<ref>{{cite web|url=http://www.ub.edu.ar/|title=Home – Universidad de Belgrano|website=Ub.edu.ar|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidad de Buenos Aires]], Facultad de Arquitectura, Diseño y Urbanismo, Buenos Aires<ref>{{cite web|url=http://www.fadu.uba.ar|title=FADU|website=Fadu.uba.ar|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidad de Flores]], Facultad de Planeamiento Socio-Ambiental, Buenos Aires, [[Cipolletti]]<ref>{{cite web|url=http://universidad.uflo.edu.ar/|title=Universidad de Flores – UFLO|website=universidad.uflo.edu.ar|access-date=17 July 2018|archive-date=23 March 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20190323025044/http://universidad.uflo.edu.ar/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidad de Mendoza]], Facultad de Arquitectura, Urbanismo y Diseño, [[Mendoza, Argentina|Mendoza]]<ref>{{cite web|url=http://www.um.edu.ar|title=Universidad de Mendoza|website=Universidad de Mendoza|access-date=17 July 2018}}</ref>/
* [[Universidad de Moron]], Facultad de Arquitectura, Diseño, Arte y Urbanismo, [[Morón, Buenos Aires|Moron]]<ref>{{cite web|url=http://www.unimoron.edu.ar/|title=Universidad de Morón|website=Unimoron.edu.ar|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidad Nacional de Córdoba]], Facultad de Arquitectura, Urbanismo y Diseño, [[Córdoba, Argentina|Córdoba]]<ref>{{Cite web |url=http://www.unc.edu.ar/arquitectura/ |title=FAUD - Novedades — Universidad Nacional de Córdoba |access-date=2011-03-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20101007200946/http://www.unc.edu.ar/arquitectura |archive-date=2010-10-07 |url-status=dead}}</ref>
* [[Universidad Nacional de La Plata]], Facultad de Arquitectura y Urbanismo, La Plata<ref>{{Cite web |url=http://www.fau.unlp.edu.ar/ |title=Facultad de Arquitectura y Urbanismo – UNLP |access-date=2011-11-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111126152018/http://www.fau.unlp.edu.ar/ |archive-date=2011-11-26 |url-status=dead}}</ref>
* [[Universidad Nacional de Mar del Plata]], Facultad de Arquitectura, Urbanismo y Diseño, [[Mar Del Plata]]<ref>{{cite web|url=http://www.mdp.edu.ar/arquitectura/|title=FAUD|website=Mdp.edu.ar|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidad de Palermo]], Facultad de Arquitectura, Buenos Aires<ref>{{cite web|url=http://www.palermo.edu/arquitectura/|title=Facultad de Arquitectura – Universidad de Palermo|website=Palermo.edu|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidad Nacional de Rosario]], Facultad de Arquitectura, Planeamiento y Diseño, [[Rosario]]<ref>{{cite web|url=http://www.fapyd.unr.edu.ar/|title=Inicio|website=Fapyd.unr.edu.ar|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718001425/http://fapyd.unr.edu.ar/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidad Nacional de San Juan]], Facultad de Arquitectura, [[San Juan, Argentina|San Juan]]<ref>{{cite web|url=http://www.unsj.edu.ar/|title=Universidad Nacional de San Juan|website=Unsj.edu.ar|access-date=17 July 2018|archive-date=7 December 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20201207052332/http://www.unsj.edu.ar/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidad Nacional de Tucumán]], Facultad de Arquitectura y Urbanismo, [[San Miguel de Tucumán|Tucumán]]<ref>{{cite web|url=http://www.unt.edu.ar/|title=Universidad Nacional de Tucumán |website=Unt.edu.ar|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidad Nacional del Litoral]], Facultad de Arquitectura, Diseño y Urbanismo, Santa Fe<ref>{{cite web|url=http://www.unl.edu.ar/|title=UNL|website=Unl.edu.ar|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidad Nacional del Nordeste]], Facultad de Arquitectura y Urbanismo<ref>{{cite web |url=http://www.unne.edu.ar/estudiando/carreras_grado.php |title=Universidad Nacional del Nordeste |access-date=2013-03-27 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20130312213844/http://www.unne.edu.ar/estudiando/carreras_grado.php |archive-date=2013-03-12}}</ref> [[Resistencia, Chaco]]<ref>{{cite web|url=http://arq.unne.edu.ar/|title=Facultad de Arquitectura y Urbanismo – UNNE|website=arq.unne.edu.ar|access-date=17 July 2018|archive-date=12 October 2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20171012090030/http://arq.unne.edu.ar/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidad Torcuato di Tella]], Escuela de Arquitectura y Estudios Urbanos, Buenos Aires<ref>{{cite web|url=http://www.utdt.edu/|title=Universidad Torcuato Di Tella|website=Utdt.edu|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Brazil===
{{Main|List of architecture schools in Brazil}}
* [[Centro Universitário Belas Artes de São Paulo]], [[CUBASP]], São Paulo<ref>{{cite web|url=http://www.belasartes.br|title=Belas Artes|website=Belasartes.br|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Centro Universitário Izabela Hendrix]], [[Belo Horizonte]]<ref>{{cite web|url=http://www.izabelahendrix.edu.br/|title=Instituto Metodista Izabela Hendrix —|website=Izabelahendrix.edu.br|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718055054/http://izabelahendrix.edu.br/|url-status=dead}}</ref>
* [[Escola da Cidade]], [[AEAUSP]], São Paulo<ref>{{Cite web |url=http://www.escoladacidade.edu.br/ |title=Archived copy |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180303152531/http://www.escoladacidade.edu.br/ |archive-date=2018-03-03 |url-status=dead}}</ref>
* [[Pontifícia Universidade Católica do Rio Grande do Sul]], [[PUC-RS]]<ref>{{cite web|url=http://www.pucrs.br/fau/|title=Home – Escola Politécnica|website=Escola Politécnica|access-date=17 July 2018|archive-date=16 April 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20160416183238/http://www.pucrs.br/fau/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidade de Brasília]], [[UnB]], Faculdade de Arquitetura e Urbanismo, [[Brasília]]<ref>{{cite web|url=http://www.fau.unb.br/|title=Home|website=Fau.unb.br|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717212954/http://www.fau.unb.br/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidade de Fortaleza]], UNIFOR, [[Fortaleza]]<ref>{{cite web|url=http://www.unifor.br/|title=Unifor|website=Unifor.br|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidade de São Paulo]], USP, Faculdade de Arquitetura e Urbanismo, [[São Paulo]]<ref>{{Cite web |url=http://www.usp.br/fau |title=FAU – USP | Faculdade de Arquitetura e Urbanismo da USP |access-date=2008-02-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080307203528/http://www.usp.br/fau/ |archive-date=2008-03-07 |url-status=dead}}</ref>
*[http://www.unifil.br/portal/ Centro Universitário Filadélfia] – UNIFIL, [[Londrina]], [[Paraná (state)|Paraná]], [http://www.unifil.br/ Portal]
* [[Universidade do Vale do Rio dos Sinos]], [[UNISINOS]]<ref>{{Cite web |url=http://www.unisinos.br/graduacao/arquitetura/ |title=| U n i s i n o s | - Graduação em Arquitetura e Urbanismo |access-date=2013-01-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20050301092827/http://www.unisinos.br/graduacao/arquitetura/ |archive-date=2005-03-01 |url-status=dead}}</ref>
* [[Universidade Estadual de Campinas]], [[UNICAMP]], Faculdade de Engenharia Civil, Arquitetura e Urbanismo, [[Campinas]]<ref>{{Cite web |url=http://www.fec.unicamp.br/ |title=Site da FEC |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180909125844/http://www.fec.unicamp.br/ |archive-date=2018-09-09 |url-status=dead}}</ref>
* [[Universidade Estadual de Londrina]] (UEL)<ref>{{cite web|url=http://www.uel.br/ctu/dau/curso.html|title=UEL >> Departamento de Arquitetura e Urbanismo >> O Curso de Arquitetura e Urbanismo|website=Uel.br|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidade Estadual Paulista Júlio de Mesquita Filho]], [[UNESP]]<ref>{{cite web|url=http://www.faac.unesp.br/|title=UNESP: Câmpus de Bauru – Faculdade de Arquitetura, Artes e Comunicação|website=faac.unesp.br|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidade Federal de Minas Gerais]], [[UFMG]], Faculdade de Arquitetura e Urbanismo, [[Belo Horizonte]]<ref>{{cite web|url=http://www.arquitetura.ufmg.br|title=EA – Escola de Arquitetura da UFMG|website=arquitetura.ufmg.br|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=May 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
* [[Universidade Federal de Pernambuco]], [[UFPE]]<ref>{{Cite web |url=http://www.ufpe.br/proacad/index.php?option=com_content&view=article&id=107&Itemid=138 |title=Universidade Federal de Pernambuco - Proacad |access-date=2013-01-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120527172838/http://www.ufpe.br/proacad/index.php?option=com_content&view=article&id=107&Itemid=138 |archive-date=2012-05-27 |url-status=dead}}</ref>
* [[Universidade Federal de Santa Catarina]]- UFSC<ref>{{cite web|url=http://www.arq.ufsc.br/|title=Arquitetura e Urbanismo|website=Arq.ufsc.br|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidade Federal de Uberlândia]] (UFU)<ref>{{Cite web |url=http://www.ufu.br/content/arquitetura-e-urbanismo-e-design |title=Universidade Federal de Uberlândia |access-date=2013-01-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20131020231045/http://www.ufu.br/content/arquitetura-e-urbanismo-e-design |archive-date=2013-10-20 |url-status=dead}}</ref>
* [[Universidade Federal de Viçosa]] (UFV)<ref>{{cite web|url=http://www.dau.ufv.br/|title=:: Departamento de Arquitetura e Urbanismo – UFV|website=dau.ufv.br|access-date=17 July 2018|archive-date=5 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180705193751/http://www.dau.ufv.br/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidade Federal do Ceará]], UFC, Curso de Arquitetura e Urbanismo, [[Fortaleza]]<ref>{{cite web|url=http://www.ufc.br/|title=Portal da UFC – Universidade Federal do Ceará – Página Inicial|website=ufc.br|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidade Federal do Espírito Santo]], [[UFES]]<ref>{{cite web|url=http://www.arquitetura.ufes.br/|title=Seja Bem-Vindo – Arquitetura e Urbanismo|website=arquitetura.ufes.br|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717213027/http://www.arquitetura.ufes.br/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidade Federal do Pará]], [[UFPA]]<ref>{{cite web|url=http://www.faufpa.wordpress.com|title=WordPress.com|website=faufpa.wordpress.com|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidade Federal do Paraná]], [[UFPR]]<ref>{{Cite web |url=http://www.cau.ufpr.br/ |title=::: Curso de Arquitetura e Urbanismo ::: UFPR ::: |access-date=2013-01-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120523170150/http://www.cau.ufpr.br/ |archive-date=2012-05-23 |url-status=dead}}</ref>
* [[Universidade Federal do Rio de Janeiro]], [[UFRJ]], Faculdade de Arquitetura e Urbanismo, [[Rio de Janeiro]]<ref>{{Cite web |url=http://www.fau.ufrj.br/ |title=Faculdade de Arquitetura e Urbanismo – FAU – UFRJ |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180820113111/http://www.fau.ufrj.br/ |archive-date=2018-08-20 |url-status=dead}}</ref>
* [[Universidade Federal do Rio Grande do Sul]], [[UFRGS]]<ref>{{Cite web |url=http://www.ufrgs.br/facarq/ |title=Faculdade de Arquitetura - UFRGS - Indice |access-date=2013-01-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090831110505/http://www.ufrgs.br/facarq/ |archive-date=2009-08-31 |url-status=dead}}</ref>
* [[Universidade Presbiteriana Mackenzie]], UPM, Faculdade de Arquitetura e Urbanismo, [[São Paulo]]<ref>{{Cite web |url=http://www.mackenzie.br/fau.html |title=Portal Mackenzie: FAU |access-date=2010-03-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100208224135/http://www.mackenzie.br/fau.html |archive-date=2010-02-08 |url-status=dead}}</ref>
* [[Universidade São Francisco]], USF, Curso de Arquitetura e Urbanismo, [[Itatiba]]<ref>{{Cite web |url=http://www.saofrancisco.edu.br/itatiba/graduacao/arquiteturaeurbanismo/ |title=Archived copy |access-date=2009-12-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100312075413/http://www.saofrancisco.edu.br/itatiba/graduacao/arquiteturaeurbanismo/ |archive-date=2010-03-12 |url-status=dead}}</ref>
* [[Universidade Tecnológica Federal do Paraná]], [[UTFPR]]<ref>{{cite web|url=http://www.dacoc.ct.utfpr.edu.br/|title=Página Inicial — Universidade Tecnológica Federal do Paraná|website=dacoc.ct.utfpr.edu.br|access-date=17 July 2018|archive-date=8 November 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20181108191110/http://dacoc.ct.utfpr.edu.br/|url-status=dead}}</ref>
===Chile===
* Pontificia Universidad Católica de Chile<ref>{{cite web|url=http://www.puc.cl|title=Pontificia Universidad Católica de Chile|website=puc.cl|access-date=17 July 2018}}</ref> Facultad de Arquitectura, Diseño y Estudios Urbanos<ref>{{Cite web |url=http://www.fadeu.puc.cl/ |title=Facultad de Arquitectura Diseño y Estudios UrbanosFacultad de Arquitectura Diseño y Estudios Urbanos - Pontificia Universidad Católica de Chile |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151015232645/http://fadeu.puc.cl/ |archive-date=2015-10-15 |url-status=dead}}</ref>
* Pontificia Universidad Católica de Valparaíso<ref>{{cite web|url=http://www.pucv.cl|title=Pontificia Universidad Católica de Valparaíso|website=pucv.cl|access-date=17 July 2018}}</ref> Escuela de Arquitectura y Diseño<ref>{{cite web|url=http://www.ead.pucv.cl|title=Escuela de Arquitectura y Diseño PUCV – Pontificia Universidad Católica de Valparaíso – Escuela de Arquitectura y Diseño PUCV – Pontificia Universidad Católica de Valparaíso|website=Escuela de Arquitectura y Diseño PUCV – Pontificia Universidad Católica de Valparaíso|access-date=17 July 2018}}</ref>
* Universidad Católica del Norte<ref>{{cite web|url=http://www.ucn.cl|title=Universidad Católica del Norte|website=Universidad Católica del Norte|access-date=17 July 2018}}</ref> Escuela de Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.escueladearquitecturaucn.cl/|title=Escuela de Arquitectura, Universidad Católica del Norte Antofagasta, Chile – Escuela de Arquitectura, Universidad Católica del Norte|website=escueladearquitecturaucn.cl|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718001300/http://www.escueladearquitecturaucn.cl/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidad de Chile]] Facultad de Arquitectura y Urbanismo, [[Santiago]]<ref>{{cite web|url=http://www.uchilefau.cl/|title=Facultad de Arquitectura y Urbanismo|website=uchilefau.cl|access-date=17 July 2018|archive-date=20 February 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20160220031806/http://www.uchilefau.cl/|url-status=dead}}</ref>
* Universidad Técnica Federico Santa María<ref>{{cite web|url=http://www.usm.cl/|title=Universidad Técnica Federico Santa María|website=Universidad Técnica Federico Santa María|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717213109/http://www.usm.cl/|url-status=dead}}</ref> Departamento de Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.arq.usm.cl|title=Departamento de Arquitectura USM · Universidad Técnica Federico Santa María|website=Departamento de Arquitectura USM · Universidad Técnica Federico Santa María|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=February 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
===Colombia===
* Pontificia Universidad Javeriana, Bogotá, Facultad de Arquitectura y Diseño<ref>{{Cite web |url=http://www.javeriana.edu.co/arquidis/principal.html |title=Facultad de Arquitectura y Dise |access-date=2009-06-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070610132047/http://www.javeriana.edu.co/arquidis/principal.html |archive-date=2007-06-10 |url-status=dead}}</ref>
* Universidad Catolica de Colombia, Facultad de Arquitectura, RIBA Accredited Program, [[Bogotá]]<ref>{{cite web|url=http://www.ucatolica.edu.co/|title=Universidad Catolica de Colombia|website=ucatolica.edu.co|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718001341/https://www.ucatolica.edu.co/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidad de America]], Facultad de Arquitectura y Urbanismo, Bogotá<ref>{{cite web|url=http://www.uamerica.edu.co/|title=Universidad de América.|website=uamerica.edu.co|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20070606224407/http://www.uamerica.edu.co/|archive-date=6 June 2007|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidad de Boyacá]], Facultad de Arquitectura y Bellas Artes, Programa de Arquitectura, Especialización en Diseño Urbano, Maestría en Urbanismo, Tunja, Boyacá<ref>{{cite web|url=http://www.uniboyaca.edu.co/|title=Universidad de Boyacá|website=uniboyaca.edu.co|access-date=17 July 2018|archive-date=6 June 2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20170606004601/http://editorial.uniboyaca.edu.co/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidad de Ibagué]], Facultad de Humanidades, Programa de Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.unibague.edu.co/|title=Universidad de Ibagué :: Comprometidos con el desarrollo regional|website=unibague.edu.co|access-date=17 July 2018|archive-date=20 July 2012|archive-url=https://web.archive.org/web/20120720064659/http://www.unibague.edu.co/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidad de La Salle, Colombia]], Universidad de La Salle, Facultad Facultad de Ciencias del Hábitat, Bogotá<ref>{{cite web|url=http://cienciasdelhabitat.lasalle.edu.co/ |title=Facultad de Ciencias del Hábitat |access-date=2012-01-10 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20130508133404/http://cienciasdelhabitat.lasalle.edu.co/ |archive-date=2013-05-08}}</ref>
* [[Universidad Nacional de Colombia]], Faculatad de Artes, Escuela de Arquitectura y Urbanismo, Bogotá<ref>{{cite web|url=http://www.unal.edu.co/|title=Universidad Nacional de Colombia: Universidad Nacional de Colombia|website=unal.edu.co|access-date=17 July 2018|archive-date=10 June 2007|archive-url=https://web.archive.org/web/20070610131018/http://www.unal.edu.co/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidad Piloto De Colombia]], Faculdad de Arquitectura y Artes, Programa de Arquitectura
* [[Universidad Pontificia Bolivariana]], Facultad de Arquitectura y Diseño, Medellín<ref>{{cite web|url=http://www.upb.edu.co/|title=Universidad Pontificia Bolivariana – UPB|website=upb.edu.co|access-date=17 July 2018}}</ref>
Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.unipiloto.edu.co/|title=Universidad Piloto de Colombia|website=unipiloto.edu.co|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717212940/http://www.unipiloto.edu.co/|url-status=dead}}</ref>
* Universidad San Buenaventura, Facultad de Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://www.usb.edu.co/|title=Universidad San Buenaventura – Colombia|website=usb.edu.co|access-date=17 July 2018|archive-date=23 February 2021|archive-url=https://web.archive.org/web/20210223043745/http://www.usb.edu.co/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidad Santo Tomas]], Facultad de Arquitectura, [[Tunja, Colombia|Tunja]]<ref>{{cite web|url=http://www.ustatunja.edu.co/|title=Universidad Santo Tomás|website=ustatunja.edu.co|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717212641/http://www.ustatunja.edu.co/|url-status=dead}}</ref>
* [[University of the Andes, Colombia|Universidad de los Andes]], Universidad de los Andes, Facultad de arquitectura y diseno, Bogotá<ref>{{Cite web |url=http://www.arquitectura.uniandes.edu.co/ |title=How to find your Windows 10 product key |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20161230223354/http://arquitectura.uniandes.edu.co/ |archive-date=2016-12-30 |url-status=dead}}</ref>
* [[University of Valle]], Facultad de Artes Integradas, Escuela de Arquitectura, Cali<ref>{{Cite web |url=http://www.univalle.edu.co/ |title=Universidad del Valle / Cali, Colombia – Universidad del Valle / Cali, Colombia |access-date=2009-01-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090316172817/http://www.univalle.edu.co/ |archive-date=2009-03-16 |url-status=dead}}</ref>
* [[University la Gran Colombia]], Facultad de arquitectura, Bogotá<ref>{{cite web|url=http://www.ugc.edu.co/|title=Universidad|website=ugc.edu.co|access-date=17 July 2018|archive-date=18 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180718001552/https://www.ugc.edu.co/|url-status=dead}}</ref>
===Ecuador===
* [[Central University of Ecuador]], School of Architecture and Urbanism, Quito
* [[Pontificia Universidad Católica del Ecuador]], Facultad de Arquitectura, Diseño y Artes, [[Quito, Ecuador|Quito]]<ref>{{cite web|url=http://www.puce.edu.ec/|title=Pontificia Universidad Católica del Ecuador|website=puce.edu.ec|access-date=17 July 2018}}</ref>
* [[Universidad Católica de Santiago de Guayaquil]], Guayaquil, Facultad de Arquitectura y Diseño<ref>{{Cite web |url=http://www2.ucsg.edu.ec/ |title=Universidad Católica de Santiago de Guayaquil - UCSG |access-date=2013-06-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130621080705/http://www.ucsg.edu.ec/ |archive-date=2013-06-21 |url-status=dead}}</ref> [[Guayaquil]]
* [[Universidad de Cuenca]], Cuenca, Ecuador, Facultad de Arquitectura
* [[Universidad San Francisco de Quito]], Facultad de Arquitectura y Diseño Interior, Cumbaya, Quito<ref>{{cite web|url=http://www.usfq.edu.ec/|title=Inicio – Universidad San Francisco de Quito|website=usfq.edu.ec|access-date=17 July 2018}}</ref>
=== Peru ===
* Universidad Peruana de Ciencias Applicadas, Facultad de Arquitectura, Lima<ref>{{Cite web|url=http://www.upc.edu.pe|title=Universidad Peruana de Ciencias Aplicadas – UPC {{!}} UPC|website=UPC|language=es|access-date=2017-04-17}}</ref>
* Pontificia Universidad Católica del Perú, Facultad de Arquitectura y Urbanismo, [[Lima]]<ref>{{cite web|url=http://www.pucp.edu.pe/|title=Pontificia Universidad Católica del Perú – PUCP|website=PUCP – Pontificia Universidad Católica del Perú|access-date=17 July 2018|archive-date=13 December 2006|archive-url=https://web.archive.org/web/20061213194236/http://www.pucp.edu.pe/|url-status=dead}}</ref>
* [[National University of Engineering|Universidad Nacional de Ingeniería]] [[Faculty of Architecture, Urbanism and Arts|Facultad de Arquitectura, Urbanismo y Artes]], Lima<ref>{{Cite web |url=http://www.arquitectura.edu.pe/ |title=Archived copy |access-date=2018-09-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170922124435/http://arquitectura.edu.pe/ |archive-date=2017-09-22 |url-status=dead}}</ref>
* [[National University of San Antonio Abad in Cuzco|Universidad Nacional de San Antonio Abad del Cusco]] Facultad de Arquitectura y Artes Plásticas, [[Cusco]]<ref>{{cite web|url=http://at.unsaac.edu.pe/|title=Escuela Profesional de Arquitectura – UNSAAC|website=Escuela Profesional de Arquitectura – UNSAAC|access-date=17 July 2018|archive-date=3 February 2014|archive-url=https://web.archive.org/web/20140203135658/http://at.unsaac.edu.pe/|url-status=dead}}</ref>
* [[Universidad Ricardo Palma]], Facultad de Arquitectura y Urbanismo<ref>{{cite web|title=Universidad Ricardo Palma|url=http://www.urp.edu.pe/|archive-url=https://web.archive.org/web/20100927030110/http://www.urp.edu.pe/|url-status=dead|archive-date=27 September 2010|date=27 September 2010|access-date=17 July 2018}}</ref>
===Uruguay===
* [[Universidad de la República]], Facultad de Arquitectura, [[Montevideo]]<ref>{{Cite web |url=http://www.farq.edu.uy/joomla/ |title=Facultad de Arquitectura | Universidad de la República - Home |access-date=2009-06-18 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090627024349/http://www.farq.edu.uy/joomla/ |archive-date=2009-06-27 |url-status=dead}}</ref>
* Universidad ORT, Facultad de Arquitectura, Montevideo<ref>{{cite web|url=http://www.ort.edu.uy/|title=ORT – Universidad ORT Uruguay|website=Ort.edu.uy|access-date=17 July 2018|archive-date=21 February 2021|archive-url=https://web.archive.org/web/20210221221538/https://www.ort.edu.uy/|url-status=dead}}</ref>
===Venezuela===
* [[Instituto Universitario Politecnico Santiago Mariño]], Maracaibo, Cabimas, Ciudad Ojeda, Barinas, Mérida, San Cristobal, Caracas, Valencia, Maracay, Barcelona, Maturín, Puerto Ordaz y Porlamar, Facultad De Arquitectura<ref>{{cite web|url=http://psm.edu.ve/|title=Politécnico Santiago Mariño|website=Psm.edu.ve|access-date=17 July 2018}}{{Dead link|date=August 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
* Facultad de Arquitectura y Urbanismo de la [[Universidad Central de Venezuela]] en [[Caracas]]<ref>{{Cite web |url=http://fau.ucv.ve/ |title=FAU UCV - Facultad de Arquitectura y Urbanismo - Bienvenido |access-date=2008-02-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080218200207/http://www.fau.ucv.ve/ |archive-date=2008-02-18 |url-status=dead}}</ref>
* Facultad de Arquitectura de la [[Universidad Santa María (Caracas)|Universidad Santa María]] en [[Caracas]]
* Escuela de Arquitectura de la [[Simón Bolívar University (Venezuela)|Universidad Simon Bolivar]] en [[Caracas]]<ref>{{cite web|url=http://www.da.usb.ve/|title=principal|website=da.usb.ve|access-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180628125942/http://www.da.usb.ve/|archive-date=28 June 2018|url-status=dead}}</ref>
* Facultad de Arquitectura y Urbanismo de la [[University of the Andes, Venezuela|Universidad de Los Andes]] en [[Mérida, Mérida|Mérida]]
* Facultad de Arquitectura y Diseño de la [[University of Zulia|Universidad del Zulia]] en [[Maracaibo]]
* Facultad de Arquitectura y Urbanismo de la [[Universidad de Carabobo]] en [[Valencia, Venezuela|Valencia]]
==Oceania==
===Australia===
{| class="wikitable sortable"
|-
! State
! City
! University
! Faculty
! School
! Year founded
! Reference
|-
| [[Australian Capital Territory]]
| [[Canberra]]
| [[University of Canberra]]
|School of Design and the Built Environment
|
|<ref>{{Cite web |url=http://www.canberra.edu.au/faculties/arts-design/architecture |title=Architecture : Faculty of Arts and Design : University of Canberra |access-date=2012-07-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120607025359/http://www.canberra.edu.au/faculties/arts-design/architecture |archive-date=2012-06-07 |url-status=dead}}</ref>
|-
| [[New South Wales]]
| [[Sydney]]
| [[University of New South Wales]]
| School of the Built Environment (Arts, Design, Architecture)
| School of Architecture
|
|<ref>{{Cite web |url=http://www.fbe.unsw.edu.au/ |title=FBE - Faculty of the Built Environment, UNSW, Sydney Australia |access-date=2008-01-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080122065827/http://www.fbe.unsw.edu.au/ |archive-date=2008-01-22 |url-status=dead}}</ref>
|-
| [[New South Wales]]
| [[Newcastle, Australia|Newcastle]]
| [[University of Newcastle (Australia)|University of Newcastle]]
| School of Architecture and Built Environment
| School of Architecture
| 1961
|<ref>[http://www.newcastle.edu.au/about-uon/governance-and-leadership/faculties-and-schools/faculty-of-engineering-and-built-environment/school-of-architecture-and-the-built-environment School of Architecture and the Built Environment webpage] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150623214941/http://www.newcastle.edu.au/about-uon/governance-and-leadership/faculties-and-schools/faculty-of-engineering-and-built-environment/school-of-architecture-and-the-built-environment |date=2015-06-23}}. Retrieved 2014-01-04</ref>
|-
| [[New South Wales]]
| [[Sydney]]
| [[University of Sydney]]
|
| [[University of Sydney School of Architecture, Design and Planning|Sydney School of Architecture, Design and Planning]]
|1920
|<ref>{{cite web|url=http://www.arch.usyd.edu.au/|title=Home|website=The University of Sydney|access-date=17 July 2018|archive-date=10 July 2010|archive-url=https://web.archive.org/web/20100710031321/http://www.arch.usyd.edu.au/|url-status=dead}}</ref>
|-
| [[New South Wales]]
| [[Sydney]]
| [[University of Technology, Sydney|University of Technology]]
| Faculty of Design, Architecture and Building
| School of Architecture
|
|<ref>{{cite web|url=http://www.dab.uts.edu.au/|title=Faculty of Design, Architecture and Building – University of Technology Sydney|website=dab.uts.edu.au|access-date=17 July 2018|archive-date=14 November 2013|archive-url=https://web.archive.org/web/20131114070942/http://www.dab.uts.edu.au/|url-status=dead}}</ref>
|
|-
| [[New South Wales]]
| [[Sydney]]
| [[Western Sydney University]]
| School of Engineering, Design and Built Environment
| Architecture
|2017
|<ref>{{Cite web |title=UWS Disciplines |url=https://www.westernsydney.edu.au/disciplines/by-school#soedbe |access-date=20 July 2023 |website=Western Sydney University |date=27 March 2023 |archive-date=22 July 2023 |archive-url=https://web.archive.org/web/20230722110511/https://www.westernsydney.edu.au/disciplines/by-school#soedbe |url-status=dead }}</ref>
|
|-
| [[Northern Territory]]
| [[Darwin, Northern Territory|Darwin]]
| [[Charles Darwin University]]
|
| School of Creative Arts and Humanities
|
|<ref>[http://www.cdu.edu.au/creative-arts-humanities/architecture CDU School of Creative Arts and Humanities webpage] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180710114835/http://www.cdu.edu.au/creative-arts-humanities/architecture |date=2018-07-10}}. Retrieved 2014-01-04</ref>
|-
| [[Queensland]]
| [[Brisbane]]
| [[Queensland University of Technology]]
| Faculty of Engineering<ref>{{Cite web |title=Faculty of Engineering |url=https://www.qut.edu.au/about/faculty-of-engineering |access-date=21 July 2023 |website=Queensland University of Technology |archive-date=15 October 2022 |archive-url=https://web.archive.org/web/20221015051102/https://www.qut.edu.au/about/faculty-of-engineering |url-status=dead }}</ref>
| School of Architecture and Built Environment
|1919<ref>{{Cite web |title=Centenary of Architecture at QUT, 1919—2019 |url=https://www.qut.edu.au/about/our-university/history/centenary-of-architecture |access-date=21 July 2023 |website=Queensland University of Technology (QUT)}}</ref>
|<ref>{{Cite web |url=http://www.bee.qut.edu.au/ |title=QUT | Faculty of Built Environment and Engineering | Home |access-date=2008-01-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080130095937/http://www.bee.qut.edu.au/ |archive-date=2008-01-30 |url-status=dead}}</ref>
|-
| [[Queensland]]
| [[Brisbane]]
| [[The University of Queensland]]
| School of Architecture, Design and Planning
| School of Architecture
|1937
|<ref>{{cite web|url=http://www.architecture.uq.edu.au/|title=School of Architecture|website=School of Architecture|access-date=17 July 2018|archive-date=16 April 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200416045407/https://www.architecture.uq.edu.au/|url-status=dead}}</ref>
|-
| [[Queensland]]
| [[Gold Coast, Queensland|Gold Coast]]
| [[Griffith University]]
| Griffith School of Environment
|
|
| (not accredited)<ref>[http://www.griffith.edu.au/environment-planning-architecture/architecture Architecture – Griffith University] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160305200321/http://www.griffith.edu.au/environment-planning-architecture/architecture |date=2016-03-05}}. Griffith.edu.au. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
|-
| [[Queensland]]
| [[Gold Coast, Queensland|Gold Coast]]
| [[Bond University]]
|
| Soheil Abedian School of Architecture
| 2011 (first accredited 2014)
|<ref>{{cite web|url=https://bond.edu.au/about-bond/academia/faculty-society-design/abedian-school-architecture|title=Abedian School of Architecture|website=Bond University|access-date=17 July 2018|archive-date=17 July 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180717213106/https://bond.edu.au/about-bond/academia/faculty-society-design/abedian-school-architecture|url-status=dead}}</ref>
|-
| [[South Australia]]
| [[Adelaide]]
| [[University of Adelaide]]
| School of Architecture and Civil Engineering
| School of Architecture and Landscape Architecture
|1958
|<ref>{{Cite web |title=School of Architecture and Civil Engineering |url=https://set.adelaide.edu.au/architecture-and-civil-engineering/ |access-date=21 July 2023 |website=University of Adeladie |archive-date=23 July 2023 |archive-url=https://web.archive.org/web/20230723130735/https://set.adelaide.edu.au/architecture-and-civil-engineering/ |url-status=dead }}</ref>
|-
| [[South Australia]]
| [[Adelaide]]
| [[University of South Australia]]
| UniSA Creative
| [[Louis Laybourne Smith School of Architecture and Design]]
|1906
|<ref>{{cite web |url=http://www.unisa.edu.au/arc/ |title=Louis Laybourne Smith School of Architecture and Design :: University of South Australia :: |access-date=2008-12-29 |url-status=dead |archive-url=https://web.archive.org/web/20090108013722/http://www.unisa.edu.au/arc/ |archive-date=2009-01-08}}</ref>
|-
| [[Tasmania]]
| [[Launceston, Tasmania|Launceston]]
| [[University of Tasmania]]
|College of Sciences and Engineering (Built, Digital and Natural Environments)
| School of Architecture and Design
|
|<ref>{{cite web|url=http://www.arch.utas.edu.au/|title=Home|date=4 April 2016|website=Architecture and Design – University of Tasmania, Australia|access-date=17 July 2018|archive-date=13 April 2012|archive-url=https://web.archive.org/web/20120413211301/http://www.arch.utas.edu.au/|url-status=dead}}</ref>
|-
| [[Victoria (Australia)|Victoria]]
| [[Geelong]]
| [[Deakin University]]
| School of Architecture and Built Environment
| School of Architecture
| 1972
|<ref>[http://www.deakin.edu.au/scitech/ab/index.php School of Architecture and Building]. Deakin.edu.au (2012-02-07). Retrieved on 2012-02-24.</ref>
|-
| [[Victoria (Australia)|Victoria]]
| [[Melbourne]]
| [[Monash University]]
| Art, Design and Architecture
| Department of Architecture
|
|<ref>[http://www.artdes.monash.edu.au/architecture/ Department of Architecture, Faculty of Art & Design] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20171130052420/http://www.artdes.monash.edu.au/architecture/ |date=2017-11-30}}. Artdes.monash.edu.au (2011-07-06). Retrieved on 2012-02-24.</ref>
|-
| [[Victoria (Australia)|Victoria]]
| [[Melbourne]]
| [[RMIT University]]
|
| [[RMIT School of Architecture and Design|School of Architecture and Design]]
|
|<ref>[http://www.rmit.edu.au/architecturedesign School of Architecture and Design] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100405075846/http://www.rmit.edu.au/architecturedesign |date=2010-04-05}}. RMIT. Retrieved on 2012-02-24.</ref>
|-
| [[Victoria (Australia)|Victoria]]
| [[Melbourne]]
| [[University of Melbourne]]
| Faculty of Architecture, Building and Planning
| Melbourne School of Design, Architecture
|1919 (Bachelor's degree started 1927, first bachelor's degrees 1931)<ref>{{Cite web |title=Melbourne School of Design — About |url=https://msd.unimelb.edu.au/about |access-date=20 July 2023 |website=University of Melbourne |archive-date=23 July 2023 |archive-url=https://web.archive.org/web/20230723132553/https://msd.unimelb.edu.au/about |url-status=dead }}</ref>
|<ref>{{cite web|url=http://www.abp.unimelb.edu.au/|title=Melbourne School of Design|date=28 May 2018|website=Melbourne School of Design|access-date=17 July 2018|archive-date=22 July 2014|archive-url=https://web.archive.org/web/20140722175952/http://www.abp.unimelb.edu.au/|url-status=dead}}</ref>
|-
| [[Western Australia]]
| [[Perth]]
| [[Curtin University]]
| School of Design and Built Environment
| School of Architecture
|1968
|<ref>[http://www.humanities.curtin.edu.au/schools/BE/architecture_interiorarchitecture/ Humanities: Schools & Departments – Architecture & Interior Architecture] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20151031053045/http://www.humanities.curtin.edu.au/schools/BE/architecture_interiorarchitecture/ |date=2015-10-31}}. Humanities.curtin.edu.au (2011-07-26). Retrieved on 2012-02-24.</ref>
|-
| [[Western Australia]]
| [[Perth]]
| [[University of Western Australia]]
| Faculty of Architecture, Landscape and Visual Arts
| School of Architecture
|
|<ref>{{cite web|url=http://www.alva.uwa.edu.au/|title=School of Design|publisher=The University of Western Australia|website=alva.uwa.edu.au|access-date=17 July 2018|archive-date=16 October 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20181016174852/http://www.alva.uwa.edu.au/|url-status=dead}}</ref>
|}
===New Zealand===
* [[Unitec New Zealand]], architecture and landscape, [[Auckland]]<ref>{{cite web|url=http://www.unitec.ac.nz/|title=Unitec – Study a Certificate, Diploma, Degree, Postgraduate in Auckland|website=unitec.ac.nz|access-date=17 July 2018|archive-date=24 September 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180924124924/https://www.unitec.ac.nz/|url-status=dead}}</ref>
* [[University of Auckland]], [[University of Auckland Faculty of Creative Arts and Industries|National Institute of Creative Arts and Industries]], School of Architecture and Planning, Auckland<ref>{{cite web|url=http://www.creative.auckland.ac.nz/uoa/architecture-and-planning|title=School of Architecture and Planning – The University of Auckland|website=creative.auckland.ac.nz|access-date=17 July 2018|archive-date=4 February 2014|archive-url=https://web.archive.org/web/20140204014036/http://www.creative.auckland.ac.nz/uoa/architecture-and-planning|url-status=dead}}</ref>
* [[Victoria University of Wellington]], School of Architecture, [[Wellington]]<ref>{{cite web|url=http://www.vuw.ac.nz/architecture|title=School of Architecture – Victoria University of Wellington|website=vuw.ac.nz|access-date=17 July 2018|archive-date=18 December 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20191218193912/http://www.vuw.ac.nz/architecture/|url-status=dead}}</ref>
* [[Ara Institute of Canterbury]], Bachelor of Architectural Studies (Architectural Technology), [[Christchurch]]<ref>{{Cite web |url=http://www.ara.ac.nz/study-options/qualifications-and-courses/programmes/Bachelor-of-Architectural-Studies-Architectural-Technology.xml |title=Bachelor of Architectural Studies (Architectural Technology) - Ara |access-date=2017-10-10 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171011021731/http://www.ara.ac.nz/study-options/qualifications-and-courses/programmes/Bachelor-of-Architectural-Studies-Architectural-Technology.xml |archive-date=2017-10-11 |url-status=dead}}</ref>
==Kundivihira==
{{Reflist}}
==External links==
* [http://www.vitruvio.ch/arc/schools/schools.php vitruvio.ch Architectural schools in the world] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160303195552/http://www.vitruvio.ch/arc/schools/schools.php |date=2016-03-03 }}
*[http://www.arch2o.com/top-architecture-universities-in-the-uk/ Top Architecture Universities in the UK] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20161228201627/http://www.arch2o.com/top-architecture-universities-in-the-uk/ |date=2016-12-28 }}
* [https://archive.today/20130216043303/http://www.graduatearchitecture.com/ARCHSCHOOLS/archschools_en.html World's best architecture schools]
{{DEFAULTSORT:List Of International Architecture Schools}}
[[Category:Lists of architecture schools| ]]
[[Category:Architecture schools|*]]
0snbzam3e04rd61oi3r8ivppv9yofqs
Mansoura University
0
27647
137547
137320
2026-05-25T00:38:16Z
InternetArchiveBot
118
Rescuing 9 sources and tagging 5 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
137547
wikitext
text/x-wiki
{{Short description|Public university in Egypt}}
{{Databox}}
{{Infobox university
|Sname =
|native_name = جامعة المنصورة <br />''Gāmaʿat al-Mansoura''
|image_name = Mansoura University.jpg
|image_size =
|caption =
|latin_name =
|motto =
|mottoeng =
|established = {{start date and age|1972}}
|type = [[Public University|Public]]
|affiliation =
|endowment =
|chancellor =
|president = Yousef Sherif Khater
|dean =
|faculty =
|staff =
|students =
|undergrad =
|postgrad =
|doctoral =
|other =
|city = [[Mansoura]]
|province =
|country = [[Egypt]]
|campus =
|former_names =
|free_label =
|free =
|nickname =
|affiliations =
|website = [https://www.mans.edu.eg/en https://www.mans.edu.eg/en]
|logo =
|footnotes =
}}
'''Mansoura University''' nyɛla din be [[Mansoura]] city, [[Egypt]] ka bɛ daa pilli li yuuni 1972. Di nyɛla din be [[Nile Delta]] sunsuun. Di nyɛla Egypt university kara la yini ka nyɛ din sɔŋ Mansoura mini Egypt kaya ni taada pam.
==Taarihi ==
Bɛ daa pilli la faculty of medicine yuuni 1962 ka daa nyɛ yaɣili zaŋ n-ti [[Cairo University]].<ref>{{Cite web|title=Cairo University|url=https://cu.edu.eg/Home|access-date=2021-06-04|website=cu.edu.eg}}</ref> Yuuni 1972, tiŋgbani zuɣulan daa yɛliya ni o yɛn pilli la lala shikuru ŋɔ ka daa boli "East Delta University". Di yuli ŋɔ nyɛla bɛ ni daa taɣi shɛli yuuni Mansoura University yuuni 1973.
Yuuni 2018, ''[[Mansourasaurus]]'',<ref>{{Cite web|last=Community|first=Nature Portfolio Ecology & Evolution|date=2018-01-29|title=Mansourasaurus- A story from the land of Pharaoh and Dinosaurs|url=https://natureecoevocommunity.nature.com/posts/29712-mansourasaurus-a-story-from-the-land-of-pharaoh-and-dinosaurs|access-date=2021-06-04|website=Nature Portfolio Ecology & Evolution Community|language=en|archive-date=2021-06-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20210604172215/https://natureecoevocommunity.nature.com/posts/29712-mansourasaurus-a-story-from-the-land-of-pharaoh-and-dinosaurs|url-status=dead}}</ref> [[genus]] zaŋ n-ti [[herbivorous]] [[lithostrotian]] [[sauropod]] [[dinosaur]],<ref>{{Cite web|title=Sauropod {{!}} dinosaur infraorder|url=https://www.britannica.com/animal/sauropod|access-date=2021-06-04|website=Encyclopedia Britannica|language=en}}</ref> nyɛla bɛ ni daa baŋ shɛli, Mansoura University [[paleontologist]] [[Hesham Sallam]] nyɛ ban daa baŋ li maa.<ref name="Kaplan2018">{{cite journal |last=Kaplan |first=Karen |title=Why this dinosaur from Egypt is a big deal in more ways than one |journal=Los Angeles Times |url=http://www.latimes.com/science/sciencenow/la-sci-sn-dinosaur-egypt-mansourasaurus-20180129-story.html |date=29 January 2018 |access-date=30 January 2018}}</ref>
== Ranking ==
{{Infobox university rankings
| ARWU_W = 601–700 |ARWU_W_year = 2023| ARWU_W_ref =<ref>{{cite web|url=https://www.shanghairanking.com/rankings/arwu/2023|title=Academic Ranking of World Universities 2023|website=shanghairanking.com|access-date=24 February 2023}}</ref>
| QS_W = 1001–1200 | QS_W_year = 2024| QS_W_ref = <ref>{{cite web|url=https://www.topuniversities.com/universities/mansoura-university|title=QS World University Rankings: Mansoura University|date=29 June 2023|website=Top Universities|access-date=29 June 2023}}</ref>
| THE_W = 801–1000 |THE_W_year = 2024| THE_W_ref = <ref>{{cite web|url=https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings/mansoura-university|title=Mansoura University|date=28 September 2023|website=Times Higher Education (THE)|access-date=28 September 2023}}</ref>
| USNWR_W = =447 | USNWR_W_year = 2023 | USNWR_W_ref =<ref name="USNWR">{{cite web|url=https://www.usnews.com/education/best-global-universities/mansoura-university-508398|title=Mansoura University|author=U.S. News|access-date=27 February 2024}}</ref>
}}
Lahabali din yina [[Times Higher Education World University Rankings|Times Higher Education (THE)]] (''Edition: 2020'') wuhiya ni Mansoura University nyɛla din dɔ:<ref>{{Cite web|url=https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings/mansoura-university|title=University {{!}} World University Rankings 2020|website=timeshighereducation.com/|access-date=2020-02-23}}</ref>
* World Ranking: 401–500<ref>{{Cite web|date=2018-09-19|title=World University Rankings|url=https://www.timeshighereducation.com/world-university-rankings|access-date=2021-06-04|website=Times Higher Education (THE)|language=en}}</ref>
* Egyptian Ranking: 2<ref>{{Cite web|title=Egypt {{!}} Ranking Web of Universities: Webometrics ranks 30000 institutions|url=https://www.webometrics.info/en/aw/Egypt|access-date=2021-06-04|website=www.webometrics.info}}</ref>
== Faculties and institutes ==
*The Faculty of Computers and Information Sciences<ref>{{Cite web|title=Faculty of Computers & Information, Mansoura University, Egypt - Home|url=http://csifac.mans.edu.eg/en|access-date=2021-05-17|website=csifac.mans.edu.eg|archive-date=2021-10-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20211019174356/http://csifac.mans.edu.eg/en|url-status=dead}}</ref>
*The Faculty of Engineering<ref>{{Cite web|title=Home|url=http://engfac.mans.edu.eg/en|access-date=2021-05-17|website=Faculty of Commerce, Mansoura University, Egypt|language=en-gb}}{{Dead link|date=May 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
*The Faculty of Science<ref>{{Cite web|title=Home - Faculty of Science, Mansoura University|url=http://scifac.mans.edu.eg/en|access-date=2021-05-17|website=scifac.mans.edu.eg|archive-date=2021-10-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20211020055857/http://scifac.mans.edu.eg/en|url-status=dead}}</ref>
*The Faculty of Agriculture <ref>{{Cite web|title=Home - Faculty of Agriculture - Mansoura University|url=http://agrfac.mans.edu.eg/en|access-date=2021-05-17|website=agrfac.mans.edu.eg|archive-date=2021-10-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20211019191940/http://agrfac.mans.edu.eg/en|url-status=dead}}</ref>
*The Faculty of Arts<ref>{{Cite web|last=Art|first=Faculty|title=Faculty of Art|url=https://artsfac.mans.edu.eg/en/|access-date=2024-06-03|archive-date=2024-06-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20240603104255/https://artsfac.mans.edu.eg/en/|url-status=dead}}</ref>
*The Faculty of Commerce<ref>{{Cite web|title=Home|url=http://comfac.mans.edu.eg/en|access-date=2021-05-17|website=Faculty of Commerce, Mansoura University, Egypt|language=en-gb|archive-date=2024-06-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20240605100536/http://comfac.mans.edu.eg/en/|url-status=dead}}</ref>
*The Faculty of Dental Medicine<ref>{{Cite web|title=dental medicine|url=https://dentfac.mans.edu.eg/|access-date=2024-06-03|archive-date=2024-06-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20240606020757/https://dentfac.mans.edu.eg/|url-status=dead}}</ref>
*The Faculty of Law<ref>{{Cite web|title=Home - Faculty of Law, Mansoura University|url=http://lawfac.mans.edu.eg/en|access-date=2021-05-17|website=lawfac.mans.edu.eg|archive-date=2021-10-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20211019105830/http://lawfac.mans.edu.eg/en|url-status=dead}}</ref>
*The Faculty of Medicine<ref>{{Cite web|title=Faculty of Medicine, Mansoura University, Egypt - Home|url=https://medfac.mans.edu.eg/index.php/en/|access-date=2021-05-17|website=medfac.mans.edu.eg|archive-date=2024-06-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20240617105129/http://medfac.mans.edu.eg/index.php/en/|url-status=dead}}</ref>
*The Faculty of Pharmacy & Clinical Pharmacy<ref>{{Cite web|title=Faculty of Pharmacy, Mansoura University, Egypt - Home|url=http://pharfac.mans.edu.eg/index.php?lang=en|access-date=2021-05-17|website=pharfac.mans.edu.eg|archive-date=2024-06-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20240603104255/http://pharfac.mans.edu.eg/index.php?lang=en|url-status=dead}}</ref>
*The Faculty of Tourism and Hotels<ref>{{Cite web|title=Home - Faculty of Tourism and Hotels, Mansoura University, Egypt|url=http://thfac.mans.edu.eg/en|access-date=2021-05-17|website=thfac.mans.edu.eg}}{{Dead link|date=June 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
*The Faculty of Veterinary Medicine<ref>{{Cite web|title=Home - Faculty of Veterinary Medicine, Mansoura University|url=http://vetfac.mans.edu.eg/en|access-date=2021-05-17|website=vetfac.mans.edu.eg|archive-date=2024-06-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20240603104255/http://vetfac.mans.edu.eg/en|url-status=dead}}</ref>
*The Faculty of Nursing<ref>{{Cite web|title=Nursing Faculty - Mansoura University - Egypt - Nursing Faculty - Mansoura University|url=http://nurfac.mans.edu.eg/en|access-date=2021-05-17|website=nurfac.mans.edu.eg|archive-date=2024-06-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20240603104255/http://nurfac.mans.edu.eg/en|url-status=dead}}</ref>
*The Faculty of Physical Education<ref>{{Cite web|title=Home - Faculty of Physical Education, Mansoura University, Egypt|url=http://spofac.mans.edu.eg/index.php?lang=en|access-date=2021-05-17|website=spofac.mans.edu.eg}}{{Dead link|date=May 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
*The Faculty of Kindergarten<ref>{{Cite web|title=Faculty of Education for Childhood, Mansoura University,Egypt - Mansoura University - Home|url=http://kinderfac.mans.edu.eg/en|access-date=2021-05-17|website=kinderfac.mans.edu.eg|archive-date=2021-10-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20211023071312/http://kinderfac.mans.edu.eg/en/|url-status=dead}}</ref>
*The Faculty of Specific Education<ref>{{Cite web|title=Special Education Faculty - Mansoura University - Home|url=http://sefac.mans.edu.eg/en|access-date=2021-05-17|website=sefac.mans.edu.eg|archive-date=2021-10-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20211019162944/http://sefac.mans.edu.eg/en|url-status=dead}}</ref>
*Technical Institute of Nursing
*The Faculty of Media Literature
*The Faculty of Fine Arts <ref>{{Cite web|title=Fine Arts|url=https://fineartsfac.mans.edu.eg/|access-date=2024-06-03|archive-date=2023-09-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20230927191706/https://fineartsfac.mans.edu.eg/|url-status=dead}}</ref>
== Hospitals and medical centers ==
*Urology and Nephrology Center<ref>{{Cite web|title=Urology & Nephrology Center-Mansoura University-Egypt - Urology and Nephrology Center, Mansoura University, Egypt|url=http://www.unc.edu.eg/en/|access-date=2021-06-04|website=www.unc.edu.eg}}{{Dead link|date=May 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
*Specialized Medical Hospital<ref>{{Cite web|title=Medical Hospital|url=https://smh.mans.edu.eg/en/}}{{Dead link|date=May 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
*Gastroenterology Surgical Center<ref>{{Cite web|last=webmaster|title=Gastroenterology Surgical Center|url=https://www.mans.edu.eg/en/discover-mansoura-university/1078-gastroenterology-surgical-center|access-date=2021-06-04|website=Mansoura University, Egypt|language=en-gb}}</ref>
*Mansoura University Hospitals<ref>{{Cite web|title=Mansoura university hospitals|url=https://muh.mans.edu.eg/en/contacts/9-mansoura-university-hospitals|access-date=2024-06-03|archive-date=2021-06-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20210604220025/https://muh.mans.edu.eg/en/contacts/9-mansoura-university-hospitals|url-status=dead}}</ref>
*[[Emergency]] Hospital
*Mansoura University Children's Hospital<ref>{{Cite web|title=Mansoura University Children Hospital - Home|url=http://much.mans.edu.eg/en/|access-date=2021-06-04|website=much.mans.edu.eg|archive-date=2024-06-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20240605064655/http://much.mans.edu.eg/en/|url-status=dead}}</ref>
*Oncology Center<ref>{{Cite web|title=Oncology Center|url=https://ocmu.mans.edu.eg/en/|access-date=2024-06-03|archive-date=2024-06-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20240603104255/https://ocmu.mans.edu.eg/en/|url-status=dead}}</ref>
*Ophthalmic Center<ref>{{Cite web|title=OphthalmologyCenter|url=http://www1.mans.edu.eg/FacMed/english/centers/ophthalmologycenter/default.htm|access-date=2021-06-04|website=www1.mans.edu.eg|archive-date=2021-06-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20210604172222/http://www1.mans.edu.eg/FacMed/english/centers/ophthalmologycenter/default.htm|url-status=dead}}</ref>
*Medical Experimental Research Center (MERC)<ref>{{Cite web|title=MERC|url=http://www1.mans.edu.eg/FacMed/centers/merc/Default.htm|access-date=2021-06-04|website=www1.mans.edu.eg|archive-date=2019-09-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20190920054829/http://www1.mans.edu.eg/FacMed/centers/merc/default.htm|url-status=dead}}</ref>
== Special centers and units ==
*Communication and Information Technology Center<ref>{{Cite web|title=Home - Communications and Information Technology Center, Mansoura University, Egypt|url=http://citc.mans.edu.eg/en|access-date=2021-06-04|website=citc.mans.edu.eg|archive-date=2023-10-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20231014184305/http://citc.mans.edu.eg/en|url-status=dead}}</ref>
*Water Sanitary Drainage and Industrial Projects Center<ref>{{Cite web|title=Center of water Sanitary Drainage and Industrial Projects|url=http://centers.mans.edu.eg/water/eindex.htm|access-date=2021-06-04|website=centers.mans.edu.eg|archive-date=2023-10-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20231014130307/http://centers.mans.edu.eg/water/eindex.htm|url-status=dead}}</ref>
*Engineering Studies Research and Consultancies Center
*Technical Laboratory Scientific Services Center<ref>{{Cite web|title=Technical Laboratory Scientific Services Center|url=https://engfac.mans.edu.eg/index.php/en/about-7/center-for-technical-laboratory-and-scientific-services|access-date=2024-06-03|archive-date=2021-06-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20210605190943/https://engfac.mans.edu.eg/index.php/en/about-7/center-for-technical-laboratory-and-scientific-services|url-status=dead}}</ref>
*Information, Documentation and Decision Support Center
*Values Studies and Nationals Affiliation Center
*Managerial Training & Consulting Center
*Scientific Computing Center (SCC)<ref>{{Cite web|last=webmaster|title=Scientific Computing Center (SCC)|url=https://www.mans.edu.eg/en/discover-mansoura-university/1080-scientific-computing-center-scc|access-date=2021-06-04|website=Mansoura University, Egypt|language=en-gb}}</ref>
*Public Service Center
*Mansoura University Nanotechnology Center<ref>{{Cite web|last=webmaster|title=Nano Technology Center|url=https://www.mans.edu.eg/en/discover-mansoura-university/1085-nano-technology-center|access-date=2021-06-04|website=Mansoura University, Egypt|language=en-gb}}</ref>
*Mansoura University Staff Club
*English for Specific Purposes Center (ESPC)<ref>{{Cite web|title=English for Specific Purposes Center (ESPC), Mansoura University, Egypt|url=http://www2.mans.edu.eg/centers/espc/english/|access-date=2021-06-04|website=www2.mans.edu.eg|archive-date=2024-06-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20240603104258/http://www2.mans.edu.eg/centers/espc/english/|url-status=dead}}</ref>
*Childhood Care Development Center
*Arabic Language Learning Center for non-native speakers
*Elearning Unit (ELU)
*UNIVERSITY CENTERS FOR CAREER DEVELOPMENT<ref>{{Cite web|title=Main Page {{!}} University Center For Career Development|url=http://uccd.mans.edu.eg/|access-date=2021-06-04|website=uccd.mans.edu.eg}}{{Dead link|date=May 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>
*Glass Research Group<ref>{{Cite web|title=Glass Research Group|url=https://www.researchgate.net/lab/Glass-research-Lab-Hamdy-Doweidar}}</ref>
==Notable alumni and faculty members==
{{main|Category:Mansoura University alumni}}
*[[Mohamed Ghoneim]]
*[[Kareem Mohamed Abu-Elmagd]]
*[[Hamdy Doweidar]]
*[[Ayman Nour]]
*[[Khairat el-Shater]]
*[[Mohamed Mansi Qandil]]
*[[Hesham Sallam|Hesham Salam]]
*[[Farha Elshenawey]]
== Lihimi m-pahi ==
* [[List of Islamic educational institutions]]
== Kundivihira ==
{{Reflist}}
== External links ==
* [http://www.mans.edu.eg/en Mansoura University official website] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210508154609/https://www.mans.edu.eg/en/ |date=2021-05-08 }}
{{Association of African Universities}}
{{Universities in Egypt}}
{{authority control}}
[[Category:Mansoura University| ]]
[[Category:Universities in Egypt]]
[[Category:1972 establishments in Egypt]]
[[Category:Educational institutions established in 1972]]
{{Egypt-university-stub}}
2kip83kets66f0mlve9nxv8sqt73fx8
List of movie theaters
0
31666
137554
132572
2026-05-25T05:25:42Z
CommonsDelinker
128
Removing [[:c:File:Parc_de_la_Villette,_Geode.jpg|Parc_de_la_Villette,_Geode.jpg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Krd|Krd]] because: [[:c:Commons:Deletion requests/File:Parc de la Villette, Geode.jpg|]].
137554
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
Dinbɔŋɔ nyɛla sinii lihibu duu yuya din niŋ bayana Wikipedia article nima puuni. A ni tooi lahi n nya [[List of movie theater chains]] din n kaai n gili dunia zaa.
== Armenia ==
{| class='wikitable sortable' style="width:100%"
!Name
!Description
!Country
!Coordinates
!Image
|-
| [[Moscow Cinema]]
| Notable cinema in [[Yerevan]], Armenia
| [[Armenia]]
|
| [[File:Moscow cinema in Yerevan.jpg|center|100px]]
|-
| [[Nairi Cinema]]
| Oldest movie theatre in Yerevan, Armenia
| [[Armenia]]
|
| [[File:Кинотеатр Наири.jpg|center|100px]]
|}
== Bangladesh ==
{| class='wikitable sortable' style="width:100%"
!Name
!Description
!Country
!Coordinates
!Image
|-
| [[Blockbuster Cinemas]]
|
| [[Bangladesh]]
|
| [[File:Blockbuster-cinemas JFP.jpg|center|100px]]
|-
|[[CineScope]]
|First [[mini theater]] in the country
| [[Bangladesh]]
|
|
|-
| [[Lion Cinemas]]
|
| [[Bangladesh]]
|
| [[File:Lion Cinemas.jpg|center|100px]]
|-
| [[Monihar]]
|
| [[Bangladesh]]
|
| [[File:Front view of Monihar Cinema Hall.jpg|center|100px]]
|-
| [[Shyamoli Cinema]]
|
| [[Bangladesh]]
|
|
|-
| [[Star Cineplex]]
|
| [[Bangladesh]]
|
| [[File:Star Cineplex, Bashundhara, Dhaka, Bangladesh.jpg|center|100px]]
|-
|}
== Canada ==
{| class='wikitable sortable' style="width:100%"
!Name
!Description
!Country
!Coordinates
!Image
|-
| [[Cinémathèque québécoise]]
|
| [[Canada]]
| {{Coord|45.5139|-73.5625|display=inline}}
| [[File:Cinematheque quebecoise.JPG|center|100px]]
|-
| [[Corona Theatre]]
| Theatre in Montreal
| [[Canada]]
| {{Coord|45.483055555556|-73.575277777778|display=inline}}
| [[File:Theatre Corona 02.JPG|center|100px]]
|-
| [[Eglinton Theatre]]
|
| [[Canada]]
| {{Coord|43.704444|-79.410556|display=inline}}
| [[File:Eglinton Theatre.jpg|center|100px]]
|-
| [[Garneau Theatre]]
|
| [[Canada]]
| {{Coord|53.5231|-113.512|display=inline}}
| [[File:Garneau Theater 1.jpg|center|100px]]
|-
| [[Rex Theatre (Whitewood)|Rex Theatre]]
|
| [[Canada]]
| {{Coord|50.3298|-102.26697|display=inline}}
|
|-
| [[Royal Cinema]]
|
| [[Canada]]
|
| [[File:The Royal Cinema.jpg|center|100px]]
|}
== Finland ==
{| class='wikitable sortable' style="width:100%"
!Name
!Description
!Country
!Coordinates
!Image
|-
| [[Imatra (cinema)|Imatra]]
|
| [[Finland]]
|
| [[File:Elokuvateatteri Imatran muistomerkki.jpg|center|100px]]
|-
| [[Tennispalatsi]]
| Building in Helsinki, Finland
| [[Finland]]
| {{Coord|60.169722222222|24.930277777778|display=inline}}
| [[File:Tennispalatsi Helsinki.jpg|center|100px]]
|}
== France ==
{| class='wikitable sortable' style="width:100%"
!Name
!Description
!Country
!Coordinates
!Image
|-
| [[Cinéma du Panthéon]]
|
| [[France]]
| {{Coord|48.84751111|2.34228333|display=inline}}
|
|-
| [[L'Arlequin]]
|
| [[France]]
| {{Coord|48.8511107|2.3305178|display=inline}}
| [[File:L'Arlequin.JPG|center|100px]]
|-
| [[L'Idéal Cinéma Jacques Tati|L'Idéal Cinéma démolished]] on 1995
| Movie theater
| [[France]]
| {{Coord|50.33055556|3.25194444|display=inline}}
| [[File:Hôtel du Syndicat des verriers D' Aniche (Idéal Cinéma) démoli en 1993.jpg|center|100px]]
|-
| [[La Géode]]
| Geodesic dome in Paris
| [[France]]
| {{Coord|48.89444444|2.38861111|display=inline}}
|
|-
| [[Le Balzac]]
| Movie theater in Paris
| [[France]]
| {{Coord|48.8726|2.29958|display=inline}}
|
|-
| [[Le Champo]]
|
| [[France]]
| {{Coord|48.85003611|2.34313611|display=inline}}
| [[File:Le Champollion.JPG|center|100px]]
|-
| [[Le Grand Rex]]
| Cinema in Paris, France
| [[France]]
| {{Coord|48.870502777778|2.347725|display=inline}}
| [[File:Legrandrexfacade.jpg|center|100px]]
|-
| [[Max Linder Panorama]]
|
| [[France]]
| {{Coord|48.87136944|2.34486667|display=inline}}
|
|-
| [[Studio des Ursulines|The Studio des Ursulines]]
| Cinema in Paris
| [[France]]
| {{Coord|48.8427|2.3419|display=inline}}
| [[File:Le Studio des Ursulines.JPG|center|100px]]
|}
== Germany ==
{| class='wikitable sortable' style="width:100%"
!Name
!Description
!Country
!Coordinates
!Image
|-
| [[Kino Babylon|Babylon]]
| Movie theater in Berlin, Germany
| [[Germany]]
| {{Coord|52.5258|13.4119|display=inline}}
| [[File:Berlin, Mitte, Rosa-Luxemburg-Strasse 30, Wohnanlage und Kino Babylon.jpg|center|100px]]
|-
| [[Kino International]]
|
| [[Germany]]
| {{Coord|52.5203|13.4228|display=inline}}
| [[File:Berlin, Mitte, Karl-Marx-Allee 33, Kino International.jpg|center|100px]]
|}
== Italy ==
{| class='wikitable sortable' style="width:100%"
!Name
!Description
!Country
!Coordinates
!Image
|-
| [[Teatro Adriano]]
|
| [[Italy]]
| {{Coord|41.905894|12.469771|display=inline}}
| [[File:Prati - teatro Adriano 1040957.JPG|center|100px]]
|-
| [[Teatro Dante (Sansepolcro)|Teatro Dante]]
| Theatre and cinema in Sansepolcro (Italy)
| [[Italy]]
| {{Coord|43.569538888889|12.144119444444|display=inline}}
| [[File:Sansepolcro, Cinema Teatro Dante Fronte.jpg|center|100px]]
|}
== Netherlands ==
{| class='wikitable sortable' style="width:100%"
!Name
!Description
!Country
!Coordinates
!Image
|-
| [[EYE Film Institute Netherlands]]
| Dutch archive and museum for cinema
| [[Netherlands]]
| {{Coord|52.384411|4.900594|display=inline}}
| [[File:EYE Filmmuseum.jpg|center|100px]]
|-
| [[Melkweg]]
|
| [[Netherlands]]
| {{Coord|52.364778|4.881336|display=inline}}
| [[File:MelkwegAmsterdam.jpg|center|100px]]
|-
| [[PandaVision]]
|
| [[Netherlands]]
| {{Coord|51.648719|5.046635|display=inline}}
| [[File:Pandadroom ingang.jpg|center|100px]]
|-
| [[Rialto (theater)|Rialto]]
|
| [[Netherlands]]
| {{Coord|52.353056|4.893889|display=inline}}
| [[File:Rialto Amsterdam.jpg|center|100px]]
|-
| [[Royal Theater Heerlen]]
|
| [[Netherlands]]
| {{Coord|50.88972|5.975|display=inline}}<br/>{{Coord|50.88992|5.97532|display=inline}}
| [[File:BioscoopRoyal1.JPG|center|100px]]
|-
| [[Toneelschuur]]
|
| [[Netherlands]]
| {{Coord|52.381666666667|4.6391666666667|display=inline}}
| [[File:Toneelschuur-Haarlem-Lange-Begijnestraat.jpg|center|100px]]
|-
| [[Tuschinski Theatre|Tuschinski]]
|
| [[Netherlands]]
| {{Coord|52.366111|4.894444|display=inline}}
| [[File:Tuschinski front.jpg|center|100px]]
|}
== Poland ==
{| class='wikitable sortable' style="width:100%"
!Name
!Description
!Country
!Coordinates
!Image
|-
| [[Atlantic (cinema)|Atlantic]]
| Notable cinema in Warsaw, Poland
| [[Poland]]
|
| [[File:Kino Atlantic w Warszawie 2019.jpg|center|100px]]
|}
== Sweden ==
{| class='wikitable sortable' style="width:100%"
!Name
!Description
!Country
!Coordinates
!Image
|-
| [[Astoria (cinema)|Astoria]]
|
| [[Sweden]]
| {{Coord|59.33472222|18.0775|display=inline}}
| [[File:Astoria Nybrogatan 2010.jpg|center|100px]]
|-
| [[Bergakungen]]
|
| [[Sweden]]
| {{Coord|57.70222222|11.98638889|display=inline}}
| [[File:Filmstaden Bergakungen, 2016.JPG|center|100px]]
|-
| [[Cosmonova]]
| IMAX fulldome video theatre in Stockholm, Sweden
| [[Sweden]]
| {{Coord|59.368666666667|18.054444444444|display=inline}}
|
|-
| [[Draken (movie theater)|Draken]]
|
| [[Sweden]]
| {{Coord|59.33166667|18.02694444|display=inline}}
| [[File:Draken 2009a.jpg|center|100px]]
|-
| [[Göta Lejon]]
|
| [[Sweden]]
| {{Coord|59.313692|18.073368|display=inline}}
| [[File:Teater Göta Lejon Stockholm 2008-02-09.JPG|center|100px]]
|-
| [[Maximteatern]]
|
| [[Sweden]]
| {{Coord|59.336944444444|18.088888888889|display=inline}}
| [[File:Maxim ljusskylt 2010.jpg|center|100px]]
|}
== Turkey ==
{| class='wikitable sortable' style="width:100%"
!Name
!Description
!Country
!Coordinates
!Image
|-
| [[Atlas Cinema|Atlas]]
|
| [[Turkey]]
| {{Coord|41.03419|28.97920|display=inline}}
| [[File:Atlas Sineması, İstanbul Sinema Müzesi.jpg|center|100px]]
|-
| [[Emek (movie theater)|Emek]]
|
| [[Turkey]]
| {{Coord|41.03491|28.979697|display=inline}}
|
|}
== United Kingdom ==
{| class='wikitable sortable' style="width:100%"
!Name
!Description
!Country
!Coordinates
!Image
|-
| [[Broadway Cinema]]
|
| [[United Kingdom]]
| {{Coord|52.9543|-1.14383|display=inline}}
| [[File:Nottingham - NG1 - geograph.org.uk - 2909988.jpg|center|100px]]
|-
| [[Castle Cinema]]
|
| [[United Kingdom]]
| {{Coord|51.6208|-3.94139|display=inline}}
| [[File:Castle Cinema.jpg|center|100px]]
|-
| [[Curzon Mayfair Cinema]]
| Cinema in London
| [[United Kingdom]]
| {{Coord|51.506537|-0.148049|display=inline}}
| [[File:Curzon Mayfair, Mayfair, W1 (4298543667).jpg|center|100px]]
|-
| [[Dominion Cinema]]
| Independent cinema in Edinburgh
| [[United Kingdom]]
| {{Coord|55.9308|-3.20861|display=inline}}
| [[File:Dominion Cinema Edinburgh.jpg|center|100px]]
|-
| [[Electric Palace Cinema, Harwich]]
|
| [[United Kingdom]]
| {{Coord|51.9465|1.2888|display=inline}}
| [[File:Electric Palace Cinema.JPG|center|100px]]
|-
| [[Granada Cinema, Woolwich|Granada Cinema]]
| Former Granada movie theatre in Woolwich, South East London.
| [[United Kingdom]]
|
|
|-
| [[Lewisham Odeon]]
|
| [[United Kingdom]]
|
|
|-
| [[BFI IMAX|London IMAX]]
| IMAX cinema in the South Bank district of London, just north of Waterloo Station
| [[United Kingdom]]
| {{Coord|51.505|-0.11361111111111|display=inline}}
| [[File:London IMAX cinema 2.jpg|center|100px]]
|-
| [[Odeon Cinema, Manchester]]
| Cinema on Oxford Street, Manchester, England
| [[United Kingdom]]
|
| [[File:Odeon Cinema, Manchester.jpg|center|100px]]
|-
| [[Odeon Leicester Square]]
| Cinema which occupies the centre of the eastern side of Leicester Square, London
| [[United Kingdom]]
| {{Coord|51.5106|-0.129167|display=inline}}
| [[File:Leicester Square Odeon.jpg|center|100px]]
|-
| [[Odeon, Kingstanding]]
| Former cinema in north Birmingham, England
| [[United Kingdom]]
| {{Coord|52.5536|-1.885|display=inline}}
| [[File:Kingstanding Odeon.JPG|center|100px]]
|-
| [[Phoenix Cinema]]
| Cinema in East Finchley, London
| [[United Kingdom]]
| {{Coord|51.588504|-0.163706|display=inline}}
| [[File:Phoenix Cinema frontage at night.jpg|center|100px]]
|-
| [[Safari Cinema]]
| Cinema in Croydon, United Kingdom
| [[United Kingdom]]
| {{Coord|51.3825|-0.1075|display=inline}}
|
|-
| [[Savoy Theatre, Monmouth|Savoy Theatre]]
| Theatre in Monmouth, Wales
| [[United Kingdom]]
| {{Coord|51.8129|-2.71452|display=inline}}
| [[File:The Savoy Theatre, Monmouth - geograph.org.uk - 1070497.jpg|center|100px]]
|-
| [[Ultimate Picture Palace]]
| Cinema in east Oxford, England
| [[United Kingdom]]
| {{Coord|51.7488|-1.23935|display=inline}}
| [[File:Oxford UltimatePicturePalace night.jpg|center|100px]]
|}
== United States ==
{| class='wikitable sortable' style="width:100%"
!Name
!Description
!Country
!Coordinates
!Image
|-
| [[Artcraft Theatre]]
| [[Indiana]] ([[Franklin, Indiana|Franklin]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|39.4812|-86.055|display=inline}}
| [[File:Artcraft Theatre in Franklin, Indiana.jpg|center|100px]]
|-
| [[Astor Theater (Reading, Pennsylvania)|Astor Theater]]
| [[Pennsylvania]] ([[Reading, Pennsylvania|Reading]])
| [[United States]] of America
|
|
|-
| [[Bleecker Street Cinema]]
| [[New York (state)|New York]] ([[Manhattan]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|40.72799|-73.99943|display=inline}}
| [[File:Washington Square Village Bleecker Street Cinema.jpg|center|100px]]
|-
| [[Booth Theater (Independence, Kansas)|Booth Theater]]
| [[Kansas]] ([[Independence, Kansas|Independence]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|37.225278|-95.706111|display=inline}}
| [[File:Booth Theater, Independence, KS.jpg|center|100px]]
|-
|[[Cable Car Cinema]]
|[[Rhode Island]] ([[Providence, Rhode Island|Providence]])
|[[United States]] of America
|{{Coord|41.8231469144045|-71.40539259814672|display=inline}}
|[[File:Cable Car Cinema.jpg|center|100x100px]]
|-
| [[Capitol Theater (Burlington, Iowa)|Capitol Theater]]
| [[Iowa]] ([[Burlington, Iowa|Burlington]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|40.8094|-91.1031|display=inline}}
| [[File:Capitol Theater - Burlington Iowa.jpg|center|100px]]
|-
| [[Capitol Theatre Building (Flint, Michigan)|Capitol Theatre Building]]
| [[Michigan]] ([[Flint, Michigan|Flint]])
| [[United States]] of America
|
| [[File:Capitol Theatre Flint.jpg|center|100px]]
|-
| [[Castro Theatre]]
| [[California]] ([[San Francisco]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|37.762|-122.435|display=inline}}
| [[File:Castro Theater (6016445305).jpg|center|100px]]
|-
| [[Cine Capri]]
| [[Arizona]] ([[Phoenix, Arizona|Phoenix]])
| [[United States]] of America
|
|
|-
| [[Cinema 21]]
| [[Oregon]] ([[Portland, Oregon|Portland]])
| [[United States]] of America
|
| [[File:Cinema 21 (Portland, Oregon).jpg|center|100px]]
|-
| [[Cleveland Cinematheque]]
| [[Ohio]] ([[Cleveland]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|41.509|-81.6096|display=inline}}
|
|-
| [[Cliff Theater]]
| [[Colorado]] ([[Wray, Colorado|Wray]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|40.0775|-102.22194444|display=inline}}
| [[File:Cliff Theater (Wray) from SW 1.JPG|center|100px]]
|-
| [[Colonial Theatre (South Hill, Virginia)|Colonial Theatre]]
| [[Virginia]] ([[South Hill, Virginia|South Hill]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|36.7247|-78.1308|display=inline}}
| [[File:ColonialTheater 9875.jpg|center|100px]]
|-
| [[Congress Theater]]
| [[Illinois]] ([[Chicago]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|41.92|-87.6922|display=inline}}
| [[File:Congress Theater Chicago.jpg|center|100px]]
|-
| [[Donk's Theatre]]
| [[Virginia]] ([[Hudgins, Virginia|Hudgins]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|37.4714|-76.3264|display=inline}}
| [[File:Donk's.jpg|center|100px]]
|-
| [[Florida Theatre]]
| [[Florida]] ([[Jacksonville, Florida|Jacksonville]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|30.326111|-81.655556|display=inline}}
| [[File:Florida Theater at night.jpg|center|100px]]
|-
| [[Fox Theatre (Atlanta)|Fox Theatre]]
| [[Georgia (U.S. state)|Georgia]] ([[Atlanta]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|33.7725|-84.385556|display=inline}}
| [[File:Fox Theater night.jpg|center|100px]]
|-
| [[Fox Theatre Inglewood]]
| [[California]] ([[Inglewood, California|Inglewood]])
| [[United States]] of America
|
| [[File:Fox Theater, Inglewood, California.jpg|center|100px]]
|-
| [[Gothic Theatre]]
| [[Colorado]] ([[Englewood, Colorado|Englewood]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|39.6576|-104.988|display=inline}}
| [[File:The Gothic Theater (6034645077).jpg|center|100px]]
|-
| [[Los Angeles Theatre]]
| [[California]] ([[Los Angeles]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|34.046389|-118.2525|display=inline}}
| [[File:Los Angeles Theater on Broadway, Los Angeles.JPG|center|100px]]
|-
| [[Masonic Temple Theater]]
| [[Iowa]] ([[Mount Pleasant, Iowa|Mount Pleasant]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|40.9672|-91.5531|display=inline}}
| [[File:Image The Masonic Temple Theater.jpeg|center|100px]]
|-
| [[Menominee Opera House]]
| [[Michigan]] ([[Menominee, Michigan|Menominee]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|45.1033|-87.6028|display=inline}}
|
|-
| [[Newton Theater]]
| [[Washington, D.C.]]
| [[United States]] of America
| {{Coord|38.935556|-76.990833|display=inline}}
| [[File:Newton Theater.jpg|center|100px]]
|-
| [[Northrup Theater]]
| [[Kansas]] ([[Syracuse, Kansas|Syracuse]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|37.9842|-101.752|display=inline}}
| [[File:Northrup Theater, Syracuse, KS IMG 5829.JPG|center|100px]]
|-
| [[Oriental Theatre (Milwaukee)|Oriental Theatre]]
| [[Wisconsin]] ([[Milwaukee]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|43.0597|-87.8857|display=inline}}
| [[File:Oriental Theatre Milwaukee lobby.jpg|center|100px]]
|-
| [[Palace Theater (Crossville, Tennessee)|Palace Theater]]
| [[Tennessee]] ([[Crossville, Tennessee|Crossville]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|35.946944|-85.025833|display=inline}}
| [[File:Palace-theater-crossville-tn1.jpg|center|100px]]
|-
| [[Paramount Theatre (Oakland, California)|Paramount Theatre]]
| [[California]] ([[Oakland, California|Oakland]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|37.81|-122.268|display=inline}}
| [[File:Paramount.jpg|center|100px]]
|-
| [[Phoenix Theater]]
| [[California]] ([[Petaluma, California|Petaluma]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|38.235|-122.643|display=inline}}
|
|-
| [[Pitts Theatre]]
| [[Virginia]] ([[Culpeper, Virginia|Culpeper]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|38.4733|-77.9964|display=inline}}
| [[File:PittsTheatre 3907.jpg|center|100px]]
|-
|[[Royal Theater (St. Petersburg, Florida)|Royal Theater]]
|[[Florida]] ([[St. Petersburg, Florida|St. Petersburg]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|27.7597|N|82.6631|W|display=inline}}
|[[File:Royal Theater St. Petersburg FL.png|center|frameless|110x110px]]
|-
| [[Royal Theatre (Benton, Arkansas)|Royal Theatre]]
| [[Arkansas]] ([[Benton, Arkansas|Benton]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|34.563055555556|-92.588333333333|display=inline}}
| [[File:Royal Theater, Market St., Benton, AR.JPG|center|100px]]
|-
| [[Senator Theatre]]
| [[Maryland]] ([[Baltimore]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|39.3636|-76.6108|display=inline}}
| [[File:Senator Theater.jpg|center|100px]]
|-
| [[Somerville Theatre]]
| [[Massachusetts]] ([[Somerville, Massachusetts|Somerville]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|42.39676286|-71.12287903|display=inline}}
| [[File:Somerville Theatre detail.jpg|center|100px]]
|-
| [[St. Johns Twin Cinema]]
| [[Oregon]] ([[Portland, Oregon|Portland]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|45.5906|-122.756|display=inline}}
| [[File:St. Johns Cinema.jpg|center|100px]]
|-
| [[Sundance Kabuki]]
| [[California]] ([[San Francisco]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|37.785|-122.433|display=inline}}
| [[File:Japantown-AMC-Pagoda.jpg|center|100px]]
|-
| [[The 3-Penny Cinema]]
| [[Illinois]] ([[Chicago]])
| [[United States]] of America
|
|
|-
| [[Tower Theatre (Los Angeles)|Tower Theater]]
| [[California]] ([[Los Angeles]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|34.043375|-118.254444|display=inline}}
| [[File:Tower Theater (Los Angeles).jpg|center|100px]]
|-
| [[Uptown Theater (Racine, Wisconsin)|Uptown Theater]]
| [[Wisconsin]] ([[Racine, Wisconsin|Racine]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|42.715833333333|-87.798333333333|display=inline}}
| [[File:Uptown Theater, Racine,WI.jpg|center|100px]]
|-
| [[Virginia Theatre (Champaign)|Virginia Theatre]]
| [[Illinois]] ([[Champaign, Illinois|Champaign]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|40.117|-88.2455|display=inline}}
| [[File:Virginia Theater Champaign Illinois 4142.jpg|center|100px]]
|-
| [[Vista Theatre (Los Angeles)|Vista Theatre]]
| [[California]] ([[Los Angeles]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|34.0984|-118.287|display=inline}}
| [[File:4473 Sunset.JPG|center|100px]]
|-
| [[Warner Theatre (Morgantown, West Virginia)|Warner Theatre]]
| [[West Virginia]] ([[Morgantown, West Virginia|Morgantown]])
| [[United States]] of America
|
| [[File:The Warner Theatre marquee in Morgantown, West Virginia LCCN2015631559.tif|center|100px]]
|-
| [[Williamsburg Cinemas]]
| [[New York (state)|New York]] ([[Brooklyn]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|40.714143888889|-73.959858888889|display=inline}}
| [[File:Williamsburg Cinemas.jpg|center|100px]]
|-
| [[New Beverly Cinema]]
| [[California]] ([[Los Angeles]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|34.076228|-118.345758|display=inline}}
| [[File:Kill Bill the Whole Bloody Affair screening at the New Beverly.jpg|center|100px]]
|-
| [[Ziegfeld Theatre (1969)|Ziegfeld Theatre]]
| [[New York (state)|New York]] ([[Manhattan]])
| [[United States]] of America
| {{Coord|40.762694444444|-73.978805555556|display=inline}}<br/>{{Coord|40.762777777778|-73.979722222222|display=inline}}
| [[File:Ziegfeld Theatre NYC.jpg|center|100px]]
|}
== Misc ==
{| class='wikitable sortable' style="width:100%"
!Name
!Description
!Country
!Coordinates
!Image
|-
| [[Amouda cinema|Amoudah Cinema fire]]
|
| [[Syria]]
|
|
|-
| [[Coliseum (Barcelona)|Coliseum]]
|
| [[Spain]]
| {{Coord|41.3881|2.16611|display=inline}}
| [[File:ColiseumBarcelona.jpg|center|100px]]
|-
| [[Colosseum Kino]]
|
| [[Norway]]
| {{Coord|59.92963|10.710651|display=inline}}
| [[File:Colosseum kino.jpg|center|100px]]
|-
| [[DHA Cinema]]
|
| [[Pakistan]]
|
|
|-
| [[Faenza theatre]]
| Movie theatre in Bogotá, Colombia
| [[Colombia]]
| {{Coord|4.5975|-74.0718|display=inline}}
| [[File:Teatro Faenza.JPG|center|100px]]
|-
| [[Grand Theatre (Copenhagen)|Grand Theatre]]
| Movie Theater in Copenhagen district Indre By
| [[Denmark]]
| {{Coord|55.6765|12.5709|display=inline}}
| [[File:Grand Teatret, Copenhagen.jpg|center|100px]]
|-
| [[Kings Cross Theatre]]
| Popular Sydney movie theatre 1916–1966.
| [[Australia]]
| {{Coord|-33.875352|151.222067|display=inline}}
| [[File:King's Cross Theatre, Darlinghurst Road, ca. 1920, Hall & Co.jpg|center|100px]]
|-
| [[Rivoli Cinemas|Rivoli Cinema]]
|
| [[Australia]]
|
| [[File:Rivoli Cinema 16.09.18.jpg|center|100px]]
|-
| [[Rossiya Theatre]]
|
| [[Russia]]
| {{Coord|55.766111111111|37.6075|display=inline}}
| [[File:Pushkinsky Cinema 00.jpg|center|100px]]
|}
== A ni tooi lahi n nya ==
* [[Movie theater]]
[[Pubu:List of cinemas]]
hroj4zhy63skwmzkptl8pvca3r9j3vr
List of national archives
0
32545
137536
133830
2026-05-24T20:42:18Z
InternetArchiveBot
118
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
137536
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''National archives''' nyɛla binkura biɛhisi shee ka tiŋgbana yuuni di zuɣu. Lahabali ŋɔ kalila binkura biɛhisi shee di be tiŋgbana balibu ni. Tiŋgbani shɛŋa ni, tiŋgbana bukunima duri n za binkura biɛhisi shee zaani.
{{Compact TOC|side=yes|top=yes|num=yes}}
==A==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Afghanistan}}
|[[National Archives of Afghanistan]]
|[[Kabul]]
|1890
|
|
|[[File:National Archives, Afghanistan.jpg|100px]]
|
|-
|{{flag|Albania}}
|[[General Directorate of Archives (Albania)|General Directorate of Archives]]
|[[Tirana]]
|1949
|
|
*[[Codex Beratinus]]
*[[Codex Beratinus II]]
*[[Elbasan Gospel Manuscript]]
|
|[http://www.arkiva.gov.al/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20250908234823/https://arkiva.gov.al/ |date=2025-09-08 }}
|-
|{{flag|Algeria}}
|[[Centre Nationale des Archives (Algeria)|Centre Nationale des Archives]]
|[[Birkhadem|Birkhadem, Algiers]]
|
|
|
|
|[https://web.archive.org/web/20081210080433/http://www.archives-dgan.gov.dz/]
|-
|{{flag|American Samoa}}
|American Samoa's Office of Archives and Records Management
|[[Tutuila]]
|1978
|
|
|
|[http://www.dasoarmasg.net/archives-and-records-center]
|-
|{{flag|Andorra}}
|[[National Archives of Andorra]]
|[[Andorra la Vella]]
|1975
|
|
|[[File:Arxiu Nacional d'Andorra.JPG|100px]]
|[http://www.cultura.ad/arxiu-nacional-d-andorra]
|-
|{{flag|Angola}}
|[[Arquivo Histórico Nacional (Angola)|Arquivo Histórico Nacional]]
|[[Luanda]]
|
|
|
|
|
|-
|{{flag|Antigua and Barbuda}}
|Antigua and Barbuda National Archives
|[[St. John's, Antigua and Barbuda]]
|1982
|
|
|
|[http://www.antiguanationalarchives.org/]
|-
|{{flag|Argentina}}
|[[General Archive of the Nation (Argentina)|General Archive of the Nation]]
|[[Buenos Aires]]
|1821
|
*800,000 photographs
*100,000 volumes
*3,000 films
|
|[[File:Archivo General de la Nación (Calle 25 de Mayo).JPG|100px]]
|[http://www.argentina.gob.ar/interior/archivo-general-de-la-nacion]
|-
|{{flag|Armenia}}
|[[National Archives of Armenia]]
|[[Yerevan]]
|1923
|
|
|[[File:Հայաստանի ազգային արխիվ.jpg|100px]]
|[https://web.archive.org/web/20230201091847/http://armarchives.am/]
|-
|{{flag|Aruba}}
|[[National Archives of Aruba]]
|[[Oranjestad, Aruba|Oranjestad]]
|1994
|
|
|[[File:National Archive of Aruba, Jun 03, 2021 03-17-31 PM.jpeg|100px]]
|[http://ana.aw/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20250212181459/https://ana.aw/ |date=2025-02-12 }}
|-
|rowspan="2" |{{flag|Australia}}
|[[National Archives of Australia]]
|rowspan="2" |[[Canberra]]
|1961
|
*40,000,000 items
|
*[[Marion Mahony Griffin|Griffin drawings]]
*[[William James Mildenhall|Mildenhall photographic collection]]
|[[File:National Archives of Australia-East Block.jpg|100px]]
|[http://www.naa.gov.au/]
|-
|[[National Film and Sound Archive]]
|1984
|
*2,800,000 items
|
|[[File:National Film and Sound Archive, Canberra, 2022, 03 (2).jpg |100px]]
|[http://www.nfsa.gov.au/]
|-
|{{flag|Austria}}
|[[National Archives of Austria|Austrian State Archives]]
|[[Vienna]]
|1749
|
|
|[[File:Staatsarchiv Erdberg Sep 2006 001.jpg|100px]]
|[http://www.oesta.gv.at/]
|-
|{{flag|Azerbaijan}}
|[[National Archive Department of Azerbaijan]]
|[[Baku]]
|2002
|
|
|
|[http://www.milliarxiv.gov.az/]
|}
==B==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Bahamas}}
|[[National Archives of the Bahamas]]
|[[Nassau, Bahamas|Nassau]]
|1971
|
|
|
|[http://www.bahamasnationalarchives.bs/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190814091700/http://www.bahamasnationalarchives.bs/ |date=2019-08-14 }}
|-
|{{flag|Bahrain}}
|[[National Library of Bahrain at Isa Cultural Centre]]
|[[Manama]]
|2008
|
|
|[[File:National Library at ICC.jpg|100px]]
|[http://www.icc.gov.bh/EN/Our%20Cultural%20Spaces/NationalLibrary/About/]{{Dead link|date=May 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}
|-
|{{flag|Bangladesh}}
|[[National Archives of Bangladesh]]
|[[Dhaka]]
|1973
|
*225,000 volumes
|
|[[File:National Archives Bhaban, Agargaon.jpg|100px]]
|[http://www.nanl.gov.bd/site/page/be11f240-2893-46e0-a8db-18f76a6dc02b/-] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20241214054726/https://nanl.gov.bd/site/page/be11f240-2893-46e0-a8db-18f76a6dc02b/- |date=2024-12-14 }}
|-
|rowspan="2" |{{flag|Barbados}}
|[[National Archives of Barbados]]
|[[Bridgetown]]
|
|
|
|
|
|-
|[[West Indies Federal Archives Centre]]
|[[Cave Hill, Saint Michael, Barbados]]
|2004
|
|
|
|[http://www.wifac.org/]
|-
|{{flag|Belarus}}
|[[National Archives of Belarus]]
|[[Minsk]]
|1927
|
|
|[[File:National archives of Belarus — main entrance.jpg|100px]]
|[https://web.archive.org/web/20180225011835/http://www.narb.by/]
|-
|{{flag|Belgium}}
|[[National Archives of Belgium]]
|[[Brussels]]
|
|
|
|[[File:Archives générales du Royaume.jpg|100px]]
|[http://www.arch.be/]
|-
|{{flag|Belize}}
|[[National Archives of Belize]]
|[[Belmopan]]
|
|
|
|
|
|-
|{{flag|Benin}}
|[[National Archives of Benin]]
|[[Porto-Novo]]
|1914
|
|
|
|[http://www.dan.ilemi.net/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190720075528/http://www.dan.ilemi.net/ |date=2019-07-20 }}
|-
|{{flag|Bermuda}}
|[[Bermuda National Library]]
|[[Hamilton, Bermuda]]
|1839
|
|
|[[File:Bermuda (UK) photos number 52 sign above Bermuda National Library.jpg|100px]]
|[http://www.bnl.bm/]
|-
|{{flag|Bhutan}}
|[[National Library of Bhutan|National Library & Archives of Bhutan]]
|[[Thimphu]]
|1967
|
|
|[[File:National Library and Archives, Bhutan, 2014-05-14.jpg|100px]]
|[http://www.library.gov.bt/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20020604072544/http://www.library.gov.bt/ |date=2002-06-04 }}
|-
|{{flag|Bolivia}}
|[[National Archive and Library of Bolivia]]
|[[Sucre]]
|1836
|
*114,000 volumes
|
|[[File:Archivo y Biblioteca Nacionales de Bolivia 1.jpg|100px]]
|[https://web.archive.org/web/20210619052127/http://www.nationallibraryofbolivia.org/]
|-
|{{flag|Bosnia and Herzegovina}}
|[[Archives of Bosnia and Herzegovina]]
|[[Sarajevo]]
|
|
|
|[[File:Predsjedništvo BiH.JPG|100px]]
|[http://www.arhivbih.gov.ba/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190904223539/http://www.arhivbih.gov.ba/ |date=2019-09-04 }}
|-
|{{flag|Botswana}}
|[[National Archives of Botswana]]
|[[Gaborone]]
|1967
|
*20,000 items
|
|[[File:Archives and Records management center Botswana 5.jpg|100px]]
|
|-
|{{flag|Brazil}}
|[[Brazilian National Archives|Arquivo Nacional]]
|[[Rio de Janeiro]]
|1838
|
*1,740,000 photographs
*124,000 films
*44,000 maps
*20,000 illustrations
*4,000 videotapes
|
|[[File:Arquivo Nacional (exterior).jpg|100px]]
|[http://www.gov.br/arquivonacional/pt-br]
|-
|{{flag|British Virgin Islands}}
|Archives and Records Management Unit, Governor's Office
|[[Road Town]]
|
|
|
|
|[http://www.bvi.gov.vg/content/national-archives-and-records-management-unit?width=600px&height=400px&inline=true]
|-
|{{flag|Brunei}}
|[[Brunei National Archives]]
|[[Bandar Seri Begawan]]
|1983
|
|
|
|
|-
|{{flag|Bulgaria}}
|[[:bg:Държавна_агенция_„Архиви“|Bulgarian Archives State Agency]]
|[[Sofia]]
|
|
|
|[[File:Bulgarian-Central-State-Archive.jpg|100px]]
|[http://www.archives.government.bg/]
|-
|{{flag|Burkina Faso}}
|[[National Archives Centre]]
|[[Ouagadougou]]
|
|
|
|
|[https://web.archive.org/web/20190701113547/http://archives.gov.bf/]
|-
|{{flag|Burundi}}
|DMS Burundi
|[[Bujumbura]]
|
|
|
|
|
|}
==C==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Cambodia}}
|[[National Archives of Cambodia]]
|[[Phnom Penh]]
|
|
|
|[[File:National Archives of Cambodia.jpg|100px]]
|[http://nac.gov.kh]
|-
|{{flag|Cameroon}}
|[[National Archives of Cameroon]]
|[[Yaoundé]]
|1966
|
*64,000 volumes
|
|
|
|-
|{{flag|Canada}}
|[[Library and Archives Canada]]
|[[Ottawa]]
|2004
|
*30,000,000 photographs
*20,000,000 books
*3,000,000 architectural drawings, plans and maps
*425,000 works of art
*550,000 music items
*90,000 films
|
|[[File:Library and Archives Canada.JPG|100px]]
|[http://www.bac-lac.gc.ca/eng]
|-
|{{flag|Cape Verde}}
|[[Arquivo Histórico Nacional (Cape Verde)|Arquivo Histórico Nacional]]
|[[Praia]]
|1988
|
|
|[[File:Arquivo Histórico Nacional, Praia, Cape Verde.jpg|100px]]
|
|-
|{{flag|Catalonia}}
|[[National Archive of Catalonia]]
|[[Sant Cugat del Vallès]]
|1980
|
|
|[[File:Arxiu Nacional de Catalunya.jpg|100px]]
|[https://anc.gencat.cat/ca/inici/index.html]
|-
|{{flag|Cayman Islands}}
|Cayman Islands National Archive
|[[George Town, Cayman Islands]]
|1991
|
|
|
|[https://web.archive.org/web/20210126142514/http://www.cina.gov.ky/portal/page/portal/cnahome]
|-
|{{flag|Chad}}
|Archives Nationales du Tchad
|
|
|
|
|
|
|-
|{{flag|Chile}}
|[[National Archives of Chile]]
|[[Santiago]]
|1927
|
|
|[[File:ArchivoNacionalChile1.JPG|100px]]
|[http://www.archivonacional.gob.cl/]
|-
|{{flag|China}}
|[[National Archives Administration of China]] ({{aka}} the Central Archives)
|[[Beijing]]
|1954
|
*80,000,000 items
|
|
|[http://www.saac.gov.cn/]
|-
|{{flag|Colombia}}
|[[General Archive of the Nation (Colombia)|General Archive of the Nation]]
|[[Bogotá]]
|1989
|
|
|[[File:BOG AGN.jpg|100px]]
|[http://www.archivogeneral.gov.co/]
|-
|{{flag|Comoros}}
|[[Comoros National Library]]
|[[Moroni, Comoros]]
|1979
|
|
|
|
|-
|{{flag|Republic of the Congo}}
|[[Archives Nationales du Congo]]
|[[Brazzaville]]
|
|
|
|
|
|-
|{{flag|Cook Islands}}
|[[National Archives of the Cook Islands]]
|
|1974
|
*4,000 photographs
|
|
|[http://www.culture.gov.ck/category/national-archives/]
|-
|{{flag|Costa Rica}}
|[[National Archives of Costa Rica]]
|[[San José, Costa Rica|San José]]
|1881
|
|
|
|[http://www.archivonacional.go.cr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141025002549/http://www.archivonacional.go.cr/ |date=2014-10-25 }}
|-
|{{flag|Croatia}}
|[[Croatian State Archives]]
|[[Zagreb]]
|1763
|
|
|[[File:Zagreb - Hrvatski državni arhiv (44791668054).jpg|100px]]
|[http://www.arhiv.hr/]
|-
|{{flag|Cuba}}
|[[Archivo Nacional de la República de Cuba]]
|[[Havana]]
|1840
|
|
|
|[https://web.archive.org/web/20161012043226/http://www.arnac.cu/]
|-
|{{flag|Curacao}}
|Nationaal Archief Curacao
|[[Willemstad]]
|
|
|
|
|[http://www.nationaalarchief.cw/]
|-
|{{flag|Cyprus}}
|[[Cyprus State Archives]]
|[[Nicosia]]
|1972
|
|
|
|[http://www.mjpo.gov.cy/mjpo/statearchive.nsf/index_en/index_en?OpenDocument] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20251114050928/http://www.mjpo.gov.cy/mjpo/statearchive.nsf/index_en/index_en?OpenDocument |date=2025-11-14 }}
|-
|{{flag|Czech Republic}}
|[[National Archives (Czech Republic)|National Archives]]
|[[Prague]]
|
|
|
*[[Golden Bull of Sicily]]
*[[Zemské desky]]
|[[File:National Archive, Prague Chodov.jpg|100px]]
|[http://www.nacr.cz/]
|}
==D==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Democratic Republic of the Congo}}
|[[Institut National des Archives du Congo]]
|[[Kinshasa]]
|1989
|
*3,000 volumes
|
|
|
|-
|{{flag|Denmark}}
|[[Danish National Archives]]
|[[Copenhagen]]
|1889
|
|
|
|[http://en.rigsarkivet.dk/]
|-
|{{flag|Djibouti}}
|Archives Nationales et Bibliotheque de Djibouti
|[[Balbala]]
|
|
|
|
|
|-
|{{flag|Dominica}}
|Dominica Library & Information Service
|[[Roseau]]
|1843
|
|
|
|[http://dlis.gov.dm/national-archives]
|-
|{{flag|Dominican Republic}}
|[[Archivo General de la Nación de República Dominicana]]
|[[Santo Domingo]]
|1935
|
|
|
|[http://agn.gob.do/index.php]
|}
==E==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|rowspan="2" |{{flag|East Timor}}
|[[National Archives of East Timor]]
|rowspan="2" |[[Dili]]
|1999
|
|
|[[File:Direção Geral do Arquivo Nacional Timor-Leste, 2023 (02).jpg|100px]]
|
|-
|[[Timorese Resistance Archive and Museum]]
|2005
|
|
|[[File:Rampa entrada AMRT1.jpg|100px]]
|[http://amrt-ip.tl/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231029165011/https://amrt-ip.tl/ |date=2023-10-29 }}
|-
|{{flag|Ecuador}}
|[[National Archives of Ecuador]]
|[[Quito]]
|1884
|
|
|
|
|-
|{{flag|Egypt}}
|[[Egyptian National Library and Archives]]
|[[Cairo]]
|1870
|
|
|
|[http://www.darelkotob.gov.eg/]
|-
|{{flag|El Salvador}}
|[[National Library of El Salvador]]
|[[San Salvador]]
|2023
|
|
|[[File:Vista aérea de Biblioteca Nacional de El Salvador.jpg|100px]]
|
|-
|{{flag|Eritrea}}
|[[National Archives of Eritrea]]
|[[Asmara]]
|
|
|
|
|
|-
|{{flag|Estonia}}
|[[National Archives of Estonia]]
|[[Tartu]]
|1999
|
|
|[[File:Noora.tartu.jpg|100px]]
|[http://www.ra.ee/en/]
|-
|{{flag|Eswatini}}
|[[Eswatini National Archives]]
|[[Lobamba]]
|1971
|
|
|
|[http://www.gov.sz/index.php/ministries-departments/ministry-of-ict/national-archives]
|-
|{{flag|Ethiopia}}
|[[National Archives and Library of Ethiopia]]
|[[Addis Ababa]]
|1944
|
|
|
|[https://web.archive.org/web/20230310150155/https://www.nala.gov.et/]
|}
==F==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Falkland Islands}}
|[[Jane Cameron National Archives]]
|[[Stanley, Falkland Islands|Stanley]]
|1841
|
|
|
|[http://www.nationalarchives.gov.fk/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20250806085718/https://nationalarchives.gov.fk/ |date=2025-08-06 }}
|-
|{{flag|Faroe Islands}}
|[[National Archives of the Faroe Islands]]
|[[Tórshavn]]
|1932
|
|
|
|[http://www.tjodsavnid.fo/eng] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20240531061159/https://www.tjodsavnid.fo/eng |date=2024-05-31 }}
|-
|{{flag|Fiji}}
|[[National Archives of Fiji]]
|[[Suva]]
|1954
|
|
|
|[https://web.archive.org/web/20230418171423/https://www.archives.gov.fj/]
|-
|{{flag|Finland}}
|[[National Archives of Finland]]
|[[Helsinki]]
|1816
|
*726,000 maps
*334,000 volumes
|
|[[File:Helsinki July 2013-19.jpg|100px]]
|[http://kansallisarkisto.fi/etusivu]
|-
|{{flag|France}}
|[[Archives Nationales (France)|Archives Nationales]]
|[[Paris]] and [[Pierrefitte-sur-Seine]]
|1790
|
|
|[[File:Site-de-Pierrefitte-sur-Seine (Architecte Massimiliano Fuksas). Archives nationales (France).jpg|100px]]
|[http://www.archives-nationales.culture.gouv.fr/]
|}
==G==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Gabon}}
|[[National Archives of Gabon]]
|[[Libreville]]
|1969
|
|
|
|
|-
|{{flag|Gambia}}
|The Gambia National Records Service
|[[Banjul]]
|1966
|
|
*Audio recordings and oral histories in various [[Mande languages|Mande]], [[Niger–Congo languages|Niger–Congo]] and [[Atlantic–Congo languages]] - including [[Mandinka language|Mandinka]], [[Fula language|Fula]], [[Wolof language|Wolof]], [[Jola languages|Jola]], [[Krio language|Krio]], [[Soninke language|Soninke]], [[Manjak language|Manjak]], [[Serer language|Serer]] and [[Karoninka people|Karoninka.]]<ref>{{Cite journal|last=Ceesay|first=Hassoum|date=2018|title=Doing Archival Research in The Gambia: Locating and Appraising the Sources|url=https://www.redalyc.org/journal/5940/594066298008/html/|journal=Esboços: histórias em contextos globais|language=en|volume=25|issue=39|pages=49–67}}</ref>
*Pre-colonial and rare colonial texts containing documentation, data, social histories, women's histories and plant knowledge
|
|
|-
|{{flag|Georgia}}
|[[National Archives of Georgia]]
|[[Tbilisi]]
|1920
|
*274,625 photographs
|
|[[File:National Archives of Georgia Building.jpg|100px]]
|[http://archive.gov.ge/en] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20250910110827/https://archive.gov.ge/en |date=2025-09-10 }}
|-
|{{flag|Germany}}
|[[German Federal Archives]]
|[[Koblenz]]
|1952
|
|
|[[File:Bundesarchiv Koblenz.jpg|100px]]
|[http://www.bundesarchiv.de/EN/Navigation/Home/home.html]
|-
|rowspan="2" |{{flag|Ghana}}
|[[National Archives of Ghana]] (until 1997)
|[[Accra]]
|
|
|
|
|
|-
|[[Public Records and Archives Administration Department]]
|
|1997
|
|
|
|[http://praad.gov.gh/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20250914174831/http://praad.gov.gh/ |date=2025-09-14 }}
|-
|{{flag|Gibraltar}}
|[[Gibraltar Archives]]
|[[Gibraltar]]
|1969
|
|
|[[File:Gibraltar Archives entrance.jpg|100px]]
|[http://www.nationalarchives.gi/Default.aspx]
|-
|{{flag|Greece}}
|[[General State Archives (Greece)|General State Archives]]
|[[Psychiko]]
|1914
|
|
|
|[http://www.gak.gr/index.php/en/]
|-
|{{flag|Greenland}}
|[[Greenland National Museum]]
|[[Nuuk]]
|1982
|
|
*[[Ammassalik wooden maps]]
*15th-century mummies and clothing of the [[Thule people|Thule]] / [[Greenlandic Inuit]] culture at the [[Qilakitsoq]] archaeological site
*Pearyland Umiaq, the oldest intact skin boat in the world
*Over 35,000 [[Repatriation (cultural property)|repatriated]] cultural objects, originally held in the collections of the [[National Museum of Denmark]]
|[[File:Greenland National Museum.jpg|100px]]
|[http://en.nka.gl/]
|-
|{{flag|Grenada}}
|[[Grenada National Museum]]
|[[St. George's, Grenada|St. George's]]
|1959
|
|
*Grenada Plantation Records, 1737-1845
|[[File:Grenada National Museum C IMG 0488.JPG|100px]]
|[http://museum.gd/]
|-
|{{flag|Guam}}
|[[Guam Museum]]
|[[Hagåtña, Guam|Hagåtña]]
|1980
|
|
|[[File:Another shot of the Guam Museum (49332191502).jpg|100px]]
|[http://www.guammuseumfoundation.org/]
|-
|rowspan="2" |{{flag|Guatemala}}
|[[:es:Archivo_General_de_Centro_América|Archivo General de Centro América]]
|rowspan="2" |[[Guatemala City]]
|1846
|
*Documents dating from 1537 onwards - relating to government, commerce, colonialism, revolutions, religion and more
|
|[[File:Archivo General de Centro América.jpg|100px]]
|[http://ahgua.ufm.edu/]
|-
|[[Guatemala National Police Archives]]
|Discovered in 2005
|
*80 million pages of documents from, dating from the late 19th-century through the [[Guatemalan Civil War]]
|
*Largest recovered collection of state secrets in Latin America
*Documents detailing kidnappings, torture, murders, and [[Enforced disappearance|disappearances]] of the estimated 200,000 civilians who perished during the [[Guatemalan Civil War]]
|
|
|-
|{{flag|Guinea}}
|[[National Archives of Guinea]]
|[[Conakry]]
|
|
|
|
|
|-
|{{flag|Guinea-Bissau}}
|[[Arquivos Históricos Nacionais da República da Guiné-Bissau]]
|[[Bissau]]
|1984
|
|
|
|[http://www.inep.gw/arquivos/]
|-
|{{flag|Guyana}}
|[[National Archives of Guyana]] ({{aka}} the Walter Rodney Archives)
|[[Georgetown, Guyana]]
|1958
|
|
|[[File:National archives of guyana.jpg|100px]]
|
|}
==H==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Haiti}}
|[[National Archives of Haiti|Archives Nationales d'Haïti]]
|[[Port-au-Prince]]
|1860
|
|
|
|[https://web.archive.org/web/20200422113609/http://www.archivesnationales.gouv.ht/fr/index.php]
|-
|{{flag|Honduras}}
|[[:es:Archivo_Nacional_de_Honduras|Archivo Nacional de Honduras]]
|[[Tegucigalpa]]
|1880
|
|
|[[File:Tegucigalpa Presidential Palace.jpg|100px]]
|[http://cdihh.ihah.hn/archivo-nacional-de-honduras/]
|-
|{{flag|Hong Kong}}
|[[Government Records Service]]
|[[Kwun Tong]], [[Kowloon]]
|1989
|
|
|[[File:HK HongKongPublicRecordsBuilding.JPG|100px]]
|[http://www.grs.gov.hk/en/index.html]
|-
|{{flag|Hungary}}
|[[National Archives of Hungary]]
|[[Budapest]]
|1756
|
|
|[[File:National Archives of Hungary, Budapest.jpg|100px]]
|[http://mnl.gov.hu/angol]
|}
==I==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Iceland}}
|[[National Archives of Iceland]]
|[[Reykjavík]]
|1882
|
|
|
|[http://skjalasafn.is/]
|-
|{{flag|India}}
|[[National Archives of India]]
|[[New Delhi]]
|1891
|
|
|[[File:National Archives of India Interiors.jpg|100px]]
|[https://web.archive.org/web/20231127152001/http://nationalarchives.nic.in/]
|-
|{{flag|Indonesia}}
|[[National Archives of Indonesia]]
|[[Jakarta]]
|1819
|
|
*Largest global archival collection related to the [[Dutch East India Company]]
|[[File:National Archives of Indonesia (new location).jpg|100px]]
|[http://www.anri.go.id/]
|-
|{{flag|Iran}}
|[[National Library and Archive of Iran]]
|[[Tehran]]
|1899
|
*55,000 old books, including 28,158 manuscripts and more than 26,000 lithographs featuring old lead printing
*An Iranian Studies collection that includes 80,410 books, 2,300 dissertations and 6000 journals
*An Islam Studies collection with 8,203,238 books, magazines and tapes
*The library has 14 halls with 15 million library items
|
*Smallest known octagonal Quran (3 x 3.3 cm), قرآن هشت ضلعی
|[[File:Archive of national library of iran.jpg|100px]]
|[http://www.nlai.ir/]
|-
|{{flag|Iraq}}
|[[Iraq National Library and Archive]]
|[[Baghdad]]
|1920
|
|
*One of the oldest copies of the [[Quran]] (which was destroyed during the [[2003 invasion of Iraq]] by the United States)
|
|[http://www.iraqnla.gov.iq/]
|-
|{{flag|Ireland}}
|[[National Archives of Ireland]]
|[[Dublin]]
|1867
|
|
*''Primary'' (Griffith) ''Valuation,'' 1847-1864 land and buildings value directory
|[[File:National archives ireland (doyler79).jpg|100px]]
|[http://www.nationalarchives.ie/]
|-
|{{flag|Isle of Man}}
|[[Manx Museum]]
|[[Douglas, Isle of Man]]
|1922
|
|
|[[File:Douglas - Manx Museum (cropped).jpg|100px]]
|[http://manxnationalheritage.im/our-sites/manx-museum/]
|-
|rowspan="2" |{{flag|Israel}}
|[[Israel State Archives]]
|[[Jerusalem]]
|1949
|
*400 million documents, maps, stamps, audio tapes, video clips, photographs and special publications
|
|
|[http://catalog.archives.gov.il/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20250917003434/https://catalog.archives.gov.il/ |date=2025-09-17 }}
|-
|[[Central Zionist Archives]]
|[[West Jerusalem]]
|1919
|
|
*Personal papers of [[Theodor Herzl]], [[Nahum Sokolow]], [[David Wolffsohn]], [[Max Bodenheimer]], [[Henrietta Szold]], [[Eliezer Ben Yehuda]], [[Haim Arlosoroff]] and other functionaries of the Zionist movement
*Files of the General Council ([[Va'ad Leumi]])
|[[File:Central Zionist Archives Building in Jerusalem.JPG|100px]]
|[http://www.zionistarchives.org.il/en/Pages/Default.aspx]
|-
|{{flag|Italy}}
|[[Central Archives of the State (Italy)|Central Archives of the State]]
|[[Rome]]
|1875
|
|
|[[File:Piazzale degli archivi.jpg|100px]]
|[http://acs.cultura.gov.it/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20250915095501/https://acs.cultura.gov.it/ |date=2025-09-15 }}
|-
|{{flag|Ivory Coast}}
|Archives Nationales du Côte d´Ivoire
|[[Abidjan]]
|
|
|
|
|
|}
==J==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Jamaica}}
|[[Jamaica Archives and Records Department]]
|[[Kingston, Jamaica]]
|1955
|
|
|
|[http://www.jard.gov.jm/]
|-
|{{flag|Japan}}
|[[National Archives of Japan]]
|[[Chiyoda, Tokyo]]
|1959
|
|
|[[File:Kobunsyokan.jpg|100px]]
|[http://www.archives.go.jp/]
|-
|{{flag|Jordan}}
|[[National Library of Jordan]]
|[[Amman]]
|1977
|
|
|
|[http://www.nl.gov.jo/Default/Ar] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20250910170620/https://nl.gov.jo/Default/Ar |date=2025-09-10 }}
|}
==K==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|rowspan="3" |{{flag|Kazakhstan}}
|National Archives of Kazakhstan
|[[Astana]]
|2002
|
|
|
|[http://www.ulttykarhiv.kz/en/]
|-
|Central State Archive of the Republic of Kazakhstan
|rowspan="2" |[[Almaty]]
|
|
|
|
|
|-
|Republic of Kazakhstan Presidential Archive
|
|
|
|
|
|-
|{{flag|Kenya}}
|[[Kenya National Archives]]
|[[Nairobi]]
|1965
|
*40,000 volumes
|
|[[File:Lascar Kenya National Archives building (4540823420).jpg|100px]]
|[http://www.archives.go.ke/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190826195624/http://www.archives.go.ke/ |date=2019-08-26 }}
|-
|{{flag|Kiribati}}
|Kiribati National Library and Archives
|[[Bairiki]]
|
|
|
|
|
|-
|rowspan="2" |{{flag|Kosovo}}
|[[National Library of Kosovo]]
|rowspan="2" |[[Pristina]]
|1944
|
*382,806 books
|
|[[File:National Public Library Pristina Qiv Owned Image 30 August 2008.jpg|100px]]
|[http://biblioteka-ks.org/]
|-
|State Agency of Archives of Kosovo.|State Agency of Archives of Kosovo<ref>{{Cite web|date=2023-10-12|title=Kosovo's forgotten archive - K2.0|url=https://kosovotwopointzero.com/en/kosovos-forgotten-archive/|access-date=2023-12-22|website=Kosovo 2.0}}</ref>
|1977
|
|
|
|
|-
|{{flag|Kuwait}}
|[[National Library of Kuwait]]
|[[Kuwait City]]
|1923
|
*465,000 books
|
|
|[http://www.nlk.gov.kw/]
|-
|rowspan="2" |{{flag|Kyrgyzstan}}
|[[National Library of the Kyrgyz Republic]]
|rowspan="2" |[[Bishkek]]
|1934
|
|
|[[File:Nationallibrary.jpg|100px]]
|[http://nlkr.gov.kg/]
|-
|Central State Archives of the Republic of Kyrgyzstan
|
|
|
|
|
|}
==L==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Lebanon}}
|[[Centre des Archives Nationales (Lebanon)|Centre des Archives Nationales]]
|[[Beirut]]
|
|
|
|
|[https://web.archive.org/web/20190402205324/http://www.can.gov.lb/]
|-
|{{flag|Liberia}}
|[[Center for National Documents and Records (Liberia)|Center for National Documents and Records]]
|[[Monrovia]]
|1977
|
|
|
|
|-
|{{flag|Libya}}
|[[National Archives of Libya]]
|[[Tripoli, Libya]]
|
|
|
|[[File:Al-Saraya al-Hamra Fortress, Tripoli (5282695461).jpg|100px]]
|
|-
|{{flag|Liechtenstein}}
|[[Liechtenstein National Archives]]
|[[Vaduz]]
|1961
|
|
|[[File:Liechtensteinisches Landesarchiv, Vaduz.jpg|frameless|100x100px]]
|[https://www.llv.li/de/landesverwaltung/amt-fuer-kultur/landesarchiv]
|-
|{{flag|Lithuania}}
|[[Office of the Chief Archivist of Lithuania]]
|[[Vilnius]]
|
|
|
|[[File:Archyvai by Augustas Didzgalvis.jpg|100px]]
|[http://archyvai.lrv.lt/lt/]
|-
|{{flag|Luxembourg}}
|Archives nationales de Luxembourg (ANLux)
|
|
|
|
|
|[http://www.anlux.lu/multi/]
|}
==M==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Madagascar}}
|[[National Archives of Madagascar]]
|
|
|
*30,000 volumes
|
|
|
|-
|{{flag|Malawi}}
|[[National Archives of Malawi]]
|
|
|
|
|
|[http://www.sdnp.org.mw/ruleoflaw/archives/index.html]
|-
|{{flag|Malaysia}}
|[[National Archives of Malaysia]]
|[[Kuala Lumpur]]
|1957
|
|
|
|
|-
|{{flag|Mali}}
|[[Direction Nationale des Archives du Mali]]
|[[Bamako]]
|
|
|
|
|
|-
|{{flag|Malta}}
|[[National Archives of Malta]]
|[[Rabat, Malta]]
|
|
|
|[[File:'Rabat' 26.jpg|100px]]
|[http://nationalarchives.gov.mt/en/]
|-
|{{flag|Marshall Islands}}
|[[Alele Museum & Public Library]]
|
|
|
|
|[[File:Alele Museum Aussenansicht.JPG|100px]]
|[https://web.archive.org/web/20230111012736/https://www.alele.org/]
|-
|{{flag|Mauritania}}
|[[National Archives of Mauritania]]
|
|1955
|
*3,000 volumes
|
|
|
|-
|{{flag|Mauritius}}
|[[National Archives of Mauritius]]
|[[Coromandel, Mauritius]]
|1815
|
|
|
|[http://nationalarchives.govmu.org/nationalarchives/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20250716100316/https://nationalarchives.govmu.org/nationalarchives/ |date=2025-07-16 }}
|-
|{{flag|Mexico}}
|[[Archivo General de la Nación (Mexico)|Archivo General de la Nación]]
|[[Mexico City]]
|
|
|
|[[File:Archivo General de la Nación (6541430793) (2).jpg|100px]]
|[http://www.gob.mx/agn]
|-
|{{flag|Mongolia}}
|[[National Archives of Mongolia]]
|[[Ulaanbaatar]]
|1927
|
|
|
|[https://web.archive.org/web/20191101213240/http://www.archives.gov.mn/]
|-
|{{flag|Montenegro}}
|[[State Archives of Montenegro]]
|[[Cetinje]]
|1951
|
|
|
|[http://dacg.me/]
|-
|{{flag|Morocco}}
|[[National Library of the Kingdom of Morocco]]
|[[Rabat]]
|1924
|
|
|[[File:Bibliothèque Nationale du Royaume du Maroc.jpg|100px]]
|[http://bnrm.ma] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20221231140017/http://www.bnrm.ma/ |date=2022-12-31 }}
|-
|{{flag|Mozambique}}
|[[Arquivo Histórico de Moçambique]]
|
|1934
|
|
|
|
|-
|{{flag|Myanmar}}
|[[National Archives of Myanmar]]
|[[Naypyidaw]]
|1973
|
|
|
|[http://www.nam.gov.mm/]
|}
==N==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Namibia}}
|[[National Archives of Namibia]]
|[[Windhoek]]
|1939
|
*6,000 maps
*40,000 photographs
*30,000 audiovisual items
|
|
|[http://nan.gov.na/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20250814183809/https://nan.gov.na/ |date=2025-08-14 }}
|-
|{{flag|Netherlands}}
|[[Nationaal Archief]]
|[[The Hague]]
|1802
|
|
|[[File:200218 3291 HZF0299 lowres.jpg|100px]]
|[http://www.nationaalarchief.nl/]
|-
|{{flag|New Zealand}}
|[[Archives New Zealand]]
|[[Wellington]]
|
|
|
|[[File:Archives New Zealand building in Wellington.JPG|100px]]
|[http://www.archives.govt.nz/]
|-
|{{flag|Nicaragua}}
|[[General National Archive (Nicaragua)|General National Archive]]
|[[Managua]]
|
|
|
|
|
|-
|{{flag|Niger}}
|Archives nationales du Niger<ref name=BANQ>{{cite book|editor=Marcel Lajeunesse|title=Les Bibliothèques nationales de la francophonie|publisher=[[Bibliothèque et Archives nationales du Québec]]|url=https://www.banq.qc.ca/documents/a_propos_banq/nos_publications/nos_publications_a_z/Bibliotheques_nationales_Francophonie.pdf|language=fr|oclc=401164333|edition=3rd|year=2008|access-date=2025-09-11|archive-date=2022-10-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20221004200154/https://www.banq.qc.ca/documents/a_propos_banq/nos_publications/nos_publications_a_z/Bibliotheques_nationales_Francophonie.pdf|url-status=bot: unknown}} {{free access}}</ref>
|
|
|
|
|
|
|-
|{{flag|Nigeria}}
|[[National Archives of Nigeria]]
|[[Abuja]]
|
|
|
|[[File:National Archives of Nigeria, University of Ibadan.jpg|100px]]
|[http://nationalarchivesofnigeria.org/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20251218040114/https://nationalarchivesofnigeria.org/ |date=2025-12-18 }}
|-
|{{flag|Norway}}
|[[National Archival Services of Norway]]
|[[Oslo]]
|1817
|
|
|[[File:Norways national archive.jpg|100px]]
|[http://www.arkivverket.no/]
|}
==O==
==P==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Pakistan}}
|[[National Archives of Pakistan]]
|[[Islamabad]]
|
|
*19,000 books
|
|
|[http://archives.gov.pk/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20250911211547/https://archives.gov.pk/ |date=2025-09-11 }}
|-
|rowspan="4" |{{flag|Palestine}}
|[[Palestine National Archives]]
|[[Ramallah]]
|
|
|
|
|[https://web.archive.org/web/20191205022135/http://www.pnac.pna.ps/ar_new/index.php?p=home]
|-
|[[Central Archives of Gaza City]]
|[[Gaza City]]
|
|
|
|
|
|-
|[[Al-Budeiri Library]]
|rowspan="2" |[[Old City of Jerusalem]]
|
|
*900 manuscripts
|
|[[File:Muslim IMG 1618.jpg|100px]]
|
|-
|[[Khalidi Library]]
|1900
|
|
*One of [[Ottoman Palestine|Ottoman Palestine's]] first public libraries and historical document collections
|[[File:Jerusalem KhalidiLibrary JA0r.jpg|100px]]
|[http://www.khalidilibrary.org/en]
|-
|{{flag|Panama}}
|[[National Archives of Panama]]
|[[Panama City]]
|1912
|
|
|[[File:Archivos de Panamá 03.jpg|100px]]
|[http://www.archivonacional.gob.pa/]
|-
|{{flag|Paraguay}}
|Archivo Nacional de Asunción
|
|
|
|
|
|[http://archivonacional.gov.py/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20250915191148/https://archivonacional.gov.py/ |date=2025-09-15 }}
|-
|{{flag|Peru}}
|[[General Archive of the Nation (Peru)|General Archive of the Nation]]
|[[Lima]]
|1872
|
|
|
|[http://www.gob.pe/agn]
|-
|{{flag|Philippines}}
|[[National Archives of the Philippines]]
|[[Manila]]
|
|
|
|
|[https://web.archive.org/web/20231226065433/http://www.nationalarchives.gov.ph/]
|-
|rowspan="2"|{{flag|Poland}}
|[[Central Archives of Historical Records]]
|rowspan="2"|[[Warsaw]]
|1808
|
|
|[[File:Pałac Raczyńskich w Warszawie 2023.jpg|100px]]
|[http://agad.gov.pl/]
|-
|[[National Digital Archives]]
|style="text-align: center;"|2008<br/>(1955)
|
*over 15,000,000 photographs
*over 40,000 sound recordings
*about 2,400 motion pictures
|
|
|[https://www.nac.gov.pl/]
|-
|{{flag|Portugal}}
|[[Torre do Tombo National Archive]]
|[[Lisbon]]
|1378
|
|
|[[File:Torre do tombo 2.JPG|100px]]
|[http://antt.dglab.gov.pt/]
|-
|{{flag|Puerto Rico}}
|[[Archivo General de Puerto Rico]]
|[[San Juan, Puerto Rico]]
|1955
|
|
|[[File:Biblioteca Nacional de Puerto Rico entrance - San Juan Puerto Rico.jpg|100px]]
|[http://www.icp.pr.gov/archivo-general/]
|}
==Q==
==R==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Romania}}
|[[National Archives of Romania]]
|[[Bucharest]]
|
|
*70,000 books
|
|[[File:NatlArchivesBucharest2.JPG|100px]]
|[http://arhivelenationale.ro/site/]
|-
|rowspan="4" |{{flag|Russia}}
|[[Russian State Archive of Contemporary History]]
|rowspan="4" |[[Moscow]]
|
|
|
|
|rowspan="2" |[https://web.archive.org/web/20230927051203/https://rusarchives.ru/federal/rgani/]
|-
|[[Russian State Archive of Socio-Political History]]
|
|
|
|[[File:Bolshaya Dmitrovka 15 (RGASPI).JPG|100px]]
|-
|[[Russian State Archive of Literature and Art]]
|1941
|
|
|[[File:RGALI.jpg|100px]]
|[http://www.rgali.ru/]
|-
|[[State Archive of the Russian Federation]]
|1992
|
|
|[[File:GARF 1.jpg|100px]]
|[http://statearchive.ru/]
|-
|{{flag|Rwanda}}
|[[National Archives of Rwanda]]
|[[Kigali]]
|
|
|
|
|[https://web.archive.org/web/20230208212133/https://ralsa.myculture.gov.rw/]
|}
==S==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Sahrawi Arab Democratic Republic}}
|[[Saharawi National Archive]]
|
|
|
|
|
|
|-
|{{flag|San Marino}}
|[[State Archives of San Marino]]
|
|
|
|
|
|[http://antichidocumenti.sm/archivio/servlet/archivio.hic.admin.HLogon?MTipo=G&MPasso=3]
|-
|{{flag|Scotland}}
|[[National Archives of Scotland]]
|[[Edinburgh]]
|
|
|
|
|[http://www.nrscotland.gov.uk/]
|-
|{{flag|Senegal}}
|[[National Archives of Senegal]]
|[[Dakar]]
|
|
|
|
|[https://web.archive.org/web/20120619192557/http://www.archivesdusenegal.gouv.sn/biblio.html]
|-
|{{flag|Serbia}}
|[[Archive of Serbia|State Archives of Serbia]]
|[[Belgrade]]
|1900
|
|
|[[File:Building of the Serbian Archives.jpg|100px]]
|[http://arhivsrbije.rs/en]
|-
|{{flag|Seychelles}}
|[[Seychelles National Archives]]
|[[Mahé, Seychelles]]
|1964
|
|
|
|[https://web.archive.org/web/20220126004258/http://www.sna.gov.sc/]
|-
|{{flag|Singapore}}
|[[National Archives of Singapore]]
|
|
|
|
|[[File:National Archives of Singapore (2).jpg|100px]]
|[http://www.nas.gov.sg/archivesonline/]
|-
|{{flag|Slovakia}}
|[[Slovak National Archives]]
|[[Bratislava]]
|1928
|
|
|[[File:Slovenský národný archív 06.jpg|100px]]
|[http://www.minv.sk/?sna]
|-
|{{flag|Slovenia}}
|[[Archives of the Republic of Slovenia]]
|[[Ljubljana]]
|
|
|
|
|[http://www.gov.si/en/state-authorities/bodies-within-ministries/archives-of-the-republic-of-slovenia/]
|-
|{{flag|South Africa}}
|[[National Archives and Records Service of South Africa]]
|[[Arcadia, Pretoria]]
|
|
|
|
|[http://www.nationalarchives.gov.za/]
|-
|{{flag|South Korea}}
|[[National Archives of Korea]]
|[[Daejeon]]
|
|
|
|[[File:Administrative repository of National Archives of Korea.jpg|100px]]
|[http://www.archives.go.kr/next/viewMainNew.do]
|-
|{{flag|South Sudan}}
|[[National Archives of South Sudan]]
|[[Juba]]
|
|
|
|
|
|-
|rowspan="3" |{{flag|Spain}}
|{{Interlanguage link multi|Archivo Histórico Nacional|es}}
|[[Madrid]]
|1866
|
|
|[[File:Archivo Histórico Nacional de España (Madrid) 01.jpg|100px]]
|[http://www.cultura.gob.es/cultura/areas/archivos/mc/archivos/ahn/portada.html]
|-
|[[General Archive of the Indies]]
|[[Seville]]
|
|
*43,000 volumes
*80,000,000 pages
|
|[[File:Archivo de Indias 002.jpg|100px]]
|[http://www.cultura.gob.es/cultura/areas/archivos/mc/archivos/agi/portada.html]
|-
|[[Archivo General de Simancas]]
|[[Simancas]]
|[[1540]]
|
|
|[[File:Castillo de Simancas.jpg|100px]]
|[http://www.cultura.gob.es/cultura/areas/archivos/mc/archivos/ags/portada.html]
|-
|{{flag|Sri Lanka}}
|[[Department of National Archives]]
|[[Colombo]]
|
|
|
|[[File:DKoehl colombo department of national archives.JPG|100px]]
|[http://archives.gov.lk/web/index.php?lang=en]
|-
|{{flag|Sudan}}
|[[National Records Office of Sudan]]
|[[Khartoum]]
|
|
*13,000 volumes
*20,000,000 documents
|
|
|[http://www.sudanmemory.org/collections/national-record-office/]
|-
|{{flag|Suriname}}
|[[National Archives of Suriname]]
|[[Paramaribo]]
|
|
|
|[[File:Gebouw nationaal archief suriname.jpg|100px]]
|[http://nationaalarchief.sr/]
|-
|{{flag|Sweden}}
|[[National Archives of Sweden]]
|[[Stockholm]]
|
|
|
|[[File:Riksarkivet 2011b.jpg|100px]]
|[http://riksarkivet.se/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131106031932/http://riksarkivet.se/ |date=2013-11-06 }}
|-
|rowspan="4" |{{flag|Switzerland}}
|[[Swiss Federal Archives]]
|rowspan="2" |[[Bern]]
|1798
|
|
|[[File:Swiss Federal Archives building.JPG|100px]]
|[http://www.bar.admin.ch/bar/de/home.html]
|-
|[[Swiss Literary Archives]]
|1991
|
|
|[[File:Bern Nationalbibliothek Sammlung-9.jpg|100px]]
|[http://www.nb.admin.ch/snl/fr/home/portrait/als.html]{{Dead link|date=March 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}
|-
|[[Swiss Film Archive]]
|[[Lausanne]]
|
|
*85,000 films
*26,000 books
*3,000,000 photographs
|
|[[File:Casino Montbenon.jpg|100px]]
|[http://www.cinematheque.ch/en]
|-
|[[Swiss National Sound Archives]]
|[[Lugano]]
|1984
|
|
|[[File:Centro San Carlo entrata.JPG|100px]]
|[http://www.fonoteca.ch/index_en.htm]
|}
==T==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Taiwan}}
|[[國家發展委員會檔案管理局|National Archives Administration, National Development Council]]
|[[Linkou District|Linkou, New Taipei City]]
|2014
|
*31,098.61 meters of paper documents
|
|
|[http://www.archives.gov.tw/english/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080917052616/http://www.archives.gov.tw/english/ |date=2008-09-17 }}
|-
|{{flag|Tanzania}}
|[[Tanzania National Archives]]
|[[Dar es Salaam]]
|1962
|
|
|
|
|-
|rowspan="2" |{{flag|Thailand}}
|[[National Archives of Thailand]]
|[[Bangkok]]
|
|
*444,009 photographs
*808,693 films
*20,062 maps and plans
|
|[[File:หอจดหมายเหตุ..หออัครศิลปิน (นึกว่าอยู่ไม่ไกลธรรมศาสตร์) - panoramio.jpg|100px]]
|[http://www.nat.go.th/]
|-
|[[Thai Film Archive]]
|[[Nakhon Pathom province]]
|
|
|
|[[File:National Film Archive of Thailand.jpg|100px]]
|[http://www.fapot.or.th/]
|-
|{{flag|Togo}}
|[[National Archives of Togo]]
|[[Lomé]]
|
|
|
|
|
|-
|{{flag|Trinidad and Tobago}}
|[[National Archives of Trinidad and Tobago]]
|[[Port of Spain]]
|
|
|
|
|[http://www.natt.gov.tt/]
|-
|{{flag|Tunisia}}
|[[National Archives of Tunisia]]
|[[Tunis]]
|
|
|
|[[File:ArchNat.JPG|100px]]
|[http://www.archives.nat.tn/ar/]
|-
|{{flag|Turkey}}
|[[Ottoman archives]]
|[[Istanbul]]
|
|
|
|
|[http://www.devletarsivleri.gov.tr/]
|}
==U==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Ukraine}}
|[[State Archival Service of Ukraine]]
|
|
|
|
|[[File:Будинок архівних установ Солом'янська 25 Київ 2016 01.jpg|100px]]
|[http://archives.gov.ua/en/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20250902170802/https://archives.gov.ua/en/ |date=2025-09-02 }}
|-
|{{flag|United Arab Emirates}}
|[[National Library and Archives (UAE)|National Library and Archives]]
|[[Abu Dhabi]]
|1968
|
|
|[[File:UAE National Archives, Abu Dhabi, UAE.jpg|100px]]
|[http://www.nla.ae/]
|-
|rowspan="2" |{{flag|United Kingdom}}
|[[The National Archives (United Kingdom)|The National Archives]]
|[[Greater London]]
|
|
|
|[[File:National Archives 2007 02 03.JPG|100px]]
|[http://www.nationalarchives.gov.uk/]
|-
|[[Public Record Office of Northern Ireland]]
|[[Belfast]]
|1923
|
|
*[[Papal bull|Bull]] of Pope [[Honorius III]], dated 1219
|[[File:Nidirect PRONI.png|100px]]
|[http://www.nidirect.gov.uk/campaigns/public-record-office-northern-ireland-proni]
|-
|{{flag|United States}}
|[[National Archives and Records Administration]]
|[[Washington, D.C.]]
|1934
|
|
|[[File:National Archives DC 2007s.jpg|100px]]
|[http://www.archives.gov/]
|-
|{{flag|Uruguay}}
|[[:es:Archivo General de la Nación (Uruguay)|General Archive of the Nation]]
|[[Montevideo]]
|
|
|
|
|
|}
==V==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Vanuatu}}
|National Archives of Vanuatu
|
|
|
|
|
|[https://web.archive.org/web/20160418020854/http://vanuatuculturalcentre.vu/national-archives/]
|-
|{{flag|Vatican City}}
|[[Vatican Apostolic Archive]]
|[[Cortile del Belvedere]]
|1612
|
|
|
|[http://www.archivioapostolicovaticano.va]{{Dead link|date=September 2025 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}
|-
|{{flag|Venezuela}}
|[[National Archives of Venezuela]]
|[[Caracas]]
|
|
|
|[[File:Idaphot 02.jpg|100px]]
|[https://web.archive.org/web/20230128040442/http://www.agn.gob.ve/]
|}
==W==
==X==
==Y==
==Z==
{| class="wikitable"
!Country
!Archive
!Location
!Year
!Collection size
!Notable artifacts
!Image
!Website
|-
|{{flag|Zambia}}
|[[National Archives of Zambia]]
|[[Lusaka]]
|
|
*70,000 volumes
|
|
|
|-
|{{flag|Zimbabwe}}
|[[National Archives of Zimbabwe]]
|[[Harare]]
|1935
|
|
|[[File:Entrance to the National Gallery of Zimbabwe.jpg|100px]]
|[http://www.archives.gov.zw]
|}
==Lihi pahi==
* [[:Category:Archives by country|Archives by country]]
* [[List of archives]]
* [[List of archivists]]
* [[Lists of film archives]]
* [[List of national libraries]]
* [[National library]]
* [[List of oldest institutions in continuous operation]]
==Kundivihira==
{{reflist}}
==External links==
*{{Cite web|url=http://arkisto.fi/en/records-3/records-2|title=Databases and registers - National Archives of Finland|website=arkisto.fi|access-date=2019-12-17|archive-date=2019-12-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20191217180103/https://arkisto.fi/en/records-3/records-2|url-status=dead}}
*[https://web.archive.org/web/20160404122219/http://www.penrose-press.com/library.idd penrose-press.com] - Directory of Libraries by subject and region, 2016 {{in lang|en}}
[[Pubu:Lahabaya zaa]]
ehjh9owgj440cgnb8b6c1upp2wijpo6
Osibisa
0
33024
137492
137489
2026-05-24T12:03:31Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachinima mali niŋ
137492
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu bukuni ni ti pahi bɔhisi shee na wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli* amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fante nima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la ni laɣim tabani di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti zaŋ shɛba ni zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha ni zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n diɛmdi zama nima pam pam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Afrika|Africa]] tingbanni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai namba 17 UK tingbanni m bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ninvuɣigahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋ sulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni daa bala [[London]] tingbanni amaa saha ŋo nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingbanni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm November Fest 2010 dabisili 28 November goli ni yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣingu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] ni ti la pili yila nima yaabu duu di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi kaserti CD nima ni, ka di shɛŋa nye bɛ ni bɛ bɔri shɛli ka ka anfaani n zaŋ n ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋo maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yili shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka dini bɛ CD maa ni. Di kana ni pina ,niɛma din daa na bɛ tooi n yin yina zaa, ka che diɛma akpaaku nima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant niŋ ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya ni gbubi taba la. Osei daa lahi n kpa laɣingu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994 o mini niriba ayi ban daa nye UK nima ni daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) ni ti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila nima zaŋ niŋ kaseti CD nima zuɣu maa.
O daa nya daabi'palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi n yihi binpala yaha na, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋo tuuli kaseti ni daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋo mini Osei daa goya ni yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaai o chandi maa pirinla lala doro mo zuɣu amaa ka daa na lee kuli n yaai ri yila nima mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni zaŋ shɛli ni yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ chana ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli,bɛ ni labi n ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bɛ tooi n yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yiɣibu'' saha maa, din daa bɛ tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo n ti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda nima maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) n ti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
bɛ ni daa kuli n nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bɛ lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
ay9bzehxqikxh1vyovouimfioam54qf
137494
137492
2026-05-24T12:06:20Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachinima mali niŋ
137494
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la ni laɣim tabani di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti zaŋ shɛba ni zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha ni zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n diɛmdi zama nima pam pam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Afrika|Africa]] tingbanni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai namba 17 UK tingbanni m bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ninvuɣigahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋ sulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni daa bala [[London]] tingbanni amaa saha ŋo nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingbanni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm November Fest 2010 dabisili 28 November goli ni yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣingu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] ni ti la pili yila nima yaabu duu di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi kaserti CD nima ni, ka di shɛŋa nye bɛ ni bɛ bɔri shɛli ka ka anfaani n zaŋ n ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋo maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yili shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka dini bɛ CD maa ni. Di kana ni pina ,niɛma din daa na bɛ tooi n yin yina zaa, ka che diɛma akpaaku nima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant niŋ ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya ni gbubi taba la. Osei daa lahi n kpa laɣingu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994 o mini niriba ayi ban daa nye UK nima ni daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) ni ti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila nima zaŋ niŋ kaseti CD nima zuɣu maa.
O daa nya daabi'palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi n yihi binpala yaha na, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋo tuuli kaseti ni daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋo mini Osei daa goya ni yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaai o chandi maa pirinla lala doro mo zuɣu amaa ka daa na lee kuli n yaai ri yila nima mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni zaŋ shɛli ni yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ chana ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli,bɛ ni labi n ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bɛ tooi n yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yiɣibu'' saha maa, din daa bɛ tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo n ti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda nima maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) n ti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
bɛ ni daa kuli n nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bɛ lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
ebdm1aetwx43okxkaap302qrn8ymq07
137495
137494
2026-05-24T12:12:05Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachinima mali niŋ
137495
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbanni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai namba 17 UK tingbanni m bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ninvuɣigahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋ sulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni daa bala [[London]] tingbanni amaa saha ŋo nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingbanni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm November Fest 2010 dabisili 28 November goli ni yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣingu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] ni ti la pili yila nima yaabu duu di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi kaserti CD nima ni, ka di shɛŋa nye bɛ ni bɛ bɔri shɛli ka ka anfaani n zaŋ n ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋo maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yili shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka dini bɛ CD maa ni. Di kana ni pina ,niɛma din daa na bɛ tooi n yin yina zaa, ka che diɛma akpaaku nima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant niŋ ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya ni gbubi taba la. Osei daa lahi n kpa laɣingu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994 o mini niriba ayi ban daa nye UK nima ni daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) ni ti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila nima zaŋ niŋ kaseti CD nima zuɣu maa.
O daa nya daabi'palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi n yihi binpala yaha na, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋo tuuli kaseti ni daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋo mini Osei daa goya ni yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaai o chandi maa pirinla lala doro mo zuɣu amaa ka daa na lee kuli n yaai ri yila nima mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni zaŋ shɛli ni yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ chana ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli,bɛ ni labi n ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bɛ tooi n yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yiɣibu'' saha maa, din daa bɛ tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo n ti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda nima maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) n ti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
bɛ ni daa kuli n nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bɛ lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
c8lvbyfoe5o4rjd8s9jq1fpo5x61hqt
137497
137495
2026-05-24T12:14:42Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachi mini sabbu bi' bahira
137497
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbanni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ninvuɣigahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋ sulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni daa bala [[London]] tingbanni amaa saha ŋo nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingbanni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm November Fest 2010 dabisili 28 November goli ni yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣingu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] ni ti la pili yila nima yaabu duu di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi kaserti CD nima ni, ka di shɛŋa nye bɛ ni bɛ bɔri shɛli ka ka anfaani n zaŋ n ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋo maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yili shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka dini bɛ CD maa ni. Di kana ni pina ,niɛma din daa na bɛ tooi n yin yina zaa, ka che diɛma akpaaku nima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant niŋ ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya ni gbubi taba la. Osei daa lahi n kpa laɣingu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994 o mini niriba ayi ban daa nye UK nima ni daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) ni ti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila nima zaŋ niŋ kaseti CD nima zuɣu maa.
O daa nya daabi'palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi n yihi binpala yaha na, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋo tuuli kaseti ni daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋo mini Osei daa goya ni yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaai o chandi maa pirinla lala doro mo zuɣu amaa ka daa na lee kuli n yaai ri yila nima mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni zaŋ shɛli ni yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ chana ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli,bɛ ni labi n ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bɛ tooi n yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yiɣibu'' saha maa, din daa bɛ tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo n ti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda nima maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) n ti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
bɛ ni daa kuli n nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bɛ lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
7n5rt0v561oiugytbflxal2ou7zbjhk
137498
137497
2026-05-24T12:26:09Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachinima mini bi' bahira mali niŋ
137498
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbanni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingbanni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm November Fest 2010 dabisili 28 November goli ni yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣingu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] ni ti la pili yila nima yaabu duu di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi kaserti CD nima ni, ka di shɛŋa nye bɛ ni bɛ bɔri shɛli ka ka anfaani n zaŋ n ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋo maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yili shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka dini bɛ CD maa ni. Di kana ni pina ,niɛma din daa na bɛ tooi n yin yina zaa, ka che diɛma akpaaku nima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant niŋ ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya ni gbubi taba la. Osei daa lahi n kpa laɣingu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994 o mini niriba ayi ban daa nye UK nima ni daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) ni ti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila nima zaŋ niŋ kaseti CD nima zuɣu maa.
O daa nya daabi'palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi n yihi binpala yaha na, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋo tuuli kaseti ni daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋo mini Osei daa goya ni yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaai o chandi maa pirinla lala doro mo zuɣu amaa ka daa na lee kuli n yaai ri yila nima mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni zaŋ shɛli ni yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ chana ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli,bɛ ni labi n ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bɛ tooi n yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yiɣibu'' saha maa, din daa bɛ tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo n ti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda nima maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) n ti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
bɛ ni daa kuli n nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bɛ lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
esvyo0tlgilyl3qa99wf6nboituzs33
137499
137498
2026-05-24T12:27:15Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachi mini sabbu bi' bahira
137499
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingbanni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm November Fest 2010 dabisili 28 November goli ni yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣingu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] ni ti la pili yila nima yaabu duu di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi kaserti CD nima ni, ka di shɛŋa nye bɛ ni bɛ bɔri shɛli ka ka anfaani n zaŋ n ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋo maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yili shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka dini bɛ CD maa ni. Di kana ni pina ,niɛma din daa na bɛ tooi n yin yina zaa, ka che diɛma akpaaku nima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant niŋ ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya ni gbubi taba la. Osei daa lahi n kpa laɣingu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994 o mini niriba ayi ban daa nye UK nima ni daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) ni ti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila nima zaŋ niŋ kaseti CD nima zuɣu maa.
O daa nya daabi'palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi n yihi binpala yaha na, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋo tuuli kaseti ni daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋo mini Osei daa goya ni yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaai o chandi maa pirinla lala doro mo zuɣu amaa ka daa na lee kuli n yaai ri yila nima mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni zaŋ shɛli ni yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ chana ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli,bɛ ni labi n ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bɛ tooi n yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yiɣibu'' saha maa, din daa bɛ tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo n ti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda nima maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) n ti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
bɛ ni daa kuli n nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bɛ lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
9np5surztnsg9p1rqhp7sgr7ggt91k1
137520
137499
2026-05-24T19:58:02Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachi mali niŋ
137520
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingban ni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm dabisili 28 November goli ni, yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣiŋgu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] ni ti la pili yila nima yaabu duu di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi kaserti CD nima ni, ka di shɛŋa nye bɛ ni bɛ bɔri shɛli ka ka anfaani n zaŋ n ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋo maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yili shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka dini bɛ CD maa ni. Di kana ni pina ,niɛma din daa na bɛ tooi n yin yina zaa, ka che diɛma akpaaku nima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant niŋ ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya ni gbubi taba la. Osei daa lahi n kpa laɣingu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994 o mini niriba ayi ban daa nye UK nima ni daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) ni ti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila nima zaŋ niŋ kaseti CD nima zuɣu maa.
O daa nya daabi'palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi n yihi binpala yaha na, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋo tuuli kaseti ni daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋo mini Osei daa goya ni yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaai o chandi maa pirinla lala doro mo zuɣu amaa ka daa na lee kuli n yaai ri yila nima mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni zaŋ shɛli ni yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ chana ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli,bɛ ni labi n ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bɛ tooi n yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yiɣibu'' saha maa, din daa bɛ tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo n ti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda nima maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) n ti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
bɛ ni daa kuli n nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bɛ lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
99xjn4njkym7vhwha2hzcnnvs1vizj2
137521
137520
2026-05-24T20:01:18Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachinima mini sabbu bi' bahira
137521
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingban ni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm dabisili 28 November goli ni, yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣiŋgu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n-zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] nti la pili yila yaabu duu, di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi kaserti CD nima ni, ka di shɛŋa nye bɛ ni bɛ bɔri shɛli ka ka anfaani n zaŋ n ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋo maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yili shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka dini bɛ CD maa ni. Di kana ni pina ,niɛma din daa na bɛ tooi n yin yina zaa, ka che diɛma akpaaku nima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant niŋ ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya ni gbubi taba la. Osei daa lahi n kpa laɣingu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994 o mini niriba ayi ban daa nye UK nima ni daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) ni ti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila nima zaŋ niŋ kaseti CD nima zuɣu maa.
O daa nya daabi'palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi n yihi binpala yaha na, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋo tuuli kaseti ni daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋo mini Osei daa goya ni yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaai o chandi maa pirinla lala doro mo zuɣu amaa ka daa na lee kuli n yaai ri yila nima mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni zaŋ shɛli ni yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ chana ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli,bɛ ni labi n ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bɛ tooi n yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yiɣibu'' saha maa, din daa bɛ tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo n ti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda nima maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) n ti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
bɛ ni daa kuli n nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bɛ lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
o67luf0j49l0bbj7pjzlx91fwxfckel
137522
137521
2026-05-24T20:04:06Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachinima mini bi' bahira mali niŋ
137522
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingban ni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm dabisili 28 November goli ni, yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣiŋgu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n-zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] nti la pili yila yaabu duu, di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi CD kasɛtinima ni, ka di shɛŋa nyɛ bɛ ni bi bɔri shɛli ka ka anfaani n-zaŋ n-ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋɔ maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, n-daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yili shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka dini bɛ CD maa ni. Di kana ni pina ,niɛma din daa na bɛ tooi n yin yina zaa, ka che diɛma akpaaku nima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant niŋ ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya ni gbubi taba la. Osei daa lahi n kpa laɣingu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994 o mini niriba ayi ban daa nye UK nima ni daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) ni ti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila nima zaŋ niŋ kaseti CD nima zuɣu maa.
O daa nya daabi'palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi n yihi binpala yaha na, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋo tuuli kaseti ni daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋo mini Osei daa goya ni yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaai o chandi maa pirinla lala doro mo zuɣu amaa ka daa na lee kuli n yaai ri yila nima mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni zaŋ shɛli ni yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ chana ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli,bɛ ni labi n ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bɛ tooi n yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yiɣibu'' saha maa, din daa bɛ tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo n ti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda nima maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) n ti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
bɛ ni daa kuli n nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bɛ lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
bfdvp9u70pzrs1079wk5i8mnox402d6
137524
137522
2026-05-24T20:09:03Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachinima mali sabi.
137524
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingban ni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm dabisili 28 November goli ni, yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣiŋgu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n-zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] nti la pili yila yaabu duu, di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi CD kasɛtinima ni, ka di shɛŋa nyɛ bɛ ni bi bɔri shɛli ka ka anfaani n-zaŋ n-ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋɔ maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, n-daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yil' shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka bɛ CD maa ni. Di kana ni pina, niɛma din daa na bi tooi n-yin yina zaa, ka che diɛma akpaakunima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant niŋ ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya ni gbubi taba la. Osei daa lahi n kpa laɣingu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994 o mini niriba ayi ban daa nye UK nima ni daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) ni ti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila nima zaŋ niŋ kaseti CD nima zuɣu maa.
O daa nya daabi'palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi n yihi binpala yaha na, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋo tuuli kaseti ni daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋo mini Osei daa goya ni yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaai o chandi maa pirinla lala doro mo zuɣu amaa ka daa na lee kuli n yaai ri yila nima mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni zaŋ shɛli ni yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ chana ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli,bɛ ni labi n ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bɛ tooi n yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yiɣibu'' saha maa, din daa bɛ tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo n ti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda nima maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) n ti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
bɛ ni daa kuli n nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bɛ lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
qwomyqhwiv64bk7tgzrifv1dj0empv6
137526
137524
2026-05-24T20:16:16Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachi mali niŋ
137526
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingban ni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm dabisili 28 November goli ni, yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣiŋgu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n-zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] nti la pili yila yaabu duu, di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi CD kasɛtinima ni, ka di shɛŋa nyɛ bɛ ni bi bɔri shɛli ka ka anfaani n-zaŋ n-ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋɔ maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, n-daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yil' shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka bɛ CD maa ni. Di kana ni pina, niɛma din daa na bi tooi n-yin yina zaa, ka che diɛma akpaakunima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant nima ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya n-gbuni taba la. Osei daa lahi n kpa laɣingu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994 o mini niriba ayi ban daa nye UK nima ni daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) ni ti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila nima zaŋ niŋ kaseti CD nima zuɣu maa.
O daa nya daabi'palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi n yihi binpala yaha na, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋo tuuli kaseti ni daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋo mini Osei daa goya ni yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaai o chandi maa pirinla lala doro mo zuɣu amaa ka daa na lee kuli n yaai ri yila nima mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni zaŋ shɛli ni yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ chana ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli,bɛ ni labi n ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bɛ tooi n yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yiɣibu'' saha maa, din daa bɛ tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo n ti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda nima maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) n ti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
bɛ ni daa kuli n nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bɛ lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
6xp7qpxlh5b7ibykxa3sbxnrxj986uj
137527
137526
2026-05-24T20:19:06Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachinima mali sabi
137527
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingban ni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm dabisili 28 November goli ni, yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣiŋgu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n-zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] nti la pili yila yaabu duu, di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi CD kasɛtinima ni, ka di shɛŋa nyɛ bɛ ni bi bɔri shɛli ka ka anfaani n-zaŋ n-ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋɔ maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, n-daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yil' shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka bɛ CD maa ni. Di kana ni pina, niɛma din daa na bi tooi n-yin yina zaa, ka che diɛma akpaakunima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant nima ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya n-gbuni taba la. Osei n-daa lahi kpa laɣiŋgu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994, o mini niriba ayi ban daa nyɛ UKnima n-daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) nti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila zaŋ niŋ CD kasɛtinima zuɣu maa.
O daa nya daabi'palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi n yihi binpala yaha na, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋo tuuli kaseti ni daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋo mini Osei daa goya ni yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaai o chandi maa pirinla lala doro mo zuɣu amaa ka daa na lee kuli n yaai ri yila nima mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni zaŋ shɛli ni yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ chana ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli,bɛ ni labi n ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bɛ tooi n yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yiɣibu'' saha maa, din daa bɛ tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo n ti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda nima maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) n ti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
bɛ ni daa kuli n nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bɛ lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
chena10ja9fzclrna8xm2quiqnagj68
137528
137527
2026-05-24T20:20:41Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachinima mali sabi
137528
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingban ni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm dabisili 28 November goli ni, yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣiŋgu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n-zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] nti la pili yila yaabu duu, di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi CD kasɛtinima ni, ka di shɛŋa nyɛ bɛ ni bi bɔri shɛli ka ka anfaani n-zaŋ n-ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋɔ maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, n-daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yil' shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka bɛ CD maa ni. Di kana ni pina, niɛma din daa na bi tooi n-yin yina zaa, ka che diɛma akpaakunima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant nima ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya n-gbuni taba la. Osei n-daa lahi kpa laɣiŋgu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994, o mini niriba ayi ban daa nyɛ UKnima n-daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) nti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila zaŋ niŋ CD kasɛtinima zuɣu maa.
O daa nya daabi' palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi yihi bin' pala na yaha, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋo tuuli kaseti ni daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋo mini Osei daa goya ni yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaai o chandi maa pirinla lala doro mo zuɣu amaa ka daa na lee kuli n yaai ri yila nima mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni zaŋ shɛli ni yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ chana ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli,bɛ ni labi n ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bɛ tooi n yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yiɣibu'' saha maa, din daa bɛ tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo n ti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda nima maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) n ti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
bɛ ni daa kuli n nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bɛ lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
df672enyro3kyq2l4olvxgvs0j9a56c
137529
137528
2026-05-24T20:24:15Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachi mini sabbu bi' bahira
137529
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingban ni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm dabisili 28 November goli ni, yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣiŋgu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n-zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] nti la pili yila yaabu duu, di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi CD kasɛtinima ni, ka di shɛŋa nyɛ bɛ ni bi bɔri shɛli ka ka anfaani n-zaŋ n-ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋɔ maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, n-daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yil' shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka bɛ CD maa ni. Di kana ni pina, niɛma din daa na bi tooi n-yin yina zaa, ka che diɛma akpaakunima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant nima ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya n-gbuni taba la. Osei n-daa lahi kpa laɣiŋgu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994, o mini niriba ayi ban daa nyɛ UKnima n-daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) nti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila zaŋ niŋ CD kasɛtinima zuɣu maa.
O daa nya daabi' palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi yihi bin' pala na yaha, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋɔ tuuli kasɛti n-daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋɔ mini Osei daa gɔya n-yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaagi o chandi maa pirinla lala doro ŋɔ zuɣu, amaa ka daa na lee kuli n-yaari yila mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni zaŋ shɛli ni yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ chana ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli,bɛ ni labi n ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bɛ tooi n yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yiɣibu'' saha maa, din daa bɛ tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo n ti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda nima maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) n ti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
bɛ ni daa kuli n nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bɛ lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
suj7kyrqi4qy3v6tjyvipsco0yr5uru
137530
137529
2026-05-24T20:31:06Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachi mini sabbu bi' bahira
137530
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingban ni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm dabisili 28 November goli ni, yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣiŋgu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n-zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] nti la pili yila yaabu duu, di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi CD kasɛtinima ni, ka di shɛŋa nyɛ bɛ ni bi bɔri shɛli ka ka anfaani n-zaŋ n-ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋɔ maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, n-daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yil' shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka bɛ CD maa ni. Di kana ni pina, niɛma din daa na bi tooi n-yin yina zaa, ka che diɛma akpaakunima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant nima ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya n-gbuni taba la. Osei n-daa lahi kpa laɣiŋgu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994, o mini niriba ayi ban daa nyɛ UKnima n-daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) nti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila zaŋ niŋ CD kasɛtinima zuɣu maa.
O daa nya daabi' palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi yihi bin' pala na yaha, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋɔ tuuli kasɛti n-daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋɔ mini Osei daa gɔya n-yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaagi o chandi maa pirinla lala doro ŋɔ zuɣu, amaa ka daa na lee kuli n-yaari yila mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ' shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni daa zaŋ shɛli n-yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ, ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli, bɛ ni labi n-ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bi tooi n-yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yihibu'' saha maa, din daa bi tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo nti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) nti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
Bɛ ni daa kuli n-nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bɛ lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
2eelqqdwhmm6ifvap2xciyn7retcnsk
137531
137530
2026-05-24T20:32:14Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachi mali niŋ
137531
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingban ni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm dabisili 28 November goli ni, yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣiŋgu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n-zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] nti la pili yila yaabu duu, di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi CD kasɛtinima ni, ka di shɛŋa nyɛ bɛ ni bi bɔri shɛli ka ka anfaani n-zaŋ n-ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋɔ maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, n-daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yil' shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka bɛ CD maa ni. Di kana ni pina, niɛma din daa na bi tooi n-yin yina zaa, ka che diɛma akpaakunima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant nima ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya n-gbuni taba la. Osei n-daa lahi kpa laɣiŋgu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994, o mini niriba ayi ban daa nyɛ UKnima n-daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) nti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila zaŋ niŋ CD kasɛtinima zuɣu maa.
O daa nya daabi' palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi yihi bin' pala na yaha, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋɔ tuuli kasɛti n-daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋɔ mini Osei daa gɔya n-yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaagi o chandi maa pirinla lala doro ŋɔ zuɣu, amaa ka daa na lee kuli n-yaari yila mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ' shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni daa zaŋ shɛli n-yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ, ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli, bɛ ni labi n-ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bi tooi n-yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yihibu'' saha maa, din daa bi tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo nti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) nti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
Bɛ ni daa kuli n-nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bi lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba nina ka zaŋ bɛ haŋkali ni niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmebu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
fmcfuamzzq8n9u12uvajnjph9ioiyo5
137532
137531
2026-05-24T20:35:20Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachinima mali sabi.
137532
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingban ni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm dabisili 28 November goli ni, yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣiŋgu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n-zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] nti la pili yila yaabu duu, di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi CD kasɛtinima ni, ka di shɛŋa nyɛ bɛ ni bi bɔri shɛli ka ka anfaani n-zaŋ n-ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋɔ maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, n-daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yil' shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka bɛ CD maa ni. Di kana ni pina, niɛma din daa na bi tooi n-yin yina zaa, ka che diɛma akpaakunima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant nima ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya n-gbuni taba la. Osei n-daa lahi kpa laɣiŋgu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994, o mini niriba ayi ban daa nyɛ UKnima n-daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) nti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila zaŋ niŋ CD kasɛtinima zuɣu maa.
O daa nya daabi' palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi yihi bin' pala na yaha, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋɔ tuuli kasɛti n-daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋɔ mini Osei daa gɔya n-yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaagi o chandi maa pirinla lala doro ŋɔ zuɣu, amaa ka daa na lee kuli n-yaari yila mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ' shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni daa zaŋ shɛli n-yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ, ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli, bɛ ni labi n-ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bi tooi n-yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yihibu'' saha maa, din daa bi tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo nti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) nti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
Bɛ ni daa kuli n-nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bi lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba ni na ka zaŋ bɛ haŋkali n-niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmɛbu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka che mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛŋ kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la la ŋmɛbu maa bɛla dili ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
9f26nfmkf8f31eka585or1pjzz9b4rq
137533
137532
2026-05-24T20:37:01Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachinima mali niŋ
137533
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya daba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingban ni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm dabisili 28 November goli ni, yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣiŋgu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n-zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] nti la pili yila yaabu duu, di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi CD kasɛtinima ni, ka di shɛŋa nyɛ bɛ ni bi bɔri shɛli ka ka anfaani n-zaŋ n-ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋɔ maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, n-daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yil' shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka bɛ CD maa ni. Di kana ni pina, niɛma din daa na bi tooi n-yin yina zaa, ka che diɛma akpaakunima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant nima ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya n-gbuni taba la. Osei n-daa lahi kpa laɣiŋgu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994, o mini niriba ayi ban daa nyɛ UKnima n-daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) nti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila zaŋ niŋ CD kasɛtinima zuɣu maa.
O daa nya daabi' palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi yihi bin' pala na yaha, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋɔ tuuli kasɛti n-daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋɔ mini Osei daa gɔya n-yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaagi o chandi maa pirinla lala doro ŋɔ zuɣu, amaa ka daa na lee kuli n-yaari yila mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ' shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni daa zaŋ shɛli n-yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ, ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli, bɛ ni labi n-ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bi tooi n-yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yihibu'' saha maa, din daa bi tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo nti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) nti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
Bɛ ni daa kuli n-nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bi lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba ni na ka zaŋ bɛ haŋkali n-niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmɛbu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka che mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
Bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛm kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la ŋmɛbu maa bela di ko ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
fvqjqzmy0nlpl1hdpzy89frp2oyng32
137534
137533
2026-05-24T20:40:23Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachi mali niŋ
137534
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya naba ni zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingban ni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm dabisili 28 November goli ni, yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣiŋgu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n-zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] nti la pili yila yaabu duu, di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi CD kasɛtinima ni, ka di shɛŋa nyɛ bɛ ni bi bɔri shɛli ka ka anfaani n-zaŋ n-ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋɔ maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, n-daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yil' shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka bɛ CD maa ni. Di kana ni pina, niɛma din daa na bi tooi n-yin yina zaa, ka che diɛma akpaakunima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant nima ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya n-gbuni taba la. Osei n-daa lahi kpa laɣiŋgu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994, o mini niriba ayi ban daa nyɛ UKnima n-daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) nti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila zaŋ niŋ CD kasɛtinima zuɣu maa.
O daa nya daabi' palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi yihi bin' pala na yaha, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋɔ tuuli kasɛti n-daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋɔ mini Osei daa gɔya n-yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaagi o chandi maa pirinla lala doro ŋɔ zuɣu, amaa ka daa na lee kuli n-yaari yila mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ' shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni daa zaŋ shɛli n-yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ, ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli, bɛ ni labi n-ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bi tooi n-yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yihibu'' saha maa, din daa bi tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo nti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) nti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
Bɛ ni daa kuli n-nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bi lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba ni na ka zaŋ bɛ haŋkali n-niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmɛbu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka che mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
Bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛm kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la ŋmɛbu maa bela di ko ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
1s9b6s3xdgj0qe1iqux0702dtre41ph
137535
137534
2026-05-24T20:41:45Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachi mali sabi
137535
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya naba n-zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kaseeti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingban ni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm dabisili 28 November goli ni, yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣiŋgu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n-zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] nti la pili yila yaabu duu, di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi CD kasɛtinima ni, ka di shɛŋa nyɛ bɛ ni bi bɔri shɛli ka ka anfaani n-zaŋ n-ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋɔ maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, n-daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yil' shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka bɛ CD maa ni. Di kana ni pina, niɛma din daa na bi tooi n-yin yina zaa, ka che diɛma akpaakunima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant nima ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya n-gbuni taba la. Osei n-daa lahi kpa laɣiŋgu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994, o mini niriba ayi ban daa nyɛ UKnima n-daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) nti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila zaŋ niŋ CD kasɛtinima zuɣu maa.
O daa nya daabi' palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi yihi bin' pala na yaha, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋɔ tuuli kasɛti n-daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋɔ mini Osei daa gɔya n-yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaagi o chandi maa pirinla lala doro ŋɔ zuɣu, amaa ka daa na lee kuli n-yaari yila mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ' shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni daa zaŋ shɛli n-yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ, ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli, bɛ ni labi n-ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bi tooi n-yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yihibu'' saha maa, din daa bi tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo nti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) nti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
Bɛ ni daa kuli n-nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bi lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba ni na ka zaŋ bɛ haŋkali n-niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmɛbu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka che mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
Bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛm kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la ŋmɛbu maa bela di ko ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
84emiktenljcrwqv5l09mkov8ic104z
137537
137535
2026-05-24T20:43:05Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Bachi mali niŋ
137537
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
''<nowiki/>'<nowiki/>'''''Osibisa,''' [[Ghana]] mini-Caribbean Afro rock nyɛla din yi London na yuuni 1960s. ka di nyɛla niriba anahi ban daa yi gbansabila ban be wulinluhili polo [[West Africa]] ni niriba ata ban daa yi [[London]] polo na n-nyɛ yiliyiiniba<ref>{{Cite web|title=Osibisa: Full Illustrated Biography|url=https://www.modernghana.com/references/64/osibisa-full-illustrated-biography.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>.
[[Lahabali kɔligu:Osibisa (cropped).jpg|thumb]]
Osibisa daa nyɛla din daa nya naba n-zani ka lahi nyɛ saha waɣila ha [[African Union|African]]-kali binkumda m-be London tingbani ni, ka di mini Assagai daa tooi doli, Chris McGregor's Brotherhood of Breath, Demon Fuzz, Black Velvet, ni ti pahi Noir, ka daa nyɛ din daa tooi zoona n-che ka dunia yaaŋa zuɣu yila tooi tiri tooni, nti pahi Afro-rock din gba daa tooi kpaŋsiri yila maa daabiligu.
Di zaɣ' maŋli din daa tim nua di piligu yila duu dibaata la daa nyɛla bɛ ni bɔli shɛli "Beautiful Seven" la, ka di nyɛ yila m-be lala kasɛti maa ni m-bɔli "''Woyaya"''.
== Taarihi ==
[[Ghana]] puuni yuuni 1950s, Teddy Osei (saxophone), [[Solomon Amarfio]] (binkumda), Mamon Shareef, nti pahi Farhan Freere (flute) daa ŋmɛla highlife yilli ni binkumda ka bɔli li "The Star Gazers"<ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>. Bɛ daa chaŋla ni ti kpa laɣiŋgu, bɛ mini Osei's brother Mac Tontoh trumpet zuɣu, <ref>{{Citation|title=The Encyclopedia of Popular Music|date=2026-04-29|url=https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=The_Encyclopedia_of_Popular_Music&oldid=1351644857|work=Wikipedia|language=en|access-date=2026-05-04}}</ref>ka di daa nya daa pam [[West Africa]] di mini bɛ yuuni 1958 yilli "(I Feel) Pata Pata". yuuni 1962, Osei daa chaŋ London ni o ti bɔhim yila ka di nyɛla bɛ daa kpuɣi o mi yɔli dama [[Ghana]] Gomnanti n-daa yɛn yo. Yuuni 1964 o daa kpala Cat's Paw, tuuli "dunia yila" di mini highlife n-daa chana, rock, ni soul. Yuuni 1969, Osei daa vooi Amarfio mini Tontoh nti kpɛhi [[London]], ka bɛ nam Osibisa.
Lala yuli ŋɔ Osibisa daa nyɛla bɛ ni buɣisi ni bɛ wuhi di ni nyɛ shɛli yila puuni, di sabbu buku ni, nti pahi bɔhisi ni-wuh ni di gbunni nyɛla "binshɛɣu din tiri niriba suhupiɛlli, amaa ka lee kuli yirina "''osibisaba''" Fantenima ni booni highlife shɛm<ref>{{Citation|last=Wilson|first=T. K.|title=Conclusion: Retrieved Gauntlets|date=2010-06-17|url=https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780199583713.003.0006|work=Frontiers of Violence|pages=212–222|publisher=Oxford University Press|access-date=2026-05-06}}</ref>.
Bɛ ni daa yɛn zaŋ Ghana niriba ata la n-laɣim taba ni di tuuli siɣili maa ni daa nyɛla Antiguan Wendell (Dell) Richardson (ka o be guitar tooni ka be vocalist toooni), [[Nigeria|Nigerian]] Lasisi Amao (percussionist mini tenor saxophone), Grenadian Roger Bedeau, bɛ tooi lahi booni o Spartacus R (bass), ni Trinidadian Robert Bailey (keyboards). Nigerians Fred Coker ni Mike Odumosu (bass guitar) daa nyɛla bɛ ni daa ti7 zaŋ shɛba n-zali bɛ zaa ni. Lala band maa daa di yuuni 1970s saha n-zɔri gindi dunia ŋɔ zaa, n-diɛmdi zama pampam puuni [[Japan]], [[Australia|Australasia]], [[India]], nti pahi [[Gbansabila paɣiba ban nyɛ tiŋgbani zuɣulana|Africa]] tingbani ni.<ref>{{Citation|title=From Burger Highlife to Gospel Highlife: Music, Migration, and the Ghanaian Diaspora|date=2013-12-04|url=https://doi.org/10.4324/9780203082911-21|work=The Globalization of Musics in Transit|pages=263–283|publisher=Routledge|isbn=978-0-203-08291-1|access-date=2026-05-06}}</ref>
[[Lahabali kɔligu:Osibisa.jpg|thumb]]
Lala saha maa Paul Golly (guitar) mini [[Ghana]] nima Daku Adams "Potato" nti pahi Kiki Gyan gba daa nyɛla ban be bɛ puuni. January goli ni yuuni 1976, bɛ zaɣ' gaŋa, "Sunshine Day", daa nyɛla binshɛɣu din daa paai kalinli 17 UK tingbani ni m-bala.
Bɛ ni daa ti lahi n yina ni, "Dance the Body Music", ka di daa zani kalinli pihita ni yini 31 kaseti yini puuni.<ref>{{Citation|title=COM–Poisson Control Charts|date=2023-02-28|url=https://doi.org/10.1017/9781108646437.007|work=The Conway–Maxwell–Poisson Distribution|pages=218–250|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-108-64643-7|access-date=2026-05-06}}</ref> Yuuni 1980, Osibisa daa nyɛla ban diɛm diɛma ni ninvuɣ' gahinda ban nyɛ Zimbabwe nima maŋsulinsi chuɣu puhibu puuni, ka a kana, yuuni 1983 daa nyɛla bɛ ni kpɛri kpɛrigu akpaaku zuɣu Marquee diɛma ni n-daa bala, [[London]] tingbani ni, amaa saha ŋɔ nyɛla din be di ko ka che zaɣ' maŋli maa.
Osibisa [[mali]] gigs pam ka mali anfaani pam India tingban ni yuuni 1981, pirinla lala zuɣu bɛ daa zaŋ release ''Unleashed – Live in [[India]]'' kaseti, lala binkumda ŋɔ maa daa lahi labina India, ka bɛ ti diɛm dabisili 28 November goli ni, yuuni 2010, bɛ Corporation Kalaiarangam din be Coimbatore, Tamil Nadu la. Taɣibu din daa niŋ bɛ yila laɣiŋgu maa ni daa nyɛla bɛ gu ka taɣi bɛ band nima kɔhibu, ka lala taɣibu maa daa nya naba n-zani. band nima maa shɛŋa gba daa labina [[Ghana]] nti la pili yila yaabu duu, di bahi bahindi biɛla dɔlisibu zaŋ kpa highlife yila polo.
Yuuni 1990s, bɛ yila maa daa nyɛla din galisi CD kasɛtinima ni, ka di shɛŋa nyɛ bɛ ni bi bɔri shɛli ka ka anfaani n-zaŋ n-ti binkumda maa. Dinzuɣu, ŋɔ maa daa nyɛla Osei, ŋun mini Amarfio ni Tontoh, n-daa gbubi binkumda maa yuuni 1980s zaŋ chana.
Yuuni 1990s piligu, Osei daa labi kpa binkumda laɣinsi maa ni, ka bɛ ni daa pun yaai yil' shɛŋa pam gba daa yina ka daɣiri ka bɛ CD maa ni. Di kana ni pina, niɛma din daa na bi tooi n-yin yina zaa, ka che diɛma akpaakunima zuɣu din daa niŋ Red Steel / Flying Elephant nima ni daa zaŋ bɛ kpalanzuya n-gbuni taba la. Osei n-daa lahi kpa laɣiŋgu zaŋ jɛndi binkumda maa polo yuuni 1994, o mini niriba ayi ban daa nyɛ UKnima n-daa laɣim naai: Castle Communications (ŋun daa mali shɛhira gbana zaŋ ti Buddah catalogue ni Bronze Records catalogue shɛŋa la) nti pahi Red Steel Music, ŋun daa tooi mali kpaŋmaŋa ni yila zaŋ niŋ CD kasɛtinima zuɣu maa.
O daa nya daabi' palo ŋun daa za o nyaaŋa, Osei daa nya naba zani ka tooi yihi bin' pala na yaha, kamani, culminating yuuni 1995 daa yina ''Monsore'', lala binkumda ŋɔ tuuli kasɛti n-daa bala yuuni 1980s nyaaŋa ha. Lala binkumda ŋɔ mini Osei daa gɔya n-yaai yila hali pɔi ka gbali ni bɔɣu daa ti gbaai Osei yuun' pia ni anu nyaanga. Osei daa ŋmaagi o chandi maa pirinla lala doro ŋɔ zuɣu, amaa ka daa na lee kuli n-yaari yila mi hali ni yuuni 2018.
Bɛ ni daa yaai kukɔ' shɛŋa ni din daa pun yina zaa daa nyɛla bɛ ni daa zaŋ shɛli n-yina yuuni -1990s sunsuuni zan chaŋ, ka di leei nyɛla bɛ ni labi gbaai shɛli, bɛ ni labi n-ŋmɛri maa ni bɛ ni labi yaai shɛli ka di nyɛla bɛ ni daa na bi tooi n-yihi shɛŋa na ''[[African Union|African]] nima yihibu'' saha maa, din daa bi tooi naai pirinla di daa mali yuli ka di nyɛ "''African Dawn''" ''la zuɣu'', shɛŋa ŋan daa yi polo nti pahi ''Cropredy'' ''din gba daa be polo ni'' (lala binkumda maa tuuli din yi polo ni tum tuun' pia ni anu ) nti pahi bɛ ni daa zaŋ shɛŋa pahi n yaai li [[London]] ninvuɣ' gahinda kamani Jazz Cafe, ''Aka Ka Kra''.
Bɛ ni daa kuli n-nya nasara pirinla bɛ daa piigi Richard Linklater sinii ''Boyhood'' ''maa zuɣu''. Disaha, yuuni 2020 ''Sunshine Day'' ''din nyaaŋa: lala Boyhood saha maa binkumda'' daa yina, ka di yaabu daa dalim Osei la din daa bi lahi tooi yina.
== Yila ==
Osibisa nyɛla bɛ ni ti so pini pirinla o yihi [[Afrika|Africa]] yila na [[Europe|European]] mini North American niriba ni na ka zaŋ bɛ haŋkali n-niŋ [[African Union|African]] mini [[Weston|Western]] yila polo. Bɛ band maa ŋmɛbu malila bɛ ni niŋdi li shɛm ka di be di ko ka che mali rock, progressive rock, acid rock, Latin, jazz, afro-funk, jazz fusion, soul, highlife, reggae, calypso ni ti pahi pop.
Bɛ lala ŋmɛbu maa malila balibu bushɛm kamani afro rock, progressive rock, Afro-pop, and highlife. ''Mystic Energy'' saw la ŋmɛbu maa bela di ko ka che , R&B, dance-pop n ti pahi disco.
== Baansi - zaɣamaŋtali ==
* Teddy Osei ( Francis Osei, ka bɛ dɔɣi o yuuni 1937- ka o kpi yuuni 2025) – lead vocals, saxophone, flutes, percussion
* Mac Tontoh (ka bɛ dɔɣi o Kweku Adabanka Tonto, 1940–2010) – trumpet, horns, percussion
* [[Solomon Amarfio]] (ka o kpi yuuni 2022) – drums, percussion
* Robert Bailey - keyboards, percussion
* Wendell (Dell) Richardson – guitars, lead vocals, percussion
* Abdul Loughty Lasisi Amao (ka bɛ dɔɣi o yuuni 1936 - ka o kpi yuuni 1988) – flute, vocals, percussion
* Spartacus R. (Ka bɛ dɔɣi o yuuni 1948 - ka o kpi yuuni 2010) - bass, percussion, vocals
=== Duupuuni yila ===
* Yuuni 1971 – ''Osibisa'' – (''Billboard'' Hot 200 No. 55 – UK No. 11 – Can No. 47, AUS No. 13)
* Yuuni 1971 – ''Woyaya'' – (''Billboard'' No. 66 – UK No. 11 – Can No. 61, AUS No. 15) - amaa ka bɛ lee bolili ''Woyaya'', di yuli mi ni nyɛ ''Wɔyaya'' din daa yina [[Ghana]] ka nyɛ Ga balli.
* Yuuni 1972 – ''Heads'' – (''Billboard'' No. 125 – Can No. 86, AUS No. 19)
* Yuuni 1973 – ''Superfly T.N.T. Soundtrack'' (''Billboard'' No. 159)
* Yuuni 1973 – ''suhupiɛlli bihi'' (''Billboard'' No. 202, AUS No. 46)
* Yuuni 1974 – ''Osibirock'' (''Billboard'' No. 175, AUS No. 67)
* Yuuni 1975 – ''amaraaba'' (''Billboard'' No. 200, AUS No. 75) (aka ''Uhuru'')
* Yuuni 1976 – ''Ojah neeiya'' (ka bɛ ni o tɔbu lala)
* Yuuni 1979 – ''yaalana''
* Yuuni 1980 – ''suhupiɛlli chuɣu''
* Yuuni 1981 – ''Africa zabili''
* Yuuni 1983 – ''African Dawn (unreleased)''
* Yuuni 1989 – ''zongili''
* Yuuni 1995 – ''Monsore''
* Yuuni 1998 – fɔŋ tinkpaŋa ''(unreleased)''
* Yuuni 2003 – ''African Dawn, African Flight''
* Yuuni 2009 – ''Osee Yee''
* Yuuni 2021 – ''New Dawn''
* TBA – ''Osibioddities''
=== Yili gaŋsi ===
* Yuuni 1971 – "Music for Gong Gong"
* Yuuni 1972 – "Wango Wango"
* Yuuni 1972 – "Ana Bo 1"
* Yuuni 1972 – "Magnifico 7” EP
* Yuuni 1972 - “Survival”
* Yuuni 1973 – "Prophets"
* Yuuni 1973 – "Happy Children"
* Yuuni 1974 – "Adwoa"
* Yuuni 1974 – "Who's Got The Paper"
* Yuuni 1975 – "Sunshine Day" (UK No. 17)
* Yuuni 1976 – "Black Ant"
* Yuuni 1975 – "The Warrior"
* Yuuni 1976 – "Dance the Body Music" (UK No. 31)
* Yuuni 1976 – "The Coffee Song"
* Yuuni 1977 – "The Warrior"
* Yuuni 1977 – "Black Out"
* Yuuni 1978 – "Living Loving Feeling"
* Yuuni 1980 – "Jumbo"
* Yuuni 1980 – "Celebration"
* Yuuni 1980 – "Oreba"
* Yuuni 1980 – "I Feel Pata Pata"
* Yuuni 1982 – "Move Your Body"
* Yuuni 1985 – "Wooly Bully"
* Yuuni 1987 - “Getting Hot” EP
* Yuuni 1995 – "Sunshine Day (radio edit)"
* Yuuni 1996 – "Sunshine Day (Hot Summer Mix)” EP
* Yuuni 1997 – "Dance The Body Music” video single (unreleased)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day (Dancemaster Techno Mix)” (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Dance The Body Music (The Edge Mix)" (white label vinyl only)
* Yuuni 1998 – "Sunshine Day/Dance The Body Music (The Edge & Dancemaster EP)" Vinyl only
* Yuuni 1999 – "Survival"
* Yuuni 2019 – "Hold On"
* Yuuni 2020 – "Feel Good(Boyhood Mix)"
* Yuuni 2020 – "Nkosi Sikele Afrika / Woyaya"
* Yuuni 2021 – "Douala”
* Yuuni 2021 – "Adjuwa Aye (Go With the Flow)”
* Yuuni 2022 - “Sunshine Day (Boyhood Summer mix)”
* Yuuni 2022 – "Yo Luv Is Betta (Louie Vega Remix)”
== Sinii yaabu ==
* Yuuni 1983 – ''Warrior'' (VHS) (di daa yaai la dabisili 5 April goli ni yuuni 1983 Marquee Club ni, London tingbanni)
* Yuuni 2003 – ''Osibisa – Live'' (DVD Plus) (di gba lala noor)
* Yuuni 2012 – ''Live from the Marquee Club'' (di gba lala)
* Yuuni 2022 - ''Sunshine Day (Boyhood)'' (official video)
== Kundivihira <nowiki></nowiki> ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
5qpvzxitml6x4rw460wgkdip5b8tqui
Daddy Lumba
0
33030
137543
137070
2026-05-24T21:54:03Z
Phasy GH
5787
Edited a text
137543
wikitext
text/x-wiki
{{Bio}}
'''Charles Kwadwo Fosuh''' (be daa dɔɣi o la silimin goli ''[[September]]'' biɛɣu pihita yinika dali yuuni 1964 - ka o daa kani silimin ''[[July]]'' biɛɣu pishi ni ayɔbu yuuni 2025), ka bɛ mi o o tuma ni '''Daddy Lumba''', nyɛla ''[[Ghana]]'' nira ŋun nyɛ ''[[Germany]]'' yili yiina, yili sabira,<ref>{{Cite web|date=2025-11-26|title=Kumasi High court told Daddy Lumba died a German national, not Ghanaian - MyJoyOnline|url=https://www.myjoyonline.com/kumasi-high-court-told-daddy-lumba-died-a-german-national-not-ghanaian/|access-date=2026-05-04|website=www.myjoyonline.com|language=en-US}}</ref> ni ŋun tiri yila kumsi. O nyɛla ninvuɣ' so ŋun niŋ bayana ka yihi yilanim pam na, ka di shaŋa nyɛ din du tiŋduya, o nyɛla niriba pam ni mi ka o talahi mini o salo galisi pam ''[[Ghana]]'' yil' yiiniba puuni.<ref name=":1">{{Cite web|date=2025-07-27|title=Daddy Lumba: Ghana's highlife legend dies age 60|url=https://www.bbc.com/news/articles/ce93zez439lo|access-date=2026-05-04|website=www.bbc.com|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite web|title=Daddy Lumba As A Course To Be Studied?|url=https://www.modernghana.com/entertainment/62813/daddy-lumba-as-a-course-to-be-studied.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref><ref>{{Cite news|last=Livemint|date=2025-07-26|title=Daddy Lumba, famed Ghanaian highlife singer, dies at 59 in Accra {{!}} Today News|language=en|work=mint|url=https://www.livemint.com/news/us-news/daddy-lumba-famed-ghanaian-highlife-singer-dies-at-59-in-accra-11753543948352.html|access-date=2026-05-04}}</ref><ref>{{Cite web|title=Not Just a Singer: Daddy Lumba and the Soul of a Nation|url=https://www.modernghana.com/news/1421277/not-just-a-singer-daddy-lumba-and-the-soul-of-a.html|access-date=2026-05-04|website=Modern Ghana|language=en}}</ref> Niriba pam daa mi la Lumba ka o nyɛ ŋun yihi yilanim pam din gbunani mini di biɛhisi nyɛ konkoba ka salo maa pam daa tooi lahi mali nangbanikpeeni bee galimi n zaŋ kpa o polo.<ref>{{Cite web|date=2025-07-26|title=Daddy Lumba: The highlife legend who redefined Ghanaian music|url=https://www.pulse.com.gh/story/daddy-lumba-the-highlife-legend-who-redefined-ghanaian-music-2025072612112019972|access-date=2026-05-04|website=Pulse Ghana|language=en}}</ref> O yila maa daa kuli jandirila Ghananim kaya, bɛ yal' niŋda ni bɛ yal' yara, o yila maa ni tooi yari n kpari yal' shaŋa polo n nyɛ yurilim, biɛhigu, kpibu, daŋ, ariziki, fara, suhiyurilim, suhisaɣingu, adiininima, nti pahi suhigbaali.
O ni daa na zoori saha shɛli maa, ''[[Ghana]]'' yil' yiiniba ban daa be ''[[Germany]]'' yuma 1980 bahigu la saha, Lumba daa pili la o yila tuma '<nowiki/>''Lumba Brothers''<nowiki/>' puuni, o mini ''[[Ghana]]'' nira ŋun yuli daa booni [[Nana Acheampong]] la lala saha maa. Bɛ zaa daa nyɛla ban go n chaŋ nti be ''[[Germany]]'' lala saha maa. Bɛ daa yihila bɛ ni daa laɣim n-ŋma yili gaŋ' shɛli la, '<nowiki/>''Yee Ye Aka Akwantuom''<nowiki/>', yuuni 1989; dina n daa lɛbi yili shɛli Ghananim nin ni tiɣi ''[[Ghana]]'' ninvuɣi shaba ban be tiŋduya yilanim puuni.Bɛ ni daa kuli waligi taba 1990 yuma maa piligu saha maa nyaanga, Lumba daa kpala o konko baan' tali tuma mini daabilim ka bɔli li '''Lumba Production''<nowiki/>' ka di mini ''MiPROMO'' kpalanzuya n daa kuli gbuni taba. O daa nyɛla ŋun yihi yil' viɛl' gbaliŋ na yimbayimba saha waɣila nyaanga.
Lumba daa dila ''[[Ghana]]'' baansi kpaŋmaŋ pina dibaa anii. O daa deela ''EMY Africa'' kpaŋmaŋ pina la, ka daa lahi n di kpaŋmaŋ pini shɛli din nyɛ ninvuɣ' shɛba ban kpaŋdi bɛ mansi pam diɛma ni yiɣijam polo la pini yuuni 2018 puuni. Yuuni 2023 puuni, ''[[Germany]]'' ''Ambassador'' din bɛ ''[[Ghana]]'' la daa ti o la '<nowiki/>''Borga Highlife Lifetim''e' kpaŋmaŋ pini la. Yuuni 2024 puuni, o daa lahi bela ban daa deei '<nowiki/>''National Honours and Awards''<nowiki/>' kpaŋmaŋ pina la puuni. Yuuni 2025 puuni, o yilli ŋɔ "''Mpempem Do Me''" daa nyɛla din pahi '''Apple Music''<nowiki/>' yilanim la zuɣu, ''UK'' naa ŋun yuli daa booni ''King Charles III'' la n daa piigi lala yilli maa ni o zaŋ n puhi ''Commonwealth Day'' chuɣu la.
== O biɛhigu piligu ==
Bɛ daa dɔɣila Charles Kwadwo Fosu silimin goli ''[[September]]'' biɛɣu pihita yinika dali yuuni 1964 tiŋ' shɛli bɛ ni booni ''Nsuta'' din be ''[[Ashanti Region]]'' ''[[Ghana]]'' tiŋgbani ni la. O ma n daa nyɛ<ref name=":2">{{Cite web|title=Daddy Lumba, Biography|url=http://ghanaweb.com/person/Daddy-Lumba-1257|access-date=2026-05-04|website=ghanaweb.com|language=en}}</ref> Comfort Gyamfi ka sokam mi o Ama Saah, ka o ba mi nyɛ Johnson Kwadwo Fosu. O ba ni o ma daa dɔɣila bihi ata ka o nyɛ ŋun pa kpɛma sani zuɣu. O laanba maa zaa daa nyɛla karimbanima. O ba daa nyɛla ŋun kani ka o na nyɛ bia.<ref>{{Cite web|title=Daddy Lumba Biography – Official Website of Daddy Lumba|url=https://daddylumbaofficial.com/biography/|access-date=2026-05-04|language=en-US}}</ref>
Fosu daa pilila o shikuru chandi ''Nsuta'' tiŋgbani ni, ''Suame Methodist'' din be ''[[Kumasi]]'' la ka o daa chaŋ, nti naai yuuni 1979. O daa tirisi tooni n chaŋ ''[[Adu Gyamfi Senior High School]]'' din be ''Jamasi'' la, amaa o daa lahi yi ni n labi ''[[Juaben Senior High School]]'' nti naai o ''Secondary Education'' nimaani 1984 la saha.<ref>{{Cite web|title=Daddy Lumba Biography – Official Website of Daddy Lumba|url=https://daddylumbaofficial.com/biography/|access-date=2026-05-04|language=en-US}}</ref>
== O tuma ==
=== O tuuli kuko' yaara mini Lumba Brothers (1983 hali ni 1989) ===
Fosu daa pilila yila o ni daa na nyɛ yuun' pia ni ayɔbu, o ni daa be ''[[Juaben Senior High School]]'' o daa nyɛla bɛ yila toondana yuuni 1983 hali ni yuuni 1984. O daa lahi kpala o tuuli laɣim yili "''Lumba Brothers''" o mini o zonima.<ref name=":0">{{Cite web|date=2025-07-26|title=10 fascinating facts about Highlife Legend Daddy Lumba — And the legacy he leaves behind|url=https://www.graphic.com.gh/entertainment/showbiz-news/10-fascinating-facts-about-highlife-legend-daddy-lumba-and-the-legacy-he-leaves-behind.html|access-date=2026-05-04|website=Graphic Online|language=en-gb}}</ref> O daa pilila bayana niŋbu o mini ''Nkwanta Wesley Singers'' ni daa diɛm diɛma ''Anokye Krom Cultural Center'' la.<ref>{{Cite web|title=Daddy Lumba Biography – Official Website of Daddy Lumba|url=https://daddylumbaofficial.com/biography/|access-date=2026-05-04|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2025-07-26|title=Daddy Lumba dead: Ghana mourn legendary highlife artiste wey die at age 60|url=https://www.bbc.com/pidgin/articles/cqxgj2e0edjo|access-date=2026-05-04|website=BBC News Pidgin}}</ref> Lala saha maa ka o daa yihi yilli ŋɔ na "Lumba Lumba" ka di yara n-jandiri ban daa tuhiri ''[[South Africa]]'' maŋsulinsi zuɣu lala saha maa. Yilli maa daa niŋla bayana, ka di che ka bɛ ti o yu' paa ŋɔ "Daddy Lumba", ka di daa ti che ka di lɛbi o yu' paa.<ref name=":3">{{Cite web|title=Daddy Lumba Biography – Official Website of Daddy Lumba|url=https://daddylumbaofficial.com/biography/|access-date=2026-05-04|language=en-US}}</ref>
O ni daa kuli naai ''[[Juaben Senior High School|Juaben SHS]]'' o daa chaŋla ''[[Germany]]'' yuuni 1983,<ref name=":0" /> ka di nyɛla o mam, ''Theresa Abebrese'', o ni daa nya so ''Secondary School'' la nti pahi o karimba ''Mama Acheampong'' n daa nyɛ ban tabi sɔŋ o. O daa chirigila ''[[Ghana]]'' nira ŋun gba nyɛ baanga nimaani ''[[Nana Acheampong]]''. Acheampong daa pun nyɛla ŋun be bɔŋ shɛli bɛ ni bɔli "''Talking Dreams''" la ni. Bɛ daa laɣila taba zɔri<ref name=":0" /> ka bɔli bɛ maŋ 'Lumba Brothers' (ka di yina Daddy Lumba yila bɔŋ kurili la ni). Bɛ daa gbaami ni bɛ yihi bɛ yil' palli na dina n nyɛ ''Yee Ye Aka Akwantuom'''<nowiki/>' '''''yuuni 1986 puuni, Joseph Owusu Banahene n daa nyɛ ŋun sɔŋ ka di yina.<ref name=":2" /><ref name=":1" /> Bɛ daa na bi tooi zaŋ yilli maa n wuhi salo ka di nyɛ laɣiri kalinsi zuɣu, naɣila yuuni 1989 ni ka di daa naan yina polo ni, di yibuna n-tɔ ka di kuli duhi bɛ bɔŋ maa saazuɣu.<ref name=":0" /><ref name=":4">{{Cite web|date=2025-07-26|title=Tribute to Daddy Lumba: The Highlife Maestro — iMullar|url=https://imullar.com/2025/07/26/tribute-to-daddy-lumba-the-highlife-maestro/|access-date=2026-05-04|language=en-GB}}</ref> Lumba Brothers daa nyɛla salo nini ni tiɣi shɛli dama bɛ daa chemi ka yili shɛli din daa du tiŋduya laBurger-Highlife''<nowiki/>' yina salo ni. Di yuma ayi nyaanga ka bɛ wali taba, amaa ka na kuli nyɛ ban laɣindi diɛmdi diɛma, kamani yuun' pia polo ha ka Lumba daa taɣi tiŋa.''<ref>{{Cite web|date=2023-01-02|title=“Nana Acheampong introduced me to Highlife music”-Daddy Lumba - Atinka Online|url=https://atinkaonline.com/nana-acheampong-introduced-me-to-highlife-music-daddy-lumba/|access-date=2026-05-04|language=en-US}}</ref><ref name=":3" />
=== O konko tuma (1990 hali ni 2025) ===
==== O bayana niŋbu (1990 hali ni 2000 polo) ====
Lumba Brothers ni daa wali taba n naai, Daddy Lumba daa yihila o konko yilanim na ka bɔli li '<nowiki/>''Obi Ate Meso Buo''<nowiki/>' 1990 yuuni la ni, baantali baŋdaba pam daa nya lala yilanim maa viɛlim ka di niŋ bayana ''[[Ghana]]'' yilanim puuni.<ref>{{Cite web|title=Daddy Lumba Biography – Official Website of Daddy Lumba|url=https://daddylumbaofficial.com/biography/|access-date=2026-05-04|language=en-US}}</ref><ref name=":6">{{Cite web|last=Oloworekende|first=Wale|date=2025-07-29|title=In Tribute To Daddy Lumba, Ghana’s Most Beloved Maverick|url=https://thenativemag.com/in-tribute-to-daddy-lumba-ghanas-most-beloved-maverick/|access-date=2026-05-04|website=The NATIVE|language=en-US}}</ref> Yilanim maa puuni shɛli n daa nyɛ "''Theresa''" ka di fiila jandiri o mam kuro la.<ref name=":4" /> Lumba daa yaarila o kukoli ''Rheinklang Studio'' ka di be ''Düsseldorf'' din be [[Germany]] la. Daddy Lumba daa kuli yihirila yil' pala na yuuni kam hali ni yuuni 2010. O yilanim maa zaa yi laɣim, o daa nyɛla yil' bɔŋbɔŋ bin pishi ni ayopoin<ref>{{Cite web|date=2025-07-27|title=See the list of over 200 songs Daddy Lumba released - MyJoyOnline|url=https://www.myjoyonline.com/see-the-list-of-over-200-songs-daddy-lumba-released/|access-date=2026-05-04|website=www.myjoyonline.com|language=en-US}}</ref> o ni daa na be o nyavuli ni (ka ''Obi Ate Meso Buo'<nowiki/>'' gba pahi danni).<ref name=":2" /> O yilanim daa nyɛla o maŋmaŋ kukoli, o maŋmaŋ takari gbaŋ '<nowiki/>''Lumba Production''' ka di nyɛ din mini ''MiPROMO'' kpalanzuya gbuni taba.
1990 yuma la saha zaa, o daa namdila yil' bona n tiri o baan' taba ''[[Germany]]'' tiŋgbani ni, Vida' gba daa pahila o ni daa ti yili shɛŋa maa ni, Felix Owusu ni daa zaŋ shɛli n wuhi salo yuuni 1992 la.<ref name=":5">{{Cite web|date=2025-07-27|title=See the list of over 200 songs Daddy Lumba released - MyJoyOnline|url=https://www.myjoyonline.com/see-the-list-of-over-200-songs-daddy-lumba-released/|access-date=2026-05-04|website=www.myjoyonline.com|language=en-US}}</ref> Lala saha maa ka Lumba daa chirigi Ofori Amponsah, ŋun daa lihiri m bɔri ŋun yan sɔŋ o o yila tuma polo la. Din saha Daddy Lumba daa na chɛla baantali tuma maa. Dina n daa nyɛ Ofori Amponsah piligu ka o mini Lumba laɣim n-tum, bɛ yihila "Anti Atta" na ka o daa yihi yil' bɔŋ ka boli li Asew. O mini Ofori daa lahi yihila yil'boŋ na ka boli liWo Ho Kyere''<nowiki/>' ka di yina yuuni 1999.''<ref name=":2" /><ref name=":5" />
Yuuni 1999, o daa dila '<nowiki/>''Ghana Music Awards''<nowiki/>' kpaŋmaŋ pina buta ka di '<nowiki/>''Album of the Year''<nowiki/>' kpaŋmaŋ pini nti pahi '<nowiki/>''Most Popular Song of the Year''<nowiki/>' kpaŋmaŋ pini.<ref name=":2" /> '<nowiki/>''Ghana Music Awards'<nowiki/>'' puuni, o daa lahi dila '''Artiste of the Year''<nowiki/>' kpaŋmaŋ pini yuuni 2000.
Silimin goli ''[[December]]'' biɛɣu pia ni yini dali yuuni 2005, Daddy Lumba daa demla diɛma '''House of Blues''<nowiki/>' din be ''[[Chicago]]'' la.<ref>{{Cite web|title=Daddy Lumba at Historic Chicago House of Blues!|url=https://www.modernghana.com/news/87794/daddy-lumba-at-historic-chicago-house-of-blues.html|access-date=2026-05-06|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
Daddy Lumba daa nyɛla ŋun yi poloni dihiri nuu n zaŋjandi ''<nowiki>''New Partronic Party (NPP)''</nowiki>''. "''Nana Ye Winner''", din nyɛ o yilli la nyɛla yili shɛli din daa mali zaashee pam n zaŋti tiŋgbani zuɣulantali piibupiibu shɛli din daa niŋ yuuni 2004, 2012 hali ni 2016. O daa lahi ŋmala yilli n-ti ''Nana Akufo-Addo'' 2020 piibupiibu la, dina n nyɛ "''4 More For Nana''".<ref>{{Cite web|last=Benedict|first=Qwame|date=2020-11-11|title=Daddy Lumba drops his campaign song for Nana Akuffo Addo (VIDEO)|url=https://www.ghpage.com/daddy-lumba-drops-his-campaign-song-for-nana-akuffo-addo-video/167444/|access-date=2026-05-06|website=GhPage|language=en-US}}</ref>
Silimin goli ''[[January]]'' biɛɣu pia ni yini dali yuuni 2009, linjimanim ata daa kuli kpɛla Lumba yiŋ din be ''Atimatim'' la ni ninmohi, ''[[Kumasi]]'' tiŋgbani ni. O tizopaɣa ''Faustina Fosu'' mini bɛ daŋ ni niriba n daa be yiŋa. Faustina ni yɛli sham, ni linjin' dabba maa daa bohila Lumba yala, bɛ daa yɛlimi ni bɛ mini o n yi [[Ankara]] n kuna, ni, ka o yɛliba ni o mini ba ni nya taba o yiŋa. O ni daa kuli yɛli ba ni o ka yiŋa, bɛ daa chaŋmi ka ti lahi labina hawa dibaayi nyaanga ni suhiyiɣisili, bɛ daa kuli zala bɛ yili maa dunoli gbuni n yari zilima ka turi ba. Bɛ ni daa kuli ŋmaligi, Faustina daa bolila ban su tiŋgbani maa fukumsi ka yɛli ba binshɛli din niŋ. Daddy Lumba daa bi yɛli kahigi binshɛɣu din niŋ maa n wuhi solo.<ref>{{Cite web|title=Daddy Lumba in trouble|url=https://www.modernghana.com/entertainment/8623/daddy-lumba-in-trouble.html|access-date=2026-05-06|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
=== 2010 hali ni 2025 ===
Silimin goli ''[[December]]'' biɛɣu pishi ni ayɔbu dali yuuni 2010, Daddy Lumba daa nyɛla ŋun dem dema '''Royal Lamerta Hotel' Ahodwo'' din be [[Kumasi]] la ni, o piligu dali n daa bala ka o diɛm diɛma tiŋ maa ni, o daa yan zaŋla lala diɛma maa n puhi o konko yuun pishi baantali maa ni chuɣu.<ref>{{Cite web|date=2010-09-17|title=Lumba's homecoming show - MyJoyOnline|url=https://www.myjoyonline.com/lumbas-homecoming-show/|access-date=2026-05-06|website=www.myjoyonline.com|language=en-US}}</ref> Bɛ daa tirisila diɛma maa n zali silimin goli ''[[January]]'' dahiyini dali yuuni 2011, ka di nyɛla bɛ tuma nema maa n bi viɛla, niriba n daa saɣim lala luɣili maa, nti pahi luɣili maa ʒilɛli bi viɛli zuɣu. Bɛ ni daa bi tooi diɛm diɛma maa di dabisili dali maa zuɣu ban su diɛma zonzongili daa duhi la lala hotel maa nim kootu.<ref>{{Cite web|title=Patrons of Lumba Concert fiasco explore legal option|url=https://www.modernghana.com/entertainment/14254/patrons-of-lumba-concert-fiasco-explore-legal-option.html|access-date=2026-05-06|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
Silimin goli ''[[January]]'' biɛɣu pia ni ayopoin dali yuuni 2018, Daddy Lumba daa duhila ''Kwame Anokye'' kootu ''Accra High Court'' lani, dama o daa ŋmala ʒiri ni o nyɛla Daddy Lumba bia, o daa boli la o maŋ ''Daddy Lumba Junior'' ka paɣisiri o ni o deei pina niriba sani. Daddy Lumba yɛliya ni Anokye pili o la paɣisibu saha shɛli o ni daa zini ''[[TV Africa]]'' zuɣu n niŋ '''Just Like You''<nowiki/>' la.<ref>{{Cite web|date=2018-04-04|title=Daddy Lumba look-alike changes name after lawsuit|url=https://www.citinewsroom.com/2018/04/daddy-lumba-look-alike-changes-name-after-lawsuit/|access-date=2026-05-06|language=en-US}}</ref> Anokye daa taɣila o yuli n boli o maŋ ''Anokye Supremo''.<ref>{{Cite web|date=2025-07-30|title=Eight 'sing-alikes' of Daddy Lumba mistaken for the original - MyJoyOnline|url=https://www.myjoyonline.com/eight-sing-alikes-of-daddy-lumba-mistaken-for-the-original/|access-date=2026-05-06|website=www.myjoyonline.com|language=en-US}}</ref>
Yuuni 2018 ''EMY Africa Awards'' la ni, Lumba daa dila '''Icon/Legend of Entertainment''<nowiki/>' kpaŋmaŋ pini. O ni daa deei pini maa o daa yɛlimi "N puhi ʒii ŋɔ zonzongilinim mini Ghananim ka paɣi. N nyɛla ŋun na kuli yan tiriya yili suma n yi na be n nyavuli ni".
Silimin goli ''[[October]]'' yuuni 2023, ''[[Germany]] Ambassador'' ŋun ʒi ''[[Ghana]]'' la daa tila Lumba '''Borga Highlife Lifetime Achievement Award''<nowiki/>' kpaŋmaŋ pini.
Lumba daa deela ''Grand Model'' kpaŋmaŋ pini la 2024 ''National Honours and Awards'' puuni, din daa niŋ ''Accra International Conference Centre'' silimin goli ''[[December]]'' biɛɣu pihita dali la.<ref>{{Cite web|date=2024-12-30|title=Full list of recipients at 2024 National Honours Awards - MyJoyOnline|url=https://www.myjoyonline.com/full-list-of-recipients-at-2024-national-honours-awards/|access-date=2026-05-06|website=www.myjoyonline.com|language=en-US}}</ref>
''King Charles III'' daa piila "''Mpempem Do Me''" n pahi yil' yura puuni 2025 yuuni ''Commonwealth Day'' la ni. Lala yilli maa n daa pahiri diba ayopoin ''King Charles III'' ni daa piigi o yil' yura pia ni ayopoin shɛŋa ''Apple Music'' maa.<ref>{{Cite web|date=2025-03-10|title=Daddy Lumba’s ‘Mpempem Do Me’ featured in King Charles’ playlist - MyJoyOnline|url=https://www.myjoyonline.com/daddy-lumbas-mpempem-do-me-featured-in-king-charles-playlist/|access-date=2026-05-06|website=www.myjoyonline.com|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Ghartey|first=Raphael|date=2025-03-10|title=Daddy Lumba's 'Mpempem Do Me' features in King Charles III's playlist|url=https://3news.com/showbiz/music/daddy-lumbas-mpempem-do-me-features-in-king-charles-iiis-playlist|access-date=2026-05-06|website=3News|language=en}}</ref>
Daddy Lumba daa malila niya ni chaŋ ''[[United States]]'' mini ''[[Canada]]'' n-ti diɛm diɛma, o yuun pishi nimaani nyaanga. ''TM Entertainmentz'' nim daa nyahila lala gɔrim maa o kum dabisili maa.<ref>{{Cite web|last=Ghartey|first=Raphael|date=2025-07-27|title=Daddy Lumba's USA and Canada tour cancelled - Management|url=https://3news.com/news/daddy-lumbas-usa-and-canada-tour-cancelled-management|access-date=2026-05-06|website=3News|language=en}}</ref> Ghana kuko' yaara ''Kaywa'' ni daa yɛli sham, ni Daddy Lumba daa na bela o yilanim bahigu shili malibu ni poi ka o nan yi che yila tuma. Lala yilanim maa di nyɛla din yan shihi yaɣa ŋɔ, ''roots reggae, amapiano, afrobeats'' nti pahi ''highlife''.
== O yila baŋsim ==
Lumba daa yan sabila yila, ka piigi di ni yan yiini dɔli sham, ka laɣim yila maa neen' bɔra, ka yili yila maa. O yilanim pam tooi nyɛla kanbonsili, amaa o tooi chirigiri yiindi siliminsili gba.<ref name=":6" /> Yilli kamani "''Homeless''" o bi yili li kanbonsili mini siliminsili konko o daa pahila ''German'' gba, o ni daa be ''[[Germany]]'' maa ka o daa bohim li o yila piligu maa saha.
=== O yila balibu ===
Bɛ ni daa wumsi o n niŋ asɔri yaɣili din nyɛ ''gospel'' la zuɣu, Lumba daa ŋma yilanim pam n zaŋkpa ''gospel'' polo, ka di tooi yara n kpari biɛhigu, yurilim, biɛhisi ni taba, kpaŋsibu ni tahima polo.<ref name=":6" /> Daddy Lumba yila nyɛla bal' konkoba ka shihiri suhi, ka lahi nyɛ din waligi ka che taba. O yilinim din galisim gari kobishii maa tooi yarimi n kpari yurilim, biɛhisi ni taba, amiliya, fara, tahima, laɣiri, yiŋ kalinsi, maŋ kpaŋsibu, wun paɣibu, suhipiɛlli, Naawuni ni yiko polo. O yila nim kuli nyɛla din puhiri ka laɣiri paɣiba, nintiɣibo zaŋchaŋ ban yuri o polo, ni o nin ni nya yal' shaŋa, ka di che ka nyɛ baanso ŋun biɛhigu mini salo biɛhisi tooi dɔli taba ka lahi taɣiri niriba biɛhisi.<ref>{{Cite journal|last=Akrong|first=Issac|date=2012-10|title=Hip life music: re-defining Ghanaian culture (1990-2012)|url=http://hdl.handle.net/10315/31427|language=en}}</ref>
=== O yila biɛhigu ===
Lumba daa lahi nyɛla niriba ni mi so ka o nini tiɣi o maŋa ka lahi dihiri o maŋ nachiinsi viɛnyɛla, ka mali viɛlim shɛli din che ka salo yuri o, ka lahi ŋma yil' shɛŋa ŋan niŋ bayana ''[[Ghana]]'' tiŋgbani ni, ka di nyɛ binshɛli din bi mili baansi pam. O daa mali la o zuɣu malibu balibu balibu, o daa tooi chɛri tamda, n pamdi sɔŋda ka daa lahi niŋdi tim niŋdi li ka di nyalisira ka be gɔnagɔna.<ref name=":6" />
== O maŋmaŋ biɛhigu ==
O ma ''Comfort Gyamfi (Ama Saah)'' n daa nyɛ o daa tooi mali so yɛltɔɣa n tumdi tuma. O kum daa nyɛla din daa dam o pam ka che ka o ŋma suhidamli, tahama, ni dihitabili yilanima. Daddy Lumba daa nyɛla ninvuɣi so ŋun mali ashili n zaŋ kpa o maŋmaŋ biɛhigu polo.<ref>{{Cite web|date=2025-12-02|title=High court rules both women were lawfully married to late music icon Daddy Lumba [Full Judgment] - MyJoyOnline|url=https://www.myjoyonline.com/high-court-rules-both-women-were-lawfully-married-to-late-music-icon-daddy-lumba-full-judgment/|access-date=2026-05-06|website=www.myjoyonline.com|language=en-US}}</ref> O daaʒia zaa daa nyɛla ''[[Ghana]]'' shiiri million kɔbiga ni pisopoin ni ayɔbu (''GH₵176 million''), ka di che ka o nyɛ be ''[[Ghana]]'' yili' yiindiba ban buni puuni.<ref>{{Cite web|last=Desk|first=HT US|date=2025-07-26|title=Daddy Lumba net worth: How rich was late Ghanaian musician? Here’s all about his family and kids|url=https://www.hindustantimes.com/entertainment/music/daddy-lumba-net-worth-all-about-late-ghanaian-musician-s-wealth-family-and-kids-101753547302466.html|access-date=2026-05-06|website=Hindustan Times|language=en}}</ref>
=== O radio duu ===
Silimin goli ''[[September]]'' yuuni 2022 puuni, Lumba daa yoola ''radio'' duu ka boli li ''DLFM'' (106.9), ka di tiri lahibali kanbonsili ni [[Ankara]] polo ŋɔ.<ref>{{Cite news|date=2022-09-08|title=Music legend Daddy Lumba establishes his own radio station, DLFM|language=en-EN|work=Pulse Ghana|url=https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/music-legend-daddy-lumba-establishes-his-own-radio-station-dlfm/33ql1bl|access-date=2026-05-06}}{{Dead link|date=May 2026 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref><ref>{{Cite web|title=Daddy Lumba opens his own radio station DLFM in Accra (Photos)|url=http://shinemegh.com/2022/09/08/daddy-lumba-opens-his-own-radio-station-dlfm-in-accra-photos/|access-date=2026-05-06|website=shinemegh.com|language=en-US|archive-date=2023-02-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20230220170259/https://shinemegh.com/2022/09/08/daddy-lumba-opens-his-own-radio-station-dlfm-in-accra-photos/|url-status=dead}}</ref>
=== O dɔro mini o kpibu ===
Silimin goli ''[[July]]'' biɛɣu pishi ni ayɔbu dali asiba mahili yuuni 2025 Lumba daa nyɛla ŋun kani ''Bank Hospital'' din be ''Cantonments'' din be [[Ankara]] la ni.<ref>{{Cite news|date=2025-07-26|title=Daddy Lumba cause of death: Ghanian music icon, passes away - here's what happened to him|work=The Economic Times|url=https://economictimes.indiatimes.com/news/international/us/daddy-lumba-cause-of-death-ghanian-music-icon-passes-away-heres-what-happened-to-him/articleshow/122925433.cms?from=mdr|access-date=2026-05-06|issn=0013-0389}}</ref> Pɔi ka o daa kani, o yuuni pihiyɔbu dɔɣim dabisili chuɣu shɛli din daa niŋ yuuni 2024 la ni, o daa chihila o paɣa, ''Akosua Serwaa Fosuh'' noli ni ka ŋuna n dihi o shini o dali. O daa viila ashili n yɛli ni o daa niŋla yaannyini apulaashin, kamani 2013 la saha. Pɔi ni yuuni 2013, o daa nyɛla do' so ŋun mali alaafee n diɛmdi diɛma laɣinsi ni. Lumba daa nyɛla ŋun diɛma diɛmanim pam n gili duniya yaanga zuɣu laɣinsinim ni.<ref>{{Cite web|title=Highlife Legend Daddy Lumba dies at 60|url=https://www.modernghana.com/entertainment/81389/highlife-legend-daddy-lumba-dies-at.html|access-date=2026-05-06|website=Modern Ghana|language=en}}</ref> ''King Promise'' daa nyɛla ŋun ʒini ''[[Joy FM (Ghana)|Joy FM]]'' zuɣu n yɛli ni o mini Daddy Lumba daa nyɛla ban laɣim n tumda ni bɛ yihi yila na, di chira ayi nyaanga ka Lumba daa kani maa.<ref>{{Cite web|date=2025-07-26|title=Daddy Lumba: 'We were working on a joint album'- King Promise reveals - MyJoyOnline|url=https://www.myjoyonline.com/daddy-lumba-we-were-working-on-a-joint-album-king-promise-reveals/|access-date=2026-05-06|website=www.myjoyonline.com|language=en-US}}</ref>
=== O kuli malibu ===
Daddy Lumba ŋun kani maa daŋni kpɛma (abusuapanin) daa moliya ni o kuli bahigu yan lula silimin goli ''[[December]]'' dabaayɔbu dali 2025, ni di yan niŋla ''Baba Yara Sports Stadium'' din be [[Kumasi]] la ni.<ref>{{Cite web|date=2025-10-08|title=Family announces date for late Daddy Lumba’s final funeral rites|url=https://www.pulse.com.gh/story/family-announces-date-for-late-daddy-lumbas-final-funeral-rites-2025100810142033693|access-date=2026-05-06|website=Pulse Ghana|language=en}}</ref><ref>{{Cite web|date=2025-08-05|title=Daddy Lumba’s funeral to be held in Kumasi - Family - MyJoyOnline|url=https://www.myjoyonline.com/daddy-lumbas-funeral-to-be-held-in-kumasi-family/|access-date=2026-05-06|website=www.myjoyonline.com|language=en-US}}</ref>
=== Silimin goli December kootu zaligu ===
Silimin goli ''[[December]]'' biɛɣu pia ni ayi dali 2025, ''Accra High Court'' daa zaɣisimi ni kuli maa bi yan mali bɛ ni daa gbaai dabisi shɛli maa (''13th [[December]] 2025''), dama bɛ daa bi mali Daddy Lumba mayilinima maa kuli maa malibu shaawara.<ref name=":7">{{Cite web|date=2025-12-12|title=BREAKING: Court blocks Daddy Lumba’s december 13 funeral|url=https://www.pulse.com.gh/story/breaking-court-blocks-daddy-lumbas-december-13-funeral-2025121211041531447|access-date=2026-05-06|website=Pulse Ghana|language=en}}</ref> Kootu maa daa bi saɣi n-ti daŋkpɛma maa, Kofi Owusu (''Abusuapanin'') ni o mali kuli maa shili ka daa lahi yɛli ''Transitions Funeral Home'' ni bɛ di zaŋ kum maa n-ti ba, naɣila kootu maa ti di sariya maa naagi.<ref name=":7" /> Kootu maa vihigu puuni, Daddy Lumba daŋ shɛba ban daa miri o (o paɣa ni o bihi) nuu daa ka kuli maa shili malibu ni, ka kootu maa daa yɛli ni di tu ni bɛ nuu be dinni.
Kootu maa daa zalibami ni bɛ bolimi kuli maa talahi nira kam laɣingu ka ka bɛ ti laɣim gbaai dabisili shɛli bɛ ni yan sɔɣi, bɛ daa lahi zalibami ni laɣishɛlikam bɛ ni nya kuli maa malibuni ni bɛ di zaŋli n gabi Daddy Lumba buni puuni, naɣila bɛ ti ŋmaai sariya maa.<ref>{{Cite web|date=2025-12-12|title=High Court stops Daddy Lumba's funeral over family dispute|url=https://www.primenewsghana.com/general-news/high-court-stops-daddy-lumba-s-funeral-over-family-dispute.html|access-date=2026-05-06|website=Prime News Ghana|language=en-us}}</ref>
Biɛla daa nabi tooi, ka kootu maa lahi zaɣisi bɛ ni gbaai sham maa, dama ban daa duhi yɛltɔɣa maa kootu maa daa bi yo bɛ ni daa gbaai ''GH₵2 million'' shɛli n-ti ba ni bɛ yo pɔi ka bɛ naan yi mali yɛlli maa.<ref>{{Cite web|date=2025-12-12|title=Court allows Daddy Lumba’s funeral to proceed after applicants miss GH¢2m deadline|url=https://www.pulse.com.gh/story/court-allows-daddy-lumbas-funeral-to-proceed-after-applicants-miss-ghcent2m-deadline-2025121215063989018|access-date=2026-05-06|website=Pulse Ghana|language=en}}</ref> Di nyaanga bɛ daa kpaŋ bɛ maŋa n mali yɛlli maa, ka kuli maa daa niŋ bɛ ni daa kuli zali li dabisi shɛli maa (''13th December, 2025'').
== O ni zali shɛli ==
Daddy Lumba daa nyɛla ŋun kpaŋsiri ''[[Ghana]]'' bi' pola mini baan' bihi ni bɛ piimi ''Highlife'' bɛ yila yilibu ni.<ref name=":1" /> O daa lahi nyɛla ŋun sɔŋdi baansi ban na yiɣisirina, baansi kamani ''Felix Owusu, Afia Ampofowaa, Kwabena Sunkwa, Ofori Amponsah, Selina Orleans, Akua Serwaa Bonsu, Borax, Ateaa Tina'', ni ban pahipahi.<ref>{{Cite web|title=Daddy Lumba Biography – Official Website of Daddy Lumba|url=https://daddylumbaofficial.com/biography/|access-date=2026-05-06|language=en-US}}</ref> Baansi kamani ''Sarkodie, King Promise'', ni ''KiDi'' nyɛla ban gba yɛli ni Daddy Lumba nyɛla ŋun kpaŋsiba pam bɛ yila baantali polo.
Lumba kpaŋmaŋ zaŋchaŋ ''[[Ghana]]'' yila zaŋgɔhi tiŋduya binkumda polo nyɛla din zaŋ ninneesim na, ka o yilanim maa lahi yɛligi ''[[Ghana]]'' kaya.<ref>{{Cite web|date=2025-07-26|title=Daddy Lumba, Ghanaian music superstar, dead at 60|url=https://www.wusa9.com/article/entertainment/music/daddy-lumba-ghana-accra-highlife-music-obituary-death-dead/65-52a3fbb7-22a0-4fc1-92df-106e095cb15a|access-date=2026-05-06|website=wusa9.com|language=en-US}}</ref>
<h1>O kpaŋmaŋ pina</h1>
=== Di ni yina shɛli ===
* Ghana Music Awards <ref>{{Cite web|date=2025-06-13|title=1ST – 10TH EDITION WINNERS - 27TH TGMA Official Website|url=https://ghanamusicawards.com/winner/1st-10th-edition-winners/|access-date=2026-05-14|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2025-06-13|title=11TH – 20TH EDITION WINNERS - 27TH TGMA Official Website|url=https://ghanamusicawards.com/winner/11th-20th-edition-winners/|access-date=2026-05-14|language=en-US}}</ref><br />
<table border="5" cellpadding="20">
<tr>
<th>Tuma duu</th>
<th>Yuuni</th>
<th>Yaɣi shɛli o ni di</th>
<th>Bɛ ni daa piigi o</th>
<th>Bahigu lahibali </th>
<th>Kundivihira</th>
</tr>
<!-- Ghana Music Awards -->
<tr>
<td rowspan="11">Ghana Music Awards</td>
<td rowspan="3">1999</td>
<td>Best Album</td>
<td>-</td>
<td>O daa diya</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td>Most Popular Song</td>
<td>-</td>
<td>O daa diya</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td>Artist of the Year</td>
<td>-</td>
<td>O daa diya</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td rowspan="2">2000</td>
<td>Album Of The Year</td>
<td>Aben Wo Ha</td>
<td>O daa diya</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td>Song of the Year</td>
<td>Aben Wo Ha</td>
<td>O daa diya</td>
<td> <ref>https://mobile.ghanaweb.com/GhanaHomePage/entertainment/Daddy-Lumba-s-Aben-Wo-Ha-How-the-controversial-song-became-a-classic-1993919</ref> </td>
</tr>
<tr>
<td rowspan="2">2003</td>
<td>Contemporary Highlife Album Of The Year</td>
<td>Poison</td>
<td>O daa diya</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td>Contemporary Highlife Song Of The Year</td>
<td>Menya Mpo</td>
<td>O daa diya</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td>2008</td>
<td>Song of the Year</td>
<td>Tokrom</td>
<td>Bɛ daa piigi o</td>
<td> <ref>https://mobile.ghanaweb.com/GhanaHomePage/entertainment/Ghana-Music-Awards-2008-nominations-out-193628</ref> </td>
</tr>
<tr>
<td>2011</td>
<td>Highlife Song of the Year</td>
<td>Anadwo Ye Die</td>
<td>Bɛ daa piigi o</td>
<td> <ref>https://www.modernghana.com/entertainment/14578/three-artistes-lead-2011-ghana-music-awards-nominations.html</ref> </td>
</tr>
<tr>
<td>2012</td>
<td>Highlife Song of the Year</td>
<td>Hye Po</td>
<td>Bɛ daa piigi o</td>
<td> <ref>https://www.newsghana.com.gh/sarkodie-okyeame-kwame-top-vodafone-ghana-music-awards-2012-nominees-list/</ref> </td>
</tr>
<tr>
<td>2015</td>
<td>Highlife Song of the Year</td>
<td>Yentie Obiaa</td>
<td>O daa diya</td>
<td></td>
</tr>
<!-- Ghana Music Awards UK -->
<tr>
<td rowspan="2">Ghana Music Awards UK</td>
<td>2017</td>
<td>Highlife Song of the Year</td>
<td>Enko Den</td>
<td>Bɛ daa piigi o</td>
<td> <ref>https://www.modernghana.com/entertainment/43996/ghana-music-awards-uk-2017-nominations-announced.html</ref> </td>
</tr>
<tr>
<td>2023</td>
<td>Most Popular Song of the Year</td>
<td>Ofon Na Ɛdi Asem Fo</td>
<td>Bɛ daa piigi o</td>
<td> <ref>https://www.musicinafrica.net/magazine/ghana-music-awards-uk-2023-all-nominees</ref></td>
</tr>
</table>
=== Honorary Awards ===
<table border="5" cellpadding="20">
<tr>
<th>Organization</th>
<th>Year</th>
<th>Category</th>
<th>Ref.</th>
</tr>
<!-- Ghana Music Awards -->
<tr>
<td rowspan="5">Ghana Music Awards</td>
<td>1999</td>
<td>Artist of the Year</td>
<td rowspan="3"></td>
</tr>
<tr>
<td>2000</td>
<td>Artist of the Year</td>
</tr>
<tr>
<td>2003</td>
<td>Contemporary Highlife Artist Of The Year</td>
</tr>
<tr>
<td>2015</td>
<td>Highlife Artiste(s) of the Year</td>
<td></td>
</tr>
<tr>
<td>2018</td>
<td>Lifetime Achievement Award</td>
<td> <ref>https://www.musicearshot.com/2025/07/the-timeless-legacy-of-daddy-lumba-ghana-s-highlife-icon-dies-at-60.html?m=1</ref> </td>
</tr>
<!-- EMY Africa Awards -->
<tr>
<td>EMY Africa Awards</td>
<td>2018</td>
<td>Icon/Legend of Entertainment</td>
<td> <ref>https://mobile.ghanaweb.com/GhanaHomePage/entertainment/Daddy-Lumba-A-look-at-the-life-and-achievements-of-a-Highlife-legend-1993575</ref> </td>
</tr>
<!-- Embassy of Ghana -->
<tr>
<td>Embassy of Ghana, Berlin, Germany</td>
<td>2023</td>
<td>Borga Highlife Lifetime Achievement Award</td>
<td> <ref>https://mobile.ghanaweb.com/GhanaHomePage/entertainment/Daddy-Lumba-A-look-at-the-life-and-achievements-of-a-Highlife-legend-1993575</ref> </td>
</tr>
<!-- National Honours -->
<tr>
<td>National Honours and Awards</td>
<td>2024</td>
<td>Grand Medal</td>
<td> <ref>https://www.myjoyonline.com/full-list-of-recipients-at-2024-national-honours-awards/</ref> </td>
</tr>
</table>
== O kuko' yaara ==
Lahibali maa maŋmaŋa: ''Daddy Lumba discography''
== Nyami ŋɔ gba ==
* Music of Ghana
* Music
* Nana Acheampong
== Kundivihira ==
{{Reflist}}
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
[[Pubu:lahabaya zaa]]
[[Pubu:Doo]]
6rh36auazubusni3e0o97fxv3wp6qmk
Pat Thomas
0
33051
137519
137180
2026-05-24T19:27:30Z
Ibn Dagara
1830
Edited
137519
wikitext
text/x-wiki
{{Bio}}
'''Pat Thomas''' ka bɛ lahi mi o '''Nana Kwabena Amo Mensah''';<ref>{{Cite web|title=First international release for Ghanaian legend Pat Thomas|url=https://www.musicinafrica.net/magazine/first-international-release-ghanaian-legend-pat-thomas|date=2015-06-25|website=Music in Africa|language=en|access-date=2020-05-26}}</ref> nyɛla bɛ ni dɔɣi so silimin goli August 14, 1946) nyɛla Ghana yili yiinda mini ŋun sabiri yila. O nyɛla ŋun yuli du pam zaŋ yi yila ŋɔ polo.<ref>{{Cite web|url=https://www.musicinafrica.net/directory/pat-thomas-and-kwashibu-area-band|title=Pat Thomas and Kwashibu Area Band|date=2016-11-01|website=Music in Africa|language=en|access-date=2020-01-30}}</ref>
== Piligu biɛhigu mini shikuru baŋsim bobu ==
Pat Thomas nyɛla bɛ ni daa dɔɣi Asante Agona ŋan be Ashanti Region. O ba daa nyɛla yili yiindi biinga ŋun wuhiri yila ka o ma mi nyɛ dali ŋmɛri kpɛma.
Ba: Opanin Aquah Kwam (o kpiya)
Ma: Susana Tabuah aka Maame Takyiman(o kpiya)
Mabihi:
Alice Arthur bee Akosomo be London. O nyɛla Karimba kpɛma kuro.
Rita Addai aka Kyerewaa be London. O nyɛla karimba kuro.
Theresa Acheampong bee Adwoa Achiaa ŋun kpiya.
Cecilia Adu Acheampong be Holland. O nyɛla awuraba paɣa.
Kwabena Phillip be USA. O nyɛla latirisa.
== Tuma ==
O piligi la o yila tuma tum yuma 1960 di ni daa niŋ ka o mini Ebo Taylor laɣim yila.<ref>{{Cite web|url=https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/people/person.php?ID=236|title=Patrick Thomas, Highlife Artist|website=www.ghanaweb.com|language=en|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20180322015440/https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/people/person.php?ID=236|archive-date=2018-03-22|access-date=2018-04-23}}</ref> Yuuni 1974, o daa kpa "Sweet Beans" ka daa yihi o tuuli yila alibam na ka boli li ''Ʒiri Yurilim''. O daa yihi o alibam ŋan pahi ayi ka boli li "''Pat Thomas Introduces Marijata"''.<ref>{{cite web|url=https://patthomasstrut.bandcamp.com/|title=Pat Thomas homepage|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20161220175000/https://patthomasstrut.bandcamp.com/|archive-date=2016-12-20|accessdate=10 Dec 2016}}</ref> Di ni daa niŋ kuul ŋmɛ n-naai Ghana yuuni 1979, o daa yi Ghana labi [[Berlin]] ka daa ti bahi chaŋ ti ʒini Canada. O pa nyɛla ŋun gindi anduniya zaa ni o "Kwashibu Area Band". Silimin goli June 2015, bɛ daa yihi bɛ daa yihi bɛ alibam yuli boonj ''Pat Thomas and Kwashibu Area Band''<ref>{{cite web|url=http://www.strut-records.com/pat-thomas-kwashibu-area-band/|title=Pat Thomas & Kwashibu Area Band|date=12 Mar 2015|publisher=Strut records|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20161220123839/http://www.strut-records.com/pat-thomas-kwashibu-area-band/|archive-date=2016-12-20|accessdate=10 Dec 2016}}</ref> ni bɛ zaŋ li wuhi o yuun pihinu yili.<ref>{{cite web|url=http://www.shambalafestival.org/act2016/pat-thomas-kwashibu-area-band/|title=Pat Thomas & Kwashibu Area Band|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20161220111402/http://www.shambalafestival.org/act2016/pat-thomas-kwashibu-area-band/|archive-date=20 December 2016|accessdate=10 Dec 2016}}</ref> Thomas nyɛla bɛ ni mi "The Golden Voice Of Africa". Thomas nyɛla ŋun yiindi ni Fante.
== Pina ==
Yuuni 2015, Pat Thomas mini Kwashibu Area Band alibam nyɛla "AllMusic" ni daa piigi shɛli ni di nyɛla alibam din puhi pani anduniya zaa.<ref>{{Cite web|url=https://www.allmusic.com/artist/pat-thomas-mn0001009626/awards|title=Pat Thomas {{!}} Awards|website=AllMusic|language=en-us|access-date=2020-01-30}}</ref>
== Alibam ==
*Yuuni 2015, o daa yihi Alibam na ka boli li – Pat Thomas & Kwashibu Area Band – Pat Thomas & Kwashibu Area Band (CD / 12") K7 Music
*Yuuni 2016, o daa yihi Alibam na ka boli li – Pat Thomas – Coming home (CD) K7 Music
*Yuuni 2019, o daa yihi Alibam na ka boli li – Pat Thomas & Kwashibu area band – Obiaa! (CD / 12") K7 Music
*Yuuni 2019, o daa yihi Alibam na ka boli li – Pat Thomas & Kwashibu Are Band – Yamona (Dam Swindle remix) (CD) K7 Music
== Kundivihira ==
[[Pubu:Living people]]
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
qtg9qqeetekxcyzomdpaz9w6gsys2kz
King Bruce
0
33078
137518
135789
2026-05-24T19:18:21Z
Alhaj Darajaati
22
Added databox
137518
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''King Bruce''' (silimin gɔli June dabaa ata dali, yuuni 1922 puuni – silimin gɔli September biɛɣu pia ni ayi dali, yuuni 1997 puuni)<ref>[http://www.retroafric.com/html/sl_notes/013cd_3.html "King Bruce & The Blackbeats"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170701085441/http://www.retroafric.com/html/sl_notes/013cd_3.html |date=2017-07-01 }}, RetroAfrica.</ref> daa nyɛla [[Ghana]]ian yil' sabira, band toondana, ni baaŋa.
==Taarihi ==
O ni nyɛ yil' sabira, ŋun lihiri ʒinahigu yɛla zuɣu, guŋguŋ ŋmɛriba toondana, nti pahi baaŋa la n daa chɛ ka o daa ti mali zaashehi pam [[Ghana]] guŋguŋ ŋmɛriba waa kaya ni di taada puuni maa. Bɛ daa dɔɣi o la James Town, [[Ankara|Accra]],<ref>[http://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/people/person.php?ID=149 "King Bruce Profile"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190905022457/https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/people/person.php?ID=149 |date=2019-09-05 }}, Ghanaweb.</ref> [[Gold Coast (British colony)|Gold Coast]] (ti ni pa mi shɛli Ghana ŋɔ).
==Piligu biɛhigu ==
King ni daa m-be sɛkɛndiri shikuru saha shɛli la ka o daa bɔhim sambani bee tinduya puuni [[yila]] mini [[Ghana]] zuliyanima kamani Twi mini Ewe yila zalisi. Tɔ! Amaa o laamba daa bi daŋ n-nya baantali ŋɔ o nii ka daa zaŋ o n-tahi [[London]] ni o ti zaŋ yuma ayi m-bɔhim soojatali [[tuma]]. Nimaani ka King daa chaŋ nti bɔhim ''trumpet'' ŋmɛbu. Di ni daa niŋ ka o daa ti labi [[Ankara|Accra]] yuuni 1951 la puuni, tiŋ' maa yila n daa deei o suhu puuni zaa hali ka o daa ti bahi chani Teacher Lamptey Accra Orchestra nti diɛmda.
==''The Black Beats''==
Yuun' shɛli din daa paya maa puuni ka King daa kpa lala laɣingu maa amaa ka daa bi n-yihi li polo ni na naɣili di siliminsi ni boli shɛli ni membership la n daa ti chɛ ka o yihi li na: The [[Black beats|Black Beats]]. Di yuli maa daa nyɛla din jɛndi o adaalisi zaŋ ti [[Afrika|Africa]] wahi kumsi ni o biɛhigu gbanpiɛlla sunlinsi saha maa puuni. Tɔ! Amaa, lala swing kumsi shɛŋa din daa yirina United States puuni la daa nyɛla din lu zahim Africa viɛnyɛlinga, swing mi daa nyɛla binshɛli din mali anfaani pam Black Beats' kumsi puuni pam dinzuɣu, di daa nyɛla din pahi baansi kɔkuya puuni. Yuuni 1961 la puuni, [[Black beats|Black Beats]] puuni niriba awei daa nyɛla ban n-yi n chaŋ nti kpuri Ramblers m-beni. Dinzuɣu, King Bruce daa bɔrila ninvuɣ' pala ni bɛ zani bɛ zaani. Ninvuɣ' shɛba o ni daa n-nya maa zaa daa nyɛla baan' pola - bɛ puuni ŋun daa mali salo milinsi n daa nyɛ trumpeter Anthony Foley ŋun daa yi Mr Hammond Brass Band puuni na la. Ŋuna n daa n-nyɛ bɛ trumpeter toondana pɔi ka daa naan ti n-yi n chaŋ England. Ban gba daa lahi m pahi bɛ zuɣu n-nyɛ Bengo Blay sax, Stanley Lokko sax, Jimi sax, Jerry Bampoe guitar. George Ofori mini Quarcoo ban daa nyɛla siliminsi ni boli shɛba ni vocals la. Yuma ayobu nyaaŋa, bɛ daa n-ʒɛla o nyingɔli zuɣu ni o pii o guŋguŋ ŋmɛbo tuun' shɛli din na bi za di naba zuɣu la mini o soojatali tuma la puuni yini n-zani tuhi. O laɣiri tariga n daa waligi yɛla maa n-ti o dinzuɣu o daa n galisila lala guŋguŋ ŋmɛbo toondantali maa n-ti bɛ puuni so.
==Ghana baansi laɣingu ==
Yuuni 1970s saha la puuni ka King daa pili baansi laɣinsi laɣimbu. O mini laɣinsi daa mini paai laɣinsi ata n-tumda o nyavuli ni ka ŋa puuni din mali milinsi pam nyɛ Musician's Union of Ghana (MUSIGA), din nyɛ bɛ ni daa n kpa shɛli yuuni 1974 puuni ka di na n-tumda hali ni zuɣu la. Yuuni 1977 la puuni, o daa nyɛla ŋun daa n chɛ sooja tuma maa ka daa n labi yila puuni. Tɔ! Amaa o yuun' shɛŋa din daa n-doli la ni, niriba daa nyɛla ban m-paɣi o pam ni o ni daa n kpaŋ o maŋa n-wuhiri o baan' taba maa. King yili shɛli din daa m-be James Town, [[Ankara|Accra]] puuni la ka bɛ daa kpalim m mali bɛ guŋgɔna din kalinli daa yiɣisi dibaa ayopɔin ka nyɛ o ni daa n di shɛŋa fali pirimila o baŋsim mini o toondantali zuɣu la n sɔŋda. Di ni daa ti n-niŋ ka o daa kani yuuni 1997 la puuni, o daa nyɛla ŋun n chɛ protégés bɔbigu m bahi nyaaŋa. Nyavuya ni ha, o tuma na nyɛla din yɛn n-nya salo milinsi pam [[Ghana]] tingbani puuni. John Collins mini Banning Eyre daa nyɛla ban sabi article mini o biɛhigu taarihi n sɔŋ.
== Kundivihira ==
<references />
[[Pubu:1922 births]]
[[Pubu:1997 deaths]]
[[Pubu:Ga-Adangbe nira]]
[[Pubu:Alumni of Achimota School]]
[[Pubu:Ghanaian musicians]]
[[Pubu:Ghanaian musician stubs]]
[[Pubu:Bruce family (Ghana)]]
[[Pubu:Ghanaian expatriates in the United Kingdom]]
[[Pubu:Ghanaian male musicians]]
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
ovmn0pcp5914d80gz49jvszc0vkonis
C. K. Mann
0
33099
137538
137485
2026-05-24T21:14:31Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Kundivihirili pahibu
137538
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Charles Kofi Amankwaa Mann''' (Yuuni 1936 hali ni Yuuni 2018, silimiin' goli March biɛɣu pishi), bɛ ni mi so C.K. Mann la, daa nyɛla Ghana baaŋa ni yil' ŋmar' biiŋga. Yuma kaʒi, ka o yuli daa pun go n-gili bɔba ni yaɣa zaa yila yilibu puuni; o daa di yila yilibu kpaŋmaŋa pina din ka tuuni. Yuuni 2006 la ni, Ghana tingbani zuɣulan' kuro (John Agyekum Kufour) daa ti o la "Ghana Grand Mɛdal" kpaŋmaŋa pini gahindili.<ref name=":1" />
== Biɛhigu mini Tuma ==
Bɛ daa dɔɣila C. K. Mann yuuni 1936<ref name=":0">{{Cite journal|last=Sarpong|first=Kwame|date=2004|title=Ghana's Highlife Music: A Digital Repertoire of Recordings and Pop Art at the Gramophone Records Museum|url=https://doi.org/10.1017/s0361541300003612|journal=History in Africa|volume=31|pages=455–461|doi=10.1017/s0361541300003612|issn=0361-5413}}</ref>, Cape Coast tingbani ni, Central Region yaɣili, Ghana. O daa na tumla kom ni tuma biɛla ka naan yi kpe Kweku Oppong kakaiku guruupu la ni.<ref>{{Citation|last=Kemezis|first=Adam M.|title=The Biographer as Literary Artist|date=2020-12-10|url=https://doi.org/10.1093/oxfordhb/9780198703013.013.18|work=The Oxford Handbook of Ancient Biography|pages=234–250|publisher=Oxford University Press|isbn=978-0-19-870301-3|access-date=2026-05-12}}</ref>
O ni daa baŋ Ghana yila yilibu ni chani shɛm naai nyaaŋa, o daa kpɛla Ocean Stringsnima ni n-lee guruupu maa toondana hali 1965 yuuni. Di ni daa ti niŋ ka guruupu maa wurim, o daa kpɛla "Carousel 7", guruupu palli din daa yoli kpa Takoradi tingbani ni, 1969 yuuni ka o yila yilibu daa yi polo, o ni daa bahi o yilli din nyɛ "Edina Benya" la. O kpaŋmaŋa puuni ka guruupu maa lana, Anis Mubarak, daa zaŋ Papa Yankson pahi na guruupu maa ni.<ref>{{Cite journal|last=Dasari|first=Paapa|last2=Chanu|first2=MongolngnbiSairem|last3=Niranjana|first3=S.|date=2021|title=Acute abdomen in ART pregnancy|url=https://doi.org/10.4103/fsr.fsr_9_21|journal=Fertility Science and Research|volume=8|issue=1|pages=98|doi=10.4103/fsr.fsr_9_21|issn=2394-4285}}</ref> Mann daa zaŋla anashaara yila yilibu nɛma pahi Osode zuɣu, Ghana zahingbahira yila yilibu kukoli.<ref name=":0" />
Ghana Ports mini Harbour tuma yilinima (GHAPOHA) daashibiti din be Takoradi la ni ka Mann daa kpi, silimiin' goli March biɛɣu pishi dali, yuuni 2018, baayɛn dɔr' lahiʒibsi ni daa gbaagi o nyaaŋa.<ref>{{Citation|last=Coester|first=Markus|title=Hubs of London Highlife – the Abalabi and Club Afrique|date=2026-02-05|url=https://doi.org/10.1163/9789004733961_014|work=Highlife Unbound|pages=229–276|publisher=BRILL|isbn=978-90-04-73396-1|access-date=2026-05-12}}</ref>
== Yil' shɛŋa o ni ŋma ==
Mann daa ŋma yil' nyaɣisa pam, di shɛŋa n-nyɛ; "Adwoa Yankey", "Asafo beesuon", "Obaa yaa aye me bone", "Kolomashie", "Dofo bi akyerew me", "Ankwasema dede", "Okwan tsentsen awar", "Aboa akonkoran", "Beebi a odo wo", "Tsie m'afotusem", "Ebusua ape adze aye me", "Yobeyi wo aye", ni "Do me ma mondo wo bi".<ref>{{Citation|last=Dannemann|first=Gerhard|title=FA Mann, His Correspondence, and This Book|date=2024-02-15|url=https://doi.org/10.1093/oso/9780198881452.003.0001|work=FA Mann|pages=1–18|publisher=Oxford University PressOxford|isbn=0-19-888145-2|access-date=2026-05-12|last2=Allen|first2=Jason Grant}}</ref> West Music Studio din be Takoradi la n-daa yihi o kpalinkpaa yilli na, yuuni 2013 puuni.<ref>{{Citation|last=Coester|first=Markus|title=Highlife Before the “Peoples’ Music”, and Its Inspirational Streams|date=2026-02-05|url=https://doi.org/10.1163/9789004733961_004|work=Highlife Unbound|pages=34–47|publisher=BRILL|isbn=978-90-04-73396-1|access-date=2026-05-12}}</ref>
== Nintiɣili ni o kpaŋmaŋa ==
Yuuni 2006 puuni, Mann daa dila Ghana Grand Mɛdal kpaŋmaŋa pini, 2006 maa kpaŋmaŋa pina chuɣu puhibu dali. Ghana Tingbani zuɣulan' kuro (John Agyekum Kufour) n-daa ti o li din wuhiri nintiɣili zaŋ chaŋ o kpaŋmaŋa polo di yi kana Ghana yila yilibu toontibo polo.<ref name=":1">{{Cite book|url=https://doi.org/10.3390/books978-3-0365-9732-4|title=Secret Signs of Heroines and Heroes|date=2024-12-30|publisher=MDPI|isbn=978-3-0365-9732-4|editor-last=Sugiki|editor-first=Tsunehiko}}</ref> O daa be ninvuɣ' shɛba ban daa deei lala kpaŋmaŋa pini ŋɔ tuuli puuni, lala kpaŋmaŋa pina chuɣu ŋɔ puhibu ni daa labi kpaŋsi 2006 yuuni maa ni.<ref name=":1" /><ref>{{Cite book|url=https://doi.org/10.3390/books978-3-0365-9732-4|title=Secret Signs of Heroines and Heroes|date=2024-12-30|publisher=MDPI|isbn=978-3-0365-9732-4|editor-last=Sugiki|editor-first=Tsunehiko}}</ref>
Mann yuli ka bɛ zaŋ ti Anaji(Takoradi tingbani ni) palli.<ref>{{Cite journal|date=2025-10-03|title=BEVA honours excellence at 2025 awards ceremony|url=https://doi.org/10.1002/vetr.6076|journal=Veterinary Record|volume=197|issue=7|doi=10.1002/vetr.6076|issn=0042-4900}}</ref>
== Kundivihira ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
54xkrii93okqmx3kahbdi7noxl5r1yw
137539
137538
2026-05-24T21:16:29Z
Safianu kpihigu Naa
5225
Kundivihirili pahibu
137539
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Charles Kofi Amankwaa Mann''' (Yuuni 1936 hali ni Yuuni 2018, silimiin' goli March biɛɣu pishi),<ref name=":0" /> bɛ ni mi so C.K. Mann la, daa nyɛla Ghana baaŋa ni yil' ŋmar' biiŋga. Yuma kaʒi, ka o yuli daa pun go n-gili bɔba ni yaɣa zaa yila yilibu puuni; o daa di yila yilibu kpaŋmaŋa pina din ka tuuni. Yuuni 2006 la ni, Ghana tingbani zuɣulan' kuro (John Agyekum Kufour) daa ti o la "Ghana Grand Mɛdal" kpaŋmaŋa pini gahindili.<ref name=":1" />
== Biɛhigu mini Tuma ==
Bɛ daa dɔɣila C. K. Mann yuuni 1936<ref name=":0">{{Cite journal|last=Sarpong|first=Kwame|date=2004|title=Ghana's Highlife Music: A Digital Repertoire of Recordings and Pop Art at the Gramophone Records Museum|url=https://doi.org/10.1017/s0361541300003612|journal=History in Africa|volume=31|pages=455–461|doi=10.1017/s0361541300003612|issn=0361-5413}}</ref>, Cape Coast tingbani ni, Central Region yaɣili, Ghana. O daa na tumla kom ni tuma biɛla ka naan yi kpe Kweku Oppong kakaiku guruupu la ni.<ref>{{Citation|last=Kemezis|first=Adam M.|title=The Biographer as Literary Artist|date=2020-12-10|url=https://doi.org/10.1093/oxfordhb/9780198703013.013.18|work=The Oxford Handbook of Ancient Biography|pages=234–250|publisher=Oxford University Press|isbn=978-0-19-870301-3|access-date=2026-05-12}}</ref>
O ni daa baŋ Ghana yila yilibu ni chani shɛm naai nyaaŋa, o daa kpɛla Ocean Stringsnima ni n-lee guruupu maa toondana hali 1965 yuuni. Di ni daa ti niŋ ka guruupu maa wurim, o daa kpɛla "Carousel 7", guruupu palli din daa yoli kpa Takoradi tingbani ni, 1969 yuuni ka o yila yilibu daa yi polo, o ni daa bahi o yilli din nyɛ "Edina Benya" la. O kpaŋmaŋa puuni ka guruupu maa lana, Anis Mubarak, daa zaŋ Papa Yankson pahi na guruupu maa ni.<ref>{{Cite journal|last=Dasari|first=Paapa|last2=Chanu|first2=MongolngnbiSairem|last3=Niranjana|first3=S.|date=2021|title=Acute abdomen in ART pregnancy|url=https://doi.org/10.4103/fsr.fsr_9_21|journal=Fertility Science and Research|volume=8|issue=1|pages=98|doi=10.4103/fsr.fsr_9_21|issn=2394-4285}}</ref> Mann daa zaŋla anashaara yila yilibu nɛma pahi Osode zuɣu, Ghana zahingbahira yila yilibu kukoli.<ref name=":0" />
Ghana Ports mini Harbour tuma yilinima (GHAPOHA) daashibiti din be Takoradi la ni ka Mann daa kpi, silimiin' goli March biɛɣu pishi dali, yuuni 2018, baayɛn dɔr' lahiʒibsi ni daa gbaagi o nyaaŋa.<ref>{{Citation|last=Coester|first=Markus|title=Hubs of London Highlife – the Abalabi and Club Afrique|date=2026-02-05|url=https://doi.org/10.1163/9789004733961_014|work=Highlife Unbound|pages=229–276|publisher=BRILL|isbn=978-90-04-73396-1|access-date=2026-05-12}}</ref>
== Yil' shɛŋa o ni ŋma ==
Mann daa ŋma yil' nyaɣisa pam, di shɛŋa n-nyɛ; "Adwoa Yankey", "Asafo beesuon", "Obaa yaa aye me bone", "Kolomashie", "Dofo bi akyerew me", "Ankwasema dede", "Okwan tsentsen awar", "Aboa akonkoran", "Beebi a odo wo", "Tsie m'afotusem", "Ebusua ape adze aye me", "Yobeyi wo aye", ni "Do me ma mondo wo bi".<ref>{{Citation|last=Dannemann|first=Gerhard|title=FA Mann, His Correspondence, and This Book|date=2024-02-15|url=https://doi.org/10.1093/oso/9780198881452.003.0001|work=FA Mann|pages=1–18|publisher=Oxford University PressOxford|isbn=0-19-888145-2|access-date=2026-05-12|last2=Allen|first2=Jason Grant}}</ref> West Music Studio din be Takoradi la n-daa yihi o kpalinkpaa yilli na, yuuni 2013 puuni.<ref>{{Citation|last=Coester|first=Markus|title=Highlife Before the “Peoples’ Music”, and Its Inspirational Streams|date=2026-02-05|url=https://doi.org/10.1163/9789004733961_004|work=Highlife Unbound|pages=34–47|publisher=BRILL|isbn=978-90-04-73396-1|access-date=2026-05-12}}</ref>
== Nintiɣili ni o kpaŋmaŋa ==
Yuuni 2006 puuni, Mann daa dila Ghana Grand Mɛdal kpaŋmaŋa pini, 2006 maa kpaŋmaŋa pina chuɣu puhibu dali. Ghana Tingbani zuɣulan' kuro (John Agyekum Kufour) n-daa ti o li din wuhiri nintiɣili zaŋ chaŋ o kpaŋmaŋa polo di yi kana Ghana yila yilibu toontibo polo.<ref name=":1">{{Cite book|url=https://doi.org/10.3390/books978-3-0365-9732-4|title=Secret Signs of Heroines and Heroes|date=2024-12-30|publisher=MDPI|isbn=978-3-0365-9732-4|editor-last=Sugiki|editor-first=Tsunehiko}}</ref> O daa be ninvuɣ' shɛba ban daa deei lala kpaŋmaŋa pini ŋɔ tuuli puuni, lala kpaŋmaŋa pina chuɣu ŋɔ puhibu ni daa labi kpaŋsi 2006 yuuni maa ni.<ref name=":1" /><ref>{{Cite book|url=https://doi.org/10.3390/books978-3-0365-9732-4|title=Secret Signs of Heroines and Heroes|date=2024-12-30|publisher=MDPI|isbn=978-3-0365-9732-4|editor-last=Sugiki|editor-first=Tsunehiko}}</ref>
Mann yuli ka bɛ zaŋ ti Anaji(Takoradi tingbani ni) palli.<ref>{{Cite journal|date=2025-10-03|title=BEVA honours excellence at 2025 awards ceremony|url=https://doi.org/10.1002/vetr.6076|journal=Veterinary Record|volume=197|issue=7|doi=10.1002/vetr.6076|issn=0042-4900}}</ref>
== Kundivihira ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
0q907zk7nkfzlco87wcrub056jy1cj5
Seperewa
0
33127
137491
137490
2026-05-24T12:03:20Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ pahila lɛbigibu
137491
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli Gana nuzaa yaɣili konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. The harp-lute tradition since then was preserved predominantly among Akan groups in what became southern Ghana, with the only exception being the koriduo 6 string harp of the Dagari and Sisaala groups of northwestern Ghana.
== Kundivihira ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
6avkm6panaouw6zqyx188xl7juuff6h
137493
137491
2026-05-24T12:05:21Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ pahila hyperlink
137493
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. The harp-lute tradition since then was preserved predominantly among Akan groups in what became southern Ghana, with the only exception being the koriduo 6 string harp of the Dagari and Sisaala groups of northwestern Ghana.
== Kundivihira ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
engictxznjih9d4dvyra3z27l0ufura
137496
137493
2026-05-24T12:12:05Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ pahila lɛbigibu
137496
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
== Kundivihira ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
b6fhyuum2w0hkxe3fu7cm2daahvagzi
137548
137496
2026-05-25T02:34:20Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ pahila lɛbigibu
137548
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
== Kundivihira ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
ct53xcz7b6d7isre18fnbff08opd9hk
137549
137548
2026-05-25T02:40:09Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ pahila lɛbigibu
137549
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani(Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opolu Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala.
== Kundivihira ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
1dfuvo81c47lnaswhbq971fwumt9o6z
137550
137549
2026-05-25T02:50:43Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ pahila lɛbigibu
137550
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
== Kundivihira ==
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
4cgt9wfsbj0cjitvb6lyadipmv8o91b
137551
137550
2026-05-25T02:55:42Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ pahila lɛbigibu
137551
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya, ni kuyiya.
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
foe0vdskxikw3d4tmxwzdbrk211f19n
137552
137551
2026-05-25T02:59:01Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ pahila lɛbigibu
137552
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya, ni kuyiya. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
4znvpn93ys0dudm1w8mx6up6147uwf3
137553
137552
2026-05-25T02:59:51Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ pahila kundivihira
137553
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya, ni kuyiya. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
gz2khwjea9j2kgmsde16ecj4kzgkqew
137555
137553
2026-05-25T10:00:32Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ pahila lɛbigibu
137555
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
ti2mo6pbpbzsb6qyg8fowrc3yyyqnoe
137557
137555
2026-05-25T10:09:01Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ pahila lɛbigibu
137557
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
19th century puuni bɛ ni daa be British sulinsi ni, saperawa maa zaŋ tum tuma daa nyɛla din labi nyaaŋa domini silimiinsi maa daa zaŋla guitar na, ka Europe yila bali pala daa lahi kpe Akan yaɣa.
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
7fiwpj9mc0wbfsimo2pivec95t25th6
137558
137557
2026-05-25T10:15:15Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ pahila lɛbigibu
137558
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
19th century puuni bɛ ni daa be British sulinsi ni, saperawa maa zaŋ tum tuma daa nyɛla din labi nyaaŋa domini silimiinsi maa daa zaŋla guitar na, ka Europe yila bali pala daa lahi kpe Akan yaɣa.
20th century piligu, Akan tingbana ni daa laɣim taba n lɛbi Gold Coast, ka British adiini wuligiriba daa zaŋ dolodolo Issah daa adiini na, saperewa maa da ŋmeri shɛli choochi nima ni, amiliya yiya, ni laɣingu nima ni
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
lymwfzxcj4kfd8gpqff3c0e4h3j0dmm
137559
137558
2026-05-25T10:16:24Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ pahila hyperlink
137559
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
19th century puuni bɛ ni daa be British sulinsi ni, saperawa maa zaŋ tum tuma daa nyɛla din labi nyaaŋa domini silimiinsi maa daa zaŋla guitar na, ka Europe yila bali pala daa lahi kpe Akan yaɣa.
20th century piligu, Akan tingbana ni daa laɣim taba n lɛbi [[Gold Coast (British colony)|Gold Coast]], ka British adiini wuligiriba daa zaŋ dolodolo Issah daa adiini na, saperewa maa da ŋmeri shɛli choochi nima ni, amiliya yiya, ni laɣingu nima ni
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
488ljzglety8fni0xb0pjh92ng0yfp9
137560
137559
2026-05-25T10:17:34Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ malila sabbu niŋ
137560
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
19th century puuni bɛ ni daa be British sulinsi ni, saperawa maa zaŋ tum tuma daa nyɛla din labi nyaaŋa domini silimiinsi maa daa zaŋla guitar na, ka Europe yila bali pala daa lahi kpe Akan yaɣa.
20th century piligu, Akan tingbana ni daa laɣim taba n lɛbi [[Gold Coast (British colony)|Gold Coast]], ka British adiini wuligiriba daa zaŋ dolodolo Issah daa adiini na, saperewa maa da nyɛla bɛ ni ŋmeri shɛli choochi nima ni, amiliya yiya, ni laɣingu nima ni
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
m9dy4n9ndieadq6himnwkzpxwodnqt8
137561
137560
2026-05-25T10:18:35Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ pahila gbam bielinli
137561
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
19th century puuni bɛ ni daa be British sulinsi ni, saperawa maa zaŋ tum tuma daa nyɛla din labi nyaaŋa domini silimiinsi maa daa zaŋla guitar na, ka Europe yila bali pala daa lahi kpe Akan yaɣa.
20th century piligu, Akan tingbana ni daa laɣim taba n lɛbi [[Gold Coast (British colony)|Gold Coast]], ka British adiini wuligiriba daa zaŋ dolodolo Issah daa adiini na, saperewa maa da nyɛla bɛ ni ŋmeri shɛli choochi nima ni, amiliya yiya, ni laɣingu nima ni
= Di ni ŋmeri shɛm =
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
lypv8js8hk52e236k4xisq9n32by59t
137562
137561
2026-05-25T10:30:36Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ pahila lɛbigibu
137562
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
19th century puuni bɛ ni daa be British sulinsi ni, saperawa maa zaŋ tum tuma daa nyɛla din labi nyaaŋa domini silimiinsi maa daa zaŋla guitar na, ka Europe yila bali pala daa lahi kpe Akan yaɣa.
20th century piligu, Akan tingbana ni daa laɣim taba n lɛbi [[Gold Coast (British colony)|Gold Coast]], ka British adiini wuligiriba daa zaŋ dolodolo Issah daa adiini na, saperewa maa da nyɛla bɛ ni ŋmeri shɛli choochi nima ni, amiliya yiya, ni laɣingu nima ni
= Di ni ŋmeri shɛm =
Saperewa ni tooi n ŋme ka ʒi ʒia bali bobigu. Ŋuna ŋmerili maa ni tooi n ŋmerili ka ʒi tiŋa ka di pa O gbalipina zuɣu. O ni tooi lahi ŋmerili ka za zuɣusaa, ka gbubili ni kpɛŋ n tabili O saɣinga ni
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
a4l6sjnpp4acz783gm3xbdtufem19xa
137563
137562
2026-05-25T10:31:32Z
Knowledge and philosophy
2987
pahila kundivihira
137563
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
19th century puuni bɛ ni daa be British sulinsi ni, saperawa maa zaŋ tum tuma daa nyɛla din labi nyaaŋa domini silimiinsi maa daa zaŋla guitar na, ka Europe yila bali pala daa lahi kpe Akan yaɣa.
20th century piligu, Akan tingbana ni daa laɣim taba n lɛbi [[Gold Coast (British colony)|Gold Coast]], ka British adiini wuligiriba daa zaŋ dolodolo Issah daa adiini na, saperewa maa da nyɛla bɛ ni ŋmeri shɛli choochi nima ni, amiliya yiya, ni laɣingu nima ni
= Di ni ŋmeri shɛm =
Saperewa ni tooi n ŋme ka ʒi ʒia bali bobigu. Ŋuna ŋmerili maa ni tooi n ŋmerili ka ʒi tiŋa ka di pa O gbalipina zuɣu. O ni tooi lahi ŋmerili ka za zuɣusaa, ka gbubili ni kpɛŋ n tabili O saɣinga ni<ref>{{Cite web|last=Nauma|date=2012-08-25|title=the Spear: Seprewa Kasa|url=https://freedomspear.blogspot.com/2012/08/seprewa-kasa.html|access-date=2026-05-25|website=the Spear}}</ref>
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
dj51awmfeoj5qv9q9ne8imq7tpnkohh
137564
137563
2026-05-25T10:31:54Z
Knowledge and philosophy
2987
/* Buɣisibu */ malila sabbu niŋ
137564
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
19th century puuni bɛ ni daa be British sulinsi ni, saperawa maa zaŋ tum tuma daa nyɛla din labi nyaaŋa domini silimiinsi maa daa zaŋla guitar na, ka Europe yila bali pala daa lahi kpe Akan yaɣa.
20th century piligu, Akan tingbana ni daa laɣim taba n lɛbi [[Gold Coast (British colony)|Gold Coast]], ka British adiini wuligiriba daa zaŋ dolodolo Issah daa adiini na, saperewa maa da nyɛla bɛ ni ŋmeri shɛli choochi nima ni, amiliya yiya, ni laɣingu nima ni
= Di ni ŋmeri shɛm =
Saperewa ni tooi n ŋme ka ʒi ʒia bali bobigu. Ŋuna ŋmerili maa ni tooi n ŋmerili ka ʒi tiŋa ka di pa O gbalipina zuɣu. O ni tooi lahi ŋmerili ka za zuɣusaa, ka gbubili ni kpɛŋ n tabili O saɣinga ni.<ref>{{Cite web|last=Nauma|date=2012-08-25|title=the Spear: Seprewa Kasa|url=https://freedomspear.blogspot.com/2012/08/seprewa-kasa.html|access-date=2026-05-25|website=the Spear}}</ref>
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
oiq90gjmh3yds3t597g2fk5caqhrbdn
137565
137564
2026-05-25T10:32:23Z
Knowledge and philosophy
2987
bahila bia
137565
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
19th century puuni bɛ ni daa be British sulinsi ni, saperawa maa zaŋ tum tuma daa nyɛla din labi nyaaŋa domini silimiinsi maa daa zaŋla guitar na, ka Europe yila bali pala daa lahi kpe Akan yaɣa.
20th century piligu, Akan tingbana ni daa laɣim taba n lɛbi [[Gold Coast (British colony)|Gold Coast]], ka British adiini wuligiriba daa zaŋ dolodolo Issah daa adiini na, saperewa maa da nyɛla bɛ ni ŋmeri shɛli choochi nima ni, amiliya yiya, ni laɣingu nima ni.
= Di ni ŋmeri shɛm =
Saperewa ni tooi n ŋme ka ʒi ʒia bali bobigu. Ŋuna ŋmerili maa ni tooi n ŋmerili ka ʒi tiŋa ka di pa O gbalipina zuɣu. O ni tooi lahi ŋmerili ka za zuɣusaa, ka gbubili ni kpɛŋ n tabili O saɣinga ni.<ref>{{Cite web|last=Nauma|date=2012-08-25|title=the Spear: Seprewa Kasa|url=https://freedomspear.blogspot.com/2012/08/seprewa-kasa.html|access-date=2026-05-25|website=the Spear}}</ref>
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
sn30ils4wdpqc26vpyovvgqmfn2ma7m
137566
137565
2026-05-25T10:39:19Z
Knowledge and philosophy
2987
pahila lɛbigibu
137566
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
19th century puuni bɛ ni daa be British sulinsi ni, saperawa maa zaŋ tum tuma daa nyɛla din labi nyaaŋa domini silimiinsi maa daa zaŋla guitar na, ka Europe yila bali pala daa lahi kpe Akan yaɣa.
20th century piligu, Akan tingbana ni daa laɣim taba n lɛbi [[Gold Coast (British colony)|Gold Coast]], ka British adiini wuligiriba daa zaŋ dolodolo Issah daa adiini na, saperewa maa da nyɛla bɛ ni ŋmeri shɛli choochi nima ni, amiliya yiya, ni laɣingu nima ni.
= Di ni ŋmeri shɛm =
Saperewa ni tooi n ŋme ka ʒi ʒia bali bobigu. Ŋuna ŋmerili maa ni tooi n ŋmerili ka ʒi tiŋa ka di pa O gbalipina zuɣu. O ni tooi lahi ŋmerili ka za zuɣusaa, ka gbubili ni kpɛŋ n tabili O saɣinga ni.<ref>{{Cite web|last=Nauma|date=2012-08-25|title=the Spear: Seprewa Kasa|url=https://freedomspear.blogspot.com/2012/08/seprewa-kasa.html|access-date=2026-05-25|website=the Spear}}</ref> Saperewa ŋmerila ʒia balibu dibaa ayi, zaŋ nua n bariti di mihi zaa bee n voori di mihi yimba yimba ni nubila kpaliŋga bee naawuni nubila, ka tooi lahi chirigiri nyɛri soŋsim sunsuuni nubihi sani.
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
f1wsagkbmp3z4cplu7jz5qkant2ey4k
137567
137566
2026-05-25T10:40:31Z
Knowledge and philosophy
2987
pahila lɛbigibu
137567
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}<cite class="citation web cs1" data-ve-ignore="">[https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html "Seperewa Thrills @Goethe-Institut"]. </cite></ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
19th century puuni bɛ ni daa be British sulinsi ni, saperawa maa zaŋ tum tuma daa nyɛla din labi nyaaŋa domini silimiinsi maa daa zaŋla guitar na, ka Europe yila bali pala daa lahi kpe Akan yaɣa.
20th century piligu, Akan tingbana ni daa laɣim taba n lɛbi [[Gold Coast (British colony)|Gold Coast]], ka British adiini wuligiriba daa zaŋ dolodolo Issah daa adiini na, saperewa maa da nyɛla bɛ ni ŋmeri shɛli choochi nima ni, amiliya yiya, ni laɣingu nima ni. ŋuna ŋmeri saperewa maa ni too wari waa ka ŋmerili, bee ka damdi O maŋa.
= Di ni ŋmeri shɛm =
Saperewa ni tooi n ŋme ka ʒi ʒia bali bobigu. Ŋuna ŋmerili maa ni tooi n ŋmerili ka ʒi tiŋa ka di pa O gbalipina zuɣu. O ni tooi lahi ŋmerili ka za zuɣusaa, ka gbubili ni kpɛŋ n tabili O saɣinga ni.<ref>{{Cite web|last=Nauma|date=2012-08-25|title=the Spear: Seprewa Kasa|url=https://freedomspear.blogspot.com/2012/08/seprewa-kasa.html|access-date=2026-05-25|website=the Spear}}</ref> Saperewa ŋmerila ʒia balibu dibaa ayi, zaŋ nua n bariti di mihi zaa bee n voori di mihi yimba yimba ni nubila kpaliŋga bee naawuni nubila, ka tooi lahi chirigiri nyɛri soŋsim sunsuuni nubihi sani.
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
p51fbm6nmmweome7za5cq46quad5eji
137568
137567
2026-05-25T10:43:10Z
Knowledge and philosophy
2987
malila kundivihira niŋ
137568
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref>{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-25|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
19th century puuni bɛ ni daa be British sulinsi ni, saperawa maa zaŋ tum tuma daa nyɛla din labi nyaaŋa domini silimiinsi maa daa zaŋla guitar na, ka Europe yila bali pala daa lahi kpe Akan yaɣa.
20th century piligu, Akan tingbana ni daa laɣim taba n lɛbi [[Gold Coast (British colony)|Gold Coast]], ka British adiini wuligiriba daa zaŋ dolodolo Issah daa adiini na, saperewa maa da nyɛla bɛ ni ŋmeri shɛli choochi nima ni, amiliya yiya, ni laɣingu nima ni. ŋuna ŋmeri saperewa maa ni too wari waa ka ŋmerili, bee ka damdi O maŋa.
= Di ni ŋmeri shɛm =
Saperewa ni tooi n ŋme ka ʒi ʒia bali bobigu. Ŋuna ŋmerili maa ni tooi n ŋmerili ka ʒi tiŋa ka di pa O gbalipina zuɣu. O ni tooi lahi ŋmerili ka za zuɣusaa, ka gbubili ni kpɛŋ n tabili O saɣinga ni.<ref>{{Cite web|last=Nauma|date=2012-08-25|title=the Spear: Seprewa Kasa|url=https://freedomspear.blogspot.com/2012/08/seprewa-kasa.html|access-date=2026-05-25|website=the Spear}}</ref> Saperewa ŋmerila ʒia balibu dibaa ayi, zaŋ nua n bariti di mihi zaa bee n voori di mihi yimba yimba ni nubila kpaliŋga bee naawuni nubila, ka tooi lahi chirigiri nyɛri soŋsim sunsuuni nubihi sani.
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
jcg01a7svkf5n7pl7oj3js9om1jke3k
137569
137568
2026-05-25T10:44:08Z
Knowledge and philosophy
2987
malila kundivihira niŋ
137569
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":1">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-25|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":1" /> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":0">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-17|website=Modern Ghana|language=en}}</ref> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
19th century puuni bɛ ni daa be British sulinsi ni, saperawa maa zaŋ tum tuma daa nyɛla din labi nyaaŋa domini silimiinsi maa daa zaŋla guitar na, ka Europe yila bali pala daa lahi kpe Akan yaɣa.
20th century piligu, Akan tingbana ni daa laɣim taba n lɛbi [[Gold Coast (British colony)|Gold Coast]], ka British adiini wuligiriba daa zaŋ dolodolo Issah daa adiini na, saperewa maa da nyɛla bɛ ni ŋmeri shɛli choochi nima ni, amiliya yiya, ni laɣingu nima ni. ŋuna ŋmeri saperewa maa ni too wari waa ka ŋmerili, bee ka damdi O maŋa.
= Di ni ŋmeri shɛm =
Saperewa ni tooi n ŋme ka ʒi ʒia bali bobigu. Ŋuna ŋmerili maa ni tooi n ŋmerili ka ʒi tiŋa ka di pa O gbalipina zuɣu. O ni tooi lahi ŋmerili ka za zuɣusaa, ka gbubili ni kpɛŋ n tabili O saɣinga ni.<ref>{{Cite web|last=Nauma|date=2012-08-25|title=the Spear: Seprewa Kasa|url=https://freedomspear.blogspot.com/2012/08/seprewa-kasa.html|access-date=2026-05-25|website=the Spear}}</ref> Saperewa ŋmerila ʒia balibu dibaa ayi, zaŋ nua n bariti di mihi zaa bee n voori di mihi yimba yimba ni nubila kpaliŋga bee naawuni nubila, ka tooi lahi chirigiri nyɛri soŋsim sunsuuni nubihi sani.
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
7i2grf50wwofk3z9l1n67cexrc0sinh
137570
137569
2026-05-25T10:44:45Z
Knowledge and philosophy
2987
malila kundivihira niŋ
137570
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":1">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-25|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":1" /> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":1" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
19th century puuni bɛ ni daa be British sulinsi ni, saperawa maa zaŋ tum tuma daa nyɛla din labi nyaaŋa domini silimiinsi maa daa zaŋla guitar na, ka Europe yila bali pala daa lahi kpe Akan yaɣa.
20th century piligu, Akan tingbana ni daa laɣim taba n lɛbi [[Gold Coast (British colony)|Gold Coast]], ka British adiini wuligiriba daa zaŋ dolodolo Issah daa adiini na, saperewa maa da nyɛla bɛ ni ŋmeri shɛli choochi nima ni, amiliya yiya, ni laɣingu nima ni. ŋuna ŋmeri saperewa maa ni too wari waa ka ŋmerili, bee ka damdi O maŋa.
= Di ni ŋmeri shɛm =
Saperewa ni tooi n ŋme ka ʒi ʒia bali bobigu. Ŋuna ŋmerili maa ni tooi n ŋmerili ka ʒi tiŋa ka di pa O gbalipina zuɣu. O ni tooi lahi ŋmerili ka za zuɣusaa, ka gbubili ni kpɛŋ n tabili O saɣinga ni.<ref>{{Cite web|last=Nauma|date=2012-08-25|title=the Spear: Seprewa Kasa|url=https://freedomspear.blogspot.com/2012/08/seprewa-kasa.html|access-date=2026-05-25|website=the Spear}}</ref> Saperewa ŋmerila ʒia balibu dibaa ayi, zaŋ nua n bariti di mihi zaa bee n voori di mihi yimba yimba ni nubila kpaliŋga bee naawuni nubila, ka tooi lahi chirigiri nyɛri soŋsim sunsuuni nubihi sani.
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
0o5gkkx75icb05inge3g7tmqmw70xpm
137571
137570
2026-05-25T10:54:16Z
Knowledge and philosophy
2987
pahila kundivihira
137571
wikitext
text/x-wiki
'''Seperewa''', bɛ ni lahi booni shɛli seprewa bee sanku, nyɛla Gana Kambonsi goonje.<ref>{{Cite web|last=Wire|first=Hill Post|date=2012-09-08|title=Ghanaian musicians perform in Delhi|url=https://hillpost.in/2012/09/ghanaian-musicians-perform-in-delhi/50837/|access-date=2026-05-17|website=Hill Post|language=en-US}}</ref> din ŋmani Dagari/Sisaala nima koriduo, Mande nima kora, Gere nima duu, ni Baoule nima aloko.
== Buɣisibu ==
Seperewa maa nyɛla din be goonje nima balibu puuni, n yina West Africa, ka gana nyɛ tingbani sheli din be wulinpuhili bahigu ban ŋmerili lala yaɣili maa .<ref>{{Cite web|last=Naim|first=Firdaous|date=2025-05-23|title=Ghana’s Seperewa Revives Ancestral Echoes at Fez World Sacred Music Festival|url=https://www.moroccoworldnews.com/2025/05/202837/ghanas-seperewa-revives-ancestral-echoes-at-fez-world-sacred-music-festival/|access-date=2026-05-17|website=Morocco World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Annan|first=Jerry Jeffrey Fiifi|date=2026-03-01|title='Kwan Pa' ignites Heritage Caravan 2026 ahead of departure|url=https://www.citinewsroom.com/2026/03/kwan-pa-ignites-heritage-caravan-2026-ahead-of-departure/|access-date=2026-05-17|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2022-07-30|title=Indigenous Ghanaian band Kwan Pa Celebrates 5 Years|url=https://www.newsghana.com.gh/indigenous-ghanaian-band-kwan-pa-celebrates-5-years/|access-date=2026-05-17|website=News Ghana|language=en-US}}</ref> <ref>{{Cite journal|last=Agyefi|first=Papa Kow Mensah|date=2022|title=APPROACHES AND METHODS EMPLOYED IN REVITALISING THE SEPEREWA MUSICAL TRADITION IN GHANA: OSEI KORANKYE IN PERSPECTIVE|url=https://journal.ru.ac.za/index.php/africanmusic/article/view/2455|journal=African Music : Journal of the International Library of African Music|language=en|volume=11|issue=4|pages=57–72|doi=10.21504/amj.v11i4.2455|issn=2524-2741}}</ref>Seperewa maa nyɛla goonje nima dibaayi puuni zaɣ'yini bɛ ni ŋmeri Gana, ka din bala maa nyɛ koriduo.<ref name=":1">{{Cite web|title=Seperewa Thrills @Goethe-Institut|url=https://www.modernghana.com/entertainment/54448/seperewa-thrills-goethe-institut.html|access-date=2026-05-25|website=Modern Ghana|language=en}}</ref>
ʒamana seperewa zooya ka di mali mihi pia zaŋchaŋ pia ni anahi, lala mihi ŋɔ maa nyɛla din lo doɣu n zaŋ kana ti vili di nyingoli ni.<ref name=":1" /> Bɛ baŋdilimi ni bɛ ni zaŋ dari mali di kumsi yibu na shee la, ka di che ka di waligi ka che Manding ŋmani dini kamani kora bee kamalengoli.<ref name=":1" /> Bɛ malila nubilia nubila kpaliŋga ŋmerili bee n chirigiri mali naawuni nubila n ŋmerili bee bow sanku, bɛ ni saɣi ti ni ni shɛli daa bɛni hali 17th century, lala saha ŋo ka Kombonsi tiŋgbani palli (Ashanti Empire) daa kpa, ka bɛ paŋ yila kpatuɣa Bonoman, Nuzaa polo tiŋa shɛli Mande niriba ni daa mali nua timbu bɛ biɛhigu ni, n zaŋ pahi bɛ yila kpatuɣa ni. Goonje balibu din ŋmani sanku nyɛla sahashɛli bɛ ni daa ŋmeri shɛli [[Northern Region|Gana nuzaa yaɣili]] konko, bahigu ka kologo mini molo ŋmani goonje nima ti du mbali. Goonje kaya ni taɣada lala saha ŋo maa daa nyɛla kambonsi ni gu ka taɣi shɛli, lala yaɣili maa ndaa lɛbi Gana nudirigu polo, gbaai yihi Dagari goonje shɛli bɛni boli koriduo ka di mali mihi dibaa ayobu, ni Sisaala nima ban yina Gana nudirigu mini wulinluhili sunsuuni.
Naa Osei Tutu, ŋun kpa Kambonsi tingbani (Asante Empire), nyɛla ninvuɣuso bɛ ni yali ni O daa yuri lala saperewa maa pam, dizuɣu O kalinsi nyaaŋa, ŋun daa zani O zaashee maa, Opoku Ware, daa che ka bɛ mali di kpee n mali teeri O yala. Lala bɛni ŋmerili ŋo maa nyɛla bɛ ni daa zaŋ salima vaɣu n pobi shɛli, ka zaŋli n pahi bɛ salima kuɣu maa niɛma ni, din nyɛ Osei Tutu ni daa mali shɛli ka bolli Asante tingbani "suhu", ka daa lee nya soŋsim ŋun saɣisiro sani, tindaan karili Okomfo Anokye.
Saperewa maa daa nyɛla bɛ ni mali shɛli n diɛmdi diɛma niŋdi nanima, n ŋmani griot kaya ni taɣaada, Gana nuzaa yaɣili bala ni doli shɛli, ka bɛ daa lahi ŋmerili dayiya ni, ni kuyiya ni. Bɛ daa yaliya ni lala saperewa maa yarila kasa balli, ka bɛ daa ŋmeri di konko bee n dolisi yila.
19th century puuni bɛ ni daa be British sulinsi ni, saperawa maa zaŋ tum tuma daa nyɛla din labi nyaaŋa domini silimiinsi maa daa zaŋla guitar na, ka Europe yila bali pala daa lahi kpe Akan yaɣa.
20th century piligu, Akan tingbana ni daa laɣim taba n lɛbi [[Gold Coast (British colony)|Gold Coast]], ka British adiini wuligiriba daa zaŋ dolodolo Issah daa adiini na, saperewa maa da nyɛla bɛ ni ŋmeri shɛli choochi nima ni, amiliya yiya, ni laɣingu nima ni. ŋuna ŋmeri saperewa maa ni too wari waa ka ŋmerili, bee ka damdi O maŋa.
= Di ni ŋmeri shɛm =
Saperewa ni tooi n ŋme ka ʒi ʒia bali bobigu. Ŋuna ŋmerili maa ni tooi n ŋmerili ka ʒi tiŋa ka di pa O gbalipina zuɣu. O ni tooi lahi ŋmerili ka za zuɣusaa, ka gbubili ni kpɛŋ n tabili O saɣinga ni.<ref>{{Cite web|last=Nauma|date=2012-08-25|title=the Spear: Seprewa Kasa|url=https://freedomspear.blogspot.com/2012/08/seprewa-kasa.html|access-date=2026-05-25|website=the Spear}}</ref> Saperewa ŋmerila ʒia balibu dibaa ayi, zaŋ nua n bariti di mihi zaa bee n voori di mihi yimba yimba ni nubila kpaliŋga bee naawuni nubila, ka tooi lahi chirigiri nyɛri soŋsim sunsuuni nubihi sani.
= Kundivihira =
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
6fcxjigxaa16z58e44www08h8561p22
Tsotsi
0
33133
137523
137460
2026-05-24T20:06:45Z
Samaru Samaru
6396
Plot added
137523
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Tsotsi''' nyɛla yuuni 2005 kperigu din kpɛri jɛndi taali, Gavin Hood n-nyɛ ŋun sabili ka ŋun yihi lina nyɛ Peter Fudakowski. Di hankali nyɛla din bi ni yihi shɛli kundi yuli booni Tsotsi ka ŋun sabili nyɛ Athol Fugard, kpɛrigu nyɛla [[South Africa]] nima ni UK nima ni laɣim yihi shɛli na. Kpɛrigu ŋɔ nyɛla bini ŋmaai shɛli Alexandra din be Johannesburg, South Africa tiŋgbani. Di Kpɛri kpɛriti biinga Presley Chweneyagae ka di mio kpɛrigu maa ni David/Tsotsi (ka di gbunni nyɛ bi biee), nachimbila ŋun bɛ zu matuuka guuri li n-chaŋ ti baŋ ni bilɛɣu bɛla matuuka nyaaŋa ʒinibu shee maa. Kenneth Nkosi, Jerry Mokokeng ni Rapulana Seiphemo n-nyɛ ban pahi O zuɣu ka bi tum lala tuma ŋɔ.
Yila din be kpɛrigu ŋɔ ni nyɛla Kwaito ka baangi yuli booni Zola yilili ni yili yiiniba laɣim ka bi miba Mafikizolo n-ti pahi Mark Kilian ni Paul Hepker ni South Africa ayirimo baanga lɔŋ ni yɛltɔɣ' taɣimalisi lana Vusi Mahlasela.
Niriba daa paɣ' kperigu pam ba'lee kpɛri kpɛritiba ayi ŋɔ Chweneyagae mini Pheto yaɣ' maa.
Kpɛrigu ŋɔ daa nyɛla din 2006 Academy Award for Best International Feature Film pini, ka daa lahi nyɛ piibu ni kpaɣiri Golden Globe for Best Foreign Language kpɛrigu pini, ka daa nyɛ South Africa sinii tuuli din di lala pini ŋɔ gbansabila tingbani sinii ka pa bini ŋmaai shɛli French balli ni. Bi daa lahi kpɛri kpɛrigu ŋɔ Tamil balli ni tiŋ yuli booni Yogi ka pa bini zaŋ shɛli yihi poloni yuuni 2009.
Di Ni Kpɛri Sham
Di ni niŋ ka David Ma do O kum bin dona zuɣu, O daa zɔmi ka chɛ O Ba fitiina lana nahingu n-chaŋ O taba ban ka yiŋsi ka gbɛri konkreti papu kara puuni. Yuma asham nyaaŋa David bini daa pa mi so Tsotsi la, ŋuni n-daa nyɛ bibiɛhi toondana n-ti pahi O zo Butcher, Aap, ni Boston.
Bi bibiɛlim shɛli ni Butcher daa di so nyɛvuli, ka Tsotsi mini Boston ka zabili lu bi sunsuuni ka Boston daa nya daŋ karili. Tsotsi daa ti ŋmɛla paɣa so bi ni booni Pumla malifa, di ni daa niŋ ka O bɔri ni O zu paɣa ŋɔ matuuka guurigu la, O daa zuli naai O daa nyɛ chira ata bilɛɣu di nyaaŋa ʒinibu shee. Tsotsi daa bola yomyom n-yihi aʒiya dini bɛ matuuka maa ni ka kpuɣi bii maa labi O biɛhigu shee. Pumla daa nyɛla ŋun daa nya faako amaa O daa pala ŋun ni tooi lahi chaŋ O naba ayi ŋɔ zuɣu , O daa lahi sɔŋ pirinsi m-buɣisi Tsotsi ka bi tooi nam O ninni anfooni n-ti lahabali sabiriba ka sabi moli bɔri O shee.
O ni daa ti kpahim ni O kutooi gbubi bilɛɣu ŋɔ viɛnyɛla O tɔli, ka O daa nyɛ bipuɣinga yuli booni Miriam ka O Kpabi bia n-toori kom. O daa sɔɣi dolo chaŋ O biɛhigu shee n-ti zaŋ malifa kpa O ka chɛ ka O dihi bii maa.
Lala saha ŋɔ bibiɛ so ŋun mali arizichi pam ka di booni O Fela daa nyɛla ŋun mondi ni O zaŋ Aap, Boston ni Butcher m-pahi O niriba ni ka bi tumdi tiri O. Dini daa ti lahi niŋ ka Tsotsi zaŋ bilɛɣu maa labi Miriam sani buyi zuɣu, Miriam daa yɛlo ni O chali bii maa ti O, ka O yuuni O sɔŋdi O ka Tsotsi daa saɣi ti O.
0ob5r0a5pmge05h0ex0w27w1f5t7qmv
137525
137523
2026-05-24T20:09:21Z
Samaru Samaru
6396
Update
137525
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Tsotsi''' nyɛla yuuni 2005 kperigu din kpɛri jɛndi taali, Gavin Hood n-nyɛ ŋun sabili ka ŋun yihi lina nyɛ Peter Fudakowski. Di hankali nyɛla din bi ni yihi shɛli kundi yuli booni Tsotsi ka ŋun sabili nyɛ Athol Fugard, kpɛrigu nyɛla [[South Africa]] nima ni UK nima ni laɣim yihi shɛli na. Kpɛrigu ŋɔ nyɛla bini ŋmaai shɛli Alexandra din be Johannesburg, South Africa tiŋgbani. Di Kpɛri kpɛriti biinga Presley Chweneyagae ka di mio kpɛrigu maa ni David/Tsotsi (ka di gbunni nyɛ bi biee), nachimbila ŋun bɛ zu matuuka guuri li n-chaŋ ti baŋ ni bilɛɣu bɛla matuuka nyaaŋa ʒinibu shee maa. Kenneth Nkosi, Jerry Mokokeng ni Rapulana Seiphemo n-nyɛ ban pahi O zuɣu ka bi tum lala tuma ŋɔ.
Yila din be kpɛrigu ŋɔ ni nyɛla Kwaito ka baangi yuli booni Zola yilili ni yili yiiniba laɣim ka bi miba Mafikizolo n-ti pahi Mark Kilian ni Paul Hepker ni South Africa ayirimo baanga lɔŋ ni yɛltɔɣ' taɣimalisi lana Vusi Mahlasela.
Niriba daa paɣ' kperigu pam ba'lee kpɛri kpɛritiba ayi ŋɔ Chweneyagae mini Pheto yaɣ' maa.
Kpɛrigu ŋɔ daa nyɛla din 2006 Academy Award for Best International Feature Film pini, ka daa lahi nyɛ piibu ni kpaɣiri Golden Globe for Best Foreign Language kpɛrigu pini, ka daa nyɛ South Africa sinii tuuli din di lala pini ŋɔ gbansabila tingbani sinii ka pa bini ŋmaai shɛli French balli ni. Bi daa lahi kpɛri kpɛrigu ŋɔ Tamil balli ni tiŋ yuli booni Yogi ka pa bini zaŋ shɛli yihi poloni yuuni 2009.
== Di Ni Kpɛri Sham ==
Di ni niŋ ka David Ma do O kum bin dona zuɣu, O daa zɔmi ka chɛ O Ba fitiina lana nahingu n-chaŋ O taba ban ka yiŋsi ka gbɛri konkreti papu kara puuni. Yuma asham nyaaŋa David bini daa pa mi so Tsotsi la, ŋuni n-daa nyɛ bibiɛhi toondana n-ti pahi O zo Butcher, Aap, ni Boston.
Bi bibiɛlim shɛli ni Butcher daa di so nyɛvuli, ka Tsotsi mini Boston ka zabili lu bi sunsuuni ka Boston daa nya daŋ karili. Tsotsi daa ti ŋmɛla paɣa so bi ni booni Pumla malifa, di ni daa niŋ ka O bɔri ni O zu paɣa ŋɔ matuuka guurigu la, O daa zuli naai O daa nyɛ chira ata bilɛɣu di nyaaŋa ʒinibu shee. Tsotsi daa bola yomyom n-yihi aʒiya dini bɛ matuuka maa ni ka kpuɣi bii maa labi O biɛhigu shee. Pumla daa nyɛla ŋun daa nya faako amaa O daa pala ŋun ni tooi lahi chaŋ O naba ayi ŋɔ zuɣu , O daa lahi sɔŋ pirinsi m-buɣisi Tsotsi ka bi tooi nam O ninni anfooni n-ti lahabali sabiriba ka sabi moli bɔri O shee.
O ni daa ti kpahim ni O kutooi gbubi bilɛɣu ŋɔ viɛnyɛla O tɔli, ka O daa nyɛ bipuɣinga yuli booni Miriam ka O Kpabi bia n-toori kom. O daa sɔɣi dolo chaŋ O biɛhigu shee n-ti zaŋ malifa kpa O ka chɛ ka O dihi bii maa.
Lala saha ŋɔ bibiɛ so ŋun mali arizichi pam ka di booni O Fela daa nyɛla ŋun mondi ni O zaŋ Aap, Boston ni Butcher m-pahi O niriba ni ka bi tumdi tiri O. Dini daa ti lahi niŋ ka Tsotsi zaŋ bilɛɣu maa labi Miriam sani buyi zuɣu, Miriam daa yɛlo ni O chali bii maa ti O, ka O yuuni O sɔŋdi O ka Tsotsi daa saɣi ti O.
tqhpec7f7a9wsve566s0zrq2d0quo81
137546
137525
2026-05-24T23:10:28Z
Samaru Samaru
6396
Update
137546
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Tsotsi''' nyɛla yuuni 2005 kperigu din kpɛri jɛndi taali, Gavin Hood n-nyɛ ŋun sabili ka ŋun yihi lina nyɛ Peter Fudakowski. Di hankali nyɛla din bi ni yihi shɛli kundi yuli booni Tsotsi ka ŋun sabili nyɛ Athol Fugard, kpɛrigu nyɛla [[South Africa]] nima ni UK nima ni laɣim yihi shɛli na. Kpɛrigu ŋɔ nyɛla bini ŋmaai shɛli Alexandra din be Johannesburg, South Africa tiŋgbani. Di Kpɛri kpɛriti biinga Presley Chweneyagae ka di mio kpɛrigu maa ni David/Tsotsi (ka di gbunni nyɛ bi biee), nachimbila ŋun bɛ zu matuuka guuri li n-chaŋ ti baŋ ni bilɛɣu bɛla matuuka nyaaŋa ʒinibu shee maa. Kenneth Nkosi, Jerry Mokokeng ni Rapulana Seiphemo n-nyɛ ban pahi O zuɣu ka bi tum lala tuma ŋɔ.
Yila din be kpɛrigu ŋɔ ni nyɛla Kwaito ka baangi yuli booni Zola yilili ni yili yiiniba laɣim ka bi miba Mafikizolo n-ti pahi Mark Kilian ni Paul Hepker ni South Africa ayirimo baanga lɔŋ ni yɛltɔɣ' taɣimalisi lana Vusi Mahlasela.
Niriba daa paɣ' kperigu pam ba'lee kpɛri kpɛritiba ayi ŋɔ Chweneyagae mini Pheto yaɣ' maa.
Kpɛrigu ŋɔ daa nyɛla din di 2006 Academy Award for Best International Feature Film pini, ka daa lahi nyɛ piibu ni kpaɣiri Golden Globe for Best Foreign Language kpɛrigu pini, ka daa nyɛ South Africa sinii tuuli din di lala pini ŋɔ gbansabila tingbani sinii ka pa bini ŋmaai shɛli French balli ni. Bi daa lahi kpɛri kpɛrigu ŋɔ Tamil balli ni tiŋ yuli booni Yogi ka pa bini zaŋ shɛli yihi poloni yuuni 2009.
== Di Ni Kpɛri Sham ==
Di ni niŋ ka David Ma do O kum bin dona zuɣu, O daa zɔmi ka chɛ O Ba fitiina lana nahingu n-chaŋ O taba ban ka yiŋsi ka gbɛri konkreti papu kara puuni. Yuma asham nyaaŋa David bini daa pa mi so Tsotsi la, ŋuni n-daa nyɛ bibiɛhi toondana n-ti pahi O zo Butcher, Aap, ni Boston.
Bi bibiɛlim shɛli ni Butcher daa di so nyɛvuli, ka Tsotsi mini Boston ka zabili lu bi sunsuuni ka Boston daa nya daŋ karili. Tsotsi daa ti ŋmɛla paɣa so bi ni booni Pumla malifa, di ni daa niŋ ka O bɔri ni O zu paɣa ŋɔ matuuka guurigu la, O daa zuli naai O daa nyɛ chira ata bilɛɣu di nyaaŋa ʒinibu shee. Tsotsi daa bola yomyom n-yihi aʒiya dini bɛ matuuka maa ni ka kpuɣi bii maa labi O biɛhigu shee. Pumla daa nyɛla ŋun daa nya faako amaa O daa pala ŋun ni tooi lahi chaŋ O naba ayi ŋɔ zuɣu , O daa lahi sɔŋ pirinsi m-buɣisi Tsotsi ka bi tooi nam O ninni anfooni n-ti lahabali sabiriba ka sabi moli bɔri O shee.
O ni daa ti kpahim ni O kutooi gbubi bilɛɣu ŋɔ viɛnyɛla O tɔli, ka O daa nyɛ bipuɣinga yuli booni Miriam ka O Kpabi bia n-toori kom. O daa sɔɣi dolo chaŋ O biɛhigu shee n-ti zaŋ malifa kpa O ka chɛ ka O dihi bii maa.
Lala saha ŋɔ bibiɛ so ŋun mali arizichi pam ka di booni O Fela daa nyɛla ŋun mondi ni O zaŋ Aap, Boston ni Butcher m-pahi O niriba ni ka bi tumdi tiri O. Dini daa ti lahi niŋ ka Tsotsi zaŋ bilɛɣu maa labi Miriam sani buyi zuɣu, Miriam daa yɛlo ni O chali bii maa ti O, ka O yuuni O sɔŋdi O ka Tsotsi daa saɣi ti O.
nntu53gqt9b5glh4zd3aao0lodk2btf
Cape Coast Sugar Babies
0
33134
137540
2026-05-24T21:20:16Z
Jahibia
2003
Created a new Article
137540
wikitext
text/x-wiki
'''Cape Coast Sugar Babies''' n daa pahila ban tuui pili yila bali shɛli dini bɔli highlife, ka nye ban daa yina [[Cape Coast]] yaɣili. Niriba daa lahi zoogi ka bɛ booni ba "Light Orchestra". <ref>{{Cite journal|last=Collins|first=John|date=1989|title=The Early History of West African Highlife Music|url=http://www.jstor.org/stable/931273|journal=Popular Music|volume=8|issue=3|pages=221–230|issn=0261-1430}}</ref> Yila bali shɛli bi ni ŋmɛri n nye "West African Highlife".<ref name=":0">{{Cite web|title=popsike.com - HIGHLIFE: CAPE COAST SUGAR BABIES HMV N- COPY - auction details|url=https://www.popsike.com/HIGHLIFE-CAPE-COAST-SUGAR-BABIES-HMV-N-COPY/350274157066.html|access-date=2020-08-04|website=www.popsike.com|language=en}}</ref>
== Taarihi ==
Yuuni 1930s saha , Cape Coast Sugar babies daa nyɛla ban zaŋ bi binkumda ni yila ŋmɛbu kpa tuɣa n ŋme yili shɛŋa din daa niŋ bayaana. Yila ŋmebu laɣinsi kamani Winneba Orchestra, Asante Nkramo Band , Sekondi Nanshamang nti pahi Professor Grave's Orchestra gba daa nyɛla ban yuli bi ni niŋ shɛm maa ka doli bi naba.<ref>{{Cite web|title=Ghana's Highlife Music Collection : Ghanaian Traditional Music|url=https://www.fondation-langlois.org/html/e/page.php?NumPage=2262|access-date=2020-08-04|website=www.fondation-langlois.org}}</ref><ref>{{Cite web|date=2013-10-28|title=Highlife music dates as far back as 19th century- Prof. Collins|url=https://www.myjoyonline.com/entertainment/highlife-music-dates-as-far-back-as-19th-century-prof-collins/|access-date=2020-08-04|website=MyJoyOnline.com|language=en-US}}</ref>
Bɛ daa nyɛla ban gon gili Nigeria yuuni 1937 n dem dema, ka niriba pam teeri bi yɛla lala ŋo zuɣu.<ref>{{Cite news|date=2004-09-28|title=The story of Ghanaian highlife|language=en-GB|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/africa/3695260.stm|access-date=2020-08-04}}</ref> Highlife daa nyɛla [[E. T. Mensah|E. T Mensah]] ni Cape Coast Babies ni zaŋ binshɛli yi [[Ghana]] , n kpe [[Nigeria]] yuuni 1950s saha maa.<ref>{{Cite web|last=Agencies|date=2018-10-05|title=Nigerians can’t claim ownership of highlife music – don|url=https://www.today.ng/culture/music/nigerians-claim-ownership-highlife-music-don-159786|access-date=2020-08-04|website=TODAY|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2019-10-20|title=High Life – The Origin, Growth and Status|url=https://ghanaandbeyond.com/high-life-the-origin-growth-and-status/|access-date=2020-08-04|website=Ghana And Beyond|language=en-US}}</ref>
== Yilanima ==
* Araba Takyiwa
* " Wo nim Owuo A whe Nna"<ref name=":0" />
== Kundivihira ==
<references />
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
fp5dob6q27vmejauy30wdciz0rzap1c
137541
137540
2026-05-24T21:22:28Z
Jahibia
2003
137541
wikitext
text/x-wiki
'''Cape Coast Sugar Babies''' daa pahila ninvuɣ'shɛba ban tuui pili yila bali shɛli dini bɔli highlife la ni , ka nye ban daa yina [[Cape Coast]] yaɣili. Niriba daa lahi zoogi ka bɛ booni ba "Light Orchestra". <ref>{{Cite journal|last=Collins|first=John|date=1989|title=The Early History of West African Highlife Music|url=http://www.jstor.org/stable/931273|journal=Popular Music|volume=8|issue=3|pages=221–230|issn=0261-1430}}</ref> Yila bali shɛli bi ni ŋmɛri n nye "West African Highlife".<ref name=":0">{{Cite web|title=popsike.com - HIGHLIFE: CAPE COAST SUGAR BABIES HMV N- COPY - auction details|url=https://www.popsike.com/HIGHLIFE-CAPE-COAST-SUGAR-BABIES-HMV-N-COPY/350274157066.html|access-date=2020-08-04|website=www.popsike.com|language=en}}</ref>
== Taarihi ==
Yuuni 1930s saha , Cape Coast Sugar babies daa nyɛla ban zaŋ bi binkumda ni yila ŋmɛbu kpa tuɣa n ŋme yili shɛŋa din daa niŋ bayaana. Yila ŋmebu laɣinsi kamani Winneba Orchestra, Asante Nkramo Band , Sekondi Nanshamang nti pahi Professor Grave's Orchestra gba daa nyɛla ban yuli bi ni niŋ shɛm maa ka doli bi naba.<ref>{{Cite web|title=Ghana's Highlife Music Collection : Ghanaian Traditional Music|url=https://www.fondation-langlois.org/html/e/page.php?NumPage=2262|access-date=2020-08-04|website=www.fondation-langlois.org}}</ref><ref>{{Cite web|date=2013-10-28|title=Highlife music dates as far back as 19th century- Prof. Collins|url=https://www.myjoyonline.com/entertainment/highlife-music-dates-as-far-back-as-19th-century-prof-collins/|access-date=2020-08-04|website=MyJoyOnline.com|language=en-US}}</ref>
Bɛ daa nyɛla ban gon gili Nigeria yuuni 1937 n dem dema, ka niriba pam teeri bi yɛla lala ŋo zuɣu.<ref>{{Cite news|date=2004-09-28|title=The story of Ghanaian highlife|language=en-GB|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/africa/3695260.stm|access-date=2020-08-04}}</ref> Highlife daa nyɛla [[E. T. Mensah|E. T Mensah]] ni Cape Coast Babies ni zaŋ binshɛli yi [[Ghana]] , n kpe [[Nigeria]] yuuni 1950s saha maa.<ref>{{Cite web|last=Agencies|date=2018-10-05|title=Nigerians can’t claim ownership of highlife music – don|url=https://www.today.ng/culture/music/nigerians-claim-ownership-highlife-music-don-159786|access-date=2020-08-04|website=TODAY|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2019-10-20|title=High Life – The Origin, Growth and Status|url=https://ghanaandbeyond.com/high-life-the-origin-growth-and-status/|access-date=2020-08-04|website=Ghana And Beyond|language=en-US}}</ref>
== Yilanima ==
* Araba Takyiwa
* " Wo nim Owuo A whe Nna"<ref name=":0" />
== Kundivihira ==
<references />
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
rppi9mlf30z36ptpp9tyu57ci4fg99p
Dr. Paa Bobo
0
33135
137545
2026-05-24T22:42:34Z
Jahibia
2003
created a new article
137545
wikitext
text/x-wiki
'''Kwaku Agyapong Danemah''' niriba pam ni daa mi so '''Dr. Paa Bobo''' ( 11 September 1951 – 28 December 2013) Ghana yili yiina ŋun daa zoogi ka o niŋdi yila bali shɛli di ni boli highlife la.<ref>{{Cite web|date=April 11, 2014|title=Dr Paa Bobo laid to rest|url=http://citifmonline.com/2014/04/dr-paa-bobo-laid-to-rest/}}</ref><ref>{{Cite web|date=January 3, 2014|title=Several musician bodies to remember Dr Paa Bobo on January 4|url=https://www.myjoyonline.com/entertainment/several-musician-bodies-to-remember-dr-paa-bobo-on-january-4/}}</ref><ref>{{Cite web|last=Online|first=Peace FM|title=What Is Killing Our Musicians?|url=https://www.peacefmonline.com/pages/showbiz/news/201407/206745.php|website=www.peacefmonline.com}}</ref> O daa ŋme yila n boli li ''Osobro kyee'' din daa wuligi gili Ghana boba ni yaɣa, ka niriba pam mi o lala yilli ŋo zuɣu.<ref>{{Cite news|title=Dr Paa Bobo is dead|newspaper=[[Daily Graphic (Ghana)|Daily Graphic]]|location=Accra, Ghana|url=https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html}}</ref> Silimin goli January, yuuni 2020, yili yiini so ŋun yuli booni [[Stonebwoy]] daa nyɛla ŋun niɣim Osobro kyee ka pii yuli boli li Sobolo.<ref>{{Cite web|date=2020-01-15|title=WATCH: Stonebwoy remixes Paa Bobo's hit “Osobro Kyee"; titles it "Sobolo"|url=https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq|access-date=2020-04-20}}</ref>
O yila yilibu saha , o daa nyɛla ŋun go n chaŋ [[Nigeria]] nti ŋma o yila shɛŋa ni.
== O pilli ni Baŋsim bobu ==
Dr. Paa Bobo nyɛla bini daa doɣi so n gabi daŋ shɛli ban yuri yila ni. O ba daa nyela ŋun pahi yila laɣingu ni, ka daa kpaŋsi o ni o pili yila. Dr. Paa Bobo daa chaŋ la Kumasi Technical Institute, ka o karim baŋsim daa jɛndi niɣilim buɣum yɛltoɣa dini mi shɛli "Electrical Engineering " la.
== Yila Tuma ==
Dr. Paa Bobo daa nyɛla ŋun pili yila yuuni 1970s, lala saha maa o daa pahila yila laɣingu din be Kumahi, 'Gye Nyame', ka ninvuɣ'shɛba ban gba daa be lala laɣingu maa ni n nye [[Kojo Antwi]] nti pahi George Darko. O daa nyɛla ŋun kpa o din toli laɣingu , 'Sweet Talks', ka daa yihi o yila album din yuli daa nye 'O Nyame Nkrabea', yuuni 1982. Lala album maa daa nyɛla din di nasara, hali n daa ti che ka o yuli pahi highlife banbima ni [[Ghana]] tingbani ni.
Yuun pia nyaaŋa, o daa nyɛla ŋum yihi yila albumnima na , ka niriba daa taɣi deeili , di puuni n daa nye 'Obiara Se Eye Aduro', 'Me Ye Obaa', ni 'Comfort'. O mini Ghana highlife yiliyiiniba kamani Amakye Dede, [[Nana Acheampong|Nana Acheampong,]] ni Charles Amoah daa gbuni kpalan zuya ni taba n yihi yilanima na. Dr. Paa Bobo yila daa nyɛla din niŋ bayaana gbansabila tinsini nti pahi gbansabila ban daa be silimintinsi ni.
Yila nyaaŋa o daa nyɛla ŋun zoogi ka o soŋdi niriba . O daa kpa 'Paa Bobo Foundation', din daa soŋdi bihi ban laamba nye nandaamba zaŋ kpa bi karim bohimbu polo, nti pahi alaafeei bomma Ghana tingbani ni.
== Biɛhigu ==
Dr. Paa Bobo daa malila paɣa ni bihi. O daa nyɛla dolodolo nira, ka daa tooi zaŋdi dolodolo yɛltoɣa shɛŋa n pahiri o yila ni. O daa nyɛla ŋun kani silimin goli September 28, yuuni 2013, dini daa niŋ ka dori bili gbaagi o.
Dr. Paa Bobo yila na nyɛla niriba ni mi ka wumdi shɛli Ghana nti pahi tiŋduya ni. O ni daa mali kali, ni taɣaada n pahiri ʒemani binkumda ni la nyɛla bin shɛli Ghana yiliyiiniba ni yuuna. O nyɛla Ghana yiliyiiniba ban zali yuli puuni yini.
== References ==
{{Reflist}}
[[Pubu:AfroCurationGhana2026]]
5pvleo0tvuzo3cm7votpl8wh3rl84ng