Wikipiideɛ dgawiki https://dga.wikipedia.org/wiki/A_Gamp%C9%9Bl%C9%9B_zu MediaWiki 1.47.0-wmf.5 first-letter Duoro bimbu zie Be o yoŋ Yeli Toma daana Toma daana yeli Wikipedia Wikipedia yeli Duoro kɔre Duoro kɔre yeli MediaWiki MediaWiki yeli Tɛmpileti Tɛmpileti yeli Sombo Sombo yeli Gbuli Gbuli yeli TimedText TimedText talk Module Module talk Event Event talk Toma daana yeli:Ziv 3 6628 61452 58205 2026-06-07T11:03:12Z Ziv 990 /* Hello dear visitor */ corr 61452 wikitext text/x-wiki == Hello dear visitor == [[Image:Anna Purni.jpg|left|240px]] <div style="text-align: center">''Welcome!''</div> <div style="text-align: center">''Feel free to leave me a message here,<br />but you will get a quicker response if you visit my [[:de:Benutzer Diskussion:Ziv|German Wikipedia]] or [[:Commons:User talk:Ziv|Commons Wikimedia]] user talk page.<br />Preferably in English, and I will be happy to answer your questions.'' ''Have a nice day! Best regards,''</div> <div style="text-align: center">[[Toma daana:Ziv|Ziv]] ([[Toma daana yeli:Ziv|yeli]]) 11:28, 25 Disembare 2025 (GMT)</div> p06jlszimuabo6uw61zana6xqm7j25x Supa Modo 0 6959 61439 60901 2026-06-06T17:28:21Z Vision L1 19 61439 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q48671647}} '''''Supa Modo''''' e la a 2018 tendaa zaa deɛne sinii naŋ taa daaraatin yi Likarion Wainaina.<ref>{{Cite news|url=https://variety.com/2017/film/news/discop-africa-rushlake-supa-modo-tom-tykwer-kenya-one-fine-day-films-1202599651/|title=Discop Africa: Rushlake Media Acquires 'Supa Modo' From Tom Tykwer's One Fine Day Films|last=Vourlias|first=Christopher|date=2017-10-26|work=Variety|access-date=2018-01-30|language=en-US}}</ref> O premiered dɛndɛŋ soba da nyɛɛ eebo a 68th Berlin International Film Festival.<ref>{{Cite web|url=https://www.berlinale.de/en/presse/pressemitteilungen/alle/Alle-Detail_39636.html|title={{!}} Berlinale {{!}} Press {{!}} Press Releases {{!}} All Press Releases - Generation 2018: On true fairy tales and magical realities|website=www.berlinale.de|access-date=2018-01-30}}</ref> Ba da iruuŋ k'o da e a Kenyan kpeɛbo a Best Foreign Language Film a 91st Academy Awards, kyɛ o da ba sereŋ nyɛ iribu.<ref name="Kenya">{{cite web|url=https://www.kenyans.co.ke/news/33539-supa-modo-kenyas-submission-oscars-rafiki-loses-out|title=Supa Modo is Kenya's Submission to Oscars, Rafiki Loses Out|last=Musyoka|first=Michael|work=Kenyans.co.ke|date=28 September 2018|access-date=28 September 2018}}</ref><ref>{{cite web|url=https://variety.com/2018/film/news/supa-modo-kenya-berlinale-crowd-pleaser-oscar-hopeful-1202961174/|title=Kenya Picks Berlinale Crowd-Pleaser 'Supa Modo' as Its Oscar Hopeful|work=[[Variety (magazine)|Variety]]|first=Christopher|last=Vourlias|date=28 September 2018|access-date=28 September 2018}}</ref> == Plot == Jo e la pɔgebil baapaala naŋ kpeɛrɛ Kenya. O teɛroŋ da la k'o leɛ super-hero nandaare mine, kyɛ a da ba sereŋ nyɛ eebo yi a o baaloŋ leebu zuiŋ. A koraa deme zaa naŋ moɔ la nimiri a naŋ erɛ yele mine naŋ na vɛŋ k'o teɛroŋ ŋa sereŋ toŋ toma. == Background == ''Supa Modo'' da taa la maaloo yi Fine Day Films workshop-project, naŋ tere African sinii maaleba vuo ka ba zanne yi ba karemamine zie kyɛ maale ba yelyaga kyaare a international audience.<ref>{{Cite news|url=https://www.nation.co.ke/lifestyle/weekend/First-time-producers-on-set-to-shoot-Super-Modo-film/1220-4071098-e8ximm/index.html|title=First-time producers on set to shoot 'Super Modo' film|work=Daily Nation|access-date=2018-01-30|language=en-UK}}</ref> A kpaaroŋ da taa la maaloo yi Tom Tykwer ane Marie Steinmann. Sinii mine meŋ naŋ yi workshop teseŋ ''Kati Kati'', ''Nairobi Half Life'', ''Something Necessary'' ane ''Soul Boy''.<ref>{{Cite web|url=https://www.onefinedayfilms.com/movies|title=onefinedayfilms|website=onefinedayfilms|language=de|access-date=2018-01-30}}</ref> == Cast == * Stycie Waweru as Jo * Akinyi Marianne as Kathryn * Nyawara Ndambia as Mwix * Johnson Gitau Chege as Mike * Humphrey Maina as Pato * Joseph Omari as Chairman * Rita Njenga as Nyanya * Dinah Githinji as Anne * Nellex Nderitu as Titus * Edna Daisy Nguka as Josephine * Peris Wambui as Caro * Mercy Kariuki as Soni * [[Cindy Kahuha]] as Halima * Nick Mwathi as Villager 1 * Muriithi Mwangi as Villager 2 * Martin Nyakabete as Villager 3 * Joseph Wairimu as Rico * Isaya Evans as Hospital Orderly * Manuel Sierbert as Doctor * Michael Bahati as Njuguna * Meshack Omondi as Brayo * Elsie Wairimy as Charlo * John Gathinya as Ozil * Francis Githinji as Toni * Jubilant Elijah as Kush * Euphine Akoth Odhiambo as Football player * Mary Njeri Mwangi as Football player * Benedict Musau as Football player * Yu Long Hu as [[Chinese martial arts|Kung fu]] fighter * Biqun Su as Kung fu fighter * Likarion Wainaina as Thief in a motorcycle == Release == A sinii taa la omeŋɛ world premiere a 68th Berlin International Film Festival naŋ be a kategɔɔre "Generations".<ref>{{Cite web|date=2018-02-23|title=Tom Tykwer presents superhero film from Kenya "Supa Modo"|url=https://akademie.dw.com/en/tom-tykwer-presents-superhero-film-from-kenya-supa-modo/a-42712735|access-date=2026-03-05|website=Deutsche Welle|language=en}}</ref> == Kyɔɔtaɛ ane Iribu == {| class="wikitable" |+ !Year !Ceremony !Category !Nominee !Result !Ref. |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |Berlin International Film Festival |Generation Kplus - Best Film | rowspan="12" |''Supa Modo''|{{Nominated}} | |- |Generation Kplus - Best Feature Film|{{Won}} | |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |Edinburgh International Film Festival |Best International Feature Film|{{Nominated}} | |- |Best International Feature Film - Special Mention|{{Won}} | |- |2018 |Carrousel International du Film |Best Feature|{{Won}} | |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |Emden International Film Festival |Best Film - SCORE Bernhard Wicki Award|{{Won}} | |- |AOK Film Award|{{Won}} | |- |2018 |Hamburg Film Festival |Micheal Award|{{Won}} | |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |Molodist Kyiv International Film Festival |Teen Screen Competition - Special Jury Diploma|{{Won}} | |- |Teen Screen Competition - Scythian Deer|{{Nominated}} | |- |2019 |Palm Springs International Film Festival |Best Foreign Language Film|{{Nominated}} | |- |2019 |Portland International Film Festival |Best of Films for Families|{{Won}} | |- | rowspan="3" |2018 | rowspan="3" |Seattle International Film Festival |New Directors Competition |[[Likarion Wainaina]]|{{Nominated}} | |- |Best Film - Golden Space Needle Award | rowspan="11" |''Supa Modo''|{{Nominated}} | |- |Best Film - Films4Families Youth Jury Award|{{Nominated}} | |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |Zlín International Film Festival for Children and Youth |Best feature Film for Children|{{Won}} | |- |Ecumenical Jury Award|{{Won}} | |- |2018 |Cinekid |Youth Jury Award|{{Won}} | |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |Ale Kino! - International Young Audience Film Festival |Young People's Jury Award|{{Won}} | |- |Arthouse Cinemas Network Award|{{Won}} | |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |[[Zanzibar International Film Festival]] |Best Feature Film|{{Won}} | |- |Best Film from East Africa|{{Won}} | |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |Carthage Film Festival |Narrative Feature Film|{{Nominated}} | |- |Best Screenplay|{{Won}} | |- |2018 |Kristiansand International Children's Film Festival |EFCA Award |Likarion Wainaina|{{Won}} | |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |Durban International Film Festival |Artistic Bravery Prize | rowspan="8" |''Supa Modo''|{{Won}} | |- |Best Film - International Competition|{{Nominated}} | |- |2018 |Minneapolis St. Paul international Film Festival |Youth Jury Award|{{Won}} | |- |2018 |Black Film Festival Montreal |Best Narrative Feature|{{Won}} | |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |Minsk International Film Festival “Listapad” |Best Film|{{Won}} | |- |Best Film for Children and Youth|{{Won}} | |- |2018 |Africa Magic Viewers Choice Awards |Best indigenous language Movie/Tv series in [[Swahili language|Swahili]]|{{Won}} | |- | rowspan="3" |2018 | rowspan="4" |Olympia International Film Festival for Children and Young People |Best Feature Film|{{Won}} | |- |Best Feature Film Screenplay |Mugambi Nthiga|{{Won}} | |- |Hellenic Parliament Award | rowspan="9" |''Supa Modo''|{{Won}} | |- |2019 |ECFA Award|{{Won}} | |- |2019 |Cinema Public Festival Cine Junior |Young Jury's Prize|{{Won}} | |- | rowspan="2" |2019 | rowspan="2" |Cinema Public Festival Cine Junior |Grain à Démoudre Award|{{Won}} | |- |CICAE Award|{{Won}} | |- |2018 |Jozi Film Festival |Audience Choice Award|{{Won}} | |- |2018 |Cinetopia Film Festival |Foreign Narrative - Audience Award|{{Won}} | |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |International Film Festival for Children and Young Audience SCHLiNGEL |Best National Feature Film - DEFA Foundation Award|{{Won}} | |- |Best national feature Film - Children's and Youth Film Award of the Goethe-Instut|{{Won}} | |- |2018 |Dytiatko International Children TV Festival |Best Director | rowspan="2" |Likarion Wainaina|{{Won}} | |- |2018 |Cape Town International Film Market and Festival |Best New Director|{{Won}} | |- | rowspan="9" |2018 | rowspan="9" |Kalasha International Film and TV Awards |Best Production Designer |Neha Manoj Shah|{{Won}} | |- |Best Lead Actor Film |Johnson Gitau Chege|{{Won}} | |- |Best Supporting Actress Film |Marrianne Nungo|{{Won}} | |- |Best Screenplay |Mugambi Nthiga|{{Won}} | |- |Best Picture |Ginger Wilson|{{Nominated}} | |- |Best Director |Likarion Wainaina|{{Nominated}} | |- |Best Lead Actress Film |Stycie Waweru|{{Nominated}} | |- |Best Cinematography |Enos Olik|{{Nominated}} | |- |Best Local Language Film |Ginger Wilson|{{Nominated}} | |- |2018 |Kino W Trampkach (Cinema in Sneakers Film Festival for Children and Youth) |Best Children's Film - Special Mention Jury | rowspan="4" |''Supa Modo''|{{Won}} | |- | rowspan="3" |2019 | rowspan="3" |Children's Film Festival Seattle |Audience Award|{{Won}} | |- |Fantastic Foxes Jury Prize|{{Won}} | |- |Iron Giants Jury Prize|{{Won}} | |} == Meŋ kaa kyɛ == * List of Afrofuturist films * List of submissions to the 91st Academy Awards for Best Foreign Language Film * List of Kenyan submissions for the Academy Award for Best Foreign Language Film == Sommo Yizie == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] * {{Cite web|last=Miami|first=Silas|date=10 June 2020|title=#KEDeserveBetter|url=https://twitter.com/SilasMiami/status/1270579955408257025|access-date=19 June 2020|website=Twitter}} * {{Cite news|last=Media|first=The Standard|title=Inside murky waters of the Kenyan Film Industry|work=The Standard Entertainment|url=https://www.standardmedia.co.ke/entertainment/features/2001375675/inside-murky-waters-of-the-kenyan-film-industry|access-date=19 July 2020}} == Ziiri mine sommo == * {{IMDb title|7772412|Supa Modo}} dn13cxltryvdyc6eoa4l4ztknm0z1xx Rafiki 0 6960 61438 60903 2026-06-06T17:27:37Z Vision L1 19 61438 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q52272990}} Rafiki e la a 2018 Kenyan deɛne sinii naŋ taa daaraatin yi Wanuri Kahiu.<ref>{{cite web|url=https://www.festival-cannes.com/en/festival/films/rafiki|title=Rafiki|work=Cannes|access-date=6 May 2018|archive-date=4 November 2023|archive-url=https://web.archive.org/web/20231104215352/https://www.festival-cannes.com/en/festival/films/rafiki|url-status=live}}</ref> ''Rafiki'' la a selloo kyaare a romance naŋ da be pɔgeba bayi sɔgaŋ, Kena ane Ziki, da taa la yiriŋ ane pɔletese tagetaa kyaare a LGBTQ rights a Kenya. A sinii da taa la a international premiere a ''Un Certain Regard'' section a 2018 Cannes Film Festival;<ref name="select">{{cite web|url=http://www.festival-cannes.com/en/infos-communiques/communique/articles/the-2018-official-selection|title=The 2018 Official Selection|work=Cannes|date=12 April 2018|access-date=12 April 2018|archive-date=24 September 2023|archive-url=https://web.archive.org/web/20230924132237/https://www.festival-cannes.com/en/infos-communiques/communique/articles/the-2018-official-selection|url-status=live}}</ref><ref name="Variety">{{cite web|url=https://variety.com/2018/film/news/cannes-lineup-includes-new-films-from-spike-lee-jean-luc-godard-1202751300/|title=Cannes Lineup Includes New Films From Spike Lee, Jean-Luc Godard|work=Variety|date=12 April 2018|access-date=12 April 2018|archive-date=26 May 2023|archive-url=https://web.archive.org/web/20230526052859/https://variety.com/2018/film/news/cannes-lineup-includes-new-films-from-spike-lee-jean-luc-godard-1202751300/|url-status=live}}</ref> Ona da la a Kenyan sinii naŋ da taa peɛroo a tigiri poɔŋ.<ref name=":0">{{Cite web|url=https://www.festival-cannes.com/en/festival/actualites/articles/rafiki-as-seen-by-wanuri-kahiu|title=Rafiki as seen by Wanuri Kahiu|last=Khaldi|first=Tarik|date=9 May 2018|website=Festival de Cannes 2019|language=en|access-date=23 March 2019|archive-date=12 February 2024|archive-url=https://web.archive.org/web/20240212180916/https://www.festival-cannes.com/en/festival/actualites/articles/rafiki-as-seen-by-wanuri-kahiu|url-status=live}}</ref> == Kyɔɔtaɛ ane a iribu == {| class="wikitable sortable" |+ !Year !Awarding Organisation !Category !Result !Reference |- |2018 |[[American Film Institute|American Film Institute (AFI) Festival]] |Audience Award: New Auteurs |{{Nominated}} |<ref>{{Cite web|date=2018-10-04|title=AFI Fest Unveils New Auteurs, American Independents Lineups|url=https://www.shootonline.com/article/afi-fest-unveils-new-auteurs-american-independents-lineups/|access-date=2024-11-22|website=SHOOTonline|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Guzmac|first=Rub|date=2024-11-22|title=Announcing AFI FEST 2018 New Auteurs and American Independents Lineups|url=https://www.afi.com/news/announcing-afi-fest-2018-new-auteurs-and-american-independents-lineups/|access-date=2024-11-22|website=American Film Institute|language=en}}</ref> |- |2018 |[[Bratislava International Film Festival]] |Viewers' Choice Award|{{Won}} | |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |[[Cannes Film Festival]] |Queer Palm|{{Nominated}} | rowspan="2" |<ref>{{Cite web|date=2018-04-16|title=Cannes Film Festival Nomination For This LGBT Love Story Makes History.|url=https://thefashionplatemag.com/2018/04/16/an-lgbt-cannes-film-festival-nomination-makes-history/|access-date=2024-11-22|website=The Fashion Plate Magazine|language=en}}</ref><ref name=":8">{{Cite web|last=madimetja|date=2020-06-12|title=Watch "Rafiki" on Showmax In Celebration of Pride Month|url=https://sacreative.co.za/watch-rafiki-on-showmax-in-celebration-of-pride-month/|access-date=2024-11-22|website=SA Creatives|language=en-ZA}}</ref><ref>{{Cite web|last=Erbland|first=Kate|date=2018-04-12|title=Cannes 2018: Wanuri Kahiu's Lesbian Love Story 'Rafiki' Is First Kenyan Feature Film to Ever Screen at Festival|url=https://www.indiewire.com/features/general/cannes-2018-wanuri-kahiu-rafiki-kenyan-film-1201951951/|access-date=2024-11-22|website=IndieWire|language=en-US}}</ref> |- |Un Certain Regard|{{Nominated}} |- | rowspan="3" |2018 | rowspan="3" |[[Carthage Film Festival]] |Tanit d'Or: Narrative Feature Film |{{Nominated}} | rowspan="3" |<ref name=":8" /> |- |Best Actress in a Leading Role: [[Samantha Mugatsia]]|{{Won}} |- |Best Music: Narrative Feature Film|{{Won}} |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |[[Chicago International Film Festival]] |Silver Q- Hugo|{{Won}} | rowspan="2" |<ref>{{Cite web|last=Martin|first=Kasey|date=2018-10-20|title=Awards Announced for 54th Chicago International Film Festival|url=https://www.chicagofilmfestival.com/awards-announced-for-54th-chicago-international-film-festival/|access-date=2024-11-22|website=Cinema Chicago|language=en-US}}</ref><ref name=":7">{{Cite web|last=Kelleher|first=Patrick|date=2018-10-28|title=Lesbian film Rafiki wins three awards at US festivals, despite ban in Kenya|url=https://www.thepinknews.com/2018/10/28/rafiki-kenya-film-awards/|access-date=2024-11-21|website=PinkNews|language=en-US}}</ref> |- |Gold Q- Hugo|{{Nominated}} |- |2018 |[[Durban International Film Festival]] |Best Film: International Competition|{{Nominated}} |{{citation needed|date=November 2024}} |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |[[LesGaiCineMad]], Madrid International LGBT Film Festival |Jury Prize: Best Acting- [[Samantha Mugatsia]] |{{Won}} | rowspan="2" |<ref name=":10">{{Cite web|title=Rafiki|url=https://providencechildrensfilmfestival.org/films/rafiki/|access-date=2024-11-22|website=Providence Children's Film Festival|language=en}}</ref> |- |Audience Award: Best Feature Film |{{Won}} |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |LUCAS - [[International Film Festival for Children and Youth|International Festival of Films for Children and Young]] |Youngsters Award: Section 16+ |{{Won}} | rowspan="2" |<ref>{{Cite web|date=2018-10-03|title=Rafiki wins Bridging The Borders Award at Germany's Lucas Film Festival - Cinema Without Borders|url=https://cinemawithoutborders.com/rafiki-wins-goe-bridging-the-borders-award-at-lucas-film-festival/|access-date=2024-11-22|language=en}}</ref><ref name=":10" /> |- |Bridging The Borders Award|{{Won}} |- |2018 |[[Merlinka Festival]] |Jury Prize: Best Feature Film |{{Nominated}} | |- |2018 |NewFest: [[New York Lesbian, Gay, Bisexual, & Transgender Film Festival|New York's LGBT Film Festival]] |Audience Award: Narrative Feature |{{Won}} |<ref name=":10" /> |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |[[Oslo Films from the South Festival]] |Audience Award|{{Nominated}} | rowspan="2" | |- |New Voices Award|{{Nominated}} |- |2018 |[[São Paulo International Film Festival]] |New Directors Competition: Best Film |{{Nominated}} | |- | rowspan="2" |2018 | rowspan="2" |[[Seattle Queer Film Festival]] |Audience Award: Favorite Narrative Feature |{{Won}} | rowspan="2" |<ref name=":7" /><ref name=":10" /> |- |Jury Award: Best Feature Film |{{Won}} |- |2018 |[[Sydney Film Festival]] |Audience Award: Best Narrative Feature |{{Nominated|Third Place}} | |- |2018 |[[Valladolid International Film Festival]] |Meeting Point: Best Feature Film |{{Nominated}} | |- |2019 |[[Black Reel Awards]] |Outstanding World Cinema Motion Picture|{{Nominated}} |<ref>{{Cite web|title=Black Reel Awards - Past Nominees & Winners by Category|url=https://www.blackreelawards.com/past-nominees-winners-by-category|access-date=2024-11-22|website=Black Reel Awards|language=en-US}}</ref> |- |2019 |[[Dublin International Film Festival]] |Young Programmers Choice Award|{{Won}} |<ref>{{Cite web|title=Virgin Media Dublin International Film Festival 2019 Award Winners Announced|url=https://www.screenireland.ie/news/virgin-media-dublin-international-film-festival-2019-award-winners-announce|access-date=2024-11-22|website=Screen Ireland|language=en}}</ref><ref>{{Cite web|title=Leading Female Filmmaking Talent At The Virgin Media Dublin International Film Festival 2019|url=https://www.virginmedia.ie/about-us/press/2019/leading-female-filmmaking-talent-at-the-virgin-media-dublin-international-film-festival/|access-date=2024-11-22|website=www.virginmedia.ie}}</ref><ref>{{Cite web|last=Barry|first=Aoife|date=2019-01-23|title=Here's what's in store for this year's Dublin International Film Festival|url=https://www.thejournal.ie/dublin-international-film-festival-launch-programme-4454961-Jan2019/|access-date=2024-11-22|website=TheJournal.ie|language=en}}</ref> |- |2019 |[[Panafrican Film and Television Festival of Ouagadougou|Pan African Film and Television Festival of Ouagadougou]] |Best Actress- [[Samantha Mugatsia]]|{{Won}} |<ref>{{Cite web|title=Kenya's Samantha Mugatsia Snags 'Best Actress' Award for Her Lead Role in 'RAFIKI' at FESPACO 2019 - Okayplayer|url=https://www.okayafrica.com/fespaco-2019-samantha-mugatsia-best-actress-rafiki/|access-date=2024-11-22|website=www.okayafrica.com|language=en}}</ref><ref>{{Cite news|date=2019-03-03|title=Fespaco: Banned lesbian love story Rafiki wins award|url=https://www.bbc.com/news/world-africa-47435329|access-date=2024-11-22|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite web|last=Odutayo|first=Aanu Adeoye,Damilola|date=2019-03-04|title=Actress in banned lesbian film 'Rafiki' wins award|url=https://edition.cnn.com/2019/03/04/africa/banned-lesbian-movie-wins-award-intl/index.html|access-date=2024-11-22|website=CNN|language=en}}</ref><ref name=":6">{{cite news|url=https://www.bbc.com/news/world-africa-47435329|title=Fespaco: Banned lesbian love story Rafiki wins award|publisher=BBC News|date=3 March 2019|access-date=3 March 2019|archive-date=26 March 2023|archive-url=https://web.archive.org/web/20230326200024/https://www.bbc.com/news/world-africa-47435329|url-status=live}}</ref> |- |2019 |[[Gothenburg Film Festival|Göteborg Film Festival]] |Dragon Award: International Competition |{{Nominated}} |<ref>{{Cite web|title=Göteborg Fest announces 2019 programme|url=https://nordiskfilmogtvfond.com/news/stories/goeteborg-fest-announces-2019-programme|access-date=2024-11-22|website=Nordisk Film & TV Fond|language=en}}</ref><ref>{{Cite web|last=Roxborough|first=Scott|date=2019-01-08|title=Sweden's Goteborg Film Festival Unveils Gender Neutral Acting Award|url=https://www.hollywoodreporter.com/movies/movie-news/swedens-goteborg-film-festival-unveils-gender-neutral-acting-award-1172760/|access-date=2024-11-22|website=The Hollywood Reporter|language=en-US}}</ref> |- | rowspan="3" |2019 | rowspan="3" |Kingston Reelout Film Festival |Kim Renders Outstanding Performance Award: Outstanding Supporting Performance- [[Muthoni Gathecha]] |{{Nominated}} | rowspan="3" |<ref>{{Cite web|title=The 2019 Reelout Kim Renders Memorial Outstanding Performance Awards Announced! – Reelout|url=https://www.reelout.com/2019/02/the-2019-reelout-kim-renders-memorial-outstanding-performance-awards-announced/|access-date=2024-11-22|website=www.reelout.com}}</ref> |- |Kim Renders Outstanding Performance Award: Outstanding Lead Performance- Neville Misati |{{Nominated}} |- |Kim Renders Outstanding Performance Award: Outstanding Lead Performance- [[Samantha Mugatsia]] |{{Won}} |- | rowspan="2" |2019 | rowspan="2" |Milan International Lesbian and Gay Film Festival |Grand Jury Award: Best Film |{{Won}} | rowspan="2" | |- |Special Jury Award: Best Feature Film- Cultweek |{{Won}} |- |2019 |[[Minneapolis–Saint Paul International Film Festival|Minneapolis St. Paul International Film Festival]] |Audience Choice Award: Images Of Africa- Fiction |{{Won}} |<ref>{{Cite web|last=McLernon|first=Lianna Matt|date=2019-03-22|title=MSPIFF 2019 for Fashion Lovers|url=https://www.minnesotamonthly.com/lifestyle/mspiff-2019-for-fashion-lovers/|access-date=2024-11-22|website=Minnesota Monthly|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Staff|first=Mshale|date=2019-04-12|title=African films at 38th Minneapolis Saint Paul International Film Festival|url=https://mshale.com/2019/04/12/african-films-at-38th-minneapolis-saint-paul-international-film-festival/|access-date=2024-11-22|website=Mshale|language=en-US}}</ref> |- |2019 |The Queerties |Queerty Indie Movie|{{Nominated}} |<ref>{{Cite web|date=2019-02-28|title=Queerty Hosts 2019 Queerties Awards in WeHo - WEHO TIMES West Hollywood News, Nightlife and Events|url=https://wehotimes.com/queerty-hosts-2019-queerties-awards-in-weho/|access-date=2024-11-22|language=en-US}}</ref> |- | rowspan="10" |2019 | rowspan="10" |[[Africa Movie Academy Awards|African Movie Academy Awards]] |Best Actress In a Leading Role- [[Sheila Munyiva]]|{{Nominated}} | rowspan="10" |<ref>{{Cite web|last=Ochieng|first=Jennifer|date=2019-10-31|title=Rafiki Wins Two Awards at Africa Movies Academy Awards|url=https://www.kenyanvibe.com/rafiki-wins-two-awards-at-africa-movies-academy-awards/|access-date=2024-11-22|website=KenyanVibe|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|title=AMAA: Winners from di awards for film inside Africa|url=https://www.bbc.com/pidgin/tori-50176271|access-date=2024-11-22|work=BBC News Pidgin}}</ref> |- |Best Actress In a Leading Role- [[Samantha Mugatsia]]|{{Nominated}} |- |Ousmane Sembene Award: Best Film In an African Language |{{Won}} |- |Best Editing- [[Isabelle Dedieu]]|{{Won}} |- |Best Film- [[Steven Markovitz]]|{{Nominated}} |- |Best Director- [[Wanuri Kahiu]]|{{Nominated}} |- |Best Screenplay- [[Wanuri Kahiu]], [[Jenna Bass|Jenna Cato Bass]]|{{Nominated}} |- |Best Cinematography- Christopher Wessels|{{Nominated}} |- |Best Costume Design- Wambui Thimba|{{Nominated}} |- |Best Production Design- Arya Lalloo|{{Nominated}} |- |2020 |[[Chlotrudis Awards]] |Best Adapted Screenplay|{{Nominated}} |<ref>{{Cite web|date=2020-01-28|title=AwardsWatch - Chlotrudis Nominations: 'The Last Black Man in San Francisco' leads with 9|url=https://awardswatch.com/chlotrudis-nominations-the-last-black-man-in-san-francisco-leads-with-9/|access-date=2024-11-22|website=AwardsWatch|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2020-03-25|title=AwardsWatch - 'Parasite' tops 26th Chlotrudis Awards|url=https://awardswatch.com/parasite-tops-26th-chlotrudis-awards/|access-date=2024-11-22|website=AwardsWatch|language=en-US}}</ref> |- |2020 |[[GLAAD Media Award|GLAAD Media Awards]] |Outstanding Film: Limited Release |{{Won}} |<ref>{{Cite web|last=Times|first=The Rustin|date=2020-01-09|title=Rafiki is nominated for the 31st Annual GLAAD Media Awards + Full nominee list|url=https://therustintimes.com/2020/01/09/rafiki-is-nominated-for-the-31st-annual-glaad-media-awards-full-nominee-list/|access-date=2024-11-22|website=The Rustin Times|language=en-US}}</ref><ref name=":8" /> |- |2024 |[[Vancouver International Film Festival]] |Official Selection|{{Nominated}} |<ref>{{Cite web|date=2024-09-18|title=VIFF highlights 2SLGBTQiA+ creators and their works • What's On Queer BC Magazine|url=https://whatsonqueerbc.com/queer-diversions/viff-2024|access-date=2024-11-22|website=What's On Queer BC • Magazine, Events and Resources for the LGBTQ+ Community|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Dunn|first=Bryen|date=2024-09-26|title=What's queer at the 2024 Vancouver International Film Festival – Sept 26 to Oct 6, 2024|url=https://thebuzzmag.ca/2024/09/whats-queer-at-the-2024-vancouver-international-film-festival-sept-26-to-oct-6-2024/|access-date=2024-11-22|website=TheBUZZ Magazine|language=en-CA}}</ref> |} == Sommo yizie == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] == Ziiri mine sommo == * {{IMDb title|8286894}} b35usj7ty7kxzedbhdcvjg6j2cpws75 Wanuri Kahiu 0 6963 61432 61302 2026-06-06T17:21:22Z Vision L1 19 61432 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q3566180}} '''Wanuri Kahiū''' (ba dɔge la 21 June 1980) e la Kenyan sini maala, sini sɛgerɛ kyɛ naŋ deɛnɛ meŋ. O e la Africa sini maala naŋ kaŋa, a poɔ sini maaleba poɔ naŋ a pampana Africans lisiri<ref>http://www.cnn.com/2010/SHOWBIZ/Movies/03/26/wanuri.kahiu.pumzi/index.html</ref>. O nyɛ la kyɔɔtaare gyamaa ane iribu ka a mine la sini maale soŋ, tivi soŋ ane enfuoni soŋ a Africa sini sakuuri kyɔɔtaare a 2009 a sini ŋa ''From a Whisper'' ''poɔ'' . O meŋ la e la a neɛ la kaŋa naŋ piili a AFROBUBBLEGUM, naŋ sini zannoo ka ba soŋ a African nuuri toma. A 2023 , Kahiū ba yeli ka o kperɛ la Kenya. A 2025, Kahiū e la sɛre dire a Sundance sini tigiri a Cinema deɛdeɛ kyakya poɔ, o na ne Ava Cahen ane Daniel Kaluuya. == Sini maaloo == ; Director * 2006: ''The Spark That Unites'' * 2006: ''Ras Star'' * 2008: ''From a Whisper'' * 2009: ''Pumzi'' * 2009: ''For Our Land'' * 2014: ''State House'' (4 episodes) * 2018: ''Who Am I?'' * 2018: ''Rafiki'' * 2022: ''Look Both Ways'' * TBA: ''The Thing About Jelly Fish'' * TBA: ''Once on This Island'' * TBA: ''Wild Seed'' * TBA: ''The Black Kids'' ; Producer * 2005: ''500 Years Later'' * 2005: ''Still Life'' * 2013: ''Homecoming'' == Kyɔɔtaare ane iribu == {| class="wikitable" |+ !Year !Award !Work !Category !Results |- | rowspan="12" |2009 | rowspan="12" |African Movie Academy Awards | rowspan="13" |''From a Whisper'' |Best Picture |Won |- |Best Director |Won |- |Best Screenplay |Won |- |AMAA Achievement in Writing |Won |- |Best Original Soundtrack |Won |- |Best Actor in Leading Role |Nominated |- |Best Actress in Leading Role |Nominated |- |Best Child Actor |Nominated |- |AMAA Achievement in Sound |Nominated |- |AMAA Achievement in Art Direction |Nominated |- |AMAA Achievement in Cinematography |Nominated |- |AMAA Achievement in Makeup |Nominated |- | rowspan="4" |2010 |Los Angeles Pan African Film Festival |Best Feature |Won |- |Cannes Independent Film Festival | rowspan="3" |''Pumzi'' |Best Short Film |Won |- |Venice Film Festival |Award of the City of Venice |Won |- |Dubai International Film Festival |Muhr AsiaAfrica Award |Nominated |- | rowspan="21" |2018 |AFI Fest | rowspan="33" |''Rafiki'' |Audience Award |Nominated |- |Bratislava International Film Festival |Viewers Choice Award |Won |- | rowspan="2" |Cannes Film Festival |Queer Palm |Nominated |- |Un Certain Regard Award |Nominated |- | rowspan="3" |Carthage Film Festival |Best Music |Won |- |Best Actress |Won |- |Tanit d'Or |Nominated |- | rowspan="2" |Chicago International Film Festival |Silver Q-Hugo |Won |- |Gold Q-Hugo |Nominated |- |Durban International Film Festival |Best Film |Nominated |- | rowspan="2" |Madrid International LGBT Film Festival |Jury Prize: Best Acting |Won |- |Audience Award: Best Feature Film |Won |- |Merlinka Festival |Jury Prize: Best Feature Film |Nominated |- |NewFest: New York's LGBT Film Festival |Audience Award: Narrative Feature |Won |- | rowspan="2" |Oslo Films from the South Festival |Audience Award |Nominated |- |New Voices Award |Nominated |- |São Paulo International Film Festival |Best Film |Nominated |- | rowspan="2" |Seattle Queer Film Festival |Audience Award: Favorite Narrative Feature |Won |- |Jury Award: Best Feature Film |Won |- |Sydney Film Festival |Audience Award: Best Narrative Feature |Nominated |- |Valladolid International Film Festival |Best Feature Film |Nominated |- | rowspan="10" |2019 |Black Reel Awards |Black Reel |Nominated |- |Dublin International Film Festival |Young Programmers Choice Award |Won |- |Göteborg Film Festival |Dragon Award |Nominated |- | rowspan="2" |Kingston Reelout Film Festival |Outstanding Lead Performance |Won |- |Outstanding Supporting Performance |Nominated |- | rowspan="2" |Lucas - International Festival of Films for Children and Young People |Youngsters Award |Won |- |Bridging the Borders Award |Won |- | rowspan="2" |Milan International Lesbian and Gay Film Festival |Grand Jury Award: Best Film |Won |- |Special Jury Award: Best Feature Film |Won |- |Minneapolis St. Paul International Film Festival |Audience Choice Award |Won |- | rowspan="2" |2020 |Chlotrudis Awards |Best Adapted Screenplay |Nominated |- |GLAAD Media Awards |Outstanding Film - Limited Release |Won |} == Meŋ la nyɛ == * Africanfuturism * Afrofuturism * List of Afrofuturist films * Afro-pessimism * List of female film and television directors * List of LGBT-related films directed by women == Sommo yizie == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] 6zwpwrtdcosqm48gqlahjlfqz653u19 Isaach de Bankolé 0 6964 61436 61199 2026-06-06T17:25:46Z Vision L1 19 61436 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q1342843}} '''Zachari Bankolé''' (ba naŋ dɔge12 August 1957), ka ba baŋ me ka '''Isaach de Bankolé''', e la Ivorian deɛdeɛnɛ, a maŋ deɛne a France ane a United States poɔ. O nyɛ la a 1987 César kyɔɔtaare Most Promising Actor a yi o deɛne a sini ŋa ''Black Mic Mac'', ane o do zu a gaa Claire Denis's 1988 sini ''Chocolat''. == Kyɔɔtaare == {| class="wikitable sortable" |+List of awards !Year !Film !Awarded for !Organization |- |1979 |''Bako, l'autre rive''' |Best Actor |Festival de la Francophonie, Nice |- |1985 |''<nowiki>Petanqui,|Le Médecin de Gafire,|Suicides</nowiki>'' |Grand prix d'interprétation |Festival International of Carthage |- |1987 |''Le Médecin de Gafire'' |Best Actor |Culture Festival in Algiers |- |1988 |''Healers'' |Best Film Music Award |Festival de la Francophonie, Martinique |- |1989 |''Les Guérisseurs'' |Voice of Hope Award |FESPACO |- |1992 | |Honorary citizen of Louisville, Kentucky, USA | |- |1997 |''Roues libres'' |Best Screenplay Award for Ayala Bakaba and Sidiki Bakaba |Amiens International Film Festival |- |1999 |''Les Déconnards'' |UNESCO Award |MASA Festival Archived 2021-07-27 at the Wayback Machine in Abidjan |- |2001 |''<nowiki>Los Palenqueros,|Cinq Siècles de Solitude</nowiki>'' |UEMOA Award | |- |2003 | |Prix Culturel Africain du Mérite |Rifad (International Network of African Women and the Diaspora) |- |2005 | |Ikeda Culture and Education Award |SGI-Côte d'Ivoire |- |2005 |''Roues Libres'' |Best director |l’Association des Professionnels du cinéma de Côte d'Ivoire |- |2006 | |Best Cultural Promoter |Cultural Union of Journalists of Côte d'Ivoire |- |2006 | |Prix d’Excellence Diplôme d’Honneur |General Council of Abengourou, his hometown |- |2008 | |Best Actor for West Africa |la Fondation des artistes de Côte d'Ivoire (FONDACI) |- |2009 | |Awarded for his entire career |2nd Pan-African Cultural |} ==Sommo Yizie== [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] dt80kllgh04du48m2f93iyhuc41clgn Sidiki Bakaba 0 6965 61437 60951 2026-06-06T17:26:56Z Vision L1 19 61437 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q585971}} '''Sidiki Bakaba''' (ba naŋ dɔge o Abengourou, 1949) e la actor, scenario writer ane director naŋ yi Côte d'Ivoire. O kpeɛrɛ kyɛ naŋ tona la Abidjan. O naŋ da zanne baare a National School ko Drama a Abidjan, o da maalɛɛ tureeni ko a Living Theatre ane a Grotowski. A 2000, ona da la a daaraata ko Palace of Culture of Abidjan (Palais de la Culture d'Abidjan) located a Treichville. O meŋ da soŋɛɛ a Actor's Studio (a actor training school a Palace of Culture)<ref>{{Cite web|url=http://www.thepanafricanist.com/home.htm|title=Archived copy|access-date=2011-05-22|archive-date=2020-11-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20201117021458/http://www.thepanafricanist.com/home.htm|url-status=dead}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.grioo.com/ar,sidiki_bakaba_blesse_lors_des_tirs_sur_le_palais_presidentiel,20856.html|title=Article grioo.com du 11/04/2011|publisher=Grioo.com|date=2007-08-23|accessdate=2012-05-15}}</ref> == Sakuuri yele ane Tuureni == * 1962–1966 in National School of Drama, in Abidjan. His focus was: stage production and actor management * 1966–1970 in National Institute for the Arts, in Abidjan * 1970–1972 in International University of Theatre, Paris. His focus was: Living Theatre, Grotowski == Teaching career == * 1970 1972 Teacher/intern ko a National Institute of Arts, Abidjan * 1972 – 1975 Karema ko body language na be a National Institute of Arts, Abidjan * 1985 karema ko Drama, a Lavilliers Bernard School, Paris * 1985 – 1986 karema ko Drama, School of Arts ane Josephine Baker, Paris * 1990 Body language/expression training, Paris I, Panthéon Sorbonne University * 1991 Body language/expression training, Image d'Ailleurs Paris * 01-02.1992 Training o na da e actor, staging a play ko a Franco-Nigerian Cultural Centre, [[Niamey]] * Sept. 1992 GTRO Actor training, Abidjan * 2001–2008 Director ko a Actors Studio naŋ be a Palace ko Culture a Abidjan == Kyɔɔtaɛ == {| class="wikitable sortable" |+List of awards !Year !Film !Awarded for !Organization |- |1979 |''Bako, l'autre rive''' |Best Actor |Festival de la [[Francophonie]], [[Nice]] |- |1985 |''<nowiki>Petanqui,|Le Médecin de Gafire,|Suicides</nowiki>'' |Grand prix d'interprétation |[[Festival International of Carthage]] |- |1987 |''Le Médecin de Gafire'' |Best Actor |Culture Festival in [[Algiers]] |- |1988 |''Healers'' |Best Film Music Award |Festival de la Francophonie, [[Martinique]] |- |1989 |''Les Guérisseurs'' |Voice of Hope Award |[[FESPACO]] |- |1992 | |Honorary citizen of [[Louisville, Kentucky]], USA | |- |1997 |''Roues libres'' |Best Screenplay Award for Ayala Bakaba and Sidiki Bakaba |[[Amiens International Film Festival]] |- |1999 |''Les Déconnards'' |[[UNESCO]] Award |[https://web.archive.org/web/20210727013804/https://www.kadmusarts.com/festivals/4322.html MASA Festival] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210727013804/https://www.kadmusarts.com/festivals/4322.html|date=2021-07-27}} in Abidjan |- |2001 |''<nowiki>Los Palenqueros,|Cinq Siècles de Solitude</nowiki>'' |[http://www.uemoa.int/ UEMOA Award] | |- |2003 | |Prix Culturel Africain du Mérite |Rifad (International Network of African Women and the Diaspora) |- |2005 | |Ikeda Culture and Education Award |SGI-Côte d'Ivoire |- |2005 |''Roues Libres'' |Best director |l’Association des Professionnels du cinéma de Côte d'Ivoire |- |2006 | |Best Cultural Promoter |Cultural Union of Journalists of Côte d'Ivoire |- |2006 | |Prix d’Excellence Diplôme d’Honneur |General Council of [[Abengourou]], his hometown |- |2008 | |Best Actor for West Africa |la Fondation des artistes de Côte d'Ivoire (FONDACI) |- |2009 | |Awarded for his entire career |2nd Pan-African Cultural Festival in Algiers |} == Filmography == === Films === * 1977 ''Bako, l'autre rive'' , directed by: Jacques Champreux, starring: Sidiki Bakaba, Cheik Doukouré and Doura Mané, won the "Prize of the Ecumenical Jury – Special Mention – Jacques Champreux" in 1978 Locarno International Film Festival and "Prix Jean Vigo – Jacques Champreux" in 1978 [https://www.imdb.com/title/tt0198327/] * 1978 ''The Savage State'', directed by: Francis Girod, starring: Michel Piccoli, Marie-Christine Barrault and Claude Brasseur, won the "Best Sound Award – William Robert Sivel" and nominated for the "Best Editing Award – Geneviève Winding" in 1979 César Awards, France [https://www.imdb.com/title/tt0078550/] * 1979 ''L'Appât du gain'', directed by: Jules Takam, starring: Gérard Essomba, Howard Vernon and André Daguenet [https://www.imdb.com/title/tt0082026/] * 1981 ''Le Professionnel'', directed by: Georges Lautner, starring: Jean-Paul Belmondo, Jean Desailly, Robert Hossein, won "Best Music Written for a Film – Ennio Morricone" in 1982 Cèsar Awards [https://www.imdb.com/title/tt0082949/] * 1982 ''Le médecin de Gafire'', directed by: Mustapha Diop, starring: Sidiki Bakaba, Merlin N'Diagne and Fifi-Dalla Kouyate [https://www.imdb.com/title/tt0085986/] * 1983 ''Suicides'', directed by: Jean-Claude Tchuilen, starring: Sidiki Bakaba, Christian Bebebey and Pierre Didy Tchakounte [https://www.imdb.com/title/tt0086384/] * 1983 ''Petanqui'', directed by: Kozoloa Yeo, starring: Sidiki Bakaba and Douta Seck [https://www.imdb.com/title/tt0086098/] * 1986 ''Descente aux enfers'' , directed by: Francis Girod, starring: Claude Brasseur, Sophie Marceau and Betsy Blair [https://www.imdb.com/title/tt0090933/] * 1986 ''Desebagato'', directed by: Emmanuel Sanon-Doba, starring: Sidiki Bakaba and Miriam Yago, produced by: Instituto Cubano del Arte e Industrias Cinematográficos (ICAIC), Marie Dubois is nominated as the Best Supporting Actress in 1987 César Awards, France[https://www.imdb.com/title/tt0092874/] * 1986 ''Descente aux enfers'', directed by: Francis Girod, starring: Michel Piccoli, Marie-Christine Barrault and Claude Brasseur [https://www.imdb.com/title/tt0090933/] * 1987 ''Campo Thiaroye'', directed by: Ousmane Sembene, Thierno Faty Sow, starring: Sidiki Bakaba, Hamed Camara and Philippe Chamelat, in 1988 won the "Children and Cinema Award", "Grand Special Jury Prize", "New Cinema Award", "Sergio Trasatti Award – Special Mention", "Special Golden Ciak" and "UNICEF Award" in 1988 '''Venice Film Festival''' [http://www.cinemamontreal.com/movies/17007/Camp_de_Thiaroye.html] * 1987 ''Visages de femmes'', directed by: Désiré Ecaré, starring: Sidiki Bakaba, Kouadou Brou and Albertine N'Guessan, won the FIPRESCI Prize – Désiré Ecaré in 1985 Cannes Film Festival [https://www.imdb.com/title/tt0090268/] * 1988 ''Les guérisseurs'', directed by: Sidiki Bakaba, starring: Georges Benson, Pierre-Loup Rajot and Nayanka Bell, produced by: Afriki Projection, Ministère de la Culture (participation) * 1990 ''Mamy Wata'', directed by: Moustapha Diop, starring: Philippe Ambrosini, Sidiki Bakaba, Gérard Essomba, Fifi-Dalla Kouyate, Sotigui Kouyaté,Sandra Novik, Umban U'kset, France Zobda [https://www.imdb.com/title/tt0125906/] * 1998 ''Mes quatre dernières volontés'', directed by: Angelo Cianci, starring: Carole Martinez, Sidiki Bakaba and Pierre Porquet, duration: 5 min, nominated for the "Best European Short Film/Angelo Cianci" in 1999 Brussels International Film Festival * 2000 ''Daresalam'', directed by: Issa Coello, starring: Haikal Zakaria, Abdoulaye Ahmat and Gérard Essomba [https://www.imdb.com/title/tt0276893/] * 2002 ''Roues libres'', directed by: Sidiki Bakaba, starring: Sidiki Bakaba, Adama Dahico, Placide Bayoro and Daouda Traoré<ref>{{cite news|url=http://www.africultures.com/php/index.php?nav=film&no=327|title=Roues Libres, Sidiki Bakaba|work=Africultures|year=2001|accessdate=May 15, 2011}}</ref> * 2010 ''Héritage Perdu'', directed by: Christian Lara, starring: Sidiki Bakaba, Philippe Mory and Luc Saint-Eloy [https://www.imdb.com/title/tt1773472/] === TV sinii === * 1981 ''Un dessert pour Constance'', by: Sarah Maldoror, starring: Sidiki Bakaba, Cheik Doukouré and Elias Sherif [https://www.imdb.com/title/tt0370036/] * 1982 ''En votre aimable règlement'', by: Jean-Claude Charnay, starring: Christian Parisy, Micky Sébastian and Anne Fontaine [https://www.imdb.com/title/tt0862687/] * 1983 ''L'Aventure ambiguë'', directed by: Jacques Champreux for TF1 * 1985 ''Néo Polar'', TV series, starring: Vincent Lindon, Jean-Pierre Léaud and Claude Nougaro [https://www.imdb.com/title/tt0277511/] * 1985 ''L'épi d'or'', TV series, directed by: Fabrice Cazeneuve, starring: Jean-Noël Brouté, Sophie Caffarel and Christine Murillo [https://www.imdb.com/title/tt1356938/] * 1986 ''La méthode rose'', directed by: Claude de Givray, starring: Jean-Pierre Cassel, Marie-Noëlle Eusèbe and Gérard Caillaud, TF1 Films Production [https://www.imdb.com/title/tt0307210/] * 1986 ''Azizah, la fille du fleuve'', directed by: Patrick Jamain, starring: Michel Auclair, Sidiki Bakaba and Kouadou Brou, produced by: Antenne [https://www.imdb.com/title/tt1615939/] * 1989 ''Le triplé gagnant'' , TV series, starring: Raymond Pellegrin, Thierry Rode and Jean-Michel Martial [https://www.imdb.com/title/tt0383154/] * 1992 ''La Parle'', directed by: Sidiki Bakaba * 1992 ''L'Anniversaire de Daymio'', Afriki Projection production * 1992 ''Zoo Story'', directed by: Edward Albee, Afriki Projection production * 1992 ''Maître Harold'', directed by: Athol Furgarth, Afriki Projection production * 1995 – 1996 ''L'Empereur Jones'', directed by:Eugene O'Neill * 1995 – 1998 ''Le Nord est tombé sur la tête'' * 1999 ''Les Déconnards'', directed by Koffi Kwahulé * 2002 ''C’est ça là même'', directed by Sidiki Bakaba<ref>{{cite news|url=http://www.chronofoot.com/ivoirien/c-est-ca-la-meme-une-piece-de-sidiki-bakaba_vid1289144.html|title=C'est ça la même (une Pièce de Sidiki Bakaba)|work=Chronofoot|date=November 20, 2008|accessdate=May 15, 2011|url-status=dead|archiveurl=https://archive.today/20110724061636/http://www.chronofoot.com/ivoirien/c-est-ca-la-meme-une-piece-de-sidiki-bakaba_vid1289144.html|archivedate=July 24, 2011}}</ref> * 2002 ''Papa Bon Dieu'', directed by: Louis Sapin * 2002 ''L’homme sur le parapet du pont'', directed by: Guy Foissy * 2002 ''Fiers Ivoiriens'' * 2003 ''l’Exil d’Albouri'', directed by: Cheick Aliou N’dao * 2004 ''Monoko-Zohi, Diegou Bailly'', Director: Sidiki Bakada * 2006 ''Il nous faut l’Amérique'', directed by: Koffi Kwahule * 2007 ''Îles de Tempête'', directed by: Bernard B. Dadié * 2008 ''Hêrêmankono'', directed by: Diégou Bailly * 2010 ''La Malice des hommes'', directed by: Jean-Pierre Guingane === Documentaries === * 1999 ''Fête de génération d'Abobote'', director: Sidiki Bakaba, duration: 26’ * 2000 ''Los Palenqueros Cimarrons de Colombie'' * 2000 ''Cinq siècles de solitude'', directors: Sidiki Bakaba et Blaise Ndjehoya, duration: 52’, producer: Afriki Projection and Absynthe Production, diffusion: CFI, TV5 Afrique, Awards: Prix de l’UMOA au Fespaco 2001 Amiens 2000, Média Nord-Sud 2001, Pan African Film Festival 2001, Images d’ailleurs 2001 [https://web.archive.org/web/20110718030622/http://production.absynthe.fr/Cinq-siecles-de-solitude-Los] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110718030622/http://production.absynthe.fr/Cinq-siecles-de-solitude-Los|date=2011-07-18}} * 2002 ''Côte d'Ivoire, terre d'espérance'', a documentary about Afro-Colombia by Blaise N'Dehoya and Sidiki Bakaba {{YouTube|Epru7x1bxhY}} * 2002 ''Caravane de la paix'' * 2005 ''La Victoire aux mains nues''[https://web.archive.org/web/20160303231116/http://www.rezoivoire.net/Art/article/33/cinema-la-victoire-aux-mains-nues-de-sidiki-bakaba-censure-au-burkina-faso.html] === Filmed theater === * 1992 ''Zoo Story'' of Edward Albee, director: Abdul Karim, Afriki Projection production * 1992 ''Maitre Harold'' by Athol Furgarth, producer TV 1, production, Afriki Projection production * 1995 – 1996 ''L' Emperor Jones'' by Eugene O'Neill * 1999 ''The Déconnards'' by Koffi Kwahulé * 2002 ''Papa Bon Dieu'', director: Sidiki Bakaba * 2003 ''L’Exil d’Albour'', director: Sidiki Bakada * 2004 ''Monoko-Zohi'', director: Sidiki Bakada * 2007 ''Îles de Tempête'', director: Sidiki Bakada * 2008 ''Hèrèmankono'', director: Sidiki Bakaba * 2010 ''La Malice des Hommes'', director: Sidiki Bakaba == Meŋ kaa kyɛ == * List of Ivorian films * Cinema of Africa * List of directors and producers of documentaries == Sommo yizie == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] == Ziiri mine liŋkiri == * [http://www.infodabidjan.net/culturesocietemusique/interview-sidiki-bakaba-cineaste-ivoirien-et-%E2%80%98%E2%80%99directeur%E2%80%99%E2%80%99-du-palais-de-la-culture-bernard-dadie/ An interview with Sidiki Bakaba on infoabidjan.net] * [https://books.google.com/books?id=kjqh7O99pv0C&dq=Los+Palenqueros+Cimarrons+de+Colombie&pg=PA261 Book entitled ''Focus on African films'' by Françoise Pfaff] * [http://www.ivoirediaspo.net/?p=5275 An interview with Sidiki Bakaba on ivoirediaspo.net] * {{YouTube|XaVuz3u25NM|''Cinq Siècles de Solitude''}} * {{YouTube|HjN-VGSc_QA|''Bako, l'autre rive''}} * {{IMDb name|0048122}} * [http://www.fandango.com/sidikibakaba/filmography/p3356 Sidiki Bakaba Filmography on Fandango] * [https://web.archive.org/web/20100124153824/http://www.palaisdelaculture.ci/en/index.php Official Site of ''Palace of Culture of Abidjan''] * [https://web.archive.org/web/20050511154129/http://www.mtv.com/movies/person/2991/personmain.jhtml Biography and Filmography of Sidiki Bakaba on MTV] * [https://news.bbc.co.uk/1/hi/in_pictures/7919684.stm In pictures: Fespaco Film Festival, in BBC News, Tuesday, 3 March 2009] * [https://web.archive.org/web/20110423092733/http://www.palaisdelaculture.ci/fr/dg_cv.php Sidiki Bakaba on the official site of Culture Palace of Abidjan] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110423092733/http://www.palaisdelaculture.ci/fr/dg_cv.php|date=2011-04-23}} ncgt1pt6ycq2j6k6ciehtt0qg00pmec Ousmane Sembène 0 6967 61430 60923 2026-06-06T17:19:48Z Vision L1 19 61430 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q314966}} '''Ousmane Sembène''' (1 January 1923 bee 8 January 1923<ref name="Gadjigo2010">{{cite book |author=Samba Gadjigo |url=https://books.google.com/books?id=8vOxxoBXTVcC&pg=PA7 |title=Ousmane Sembène: The Making of a Militant Artist |date=6 May 2010 |publisher=Indiana University Press |isbn=978-0-253-00426-0 |pages=7}}</ref> – 9 June 2007), da la a Senegalese sinii daraata, maala ane sɛgerɛ. A ''Los Angeles Times'' da de o la k'o da e a sɛgesɛgerɛ kpoŋ kaŋa ko a Africa ka gbɛɛ gyamaa ka ba maŋ boɔle o ka "wederɛ ko African sinii".<ref name="LA">{{cite web|url=http://www.latimes.com/news/obituaries/la-me-sembene14jun14,1,4130153.story?track=rss|title=Ousmane Sembene, 84; Senegalese hailed as 'the father of African film'|website=[[Los Angeles Times]]|date=2007-06-14|access-date=2017-11-11}}</ref> O da maŋ nyɛɛ sommo gyamaa kyaare a o French gɔɔloŋ a '''Sembène Ousmane''', ka o da nyɛ a ka a da e bone naŋ da vɛŋ k'o da ba taa teɛroŋ soŋ kyaare a "colonial imposition" kyaare a yuori poruu tige.<ref>{{Cite journal|last=Jonassaint|first=Jean|date=2010|title=Le cinéma de Sembène Ousmane, une (double) contre-ethnographie : (Notes pour une recherche)|url=https://www.erudit.org/fr/revues/ethno/2010-v31-n2-ethno3691/039372ar/|journal=Ethnologies|language=fr|volume=31|issue=2|pages=241–286|doi=10.7202/039372ar|s2cid=192052034|issn=1481-5974|url-access=subscription}}</ref> Naŋ da yi Serer yiriŋ yi a o ma zuiŋ naŋ be a dɔgroŋ gbɛre naŋ e Matar Sène, Ousmane Sembène da maŋ maale be la a Serer saakonnoo tigiri. O da nyɛɛ yele mine kyaare a ''Tuur tigiri''.<ref name="Sem">{{in lang|en}} Gadjigo, Samba, "Ousmane Sembène: The Making of a Militant Artist", Indiana University Press, (2010), p 16, {{ISBN|0253354137}} [https://books.google.com/books?id=8vOxxoBXTVcC&dq=serer+maternal+clans&pg=PA16] (Retrieved : 10 August 2012)</ref> == Kuuŋ == Ousmane Sembène kuu bebiri da la 9 June 2007, o naŋ da e yuomo 84. O da gaŋɛɛ baaloŋ December 2006, a da kpi a o yiriŋ Dakar, Senegal, be k'o danyɛ uumu neŋ shroud adorned naŋ taa Quranic verses.<ref>Callimachi, Rukmini "Father of African cinema buried in Senegal" 12 June 2007. [http://www.iol.co.za/index.php?set_id=1&click_id=86&art_id=nw20070612095103464C182325] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070822124001/http://www.iol.co.za/index.php?set_id=1|date=22 August 2007}}</ref> Sembène da nyɛ la biiri bayi kultaa parɛɛ ayi poɔ.<ref>{{cite news|last=Macnab|first=Geoffrey|newspaper=The Independent|date=13 June 2007|access-date=2009-11-14|title=Obituaries – 'Ousmane Sembene'|url=https://www.independent.co.uk/news/obituaries/ousmane-sembene-452880.html|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20111012053001/http://www.independent.co.uk/news/obituaries/ousmane-sembene-452880.html|archive-date=2011-10-12}}</ref> Seipati Bulane Hopa, Secretary General ko Pan African Federation ko Filmmakers (FEPACI), da mannɛɛ Sembène k'o da e "a ''luminary that lit the torch for ordinary people to walk the path of light...a voice that spoke without hesitation, a man with an impeccable talent who unwaveringly held on to his artistic principles and did that with great integrity and dignity."<ref name="Screen">[http://www.screenafrica.com/news/stop_press/956682.htm Tributes to Ousmane Sembene: 1923 – 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070924235925/http://www.screenafrica.com/news/stop_press/956682.htm|date=24 September 2007}}, screenafrica.com</ref>'' South Africa's Pallo Jordan, Minister ko Arts ane saakonnoo, da la gaa la nimitɔɔre e eulogizing Sembène na e "a ''well rounded intellectual and an exceptionally cultured humanist...an informed social critic [who] provided the world with an alternative knowledge of Africa."''<ref name="Screen" /> == Toma == === Gama === * {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=Le Docker noir |date=1956 |publisher=Debresse |location=Paris}} Also a new edition by publisher [[Présence Africaine]] of 2002. ** {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=Black Docker |date=1987 |publisher=Heinemann |isbn=9780435908966 |series=African writers |location=London |oclc=16084389}} ** {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=Black Docker |date=1989 |publisher=Heinemann |isbn=9780435908973 |series=African writers |location=Oxford |oclc=476822988}} * {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=O Pays, mon beau peuple! |date=1957 |publisher=Amiot Dumont, 1957 |oclc=1009422560}} * {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=Les bouts de bois de Dieu : Banty mam yall |date=1988 |publisher=Le Livre Contemporain |location=[Paris] |oclc=62109468}} A later edition of the original of 1960. ** {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=God's Bits of Wood |title-link=God's Bits of Wood |date=1995 |publisher=Heinemann |isbn= |location=London |translator-last=Price |translator-first=Francis |oclc=562242510}} * {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title={{ill|Voltaïque|fr|Voltaïque (recueil)}} |date=1962 |publisher=Présence Africaine |location=Paris |oclc=312515053}} Short stories. ** {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=Tribal Scars and other stories |title-link=Tribal Scars |date=1974 |publisher=INSCAPE |isbn=9780879530150 |location=Washington |oclc=763705}} * {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=L'Harmattan |date=1964 |publisher=Présence Africaine |location=Paris |oclc=460661419}} Reprint 1973. * {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=Vehi-Ciosane ou Blanche-Genèse, suivi du Mandat |date=1965 |publisher=Présence Africaine (Ligugé, impr. Aubin) |location=Paris |oclc=460661424}} ** {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=The Money-Order with White Genesis |title-link=The Money-Order with White Genesis |date=1987 |publisher=Heinemann |isbn=9780435900922 |location=London |translator-last=Wake |translator-first=Clive |oclc=572500}} * {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=Xala |date=1973 |publisher=Présence africaine |location=Paris}} ** {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=Xala |date=1976 |oclc=470084596}} ** {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=Xala |title-link=Xala (novel) |date=1980 |publisher=Heinemann |isbn=9780435901752 |location=London |oclc=974104373}} * {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=Le dernier de l'Empire |date=1981 |publisher=L'Harmattan |isbn=9782858021697 |location=Paris |oclc=405576233}} ** {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=The Last of the Empire: a Senegalese novel |date=1983 |publisher=Heinemann |isbn=9780435902506 |location=London |translator-last=Adams |translator-first=Adrian |oclc=10030343}} "A Key to Senegalese Politics" – Werner Glinga. * {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=Niiwam : nouvelles |date=1987 |publisher=Présence africaine |isbn=9782708704862 |location=Paris |oclc=631337297}} ** {{Cite book |last=Sembène |first=Ousmane |title=Niiwam and Taaw [two novellas] |date=1991 |publisher=D. Philip |isbn=9780864861221 |location=Cape Town |oclc=24360778}} Also Oxford and Portsmouth, N.H.: Heinemann, 1992. === Filmography === Sembène's sinii la:<ref name="africultures">{{Cite web|url=https://africultures.com/personnes/?no=3495|title=Ousmane Sembène. Réalisateur/trice, Ecrivain/ne, Acteur/trice, Producteur/trice, Scénariste, Personne concernée. Sénégal|website=africultures.com|publisher=Africultures. Les mondes en relation|access-date=8 October 2023|date=2023|language=French}}</ref><ref name="africine">{{Cite web|url=http://www.africine.org/personne/ousmane-sembene/3495|access-date=8 October 2023|website=africine.org|title=Ousmane Sembène Film director, Writer, Actor, Producer, Screenwriter, Person concerned|date=2020|publisher=Fédération africaine de la critique cinématographique (FACC)}}</ref><ref name="imdb">{{IMDb name|0783733}}</ref><ref name="africanfilmny">{{Cite web|url=https://africanfilmny.org/directors/ousmane-sembene/|title=Ousmane Sembène Director|publisher=African Film Festival, Inc. (AFF)|location=New York|access-date=8 October 2023}}</ref> {| class="wikitable" !Year !Film !Genre !Role !Duration (min) |- |1963 |''[[Borom Sarret]]'' |Drama short Portrait of a poor Senegalese man. First film made by a black African.<ref name="imdb" /> |Director and writer |20 m |- |1964 |''[[Niaye]]'' |Drama short The scandal of a pregnant young girl |Director and writer |35 m |- |1966 |''[[Black Girl (1966 film)|Black Girl]]'' (original title: ''La noire de...'') |Drama feature A Senegalese girl becomes a servant in France |Director and writer |65 m |- |1968 |''[[Mandabi]]'' |Drama feature A Senegalese man has to cope with a money order from Paris |Director and writer |92 m |- |1970 |''Tauw'' |Drama short A young man makes a home for his pregnant girlfriend |Director and writer |24 m |- |1971 |''[[Emitaï]]'' |Drama feature [[Jola people]] protest [[World War II]] French conscription |Director and writer |103 m |- |1975 |''[[Xala]]'' |Comedy feature A corrupt politician is cursed with impotence |Director and writer |123 m |- |1977 |''[[Ceddo (film)|Ceddo]]'' |Drama feature In protest outsiders ([[Ceddo]], non-muslims) kidnap a black princess |Director and co-writer with Carrie Sembene |120 m |- |1988 |''[[Camp de Thiaroye]]'' |Historical drama feature In the 1944 [[Thiaroye massacre]] French troops kill rebelling returned black soldiers |Co-director and co-writer with [[Thierno Faty Sow]] |147 m |- |1992 |''[[Guelwaar]]'' |Drama feature Religious and political satire on an erroneous burial |Director and writer |115 m |- |2000 |''[[Faat Kiné]]'' |Drama feature An unwed mother succeeds professionally |Director and writer |120 m |- |2004 |''[[Moolaadé]]'' |Drama feature Women protest [[female genital mutilation]] |Director and writer |124 m |} == Nimitɔɔre kannoo == * {{Cite journal|last1=Adeniyi|first1=Idowu Emmanuel|date=2019|title=Male Other, Female Self and Post-feminist Consciousness in Sembène Ousmane's ''God's Bits of Wood'' and [[Flora Nwapa]]'s ''Efuru''|url=|journal=Ibadan Journal of English Studies|volume=7|issue=|pages=57–72|doi=|access-date=}} * {{Cite book |last1=Busch |first1=Annett |author-link= |url= |title=Ousmane Sembène interviews |last2=Annas |first2=Max |date=2008 |publisher=University Press of Mississippi |isbn=9781934110850 |location=[Jackson] |page= |oclc=778204000}} ** {{Cite web|url=http://www.upress.state.ms.us/books/1092|archive-url=https://web.archive.org/web/20090918190523/http://www.upress.state.ms.us/books/1092|archive-date=2009-09-18|title=Ousmane Sembène: Interviews. Edited by Annett Busch and Max Annas|last=|first=|date=|website=upress.state.ms.us|publisher=University Press of Mississippi|location=Jackson|access-date=7 October 2023|quote="Culture is political, but it's another type of politics. In art, you are political, but you say, 'We are' and not 'I am.'"}} * {{Cite book |title=Ousmane Sembène : dialogues with critics and writers |date=1993 |publisher=University of Massachusetts Press |isbn=9780870238895 |editor-last1=Gadjigo |editor-first1=Samba |location=Amherst |oclc=28339413 |editor-last2=Faulkingham |editor-first2=Ralph H. |editor-last3=Cassirer |editor-first3=Thomas |editor-last4=Sander |editor-first4=Reinhard}} * {{Cite book |last=Gadjigo |first=Samba |title=Ousmane Sembène : the making of a militant artist |date=2010 |publisher=Indiana University Press |isbn=9780253354136 |location=Bloomington |oclc=313659212}} * {{Cite web|url=https://www.indiewire.com/2013/10/cameras-dafrique-elvis-mitchell-on-west-african-cinema-and-the-need-for-diverse-film-criticism-interview-164704/|archive-url=https://web.archive.org/web/20181029112241/https://www.indiewire.com/2013/10/cameras-dafrique-elvis-mitchell-on-west-african-cinema-and-the-need-for-diverse-film-criticism-interview-164704/|archive-date=2018-10-29|title=Caméras d'Afrique: Elvis Mitchell On West African Cinema and The Need for Diverse Film Criticism (Interview)|last=Mumin|first=Nijla|date=October 4, 2013|website=IndieWire|publisher=Penske Business Media, LLC|access-date=7 October 2023|quote=}} * {{Cite book |last=Murphy |first=David |author-link= |url= |title=Imagining Alternatives in Film and Fiction – Sembene' |date=2001 |publisher=Africa World Press Inc. |isbn=9780852555552 |location=Oxford |page= |oclc=254943835}} * {{Cite journal|last1=Niang|first1=Sada|last2=Gadjigo|date=Fall 1995|title=Interview with Ousmane Sembene|url=|journal=Research in African Literatures|volume=26|issue=3|pages=174–178|doi=|access-date=}} * {{Cite book |last=Niang |first=Sada |author-link= |url= |title=Littérature et cinéma en afrique francophone: Ousmane Sembène et Assia Djebar |date=1996 |publisher=L’Harmattan |isbn=9782738448750 |location=Paris |page= |oclc=917569861}} * {{Cite book |last=Pfaff |first=Françoise |author-link= |url= |title=The Cinema of Ousmane Sembene: A Pioneer of African Film |date=1984 |publisher=Greenwood Press |isbn=9780313244001 |location=Westport, Connecticut |page= |oclc=10605185}} * {{Cite web|url=https://vital.seals.ac.za/vital/access/manager/PdfViewer/vital:8397/SOURCEPDF?viewPdfInternal=1|last=Rubaba|first=Protas Pius|title=The influence of feminist communication in creating social transformation: an analysis of the films Moolaade (Ousmane Sembene) and Water (Deepa Mehta)|publisher=South East Academic Libraries System (SEALS)|date=2009|format=PDF|website=vital.seals.ac.za|pages=132}} Master thesis in Applied Media Studies, Nelson Mandela Metropolitan University. * {{Cite book |last=Vieyra |first=Paulin Soumanou |author-link= |url= |title=Ousmane Sembène cineaste: première période, 1962–1971 |date=1972 |publisher=Présence Africaine |isbn= |location=Paris |page= |oclc=896779795}} == Sommo yizie == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] == Ziiri mine liŋkiri == === Sinii sere === * {{YouTube|id=9ipcync79CI|title=Ceddo (1977), with English and French Subtitles (**enable Closed Caption for English subtitles**)}}. Video duration 1h:51m:41s. Uploader XMusicMusicX 2013. * {{YouTube|id=omjlksmIw_s|title=FILM GUELEWAR Ousmane Sembene 1992 (en Français)}}. Video duration 1h:29m:38s. Uploader Roomnart 2022. === A zaa === * {{Cite web|url=https://scholarblogs.emory.edu/postcolonialstudies/2014/06/11/sembene-ousmane/|title=Authors & Artists. Sembene, Ousmane|quote=As far as I am concerned, I no longer support notions of purity. Purity has become a thing of the past. . .|access-date=7 October 2023|website=scholarblogs.emory.edu|date=19 August 2020|publisher=Postcolonial Studies, Emory University}} * {{IMDb name|0783733}} * {{Cite web|url=http://www.newsreel.org/articles/OusmaneSembene.htm|title=Ousmane Sembene: the life of a revolutionary artist|last=Gadjigo|first=Samba|date=|website=newsreel.org|publisher=California Newsreel, San Francisco|access-date=7 October 2023|quote=Crossing the geographical and national borders of his native Senegal, Ousmane Sembene's literary and cinematographic output places him today as the "father" of African films and as one of the most prolific "French-speaking" African writers in this first century of "creative" writing in francophone Africa.}} * {{Cite web|url=http://www.socialistworker.co.uk/article.php?article_id=6654|title=Interview with Ousmane Sembène — father of African film|archive-url=https://web.archive.org/web/20120204175447/http://www.socialistworker.co.uk/article.php?article_id=6654|archive-date=4 February 2012|last=|first=|date=11 June 2005|website=socialistworker.co.uk|publisher=Socialist Worker|access-date=7 October 2023|quote=}} * {{Cite web|url=https://www.nytimes.com/2007/06/11/world/africa/11sembene.html|title=An Appraisal: A Filmmaker Who Found Africa's Voice|last=Scott|first=A.O.|date=2007-06-11|website=[[The New York Times]]|access-date=7 October 2023|quote=}} * {{Cite web|url=https://www.nytimes.com/2007/06/12/movies/12semb.html|title=Ousmane Sembène, 84, Dies; Led Cinema's Advance in Africa|last=Scott|first=A.O.|date=2007-06-12|website=[[The New York Times]]|access-date=7 October 2023|quote=}} * {{Cite web|url=https://africultures.com/personnes/?no=3495|title=Ousmane Sembène. Réalisateur/trice, Ecrivain/ne, Acteur/trice, Producteur/trice, Scénariste, Personne concernée. Sénégal|last=|first=|date=|website=africultures.com|publisher=Africultures. Les mondes en relation|access-date=7 October 2023|quote=|language=French}} * {{Cite web|url=http://missingimage.com/book/export/html/250569|archive-url=https://web.archive.org/web/20080806102441/http://missingimage.com/book/export/html/25056|title=Ousmane Sembene Interviews|archive-date=2008-08-06|last1=Busch|first1=Annett|last2=Annas|first2=Max|date=|website=missingimage.com|publisher=|access-date=7 October 2023|quote=}} * {{Cite web|url=http://www.wnyc.org/shows/lopate/episodes/2004/10/12/segments/37154|title=Ousmane Sembene|last=|first=|date=October 12, 2004|website=wnyc.org|publisher=New York Public Radio, [[WNYC]]|access-date=7 October 2023|quote=Senegalese filmmaker Ousmane Sembene on his distinguished and prolific career, as well as his latest film: Moolaadé.}} Duration 31 min 20 sec. Audio file of the interview on the Leonard Lopate show. * {{Cite web|url=http://blog.cineafrique.org/2009/10/23/selected-lines-of-the-book-ousmane-sembene-interviews/|archive-url=https://web.archive.org/web/20101121052028/http://blog.cineafrique.org/2009/10/23/selected-lines-of-the-book-ousmane-sembene-interviews/|archive-date=2010-11-21|title=Selected lines of the book "Ousmane Sembène Interviews"|last=Amekudji|first=Anoumou|date=23 October 2009|website=blog.cineafrique.org/|publisher=|access-date=7 October 2023|quote=I interviewed Sembène Ousmane on July 25, 2006. We were supposed to meet again to continue the discussion and talk about other elements of his Cinema but he passed away at the beginning of June 2007.|language=}} * {{Cite web|url=http://www.iupress.indiana.edu/catalog/product_info.php?isbn=978-0-253-22151-3|archive-url=https://web.archive.org/web/20110506212522/http://www.iupress.indiana.edu/catalog/product_info.php?isbn=978-0-253-22151-3|archive-date=2011-05-06|title=Ousmane Sembène. The Making of a Militant Artist. Samba Gadjigo. Translated by Moustapha Diop. Foreword by Danny Glover|last=|first=|date=2010|website=iupress.indiana.edu|publisher=Indiana University Press|location=Bloomington, Indiana|access-date=7 October 2023|quote=}} * {{Cite web|url=https://maumaus.org/Films/Sembene.html|title=Sembène: The Making of African Cinema (1994)|last1=|first1=|last2=|first2=|date=|website=maumaus.org|publisher=Associação Maumaus - Centro de Contaminação Visual|location=Lisbon, Portugal|access-date=7 October 2023|quote=In this rich documentary, legendary Senegalese filmmaker Ousmane Sembène reminisces about his career and discusses the craft of his films and novels.}} Review of the film by [[Manthia Diawara]] and Ngũgĩ wa Thiong'o. ==== A French kɔkɔreŋ ==== * {{Cite web|url=http://blog.cineafrique.org/2009/08/27/rencontre-avec-sembene-ousmane-ecrivain-cineaste-senegalais|archive-url=https://web.archive.org/web/20110507030026/http://blog.cineafrique.org/2009/08/27/rencontre-avec-sembene-ousmane-ecrivain-cineaste-senegalais|archive-date=2011-05-07|title=Rencontre avec Sembène Ousmane, écrivain-cinéaste sénégalais|last=Amekudji|first=Anoumou|date=|website=blog.cineafrique.org|publisher=|quote=Article paru dans l’hebdomadaire sénégalais, Weekend, l’hebdo du Quotidien, Semaine du 2 au 8 aout 2007|language=French|access-date=7 October 2023}}. One of the last interviews of Sembene Ousmane. * {{Cite web|url=http://www.africultures.com/index.asp?menu=affiche_article&no=3854|archive-url=https://web.archive.org/web/20061123050837/http://www.africultures.com/index.asp?menu=affiche_article&no=3854|archive-date=2006-11-23|first=Olivier|last=Barlet|title=La leçon de cinéma d'Ousmane Sembène au festival de Cannes 2005|date=27 May 2005|language=French|access-date=7 October 2023}} * {{Cite web|url=http://www.africultures.com/index.asp?menu=affiche_article&no=5967|archive-url=https://web.archive.org/web/20110519185756/http://www.africultures.com/index.asp?menu=affiche_article&no=5967|archive-date=2011-05-19|title=Sembène, le mécréant|last=Barlet|first=Olivier|date=11 June 2007|website=africultures.com|publisher=africultures. Les mondes en relation|access-date=7 October 2023|quote=|language=French}} * {{Cite web|url=http://www.africultures.com/index.asp?menu=affiche_article&no=2506|archive-url=https://web.archive.org/web/20070926215656/http://www.africultures.com/index.asp?menu=affiche_article&no=2506|archive-date=26 September 2007|title=Entretien avec Ousmane Sembène|last=Barlet|first=Olivier|date=15 August 2007|website=africultures.com|publisher=africultures. Les mondes en relation|quote=|language=French|access-date=7 October 2023|url-status=bot: unknown}} * {{Cite web|url=https://www.courrierinternational.com/article/2004/12/16/ousmane-sembene-le-dakarois-en-perpetuelle-revolte|title=LE PÈRE DU CINÉMA AFRICAIN. Ousmane Sembène, le Dakarois en perpétuelle révolte|date=15 December 2004|website=courrierinternational.com|publisher=Courier International|access-date=7 October 2023|quote=|language=French}} Ultimate source: International Herald Tribune. * {{Cite web|url=http://www.senegalaisement.com/senegal/ousmane_sembene.html|archive-url=https://web.archive.org/web/20070915070255/http://www.senegalaisement.com/senegal/ousmane_sembene.html|archive-date=2007-09-15|title=Cinéma > Ousmane SEMBENE|website=senegalaisement.com|publisher=|access-date=7 October 2023|quote=|language=French}} 9ybn0h6fmx8c0t3v0v6d1qbklf1jxug October 1 0 6968 61442 61192 2026-06-06T17:30:20Z Vision L1 19 61442 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q16733965}} '''''October 1''''' e la 2014 Nigerian sini ka Tunde Babalola sɛge kyɛ ka Kunle Afolayan maale o, o taa deɛdeɛnɛ a ŋa Sadiq Daba, Kayode Olaiya, ane Demola Adedoyin. A sini deɛ la kyuu baaraa a Nigeria a yuoni 1960 poɔ. A kyaare la nɛkpeɛne naŋ kyaare Danladi Waziri (Daba), naŋ polisi dɔɔ a Northern Nigeria, i naŋ kaara neɛko yɛlɛ mine naŋ kyaare pɔgeba mine a Western Nigeria kɔraa kaŋa a Akote sɛre a October kyuu bebe dɛŋdɛŋ a yuoni 1960 poɔ a bebiri na a Nigeria naŋ meŋɛ faabo yi a British gbaŋgbaaloŋ poɔ. == '''Deɛdeɛnebe''' == == Cast == * Sadiq Daba naŋ e Inspector Danladi Waziri * Kayode Aderupoko naŋ e Inspector Sunday Afonja * Demola Adedoyin naŋ e Prince Aderopo * Kehinde Bankole naŋ e Miss Tawa * Kunle Afolayan naŋ e Agbekoya * Fabian Adeoye Lojede naŋ e Corporal Omolodun * Ogagbe Oghenechovwe Blessing naŋ e Musa * Kanayo O. Kanayo naŋ e Okafor * Ibrahim Chatta naŋ e Sumonu * Bimbo Manuel naŋ e Canon Kuforiji * Femi Adebayo naŋ e Banji * Abiodun Aleja naŋ e Olaitan * Nick Rhys naŋ e Winterbottom * Deola Sagoe naŋ e Funmilayo Ransome-Kuti * David Bailie naŋ e Ackerman * Colin David Reese naŋ e Reverend Dowling * Lawrence Stubbings naŋ eTomkins * Ifayemi Elebuibon naŋ e Baba Ifa * Meg Otanwa naŋ e Yejide {| class="wikitable sortable" !Award !Date of Ceremony !Category !Recipients !Result !<abbr>Ref.</abbr> |- | rowspan="3" |2014 Africa International Film Festival | rowspan="3" |16 November 2014 |Best Feature Film |Kunle Afolayan |Won | rowspan="3" | |- |Best Screenplay |Tunde Babalola |Won |- |Best Actor |Sadiq Daba |Won |- | rowspan="2" |2015 Pan African Film Festival | rowspan="2" |16 February 2015 |Best Narrative Feature | rowspan="5" |Kunle Afolayan |Nominated | rowspan="2" | |- |Programmers' Award – Narrative Feature |Won |- | rowspan="12" |2015 Africa Magic Viewers' Choice Awards | rowspan="12" |7 March 2015 |Best Movie of the Year |Won | rowspan="12" | |- |Best Movie Director |Won |- |Best Movie (Drama) |Nominated |- |Best Actress in a Drama |Kehinde Bankole |Won |- |Best Sound Editor |Kulanen Ikyo |Won |- |Best Video Editor |Mike Steve Adeleye |Nominated |- |Best Art Director |Pat Nebo |Won |- |Best Cinematographer |Yinka Edward |Nominated |- |Best Costume Designer |Deola Sagoe & Obijie Oru |Won |- |Best Drama Writer |Tunde Babalola |Won |- |Best Lighting Designer |Lanre Omofaye |Won |- |Best Make-Up Artist |Lola Maja |Won |- | rowspan="8" |11th Africa Movie Academy Awards | rowspan="8" |26 September 2015 |Best Film | rowspan="2" |Kunle Afolayan |Nominated | rowspan="8" | |- |Best Director |Nominated |- |Best Actor in a Leading Role |Sadiq Daba |Won |- |Most Promising Actor |Demola Adedoyin |Nominated |- |Best Nigerian Film |Kunle Afolayan |Won |- |Achievement in Editing |Mike Steve Adeleye |Nominated |- |Achievement in Costume Design |Deola Sagoe & Obijie Oru |Won |- |Achievement in Production Design |Yinka Edward |Nominated |} == Meŋ la nyɛ == * Film portal * Nigeria portal * 1960s portal * List of Nigerian films of 2014 * Cinema of Nigeria * Decolonisation of Africa == Sommo yizie == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] 60n1x9cd1r4kdh60mql7sfiagk3e2nn Tsotsi 0 6969 61444 61191 2026-06-06T17:31:27Z Vision L1 19 61444 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q626215}} '''''Tsotsi''''' e la 2005 deɛne sine ka Gavin Hood sɛge kyɛ ka Peter Fudakowski maale. O sini ŋa yi la a selloo ŋa ''Tsotsi'' Athol Fugard naŋ sɛge, a e South African/UK soŋ maale o. Ka deɛ a Alexandra slum a Johannesburg, South Africa, o taa la deɛdeɛnebɛ a ŋa Presley Chweneyagae naŋ e David/Tsotsi ( o pare tonfatona meŋ la nyɛ Tsotsitaal), pɔdɔɔ naŋ naŋ maŋ be sokpoŋ zu a zu lɔɔre a nyɛ ka bie be la a lɔɔre puori koŋo poɔ. O meŋ la taa la deɛdeɛne ba ma Kenneth Nkosi, Jerry Mofokeng, ane Rapulana Seiphemo naŋ soŋ deɛdeɛne ne. == Soundtrack == {| class="wikitable" ! colspan="2" |Tsotsi |- ! colspan="2" |Soundtrack album by Various Artists |- !Released |16 February 2006 |- !Genre |Kwaito Hip hop Afro-pop |- !Length |1:08:15 |- !Label |Milan Entertainment |- !Producer |Emmanuel Chamboredon |} {| class="wikitable" !<abbr>No.</abbr> !Title !Writer(s) !Performed by !Length |- !1. |"Mdlwembe" |Kabelo "Kaybee" Ikaneng |Zola |4:17 |- !2. |"Bhambatha" |Thabiso Tsotetsi |Zola |4:22 |- !3. |"Zingu 7" |Kabelo "Kaybee" Ikaneng |Zola |2:43 |- !4. |"Matofotofo" |Composed by Cleopas Monyepao, Lyrics by T. Ngeobo, S. Msimanga |Pitch Black Afro featuring Bravo |4:52 |- !5. |"Sgubhu Sam" |Unathi |Unathi |4:10 |- !6. |"Munt'Omnyama" |Lyrics by T. Kgosinkwe, Additional Lyrics by T. Seate, A. Muphemi |Mafikizolo featuring Stoan & Jahseed from Bongo Maffin |4:31 |- !7. |"Palesa" |Thabiso Tsotetsi |Zola |3:59 |- !8. |"Seven" |Kabelo "Kaybee" Ikaneng |Zola |4:09 |- !9. |"Ehlala" |Lyrics by Bonginkosi "Zola" Dlamini, Composed by Thabiso Tsotetsi, Cleopas Monyepao |Zola |4:37 |- !10. |"C.R.A.Z.Y" |Bongani Fassie, 37 MPH |Ishmael featuring Bongz |4:10 |- !11. |"It's Your Life" |Bonginkosi "Zola" Dlamini, Thabiso Tsotetsi, Cleopas Monyepao |Zola |4:57 |- !12. |"Woof Woof" |Kabelo "Kaybee" Ikaneng |Zola |3:18 |- !13. |"Stolen Legs" |Mark Kilian, Paul Hepker |Mark Kilian and Paul Hepker featuring Vusi Mahlasela |0:59 |- !14. |"On The Tracks" |Mark Kilian, Paul Hepker |Mark Kilian and Paul Hepker featuring Vusi Mahlasela |1:11 |- !15. |"Silang Mabele" |Vusi Mahlasela |Vusi Mahlasela |5:38 |- !16. |"Bye Bye Baby" |Mark Kilian, Paul Hepker |Mark Kilian and Paul Hepker featuring Vusi Mahlasela |1:52 |- !17. |"Baby Handover" |Mark Kilian, Paul Hepker |Mark Kilian and Paul Hepker featuring Vusi Mahlasela |1:59 |- !18. |"E Sale Noka" |Mark Kilian, Paul Hepker, Vusi Mahlasela |Vusi Mahlasela and the A-Team |1:53 |- !19. |"Ghetto Scandalous" |Bonginkosi "Zola" Dlamini, Amu, Kabelo "Kaybee" Ikaneng |Zola |4:46 |- ! colspan="4" |Total length: |1:08:15 |} == Meŋ la nyɛ == * List of South African films * Cinema of South Africa == Sommo yizie == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] bcy9m6z36ao78dvnuz3esrf300145g5 Rungano Nyoni 0 6970 61433 61303 2026-06-06T17:22:01Z Vision L1 19 61433 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q38054072}} '''Rungano Nyoni''' e la Zambian-Welsh sini maala, sini sɛgerɛ kyɛ naŋ e deɛdeɛnɛ. Ba baŋ o la yi a deɛne ŋa o naŋ da deɛ ''I Am Not a Witch ane On Becoming a Guinea Fowl'', a zaa ayi ka o sɛge kyɛasle. A sini zaa ayi nyɛ la a tendaazaa yelteɛbo ''I Am Not a Witch'' da nyɛ a Nyoni a BAFTA nɛkpeɛne a 2018 poɔ. ''On Becoming a Guinea Fowl'' ''meŋ da vɛŋ ka o nyɛ a'' 2024 Cannes sini tigiri kyɔɔtaare a maale eŋ soŋ a -Un Certain Regard (Ex-aequo) kyɔɔtaare. == Filmography == === Filmography === {| class="wikitable sortable" !Year !Title !Director !Writer !Producer !Editor !Notes |- |2009 |''20 Questions'' | | | | |Short |- |2010 |''The List'' | | | | |Video Short, 20 minutes |- | rowspan="3" |2012 |''Africa First: Volume Two'' | | | | |Short film; seg. ''Mwansa the Great'' |- |''The Mass of Men'' | | | | |Short film, 17 minutes |- |''Mwansa the Great'' | | | | |Short film, 23 minutes |- |2013 |''Z1'' | | | | |Short film |- |2014 |''Listen (Kuuntele)'' | | | | |Short film, 13 minutes |- |2017 |''I Am Not a Witch'' | | | | |Feature film, 93 minutes |- |2024 |''On Becoming a Guinea Fowl'' | | | | |Feature film, 95 minutes |} === Deɛdeɛnɛ === {| class="wikitable" !Year !Title !Role !Notes |- |2007 |''The Sarah Jane Adventures'' |Secretary |- |2011 |''Secrecy'' |Lucy |- |2010 |''Iron Doors'' | | |} == Kyɔɔtaare ane iribu == {| class="wikitable sortable" |+Kyɔɔtaare ane iribu ko a ''Rungano Nyoni'' !Year !Award !Category !Work !Result !<abbr>Ref.</abbr> |- | rowspan="19" |2017 |British Academy Film Awards |Outstanding Debut by a British Writer, Director or Producer | rowspan="19" |''I Am Not a Witch'' |Won | |- | rowspan="2" |Adelaide Film Festival |International Feature Film Award |Won | |- |Foxtel Movies International Award |Won | |- |AFI Fest |Audience Award |Nominated | |- |Africa International Film Festival |Best Feature Film |Won | |- |Mumbai Film Festival |Special Mention |Won | |- | rowspan="4" |British Independent Film Awards |Best Director |Won | |- |Douglas Hickox Award |Won |- |Best Screenplay |Nominated | |- | colspan="1" |Best Debut Screenwriter |Nominated |- |Cannes Film Festival |Caméra d'Or |Nominated | |- |CPH:PIX |New Talent Grand PIX |Nominated | |- |Independent Spirit Awards |Best International Film |Nominated | |- |London Critics Circle Film Awards |Breakthrough British/Irish Filmmaker of the Year |Nominated | |- |London Film Festival |First Feature Competition |Nominated | |- |Filmfest München |Best Film By An Emerging Director |Nominated | |- |Neuchâtel International Fantastic Film Festival |Best European Fantastic Feature Film |Nominated | |- | rowspan="2" |Stockholm Film Festival |Best Directorial Debut |Won |- |Bronze horse: Best Film |Nominated | |- | colspan="1" |2018 |Evening Standard British Film Awards |Breakthrough of the Year |''I Am Not a Witch'' |Won | | |- | colspan="1" |2024 |Zurich Film Festival |Feature Film |''On Becoming a Guinea Fowl'' |Won | |} A 2018, o di la Black History kyuu tigiri United Kingdom poɔ, Nyoni da poɔ la ''100 Brilliant, Black ane Welsh noba poɔ.'' == External links == * Official website == Sommo yizie == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] 97czeblfzvjf50hjfnllu0lls2ybx9v Waiting for Happiness 0 6971 61447 61108 2026-06-06T17:33:31Z Vision L1 19 61447 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q3625296}} '''''Waiting for Happiness''''' (o yuori meŋɛ: '''''Heremakono'''''; Arabic: في انتظار السعادة, <small>romanized:</small> ''fīl-intiẓār as-saʿāda'') e la 2002 Mauritanian deɛne sini ka Abderrahmane Sissako sɛge kyɛ maale o. A deɛdeɛnebe nimizeere la sakubie naŋ leɛ gaa o koraa a Nouadhibou, o e la vuumaala ne o bie naŋ zanna a toma, ane kɔraa pɔgeba. A sini e kyaare e la a bebiri zaa yel-eree, ka a deɛdeɛnebe e ba tɔɔraa ane ba African ane a Arab lisiri, ka ba pɛge a yɛlɛ mine yi aTayeb Saleh's wagere na Season North (موسم الهجرة إلى الشمال)naŋ da gɛrɛ tenyuobo. Kaareba na baŋ maane la a sini ka ba naŋ ba nyɛ sommo gyamaa, kyɛ ka a sini tutaa. A mine leɛ puli la Abderrahmane Sissako's opus toma, ka a mine la a zupoŋ zie ane a enfuoni ŋma zie, o meŋ la wuli dɛŋdɛŋ toma aŋa ''La Vie Sur Terre'' ane ''Timbuktu'' ''naŋ e o puri toma. A sini kyaare la'' Mauritanian vɛɛloŋ, tuowomo, yɛlɛ ba naŋ yeltuo o, ane seɛ ba naŋ erɛ o laara, a yi laŋkpole kaŋa naŋ poŋ ba minne, ka ba mine la Bidhan pɔgeba naŋ nyuuru tee kyɛ yele noba yɛlɛ, West African noba mine naŋ wa tɔlɔ a Mauritania a na gaa Europe . A deɛdeɛ karaa naŋ naŋ baara naŋ leɛ wa yele la yɛlɛ ne a laŋkpolo ama zaa a waa ŋa neɛ naŋ ba yi be, a ŋa o naŋ wono tuo ka o leɛ teɛre o meŋɛ Hassaniya Arabic kɔkɔre, kyɛ o boɔrɔ la ka o yɛle French. A yelnyɔgeraa ane a deɛdeɛnebe gyamaa wulu la a Sissako's 2014 sini Timbuktu, ka a zaa ayi wulu a liminal Sahel waaloŋ naŋ sereŋ waa lɛ a bebiri zaa yel-eree. ''Waiting for Happiness'' ''piili a 2002 a'' Cannes sini tigiri a Un Certain Regard<ref>http://www.festival-cannes.com/en/archives/ficheFilm/id/3108545/year/2002.html</ref>. Sissako de la a sini ko o ma, naŋ kpi o bebibaaraa kyɛ naŋ maala sini<ref>https://archive.org/details/africanfilmmakin0000arme</ref>. == Deɛdeɛnebe == * Khatra Ould Abder Kader naŋ e Khatra * Maata Ould Mohamed Abeid naŋ e Maata * Mohamed Mahmoud Ould Mohamed naŋ e Abdallah * Nana Diakité naŋ e Nana * Fatimetou Mint Ahmeda naŋ e Soukeyna, the mother * Makanfing Dabo naŋ e Makan * Santha Leng naŋ e Tchu == Sommo yizie == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] de85ivpvxqgy5ltlrvlcdwe7rcygjhc The Wedding Party 0 6972 61440 61197 2026-06-06T17:29:06Z Vision L1 19 61440 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q26684632}} '''''The Wedding Party''''' e la 2016 Nigerian nɔntaa deɛne ka Kemi Adetiba maale. A da piili a 8 September 2016 a Toronto International sini tigiri a Canada poɔ kyɛ a 26 November 2016 Eko Hotel ane Suites a Lagos poɔ. A da da yi la gbaŋgbale a tendaazaa a16 December 2016,<ref>https://variety.com/2017/film/global/wedding-party-fuels-record-nigerian-box-office-despite-ailing-economy-1201977878/</ref> a e a Nigerian sini kpoŋ na kaŋa; o yeli ŋa na da kɔɔ a 2021 yi ''Omo Ghetto: The Saga''. == Lɛ a deɛne naŋ tutaa == A kultaa bebiri naŋ kyaare Dunni Coker naŋ e yuomo 24 kyɛ enfuoni sitɔɔ soba e la a pɔgelee yo a Engineer Bamidele ane Mrs. Tinuade Coker naŋ taa, ane IT yaako erɛ Dozie Onwuka, naŋ e bondaana kaŋa bie. O ma, Lady Obianuju Onwuka, nyɛɛ la ka o bidɔɔ ba seŋ ka o de pɔge naŋ ba seŋ o. A baguo na sɛre a kultaa, a kultaa tigiri da maale, ane a neɛ naŋ kaara a tigiri da balɛɛ la, Wonu mɔɔrɔ la ka o e ka yelzaa e pɛpɛɛpɛ ko a bondaataaba. Kyɛ a pɔge saa mine ne o kyɛne mine pɔɔre da ba pɛle ane a Tinaude Coker's yuori naŋ pore a gane poɔ, ka a pɔge noba de baguo bondirii kyɛ pa poore ba pɛle kyɛ ka a ma yɛle yɛlɛ kyaare ne Coker yideme ko o zɔmine kyɛ e maaroŋ lɛ kyaare ne o sɛre Chief Felix Onwuka. Dunni maana la o sɛngaŋ yɛlɛ korɔ o kyɛnmine kyɛ ka Dozie's bakɔre mine meŋ erɛ o seɛ kyaare ne a tensoŋɔ na daare a dakɔbɔ tigiri. A batuo da nyɛ la sori zu nyagema a dakɔbɔ tigiri puoriŋ, a ka ba iri Sola ka leɛre o zu. A kultaa tigiri poɔ, saama ane a yiri noba zaa enneŋ da maa, kyɛ te kyɛre Obianuju Onwuka naŋ deɛ baŋ kyɛ ka o teɛroŋ kyɛbe, ka o eŋ Felix vi poɔ. A naŋ wa baare, a lɔɛ naŋ yiri a tigiri zie, Dunni nyɛ la pɔge piitɔri a Dozie ziŋɛ poɔ, ka o soori iri. O bɛle o la ka o sage ka kaapoŋ ka o zɔmeŋɛ kaŋa la de a eŋ a be, ka ba tuo ta a tigiri zie. Yelbawontaa kpɛ la a saa mine bayi na ka kaŋa zaa maŋ boɔrɔ noba na naŋ na daŋ kpɛ a bondirii zie, a baaraa a Onwuka yideme naŋ e a bondaama la daŋ kpɛ. A bondirii zie meŋ nyɛ la o vi, lane Tinuade Coker naŋ te de Yoruba bondimaala kyɛ bare a Obianuju Onwuka bondaannoo bondirii. Sola naŋ wa terɛ a batuo nɔɔre yelyaga baare, o ba baŋ kyɛ wuli sini naŋ kyaare ne a tensogɔ na kyɛ bare a sini na o naŋ da seŋ ka Dozie naŋ maale ka o wuli. Ka Dunni yi a die poɔ o naŋ wa nyɛ ka Dozie ba taa yemeŋɛ ne o. O naŋ yiri la ka o te pɔge Dozie senkɔraa Rosie naŋ yeli ka o gaŋ ne la Dozie kyɛ a yelmeŋɛ poɔ Rosie moɛ la ka o gaŋ ne Dozie kyɛ ka a ba nyɛ eebo. Dunni gaa te kpɛ la lɔɔre kyɛ bare a tigiri zie. Dozie, beɛre kpoŋ Nonso, a dɔgerba bayi na yi la ka ba bɔ Dunni kyɛ ka nanyige naŋ kaŋa naŋ tuo kpɛ a kultaa zie ne kyɔɔtaare teɛ malefa kyaare ba. A ŋaa vɛŋɛɛ la ka a kultaa deme tuo yele yelmeŋɛ ko taa, ka Dozie ma a yeli o serɛ lɛ o poɔ ba pɛle ne lɛ o naŋ gana ne pɔgebilii ka Dozie ba sage ka o toma ba la taa libie. A kultaa deme leɛ maale la ba yɛlɛ kyɛ ka Bonso l tuo a nanyige a de a o mɔlefa. Dozie yi la a lɔɔre poɔ ne Sola ka ba na bɔ Dunni a tuo mɔgele o ka o koŋ la e lɛ. Ba leɛ gaa la a tigiri zie a te seɛ ka zie te nyaa. == Deɛdeɛnebe == * Adesua Etomi naŋ Dunni Coker (a pɔge) * Banky Wellington naŋ e Dozie Onwuka (a dɔɔ) * Richard Mofe Damijo naŋ e Chief Felix Onwuka (a dɔɔ ba) * Sola Sobowale naŋ e Mrs. Tinuade Coker (a pɔge ma) * Iretiola Doyle naŋ e Lady Obianuju Onwuka (a dɔɔ ma) * Alibaba Akporobome naŋ e Engineer Bamidele Coker (pɔge ba) * Zainab Balogun naŋ e Wonu (tigiri maala) * Enyinna Nwigwe naŋ e Nonso Onwuka (a dɔɔ beɛre) * Somkele Iyamah-Idhalama naŋ e Yemisi Disu (pɔge kyɛnɛ) * Beverly Naya naŋ e Rosie (a dɔɔ senkoraa) * Daniella Down naŋ e Deadre Winston (pɔge kyɛnɛ) * Afeez Oyetoro naŋ e Ayanmale * Ikechukwu Onunaku naŋ e Sola (a dɔɔ batuo) * AY Makun naŋ e MC * Emmanuel Edunjobi naŋ e Woli (a faara) * Kunle Idowu naŋ e Harrison * Jumoke George naŋ e Iya Michael * Sambasa Nzeribe naŋ e Lukman == Maaloo == A sini da maale ELFIKE sini maale zie. Ka Kemi<ref>http://theweddingpartymovies.com/directors-note/</ref> Adetiba maale o. A ELFIKE sini maale zie nyɔge la sini maale ziiri anaare a Nigeria: EbonyLife Films, FilmOne Distribution, Inkblot Productions ane Koga Studios, ka a tu a taa a lɛ. == Gbaŋgbale yiibu == A yi la a Toronto a 8 September 2016 a Toronto International Film Festival (TIFF).<ref>https://web.archive.org/web/20181001161527/http://ebonylifetv.com/2016/08/16/elfike-film-collectives-the-wedding-party-to-premiere-on-opening-night-of-the-2016-toronto-international-film-festival/</ref> A August 2017, a sini da be la Netflix == Meŋ la nyɛ == * The Wedding Party, 2017 * List of highest-grossing Nigerian films * List of Nigerian films of 2016 == Sommo yizie == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] rlgs9f9x8rn9sez2smcdeisadn3sk98 The Gods Must Be Crazy 0 6974 61446 61109 2026-06-06T17:32:59Z Vision L1 19 61446 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q647665}} '''The God Must Be Crazy,''' e la 1980 yuomo sinii kaŋa Jamie Uys naŋ sɛge, a wuli sobie na sinii naŋ tu kyɛ maale, a naŋ poɔ a maaloo poɔ, a naŋ poɔ a maale emmo. A sinii ŋa la a tendaazaa sinii danweɛŋ soba a Botswana ane South Afrika sinii maalemaaleba naŋ laŋ taa a maale a ''The Gods Must Be Crazy'' . A sinii ŋa da maale la a South Afrika poɔ, a deɛdeɛŋkare mine a sinii poɔ la  South West African San farmer Nǃxau ǂToma ona la e  Xi, a hunter-gatherer of the Kalahari Desert  a bale la wane dãã kɔlebaa coca-cola poɔ dãã, a kɔlebaa ŋa da yi la alopelee poɔ le, ba sagedeebo la ka ŋmemɛ la bare kyɔɔtaa ko ba. A saŋa Xi naŋ wa nare ka o leɛ taa a kɔlebaa gaa ne te ko a saaŋkomine la, ka o sori gaabo na taa gbɛŋmɛ, a yi o a saaŋkompare poɔ,( Marius Weyers), a karema paala na ba naŋ de yi ne a koraa na poɔ (Sandra Prinsloo ) ane ŋmaadasaala. The Gods Must Be Crazy sinii ŋa da yi la gbaŋgbale poɔ a Kpankyaa kyuu beri pie saŋa a 1980 yuoni poɔ, Ster-Kinekor la da yi ne a sinii ŋa, a sinii ŋa yuori da I yaga a kpɛ tatenne gyamaa poɔ a de yuori soŋ. Peɛro wuli ka a sinii ŋa nyɛ la libie gyamaa  a yi South Afrikan sinii iribe naŋ da ba nyɛ. A sinii ŋa nyɛ la libie gyamaa a yi paaloŋ gyamaa poɔ,kyɛ a sinii ŋa nyɛ la wagere yaga sɛre ka o wa toɔ kpɛ United State paaloŋ poɔ, a be la ka ba da naane wa iri o ka yi gbaŋgbale poɔ a 1984 yuoni poɔ a 20<sup>th</sup> Century Fox, kyɛ ka ao paaloŋ ziyiraa la a Afrikan paaloŋ aneazaa ka bɔrefɔ kɔkɔre la ka ba de maale ne a sinii. Aneazaa ka a sinii ŋa nyɛ la arezie, a sinii da tage la noba naŋ taa babmmo a yi wɛletaa a South Afrika palloŋ poɔ. A 1989 yuoni na poɔ, a  sequel ''The Gods Must Be Crazy II sini ayi soba da yi la a tu o puori. A'' sequel ata zaa da yi a da ba e boma banaŋ sage ko ba kyɛ ka ba yi ne o, a sini ŋa da maale a Hong Kng poɔ, a be la ka N!xau deɛne. == Lɛ a deɛne a deɛne naŋ deɛne tutaa == Xi ane San bale kpeɛrɛ la ne laafeɛloŋ, Kalahari Desert poɔ, a zie ŋa da be la toɔre ne a industrial civilisation. Daare kaŋa la, ka Coca-Cola kɔlebaa kaŋa la ka a alopelee  mɔnɔ kaŋa a da de lɔɔ ka o sigi wa le teŋɛ kyɛ ka o ba ŋmare. Xi noba da de la a kɔlebaa ŋa ka o kyɔɔtaa kaŋa ba ŋmemɛ naŋ de ko ba, aŋa lɛ banaŋ ko ba teere ane dɔnne, ka a taa tontone gyamaa naŋ daŋ koŋ baŋ sɔre baare. A saŋa na, kɔlebaa yenaa yoŋ la da bebe, azuiŋ a bale na yideme zaa da sooro la o tontonnaa, ba danaŋ be la a sooro poɔ kyɛ ka zɔɔre gba ta iri o yɛlɛ, a paaloŋ ŋa da e zie naŋ taa emmaaroŋ. A Xi da polle la noɔre eŋ o meŋa ka o na yɔ la a tendaazaa a baŋ a kɔlbaa ŋa tontonaa. A wagere na zaa poɔ la ka Andrew Steyn, naŋ e neɛ naŋ zanna dɔnne faare nyɔvore yɛlɛ a Bostwana poɔ e la neɛ ba naŋ da ko o toma ka o te bɔ koraa Kate Thompson wane, a minister la da ko o a tonnoɔre ŋa. Pɔge kaŋa naŋ yi Johannesburg a South Africa paaloŋ poɔ la bare o peɛroo ane dawori ŋmɛ toma kyɛ te leɛ koraa poɔ Karema a Botswana poɔ. Andrew e la karema naŋ taa yɛŋ ane kpimaroo, a Kate paaloŋ poɔ. O sori tuubu da e la kpeɛŋaa ane o Land Rover lɔre kaŋa, a lɔre da biriki ka pãã fere ka o vare yi kyɛ bare a lɔre, kyɛ zo te bɔ kuuri a na wa teɛ ne a lɔre ka o are. A lɔre da kyaare la baa kaŋa naŋ sigi ba peɛle ka a fere ka ba zaa yi a zisoɔre na a kyɛŋ,  ka a lɛ pãã vɛŋ ka a Kate paaloŋ noba a nyɛ vuo a na toɔ fer ba. A Andrew naŋ sɛ o kurilee la, ka dobadaa kaŋ a vare yi a ŋmaa o. a be ka o vare kpɛ moɔ a leɛ zoro, ka o leɛ willi le. Kyɛ neɛzaa da ba nyɛ o. Kate teɛre ka Andrew eŋ la a vuu ka dabeɛŋ kpɛ o. A puoriŋ la ka Xi wa be nempɔgre, Andrew da yɔɔ sane zaa kyɛ de o gaa ne. O da ba taa libiri tontonnaa, Xi da ba sage. A M’pudi kanne ne la Andrew naŋ wa Kate o zie a manne bone o naŋ boɔrɔ ane yɛlɛ anaŋ naŋ dɔɔnɔ o teɛroŋ ane pɔgeba banaŋ naŋ ŋmaa lage o, aneazaa o da naŋ ko la zu a ŋmeɛrɛ a bondimaale-boma ane a tabɔlɔ zaa lanna taaa a Kate naŋ biŋ viiri. Kate da mɔ la o moɔmɔ zaa a te nyɔge Andrew a moore o noɔre. Xi pãã da naane wa ta la a sazu zikpeɛŋaa na, a sigi wa le zome lɛ, a bɛlle nyɔge a noba zaa ka a tendaa zaa ka o yɔ, o de la a kɔlbaa lɔɔ kyɛ leɛ kaa o yideme kpɛzie. == A deɛdeɛmɛ a sini poɔ == ·        Nǃxau ǂToma a sini poɔ ona la ka o yuori di  Xi ·        Marius Weyers a sini poɔ ona la ka o yuori di Dr. Andrew Steyn ·        Sandra Prinsloo a sini poɔ ona la ka o yuori di Kate Thompson ·        Voiced by Janet Meshad in the English dub ·        Louw Verwey a sini poɔ ona la ka o yuori di Sam Boga ·        Michael Thys a sini poɔ ona la ka o yuori di M'Pudi ·        Voiced by Pip Freedman in the English dub ·        Nic de Jager [af] a sini poɔ ona la ka o yuori di Jack Hind ·        Fanyana Sidumo a sini poɔ ona la ka o yuori di Card #1 ·        Joe Seakatsias a sini poɔ ona la ka o yuori di Card #2 ·        Brian O'Shaughnessy a sini poɔ ona la ka o yuori di Mr. Thompson ·        Ken Gampu a sini poɔ ona la ka o yuori di President Director Jamie Uys appears in an uncredited role a sini poɔ ona la ka o yuori di the Reverend. == A sinii maaloo == ==== A sinii yɛlɛ nimitoɔre gaabo ane o iribu ==== Jemie Uys, da la da sage de a The Gods Must Be Crazy sini ŋa iribu a 1974 yuomo poɔ, a sɛge ka kpɛ gama poɔ ka dɔnne veɛle la aŋa nensaalba na. A sini gbaŋŋa naŋ sɛge  kyɛlle da e la Kalahari paaloŋ poɔ, a be la ka Uys ane San noba millitaa zie danweɛŋ soba piili. Uys da iri la a Coca-Cola kɔlbaa ka ona la are leɛre a San paaloŋ noba zu a The Gods Must Be Crazy sini poɔ bonso, o da de la ka a ɔreba kɔlbaa ŋa la are leɛre a noba zu, a yi lɛ a kɔlbaa naŋ da veɛlɛ, ka fooŋ e neɛ naŋ da baŋ nyɛ kɔlbaa zaa fo nyɔvore poɔ. Uys da nyɛ la ka o mɛ la Andrews Steyn waaloŋ a yi Andrew Steyn naŋ wa kpi baare. N de la a yɛlɛ ka waa lɛ n naŋ nyɛ, a zuo a zaa pɔgeba. Kyɛ n teɛre ka pɔllɔ baalpaalba gyamaa maŋ bare la ba sɛnemɛ danweere soba ba naŋ maŋ bɔ. O naŋ wa sɛge a The Gods Must Be Crazy sinii baare, Uys duoro da yi la ka o nyɛ kyuure ata ane onaŋ naŋ leɛre a sini yelyaga a yi a Kalahari kɔkɔre gaa ne a Desert kɔkre poɔ a toɔ manne ka ba teɛ a seɛ, azuiŋ o pãã da yɔ boɔrɔ la San neɛ ka o naŋ wa soŋ ka Xi a deɛne ŋa poɔ a deɛne a lambori ŋa. Zigɛree mine a desert paaloŋ poɔ a San naŋ da gaa, Uys da ŋma la noba mine enfuomo, o maale la o teɛroŋ ka o na baŋ de ba la eŋ a sinii poɔ, kyɛ pãã sɛge eŋ a ba toɔre sne yɛloŋ naŋ seŋ lɛ, ka banaŋ wa boɔrɔ ba wagere zaa ka ta la bala bee dire dɔgɛɛ. Uys da nyɛ la ka a soŋ la ka o de a South Afrikan San koɔraa N!xau Toma ka o e a Xi, kyɛ la tasoga de bare, kyɛ a piilu bee a danweɛŋ soba saŋa, [N!xau] da ba teɛ a seɛ, bonso ba da ba taa yelbie a de toŋ ne a toma. Ka a leɛleɛrɛ a soore, “yɛ na boɔrɛɛ ka daare kaŋa ka tenneŋ ane yɛnee zaa a wa be?” N!xau a sage a iri de o alopelee a age ne Uys a gaa Windhoek, South West Afrika ( pampana be la ka boɔlɔ Namibia), a ŋa la da e a sinii piili maalo. Uys yeli ka “ ka a alopelee ŋa onaŋ de age gaa ba pɛlle o nimiri”. O teɛre ka a yele dabagela mine poɔ la. A zuiŋ o sage de la ba na toɔ e la yelzaa banaŋ boɔrɔ. Bonzaa ba vɛŋ ka o eŋa noma”. A die na poɔ, N!xau sage la ka ona gaa la banyeraa a bannyere die na poɔ kyɛ gaŋ teŋe poɔ kyɛ bare a boŋgannaa banaŋ ko ba ka de gaŋ ne. A yi be puoriŋ, Josef Gugler ane Uys naŋ e a gane sɛgesɛgerebɛ, a ko a siniii ŋa,. A senelluŋ da leɛ maaleŋ kaa la soŋ sɛre ka noba pãã sage de. A da be e onaŋ naŋ be a The God Must Be Crazy sinii poɔ, N!xau naane da de ne ba weɛŋ a nanpkaano poɔ, o da guolo la nii gyamaa a Botswana paaloŋ poɔ, sɛre ka o pãã gaa te piili o bondirii toma a South Afrika paaloŋ poɔ. A 1980 yuoni poɔ, la ka ba sɛge a sinii ŋa eŋ N!a! a Kung woman senseluŋ, John Marshall, la da wuli a sinii ŋa maalo sobie ka ba tu kyɛ maale a The Gods Must be Crazy sinii ka o taa toma. A sini gbama ŋa San la vɛŋ ka o e bone naŋ e boŋ vooraa, a be a South Afrikan wederebɛ zie, naŋ be Tsumkwe, South West Afrika poɔ. A San naŋ be a be wuli ka o da ba poɔ a nankpaama na poɔ naŋ lantaa a be, A faŋa zaa da be la gɔbenɛnte zie a yi bondirii eŋa ane a mine kaŋa, ane bamine meŋ naŋda beɛrɛ baaloŋ mine. == Sinii Iribu == A Gods Must Be Crazy sinii ŋa a Tsumkwe, South West Afrika ( pampana be la ka ba boɔlɔ Namibia) a pãã paale Bostwna poɔ la ka ba da maale a sinii ŋa. Uys mannoo poɔ, N!xau da e la neɛ naŋ na leɛ gaa a o yiri Kalahari Desert poɔ, dare ata bee anaare zaa poɔ, ka o ta erɛ wa de ba saaŋkompare yelerre. A wagere ŋa poɔ ka o da be a tuure paaloŋ poɔ, N!xau zanne la zoore nyuubu ane daakpeɛne nyuubu. Uys da yeli ka o yɔɔ la N!xau ¢300 o naŋ na toŋ toma bebie pie yoŋ, kyɛ a saŋa o naŋ wa baŋ ne ka o libie na zaa wɛ la. N!xau libie na da ba wɛ a lɛ, ba ko o la nii pie ne ayi (12) a leɛre ne a o libie naŋ wɛ. A 1985 yuoni poɔ, Uys yeli ka o ko N!xau ¢100 a yi onaŋ piili a sinii ŋa maaloo, onaŋ la ka N!xau a de ŋmeɛrɛ ne daworo a koɔrɔ ne a sinii a vii a tendaa zaa, Uys meŋ yeli ka, ¢20,000 bankɛ kaŋa naŋ sage di yaga zaa poɔ la ka N!xau yuori ane a libie zaa be. == A Yieluŋ Kɔnne na naŋ be a sini poɔ == === A atikile meŋa: ''The Gods Must Be Crazy (soundtrack)'' === == A sinii gbaŋgbale poɔ yiibu == === Toɔloo Daga === A The Gods Must Be Crazy gbaŋgbale poɔ yeŋ yiibu danweɛŋ soba da e la a Sakyɔrɔ kyuu beri pie daare a 1980 yuoni poɔ, Ster-Kinekor enfuoni. A bebie anaare danweɛŋ soba poɔ la ka a sinii daga ŋa a yi a Suth Afrika poɔ. A sini ŋa la sinii yuori naŋ da yi a do saa yaga a 1982 yuoni a Japan paaloŋ poɔ, a wagere na poɔ la ka ba ko a sini yelzu yuori ka Bushman ( Mɔdɔɔ). A saŋa na ba naŋ iri a sinii ŋa ka o yi gbaŋgbale a United State poɔ, A Afrikaans meŋa da bare la ba kɔkɔre kyɛ yele Bɔrefɔ kɔkɔre, a neɛ naŋ da leɛrɛ a leɛroo la !Kung ane Tswana. ==Sommo Yizie== [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] l1v80pr9styld8k20i05d4qktzoya49 Third Cinema 0 6977 61434 61304 2026-06-06T17:23:40Z Vision L1 19 61434 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q1259293}} '''Third Cinema''' (Spanish: ''Tercer Cine'') e la Latin American sini maaleba lammo naŋ maale a yuoni1960 poɔ maŋ yele yɛlɛ kyaare ne a gbaŋgbaaloŋ a teŋɛ noba ane a Hollywood sini kaa zie naŋ e nimipɛle yoŋ zie ka ba na nyɛ libie. A laŋgboli noba da maale a manifesto ''Hacia un tercer cine'' poɔ (''Toward a Third Cinema''), naŋ sɛge a 1960s , Argentine naŋ e sini maala Fernando Solanas ane Octavio Getino la da maale o, A noba naŋ poɔ a ''Grupo Cine Liberación'' ane gbaŋgbale yiibu a yuoni 1969 a journal ''Tricontinental'' a yi OSPAAAL zie (Organization of Solidarity with the People of Asia, Africa and Latin America).<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Third_Cinema#cite_ref-1</ref> == Sini maaleba == A daga ŋa e la daga naŋ ba e o zaa kyɛ koŋ baŋ biŋ a sini maaleba zaa naŋ de ba bammo bee teɛbo zaa poɔ a Third Cinema poɔ. {| class="wikitable" |} {| class="wikitable" !Country !Name !Affiliated with |- | rowspan="3" |Argentina |Fernando Solanas | rowspan="2" |Grupo Cine Liberación |- |Octavio Getino |- |Raymundo Gleyzer |Cine de la Base |- |Bangladesh |Tareque Masud Tanvir Mokammel Kamar Ahmad Simon Mostofa Sarwar Farooki | |- | rowspan="4" |Brazil |Glauber Rocha |Cinema Nôvo |- |Rogerio Sganzerla | rowspan="3" | |- |the Brazilian Modernists |- |Nelson Pereira Dos Santos |- |Bolivia |Jorge Sanjinés | |- |Colombia |Luis Ospina Carlos Mayolo | |- | rowspan="3" |Cuba |Julio García Espinosa |Cuban revolutionary cinema |- |Tomás Gutiérrez Alea | rowspan="2" | |- |Sara Gomez |- | rowspan="8" |India |Satyajit Ray |Parallel Cinema |- |Ritwik Ghatak | rowspan="5" | |- |Mrinal Sen |- |Gautam Ghosh |- |Shyam Benegal |- |John Abraham |- |G Aravindan | |- |Adoor Gopalakrishnan | |- |Lebanon |Heiny Srour | |- |Mauritania |Med Hondo | |- |Mexico |Paul Leduc | |- | rowspan="3" |Mozambique |Sarah Maldoror | |- |Isabel Noronha | |- |Camilo de Sousa | |- |Nicaragua |Helena Solberg Ladd | |- |Pakistan |Jamil Dehlavi | |- |Philippines |Kidlat Tahimik | |- | rowspan="2" |Senegal |Djibril Diop Mambéty | |- |Ousmane Sembène | |} == Cinema sini == * ''Vidas Secas'', Nelson Perreira Dos Santos (Brazil, 1963) * ''La Hora de Los Hornos'', Fernando Solanas and Octavio Getina (Argentina, 1968) * ''Memorias del Subdesarrollo'', Thomas Guiterrez Alea, (Cuba, 1968) * ''Antonio das Mortes'', Glauber Rocha (Brazil, 1969) * ''Blood of the Condor'', Jorge Sanjines (Bolivia, 1969) * ''Mandabi'', Ousmane Sembene (Senegal, 1969) * ''México, la revolución congelada'', Raymond Glevzer (Argentina, 1971) * ''The Principal Enemy'', Jorge Sanjines (Peru, 1974) * ''Towers of Silence'', Jamil Dehlavi (Pakistan, 1975) * ''The Vampires of Poverty'', Luis Ospina and Carlos Mayolo (Colombia, 1978) == Meŋ la nyɛ == * Political cinema * Dictator novel, a Latin American contemporary literary genre * Films depicting Latin American military dictatorships == Nimitɔɔre kannoo == * Wayne, Mike ''Political Film:The Dialectics of Third Cinema''. Pluto Press, 2001. * Fernando Solanas and Octavio Getino, "Towards a Third Cinema" in: ''Movies and Methods. An Anthology'', edited by Bill Nichols, Berkeley: University of California Press 1976, pp 44–64 * A == Sommo yizie == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] 0u3z0v4i39p7tdnn4gai2oejl4cp9iv Lionheart 0 6978 61441 61195 2026-06-06T17:29:40Z Vision L1 19 61441 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q581960}} '''''Lionheart''''' e la 1990 American kultaa deɛnɛ sini ka Sheldon Lettich sɛge o, o taa la deɛdeɛmɛ a ŋa Jean-Claude Van Damme, Deborah Rennard, Harrison Page, Lisa Pelikan ane Brian Thompson. O meŋ la taa . Ashley Johnson<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Lionheart_(1990_film)#cite_ref-aj_2-0</ref>. Van Damme deɛ la French Foreign Legionnaire deɛne naŋ kyaare Africa, naŋ yi a United States paaloŋ a kpɛ a teŋɛ pare na te bɔ libie a wa faare beɛre nenko yeltare poɔ. A sini piili la a France a August kyuu bebidɛŋdɛŋ1, 1990, o yuo la a United States poɔ a January kyuu bebie 11, 1991<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Lionheart_(1990_film)#cite_ref-lettich-bio_3-5</ref>. O nyɛ la lackluster yelteɛbo, naŋ poɔ a Van Damme naŋ e a North America<ref>https://web.archive.org/web/20180228181248/https://loaded.co.uk/jean-claude-van-damme-confirms-plans-for-lionheart-sequel/</ref> dɔɔ. O yi la gbaŋgbale a United Kingdom ka o '''''A.W.O.L: Absent Without Leave''''', a Oceania poɔ o e la '''''Wrong Bet''''', a yelzu tɛɛtɛɛ ŋa da bebe a a yi a maala zie.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Lionheart_(1990_film)#cite_ref-dvdcomp-dvd_5-2</ref><ref>https://en.wikipedia.org/wiki/Lionheart_(1990_film)#cite_ref-dvdcomp-dvd_5-1</ref> == Deɛdeɛbe == * Jean-Claude Van Damme naŋ e Lyon "Lionheart" Gaultier * Harrison Page naŋ e Joshua Eldridge * Deborah Rennard naŋ e Cynthia Caldera * Lisa Pelikan naŋ e Hélène Gaultier * Ashley Johnson naŋ e Nicole Gaultier * Brian Thompson naŋ e Russell * Vojislav Govedarica (Voyo Goric) naŋ e Sergeant Hartog * Michel Qissi naŋ e Moustafa * Abdel Qissi naŋ e Attila * Ash Adams naŋ e Francois Gaultier * George McDaniel naŋ e Adjutant * Jeff Langton naŋ e Sonny * Paco Christian Prieto naŋ e Pool Fighter * Magic Schwarz naŋ e Racquetball Fighter * Stuart F. Wilson naŋ e Scottish Fighter * Clement von Franckenstein naŋ e English Investor * Stefanos Miltsakakis naŋ e Jeep Driver * Billy Blanks naŋ e African Legionnaire * Tony "Satch" Williams naŋ e Garage Fighter * James Brewster Thompson naŋ e N.Y. Monster Fighter * Tony Halme naŋ e Security Guard * Jeff Speakman naŋ e Mansion Security Man * Christopher M. Brown naŋ e Punk Leader == '''Sommo yizie''' == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] 2enjg7hfll2d319cdtekfyksxuyx8sd District 9 0 6979 61445 61190 2026-06-06T17:31:59Z Vision L1 19 61445 wikitext text/x-wiki {{databox|item=Q201819}} '''''District 9''''' e la 2009 sini ka Neill Blomkamp maale kyɛ sɛge. A sini taa la drɛdrɛnebe ka ba na la Sharlto Copley, Jason Cope, ane David James, ka ba di o yi ne Blomkamp's yuoni. 2005 poɔ naŋ e dini ŋmaa ''Alive in Joburg''. A sini kyasre la yelbawontaa,duoro ane dini nsŋ yi naasasleba sɔnimie zie. A piili la a a1982 yuoni poɔ, ka waa kpaŋ a pare aJohannesburg, South Africa. Wagere na baslo ne bondirii biiri naŋ ba nyɛrɛ dire naŋ kpɛ a noba a koɔ gbori poɔ, a South African gɔbenenti ye ba la eŋ csmp kaŋa poɔ ka bw boɔlɔ o ka District 9. A yelzu ne o piiluu T''District 9'' da e bone neɛ zaa enbe naŋ da maa ne o a Cape Tenne, drsirokyire ayɔɔbo apartheid wagere na. A sini taa la yelnyɔgere a ŋa nensaaloŋ, ba nɔntaa. ''District 9'' piili la 23 July 2009 a San Diego Comic-Con poɔ, o yi la gbaŋgbale a New Zealand a13 August, a United States poɔ o yi a 14 August ane South Africa a 28 August, a yi TriStar enfuomo drme zie. O yelnyɛ la yelteɛ sonne a yi noba zie ka o libiyɛlɛ meŋ da nyɛ zunuo. O nyɛɛ libie ka a ta $211 million kyɛ $30 million ka ba nare ka ba di. O nyɛ la kyɔɔtare gymaa ka a mine la Academy kyɔɔtasre, ka o nyɛ tivi zu soŋ, kaabo soŋ,ane sini soŋ leɛ gyelebo. == Deɛdeɛnebe == * Sharlto Copley naŋ e Wikus van de Merwe, neɛ naŋ erɛ o e la bɛroŋ. * Jason Cope naŋ e Christopher "Chris" Johnson, a District 9 prawn naŋ soŋ Wikus ka o zɔɔ ne a MNU. ** Cope naŋ deɛ a UKNR * David James naŋ e Colonel Koobus Venter * Vanessa Haywood naŋ eTania Smit-van de Merwe, Wikus pɔge * Mandla Gaduka naŋ e Fundiswa Mhlanga * Eugene Wanangwa Khumbanyiwa naŋ e Obasanjo * Louis Minnaar naŋ e Piet Smit * Kenneth Nkosi naŋ e Thomas * William Allen Young naŋ e Dirk Michaels * Nathalie Boltt naŋ e Sarah Livingstone * Sylvaine Strike naŋ e Katrina McKenzie * John Sumner as Les Feldman * Nick Blake naŋ e Francois Moraneu * Jed Brophy naŋ e James Hope, * Vittorio Leonardi naŋ e Michael Bloemstein, * Johan van Schoor naŋ e Nicolaas van de Merwe, Wikus ba * Marian Hooman naŋ e Sandra van de Merwe, Wikus's ma * Jonathan Taylor naŋ e the Doctor * Stella Steenkamp naŋ e Phyllis Sinderson, MNU Alien Relations * Tim Gordon naŋ e Clive Henderson, an entomologist at WLG University * Nick Boraine naŋ e Lieutenant Weldon, Colonel Venter's right-hand man * Robert Hobbs naŋ e Ross Pienaar, an MNU mercenary * Trevor Coppola nsŋ e MNU Mercenary * Morne Erasmus naŋ e MNU Medic == '''Sommo yizie''' == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] 1vriv3fb09zeen8pvji9097ty0771gc Souleymane Cissé 0 6993 61431 61299 2026-06-06T17:20:36Z Vision L1 19 61431 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q1248110}} '''Souleymane Cissé''' (21 April 1940 – 19 February 2025) da e la Malian sini maala, ka o da a African sini maala <ref name=":0">https://press.moma.org/wp-content/uploads/2021/12/TSAP-2022-Schedule.12.23.21.update.pdf</ref>nenkpoŋ kaŋa. Ba da boɔlɔ o la a African nenkpoŋ naŋ voorɔ sini maala,<ref name=":1">https://bostonphoenix.com/boston/movies/reviews/documents/02004517.htm</ref> kyɛ ka o sini Yeelen ka ba boɔlɔ o a African sini kpoŋ naŋ daŋ maale.<ref>http://chicagoreader.com/arts-culture/brightness-yeleen/</ref> O da e la a sini maala dɛŋdɛŋ a Sub-Saharan Africa naŋ nyɛ kyɔɔtaare, a Cannes sini tigiri a yuoni 1987 poɔ a ko a o sini ŋa Yeelen.<ref>https://www.rfi.fr/fr/podcasts/tous-les-cin%C3%A9mas-du-monde/20250225-hommage-%C3%A0-souleymane-ciss%C3%A9-pionnier-du-cin%C3%A9ma-africain</ref> == Nyɔvore yɛlɛ ane o toma == Ba dɔge o la Bamako ka ba guuluu a Yɛre puoruu poɔ, Souleymane Cissé da boɔrɔ la sini yɛlɛ o bile saŋ zaa. O gaa la sɛkondere sakuuri Dakar a leɛ wa Mali a yuoni 1960 poɔ a wagere na a Mali demɛ naŋ faa ba minne yi a naasaaleba nuure poɔ.<ref name=":3">https://www.rfi.fr/fr/afrique/20150512-souleymane-cisse-doyen-cinema-africain-festival-cannes</ref> O sini toma piili la wagere na o naŋ sonno ka ba yɛle yɛlɛ ne a Patrice Lumumba. A ŋaa vɛŋɛɛ la ka o boɔrɔ o meŋɛ sini maaloo, ka o nyɛ zunuo a Gerasimov Institute ko a Cinematography, <ref name=":2">https://www.festival-cannes.com/fr/festival/artiste/souleymane-cisse</ref>a Moscow sakuuri a Cinema tiivi toma. A yuoni 1970 poɔ o leɛ wa la Mali a wa poɔ a gɔbenenti gbambɛre na naŋ kaara a yelyaga toma poɔ a wa e enfuoni ŋmaara, be la ka maale yɛlɛ yaga ane sini ŋmaara. Yuomo ayi puoriŋ, o maale la o sini naŋ ba e wogi kyɛ ba la,e,ŋmaa meŋ, ''Cinq jours d’une vie'' (''Five Days in a Life''), naŋ manne selloo naŋ kyaare bɔlebile kaŋa na yi Qur'anic sakuuri poɔ a e naŋnyige sori zu. ''Cinq Jours'' ''piili la a'' Carthage sini tigiri. A yuoni 1974 poɔ, Cissé maale o sini dɛŋdɛŋ naŋ e wogi a Bambara kɔkɔre poɔ, ''Den muso'' ( a pɔgelee), a selloo kyaare la pɔgelee naŋ e dendewo ka ba fere gaŋ ne. A pɔgelee da taa la poɔ, ka o yi deme ne a bie ba zaa zagere o bare. ''Den muso'' ba da kare o la bare ayi a Malian gɔbenenti lisiri poɔ kyɛ ba da nyɔge Cissé meŋ pɔge ane a lɛ o naŋ e ka o sage a a French bɛgɛ. Cissé da ba baŋ bone na eŋɛ ba naŋ nyɔge o, kyɛ.o naŋ da be a nenpoɔge die poɔ, o da sɛge la a o sini kaŋa ba naŋ na la deɛ ka o la Baara (Toma)<ref name=":2" />. Cissé da baare la a yi a sini ŋa gbaŋgbale yuomo anaare puoriŋ, ka o nyɛ a Yenenga's Talon kyɔɔtaare a Fespaco a 1979<ref>http://www.davidbordwell.net/blog/2019/07/07/il-cinema-ritrovato-2019-who-put-the-pan-in-pan-african-cinema/</ref> yuoni poɔ. A yuoni 1982 poɔ, Cissé maale la ''Finyé'' (''Saseɛ''), naŋ manne sello kyaare ne a Malian baapaaleba ba naŋ ba sage ka ba iri maane ba posaanaa kyaare yɛlɛ mine. A ŋaa vɛŋɛɛ la ka o la nyɛ a kyɔɔtaare ayi soba a Yenenga's Talon, a 1983's Fespaco. A yi a yuoni 1984 ane a yuoni 1987 poɔ, o maale la e ''Yeelen'' ( Veɛloŋ bee kyãã), a sini naŋ kpaana a Jury kyɔɔtaare a 1987 Cannes sini tigiri , ka o a African sini dɛŋdɛŋ naŋ nyɛ a kyɔɔtaare a tigiri dakoroŋ zaa. Ka ba maŋ yele ka o toŋkpoŋ la a lɛ, Cissé zeŋ la peɛroo zie a ko a ''Cahiers du Cinéma'' <ref>https://web.archive.org/web/20110822165732/http://www.festival-cannes.com/en/archives/ficheFilm/id/431/year/1987.html</ref> a uele ka o e kyɛlɛɛ e la European lanzemmo sini, ka o da boɔrɔ ka o yele kyaare lɛ na a nempeɛle noba naŋ nyɛ o bammo, sakugaa zaa e la ba teɛroŋ.<ref>https://web.archive.org/web/20230816215537/https://www.academia.edu/38335526</ref> A yuoni 1995, o maale la ''Waati'' (''wagere''), naŋ ŋmɛ ne kyakya a Palme d'Or a a yuoni 1995 Cannes sini tigiri.<ref>https://web.archive.org/web/20120308165242/http://www.festival-cannes.com/en/archives/ficheFilm/id/3355/year/1995.html</ref> A yuoni 2009 poɔ, maale la lamaale sini naŋ yele kyaare pɔge yaga deebo, a yi ba yeleree poɔ, wagere na o na ne o yɔɔmine banii lɛ na ba naŋ na yi ba yiri poɔ a yuoni 1988 poɔ. A sini poɔ ''O Ka'' ( te yiri ), teɛre la a zɔɔre kyaare ne o yɔɔpuuli wagere na ba naŋ da kare ba bare a yiri poɔ a Bamako <ref name=":3" />poɔ. Cissé da e la UCECAO nenkpoŋ, a Union ko a Creators ane Entrepreneurs a Cinema ane Audiovisual Arts a Western Africa poɔ. O yɔɔbidɔɔ e la sini maala a Alioune Ifra Ndiaye.<ref>https://www.afriquemagazine.com/alioune-ifra-ndiaye-de-la-sc%C3%A8ne-%C3%A0-lengagement-politique</ref> Cissé da nyɛ la 'Carrosse d'Or' kyɔɔtaare a 2023 yuoni Cannes sini tigiri, wa wulu a o sini veɛloŋ ne tegeroŋ<ref>https://cineuropa.org/en/newsdetail/440581/</ref>. A kyɔɔtaare bɔre la o die poɔ a Bamako poɔ ka ba yeli ka ba zu o la a 29 April 2024. A o nɔroo ŋa vɛŋɛɛ la noba enne ba yuoro a Mali poɔ, a vɛŋɛɛ la noba lantaa a na bɔ a kyɔɔtaare ŋa a leɛ de ko o ka wulu a ba teŋɛ lisiri tegeroŋ.<ref>https://web.archive.org/web/20240609130911/https://apanews.net/filmmaker-souleymance-cisses-carrosse-dor-disappears-in-mali/</ref> == Kuuŋ == Cissé bkpi la a Bamako asibiti, Mali a 19 February 2025, wagere na o naŋ nyɛ yuomo 84. A ba kɔɔre sɛre ka o kpi, ba e la ka o e a dakogi zu soba ko "fiction feature film" jury a 29th edition ko Fespaco, a 22 February, a Ouagadougou, Burkina Faso poɔ<ref>https://www.rfi.fr/fr/culture/20250219-le-r%C3%A9alisateur-malien-souleymane-ciss%C3%A9-l-un-des-p%C3%A8res-du-cin%C3%A9ma-africain-est-mort</ref>. == Legacy and style == Souleymane Cissé e la a African sini maala kaŋa noba naŋ baŋ a yuono lizare dakoroŋ, ka o toma wulu a a Africa Cinema baabo a lanne; nimitɔɔre gaabo kyaare ne a a ba saakonnoo<ref name=":0" />. Cissé meŋ ba boɔle o la selloŋ kpeɛŋaa sɛgere nenkpoŋ, ka a sonno a yelseɛlɛ a mundane maale bimbo poɔ." O sini noba baŋ ne a la a naŋ e a sɔgyare toma, libifa ane baaloŋ, ane a Bamako's pɔgeba ne baapaaleba yɛlɛ<ref name=":1" />. == Sini o naŋ maale == * ''L’aspirant'' (short film, 1968) * ''Source d’inspiration'' (short film, 1968) * ''Dégal à Dialloubé'' (1970) * ''Fête du Sanké'' (1971) * ''Cinq jours d’une vie'' (1972) * ''Den muso'' (1975) * ''L’homme et ses idoles'' (short film, 1975) * ''Baara'' (1978) * ''Chanteurs traditionnels des Iles Seychelles'' (1978) * ''Finye'' (1982) * ''Yeelen'' (1987) * ''Waati'' (1995) * ''Tell Me Who You Are'' (2009) * ''O Sembene!'' (2013) * ''Our House'' (2015) == Sommo yizie == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] tf7rwz91kfg0s99lw2q8jb3mzvfdt88 Women in African cinema 0 7005 61435 61198 2026-06-06T17:24:36Z Vision L1 19 61435 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q85852449}} Pɔgeba Afrikan sinii toma poɔbo, taa la yelerre gyamaa bee tonnoɔre gyamaa ba naŋ maŋ toŋ ka a sinii toɔ nyɛ maaloo, aneazaa ka ba da ba maŋ sage ba di ne a sinii maaloo. == Puoriŋ yɛlɛ == === Atikile meŋa: Cinema naŋ be Afrika poɔ. === A saŋa na a nempeɛle naŋ da de a Afrika paaloŋ a kaara, Afrika noba da iri la nu yi a Western sinii maaloo toma poɔ, a yɛlɛ ama mine la wane ka Afrika ane Afrika noba enne a mãã, a taa sumaaroŋ ane toma.<ref>Hayward, Susan. "Third World Cinemas: African Continent" in ''Cinema Studies: The Key Concepts'' (Third Edition). Routledge, 2006. p. 426-442</ref> A Afrikan naŋ zɔɔ faa baminne a yi a yuomo 1950 poɔ te tɔ a 1960 poɔ la ka ba de maale ne a sinii, a wager ŋa la ka be de enfuomo kompiita a ŋmaa ne enfuomo a ka anaŋ la are wuli lɛ a nempeɛle naŋ da maŋ nyɔge noba ka ba tona gbaŋgba toma. Pɔgeba da moɔ la nimiri yaga a Afrikan sinii maalo toma ŋa poɔ  a wagere na. kyɛ a yelbiri la ba tonnoɔre a sinii poɔ da maŋ e la fẽẽ lɛ kyɛ taa sommo gyamaa a sinii poɔ. A yelnimizeɛ naŋ wa ka pɔgeba kpɛ sinii maaloo yɛlɛ mine poɔ ka toɔ teɛ ba meŋ do saa Afrikan cinema<ref name=":0">Ellerson, Beti (2015). "African Women in Cinema". ''Gaze Regimes''. Wits University Press. pp. 1–9. ISBN <bdi>978-1-86814-856-1</bdi>. JSTOR 10.18772/22015068561.6.</ref> toma poɔ. A sini maalekare ba ma poɔ, gyamaa zie da e la pɔgeba, meŋ naŋ te piili ba meŋ meŋa sinii maalo kpaaroŋ ane tigiri maalo a kyaare ne a Afrika zaa sinii maalo tigiri a seŋ,  Panafrican Film and Television Festival of Ouagadougou (FESPACO) ane Pan African Federation of Filmmakers (FEPACI), a zaa ayi da laŋ maale a 1969/70<ref name=":0" /><ref>Martin, Michael T. (Fall 2020). "The Long Take: Gaston Kaboré on the Formation, Evolution & Challenges to FEPACI & FESPACO". ''Black Camera''. '''12''' (1). Indiana University Press: 208–236. ISSN 1947-4237. Retrieved 16 June 2025.</ref> yuoni poɔ. A World Festival of Blaɔk Arts, na maŋ de kuu gbuli sinii saaŋkonnoŋ tigiri la, a sinii tigiri ŋa diibu wagere poɔ o maŋ vɛŋ la ka noba gyamaa yi wuli ba gɔɔloŋ naŋ seŋ bee ta lɛ.ka noba nyɛ aseŋ; pɔloŋ maaloŋ, yieluŋ, sinii, suuruŋ parɛɛ, bombeɛrɛ tɛɛtɛɛ, bommaale tɛɛtɛɛ, ane seɛrɛ tɛɛtɛɛ a yi neŋ tɛɛtɛɛ naŋ viirikoli a Afrika paaloŋ zaa poɔ, a zuo a zaa banaŋ naŋ maŋ maala sinii a United State poɔ.<ref name=":0" /><ref>"Little Known Black History Fact: World Festival Of Black Arts". ''Black America Web''. 2019-04-01. Retrieved 2019-12-16.</ref> A 1970s yuomo na saŋa, kpaaroŋ kaŋa deme da boɔle la a tendaazaa pɔgeba naŋ voora kyɛ neŋ be a sinii maalo poɔ ka ba lantaa a maale kpaaroŋ kaŋ ba naŋ da boɔlɔ ka “women with the evolution of universal women's rights movemen”  a yele ŋa eebo da a second-wave feminism, a yelnimizeɛ ŋa da piili la ne a Senegal noba banaŋ naŋ wono kɔkɔɛ a ta ayi kyɛ e pɔgeba naŋ e peɛpeɛrebɛ ka ba laŋgbuli di “ Association of African Women for Research and Development (AAWORD), kyɛ naŋ ŋmɛ daworo a kyaare ne  United Nations Decade of Women naŋ piili a 1976 yuoni te tɔ a 1985 yuoni poɔ, a yɛlɛ mine ama taaba zaa la da toɔ soŋ a bɛlle pɔgeba eŋ karendie zannoo poɔ, aseŋ,  feminist film theory, ane the visual representation of women, globally. A kpaaroŋ ŋa da soŋ la a ko noba gyamaa a you vuo zagela lɛ ko noba ka ba te kyɛ ba yɔɔ kobo, a vuo ŋa pãã da you ko la ba pɔgetaaba yoŋ, a yi a be puoriŋ la ka ba kpɛ a nyɛ ka a seŋ ka ba e o ka o e tendaazaa bone.<ref name=":0" /> == Pɔgeba wuliwulibo == A 1950 te tɔ a 1960 yuomo na poɔ, Afrikan noba a sinii deɛne poɔ yelerre da maŋ e la fẽẽ lɛ, a Afrikan noba naŋ wa piili a yɔɔrɔ faara ba mine a yiri ne a nempeɛle nuuriŋ poɔ la, ka pɔgeba meŋ pãã nyɛ vuo a sinii maalo yeltarre poɔ. Pɔgeba fẽẽ lɛ la da nyɛ a vuo a toɔ kpɛ a sinii maalo poɔ, ba sereŋ da wuli la ba nimizeɛ ka o gaŋ a toma meŋa. Safi Faye naŋ e a wuliwulo kaŋa naŋ e a Afrikan pɔgeba sinii maaloo wulo danweɛŋ la da wuli a sobiri ka ba toɔ a maale a 1975 sini ka onaŋ la Kaddu Beykat, ona la ka sinii maalo peɛpeɛrɛ kaŋa naŋ di N. Frank Ukadike a yeli ka a sinii  ŋa e la a sinii kpoŋ kaŋa a blaɔk sinii-maaleba a Afrikan paaloŋ zaa poɔ.<ref name=":1">Ukadike, N. Frank (1994). "Reclaiming Images of Women in Films from Africa and the Black Diaspora". ''Frontiers: A Journal of Women Studies''. '''15''' (1): 102–122. doi:10.2307/3346615. JSTOR 3346615.</ref> Sini maala ane Sini maale enne kaŋa naŋ di Tsitsi Dangarembga da manne wuli la yelfaare mine kyaare ne a Afrikan sini maaloo tontonnema.<ref name=":2">Dangarembga, Tsitsi (29 April 2019). "OPINIONISTA: Double bind: Women film makers in Africa are edited too soon". ''Daily Maverick''. Retrieved 2019-12-16.</ref> Peɛpeɛrɛ kaŋa meŋ naŋ di Nancy Schmidt  meŋ da nyɛ a lɛ a 1997 yuoni poɔ, a wagere na poɔ la ka saseɛ dɔgere yɛlɛ pãã pore, daworo ŋmeɛbo, enfuomo sinii, sinii maaleba gyeremɛ terebo, sɛge bimmo,sinii ŋmaara ŋmaara, sinii kompiita saseɛ poɔ yelmanne boma, a yɛlɛ ama  mine la ka Afrikan Women (pɔgeba) maale bee wuli a sobie yuomo naŋ pare.<ref>Schmidt, Nancy J. (26 April 1997). "Sub-Saharan African Women Filmmakers: Agendas for Research with a Filmography". ''Matatu''. '''19''' (1): 163–190. doi:10.1163/18757421-90000264.</ref> Non-Profit Organization kaŋa da maale la kpaaroŋ kaŋa ka ba soŋ a toɔ vɛŋ ka Afrikan pɔgeba sinii poɔ kpeɛbo ane a sinii saseɛ poɔ kpeɛbo a saaŋ yeŋeŋ, aseŋ, Ladima Foundation, (Dada Trust) ane Women-Centred Sinii tigiri aseŋ International Image Film Festival a ko pɔgeba ane (Udada International Women's Film Festival) banaŋ da de ba wuli gyamaa.<ref name=":2" /><ref>Vourlias, Christopher (2019-02-07). "Female Filmmakers in Africa Take Control of Their Careers". ''Variety''. Retrieved 2019-12-16.</ref> A bondemanne mine aseŋ sinii de emm  a saseɛ poɔ boma mine a kyaare ne Afrikan Pɔgeba sinii poɔ toma, Beti Ellerson's Centre for the Study ane Research of African Women in Cinema, a yelŋa da piili la a 2008 yuoni poɔ ka Afrikan  Women sinii maaleba a kaara.<ref>"MISSION STATEMENT | LETTRE DE MISSION". ''African Women in Cinema''. Archived from the original on 2020-09-15. Retrieved 2019-12-14.</ref><ref>Williams, James S. (2019-03-21). ''Ethics and Aesthetics in Contemporary African Cinema: The Politics of Beauty''. Bloomsbury Publishing. ISBN <bdi>978-1-350-10506-5</bdi>.</ref> Wuliwulibo mine aseŋ Sarah Maldoror da nyɛ la dɔgɛɛ a yi lɛ noba naŋ na e baŋ ka ba e la Afrikan sinii maale emmɛ, azuiŋ ba yoe da ba paale a Afrikan sinii maaleba poɔ, kyɛ ka ba sinii e bone ka Afrikan noba zanne, anaŋ dire dɛmmo a kyaare ni.<ref>Tcheuyap, Alexie (January 2011). "A frican C inema(s): Definitions, Identity and Theoretical Considerations". ''Critical Interventions''. '''5''' (1): 10–26. doi:10.1080/19301944.2011.10781397. S2CID 193267410.</ref> Paulin Soumanou Vieyra da kaa iri la Afrikan sinii maale emmɛ mine a yeli ka banaŋ la e naŋ ba e Afrika noba meŋa, Alexie Tɔheuyap ŋmɛ la nɔkpeɛne ka, onaŋ meŋa koŋ de sage de Sarah Maldoror bee Raoul Peɔk, ba ba paale, Afrikan sinii toma poɔ baba sɔre ba paale. Peɛpeɛrebɛ mine, aseŋ Beatriz leal Riesɔo da nyɛ la ka Maldoror e la Afrikan naŋ maŋ danna noba ka a e ba yelnyɔgeraa.<ref name=":3">Riesco, Beatriz Leal. "The woman in Contemporary African Cinema: Protagonism and Representation | BUALA". ''Buala.org''. Retrieved 2019-12-17.</ref> == Saadayel a kyaare Women naŋ be Afrikan Sinii poɔ. == === 1960 ane 1970 yuomo poɔ === A saŋa a nempeɛle naŋ da kaara a Afrikan noba zu, saaŋkonnoŋ ane merɛ aseŋ 1934 Laval Deɔree, la da kaara a Frenɔh noba zu, Afrikan noba meŋa naŋ ba boɔrɔ ba naŋ meŋa sinii,  bonso ba da nyɛ la ka Afrikan sinii maŋ kyaare la paati paati yɛlɛ, saaŋkom yɛlɛ ane ba bommaale.<ref>Halhoul, Khalid. "Using African Cinema to Shift Cultural Perceptions". ''Utne''.</ref><ref>Barlet, Olivier (2012). "The Ambivalence of French Funding". ''Black Camera''. '''3''' (2): 205–216. doi:10.2979/blackcamera.3.2.205. JSTOR 10.2979/blackcamera.3.2.205. S2CID 143881053.</ref><ref>Diawara, Manthia (1992). ''African Cinema: Politics and Culture''. Bloomington, Indiana: Indiana University Press, pp. 22–23.</ref> Aŋa Afrika naŋ zɔɔ faa ba menne a yi a meŋ are ba toɔraa lɛ. Afrikan da piili la ba meŋ meŋa zu kaabo.Afrikan paaŋ da piili maala ba meŋa sinii, be poɔ la ka pɔgeba pãã tu be a nyɛ sinii toma. Ane ka ba da nyɛ la vuo kpɛ a sinii toma poɔ kyɛ a ba vuo banaŋ da ko ba e la fẽẽ lɛ. A aneazaa ka ba wederɛ na, naŋ da poɔ a kyakya a ba di, a noba da de la ka onaŋ ba e naŋ ba e ba neɛ la so , bee ka onaŋ yi a koraa poɔ so bee noba la yeli ka ta neɛɛ a nu ko o, ŋaa ka Kenneth W ane o taa da di ba dɛmɛ. Harrow yeli ka “ A zɔɔre na ba naŋ da are ka ba zɔɔ faa ba menne a 1950 te tɔ a 1960 yuomo poɔ, a yelŋa da kyaare la a European nempeɛle naŋ da kaara ba, ba da de ba la ka ba e saama, naŋ wa ka ba wa fere ba , azuiŋ a pãã da e feroo ka ba leɛ kyaare ne a Afrikan paaloŋ noba aseŋ  kpaaroŋ ,paaloŋ nembɛrɛ, noba naŋ de yuori a teŋa poɔ, a paale noba gba naŋ de a paaloŋ libiyɛlɛ ane noba naŋ kaara a koraa deme noba zu. O da naŋ ŋmɛ nɔkpeɛne ka<ref>Harrow, Kenneth W. (1999). ''African Cinema: Postcolonial and Feminist Readings''. Africa World Press. p. xiv. ISBN <bdi>978-0-86543-697-8</bdi>.</ref>   A 1957 yuoni poɔ, Safi Faye da yi ne la sinii kaŋa ka a yelzu e Kaddu Beykat, a ŋa la ka Afrikan paaloŋ noba gyama sage de ka a sinii e la libi-bɔ bone, a yi be meŋ Afrikan pɔge la wuli a sinii ŋa maaloo sobiri. A ŋa puoriŋ kyɛ o da yi neŋ la sinii ŋmaa kaŋa gbaŋgbale ka a yelzu di, “La Passante” a yi be puoriŋ a te ta ŋa yuomo ata a yi a 1972 yuoni poɔ.<ref>"La PASSANTE (1972)". ''BFI''. Archived from the original on April 27, 2018. Retrieved 2019-12-17.</ref>  O da la ba kaa iri ka o e a Afrikan pɔgeba  sinii sobiri wulibu ka a tendaazaa baŋ o, Kaddu Beykat la da di kyɔɔtaa gyamaa ka amine la FIPRESCI kyɔɔtaa.<ref>Armes, Roy (2006). ''African Filmmaking: North and South of the Sahara''. Indiana University Press. p. 177. ISBN <bdi>978-0-253-34853-1</bdi>.</ref><ref>Beti Ellerson, "African through a Woman's Eyes: Safi Faye's Cinema" in ''Focus on African Cinema''(ed) Francoise Pfaff, (Bloomington: Indiana University, 2004), 185</ref> A sinii mine onaŋ maale da yi la gbaŋgbale a saŋa na a Maldoror 1972 sinii Sambizanga.<ref>Petty, Sheila (1 October 2012). "Aesthetic and narrative strategies in the films of selected African women directors". ''Journal of African Cinemas''. '''4''' (2): 145–155. doi:10.1386/jac.4.2.145_1.</ref> == Pɔgeba naŋ be 1980S ane 1990s poɔ == Per Harrow, Afrikan sinii maala kaŋa da leɛ la sinii maalekara naŋ taa tɔnɔ yaga a 1980 ane 1990 yuomo na poɔ, a da maŋ sonnɔ ne ba yeltegere a gaŋ Sembene naŋ male ka o be la a be kɔɔre, a taa pɔgeba ane pɔgeyaare, kyɛ ka a zisoŋ zie fo naŋ na baŋ bɔ pɔge la a sinii maaloo poɔ, a sinii sobiri wulibu wagere bee maaloo poɔ onaŋ maŋ wa wulo pɔgeba a Afrikan baaba yɛlɛ. A saŋa na pɔgeba  sinii a Afrikan poɔ da ba taa tɔnɔ ko neɛzaa ba da ba maŋ sɔre a eŋ Afrikan saaŋkonnoŋ ane a Western meŋ saaŋkonnoŋ. == Yelnyɔgyeraa == Yelnyɔgeraa  e la yelgyamaa naŋ be a sinii toma ane a Afrika sinii poɔ, a e la yɛlɛ naŋ maŋ e pɔge a gbaŋgbaaloŋ na banaŋ da nyɛ a saŋa a nempeɛle naŋ da kaara ba, a yelzuri mine maŋ e la yɛlɛ soŋ ka Afrikan<ref>Mh, Martin; o (2000-07-18). "Approaches to African Cinema Study". ''Senses of Cinema''. Retrieved 2019-12-17.</ref> paaloŋ nyɔvore yɛlɛ gaa nimitoɔre. Sinii anaŋ Afrikan pɔgeba naŋ wuli a sobie ka a tu kyɛ maale yi gbaŋgbale yelnyɔgere mine la  eroticism, African feminism, objectification, bee pɔgeba bayi deebo bee kultaa<ref>The Women's Companion to International Film by Annette Kuhn and Susannah Radstone. University of California Press, 1990, pp. 85</ref><ref>Schuhmann, Antje; Mistry, Jyoti (2015). "Puk Nini – A Filmic Instruction in Seduction". ''Gaze Regimes''. Wits University Press. pp. 81–96. ISBN <bdi>978-1-86814-856-1</bdi>. JSTOR 10.18772/22015068561.12.</ref>. A yelnyɔgere mine meŋ e la, kpimaroo, pɔgeba meŋa yoŋ arebo, a ŋa Cameroon sinii maala, Rosine Mbakam's ''Chez Jolie Coiffur''e.<ref>"Meet The Filmmaker Reinventing How African Women Are Portrayed In Movies". ''NPR.org''. Retrieved 2019-12-17.</ref> A yelnycgere mine la sakuuri zannoo yeltarre, emmaaroŋ yeltarre, bibiiluŋ saŋa yeltarre, zɔɔre yeltarre, a yɛlɛ ama e la saaŋkompare yɛlɛ noba naŋ maŋ kaa nyɛ a yi lɛ  Beatriz Leal Riesco naŋ yeli,<ref name=":3" /> == Afrikan Pɔgeba sinii poɔ are leɛroo == Afrikan Pɔgeba sinii poɔ are leɛroo e la bone ba naŋ nyɛ ka o taa yelnyɔgere gyamaa a ko pɔgeba banaŋ na maŋ wulo sinii maale emmo sobie, aseŋ Safi Faye ane Sarah Maldoror. Saadayel yeli la ka pɔgeba la maale bɔ yelnyɔgere gyamaa a kyaare ne a sinii yelpeɛre. Sinii mine aseŋ; Karmen Gei ane U-Carmen eKhayelitsha ka onaŋ la e deɛdeɛkaraa. Riesco, sɛge la biŋ kyɛ ka sinii wuli bee ekyaare ne pɔgeba yoŋ.<ref name=":3" /> == Erotiɔism ane Sɛŋgaŋ yɛlɛ == N. Frank Ukadike da nyɛ la ka Afrikan pɔgeba la maŋ e soŋ  a kyaare sɛŋgaŋ yɛlɛ a saaŋkonnoŋ  a kyaare dɔba, anaŋ ka nansaala maŋ boɔle chauvinism; a yelbie<ref name=":1" /> anaŋ be a Ousmane Sembene, ba zagre a o yelbie na bare aneazaa ka anaŋ la a yelmeŋa. Sinii mine, aseŋ ''Ceddo'' ane ''Sarraounia''  da vɛŋɛɛ la ka neɛzaa teɛre ka Afrikan pɔgeba zaa noŋ sɛŋgaŋ yɛlɛ bee a maŋ boɔrɔ bɔtaa yɛlɛ wagere zaa, a be ka Ukadike yuori meŋ te pore a be bonso a nempeɛle naŋ da kaara a Afrikan paaloŋ a wagere na poɔ, a saaŋkompare teɛroŋ da la lɛ, ka o poɔ la a yelŋa poɔ.<ref name=":1" /> == Pɔgeba laafeɛloŋ yɛlɛ. == Pɔgeba laafeɛloŋ yɛlɛ meŋ e la a yelnyɔgeraa kaŋa naŋ be sinii gyamaa poɔ a seŋ Ousmane Sembene Moolaade, a sinii ŋa yel-ekyaaraa zaa la pɔgeba degree iribu anaŋ ka bɔrefɔ kɔkɔre maŋ boɔle ka “female genital multilation,” wagere mine wa ta ka noba yeli ka noba maŋ tu be a de yɔ kpeɛrɛ ne bagere dire poɔ a Afrika paaloŋ ziiri mine. A pɔgeba dɛgere iribu ŋa wa e la nɔkpeɛne yaga, ka paaloŋ noba mine yele ka a e dɔgeroŋ kpoŋ kaŋ bale a ko pɔgeba, kyɛ ka paaloŋ noba mine meŋ ka a e saaŋkompare yeltuuri naŋ senne, bonso a maŋ pɛge la a pɔge balaa na yelfaare zaa bare, a dige sefaare yi o sɛŋ. Aneazaa ka ba ŋmɛ la nɔkpeɛne kyɛ Sembene naŋ are la o gbɛɛ poɔ ka a e la ba saaŋkompare yeltuuraa. A “pornotroping” noba naŋ nyɛ ka o yelseɛ, noba maŋ de la a enfuoni eŋ ba endaa enne ka are leɛre ne,  aseŋ a sinii poɔ.<ref>Chikafa-Chipiro, Rosemary (1 December 2017). "The representation of African womanhood in Sembene's Moolaade: An Africana womanist reading". ''Journal of African Cinemas''. '''9''' (2): 243–258. doi:10.1386/jac.9.2-3.243_1.</ref> == Yelwonni == A yelwonni mine naŋ kyaare Afrikan pɔgeba a sinii toma poɔ la, sɛŋgaŋ ferebo yeltarre  ane bɔtaa, a pãã de ne toma ane nensaala nyɔvore yeltarre.<ref name=":4">"African women filmmakers break down barriers and challenge taboos". ''Deutsche Welle''. August 3, 2018. Retrieved 2019-12-17.</ref> Lucy Gebre-Egziabher bigiri la a Afrikan pɔgeba sinii maaleba ka ba e “zɔɔzɔɔreba”  ba maŋ nyɛ yelkabegere ane yelwonni gyamaa , N na la leɛ teɛre la ka n nyɛ la Kenyan sinii maala kaŋa enfuoni […] o da mare o bie a puoriŋ kyɛ wulo noba noba deɛnɛ deɛne a sinii maaloo poɔ. Wagere ŋa yoŋ da yelkpeɛŋaa n naŋ nyɛ n nyɔvore poɔ, anaŋ waana ŋaa a yelbiri naŋ be la n zie.<ref>"Lucy Gebre-Egziabher, Ethiopia." In Sisters of the Screen. Women of Africa on Film, Video and Television, 109–24. Trenton, NJ; Asmara, Eritrea: Africa World Press, Inc., 2000.</ref> Maa yoŋ eŋɛ N da de la ka Afrikan pɔgeba sinii maala la. A mine meŋ aseŋ; Kenyan sinii wuliwulo kaŋa naŋ di Wanjiru Kinyanjui yeli la o meq yelferaa, a yi o neŋ neɛ kaŋ naŋ da dire dɛmɛ ka ba sooro o yelsoore mine a kyaare ne a sinii zannoo yeltarre a  Deutsche Film und Fernsehakademie a Berlin paaloŋ. A lammo ŋa yelboɔraa la ka toɔ nyɛ a tuure paaloŋ noba banaŋ ne a blaɔk woman banaŋ yeli ka zugbuli la ka ba laŋ tontoma ka ba nyɛ.<ref>"Wanjiru Kinyanjui, Kenya." In Sisters of the Screen. Women of Africa on Film, Video and Television, 146–57. Trenton, NJ; Asmara, Eritrea: Africa World Press, Inc., 2000.</ref> A yelwonii mine meŋ la, pɔgeba mine maŋ di la dɔgɛɛ a kyaare ne a sini maaloo a yi lɛ a sinii naŋ maŋ poŋi eŋ ziiri ayi Afrikan paaloŋ ane a Tendaazaa poɔ nyɔvore ane lɛ noba naŋ maŋ de ba taaba ka waa. Benin sinii maale ennɛ kaŋa naŋ di  Giovannia Atodjinou-Zinsou meŋ yeli ka a yelwonnaa naŋ na ferɛ a Afrika  pɔgeba la “ Pɔgeba noɔre yelyaga ba maŋ taa kpɛzie.   == '''Sexual harassment and abuse''' == Pɔgeba gyamaa naŋ naŋ wuli ka ba maŋ wulo la sini maaloo sobie, ŋmɛ daworo gbɛɛ yaga a kyaare ne noba na maŋ boɔrɔ ka gaŋ ne ba ka ba ba bɔ ba. Deutsche Welle, noɔre yelyaga la lɛ. A South Afrikan pɔgeba naŋ tona a sinii toma ane a TV toma nyɛ la ka a South Afrika pɔgeba gyamaa toma ama ba maŋ gaa toɔre .<ref name=":4" /> == Sommo Yizie == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] qqqjdk27xc03hmwyld9jq50z35pvr9w Half of a Yellow Sun 0 7016 61443 61194 2026-06-06T17:30:52Z Vision L1 19 61443 wikitext text/x-wiki {{Databox|item=Q3235393}} '''Half of a Yellow Sun''' e la 2006 Nigerian deme sinii kaŋa, Chimamanda Ngozi Adichie naŋ sɛge. A sinii ŋa sɛgebo da piili la a 1960s yuomo poɔ, a senselluŋ tu la Ugwu bibiiluŋ saŋa o naŋ te leɛ neɛkaŋa yikaara, naŋ yi koraa poɔ a gaa ka o te tontmoa yuniveniti kaŋa a teŋkpoŋ poɔ; A o karema kaŋa naŋ di Odenigbo, onaŋ da la mathematics professor banaŋ sage ko o ane Olanna, o naŋ meŋ la o karema pɔgeyaa soŋ kaŋa meŋ naŋ taa libie gyamaa ka o saa e Nigerian dɔɔ, ona la ka o karema Odenigbo a meŋ pãã da boɔrɔ nimizeɛ zaa.<ref>Moyo, Sigcino (19 October 2006). "Chimamanda Ngozi Adichie". ''NOW Toronto''. Retrieved 20 April 2025.</ref> A saŋa a Nigerian (Civil War ) naŋ da iri a ba zɔɔre (1967-1970) yuomo na poɔ, da ŋmaare noba yideme laŋkpeɛbo a bare, ka nyɔvore yeltarre zaa a gyɛre. A senselluŋ bee a sinii ŋa manne la wuli dɔgɛɛ noba naŋ nyɛ a yi zɔɔre na poɔ, a sinii wuli la a saamo naŋ da saaŋ, noba naŋ da kɔŋ ba nyɔvoɛ, ka noba nyɛ dɔgɛɛ a nempeɛle naŋ wa de a teŋɛ a kaara. A yelŋa la e wuli a begre kyaare ne British yelfaare, a are ne gbɛɛ ka ba nyɛ a tɛɛtɛɛ naŋ be a nansaala tɔrebogi ane a naaŋmen nensaalba bale tɛɛtɛɛ kaa iruu aseŋ a Igbo noba. Lɛ noba naŋ e yɛlɛ kyaare a sinii ŋa gbaŋgbale poɔ yiibu da e la e soŋ gyamaa, gyamaa da puge o a puori ko o neŋ a nyɔvore soŋ onaŋ taa kyaare ne a Biafran zɔɔre. Half of a Yellow Sun la da de a 2007 pɔgeba kyɔɔtaa ane a 2013 a sinii kyɔɔtaa poɔ o da la nyɛ la boɔlaa, Biyi Bandele da la sɛge la sinii kaŋa ka a yuori naŋ di a lɛ kyɛ  ka Gali Egan ane Andrea Calderwood la maale a sinii ka o yi gbaŋgbale. == A lɛ a deɛne naŋ deɛne tutaa a sinii poɔ == A sinii ŋa ba e bone banaŋ sɛge ka o tutaa, a sinii ŋa poŋi eŋ la ziiri parɛɛ anaare, a sinii piilu yi a 1960 yuomo pare piilaa ane a pare baaraa. A yunivenite teŋa yuori la Nsukka, Ugwu, naŋ e yuomo pie ne ata bidɔɔlee naŋ piili o yiri tontonna toma a ko Odenigbo, naŋ professor mathematiɔs karema. Odenigbo yiri e zannoo zie ka ka nɔkpeɛne ŋmeɛbo a kyaare ne a Afrika a nempeɛle naŋ da de a teŋa a kaara ba zu. A nɔkpeɛne ba kɔɔre kyɛ ka Olanna, naŋ e Odenigbo pɔgesare velaa naŋ e sakuuri bie ka o boɔrɔ la wa kpɛ, neɛ naŋ da inni o yɛlɛ a Lagos o naŋ da boɔrɔ ka oneŋ onaŋ be, ane o yee tɔ naŋ di Kainene, o naŋ la da kaara ba saa kompani yeltarre zaa. Kainene meŋ da taa la o meŋ sɛne ka o yuori di Riɔhard, a neɛ naŋ sɛgerɛ Bɔrefɔ, naŋ gaa ka o te nyɛ Nigeria naŋ waa lɛ kyɛ meŋ yɔ baŋ a Igbo-Ukwu paaloŋ bontarre. Yuomo anaare puoriŋ, ka zɔɔre le a Hausa ane Igbo bale tɛɛtɛɛ ŋa noba kpaɛyagaŋ ka noba te kɔŋ ba nyɔvoɛ. A zɔɔre ama naŋ pãã da e tutaa a lɛ ba da ko la noba gyamaa, a pale ne Olanna puree ane o areba kaŋa bee ka o saa kaŋa la, a southeast Nigeria noba da toɔ laŋ ba menne a yi are ba yoŋ ka nansaala ba boɔle ne a bɔrefɔ ka t Republic of Biafra. Odenigbo, Olanna, ane ba pɔgeyalee bie ane Ugwu e la noba ba naŋ fere a de ba kpɛ alopelee age gaa ne Nsukka paaloŋ, ba da pɔge ba la a nensaama zie kaŋa ba naŋ boɔlɔ ka Umuahia. Ba nyɛ la lɛ bondirii naŋ ba kye a paaloŋ na poɔ, kɔŋ da kpɛ ba la soŋ, wagere a Nigeria sogyɛre da maŋ dɛ be la a ba laŋkpeɛbo poɔ wagere zaa. A senselluŋ ware la a leɛ gaa puori, a te manne dasaŋa yɛlɛ naŋ sɛre kyɛ ka zɔɔre pãã wa piili, a manna lɛ Odenigb naŋ kaa o pɔgeyaa naŋ di Amala, a yi a bie ma naŋ da zagere o bare. A wagere ŋa la ka o meŋ boɔrɔ ka o e a yɔɔ sane. Olanna da gaŋ ne Riɔhard. A yi a ŋaa puoriŋ ba o puree kaŋa yuori naŋ di Aunty Ifeka,  da boɔle ba la a lantaa a kanne ba, Olanna da di la suuri a ko Odenigbo kyɛ de Amala naŋ e o bie ka o e o meŋa toɔre ka o na kaa ka o baa. Ba naŋ leɛ gɛrɛ a zɔɔre poɔ la, a be la ka Biafran paaloŋ kpi la neɛzaa ba la kyebe, a ba kyɛlle ne zaa da gaa be a a nensaama kpezie ne a Kainene, onaŋ zo ne a Umuahia a gaa ne a nensaama kpɛzie. A sommo naŋ da ba la waana soŋ, Kainene da yi la a kyɛŋ pare lɛ a mɛrɛ naŋ wuli ka o te bɔ sommo ka lɛ naane ba dire la dɔgɛɛ. O naŋ yi o ba la leɛ gaa togitogi,  a te tɔ a wagere na gba banaŋ zɔɔ a zɔɔre baare. == Puoriŋ yɛlɛ naŋ e pare == [[Duoro kɔre:Flag of Biafra.svg|thumb|''Half of a Yellow Sun'' is a reference to the symbol on the Biafran flag<ref>Murphy, Siobhan (22 August 2006). "Half of A Yellow Sun". ''Metro''. Archived from the original on 24 January 2018. Retrieved 20 April 2025.</ref>]] Half of a Yellow Sun e la sinii bee senselluŋ ayi soba la Chimamanda Ngozi Adichie; a o piili la , ''Purple Hibiscus'', a sinii ŋa da yi gbaŋgbale a 2003 yuoni poɔ. O de la yuomo ata kyɛ sɛge la Half of a Yellow sun senselluŋ bee sinii ŋa, o de la a yelzu yi neŋ Biafran flag<ref name=":0">Maslin, Janet (21 September 2006), "The Complex Business of Living While War Rages in Nigeria", ''The New York Times'', ISSN 0362-4331, archived from the original on 19 January 2025, retrieved 20 April 2025</ref><ref>Armitstead, Claire (19 August 2015). "Half of a Yellow Sun Shocked Me into a Sense of My Own Expatriate Identity". ''The Guardian''. Retrieved 30 September 2025.</ref> eŋɛ. A yi a be puoriŋ la ka leɛre a senselluŋ yelzu eŋ ka “ The Story behind the Book “ o naŋ yeli: N baa la Biafran lige poɔ. A da eŋa a zɔɔre poŋi eŋ la n yideme ka maa na la baŋ teɛre. N dɔgereba da maŋ moɔrɔ la ba moɔbo zaa ka n baŋ, N ba teɛre ka a yɛlɛ ama taaba poɔ la ka kpɛ a yi kyɛ wa toɔ a baa. N da taa la noba naŋ kpeɛrɛ Biafra paaloŋ nyɔvore yɛlɛ n zu poɔ, a manna ba yɛlɛ naŋ ba naŋ da e ka ba yuori yi kyɛ ka a zaa e yelmeŋa.<ref name=":1">Obi-Young, Otosirieze (22 June 2016). "'Half of a Yellow Sun': A Decade On". ''Brittle Paper''. Retrieved 27 March 2025.</ref> Adiɔhie, e la neɛ banaŋ dɔge yuomo ayɔpoi puoriŋ a Nigerian zɔɔre poɔ<ref>Brennan, Mary (22 September 2006). "Half of a Yellow Sun: The Sweeping Story of a Nation Erased". ''The Seattle Times''. Archived from the original on 19 May 2011. Retrieved 27 July 2008.</ref>, ane ka senelluŋ a kyaare paati paati yɛlɛ a Nigeria poɔ a 1960s<ref name=":2">"Half of a Yellow Sun". ''The New Yorker''. 9 October 2006. Retrieved 19 April 2025.</ref> yuomo poɔ, a senselluŋ naŋ sɛge manne wuli la Half of a Yellow Sun meŋa nyɔvore yɛlɛ naŋ piili, ka o leɛ teɛrɛ lɛ o naŋ kɔŋ o ma pare ane o saa pare ane o saaŋkompare zaa a zɔɔre na poɔ. Aneazaa ka onaŋ o kpi la a sakuuri zannoo peɛroo gane sɛgebo poɔ, Adichie de la a senselluŋ a yi ne o dɔgereba  ane o yideme zie, a de maale ne daparɛɛ a senselluŋ poɔ. A yi a sinii danweɛŋ soba puoriŋ, Adichie da ŋmɔre la a leɛ a senselluŋ a kyaare ne paati paati yɛlɛ ane nensaala yelerre.<ref name=":1" /> A 2013 yuoni poɔ, o da yeli ko la Ellah Allfrey ka “ N boɔrɔ la noba kaba sɔre a kanne a gane kyɛ teɛre lɛ nensaalba yɛlɛ a wuli nensaalba tɛge.<ref name=":1" /> == Gbaŋgbale poɔ yiibu == Half of a Yellow Sun sini ŋa da yi la gbaŋgbale poɔ o meŋa zaa a 2006 yuoni poɔ a UK paaloŋ poɔ, 4<sup>th</sup> Estate (an imprint of HarperCollins)<ref>Kirsch, Adam. "From Nigeria to New York". ''www.prospectmagazine.co.uk''. Retrieved 15 April 2026.</ref><ref>"Poets & Writers to Honor Chimamanda Ngozi Adichie, Richard Russo, and Riverhead's Rebecca Saletan". ''penguinrandomhouse.com''. 28 November 2017. Retrieved 15 April 2026.</ref> ane a Us paaloŋ poɔ, Knop/Anchor naŋ be (an imprint of Penguin Random House) poɔ. A Nigerian maale emmo de eŋ gbaŋgbale poɔ la Farafina Books.<ref>"Excerpt: Half Of A Yellow Sun". ''Farafina Books''. 9 April 2013. Retrieved 15 April 2026.</ref> A senselluŋ da yi la a Czech, BBart la da soŋ ka o yi gbaŋgbale poɔ a be a 2008 yuoni poɔ.<ref>"Americanah: New Novel by Chimamanda Ngozi Adichie in Czech Language". ''Embassy of the Czech Republic in Abuja''. 7 June 2017. Retrieved 9 October 2025.</ref> == Yelnyɔgere == {| class="wikitable" | valign="top" |A foɔlaa kpoŋ kyaare bee kyaare la yiibu zie yeni yoŋ. Dɛmɛ anaŋ taa tɔnɔ yoŋ na baŋ be gampɛle ŋa poɔ. Zɛlloo soŋ ka a atikile ŋa kyeyuobu taa gyeremɛ a yi be a yɛlɛ naŋ yiri. Bɔ a yiibu zie: Half of a Yellow Sun”- yelsaama . duoro gampɛlɛ . gama . peɛroo zie . JSTOR ( Kɛkɛŋmɛ kyuu 2026) |} {| class="wikitable" | valign="top" |A foɔlaa yelboɔraa la ka o yɛle neŋ: a foɔlaa 1 Feminism ane Gender yelerre 2 aŋ la kaara a dakoreŋ yelmanne. Fo na baŋ soŋ a paale yɛlɛ anaŋ na ba kyebe (kɛkɛŋmɛ kyuu 2026) |} Peɛpeɛrebɛ gyamaa bigiri la a sini ŋa ka o Bildungsroman, ka o wuli Ugwu wagere zɔɔre, ka koraa bie naŋ ba baŋ kyɛ toɔ zɔɔ a kɔŋ noba nyɔvoɛ a Biafran senselluŋ poɔ.<ref>Addei, Cecilia; Osei, Cynthia Elizabeth; Addai-Mununkum, Theresah (2 July 2020). "Coming of Age through War: Exploring Bildung in Adichie's half of a Yellow Sun". ''Journal of Arts & Humanities''. '''9''' (6): 75–85.</ref><ref>Donnelly, Michael A. (4 May 2018). "The Bildungsroman and Biafran Sovereignty in Chimamanda Ngozi Adichie's ''Half of a Yellow Sun''". ''Law & Literature''. '''30''' (2): 245–266. doi:10.1080/1535685X.2017.1392025. ISSN 1535-685X.</ref><ref>Al-Harbi, Aisha O. (5 August 2021). "Half of a Yellow Sun as a Post-colonial Bildungsroman" (PDF). ''مجلة بحوث کلیة الآداب . جامعة المنوفیة'' (in Arabic). '''0''': 0. doi:10.21608/sjam.2021.87761.1204. ISSN 2735-329X. Archived from the original on 8 March 2022.</ref> Peɛpeɛrebɛ nyɛ la ka Adichie manne la senselluŋ naŋ noma a ne a deɛdeɛmɛ a wuli ba ziyiraa ane ba zannoo are ziiri a Nigeria poɔ, kyɛ naŋ bigiri lɛ a zɔɔre naŋ vɛŋ ka nensaama di dɔgɛɛ a fere leɛre ba meŋa. A sini bee a senselluŋ ŋa kyaare la Biafran zɔɔre a ba eŋa ba saaŋkonnoŋ yɛlɛ kyɛ o wuli yeltegerɛ ane dɔgɛɛ noba naŋ nyɛ.<ref>Makosso, Alphonse Dorien (10 April 2022). "Chimamanda Ngozi Adichie as a Hierophant of the Biafran Civil War: A New Historicist Approach to ''Half of A Yellow Sun''" (PDF). ''Scholars Journal of Arts, Humanities and Social Sciences''. '''10''' (4): 119–136. doi:10.36347/sjahss.2022.v10i04.002.</ref><ref>Ojinmah, Umelo (Fall 2012). "No Humanity in War: Chimamanda Adichie's ''Half of a Yellow Sun''" (PDF). ''Journal of Nigeria Studies''. '''1''' (2): 4.</ref> === '''Postcolonialism ane diaspora''' === Gbɛɛ yaga peɛpeɛrebɛ da gyene la a senselluŋ ka nyɛ a postcolonial yɛlɛ ba naŋ e kyaare a Nigeria ka wuli ka a yɛlɛ e colonial yelpare binnaa ane lɛ onaŋ pore paale ziiri a yi banaŋ wa zɔɔ faa ba meŋa yi a nempeɛle nuuriŋ.<ref>Muhammad, Aisha Mustapha (22 May 2018). "Divergent Struggles for Identity and Safeguarding Human Values: A Postcolonial Analysis of Chimamanda Ngozi Adichie's Half of a Yellow Sun". ''IRA-International Journal of Management & Social Sciences (ISSN 2455-2267)''. '''11''' (2): 60. doi:10.21013/jmss.v11.n2.p1. ISSN 2455-2267.</ref> Susan Strehle ŋmɛ la nɔkpeɛne ka a senselluŋ wulluu bɔgere taa la sane ŋmɛ a ko a Nigeria paaloŋ deme a nempeɛle naŋ da di naa ba zu. O sɛge la ka, Adichie maale meele eŋ yɛlɛ gyamaa a ko a Nigeria dakoreŋ paaloŋ noba ka a yɛlɛ yi gbaŋgbale ane o yelerre, ka fo maŋ leɛ teɛre lɛ anaŋ poŋi ba a yi a nempeɛle naŋ da kaara ba puoriŋ; kyɛ o da neŋ manne la lɛ noba gyamaa naŋ fãã kyɛ zo gaa nensaama kpɛzie a yi a Biafran zɔɔre ŋa poɔ.<ref name=":3">Strehle, Susan (2011). "Producing Exile: Diasporic Vision in Adichie's ''Half of a Yellow Sun''". ''MFS Modern Fiction Studies''. '''57''' (4): 650–672. doi:10.1353/mfs.2011.0086. ISSN 1080-658X. Retrieved 1 October 2025.</ref> A yeli ŋa da saaŋ la a Nigeria meraa naŋ kyaare nensaalba lantaa, a ŋaa yoŋ da wuli la lɛ o naŋ bebe a nyɛ lɛ a zɔɔre naŋ da zɔɔ, ka a mine la ba dire zaa ŋmɔre ka ba kpɛzie zaa saaŋ, a Biafra poɔ.<ref name=":3" /> Adichie la neɛ naŋ de weɛŋ a yi onaŋ wa nyɛ yuomo pie ne awai, a wagere ŋa la ka o de piili ne a sɛgebo a paaloŋ yɛlɛ. A yi Half of a Yellow Sun senselluŋ onaŋ sɛge baare, o da taa la yelnyɔgere a kyaare noba naŋ maŋ yi tateŋa kyɛ gaa te be tateŋa kaŋa poɔ, a o senselluŋ danweɛŋ soba poɔ,  ''Purple Hibiscus''.<ref name=":3" /> A senselluŋ poɔ o wuli la a Southerners a paale ne Odenigbo naŋ ba sage ka ba ba bare la ba toɔraa ka noba mine a de ba ka ba e saama.<ref name=":3" /> ===    '''National and personal identity in postcolonial Africa''' === A senselluŋ ŋa vɛŋ ka Nigeria baŋ dakoreŋ a kyaare nempeɛle banaŋ naŋ yi a tuure paaloŋ a da wa di naa ba zu.<ref name=":3" /> A yelŋa piilu zie la demɛ diibu a kyaare noba a  University of Nigeria, Nsukka, gama Ugwu naŋ kanne senselluŋ kaŋa Riɔhard naŋ sɛge, ka a gane yelnyɔgeraa kyaa ne ka British noba la wane bale puobu ane lɛ bale zaa naŋ maŋ yi be, a pãã tu ka ba sonna a northern bale<ref name=":3" /> noba. A demɛ diibu poɔ a kyaare ne Afrika yiibu ziie a Igbo ane a Yoruba noba a Nsukka bee Odenigbo bee o taaba na kaŋa zaa, Lara Adebayo sage la ka onaŋ e la Nigeria neɛ, kyɛ ka Lara sage ka o naŋ e la Pan-Afrikan neɛ, a be la ka o ŋmɛ nɔkpeɛne “ ka Nigeria noba zaa e la yeni”, Pdenigbo naŋ are la o gbɛɛ na poɔ ka ba taa bale tɛɛtɛɛ, a yeli ka Pan-Igbo la daŋ bebe sɛre ka nempeɛle a wa di naa ba zu a Afrika poɔ.<ref name=":3" />   N e la Nigerian bonso a nempeɛlaa la wane Nigeria a ko ma ka n e la Nigeria. N e la nensɔɔla bonso a nempeɛlaa la nyɛ ka te taa la tɛɛtɛɛ a yi lɛ onaŋ teɛrɛ. kyɛ maa eŋ daŋ e la Igbo sɛre ka nempeɛlaa a baŋ wa. -      Odenigbo, in Half of a Yellow sun == Yelerre == A 2009 onaŋ piili, a da ta ŋa gama mɛlleyoŋ kyɛlle onaŋ da koɔre ko a Uk yoŋ noba, The Guardian<ref>Jordison, Sam (12 October 2009). "Guardian book club: Half of a Yellow Sun by Chimamanda Ngozi Adichie". ''The Guardian''. ISSN 0261-3077. Retrieved 15 April 2026.</ref> naŋ manne lɛ, A France 24 meŋ poɔ a gama lɛ noɔre ne o zu la da koɔre a Unite State paaloŋ poɔ a Yuompaala kyuu a 2015<ref>Germain, Nicolas (23 January 2015). "Video: Nigerian author's 'Americanah' comes to France". ''France 24''. Retrieved 15 April 2026.</ref> yuoni poɔ. A Hindustan Times meŋ da ŋmɛ daworo a 2013 yuoni poɔ ka  gama 800,000 Bɔrefɔ gama da leɛre la kɔkɔyuo poɔ a ta ŋa kɔkɔrɛɛ 35.<ref>"Nigeria's Adichie says bestseller helped recall painful past". ''Hindustan Times''. 14 October 2013. Retrieved 15 April 2026.</ref> == Critical reception == The New Yorker puge la a deɛdeɛmɛ naŋ be a senselluŋ poɔ, a sɛge a ka deɛdeɛmɛ naŋ be a sinii poɔ waa ŋa lɛ a ba e erre naŋ waa a senselluŋ poɔ, a ba e erre meŋa na zaa taa nembaaloŋ<ref name=":2" /> yaga, a ŋaa meŋa ne o zu la Ny Tid a meŋ yeli paale, “ bone naŋ vɛŋ ka a senselluŋ a sereŋ wuli a senselluŋ yelmennoo la a deɛdeɛmɛ a sinii poɔ.<ref>"Biafra Som Romankunst". ''Ny Tid''. 20 December 2007. Retrieved 19 April 2025.</ref> Siobhan Murphy sɛge la eŋ Metro poɔ “ Adichie la kaa te ne o nommo, kyɛ ka Merle Rubin naŋ yi Los Angeles Times a sɛge ka Adichie sereŋ e la neɛ naŋ taa bammo a kyaare senselluŋ onaŋ sɛgerɛ, kyɛ meŋ wuli o, o teɛroŋ ka o meŋ leɛ kaa nyɛ lɛ onaŋ na baŋ de a teɛroŋ soŋ ŋa a soŋ ne o taaba.<ref>Rubin, Merle (23 September 2008). "Nigeria Civil War Seen from Sharpened Angles". ''Los Angeles Times''. Retrieved 20 April 2025.</ref> English Art Alastair Sooke, meŋ naŋ leɛ kaa a The Daily Telegraph poɔ la ka o meŋ wuli o poɔ saamo a kyaare ne a senselluŋ, bonso ane a sinii ŋa na da nyɛ a kyɔɔtaa boɔlaa a Booker Prize banaŋ maŋ e yuoi yuoni zaa. O da naŋ yeli paale “ ka a sinii bee a senselluŋ wa taa gbɛ-ŋmɛ, ka lɛ Adiɔhie la ba e soŋ, boŋ tɛɛtɛɛ la be a Ugwu, Olanna ane Riɔhard kɔkɔɛ poɔ, ane ka a ba yelnyɔgeraa zaa taa la tɔnɔ a ko kɔkɔre a paati kyakya yɛlɛ poɔ.<ref>"Vandals at the Gates". ''The Telegraph''. 3 September 2006. Archived from the original on 7 July 2016. Retrieved 20 April 2025.</ref> Andree Greene naŋ yi Boston meŋ la maaleŋ sɛge la Half of a Yellow sun ka o meŋ tɔ a yelnyɔgere anaŋ zaa a ''Purple Hibiscus''<ref>Greene, Andrée (1 March 2007). "Homeland". ''Boston Review''. Archived from the original on 17 June 2024. Retrieved 19 April 2025.</ref> ''naŋ'' taa. A leɛ kaabo poɔ, The Million, Kevin Hartnett meŋ da yeli la daadaa lɛ ka a senselluŋ wullo la zɔɔre ane neɛ naŋ so paaloŋ bee teŋa kaŋa.<ref>Hartnett, Kevin (27 May 2008). "Indomitable Suffering: Chimamanda Ngozi Adichie's Half of a Yellow Sun". ''The Millions''. Archived from the original on 21 May 2022. Retrieved 20 April 2025.</ref> A yi a senselluŋ yelnyɔgeraa naŋ kyaare zɔɔre, Maya Jaggi da pɛre ne  Pat Barker's ''Regeneration Trilogy'' ane Helen Dunmore's, ka o yi ne aŋa Siege of Leningrad senselluŋ a yelzu naŋ e The Siege.<ref>Jaggi, Maya (18 August 2006). "The Master and his houseboy | Review: Half of a Yellow Sun by Chimamanda Ngozi Adichie". ''The Guardian''. Retrieved 20 April 2025.</ref> Janet Maslin yeli ka o noŋ la a sɛgesɛgere a yi o naŋ sɛge kyaare a daŋsaŋ zɔɔre, a Half of a Yellow Sun ba la e zɔɔre senselluŋ o e la moore terebo a ko banaŋ kɔŋ ba nyɔvoɛ a zɔɔre ŋa poɔ anaŋ ka bɔrefɔ kɔkɔre maŋ yeli ka “''A Farewell to Arms'' or ''For Whom the Bell Tolls'' ".<ref name=":0" /> Heather Thompson a The Telegraph poɔ, o yeli ka Adichie yelboɔraa zaa nyɛ eebo, “ o naŋ terɛ o teɛroŋ a kyaara ne a zɔɔre ŋa, o manne la wuli yɛlɛ mine ata ka anaŋ la; a pɔge, a dɔɔlee, ane a Bɔrefɔ dawori ŋmeɛbɛ, a de poɔpeɛloŋ a puori ne ba bareka a kyaare ne nensaala nyɔvore.<ref>"Paperbacks". ''The Telegraph''. 18 February 2007. Retrieved 20 April 2025.</ref> Rob Nixon naŋ yi The New York Times meŋ sɛge la o teɛroŋ a kyaare ne a Half of a Yellow Sun senselluŋ ŋa, ka o leɛ teɛre a zɔɔre, a Nigeria noba banaŋ teɛre ka ba inni la a yɛlɛ ŋa, a puge Adiɔhie yaga zaane o naŋ toɔ de ba saaŋkompare yelkoro a sɛge ne a senselluŋ ŋa ka e ŋa yɛlɛ naŋ e pampana na.<ref>Nixon, Rob (1 October 2006). "A Biafran Story". ''The New York Times''. Retrieved 20 April 2025.</ref> Christina Patterson of ''The Independent sɛge la ka a'' senselluŋ wuli yelfaare zɔɔre naŋ taa bee a na baŋ wane ko nensaalba a ba laŋkpeɛbo poɔ: A nensaala suuri ane a dabeɛŋ yi lɛ noba naŋ kooro taa. A senselluŋ ŋa e la bone naŋ laŋ yɛlɛ noba naŋ be a poɔ bee a kpɛ a poɔ kyɛ ka ba daŋ koŋ baŋ inni a, a yi dɔɔlee naŋ yiri guubu toma a toɔ sɛge senselluŋ ka o taa zɛgeroŋ a seŋ a ŋaa.<ref>Patterson, Christina (9 February 2007). "Half of a Yellow Sun, By Chimamanda Ngozi Adichie". ''The Independent''. Archived from the original on 6 July 2022. Retrieved 20 April 2025.</ref> Naomi Jackson naŋ yi ''Chimurenga'' sɛge la kyaare ne a sinii senselluŋ ŋa, “ ŋaa la ka senselluŋ kpeɛŋaa seŋ ka o waa. A senselluŋ maŋ nyɔge la a kanne kanna ka o e o teɛroŋ see bee feroo la ka o kanne a senselluŋ zaa a nyɛ ka zirii la bee ka yelmeŋa la. Kyɛ ka anaŋ pãã wa e yelmeŋa- a kanekanna yɛŋ maŋ be la a saseɛ poɔ ne a sɛge sɛgerɛ naŋ toɔ zeŋ a nyɔge yɛlɛ lantaa, a sɛge ne a nensaaloŋ a ŋaa, a manne lɛ noba naŋ e nontaa bee a taa teɛroŋ ka neɛ e yelkaŋa see la ka o meŋ te e  yaa sane.<ref>Jackson, Naomi (15 December 2006). "Half of a Yellow Sun, A Novel by Chimamanda Ngozi Adichie". ''Chimurenga''. Archived from the original on 10 October 2015. Retrieved 20 April 2025.</ref> Edwina Preston, sɛge, “ Boŋ enyuo mɔɔ la be a Half of a Yellow Sun ka Adiɔhie a de a toɔ de a saaŋkonnoŋ yelerre a dasaŋa na a de manne a pampana yelerre, a yele ŋa e la yeltegeroŋ kyɛ taa dabeɛŋ ne onaŋ toɔ la zeŋ a de lantaa a sɛge ka o waa ŋa lɛ a yɛlɛ meŋa ne o zu la ka o kaara kyɛ sɛgerɛ<ref>Preston, Edwina (23 September 2006). "Half of a Yellow Sun". ''The Sydney Morning Herald''. Retrieved 20 April 2025.</ref>. Martin Rubin bigiri la a senselluŋ ŋa “ a senselluŋ e la nensaaloŋ toma deɛmbaŋ naŋ taa yelzaa o poɔ ka onaŋ la e a Nigeria sinii naŋ veɛlɛ gaŋ o taaba zaa, a gba ba e a Nigeria yoŋ a Afrika paaloŋ<ref>Rubin, Martin (5 September 2006). "The Birth and Death of an African Nation". ''SFGate''. Retrieved 20 April 2025.</ref> zaa poɔ a senselluŋ bee a sinii ŋa la veɛlɛ gaŋ o taaba zaa. ''Scroll.in'', Zachary Bushnell, naŋ e Karema a University of Delhi, yeli ka, “ a Half of a Yellow Sun gampɛle leɛ taa la ennoɔ ane wieŋ wieŋ ane dakoreŋ yelmennoo.<ref>Bushnell, Zachary (12 December 2015). "Why 'Half of a Yellow Sun' Won the 'Best of the Best' of the Baileys Women's Prize for Fiction". ''Scroll.in''. Archived from the original on 6 December 2022. Retrieved 19 April 2025.</ref> ''Literary Review''<nowiki/>'s William Brett wrote: Adiɔhie a yeli vɛŋ ka a yelmeŋ de weɛŋ tɛ nyegɛ sɛre,kyɛ bare vuo ka o nyɛɛrɛ a fẽẽfẽẽ a kpeɛrɛ teŋɛ.<ref>Brett, William (5 October 2023). "Eating Misery". ''Literary Review''. Archived from the original on 25 February 2024. Retrieved 5 October 2023.</ref> A senselluŋ ŋa tɔ maŋ vɛŋ la ka a sɔroo e o toɔraa lɛ, kyɛ vɛŋ ka neɛ naŋ sɔro ka o taa bammo kaŋa a kyaare ne a yelzu.  ''The Guardian'', Maya Jaggi sɛge la a boɔle o ka landmark novel<ref>Jaggi, Maya (19 August 2006). "The Master and His Houseboy". ''The Guardian''. Retrieved 6 October 2019.</ref> senselluŋ. Aïssatou Sidimé naŋ yi San Antonia Express-News meŋ leɛ Adichie segebo ŋa poɔ  “ O faaŋ la kyɛ yeli ka bonsoŋ meŋa” anaŋ yeli paale ka “ Adichie e wieŋ ane o naŋ toɔ ko o meŋa a yi dabeɛŋ zaa poɔ a yi saaŋkompare yɛlɛ poɔ ane a Afrikan gaŋ-sɛgerebɛ poɔ.<ref>"''Half of a Yellow Sun'' by Chimamanda Ngozi Adichie". Penguin Random House. Archived from the original on 5 March 2022. Retrieved 11 May 2026.</ref> Nigeria gane sɛgerɛ kaŋa naŋ di Chinua Achebe meŋ yeli eŋ la “ Yelzaa piilu neɛzaa ba maŋ taa sagedeebo ko o, kyɛ ŋa eŋ nempaala la a sɛgesɛgerɛ la naŋ taa a naaŋmene ane a saaŋkominne kyɔɔtaazaa, anaŋ yeli ka ka Adichie da e neɛ naŋ taa dabeɛŋ o da koŋ baŋ sɛge a senselluŋ ŋa a kyaare ne a Nigeria zɔɔre ŋa naŋ e pare.<ref>Nixon, Rob (1 October 2006). "A Biafran Story". ''The New York Times''. Archived from the original on 28 August 2012. Retrieved 26 April 2026.</ref> ''Africultures'' sɛge la ka Adichie “ taa la gɔɔloŋ ne senselluŋ sɛgebo ane meŋ “ o kɔkɔre na meŋ meele ne la Igbo ane Pidgin yeluu, a meele ne bɔrefɔ fẽẽ, kyɛ ka ba pãã de leɛre eŋ a Nigerian saaŋkonnoŋ<ref>Brezault, Eloïse (9 March 2009). "L'autre Moitié Du Soleil". ''Africultures'' (in French). Archived from the original on 26 January 2025. Retrieved 19 April 2025.</ref> poɔ. Zainab Jah, James Kidd praised Jah, naŋ sɔre bee a kanne a senselluŋ ŋa yeli ka o sereŋ taa la a gɔɔloŋ ne a lɛ o naŋ vɛŋ ka a deɛdeɛmɛ a deɛne kyɛ koro taa, ane lɛ onaŋ meelɛ a Bɔrefɔ ane Igbo kɔkɔɛ.<ref>Kidd, James (14 October 2017). "Half of a Yellow Sun Audiobook Does Gentle Justice to the 2006 Novel". ''South China Morning Post''. Retrieved 20 April 2025.</ref> == Kyɔɔtaa == Half of a Yellow Sun, la di a 2007 yuoni pɔgeba sinii kyɔɔtaa.<ref>"Nigeria's Chimamanda Wins Women's Prize for Fiction". ''Africanews''. 12 November 2020. Archived from the original on 10 April 2025. Retrieved 23 March 2025.</ref> <ref>Reynolds, Nigel (7 June 2007). "Nigerian Author Wins Top Literary Prize". ''The Telegraph''. London. p. 1. Archived from the original on 24 February 2024. Retrieved 27 July 2008.</ref>A senselluŋ bee a sinii ŋa be la a New York Times, o da poɔ a gama 100 na poɔ a yuori naŋ yi yaga 2008<ref>"100 Notable Books of the Year". ''The New York Times''. 22 November 2006. Archived from the original on 19 March 2008. Retrieved 18 March 2008.</ref> yuoni poɔ. A Kpankyaa kyuu beri pie ne awai 2019<ref>"The 100 Best Books of the 21st Century". ''The Guardian''. 21 September 2019. Archived from the original on 6 December 2019. Retrieved 21 September 2019.</ref> yuoni poɔ, o na la ka ba da ka  ''The Guardian''  kaa iri a sinii gama poɔ ka onaŋ la e bonsoŋ a yi a 200 yuomo poɔ a waana, ka o e a gane soŋ pie (10<sup>th</sup> ) soba. A kakyɛ kyuu beri anuu daare a yuoni yenaa na poɔ, o na la da e a senselluŋ yeninaa kaŋa a BBC naŋ da iri paale a senselluŋ sonne 100 na poɔ. A Kakyɛ kyuu a 2020 yuoni poɔ, onaŋ la ka ba da neɛ iri ka o di a e a gane soŋ a Pɔgeba kyɔɔtaa a wagere na ka o nyɛ yuomo 25, yelseɛle ka o e neɛzaa naŋ daŋ ba e a taaba. A 2022 yuoni poɔ, Half of a Yellow Sun da poɔ la a  Big Jubilee Read gama  70 na poɔ, a Commonwealth authors naŋ da kaa iri ka ba di  Platinum Jubilee of Elizabeth II tigiri. == '''Censorship''' == A Gonseɛ kyuu beri pie ne anaare a 2022 yuoni poɔ, Half of a Yellow Sun da e la bone banaŋ ŋmɛ fɛre a   Hudsonville Public Schools district in Michigan bonso, a gane da taa la sɛŋ gaŋ enfuomo<ref>"'i Want These Books Out': Hudsonville Parents Get Book off Reading List Due to Content". ''FOX 17 West Michigan News (WXMI)''. 14 February 2022. Retrieved 28 September 2024.</ref> yeltarre o poɔ, azuiŋ ba merɛ poɔ a ba taa sori.  Clay County School District in Florida<ref>DeLuca, Alex; Finkel, Tom (23 August 2024). "Updated List: Every Known Florida School District Book Ban, July 2021–june 2024". ''Miami New Times''. Retrieved 28 September 2024.</ref>, poɔ ba meŋ da ŋmɛ o la fɛre, ane Beaufort County School District in South Carolina, ane Granite School District a Utah poɔ.<ref>"PEN America Index of School Book Bans – 2022-2023". ''PEN America''. Retrieved 28 September 2024.</ref> == Zie banaŋ sage de o == ===                                              Atikile meŋa: Half of a Yellow Sun (sinii) === A senselluŋ ŋa pãã da leɛre la eŋ sinii ka a yuori naŋ di a lɛ a 2013 yuoni na poɔ, Toronto International Film Festival poɔ la ka da daŋ de weɛŋ iri a sinii ka noba yɔɔ kyɛ kpɛ kaa. Biyi Bandele<ref>"Lennon childhood film gets grant". ''BBC''. 18 July 2008. Retrieved 4 February 2026.</ref> la a sɛgesɛgerɛ kyɛ ka Gail Egan ane Andrea Calderwood la e noba naq maale a sinii ka o yi gbaŋgbale, a sinii meŋa pãã da yi saseɛ poɔ a ko neɛzaa naŋ be a tendaa poɔ a 2014 yuoni poɔ, a noba banaŋ deɛne a deɛne ŋa la  Chiwetel Ejiofor (as Odenigbo), Thandiwe Newton (as Olanna) and John Boyega (as Ugwu).<ref>Soffel, Jenny (21 October 2013). "'Half of a Yellow Sun': Thandie Newton, Typhoid and a Tale of Civil War". ''Inside Africa''. CNN. Archived from the original on 29 April 2014. Retrieved 21 January 2014.</ref> == Sommo Yizie == [[Category: Dagaare]] [[Category: gampɛlɛ zaa]] [[Gbuli:Mainpage]] [[Gbuli:Sini]] [[Gbuli:Ghana]] [[Gbuli:Africa]] [[Gbuli:West Africa]] cf8vy4oxmpt7rjrdcy0d9hcj3ndw7ko Opet Tigiri 0 7068 61428 2026-06-06T11:59:25Z Eric Gangman 92 Bompaala maaloo 61428 wikitext text/x-wiki [[Duoro kɔre:Luxor temple 2.JPG|thumb]] '''Opet Tigiri (''' e la Egyptian paaloŋ tigiri; ''ḥb nfr n jpt'', Opet tigiri veɛlɛ la soŋ) , a tigiri ŋa da e la tigiri ba naŋ maŋ di yuoni zaa, a Egyptian na maŋ di a Thebes ( Luxor) paaloŋ poɔ, a zuo a zaa a New Kingdom a yi a ŋaa puoriŋ, a tigiri ayi soba, a kyuu ayi soba poɔ la ka Akhet da di, ka Nile da paale o zaa ne noba. A tigiri da di ka ba ŋmɛ daworo ka Amun-Re ane Pharaoh yuori  yi, bonso banaŋ la ka saaŋkompare da sage de ka Amun-Re la e saaŋkoma naŋ e kpeema bidɔɔ kyɛ ka o pɔgeyaa e a Amun-Re. John Coleman Darnell da qmɛ la nɔkpeɛne ka Opet da piili la Akhet 15 soba a Thutmose III kyɛ bebie pie ne yeni (11) * Sethe 1907 : 824 , a saŋa naŋ wa piili, Ramesses III a tigiri da dɔle la a gaa bebie lezare ne a anaare   bhgr30bmrakzpiau4md5xvkc7wpkqza 61451 61428 2026-06-07T10:41:56Z Eric Gangman 92 61451 wikitext text/x-wiki [[Duoro kɔre:Luxor temple 2.JPG|thumb]] '''Opet Tigiri (''' e la Egyptian paaloŋ tigiri; ''ḥb nfr n jpt'', Opet tigiri veɛlɛ la soŋ) , a tigiri ŋa da e la tigiri ba naŋ maŋ di yuoni zaa, a Egyptian na maŋ di a Thebes ( Luxor) paaloŋ poɔ, a zuo a zaa a New Kingdom a yi a ŋaa puoriŋ, a tigiri ayi soba, a kyuu ayi soba poɔ la ka Akhet da di, ka Nile da paale o zaa ne noba.<ref>Darnell, John Coleman (2010). "Opet Festival" (PDF). In Willeke, W; Dieleman, J (eds.). ''UCLA Encyclopedia of Egyptology'' (1st ed.). Los Angeles.</ref> A tigiri da di ka ba ŋmɛ daworo ka Amun-Re ane Pharaoh yuori  yi, bonso banaŋ la ka saaŋkompare da sage de ka Amun-Re la e saaŋkoma naŋ e kpeema bidɔɔ kyɛ ka o pɔgeyaa e a Amun-Re. John Coleman Darnell da qmɛ la nɔkpeɛne ka Opet da piili la Akhet 15 soba a Thutmose III kyɛ bebie pie ne yeni (11) * Sethe 1907 : 824 , a saŋa naŋ wa piili, Ramesses III a tigiri da dɔle la a gaa bebie lezare ne a anaare A tigiri ŋa paale la saaŋkompare yeltuuri (a tigiri ŋa diibu dare ba maŋ de la gbori a gaa de a ŋmemɛ a wa a tigiri zie) a maŋ taa Amun-Re kpeɛŋaa,ŋmemɛ, ane o pɔge Mut ane o bie Khons.<ref>Escolano-Poveda, M (25 June 2019). "Ancient Egypt's fabulous Feast of Opet". ''National Geographic''. Archived from the original on December 9, 2019. Retrieved 25 November 2021.</ref> A yeltuuri ama maŋ e la zie naŋ zaaŋ ne a ŋa 2km ne a Karnak Temple, kyɛ gaa Luxor Temple, a Opet tigiri diibu zie.<ref>Fukaya, Masashi (2012). "Oracular Sessions and the Installations of Priests and Officials at the Opet Festival". ''Orient''. '''47''': 191–211. doi:10.5356/orient.47.191. ISSN 0473-3851. Retrieved 26 November 2021.</ref> A Luxor Temple pare, ba maŋ tu la saaŋkompare kultaa yeltuuri a be ba naŋ dɔge a Pharaoh ane Amun-Re kpakyaga poɔ, a yelŋa eebo tɛgɛ la, a saaŋkompare poɔ ka toɔ tage ba lantaa, a vɛŋ ka Pharaoh baŋ ka o taa la neɛ ka onaŋ ba wa kyebe kyɛ a soba ne a ŋmemɛ ane Egypt na peɛle la taa. A kultaa yeltuuri ama poɔ, a Pharaoh maŋ e la neɛ ba naŋ leɛ ka o e bipaala ka leɛ maale tu yeltuuri a sage ka a Pharaoh sereŋ e la a saaŋkommine ane a ŋmemɛ naŋ sage ka onaŋ na kaara a teŋa ane a paaloŋ zaa. A tigiri ŋa bebe la a wa tɔ  Sheikh Yūsuf al-Haggāg yuomo poɔ, o na la da e a yɛre dɔɔ solo, o gbori la ka ba da de a tuo viiri ne Luxor paaloŋ a kyellɛ ne onaŋ neŋ voorɔ. A Mawlid tigiri ŋa diibu maŋ di la a Vinicity naŋ be a Abu Haggag Mosque.<ref>Xu, Bohai (2018-10-29). "The Connection between Dragon Heads- Raising Day and the Opet Festival". doi:10.31235/osf.io/shkvn. S2CID 239906010.</ref> == '''Saadayel a kyaare a tigiri''' == A Opet tigiri ŋa la da e tigikpoŋ naŋ be a New Kingdom paaloŋ a dasaŋa na (circa. 1539–1075 B.C.) a saŋa a dynasty pie ne anii soba naŋ da di naaloŋ. Hyksos paaloŋ noba yi la de a northern paaloŋ sɛŋ naŋ be a Nile Valley a ta yuomo turi. Egypts mere paala kaŋa da la ta saaŋ wagere a maala ne teŋkpoŋ yeŋeŋ poɔ a Thebes vast tigiri diibu zie ane a Opet tigiri meŋ a soga poɔ be la ka o meŋ da di. A Thutmose III (1458–1426 B.C.), a tigiri ŋa, bebie pie ne boŋyeni ka o maŋ de kyɛ di baare. A saŋa na Ramesses III 1187 B.C mere naŋ wa piili ka a tigiri diibu bebie do gaa la bebie lezare ne anaare; kyj a saŋa onaŋ wa kpi baare a 1156 B.C poɔ, ka o la tage do gaa la bebie lezare ne a ayɔpoi. A saadayel duoro kponzie naŋ kyaare a Opet tigiri da yi la a teŋa naŋ leɛrɛ ane a tigiri diibu a yi Karnak ane Luxor maalo zie. Marina Esɔolano-Poveda nyɔge la o meŋa a manne a wuli leɛroo na naŋ be a bɔgere maaloo zie ama ayi.                A tigiri ŋa ane a bɔgere maaloo zie maŋ taa tɛɛtɛɛ ane a wagere na banaŋ maŋ di a. a mine kaŋa bamaŋ kyɛŋ la  gaa a Avenue a Sphinxes, a sori ŋa toɔre wogiluŋ ta ŋa milɛ ayi, a sori ŋa toɔre kyɛmmo maŋ e la seɛlee. A wagere mine poɔ, ba maŋ zoro la dabeɛŋ banaŋ na tu sori a yi Karnak kyɛ gaa Luxor, a zie ŋa e la bone Egyptian naŋ baŋ ka o  ''Userhat-Amun'' (‘mighty of prow is Amun’). A vessel ŋa da mɛ la Lebanon Cedar naq pɔge salima. A bone ŋa e la bone ba naŋ maŋ de pedaa ka maŋ de a ko maale a bɔgere a ko ŋmen. Aneazaa ka a teŋa zu yɛlɛ maŋ leɛra la kyɛ a bɔgere maalo zie eŋ ba taa leɛroo, a tigiri diibu kaŋa zaa maŋ taa la o merɛ ane lɛ onaŋ na di kɔɔre seŋ ane neɛ naŋ kaa a tigiri zu ka o di soŋ. Yuomo mine poɔ, a barque naŋ be a Amun-Re maŋ tu la sori a yi Karnak te gaa Laxor, A bɔgere yeltuuri sobiri a yi a Karnak bɔgere zie kyɛ gaa a Luxor zie. Kyɛ a ba leɛ waabo poɔ, a yi a Luxor wa gaa a Karnak maŋ e tigiri ka ba dire, a Opet tigiri diibu kyɛlle a lɛ, feroo la a seŋ leɛ wa gaa Karnak teo pare bee zie a te tu a yeltuuri.<ref>Britannica 2014.</ref> == Tɔnɔ a tigiriŋa naŋ taa ko a a Teŋa == A New Kinŋdom a Egyptian paaloŋ poɔ, a noba faŋa zaa maŋ be ŋmemɛ zie a zuiŋ ba erɛ la lɛ zaa banaŋ na e a toɔ nyɛ ba bomboɔraa a ŋmemɛ zie. Bonso ba ba taa kompiitare bee ziyuo boma naŋ na baŋ vɛŋ ka ba teɛ yele seɛ ba kyebe a Egypptian, a Egyptian yelzaa banaŋ maŋ erɛ maŋ yi la yelbalaa na poɔ ba naŋ be, ane ŋmen na na seŋ ka tu a yɛlɛ la ma’at. Sɛre ka Egyptian na e ka ŋmemɛ poɔ pɛlle ba maŋ ko la dɔnne a puori, a maale tigie ka a ŋmemɛ. Ka a yele ama zaa wa e bare a ŋmemɛ maŋ ko la a Egyptian noɔre ka ba na nyɛ la nyɔvore wogi azuiŋ ba  ta zoro dabeɛŋ. A Opet tigiri ŋa diibu maŋ leɛ vɛŋ la ka Egypyian ne a ŋmemɛ leɛ yeli yɛlɛ a ko ta, a yi a tgiri ba naŋ maŋ leɛ maale di Luxor bɔgere maaloo kɔnso dieŋ, a ŋaa eebo wagere la ka ba so a Pharaoh eŋ ka ŋmɔre leɛre a ŋmemɛ zu, a e Amun-Re bie banaŋ dɔge ŋmenaa saŋa.<ref>Creasman, P (2013). ''Archaeological Research in the Valley of the Kings and Ancient Thebes'' (PDF) (1st ed.). Arizona: University of Arizona Egyptian Expedition. Retrieved 26 November 2021.</ref> A bie ŋa leɛ dɔgebo e la bone banaŋ maŋ e a iri a Pharaoh yuori, kyɛ wuli lɛ anaŋ lerɛ koro taa a yiriŋ. A Opet tigiri ŋa meŋ maŋ leɛ wuli la ka wagere ta la ka de bonkɔɔre, a ŋaa meŋ maŋ yi kanaŋ wa diri Nile zie, kyɛ meŋ naŋ di a Akhet kyuu ayi soba. A da ba e ŋa a Pharaoh yoŋ la tona a toma a tigiri ŋa diibu poɔ,;sailors ane sogyɛre da e noba mine naŋ taa tɔnɔ yaga a tigiri diibu poɔ, saaŋkompare puopuoribo meŋ da bebe la a tigiri ŋa diibu poɔ. Ba zaa da be la die na poɔ a nyɛ lɛ ba naŋ maŋ tu a yeltuuri, gɔbenɛnte tontonma ane sogyɛre nembɛreda poɔ la a Opet tigiri ŋa diibu narebo poɔ.<ref>Wendrich, Willeke (2011-11-01), "UCLA Encyclopedia of Egyptology, Archaeological Data, and Web 2.0", ''Archaeology 2.0'', Cotsen Institute of Archaeology Press, pp. 211–232, doi:10.2307/j.ctvhhhfgw.21, ISBN 978-1-938770-65-4</ref> John Coleman Darnell da e la faŋa ka a yelnimizeɛ la ka paaloŋ noba gyamaa ka yi a poɔ a tigiri ŋa diibu yeltuuri poɔ.Ramesses II e la neɛ kaŋa poɔ baanaŋ seŋ ka ba kaa a tigiri ŋa diibu yeltuuri ka taa nimiri; noba banaŋ da yi a gɔbenɛte wa la, members of the civil administration, provincial governors, border-officials, heads of internal economic departments, officers of the commissariat, city-officials, and upper ranks of the priesthood. Banaŋ naŋ da ba poɔ a tigiri yeltuuri meŋ da bebe a are viiri a baa noɔre kyɛ kaara lɛ banaŋ tuuru a yeltuuri, a lɛ yoŋ noba mine da bebe a boɔrɔ ka ba poɔ a yeltuuri poɔ kyɛ a merɛ ba ko ba a vuo. A tigiri diibu e la bone na maŋ ko noba toma a ko wab ane lector priests, a kyuure ata na zaa poɔ banaŋ la maŋ yɔ viiri a be. Ba maŋ be la a noba poɔ a baa noɔre bara koɔ kyɛ puoru sɔrɔ ka yelfaa zaa ta erɛ wa e . == Pharaoh tonnoɔre a tigiri ŋa diibu poɔ == A kyɛre la fẽẽ neɛzaa ne o tɔ naŋ maŋ baŋ gaa la bɔgere zu, neŋgbala ba gɛrɛ a bɔgere maaloo zu ka a bɔgere maale kare yoŋ naane, a tonnoɔre kaŋ naŋ bebe ko a bɔgekare la a lɛ.<ref>Brier & Hobbs 2008.</ref> A Pharaoh la a neɛ na maŋ toɔ yeli ne a Egyptian paaloŋ noba ane ŋmemɛ a tigiri ŋa poɔ a Luxor bɔgere zu, aneazaa ka a nommu naŋ be a ŋmemɛ ne a bɔgere zu maŋ e ŋa sɛŋgaŋ nommu na. A vuo ŋa la ka a Pharaoh maŋ de a boɔle ne ŋmemɛ ka a toɔ wa de a Egypt paaloŋ kaa ko ba. A pharaoh kultaa tigiri ne a ŋmemɛ, a kultaa ŋa la maŋ leɛ boɔle a Amun ka o wa laŋ ne ba, ka banaŋ wa tu a yeltuuri ama zaa bare lɛ wuli ka Egypt paaloŋ na la nyɛ yuoni gbuli kaŋa ba nyɔvore poɔ, lɛ banaŋ dɔge yɛle seŋ, lɛ banaŋ kɔ nyɛ boŋkoɔre. A pharaoh tonnoɔre ŋa a yi a tigiri ŋa diibu poɔ maŋ vɛŋ la ka Egypt sage de ka Amun-Re la a bɔgekra a ko a ŋmemɛ, A tigiri ŋa diibu maŋ vɛŋ la ka a Pharaoh a taa kpeɛŋaa kaŋa bale a toɔ kaara a paaloŋ, a neŋ meŋ a maŋ e boŋkaŋa naŋ leɛ seŋ Amun faŋa ane meŋ a vuo ŋa poɔ la ka ba maŋ tu kyɛ leɛre a naaloŋ eŋ o, a pãã bare vuo ka a naayiri deme ka ba taa kpŋɛŋaa a ko a paaloŋ noba zaa zu. A puoruu yeltuuri a Opet tigiri ŋa poɔ maŋ leɛ ko la Pharaoh a ka faŋa ka o toɔ kaara ne nensaalba seɛloŋ  a o paaloŋ poɔ. A Egypt noba nyɔvore laafeɛloŋ zaa maŋ dɔgele a Pharaoh zu ka baŋ lɛ onaŋ na e a kaa ba zu kyɛ gu ka ba te kɔre a kpi bee a kɔŋ ba nyɔvoɛ. Yuoni zaa poɔ la ka ba maŋ tu a yeltuuri ama kyɛ neɛzaa naane meŋ maŋ baŋ tu a, a banaŋ naŋ yi a naayiri la taa a faŋa na baŋ tu a yɛlɛ ama. == A ŋmemɛ ama yiibuzie == A Karnak (Amun bɔgere zu)<ref>"Karnak". ''World History Encyclopedia''. Retrieved 2020-05-29.</ref> ane Luxor bɔgere zuda la a Thebe maaloo zie naŋ be a Nile baa noɔre, a bone ŋa maalo da piili la  c.1970 BC by Senusret I ane  1390-1352 BC by Amunhotep III kpakyakyaga poɔ. A yi a ŋaa puoriŋ, Karnak da e la bone Thutmos I naŋ dɔle o gaa ne nimitoɔre a saŋa ba naŋ piili a Naayiri paala na meɛbo. Thebes meŋ poɔ la be a Opet tigiri ŋa yi waabo zie, noba gyamaa sage de la ka o e la zie noba naŋ maŋ gaa puori a sɔre ba bomboɔre a yi ne a Amun ŋmen zie, o la zie naŋ bebe a ko noba ane a tenzu  paaloŋ zaa.<ref>Mark 2016.</ref> Karnak e la Red  Chapel zikoraa kaŋa naŋ e danseɛ ko noba a kyaare ne a Opet tigiri. A Chapel ŋa e la zie banaŋ de  bonzeere a maale viiri ne a Amun-Re yiri zaa ka banaŋ ba derɛ o tona ne toma. A yɛlɛ yiibuzie meŋ maŋ wuli la lɛ a yele naŋ leɛrɛ a kyaare ne a Amun-Re ka o ba e bone naŋ are zi yeni aŋa bommeɛraa na. A sɛge anaŋ banaŋ sɛge mare a Sphinx Nectanebo I wullo la lɛ banaŋ maŋ viiri a Karnak ane Luxor,<ref>Cabrol 2001, pp. 283–296.</ref> o bigirila wuli ka Amun maŋ yoɔrɔ la a zii ama ayi zaa, ka ka o toɔ taa yosoŋ yi a Luxor zie kyɛ taa yɛŋ soŋ meŋ a toɔ manna yelsonne a koro a paaloŋ noba.  John Coleman Darnell taa la a sagedeebo ka a Luxor teŋɛ de tone toma e la bone de iri ne a zikuoŋaa bare a Nile paaloŋ ka banaŋ wa leɛ gɛrɛ a Karnak baa poɔ. O meŋ la ŋmɛ la nɔkpeɛne ka a teŋɛ ne a koɔ kyɛmo maŋ wuli ka a sori kyɛmo seŋ ka o e zikuoŋaa ka banaŋ wa gɛrɛ a Sokar teŋɛ poɔ a zisoɔre na kaŋa zaa. Egyptologist Marina Escolano-Poveda manne la tɔnɔ na  Red Chapel  maŋ iri bare a Hatshepsut paaloŋ a tigiri ŋa diibu poɔ. A yel-iribare ama maŋ soŋ la ka bagekare ka a tigiri toɔ di soŋ. A wagere ama poɔ la ka ba maŋ de a ŋmemɛ maŋ e boma banaŋ maŋ de a yi gaa ne a Luxor bagere zu, a wagere ŋa poɔ, yeltuuri gyamaa maŋ bebe ka ba na tu yempoɔ sɛre ka ba baŋ toɔ kpɛ. Ka banaŋ wa bare a yeltuuri zaa ba maŋ leɛ gaa la a Kanark paaloŋ poɔ. == Revival == A kakyɛ kyuu beri lezare ne anuu (25) dare a 2021 yuoni poɔ, ba da leɛ maale a Avenue Sphinxes kpoŋ na bare, a o leɛ yuobu bebiri da e la a Borenyɛ kyuu beri ayɔpoi dare 2021 yuoni poɔ, a  Ministry of Tourism and Antiquities pãã da ŋmɛ la daworo a  boɔle noba lantaa ka ba na maale tigiri a kyaare ne a zie leɛ yuobu. == Meŋ kaa kyɛ nyɛ == ·        Shemu == Gyeremɛ de terebo == == Sommo Yizie   == ri3x8fvyrsrnc4zzur66jm8mp0t0h8w Port Harcourt Poetry Tigiri 0 7069 61429 2026-06-06T13:07:39Z Shantel12 1686 N leɛre la Port Harcourt 61429 wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 61450 61429 2026-06-06T20:07:30Z Shantel12 1686 61450 wikitext text/x-wiki {{Mannoo ŋmaa|Yuoni zaa yelwiiri Tigiri naŋ be Nigeria}} {{Bikpiire|kyuu=December 2025}} {{De dmy wagere|kyuu=December 2025}} {{Tigiri enzie | yuori = Port Harcourt yelwiire tigiri | wulloo = erɛ yɛlɛ | e-wuluu = yelwiire tigiri ,yelbie yelbo | eebo wagere = yuoni la yuoni zaa | eebo zie = Port Harcourt, Rivers State, Nigeria | bebi-dɛŋdɛn = 2023 | website = https://phpoetryfestival.com/ }} '''Port Harcourt yelwiire tigiri ''' e la yuoni zaa yelwiiri ane yɛle yaga tigiri naŋ maŋ de zie [[Port Harcourt]], [[Rivers State]], [[Nigeria]]. A tigiri ŋa yeltare e la ewulluu, zannoo zie , nombɛrɛ ba naŋ iri ka ba de dɛmɛ, yɛlɛ- egantaa, ane yelkããma yeltare, naŋ waana ne a yelwiire baaboto, Naaŋmene boneree yelwiiri, ane a eŋ a teŋɛ yɛlɛ yaga poɔ. == Dakoroŋ saŋa yɛlɛ naŋ daŋ e a bebe ka baapaaba iri pɔge== A tigiri daŋ piili la 2023 Nigerian yelwiire sɛgereba ane yelkããsɛgerɛ naŋ nɔŋ ka o yuo zie kyaare yelwiire ane yelkãã erebɛ ka ba wullo ba toma ane ba meŋɛ yelmaalee laŋkpoliŋ .<ref yuori=":0">{{Cite web |yelzu=2023 Port Harcourt yelwiiri tigiri|url=https://af-nigeria.org/2023-port-harcourt-yelwiire-tigiri/ |website=Alliance Française Nigeria |access-date=12 December 2025}}</ref> == Maalembo== === 2023 === A yuoni zaa maalembo maŋ de la zie a yi 3–5 November 2023, zannoo zie maaloo , laŋkpoli kaŋa ba naŋ iri ka ba de dɛmɛ , ane yɛlɛ eebo ayi a teŋɛ demɛ ane paaloŋ yuobo yelwiire sɛgerebɛ.<ref yuori=":0" /> === 2024 === A maalembo yiiloŋ soba daŋ de la zie a Azny zie neŋ a yelzu “Bridging the Gap,” a paale yelwiire yelbe naŋ erɛ a ba yelwiire kyɛ Kory taa noba yaga nimitɔɔriŋ, zannoo zie , ane laŋkpoli na ba naŋ iri ka ba na de dɛmɛ kyaare ne a yeleree. Noba naŋ deweɛ a yelwiire ŋa poɔ maŋ nyɛ la libie kyoɔtaare ane meŋ ka noba yaga naŋ bamba meŋ.<ref>{{Cite web |yelzu =Port Harcourt yelwiiri tigiri 2024 |url=https://www.portharcourtblog.com/2024/12/port-harcourt-yelwiiri-tigiri -2024.html |website=Port Harcourt Blog |access-wagere=12 December 2025}}</ref><ref>{{Cite news |last=David |first=Obed |wagere =2024-12-22 |yelzu=Rousing reception for Port Harcourt yelwiiri tigiri 2024 |url=https://www.premiumtimesng.com/entertainment/artsbooks/763084-rousing-reception-for-port-harcourt-yelwiiri -tigiri-2024.html |access-wagere=2025-12-12 |kɔkɔre=en-GB |issn=2360-7688|yelsããba gampɛlɛ=[[wagere nimizeɛ]]}}</ref> === 2025 === A maalembo taaloŋ soba da de la zie 7th November 2025 a yeŋ maaloo zie, kõɔbogere , Port Harcourt,neŋ a yelzu “Beyond Boundaries.”<ref>{{Cite news |last=Onukwugha |first=Anayo |yelzu=Port Harcourt yelwiiri tigiri leɛwaabo ayi a Taaloŋ maalembo |url=https://wederebɛ.ng/port-harcourt-yelwiiri -tigiri -leɛwaabo-ko-taaloŋ -maalembo/ |access-wagere =12 December 2025|yelsããba gampɛlɛ =[[wederebɛ (yelsããba gampɛlɛ)|Leadership]]}}</ref> Yel-eree naŋ paale zannoo yeltare, nen-irii yɛlɛ yelbo, yelwiiri yelbe ko seenia haae sakuuri biiri, seni linnibe, ane a dewuluu ko a Mi Gaaden Citi yelwiiri antologin, a sɛkondre sakuuri biiri sagɛɛ la ka ba tere a Rivers State lambori zaa. Wombo wuli ka yelkããma yeltare teseŋ Dr Kudo Eresia‑Eke, Prof Obari Gomba, Umar Abubakar Sidi, Amu Nnadi, ane Uzo Nwamara da poɔ la in a antologin leɛkaaboŋ. == Yel-eree== A tigiri maŋ taa yɛlɛ yaga naŋ teseŋ: * Yelwiiri yel-eree aneyelbie yelluu dewulluu * yɛlɛ zannoo ane nembɛre karendere ko noba naŋ boɔrɔ ka ba e yelwiiri sɛgesɛgebɛ * laŋkpoli noba ba naŋ iri kyaare ne a a dɛmɛ diibo kyaare ne yelkããma yelzure * noba naŋ erɛ yɛlɛ kyɛ korɔ taa kaakaarebɛ nimitɔɔreŋ * teŋɛ deme naŋ poɔ lambo yeltare zaa ane sakuuri demeŋɛ poɔbo == nyɛ meŋ== * [[Port Harcourt Gane tigiri]] * [[Tige yoe naŋ be Nigeria]] == Sommo yiziiri== {{Reflist}} == External links == * [https://phpoetryfestival.com/ Official website] [[Category:Festivals in Nigeria]] s8orslfzu7hotogjtce5tn32klebe14 Olokun Tigiri 0 7070 61448 2026-06-06T18:09:12Z Edith Tangkur 310 Create article 61448 wikitext text/x-wiki A '''Olokun''' '''tigiri''' e la a yuori ko yuoni zaa tigiri naŋ maŋ di a Yorubaland zaa poɔ a West Africa poɔ a Yoruba noba ane ba nenkpɛgelɛ zaa ane a Edo noba. A IYoruba kɔkɔre poɔ, ''okun'' o pare la "sea", kyɛ ka ''osa'' ''meŋ e'' "lagoon". Olokun e la a mane ŋmɛmɛ kyɛ ka Olosa meŋ naŋ e Osara meŋ e a lagoon ŋmɛmɛ lagoon. A zaa ayi maŋ di la kyɛ ka ba eŋ a tigiri tɛɛtɛɛ poɔ. A Yoruba lisiri poɔ, Olokun Naa bagebɔ zie be a Ilode quarter of Ile Ife. A yi a Walode of Ile-Ife Naa Kolawole Omotayo, naŋ e a Abore ( bɔgeboorɔ) a Olokun naŋ manne: “Olokun e la ŋmɛmɛ naŋ maŋ lage a koɔnɛɛ zaa a teŋɛ poɔ lantaa a teŋɛ piiluu zaga kyɛ pãã de a te biŋ be a naŋ be pampana-a mane. A nyɔvore piiluu saga, a teŋɛ da ba taa waaloŋ kyɛ pa ne kõɔ . Olodumare yi Ọbatala, a Orisha naa, gaa la a teŋɛ a te piili ka o paale o ne nyɔvore. Obatala, da taa la ''igba iwa'', yi sazu sigere waane ne kɔroo. “Ilode dɔloŋ, be te naŋ are pampana, a ŋmene kpoŋ Olokun piili derɛ la a koɔnɛɛ zaa lanna taa. A naŋ wa baare a ŋaa, o de la bone zaa gaa ne Ilare ka be a teŋɛ zie saa naŋ paa e mane zene<ref>https://web.archive.org/web/20140918174951/http://nationalmirroronline.net/new/olokun-on-the-trail-of-the-sea-goddess/</ref>. A Ilaje naŋ kpeɛrɛ peɛle a Ondo State, Olokun e la a mane ŋmene, naŋ taa a faga ka o ka o ko pɔgeba na naŋ ba dɔgerɔ biiri. O maŋ la taa la a mane kõɔ saseɛ faga,. Olokun meŋ la e ŋmene naŋ kɔro noba bondaanoo a daa a faga a na ko neɛ na naŋ de o meŋɛ ko o libie. Noba maŋ puoro Olokun maŋ su bonsu peɛle kyɛ ka ba neiŋɛ pɛnti ne kyɔgeare ‘efun’. A maŋ tigiri ko a Ilaje, a Olokun tigiri ba maŋ nyɔge o la ne zegeroŋ kaŋa, a yi a noba naŋ sage ka o daa la baabo kaŋa ko ba nyɔvoe<ref>https://web.archive.org/web/20161028022827/http://ns1.utiwarewebhosting.net/new/people.php?festId=5</ref>. A Edo noba maŋ di la ba tigiri a February baaroo poɔ (1st 'moon' after the 12th moon) naŋ maŋ di a Usonigbe, a Olokun's bɔgebo die , a Edo State poɔ. A pampana tigiri meŋ di la a Lagos State a November poɔ. A tigiri naŋ da di a 2002 yuoni poɔ, Olokun Festival Foundation la da maale o ane ka pãã leɛ nimipɛle zie. A Otunba Gani Adams, la maŋ di o weɛ meŋ naŋ e Oodua People’s Congress wederɛ. == Sommo yizie == a2vz8tn9g8znzovjootwwo3eejm2rm2 Detty December (Ghana) 0 7071 61449 2026-06-06T19:49:02Z Edith Tangkur 310 Create article 61449 wikitext text/x-wiki '''December Ghana''' '''poɔ''', ka ba da maŋ boɔle ka '''''Detty December''''' (#dettydecember), e la tigiri naŋ maŋ di lane a"Year of Return” ka a Ghana gɔbenenti da piili a 2019<ref>https://decemberingh.com/</ref> yuoni poɔ. Ba maŋ boɔle o la ka yuoni paaraa yeleree Ka ba maŋ di o December kyuu sogɔ kyɛ te ta a yuompaalaa. A lisiri ŋa, naŋ piili ne a saga na dakoroŋ naŋ de a Africa noba naŋ be naasaale <ref>https://www.allianztravelinsurance.com/travel/guides/black-travel-destinations.htm</ref>teŋɛ leɛ e la lisiri ne yaako tigiri a maŋ tagara saama gyamaa yuoni zaa<ref>https://visitghana.com/attractions/december-in-gh/#google_vignette</ref><ref>https://www.sortedchale.com/catalog/view/36</ref><ref>https://web.archive.org/web/20231224144915/https://mobile.ghanaweb.com/lifestyle/showbizblogger/Detty-December-Calendar-20-Events-In-Ghana-To-Attend-This-December-156773</ref> == Yizie == Sɛre ka a yelbiri ŋa ''"Detty December"'' ''naŋ ba baŋ baare,'' ''"Detty"'' ''yi la a yelbiri ŋa''<ref>https://www.okayafrica.com/from-lagos-to-accra-how-detty-december-is-fueling-the-rivalry-between-two-cities/294214</ref> "dirty." A pɛŋebo ŋa wuli ka ba naarɛɛ la ne nuo zaa naŋ bebe, ka ba nyɛ wagere soŋ kyɛ de ba mine poɔ a yeleree zaa poɔ. Wagere naŋ pare a fitindigeli nyigebo maŋ taa la popeɛloŋ ane lisire a Accra poɔ a December kyuu. == Dakoroŋ ane yizie == Sɛre ka a yuori ŋa ''"Detty December,"'' ''yuori wa yiri Ghana noba naŋ be naasaateŋɛ maŋ leɛ wa la ba yiri a tigiri saga lanne a'' Year of Return<ref>https://www.awaytoafrica.com/what-to-do-in-ghana-in-december/</ref>, naŋ wulo a yuomo 400th a yi ba gbaŋgbaare leɛ waabo a North America poɔ. A yeli ŋa boɔbo ka leɛ wane a Africa noba yizie, ka ba dɔge a''"Detty December"'' ka o e lisiri gaabo ko Ghana noba a December kyuu poɔ. == Detty December 2024 == === Events === {| class="wikitable" |+ !Events |- |Ghana Twitter (X) Awards - 13th |- |'''Tropical Jam Festival - 14th''' |- |Ghana To The Moon Festival - 14th |- |Bigger Than Us (Twitch) - 15th |- |Tanks And Bikinis - 15th |- |Kweku Smoke Revival - 18th |- |AratheJay Headline Show - 19th |- |Afro Dance Culture - 17th - 23rd |- |Crusade (Our Day) - 20th |- |Fameye Family Concert - 20th |- |Zaama Disco - 21st |- |Made In Taadi - 21st |- |Likor On The Beach (KiDi) - 22nd |- |After The Sunset - 22nd |- |Bhim Concert - 22nd |- |Efya In Concert - 23rd |- |Around The World - 25th |- |Rapperholic - 25th |- |Chop Bar Experience - 25th |- |Black Sherif In Berekum - 26th |- |Beyond Control Concert - 26th |- |Detty Rave - 27th |- |My Motherland - 28th |- |Afrofuture - 28th - 29th |- |Promise Land - 29th |} == Meŋ la nyɛ == * Kakum National Park * National Theatre * Kwame Nkrumah Museum == Sommo yizie == c3qx832xro0wbg5wxrcgzkijxuvgbsi