Wikipiideɛ
dgawiki
https://dga.wikipedia.org/wiki/A_Gamp%C9%9Bl%C9%9B_zu
MediaWiki 1.47.0-wmf.5
first-letter
Duoro bimbu zie
Be o yoŋ
Yeli
Toma daana
Toma daana yeli
Wikipedia
Wikipedia yeli
Duoro kɔre
Duoro kɔre yeli
MediaWiki
MediaWiki yeli
Tɛmpileti
Tɛmpileti yeli
Sombo
Sombo yeli
Gbuli
Gbuli yeli
TimedText
TimedText talk
Module
Module talk
Event
Event talk
Papicha
0
6933
61317
60841
2026-06-03T14:09:42Z
Vision L1
19
61317
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q64768551}}
'''''Papicha''''' e la a 2019 tendaa zaa bommaalaa deɛne sinii naŋ taa daaraatin yi Mounia Meddour. O da taa la peɛroo yi Un Certain Regard section naŋ be a 2019 Cannes Film Festival.<ref>{{cite web|url=https://www.theguardian.com/film/2019/apr/18/cannes-festival-2019-full-list-of-films|title=Cannes festival 2019: full list of films|work=The Guardian|access-date=18 April 2019}}</ref> Ba da iri o la ka o da e a Algerian kpeɛbo kyaare a Best International Feature Film naŋ be a 92nd Academy kyɔɔtaɛ, kyɛ o da ba taa sagedeebo.<ref name="Deadline">{{cite web|url=https://deadline.com/2019/07/oscars-algeria-submits-papicha-international-film-category-1202645421/|title=Oscars: Algeria Submits ‘Papicha’, Kicking Off International Feature Film Race|work=Deadline Hollywood|date=12 July 2019|access-date=12 July 2019}}</ref> O da eɛ a African naŋ taa daaraatin yi pɔge naŋ be French box office.<ref>{{Cite web|title=Mounia Meddour to Reteam with “Papicha” Star Lyna Khoudri for “Houria”|url=https://womenandhollywood.com/mounia-meddour-to-reteam-with-papicha-star-lyna-khoudri-for-houria/|access-date=2022-11-26|website=womenandhollywood.com|language=dga-GH}}{{Dead link|date=August 2025|bot=InternetArchiveBot|fix-attempted=yes}}</ref>
== Lɛ a deɛne naŋ tu taa ==
Da eɛ 1990s a saŋa naŋ a Algerian Civil War, Papicha da mannɛɛ yelyaga kyaare Nedjma, a yuomo 18 bie naŋ nɔnɔ fashion kyɛ naŋ yire neŋ a o zɔmenne. A yele ama da nyɛɛ eebo yi pɔge kaŋa yuori naŋ di burqa. O nyɔvore da leɛrɛɛ yi zɔɔre kaŋa naŋ da le Nedjma ka o maale a fashion naŋ wuli ka o eɛ bondemannewulaa kyaare resistance.<ref name="Deadline" />
== Deɛdeɛnebe ==
* Marwan Zeghbib naŋ e Karim
* Lyna Khoudri naŋ e Nedjma
* Nadia Kaci naŋ e Madame Kamissi
* Ali Damiche naŋ e Omer<ref>{{Cite web|title=Ali Damiche|url=http://www.imdb.com/name/nm14083866/|access-date=2022-10-11|website=IMDb}}</ref>
== Tuuri deebo ==
{{Rotten Tomatoes prose|88|7.1|32|A view of societal turmoil through the lens of a young woman's experiences, ''Papicha'' acts as a compelling calling card for debuting writer-director Mounia Meddour Gens.|ref=yes}}
== Kyɔɔtaɛ ==
{| class="wikitable plainrowheaders sortable"
!Award
!Date of ceremony
!Category
!Recipient(s)
!Result
! class="unsortable" |{{Abbreviation|Ref.|References}}
|-
! scope="row" |[[Cannes Film Festival]]
|[[2019 Cannes Film Festival|14–25 May 2019]]
|[[Un Certain Regard]]
|Mounia Meddour| {{nom}}
| align="center" |<ref>{{cite web|url=https://www.screendaily.com/features/cannes-2019-screens-guide-to-the-un-certain-regard-titles/5139249.article|title=Cannes 2019: Screen's guide to the Un Certain Regard titles|date=11 May 2019|access-date=3 January 2020|work=[[Screen Daily]]}}</ref>
|-
! rowspan="2" scope="row" |[[El Gouna Film Festival]]
| rowspan="2" |27 September 2019
|Golden Star
| rowspan="4" |''Papicha''| {{nom}}
| rowspan="2" align="center" |<ref>{{cite web|url=http://english.ahram.org.eg/NewsContent/5/32/351725/Arts--Culture/Film/rd-El-Gouna-Film-Festivals-announces-the-winners.aspx|title=3rd El Gouna Film Festival announces the winners|date=28 September 2019|access-date=3 January 2020|work=[[Ahram Online]]}}</ref>
|-
|Best Arab Narrative Film| {{won}}
|-
! rowspan="3" scope="row" |[[Seminci]]
| rowspan="3" |26 October 2019
|Golden Spike| {{nom}}
| rowspan="3" align="center" |<ref>{{cite web|url=https://cineuropa.org/en/newsdetail/380371/|title=This year’s Seminci Golden Spike is bound for Mongolia|date=29 October 2019|work=Cineuropa|access-date=3 January 2020|first=Alfonso|last=Rivera}}</ref>
|-
|Audience Award| {{won}}
|-
|Pilar Miró Prize for Best New Director
|Mounia Meddour| {{won}}
|-
! scope="row" |[[Philadelphia Film Festival]]
|27 October 2019
|Archie Award for Best First Feature
|''Papicha''| {{nom}}
| align="center" |<ref>{{cite web|url=https://wmgk.com/2019/10/29/28th-philadelphia-film-festival-recap-and-awards/|title=28th Philadelphia Film Festival recap and awards|work=[[WMGK]]|date=29 October 2019|access-date=3 January 2020|first=Cyndy|last=Drue|archive-date=18 October 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20201018020137/https://wmgk.com/2019/10/29/28th-philadelphia-film-festival-recap-and-awards/|url-status=dead}}</ref>
|-
! scope="row" |[[Carthage Film Festival]]
|2 November 2019
|Tanit d'Or
| rowspan="3" |Mounia Meddour| {{nom}}
| align="center" |<ref>{{cite web|url=https://www.france24.com/fr/20191027-tunisie-lancement-du-30e-festival-de-cin%C3%A9ma-de-carthage|title=Tunisie: lancement du 30e festival de cinéma de Carthage|date=27 October 2019|access-date=3 January 2020|work=[[France 24]]}}</ref>
|-
! scope="row" |[[Thessaloniki International Film Festival]]
|10 November 2019
|Award by the Greek Chapter of Women in Film & Television| {{nom}}
| align="center" |<ref>{{cite web|url=https://www.filmfestival.gr/en/professionals-b2b/media-press/27082-60th-thessaloniki-international-film-festival-closing-ceremony-and-awards|title=60th Thessaloniki International Film Festival: Closing Ceremony and Awards|date=12 November 2019|work=Thessaloniki Film Festival|access-date=3 January 2020|archive-date=18 October 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20201018020209/https://www.filmfestival.gr/en/professionals-b2b/media-press/27082-60th-thessaloniki-international-film-festival-closing-ceremony-and-awards|url-status=dead}}</ref>
|-
! scope="row" |[[Satellite Awards]]
|[[24th Satellite Awards|19 December 2019]]
|[[Humanitarian Satellite Award|Humanitarian Award]]| {{won}}
| align="center" |<ref>{{cite web|url=https://awardswatch.com/international-press-academy-ipa-satellite-awards-ford-v-ferrari-races-to-the-top-with-5-wins/|title=International Press Academy (IPA) Satellite Awards: ''Ford v Ferrari'' races to the top with 5 wins|work=Awards Watch|date=19 December 2019|access-date=3 January 2020|first=Erik|last=Anderson}}</ref>
|-
! rowspan="2" scope="row" |[[César Awards]]
| rowspan="2" |[[45th César Awards|28 February 2020]]
|[[César Award for Best First Feature Film|Best First Feature Film]]
|''Papicha''| {{won}}
| rowspan="2" align="center" |<ref>{{cite web|title=Cinéma : deux Césars pour le film algérien Papicha !|url=https://www.tsa-algerie.com/cinema-deux-cesars-pour-le-film-algerien-papicha/|language=dga-GH|website=TSA|date=28 February 2020|access-date=2 March 2020}}</ref>
|-
|[[César Award for Most Promising Actress|Most Promising Actress]]
|Lyna Khoudri| {{won}}
|}
== Meŋ kaa kyɛ ==
* List of submissions to the 92nd Academy Awards for Best International Feature Film
* List of Algerian submissions for the Academy Award for Best International Feature Film
== Sommo yizie ==
[[Category: Dagaare]]
[[Category: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
== Ziiri mine liŋkiri ==
* {{IMDb title|9522080|Papicha}}
r3l30ycrgr6r3be70rtoqgy4w29z8q0
Werewere Liking
0
6934
61323
60843
2026-06-03T14:17:19Z
Vision L1
19
61323
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q433778}}
'''Werewere Liking''' (dɔgebo 1950, naŋ yi Cameroon) e la gansɛgerɛ, deɛne sɛgere ane performer naŋ be Abidjan, Côte d'Ivoire. Ona la Ki-Yi Mbock theatre troupe a 1980 kyɛ e a piilaa ko a Ki-Yi koraa a 1985 kyaare a yielŋmeɛreba zannoo.
A o ganne ''Elle sera de jaspe et de corail'' e la a yiele-ganne naŋ kyaare astute ''misovire'' (literally 'man-hater' yi misos Gr. "hate" ane vir Lat. "man") naŋ be e a sɛgere kyaare journal ko yelzuri awai kyaare kɔkɔparɛɛ naŋ pukyaare dɔɔba bayi a naŋ e a gansɛgereba ko a journal kyaare yelzu paala naŋ e uninhibited yi a historical baggage ko patriarchy ane a colonialism.<ref>{{cite web|last1=Mielle|first1=Michael|title=Werewere Liking and Aesthetics of Necessity|date=2000|url=http://www.postcolonialweb.org/africa/cameroon/liking/1.html|website=Contemporary Postcolonial & Postimperial Literature in English|access-date=2024-06-02|archive-date=2021-06-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20210612113327/http://postcolonialweb.org/africa/cameroon/liking/1.html|url-status=live}}</ref> Ona la a gansɛgerɛ ko African feminist theory "misovirism."<ref>{{Cite book |last=Zabus |first=Chantal J. |url=https://books.google.com/books?id=_GPlAgAAQBAJ |title=Out in Africa: Same-sex Desire in Sub-Saharan Literatures & Cultures |date=2013 |publisher=Boydell & Brewer Ltd |isbn=978-1-84701-082-7 |page=148 |language=dga}}</ref>
O da nyɛɛ a Prince Claus kyɔɔtaare a 2000 kyaare a o kparaama ko a saakonnoŋ ane a paaloŋ, ane a Noma Kyɔɔtaa a 2005 kyaare a o gane na e ''La mémoire amputée''.<ref>{{Cite web|url=http://www.nomaaward.org/press2005.shtml|title=Noma Award 2005|access-date=2007-03-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20070304195616/http://www.nomaaward.org/press2005.shtml|archive-date=2007-03-04|url-status=dead}}</ref>
== Sɛgere ==
O gama ane deɛne mine:
* ''La mémoire amputée'', Nouvelles Editions Ivoiriennes (2004), {{ISBN|2-84487-236-0}}
* ''Elle sera de jaspe et de corail'', Editions L'Harmattan (1983), {{ISBN|2-85802-329-8}} - trans. Marjolijn De Jager, ''It shall be of jasper and coral; and, Love-across-a-hundred-lives'' (two novels), University Press of Virginia (2000), {{ISBN|0-8139-1942-8}}
* ''La puissance de Um'' (1979) and ''Une nouvelle terre'' (1980) - trans. Jeanne Dingome, ''African Ritual Theatre: The Power of Um and a New Earth'', International Scholars Pubs. (1997), {{ISBN|1-57309-066-2}}
== Nimitɔɔre kannoo ==
* Simon Gikandi, ''Encyclopedia of African Literature'', Routledge (2002), {{ISBN|0-415-23019-5}} - pp. 288–9
* Katheryn Wright, ''Extending generic boundaries: Werewere Liking's L'amour-cent-vies'', in Research in African Literatures, June 2002 accessed at [http://www.findarticles.com/p/articles/mi_hb265/is_200206/ai_n5663530] March 5, 2007
* Don Rubin, ''World Encyclopedia of Contemporary Theatre: Africa'', Routledge (2000), {{ISBN|0-415-22746-1}}
* Nicki Hitchcott, ''Women Writers in Francophone Africa'', Berg Publishers (2000), {{ISBN|1-85973-346-8}} - focuses on [[Mariama Bâ]], [[Aminata Sow Fall]], Werewere Liking and [[Calixthe Beyala]]: see publisher's details [https://web.archive.org/web/20070927062232/http://www.bergpublishers.com/us/book_page.asp?BKTitle=Women%20Writers%20in%20Francophone%20Africa]
* Peter Hawkins, ''Werewere Liking at the Villa Ki-Yi'', in African Affairs, Vol.90, No.359 (Apr. 1991), pp. 207–222 - accessed at [https://www.jstor.org/stable/722779] March 1, 2007
* Kaboré, André. "Orature as a Characteristic of the Literatures of Werewere-Liking and Pacéré." ''International Journal on Studies in English Language and Literature'' (IJSELL) 2, no. 4 (2014): 13-30.
== Kyɛlle kyɛ ==
<references />
== Ziiri mine liŋkiri ==
* [http://aflit.arts.uwa.edu.au/WerewereLikingEng.html Werewere Liking Gnepo, University of Western Australia]
* [http://www.usp.nus.edu.sg/post/africa/cameroon/liking/1.html ''Werewere Liking and Aesthetics of Necessity'', Postcolonial Web]
[[Category: Dagaare]]
[[Category: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
490k8ebwm91u4zzcicjyv67g9l2zzi2
Collywood
0
6941
61325
60876
2026-06-03T14:21:06Z
Vision L1
19
61325
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q129804237}}
'''Cinema of Colombia''' e la sinii ba naŋ maale Colombia, bee taa eebo a Colombian neŋ yeltare mime zuiŋ. Colombian cinema, teseŋ sinii mine naŋ be national cinema, e la yelkori mine naŋ kyaare industrial ane artistic aspects.
== Shows ane distribution ==
A Colombia taa la commercial sinii kpoŋ zie anuu a theatre chains: Cine Colombia, Cinemark, Cinépolis, Procinal ane Royal Sinii. Ba meŋ taa la gyamaa meŋɛ suobo theaters, aseŋ Cinemateca Distrital de Bogotá ane Los Acevedos naŋ be a Museo de Arte Moderno de Bogotá.
=== Yuobu ko Colombia ===
{|
|- style="background:#efefef;"
!Year
!Box office openings from
the Colombian film industry
!Foreign box office openings
!Total box office openings
!Percentage of Colombian
box office openings
|- style="background:#d0e7ff;"
|1993
|2
|274
|276
|0.72%
|- style="background:#f5faff;"
|1994
|1
|267
|268
|0.37%
|- style="background:#d0e7ff;"
|1995
|2
|249
|251
|0.80%
|- style="background:#f5faff;"
|1996
|3
|270
|273
|1.10%
|- style="background:#d0e7ff;"
|1997
|1
|251
|252
|0.40%
|- style="background:#f5faff;"
|1998
|6
|237
|243
|2.47%
|- style="background:#d0e7ff;"
|1999
|3
|NA
|NA
|NA
|- style="background:#f5faff;"
|2000
|4
|200
|204
|1.96%
|- style="background:#d0e7ff;"
|2001
|7
|196
|203
|3.45%
|- style="background:#f5faff;"
|2002
|8
|176
|180
|2.22%
|- style="background:#d0e7ff;"
|2003
|5
|170
|175
|2.86%
|- style="background:#f5faff;"
|2004
|8
|159
|167
|4.79%
|- style="background:#d0e7ff;"
|2005
|8
|156
|164
|4.88%
|- style="background:#f5faff;"
|2006
|8
|154
|162
|4.94%
|- style="background:#d0e7ff;"
|2007
|12
|189
|198
|6.06%
|- style="background:#f5faff;"
|2008
|13
|200
|213
|6.1%
|- style="background:#d0e7ff;"
|2009
|12
|202
|214
|5.6%
|- style="background:#f5faff;"
|2010
|10
|196
|206
|4.9%
|- style="background:#d0e7ff;"
|2011
|18
|188
|206
|8.70%
|- style="background:#f5faff;"
|2012
|22
|191
|213
|10.8%
|- style="background:#d0e7ff;"
|2013
|17
|227
|244
|7.07%
|- style="background:#f5faff;"
|2014
|20
|274
|284
|7.04%
|- style="background:#d0e7ff;"
|2015
|37
|332
|369
|10.02%
|-
| colspan="5" |sources:<ref>[https://web.archive.org/web/20070824190227/http://www.proimagenescolombia.com/new_site/secciones/cine_colombiano/estadisticas/exhibicion.htm Exhibición y distribución] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070824190227/http://www.proimagenescolombia.com/new_site/secciones/cine_colombiano/estadisticas/exhibicion.htm|date=August 24, 2007}}</ref><ref>* 1993 – 1999, "Impacto del sector fonográfico sobre la economía colombiana: situación actual y perspectivas" Zuleta, Jaramillo, Reina, Fedesarrollo, 2003.</ref><ref>* 2000 – 2006, Dirección de Cinematografía, Cinecolombia</ref><ref>{{cite web|date=December 30, 2015|title=El 2015, un año agridulce para el cine colombiano|url=http://www.eltiempo.com/entretenimiento/cine-y-tv/analisis-del-cine-colombiano-en-el-2015/16470431|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20160304091249/http://www.eltiempo.com/entretenimiento/cine-y-tv/analisis-del-cine-colombiano-en-el-2015/16470431|archive-date=March 4, 2016|access-date=2020-03-25|website=www.eltiempo.com/entretenimiento}}</ref>
|}
== Highest-grossing Colombian films ==
{| class="wikitable sortable"
|+Colombian highest-grossing films as of 2023
!Rank
!Title
!Gross
!Year
|-
|1
|[[The 33]]
| align="right" |$12.19M
|2015
|-
|2
|[[Maria Full of Grace]]
| align="right" |$6.52M
|2004
|-
|3
|[[Love in the Time of Cholera (film)|Love in the Time of Cholera]]
| align="right" |$4.61M
|2007
|-
|4
|[[Embrace of the Serpent]]
| align="right" |$1.33M
|2015
|-
|5
|[[Our Lady of the Assassins (film)|Our Lady of the Assassins]]
| align="right" |$0.53M
|2000
|-
|6
|[[Birds of Passage (film)|Birds of Passage]]
| align="right" |$0.51M
|2018
|-
|7
|Esmeraldero
| align="right" |$0.10M
|2003
|-
|8
|[[Gabo: The Creation of Gabriel Garcia Marquez]]
| align="right" |$0.01M
|2015
|-
|9
|Rabia
| align="right" |$0.01M
|2009
|-
|10
|Bad Lucky Goat
| align="right" |$0.01M
|2017
|-
| colspan="4" |source:<ref>{{cite web|title=IMDB search|url=https://www.imdb.com/search/title/?countries=co&sort=boxoffice_gross_us,desc|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20230816160004/https://www.imdb.com/search/title/?countries=co&sort=boxoffice_gross_us,desc|archive-date=August 16, 2023|access-date=August 16, 2023|publisher=[[IMDb]].com}}</ref>{{Unreliable source?|date=November 2023}}
|}
== Box office number-ones ==
* List of 2016 box office number-one films in Colombia
* List of 2017 box office number-one films in Colombia
* List of 2018 box office number-one films in Colombia
* List of 2019 box office number-one films in Colombia
* List of 2020 box office number-one films in Colombia
* List of 2021 box office number-one films in Colombia
* List of 2024 box office number-one films in Colombia
* List of 2025 box office number-one films in Colombia
== Meŋ kaa kyɛ ==
* Cinema of the world
* List of Colombian films
* Cartagena Film Festival
== Sommo yizie ==
[[Category: Dagaare]]
[[Category: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
=== Gyamaa zaa sommo yizie ===
* {{Cite web|title=Los buenos días del cine colombiano|url=http://www.revistatodavia.com.ar/todavia26/23.cinenota.html|archive-url=https://web.archive.org/web/20150502071825/http://www.revistatodavia.com.ar/todavia26/23.cinenota.html|archive-date=2015-05-02}}
== Ziiri mine liŋkiri ==
* {{in lang|dga}} [http://www.patrimoniofilmico.org.co/ Fundación Patrimonio Filmico Colombiano]
* {{in lang|dga}} [http://www.proimagenescolombia.com Fondo Mixto de Promoción Cinematográfica PROIMAGENES en Movimiento] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100512190719/http://www.proimagenescolombia.com/|date=May 12, 2010}}
* {{in lang|dga}} [http://www.cinematecadistrital.gov.co Cinemateca Distrital de Bogotá]
* {{in lang|dga}} [https://web.archive.org/web/20070207082701/http://www.mambogota.com/cine.html Movie Theater of Los Acevedo in the Museum of Modern Arts of MAMBO]
* {{in lang|dga}} [https://web.archive.org/web/20061128174143/http://www.proimagenescolombia.com/docs/legislacion/leydecineparatodos.pdf Law of Cinema]
* {{in lang|dga}} [https://web.archive.org/web/20070202005229/http://www.festicinecartagena.com/ Cartagena Film Festival]
* {{in lang|dga}} [http://www.bogocine.com Bogotá Film Festival] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100126175936/http://bogocine.com/|date=January 26, 2010}}
o86jj4pk6mbi6emi9voidmrp3nqhaiu
Hyenas
0
6953
61319
61202
2026-06-03T14:11:01Z
Vision L1
19
61319
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q3144472}}
'''Hyenas''' (French: ''Hyènes'') e la 1992 yuomi Senegalese sini ka Friedrich Dürrenmatt's Swiss-German de o deɛ ka o e ''The Visit'' a yuoni (1956)<ref>http://www.autodidactproject.org/my/hyenas.html</ref>, Djibril Diop Mambéty maale o. A selloo e nɔmmo ane werekoa maŋ e African bonkaara. O da kpɛ la Canes sini tigiri <ref>https://web.archive.org/web/20110919025214/http://www.festival-cannes.com/en/archives/ficheFilm/id/7/year/1992.html</ref>a yuoni 1992 poɔ
== Lɛ a deɛne naŋ tutaa ==
Hyenas mane la a selloo kyaare ne Linguere Ramatou, pɔgenyaagaa kaŋa naŋ e bondaanaa naŋ da leɛ gaa o koraa a Colobane poɔ. Linguere da dɔɔnɔ la koraa deme ffers a Colobane poɔ kyɛ de bondaanoo a vɛŋ ka noba zoro tuuru. A pɔge bondaana ŋa da taa la bondaanoo a ŋa "World Bank", da wono la a Colobane la ba de Dramaan Drameh meeɛ ne o.
== Cast ==
* Ami Diakhate naŋ e Linguère Ramatou
* Djibril Diop Mambéty naŋ e Gaana
* Mansour Diouf naŋ e Dramaan Drameh
* Calgou Fall naŋ e the priest
* Faly Gueye naŋ e Mme. Drameh
* Mamadou Mahourédia Gueye naŋ e the Mayor
* Issa Ramagelissa Samb naŋ e the professor
== Yelteɛbo ==
A sini nyɛ la yelteɛbo ka a e yelsonne. Rotten Tomatoes da yelteɛ la a sini ka a e 91% kɔɔ zaapoɔ. ''Hyenas'' da nyɛ la iribu ko a Palme d'Or a Cannes sini tigiri a yuoni poɔ.
== Sommo Yizie ==
[[Gbuli: Dagaare]]
[[Gbuli: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
59325gf94tpulzt5250o80q9ce0qfnx
Timbuktu (Film)
0
6954
61316
60881
2026-06-03T14:06:12Z
Vision L1
19
61316
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q16653473}}
'''Timbuktu''' e la 2014 sinii kaŋa Abderrahmane Sissako naŋ sɛge kyɛ naŋ wuli sobie na a sinii naŋ na tu kyɛ deɛne. A sinii ŋa kyaare ne la lɛ Timbuktu, Mali neɛkaŋa naŋ di Ansar Dine tonnoɔre ane lɛ onaŋ bɛllɛ nyɔge noba naŋ ba kultaa eŋ a 2012 Aguelhok poɔ.
A sinii ŋa, Oualata, Mauritania, Timbukyu poɔ la ka ba maale a sinii, kyɛ Timbuktu la ka ba pãã la ka de ka o na gaa te ŋmɛ ne a kyakya aneŋ Palme d’Or la a kyakya meŋa a 2014 Cannes Sinii tigiri saqa, a be la ka o da di a Ecumenical Jury ane Francois Chalais kycctaa.<ref>"2014 Official Selection". Cannes Film Festival. Archived from the original on 19 April 2014. Retrieved 18 April 2014.</ref><ref>Chang, Justin (24 May 2014). "CANNES: Alice Rohrwacher's 'The Wonders' Wins Grand Prix". ''Variety''. Retrieved 14 February 2021.</ref><ref>""Timbuktu", prix du Jury oecuménique et prix François-Chalais". ''LExpress.fr'' (in French). 23 May 2014. Retrieved 14 February 2021.</ref> Timbuktu la ka bad a iri a na gaa ne a Mauritania sinii kyakya poɔ, onaŋ sereŋ la ka Mauritania da iri ka o di a Academy Kyɔɔtaa a ko a “Best Foreign Language Film (kɔkɔsaane sinii kyɔɔtaa)”, aŋa yoŋ naane a sinii ŋa naŋ nyɛ kyɔɔtaa boɔlaa kaŋa a 87<sup>th</sup> Academy Award (kyɔɔtaa) poɔ. A sinii ŋa ne o zu da la nyɛ la kyɔɔtaa boɔlaa a BAFTA kyɔɔtaa a Best Film Not in the English ( a sinii naŋ ba be Bɔrefɔ kɔkɔre poɔ ) a 69<sup>th</sup> British Academy sinii kyɔɔtaa<ref>"The Oscars 2022 News, Blogs & Articles | 94th Academy Awards". ''oscar.go.com''. Retrieved 14 February 2021.</ref><ref>"2016 Film Film Not in the English Language | BAFTA Awards". ''awards.bafta.org''. Retrieved 14 February 2021.</ref> soba. Timbuktu la ka ba da tere a 11<sup>th</sup> Africa sinii Academy kyɔɔtaa.<ref>reporter (28 September 2015). "Timbuktu takes top honours at Africa Movie Academy Awards". ''Gauteng Film Commission''. Retrieved 11 September 2022.</ref> A yi a ŋa puoriŋ o da naŋ nyɛ la kyɛɔtaa boɔlaa a 2017 yuoni poɔ a New York Time, a be la ka ba de o ka o e a sinii soŋ 12<sup>th</sup> soba a yi sinii a 21th yuomo naŋ pare poɔ.<ref>"The 25 Best Films of the 21st Century So Far". ''The New York Times''. 9 June 2017. ISSN 0362-4331. Retrieved 11 September 2022.</ref>
== '''A lɛ a deɛne naŋ deɛne tutaa a sinii poɔ.''' ==
Neŋkpeɛne mine la naŋ be a Ansar Dine laŋgbuli poɔ la da ŋmaa a gazelle a zibiiri poɔ be teɛ ne bonzaa naŋ ba peɛle ane ba lɔkaraa kaŋa. A yi be puoriŋ, bona banaŋ da boɔrɔ la ka ba toɔ de a daa daga na onaŋ taa ane ba Bambara gɔɔloŋ, a daga na da taa la pɔge berɛ o poɔŋ. Banaŋ wa tara Timbuktu, teŋɛ kaŋa banaŋ baŋ ne ba ka ba taa ba yɛre puoru yɛlɛ nimizeɛ zaa, a ɛihadists da eq la bonsuuri merɛ, a wuli a bonsuraa wogiloŋ ka o maŋ sigi ta neɛzaa gbɛɛ ane kparema Burkas, nuri-toora ane pɔge niŋe pɔgebo gyamaa poɔ. A teŋɛ napoɔ ba kyiiruŋ la tv, saseɛ poɔ duoriŋmɛ yara kompiita, bɔl yeltarre, daaŋkpeɛŋaa, yieluŋ, ane gbaŋ ŋmeɛbo. Ane a yɛlɛ ama zaa puoriŋ a neŋkpeɛne da de faŋa kpɛ a Mosque poɔ anaŋ eŋ ba noɔteɛ, a Iman da yeli ko ba la ka ba saana la ba kyiiruŋ, a pãã kare ba ka ba yi.
A pare Timbuktu paaloŋ, noba mine meŋ da kpeɛrɛ la nomad teŋɛ poɔ. Ka o saa di Kidnane, ka o ma di Satima onaŋ da ɛnnɛ ba pɔgeyaa Toya ane ba bidɔɔ Issan, banaŋ de a yi neɛkaŋa zie ka o e ba bidɔɔ. Boma banaŋ guolo la a paaloŋ na poɔ la, ba da taa nii anii ane boore. Ba naapɔgaba da taa la poɔ, Kidane da maale la o teɛroŋ ka o na de la a naalee na kyɛ ne Issan. Issan naŋ de a nii gaa ne a baa noɔre, la ka o te pɔge Amadou, naŋ e zonnyɔgerɔ, ka o ennɛ o nɛɛte. Kyɛ o da baŋ ka koɔ koɔrɔ kaŋa maŋ wa tage la a koɔ ne o pop a gaa te koɔrɔ koro noba a teŋa poɔ.
A Jihadist da nyɔge la a teŋɛ kpeɛŋaa, ba yi la yelngɔgeraa a ŋmeɛrɛ sinii, a yɔ boɔrɔ banaŋ nɔŋ yieluŋ, ane dɛmo kyaare ne bɔl yeltarre wagere zaa. A pɔllɔ pãã da piili ŋmeɛrɛ la bɔ fẽẽfẽẽ bonso a jihadist meŋa da te wane a bɔl. A jihadist neŋ yeni kaŋa da kyɛŋ la zibiiri na oɔ o yoŋ a gaa te nyɛ Satima a Kidane naŋ ba kyebe, a de o taŋgaraa miri ko o, kyɛ ka o zagere.
A wagere na a donne naŋ yi ka a ɔɔ moɔ na, GPS maŋ leɛ la bombeɛ a kpɛbe Amadou nɛɛte poɔ. Enrage, Amadou faaŋ la kyɛ bare a nao. Issan page na wieŋ zaa ane kuori a na ta manne ko o saa Kidane yele naŋ sigi bee a pɔge o. Satima da boɔle la Kidane, ane Amadou akanne ba, a maaŋ ba sukyie a yi ba wahala bee dɔgɛɛ ŋa poɔ. Kidane la ka ba da wa nyɔge gaa te pɔge a nempɔgere die. A anaŋ naŋ da nyɔge o la ka ba na ko la meŋ, Kidane da bɔ la neɛ ka o te yeli o pɔge Satima. Onaŋ ane Toya zeŋ la wa woŋ a duoro banaŋ moɔlɔ.
Kidane sɛrɛ diibu da piili la ne Arabic kɔkɔre, ka ba faaŋ kyɛ te bɔ leɛleɛrɛ ko o. ka ba sɔrɔ vɛŋkoobo, o da manne la wuli o pɔgeyaa naŋ be a jihadist sɛrɛ dire zie. O da manne la ba saaŋkonoŋ naŋ waa lɛ a yi banaŋ ba wono taa kɔkɔɛ zuiŋ. Kyɛ a leɛleɛrɛ naŋ e neɛ banaŋ dɔge o ka o baa Libya ka Tuareg jihadist gyamaa bebe a be o da kyellɛ la o zaa.
Yieluŋ ŋmeɛrɛ ane a kyɛkyɛɛrɛ da nyɛ la daa soŋ kyɛ ka ba naŋ nyɔge ba te pɔge, ka dɔɔ ne o pɔge kaŋa meŋ gaa nempɔgere die kyɛ gu ka ba na te kpi a yi banaŋ e sɛŋ gaŋ yɛlɛ, ba da nyɔge la pɔgelee kaŋa ne taŋgaraa, ka o dɔgeroŋ la, ka ba vɛŋ ka fere kuli serɛ onaŋ ba boɔrɔ ka Iman meŋa sɔre fãã.
Sɛre banaŋ na iri Kidane a nempɔgere die poɔ, a koɔ koɔrɔ na da de la Satima a wane a baa poɔ. Banaŋ wa yele ka ba zo tuori taa ka ba ŋmɛ ba bayi zaa ko.kyɛ ka a koɔ koɔrɔ na a zo yi a zibiiri na poɔ. Kyɛ kyɛre Toya ane Issan bare a yɛre poɔ.
== '''A deɛdeɛmɛ a sinii poɔ''' ==
· Ibrahim Ahmed dit Pino a sinii poɔ o yuori la Kidane
· Toulou Kiki a sinii poɔ o yuori la Satima
· Layla Walet Mohamed a sinii poɔ o yuori la Toya
· Mehdi Ag Mohamed a sinii poɔ o yuori la Issan
· Kettly Noel a sinii poɔ o yuori la Zabou
· Abel Jafri a sinii poɔ o yuori la Abdelkerim
· Hichem Yacoubi a sinii poɔ o yuori la a jihadist
· Fatoumata Diawara a sinii poɔ o yuori la Fatou la chanteuse
· Omar Haidara a sinii poɔ o yuori la Amadou
· Damien Ndjie a sinii poɔ o yuori la Abu Jaafar
· Salem Dendou a sinii poɔ o yuori la jihadist leader
· Adel Mahmoud a sinii poɔ o yuori la L'Imam
· Djie Sidi a sinii poɔ o yuori la Juge
· Zikra Oualet a sinii poɔ o yuori la Tina<ref>Sissako, Abderrahmane (10 December 2014), ''Timbuktu'' (Drama, War), Ibrahim Ahmed, Abel Jafri, Toulou Kiki, Les Films du Worso, Dune Vision, Arches Films, retrieved 16 December 2024</ref>
== '''A sinii yelnyɔgeraa.''' ==
A sinii poɔ a yelnyɔgeraa kaŋa la ba fere la pɔge kaŋa naŋ maŋ kɔɔrɔ zoma ka o eŋ nu-toora, ba pɔge la dɔɔ ane pɔge kaŋa a yi banaŋ e sɛŋ gaŋ yɛlɛ. ba da feɛ la pɔge a yi onaŋ kyeɛrɛ yieluŋ a yi dɔba mine kaŋa toma zie.<ref>"Deep Focus: Timbuktu". ''Film Comment''. 29 January 2015. Retrieved 14 February 2021.</ref>
A sinii manne la wuli lɛ jihadist paaloŋ noba naŋ ba tuuru a ba meŋa merɛ ka toro. Abdelkerim sɔgele la tɔba nyuubu kyɛ a baara zaa o tɔ kaŋa yeli a la ka a yi. Ba kyiiriŋ kpoŋ la bɔl ŋmɛ kyɛ Franch jihadist pɔllɔ mine ba da nyɛ ba la ka zeŋ dire ɔl demɛ a kyaare bɔl ŋmeɛrebɛ<ref>Hadfield, James (30 December 2015). "'Timbuktu' reflects on Malian lives touched by radical Islam". ''The Japan Times''. Retrieved 14 February 2021.</ref>
A sinii poɔ fo na nyɛ la ka a deɛdeɛmɛ yele la kɔkɔ tɛɛtɛɛ bee gyamaa a sinii poɔ Arabic, French, Tamasheq, Bambara, ane English, a ziiri mine te woŋ ka ba maŋ te bɔ la leɛleɛrɛ.<ref>Leigh, Danny (28 May 2015). "Timbuktu's director: why I dared to show hostage-taking jihadis in a new light". ''The Guardian''. Retrieved 14 February 2021.</ref><ref>"Abderrahmane Sissako's Timbuktu Is Shattering". ''Vulture''. 28 January 2015. Retrieved 14 February 2021.</ref>
== '''Sinii maaloo''' ==
A sinii Sissako fifth, you la dɔɔ ne pɔge kaŋa naŋ ba kultaa kyɛ ka ba dige ba te pɔge nempɔgere dieŋ kyɛ gu ka ba na te kpi, a yɛre naŋ be a Aguelhok koraa kaŋa naŋ be a eastern Mali paaloŋ poɔ. A sinii ŋa, Sissako teɛroŋ da la ka o maale a sinii ka o kyaare dasaŋa na gbaŋgbaaloŋ a yi <auritania, kyɛ o nnaŋ wa sɛge a paaloŋ kogi zu soba ba sage,onaŋ da la Mohamed Ould Abdel Aziz. A zuiŋ Sissako da sage la a leɛre a sinii a kyaare jihadist ka Mauritanian kogi zu soba a soŋ o ane libie ne nensaalba bomboɔre banaŋ na boɔrɔ a sinii maalo poɔ.<ref>Leigh, Danny (28 May 2015). "Timbuktu's director: why I dared to show hostage-taking jihadis in a new light". ''The Guardian''. Retrieved 14 February 2021.</ref>
== '''Kyɔɔtaa a sinii ŋa naŋ de''' ==
A yi banaŋ da iri a sinii ŋa noba yɔɔ kyɛ kpɛ kaa a 2014 a Cannes sinii tigiri saŋa, Timbuktu da de kyɔɔtaa ayi; ka anaŋ la Ecumenical Jury ane a François Chalais kyɔɔtaare<ref>"2015 Awards". ''New York Film Critics Circle Awards''. New York Film Critics Circle. Retrieved 8 January 2016.</ref>. A sinii la de la a New York Film Critics Circle Award for Best Foreign Language Film<ref>nsfc2017 (3 January 2016). "Awards for 2015 films". National Society of Film Critics. Retrieved 8 January 2016.</ref> ane a National Society of Film Critics Award for Best Foreign Language Film (kɔkɔsaane sinii kyɔɔtaa). A sinii ŋa nyɛ la boɔlaa a Academy Award for Best Foreign Language Film and the BAFTA Award for Best Film naŋ ba e a Bɔrefɔ kɔkɔre. A 2016 yuoni poɔ a sinii ŋa la ka neɛ nu tere ka o di a 36<sup>th</sup> sinii soŋ a 21<sup>st</sup> yuomo poɔ.<ref>"Culture - The 21st Century's 100 greatest films". BBC. 23 August 2016. Retrieved 1 November 2016.</ref>
== '''Leɛ kaa kyɛ nyɛ''' ==
· List of submissions to the 87th Academy Awards for Best Foreign Language Film
· List of Mauritanian submissions for the Academy Award for Best Foreign Language Film
== '''Sommo Yizie''' ==
[[Gbuli: Dagaare]]
[[Gbuli: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
g98u2fv4ihb23w4g0kqt2dnuoheq4as
Félicité
0
6955
61315
60883
2026-06-03T14:05:25Z
Vision L1
19
61315
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q18012403}}
'''''Félicité''''' e la a 2017 Senegalese deɛne sinii setnaŋ be a [[Democratic Republic of the Congo]] a taa daaraatin yi Alain Gomis.<ref name="CE">{{cite web|url=http://cineuropa.org/nw.aspx?t=newsdetail&l=en&did=303254|title=Alain Gomis puts the finishing touches to Félicité|access-date=15 December 2016|work=Cineuropa}}</ref> O da nyɛɛ iribu k'o da ŋmɛ neŋ kyakya kyaare a Golden Bear a kyakya kpoŋ naŋ e 67th Berlin International Film Festival.<ref name="Berlin">{{cite web|url=https://www.berlinale.de/en/presse/pressemitteilungen/wettbewerb/wettbewerb-presse-detail_34708.html|title=Aki Kaurismäki, Oren Moverman, Agnieszka Holland, Andres Veiel, and Sally Potter – First Films for the Competition of the Berlinale 2017|work=Berlinale|date=15 December 2016|access-date=15 December 2016}}</ref> A Berlin, a sinii da die a Jury Grand Prix kyɔɔtaa.<ref name="awards">{{cite web|url=https://www.berlinale.de/en/das_festival/preise_und_juries/preise_internationale_jury/index.html|title=Prizes of the International Jury|work=Berlinale|date=18 February 2017|access-date=18 February 2017}}</ref> A 2017 Africa Movie Academy kyɔɔtaa, o da die kyɔɔtaa ayoɔbo naŋ da e a sinii sere dakore saŋa kyɔɔtaɛ terebo wagere, te paale kategɔɔre kyaare a sinii soŋ, best actress, best supporting actor, best editing, best soundtrack ane ane sinii soŋ naŋ be a African language.<ref>{{Cite news|url=https://lifestyle.thecable.ng/senegal-nigeria-best-film-amaa/|title=Nigerian actors fail to shine at African Movie Academy Awards|newspaper=[[TheCable]]}}</ref><ref>{{Cite news|url=http://www.pulse.ng/movies/vero-tshanda-wins-amaa-2017-best-actress-for-felicite-id6999423.html|title=Vero Tshanda wins best actress for "Félicité"|newspaper=[[Pulse Nigeria]]}}</ref><ref>{{Cite web|url=http://www.worldstagegroup.com/worldstagenew/index.php?active=news&newscid=37313&catid=6|title=How Senegalese movie 'Félicité' emerges top winner at AMAA 2017|access-date=17 July 2017|archive-url=https://web.archive.org/web/20171004035824/http://www.worldstagegroup.com/worldstagenew/index.php?active=news&newscid=37313&catid=6|archive-date=4 October 2017|url-status=dead}}</ref>
O da nyɛɛ iribu k'o da e a Senegalese paabo ko a Best Foreign Language Film a 90th Academy Awards,<ref name="THR">{{cite web|url=http://www.hollywoodreporter.com/news/oscars-92-films-submitted-foreign-language-film-academy-award-1046070|title=Oscars: 92 Films Submitted in Foreign-Language Category|last=Kilday|first=Gregg|work=[[The Hollywood Reporter]]|date=5 October 2017|access-date=5 October 2017}}</ref> naŋ da taa eebo a December shortlist.<ref name="Pond">{{cite web|url=https://www.thewrap.com/oscars-foreign-language-shortlist-includes-square-fantastic-woman/|title=Oscars Foreign Language Shortlist Includes 'The Square,' 'A Fantastic Woman'|last=Pond|first=Steve|work=[[The Wrap]]|date=14 December 2017|access-date=14 December 2017}}</ref> Ona da la a dɛndɛŋ soba ko a Senegal naŋ da tere sinii kaŋa ka ba da peɛre kyaare a o iribu ko a Best Foreign Language film.<ref name="list">{{cite web|url=https://www.oscars.org/news/92-countries-competition-2017-foreign-language-film-oscarr|title=92 Countries in Competition in for 2017 Foreign Language Film Oscar|work=Academy of Motion Picture Arts and Sciences|date=5 October 2017|access-date=5 October 2017}}</ref> O meŋ da die a 2017 Film Award ko a Council naŋ be a Europe.<ref>{{cite web|url=https://www.hurriyetdailynews.com/yellow-heat-clair-obscur-lead-pack-at-istanbul-film-festival-awards-112072|title=‘Yellow Heat,’ ‘Clair Obscur’ lead pack at Istanbul Film Festival awards|website=Hurriyetdailynews.com|date=16 April 2017|accessdate=1 November 2024}}</ref>
== Plot ==
A sinii wulee yelyaga kyaare lɛnɛɛ bar entertainer yi o bie naŋ da gaŋ gado a asibitiŋ.
== Cast ==
* Véro Tshanda Beya Mputu ko Félicité
* Gaetan Claudia ko Samo
* Papi Mpaka ko Tabu
* Nadine Ndebo ko Hortense
* Elbas Manuana ko Luisant
* Kasai Allstars ko bamenne
== Reception ==
A review aggregator website Rotten Tomatoes, a sinii taa la sagedeebo kɔɔ poɔ naŋ e 98% naŋ kyaare 46 leɛkaabo, ane average rating naŋ e 7.3/10. A website's critical consensus states: "''Félicité'' wulee tɛɛtɛɛloŋ naŋ be ko saakonnoŋ ane beziiri, kyɛ ka o yelnyɔgraa - ane Véro Tshanda Beya Mputu's performance - transcend borders".<ref>{{cite web|url=https://www.rottentomatoes.com/m/felicite_2017|title=Félicité (2017)|work=[[Rotten Tomatoes]]|publisher=[[Fandango Media]]|access-date=6 March 2018}}</ref> kyaare a Metacritic, naŋ wuli weighted average score, a sinii da nyɛɛ magere 75 yi 100, yi leɛkaabo 13 critics, naŋ wulo "generally favorable reviews".<ref>{{cite web|url=http://www.metacritic.com/movie/felicite|title=Félicité Reviews|publisher=[[CBS Interactive]]|work=[[Metacritic]]|access-date=6 March 2018}}</ref> Jordan Mintzer ko ''The Hollywood Reporter'' da mannɛɛ a sinii k'o e "rough ane heartfelt".<ref>{{Cite web|url=http://www.hollywoodreporter.com/review/felicite-review-970075|title='Felicite': Film Review, Berlin 2017|last=Mintzer|first=Jordan|work=[[The Hollywood Reporter]]|access-date=6 March 2018}}</ref>
== Meŋ kaa kyɛ ==
* List of submissions to the 90th Academy Awards for Best Foreign Language Film
* List of Senegalese submissions for the Academy Award for Best Foreign Language Film
== Sommo yizie ==
[[Gbuli: Dagaare]]
[[Gbuli: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
== Ziiri mine liŋkiri ==
* {{IMDb title|5980798|Félicité}}
edl3z10lzkps4rfjligkt3w0lrawjez
Camp de Thiaroye
0
6956
61320
61203
2026-06-03T14:11:45Z
Vision L1
19
61320
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q2935278}}
'''''Camp de Thiaroye''''' ( meŋ naŋ e a ''The Camp at Thiaroye'') e la a 1988 Senegalese war-drama sinii sɛgeraa naŋ taa daaraatin yi Ousmane Sembène ane Thierno Faty Sow.
A sinii da paale la a kyakya naŋ da e a 45th Venice International Film Festival, k'o da di a Grand Jury Prize.<ref>{{cite book |last=Lancia |first=Enrico |title=I Premi del Cinema: 1927–1997 |date=1998 |publisher=Gremese |isbn=8877422211 |location=Rome |language=dga}}</ref> a sinii da wulee a tɛɛtɛɛloŋ naŋ be a Thiaroye massacre, naŋ da e a Thiaroye, Dakar, a 1944.<ref>{{cite news|first=Nicolas|last=Haque|title=A little-known massacre in Senegal|url=http://blogs.aljazeera.com/blog/africa/little-known-massacre-senegal|archive-url=https://web.archive.org/web/20131116085115/http://blogs.aljazeera.com/blog/africa/little-known-massacre-senegal|archive-date=16 November 2013|url-status=dead|access-date=22 May 2023|newspaper=[[Al Jazeera Media Network|Al-Jazeera]]|date=12 November 2013}}</ref>
== Plot summary ==
A Senegalese platoon ko a soldiers naŋ be a French Free Army da leɛ wa la yi a combatba naŋ da gaa a France a da taa eebo wagere mine a military encampment neŋ barbed wire fences ane guard towers a desert. Ba noɔre da la a Sergeant Diatta, a charismatic leader ko a troop naŋ da e gambanna a Paris ane a French pɔge ane bie, ane Pays, a Senegalese soldier naŋ da gaa zɔɔre war ane concentration camps naŋ na baŋ yeli guttural screams ane grunts.
== Cast ==
* Sidiki Bakaba
* Hamed Camara
* Ismaël Lô
* Philippe Chamelat
* Marthe Mercadier
* Casimir Zoba, aka Zao
* Jean-Daniel Simon
== Release ==
A [[Film restoration|restored]] version ko a da taa la peɛroo yi MAMI Mumbai Film Festival 2024 yi a Restored Classics section.<ref>{{Cite web|last=Deb|first=Deepshikha|date=2024-09-30|title=MAMI Mumbai Film Festival Unveils 2024 Official Lineup|url=https://www.highonfilms.com/mami-mumbai-film-festival-unveils-2024-official-lineup/|access-date=2024-10-18|website=High On Films|language=dga-GH}}</ref>
== Meŋ kaa kyɛ ==
* Cinema ko Senegal
== Sommo yizie ==
[[Gbuli: Dagaare]]
[[Gbuli: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
== Ziiri mine liŋkiri ==
dxbz9kcdc4ri6t1f3774fr5cc8wb3az
Swahiliwood
0
6957
61324
61292
2026-06-03T14:17:57Z
Vision L1
19
61324
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q48815018}}
[[Duoro_kɔre:A_film_crew_in_Tanzania.jpg|thumb|A film crew in Tanzania]]
'''Tanzania's film industry''', meŋ naŋ e '''Swahiliwood bee Bongo movie''' (a portmanteau ko Swahili, Tanzania's official language, ane Hollywood) ane '''Bongowood''',<ref>{{Cite web|url=https://theconversation.com/from-nollywood-to-new-nollywood-the-story-of-nigerias-runaway-success-47959|title=From Nollywood to New Nollywood: The story of Nigeria's runaway success}}</ref> da taa la eebo a 2001.<ref name="mfd">{{cite web|url=http://mfditanzania.com/swahiliwood-researching-tanzanias-film-industry/|title=Swahiliwood: Researching Tanzania's Film Industry - Media for Development International|website=mfditanzania.com}}</ref>
Sinii sere naŋ taa maaloo neŋ low budgets, short schedules ane camcorders la ka ba boɔlɔ ka "bongo films" a taa gyamaa iribu neŋ DVD format. A 2011, bongo sinii maŋ taa la wagere zaa iribu,<ref name="mfd" /> kyɛ ka fee lɛ yoŋ la sereŋ taa tegroŋ a Tanzanian feature films la da taa iribu a cinemas.<ref>Voice of America report on Tanzanian film industry</ref>
A [[Zanzibar International Film Festival]] da taa la sinii sere workshops, exhibitions, Dhow races, music ane performing arts, ane a panoramas ko pɔgeba, biiri ane kori.<ref>{{Cite web|url=http://www.ziff.or.tz|title=ZIFF 2018 {{!}} Zanzibar International Film Festival|website=www.ziff.or.tz|access-date=2018-04-16}}</ref> a kampane sinii sere be la Steps Intertainment ane Mzimuni Theatre Art.
== Tanzanian films ==
A 2001, ''Maangamizi: The Ancient One'' da la a sinii dɛndɛŋ naŋ da taa terebo ko a Tanzania kyaare a Academy Awards category Best Foreign Film. Tia , Vuta N'Kuvute (Tug of War) a da taa daaraatin yi Amil Shivji a da taa deterebo 2022 kyaare a Academy Awards. ''Mapenzi Ya Mungu'' (''The Will of God'') da taa saseɛ ŋmɛ-yaaroo 2014 Tanzanian sinii sere. ''Bongoland'', a sinii naŋ kyaare a US sori tuuriba naŋ be Tanzania, da taa la iribu 2003. Sinii banne mine meŋ la ''Ni Noma'', naŋ taa iribu a June 2016. Sinii mine meŋ da yie Mzimuni Theatre Arts meŋ naŋ e ''Misukosuko'' naŋ da taa iribu a (2010), ''Double J'' (''Double Jimmy'') in (2013), ''Part of Job'' (2011) ane ''Inspector Seba'' (2008).
Yielŋmeɛreba mine la Steven Kanumba, Blandina Chagula, Elizabeth Michael, Kajala Masanja, Jacqueline Wolper, Mzee Chillo, Nelly Kamwelu, Irene Uwoya, Baby Madaha, Wema Sepetu, Ernest Napoleon, Vincent Kigosi, Lucy Komba, Jimmy Mponda (J Plus), Sebastian Mwanangulo (Seba) ane Charles Magari.
== Nasaal sinii ==
A nasaal sinii gyamaa da taa la maaloo a Tanzania kyaare a independence, a meŋ paale adventure, romance ane zɔɔre sinii sere.
Kyue anuu kyaare footage da taa la boɔbo ko a U.S. sinii ''Men of Two Worlds'' na da taa eebo a Tanganyika a 1943. John Wayne's sinii ''Hatari!'' da taa la eebo a Tanzania. Nature documentaries da taa la maaloo a Tanzania, meŋ te paale a ''Impressionen unter Wasser'' ane ''The Crimson Wing: Mystery of the Flamingos''. A 1992, Dutch documentary ''Isingiro Hospital'' da taa la maaloo kyaare asibiti naŋ be a Tanzania a sanna AIDS baalba. A 2010, sinii maalba Nick Broomfield la da maale a documentary ''Albino United'', kyaare a albino bɔlŋmereba kpaaroŋ a Tanzania a 2010, kyɛ meŋ da maale sinii kyaare a Ronan Bennett's novel ''The Catastrophist'' a teŋɛŋ paaloŋ naŋ be a Mwanza.<ref>{{Cite news|url=http://www.cnn.com/2011/WORLD/africa/06/21/zanzibar.cinema.broomfield/index.html|title=Nick Broomfield: Tanzania is the next movie hotspot|publisher=CNN|first=Laura|last=Allsop|access-date=2018-04-16|language=dga}}</ref>
== Meŋ kaa kyɛ ==
* List of Tanzanian actors
== Sommo yizie ==
[[Gbuli: Dagaare]]
[[Gbuli: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
== Ziiri mine liŋkiri ==
* [https://www.imdb.com/list/ls066722656/ imDb's list of "Tanzania in movies" list]
qbnc3ryqmgycq5a6zjxw1xjooh8enbt
Touki Bouki
0
6958
61318
61200
2026-06-03T14:10:33Z
Vision L1
19
61318
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q3310901}}
'''''Touki Bouki''''' (pronounced [t̺ukˑi bukˑi], Wolof for '''''The Journey of the Hyena''''') e la 1973 <ref>https://movies.nytimes.com/movie/review?res=9D0CEED61530F936A25751C0A967958260</ref>Senegalese deɛne sini ka Djibril Diop Mambéty<ref name=":0">https://web.archive.org/web/20101025172554/http://africansuccess.org/visuFiche.php?id=57&lang=en</ref> sɛge kyɛ maale o. O da be la tiiviri zu 1973 Cannes sini tigiri 8th Moscow International sini tigiri <ref name=":0" /><ref>http://www.festival-cannes.com/en/archives/ficheFilm/id/846/year/1973.html</ref>.
A yuoni 2008 poɔ,<ref>https://web.archive.org/web/20130116194922/http://www.moscowfilmfestival.ru/miff34/eng/archives/?year=1973</ref>''Touki Bouki'' ''ka nyɛ la veɛloŋ a yi a'' World Cinema Foundation a Cineteca di Bologna / L'Immagine Ritrovata Laboratory <ref>https://web.archive.org/web/20101205191627/http://worldcinemafoundation.net/films/touki-bouki/</ref>poɔ. A yuoni 2022 poɔ, o da nyɛ 66th sini kpoŋ a wagere na zaa ''Sight ane Sound'' Critic's Poll <ref>https://www.bfi.org.uk/sight-and-sound/greatest-films-all-time</ref>poɔ.
== Lɛ a deɛne naŋ tutaa ==
Mory, naŋ e bambizɔrɔ naŋ zɔɔnɔ popo ba da pugirɔ o la ne o zu kpoŋ, pɔge la Anta naŋ e sakubie a Dakar. A Senegal yelyaga naŋ wono o, ka o da boɔrɔ ka o zɔ gaa Paris a tona tontɛɛtɛɛ a na nyɛ a libie a tuo gaa o sori ŋa.
Mory da wa tuo zu la libie ane bonsuuri gyamaa a yi bondaana kaŋa naŋ dɔɔ kyɛ la pɔge yiri. O naŋ da wa nyɛ a bonxuuri ama, Anta ne Mary da da la alopelee tigitigi ka ba na gaa France. Kyɛ a neɛ na boma ba naŋ zu yeli ko la a porisiri, naŋ piili tigere a bidɔɔ.
A ŋa Anta ane Mory naŋ na gaa ka kpɛ a gbɔre Dakar Port poɔ, ka kɔkɔre kaŋa yeli yɛ nɔŋ Mory. O naŋ woŋ a ŋaa, Mory polaa da teɛ la,a bare Anta zɔ gaa ka o de bɔ o popo kpoŋ a te nyɛ ka ba sãã o la bare da kyɛre fee na ko a neɛ naŋ zɔɔ o.
A kpare gaa la ne Anta kyɛ bare Mary a be. Ka o leɛ ziŋ teŋɛ a peɛle o kpoŋ a kaara lɛ a o kpokpo naŋ sãã.
== Deɛdeɛnebe ==
* Aminata Fall naŋ e Aunt Oumy
* Ousseynou Diop naŋ e Charlie
* Magaye Niang naŋ e Mory
* Mareme Niang naŋ e Anta
=Sommo Yizie=
[[Gbuli: Dagaare]]
[[Gbuli: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
9xbaet99cjzjfekr2920nlpwy6zrxg7
Abderrahmane Sissako
0
6961
61332
60905
2026-06-03T18:40:34Z
Vision L1
19
61332
wikitext
text/x-wiki
'''Abderrahmane Sissako''' (Arabic: عبد الرحمن سيساكو; born 13 October 1961)e la Mauritanian-dɔgrbo Malian sini ka o maale o kyɛ sɛge o meŋ. O sini ''Waiting for Happiness'' (''Heremakono'') da yi la gbaŋgbale a 2002 poɔ Cannes sini tigiri ka ba da iri o ka poɔ Un Certain FIPRESCI kyɔɔtaare .
== Filmography ==
{| class="wikitable sortable"
!Year
!Title
!Role
!Notes
|-
|1990
|''Sex et perestroïka''
|Assistant director
|Directed by François Jouffa & Francis Leroi
|-
|1991
|''Le jeu''
|Director & Writer
|Short
|-
|1993
|''Oktyabr''
|Director & Writer
|Short
|-
| rowspan="2" |1995
|''Petite météorologie ou Sept histoires de temps''
|Actor
|Short directed by Charles Castella
|-
|''Molom, conte de Mongolie''
|Production designer
|Directed by Marie-Jaoul de Poncheville
|-
| rowspan="3" |1997
|''Africa Dreaming''
|Director
|TV series (1 Episode)
|-
|''Documenta X - Die Filme''
|Director
|Directed with Charles Burnett, Harun Farocki and Aleksandr Sokurov
|-
|''Rostov-Luanda''
|Director & Writer
|Documentary
Namur International Festival of French-Speaking Film - Best Documentary Award - Special Mention
|-
|1998
|''La Vie Sur Terre''
|Director, Writer & Actor
|San Francisco International Film Festival - Golden Spire
Fribourg International Film Festival - Ecumenical Jury Award
Fribourg International Film Festival - FIPRESCI Prize - Special Mention
Fribourg International Film Festival - Grand Prix
Panafrican Film and Television Festival of Ouagadougou - Air Afrique Special Award
Panafrican Film and Television Festival of Ouagadougou - INALCO Award
Panafrican Film and Television Festival of Ouagadougou - Special Mention
Panafrican Film and Television Festival of Ouagadougou - TELCIPRO Award - Feature Film
Taormina Film Fest - Silver Charybdis
|-
| rowspan="2" |2002
|''Waiting for Happiness''
|Director & Writer
|Cannes Film Festival - Foreign Cineaste of the Year
Cannes Film Festival - FIPRESCI Prize
Buenos Aires International Festival of Independent Cinema - Best Film
Gijón International Film Festival - Special Jury Award
Namur International Festival of French-Speaking Film - Youth Jury Emile Cantillon Award
Panafrican Film and Television Festival of Ouagadougou - Grand Prize - Etalon de Yennega
Paris Biennal of Arab Cinema - IMA Grand Prize
Nominated - Gijón International Film Festival - Grand Prix Asturias - Best Feature
Nominated - Namur International Festival of French-Speaking Film - Golden Bayard - Best Film
|-
|''Abouna''
|Executive producer
|Directed by Mahamat Saleh Haroun
|-
| rowspan="2" |2003
|''Le silence de la forêt''
|Producer
|Directed by Bassek Ba Kobhio & Didier Ouenangare
|-
|''Malenkie lyudi''
|Producer
|Directed by Nariman Turebaev
|-
| rowspan="2" |2006
|''Bamako''
|Director, Writer, Producer & Actor
|Lumière Award for Best French-Language Film
International Istanbul Film Festival - FACE Award
Festival Paris Cinéma - Audience Award
|-
|''Daratt''
|Producer
|Directed by Mahamat Saleh Haroun
|-
| rowspan="2" |2008
|''8''
|Director & Writer
|Directed with Jane Campion, Gael García Bernal, Jan Kounen, Mira Nair, Gaspar Noé, Gus Van Sant & Wim Wenders
|-
|''Stories on Human Rights''
|Director
|Directed with Marina Abramović, Sergei Bodrov, Shira Geffen, Jia Zhangke, Etgar Keret, Idrissa Ouedraogo, Pipilotti Rist, Walter Salles, Apichatpong Weerasethakul, Jasmila Žbanić, and others
|-
|2010
|''Je vous souhaite la pluie''
|Director
|TV Short
|-
|2014
|''Timbuktu''
| rowspan="2" |Director & Writer
|César Award for Best Film
César Award for Best Director
César Award for Best Original Screenplay
Cannes Film Festival - François Chalais Prize
Cannes Film Festival - Prize of the Ecumenical Jury
Lumière Award for Best Film
Lumière Award for Best Director
Chicago International Film Festival - Best Director
Globes de Cristal Award - Best Film
African-American Film Critics Association - Best World Cinema
Jerusalem Film Festival - Best Feature
French Syndicate of Cinema Critics - Best Film
Grand Prix de l'UCC
Nominated - Academy Award for Best Foreign Language Film
Nominated - Cannes Film Festival - Palme d'Or
Nominated - Satellite Award for Best Foreign Language Film
Nominated - Cairo International Film Festival - Best Arabic Film
Nominated - Louis Delluc Prize - Best Film
Nominated - Hamburg Film Festival - Art Cinema Award
|-
|2024
|''Black Tea''
|Nominated - 74th Berlin International Film Festival - Golden Bear
|}
==Sommo Yizie==
[[Gbuli: Dagaare]]
[[Gbuli: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
tw1u1kapgk3wb86d9z0ricj1drao0nv
Mati Diop
0
6962
61333
61293
2026-06-03T18:41:25Z
Vision L1
19
61333
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q3299073}}
'''Mati Diop''' (born 22 June 1982) e la French sini maale ennɛ kyɛ naŋ deɛnɛ. O ma da la a Grand Prix a 2019 Cannes sini tigiri ne o puori simi nɔkpeɛne ka ana la supernatural nɔŋ taa deɛne''Atlantics'', ane a Golden Bear a 2024 Berlin International sini tigiri. O naŋ da e deɛdeɛnɛ ba baŋ ne o la deɛne ka a seŋ sini 35 ''Shots of Rum'' (2008). ===
Deɛne
{| class="wikitable"
!Year
!Title
!Role
!Notes
|-
!2008
|''35 Shots of Rum''
|Joséphine
|
|-
! rowspan="2" |2010
|''Yoshido (Les autres vies)''
|Amy
|
|-
|''A History of Mutual Respect''
|
|Short film
|-
! rowspan="3" |2011
|''La collection''
|Jehanne
|Episode: "Bye Bye"
|-
|''Sleepwalkers''
|
|
|-
|''Another World''
|Sita
|Television film
|-
! rowspan="2" |2012
|''Simon Killer''
|Victoria / Noura
|
|-
|''Fort Buchanan: Hiver''
|
|Short film
|-
! rowspan="2" |2014
|''Fort Buchanan''
|Justine
|
|-
|''L for Leisure''
|Stacey
|
|-
!2016
|''Hermia & Helena''
|Danièle
|
|-
!2022
|''Both Sides of the Blade''
|Gabrielle
|
|}
=== Siniaaloo ===
{| class="wikitable"
!Year
!Title
!Director
!Writer
!Cinematographer
!Notes
|-
!2004
|''Last Night''
|Yes
|
|
|Short film
|-
!2006
|''Île artificielle – Expédition''
|Yes
|
|
|Short film
|-
!2009
|''Atlantiques''
|Yes
|
|Yes
|Documentary short
|-
! rowspan="2" |2011
|''Sleepwalkers''
|No
|No
|Yes
|
|-
|''Snow Canon''
|Yes
|Yes
|No
|Short film
|-
! rowspan="2" |2012
|''Simon Killer''
|No
|Yes
|No
|
|-
|''Big in Vietnam''
|Yes
|Yes
|Yes
|Short film
|-
! rowspan="2" |2013
|''Les Apaches''
|No
|No
|No
|Costume designer
|-
|''Mille Soleils''
|Yes
|
|Yes
|Documentary short
|-
!2014
|''Les 18 du 57, Boulevard de Strasbourg''
|Yes
|
|
|Short film; co-director (Collectif des Cinéastes Pour les Sans-Papiers)
|-
!2015
|''Liberian Boy''
|Yes
|
|Yes
|Short film; co-directed with Manon Lutanie
|-
!2017
|''Olympus''
|Yes
|
|
|Short film
|-
! rowspan="2" |2019
|''30 (+) films pour la 30ème'' (Segment: "Untitled")
|Yes
|Yes
|
|Documentary; also editor and producer
|-
|''Atlantics''
|Yes
|Yes
|No
|
|-
!2020
|''In My Room''
|Yes
|Yes
|
|Documentary short
|-
!2021
|''Wasis Diop – Voyage à Paris''
|Yes
|
|Yes
|Music video
|-
!2022
|''Naked Blue''
|Yes
|
|Yes
|Short film; co-directed with Manon Lutanie
|-
!2024
|''Dahomey''
|Yes
|Yes
|
|Documentary
|}
== Accolades ==
{| class="wikitable sortable mw-collapsible"
|+Kyɔɔtaare ane iribu
!Year
!Festival
!Awards
!Film
!Result
|-
|2010
|Cinèma du Rèel
|Louis Marcorelles Award – Mention
|''Atlantiques''
|Won
|-
|2011
|Venice Film Festival
|Queer Lion
|''Snow Cannon''
|Nominated
|-
|2010
| rowspan="2" |Rotterdam International Film Festival
| rowspan="2" |Tiger Award for Short Film
|''Big in Vietnam''
|Won
|-
|2012
|''Atlantiques''
|Won
|-
|2013
|Amiens International Film Festival
|Prix du Moyen m''è''trage
| rowspan="5" |''Mille Solelies''
|Won
|-
|2013
|CPH:DOX
|New Vision Award
|Nominated
|-
|2013
|Montréal Festival of New Cinema
|Loup Argenté
|Won
|-
|2014
|Black Movie Film Festival
|Critics Prize
|Won
|-
|2014
|IndieLisboa International Independent Film Festival
|Short Film Grand Prize
|Won
|-
|2019
|Boston Society of Film Critics Awards
|BSFC Award: Best New Filmmaker
| rowspan="33" |''Atlantics''
|Nominated
|-
|2019
|Camerimage
|Best Directorial Debut
|Nominated
|-
| rowspan="3" |2019
| rowspan="3" |Cannes Film Festival
|Grand Prize of the Jury
|Won
|-
|Palme d'Or
|Nominated
|-
|Caméra d'Or
|Nominated
|-
|2019
|Carthage Film Festival
|Tanit d'Argent
Tanit d'Or
|Won
|-
|2019
|Chicago Film Critics Association Awards
|Milos Stehlik Award: Most Promising Filmmaker
|Nominated
|-
|2019
|Denver International Film Festival
|Krzysztof Kieslowski Award: Best Feature Film
|Nominated
|-
|2019
|European Film Awards
|European Film Award: European Discovery
|Nominated
|-
|2019
|Ghent International Film Festival
|Grand Prix: Best Film
|Nominated
|-
|2019
|Greater Western New York Film Critics Association Awards
|GWNYFCA Award: Breakthrough Director
|Nominated
|-
|2019
|Hamptons International Film Festival
|Golden Starfish Award: Narrative Feature
|Nominated
|-
|2019
|Indiewire Critics' Poll
|IPC Award: Best First Feature
|Won
|-
|2019
|Key West Film Festival
|Critics' Choice Award
|Won
|-
|2019
|London Film Festival
|Sutherland Award: First Feature Competition
|Won
|-
|2019
|Mumbai Film Festival
|International Competition: Golden Gateway Award
|Nominated
|-
|2019
|Odyssey Awards
|Odyssey Award: Breakthrough Director
|Nominated
|-
|2019
|Pingyao International Film Festival
|People's Choice Award: Best of Fest – Best Film
|Nominated
|-
|2019
|Prix Louis Delluc
|Prix Louis Delluc: Best First Film
|Nominated
|-
|2019
|San Sebastián International Film Festival
|Zabaltegi-Tabakalera Prize
|Nominated
|-
|2019
|Stockholm Film Festival
|Impact Award
|Nominated
|-
|2019
|Toronto Film Critics Association Awards
|TFCA Award: Best First Feature
|Nominated
|-
|2019
|Women Film Critics Circle Awards
|WFCC Award: Best Woman Storyteller
|Nominated
|-
|2020
|Austin Film Critics Association
|AFCA Award: Best First Film
|Nominated
|-
|2020
|Black Reel Awards
|Outstanding Director, Motion Picture.
Outstanding Emerging Director.
Outstanding First Screenplay.
|Nominated
|-
|2020
|Cinema Eye Honors Awards, US
|Heterodox Award
|Nominated
|-
|2020
|Cèsar Awards, France
|Cèsar: Best First Film
|Nominated
|-
|2020
|Directors Guild of America, USA
|DGA Award: Outstanding Directorial Achievement in First-Time Feature Film
|Nominated
|-
|2020
|Gold Derby Awards
|Gold Derby Award: Foreign Language Film
|Nominated
|-
|2020
|Image Awards (NAACP)
|Image Award: Outstanding Directing in a Motion Picture (Film)
|Nominated
|-
|2020
|International Cinephile Society Awards
|ICS Award: Best Debut Feature
|Nominated
|-
|2020
|Lumière Awards, France
|Lumière Award: Best First Film
|Nominated
|-
|2020
|Online Film and Television Association
|OFTA Film Award: Best Feature Debut
|Nominated
|-
|2020
|Online Film Critics Society Awards
|OFCS Award: Best Debut
|
|Nominated
|-
|2020
|Palm Springs International Film Festival
|Directors to Watch
FIPRESCI Prize
|
|Won
|-
|2024
|Berlin International Film Festival
|Golden Bear
|''Dahomey''
|Won
|}
== Sommo yizie ==
[[Gbuli: Dagaare]]
[[Gbuli: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
13qu5uh9cjeurs4aont6zfj05a05lz9
Kenya Film Commission
0
6980
61327
61291
2026-06-03T14:27:12Z
Vision L1
19
61327
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q4229689}}
A '''Kenya Film Commission''' <ref>{{Cite web|title=Home - Kenya Film Commission|url=http://kenyafilmcommission.com/|website=kenyafilmcommission.com|access-date=2020-05-30|archive-date=2020-10-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20201013005533/http://kenyafilmcommission.com//|url-status=dead}}</ref> '''(KFC)''' da taa la maaloo yi Kenyan gɔbena a 2005. O da taa la toma a a 2006 yuoni sogaŋ. A Kenya Film Commission da taa la eebo neŋ teɛroŋ ka ba zɛge a Kenyan film industry locally ane a tendaa zaa. International film-makers da boɔrɔ la sinii a Kenya da terɛɛ duoruu kyaare a commission, ane liaison services a gɔbena zuiŋ, advice kyaare a reconnaissance's, film licensing ane immigration, ane facilitation kyaare sinii deɛbo yeltuuri.<ref>{{Cite web|last=PLC|first=Standard Group|title=kenya film commission|url=https://www.standardmedia.co.ke/topic/kenya-film-commission|access-date=2020-10-26|website=The Standard|language=dga}}</ref><ref>{{Cite thesis|last=Mango|first=Carolyn Khamete|title=The presence of women in the Kenyan film industry: applying postcolonial African feminist theory|date=2023|degree=PhD|publisher=University of Glasgow|url=https://theses.gla.ac.uk/83403/|language=dga}}</ref>
== Structure ==
[http://kenyafilmcommission.com/index.php A Kenya Film Commission] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220303230700/http://kenyafilmcommission.com/index.php|date=2022-03-03}} da be la a Ministry ko Information Broadcasting, Information, Communication ane Technology neŋ a inception a 2005, a 2014 o na da leɛ gaaneŋ Sports, Culture, ane Arts. A 2019 ba da leɛ de o la gaaneŋ Ministry a ICT, Innovation ane Youth Affairs. A 2022, ba da la de o la gaaneŋ Ministry ko Youth Affairs, Creative Economy ane Sports. A Cabinet Secretary da iree a Board, kyɛ ka a Chairperson meŋ da nyɛɛ iribu yi a H. E. a President. <ref>{{Cite web|title=Who We Are - Kenya Film Commission|url=http://kenyafilmcommission.com/index.php/about-us/2014-11-17-17-25-23/who-we-are|website=kenyafilmcommission.com|access-date=2020-05-30|archive-date=2020-10-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20201013005539/http://kenyafilmcommission.com/index.php/about-us/2014-11-17-17-25-23/who-we-are/|url-status=dead}}</ref>
== Functions ==
A Kenya Film Commission da soŋɛɛ a Kenyan film industry neŋ zie ba naŋ kɔ ko ba neŋ a peɛroo ane sinii, neŋ educational workshops kyaare maaloo ko local film-makers. A commission meŋ da la maale la database naŋ na vɛŋ filmmakers, agents, local talent, stakeholders ane service providers ko a Kenyan film industry. A Kenya Film Commission e la a mɛmba ko Association a Film Commissions International.<ref>{{Cite web|title=BEST OF KENYA - Volume 1|url=https://issuu.com/svengvp/docs/bestofkenya|access-date=2020-10-12|website=Issuu|language=dga}}</ref><ref>{{Cite journal|last=Simiyu|first=Kennedy Njasi|date=2022|title=Evolution of film policy in Kenya|url=https://www.ajol.info/index.php/asshj/article/view/262939|journal=African Social Science and Humanities Journal|language=dga|volume=3|issue=2|pages=34–44|issn=2709-1317}}</ref>
== Recent productions ==
* Nowhere in Africa
* The Constant Gardener
* Tomb Raider II
* Good Morning America / ABC – live 2 hour broadcast “Seven Modern Wonders of the World”
* The Amazing Race
* Survivor Season 3
* Kibera Kid
* SlumDogg
[[Duoro_kɔre:TS-ONSET-small2.jpg|thumb|Shooting the Kenyan feature film Togetherness Supreme in collaboration with Kibera youth trainees]]
== Sommo yizie ==
[[Gbuli: Dagaare]]
[[Gbuli: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
== Ziiri mine liŋkiri ==
* [http://www.kenyafilmcommission.com Kenya Film Commission] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080915103401/http://www.kenyafilmcommission.com/|date=2008-09-15}}
* [https://web.archive.org/web/20080321053132/http://www.filmservices.go.ke/ Film Licensing Officer]
6m7urjm364l58srt20lphrk1zif5o4m
Mahamat-Saleh Haroun
0
6981
61334
61294
2026-06-03T18:43:09Z
Vision L1
19
61334
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q725722}}
'''Mahamat-Saleh Haroun''' e la a Chadian sinii daaraata. Haroun da la a dɛndɛŋ Chadian dɛndɛŋ sinii maala naŋ daaraati a feature-length film, kyɛ o da toŋɛɛ a ziiri ayi naŋ e sɛgerɛ ane daaraata ko a projects. Kyɛ a anaŋ wuli ka o be la France, o toma gyamaa zie ane sinii sere Chad.
== Meŋɛ Nyɔvoorŋ ==
=== Pɔletese sagedeebo ===
Haroun da la a Minisa ko Tourism, Culture ane Crafts a Chad yi February 5, 2017, te tɔ February 8, 2018.
A December 2023, neŋ a 50 sinii maaleba, Mahamat-Saleh Haroun da neɛ la nuu kyaare a ''Libération'' a da boɔrɔ maaroŋ ko a ceasefire ane baaroŋ kyaare a noba koobo a 2023 Israeli invasion a Gaza Strip, ane a humanitarian corridor a Gaza na da naŋ taa eebo a humanitarian aid, ane a iribu a hostages.<ref>{{cite news|date=28 December 2023|title=Gaza : des cinéastes du monde entier demandent un cessez-le-feu immédiat|url=https://www.liberation.fr/idees-et-debats/tribunes/gaza-des-cineastes-du-monde-entier-demandent-un-cessez-le-feu-immediat-20231228_WMAUSVJVLFEBNK4ME4XU3ZRU3M/|newspaper=[[Libération]]|language=fr|access-date=24 January 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://thefilmstage.com/claire-denis-ryusuke-hamaguchi-kiyoshi-kurosawa-christian-petzold-apichatpong-weerasethakul-more-sign-demand-for-ceasefire-in-gaza/|title=Claire Denis, Ryusuke Hamaguchi, Kiyoshi Kurosawa, Christian Petzold, Apichatpong Weerasethakul & More Sign Demand for Ceasefire in Gaza|last=Newman|first=Nick|date=29 December 2023|website=The Film Stage|access-date=24 January 2024}}</ref><ref>{{cite news|date=31 December 2023|title=Directors of cinema sign petition for immediate ceasefire|url=https://www.jpost.com/israel-news/article-780176|newspaper=[[The Jerusalem Post]]|access-date=24 January 2024}}</ref>
== Filmography ==
{| class="wikitable"
!Year
!English Title
!Original Title
!Notes
|-
!1999
| colspan="2" |''[[Bye Bye Africa]]''
|Debut feature
|-
!2002
|''[[Abouna (film)|Abouna]]''
|أبونا
|
|-
!2006
|''[[Dry Season (2006 film)|Dry Season]]''
|دارات
|[[Grand Jury Prize (Venice Film Festival)|Grand Special Jury Prize]] at the [[63rd Venice International Film Festival]]
|-
!2008
|''[[Sex, Okra and Salted Butter]]''
|''Sexe, gombo et beurre salé''
|TV Movie
|-
!2010
|''[[A Screaming Man]]''
|''Un homme qui crie''
|[[Jury Prize (Cannes Film Festival)|Jury Prize]] at the [[2010 Cannes Film Festival]]
|-
!2013
| colspan="2" |''[[GriGris]]''
|
|-
!2017
|''[[A Season in France]]''
|''Une Saison en France''
|
|-
!2021
|''[[Lingui, The Sacred Bonds]]''
|''Lingui, les liens sacrés''
|
|-
!2026
|''[[Soumsoum, The Night of the Stars]]''
|''Soumsoum, la nuit des astres''
|[[FIPRESCI Prize]] at the [[76th Berlin International Film Festival]]
|}
=== Shorts ===
* ''Maral Tanie'' (1994)
* ''Goi-Goi'' (1995)
* ''B 400 (1997)''
* ''Letter from New York City (2001)''
=== Documentaries ===
* ''Bord' Africa'' (1995)
* ''Sotigui Kouyate, a modern griot (1997)''
* ''Kalala (2005)''
* ''Hissane Habré: A Chadian Tragedy'' (2016)
== Gama ==
Haroun's first novel, ''Djibril ou les Ombres portées'', was published in 2017 by Gallimard.
== Tɛɛtɛɛloŋ ==
'''Kyɔɔtaɛ'''
* 1999: Best first film award at the Venice Film Festival for ''Bye Bye Africa''
* 2006: Special Jury Prize at the Venice Film Festival for ''Daratt.''
* 2007: Yennenga bronze stallion and Best Photo Award at FESPACO 2007 for ''Daratt.''
* 2010: Jury Prize at the Cannes Festival 2010 for ''A Screaming Man.''
* 2010: Robert-Bresson Prize at the Venice Film Festival (awarded by the Catholic Church) for ''A Screaming Man''.
== Sommo yizie ==
[[Gbuli: Dagaare]]
[[Gbuli: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
== Ziiri mine liŋkiri ==
* {{IMDb name|0757958}}
* [https://www.bbc.co.uk/worldservice/specials/1537_whoswho/page8.shtml BBC world service article]
* [http://www.wsws.org/articles/2000/sep2000/tff2-s28.shtml World Socialist Web Site]
* [https://www.theguardian.com/world/2013/feb/25/mahamat-saleh-haroun-chad-film Alexandra Topping, ''Mahamat Saleh Haroun brings Chad to the world, and vice versa, through film,'' 25 February 2013, The Guardian]
raf4nnvtcw0ekcwqedwkv8p8mi221ph
FESPACO 2023
0
6988
61326
61041
2026-06-03T14:26:28Z
Vision L1
19
61326
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q109197404}}
'''FESPACO 2023''' la a <abbr>28th edition</abbr> a [[Panafrican Film and Television Festival of Ouagadougou|Pan-African Film ane Television Festival of Ouagadougou]]. O da taa eebo a 25 February te ta 4 March 2023 a Ouagadougou. A edition yelnyɔgeraa da la “African Cinema ane Culture ko Peace".<ref name=":1">{{Cite web|date=2022-12-01|title=Burkina: Le gouvernement maintient l’organisation de la 28ème édition du FESPACO – NetAfrique.net|url=https://netafrique.net/burkina-le-gouvernement-maintient-lorganisation-de-la-28eme-edition-du-fespaco/|access-date=2024-03-12|website=netafrique.net}}</ref>
A da maalɛɛ wagere mine kyɛ ka ba da tere duoruu ka a teŋɛ naŋ na taa a kpaaroŋ ŋa da la a Togo,<ref>{{Cite web|last=First|first=Togo|title=Le Togo, invité d’honneur du FESPACO 2023|url=https://www.togofirst.com/fr/culture/0701-11199-le-togo-invite-d-honneur-du-fespaco-2023|access-date=2024-02-07|website=www.togofirst.com|language=dga-GH}}</ref> kyɛ a installation ceremony ne a mɛmbare naŋ be a National Organizing Committee, Fidèle Tamini, a secretary general ko a Ministry ko Culture, da terɛɛ duoruu ka “''in view of challenges of the moment, there is no better partner than Mali to be the guest country of honour."<ref>{{Cite web|title=FESPACO 2023 : Le Mali, pays invité d’honneur en lieu et place du Togo - leFaso.net|url=https://lefaso.net/spip.php?article119223|access-date=2024-02-07|website=lefaso.net|language=dga}}</ref>''
A 170 sinii noɔre da taa la iribu kyaare a 1200 terebo ka a ŋmɛ neŋ kyakya neŋ a 11 categories.<ref name=":0">{{Cite web|last=Kabore|first=Bernard|last2=|date=2023-02-11|title=Sélection officielle FESPACO 2023 : 170 films retenus|url=https://www.lobspaalga.com/2023/01/13/selection-officielle-fespaco-2023-170-films-retenus/|access-date=2024-03-12|website=LobsPaalga|language=dga-GH}}</ref>
== Progress ==
=== Kyɔɔbo ===
A general delegate Alex Moussa Sawadogo, da tere la duoruu kyaare a iribu a press conference naŋ da e a Ouagadougou on 13 January 2023. O da mannɛɛ a budget a 2023 edition da eɛ 2 billion <abbr>CFA francs.</abbr><ref>{{Cite web|last=SAWADOGO|first=Parfait Fabrice|date=2023-01-13|title=FESPACO : la sélection officielle de l’édition 2023 désormais connue|url=https://infosculturedufaso.net/fespaco-la-selection-officielle-de-ledition-2023-desormais-connue/|access-date=2024-03-10|website=Infos Culture du Faso|language=dga-GH}}</ref>
A iribu kɔmɛtee da la a African cinema professionals teseŋ:
* Pedro Pimenta - Mozambican producer
* Lina Chabanne - Tunisian producer
* Guy Désiré Yaméogo - Burkinabé producer
* Laza Razanajatovo - Malagasy filmmaker
* Claire Diao - Burkinabé film critic ane distributor
* Farah Clémentine Dramani-Issoufou - Beninois programmer ane researcher
* Enoka Julien Ayemba - Cameroonian sinii researcher ane critic
* Hawa Essuman - Kenyan director
== Iribu ==
=== Feature fiction films ===
Sinii pie ne anuu yi tenne pie ne ata la da bebe a Yennenga Gold Standard. Anii da taa la maaloo yi pɔgeba zie.
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Abu Saddam''
|Nadine Khan
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Egypt.svg|20x20px]] Egypt
|89
|-
|''Ashkal''
|Youssef Chebbi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|92
|-
|''[[Bantú Mama|Bantu Mama]]''
|Ivan Herrera
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Dominican_Republic.svg|20x20px]] Dominican Republic
|77
|-
|''[[Mami Wata (film)|Mami Wata]]''
|[[C.J. Obasi|CJ "Fiery" Obasi]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|107
|-
|''[[Maputo Nakuzandza]]''
|Ariadine Zampaulo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mozambique.svg|20x20px]] Mozambique
|60
|-
|''My father, the devil''
|Ellie Foumbi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|108
|-
|''[[Our Lady of the Chinese Shop|Our Lady of The Chinese Shop]]''
|Ery Claver
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Angola.svg|20x20px]] Angola
|98
|-
|''Shimoni''
|[[Angela Wamai]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Kenya.svg|20x20px]] Kenya
|97
|-
|''Simin Zetwal'' (''Looking at the stars'')
|David Constantine
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mauritius.svg|20x20px]] Mauritius
|92
|-
|''[[Sira (film)|Sira]]''
|[[Apolline Traoré|Apolline Traore]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|120
|-
|''[[The Blue Caftan]]''
|[[Maryam Touzani]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|123
|-
|''[[The Last Queen (2022)|The Last Queen]]''
|Damien Ounouri
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Algeria.svg|20x20px]] Algeria
|113
|-
|''[[The Planter's Plantation]]''
|Dingha Eystein Young
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|114
|-
|''[[Under the Fig Trees]]''
|[[Erige Sehiri]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|92
|-
|''[[Xalé|Xalé, the Wounds of Childhood]]''
|[[Moussa Sene Absa]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|101
|}
=== Feature-length documentaries ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Original Paradise'' ( ''Al Djanat'' )
|Chloé Aïcha Boro
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|85
|-
|''Pick Me'' (''Amchilini'' )
|Kader Allamine
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Chad.svg|20x20px]] Chad
|68
|-
|''In the Film Cemetery''
|Thierno Souleymane Diallo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Guinea.svg|20x20px]] Guinea
|93
|-
|''Doxandem, the dream chasers''
|Saliou Sarr
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|88
|-
|''Fatima - a short life''
|Hakim El Hachoumi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|80
|-
|''Guardian of the worlds''
|Leila Chaïbi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Algeria.svg|20x20px]] Algeria
|91
|-
|''Geology of Separation''
|Yosr Gasmi and Mauro Mazzocchi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|152
|-
|''I Remain a Photographer''
|[[Ananias Leki Dago]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|67
|-
|''Money, freedom, a history of the CFA franc''
|[[Katy Léna N'diaye|Katy Léna N'Diaye]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|100
|-
|''MK, Mandela's secret army''
|[[Osvalde Lewat]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|61
|-
|''Lagos Tangier, One Way'' ( ''No U-Turn'' )
|Ike Nnaebue
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|94
|-
|''[[We, Students!|We, Students]]!''
|Rafiki Fariala
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Central_African_Republic.svg|20x20px]] Central African Republic
|82
|-
|''Omi Nobu'' ( ''The New Man'' )
|Carlos Yuri Ceuninck
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cape_Verde.svg|20x20px]] Cape Verde
|67
|-
|''Gold of Life''
|Boubacar Sangaré
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|90
|}
=== Short film fiction (FESPACO shorts 1) ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''A doll's house in memory of men and their dreams of ashes buried under the gaze of midnight while the gentle bars of the animal maze open the true master of the cage and the lies of the fold''
|Andriaminosoa Hary Joël Rakotovelo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Madagascar.svg|20x20px]] Madagascar
|20
|-
|''Agwe''
|Samuel Suffren
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Haiti.svg|20x20px]] Haiti
|17
|-
|''Astel''
|[[Ramata-Toulaye Sy]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|24
|-
|''Double I''
|Lauren Providencia Sanou
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|16
|-
|''On the way''
|Leslie To
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|09
|-
|''Mundele game / Game of chance''
|Khadafi Mbuyamba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Congo.svg|20x20px]] Democratic Republic of Congo
|30
|-
|''Spring days''
|Imad Badi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|18
|-
|''Khadiga''
|[[Morad Mostafa]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Egypt.svg|20x20px]] Egypt
|20
|-
|''The Messenger of God''
|Amina Abdoulaye Mamani
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Niger.svg|20x20px]] Niger
|23
|-
|''Sunday Morning'' ( ''Manhã de Domingo'' )
|Bruno Ribeiro
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Brazil.svg|20x20px]] Brazil
|25
|-
|''Mulika''
|Maisha Maene
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Congo.svg|20x20px]] Democratic Republic of Congo
|14
|-
|''Patriots''
|Laurentine Bayala
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|15
|-
|''Weave of Tenderness''
|Ouijdane Khallid
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|24
|-
|''Mother Earth'' (''Terra Mater)''
|Kantarama Gahigiri
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Rwanda.svg|20x20px]] Rwanda
|10
|-
|''Tsutsu''
|Amartei Armar
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ghana.svg|20x20px]] Ghana
|15
|-
|''Twin Lakes Haven''
|Philbert Aimé Mbabazi Sharangabo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Rwanda.svg|20x20px]] Rwanda
|24
|-
|''Uje''
|Jean-Luc Mitana
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Rwanda.svg|20x20px]] Rwanda
|19
|-
|''Will My Parents Come to See Me?'' ( ''Are my parents going to come see me?'' )
|Mo Harawe
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Somalia.svg|20x20px]] Somalia
|28
|-
|''Yes!''
|John Oluwole Adekoje
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|22
|-
|''Ziwa'' ( ''The Lake'' )
|Samuel Tebandeke
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Uganda.svg|20x20px]] Uganda
|15
|}
=== Short film documentaries (FESPACO shorts 2) ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Blind Spot''
|[[Lotfi Achour]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|13
|-
|''Burkina Babes''
|Kagho Idhebor
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|7
|-
|''Cuba'' in ''Africa''
|Negash Abdurahman
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ethiopia.svg|20x20px]] Ethiopia
|22
|-
|''Katanga Nation''
|Beza Hailu Lemma
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ethiopia.svg|20x20px]] Ethiopia
|27
|-
|''Kelasi''
|Fransix Tenda Lomba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Congo.svg|20x20px]] Democratic Republic of Congo
|10
|-
|''Villa Reynette: cement and love''
|Evelyne Agli
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|16
|-
|''The Riders of Tonka''
|Mohamed Dayfour Diawara
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|11
|-
|''Louvri pou mwen'' (''Open for me'' )
|Jess Di Pierro Obert
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Haiti.svg|20x20px]] Haiti
|17
|-
|''Madame Pipi''
|Rachelle Salnave
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Haiti.svg|20x20px]] Haiti
|25
|-
|''Just a smile mother'' (''Mama dan que soriso'' )
|Cyrielle Raingou
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|18
|-
|''Xaar Yàlla'' (''Waiting for God'' )
|Mamadou Khouma Gueye
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|25
|}
=== Perspective (feature-length fiction and documentaries) ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''The Desert Rocker''
|Sarah Nacer
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Algeria.svg|20x20px]] Algeria
|75
|-
|''The Specter of Boko Haram''
|Cyrielle Raingou
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|75
|-
|''The Scarified''
|Wabinle Nadie
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|65
|-
|''[[African Moot (film)|African Moot]]''
|Shameela Seedat
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_South_Africa.svg|20x20px]] South Africa
|85
|-
|''Annatto''
|Fatima Boubakdy
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|103
|-
|''Can They See Us''
|Kenny Mumba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Zambia.svg|20x20px]] Zambia
|90
|-
|''The Sheep of Saada''
|Pope Bounam Lopy
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|75
|-
|''Otiti''
|[[Emamode Edosio|Ema Edosio]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|93
|-
|''Sadrack''
|Narcissus Wandji
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|94
|-
|''Tooth for tooth''
|Ottis Ba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|87
|-
|''Soula''
|Salah Issaad
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Algeria.svg|20x20px]] Algeria
|92
|}
=== Panorama: feature films ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Alone in a Strange World'' (fiction)
|Joel Sansi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Congo.svg|20x20px]] Democratic Republic of Congo
|103
|-
|''Bangarang'' (fiction)
|Robin Odongo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Kenya.svg|20x20px]] Kenya
|88
|-
|''Thorns of the Sahel'' (fiction)
|[[Boubacar Diallo (filmmaker)|Boubakar Diallo]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|92
|-
|''Gravity'' (fiction)
|Cedric Ido
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|85
|-
|''The Ideal Job'' (fiction)
|Gilbert Djoliba Bararmna-Boukpessi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Togo.svg|20x20px]] Togo
|96
|-
|''The Pantheon of Joy'' (fiction)
|[[Jean Odoutan]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|97
|-
|''[[The Umbrella Men]] ('' fiction)
|[[John Barker (filmmaker)|John Barker]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_South_Africa.svg|20x20px]] South Africa
|115
|-
|''[[Bobi Wine: The People's President]]'' (documentary)
|Moses Bwayo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Uganda.svg|20x20px]] Uganda
|121
|-
|''The Taxi, The Cinema and Me'' (documentary)
|Salam Zampaligré
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|69
|-
|''Maayo Wonaa Keerol'' (''The River is Not a Border'' ) (documentary)
|[[Alassane Diago]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|105
|-
|''Min al Qahira'' (''From Cairo'') (documentary)
|Hala Galal
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Egypt.svg|20x20px]] Egypt
|63
|-
|''Rewind and Play'' (documentary)
|[[Alain Gomis]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|65
|-
|''Xaraasi Xanne'' ( ''The Crossed Voices'' ) (documentary)
|Boubou Toure
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|120
|-
|''[[Nayola]]'' (fiction, animation)
|[[José Miguel Ribeiro]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Angola.svg|20x20px]] Angola
|83
|}
=== Burkina section (feature fiction and documentary films) ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Laabli the Elusive'' (documentary)
|Luc Youlouka Damiba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|72
|-
|''The Gallop'' (documentary)
|Eléonore Yaméogo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|80
|-
|''The Sam Mory Affair'' (fiction)
|[[Boubacar Diallo (filmmaker)|Boubakar Diallo]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|90
|-
|''The Sermon of the Prophets'' (fiction)
|Seydou Boundaone
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|98
|-
|''Madi and Saga'' (fiction)
|Yacouba Napon
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|111
|-
|''Malla, as far as the night lasts'' (fiction)
|Dramane Ouedraogo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]]Burkina Faso
|96
|}
=== Burkina section (short fiction and documentary films) ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Pains of women's lives''
|Habibou Zoungrana
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|24
|-
|''Elisa'' (doc)
|Faisal Léonce Soura
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|13
|-
|''The Botanist''
|Floriane Zoundi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|13
|-
|''Innocence''
|Thomas Hénoc Ouedraogo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|15
|-
|''Papa Eric the tender''
|Wendkoagnda Gaston Bonkoungou
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|11
|-
|''Stay Up''
|Aïssata Ouarma
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|35
|}
=== Television series ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Further and further''
|Hervé Eric Lengani
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|52x2
|-
|''Fanga / The Power''
|Fousseyni Maïga
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|26x3
|-
|''Here is C Babi''
|Boris Oue
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|13x6
|-
|''Isabelle''
|Kismath Baguiri
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|26x3
|-
|''Chic, shock, failure''
|Jérémie Tchoua
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Gabon.svg|20x20px]] Gabon
|26x3
|-
|''The Imam, the chicken and the pastor''
|Dramane Gnessi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|26x3
|-
|''O Batanga''
|Alex Ogou
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|52x2
|-
|''Nouka union''
|Gilbert Assi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|26x3
|-
|''A man to marry''
|Jean-Jules Porquet
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|26x3
|-
|''Revenge''
|Simon William Kum
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|26x3
|-
|''Yaay 2.0''
|Serigne Ababacar Ba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|26x3
|}
=== Animated films ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!Country
!Duration
|-
|''Apache''
|Dubien Fortuné Tsete
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Congo.svg|20x20px]] Republic of Congo
|07
|-
|''Begho''
|Victoria Aryee and Daniel Kumah
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ghana.svg|20x20px]] Ghana
|08
|-
|''Fadi the Village of Transform''
|Cheick Ouattara
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|08
|-
|''Impa the Unmeshed''
|Bomale Christian Hermann Kouamé
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|16
|-
|''Kendila''
|Nadia Rais
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|12
|-
|''Kwaba''
|Pierre-Marie Sindo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|02
|-
|''The Shadow of the Butterflies''
|Sofia El Khyari
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|09
|-
|''The Affront''
|Negueba Traore
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|03
|-
|''The Palimpsests''
|Ingrid Agbo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Togo.svg|20x20px]] Togo
|07
|-
|''My grandpa''
|Komi Messan Anthony
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Togo.svg|20x20px]] Togo
|07
|-
|''On the Surface''
|Fan Sissoko
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|04
|-
|''Paya and Koulou''
|Dramane Minta
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|15
|-
|''Princess Yennenga''
|Abdoul Rayhim Saïd Junior Koné
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|13
|-
|''Queen of Guera''
|Khalil Salma
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Chad.svg|20x20px]] Chad
|29
|-
|''Storm in a Calabash''
|Serge Dimitri Pitroipa
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|15
|-
|''The Pyramid''
|Mohamed Ghazala
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Egypt.svg|20x20px]] Egypt
|07
|}
=== Films from African cinema schools ===
{| class="wikitable"
!Title
!Director
!School
!Country
|-
|''March 7''
|Alioune Fall
|ESAV
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|-
|''Whose fault is it''
|Ramatoulaye Bah
|ISAMK
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Guinea.svg|20x20px]] Guinea
|-
|''Annaelle''
|Pierre Nicolas Mbumba
|INPTIC
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Gabon.svg|20x20px]] Gabon
|-
|''Over time''
|Fassar Maurice Sarr
|ESAV
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|-
|''Confusion''
|Ornel Franckeski Mengue Dzo
|INPTIC
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Gabon.svg|20x20px]] Gabon
|-
|''Tomorrow''
|Joseph Avimadje
|ISMA
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|-
|''Eliza''
|Yowane Mezembe
|INPTIC
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Gabon.svg|20x20px]] Gabon
|-
|''The East Station''
|Esso-Domna Roger Atana
|ESEC
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Togo.svg|20x20px]] Togo
|-
|''The gong rang''
|Altidor Gildas
|ENSTIC UAC
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|-
|''the Boson Worshipers''
|Othniel Bonzi
|ISTC Polytechnique
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|-
|''Open eyes''
|Armel Pengdwende Ariel Pouya
|ISIS-SE
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|''The impression''
|Ulrich Houndji
|ENSTIC
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|-
|''Mataha''
|Ahmed Nader
|Academy of Arts - High Cinema Institute
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Egypt.svg|20x20px]] Egypt
|-
|''Me and me''
|Adam Bana
|ISMA, Benin
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|-
|''More than a duty''
|Mohamed Allabi
|ISMA, Benin
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|-
|''For better and not worse''
|Judicaël Nzamba
|INPTIC
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Gabon.svg|20x20px]] Gabon
|-
|''Back to basics''
|Danielle Esther Biyo'o Anding
|IFCPA
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|-
|''Rogm Sebre / Birth certificate''
|Arlette Jessica Valia
|ISIS-SE, Burkina Faso
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|''Rescue''
|David Effaly
|IUA
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|-
|''Souk''
|Wendkoagnda Gaston Bonkoungou
|ISIS-SE, Burkina Faso
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|''In the footsteps of my ancestors''
|Zeinab Soumahoro
|ISTC Polytechnique
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|-
|''Traffic / Shakchouka''
|Iheb Abidi
|ISAMM
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|}
== Kyɔɔtaɛ ==
=== Iribu mine ===
A kyɔɔtaɛ naŋ be a iribu poɔ noɔre da la 108 million CFA francs.<ref>{{Cite web|title=Murmures {{!}} Africultures : Le palmarès complet du FESPACO 2023|url=https://africultures.com/murmures/?no=22086|access-date=2024-03-21|website=Africultures|language=fr-FR}}</ref>
==== Feature fiction films ====
{| class="wikitable"
!Prize
!Winner
!Country
|-
|[[Étalon de Yennenga|Gold standard]] (20 M CFA francs)
|''Ashkal'' by Youssef Chebbi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|-
|Silver standard (10 M CFA francs) endowed and sponsored by the [[Delegation of the European Union]]
|''[[Sira (film)|Sira]]'' by [[Apolline Traoré]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Bronze standard (5 M CFA francs)
|''Shimoni'' by Angela Wamai
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Kenya.svg|20x20px]] Kenya
|-
|Special mention from the jury
|''Looking at the Stars'' by [[David Constantin]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mauritius.svg|20x20px]] Mauritius
|-
|Best screenplay (3 M CFA francs) endowed and sponsored by TV5 Monde
|''[[The Blue Caftan]]'' by [[Maryam Touzani]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Morocco.svg|20x20px]] Morocco
|-
|Best image (1 M CFA francs)
|''[[Mami Wata (film)|Mami Wata]]'' by CJ "Fiery" Obasi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|-
|Best sound (1 M CFA francs)
|''Ashkal'' by Youssef Chebbi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|-
|Best music (1 M CFA francs)
|''[[Our Lady of the Chinese Shop]]'' by Ery Claver
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Angola.svg|20x20px]] Angola
|-
|Best decor (1 M CFA francs)
|''Mami Wata'' by CJ "Fiery" Obasi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|-
|Best editing (1 M CFA francs)
|''Abu Saddam'' by Nadine Khan
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Egypt.svg|20x20px]] Egypt
|-
|Best female performance and best male performance (1 M FCFA x 2)
|All the actors in ''[[Under the Fig Trees]]'' by Erige Sehiri
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|}
==== Feature-length documentaries ====
{| class="wikitable"
!Price
!Winner
!Country
|-
|'''Gold standard''' (10 M CFA francs) endowed and sponsored by the United Nations System in Burkina Faso
|''Omi Nobu / The new man'' by Carlos Yuri Ceuninck
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cape_Verde.svg|20x20px]] Cape Verde
|-
|Silver standard (5 M CFA francs) sponsored by LONAB
|''[[We, Students!]]'' by Rafiki Fariala
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Central_African_Republic.svg|20x20px]] Central African Republic
|-
|Bronze standard (3 M FCFA)
|''Guardian of the Worlds'' by Leïla Chaibi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Algeria.svg|20x20px]] Algeria
|-
|Special mention
|''Money, Freedom, a History of the CFA franc'' by [[Katy Léna N'diaye|Katy Léna N'Diaye]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|-
|Special mention
|''At the Cemetery'' by Thierno Souleymane Diallo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Guinea.svg|20x20px]] Guinea
|}
==== Fiction short films (Fespaco shorts 1) ====
Endowed and sponsored by the International Organization of La Francophonie.
{| class="wikitable"
!Price
!Winner
!Country
|-
|'''Golden foal''' (5 M CFA francs)
|''Will My Parents Come to See Me'' by Mo Harawe
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Somalia.svg|20x20px]] Somalia
|-
|Silver foal (3 M CFA francs)
|''A Doll House in the Memory of the Men and Their Dreams of Ash Buried Under the Sight of Midnight for the Sweet Rods of the Sweet Rods of the Warren Farm Cover the True Lord of the Cage and the Lullabies'' by Andriaminosoa Hary and Joël Rakotovelo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Madagascar.svg|20x20px]] Madagascar
|-
|Bronze foal (2 M FCFA)
|''Tsutsue'' by Armatei Armar
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ghana.svg|20x20px]] Ghana
|-
|Special mention
|''The Messenger of God'' by Amina Abdoulaye Mamani
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Niger.svg|20x20px]] Niger
|-
|Special mention
|''Mother Earth'' by Kantarama Gahigiri
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Rwanda.svg|20x20px]] Rwanda
|}
==== Documentary short films (Fespaco shorts 2) ====
{| class="wikitable"
!Prize
!Winner
!Country
|-
|'''Golden foal''' (5 M CFA francs)
|''Blind spot'' by [[Lotfi Achour]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|-
|Silver foal (3 M CFA francs)
|''Katanga Nation'' by Beza Hailu Lemma
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ethiopia.svg|20x20px]] Ethiopia
|-
|Bronze foal (2 M FCFA)
|''Kelasi'' by Fransix Tenda Lomba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Congo.svg|20x20px]] Democratic Republic of Congo
|}
==== Perspectives Section ====
{| class="wikitable"
!Prize
!Winner
!Country
|-
|[[Oumarou Ganda]] Prize for best first work or second work of feature-length fiction film (2 M CFA francs)
|''Soula'' by Salah Isaad
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Algeria.svg|20x20px]] Algeria
|-
|Paul Robeson Prize for best first work or second work of feature-length documentary film (2 M CFA francs)
|''[[Le spectre de Boko Haram]]'' by Cyrielle Raingou
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|-
|Special mention
|''The Sheep of Saada'' by Pape Bounam Lopy
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|}
==== Burkina section ====
{| class="wikitable"
!Prize
!Winner
!Country
|-
|Grand Prize from the President of Burkina Faso for the best Burkinabè film (5 M CFA)
|''Laabli the elusive'' by Luc Youlouka Damiba
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Grand Prize from the President of Burkina Faso for the best Burkinabe hopeful (3 M CFA francs)
|''The Botanist'' by Floriane Zoundi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Grand prize of the President of Burkina Faso Revelation of cinema (2 M CFA francs) endowed by the Burkinabè Copyright Office (BBDA)
|''Malla, as far as the night lasts'' by Dramane Ouédraogo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|}
==== TV series, animation, African film from film schools ====
{| class="wikitable"
!Price
!Assigned to
!Country
|-
|1st Prize for Best TV Series (2 M CFA francs)
|''O Batanga'' by Alex Ogou
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|-
|2nd Prize for Best TV Series (1 M CFA francs)
|''Further and further away'' from Hervé Eric Lengani and Fabien Dao
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Special Mention TV Series
|''Here is C Babi'' by Boris Oué
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|-
|Special Mention TV Series
|''Fanga / The Power'' of Fousseyni Maiga
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|-
|1st Prize for animated short film (3M Fcfa)
|''Kendila'' by Nadia Rais
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Tunisia.svg|20x20px]] Tunisia
|-
|1st Prize animated film television series (2 M CFA francs)
|''Paya and Koulou'' by Dramane Minta
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|-
|Special mention animated films
|''The Palimpsests'' by Ingrid Agbo
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Togo.svg|20x20px]] Togo
|-
|Special mention animated films
|''Queen of Guera'' by Khalil Salma
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Chad.svg|20x20px]] Chad
|-
|1st Prize for best African film from film schools (2 M CFA francs)
|''Whose fault'' is Ramatoulaye Bah, ISAMK?
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Guinea.svg|20x20px]] Guinea
|-
|2nd Prize for best African film from film schools (1 M CFA francs)
|''In the footsteps of my ancestors'' by Zeinab Soumahoro, ISTC Polytechnique
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ivory_Coast.svg|20x20px]] Ivory Coast
|-
|Special mention African film from film schools
|''Rogm Sebre / Birth certificate'' of Arlette Jessica Valia, ISIS-SE, Burkina Faso
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Special mention African film from film schools
|''More than a duty'' by Mohamed Allabi, ISMA, Benin
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|}
=== Special prize list ===
A kyɔɔyaɛ sonne mine da taa la koobo a Friday March 3, 2023, a bebiri na kyɛ ka ba da baŋ pɔge a vuo. 106 million CFA francs da taa la terebo neŋ kyɔɔtaɛ.<ref>{{Cite web|last=B24|first=Rédaction|date=2023-03-03|title=FESPACO 2023 : Le palmarès des prix spéciaux|url=https://burkina24.com/2023/03/03/fespaco-2023-le-palmares-des-prix-speciaux/|access-date=2024-03-21|website=Burkina24.com - Actualité du Burkina Faso 24h/24|language=fr-FR}}</ref>
{| class="wikitable"
!Prize
!Winner
!Country
|-
|[[Thomas Sankara]] Short Film Prize (Guild of Directors and Producers, 3 M CFA)
|''Cuba in Africa'' by Negash Abdurahman
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Ethiopia.svg|20x20px]] Ethiopia
|-
|[[ECOWAS]] special prize for integration for the Best West African film, 15 M CFA francs)
|''No U-Turn - A Journey from Lagos to Tangier'' by Ike Nnaebue
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|-
|ECOWAS Prize for the Best West African Director (10 M CFA francs)
|''[[Sira (film)|Sira]]'' by [[Apolline Traoré]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|ECOWAS Prize for the Best Film School Director (2 M CFA francs)
|''More Than a Duty'' by Mohamed Allabi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Benin.svg|20x20px]] Benin
|-
|ECOWAS Prize for the Best Child actor or actress (1 M CFA francs)
|Nguissaly Barry in ''[[Xalé]],'' by [[Moussa Sene Absa]]
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|-
|Special Prize Burkina International Plan for Equality for Girls for combativeness and innovation in favor of girls (5 M CFA francs)
|''[[The Planter's Plantation]]'' by Dingha Eystein Young
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|-
|Special Prize Transitional Legislative Assembly of Burkina Faso (7 M CFA)
|''Sira'' by Apolline Traoré
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|[[Paulin Soumanou Vieyra]] African Critics Prize ( FACC )
|''[[Mami Wata (film)|Mami Wata]]'' by CJ "Fiery" Obasi
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Nigeria.svg|20x20px]] Nigeria
|-
|UEMOA special prize for feature film fiction (8 M CFA francs)
|''[[Xalé]], the childhood wounds'' of Moussa Sene Absa
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Senegal.svg|20x20px]] Senegal
|-
|UEMOA special prize for short fiction film (5 M CFA francs)
|''The Messenger of God'' by Amina A. Mamani
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Niger.svg|20x20px]] Niger
|-
|UEMOA special prize for feature documentary (8 M CFA francs)
|''The Riders of Tonka'' by Mohamed Dayfour Diawara
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|-
|UEMOA special prize for short documentary film (5 M CFA francs)
|''Al Djanat (Original Paradise)'' by Chloé Aïcha Boro
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Ecobank [[Ousmane Sembène|Sembène Ousmane]] special prize (5 M CFA)
|''The Planter's Plantation'' by Dingha Eystein Young
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Cameroon.svg|20x20px]] Cameroon
|-
|Special prize from the Gambere Ernest Fund (2 M CFA francs)
|''The Messenger of God'' by Amina A. Mamani
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Niger.svg|20x20px]] Niger
|-
|LONAB Lucky Prize (5 M CFA)
|''The Messenger of God'' by Amina A. Mamani
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Niger.svg|20x20px]] Niger
|-
|Félix Houphouet-Boigny Prize from the Conseil de l’Entente (10 M CFA francs)
|''Sira'' by Apolline Traoré
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Ababacar Samb Makharam price of the city of Ouagadougou (3 M CFA)
|''Al Djanat (Original Paradise)'' by Chloé Aïcha Boro
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Wateraid Special Prize for Climate, Water and Sanitation in Africa (5 M CFA)
|''Sira'' by Apolline Traoré
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Burkina_Faso.svg|20x20px]] Burkina Faso
|-
|Prize of the Burkina-Niger Episcopal Conference (2 M CFA francs)
|''The Messenger of God'' by Amina A. Mamani
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Niger.svg|20x20px]] Niger
|-
|Special price from the Laafi la Boumbou association (5 M CFA)
|''Sira, on the road'' by Fousseini Maïga
|[[Duoro_kɔre:Flag_of_Mali.svg|20x20px]] Mali
|}
== Sommo yizie ==
[[Gbuli: Dagaare]]
[[Gbuli: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
nmgnnu4vegg6e9udeh7fvydu7mrkcuu
Nollywood
0
7017
61321
61196
2026-06-03T14:13:02Z
Vision L1
19
61321
wikitext
text/x-wiki
Nollywood, e la portmanteau Nigeria ane Nollywood sinii, Nollywood yiibu zie meŋa la ka ba boɔlɔ Nigerian sinii maaleba. A sinii ŋa maaloo piili la a yuomo 2000s poɔ naŋ pare, leɛ kaa a tuuli The New York Times atikile poɔ. A dakoreŋ naŋ viirikoli vɛŋ la a pare bammo ba taa yelzaa naŋ kyaane bee ba naŋ sage ka a pare la ŋa, a yelŋa pãã e la nɔkpeɛne yaga a ko noba.
Sinii karekyibɛrɛ de la a Nollywood ka o laŋgbuli kaŋa bale naŋ taa ba sinii maaloo a piili 1990s yuomo poɔ, a wa yi zenɛ, a Afrika paaloŋ poɔ kyɛ ona la ka gyamaa yaga zie baŋ, A saŋa na a sini ama maaloo da ba taa sane gyamaa, a yi be a da maŋ e la gmaa lɛ. Sini bale ŋa taa la nembɛrɛ naŋ baŋ sinii maaloo yɛlɛ ka a taa nimiri, ka yuori yoŋ zuiŋ a sinii poɔ ka noba gyamaa maŋ boɔrɔ ka ba kaa.
Etymology ( A bone pare yiibu zie)
A Nollywood pare piilu ane a yiibu zie naŋ ba e bone o pare naŋ kyaane ko neɛzaa; Jonathan Haynes ŋmɛ la nɔkpeɛne ka a yelbiri ŋa soŋ la maale a Nigeria sinii kompani ka o tori- ka fooŋ na tuule a gaa a yelbiri ŋa de tone toma pare piilu a 2002 poɔ, Matt Steinglass naŋ yi The New York Times paaloŋ da sɛge la atikile a bigi ri lɛ Nigerian sinii naŋ maŋ waa. Charles Igwe da nyɛ la ka Norimitsu Onishi meŋ de la a yuori a toŋ ne toma a sakyɔrɔ kyuu a 2002 yuoni poɔ a yi atikile kaŋa onaŋ sɛge a eŋ a the New York Times poɔ. A yi be ka noba yaga a piili derɛ a yuori tona ne toma a saseɛ dɔgere poɔ, ka noba de boɔlɔ ka Nigeria sinii, ka o pare bammo la ka ba de ka o e portmanteau yelbiri “Nigeria” ane “Hollywood”ka o meŋ e Amerikan sinii meŋa.
A sinii pare bammo banaŋ sage de ka onaŋ la a Nollywood maŋ e la nɔkpeɛne wagere zaa. Alex Eyengbo yeli ka a Nollywood pare la “ yelzaa naŋ erɛ a kyaare sinii maalo a Nigeria poɔ a yi a kɔkɔrɛɛ ama kaŋa zaa aseŋ; English, Igbo, Hausa, Yoruba, Itsekiri, Edo, Efik, Ijaw, Urhobo, Ibibio, Annang bee ka Nigeria kɔkɔɛ 300 na kaŋa zaa la. Onaŋ yelpaale la ka “a yele ama piilu zie dakoreŋ yeltegere anaŋ zaa naŋ e pare, Nollywood piili la a yi a saŋa Nigeria naŋ ba taa ba toɔraa faŋa ane a saŋa banaŋ wa taa ba toɔraa kpeio, ba naŋ wa taa kpeoŋ la ka ba taa naa Hubert Ogunde, Chief Amata, Baba Sala, Ade Love, Eddie Ugbomah ane a mine kaŋa.
Yuomo naŋ pare, a Nollywood ŋa la ka Ghana deme meŋ maŋ de ka o are ko, aseŋ Ghanaian English-kɔkɔre, gbɛɛ yaga Ghana ne Nigeria maŋ laŋ la taa a maale sinii ne a Nigerian kompani. A yelbiri ŋa meŋ naŋ e la bone banaŋ de ka o are ko Nigerian ane Afrikan paaloŋ sinii, ba maŋ e la a ŋaa ka ba toɔ nyɔge Nigeria noba ka toɔ kaa a sinii. Anaŋ wa tɔ zenɛ Nollywood yelbiri pare bammo naŋ ba kyaane, lɛ anaŋ ta ka ba boɔlɔ a Nigerian sinii ka Nollywood.
Sub-Industries
Nigerian sinii
Atikile meŋa Nigeria sinii
Sinii maaloo a Nigeria poɔ poŋi eŋ la irigiŋ bɛrɛbɛrɛ poɔ, bale bale poɔ, puori tɛɛtɛɛ poɔ. A sinii ama kampani maŋ taa la tɛɛtɛɛ , kaŋa zaa maŋ ekyaare la puoru bale kaŋa bee bale kaŋa onaŋ are ko o. A yi a ŋaa puoriŋ Bɔrefɔ kɔkɔre sinii kompani vɛŋ la ka sinii maaleba a irigiŋ ŋa poɔ yuori yi.
A Igbo-kɔkɔre sinii, ''Living in Bondage'' (1992), sinii ŋa, Chris Obi Rapu la wuli a sinii maaloo sobiri, kyɛ ka Okechukwu Ogunjiofor, Kenneth Okonkwo, Kanayo O. Kanayo and Kenneth Nnebue la a deɛdeɛmɛ naŋ lantaa a maale a sinii ŋa. A yi a ŋaa puoriŋ a ba kɔɔre kyɛ ka a Southeastern Nigeria noba meŋ piili ba sinii maalo kaŋ de ka Nollywoo sinii la. A yi a ŋaa poɔ, sinii maaloo pãã ŋmaa viiri la ''Nneka The Pretty Serpent'', ''Rituals'' and ''Rattle Snake''.
==Sommo Yizie==
[[Gbuli: Dagaare]]
[[Gbuli: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
fc0cm324cmg71qhirkcyeigs0we7664
61322
61321
2026-06-03T14:15:37Z
Vision L1
19
61322
wikitext
text/x-wiki
{{databox|item=Q21065894}}
Nollywood, e la portmanteau Nigeria ane Nollywood sinii, Nollywood yiibu zie meŋa la ka ba boɔlɔ Nigerian sinii maaleba. A sinii ŋa maaloo piili la a yuomo 2000s poɔ naŋ pare, leɛ kaa a tuuli The New York Times atikile poɔ. A dakoreŋ naŋ viirikoli vɛŋ la a pare bammo ba taa yelzaa naŋ kyaane bee ba naŋ sage ka a pare la ŋa, a yelŋa pãã e la nɔkpeɛne yaga a ko noba.
Sinii karekyibɛrɛ de la a Nollywood ka o laŋgbuli kaŋa bale naŋ taa ba sinii maaloo a piili 1990s yuomo poɔ, a wa yi zenɛ, a Afrika paaloŋ poɔ kyɛ ona la ka gyamaa yaga zie baŋ, A saŋa na a sini ama maaloo da ba taa sane gyamaa, a yi be a da maŋ e la gmaa lɛ. Sini bale ŋa taa la nembɛrɛ naŋ baŋ sinii maaloo yɛlɛ ka a taa nimiri, ka yuori yoŋ zuiŋ a sinii poɔ ka noba gyamaa maŋ boɔrɔ ka ba kaa.
Etymology ( A bone pare yiibu zie)
A Nollywood pare piilu ane a yiibu zie naŋ ba e bone o pare naŋ kyaane ko neɛzaa; Jonathan Haynes ŋmɛ la nɔkpeɛne ka a yelbiri ŋa soŋ la maale a Nigeria sinii kompani ka o tori- ka fooŋ na tuule a gaa a yelbiri ŋa de tone toma pare piilu a 2002 poɔ, Matt Steinglass naŋ yi The New York Times paaloŋ da sɛge la atikile a bigi ri lɛ Nigerian sinii naŋ maŋ waa. Charles Igwe da nyɛ la ka Norimitsu Onishi meŋ de la a yuori a toŋ ne toma a sakyɔrɔ kyuu a 2002 yuoni poɔ a yi atikile kaŋa onaŋ sɛge a eŋ a the New York Times poɔ. A yi be ka noba yaga a piili derɛ a yuori tona ne toma a saseɛ dɔgere poɔ, ka noba de boɔlɔ ka Nigeria sinii, ka o pare bammo la ka ba de ka o e portmanteau yelbiri “Nigeria” ane “Hollywood”ka o meŋ e Amerikan sinii meŋa.
A sinii pare bammo banaŋ sage de ka onaŋ la a Nollywood maŋ e la nɔkpeɛne wagere zaa. Alex Eyengbo yeli ka a Nollywood pare la “ yelzaa naŋ erɛ a kyaare sinii maalo a Nigeria poɔ a yi a kɔkɔrɛɛ ama kaŋa zaa aseŋ; English, Igbo, Hausa, Yoruba, Itsekiri, Edo, Efik, Ijaw, Urhobo, Ibibio, Annang bee ka Nigeria kɔkɔɛ 300 na kaŋa zaa la. Onaŋ yelpaale la ka “a yele ama piilu zie dakoreŋ yeltegere anaŋ zaa naŋ e pare, Nollywood piili la a yi a saŋa Nigeria naŋ ba taa ba toɔraa faŋa ane a saŋa banaŋ wa taa ba toɔraa kpeio, ba naŋ wa taa kpeoŋ la ka ba taa naa Hubert Ogunde, Chief Amata, Baba Sala, Ade Love, Eddie Ugbomah ane a mine kaŋa.
Yuomo naŋ pare, a Nollywood ŋa la ka Ghana deme meŋ maŋ de ka o are ko, aseŋ Ghanaian English-kɔkɔre, gbɛɛ yaga Ghana ne Nigeria maŋ laŋ la taa a maale sinii ne a Nigerian kompani. A yelbiri ŋa meŋ naŋ e la bone banaŋ de ka o are ko Nigerian ane Afrikan paaloŋ sinii, ba maŋ e la a ŋaa ka ba toɔ nyɔge Nigeria noba ka toɔ kaa a sinii. Anaŋ wa tɔ zenɛ Nollywood yelbiri pare bammo naŋ ba kyaane, lɛ anaŋ ta ka ba boɔlɔ a Nigerian sinii ka Nollywood.
Sub-Industries
Nigerian sinii
Atikile meŋa Nigeria sinii
Sinii maaloo a Nigeria poɔ poŋi eŋ la irigiŋ bɛrɛbɛrɛ poɔ, bale bale poɔ, puori tɛɛtɛɛ poɔ. A sinii ama kampani maŋ taa la tɛɛtɛɛ , kaŋa zaa maŋ ekyaare la puoru bale kaŋa bee bale kaŋa onaŋ are ko o. A yi a ŋaa puoriŋ Bɔrefɔ kɔkɔre sinii kompani vɛŋ la ka sinii maaleba a irigiŋ ŋa poɔ yuori yi.
A Igbo-kɔkɔre sinii, ''Living in Bondage'' (1992), sinii ŋa, Chris Obi Rapu la wuli a sinii maaloo sobiri, kyɛ ka Okechukwu Ogunjiofor, Kenneth Okonkwo, Kanayo O. Kanayo and Kenneth Nnebue la a deɛdeɛmɛ naŋ lantaa a maale a sinii ŋa. A yi a ŋaa puoriŋ a ba kɔɔre kyɛ ka a Southeastern Nigeria noba meŋ piili ba sinii maalo kaŋ de ka Nollywoo sinii la. A yi a ŋaa poɔ, sinii maaloo pãã ŋmaa viiri la ''Nneka The Pretty Serpent'', ''Rituals'' and ''Rattle Snake''.
==Sommo Yizie==
[[Gbuli: Dagaare]]
[[Gbuli: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Sini]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
0iqpkjy3ev0su1umwqdzswozbx2rd3h
Igunnuko Tigiri
0
7045
61328
2026-06-03T14:48:35Z
Eric Gangman
92
Bompaala maaloo
61328
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Igunnuko Masquerade display in Ikorodu.jpg|thumb]]
'''Igunnuko Tigiri''' e la tigiri kaŋa ba naŋ maŋ di ka o kyaare a masquerade wogi naŋ be a tendaazaa<ref>"Beautiful And Fascinating Igunnuko Cultural Display". ''Echonews Nigeria Community News''. 2023-11-14. Retrieved 2024-02-23.</ref> poɔ ka o tɔ ba kyebe. A kɔntɔma ŋa maŋ yi la Nupe, Niger Kogi, Kwara State ane Abuja naŋ be a Nigeria paaloŋ poɔ. A Yoruba saaŋkonnoŋ poɔ, ka Igunnuko kɔntɔne ŋa wa yi a tigiri bee a bɔgere maaloo poɔ, ba sagedeebo la ka a yeltuuraa na e la soŋ.<ref>"Various Igunnuko with their followers". ''Google Arts & Culture''. Retrieved 2024-10-25.</ref><ref>Ogunlusi, Jola (1971). "Igunnuko Festival". ''African Arts''. '''4''' (4): 60–61. doi:10.2307/3345886. ISSN 0001-9933. JSTOR 3345886.</ref>
A Igunnuko kɔntɔne maŋ seɛ la dayeni yuoni gbuli zaa a tigiri diibu saŋa. A tigiri ŋa ba la taa nɔkpeɛne ka Nigeria saaŋkonnoŋ ba taa sagedeebo, ba taa sagedeebo ka ba ŋmemɛ na baŋ sane la ba baaloŋ zaa a yi baalombiri kaŋa zaa poɔ.
== Bigiruu ==
A tigiri maŋ piili la a saŋa na neɛzaa naŋ wa nare baare. A pɔllɔ ane nennyanne zaa maŋ yi gaa vɔ la te-voba. A ŋaa eebo la ka ba boɔlɔ Kuso kyɛ ka banaŋ leɛ wa gɛrɛ ka ba neŋ boɔlɔ Kuso, zie na zaa banaŋ voɔ teɛ wuli ka taa la yele yaga a be poɔ, bee zie na zaa banaŋ voɔ a teɛ tu ne wuli ka a be taa la yelyaga.
Ka a tigiri wa dire gɛrɛ, Igunnuko kɔntɔne maŋ yi la ka neɛzaa nyɛ a. A Igunnuko maŋ su la o suuruŋ ane mie, o e la wogi kyɛ e kɔntɔne, o na la ka ba maŋ de kara ne soɔloŋ. O maŋ yi la a teŋa poɔ a yɔ noba yie poɔ, banaŋ naŋ e tegerɛ a teŋa poɔ.<ref>"IGUNNUKO FESTIVAL". ''Isheri Olofin-Mole''. Retrieved 2025-01-31.</ref>
== Igunnuko Tigiri a Lagos poɔ ==
Igunnuko tigiri da piili la a Lagos poɔ a 1814 yuoni poɔ, Yaisa Ayani la da piili ne a tigiri ŋa, o naŋ da de o yi ne o yiriŋ Pategi, Niger State poɔ gaa te piili erɛ o yoŋ. A piilu saŋa, Ayani yiri naŋ naŋ be Odo-Oba (Oju-Oto) poɔ, a be la ka o da maŋ tuuro a o saaŋkom yeltuuri, a derɛ boma anaŋ o naŋ taa. A kɔntɔne naŋ wa baa, Ayani sɔre la sommo yi a naa I. Oshodi Tapa zie, neɛ naŋ da sereŋ e a Lagos zɔɔzɔɔ Nupe, onaŋ da soŋ ne o zi paala ka o te biŋe a kɔntɔne ŋa, ona la pampana ŋa ka boɔlɔ “Igbo-Igunnu Epetedo” . A naŋ waana zenɛ be la e a kɔntɔne ŋa yikpoŋ, kyɛ ka ba pãã yɔ biŋ biŋ ziiri ziiri a Nigeria poɔ<ref>"The dying Yoruba-Nupe cultural affinity - Daily Trust". ''Daily Trust''. 2018-03-11. Retrieved 2025-01-31.</ref>
== Sommo Yizie ==
fi2zw5kjmwynpyndk1w56tj1cui5cwm
World Festival of Black Arts
0
7046
61329
2026-06-03T16:29:18Z
Eric Gangman
92
Bompaala maaloo
61329
wikitext
text/x-wiki
'''World Black Arts Tigiri, (''' French Tigiri Modial des Art Negres) onaŋ neŋ la ka ba boɔlɔ FESMAN bee FMAN, o e la tigiri kaŋa na maŋ de kyuu gbuli kyɛ ka baŋ toɔ di o bare a Afrika paaloŋ poɔ. A tigigi ŋa maŋ taa yelerre gyamaa o poɔ, aseŋ; bommaale, yipɔge yeltarre, yieluŋ, sinii, anaŋ zaaa naŋ ŋmaa viiri a Afrika zaa.
Negro Art-Daker 1966 tigiri Danweɛŋ soba
A tigiri ŋa diibu da nare la a ŋa Pan-Afrika tigiri diibu na, a yi be a tigiri ŋa diibu poɔ kyakya maŋ bebe a deɛne ane seɛre poɔ. A sinii maala kaŋa naŋ di William Greaves da maale la Negro Art tendaazaa tigiri danweɛŋ soba a 1968 yuoni poɔ. Italian dawori ŋmeɛrɛ kaŋa naŋ di Sergio Borelli da maale tigiri kaŋa ka ba boɔlɔ De Daker (1966) poɔ a sinii ŋa ta ŋa mitiri 50 na. Senegalee sinii maale ennɛ kaŋa meŋ naŋ di Paulin Soumanou Vieyra meŋ da maale la ''Le Sénégal au festival national des arts nègres'' (1966). Sinii maale ennɛ , USSR, Irina Venzher ane Leonid Makhnaɔh, meŋ da da de la Russian kɔkɔre a maale pummu Appuku (Ritmi Afriki) a kyaare ne a tigiri.
Summary
The First World Festival of Black Arts (French: ''Premier Festival Mondial des Arts Noirs'') bee '''World Festival of Negro Arts''' (French: ''Festival mondial des arts nègres'') da di la a Dakar, a Seenegal paaloŋ a 1966 yuoni, kɛkɛŋmɛ kyuu beri yeni te tɔ o eri lezare ne anaare, a Leopold Segar Senghor naŋ da e a a paaloŋ yidaadɔɔ ane a United Nation Eduɔational, Scientific, ane Culture Organization (UNESCO) a pãã paale a French gɔnenɛnte la da lantaa a soŋ ka a tigiri ŋa nyɛ maaloo bee diibu.Noba naŋ da wa a tigiri ŋa diibu zie bee poɔ da ta ŋa noba 2,500 naŋ yi a Afrika tenne poɔ a wa a pãã pale a tuuri meŋ poɔ aseŋ US, Brazil, The Caribbean, France, ane the United Kingdom . A tigiri ŋa da wuli la lɛ nensɔgelɔ saaŋkonooŋ, yieluŋ, bommaale, sinii, ane seɛre. A tigiri ŋa da la a danweɛŋ soba a gɔbenɛnte naŋ de a paaloŋ libie eŋ ka ba maale ne, a tigiri ŋa da wuli la sinii maaleba, yieluŋ kyeɛrebɛ, sɛgesɛerebɛ naŋ ŋmaa viiri a Afrikan paaloŋ zaa poɔ. A saŋa Leopold Sengar naŋ da e a dakogi zu soba, a tigiri yelnyɔgeraa da la ka ba ŋmɛ Afrikan saaŋkonoŋ yelerre ka yi gbaŋgbale ka noba baŋ. A tigiri ŋa yelkoŋ zaa la ka ba vɛŋ ka a tuure paaloŋ ane a Afrikan paaloŋ noba taa nɔlaŋ, a wuili
786h6d9g38djqopw3efb4ym980ahxfx
Gualla Tigiri
0
7047
61330
2026-06-03T18:33:59Z
Edith Tangkur
310
Create article
61330
wikitext
text/x-wiki
'''Gualla Festival''' e la yuoni zaa tigiri ka Lambussie naa ne o noba maŋ di a Upper West irigyin a Ghana poɔ. O maŋ di la a December kyuu poɔ.
== Diibu ==
A tigiri saga, sããma maŋ wa la a pɔŋ bondirii ane dãã. A noba maŋ su la Dagakaayaare kyɛ ka Namine maŋ bebe. Seɛbo ane gaŋga ŋmɛ maŋ bebe.
== Tɔna ==
A tigiri ŋa maŋ di la ka o wuli yeli kaŋa naŋ da e. O maŋ di la ka ba wuli ba popɛlɛ ko ba bonfolo ne ba bondirii naŋ maale soŋ
== Sommo yizie ==
ed1swx33pwg492avcpbn1i5nosqg447
61331
61330
2026-06-03T18:35:32Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61331
wikitext
text/x-wiki
'''Gualla Festival''' e la yuoni zaa tigiri ka Lambussie naa ne o noba maŋ di a Upper West irigyin a Ghana poɔ. O maŋ di la a December kyuu poɔ.<ref>http://www.s158663955.websitehome.co.uk/ghanaculture/mod_print.php?sectionid=530</ref>
== Diibu ==
A tigiri saga, sããma maŋ wa la a pɔŋ bondirii ane dãã. A noba maŋ su la Dagakaayaare kyɛ ka Namine maŋ bebe. Seɛbo ane gaŋga ŋmɛ maŋ bebe.
== Tɔna ==
A tigiri ŋa maŋ di la ka o wuli yeli kaŋa naŋ da e. O maŋ di la ka ba wuli ba popɛlɛ ko ba bonfolo ne ba bondirii naŋ maale soŋ
== Sommo yizie ==
rdd4jxo2x3zwepl1qym9pvr55e20rl8
61335
61331
2026-06-03T18:55:30Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61335
wikitext
text/x-wiki
'''Gualla Festival''' e la yuoni zaa tigiri ka Lambussie naa ne o noba maŋ di a Upper West irigyin a Ghana poɔ. O maŋ di la a December kyuu poɔ.<ref>http://www.s158663955.websitehome.co.uk/ghanaculture/mod_print.php?sectionid=530</ref>
== Diibu ==
A tigiri saga, sããma maŋ wa la a pɔŋ bondirii ane dãã. A noba maŋ su la Dagakaayaare kyɛ ka Namine maŋ bebe. Seɛbo ane gaŋga ŋmɛ maŋ bebe.<ref>http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals</ref>
== Tɔna ==
A tigiri ŋa maŋ di la ka o wuli yeli kaŋa naŋ da e. O maŋ di la ka ba wuli ba popɛlɛ ko ba bonfolo ne ba bondirii naŋ maale soŋ
== Sommo yizie ==
4oaophefyqxzcrhs4lx2yki2k3japeb
61336
61335
2026-06-03T18:56:52Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61336
wikitext
text/x-wiki
'''Gualla Festival''' e la yuoni zaa tigiri ka Lambussie naa ne o noba maŋ di a Upper West irigyin a Ghana poɔ. O maŋ di la a December kyuu poɔ.<ref>http://www.s158663955.websitehome.co.uk/ghanaculture/mod_print.php?sectionid=530</ref>
== Diibu ==
A tigiri saga, sããma maŋ wa la a pɔŋ bondirii ane dãã. A noba maŋ su la Dagakaayaare kyɛ ka Namine maŋ bebe. Seɛbo ane gaŋga ŋmɛ maŋ bebe.<ref>http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals</ref>
== Tɔna ==
A tigiri ŋa maŋ di la ka o wuli yeli kaŋa naŋ da e<ref>https://www.ghanaconsulatedubai.com/tourism.html</ref>. O maŋ di la ka ba wuli ba popɛlɛ ko ba bonfolo ne ba bondirii naŋ maale soŋ
== Sommo yizie ==
5vc0s9lot7vwepblh02lmz1z5thqs4u
61337
61336
2026-06-03T18:57:53Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61337
wikitext
text/x-wiki
'''Gualla Festival''' e la yuoni zaa tigiri ka Lambussie naa ne o noba maŋ di a Upper West irigyin a Ghana poɔ. O maŋ di la a December kyuu poɔ.<ref name=":0">http://www.s158663955.websitehome.co.uk/ghanaculture/mod_print.php?sectionid=530</ref>
== Diibu ==
A tigiri saga, sããma maŋ wa la a pɔŋ bondirii ane dãã. A noba maŋ su la Dagakaayaare kyɛ ka Namine maŋ bebe. Seɛbo ane gaŋga ŋmɛ maŋ bebe.<ref>http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals</ref>
== Tɔna ==
A tigiri ŋa maŋ di la ka o wuli yeli kaŋa naŋ da e<ref>https://www.ghanaconsulatedubai.com/tourism.html</ref>. O maŋ di la ka ba wuli ba popɛlɛ ko ba bonfolo ne ba bondirii naŋ maale soŋ.<ref name=":0" />
== Sommo yizie ==
d9326hsi6hujrwhphf2s0dyrblrkg68
Ilorin Emirate Durbar
0
7048
61338
2026-06-03T19:28:58Z
Edith Tangkur
310
Create article
61338
wikitext
text/x-wiki
'''Ilorin Emirate Durbar''' '''e la''' yuoni zaa tigiri ka Ilorin maŋ di o a yi a Muslim maŋ ma di a Eid al-Adha puoriŋ.
== Dakoroo ==
A Ilorin Durbar taa la o piilaa 1830 poɔ. Ba da maale la a tigiri ka maŋ leɛ teɛre Ilorin's sɔgyare zɔɔre zunuo a lanne a Oyo naaloŋ ane a Baruba noba. Emir Sulu Gambari da leɛ wane a tigiri ŋa a yuoni 2018.
== Sommo yizie ==
kz1h61uv1ubu2t00x3a85q3dqc1iaha
61339
61338
2026-06-03T19:42:24Z
Edith Tangkur
310
Create article
61339
wikitext
text/x-wiki
'''Ilorin Emirate Durbar''' '''e la''' yuoni zaa tigiri ka Ilorin maŋ di o a yi a Muslim maŋ ma di a Eid al-Adha puoriŋ<ref>https://punchng.com/pictorial-ilorin-celebrates-2025-durbar-festival-in-grand-style/</ref>.
== Dakoroo ==
A Ilorin Durbar taa la o piilaa 1830 poɔ. Ba da maale la a tigiri ka maŋ leɛ teɛre Ilorin's sɔgyare zɔɔre zunuo a lanne a Oyo naaloŋ ane a Baruba noba. Emir Sulu Gambari da leɛ wane a tigiri ŋa a yuoni 2018.
== Sommo yizie ==
2v3iici9rf50wwkojj0gu1esy8ub38y
61340
61339
2026-06-03T19:43:44Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61340
wikitext
text/x-wiki
'''Ilorin Emirate Durbar''' '''e la''' yuoni zaa tigiri ka Ilorin maŋ di o a yi a Muslim maŋ ma di a Eid al-Adha puoriŋ<ref>https://punchng.com/pictorial-ilorin-celebrates-2025-durbar-festival-in-grand-style/</ref><ref>https://www.premiumtimesng.com/regional/north-central/799888-ilorin-emirate-celebrates-sallah-with-colourful-durbar-as-thousands-grace-festival.html</ref>
== Dakoroo ==
A Ilorin Durbar taa la o piilaa 1830 poɔ. Ba da maale la a tigiri ka maŋ leɛ teɛre Ilorin's sɔgyare zɔɔre zunuo a lanne a Oyo naaloŋ ane a Baruba noba. Emir Sulu Gambari da leɛ wane a tigiri ŋa a yuoni 2018.
== Sommo yizie ==
l99241os20i37kq4ouqdo4il3tjf5an
61341
61340
2026-06-03T19:45:14Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61341
wikitext
text/x-wiki
'''Ilorin Emirate Durbar''' '''e la''' yuoni zaa tigiri ka Ilorin maŋ di o a yi a Muslim maŋ ma di a Eid al-Adha puoriŋ<ref>https://punchng.com/pictorial-ilorin-celebrates-2025-durbar-festival-in-grand-style/</ref><ref>https://www.premiumtimesng.com/regional/north-central/799888-ilorin-emirate-celebrates-sallah-with-colourful-durbar-as-thousands-grace-festival.html</ref>
== Dakoroo ==
A Ilorin Durbar taa la o piilaa 1830 poɔ<ref>https://von.gov.ng/ilorin-emirate-holds-peaceful-colorful-durbar-as-thousands-grace-festival/</ref>. Ba da maale la a tigiri ka maŋ leɛ teɛre Ilorin's sɔgyare zɔɔre zunuo a lanne a Oyo naaloŋ ane a Baruba noba. Emir Sulu Gambari da leɛ wane a tigiri ŋa a yuoni 2018.
== Sommo yizie ==
sc2yj5rkcavqz2d755r922jzhelrp5e
61342
61341
2026-06-03T19:45:59Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61342
wikitext
text/x-wiki
'''Ilorin Emirate Durbar''' '''e la''' yuoni zaa tigiri ka Ilorin maŋ di o a yi a Muslim maŋ ma di a Eid al-Adha puoriŋ<ref>https://punchng.com/pictorial-ilorin-celebrates-2025-durbar-festival-in-grand-style/</ref><ref>https://www.premiumtimesng.com/regional/north-central/799888-ilorin-emirate-celebrates-sallah-with-colourful-durbar-as-thousands-grace-festival.html</ref>
== Dakoroo ==
A Ilorin Durbar taa la o piilaa 1830 poɔ<ref name=":0">https://von.gov.ng/ilorin-emirate-holds-peaceful-colorful-durbar-as-thousands-grace-festival/</ref>. Ba da maale la a tigiri ka maŋ leɛ teɛre Ilorin's sɔgyare zɔɔre zunuo a lanne a Oyo naaloŋ ane a Baruba noba<ref name=":0" />. Emir Sulu Gambari da leɛ wane a tigiri ŋa a yuoni 2018.
== Sommo yizie ==
ka1uviq95vs41else513akaaqvn7at0
61343
61342
2026-06-03T19:46:33Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61343
wikitext
text/x-wiki
'''Ilorin Emirate Durbar''' '''e la''' yuoni zaa tigiri ka Ilorin maŋ di o a yi a Muslim maŋ ma di a Eid al-Adha puoriŋ<ref>https://punchng.com/pictorial-ilorin-celebrates-2025-durbar-festival-in-grand-style/</ref><ref name=":1">https://www.premiumtimesng.com/regional/north-central/799888-ilorin-emirate-celebrates-sallah-with-colourful-durbar-as-thousands-grace-festival.html</ref>
== Dakoroo ==
A Ilorin Durbar taa la o piilaa 1830 poɔ<ref name=":0">https://von.gov.ng/ilorin-emirate-holds-peaceful-colorful-durbar-as-thousands-grace-festival/</ref>. Ba da maale la a tigiri ka maŋ leɛ teɛre Ilorin's sɔgyare zɔɔre zunuo a lanne a Oyo naaloŋ ane a Baruba noba<ref name=":0" />. Emir Sulu Gambari da leɛ wane a tigiri ŋa a yuoni 2018<ref name=":1" />.
== Sommo yizie ==
n2y8rhpmnmhkx35zu5rywznqmuwrqux
Min Tigiri
0
7049
61344
2026-06-03T20:17:28Z
Edith Tangkur
310
Create article
61344
wikitext
text/x-wiki
A '''Min''' '''tigiri''' da e la Egyptian saakonnoo tigiri naŋ da maŋ di ka ba leɛ teɛre a pharaoh bɛgɛ tuubo. A da piili la ne a Predynastic Egypt ane yuori naŋ da naŋ yire a 19th Dynasty reign a Pharaoh Ramesses II. A tigiri da laŋ ne a Naa puoruu naŋ ma di a a saseɛ kyuu baaraa poɔ. O maŋ di la ne a Naa meŋɛ ne o pɔge, a Naa yiri deme,ane a sɛre direbe. Ka a Naa wa kpɛ a kpeemɛ Min zie, o maŋ taa la kyɔɔtaare ane isɛti nuu. Ka a ŋmene paa de yi a bɔgebo zie ka bɔgebɔɔrebo lezare ne bayi maŋ tuo o. A ŋmemɛ kontoone nimitɔɔre ŋmene billion ayi meŋ maŋ be la a pharaoh.
O nimitɔɔre a Min ŋmene sori tuubo maŋ bebe lanne seɛre ne gaŋga ŋmɛ. Ba nimitɔɔre ka a Naa maŋ bebe ne naapilaa. Ka a ŋmene wa ta a zie ba maŋ ko o la kyɔɔtaare a yi a pharaoh. A tigiri baaroo poɔ, a pharaoh maŋ nyɛ bonkɔɔre gyamaa naŋ wuli lɛ boma naŋ maale seŋ.
lpfjqehscjrby5ru843hu3jzdclmbmd
61345
61344
2026-06-03T20:18:35Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61345
wikitext
text/x-wiki
A '''Min''' '''tigiri''' da e la Egyptian saakonnoo tigiri naŋ da maŋ di ka ba leɛ teɛre a pharaoh bɛgɛ tuubo. A da piili la ne a Predynastic Egypt<ref>http://www.thekeep.org/~kunoichi/kunoichi/themestream/min.html</ref> ane yuori naŋ da naŋ yire a 19th Dynasty reign a Pharaoh Ramesses II. A tigiri da laŋ ne a Naa puoruu naŋ ma di a a saseɛ kyuu baaraa poɔ. O maŋ di la ne a Naa meŋɛ ne o pɔge, a Naa yiri deme,ane a sɛre direbe. Ka a Naa wa kpɛ a kpeemɛ Min zie, o maŋ taa la kyɔɔtaare ane isɛti nuu. Ka a ŋmene paa de yi a bɔgebo zie ka bɔgebɔɔrebo lezare ne bayi maŋ tuo o. A ŋmemɛ kontoone nimitɔɔre ŋmene billion ayi meŋ maŋ be la a pharaoh.
O nimitɔɔre a Min ŋmene sori tuubo maŋ bebe lanne seɛre ne gaŋga ŋmɛ. Ba nimitɔɔre ka a Naa maŋ bebe ne naapilaa. Ka a ŋmene wa ta a zie ba maŋ ko o la kyɔɔtaare a yi a pharaoh. A tigiri baaroo poɔ, a pharaoh maŋ nyɛ bonkɔɔre gyamaa naŋ wuli lɛ boma naŋ maale seŋ.
865yec0ldeki3kwx5o00t2040bgi3ql
61346
61345
2026-06-03T20:20:01Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61346
wikitext
text/x-wiki
A '''Min''' '''tigiri''' da e la Egyptian saakonnoo tigiri naŋ da maŋ di ka ba leɛ teɛre a pharaoh bɛgɛ tuubo. A da piili la ne a Predynastic Egypt<ref>http://www.thekeep.org/~kunoichi/kunoichi/themestream/min.html</ref> ane yuori naŋ da naŋ yire a 19th Dynasty reign a Pharaoh Ramesses II. A tigiri da laŋ ne a Naa puoruu naŋ ma di a a saseɛ kyuu baaraa poɔ. O maŋ di la ne a Naa meŋɛ ne o pɔge, a Naa yiri deme,ane a sɛre direbe. Ka a Naa wa kpɛ a kpeemɛ Min zie, o maŋ taa la kyɔɔtaare ane isɛti nuu. Ka a ŋmene paa de yi a bɔgebo zie ka bɔgebɔɔrebo lezare ne bayi maŋ tuo o. A ŋmemɛ kontoone nimitɔɔre ŋmene billion ayi meŋ maŋ be la a pharaoh.
O nimitɔɔre a Min ŋmene sori tuubo maŋ bebe lanne seɛre ne gaŋga ŋmɛ. Ba nimitɔɔre ka a Naa maŋ bebe ne naapilaa. Ka a ŋmene wa ta a zie ba maŋ ko o la kyɔɔtaare a yi a pharaoh. A tigiri baaroo poɔ, a pharaoh maŋ nyɛ bonkɔɔre gyamaa naŋ wuli lɛ boma naŋ maale seŋ.<ref>http://www.thekeep.org/~kunoichi/kunoichi/themestream/min.html</ref>
== '''Sommo yizie''' ==
89mq314skms0xfcxmnzwryf6qq3ksxv
Gyenpren Tigiri
0
7050
61347
2026-06-04T07:07:07Z
Edith Tangkur
310
Create article
61347
wikitext
text/x-wiki
'''Gyenpren Festival''' e la yuoni zaa tigiri ka Kwahu Tafo naa ne o noba maŋ di a Eastern iriygin a Ghana poɔ. Ba maŋ di o la June kyuu poɔ.
== Diibu ==
A tigiri saga, ba maŋ tuuri di la saama ka ba pɔŋ bondirii ane dãã. A noba maŋ su la ba lisiri bonsuuri kyɛ ka namine meŋ maŋ bebe. Ba meŋ maŋ srɛrɛ la kyɛ ŋmeɛrɛ gaŋgaare meŋ.
== Tɔna ==
A tigiri maŋ di la a na wuli yeli kaŋa naŋ daŋ e.
== Sommo yizie ==
776fwbzk5uji87118lxg4xuu1l0h9ew
61348
61347
2026-06-04T07:07:58Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61348
wikitext
text/x-wiki
'''Gyenpren Festival''' e la yuoni zaa tigiri ka Kwahu Tafo naa ne o noba maŋ di a Eastern iriygin a Ghana poɔ. Ba maŋ di o la June kyuu poɔ.<ref>https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php</ref>
== Diibu ==
A tigiri saga, ba maŋ tuuri di la saama ka ba pɔŋ bondirii ane dãã. A noba maŋ su la ba lisiri bonsuuri kyɛ ka namine meŋ maŋ bebe. Ba meŋ maŋ srɛrɛ la kyɛ ŋmeɛrɛ gaŋgaare meŋ.
== Tɔna ==
A tigiri maŋ di la a na wuli yeli kaŋa naŋ daŋ e.
== Sommo yizie ==
0t446cxtcgd8x625kejgcnfezfnjzj3
61349
61348
2026-06-04T07:09:13Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61349
wikitext
text/x-wiki
'''Gyenpren Festival''' e la yuoni zaa tigiri ka Kwahu Tafo naa ne o noba maŋ di a Eastern iriygin a Ghana poɔ. Ba maŋ di o la June kyuu poɔ.<ref>https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php</ref><ref>http://www.findglocal.com/GH/Accra/110243459088279/International-life-in-ghana-,-africa</ref>
== Diibu ==
A tigiri saga, ba maŋ tuuri di la saama ka ba pɔŋ bondirii ane dãã. A noba maŋ su la ba lisiri bonsuuri kyɛ ka namine meŋ maŋ bebe. Ba meŋ maŋ srɛrɛ la kyɛ ŋmeɛrɛ gaŋgaare meŋ.
== Tɔna ==
A tigiri maŋ di la a na wuli yeli kaŋa naŋ daŋ e.
== Sommo yizie ==
teguaxeoh04mf6d5ea3gag4z6ac2gt6
61350
61349
2026-06-04T07:10:06Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61350
wikitext
text/x-wiki
'''Gyenpren Festival''' e la yuoni zaa tigiri ka Kwahu Tafo naa ne o noba maŋ di a Eastern iriygin a Ghana poɔ. Ba maŋ di o la June kyuu poɔ.<ref>https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php</ref><ref>http://www.findglocal.com/GH/Accra/110243459088279/International-life-in-ghana-,-africa</ref><ref>http://ghanareview.com/festivals2.html</ref>
== Diibu ==
A tigiri saga, ba maŋ tuuri di la saama ka ba pɔŋ bondirii ane dãã. A noba maŋ su la ba lisiri bonsuuri kyɛ ka namine meŋ maŋ bebe. Ba meŋ maŋ srɛrɛ la kyɛ ŋmeɛrɛ gaŋgaare meŋ.
== Tɔna ==
A tigiri maŋ di la a na wuli yeli kaŋa naŋ daŋ e.
== Sommo yizie ==
nk2itr3rr6ggygfzpkb48reshyusnq1
61351
61350
2026-06-04T07:10:53Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61351
wikitext
text/x-wiki
'''Gyenpren Festival''' e la yuoni zaa tigiri ka Kwahu Tafo naa ne o noba maŋ di a Eastern iriygin a Ghana poɔ. Ba maŋ di o la June kyuu poɔ.<ref>https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php</ref><ref>http://www.findglocal.com/GH/Accra/110243459088279/International-life-in-ghana-,-africa</ref><ref>http://ghanareview.com/festivals2.html</ref>
== Diibu ==
A tigiri saga, ba maŋ tuuri di la saama ka ba pɔŋ bondirii ane dãã. A noba maŋ su la ba lisiri bonsuuri kyɛ ka namine meŋ maŋ bebe. Ba meŋ maŋ srɛrɛ la kyɛ ŋmeɛrɛ gaŋgaare meŋ.<ref>http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals</ref>
== Tɔna ==
A tigiri maŋ di la a na wuli yeli kaŋa naŋ daŋ e.
== Sommo yizie ==
b6p4u4oxw8m5ir7ejiij7jpaejkawbp
61352
61351
2026-06-04T07:11:43Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61352
wikitext
text/x-wiki
'''Gyenpren Festival''' e la yuoni zaa tigiri ka Kwahu Tafo naa ne o noba maŋ di a Eastern iriygin a Ghana poɔ. Ba maŋ di o la June kyuu poɔ.<ref>https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php</ref><ref>http://www.findglocal.com/GH/Accra/110243459088279/International-life-in-ghana-,-africa</ref><ref>http://ghanareview.com/festivals2.html</ref>
== Diibu ==
A tigiri saga, ba maŋ tuuri di la saama ka ba pɔŋ bondirii ane dãã. A noba maŋ su la ba lisiri bonsuuri kyɛ ka namine meŋ maŋ bebe. Ba meŋ maŋ srɛrɛ la kyɛ ŋmeɛrɛ gaŋgaare meŋ.<ref>http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals</ref><ref>https://touringghana.com/festivals/</ref>
== Tɔna ==
A tigiri maŋ di la a na wuli yeli kaŋa naŋ daŋ e.
== Sommo yizie ==
aum62zlpcuvt5qbrgrtrv7kioc82ehv
61353
61352
2026-06-04T07:12:33Z
Edith Tangkur
310
Add reference
61353
wikitext
text/x-wiki
'''Gyenpren Festival''' e la yuoni zaa tigiri ka Kwahu Tafo naa ne o noba maŋ di a Eastern iriygin a Ghana poɔ. Ba maŋ di o la June kyuu poɔ.<ref>https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php</ref><ref>http://www.findglocal.com/GH/Accra/110243459088279/International-life-in-ghana-,-africa</ref><ref>http://ghanareview.com/festivals2.html</ref>
== Diibu ==
A tigiri saga, ba maŋ tuuri di la saama ka ba pɔŋ bondirii ane dãã. A noba maŋ su la ba lisiri bonsuuri kyɛ ka namine meŋ maŋ bebe. Ba meŋ maŋ srɛrɛ la kyɛ ŋmeɛrɛ gaŋgaare meŋ.<ref>http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals</ref><ref>https://touringghana.com/festivals/</ref>
== Tɔna ==
A tigiri maŋ di la a na wuli yeli kaŋa naŋ daŋ e.<ref>https://www.ghanaconsulatedubai.com/tourism.html</ref>
== Sommo yizie ==
s2l5r4jqvnmjordqlni1zb6jfzuxwj9
Dzimbi Tigiri
0
7051
61354
2026-06-04T08:35:48Z
Anthony Dery
16
Created page with "'''Dzimbi Festival''' e la yuoni zaa tigiri na maŋ taa diibu ko a noba naŋ be a [[Upper East Region|Upper East]] ane [[Upper West Region|Upper West]] regions a [[Ghana]]. Gbɛɛ yaga ba maŋ di o la a June.<ref>{{Cite book |last=Briggs |first=Philip |url=https://books.google.com/books?id=1PyhDwAAQBAJ&q=dzimbi+festival&pg=PA89 |title=Ghana |date=2019-08-05 |publisher=Bradt Travel Guides |isbn=978-1-78477-628-2 |language=en}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals – Slut..."
61354
wikitext
text/x-wiki
'''Dzimbi Festival''' e la yuoni zaa tigiri na maŋ taa diibu ko a noba naŋ be a [[Upper East Region|Upper East]] ane [[Upper West Region|Upper West]] regions a [[Ghana]]. Gbɛɛ yaga ba maŋ di o la a June.<ref>{{Cite book |last=Briggs |first=Philip |url=https://books.google.com/books?id=1PyhDwAAQBAJ&q=dzimbi+festival&pg=PA89 |title=Ghana |date=2019-08-05 |publisher=Bradt Travel Guides |isbn=978-1-78477-628-2 |language=en}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals – Slutchtours|url=http://www.slutchtours.com/?page_id=21|access-date=2020-08-23|language=en-US|archive-date=2021-01-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20210118192700/http://www.slutchtours.com/?page_id=21|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php|access-date=2020-08-23|website=www.easytrackghana.com}}</ref>
== O diibu ==
A tigiri ŋa poɔ, saama maŋ baŋ poŋɛɛ seɛmaa ane daã. A tendeme maŋ yɛre la ba lesiri bonsuuri a laŋ zenne a teŋɛ naa kpaaroŋ poɔ. Ba meŋ maŋ taa la seɛre ane boŋŋmeɛre ŋmeɛbo.<ref>{{Cite web|title=Major Festivals|url=http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaembassyiran.com}}</ref>
== Tɔnɔ ==
A tigiri ŋa diibu ananso la ka ba leɛ teɛre a yelkori na naŋ da e pare yuomo mine.<ref>{{Cite web|title=The Consulate General Of The Republic of GHANA in The United Arab Emirates (Dubai)|url=https://www.ghanaconsulatedubai.com/tourism.html|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaconsulatedubai.com}}</ref>
== Sommo Yizie ==
<references />
25hiwqdd1b5yo6noruuuszik01kyoug
61355
61354
2026-06-04T08:36:36Z
Anthony Dery
16
61355
wikitext
text/x-wiki
'''Dzimbi Festival''' e la yuoni zaa tigiri na maŋ taa diibu ko a noba naŋ be a [[Upper East Region|Upper East]] ane [[Upper West Region|Upper West]] regions a [[Ghana]]. Gbɛɛ yaga ba maŋ di o la a June.<ref>{{Cite book |last=Briggs |first=Philip |url=https://books.google.com/books?id=1PyhDwAAQBAJ&q=dzimbi+festival&pg=PA89 |title=Ghana |date=2019-08-05 |publisher=Bradt Travel Guides |isbn=978-1-78477-628-2 |language=en}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals – Slutchtours|url=http://www.slutchtours.com/?page_id=21|access-date=2020-08-23|language=en-US|archive-date=2021-01-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20210118192700/http://www.slutchtours.com/?page_id=21|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php|access-date=2020-08-23|website=www.easytrackghana.com}}</ref>
== O diibu ==
A tigiri ŋa poɔ, saama maŋ baŋ poŋɛɛ seɛmaa ane daã. A tendeme maŋ yɛre la ba lesiri bonsuuri a laŋ zenne a teŋɛ naa kpaaroŋ poɔ. Ba meŋ maŋ taa la seɛre ane boŋŋmeɛre ŋmeɛbo.<ref>{{Cite web|title=Major Festivals|url=http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaembassyiran.com}}</ref>
== Tɔnɔ ==
A tigiri ŋa diibu ananso la ka ba leɛ teɛre a yelkori na naŋ da e pare yuomo mine.<ref>{{Cite web|title=The Consulate General Of The Republic of GHANA in The United Arab Emirates (Dubai)|url=https://www.ghanaconsulatedubai.com/tourism.html|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaconsulatedubai.com}}</ref>
== Sommo Yizie ==
<references />
[[Gbuli:Culture connect 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
84hkv9yi51m38ed3jpc6w4yzbz4cyc6
61356
61355
2026-06-04T08:37:18Z
Anthony Dery
16
61356
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q98593897}}
'''Dzimbi Festival''' e la yuoni zaa tigiri na maŋ taa diibu ko a noba naŋ be a [[Upper East Region|Upper East]] ane [[Upper West Region|Upper West]] regions a [[Ghana]]. Gbɛɛ yaga ba maŋ di o la a June.<ref>{{Cite book |last=Briggs |first=Philip |url=https://books.google.com/books?id=1PyhDwAAQBAJ&q=dzimbi+festival&pg=PA89 |title=Ghana |date=2019-08-05 |publisher=Bradt Travel Guides |isbn=978-1-78477-628-2 |language=en}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals – Slutchtours|url=http://www.slutchtours.com/?page_id=21|access-date=2020-08-23|language=en-US|archive-date=2021-01-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20210118192700/http://www.slutchtours.com/?page_id=21|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php|access-date=2020-08-23|website=www.easytrackghana.com}}</ref>
== O diibu ==
A tigiri ŋa poɔ, saama maŋ baŋ poŋɛɛ seɛmaa ane daã. A tendeme maŋ yɛre la ba lesiri bonsuuri a laŋ zenne a teŋɛ naa kpaaroŋ poɔ. Ba meŋ maŋ taa la seɛre ane boŋŋmeɛre ŋmeɛbo.<ref>{{Cite web|title=Major Festivals|url=http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaembassyiran.com}}</ref>
== Tɔnɔ ==
A tigiri ŋa diibu ananso la ka ba leɛ teɛre a yelkori na naŋ da e pare yuomo mine.<ref>{{Cite web|title=The Consulate General Of The Republic of GHANA in The United Arab Emirates (Dubai)|url=https://www.ghanaconsulatedubai.com/tourism.html|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaconsulatedubai.com}}</ref>
== Sommo Yizie ==
<references />
[[Gbuli:Culture connect 2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Tigiri]]
55kedtqb4nocr8597utu7vicv64l2k4
Boaram Tigiri
0
7052
61357
2026-06-04T08:47:38Z
Anthony Dery
16
Created page with "'''Boaram Tigiri''' e la yuoni zaa tigiri noba naŋ be [[Tallensi|Talensis]] a Bongo Traditional Area na maŋ di a [[Upper East Region]] a [[Ghana]]. Ba maŋ di o la a October ane November.<ref>{{Cite web|title=Festival {{!}} The Embassy of the Republic of Ghana, Berlin, Germany|url=https://ghanaemberlin.de/travel-tourism/festival/|access-date=2020-08-21|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cult..."
61357
wikitext
text/x-wiki
'''Boaram Tigiri''' e la yuoni zaa tigiri noba naŋ be [[Tallensi|Talensis]] a Bongo Traditional Area na maŋ di a [[Upper East Region]] a [[Ghana]]. Ba maŋ di o la a October ane November.<ref>{{Cite web|title=Festival {{!}} The Embassy of the Republic of Ghana, Berlin, Germany|url=https://ghanaemberlin.de/travel-tourism/festival/|access-date=2020-08-21|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php|access-date=2020-08-21|website=www.easytrackghana.com}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals|url=http://www.gattagh.com/events.html|access-date=2020-08-21|website=www.gattagh.com}}</ref>
== O Diibu ==
A tigiri ŋa poɔ, ba maŋ ko la donne ko a ŋmene.<ref>{{Cite web|title=The Republic of Ghana Embassy Berlin Germany|url=http://h2829516.stratoserver.net/tourism/index.html|access-date=2020-08-21|website=h2829516.stratoserver.net}}</ref><ref>{{Cite web|last=Boateng|first=Kwabena|date=2015-09-12|title=List of festivals in Ghana|url=http://ghanaculturepolitics.com/list-of-festivals-in-ghana/|access-date=2020-08-21|website=GhanaCulturePolitics|language=en-US}}</ref>
== Tɔnɔ ==
A tigiri ŋa diibu ananso la ka ba puori a ŋmemɛ bareka puoraa ba naŋ de boŋkoɔre baare ane puoraa meŋ la ko a ŋmene o naŋ de emmaaroŋ ko ba a ba koɔbo wagere poɔ.<ref>{{Cite web|last=Adjorlolo|first=Ruth Abla|date=November 21, 2018|title=Chiefs and People of Baare celebrate Boaram Festival|url=https://www.gbcghanaonline.com/entertainment/boaram-festival-of-the-people-of-baare-celebrated-in-talensi-district/2018/|archive-url=|archive-date=|access-date=|website=GBC Ghana Online}}</ref><ref>{{Cite web|title=Boaram Festival – FIANDAD GHANA LIMITED|url=https://www.fiandadghanalimited.com/boaram-festival/|access-date=2020-08-21|language=en-US|archive-date=2021-08-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20210809111226/https://www.fiandadghanalimited.com/boaram-festival/|url-status=dead}}</ref>
== Sommo Yizie ==
<references />
72rv9gkkx49xxm560afabusxz36tq15
61358
61357
2026-06-04T08:48:28Z
Anthony Dery
16
61358
wikitext
text/x-wiki
'''Boaram Tigiri''' e la yuoni zaa tigiri noba naŋ be [[Tallensi|Talensis]] a Bongo Traditional Area na maŋ di a [[Upper East Region]] a [[Ghana]]. Ba maŋ di o la a October ane November.<ref>{{Cite web|title=Festival {{!}} The Embassy of the Republic of Ghana, Berlin, Germany|url=https://ghanaemberlin.de/travel-tourism/festival/|access-date=2020-08-21|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php|access-date=2020-08-21|website=www.easytrackghana.com}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals|url=http://www.gattagh.com/events.html|access-date=2020-08-21|website=www.gattagh.com}}</ref>
== O Diibu ==
A tigiri ŋa poɔ, ba maŋ ko la donne ko a ŋmene.<ref>{{Cite web|title=The Republic of Ghana Embassy Berlin Germany|url=http://h2829516.stratoserver.net/tourism/index.html|access-date=2020-08-21|website=h2829516.stratoserver.net}}</ref><ref>{{Cite web|last=Boateng|first=Kwabena|date=2015-09-12|title=List of festivals in Ghana|url=http://ghanaculturepolitics.com/list-of-festivals-in-ghana/|access-date=2020-08-21|website=GhanaCulturePolitics|language=en-US}}</ref>
== Tɔnɔ ==
A tigiri ŋa diibu ananso la ka ba puori a ŋmemɛ bareka puoraa ba naŋ de boŋkoɔre baare ane puoraa meŋ la ko a ŋmene o naŋ de emmaaroŋ ko ba a ba koɔbo wagere poɔ.<ref>{{Cite web|last=Adjorlolo|first=Ruth Abla|date=November 21, 2018|title=Chiefs and People of Baare celebrate Boaram Festival|url=https://www.gbcghanaonline.com/entertainment/boaram-festival-of-the-people-of-baare-celebrated-in-talensi-district/2018/|archive-url=|archive-date=|access-date=|website=GBC Ghana Online}}</ref><ref>{{Cite web|title=Boaram Festival – FIANDAD GHANA LIMITED|url=https://www.fiandadghanalimited.com/boaram-festival/|access-date=2020-08-21|language=en-US|archive-date=2021-08-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20210809111226/https://www.fiandadghanalimited.com/boaram-festival/|url-status=dead}}</ref>
== Sommo Yizie ==
<references />
[[Gbuli:Culture Connect]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Afirika]]
nln32ak7j6j52xj17pjazh311ikovda
61359
61358
2026-06-04T08:51:10Z
Anthony Dery
16
61359
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q98537057}}
'''Boaram Tigiri''' e la yuoni zaa tigiri noba naŋ be [[Tallensi|Talensis]] a Bongo Traditional Area na maŋ di a [[Upper East Region]] a [[Ghana]]. Ba maŋ di o la a October ane November.<ref>{{Cite web|title=Festival {{!}} The Embassy of the Republic of Ghana, Berlin, Germany|url=https://ghanaemberlin.de/travel-tourism/festival/|access-date=2020-08-21|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php|access-date=2020-08-21|website=www.easytrackghana.com}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals|url=http://www.gattagh.com/events.html|access-date=2020-08-21|website=www.gattagh.com}}</ref>
== O Diibu ==
A tigiri ŋa poɔ, ba maŋ ko la donne ko a ŋmene.<ref>{{Cite web|title=The Republic of Ghana Embassy Berlin Germany|url=http://h2829516.stratoserver.net/tourism/index.html|access-date=2020-08-21|website=h2829516.stratoserver.net}}</ref><ref>{{Cite web|last=Boateng|first=Kwabena|date=2015-09-12|title=List of festivals in Ghana|url=http://ghanaculturepolitics.com/list-of-festivals-in-ghana/|access-date=2020-08-21|website=GhanaCulturePolitics|language=en-US}}</ref>
== Tɔnɔ ==
A tigiri ŋa diibu ananso la ka ba puori a ŋmemɛ bareka puoraa ba naŋ de boŋkoɔre baare ane puoraa meŋ la ko a ŋmene o naŋ de emmaaroŋ ko ba a ba koɔbo wagere poɔ.<ref>{{Cite web|last=Adjorlolo|first=Ruth Abla|date=November 21, 2018|title=Chiefs and People of Baare celebrate Boaram Festival|url=https://www.gbcghanaonline.com/entertainment/boaram-festival-of-the-people-of-baare-celebrated-in-talensi-district/2018/|archive-url=|archive-date=|access-date=|website=GBC Ghana Online}}</ref><ref>{{Cite web|title=Boaram Festival – FIANDAD GHANA LIMITED|url=https://www.fiandadghanalimited.com/boaram-festival/|access-date=2020-08-21|language=en-US|archive-date=2021-08-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20210809111226/https://www.fiandadghanalimited.com/boaram-festival/|url-status=dead}}</ref>
== Sommo Yizie ==
<references />
[[Gbuli:Culture Connect]]
[[Gbuli:Tigiri]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Afirika]]
bvz77swdgp48xcjm99kf88ixckm0o5n
Bob-Ngo Tigiri
0
7053
61360
2026-06-04T09:04:39Z
Anthony Dery
16
Created page with "'''Bob-ngo Tigiri''' e la yuoni zaa tigiri naŋ taa diibu ko a noba naŋ be a Jirapa Traditional Area a [[Upper West Region]] a [[Ghana]]. Ba maŋ di o la a April.<ref>{{Cite web|title=Bob-ngo Festival|url=https://www.blastours.com/west-africa-travel-destinations/regions-of-ghana/ghana-festivals/69-bob-ngo-festival|access-date=2020-08-27|website=www.blastours.com|archive-date=2018-05-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20180520123748/http://www.blastours.com/west-..."
61360
wikitext
text/x-wiki
'''Bob-ngo Tigiri''' e la yuoni zaa tigiri naŋ taa diibu ko a noba naŋ be a Jirapa Traditional Area a [[Upper West Region]] a [[Ghana]]. Ba maŋ di o la a April.<ref>{{Cite web|title=Bob-ngo Festival|url=https://www.blastours.com/west-africa-travel-destinations/regions-of-ghana/ghana-festivals/69-bob-ngo-festival|access-date=2020-08-27|website=www.blastours.com|archive-date=2018-05-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20180520123748/http://www.blastours.com/west-africa-travel-destinations/regions-of-ghana/ghana-festivals/69-bob-ngo-festival|url-status=dead}}</ref>
== O Diibu ==
A tigiri poɔ, saama maŋ baŋ poŋɛɛ bondirii ane dãã. A tendeme meŋ maŋ yɛre la bonsuuri a taa lansemmo neŋ a ba Naa. Ba meŋ maŋ taa la seɛre ane boŋŋmeɛre ŋmeɛbo.<ref>{{Cite web|title=Major Festivals|url=http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaembassyiran.com}}</ref>
== Tɔnɔ ==
A tigiri diibu ananso la ka ba leɛ teɛre yelkori mine naŋ e pare.<ref>{{Cite web|title=The Consulate General Of The Republic of GHANA in The United Arab Emirates (Dubai)|url=https://www.ghanaconsulatedubai.com/tourism.html|access-date=2020-08-21|website=www.ghanaconsulatedubai.com}}</ref> O diibu ananso la ka ba zɛge a kyiiruu naŋ be a Dawadawa naŋ da e bondiraa ko a gbaŋgbaare aneŋ a gbaŋgbaa kaareba a saŋa na. Peɛroo wuli ka, ka ba naŋ ba di a tigiri ŋa, a ba seŋ ka neɛ gaa ɔŋ doɔre.<ref>{{Cite web|title=Ghana Festivals – Blastours|url=https://blastoursghana.com/ghana-festivals/|access-date=2020-08-27|language=en-GB}}{{Dead link|date=June 2021|bot=InternetArchiveBot|fix-attempted=yes}}</ref>
== Sommo Yizie ==
<references />
qrt2ozq0dmfpc7vpuoh6snfn6zbp2y8