Wikipedia
ffwiki
https://ff.wikipedia.org/wiki/Hello_ja%C9%93%C9%93orgo
MediaWiki 1.47.0-wmf.11
first-letter
Media
Special
Talk
User
User talk
Wikipedia
Wikipedia talk
File
File talk
MediaWiki
MediaWiki talk
Template
Template talk
Help
Help talk
Category
Category talk
TimedText
TimedText talk
Module
Module talk
Event
Event talk
Abadam
0
4668
178927
157941
2026-07-18T08:28:10Z
MOIBARDE
10068
178927
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
'''Abadam''' Doum Hukuma Pamaren nder [[Diiwal Borno]] [[Naajeeriya]] Doum Fuuna Weeɗu ɓela Chadi. Hautirɗe ɗen eɗa gila ɗer gelle Malum Fatori. Eɗi woodi geɓeɗe 3,973km2 e ɗuɗirka [[yimmɓe]] 100,180 limgal e hiitande dubi 2006. Lamba wuro noddirga geɓel gel hanka woni 602.<ref>http://www.nipost.gov.ng/PostCode.aspx | accessdate = 2009-10-20 | archiveurl= https://web.archive.org/web/20091007011423/http://www.nipost.gov.ng/PostCode.aspx| archivedate= 7 October 2009 | url-status= dead}}</ref>
Eɗe go’o eɗer hukumaji pamari sappo e jewe go’o e ɗun latiɗun lamorde Borno, diiwal ngal nɗumngal areji naneneno Borno ha [[Naajeeriya]].<ref>https://books.google.com/books| edition = Millennium
<nowiki>|</nowiki> publisher = Federal Ministry of Information
<nowiki>|</nowiki> isbn = 9780104089
<nowiki>|</nowiki> volume = 2, State Surveys
<nowiki>|</nowiki> last = Nigeria
<nowiki>|</nowiki> title = Nigeria: a people united, a future assured
<nowiki>|</nowiki> location = Abuja, Nigeria
<nowiki>|</nowiki> date = 2000
<nowiki>|</nowiki> page = 106
}}</ref> E [[lewru]] Oktoba hiitande dubi 2014 honoɓe Boko Haram ɓe teti gelle Abadam ɗenbo ɓe paɗɗi [[yimmɓe]] bano 40 amma ɓe ɗoggi gaɗa honugo gen e honobe hautugo koppi ɗun leydi e [[leydi]] (MNJTF) ɓe yarani ɓe.
Dun tefi joɗeɓe inare ɗen latiɓe woɓɓe maɓɓe unɓe doggudu ɓagol yari dau kerii Niijar e ɓe ngarta. E ñalɗe 2 ɗun lewru Fabarairu hiitande ndungu 2015 mobgal soji’en [[Naajeeriya]] ɓiyi ɓe jaɓi (tetogi) Abadam e jungo biɓɓe Boko Haram hauti e gelle Gamboru e Mafa e Mallam Fatori ɗen e Marte gonɗun haade e maɓɓe haala goɗɗun laggodu hautugo koppi e soji’en [[Naajeeriya]] eɓe [[Kamerun]] ɓe gaɗi e honoɓe kaya danejun ɗen e balɗe tatii kone-koni ɗe Chadi.<ref>https://news.yahoo.com/nigeria-claims-gamboru-four-towns-recaptured-boko-haram-182136983.html
}}</ref> Goɗɗun hari bam ɗun ɗunyari eta dau ɗun feshifeshshini e shaka wonɗe jonɗe maide ɗunɗun naunii [[Yimɓe Olukumi|yimɓe]] 27 hauti e fuɗɗugo yimɓe 37.<ref>https://www.bbc.com/news/world-africa-31521279
}}</ref>Haidai bo Ardiɗo rumfaru ɗotti en [[diiwal Borno]] Baba kak Garbai mo wiii e [[lewru]] Fabarairu 2016 wiki ha ungiyare ɗen jogi e Abadam majoor janar Lucky Irabor mobo hollini der [[lewru]] August 2016 wiki Abadam e ley Ardugal honoɓe.<ref>http://pulse.ng/local/boko-haram-sect-still-controls-half-of-borno-senator-says-id4661653.html|title='Sect still controls half of Borno,' Senator says |work= Pulse Nigeria|date=8 February 2016}}</ref>
==Hiimobe==
{{Reflist}}
[[Catégorie:Hukuma Pamarun Borno]]
[[Catégorie:Naajeeriya]]
6dgj31n3lsf8w1vphxnk3y4prx5e1ub
178928
178927
2026-07-18T08:30:40Z
MOIBARDE
10068
Add link
178928
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
'''Abadam''' Doum Hukuma Pamaren nder [[Diiwal Borno]] [[Naajeeriya]] Doum Fuuna Weeɗu ɓela Chadi. Hautirɗe ɗen eɗa gila ɗer gelle Malum Fatori. Eɗi woodi geɓeɗe 3,973km2 e ɗuɗirka [[yimmɓe]] 100,180 limgal e hiitande dubi 2006. Lamba wuro noddirga geɓel gel hanka woni 602.<ref>http://www.nipost.gov.ng/PostCode.aspx | accessdate = 2009-10-20 | archiveurl= https://web.archive.org/web/20091007011423/http://www.nipost.gov.ng/PostCode.aspx| archivedate= 7 October 2009 | url-status= dead}}</ref>
Eɗe go’o eɗer hukumaji pamari sappo e jewe go’o e ɗun latiɗun lamorde Borno, diiwal ngal nɗumngal areji naneneno Borno ha [[Naajeeriya]].<ref>https://books.google.com/books| edition = Millennium
<nowiki>|</nowiki> publisher = Federal Ministry of Information
<nowiki>|</nowiki> isbn = 9780104089
<nowiki>|</nowiki> volume = 2, State Surveys
<nowiki>|</nowiki> last = Nigeria
<nowiki>|</nowiki> title = Nigeria: a people united, a future assured
<nowiki>|</nowiki> location = Abuja, Nigeria
<nowiki>|</nowiki> date = 2000
<nowiki>|</nowiki> page = 106
}}</ref> E [[lewru]] Oktoba hiitande dubi 2014 honoɓe [[Boko haram|Boko Haram]] ɓe teti gelle Abadam ɗenbo ɓe paɗɗi [[yimmɓe]] bano 40 amma ɓe ɗoggi gaɗa honugo gen e honobe hautugo koppi ɗun leydi e [[leydi]] (MNJTF) ɓe yarani ɓe.
Dun tefi joɗeɓe inare ɗen latiɓe woɓɓe maɓɓe unɓe doggudu ɓagol yari dau kerii Niijar e ɓe ngarta. E ñalɗe 2 ɗun lewru Fabarairu hiitande ndungu 2015 mobgal soji’en [[Naajeeriya]] ɓiyi ɓe jaɓi (tetogi) Abadam e jungo biɓɓe [[Boko haram|Boko Haram]] hauti e gelle [[Gamboru]] e Mafa e Mallam Fatori ɗen e Marte gonɗun haade e maɓɓe haala goɗɗun laggodu hautugo koppi e soji’en [[Naajeeriya]] eɓe [[Kamerun]] ɓe gaɗi e honoɓe kaya danejun ɗen e balɗe tatii kone-koni ɗe Chadi.<ref>https://news.yahoo.com/nigeria-claims-gamboru-four-towns-recaptured-boko-haram-182136983.html
}}</ref> Goɗɗun hari bam ɗun ɗunyari eta dau ɗun feshifeshshini e shaka wonɗe jonɗe maide ɗunɗun naunii [[Yimɓe Olukumi|yimɓe]] 27 hauti e fuɗɗugo yimɓe 37.<ref>https://www.bbc.com/news/world-africa-31521279
}}</ref>Haidai bo Ardiɗo rumfaru ɗotti en [[diiwal Borno]] Baba kak Garbai mo wiii e [[lewru]] Fabarairu 2016 wiki ha ungiyare ɗen jogi e Abadam majoor janar Lucky Irabor mobo hollini der [[lewru]] August 2016 wiki Abadam e ley Ardugal honoɓe.<ref>http://pulse.ng/local/boko-haram-sect-still-controls-half-of-borno-senator-says-id4661653.html|title='Sect still controls half of Borno,' Senator says |work= Pulse Nigeria|date=8 February 2016}}</ref>
==Hiimobe==
{{Reflist}}
[[Catégorie:Hukuma Pamarun Borno]]
[[Catégorie:Naajeeriya]]
sv4h6skx0pfwzt7kmiqvu4jipyayxjl
Alkaleri
0
5590
178930
37592
2026-07-18T09:06:23Z
MOIBARDE
10068
Add links
178930
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Alkaleri'''
Ɗuun gelle nder Diiwal Bauchi e lesdii [[Naajeeriya]], ɗuun Hukuumare pamarde e [[diiwal Bauchi]] ta wayla. Gelle ɗen woodi yimɓe adadow 329,424(e habaru dungu 2006 wakkacire ɗuun waɗi limngal yimɓe lesdii [[Naajeeriya]]/census). Gelle ɗen woodi njayri adadow 5,918km2, nden boh ɗe gon nambaaji limngal gelleeji 743(postal code). <ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Alkaleri#cite_note-2</ref>
==Hiimoɓe==
Ɗuun gelle [[Pullo|Fulɓe]] ɓe fulfulde, woodi siraati'en/ Kanuri, woodi Duguraawa, woodi Guruntaawa be kaabiila'en Labur(ƴimɓe jaku) fuu.<ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Alkaleri#cite_note-NImaps-1</ref>
==Firooji==
Gelle Alkaleri won gelle e les maare, woodi Pali, Duguri be Gwana. Pali woodi nguron pamaaron ba Fanti, Gar, Gokaru, Guma be Gwaram. Duguri bo won Yankari, Badara, Dagudi, Dan, Gajin Duguri, Mainamaji, Yashi be Yelwan Duguri. Gwana bo ɗon ta fombina gelle Alkaleri.<ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Alkaleri</ref><ref>https://ff.wikipedia.org/w/index.php?action=edit&title=Alkaleri&create=Create+page#</ref>
==Taanobe==
[[Category: Naajeeriya woyla]]
[[Category: Naajeeriya fuunangal]]
[[Category: Hukuma pamarun nɗer Naajeeriya]]
q2o8um5bzwgnji3zmtzh3tsqgwl6uh7
Ardo Kola
0
5620
178931
104701
2026-07-18T09:10:09Z
MOIBARDE
10068
178931
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Ardo Kola''' ko nokku laamu e nder diiwaan Taraba, leydi Najeriya. Joɗnde mayre woni ko e wuro wiyeteengo Sunkani. Wertallo mayri ko 2 262 km2, yimɓe mum ko 86 921 neɗɗo e binnditagol 2006 ngol. Kod posto nokku oo ko 660.<ref>{{cite web|title=Post Offices- with map of LGA|publisher=NIPOST|url=http://www.nipost.gov.ng/PostCode.aspx|accessdate=2009-10-20|archiveurl=https://web.archive.org/web/20091007011423/http://www.nipost.gov.ng/PostCode.aspx|archivedate=7 October 2009|url-status=dead}}</ref>
== Kiliima/Geogaraafi ==
E nder 2 262 kiloomeeteer kaaree, Ardo Kola hukuma Panama ina jogii yontaaji ɗiɗi ceertuɗi : toɓo e yooro. Hakindo nguleeki nokku oo ina ɗaminaa maa won 32 degere Celsius, tawi noon nguleeki mum ina tolnoo e 28%.<ref>{{Cite web|title=Ardo Kola, Nigeria 10-Day Weather Forecast {{!}} Weather Underground|url=https://www.wunderground.com/forecast/ng/ardo-kola|access-date=2024-08-13|website=www.wunderground.com}}</ref><ref>{{Cite web|title=10-day weather forecast for Ardo Kola, Taraba, Nigeria - The Weather Channel {{!}} weather.com|url=https://weather.com/en-BZ/weather/tenday/l/Jalingo+Taraba+Nigeria?canonicalCityId=4b4ebd8f0e3ac5e841c24a01e903b933f1a2572c26f0b86bf8d196ccfc717611|access-date=2024-08-13|website=The Weather Channel|language=en-BZ}}</ref>
== Himobe==
<references />
[[Category: Naajeeriya woyla]]
[[Category: Naajeeriya fuunangal]]
[[Category: Hukuma pamarun nder Naajeeriya]]
[[Category:Stub]]
rxynpc4yz4z4mv4tjgqz86zpbxhdopr
178932
178931
2026-07-18T09:12:43Z
MOIBARDE
10068
Add links
178932
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Ardo Kola''' ko nokku laamu e nder [[Diiwal Taraba|diiwaan Taraba]], leydi [[Naajeeriya|Najeriya]]. Joɗnde mayre woni ko e wuro wiyeteengo Sunkani. Wertallo mayri ko 2 262 km2, yimɓe mum ko 86 921 neɗɗo e binnditagol 2006 ngol. Kod posto nokku oo ko 660.<ref>{{cite web|title=Post Offices- with map of LGA|publisher=NIPOST|url=http://www.nipost.gov.ng/PostCode.aspx|accessdate=2009-10-20|archiveurl=https://web.archive.org/web/20091007011423/http://www.nipost.gov.ng/PostCode.aspx|archivedate=7 October 2009|url-status=dead}}</ref>
== Kiliima/Geogaraafi ==
E nder 2 262 kiloomeeteer kaaree, Ardo Kola hukuma Panama ina jogii yontaaji ɗiɗi ceertuɗi : toɓo e yooro. Hakindo nguleeki nokku oo ina ɗaminaa maa won 32 ''degere Celsius'', tawi noon nguleeki mum ina tolnoo e 28%.<ref>{{Cite web|title=Ardo Kola, Nigeria 10-Day Weather Forecast {{!}} Weather Underground|url=https://www.wunderground.com/forecast/ng/ardo-kola|access-date=2024-08-13|website=www.wunderground.com}}</ref><ref>{{Cite web|title=10-day weather forecast for Ardo Kola, Taraba, Nigeria - The Weather Channel {{!}} weather.com|url=https://weather.com/en-BZ/weather/tenday/l/Jalingo+Taraba+Nigeria?canonicalCityId=4b4ebd8f0e3ac5e841c24a01e903b933f1a2572c26f0b86bf8d196ccfc717611|access-date=2024-08-13|website=The Weather Channel|language=en-BZ}}</ref>
== Himobe==
<references />
[[Category: Naajeeriya woyla]]
[[Category: Naajeeriya fuunangal]]
[[Category: Hukuma pamarun nder Naajeeriya]]
[[Category:Stub]]
9vsss6oi7bqdov9fr1xl0pbxhx09omr
Abduljabbar Nasiru Kabara
0
5720
178929
169615
2026-07-18T08:41:24Z
MOIBARDE
10068
178929
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
[[File:Darul Ƙadiriyya Kano State.jpg|thumb|Innde duɗal darul kadiriyya e nder diiwaan kano]]
'''Abduljabbar Nasuru Kabara''' (odaayaama yanlde jeweey tati 7 lewru Colite hitaande dubi alif 1970) Abduljabbar ko diina Lislaamu [[Leydi|lesdi]] [[Naajeeriya]], e jannginoowo Qadiriyya, e nder [[Kano]], woyla lesdi [[Naajeeriya]], mo ɗon wi'a ko o ɗon moofta [[Annabi muhammadu|Annabijo Muhammadu]]. O ɓiɗɗo Nasuru Kabara, ardiiɗo arduungal qadiriyya [[Afirik|Afrik]] hirnaange, e ɓikkoy Karibullah [[Nasir Kabara]], mo o jeyaa baaba mum.
== Ɓiɗɗo ==
Abduljabbar jibinaa e nder wuro [[Kabara]] nder wuro [[Kano]], lesdi [[Naajeeriya]], to saare ardiiɗo Qadiriyya mawɗo [[Afrik]] hirnaange Sheikh Nasir Kabara. Innde mum woni Hajiya Hafsah Adussamad. O woni oniraawo ardiiɗo [[Qadiriyya]] hannde [[Afrik]] hirnaange anndiraaɗo e innde Qaribullahi [[Nasuru Kabara,]] on on on ardiiɗo Kadiriyya ''Movement'' nder [[Naajeeriya]] gila maayde baaba maɓɓe e hitaande 1996.<ref name=":0">{{Cite web|title=The man Sheikh Abduljabbar Kabara – who's he?|url=https://dailytrust.com/the-man-sheikh-abduljabbar-kabara-whos-he|access-date=2021-02-26|website=Daily Trust|date=4 February 2021|language=en}}</ref><ref name=":1">{{Cite web|date=2020-11-06|title=Ku San Malamanku tare da Sheikh Abduljabbar Kabara|url=https://www.bbc.com/hausa/rahotanni-54830916|access-date=2021-02-26|website=BBC News Hausa|language=ha}}</ref>
== Jaŋde ==
Bana yimɓe saare Kabara fuu, Abduljabbar yahdi jaŋde Ma'ahad. O heɓii janngirde haa Aliya e ATC [[Gwale]], nden o yahdi to Iraak ngam ɓeyda janngirde maako, ammaa kanko hoore maako wi'i o heɓii ɓurɗo janngirde maako diga baaba maako nder duuɓi 25 nder yonki maako.<ref name=":12">{{Cite web|date=2020-11-06|title=Ku San Malamanku tare da Sheikh Abduljabbar Kabara|url=https://www.bbc.com/hausa/rahotanni-54830916|access-date=2021-02-26|website=BBC News Hausa|language=ha}}</ref>
== Goonɗinki Islaam ==
Abduljabbar nder yonki mum fuu anndini bana jaɓoowo Qadiriyya e jannginoowo e ummaatooje Muslim'en nder Nigeria, o tokki laawol baaba mum, ɓaawo nde e hitaande 2020 haa 2021, o holli hoolaare mum bana jaɓoowo Shi'a nder haalde bee BBC Hausa, o wi'i " caggal nde mi waɗii ɗaɓɓitaare wakkati fu, mi anndini Shi'a'en woodi daliilaji defte dow Sunni Islam nder haala ngol"<ref name=":13">{{Cite web|date=2020-11-06|title=Ku San Malamanku tare da Sheikh Abduljabbar Kabara|url=https://www.bbc.com/hausa/rahotanni-54830916|access-date=2021-02-26|website=BBC News Hausa|language=ha}}</ref><ref name=":02">{{Cite web|title=The man Sheikh Abduljabbar Kabara – who's he?|url=https://dailytrust.com/the-man-sheikh-abduljabbar-kabara-whos-he|access-date=2021-02-26|website=Daily Trust|date=4 February 2021|language=en}}</ref> O wi'i "Mi ɗon hawta hoore am to on noddaami Shi'a, ammaa mi ɗon hawta e noddugo am sunni".<ref name=":03">{{Cite web|title=The man Sheikh Abduljabbar Kabara – who's he?|url=https://dailytrust.com/the-man-sheikh-abduljabbar-kabara-whos-he|access-date=2021-02-26|website=Daily Trust|date=4 February 2021|language=en}}</ref>
== Nolde hoore ==
O ɓiɗɗo Nasuru Kabara e Hajiya Hafsah Adussamad, O waree e ɓiɓɓe. O yiɗi yahugo to lardi bana Sa'udi Arabiya, [[Irak|Iraak]], Russia, Siriya e ''United Arab Emirates''.
==Fijooji==
{{Reflist}}
[[Category: Yimɓe Hawsare]]
[[Category: Yimɓe]]
[[Category: Naajeeriya]]
[[Category:Yimɓe wuurɓe]]
30pz80cecjxdu2z1ti3rhnb0a4sl03i
Matt Holmes (joofta)
0
22637
178925
91687
2026-07-18T05:20:24Z
InternetArchiveBot
6960
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
178925
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
Matthew Holmes jibinaa ko ñalnde 17 sulyee 1976 to Albury, to leydi Ostarali) ko fiyoowo filmo Ostarali.
Holmes yahi Newington College (1981-1993).<ref>Newington College Register of Past Students 1863–1998 (Syd, 1999) pp91</ref> O heɓii diploma dow dow dow dow nder nder nder nder Actors College of Theatre and Television.<ref>[https://web.archive.org/web/20160406122303/http://www.actt.edu.au/ Actors College of Theatre and Television]</ref>
== Kuugal ==
Holmes waɗii gooto e yimɓe mawɓe e nder duuɓi 2007-2011 – Ofisee Chris Blake, gardiiɗo laana ndiwoowa laana ndiwoowa laamɗo Ostarali. O waɗii yeewtere makko adannde e daawal gadanal (2007), o woni e hiirde ndee haa nde seppo mum joofi. O feeñii e episoduuji capanɗe jeegom e go’o, tawi finale o yalti ko e lewru suwee 2011.
O wari bana Constable Matthew "Matt" Graham nder series polisol Australian series ''Blue Heelers''.
Holmes boo anndiraa ngam yi'ugo nder bolle teleeji ɗiɗi - go'oto ngam website [http://www.seek.com.au seek.com.au] nden go'oto nder nder nder nder kuugal dawla Victoria e Queensland ngam huutoreeji. O ɗon wurtina nder "Working Like a Machine?" Kit Kat.
== Filmography ==
=== Film ===
{| class="wikitable"
!Taal
!Koolol
!Kuugal
!Ɗeɗe
|-
|2012
|''Black &amp; White &amp; Sex''
|Mawɗo warugo
|Filmji ɗiɗmbi
|-
|2014
|''Fedde ɓooyɗe''
|Naato
|Filmji ɗiɗmbi
|}
{| class="wikitable"
!Taal
!Koolol
!Kuugal
!Ɗeeɗoo ko'e
|-
| rowspan="3" |2005
|''Yimɓe Ceniiɓe Fuuta''
|Piyer
|1 episode
|-
|''BlackJack: Nder ceede''
| rowspan="2" |Derek Chubb
| rowspan="2" |Filmji tele
|-
|''BlackJack: Ace Point Game''
|-
|2005–06
|''Blue Heelers''
|Matt Graham
|21 episode
|-
|2008
|''Ɗuum ɗon ɓeyda''
|Sam Webster
|16 episode
|-
|2007-11
|''Wuroji maayo''
|Chris Blake
|68 episode
|-
|2010
|''Polise L.A.C.''
|Ian Lothar
|1 episode
|-
| rowspan="3" |2013
|''Castle''
|Chase Diggins
|1 episode
|-
|''Hakkiilo''
|Phil Carlson
|1 episode
|-
|''CSI''
|Curtis LeBlanc
|1 episode
|-
| rowspan="3" |2014
|''Mawɓe rewɓe''
|Augie Travis
|1 episode
|-
|''Salem''
|William Hooke
|2 episode
|-
|''Demmba gooŋga''
|Charles Dupont
|2 episode
|-
| rowspan="2" |2015
|''Hollywood Hitman''
|Dave
|2 episode
|-
|''Ɓoggi''
|Alex
|2 episode
|-
|2016
|''NCIS''
|Griffin
|1 episode
|-
|2018
|''Pine Gap''
|PM Philip Burke
|2 episode
|-
|2023
|''NCIS: Sydney''
|FBI wakili Cummins
|1 episode
|}
== Firooji ==
{{Reflist}}
== Wurooji wurooji ==
* Matt HolmeshaIMDb
* [https://www.youtube.com/watch?v=b7-0HkcCueY "Taaɓu, on heɓan - ɗaɓɓu.com.au" Video Wergel]
* [https://www.youtube.com/watch?v=9NDlUUb96_I "Ɗun Ɗun Ɗun - QLD. Kampaaniyanke Dowla'en Demmugo" Firo Wuro]
* "[https://www.youtube.com/watch?v=5R8JLORpdww "Holmes Welds the Willow"]" - episode pilotu ngam miniseries keso dow nguurndam e wakkati Jim Higgs (go'oto nder ardiiɓe batting test Australia caggal konu)
[[Category:Pages with unreviewed translations]]
[[Category:Yimɓe wuurɓe]]
9jua448v46dsuv07olnsasfxttxsg7k
1991 suɓaaji gomnatiji lesdi Katsina
0
22772
178926
170387
2026-07-18T08:17:13Z
MOIBARDE
10068
Add links
178926
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''1991 Katsina State gubernatorial election''' ko ñalnde 14 [[lewru]] Duujal hitaande ɗumngu alif 1991. Kanndidaa NRC biyeteeɗo Saidu Barda heɓiino woote ɗee, o fooli SDP [[Umaru Musa Yar'Adua]].<ref>{{Cite web|title=How we politicked in the past, by veterans|url=https://dailytrust.com/how-we-politicked-in-the-past-by-veterans|access-date=2021-04-28|website=Daily Trust|date=March 9, 2019|language=en}}</ref><ref>{{Cite web|title=Contradicting Itself – An Undemocratic Transition Seeks To Bring Democracy Nearer|url=https://www.hrw.org/legacy/reports/pdfs/n/nigeria/nigeria924.pdf|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20090210080216/http://www.hrw.org/legacy/reports/pdfs/n/nigeria/nigeria924.pdf|archive-date=February 10, 2009}}</ref><ref>{{Cite web|title=Governorship and House of Assembly Elections, December 14, 1991|url=https://www.ifes.org/sites/default/files/ce01273.pdf|url-status=live|archive-url=https://web.archive.org/web/20171204145243/http://www.ifes.org/sites/default/files/ce01273.pdf|archive-date=December 4, 2017}}</ref><ref>{{Cite book|last1=Commission|first1=Nigeria National Electoral|url=https://books.google.com/books?id=-RUmAQAAMAAJ|title=Governorship and House of Assembly Elections, December 14, 1991|last2=Iredia|first2=Tonnie O.|date=1991|publisher=National Electoral Commission|language=en}}</ref><ref>{{Cite web|last=United Nations High Commissioner for Refugees|title=Refworld {{!}} Nigeria: Corroboration of state assembly and gubernatorial election results for Lagos State, December 1991|url=https://www.refworld.org/docid/3ae6aae538.html|access-date=2021-04-28|website=Refworld|language=en}}</ref><ref>{{Cite book|last=Nwosu|first=Professor Humphrey N.|url=https://books.google.com/books?id=JQgvDwAAQBAJ|title=Laying the Foundation for Nigeria's Democracy: My Account of the June 12, 1993 Presidential Election and Its Annulment|date=2017-08-01|publisher=Page Publishing Inc|isbn=978-1-63568-287-8|language=en}}</ref><ref>{{cite journal|last=Shettima|first=Kole Ahmed|date=December 1995|title=Engendering Nigeria's Third Republic|publisher=Cambridge University Press|journal=African Studies|volume=38|number=3|pages=61–98|doi=10.2307/524793|jstor=524793|s2cid=143626393}}</ref><ref>{{Cite web|title=Nigeria - The Third Republic|url=http://countrystudies.us/nigeria/76.htm|access-date=2021-04-28|website=countrystudies.us}}</ref><ref>{{Cite news|date=1992-07-07|title=Nigerian Vote Moves Populous African State Closer to Civilian Rule|work=Christian Science Monitor|url=https://www.csmonitor.com/1992/0707/07051.html|access-date=2021-04-28|issn=0882-7729}}</ref><ref>{{Cite web|title=Elections in Nigeria|url=https://africanelections.tripod.com/ng_governorship.html|access-date=2021-04-28|website=africanelections.tripod.com}}</ref>
== Yiituki ==
Woote guwerneer ɗee mbaɗiraa ko e kuutoragol njuɓɓudi woote udditiindi..<ref>{{Cite web|date=2019-05-06|title=9 Years After: The Rise And Fall Of The Yar'Adua Political Dynasty + How Atiku, Tinubu Benefited|url=http://ng.dailyadvent.com/politics/2019/05/06/9-years-after-the-rise-and-fall-of-the-yaradua-political-dynasty-how-atiku-tinubu-benefited/|access-date=2021-04-28|website=Daily Advent Nigeria|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2015-05-28|title=Aisha Buhari... Simply Mr President's wife|url=https://thenationonlineng.net/aisha-buhari-simply-mr-presidents-wife/|access-date=2021-04-28|website=Latest Nigeria News, Nigerian Newspapers, Politics|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2007-01-24|title=Cover Story : Unmasking The 'Khalifa' -Umar Yar'Adua-TheNEWS|url=http://saharareporters.com/2007/01/24/cover-story-unmasking-khalifa-umar-yaradua-thenews|access-date=2021-04-28|website=Sahara Reporters}}</ref><ref>{{Cite web|title=When a gentleman-president died|url=https://dailytrust.com/when-a-gentleman-president-died|access-date=2021-04-28|website=Daily Trust|date=May 9, 2010|language=en}}</ref><ref>{{Cite news|title=Umaru Yar'Adua: President of Nigeria|newspaper=[[The Times]]|language=en|url=https://www.thetimes.co.uk/article/umaru-yaradua-president-of-nigeria-k2ghhw9ffcj|access-date=2021-04-28|issn=0140-0460}}</ref><ref>{{Cite web|date=2011-10-23|title=Umaru Yar'Adua: Nigerian President who struggled to tackle the country's social and political problems|url=https://www.independent.co.uk/news/obituaries/umaru-yar-adua-nigerian-president-who-struggled-tackle-country-s-social-and-political-problems-1993052.html|archive-url=https://ghostarchive.org/archive/20220501/https://www.independent.co.uk/news/obituaries/umaru-yar-adua-nigerian-president-who-struggled-tackle-country-s-social-and-political-problems-1993052.html|archive-date=May 1, 2022|url-access=subscription|url-status=live|access-date=2021-04-28|website=The Independent|language=en}}{{cbignore}}</ref> Primaire ngam lanndaaji ɗiɗi ɗii suɓaade ardiiɓe banngeeji mum en mbaɗaama ñalnde sapponde jaawniy 19 oktoobar hiitande dubi alif 1991.<ref>{{Cite web|title=Towards the 25th Anniversary of June 12 Presidential Election (2), By Eric Teniola|url=https://dailytimes.ng/life-times-umaru-musa-yaradua/|access-date=2021-04-28|website=Daily Times}}</ref><ref>{{Cite web|date=2018-06-01|title=Towards the 25th Anniversary of June 12 Presidential Election (2), By Eric Teniola - Premium Times Opinion|url=https://opinion.premiumtimesng.com/2018/06/01/anniversary-of-june-12-presidential-election-2-by-eric-teniola/|access-date=2021-04-28|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2010-05-07|title=allAfrica.com: Nigeria: Umaru Musa Yar'Adua, 1951-2010 - The Life of a President|url=https://allafrica.com/stories/201005060490.html|access-date=2021-04-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20100507114805/https://allafrica.com/stories/201005060490.html|archive-date=May 7, 2010}}</ref><ref>{{Cite web|title=May 29, 2015|url=https://issuu.com/thenation/docs/may_29__2015|access-date=2021-04-28|website=Issuu|date=May 29, 2015|language=en}}</ref><ref>{{Cite web|title=Umaru Musa YarAdua: The 13th President Of Nigeria|url=https://www.theabusites.com/umaru-musa-yaradua-13th-president-of-nigeria/|access-date=2021-04-28|website=The Abusites|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2014-05-05|title=May 5: How Nigeria lost Umaru Musa Yar'adua 4 years ago|url=https://thenet.ng/may-5-how-nigeria-lost-umaru-musa-yaradua-4-years-ago/|access-date=2021-04-28|website=Nigerian Entertainment Today|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|title=Umaru Yar'dua: Great Expectation,{{as written|Disapo|inting [sic]}} Outcome - by Nasir El- Rufai|url=https://www.modernghana.com/news/219489/umaru-yardua-great-expectationdisapointing-outc.html|url-status=live|access-date=2021-04-28|website=www.modernghana.com|archive-url=https://web.archive.org/web/20210428212223/https://www.modernghana.com/news/219489/umaru-yardua-great-expectationdisapointing-outc.html|archive-date=April 28, 2021}}</ref>
Fiilngo ngoo waɗi ko ñalnde 14 desaambar 1991.<ref>{{Cite web|title=When Katsina's past administrators, governors gathered at 25|url=https://dailytrust.com/when-katsinas-past-administrators-governors-gathered-at-25|access-date=2021-04-28|website=Daily Trust|date=October 7, 2012|language=en}}</ref><ref>{{Cite web|date=2020-05-05|title=ARTICLE: Decade after the death of Yar'Adua, important things to know about the late President Umaru Musa Yar'Adua|url=https://www.insideoau.com/2020/05/05/article-decade-after-the-death-of-yaradua-important-things-to-know-about-the-late-president-umaru-musa-yaradua/|access-date=2021-04-28|website=Inside OAU Media|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2018-08-03|title=Brief biography of Alhaji Sa'idu Barda, Katsina State's first civilian governor|url=http://katsinapost.com.ng/2018/08/03/brief-biography-of-alhaji-saidu-barda-katsina-states-first-civilian-governor/|access-date=2021-04-28|website=Katsina Post|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite web|date=2020-01-03|title=Alhaji Umaru Musa Yar'adua v. Alhaji Sa'idu BardaA & ORS|url=https://lawcarenigeria.com/alhaji-umaru-musa-yaradua-v-alhaji-saidu-barda-ors/|access-date=2021-04-28|website=LawCareNigeria|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|title=Government {{!}} Katsina State Government|url=https://www.katsinastate.gov.ng/government/|access-date=2021-04-28|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|title=Elections in Nigeria|url=https://africanelections.tripod.com/ng_governorship.html|access-date=2021-04-28|website=africanelections.tripod.com}}</ref><ref>{{Cite web|date=2011-07-14|title=Obasanjo tears Yar'Adua's family apart|url=http://www.nationaldailyngr.com/index.php?option=com_content&view=article&id=789:obasanjo-tears-yaraduas-family-apart&catid=98:nationwide&Itemid=484|access-date=2021-04-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20110714155427/http://www.nationaldailyngr.com/index.php?option=com_content&view=article&id=789:obasanjo-tears-yaraduas-family-apart&catid=98:nationwide&Itemid=484|archive-date=July 14, 2011}}</ref> Kanndidaa NRC Saidu Barda heɓi nasaraaku, o fooli SDP [[Umaru Musa Yar'Adua]].<ref>{{Cite web|date=2010-01-27|title=Her imperial majesty, Turai Yar'adua-TELL magazine|url=http://saharareporters.com/2010/01/27/her-imperial-majesty-turai-yaradua-tell-magazine|access-date=2021-04-28|website=Sahara Reporters}}</ref><ref>{{Cite book|url=https://books.google.com/books?id=Q80uAQAAIAAJ&q=Abdullahi+Aminchi|title=Governor Barda: One Year of Resourceful Administration|date=1993|language=en}}</ref><ref>{{Cite web|date=3 Jan 2018|title=Kaita's support for Magaji against me didn't go between us – Barda|url=https://www.pressreader.com/nigeria/daily-trust/20180103/281569471110558|access-date=2021-05-05|website=Daily Trust|via=PressReader}}</ref><ref>{{Cite book|last=Lugard|first=Sani|url=https://books.google.com/books?id=RG0uAQAAIAAJ&q=Abdullahi+Aminchi|title=The Great Province: 413 AH to 1413 AH, 993 to 1993 AD|date=1993|publisher=Lugga Press|isbn=978-978-2105-48-6|language=en}}</ref><ref>{{Cite book|last=Agbalaya|first=Abdulmaleeq|url=https://books.google.com/books?id=ZMYuAQAAIAAJ&q=Abdullahi+Aminchi|title=Katsina State: Home of Heritage and Hospitality|date=2004|publisher=Ecstasy Publications|language=en}}</ref><ref>{{Cite web|date=2018-06-11|title=June 12 presidential election anniversary - Part 2|url=https://guardian.ng/opinion/june-12-presidential-election-anniversary-part-2/|access-date=2021-04-28|website=The Guardian Nigeria News - Nigeria and World News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=25 May 2018|title=A Life of Excellence|url=https://www.pressreader.com/nigeria/thisday/20180525/281977493289145|access-date=2021-04-28|website=This Day|via=PressReader}}</ref><ref>{{Cite web|title=Umaru Musa Yar'Adua|url=https://onlinenigeria.com/articles/notable-nigerians/4343-umaru-musa-yar-adua.html|url-status=live|access-date=2021-04-28|website=www.onlinenigeria.com|archive-url=https://web.archive.org/web/20200619141513/https://onlinenigeria.com/articles/notable-nigerians/4343-umaru-musa-yar-adua.html|archive-date=June 19, 2020}}</ref><ref>{{Cite web|date=2020-06-27|title=All Governors of Katsina State|url=https://www.glimpse.ng/all-governors-of-katsina-state/|access-date=2021-04-28|website=Glimpse Nigeria|language=en-US|archive-date=April 28, 2021|archive-url=https://web.archive.org/web/20210428205222/https://www.glimpse.ng/all-governors-of-katsina-state/|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite web|title=Adiew Yar'Adua...His Life and Times|url=http://www.pointblanknews.com/os3314.html|access-date=2021-04-28|website=www.pointblanknews.com}}</ref><ref>{{Cite web|date=2018-05-24|title=A Life of Excellence|url=https://www.thisdaylive.com/index.php/2018/05/25/a-life-of-excellence/|access-date=2021-04-28|website=ThisDayLive|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|title=The Nation April 08, 2012|url=https://issuu.com/thenation/docs/april_08__2012/24|access-date=2021-04-28|website=Issuu|date=April 6, 2012|language=en}}</ref>
== Firooji ==
{{Reflist}}
[[Category:Stub]]
[[Category:Naajeeriya]]
[[Category:Katsina]]
ahynrtevqqmhpa6o65q1w5sww35fhtr
Bob Denny
0
25231
178915
159090
2026-07-17T20:06:03Z
InternetArchiveBot
6960
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
178915
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
<references />
Bob Denny (fl. darorɗe teeminannde 20ɓiire) ko Ameriknaajo ƴellitoowo lowre, winnduɗo lowre ngam teleskop robooji e njuɓɓudi teleskop to woɗɗi. Ko kanko sinci mbaydi Astronomy Common Object Model (ASCOM), ko ɗum addani ɗum heɓde ko weeɓi e difooje kuutorɗe ɗe ngalaa njoɓdi ngam teleskopuuji, fotdeeji teleskopuuji, e domeeji e cuuɗi ƴeewndorɗe koode.
Denny ɗon anndina ngam ɓamtaade software server web arande for Microsoft Windows 3.1, 95, e NT 4 ([https://web.archive.org/*/http://www.city.net/win-httpd/ Windows HTTPd]), bana mawɗo Windows Common Gateway Interface ngam huutore Visual Basic ngam huutoroo bana ɗemngal server back-end, ɓurngal Java [[web server]]">web server">web server back- end, bana mawɗo server web [https://web.archive.org/web/*/http://www.website.ora.com/ O'Reilly WebSite Pro]. O ɗon jeyaa e huutoraade e jontaaki ngam marjugo nder diiwaan Maricopa, Arizona.
Asteroid 23257 Denny ina noddinaa nder teddungal maako.
== Wurooji wurooji ==
* [https://web.archive.org/web/20241207225127/http://solo.dc3.com/ Web site ɓernde Bob Denny]
* [https://web.archive.org/web/20241203230545/https://www.strom.com/awards/50.html Raajooji Bob Denny]
== Firooji ==
[[Category:Pages with unreviewed translations]]
ek86vr2if3n3gcr03f4rravnz47lznw
Alemtsehay Wedajo
0
38820
178916
168838
2026-07-17T20:06:21Z
MOIBARDE
10068
Add links
178916
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Alemtsehay Wedajo''' (e ɗemngal amharik: Alem-tse-hay, jibinaa ko e lewru oktoobar 1955) ko fijoowo, binndoowo jimɗi, e binndoowo pijirlooji.<ref>{{Cite web|title=Biography|url=http://alemtsehaywedajo.com/biography/|access-date=2026-01-15|language=en}}</ref>
==Nguurndam==
Alemtsehay jibinaa ko e lewru oktoobar 1955 to [[Adis Ababa|Adis Abeba]], to leydi [[Ecoppi]]. Ƴellitaare makko e naalankaagal ina hirjinaa e jannginooɓe makko gila e cukaagu makko, e ballal maɓɓe, o fuɗɗii waɗde jimɗi e nokkuuji ko wayi no Hager Fikir ''Theatre''.<ref>{{Cite web|title=Biography|url=http://alemtsehaywedajo.com/biography/|access-date=2026-01-15|language=en}}</ref>
Caggal nde o timmini jaŋde makko leslesre, yimoowo biyeteeɗo Tsegaye Gabre-Medhin suɓii mo ngam waɗde heen jaŋde duuɓi ɗiɗi, caggal ɗuum o fuɗɗii waɗde golle e winndude e sahaa timmuɗo.<ref>{{cite web|last=Insight|first=Addis|title=Ethiopia's First Female Director of Ethiopian National Theater Returns Home|website=Addis Insight|date=August 28, 2018|url=https://www.addisinsight.net/2018/08/28/ethiopias-first-female-director-of-ethiopian-national-theater-returns-home/|access-date=November 22, 2025}}</ref><ref>{{Cite web|title=Tadias Interview: Alemtsehay Wedajo, Founder of Tayitu Cultural Center at Tadias Magazine|url=http://www.tadias.com/04/05/2013/spotlight-on-alemtsehay-wedajo-founder-of-tayitu-cultural-center/|access-date=2025-11-22}}</ref>
O winndii ko ɓuri 400 jimɗi, ina heen jimɗi sukaaɓe ngam naalankooɓe [[Ecoppi|Ecoppinaaɓe]] ko wayi no Aster Aweke,<ref>{{Cite web|title=Tadias Interview: Alemtsehay Wedajo, Founder of Tayitu Cultural Center at Tadias Magazine|url=http://www.tadias.com/04/05/2013/spotlight-on-alemtsehay-wedajo-founder-of-tayitu-cultural-center/|access-date=2025-11-22}}</ref> Theodros Teshome , e Ephrem Tamiru.<ref>{{cite web|last=Insight|first=Addis|title=Ethiopia's First Female Director of Ethiopian National Theater Returns Home|website=Addis Insight|date=August 28, 2018|url=https://www.addisinsight.net/2018/08/28/ethiopias-first-female-director-of-ethiopian-national-theater-returns-home/|access-date=November 22, 2025}}</ref>
O sosi nokku pinal e jaŋde Tayitu e [[lewru]] Yarkomaa 2000, fedde nde wonaa laamuyankoore,<ref>{{Cite web|title=About|url=https://www.tayitu.org/about|access-date=2025-12-17|website=TayituOrg|language=en}}</ref> nde yiɗi wallitde haajuuji pinal, renndo, e naalankaagal renndo [[Ecoppi|Ecoppinaaɓe]] to [[Amerik]] worgo, haa teeŋti noon e nder wuro Washington. Catal ngal ɓuri tiiɗnaade ko e peewnugol e hollirde golle tiyaataar walla binndol ɗe binndooɓe [[Ecoppi|Ecoppinaaɓe]]-[[Amerik|Ameriknaaɓe]] mbaɗi ngam renndo ngoo. Catal ngal ina wallita kadi e porogaraamuuji jaŋde keewɗi, ina jeyaa heen eɓɓooji jaŋde e njuɓɓudi sukaaɓe, yantude e rokkude sukaaɓe Ecoppinaaɓe-Ameriknaaɓe janngirɗe binndol e fijirde jimɗi Amharic.<ref name=":0">{{Cite web|title=Founder|url=https://www.tayitu.org/copy-of-history|access-date=2026-04-16|website=TayituOrg|language=en}}</ref> Catal ngal inniraa ko laamɗo debbo biyeteeɗo Taytu Betul, gooto e sosɓe wuro [[Adis Ababa|Addis Abeba]], ganndiraaɗo darnde mum e wolde Adwa hitaande 1896.[citation needed]
Alemtsehay kadi sosi e doggini YeLijoch Amba – Fedde Pijirlooji Sukaaɓe Gadani – doggini ɗum gila [[lewru]] Yarkomaa 1990 haa Desammbar 2000. Ndee fedde daranii ko jannginde sukaaɓe tokosɓe, yaayaaɓe e jimɗi e jimɗi, e waɗde pijirlooji e nder leyɗeele Orop e [[Afrik]] keewɗe.<ref name="auto">{{Cite web|title=About|url=https://www.tayitu.org/about|access-date=2025-11-22|website=TayituOrg|language=en}}</ref>
O woniino gooto e sosɓe Fedde Annduɓe Pijirlooji [[Ecoppi]], o woni hooreejo fedde nde duuɓi 14 caggal nde nde sosaa, tuggi [[lewru]] Yarkomaa 1986 haa [[lewru]] Yarkomaa 2000.<ref name="auto1">{{Cite web|title=Biography|url=http://alemtsehaywedajo.com/biography/|access-date=2026-01-15|language=en}}</ref><ref>{{cite web|title=Book Details – Ethiopian Ebook and Audiobook, AfroRead – AfroRead – Ethiopian Ebooks and Audiobooks app|url=https://afroreadapp.com/Store/AuthorStore/716cc1d0-021a-4350-bd86-08d9ecf0218b}}</ref>
===Golle fijirde===
Ko Alemtsehay winndi, ardii Tiru Nakfaki. O waɗii darnde Ophelia e nder Hamlet, e woɗɓe. E nder gooto e filmuuji makko, Woven, o waɗii fijirde yumma Ecoppinaajo jogiiɗo aadaaji Ecoppiyankooɓe, omo mawnina ɓiɓɓe makko rewɓe [[Ecoppi|Ecoppinaaɓe]]-[[Amerik|Ameriknaaɓe]].
===Golle===
Alemtsehay ko daraniiɗo haɓaade e nder nguurndam mum mawɗo. O jokkondiri ko e lannda yimɓe [[Ecoppi]] (EPRP).
===Yimre===
Alemtsehay winndii jimɗi keewɗi, heen jimɗi ko jimɗi hare gaadanteeji ɗi rewɓe mbaɗi. Yeru, gooto e jimɗi makko, tiitoonde mum ko Marafiya yattach Heywot, yaltunde e hitaande 1996, firti ko "Nguurndam ɗam alaa fooftere".
===Njeenaaje===
O heɓi njeenaari Bikila 2016 ngam darnde makko e mawninde pinal [[Ecoppi]].
==Tuugnorgal==
<references />
[[Category:Ecoppi]]
ti1i311t5qlhck9x2ejtmfu43h5pbch
Frehiwot Tamiru
0
38832
178919
168833
2026-07-17T20:10:08Z
MOIBARDE
10068
Add links
178919
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Frehiwot Tamru''' (Amharic: ፍሬህይወት ታምሩ) ko golloowo laamu [[Ecoppi]], jooni ko hooreejo telekom [[Ecoppi]], koolaaɗo kuuɓal telefoŋaaji e internet to [[Ecoppi]] gila 25 sulyee 2018.<ref>{{Cite web|last=Fortune|first=(Addis)|title=FACES BEHIND THE FORCES|url=https://addisfortune.news/faces-behind-the-forces/|access-date=2024-01-12|language=en-US}}</ref><ref name="auto1">{{Cite web|last=alm|date=2022-08-12|title=FREHIWOT TAMRU - CEO, Ethio telecom|url=https://africanleadersmagazine.com/frehiwot-tamru-ceo-ethio-telecom/|access-date=2024-01-12|website=Africa Leaders Magazine|language=en-US}}</ref>
==Golle e jaŋde==
Frehiwot jibinaa, mawni ko to [[Adis Ababa|Addis Abeba]]. Omo jogii ''Master'' e njuɓɓudi njulaagu to duɗal jaaɓi haaɗtirde Open to Angalteer e ''Bachelor'' e ganndal e Siistem humpito. O golliima kadi e jaagorde diiwaan mahngo, yah-ngartaa e jokkondiral e nder diiwaan Afar.<ref>{{Cite web|title=Ethio Telecom Appoints Frehiwot Tamiru New CEO|url=https://www.ezega.com/News/NewsDetails/6458/Ethio-Telecom-Appoints-Frehiwot-Tamiru-New-CEO|access-date=2024-01-12|website=www.ezega.com|language=en}}</ref>
Ɓooytaani, o golliima e cukko hooreejo fedde gonnoonde e jokkondiral telefoŋaaji Ecoppi ngam ballal nder leydi. Ndeen o ummiima o sosi sosiyetee makko ina wiyee Doxa ''IT Technology Plc.'' Haa hitaande 2018, Frehiwot golliima e tergal yiilirde Ethio telecom, fedde mawnde jokkondirnde e internet e nder leydi ndii. Ñalnde 25 sulyee 2018, Frehiwot toɗɗaa ko gardiiɗo jaagorɗe leydi ndii, hono Abiy Ahmed, hooreejo telekom [[Ecoppi]], lomtii Andualem Admassie. O wonti tergal lannda ''Prosperity''.
E gardagol makko, Ethio telecom yiyti ɓeydagol mawngol e nder njuɓɓudi abonmaaji e ngalu, nde tawnoo njoɓdi ndii waɗi ko 40%-50%. Sosiyetee oo wonti jeyi laamu e sektoraa mum telekom.<ref name="auto">{{Cite web|date=2023-11-17|title=Ethiopia : Ethio Telecom CEO Frehiwot Tamiru: an Abiy protégée with devoted underlings - 17/11/2023|url=https://www.africaintelligence.com/eastern-africa-and-the-horn/2023/11/17/ethio-telecom-ceo-frehiwot-tamiru-an-abiy-protegee-with-devoted-underlings,110098752-ar2|access-date=2024-01-12|website=Africa Intelligence|language=en}}</ref>
==Tuugnorgal==
<references />
[[Category:Ecoppi]]
9ue565aplfdceo1bwj3jmw3hebegbpw
Vivian Wu
0
41174
178934
168567
2026-07-18T11:17:15Z
InternetArchiveBot
6960
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
178934
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Vivian Wu''' (jibinaa ko Wu Junmei ; Sinuwaa : 邬君梅 ; jibinaa ko ñalnde 5 feebariyee 1966) ko fijoowo Ameriknaajo jibinaaɗo to Sinuwaa. Hollitde e nder golle keewɗe to Amerik worgo e Siin, ñalngu makko mawngu ari ko e hitaande 1987, nde o yalti e filmo nguurndam makko biyeteeɗo The Last Emperor. Caggal mum o yahi ngam hollitde e nder filmuuji Iron & Silk (1990), Guyver (1991), Asamaan e Leydi (1993), Ɓiɓɓe Ninja Turtles III (1993), Fedde Weltaare (1993), e ko ɓuri teeŋtude e fijde geɗe mawɗe e nder Deftere Pillow (1993). E hitaande 2020, o waɗii golle Doktoor Lu Wang e nder filmo Netflix biyeteeɗo Away, e hitaande 2023, o waɗii Vivian Zhu e nder filmo Apple TV+ mo sirlu warngooji biyeteeɗo The Afterparty.<ref>[https://www.scmp.com/magazines/style/celebrity/article/3149438/which-chinese-celebrities-renounced-their-native Reference to Chinese celebraties who hold citizenship in other countries], scmp.com. Accessed 24 August 2022.</ref><ref name="Nan">Chen Nan: [http://www.chinadaily.com.cn/bjweekend/2007-04/27/content_861613.htm ''Lady Shanghai''], ''China Daily'', 27 April 2007.</ref>
== Nguurndam gadano ==
Wu Junmei jibinaa ko to wuro wiyeteengo Shanghai, to leydi Siin. Wu ko ɓiy Zhu Manfang, gooto e fiyooɓe filmuuji ɓurɓe mawnude e nder leydi Siin e kitaale 1940 e 1950.O janngii duɗal jaaɓi haaɗtirde Shanghai Shixi, o fuɗɗii fiyde ko omo yahra e duuɓi 16 e nder suudu filmuuji Shanghai. E hitaande 1987, o naati duɗal jaaɓi haaɗtirde Hawaii Pasifik, o janngi ko fayti e turism.<ref name="bio">{{Cite web|url=http://travel.cnn.com/shanghai/life/vivian-wu-worlds-most-beautiful-shanghai-woman-205585|title=Vivian Wu: The Shanghainese beauty takes to the silver screen once more|website=travel.cnn.com}}</ref><ref>Liu Wei: [http://www.chinadaily.com.cn/cndy/2007-04/28/content_862332.htm ''For love or money'']. China Daily, 28 April 2007.</ref><ref name="Yi">Feng Yi: [https://web.archive.org/web/20160626024614/http://travel.cnn.com/shanghai/life/vivian-wu-worlds-most-beautiful-shanghai-woman-205585/ ''Vivian Wu: The Shanghainese beauty takes to the silver screen once more'']. CNN, 20 June 2011.</ref>
== Kugal ==
E hitaande 1985, Wu rokkaama ƴeewndo ngam waɗde golle Wenxiu e nder filmo Bernardo Bertolucci mo hitaande 1987, biyeteeɗo Laamɗo cakkitiiɗo. Lebbi jeegom caggal ɗuum, o suɓaa ngam waɗde heen darnde, o waɗi heen yeewtere makko adannde e ekran mawɗo. Wu yahi haa o holli fijirde fijirde wiyeteende Shadow of China (1989), nde Mitsuo Yanagimachi ardii e winndi, rewi heen ko fijirde ko wayi no Iron & Silk (1990). Hitaande rewtunde ndee, o yalti e filmo jaleeɗe mawɗo biyeteeɗo The Guyver mo jaɓaaka no feewi, kanko e Mark Hamill. O suɓaama e People e nder yimɓe 50 ɓurɓe ŋarɗude e winndere nde e hitaande 1990.<ref>{{Cite web|url=https://www.etonline.com/away-star-vivian-wu-on-her-return-to-hollywood-after-nearly-25-years-exclusive-152650|title=Vivian Wu Talks 'Away' on Netflix and Her Return to Hollywood|website=Entertainment Tonight}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://poptimesuk.com/away-star-vivian-wu-on-her-return-to-hollywood-after-nearly-25-years-exclusive/190441/|title='Away' Star Vivian Wu on Her Return to Hollywood After Nearly 25 Years (Exclusive)|first=Poptimes News|last=Team|date=September 10, 2020}}{{dead link|date=March 2025|bot=medic}}{{cbignore|bot=medic}}</ref>
Wu dañii weltaare mawnde caggal nde o yalti e filmo biyeteeɗo The Joy Luck Club (1993), mo Wayne Wang ardii, o waɗi kadi darnde mawnde e nder filmo filmo biyeteeɗo The Pillow Book (1996). O hollitii neɗɗo daartol Soong Mei-ling e nder filmuuji ɗi Soong Sisters (1997) e Sosde Republique (2009), kam e filmuuji teleeji 2011 ɗi Jaagorgal Jaambaaro. No May-Lin Eng e nder filmo Hawaa e puccu yiite (2005), Wu heɓi noddaango njeenaari Genie.<ref name="Nan2" /><ref>[https://www.scmp.com/magazines/style/celebrity/article/3149438/which-chinese-celebrities-renounced-their-native Reference to Chinese celebraties who hold citizenship in other countries], scmp.com. Accessed 24 August 2022.</ref>
Gaa gaa filmuuji, Wu golliima e teleeji, o waɗii hoɗɓe e eɓɓooji ko wayi no « Ɓe meeɗaa meeɗde », « L.A. Law », « Taaluuji ummoriiɗi e kript », « Highlander » : « Series » , « JAG », « Murder » : « O winndi », « F/X » : « Series » , « ER », e « Ghost Whisperer » . O jeyaa ko e ñaawooɓe nayo adanɓe e tele Hunan TV, hono World's Got Talent.
Wu kadi waɗii fijo wiyeteengo Supreme Warrior (1994) e feeñde e fijo wiyeteengo Indiana Jones e yanaande laamɗo oo, hono Mei Ying.
E hitaande 2020, Wu waɗii ngartam mum e peewnugol Hollywood caggal fotde duuɓi 25 e darnde mawnde e nder astronaut Siin biyeteeɗo Lu Wang e nder dingiral ganndal Netflix biyeteengal Away, tawi ina luurdi e Hilary Swank.
== Nguurndam neɗɗo ==
Wu resii gardotooɗo Ameriknaajo jibinaaɗo to Kubaa, biyeteeɗo Oscar Luis Costo e hitaande 1994. Caggal ɗuum o wonti ɓiyleydi Amerik.
== Filmogaraafi ==
== Vidiyo ==
Laamɗo cakkitiiɗo (1987)
Njamndi e silki (1990)
Ɗuuɗal Siin (1990)
Guyver (1991)
Asamaan e Leydi (1993)
Ɓiɓɓe Ninja III (1993) hono Mitsu
Fedde weltaare (1993)
Ɓiɗɗo majjuɗo (tele) (1994)
Debbo Rose (1996)
Deftere Pillow (1996)
Banndiraaɓe rewɓe Soong (1997)
Fenaande jalboore (1998) (Film tele)
Lefol gite mbaroodi (1998)
Bumre (1998)
81⁄2 Rewɓe (1999)
Ñaamde (2000)
Roseeji ko boɗeeji (2000)
Asamaan boɗeejo (2002)
Sifirde (2003)
Heddii ko ŋarɗugol (2005)
Kinamand (2005
Hawaa e puccu yiite (2005)
Boɗeejo Shangaay (2006)
Yiɗdeeji ɓernde (2008)
Sosde leydi (2009)
Bulo Shangay (2010)
Puɗol nees e fannu sirlu (2011)
Daartol Piyanɗe (2011)
Jaambareeɓe yahɓe (2011)
Ngam yaafuya (2012)
Ñaawirde Zhan (2012)
Laamɗo (2013)
Nyaamnu am (2013)
Mo woni les cuuɗi (2014)
Jom suudu timmuɗo (2014)
Laamɓe rewɓe (2015)
Yah laala yah 2 (2015)
Mo woni kala ina moƴƴi (2016)
Ñaamde sukaaɓe (2017)
Debbo Sinuwaa (2017)
Baaba e Ɓiɗɗo (2017)
Woy am maayo mettungo (2018)
Koppi (2019)
Baali maayɗi (2019)
Ɓooyɗo (2026)
Sereeji teleeji
Duuɓi ujunere - "Siren" (1998)
Hoɗorde ɓuuɓnde (2009)
Aduna haawniingo (1999 - 2000)
Toowɗo: Sereeji (1994) May-Ling Shen
Gorko golloowo sirlu (2000) "Kaaw SAM" Ling #1
JAG « Deja Vu » (1995) Anjelik Sonsiri
Taariikaaji ummoraade e Kirip "Ara Fajiri" (1995) Jeri Bammbo
Warngo O winndi "Warngo Kendo" (4 Janvier 1996) Miko Ishida
Feccere adannde e nguurndam am (2017)
Giɗli laamɗo Ruyi e nder galle laamorɗo (2018)
Laamaandi Qin (2019)
Woɗɗude (2020)
Diɗɗal 19 (2021)
Irma Vep (2022)
Caggal nde (2023)
Nguurndam moƴƴam (2025)
== Pijirlooji wideyoo ==
Jaambaaro mawɗo (1995) hono Yu Ching
Indiyaana Jones e yanaande laamɗo (2003)
== Tuugnorgal ==
grqaygcgiurzx5jj73koz3k07stomlf
Sunny Ofehe
0
42408
178933
175683
2026-07-18T10:02:35Z
InternetArchiveBot
6960
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
178933
wikitext
text/x-wiki
'''nny Ofehe ko''' jibinaaɗo to leydi Naajeeriya, ko o daraniiɗo hakkeeji aadee e nder leydi Najeriya, ko o kanndidaa siyaasaaku leydi Naajeeriya, mo golle mum ndarni ko feewti e ŋakkeende hakkeeji aadee e nder diiwaan Niger Delta mo petroŋ heewi. O woniino ƴamoowo guwerneer e nder wooteeji guwerneer leydi Najeriya 2019 e nder diiwaan Delta alɗuɗo petroŋ e les lannda laamu All Progressive Congress (APC).,<ref>{{cite web|url=https://www.amnesty.nl/wordt-vervolgd/sunny-ofehe|title=Sunny Ofehe|author=Marnix de Bruyne|publisher=Amnesty International|access-date=2017-06-06}}</ref>e kanndidaa guwerneer diiwaan Delta e nder wooteeji mawɗi 2023 e nder leydi Najeriya e les lannda sukaaɓe yahruɓe yeeso (YPP).<ref>{{Cite AV media|title=Delta State Governorship Debate 2023|url=https://www.youtube.com/watch?v=GQLxyhqXeGc|date=2023-03-15|access-date=2025-11-30|via=YouTube|last=Arise News}}</ref><ref>{{Cite news|title=Delta: Why Sunny Ofehe deserves to be governor|url=https://www.vanguardngr.com/2022/06/delta-why-sunny-ofehe-deserves-to-be-governor/|location=Lagos, Nigeria|newspaper=[[Vanguard (Nigeria)|Vanguard]]|date=2022-06-05|access-date=2025-11-30|first=David O.|last=Royal}}</ref><ref>{{Cite news|last=Adurokiya|first=Ebenezer|date=2022-10-16|title=I'm most qualified to be Delta governor ― YPP candidate, Ofehe|url=https://tribuneonlineng.com/im-most-qualified-to-be-delta-governor-%e2%80%95-ypp-candidate-ofehe/|access-date=2025-12-07|newspaper=[[Nigerian Tribune]]}}</ref><ref>{{Cite news|date=2022-10-24|title=Sunny Ofehe, YPP Gov'ship Candidate: "I've More|url=https://bigpenngr.com/2022/10/24/sunny-ofehe-ypp-govship-candidate-ive-more-international-exposure-than-any-other-candidate-in-delta-guber-race/|archive-url=http://web.archive.org/web/20250120130337/https://bigpenngr.com/2022/10/24/sunny-ofehe-ypp-govship-candidate-ive-more-international-exposure-than-any-other-candidate-in-delta-guber-race/|archive-date=2025-01-20|access-date=2025-12-07|work=Bigpen Nigeria}}</ref><ref>{{Cite web|title=Electoral Financing|url=https://fiscaltransparency.org/electoralfinancing/expandaspirant?id=432|access-date=2025-12-07|website=fiscaltransparency.org}}</ref><ref>{{Cite news|last=danivert|date=2023-01-17|title=Delta 2023: I am particular about direct investments, YPP guber candidate, Sunny Ofehe declares|url=https://thesun.ng/delta-2023-i-am-particular-about-direct-investments-ypp-guber-candidate-sunny-ofehe-declares/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-12-07|newspaper=[[The Sun (Nigeria)|The Sun]]}}</ref>
== Nguurndam e jaŋde puɗɗagol ==
Sunny Oghale Ofehe jibinaa ko ñalnde 1 feebariyee 1972 to wuro Lagos, to leydi Najeriya, e galle mawɗo Bernard Aghogho e Theresa Ofehe to Iyede, to nokku diiwaan Isoko worgo to diiwaan Delta.
Ofehe timmini jaŋde mum leslesre to duɗal leslesal Ogelle, Ughelli, to diiwaan Delta, e hitaande 1983. Jaŋde makko hakkundeere timmini ko to duɗal Unity Agbarho kadi to diiwaan Delta e hitaande 1988. E hitaande 1991, Ofehe heɓi naatde e duɗal jaaɓi haaɗtirde Benin ngam janngude kemikal gollorɗe. O heɓi bak makko ko e hitaande 1995.
Caggal nde wooteeji mawɗi Moshood Abiola, Ofehe wonti daraniiɗo haɓaade rafi o, nde o woni e duɗal jaaɓi haaɗtirde. O moofti banndiraaɓe makko janngooɓe ngam seppude ngam haɓaade ittugol woote gardagol leydi ndi, tawi ko hooreejo leydi ndii e oon sahaa, hono Ibrahim Babangida, waɗi ɗum. Ofehe waɗii darnde mawnde e nder seppooji siwil ɗi fedde janngooɓe (Student Union) ardii, ngam noddude laamu nguu ngam ittude laamu nguu, e tabitinde hooreejo leydi ndii, MKO Abiola, wonde hooreejo leydi Naajeeriya cuɓaaɗo e nder demokaraasi.
Fuɗɗii ko sariya hakkunde leyɗeele/Orop B.Sc. porogaraam to duɗal jaaɓi haaɗtirde La Haye to Pays-Bas e hitaande 2016 e darnude jaŋde ngam tawtoreede wooteeji guwerneeruuji diiwaan Delta e hitaande 2019.
== Kugal ==
Ofehe doggi leydi Naajeeriya, o fayi leydi Pays-Bas ñalnde 26 noowammbar 1995 ɗo o ɗaɓɓiri asilo politik ngam daɗde e doggol laamu konu ngu Abacha ardii.<ref>[https://web.archive.org/web/20180625021554/http://ireport.cnn.com/docs/DOC-313192 Nigerian, News. "Visit of Nigerian MP's to the Netherlands", ''CNN'', Nigeria, 12 August 2009. Retrieved on 6 June 2017.]</ref>
Yumma Ofehe Mrs Teresa Noghayin Ofehe soodi galle maɓɓe to Benin-City ngam Ofehe waawa yaltude leydi ndi. Ofehe yahiino to diiwaan Kano ɗo o jooɗii lebbi jeegom hade makko waawde naatde e laana ndiwoowa KLM ummoraade Kano fayde Amsterdam ɗo o ari ñalnde 27 noowammbar 1995, ɗoon e ɗoon o ɗaɓɓi asilo politik to laana ndiwoowa. O nawaa to wuro Holanndee ina wiyee Zevenaar sara keeri Almaañ ngam ƴeewndaade ɗum, o artiraa e nokku asilo to wuro Holanndee wiyeteengo Kampen. E hitaande 1996 o ummii o fayi Rotterdam e ballal sehil makko cukaagu makko, o hawri e debbo makko jooni oo, hono Mrs Dorothy Faluy-Ofehe, kamɓe fof ɓe ndañii sukaaɓe nayo : sukaaɓe worɓe fof !
Ofehe sosi fedde nde wonaa laamuyankoore, wiyeteende Hope for the Delta Niger Campaigns (HNDC) nde njuɓɓudi mum woni to Rotterdam, Pays-Bas, e hitaande 2005. HNDC ina jokki e addude caɗeele yimɓe leydi Niiseer e humpitooji winndereeji. HNDC wallitii kaaldigal e ownooɓe beeli e nder geec Niiseer e hitaande 2005 e nder jokkere enɗam hakkunde ownooɓe beeli e pelle kisal Dowla. Ofehe ƴettii feere nde wonaa fitinaaji e nder haɓaade ɗum, o waɗii heen darnde mawnde e addude joofgol nanngugol yimɓe e nder diiwaan Niiseer. Kampaañ makko addani mo yoɓde golloowo petroŋ Holanndeejo nanngaaɗo. Ofehe wonnoo ko e ñaawoore nde remooɓe nayo Delta Niger ngaddi e Royal Dutch Shell to La Haye e kuulal ngal e lewru Yarkomaa 2013 ngam jaɓde gooto e remooɓe ɓee.
Bayyinaango lewru kala jaaynde Nijeer Delta Diaspora ina wiyee "Inside Niger Delta Magazine" ko Ofehe sosi ngam ɓeydude humpitooji e ngonka diiwaan Nijeer Delta haa hakkillaaji winndere ndee,<ref>{{cite web|last=Iruh|first=Elvis|url=https://www.thenigerianvoice.com/movie/124199/new-magazine-out-in-the-netherlands-inside-niger-delta-mag.html|title=New magazine out in the Netherlands – Inside Niger-Delta magazine|website=Thenigerianvoice.com|date=2013-09-13|access-date=2017-06-06}}</ref> fuɗɗorii ko e nder golle Ofehe ngam feeñninde caɗeele yimɓe diiwaan Nijeer e nder Delta.
== Heɓtingol e noddaango laamu ==
Ngam kuuɗe maako ngam cemmbiɗinki jam nder diiwal ngal, hooreejo lesdi Naajeeriya, Goodluck Jonathan, waɗi noddaango haa Ofehe. O waddi bee maako yoga e ardiiɓe lesdi Naajeeriya wakkati o waɗi njillu maako haa hooreejo lesdi Naajeeriya ɓooyma H.E. Doktoor moƴƴo Jonatan. O wolwi kadi e Goomu Ad-Hoc ko faati e caɗeele Niger Delta to suudu sarɗiiji leydi Najeriya, o noddi terɗe suudu sarɗiiji leydi ndii 15 e terɗe suudu sarɗiiji leydi ndii tati e nder suudu sarɗiiji leydi ndii to leydi Pays-Bas e Dental Orop to Bruxelles e hitaande 2009.
Ñalnde 25 e 26 lewru feebariyee 2010, Ofehe jaɓɓiima yimɓe jeyaaɓe e golle jam e nder leydi Nijeer to batu hakkunde leyɗeele to La Haye, leydi Pays-Bas, ngu waɗii nafoore mawnde e yiytude feere ngam safrude caɗeele sukaaɓe restiveness e nder diiwaan Nijeer Delta, kadi o noddi balloowo to Am Del Nijeer e Hooreejo leydi Nijeer e oon sahaa, Hooreejo leydi Nijeer e oon sahaa. Kingsley Kuku, ngam jokkondirde e mawɓe politik Orop to Pari ina jeyaa heen yeewtidde e Institut Farayse jokkondiral caggal leydi (IFRI) to Pari, Farayse e terɗe Goomu Dental Orop cuɓaaɗo to Biriksel, Belsik.
Ɗum addani tergal depiteeji Holanndee biyeteeɗo Sharon Gesthuizen e...Jaagorɓe ammbasadeer leydi Hollande to leydi Naajeeriya ngam yilloyaade nokkuuji ɓuuɓɗi e nokkuuji bonɗi e nder diiwaan Nijeer sabu njulaagu petroŋ.<ref>{{Cite AV media|title=Abuloma Oil Bunkering|url=https://www.youtube.com/watch?v=qd_Csh0k9iQ|date=2011-02-14|access-date=2025-11-30|via=YouTube|last=Pim Visser}}</ref><ref>{{Cite AV media|title=Visit to the Niger Delta with a Dutch Member of Parliament.|url=https://www.youtube.com/watch?v=Y6gEc-M8-KI|date=2011-01-06|access-date=2025-11-30|via=YouTube|last=Pim Visser}}</ref> Ofehe woni gardiiɗo ndeeɗoo njillu ko depitee leydi Hollande hono Ms Sharon Gesthuizen. Ko ɗum addani parlemaa Holannda heɗtaade ko fayti e Shell e lewru Yarkomaa 2011 to Parlemaa Holannda to La Haye tawi Ofehe ko kañum woni haaloowo mawɗo e wondude e haalooɓe Amnesty International, Sehilaaɓe Leydi, Cordaid e Shell ina tawtoree heɗto ngoo
== Daɗi bommbo, nanngugol e nanngugol ==
Ofehe daɗii e bommbooji ɗi njippini suudu makko to galle hoɗɓe laamu diiwaan Delta to Asaba, diiwaan Delta, leydi Najeriya. O woniino Asaba, diiwaan Delta e noddaango Guwerneer kuuɓtodinɗo diiwaan Delta e oon sahaa, H.E. Doktoor Emanuwel Uduaghan.
O nanngaama diga hukuumaaji rento lesdi Naajeeriya ɓaawo nde huwooɓe haa suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya haa La Haye mbinndi dow maako dow ko laarani siyaasaaku. Ciimtol ngol caggal mum hollitaama wonde ko fenaande e warngooji jikkuuji, ko debbo gooto golloowo to fedde toppitiinde ko faati e humpito (NIA) golloowo to ammbasadeer leydi Najeriya to La Haye hedde hitaande 2008. O woni ko e ƴattaade e hulɓinaade caggal ɗuum e taƴgol keeri kala nde o yilli leydi Najeriya. O waɗii batuuji keewɗi e Departemaa Kisal Dowla ngam laaɓtinde innde makko, kono haa jooni omo heɓa ƴattooje to laana ndiwoowa.
Ñalnde 8 lewru Abriil hitaande 2022, Ofehe ɗaɓɓiri hooreejo fedde toppitiinde kisal leydi (DSS) e fedde toppitiinde ko fayti e kisal leydi (NIA) leydi Naajeeriya yeeso Goomu Senaa Naajeeriya ko faati e Etikaaji, Martabaaji e Ɗaɓɓaaɗe Jaayndeeji ngam ɗaɓɓude e Senaa yo naata e doggol maɓɓe ngam heɓde innde makko e doggol ƴeewndorɗe maɓɓe. E nder ñaawoore ndee DSS alaa heen, kono NIA ina lomtiniri ɗum, ina salii meeɗde waɗde innde Ofehe e doggol ƴeewndorɗe. Goomu Senaa dartinii ñaawoore ndee ñalnde 15 abriil e goɗɗum ngam newnude DSS feeñde. Ñaawoore ɗiɗmere ndee ari, juɓɓule ɗiɗi ɗee kala njaɓaani tawtoreede. Goomu suudu nduu jokki wiɗto mum, caggal nde hujjaaji kollitii wonde tuumeede ɗee e limtooji ɗii mbaɗaama ko aldaa e sariya, innde makko ittaama caggal duuɓi 13
E lewru feebariyee 2011, o nanngaa ko e polis Holannda caggal nde fotde 30 ofisee njani e galle makko to Rotterdam e waktuuji subaka law, o nanngaa balɗe 14Caggal ɗuum o tuumaama e ownugol e nder ñaawoore nde winndere ndee kala ñaawii.<ref>{{Cite news|title=Sunny Ofehe: illegaal, activist, verdachte|url=https://www.nrc.nl/nieuws/2011/09/03/sunny-ofehe-illegaal-activist-verdachte-12033389-a1086301|work=NRC|date=2011-09-03|access-date=2025-11-30|language=nl-NL|first=DW Dick Wittenberg Profiel Dick|last=Wittenberg}}</ref><ref>{{Cite web|url=https://decorrespondent.nl/1857/doorhalen-wat-niet-van-toepassing-is-terrorist-activist-mensensmokkelaar/942deda1-b5c1-0aa2-2ad6-1143ebc5958e|title=|website=Decorrespondent}}</ref> Ñaawoore ndee caggal mum woppitaa sabu ŋakkeende hujjaaji e hujjaaji manipulaasiyoŋ hujjaaji ɗi Dowla Holanndee en mbaɗti yiyeede e won e jeewte wire taped ɗe mbinndaa.<ref>{{Cite web|url=https://www.youtube.com/watch?v=I7u07eX3U58|title=brandpunt|date=17 March 2014|access-date=4 July 2023|via=www.youtube.com}}</ref>
E hitaande 2015, Ofehe ardiima ɓiɓɓe leydi Hollande nayo woɗɓe ngam suɗaade caɗeele renndooji 12 gonɗi e saraaji nokkuuji ɗiɗi ɓurɗi mawnude e nder leydi Najeriya ; petroŋ Bonga e petroŋ EA e peewnugol ñalnde kala fotde 500 000 bpd e nder Ijaw Sud e nder diiwaan Bayelsa e ɓe nanngaa. Kidnagol ngol dañii hakkillaaji winndere ndee kala, Ofehe yalti e teleeji Holannda "Pauw"
== Jokkondiral hakkunde leyɗeele ==
Gila hitaande 2011 e hitaande kala, Ofehe ina haalda e batu kuuɓtodinngu Fedde Ngenndiije Dentuɗe ngam haɓaade caɗeele leƴƴi pamari to Geneve, leydi Siwis ɗo o woni e haɓaade hakkeeji leƴƴi pamari e nder diiwaan Niger Delta mo petroŋ alɗuɗo to leydi Najeriya.<ref>{{Cite AV media|title=UN Minority Summit, Geneva, Switzerland|url=https://www.youtube.com/watch?v=NPyr5hcOnUg|date=2017-12-19|access-date=2025-11-30|via=YouTube|last=Dr. Sunny Ofehe}}</ref><ref>{{Cite AV media|title=Comrade Sunny Ofehe speaking at the United Nations conference|url=https://www.youtube.com/watch?v=ELibnvpHmWY|date=2017-04-29|access-date=2025-11-30|via=YouTube|last=Dr. Sunny Ofehe}}</ref> O tawtoraama kadi kewuuji ɗi Fedde Ngenndiije Dentuɗe (UNPO) yuɓɓini to Biriksel, Belsik, Jeneef, Siwis e Senaa Itali to Rome, Itali. O tawtoraama kadi jeewte e jokkondire keewɗe to Parlemaa Orop, to Diiso Orop e to Goomu Orop to Biriksel, Belsik.
O noddi laamɗo mawɗo laamu Warri, Olu mo Warri, mawɗo mum laamɗo mawɗo mum, Ogiame Atuwatse III, Olu Warri e mawɗo mum, Olori Atuwatse III, laamɗo debbo laamɗo Warri e nder leydi Warri ngam jokkondirde e terɗe cuɓaaɗe e Parlemaa Orop e Parlemaa Carsifik UE e teeŋti noon e Parlemaa Carifik UE Bruxelles, Belsik e delegaasiyoŋ e lewru mee 2023 ngam yeewtidde e ballondiral potngal waɗeede hakkunde Dental Orop e Laamu Warri. Njillu nguu waɗii yeewtere e ardiiɓe UE to Komiseer UE, o waɗii heen geɗe bayɗe no ƴellitaare faggudu e duumingol nokkuuji, haa teeŋti noon e nder diiwaan Delta Niiseer.<ref>{{Cite web|title=Traditional King and Queen of the Warri Kingdom Stop by Spoorstraat|url=https://www.wittenborg.eu/traditional-king-and-queen-warri-kingdom-stop-spoorstraat.htm|website=www.wittenborg.eu|access-date=2025-11-30}}</ref>
E nder mawningol ñalngu ndiyam winndereyankeewu e lewru marse, Ofehe wonnoo ko koɗo mawɗo e batu Inter Eco Forum 2021 to Marbella, Espaañ.<ref>{{Cite web|title=Presented by: Comrade Sunny Ofehe {{!}} International Ecological Forum|url=http://interecoforum.org/2020/03/18/presented-by-comrade-sunny-ofehe/|access-date=2025-12-07}}</ref> E hitaande 2021, Ofehe e wondude e gonnooɗo depitee leydi Hollande Harry van Bommel noddii terɗe Goomu Senaa leydi Najeriya ngam wullitaango renndo, etikaaji e martabaaji to wuro Leiden, leydi Hollande ngam waɗde heblo. Ardii delegaasiyoŋ oo ko hooreejo goomu nguu, hono senaateer Ayo Akinyelure, senaateer Mathew Urhoghide, senaateer Mrs Uche Ekwunife e senaateer Utazi Chukwuka.
Ofehe mo sahaa kala ina siftora maayɗo Ogoni, daraniiɗo taariindi Ken Saro-Wiwa no jannginoowo makko yuɓɓinta kewuuji kala ñalnde 10 noowammbar ngam siftorde warngo Ken Saro-Wiwa e martiriiji Ogoni 8 ɓe mbaraa e hitaande 1995 e juuɗe laamu konu leydi Najeriya, hono maayɗo Gen. Sanni Abacha.
== Politik ==
E hitaande 2017, Ofehe hollitii ngam suɓaade hooreejo leydi Delta wonde kanndidaa Kongres Progressive O wi'i o yiɗi o laato guwerneer ngam o timmina torraaji yimɓe maako nden.<ref>{{Cite news|url=http://sunnewsonline.com/delta-guber-aspirant-sunny-ofehe-meets-constituents-in-lagos/|location=Lagos, Nigeria|title=Delta guber aspirant, Sunny Ofehe meets constituents in Lagos|date=2018-05-11|access-date=2018-05-29|newspaper=[[The Sun (Nigeria)|The Sun]]}}</ref> o waddana ceede ɗuuɗɗe haa lesdi Delta nden o usta jokkirgol ceede ko hewti petrol e dokkal lesdi ndi'i. Ofehe ɓaawo man ɗon ƴaɓɓoo laamu ɓaawo ardiiɓe lanndaaji mawɗi teddini, ɓe wi'i ɓe ɗon mari haaje hokkugo Chief Great Ogboru ngam o laato kanndidaajo APC ngam hitaande 2019.
Ofehe mo yahdi e duuniyaaru bee anndal e hoolaare nder laylaytol maako ɗon hoosa hoore maako ‘kanndidaajo ɓurɗo wooɗugo ngam suɓol guwerneer nder lesdi Delta’. E hitaande 2022, Ofehe tabitinaama e dow nanondiral e nder wooteeji gadani ɗi lannda sukaaɓe ƴellitooɓe (YPP) ngam wonde kanndidaa lannda ka ngam suɓaade guwerneer diiwaan Delta e wooteeji 2023.
E nder jeewte cuɓol guwerneer diiwaan Delta 2023 ɗe jeewte teleeji Arise yuɓɓini, Ofehe, e dow nanondiral, ñaawii ko ɓuri teeŋtude e yiɗde laaɓtunde e faandaare laamaade diiwaan oo .<ref>{{Cite AV media|title=Delta State Governorship debate 2023|url=https://www.youtube.com/watch?v=cT7ElghHDbY|date=2023-03-24|access-date=2025-11-30|via=YouTube|last=Dr. Sunny Ofehe}}</ref>Caggal suɓol ngol, ƴamoowo e guwerneer jooni oo, ɓamii mo ngam golloraade les njuɓɓudi makko ɗo o woni hannde balloowo kuuɓtodinɗo guwerneer Delta State, H.E. Sheriif Oborevwori ko faati e jokkondiral caggal leydi e geɗe diiwaan.
O woni ko ɓooyaani toɗɗaa e Africa CEO Club ngam wonde cukko hooreejo, Duumagol Taariindi & Jokkondiral Orop. Golle makko teeŋtuɗe ko e jeewte ɗe mbaylata ko fayti e duunde Afrik to bannge duumingol, ardorde gollorɗe, e jokkondiral hakkunde UE e Afrik.<ref>{{Cite web|date=2025-11-13|title=Dr. Sunny Ofehe On Diaspora Diplomacy and Development in the Niger Delta - PAN AFRICAN VISIONS|url=https://panafricanvisions.com/2025/11/dr-sunny-ofehe-on-diaspora-diplomacy-and-development-in-the-niger-delta/|access-date=2025-12-05}}</ref>
== Nguurndam neɗɗo ==
Ofehe woni Dorothy Faluy, ɓe ngondi gila hitaande 1997, ɓe resndi hitaande 2004 to wuro Benin, leydi Naajeeriya. Ɓe njogii ɓiɓɓe nayo (ɓiɓɓe worɓe) e taaniiko debbo. Ɓesngu nguu ina hoɗi to Rotterdam, to leydi Pays-Bas.
Yumma Ofehe, mo duuɓi 60, ɓuuɓnaama haa o maayi e nder galle makko to wuro Benin ñalnde 4 oktoobar 2007, tawi ko warkoyeeɓe tuumaaɓe wonde warkoyeeɓe njoɓaaɓe. Duuɓi 10 Ofehe hokki yumma maako wirwirnde fotnde e hitaande 2017. Ko e wirwirnde nde'e mawɓe Naajeeriya'en ɗuuɗɓe tawtoranooɓe hiirde nden wasiyii mo ngam o tawtoree laamu nder cuɓi 2019
== Teddungal e anndinde ==
O wonii fedde to duɗal jaaɓi haaɗtirde fedde toppitiinde ko fayti e ƴellitaare duumotoonde.
Doktoraa tedduɗo e filosofi e politik renndo to duɗal jaaɓi haaɗtirde Prowess, Delaware, Amerik
Ko o karallo mawɗo to bannge ƴellitaare winndereyankeewo, kadi ko o cukko hooreejo fedde toppitiinde ko fayti e duumagol e jokkondiral hakkunde Orop e nder fedde CEO Africa.
Tergal yiilirde, nokkuure winndereere ngam ardiiɓe kesi (GCIL), London, leydi Biritaniya
Gardiiɗo gollondiral winnderewal to Diplomat Link, Pays-Bas.
Direkteer, Siin - Naajeeriya Luumooji & Naatgol ngam Siin - Afrik Smart Link Studio
Njeenaari teddundi e nder nguurndam makko ngam wonde AMBASADEER e nder fedde Ambassadeur en Moƴƴere Adunaare (A Nations Volunteer) ngam mawninde "darnde makko nde o gollotoo e nuunɗal makko e ƴellitde politikaaji laamu moƴƴu e moƴƴere e neɗɗaagal e nder diiwaan makko."
"Njeenaari ɓurndi moƴƴude" e nder hitaande 2024, ko kañum woni ɓurɗo newaade e jokkondire hakkunde leyɗeele e nder hitaande ndee.
"Njeenaari Ambasadeer laamu moƴƴu winndere 2022" keɓɗo njeenaari ɓurndi moƴƴude e ardorde e golle winndere e hitaande ndee e nuunɗal.
Heɓoowo njeenaari The Voice "2012 Afriknaajo ɓurɗo waawde taariindi" keɓɗo njeenaari.
Ko kanko woni keɓɗo njeenaaje Africa4u Online ngam Afriknaaɓe e nder Orop.
"Njeenaari ƴellitaare Afrik 2013" ngam mawninde darnde makko e darnde makko e ƴellitaare Afrik ummoraade e SLDF.
"Keɓoowo njeenaari teddungal 2014" njeenaari njeenaari Afriknaajo (ADMA) to Pays-Bas.
"Njeenaari 2014 Africa 4U Achievement Award wonande Afriknaaɓe to Hollande" ngam mawninde darnde makko teeŋtunde e ɓamtaare Afriknaaɓe to Hollande.
AWOL Orop duunde "Njeenaari daraniiɓe jojjanɗe aadee 2016".
Njeenaari Achievers Magazine Voice "Njeenaari limngal politik Afrik 2017" ngam mawninde golle makko e ardaade neɗɗaagu."
2017 Change Makers Club International (CMCi) "Njeenaari gollal moƴƴal ngam mawninde "golle makko moƴƴe e darnde makko keeriinde e mahngo renndo moƴƴo rewrude e darnde makko nafoore e ƴellitaare sukaaɓe e waylude renndo e ballal makko mawngal e yiɗde CMCi."
"Njeenaari ɓurndi moƴƴude" ummoraade e Fedde Ngenndiije Dentuɗe ngam Jaŋngooɓe Jaaɓihaaɗtirde makko to Benin, Benin – City, Nigeria ngam "nafooje makko keewɗe e nder golle makko cuɓaaɗe e darnde makko e nder renndo."
Njeenaari Patron keeriindi ummoraade e Forum ONG'en leydi Delta e nder "Anndinde darnde makko mawnde e nder Peace & Sustainable Deve."loppitol lesdi Delta."
{{Databox}}Tuugnorgal
0bkx9r8h74hl94nmwjf7qey3q69tkc8
Diwal e kaɓirgol Bungy e Dowrowol Bloukrans
0
42428
178924
177867
2026-07-17T21:44:59Z
InternetArchiveBot
6960
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
178924
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
[[File:Face Adrenalin Bloukrans Bridge Bungy.jpg|thumb|Diwgol bungy Face Adrenalin dow Pont Bloukrans]]
'''Bloukrans Bridge Bungy''' ɗum go'o nder nokkuuje diwgol bungy ɓuri towgo ha duniyaaru ngam njulaaku, ha towngo meeteerji 216 dow Maayo Bloukrans.<ref>{{Cite web |url=http://www.extremescene.co.za/package-2.php |title=Extreme Scene ref Worlds Highest Bridge Bungy |access-date=5 February 2013 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130208210029/http://www.extremescene.co.za/package-2.php |archive-date=8 February 2013 |url-status=dead }}</ref> Ɗum ɗon ha Pont Bloukrans dow laawol mawnugo N2 ha keeri hakkunde Eastern Cape e Western Cape ha nokkuure Tsitsikamma nder Garden Route ha Afrik dow foomina. Kamfani Face Adrenalin ɗon yiila ɗum ngam njulaaku gila hitaande 1997.<ref>[http://www.Faceadrenalin.com Face Adrenalin Website], retrieved 25 April 2012</ref><ref>[http://www.southafrica.net/sat/content/en/za/product-detail?oid=334818&sn=Detail&pid=90676&Bloukrans-Bungy South African Tourism Official Website], retrieved 25 April 2012</ref><ref>[http://www.sa-venues.com/things-to-do/gardenroute/bloukrans-bridge-bungee-jump/ SA Venues Website], retrieved 25 April 2012</ref>
== Taariha ==
E hitaande 1990, Pont Maayo Bloukrans latti pont artuɗo ha Afrik ngam diwgol bungee. Face Adrenalin mo Devan Tuohey kafi, ɗon yiila diwgol bungy Pont Bloukrans walaa ko saabi masiiba gila hitaande 1997.<ref>[https://web.archive.org/web/20120701121316/http://www.mydestination.com/gardenroute/things-to-do/110216/bungee-jumping-at-the-bloukrans-bridge My Destination Website], retrieved 26 April 2012</ref>
== Winnditaade mawnunde ha duniyaaru ==
Mohr Keet kafi winnditande Guinness World Record<ref>[https://web.archive.org/web/20180219172035/http://ireport.cnn.com/docs/DOC-429989 CNN], retrieved 25 April 2012</ref> bana neɗɗo ɓuri maunugo gite guurɗo diwɗo bungy nde o diwri gila Pont Bloukrans nyande 6 Abriil 2010 e duuɓi 96.<ref>[http://www.thistourismweek.co.za/newsletters/97-year-old-mohr-keet-to-make-4th-bungy-jump/ This Tourism Week], retrieved 25 April 2012</ref><ref>[http://www.worldrecordsacademy.org/stunts/oldest_bungee_jumper_world_record_set_by_Mohr_Keet_101633.htm World Records Academy], retrieved 25 April 2012</ref>
Scott Huntly helti winnditande duniyaaru ngam diwgol bungee ɓuri ɗuuɗugo nder ndeerewol go'o nde o diwri gila Pont Bloukrans laabi 107 nder njamndiije joweenayi nyande 11 Mayu 2011. Scott timmini kuugal ngal ngam teftugo tursi seede ngam kuuje ummatore nokkuure ɗon.<ref>[http://www.worldrecordsacademy.org/stunts/most_bungee_jumps_in_a_day_Scott_Huntly_sets_world_record_112244.html World Records Academy], retrieved 26 April 2012</ref>
Winnditande duniyaaru ngam diwgol bungy ɓuri ɗuuɗugo nder njamndiije 24 ɗon joganoo Bill Boshoff mo Afrik dow foomina, mo waɗi diwgol bungy laabi 101 nder njamndiije 14 e mintiiji 23 ha Bloukrans nyande 10 Mayu 2002.
Winnditande ɗon darii haa nyande 16 Ogasta 2008 nde Mike Heard helti winnditande nden bee diwgol bungy laabi 103 nder njamndiije 24 gila Pont Harbour mo Auckland.<ref>[http://www.worldrecordsacademy.org/stunts/most_bungee_jumps_in_24_hours-world_record_set_by_Mike_Heard_80354.htm World Records Academy], retrieved 26 April 2012</ref>
Veronica Dean-Boshoff kafi winnditande duniyaaru ngam heɓugo diwgol laabi 19 nder njamndi ngo'otiri nyande 9 Mayu 2002.
== Ndabaari njillu mardum hakkilo ==
Yillaɓe diwgol bungy Pont Bloukrans, Face Adrenalin, ɗon kuwina yimɓe 60 gila e ummatore ɓadiiɗe ɗon – Coldstream, Thornham, Storms River, Covie, e The Crags - bana bumbum ha kuugal diwgol bungy Pont Bloukrans.<ref>[http://www.thistourismweek.co.za/newsletters/bloukrans-bungy-lifeblood-of-a-community/ This Tourism Week], retrieved 10 May 2012</ref>
Kaso mawɗo gila e njaajndi kudi nafa ɗon luytano asusun amana ummatore nokkuure gila hitaande 1998.<ref>[http://www.thistourismweek.co.za/newsletters/bloukrans-bungy-lifeblood-of-a-community/ This Tourism Week], retrieved 10 May 2012</ref>
== Hiitordu ==
{{reflist|2}}
== Jokkondire yaasi ==
* [http://www.FaceAdrenalin.com Yanar gizon Face Adrenalin]
s0dgctywbognpn3aamnpaemytittamc
Dudal
0
43156
178867
2026-07-17T16:45:09Z
Umar Watt
4732
winndande hesere
178867
wikitext
text/x-wiki
Dudal walla duɗal (دطل) ko platforme digital caaktaaɗo gila 2021. Ina waɗi defte e jimdi annduɓe hirnaange afrik e dow faandaare reende ɗum. Dudal ina fanndini finaa tawaa lislaam wonande laaɓi keewɗi hono Tijjaniyya , et Muridiyya e Qaadiriyya.<ref>https://aps.sn/dudal-une-solution-innovante-pour-connecter-le-savoir-islamique-a-la-technologie-numerique/</ref>
== Duttorɗe ==
<references />
* <ref>{{cite web|title=Dudal, une solution innovante pour connecter le savoir islamique à la technologie numérique|url=https://aps.sn/dudal-une-solution-innovante-pour-connecter-le-savoir-islamique-a-la-technologie-numerique/|website=Agence de Presse Sénégalaise|date=2026-04-21|access-date=2026-07-17}}</ref>
== Liens externes ==
* [https://dudal.org Site officiel de Duɗal]
qq33ga781n19vpfddxhk22a2bsxeyk5
178868
178867
2026-07-17T16:49:05Z
Umar Watt
4732
178868
wikitext
text/x-wiki
Duɗal (دُطَلْ) ko platforme digital caaktaaɗo gila 2021. Ina waɗi defte e jimdi annduɓe hirnaange afrik e dow faandaare reende ɗum. Dudal ina fanndini finaa tawaa lislaam wonande laaɓi keewɗi hono Tijjaniyya , et Muridiyya e Qaadiriyya.<ref>https://aps.sn/dudal-une-solution-innovante-pour-connecter-le-savoir-islamique-a-la-technologie-numerique/</ref>
== Duttorɗe ==
<references />
* <ref>{{cite web|title=Dudal, une solution innovante pour connecter le savoir islamique à la technologie numérique|url=https://aps.sn/dudal-une-solution-innovante-pour-connecter-le-savoir-islamique-a-la-technologie-numerique/|website=Agence de Presse Sénégalaise|date=2026-04-21|access-date=2026-07-17}}</ref>
== Jokkorɗe boowal ==
* [https://dudal.org Site officiel de Duɗal]
fpv8vjsc9hckxh3liwb5n3s6c3crq0u
Abdulganiyu Saka Cook Olododo
0
43157
178869
2026-07-17T18:26:14Z
Ilya Discuss
10103
Created page with "Abdulganiyu Saka Cook Olododo (jibinaama 25 lewru Duujal hitaande 1960) ko siyaasaajo leydi Naajeeriya, o woni tergal nder suudu sarɗiiji leydi ndi'i, ko o wakiiliijo lesdi Ilorin Fuɗnaange/Ilorin Fombinaare, les njiimaandi kawtal hoore lesdi (APC) diga hitaande 2019 haa hitaande 2023. Nguurndam e jaŋde puɗɗagol Olododo janngii to duɗal jaaɓi haaɗtirde karallaagal dowla Kwara (hannde ko Politeknik dowla Kwara) to Ilorin, ɗo o heɓi seedantaagal njuɓɓudi estaad..."
178869
wikitext
text/x-wiki
Abdulganiyu Saka Cook Olododo (jibinaama 25 lewru Duujal hitaande 1960) ko siyaasaajo leydi Naajeeriya, o woni tergal nder suudu sarɗiiji leydi ndi'i, ko o wakiiliijo lesdi Ilorin Fuɗnaange/Ilorin Fombinaare, les njiimaandi kawtal hoore lesdi (APC) diga hitaande 2019 haa hitaande 2023. Nguurndam e jaŋde puɗɗagol Olododo janngii to duɗal jaaɓi haaɗtirde karallaagal dowla Kwara (hannde ko Politeknik dowla Kwara) to Ilorin, ɗo o heɓi seedantaagal njuɓɓudi estaad. O timmini kadi Dipolomaaji makko e njuɓɓudi laamu to duɗal gootal. E lewru marse 2009 o dañii seedantaagal ƴeewndo luural to duɗal jaaɓi haaɗtirde Amerik to bannge jam. O heɓi bakkaa makko e ganndal siyaas to duɗal jaaɓi haaɗtirde Abuja e hitaande 2012. Olododo ko jom ngalu, gardiiɗo renndo, e politik. Baaba makko, hono Alhaji Sakariyah Cook, jeyaa ko e galle Amode mawɗo to diiwaan Okelele to Ilorin. O suɓaama e suudu sarɗiiji e hitaande 2019, o woniino haa hitaande 2023. O woniino tergal e goomu suudu sarɗiiji ngam ɗaɓɓude ɗaɓɓaande renndo. Tuugnorgal
lrzffzu2001dkc4fk0w6ss7ts7ojxrs
178870
178869
2026-07-17T18:27:16Z
Ilya Discuss
10103
178870
wikitext
text/x-wiki
Abdulganiyu Saka Cook Olododo (jibinaama 25 lewru Duujal hitaande 1960) ko siyaasaajo leydi Naajeeriya
{{Databox}}
, o woni tergal nder suudu sarɗiiji leydi ndi'i, ko o wakiiliijo lesdi Ilorin Fuɗnaange/Ilorin Fombinaare, les njiimaandi kawtal hoore lesdi (APC) diga hitaande 2019 haa hitaande 2023. Nguurndam e jaŋde puɗɗagol Olododo janngii to duɗal jaaɓi haaɗtirde karallaagal dowla Kwara (hannde ko Politeknik dowla Kwara) to Ilorin, ɗo o heɓi seedantaagal njuɓɓudi estaad. O timmini kadi Dipolomaaji makko e njuɓɓudi laamu to duɗal gootal. E lewru marse 2009 o dañii seedantaagal ƴeewndo luural to duɗal jaaɓi haaɗtirde Amerik to bannge jam. O heɓi bakkaa makko e ganndal siyaas to duɗal jaaɓi haaɗtirde Abuja e hitaande 2012. Olododo ko jom ngalu, gardiiɗo renndo, e politik. Baaba makko, hono Alhaji Sakariyah Cook, jeyaa ko e galle Amode mawɗo to diiwaan Okelele to Ilorin. O suɓaama e suudu sarɗiiji e hitaande 2019, o woniino haa hitaande 2023. O woniino tergal e goomu suudu sarɗiiji ngam ɗaɓɓude ɗaɓɓaande renndo. Tuugnorgal
hx0aq58dc19stmiuy8zqzj6ed4sle0e
178871
178870
2026-07-17T18:27:55Z
Ilya Discuss
10103
178871
wikitext
text/x-wiki
'''Abdulganiyu Saka Cook Olododo''' (jibinaama 25 lewru Duujal hitaande 1960) ko siyaasaajo leydi Naajeeriya
{{Databox}}
, o woni tergal nder suudu sarɗiiji leydi ndi'i, ko o wakiiliijo lesdi Ilorin Fuɗnaange/Ilorin Fombinaare, les njiimaandi kawtal hoore lesdi (APC) diga hitaande 2019 haa hitaande 2023. Nguurndam e jaŋde puɗɗagol Olododo janngii to duɗal jaaɓi haaɗtirde karallaagal dowla Kwara (hannde ko Politeknik dowla Kwara) to Ilorin, ɗo o heɓi seedantaagal njuɓɓudi estaad. O timmini kadi Dipolomaaji makko e njuɓɓudi laamu to duɗal gootal. E lewru marse 2009 o dañii seedantaagal ƴeewndo luural to duɗal jaaɓi haaɗtirde Amerik to bannge jam. O heɓi bakkaa makko e ganndal siyaas to duɗal jaaɓi haaɗtirde Abuja e hitaande 2012. Olododo ko jom ngalu, gardiiɗo renndo, e politik. Baaba makko, hono Alhaji Sakariyah Cook, jeyaa ko e galle Amode mawɗo to diiwaan Okelele to Ilorin. O suɓaama e suudu sarɗiiji e hitaande 2019, o woniino haa hitaande 2023. O woniino tergal e goomu suudu sarɗiiji ngam ɗaɓɓude ɗaɓɓaande renndo. Tuugnorgal
fghm558efx1l5pdtobwyqyx255nhbsu
178872
178871
2026-07-17T18:28:55Z
Ilya Discuss
10103
178872
wikitext
text/x-wiki
'''Abdulganiyu Saka Cook Olododo''' (jibinaama 25 lewru Duujal hitaande 1960) ko siyaasaajo leydi Naajeeriya
{{Databox}}
, o woni tergal nder suudu sarɗiiji leydi ndi'i, ko o wakiiliijo lesdi Ilorin Fuɗnaange/Ilorin Fombinaare, les njiimaandi kawtal hoore lesdi (APC) diga hitaande 2019 haa hitaande 2023.
== Nguurndam ==
e jaŋde puɗɗagol Olododo janngii to duɗal jaaɓi haaɗtirde karallaagal dowla Kwara (hannde ko Politeknik dowla Kwara) to Ilorin, ɗo o heɓi seedantaagal njuɓɓudi estaad.
O timmini kadi Dipolomaaji makko e njuɓɓudi laamu to duɗal gootal.
E lewru marse 2009 o dañii seedantaagal ƴeewndo luural to duɗal jaaɓi haaɗtirde Amerik to bannge jam. O heɓi bakkaa makko e ganndal siyaas to duɗal jaaɓi haaɗtirde Abuja e hitaande 2012.
Olododo ko jom ngalu, gardiiɗo renndo, e politik. Baaba makko, hono Alhaji Sakariyah Cook, jeyaa ko e galle Amode mawɗo to diiwaan Okelele to Ilorin.
O suɓaama e suudu sarɗiiji e hitaande 2019, o woniino haa hitaande 2023. O woniino tergal e goomu suudu sarɗiiji ngam ɗaɓɓude ɗaɓɓaande renndo.
== Tuugnorgal ==
iee77m0bpjqd1v9vf6y730orh499qkg
178873
178872
2026-07-17T18:29:48Z
Ilya Discuss
10103
178873
wikitext
text/x-wiki
'''Abdulganiyu Saka Cook Olododo''' (jibinaama 25 lewru Duujal hitaande 1960) ko siyaasaajo leydi Naajeeriya
{{Databox}}
, o woni tergal nder suudu sarɗiiji leydi ndi'i, ko o wakiiliijo lesdi Ilorin Fuɗnaange/Ilorin Fombinaare, les njiimaandi kawtal hoore lesdi (APC) diga hitaande 2019 haa hitaande 2023.<ref>{{Cite web|title=Citizen Science Nigeria|url=https://citizensciencenigeria.org/public-offices/persons/abdulganiyu-saka-cook-olododo|access-date=2024-12-15|website=citizensciencenigeria.org|language=en}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|title=undefined candidate data for 2023 - Stears Elections|url=https://www.stears.co/elections/candidates/olododo-cook-abdulganiyu-saka/|access-date=2024-12-15|website=www.stears.co}}</ref>
== Nguurndam ==
e jaŋde puɗɗagol Olododo janngii to duɗal jaaɓi haaɗtirde karallaagal dowla Kwara (hannde ko Politeknik dowla Kwara) to Ilorin, ɗo o heɓi seedantaagal njuɓɓudi estaad.
O timmini kadi Dipolomaaji makko e njuɓɓudi laamu to duɗal gootal.
E lewru marse 2009 o dañii seedantaagal ƴeewndo luural to duɗal jaaɓi haaɗtirde Amerik to bannge jam. O heɓi bakkaa makko e ganndal siyaas to duɗal jaaɓi haaɗtirde Abuja e hitaande 2012.
Olododo ko jom ngalu, gardiiɗo renndo, e politik. Baaba makko, hono Alhaji Sakariyah Cook, jeyaa ko e galle Amode mawɗo to diiwaan Okelele to Ilorin.
O suɓaama e suudu sarɗiiji e hitaande 2019, o woniino haa hitaande 2023. O woniino tergal e goomu suudu sarɗiiji ngam ɗaɓɓude ɗaɓɓaande renndo.
== Tuugnorgal ==
5mwr08fc8e4fugy1m8bvdhuwc901fsa
178874
178873
2026-07-17T18:42:52Z
Ilya Discuss
10103
178874
wikitext
text/x-wiki
'''Abdulganiyu Saka Cook Olododo''' (jibinaama 25 lewru Duujal hitaande 1960) ko siyaasaajo leydi Naajeeriya
{{Databox}}
, o woni tergal nder suudu sarɗiiji leydi ndi'i, ko o wakiiliijo lesdi Ilorin Fuɗnaange/Ilorin Fombinaare, les njiimaandi kawtal hoore lesdi (APC) diga hitaande 2019 haa hitaande 2023.<ref>{{Cite web|title=Citizen Science Nigeria|url=https://citizensciencenigeria.org/public-offices/persons/abdulganiyu-saka-cook-olododo|access-date=2024-12-15|website=citizensciencenigeria.org|language=en}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|title=undefined candidate data for 2023 - Stears Elections|url=https://www.stears.co/elections/candidates/olododo-cook-abdulganiyu-saka/|access-date=2024-12-15|website=www.stears.co}}</ref>
== Nguurndam ==
e jaŋde puɗɗagol Olododo janngii to duɗal jaaɓi haaɗtirde karallaagal dowla Kwara (hannde ko Politeknik dowla Kwara) to Ilorin, ɗo o heɓi seedantaagal njuɓɓudi estaad.<ref name=":02" /><ref>{{Cite news|last=olufemiajasa|date=2022-12-04|title=Kwara Reps member, Cook-Olododo tasks political office holders on quality representation|url=https://www.vanguardngr.com/2022/12/kwara-reps-member-cook-olododo-tasks-political-office-holders-on-quality-representation/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2024-12-15|newspaper=[[Vanguard (Nigeria)|Vanguard]]|language=en-GB}}</ref>
O timmini kadi Dipolomaaji makko e njuɓɓudi laamu to duɗal gootal.
E lewru marse 2009 o dañii seedantaagal ƴeewndo luural to duɗal jaaɓi haaɗtirde Amerik to bannge jam. O heɓi bakkaa makko e ganndal siyaas to duɗal jaaɓi haaɗtirde Abuja e hitaande 2012.
Olododo ko jom ngalu, gardiiɗo renndo, e politik. Baaba makko, hono Alhaji Sakariyah Cook, jeyaa ko e galle Amode mawɗo to diiwaan Okelele to Ilorin.
O suɓaama e suudu sarɗiiji e hitaande 2019, o woniino haa hitaande 2023. O woniino tergal e goomu suudu sarɗiiji ngam ɗaɓɓude ɗaɓɓaande renndo.
== Tuugnorgal ==
ff54tscal0ia8k7w33px3hdnkfwyqa9
178875
178874
2026-07-17T18:43:46Z
Ilya Discuss
10103
178875
wikitext
text/x-wiki
'''Abdulganiyu Saka Cook Olododo''' (jibinaama 25 lewru Duujal hitaande 1960) ko siyaasaajo leydi Naajeeriya
{{Databox}}
, o woni tergal nder suudu sarɗiiji leydi ndi'i, ko o wakiiliijo lesdi Ilorin Fuɗnaange/Ilorin Fombinaare, les njiimaandi kawtal hoore lesdi (APC) diga hitaande 2019 haa hitaande 2023.<ref>{{Cite web|title=Citizen Science Nigeria|url=https://citizensciencenigeria.org/public-offices/persons/abdulganiyu-saka-cook-olododo|access-date=2024-12-15|website=citizensciencenigeria.org|language=en}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|title=undefined candidate data for 2023 - Stears Elections|url=https://www.stears.co/elections/candidates/olododo-cook-abdulganiyu-saka/|access-date=2024-12-15|website=www.stears.co}}</ref>
== Nguurndam ==
e jaŋde puɗɗagol Olododo janngii to duɗal jaaɓi haaɗtirde karallaagal dowla Kwara (hannde ko Politeknik dowla Kwara) to Ilorin, ɗo o heɓi seedantaagal njuɓɓudi estaad.<ref name=":02" /><ref>{{Cite news|last=olufemiajasa|date=2022-12-04|title=Kwara Reps member, Cook-Olododo tasks political office holders on quality representation|url=https://www.vanguardngr.com/2022/12/kwara-reps-member-cook-olododo-tasks-political-office-holders-on-quality-representation/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2024-12-15|newspaper=[[Vanguard (Nigeria)|Vanguard]]|language=en-GB}}</ref>
O timmini kadi Dipolomaaji makko e njuɓɓudi laamu to duɗal gootal.
E lewru marse 2009 o dañii seedantaagal ƴeewndo luural to duɗal jaaɓi haaɗtirde Amerik to bannge jam. O heɓi bakkaa makko e ganndal siyaas to duɗal jaaɓi haaɗtirde Abuja e hitaande 2012.<ref>{{Cite news|title=Lawmaker Charges Political Office Holders to be Agent of Wealth Creation|url=https://www.thisdaylive.com/index.php/2020/09/12/lawmaker-charges-political-office-holders-to-be-agent-of-wealth-creation/|access-date=2024-12-15|newspaper=[[This Day]]}}</ref>
Olododo ko jom ngalu, gardiiɗo renndo, e politik. Baaba makko, hono Alhaji Sakariyah Cook, jeyaa ko e galle Amode mawɗo to diiwaan Okelele to Ilorin.
O suɓaama e suudu sarɗiiji e hitaande 2019, o woniino haa hitaande 2023. O woniino tergal e goomu suudu sarɗiiji ngam ɗaɓɓude ɗaɓɓaande renndo.
== Tuugnorgal ==
9a0372um3zlw3nqwztvgtsd6azmnufv
Adewale Oluwatayo
0
43158
178876
2026-07-17T18:53:45Z
Ilya Discuss
10103
Created page with "Adewale Oluwatayolisten R (1950-2016) ko tergal suudu sarɗiiji leydi Lagos. O laati hooreejo, laamu lesdi Ifako-Ijaiye hakkunde hitaande 2004 e 2007. O laati ardiiɗo lesdi Lagos diga 2009 haa 2011. Nguurndam e jaŋde puɗɗagol Adewale janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Ilesha, e hitaande 1968, o heɓi seedantaagal makko to duɗal Afrik hirnaange. O heɓi seedantaagal makko gadanal to duɗal jaaɓi haaɗtirde Naajeeriya, Nsukka e hitaande 1979. E hitaande 2005, o heɓi..."
178876
wikitext
text/x-wiki
Adewale Oluwatayolisten R (1950-2016) ko tergal suudu sarɗiiji leydi Lagos. O laati hooreejo, laamu lesdi Ifako-Ijaiye hakkunde hitaande 2004 e 2007. O laati ardiiɗo lesdi Lagos diga 2009 haa 2011. Nguurndam e jaŋde puɗɗagol Adewale janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Ilesha, e hitaande 1968, o heɓi seedantaagal makko to duɗal Afrik hirnaange. O heɓi seedantaagal makko gadanal to duɗal jaaɓi haaɗtirde Naajeeriya, Nsukka e hitaande 1979. E hitaande 2005, o heɓi seedantaagal Masters to duɗal jaaɓi haaɗtirde Lagos State. Kugal Tuggi 2004 haa 2007, Adewale woni hooreejo LGA Ifako/Ijaiye. Hakkunde hitaande 2009 e 2011, o toɗɗaama ngam o laatoo jaagorgal ko feewti e jaŋde ngam laamu diiwaan Lagos e jamaanu guwerneer Babatunde Fashola. E hitaande 2015 o heɓiino suɓaade suudu sarɗiiji leydi ndii e les njiimaandi APC (Congrès Progressif de l’All) ngam suɓaade leydi Ifako-Ijaiye. O lomtii Ogunnisi Michael Abayomi, o jokki golle ɗee haa o maayi e hitaande 2016. Caggal nde o sankii, lomtii mo ko James Adisa Owolabi, cuɓaaɗo ngam jokkude daranaade diiwaan oo. Wade Adewale Oluwatayo sankiima e hitaande 2016. Tuugnorgal
i029hkuv5bc4bpwr9ma158amen7pw3w
178877
178876
2026-07-17T18:54:14Z
Ilya Discuss
10103
178877
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}Adewale Oluwatayolisten R (1950-2016) ko tergal suudu sarɗiiji leydi Lagos. O laati hooreejo, laamu lesdi Ifako-Ijaiye hakkunde hitaande 2004 e 2007. O laati ardiiɗo lesdi Lagos diga 2009 haa 2011. Nguurndam e jaŋde puɗɗagol Adewale janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Ilesha, e hitaande 1968, o heɓi seedantaagal makko to duɗal Afrik hirnaange. O heɓi seedantaagal makko gadanal to duɗal jaaɓi haaɗtirde Naajeeriya, Nsukka e hitaande 1979. E hitaande 2005, o heɓi seedantaagal Masters to duɗal jaaɓi haaɗtirde Lagos State. Kugal Tuggi 2004 haa 2007, Adewale woni hooreejo LGA Ifako/Ijaiye. Hakkunde hitaande 2009 e 2011, o toɗɗaama ngam o laatoo jaagorgal ko feewti e jaŋde ngam laamu diiwaan Lagos e jamaanu guwerneer Babatunde Fashola. E hitaande 2015 o heɓiino suɓaade suudu sarɗiiji leydi ndii e les njiimaandi APC (Congrès Progressif de l’All) ngam suɓaade leydi Ifako-Ijaiye. O lomtii Ogunnisi Michael Abayomi, o jokki golle ɗee haa o maayi e hitaande 2016. Caggal nde o sankii, lomtii mo ko James Adisa Owolabi, cuɓaaɗo ngam jokkude daranaade diiwaan oo. Wade Adewale Oluwatayo sankiima e hitaande 2016. Tuugnorgal
dbfny9l8w9kb8jxq942jenvrkj9l29y
178878
178877
2026-07-17T18:56:26Z
Ilya Discuss
10103
178878
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Adewale Oluwatayolisten R''' (1950-2016) ko tergal suudu sarɗiiji leydi Lagos. O laati hooreejo, laamu lesdi Ifako-Ijaiye hakkunde hitaande 2004 e 2007. O laati ardiiɗo lesdi Lagos diga 2009 haa 2011. Nguurndam e jaŋde puɗɗagol Adewale janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Ilesha, e hitaande 1968, o heɓi seedantaagal makko to duɗal Afrik hirnaange. O heɓi seedantaagal makko gadanal to duɗal jaaɓi haaɗtirde Naajeeriya, Nsukka e hitaande 1979. E hitaande 2005, o heɓi seedantaagal Masters to duɗal jaaɓi haaɗtirde Lagos State. Kugal Tuggi 2004 haa 2007, Adewale woni hooreejo LGA Ifako/Ijaiye. Hakkunde hitaande 2009 e 2011, o toɗɗaama ngam o laatoo jaagorgal ko feewti e jaŋde ngam laamu diiwaan Lagos e jamaanu guwerneer Babatunde Fashola. E hitaande 2015 o heɓiino suɓaade suudu sarɗiiji leydi ndii e les njiimaandi APC (Congrès Progressif de l’All) ngam suɓaade leydi Ifako-Ijaiye. O lomtii Ogunnisi Michael Abayomi, o jokki golle ɗee haa o maayi e hitaande 2016. Caggal nde o sankii, lomtii mo ko James Adisa Owolabi, cuɓaaɗo ngam jokkude daranaade diiwaan oo. Wade Adewale Oluwatayo sankiima e hitaande 2016. Tuugnorgal
bkatk33wxf46dvg3g4qzotnqt37jrqi
178879
178878
2026-07-17T18:57:40Z
Ilya Discuss
10103
178879
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Adewale Oluwatayolisten R''' (1950-2016) ko tergal suudu sarɗiiji leydi Lagos.
O laati hooreejo, laamu lesdi Ifako-Ijaiye hakkunde hitaande 2004 e 2007. O laati ardiiɗo lesdi Lagos diga 2009 haa 2011.
== Nguurndam ==
e jaŋde puɗɗagol Adewale janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Ilesha, e hitaande 1968, o heɓi seedantaagal makko to duɗal Afrik hirnaange. O heɓi seedantaagal makko gadanal to duɗal jaaɓi haaɗtirde Naajeeriya, Nsukka e hitaande 1979.
E hitaande 2005, o heɓi seedantaagal Masters to duɗal jaaɓi haaɗtirde Lagos State.
Kugal Tuggi 2004 haa 2007, Adewale woni hooreejo LGA Ifako/Ijaiye. Hakkunde hitaande 2009 e 2011, o toɗɗaama ngam o laatoo jaagorgal ko feewti e jaŋde ngam laamu diiwaan Lagos e jamaanu guwerneer Babatunde Fashola. E hitaande 2015 o heɓiino suɓaade suudu sarɗiiji leydi ndii e les njiimaandi APC (Congrès Progressif de l’All) ngam suɓaade leydi Ifako-Ijaiye. O lomtii Ogunnisi Michael Abayomi, o jokki golle ɗee haa o maayi e hitaande 2016.
Caggal nde o sankii, lomtii mo ko James Adisa Owolabi, cuɓaaɗo ngam jokkude daranaade diiwaan oo. Wade Adewale Oluwatayo sankiima e hitaande 2016.
== Tuugnorgal ==
b2b3yrdah3wzyzaj1ah9mh4j4ms333d
178880
178879
2026-07-17T18:58:51Z
Ilya Discuss
10103
178880
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Adewale Oluwatayolisten R''' (1950-2016) ko tergal suudu sarɗiiji leydi Lagos..<ref name=":0">{{Cite news|title=House of Reps member dies|url=https://www.premiumtimesng.com/news/top-news/207308-house-reps-member-dies.html|access-date=2024-12-10|newspaper=[[Premium Times]]}}</ref><ref>{{Cite web|last=BellaNaija.com|date=2016-07-21|title=House of Reps Member Adewale Oluwatayo Passes On|url=https://www.bellanaija.com/2016/07/house-of-reps-member-adewale-oluwatayo-passes-on/|access-date=2024-12-10|website=BellaNaija|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|last=Shibayan|first=Dyepkazah|date=2016-07-21|title=House of reps member found dead|url=https://www.thecable.ng/breaking-house-reps-member-found-dead/|access-date=2024-12-10|newspaper=[[TheCable]]|language=en-US}}</ref>
O laati hooreejo, laamu lesdi Ifako-Ijaiye hakkunde hitaande 2004 e 2007. O laati ardiiɗo lesdi Lagos diga 2009 haa 2011.
== Nguurndam ==
e jaŋde puɗɗagol Adewale janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Ilesha, e hitaande 1968, o heɓi seedantaagal makko to duɗal Afrik hirnaange. O heɓi seedantaagal makko gadanal to duɗal jaaɓi haaɗtirde Naajeeriya, Nsukka e hitaande 1979.
E hitaande 2005, o heɓi seedantaagal Masters to duɗal jaaɓi haaɗtirde Lagos State.
Kugal Tuggi 2004 haa 2007, Adewale woni hooreejo LGA Ifako/Ijaiye. Hakkunde hitaande 2009 e 2011, o toɗɗaama ngam o laatoo jaagorgal ko feewti e jaŋde ngam laamu diiwaan Lagos e jamaanu guwerneer Babatunde Fashola. E hitaande 2015 o heɓiino suɓaade suudu sarɗiiji leydi ndii e les njiimaandi APC (Congrès Progressif de l’All) ngam suɓaade leydi Ifako-Ijaiye. O lomtii Ogunnisi Michael Abayomi, o jokki golle ɗee haa o maayi e hitaande 2016.
Caggal nde o sankii, lomtii mo ko James Adisa Owolabi, cuɓaaɗo ngam jokkude daranaade diiwaan oo. Wade Adewale Oluwatayo sankiima e hitaande 2016.
== Tuugnorgal ==
fkcb3hwnip96p4np8wmj1jwm63v968p
178881
178880
2026-07-17T18:59:50Z
Ilya Discuss
10103
178881
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Adewale Oluwatayolisten R''' (1950-2016) ko tergal suudu sarɗiiji leydi Lagos..<ref name=":0">{{Cite news|title=House of Reps member dies|url=https://www.premiumtimesng.com/news/top-news/207308-house-reps-member-dies.html|access-date=2024-12-10|newspaper=[[Premium Times]]}}</ref><ref>{{Cite web|last=BellaNaija.com|date=2016-07-21|title=House of Reps Member Adewale Oluwatayo Passes On|url=https://www.bellanaija.com/2016/07/house-of-reps-member-adewale-oluwatayo-passes-on/|access-date=2024-12-10|website=BellaNaija|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|last=Shibayan|first=Dyepkazah|date=2016-07-21|title=House of reps member found dead|url=https://www.thecable.ng/breaking-house-reps-member-found-dead/|access-date=2024-12-10|newspaper=[[TheCable]]|language=en-US}}</ref>
O laati hooreejo, laamu lesdi Ifako-Ijaiye hakkunde hitaande 2004 e 2007. O laati ardiiɗo lesdi Lagos diga 2009 haa 2011.
== Nguurndam ==
e jaŋde puɗɗagol Adewale janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Ilesha, e hitaande 1968, o heɓi seedantaagal makko to duɗal Afrik hirnaange. O heɓi seedantaagal makko gadanal to duɗal jaaɓi haaɗtirde Naajeeriya, Nsukka e hitaande 1979.
E hitaande 2005, o heɓi seedantaagal Masters to duɗal jaaɓi haaɗtirde Lagos State.
== Kugal Tuggi ==
2004 haa 2007, Adewale woni hooreejo LGA Ifako/Ijaiye. Hakkunde hitaande 2009 e 2011, o toɗɗaama ngam o laatoo jaagorgal ko feewti e jaŋde ngam laamu diiwaan Lagos e jamaanu guwerneer Babatunde Fashola. E hitaande 2015 o heɓiino suɓaade suudu sarɗiiji leydi ndii e les njiimaandi APC (Congrès Progressif de l’All) ngam suɓaade leydi Ifako-Ijaiye. O lomtii Ogunnisi Michael Abayomi, o jokki golle ɗee haa o maayi e hitaande 2016.
Caggal nde o sankii, lomtii mo ko James Adisa Owolabi, cuɓaaɗo ngam jokkude daranaade diiwaan oo. Wade Adewale Oluwatayo sankiima e hitaande 2016.
== Tuugnorgal ==
fttrpk0q6e497kcp13me3wjvjegou7b
178882
178881
2026-07-17T19:02:05Z
Ilya Discuss
10103
178882
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Adewale Oluwatayolisten R''' (1950-2016) ko tergal suudu sarɗiiji leydi Lagos..<ref name=":0">{{Cite news|title=House of Reps member dies|url=https://www.premiumtimesng.com/news/top-news/207308-house-reps-member-dies.html|access-date=2024-12-10|newspaper=[[Premium Times]]}}</ref><ref>{{Cite web|last=BellaNaija.com|date=2016-07-21|title=House of Reps Member Adewale Oluwatayo Passes On|url=https://www.bellanaija.com/2016/07/house-of-reps-member-adewale-oluwatayo-passes-on/|access-date=2024-12-10|website=BellaNaija|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|last=Shibayan|first=Dyepkazah|date=2016-07-21|title=House of reps member found dead|url=https://www.thecable.ng/breaking-house-reps-member-found-dead/|access-date=2024-12-10|newspaper=[[TheCable]]|language=en-US}}</ref>
O laati hooreejo, laamu lesdi Ifako-Ijaiye hakkunde hitaande 2004 e 2007. O laati ardiiɗo lesdi Lagos diga 2009 haa 2011.
== Nguurndam ==
e jaŋde puɗɗagol Adewale janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Ilesha, e hitaande 1968, o heɓi seedantaagal makko to duɗal Afrik hirnaange. O heɓi seedantaagal makko gadanal to duɗal jaaɓi haaɗtirde Naajeeriya, Nsukka e hitaande 1979.<ref name=":02" />
E hitaande 2005, o heɓi seedantaagal Masters to duɗal jaaɓi haaɗtirde Lagos State.
== Kugal Tuggi ==
2004 haa 2007, Adewale woni hooreejo LGA Ifako/Ijaiye. Hakkunde hitaande 2009 e 2011, o toɗɗaama ngam o laatoo jaagorgal ko feewti e jaŋde ngam laamu diiwaan Lagos e jamaanu guwerneer Babatunde Fashola. E hitaande 2015 o heɓiino suɓaade suudu sarɗiiji leydi ndii e les njiimaandi APC (Congrès Progressif de l’All) ngam suɓaade leydi Ifako-Ijaiye. O lomtii Ogunnisi Michael Abayomi, o jokki golle ɗee haa o maayi e hitaande 2016.
== Caggal ==
nde o sankii, lomtii mo ko James Adisa Owolabi, cuɓaaɗo ngam jokkude daranaade diiwaan oo.
Wade Adewale Oluwatayo sankiima e hitaande 2016.
== Tuugnorgal ==
5gl82yll7xgu39t7iruvfxe2o4hxxib
178883
178882
2026-07-17T19:03:33Z
Ilya Discuss
10103
178883
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Adewale Oluwatayolisten R''' (1950-2016) ko tergal suudu sarɗiiji leydi Lagos..<ref name=":0">{{Cite news|title=House of Reps member dies|url=https://www.premiumtimesng.com/news/top-news/207308-house-reps-member-dies.html|access-date=2024-12-10|newspaper=[[Premium Times]]}}</ref><ref>{{Cite web|last=BellaNaija.com|date=2016-07-21|title=House of Reps Member Adewale Oluwatayo Passes On|url=https://www.bellanaija.com/2016/07/house-of-reps-member-adewale-oluwatayo-passes-on/|access-date=2024-12-10|website=BellaNaija|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|last=Shibayan|first=Dyepkazah|date=2016-07-21|title=House of reps member found dead|url=https://www.thecable.ng/breaking-house-reps-member-found-dead/|access-date=2024-12-10|newspaper=[[TheCable]]|language=en-US}}</ref>
O laati hooreejo, laamu lesdi Ifako-Ijaiye hakkunde hitaande 2004 e 2007. O laati ardiiɗo lesdi Lagos diga 2009 haa 2011.
== Nguurndam ==
e jaŋde puɗɗagol Adewale janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Ilesha, e hitaande 1968, o heɓi seedantaagal makko to duɗal Afrik hirnaange. O heɓi seedantaagal makko gadanal to duɗal jaaɓi haaɗtirde Naajeeriya, Nsukka e hitaande 1979.<ref name=":02" />
E hitaande 2005, o heɓi seedantaagal Masters to duɗal jaaɓi haaɗtirde Lagos State.
== Kugal Tuggi ==
2004 haa 2007, Adewale woni hooreejo LGA Ifako/Ijaiye. Hakkunde hitaande 2009 e 2011, o toɗɗaama ngam o laatoo jaagorgal ko feewti e jaŋde ngam laamu diiwaan Lagos e jamaanu guwerneer Babatunde Fashola. E hitaande 2015 o heɓiino suɓaade suudu sarɗiiji leydi ndii e les njiimaandi APC (Congrès Progressif de l’All) ngam suɓaade leydi Ifako-Ijaiye. O lomtii Ogunnisi Michael Abayomi, o jokki golle ɗee haa o maayi e hitaande 2016.
<ref>{{Cite web|title=Dogara mourns Rep. Oluwatayo|url=https://thenewsnigeria.com.ng/2016/07/22/dogara-mourns-rep-oluwatayo/}}</ref><ref>{{Cite web|title=Citizen Science Nigeria|url=https://citizensciencenigeria.org/public-offices/persons/adewale-oluwatayo|access-date=2025-07-09|website=citizensciencenigeria.org|language=en}}</ref>
== Death ==
Adewale Oluwatayo died in 2016.<ref>{{Cite news|url=https://www.premiumtimesng.com/news/top-news/207308-house-reps-member-dies.html?tztc=1|access-date=2025-07-09|newspaper=[[Premium Times]]}}</ref><ref>{{Cite web|last=Falodun|first=Femi|date=2016-07-21|title=Nigerian lawmaker, Adewale Oluwatayo, is dead|url=https://neusroom.com/nigerian-lawmaker-adewale-oluwatayo-is-dead/|access-date=2025-07-09|website=neusroom.com|language=en-US}}</ref>
== Caggal ==
nde o sankii, lomtii mo ko James Adisa Owolabi, cuɓaaɗo ngam jokkude daranaade diiwaan oo.
Wade Adewale Oluwatayo sankiima e hitaande 2016.
== Tuugnorgal ==
02ds5slduqbyorrq56fqaxf0de0la74
Olanrewaju Oshun
0
43159
178884
2026-07-17T19:05:35Z
Ilya Discuss
10103
Created page with "Oshun Moshood Olanrewajulisten R ko siyaasaajo Naajeeriya, o woni tergal wakiiliijo lesdi Naajeeriya nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya. O suɓaama e dow laylaytol fedde wiyeteende All Progressives Congress (APC) e woote gardagol leydi 2023, o woni ko e Asaambele ngenndi 10ɓo. Golle politik Moshood Olanrewaju Oshun ko tergal e fedde wiyeteende APC. O suɓaama ngam wakili'en lesdi Lagos Mainland Federal Constituency nder suudu joonde diidaaɗi lesdi ndi'i nder..."
178884
wikitext
text/x-wiki
Oshun Moshood Olanrewajulisten R ko siyaasaajo Naajeeriya, o woni tergal wakiiliijo lesdi Naajeeriya nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya. O suɓaama e dow laylaytol fedde wiyeteende All Progressives Congress (APC) e woote gardagol leydi 2023, o woni ko e Asaambele ngenndi 10ɓo. Golle politik Moshood Olanrewaju Oshun ko tergal e fedde wiyeteende APC. O suɓaama ngam wakili'en lesdi Lagos Mainland Federal Constituency nder suudu joonde diidaaɗi lesdi ndi'i nder cuɓi lesdi 2023 nden o heɓi kuugal maako nder suudu joonde diidaaɗi lesdi 10th. O woniino tergal e suudu sarɗiiji leydi Lagos, gardinooɗo diiwaan Lagos Mainland I. Golle sariyaaji E nder laamu makko e nder suudu sarɗiiji, Moshood Olanrewaju Oshun wallitorii sariyaaji ko wayi no kuulal ngal Komisiyoŋ (Sosde) Ƴellitaare Fuɗnaange-rewo, Ƴellitaare Jaŋde Jaŋnginooɓe Njulaagu (Sosde) , e Ƴellitaare (Amendment) Ƴellitaare Jaaɓi-haaɗtirde (Amendment) . Batte renndo Moshood Olanrewaju Oshun tawtoraama taskaramji cuɓol haa lesdi Lagos. Golle limtaaze e nder renndo ina njeyaa heen : vursugol renndo, eɓɓooji jaŋde e vamtaare karallaagal, jokkondiral jowitiingal e cellal, e batuuji jokkondiral hakkunde gollotoove e hozve. Tuugnorgal
rdotohucslhe9ugs2vhspxwziryd7uo
178885
178884
2026-07-17T19:19:50Z
Ilya Discuss
10103
178885
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}Oshun Moshood Olanrewajulisten R ko siyaasaajo Naajeeriya, o woni tergal wakiiliijo lesdi Naajeeriya nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya. O suɓaama e dow laylaytol fedde wiyeteende All Progressives Congress (APC) e woote gardagol leydi 2023, o woni ko e Asaambele ngenndi 10ɓo. Golle politik Moshood Olanrewaju Oshun ko tergal e fedde wiyeteende APC. O suɓaama ngam wakili'en lesdi Lagos Mainland Federal Constituency nder suudu joonde diidaaɗi lesdi ndi'i nder cuɓi lesdi 2023 nden o heɓi kuugal maako nder suudu joonde diidaaɗi lesdi 10th. O woniino tergal e suudu sarɗiiji leydi Lagos, gardinooɗo diiwaan Lagos Mainland I. Golle sariyaaji E nder laamu makko e nder suudu sarɗiiji, Moshood Olanrewaju Oshun wallitorii sariyaaji ko wayi no kuulal ngal Komisiyoŋ (Sosde) Ƴellitaare Fuɗnaange-rewo, Ƴellitaare Jaŋde Jaŋnginooɓe Njulaagu (Sosde) , e Ƴellitaare (Amendment) Ƴellitaare Jaaɓi-haaɗtirde (Amendment) . Batte renndo Moshood Olanrewaju Oshun tawtoraama taskaramji cuɓol haa lesdi Lagos. Golle limtaaze e nder renndo ina njeyaa heen : vursugol renndo, eɓɓooji jaŋde e vamtaare karallaagal, jokkondiral jowitiingal e cellal, e batuuji jokkondiral hakkunde gollotoove e hozve. Tuugnorgal
rc5r2rpazzf9x4cpyrknitxtgpdlsdd
178886
178885
2026-07-17T19:20:47Z
Ilya Discuss
10103
178886
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Oshun Moshood Olanrewajulisten R''' ko siyaasaajo Naajeeriya, o woni tergal wakiiliijo lesdi Naajeeriya nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya. O suɓaama e dow laylaytol fedde wiyeteende All Progressives Congress (APC) e woote gardagol leydi 2023, o woni ko e Asaambele ngenndi 10ɓo. Golle politik Moshood Olanrewaju Oshun ko tergal e fedde wiyeteende APC. O suɓaama ngam wakili'en lesdi Lagos Mainland Federal Constituency nder suudu joonde diidaaɗi lesdi ndi'i nder cuɓi lesdi 2023 nden o heɓi kuugal maako nder suudu joonde diidaaɗi lesdi 10th. O woniino tergal e suudu sarɗiiji leydi Lagos, gardinooɗo diiwaan Lagos Mainland I. Golle sariyaaji E nder laamu makko e nder suudu sarɗiiji, Moshood Olanrewaju Oshun wallitorii sariyaaji ko wayi no kuulal ngal Komisiyoŋ (Sosde) Ƴellitaare Fuɗnaange-rewo, Ƴellitaare Jaŋde Jaŋnginooɓe Njulaagu (Sosde) , e Ƴellitaare (Amendment) Ƴellitaare Jaaɓi-haaɗtirde (Amendment) . Batte renndo Moshood Olanrewaju Oshun tawtoraama taskaramji cuɓol haa lesdi Lagos. Golle limtaaze e nder renndo ina njeyaa heen : vursugol renndo, eɓɓooji jaŋde e vamtaare karallaagal, jokkondiral jowitiingal e cellal, e batuuji jokkondiral hakkunde gollotoove e hozve. Tuugnorgal
hfi2abgatm9uohjj3wtyojoap49cilc
178887
178886
2026-07-17T19:22:25Z
Ilya Discuss
10103
178887
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Oshun Moshood Olanrewajulisten R''' ko siyaasaajo Naajeeriya, o woni tergal wakiiliijo lesdi Naajeeriya nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya.
O suɓaama e dow laylaytol fedde wiyeteende All Progressives Congress (APC) e woote gardagol leydi 2023, o woni ko e Asaambele ngenndi 10ɓo
. Golle politik Moshood Olanrewaju Oshun ko tergal e fedde wiyeteende APC.
O suɓaama ngam wakili'en lesdi Lagos Mainland Federal Constituency nder suudu joonde diidaaɗi lesdi ndi'i nder cuɓi lesdi 2023 nden o heɓi kuugal maako nder suudu joonde diidaaɗi lesdi 10th.
O woniino tergal e suudu sarɗiiji leydi Lagos, gardinooɗo diiwaan Lagos Mainland I.
Golle sariyaaji E nder laamu makko e nder suudu sarɗiiji, Moshood Olanrewaju Oshun wallitorii sariyaaji ko wayi no kuulal ngal Komisiyoŋ (Sosde) Ƴellitaare Fuɗnaange-rewo, Ƴellitaare Jaŋde Jaŋnginooɓe Njulaagu (Sosde) , e Ƴellitaare (Amendment) Ƴellitaare Jaaɓi-haaɗtirde (Amendment) . Batte renndo Moshood Olanrewaju Oshun tawtoraama taskaramji cuɓol haa lesdi Lagos.
== Golle limtaaze ==
e nder renndo ina njeyaa heen : vursugol renndo, eɓɓooji jaŋde e vamtaare karallaagal, jokkondiral jowitiingal e cellal, e batuuji jokkondiral hakkunde gollotoove e hozve.
== Tuugnorgal ==
7lz8fwzkcr5njc2lp0pt6tfnwy52zba
178888
178887
2026-07-17T19:23:30Z
Ilya Discuss
10103
178888
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Oshun Moshood Olanrewajulisten R''' ko siyaasaajo Naajeeriya, o woni tergal wakiiliijo lesdi Naajeeriya nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya.
O suɓaama e dow laylaytol fedde wiyeteende All Progressives Congress (APC) e woote gardagol leydi 2023, o woni ko e Asaambele ngenndi 10ɓo
. Golle politik Moshood Olanrewaju Oshun ko tergal e fedde wiyeteende APC.<ref>{{Cite news|last=Omorogbe|first=Paul|date=2020-07-16|title=I never walked out on Obasa, says Lagos lawmaker, Moshood Oshun|url=https://tribuneonlineng.com/i-never-walked-out-on-obasa-says-lagos-lawmaker-moshood-oshun/|access-date=2025-01-08|newspaper=[[Nigerian Tribune]]|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite web|date=2023-09-05|title=APC's Lanre Oshun Wins As Tribunal Dismisses LP Candidate's Petition|url=https://www.thegazellenews.com/news/apcs-lanre-oshun-wins-as-tribunal-dismisses-lp-candidates-petition/|access-date=2025-01-08|website=The Gazelle News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|date=2024-03-24|title=We're Working Towards A Better Nigeria – Hon. Oshun|url=https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-01-08|language=en-GB|newspaper=[[Independent (Nigeria)|Independent]]}}</ref><ref>{{Cite news|last=Olufemi|first=Zainab|date=2024-07-31|title=Lawmaker empowers 1,000 women, youths|url=https://thenationonlineng.net/lawmaker-empowers-1000-women-youths/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-01-08|newspaper=[[The Nation (Nigeria)|The Nation]]|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Herald|first=Eko|date=2020-06-30|title=Lagos Assembly Feud: Hon Oshun Walks Out Of Chamber|url=https://ekoherald.wordpress.com/2020/06/30/lagos-assemble-fued-hon-oshun-walks-out-of-chamber/|access-date=2025-07-21|website=Eko Herald|language=en}}</ref><ref>{{Cite news|title=Lagos House of Assembly tribunal upholds Moshood Oshun's election|url=https://pmnewsnigeria.com/2015/09/18/lagos-house-of-assembly-tribunal-upholds-moshood-oshuns-election/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-07-21|language=en-US|newspaper=[[P.M. News]]}}</ref><ref name=":0">{{Cite news|title=We’re Working Towards A Better Nigeria – Hon. Oshun|url=https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|location=Lagos, Nigeria|archive-url=https://web.archive.org/web/20250410215338/https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|archive-date=2025-04-10|access-date=2025-07-21|newspaper=[[Independent (Nigeria)|Independent]]|language=en-GB|url-status=live}}</ref><ref>{{Cite web|title=Tribunal verdict confirms the peoples will - Oshun - P.M. News|url=https://pmnewsnigeria.com/2015/09/18/tribunal-verdict-confirms-the-peoples-will-oshun/|access-date=2026-07-13|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Shittu|first=Sola|date=2024-03-24|title=We’re Working Towards A Better Nigeria – Hon. Oshun|url=https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|access-date=2026-07-13|website=Independent Newspaper Nigeria|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite web|title=List of Candidates for 2023 Election – INEC|url=https://www.inecnigeria.org/list-of-candidates-for-2023-election/|archive-url=http://web.archive.org/web/20260609164832/https://www.inecnigeria.org/list-of-candidates-for-2023-election/|archive-date=2026-06-09|access-date=2026-07-13|website=www.inecnigeria.org|language=en-US}}</ref>
O suɓaama ngam wakili'en lesdi Lagos Mainland Federal Constituency nder suudu joonde diidaaɗi lesdi ndi'i nder cuɓi lesdi 2023 nden o heɓi kuugal maako nder suudu joonde diidaaɗi lesdi 10th.
O woniino tergal e suudu sarɗiiji leydi Lagos, gardinooɗo diiwaan Lagos Mainland I.
Golle sariyaaji E nder laamu makko e nder suudu sarɗiiji, Moshood Olanrewaju Oshun wallitorii sariyaaji ko wayi no kuulal ngal Komisiyoŋ (Sosde) Ƴellitaare Fuɗnaange-rewo, Ƴellitaare Jaŋde Jaŋnginooɓe Njulaagu (Sosde) , e Ƴellitaare (Amendment) Ƴellitaare Jaaɓi-haaɗtirde (Amendment) . Batte renndo Moshood Olanrewaju Oshun tawtoraama taskaramji cuɓol haa lesdi Lagos.
== Golle limtaaze ==
e nder renndo ina njeyaa heen : vursugol renndo, eɓɓooji jaŋde e vamtaare karallaagal, jokkondiral jowitiingal e cellal, e batuuji jokkondiral hakkunde gollotoove e hozve.
== Tuugnorgal ==
iz1x1us9o09t1u5je2cb5du22myl6e9
178889
178888
2026-07-17T19:24:34Z
Ilya Discuss
10103
178889
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Oshun Moshood Olanrewajulisten R''' ko siyaasaajo Naajeeriya, o woni tergal wakiiliijo lesdi Naajeeriya nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya.
O suɓaama e dow laylaytol fedde wiyeteende All Progressives Congress (APC) e woote gardagol leydi 2023, o woni ko e Asaambele ngenndi 10ɓo
. Golle politik Moshood Olanrewaju Oshun ko tergal e fedde wiyeteende APC.<ref>{{Cite news|last=Omorogbe|first=Paul|date=2020-07-16|title=I never walked out on Obasa, says Lagos lawmaker, Moshood Oshun|url=https://tribuneonlineng.com/i-never-walked-out-on-obasa-says-lagos-lawmaker-moshood-oshun/|access-date=2025-01-08|newspaper=[[Nigerian Tribune]]|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite web|date=2023-09-05|title=APC's Lanre Oshun Wins As Tribunal Dismisses LP Candidate's Petition|url=https://www.thegazellenews.com/news/apcs-lanre-oshun-wins-as-tribunal-dismisses-lp-candidates-petition/|access-date=2025-01-08|website=The Gazelle News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|date=2024-03-24|title=We're Working Towards A Better Nigeria – Hon. Oshun|url=https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-01-08|language=en-GB|newspaper=[[Independent (Nigeria)|Independent]]}}</ref><ref>{{Cite news|last=Olufemi|first=Zainab|date=2024-07-31|title=Lawmaker empowers 1,000 women, youths|url=https://thenationonlineng.net/lawmaker-empowers-1000-women-youths/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-01-08|newspaper=[[The Nation (Nigeria)|The Nation]]|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Herald|first=Eko|date=2020-06-30|title=Lagos Assembly Feud: Hon Oshun Walks Out Of Chamber|url=https://ekoherald.wordpress.com/2020/06/30/lagos-assemble-fued-hon-oshun-walks-out-of-chamber/|access-date=2025-07-21|website=Eko Herald|language=en}}</ref><ref>{{Cite news|title=Lagos House of Assembly tribunal upholds Moshood Oshun's election|url=https://pmnewsnigeria.com/2015/09/18/lagos-house-of-assembly-tribunal-upholds-moshood-oshuns-election/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-07-21|language=en-US|newspaper=[[P.M. News]]}}</ref><ref name=":0">{{Cite news|title=We’re Working Towards A Better Nigeria – Hon. Oshun|url=https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|location=Lagos, Nigeria|archive-url=https://web.archive.org/web/20250410215338/https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|archive-date=2025-04-10|access-date=2025-07-21|newspaper=[[Independent (Nigeria)|Independent]]|language=en-GB|url-status=live}}</ref><ref>{{Cite web|title=Tribunal verdict confirms the peoples will - Oshun - P.M. News|url=https://pmnewsnigeria.com/2015/09/18/tribunal-verdict-confirms-the-peoples-will-oshun/|access-date=2026-07-13|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Shittu|first=Sola|date=2024-03-24|title=We’re Working Towards A Better Nigeria – Hon. Oshun|url=https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|access-date=2026-07-13|website=Independent Newspaper Nigeria|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite web|title=List of Candidates for 2023 Election – INEC|url=https://www.inecnigeria.org/list-of-candidates-for-2023-election/|archive-url=http://web.archive.org/web/20260609164832/https://www.inecnigeria.org/list-of-candidates-for-2023-election/|archive-date=2026-06-09|access-date=2026-07-13|website=www.inecnigeria.org|language=en-US}}</ref>
O suɓaama ngam wakili'en lesdi Lagos Mainland Federal Constituency nder suudu joonde diidaaɗi lesdi ndi'i nder cuɓi lesdi 2023 nden o heɓi kuugal maako nder suudu joonde diidaaɗi lesdi 10th.<ref>{{Cite web|title=10th National Assembly Members - Voter - Validating the Office of the Electorate on Representation|url=https://orderpaper.ng/voter/10th-national-assembly-member?id=Oshun-Moshood-Olanrewaju-3031|access-date=2026-07-13|website=orderpaper.ng}}</ref><ref name=":02" />
O woniino tergal e suudu sarɗiiji leydi Lagos, gardinooɗo diiwaan Lagos Mainland I.
Golle sariyaaji E nder laamu makko e nder suudu sarɗiiji, Moshood Olanrewaju Oshun wallitorii sariyaaji ko wayi no kuulal ngal Komisiyoŋ (Sosde) Ƴellitaare Fuɗnaange-rewo, Ƴellitaare Jaŋde Jaŋnginooɓe Njulaagu (Sosde) , e Ƴellitaare (Amendment) Ƴellitaare Jaaɓi-haaɗtirde (Amendment) . Batte renndo Moshood Olanrewaju Oshun tawtoraama taskaramji cuɓol haa lesdi Lagos.
== Golle limtaaze ==
e nder renndo ina njeyaa heen : vursugol renndo, eɓɓooji jaŋde e vamtaare karallaagal, jokkondiral jowitiingal e cellal, e batuuji jokkondiral hakkunde gollotoove e hozve.
== Tuugnorgal ==
olf4zhfmy286albki9ynyy1r1hnppq2
178890
178889
2026-07-17T19:25:27Z
Ilya Discuss
10103
178890
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Oshun Moshood Olanrewajulisten R''' ko siyaasaajo Naajeeriya, o woni tergal wakiiliijo lesdi Naajeeriya nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya.
O suɓaama e dow laylaytol fedde wiyeteende All Progressives Congress (APC) e woote gardagol leydi 2023, o woni ko e Asaambele ngenndi 10ɓo
. Golle politik Moshood Olanrewaju Oshun ko tergal e fedde wiyeteende APC.<ref>{{Cite news|last=Omorogbe|first=Paul|date=2020-07-16|title=I never walked out on Obasa, says Lagos lawmaker, Moshood Oshun|url=https://tribuneonlineng.com/i-never-walked-out-on-obasa-says-lagos-lawmaker-moshood-oshun/|access-date=2025-01-08|newspaper=[[Nigerian Tribune]]|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite web|date=2023-09-05|title=APC's Lanre Oshun Wins As Tribunal Dismisses LP Candidate's Petition|url=https://www.thegazellenews.com/news/apcs-lanre-oshun-wins-as-tribunal-dismisses-lp-candidates-petition/|access-date=2025-01-08|website=The Gazelle News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|date=2024-03-24|title=We're Working Towards A Better Nigeria – Hon. Oshun|url=https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-01-08|language=en-GB|newspaper=[[Independent (Nigeria)|Independent]]}}</ref><ref>{{Cite news|last=Olufemi|first=Zainab|date=2024-07-31|title=Lawmaker empowers 1,000 women, youths|url=https://thenationonlineng.net/lawmaker-empowers-1000-women-youths/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-01-08|newspaper=[[The Nation (Nigeria)|The Nation]]|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Herald|first=Eko|date=2020-06-30|title=Lagos Assembly Feud: Hon Oshun Walks Out Of Chamber|url=https://ekoherald.wordpress.com/2020/06/30/lagos-assemble-fued-hon-oshun-walks-out-of-chamber/|access-date=2025-07-21|website=Eko Herald|language=en}}</ref><ref>{{Cite news|title=Lagos House of Assembly tribunal upholds Moshood Oshun's election|url=https://pmnewsnigeria.com/2015/09/18/lagos-house-of-assembly-tribunal-upholds-moshood-oshuns-election/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-07-21|language=en-US|newspaper=[[P.M. News]]}}</ref><ref name=":0">{{Cite news|title=We’re Working Towards A Better Nigeria – Hon. Oshun|url=https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|location=Lagos, Nigeria|archive-url=https://web.archive.org/web/20250410215338/https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|archive-date=2025-04-10|access-date=2025-07-21|newspaper=[[Independent (Nigeria)|Independent]]|language=en-GB|url-status=live}}</ref><ref>{{Cite web|title=Tribunal verdict confirms the peoples will - Oshun - P.M. News|url=https://pmnewsnigeria.com/2015/09/18/tribunal-verdict-confirms-the-peoples-will-oshun/|access-date=2026-07-13|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Shittu|first=Sola|date=2024-03-24|title=We’re Working Towards A Better Nigeria – Hon. Oshun|url=https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|access-date=2026-07-13|website=Independent Newspaper Nigeria|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite web|title=List of Candidates for 2023 Election – INEC|url=https://www.inecnigeria.org/list-of-candidates-for-2023-election/|archive-url=http://web.archive.org/web/20260609164832/https://www.inecnigeria.org/list-of-candidates-for-2023-election/|archive-date=2026-06-09|access-date=2026-07-13|website=www.inecnigeria.org|language=en-US}}</ref>
O suɓaama ngam wakili'en lesdi Lagos Mainland Federal Constituency nder suudu joonde diidaaɗi lesdi ndi'i nder cuɓi lesdi 2023 nden o heɓi kuugal maako nder suudu joonde diidaaɗi lesdi 10th.<ref>{{Cite web|title=10th National Assembly Members - Voter - Validating the Office of the Electorate on Representation|url=https://orderpaper.ng/voter/10th-national-assembly-member?id=Oshun-Moshood-Olanrewaju-3031|access-date=2026-07-13|website=orderpaper.ng}}</ref><ref name=":02" />
O woniino tergal e suudu sarɗiiji leydi Lagos, gardinooɗo diiwaan Lagos Mainland I..<ref>{{Cite web|url=https://p.placbillstrack.org/bills/ecb285dd-8e47-44bd-9efd-146485d762f3/|access-date=2026-07-13|website=p.placbillstrack.org|title=HB 1112: Chartered Institute of Business Educators of Nigeria (Est.) Bill, 2024|date=2026-07-13|last=Bill strack|first=Bill strack|archive-date=2026-07-13}}</ref><ref>{{Cite web|last=Bill strack|first=Billstrack|date=2026-07-13|title=HB 1112: Chartered Institute of Business Educators of Nigeria (Est.) Bill, 2024|url=http://p.placbillstrack.org/bills/457e6ef1-0c42-462b-9b60-fa70ab66aa9e/|archive-date=2025-07-28|access-date=2026-07-13|website=p.placbillstrack.org|archive-url=http://p.placbillstrack.org/bills/457e6ef1-0c42-462b-9b60-fa70ab66aa9e/|url-status=}}</ref>
Golle sariyaaji E nder laamu makko e nder suudu sarɗiiji, Moshood Olanrewaju Oshun wallitorii sariyaaji ko wayi no kuulal ngal Komisiyoŋ (Sosde) Ƴellitaare Fuɗnaange-rewo, Ƴellitaare Jaŋde Jaŋnginooɓe Njulaagu (Sosde) , e Ƴellitaare (Amendment) Ƴellitaare Jaaɓi-haaɗtirde (Amendment) . Batte renndo Moshood Olanrewaju Oshun tawtoraama taskaramji cuɓol haa lesdi Lagos.
== Golle limtaaze ==
e nder renndo ina njeyaa heen : vursugol renndo, eɓɓooji jaŋde e vamtaare karallaagal, jokkondiral jowitiingal e cellal, e batuuji jokkondiral hakkunde gollotoove e hozve.
== Tuugnorgal ==
h4uzl8w8vkyhiigw2av6wxd44w119ko
178891
178890
2026-07-17T19:26:28Z
Ilya Discuss
10103
178891
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Oshun Moshood Olanrewajulisten R''' ko siyaasaajo Naajeeriya, o woni tergal wakiiliijo lesdi Naajeeriya nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya.
O suɓaama e dow laylaytol fedde wiyeteende All Progressives Congress (APC) e woote gardagol leydi 2023, o woni ko e Asaambele ngenndi 10ɓo
. Golle politik Moshood Olanrewaju Oshun ko tergal e fedde wiyeteende APC.<ref>{{Cite news|last=Omorogbe|first=Paul|date=2020-07-16|title=I never walked out on Obasa, says Lagos lawmaker, Moshood Oshun|url=https://tribuneonlineng.com/i-never-walked-out-on-obasa-says-lagos-lawmaker-moshood-oshun/|access-date=2025-01-08|newspaper=[[Nigerian Tribune]]|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite web|date=2023-09-05|title=APC's Lanre Oshun Wins As Tribunal Dismisses LP Candidate's Petition|url=https://www.thegazellenews.com/news/apcs-lanre-oshun-wins-as-tribunal-dismisses-lp-candidates-petition/|access-date=2025-01-08|website=The Gazelle News|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|date=2024-03-24|title=We're Working Towards A Better Nigeria – Hon. Oshun|url=https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-01-08|language=en-GB|newspaper=[[Independent (Nigeria)|Independent]]}}</ref><ref>{{Cite news|last=Olufemi|first=Zainab|date=2024-07-31|title=Lawmaker empowers 1,000 women, youths|url=https://thenationonlineng.net/lawmaker-empowers-1000-women-youths/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-01-08|newspaper=[[The Nation (Nigeria)|The Nation]]|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Herald|first=Eko|date=2020-06-30|title=Lagos Assembly Feud: Hon Oshun Walks Out Of Chamber|url=https://ekoherald.wordpress.com/2020/06/30/lagos-assemble-fued-hon-oshun-walks-out-of-chamber/|access-date=2025-07-21|website=Eko Herald|language=en}}</ref><ref>{{Cite news|title=Lagos House of Assembly tribunal upholds Moshood Oshun's election|url=https://pmnewsnigeria.com/2015/09/18/lagos-house-of-assembly-tribunal-upholds-moshood-oshuns-election/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-07-21|language=en-US|newspaper=[[P.M. News]]}}</ref><ref name=":0">{{Cite news|title=We’re Working Towards A Better Nigeria – Hon. Oshun|url=https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|location=Lagos, Nigeria|archive-url=https://web.archive.org/web/20250410215338/https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|archive-date=2025-04-10|access-date=2025-07-21|newspaper=[[Independent (Nigeria)|Independent]]|language=en-GB|url-status=live}}</ref><ref>{{Cite web|title=Tribunal verdict confirms the peoples will - Oshun - P.M. News|url=https://pmnewsnigeria.com/2015/09/18/tribunal-verdict-confirms-the-peoples-will-oshun/|access-date=2026-07-13|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Shittu|first=Sola|date=2024-03-24|title=We’re Working Towards A Better Nigeria – Hon. Oshun|url=https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|access-date=2026-07-13|website=Independent Newspaper Nigeria|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite web|title=List of Candidates for 2023 Election – INEC|url=https://www.inecnigeria.org/list-of-candidates-for-2023-election/|archive-url=http://web.archive.org/web/20260609164832/https://www.inecnigeria.org/list-of-candidates-for-2023-election/|archive-date=2026-06-09|access-date=2026-07-13|website=www.inecnigeria.org|language=en-US}}</ref>
O suɓaama ngam wakili'en lesdi Lagos Mainland Federal Constituency nder suudu joonde diidaaɗi lesdi ndi'i nder cuɓi lesdi 2023 nden o heɓi kuugal maako nder suudu joonde diidaaɗi lesdi 10th.<ref>{{Cite web|title=10th National Assembly Members - Voter - Validating the Office of the Electorate on Representation|url=https://orderpaper.ng/voter/10th-national-assembly-member?id=Oshun-Moshood-Olanrewaju-3031|access-date=2026-07-13|website=orderpaper.ng}}</ref><ref name=":02" />
O woniino tergal e suudu sarɗiiji leydi Lagos, gardinooɗo diiwaan Lagos Mainland I..<ref>{{Cite web|url=https://p.placbillstrack.org/bills/ecb285dd-8e47-44bd-9efd-146485d762f3/|access-date=2026-07-13|website=p.placbillstrack.org|title=HB 1112: Chartered Institute of Business Educators of Nigeria (Est.) Bill, 2024|date=2026-07-13|last=Bill strack|first=Bill strack|archive-date=2026-07-13}}</ref><ref>{{Cite web|last=Bill strack|first=Billstrack|date=2026-07-13|title=HB 1112: Chartered Institute of Business Educators of Nigeria (Est.) Bill, 2024|url=http://p.placbillstrack.org/bills/457e6ef1-0c42-462b-9b60-fa70ab66aa9e/|archive-date=2025-07-28|access-date=2026-07-13|website=p.placbillstrack.org|archive-url=http://p.placbillstrack.org/bills/457e6ef1-0c42-462b-9b60-fa70ab66aa9e/|url-status=}}</ref>
Golle sariyaaji E nder laamu makko e nder suudu sarɗiiji, Moshood Olanrewaju Oshun wallitorii sariyaaji ko wayi no kuulal ngal Komisiyoŋ (Sosde) Ƴellitaare Fuɗnaange-rewo, Ƴellitaare Jaŋde Jaŋnginooɓe Njulaagu (Sosde) , e Ƴellitaare (Amendment) Ƴellitaare Jaaɓi-haaɗtirde (Amendment) . Batte renndo Moshood Olanrewaju Oshun tawtoraama taskaramji cuɓol haa lesdi Lagos.<ref>{{Cite web |last=Shittu|first=Sola|date=2024-03-24|title=We’re Working Towards A Better Nigeria – Hon. Oshun|url=https://independent.ng/were-working-towards-a-better-nigeria-hon-oshun/|access-date=2026-07-13|website=Independent Newspaper Nigeria|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite web|last=King|first=Akinwunmi|date=2020-03-11|title=Oshun: Creating Employment Through Skill Acquisition|url=https://independent.ng/oshun-creating-employment-through-skill-acquisition/|access-date=2026-07-13|website=Independent Newspaper Nigeria|language=en-GB}}</ref>
== Golle limtaaze ==
e nder renndo ina njeyaa heen : vursugol renndo, eɓɓooji jaŋde e vamtaare karallaagal, jokkondiral jowitiingal e cellal, e batuuji jokkondiral hakkunde gollotoove e hozve.
== Tuugnorgal ==
n9kehsmo1wr7sbtbeqhuwcduj1bqkfv
Olumide Osoba
0
43160
178892
2026-07-17T19:36:28Z
Ilya Discuss
10103
Created page with "Olumide Babatunde OsobaListenR ko siyaasaajo Naajeeriya, jooni o woni tergal wakiiliijo lesdi Abeokuta woylaare/Obafemi Owode/Odeda nder suudu joonde diidaaɗi lesdi. O jibinaa ko ñalnde 15 abriil 1977, o jeyaa ko e diiwaan Ogun, omo jogii dipolom Master. O fuɗɗii suɓaade e nder suudu sarɗiiji e hitaande 2007. O suɓaama kadi e hitaande 2011, 2019, kadi o suɓaama kadi e hitaande 2023 e les njiimaandi All Progressives Congress (APC).Ngam mawninde juulde Iid-el-Kabir..."
178892
wikitext
text/x-wiki
Olumide Babatunde OsobaListenR ko siyaasaajo Naajeeriya, jooni o woni tergal wakiiliijo lesdi Abeokuta woylaare/Obafemi Owode/Odeda nder suudu joonde diidaaɗi lesdi. O jibinaa ko ñalnde 15 abriil 1977, o jeyaa ko e diiwaan Ogun, omo jogii dipolom Master. O fuɗɗii suɓaade e nder suudu sarɗiiji e hitaande 2007. O suɓaama kadi e hitaande 2011, 2019, kadi o suɓaama kadi e hitaande 2023 e les njiimaandi All Progressives Congress (APC).Ngam mawninde juulde Iid-el-Kabir e hitaande 2025, o rokki yimɓe makko capanɗe miliyoŋ naira. Ɗum jiidaa e dokke makko ɓennuɗe ɗe o rokki kaalis e saakuuji maaro e hitaande 2024. Tuugnorgal
kjmakrl5wwqakcfcgjts0khuvc2ppl9
178893
178892
2026-07-17T19:37:25Z
Ilya Discuss
10103
178893
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
Olumide Babatunde OsobaListenR ko siyaasaajo Naajeeriya, jooni o woni tergal wakiiliijo lesdi Abeokuta woylaare/Obafemi Owode/Odeda nder suudu joonde diidaaɗi lesdi. O jibinaa ko ñalnde 15 abriil 1977, o jeyaa ko e diiwaan Ogun, omo jogii dipolom Master. O fuɗɗii suɓaade e nder suudu sarɗiiji e hitaande 2007. O suɓaama kadi e hitaande 2011, 2019, kadi o suɓaama kadi e hitaande 2023 e les njiimaandi All Progressives Congress (APC).Ngam mawninde juulde Iid-el-Kabir e hitaande 2025, o rokki yimɓe makko capanɗe miliyoŋ naira. Ɗum jiidaa e dokke makko ɓennuɗe ɗe o rokki kaalis e saakuuji maaro e hitaande 2024. Tuugnorgal
rr40q99927bmb4c8ntbijjslw17kblj
178894
178893
2026-07-17T19:37:50Z
Ilya Discuss
10103
178894
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Olumide Babatunde OsobaListenR''' ko siyaasaajo Naajeeriya, jooni o woni tergal wakiiliijo lesdi Abeokuta woylaare/Obafemi Owode/Odeda nder suudu joonde diidaaɗi lesdi. O jibinaa ko ñalnde 15 abriil 1977, o jeyaa ko e diiwaan Ogun, omo jogii dipolom Master. O fuɗɗii suɓaade e nder suudu sarɗiiji e hitaande 2007. O suɓaama kadi e hitaande 2011, 2019, kadi o suɓaama kadi e hitaande 2023 e les njiimaandi All Progressives Congress (APC).Ngam mawninde juulde Iid-el-Kabir e hitaande 2025, o rokki yimɓe makko capanɗe miliyoŋ naira. Ɗum jiidaa e dokke makko ɓennuɗe ɗe o rokki kaalis e saakuuji maaro e hitaande 2024. Tuugnorgal
m6gdi535v5ixovr25z4lgkpbi5qsr5s
178895
178894
2026-07-17T19:38:57Z
Ilya Discuss
10103
178895
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Olumide Babatunde OsobaListenR''' ko siyaasaajo Naajeeriya, jooni o woni tergal wakiiliijo lesdi Abeokuta woylaare/Obafemi Owode/Odeda nder suudu joonde diidaaɗi lesdi.
O jibinaa ko ñalnde 15 abriil 1977, o jeyaa ko e diiwaan Ogun, omo jogii dipolom Master.
O fuɗɗii suɓaade e nder suudu sarɗiiji e hitaande 2007.
O suɓaama kadi e hitaande 2011, 2019, kadi o suɓaama kadi e hitaande 2023 e les njiimaandi All Progressives Congress (APC).
Ngam mawninde juulde Iid-el-Kabir e hitaande 2025, o rokki yimɓe makko capanɗe miliyoŋ naira.
Ɗum jiidaa e dokke makko ɓennuɗe ɗe o rokki kaalis e saakuuji maaro e hitaande 2024.
== Tuugnorgal ==
reo5ioa7umc5rayodjl8kkp8x2uagdf
178896
178895
2026-07-17T19:40:25Z
Ilya Discuss
10103
178896
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Olumide Babatunde OsobaListenR''' ko siyaasaajo Naajeeriya, jooni o woni tergal wakiiliijo lesdi Abeokuta woylaare/Obafemi Owode/Odeda nder suudu joonde diidaaɗi lesdi.
O jibinaa ko ñalnde 15 abriil 1977, o jeyaa ko e diiwaan Ogun, omo jogii dipolom Master.<ref>{{Cite web|title=Citizen Science Nigeria|url=https://citizensciencenigeria.org/public-offices/persons/olumide-babatunde-osoba|access-date=2025-01-08|website=Citizen Science Nigeria|language=en}}</ref><ref>{{Cite web|title=10th National Assembly Members - Voter - Validating the Office of the Electorate on Representation|url=https://orderpaper.ng/voter/10th-national-assembly-member?id=Osoba-Olumide-Babatunde-3226|access-date=2025-01-08|website=OrderPaper}}</ref><ref>{{Cite web|title=National Assembly {{!}} Federal Republic of Nigeria|url=https://nass.gov.ng/mps/single/131|access-date=2025-06-05|website=nass.gov.ng}}</ref><ref>{{Cite news|last=Bosun|first=Tunji|date=2019-02-25|title=Osoba's son wins House of Reps seat in Ogun|url=https://punchng.com/osobas-son-wins-house-of-reps-seat-in-ogun/|access-date=2025-06-05|newspaper=[[The Punch]]|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|date=2019-02-25|title=Osoba's son floors incumbent, wins Reps seat for APC in Ogun|url=https://dailytrust.com/osobas-son-floors-incumbent-wins-reps-seat-for-apc-in-ogun/|access-date=2025-06-05|newspaper=[[Daily Trust]]|language=en-US}}</ref>.<ref>{{Cite news|title=Eid-El-Kabir: Ogun Rep donates N40m cash to 800 constituents - Tribune Online|url=https://tribuneonlineng.com/eid-el-kabir-ogun-rep-donates-n40m-cash-to-800-constituents/|access-date=2025-06-05|newspaper=[[Nigerian Tribune]]}}</ref><ref>{{Cite news|last=Sobowale|first=Adetutu|date=2024-06-15|title=Eid-El-Kabir: Ogun lawmaker doles out rice, cash to constituents|url=https://punchng.com/eid-el-kabir-ogun-lawmaker-doles-out-rice-cash-to-constituents/|access-date=2025-06-05|newspaper=[[The Punch]]|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|last=DailyTimesNGR|date=2024-04-21|title=Rep Olumide Osoba celebrates|url=https://dailytimesng.com/rep-olumide-osoba-celebrates/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-06-05|newspaper=[[Daily Times (Nigeria)|Daily Times]]|language=en-GB}}</ref>
O fuɗɗii suɓaade e nder suudu sarɗiiji e hitaande 2007.
O suɓaama kadi e hitaande 2011, 2019, kadi o suɓaama kadi e hitaande 2023 e les njiimaandi All Progressives Congress (APC).
Ngam mawninde juulde Iid-el-Kabir e hitaande 2025, o rokki yimɓe makko capanɗe miliyoŋ naira.
Ɗum jiidaa e dokke makko ɓennuɗe ɗe o rokki kaalis e saakuuji maaro e hitaande 2024.
== Tuugnorgal ==
9skn6dnrd43ulbu3g3lf0ifbn3gwafs
Kolapo Osunsanya
0
43161
178897
2026-07-17T19:42:24Z
Ilya Discuss
10103
Created page with "Kolapo Korede OsunsanyaListenR ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal wakiiliijo lesdi Ijebu Ode/Odogbolu/Ijebu woyla-fuunaange lesdi ndiin nder suudu joonde diidaaɗi lesdi. O jibinaa ko e hitaande 1963, o jeyaa ko e diiwaan Ogun. O suɓaama e nder suudu sarɗiiji leydi ndii e wooteeji 2019 e les njiimaandi All Progressives Congress (APC).Tribunal Petitions Electoral to Abeokuta, ustii njeñtudi wooteeji ɗii sabu ŋakkeende to bannge njuɓɓudi, yamiri yo wooteeji ɗ..."
178897
wikitext
text/x-wiki
Kolapo Korede OsunsanyaListenR ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal wakiiliijo lesdi Ijebu Ode/Odogbolu/Ijebu woyla-fuunaange lesdi ndiin nder suudu joonde diidaaɗi lesdi. O jibinaa ko e hitaande 1963, o jeyaa ko e diiwaan Ogun. O suɓaama e nder suudu sarɗiiji leydi ndii e wooteeji 2019 e les njiimaandi All Progressives Congress (APC).Tribunal Petitions Electoral to Abeokuta, ustii njeñtudi wooteeji ɗii sabu ŋakkeende to bannge njuɓɓudi, yamiri yo wooteeji ɗii mbaɗe e nder diiwanuuji toɗɗaaɗi ɗii. Tuugnorgal
9otzxyz1fm1gueiz75uhpfom7vxtx55
178898
178897
2026-07-17T19:43:07Z
Ilya Discuss
10103
178898
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}Kolapo Korede OsunsanyaListenR ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal wakiiliijo lesdi Ijebu Ode/Odogbolu/Ijebu woyla-fuunaange lesdi ndiin nder suudu joonde diidaaɗi lesdi. O jibinaa ko e hitaande 1963, o jeyaa ko e diiwaan Ogun. O suɓaama e nder suudu sarɗiiji leydi ndii e wooteeji 2019 e les njiimaandi All Progressives Congress (APC).Tribunal Petitions Electoral to Abeokuta, ustii njeñtudi wooteeji ɗii sabu ŋakkeende to bannge njuɓɓudi, yamiri yo wooteeji ɗii mbaɗe e nder diiwanuuji toɗɗaaɗi ɗii. Tuugnorgal
e45wc2z4o18ii92nolz2pibgvg7v8vm
178899
178898
2026-07-17T19:43:37Z
Ilya Discuss
10103
178899
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Kolapo Korede OsunsanyaListenR''' ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal wakiiliijo lesdi Ijebu Ode/Odogbolu/Ijebu woyla-fuunaange lesdi ndiin nder suudu joonde diidaaɗi lesdi. O jibinaa ko e hitaande 1963, o jeyaa ko e diiwaan Ogun. O suɓaama e nder suudu sarɗiiji leydi ndii e wooteeji 2019 e les njiimaandi All Progressives Congress (APC).Tribunal Petitions Electoral to Abeokuta, ustii njeñtudi wooteeji ɗii sabu ŋakkeende to bannge njuɓɓudi, yamiri yo wooteeji ɗii mbaɗe e nder diiwanuuji toɗɗaaɗi ɗii.
Tuugnorgal
pon2pd76xjj8knq02h1fa8zr4i5e3dh
178900
178899
2026-07-17T19:44:08Z
Ilya Discuss
10103
178900
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Kolapo Korede OsunsanyaListenR''' ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal wakiiliijo lesdi Ijebu Ode/Odogbolu/Ijebu woyla-fuunaange lesdi ndiin nder suudu joonde diidaaɗi lesdi. O jibinaa ko e hitaande 1963, o jeyaa ko e diiwaan Ogun. O suɓaama e nder suudu sarɗiiji leydi ndii e wooteeji 2019 e les njiimaandi All Progressives Congress (APC).Tribunal Petitions Electoral to Abeokuta, ustii njeñtudi wooteeji ɗii sabu ŋakkeende to bannge njuɓɓudi, yamiri yo wooteeji ɗii mbaɗe e nder diiwanuuji toɗɗaaɗi ɗii.
== Tuugnorgal ==
gwck54v6hq5t2jv4epkhw1y4k943heb
178901
178900
2026-07-17T19:46:00Z
Ilya Discuss
10103
178901
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Kolapo Korede OsunsanyaListenR''' ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal wakiiliijo lesdi Ijebu Ode/Odogbolu/Ijebu woyla-fuunaange lesdi ndiin nder suudu joonde diidaaɗi lesdi. O jibinaa ko e hitaande 1963, o jeyaa ko e diiwaan Ogun. O suɓaama e nder suudu sarɗiiji leydi ndii e wooteeji 2019 e les njiimaandi All Progressives Congress (APC).Tribunal Petitions Electoral to Abeokuta, ustii njeñtudi wooteeji ɗii sabu ŋakkeende to bannge njuɓɓudi, yamiri yo wooteeji ɗii mbaɗe e nder diiwanuuji toɗɗaaɗi ɗii..<ref>{{Cite web|title=Citizen Science Nigeria|url=https://citizensciencenigeria.org/public-offices/persons/kolapo-korede-osunsanya|access-date=2025-01-08|website=Citizen Science Nigeria|language=en}}</ref>.<ref>{{Cite web|title=In Ogun, Tribunal Sacks APC House Member, Orders Rerun within 90 Days {{!}} THISDAYLIVE|url=https://www.thisdaylive.com/index.php/2019/09/10/in-ogun-tribunal-sacks-apc-house-member-orders-rerun-within-90-days/?amp|access-date=2025-01-08|website=THISDAYLIVE}}</ref><ref>{{Cite news|last=sunnews|date=2019-09-09|title=Tribunal sacks Osunsanya, Ogun APC Rep member|url=https://thesun.ng/tribunal-sacks-osunsanya-ogun-apc-rep-member/?amp|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-01-08|newspaper=[[The Sun (Nigeria)|The Sun]]|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|date=2025-07-28|title=Kolapo Osunsanya Archives|url=https://theeagleonline.com.ng/tag/kolapo-osunsanya/|access-date=2025-07-28|website=The Eagle Online|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|last=Ogunyemi|first=Ifedayo|date=2020-01-25|title=INEC declares Ogun APC Reps candidate winner of rerun election|url=https://tribuneonlineng.com/inec-declares-ogun-apc-reps-candidate-winner-of-rerun-election/|access-date=2025-07-28|newspaper=[[Nigerian Tribune]]|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite news|title=Tribunal Sacks Ogun APC Reps Member|url=https://thewhistler.ng/tribunal-sacks-ogun-apc-reps-member/|newspaper=[[The Whistler (newspaper)|The Whistler]]}}</ref>
== Tuugnorgal ==
5hpxksukyd7atgr95yh6hiottoi5ffs
Monsuru Owolabi
0
43162
178902
2026-07-17T19:47:15Z
Ilya Discuss
10103
Created page with "Monsuru Alao OwolabilistenR , anndiraama kadi Batola, ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya, o wakiiliijo lesdi Lagos Island II nder suudu joonde diidaaɗi lesdi 6th nder hitaande 2003. Tuugnorgal"
178902
wikitext
text/x-wiki
Monsuru Alao OwolabilistenR , anndiraama kadi Batola, ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya, o wakiiliijo lesdi Lagos Island II nder suudu joonde diidaaɗi lesdi 6th nder hitaande 2003. Tuugnorgal
knqbsi93xt53u9y1cibkb1pl0aczxar
178903
178902
2026-07-17T19:47:53Z
Ilya Discuss
10103
178903
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}Monsuru Alao OwolabilistenR , anndiraama kadi Batola, ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya, o wakiiliijo lesdi Lagos Island II nder suudu joonde diidaaɗi lesdi 6th nder hitaande 2003. Tuugnorgal
slqwe6maseb3r42tvwguemmz70a6h12
178904
178903
2026-07-17T19:49:03Z
Ilya Discuss
10103
178904
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Monsuru Alao OwolabilistenR''' , anndiraama kadi Batola, ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya, o wakiiliijo lesdi Lagos Island II nder suudu joonde diidaaɗi lesdi 6th nder hitaande 2003.
== Tuugnorgal ==
alks0nmrd76fqmxnrhc35cq9rgj5bzn
178905
178904
2026-07-17T19:50:01Z
Ilya Discuss
10103
178905
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Monsuru Alao OwolabilistenR''' , anndiraama kadi Batola, ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya, o wakiiliijo lesdi Lagos Island II nder suudu joonde diidaaɗi lesdi 6th nder hitaande 2003.<ref>{{Cite web|title=Citizen Science Nigeria|url=https://citizensciencenigeria.org/public-offices/persons/owolabi-alao-monsuru|access-date=2025-01-08|website=Citizen Science Nigeria|language=en}}</ref><ref>{{Cite news|title=Lawmaker's Wife Becomes Iyaloja General|url=https://pmnewsnigeria.com/2010/10/26/lawmaker%E2%80%99s-wife-becomes-iyaloja-general/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-01-08|newspaper=[[P.M. News]]|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|last=Adeolu|date=2017-03-06|title=OWOLABI, Hon. Monsuru Alao|url=https://blerf.org/index.php/biography/owolabi-hon-monsuru-alao/|access-date=2025-01-08|website=Biographical Legacy and Research Foundation|language=en-US}}</ref>
== Tuugnorgal ==
h0j8px3su3kp6uzy63rhgssd3wzbz3n
Peter Owolabi
0
43163
178906
2026-07-17T19:51:48Z
Ilya Discuss
10103
Created page with "Peter OwolabilistenR ko siyaasyanke Naajeeriya, o jeyaa ko e diiwaan Ekiti. O woniino tergal lomtotooɗo diiwaan Oye/Ikole e nder suudu sarɗiiji. Lomtii mo ko Akintunde Rotimi. Golle politik e caɗeele sariya Peter Owolabi suɓaama nder suudu sarɗiiji lesdi ndi'i nder cuɓi 2019. Ñaawirde mawnde jooɗnde e nder leydi laamorgo leydi ndii, ustii nafoore Owolabi, nde hollitii Kehinde Agboola mo lannda Demokaraasi Leƴƴi (PDP) heɓi nafoore. Owolabi luulndii ndeeɗoo ña..."
178906
wikitext
text/x-wiki
Peter OwolabilistenR ko siyaasyanke Naajeeriya, o jeyaa ko e diiwaan Ekiti. O woniino tergal lomtotooɗo diiwaan Oye/Ikole e nder suudu sarɗiiji. Lomtii mo ko Akintunde Rotimi. Golle politik e caɗeele sariya Peter Owolabi suɓaama nder suudu sarɗiiji lesdi ndi'i nder cuɓi 2019. Ñaawirde mawnde jooɗnde e nder leydi laamorgo leydi ndii, ustii nafoore Owolabi, nde hollitii Kehinde Agboola mo lannda Demokaraasi Leƴƴi (PDP) heɓi nafoore. Owolabi luulndii ndeeɗoo ñaawoore to Ñaawirde Toownde, heɓi nafoore, e yamiroore yo o hunne e seedantaagal gartugol. Luutndiiɗo makko, Agboola, kadi luulndiima ndeeɗoo ñaawoore to Ñaawirde Toownde, kono o dañii caɗeele nde tawnoo Ñaawirde Toownde ndee tabitinii nafoore Owolabi. E lewru Duujal 2023, o fuɗɗii mahde nokku siwil Ikole, Ekiti. Tuugnorgal
kkrasbxft1goosgjn2fgzhvps1zmqyr
178907
178906
2026-07-17T19:52:43Z
Ilya Discuss
10103
178907
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
Peter OwolabilistenR ko siyaasyanke Naajeeriya, o jeyaa ko e diiwaan Ekiti. O woniino tergal lomtotooɗo diiwaan Oye/Ikole e nder suudu sarɗiiji. Lomtii mo ko Akintunde Rotimi. Golle politik e caɗeele sariya Peter Owolabi suɓaama nder suudu sarɗiiji lesdi ndi'i nder cuɓi 2019. Ñaawirde mawnde jooɗnde e nder leydi laamorgo leydi ndii, ustii nafoore Owolabi, nde hollitii Kehinde Agboola mo lannda Demokaraasi Leƴƴi (PDP) heɓi nafoore. Owolabi luulndii ndeeɗoo ñaawoore to Ñaawirde Toownde, heɓi nafoore, e yamiroore yo o hunne e seedantaagal gartugol. Luutndiiɗo makko, Agboola, kadi luulndiima ndeeɗoo ñaawoore to Ñaawirde Toownde, kono o dañii caɗeele nde tawnoo Ñaawirde Toownde ndee tabitinii nafoore Owolabi. E lewru Duujal 2023, o fuɗɗii mahde nokku siwil Ikole, Ekiti. Tuugnorgal
gjv2gnn3z5hqpgny17tlbvyx9uyz9sc
178908
178907
2026-07-17T19:53:49Z
Ilya Discuss
10103
178908
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Peter OwolabilistenR''' ko siyaasyanke Naajeeriya, o jeyaa ko e diiwaan Ekiti. O woniino tergal lomtotooɗo diiwaan Oye/Ikole e nder suudu sarɗiiji. Lomtii mo ko Akintunde Rotimi.
== Golle politik ==
e caɗeele sariya Peter Owolabi suɓaama nder suudu sarɗiiji lesdi ndi'i nder cuɓi 2019.
Ñaawirde mawnde jooɗnde e nder leydi laamorgo leydi ndii, ustii nafoore Owolabi, nde hollitii Kehinde Agboola mo lannda Demokaraasi Leƴƴi (PDP) heɓi nafoore.
Owolabi luulndii ndeeɗoo ñaawoore to Ñaawirde Toownde, heɓi nafoore, e yamiroore yo o hunne e seedantaagal gartugol. Luutndiiɗo makko, Agboola, kadi luulndiima ndeeɗoo ñaawoore to Ñaawirde Toownde, kono o dañii caɗeele nde tawnoo Ñaawirde Toownde ndee tabitinii nafoore Owolabi.
E lewru Duujal 2023, o fuɗɗii mahde nokku siwil Ikole, Ekiti.
== Tuugnorgal ==
2j26bqx0e5kdixc6kad36ja0csztgry
178909
178908
2026-07-17T19:54:59Z
Ilya Discuss
10103
178909
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Peter OwolabilistenR''' ko siyaasyanke Naajeeriya, o jeyaa ko e diiwaan Ekiti. O woniino tergal lomtotooɗo diiwaan Oye/Ikole e nder suudu sarɗiiji. Lomtii mo ko Akintunde Rotimi.
<ref name=":0">{{Cite news|last=Ani|first=Emmanuel|date=2019-07-15|title=Supreme Court affirms Owolabi's nomination as Ekiti Rep, dismisses Daramola's appeal|url=https://dailypost.ng/2019/07/15/supreme-court-affirms-owolabis-nomination-ekiti-rep-dismisses-daramolas-appeal/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-01-04|newspaper=[[Daily Post (Nigeria)|Daily Post]]|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|title=Appeal Court Upholds Senator, Two House Members' Elections in Ekiti|url=https://www.thisdaylive.com/index.php/2019/10/30/appeal-court-upholds-senator-two-house-members-elections-in-ekiti/|access-date=2025-01-04|newspaper=[[This Day]]|language=en-US}}</ref>.<ref>{{Cite web|last=Ekitikete|date=2023-12-26|title=Hon. Peter Owolabi Initiates Ambitious Project: Unveiling the Construction of Ikole Civic Centre -|url=https://ekitinews.com.ng/hon-peter-owolabi-initiates-ambitious-project-unveiling-the-construction-of-ikole-civic-centre/|access-date=2025-01-04|language=en-US}}</ref>
== Golle politik ==
e caɗeele sariya Peter Owolabi suɓaama nder suudu sarɗiiji lesdi ndi'i nder cuɓi 2019.
Ñaawirde mawnde jooɗnde e nder leydi laamorgo leydi ndii, ustii nafoore Owolabi, nde hollitii Kehinde Agboola mo lannda Demokaraasi Leƴƴi (PDP) heɓi nafoore.
Owolabi luulndii ndeeɗoo ñaawoore to Ñaawirde Toownde, heɓi nafoore, e yamiroore yo o hunne e seedantaagal gartugol. Luutndiiɗo makko, Agboola, kadi luulndiima ndeeɗoo ñaawoore to Ñaawirde Toownde, kono o dañii caɗeele nde tawnoo Ñaawirde Toownde ndee tabitinii nafoore Owolabi.
E lewru Duujal 2023, o fuɗɗii mahde nokku siwil Ikole, Ekiti.
== Tuugnorgal ==
7xwzjtonuh5ipv46qsk83gien53xjko
Adamu Abdu Panda
0
43164
178910
2026-07-17T19:59:32Z
Ilya Discuss
10103
Created page with "Adamu Abdu Panda ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya. O woniino gardiiɗo diiwaan fedde Kano Ajingi/Albasu/Gaya tuggi 1990 haa 2003, kadi tuggi 2003 haa 2007 e les njiimaandi fedde wiyeteende Kongres (APC). Nguurndam gadano Adamu abdu panda jibinaa ko to diiwaan Kano. Kugal Panda woniino tergal suudu sarɗiiji, Asaambele ngenndi ngam diiwaan Kano Ajingi/Albasu/Gaya fedde nde gila 1999 haa 2003 e les njiimaandi lannda All Progr..."
178910
wikitext
text/x-wiki
Adamu Abdu Panda ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya. O woniino gardiiɗo diiwaan fedde Kano Ajingi/Albasu/Gaya tuggi 1990 haa 2003, kadi tuggi 2003 haa 2007 e les njiimaandi fedde wiyeteende Kongres (APC). Nguurndam gadano Adamu abdu panda jibinaa ko to diiwaan Kano. Kugal Panda woniino tergal suudu sarɗiiji, Asaambele ngenndi ngam diiwaan Kano Ajingi/Albasu/Gaya fedde nde gila 1999 haa 2003 e les njiimaandi lannda All Progressive. Lomtii Panda ko Usmaan Adamu Mohammed e hitaande 2003, caggal nde o timmini laamu makko e les njiimaandi fedde wiyeteende APC. Ñalnde 26 lewru Seeɗto hitaande 2020, Panda toɗɗaama hooreejo fedde toppitiinde ko fayti e njulaagu leydi Najeriya (NEPZA) e juuɗe hooreejo leydi ndii e oon sahaa, hono Muhammadu Buhari, e innde laamu fedde nde. Tuugnorgal
9qgs4x16ua2gxja9ryahphjcbatxnkh
178911
178910
2026-07-17T20:00:03Z
Ilya Discuss
10103
178911
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}Adamu Abdu Panda ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya. O woniino gardiiɗo diiwaan fedde Kano Ajingi/Albasu/Gaya tuggi 1990 haa 2003, kadi tuggi 2003 haa 2007 e les njiimaandi fedde wiyeteende Kongres (APC). Nguurndam gadano Adamu abdu panda jibinaa ko to diiwaan Kano. Kugal Panda woniino tergal suudu sarɗiiji, Asaambele ngenndi ngam diiwaan Kano Ajingi/Albasu/Gaya fedde nde gila 1999 haa 2003 e les njiimaandi lannda All Progressive. Lomtii Panda ko Usmaan Adamu Mohammed e hitaande 2003, caggal nde o timmini laamu makko e les njiimaandi fedde wiyeteende APC. Ñalnde 26 lewru Seeɗto hitaande 2020, Panda toɗɗaama hooreejo fedde toppitiinde ko fayti e njulaagu leydi Najeriya (NEPZA) e juuɗe hooreejo leydi ndii e oon sahaa, hono Muhammadu Buhari, e innde laamu fedde nde. Tuugnorgal
tr7wkucmkkkt1lq0jgzbu7g6klgirpn
178912
178911
2026-07-17T20:01:35Z
Ilya Discuss
10103
178912
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''''Adamu Abdu Panda''''' ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya. O woniino gardiiɗo diiwaan fedde Kano Ajingi/Albasu/Gaya tuggi 1990 haa 2003, kadi tuggi 2003 haa 2007 e les njiimaandi fedde wiyeteende Kongres (APC).
== Nguurndam ==
gadano Adamu abdu panda jibinaa ko to diiwaan Kano. Kugal Panda woniino tergal suudu sarɗiiji, Asaambele ngenndi ngam diiwaan Kano Ajingi/Albasu/Gaya fedde nde gila 1999 haa 2003 e les njiimaandi lannda All Progressive.
Lomtii Panda ko Usmaan Adamu Mohammed e hitaande 2003, caggal nde o timmini laamu makko e les njiimaandi fedde wiyeteende APC. Ñalnde 26 lewru Seeɗto hitaande 2020, Panda toɗɗaama hooreejo fedde toppitiinde ko fayti e njulaagu leydi Najeriya (NEPZA) e juuɗe hooreejo leydi ndii e oon sahaa, hono Muhammadu Buhari, e innde laamu fedde nde.
== Tuugnorgal ==
b0pd1xhp4rccnbrku7wxkbekhaexzup
178913
178912
2026-07-17T20:02:43Z
Ilya Discuss
10103
178913
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''''Adamu Abdu Panda''''' ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya. O woniino gardiiɗo diiwaan fedde Kano Ajingi/Albasu/Gaya tuggi 1990 haa 2003, kadi tuggi 2003 haa 2007 e les njiimaandi fedde wiyeteende Kongres (APC).<ref name=":0">{{Cite web|title=Citizen Science Nigeria|url=https://citizensciencenigeria.org/public-offices/persons/adamu-abdu-panda|access-date=2025-01-01|website=citizensciencenigeria.org|language=en}}</ref>
== Nguurndam ==
gadano Adamu abdu panda jibinaa ko to diiwaan Kano. Kugal Panda woniino tergal suudu sarɗiiji, Asaambele ngenndi ngam diiwaan Kano Ajingi/Albasu/Gaya fedde nde gila 1999 haa 2003 e les njiimaandi lannda All Progressive.
Lomtii Panda ko Usmaan Adamu Mohammed e hitaande 2003, caggal nde o timmini laamu makko e les njiimaandi fedde wiyeteende APC. Ñalnde 26 lewru Seeɗto hitaande 2020, Panda toɗɗaama hooreejo fedde toppitiinde ko fayti e njulaagu leydi Najeriya (NEPZA) e juuɗe hooreejo leydi ndii e oon sahaa, hono Muhammadu Buhari, e innde laamu fedde nde.
== Tuugnorgal ==
4djw5128jd7ads4ptr8t5g0whuvuk3p
178914
178913
2026-07-17T20:03:37Z
Ilya Discuss
10103
178914
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''''Adamu Abdu Panda''''' ko siyaasaajo Naajeeriya, o laati tergal suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya. O woniino gardiiɗo diiwaan fedde Kano Ajingi/Albasu/Gaya tuggi 1990 haa 2003, kadi tuggi 2003 haa 2007 e les njiimaandi fedde wiyeteende Kongres (APC).<ref name=":0">{{Cite web|title=Citizen Science Nigeria|url=https://citizensciencenigeria.org/public-offices/persons/adamu-abdu-panda|access-date=2025-01-01|website=citizensciencenigeria.org|language=en}}</ref>
== Nguurndam ==
gadano Adamu abdu panda jibinaa ko to diiwaan Kano. Kugal Panda woniino tergal suudu sarɗiiji, Asaambele ngenndi ngam diiwaan Kano Ajingi/Albasu/Gaya fedde nde gila 1999 haa 2003 e les njiimaandi lannda All Progressive.<ref name=":1">{{Cite news|last=Reporter|first=Our|date=2020-10-13|title=FG appoints Fanda as NEPZA board chairman|url=https://tribuneonlineng.com/fg-appoints-fanda-as-nepza-board-chairman/|access-date=2025-01-01|newspaper=[[Nigerian Tribune]]|language=en-GB}}</ref><ref name=":2">{{Cite web|last=Akinyemi|first=Olufemi|date=2020-10-08|title=Buhari Appoints Adamu Fanda As Chairman Of NEPZA {{!}} January 2025|url=https://www.experts.ng/blog/buhari-appoints-chairman-nepza/|access-date=2025-01-01|language=en-US}}</ref>
Lomtii Panda ko Usmaan Adamu Mohammed e hitaande 2003, caggal nde o timmini laamu makko e les njiimaandi fedde wiyeteende APC. Ñalnde 26 lewru Seeɗto hitaande 2020, Panda toɗɗaama hooreejo fedde toppitiinde ko fayti e njulaagu leydi Najeriya (NEPZA) e juuɗe hooreejo leydi ndii e oon sahaa, hono Muhammadu Buhari, e innde laamu fedde nde.
== Tuugnorgal ==
1qeu74lu8gfsl4vfcpq6zv8hi34j2hj
Kalejaiye Adeboye Paul
0
43165
178917
2026-07-17T20:06:23Z
Ilya Discuss
10103
Created page with "Politiyanke Kalejaiye Adeboye Paul ko siyaasyanke Naajeeriya. Jooni o woni tergal suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya, o wakiiliijo diiwal Ajeromi Ifelodun nder suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya 10th. Ko kanko lomtii Taiwo Kolawole. O suɓaama e les njiimaandi fedde toppitiinde ko fayti e ƴellitaare (APC). Nguurndam e Jaŋde Fuɗɗoode Kalejaiye Adeboye Paul jibinaa ko ñalnde 20 lewru mbooy hitaande 1960. O janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Nasaret, to wuro Imeko, to diiw..."
178917
wikitext
text/x-wiki
Politiyanke Kalejaiye Adeboye Paul ko siyaasyanke Naajeeriya. Jooni o woni tergal suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya, o wakiiliijo diiwal Ajeromi Ifelodun nder suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya 10th. Ko kanko lomtii Taiwo Kolawole. O suɓaama e les njiimaandi fedde toppitiinde ko fayti e ƴellitaare (APC). Nguurndam e Jaŋde Fuɗɗoode Kalejaiye Adeboye Paul jibinaa ko ñalnde 20 lewru mbooy hitaande 1960. O janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Nasaret, to wuro Imeko, to diiwaan Ogun. Caggal ɗuum o heɓi dipolomaaji makko e jaŋde, o heɓi kadi dipolom makko master e njuɓɓudi laamu, o heɓi kadi Doktoraa makko e filosofi (Ph.D.). O woni kadi koolaaɗo kuuɓal to duɗal jaaɓi haaɗtirde (ICAN). Kugal Kalejaiye Adeboye Paul woniino jaagorgal keeringal to bannge ƴellitaare laddeeji to guwerneer diiwaan Lagos. Caggal ɗuum o wonii hooreejo LAGFERRY Service Limited hade makko suɓeede e nder suudu sarɗiiji. E nder wooteeji mawɗi 2023, o suɓaama ngam ardaade diiwaan Ajeromi/Ifelodun mo diiwaan Lagos e nder suudu sarɗiiji leydi ndii, o woni tergal e nder suudu sarɗiiji leydi ndii 10ɓo. Golle sariyaaji IAs e nder golle makko e nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o wallitorii kuulal ngam ƴellitde duɗal ngenndiwal jaayndeeji e jaayndeeji (Establishment) e hitaande 2025, e kuulal jowitiingal e sosde duɗal jaaɓi haaɗtirde Ibile Entrepreneur e haɗde ƴettude petroŋ e petroŋ tankers accidented. Batte renndo Paul sosi KAP Widows Foundation e hitaande 2010. E hitaande 2025, fedde nde yuɓɓinii eɓɓoore ngam humpitaade no fotiri e golle ngam mawninde duuɓi makko 50. O waɗii kadi porogaraamuuji diiwaanuuji jowitiiɗi e jaŋde, cellal, ƴellitaare sukaaɓe, e doole.
998dz34isk187m7tw7k85v9sdx7dm4r
178918
178917
2026-07-17T20:07:01Z
Ilya Discuss
10103
178918
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}Politiyanke Kalejaiye Adeboye Paul ko siyaasyanke Naajeeriya. Jooni o woni tergal suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya, o wakiiliijo diiwal Ajeromi Ifelodun nder suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya 10th. Ko kanko lomtii Taiwo Kolawole. O suɓaama e les njiimaandi fedde toppitiinde ko fayti e ƴellitaare (APC). Nguurndam e Jaŋde Fuɗɗoode Kalejaiye Adeboye Paul jibinaa ko ñalnde 20 lewru mbooy hitaande 1960. O janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Nasaret, to wuro Imeko, to diiwaan Ogun. Caggal ɗuum o heɓi dipolomaaji makko e jaŋde, o heɓi kadi dipolom makko master e njuɓɓudi laamu, o heɓi kadi Doktoraa makko e filosofi (Ph.D.). O woni kadi koolaaɗo kuuɓal to duɗal jaaɓi haaɗtirde (ICAN). Kugal Kalejaiye Adeboye Paul woniino jaagorgal keeringal to bannge ƴellitaare laddeeji to guwerneer diiwaan Lagos. Caggal ɗuum o wonii hooreejo LAGFERRY Service Limited hade makko suɓeede e nder suudu sarɗiiji. E nder wooteeji mawɗi 2023, o suɓaama ngam ardaade diiwaan Ajeromi/Ifelodun mo diiwaan Lagos e nder suudu sarɗiiji leydi ndii, o woni tergal e nder suudu sarɗiiji leydi ndii 10ɓo. Golle sariyaaji IAs e nder golle makko e nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o wallitorii kuulal ngam ƴellitde duɗal ngenndiwal jaayndeeji e jaayndeeji (Establishment) e hitaande 2025, e kuulal jowitiingal e sosde duɗal jaaɓi haaɗtirde Ibile Entrepreneur e haɗde ƴettude petroŋ e petroŋ tankers accidented. Batte renndo Paul sosi KAP Widows Foundation e hitaande 2010. E hitaande 2025, fedde nde yuɓɓinii eɓɓoore ngam humpitaade no fotiri e golle ngam mawninde duuɓi makko 50. O waɗii kadi porogaraamuuji diiwaanuuji jowitiiɗi e jaŋde, cellal, ƴellitaare sukaaɓe, e doole.
kas29uzyd6vkz4itig53ansn3ooyo52
178920
178918
2026-07-17T20:13:03Z
Ilya Discuss
10103
178920
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}Politiyanke Kalejaiye Adeboye Paul ko siyaasyanke Naajeeriya. Jooni o woni tergal suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya, o wakiiliijo diiwal Ajeromi Ifelodun nder suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya 10th. Ko kanko lomtii Taiwo Kolawole. O suɓaama e les njiimaandi fedde toppitiinde ko fayti e ƴellitaare (APC). Nguurndam e Jaŋde Fuɗɗoode Kalejaiye Adeboye Paul jibinaa ko ñalnde 20 lewru mbooy hitaande 1960. O janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Nasaret, to wuro Imeko, to diiwaan Ogun. Caggal ɗuum o heɓi dipolomaaji makko e jaŋde, o heɓi kadi dipolom makko master e njuɓɓudi laamu, o heɓi kadi Doktoraa makko e filosofi (Ph.D.). O woni kadi koolaaɗo kuuɓal to duɗal jaaɓi haaɗtirde (ICAN). Kugal Kalejaiye Adeboye Paul woniino jaagorgal keeringal to bannge ƴellitaare laddeeji to guwerneer diiwaan Lagos. Caggal ɗuum o wonii hooreejo LAGFERRY Service Limited hade makko suɓeede e nder suudu sarɗiiji. E nder wooteeji mawɗi 2023, o suɓaama ngam ardaade diiwaan Ajeromi/Ifelodun mo diiwaan Lagos e nder suudu sarɗiiji leydi ndii, o woni tergal e nder suudu sarɗiiji leydi ndii 10ɓo. Golle sariyaaji IAs e nder golle makko e nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o wallitorii kuulal ngam ƴellitde duɗal ngenndiwal jaayndeeji e jaayndeeji (Establishment) e hitaande 2025, e kuulal jowitiingal e sosde duɗal jaaɓi haaɗtirde Ibile Entrepreneur e haɗde ƴettude petroŋ e petroŋ tankers accidented. Batte renndo Paul sosi KAP Widows Foundation e hitaande 2010. E hitaande 2025, fedde nde yuɓɓinii eɓɓoore ngam humpitaade no fotiri e golle ngam mawninde duuɓi makko 50. O waɗii kadi porogaraamuuji diiwaanuuji jowitiiɗi e jaŋde, cellal, ƴellitaare sukaaɓe, e doole. Tuugnorgal
7cea6ybjxa7dff47406j9y8kh4hj1k7
178921
178920
2026-07-17T20:15:14Z
Ilya Discuss
10103
178921
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Politiyanke Kalejaiye Adeboye Paul''' ko siyaasyanke Naajeeriya.
Jooni o woni tergal suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya, o wakiiliijo diiwal Ajeromi Ifelodun nder suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya 10th. Ko kanko lomtii Taiwo Kolawole.
O suɓaama e les njiimaandi fedde toppitiinde ko fayti e ƴellitaare (APC).
== Nguurndam ==
e Jaŋde Fuɗɗoode Kalejaiye Adeboye Paul jibinaa ko ñalnde 20 lewru mbooy hitaande 1960. O janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Nasaret, to wuro Imeko, to diiwaan Ogun. Caggal ɗuum o heɓi dipolomaaji makko e jaŋde, o heɓi kadi dipolom makko master e njuɓɓudi laamu, o heɓi kadi Doktoraa makko e filosofi (Ph.D.). O woni kadi koolaaɗo kuuɓal to duɗal jaaɓi haaɗtirde (ICAN). Kugal Kalejaiye Adeboye Paul woniino jaagorgal keeringal to bannge ƴellitaare laddeeji to guwerneer diiwaan Lagos.
Caggal ɗuum o wonii hooreejo LAGFERRY Service Limited hade makko suɓeede e nder suudu sarɗiiji. E nder wooteeji mawɗi 2023, o suɓaama ngam ardaade diiwaan Ajeromi/Ifelodun mo diiwaan Lagos e nder suudu sarɗiiji leydi ndii, o woni tergal e nder suudu sarɗiiji leydi ndii 10ɓo.
== Golle sariyaaji ==
IAs e nder golle makko e nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o wallitorii kuulal ngam ƴellitde duɗal ngenndiwal jaayndeeji e jaayndeeji (Establishment) e hitaande 2025, e kuulal jowitiingal e sosde duɗal jaaɓi haaɗtirde Ibile Entrepreneur e haɗde ƴettude petroŋ e petroŋ tankers accidented. Batte renndo Paul sosi KAP Widows Foundation e hitaande 2010.
E hitaande 2025, fedde nde yuɓɓinii eɓɓoore ngam humpitaade no fotiri e golle ngam mawninde duuɓi makko 50.
O waɗii kadi porogaraamuuji diiwaanuuji jowitiiɗi e jaŋde, cellal, ƴellitaare sukaaɓe, e doole.
== Tuugnorgal ==
tnwo3focwhhqh71zgrzgp89sg66jpyv
178922
178921
2026-07-17T20:16:48Z
Ilya Discuss
10103
178922
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Politiyanke Kalejaiye Adeboye Paul''' ko siyaasyanke Naajeeriya.
Jooni o woni tergal suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya, o wakiiliijo diiwal Ajeromi Ifelodun nder suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya 10th. Ko kanko lomtii Taiwo Kolawole.
O suɓaama e les njiimaandi fedde toppitiinde ko fayti e ƴellitaare (APC).
<ref>{{Cite web|title=House Of Reps Member Distributes Palliatives To Constituents – Trending News|url=https://www.tvcnews.tv/2024/12/house-of-reps-member-distributes-palliatives-to-constituents/#google_vignette|access-date=2025-01-24|language=en-US|archive-date=2025-01-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20250104060234/https://www.tvcnews.tv/2024/12/house-of-reps-member-distributes-palliatives-to-constituents/#google_vignette|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite news|last=Nda-Isaiah|first=Jonathan|date=2024-03-26|title=Lawmaker Says Tinubu's Policies Hold Bright Future For Nigeria|url=https://leadership.ng/lawmaker-says-tinubus-policies-hold-bright-future-for-nigeria/|access-date=2025-01-24|language=en-US|newspaper=[[Leadership (newspaper)|Leadership]]}}</ref> He was elected under the platform of the [[All Progressives Congress|All Progressive Congress]] (APC).<ref>{{Cite news|last=Rapheal|date=2022-11-26|title=3 times I won to go to House of Reps, but was asked to step down|url=https://thesun.ng/3-times-i-won-to-go-to-house-of-reps-but-was-asked-to-step-down-kalejaiye-apc-reps-candidate/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-01-24|newspaper=[[The Sun (Nigeria)|The Sun]]|language=en}}</ref>.<ref>{{Cite web|last=vanguard|date=2009-09-18|title=I want to do things that will surpass my generation — Paul Kalejaiye|url=https://www.vanguardngr.com/2009/09/i-want-to-do-things-that-will-surpass-my-generation-%E2%80%94-paul-kalejaiye/|access-date=2026-07-13|website=Vanguard News|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite web|title=National Assembly {{!}} Federal Republic of Nigeria|url=https://nass.gov.ng/mps/single/674|access-date=2026-07-13|website=nass.gov.ng}}</ref><ref>{{Cite web|title=10th National Assembly Members - Voter - Validating the Office of the Electorate on Representation|url=https://orderpaper.ng/voter/10th-national-assembly-members|access-date=2026-07-13|website=orderpaper.ng}}</ref>
== Nguurndam ==
e Jaŋde Fuɗɗoode Kalejaiye Adeboye Paul jibinaa ko ñalnde 20 lewru mbooy hitaande 1960. O janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Nasaret, to wuro Imeko, to diiwaan Ogun. Caggal ɗuum o heɓi dipolomaaji makko e jaŋde, o heɓi kadi dipolom makko master e njuɓɓudi laamu, o heɓi kadi Doktoraa makko e filosofi (Ph.D.). O woni kadi koolaaɗo kuuɓal to duɗal jaaɓi haaɗtirde (ICAN). Kugal Kalejaiye Adeboye Paul woniino jaagorgal keeringal to bannge ƴellitaare laddeeji to guwerneer diiwaan Lagos.
Caggal ɗuum o wonii hooreejo LAGFERRY Service Limited hade makko suɓeede e nder suudu sarɗiiji. E nder wooteeji mawɗi 2023, o suɓaama ngam ardaade diiwaan Ajeromi/Ifelodun mo diiwaan Lagos e nder suudu sarɗiiji leydi ndii, o woni tergal e nder suudu sarɗiiji leydi ndii 10ɓo.
== Golle sariyaaji ==
IAs e nder golle makko e nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o wallitorii kuulal ngam ƴellitde duɗal ngenndiwal jaayndeeji e jaayndeeji (Establishment) e hitaande 2025, e kuulal jowitiingal e sosde duɗal jaaɓi haaɗtirde Ibile Entrepreneur e haɗde ƴettude petroŋ e petroŋ tankers accidented. Batte renndo Paul sosi KAP Widows Foundation e hitaande 2010.
E hitaande 2025, fedde nde yuɓɓinii eɓɓoore ngam humpitaade no fotiri e golle ngam mawninde duuɓi makko 50.
O waɗii kadi porogaraamuuji diiwaanuuji jowitiiɗi e jaŋde, cellal, ƴellitaare sukaaɓe, e doole.
== Tuugnorgal ==
9p7ppuxx2s3trluycr0ehgzgdcqf4o1
178923
178922
2026-07-17T20:18:49Z
Ilya Discuss
10103
178923
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Politiyanke Kalejaiye Adeboye Paul''' ko siyaasyanke Naajeeriya.
Jooni o woni tergal suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya, o wakiiliijo diiwal Ajeromi Ifelodun nder suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya 10th. Ko kanko lomtii Taiwo Kolawole.
O suɓaama e les njiimaandi fedde toppitiinde ko fayti e ƴellitaare (APC).
<ref>{{Cite web|title=House Of Reps Member Distributes Palliatives To Constituents – Trending News|url=https://www.tvcnews.tv/2024/12/house-of-reps-member-distributes-palliatives-to-constituents/#google_vignette|access-date=2025-01-24|language=en-US|archive-date=2025-01-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20250104060234/https://www.tvcnews.tv/2024/12/house-of-reps-member-distributes-palliatives-to-constituents/#google_vignette|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite news|last=Nda-Isaiah|first=Jonathan|date=2024-03-26|title=Lawmaker Says Tinubu's Policies Hold Bright Future For Nigeria|url=https://leadership.ng/lawmaker-says-tinubus-policies-hold-bright-future-for-nigeria/|access-date=2025-01-24|language=en-US|newspaper=[[Leadership (newspaper)|Leadership]]}}</ref> .<ref>{{Cite news|last=Rapheal|date=2022-11-26|title=3 times I won to go to House of Reps, but was asked to step down|url=https://thesun.ng/3-times-i-won-to-go-to-house-of-reps-but-was-asked-to-step-down-kalejaiye-apc-reps-candidate/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2025-01-24|newspaper=[[The Sun (Nigeria)|The Sun]]|language=en}}</ref>.<ref>{{Cite web|last=vanguard|date=2009-09-18|title=I want to do things that will surpass my generation — Paul Kalejaiye|url=https://www.vanguardngr.com/2009/09/i-want-to-do-things-that-will-surpass-my-generation-%E2%80%94-paul-kalejaiye/|access-date=2026-07-13|website=Vanguard News|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite web|title=National Assembly {{!}} Federal Republic of Nigeria|url=https://nass.gov.ng/mps/single/674|access-date=2026-07-13|website=nass.gov.ng}}</ref><ref>{{Cite web|title=10th National Assembly Members - Voter - Validating the Office of the Electorate on Representation|url=https://orderpaper.ng/voter/10th-national-assembly-members|access-date=2026-07-13|website=orderpaper.ng}}</ref>
== Nguurndam ==
e Jaŋde Fuɗɗoode Kalejaiye Adeboye Paul jibinaa ko ñalnde 20 lewru mbooy hitaande 1960. O janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde Nasaret, to wuro Imeko, to diiwaan Ogun. Caggal ɗuum o heɓi dipolomaaji makko e jaŋde, o heɓi kadi dipolom makko master e njuɓɓudi laamu, o heɓi kadi Doktoraa makko e filosofi (Ph.D.). O woni kadi koolaaɗo kuuɓal to duɗal jaaɓi haaɗtirde (ICAN). Kugal Kalejaiye Adeboye Paul woniino jaagorgal keeringal to bannge ƴellitaare laddeeji to guwerneer diiwaan Lagos.<ref>{{Cite web|title=I want to do things that will surpass my generation — Paul Kalejaiye|url=https://www.vanguardngr.com/2009/09/i-want-to-do-things-that-will-surpass-my-generation-%E2%80%94-paul-kalejaiye/|access-date=2026-07-14|website=Vanguard News|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite web|title=Payment - Update Profile - Voter - Validating the Office of the Electorate on Representation|url=https://parliamentreports.com/voter/make-payment?id=2942|access-date=2026-07-14|website=parliamentreports.com}}</ref><ref>{{Cite web|title=National Assembly of Nigeria {{!}} People's Parliament|url=https://nass.gov.ng/|access-date=2026-07-14|website=nass.gov.ng}}</ref><ref>{{Cite web|title=APC {{!}} Hon. Adeboye Paul Kalejaiye|url=https://apc.com.ng/members/bio.php?pr=543|access-date=2026-07-14|website=apc.com.ng}}</ref>
Caggal ɗuum o wonii hooreejo LAGFERRY Service Limited hade makko suɓeede e nder suudu sarɗiiji. E nder wooteeji mawɗi 2023, o suɓaama ngam ardaade diiwaan Ajeromi/Ifelodun mo diiwaan Lagos e nder suudu sarɗiiji leydi ndii, o woni tergal e nder suudu sarɗiiji leydi ndii 10ɓo.
== Golle sariyaaji ==
IAs e nder golle makko e nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o wallitorii kuulal ngam ƴellitde duɗal ngenndiwal jaayndeeji e jaayndeeji (Establishment) e hitaande 2025, e kuulal jowitiingal e sosde duɗal jaaɓi haaɗtirde Ibile Entrepreneur e haɗde ƴettude petroŋ e petroŋ tankers accidented. Batte renndo Paul sosi KAP Widows Foundation e hitaande 2010.
E hitaande 2025, fedde nde yuɓɓinii eɓɓoore ngam humpitaade no fotiri e golle ngam mawninde duuɓi makko 50.
O waɗii kadi porogaraamuuji diiwaanuuji jowitiiɗi e jaŋde, cellal, ƴellitaare sukaaɓe, e doole.
== Tuugnorgal ==
7yf1luxqf50y783p8jfzqpdrl5m119q
Abdulkadir Rahis
0
43166
178935
2026-07-18T11:39:31Z
Ilya Discuss
10103
Created page with "Abdulkadir Rahis (jibinaa ko 30 lewru juko hitaande 1968) ko siyaasaajo Naajeeriya, jooni o woni tergal nder suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya, wakiiliijo lesdi Maiduguri (Metropolitan) nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya. O jeyaa ko e lannda politik All Progressives Congress (APC), o waɗii manndaaji tati e nder suudu sarɗiiji. Baɗte e nguurndam puɗɗaɗam Abdukadir janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde ganndal e karallaagal, to nokku laamu Bama, to diiwaan Born..."
178935
wikitext
text/x-wiki
Abdulkadir Rahis (jibinaa ko 30 lewru juko hitaande 1968) ko siyaasaajo Naajeeriya, jooni o woni tergal nder suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya, wakiiliijo lesdi Maiduguri (Metropolitan) nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya. O jeyaa ko e lannda politik All Progressives Congress (APC), o waɗii manndaaji tati e nder suudu sarɗiiji. Baɗte e nguurndam puɗɗaɗam Abdukadir janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde ganndal e karallaagal, to nokku laamu Bama, to diiwaan Borno, o heɓi bak makko e hitaande 1989. Golle politik Rahis fuɗɗi kuugal siyaasaaku maako nder hitaande 1990, nde o fooli hooreejo lesdi nder diiwal Shehuri South nder diiwal lesdi Maiduguri. E hitaande 1997, o suɓaama hooreejo Ward les lannda Demokaraasi Naajeeriya kawtal ngal, nden nder hitaande 1999, o laati hooreejo lannda yimɓe fuu nder kawtal wuro Maiduguri. E hitaande 2001, o toɗɗaa yo o won hooreejo toppitiiɗo golle e nder Diiso wuro Maiduguri, darnde nde o joginoo haa hitaande 2003. E hitaande 2003, o toɗɗaa tergal yiilirde fedde fuku koyɗe El-Kanemi Warriors, caggal ɗuum o woni hooreejo yiilirde ndee. O woniino kadi hooreejo sukaaɓe diiwaan Borno gila 2006 haa 2011 hade makko toɗɗaade e juuɗe guwerneer Kashim Shettima ngam wonde balloowo keeriiɗo. E hitaande 2012, o toɗɗaa hooreejo goomu toppitiingu golle e nder diiwaan Maiduguri, o golliima haa hitaande 2015. E hitaande 2015, o suɓaama tergal lomtotooɗo diiwaan Maiduguri mo diiwaan Borno e nder suudu sarɗiiji, les njiimaandi APC. Tuugnorgal
bhfo49c9cpu7ssepms6k80ykgm6lma3
178936
178935
2026-07-18T11:40:43Z
Ilya Discuss
10103
178936
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
Abdulkadir Rahis (jibinaa ko 30 lewru juko hitaande 1968) ko siyaasaajo Naajeeriya, jooni o woni tergal nder suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya, wakiiliijo lesdi Maiduguri (Metropolitan) nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya. O jeyaa ko e lannda politik All Progressives Congress (APC), o waɗii manndaaji tati e nder suudu sarɗiiji. Baɗte e nguurndam puɗɗaɗam Abdukadir janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde ganndal e karallaagal, to nokku laamu Bama, to diiwaan Borno, o heɓi bak makko e hitaande 1989. Golle politik Rahis fuɗɗi kuugal siyaasaaku maako nder hitaande 1990, nde o fooli hooreejo lesdi nder diiwal Shehuri South nder diiwal lesdi Maiduguri. E hitaande 1997, o suɓaama hooreejo Ward les lannda Demokaraasi Naajeeriya kawtal ngal, nden nder hitaande 1999, o laati hooreejo lannda yimɓe fuu nder kawtal wuro Maiduguri. E hitaande 2001, o toɗɗaa yo o won hooreejo toppitiiɗo golle e nder Diiso wuro Maiduguri, darnde nde o joginoo haa hitaande 2003. E hitaande 2003, o toɗɗaa tergal yiilirde fedde fuku koyɗe El-Kanemi Warriors, caggal ɗuum o woni hooreejo yiilirde ndee. O woniino kadi hooreejo sukaaɓe diiwaan Borno gila 2006 haa 2011 hade makko toɗɗaade e juuɗe guwerneer Kashim Shettima ngam wonde balloowo keeriiɗo. E hitaande 2012, o toɗɗaa hooreejo goomu toppitiingu golle e nder diiwaan Maiduguri, o golliima haa hitaande 2015. E hitaande 2015, o suɓaama tergal lomtotooɗo diiwaan Maiduguri mo diiwaan Borno e nder suudu sarɗiiji, les njiimaandi APC. Tuugnorgal
064ruipluwk892t5czpbhscpqdldwip
178937
178936
2026-07-18T11:41:56Z
Ilya Discuss
10103
178937
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Abdulkadir Rahis''' (jibinaa ko 30 lewru juko hitaande 1968) ko siyaasaajo Naajeeriya, jooni o woni tergal nder suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya, wakiiliijo lesdi Maiduguri (Metropolitan) nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya.
O jeyaa ko e lannda politik All Progressives Congress (APC), o waɗii manndaaji tati e nder suudu sarɗiiji. Baɗte e nguurndam puɗɗaɗam Abdukadir janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde ganndal e karallaagal, to nokku laamu Bama, to diiwaan Borno, o heɓi bak makko e hitaande 1989.
== Golle politik ==
Rahis fuɗɗi kuugal siyaasaaku maako nder hitaande 1990, nde o fooli hooreejo lesdi nder diiwal Shehuri South nder diiwal lesdi Maiduguri.
E hitaande 1997, o suɓaama hooreejo Ward les lannda Demokaraasi Naajeeriya kawtal ngal, nden nder hitaande 1999, o laati hooreejo lannda yimɓe fuu nder kawtal wuro Maiduguri. E hitaande 2001, o toɗɗaa yo o won hooreejo toppitiiɗo golle e nder Diiso wuro Maiduguri, darnde nde o joginoo haa hitaande 2003. E hitaande 2003, o toɗɗaa tergal yiilirde fedde fuku koyɗe El-Kanemi Warriors, caggal ɗuum o woni hooreejo yiilirde ndee. O woniino kadi hooreejo sukaaɓe diiwaan Borno gila 2006 haa 2011 hade makko toɗɗaade e juuɗe guwerneer Kashim Shettima ngam wonde balloowo keeriiɗo. E hitaande 2012, o toɗɗaa hooreejo goomu toppitiingu golle e nder diiwaan Maiduguri, o golliima haa hitaande 2015. E hitaande 2015, o suɓaama tergal lomtotooɗo diiwaan Maiduguri mo diiwaan Borno e nder suudu sarɗiiji, les njiimaandi APC.
== Tuugnorgal ==
4gal1srqx5lmmu4y1o6hgpz4k6xymi0
178938
178937
2026-07-18T11:43:25Z
Ilya Discuss
10103
178938
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Abdulkadir Rahis''' (jibinaa ko 30 lewru juko hitaande 1968) ko siyaasaajo Naajeeriya, jooni o woni tergal nder suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya, wakiiliijo lesdi Maiduguri (Metropolitan) nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya.<ref>{{Cite web|title=National Assembly {{!}} Federal Republic of Nigeria|url=https://nass.gov.ng/mps/single/197#|access-date=9 December 2024|website=nass.gov.ng}}</ref><ref>{{Cite web|title=10th National Assembly Members|url=https://orderpaper.ng/voter/10th-national-assembly-member?id=Rahis-Abdulkadir-1676|access-date=9 December 2024|website=Orderpaper.ng}}</ref>
O jeyaa ko e lannda politik All Progressives Congress (APC), o waɗii manndaaji tati e nder suudu sarɗiiji. Baɗte e nguurndam puɗɗaɗam Abdukadir janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde ganndal e karallaagal, to nokku laamu Bama, to diiwaan Borno, o heɓi bak makko e hitaande 1989.
== Golle politik ==
Rahis fuɗɗi kuugal siyaasaaku maako nder hitaande 1990, nde o fooli hooreejo lesdi nder diiwal Shehuri South nder diiwal lesdi Maiduguri.
E hitaande 1997, o suɓaama hooreejo Ward les lannda Demokaraasi Naajeeriya kawtal ngal, nden nder hitaande 1999, o laati hooreejo lannda yimɓe fuu nder kawtal wuro Maiduguri. E hitaande 2001, o toɗɗaa yo o won hooreejo toppitiiɗo golle e nder Diiso wuro Maiduguri, darnde nde o joginoo haa hitaande 2003. E hitaande 2003, o toɗɗaa tergal yiilirde fedde fuku koyɗe El-Kanemi Warriors, caggal ɗuum o woni hooreejo yiilirde ndee. O woniino kadi hooreejo sukaaɓe diiwaan Borno gila 2006 haa 2011 hade makko toɗɗaade e juuɗe guwerneer Kashim Shettima ngam wonde balloowo keeriiɗo. E hitaande 2012, o toɗɗaa hooreejo goomu toppitiingu golle e nder diiwaan Maiduguri, o golliima haa hitaande 2015. E hitaande 2015, o suɓaama tergal lomtotooɗo diiwaan Maiduguri mo diiwaan Borno e nder suudu sarɗiiji, les njiimaandi APC.
== Tuugnorgal ==
pxk96fo6uc8190ahfl14tbttqtdl2lr
178939
178938
2026-07-18T11:44:14Z
Ilya Discuss
10103
178939
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Abdulkadir Rahis''' (jibinaa ko 30 lewru juko hitaande 1968) ko siyaasaajo Naajeeriya, jooni o woni tergal nder suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya, wakiiliijo lesdi Maiduguri (Metropolitan) nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya.<ref>{{Cite web|title=National Assembly {{!}} Federal Republic of Nigeria|url=https://nass.gov.ng/mps/single/197#|access-date=9 December 2024|website=nass.gov.ng}}</ref><ref>{{Cite web|title=10th National Assembly Members|url=https://orderpaper.ng/voter/10th-national-assembly-member?id=Rahis-Abdulkadir-1676|access-date=9 December 2024|website=Orderpaper.ng}}</ref>
O jeyaa ko e lannda politik All Progressives Congress (APC), o waɗii manndaaji tati e nder suudu sarɗiiji. Baɗte e nguurndam puɗɗaɗam Abdukadir janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde ganndal e karallaagal, to nokku laamu Bama, to diiwaan Borno, o heɓi bak makko e hitaande 1989.<ref name=":0">{{Cite news|last=Maitela|first=Muhammad|title=Hon. Abdulkadir Rahis is committed to representing the community well.|url=https://hausa.leadership.ng/hon-abdulkadir-rahis-na-taka-rawa-wajen-wakilci-nagari-ga-alumma/#google_vignette|access-date=|newspaper=[[Leadership (newspaper)|Leadership]]}}</ref>
== Golle politik ==
Rahis fuɗɗi kuugal siyaasaaku maako nder hitaande 1990, nde o fooli hooreejo lesdi nder diiwal Shehuri South nder diiwal lesdi Maiduguri.
E hitaande 1997, o suɓaama hooreejo Ward les lannda Demokaraasi Naajeeriya kawtal ngal, nden nder hitaande 1999, o laati hooreejo lannda yimɓe fuu nder kawtal wuro Maiduguri. E hitaande 2001, o toɗɗaa yo o won hooreejo toppitiiɗo golle e nder Diiso wuro Maiduguri, darnde nde o joginoo haa hitaande 2003. E hitaande 2003, o toɗɗaa tergal yiilirde fedde fuku koyɗe El-Kanemi Warriors, caggal ɗuum o woni hooreejo yiilirde ndee. O woniino kadi hooreejo sukaaɓe diiwaan Borno gila 2006 haa 2011 hade makko toɗɗaade e juuɗe guwerneer Kashim Shettima ngam wonde balloowo keeriiɗo. E hitaande 2012, o toɗɗaa hooreejo goomu toppitiingu golle e nder diiwaan Maiduguri, o golliima haa hitaande 2015. E hitaande 2015, o suɓaama tergal lomtotooɗo diiwaan Maiduguri mo diiwaan Borno e nder suudu sarɗiiji, les njiimaandi APC.
== Tuugnorgal ==
81ol3al5aleqo8gow43oj762lzd8y4e
178940
178939
2026-07-18T11:45:12Z
Ilya Discuss
10103
178940
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}
'''Abdulkadir Rahis''' (jibinaa ko 30 lewru juko hitaande 1968) ko siyaasaajo Naajeeriya, jooni o woni tergal nder suudu sarɗiiji lesdi Naajeeriya, wakiiliijo lesdi Maiduguri (Metropolitan) nder suudu joonde diidaaɗi lesdi Naajeeriya.<ref>{{Cite web|title=National Assembly {{!}} Federal Republic of Nigeria|url=https://nass.gov.ng/mps/single/197#|access-date=9 December 2024|website=nass.gov.ng}}</ref><ref>{{Cite web|title=10th National Assembly Members|url=https://orderpaper.ng/voter/10th-national-assembly-member?id=Rahis-Abdulkadir-1676|access-date=9 December 2024|website=Orderpaper.ng}}</ref>
O jeyaa ko e lannda politik All Progressives Congress (APC), o waɗii manndaaji tati e nder suudu sarɗiiji. Baɗte e nguurndam puɗɗaɗam Abdukadir janngi to duɗal jaaɓi haaɗtirde ganndal e karallaagal, to nokku laamu Bama, to diiwaan Borno, o heɓi bak makko e hitaande 1989.<ref name=":0">{{Cite news|last=Maitela|first=Muhammad|title=Hon. Abdulkadir Rahis is committed to representing the community well.|url=https://hausa.leadership.ng/hon-abdulkadir-rahis-na-taka-rawa-wajen-wakilci-nagari-ga-alumma/#google_vignette|access-date=|newspaper=[[Leadership (newspaper)|Leadership]]}}</ref>
== Golle politik ==
Rahis fuɗɗi kuugal siyaasaaku maako nder hitaande 1990, nde o fooli hooreejo lesdi nder diiwal Shehuri South nder diiwal lesdi Maiduguri..<ref>{{Cite news|last=Hussaini|first=Hayatu|date=January 5, 2021|title=Hon. Abdulkadir Rahis: Borno lawmaker with a difference|url=https://blueprint.ng/hon-abdulkadir-rahis-borno-lawmaker-with-a-difference-by-hayatu-hussaini/|location=Abuja, Nigeria|newspaper=[[Blueprint (newspaper)|Blueprint]]}}</ref>
E hitaande 1997, o suɓaama hooreejo Ward les lannda Demokaraasi Naajeeriya kawtal ngal, nden nder hitaande 1999, o laati hooreejo lannda yimɓe fuu nder kawtal wuro Maiduguri. E hitaande 2001, o toɗɗaa yo o won hooreejo toppitiiɗo golle e nder Diiso wuro Maiduguri, darnde nde o joginoo haa hitaande 2003. E hitaande 2003, o toɗɗaa tergal yiilirde fedde fuku koyɗe El-Kanemi Warriors, caggal ɗuum o woni hooreejo yiilirde ndee. O woniino kadi hooreejo sukaaɓe diiwaan Borno gila 2006 haa 2011 hade makko toɗɗaade e juuɗe guwerneer Kashim Shettima ngam wonde balloowo keeriiɗo. E hitaande 2012, o toɗɗaa hooreejo goomu toppitiingu golle e nder diiwaan Maiduguri, o golliima haa hitaande 2015. E hitaande 2015, o suɓaama tergal lomtotooɗo diiwaan Maiduguri mo diiwaan Borno e nder suudu sarɗiiji, les njiimaandi APC.
== Tuugnorgal ==
1ryvy4oola1cxyoa9h7p5r548vg7yeb
Tasir Raji
0
43167
178941
2026-07-18T11:48:05Z
Ilya Discuss
10103
Created page with "Golle sariyaaji Tasir Raji woni tergal wakiiliijo lesdi Epe nder suudu joonde diidaaɗi lesdi. E nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o toɗɗaa hooreejo Goomu suudu sarɗiiji ngam ƴellitde paandaale ƴellitaare duumotoonde (SDGs). O wiyi kadi ɓeydugol kaalis ngam eɓɓooji njuɓɓudi, haa arti noon e ardineede laawol mawngol ngol Calabar–Lagos Coastal Highway e nder bidsee fedde nde. Batte renndo Raji waɗii eɓɓooji diiwaanuuji to Epe, ina jeyaa heen mahngo luumo Ayetoro..."
178941
wikitext
text/x-wiki
Golle sariyaaji Tasir Raji woni tergal wakiiliijo lesdi Epe nder suudu joonde diidaaɗi lesdi. E nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o toɗɗaa hooreejo Goomu suudu sarɗiiji ngam ƴellitde paandaale ƴellitaare duumotoonde (SDGs). O wiyi kadi ɓeydugol kaalis ngam eɓɓooji njuɓɓudi, haa arti noon e ardineede laawol mawngol ngol Calabar–Lagos Coastal Highway e nder bidsee fedde nde. Batte renndo Raji waɗii eɓɓooji diiwaanuuji to Epe, ina jeyaa heen mahngo luumo Ayetoro. O walli kadi eɓɓooji jaŋde wonande almudɓe e nder diiwaan hee. Tuugnorgal
89904vj0ad9bj8iir1zdtw84dcnuz9i
178942
178941
2026-07-18T11:48:36Z
Ilya Discuss
10103
178942
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}Golle sariyaaji Tasir Raji woni tergal wakiiliijo lesdi Epe nder suudu joonde diidaaɗi lesdi. E nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o toɗɗaa hooreejo Goomu suudu sarɗiiji ngam ƴellitde paandaale ƴellitaare duumotoonde (SDGs). O wiyi kadi ɓeydugol kaalis ngam eɓɓooji njuɓɓudi, haa arti noon e ardineede laawol mawngol ngol Calabar–Lagos Coastal Highway e nder bidsee fedde nde. Batte renndo Raji waɗii eɓɓooji diiwaanuuji to Epe, ina jeyaa heen mahngo luumo Ayetoro. O walli kadi eɓɓooji jaŋde wonande almudɓe e nder diiwaan hee. Tuugnorgal
2gjx3uad9v6rwiea7w659inoet2hgdw
178943
178942
2026-07-18T11:49:35Z
Ilya Discuss
10103
178943
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}{{Databox}}Golle sariyaaji Tasir Raji woni tergal wakiiliijo lesdi Epe nder suudu joonde diidaaɗi lesdi. E nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o toɗɗaa hooreejo Goomu suudu sarɗiiji ngam ƴellitde paandaale ƴellitaare duumotoonde (SDGs). O wiyi kadi ɓeydugol kaalis ngam eɓɓooji njuɓɓudi, haa arti noon e ardineede laawol mawngol ngol Calabar–Lagos Coastal Highway e nder bidsee fedde nde. Batte renndo Raji waɗii eɓɓooji diiwaanuuji to Epe, ina jeyaa heen mahngo luumo Ayetoro. O walli kadi eɓɓooji jaŋde wonande almudɓe e nder diiwaan hee. Tuugnorgal
shzd3yv90j8ikskq5u047zdzzp07m3v
178944
178943
2026-07-18T11:51:27Z
Ilya Discuss
10103
178944
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Golle sariyaaji Tasir Raji''' woni tergal wakiiliijo lesdi Epe nder suudu joonde diidaaɗi lesdi. E nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o toɗɗaa hooreejo Goomu suudu sarɗiiji ngam ƴellitde paandaale ƴellitaare duumotoonde (SDGs). O wiyi kadi ɓeydugol kaalis ngam eɓɓooji njuɓɓudi, haa arti noon e ardineede laawol mawngol ngol Calabar–Lagos Coastal Highway e nder bidsee fedde nde. Batte renndo Raji waɗii eɓɓooji diiwaanuuji to Epe, ina jeyaa heen mahngo luumo Ayetoro. O walli kadi eɓɓooji jaŋde wonande almudɓe e nder diiwaan hee.
== Tuugnorgal ==
q1jlerxvd5it9a0ahpsc4pkpg910jyw
178945
178944
2026-07-18T11:52:08Z
Ilya Discuss
10103
178945
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Golle sariyaaji Tasir Raji''' woni tergal wakiiliijo lesdi Epe nder suudu joonde diidaaɗi lesdi.
E nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o toɗɗaa hooreejo Goomu suudu sarɗiiji ngam ƴellitde paandaale ƴellitaare duumotoonde (SDGs).
O wiyi kadi ɓeydugol kaalis ngam eɓɓooji njuɓɓudi, haa arti noon e ardineede laawol mawngol ngol Calabar–Lagos Coastal Highway e nder bidsee fedde nde. Batte renndo Raji waɗii eɓɓooji diiwaanuuji to Epe, ina jeyaa heen mahngo luumo Ayetoro.
O walli kadi eɓɓooji jaŋde wonande almudɓe e nder diiwaan hee.
== Tuugnorgal ==
42vbwly5re1ww67gjchwqi0kzpumkgf
178946
178945
2026-07-18T11:53:17Z
Ilya Discuss
10103
178946
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Golle sariyaaji Tasir Raji''' woni tergal wakiiliijo lesdi Epe nder suudu joonde diidaaɗi lesdi.<ref>{{Cite web|title=10th National Assembly Members - Voter - Validating the Office of the Electorate on Representation|url=https://orderpaper.ng/voter/10th-national-assembly-member?id=Raji-Tasir-Olawale--2979|access-date=8 January 2025|website=orderpaper.ng}}</ref><ref>{{Cite web|title=National Assembly {{!}} Federal Republic of Nigeria|url=https://nass.gov.ng/mps/single/315|access-date=8 January 2025|website=nass.gov.ng}}</ref><ref>{{Cite web|title=Citizen Science Nigeria|url=https://citizensciencenigeria.org/public-offices/persons/tasir-olawale-raji|access-date=8 January 2025|website=citizensciencenigeria.org|language=en}}</ref><ref>{{Cite news|last=vanguard|date=2018-10-14|title=Lawmaker pledges improved representation for constituency|url=https://www.vanguardngr.com/2018/10/lawmaker-pledges-improved-representation-for-constituency/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2024-12-29|newspaper=[[Vanguard (Nigeria)|Vanguard]]|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite news|last=Nation|first=The|date=2019-03-26|title=Lawmaker lifts students|url=https://thenationonlineng.net/lawmaker-lifts-students-2/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2024-12-29|newspaper=[[The Nation (Nigeria)|The Nation]]|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|title=2022 budget: Rep wants Calabar – Lagos coastal project prioritised|url=https://dailytrust.com/2022-budget-rep-wants-calabar-lagos-coastal-project-prioritised/|access-date=2024-12-29|newspaper=[[Daily Trust]]}}</ref><ref>{{Cite news|last=Badmus|first=Bola|date=2023-11-09|title=Lagos restates commitment to infrastructure development|url=https://tribuneonlineng.com/lagos-restates-commitment-to-infrastructure-development/|access-date=2024-12-29|newspaper=[[Nigerian Tribune]]|language=en-GB}}</ref>
E nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o toɗɗaa hooreejo Goomu suudu sarɗiiji ngam ƴellitde paandaale ƴellitaare duumotoonde (SDGs).
O wiyi kadi ɓeydugol kaalis ngam eɓɓooji njuɓɓudi, haa arti noon e ardineede laawol mawngol ngol Calabar–Lagos Coastal Highway e nder bidsee fedde nde. Batte renndo Raji waɗii eɓɓooji diiwaanuuji to Epe, ina jeyaa heen mahngo luumo Ayetoro.
O walli kadi eɓɓooji jaŋde wonande almudɓe e nder diiwaan hee.
== Tuugnorgal ==
fxtjc48csdabe9zn52at5fn110m68yf
178947
178946
2026-07-18T11:54:05Z
Ilya Discuss
10103
178947
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Golle sariyaaji Tasir Raji''' woni tergal wakiiliijo lesdi Epe nder suudu joonde diidaaɗi lesdi.<ref>{{Cite web|title=10th National Assembly Members - Voter - Validating the Office of the Electorate on Representation|url=https://orderpaper.ng/voter/10th-national-assembly-member?id=Raji-Tasir-Olawale--2979|access-date=8 January 2025|website=orderpaper.ng}}</ref><ref>{{Cite web|title=National Assembly {{!}} Federal Republic of Nigeria|url=https://nass.gov.ng/mps/single/315|access-date=8 January 2025|website=nass.gov.ng}}</ref><ref>{{Cite web|title=Citizen Science Nigeria|url=https://citizensciencenigeria.org/public-offices/persons/tasir-olawale-raji|access-date=8 January 2025|website=citizensciencenigeria.org|language=en}}</ref><ref>{{Cite news|last=vanguard|date=2018-10-14|title=Lawmaker pledges improved representation for constituency|url=https://www.vanguardngr.com/2018/10/lawmaker-pledges-improved-representation-for-constituency/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2024-12-29|newspaper=[[Vanguard (Nigeria)|Vanguard]]|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite news|last=Nation|first=The|date=2019-03-26|title=Lawmaker lifts students|url=https://thenationonlineng.net/lawmaker-lifts-students-2/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2024-12-29|newspaper=[[The Nation (Nigeria)|The Nation]]|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|title=2022 budget: Rep wants Calabar – Lagos coastal project prioritised|url=https://dailytrust.com/2022-budget-rep-wants-calabar-lagos-coastal-project-prioritised/|access-date=2024-12-29|newspaper=[[Daily Trust]]}}</ref><ref>{{Cite news|last=Badmus|first=Bola|date=2023-11-09|title=Lagos restates commitment to infrastructure development|url=https://tribuneonlineng.com/lagos-restates-commitment-to-infrastructure-development/|access-date=2024-12-29|newspaper=[[Nigerian Tribune]]|language=en-GB}}</ref>
E nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o toɗɗaa hooreejo Goomu suudu sarɗiiji ngam ƴellitde paandaale ƴellitaare duumotoonde (SDGs).<ref>{{Cite web|title=National Assembly {{!}} Federal Republic of Nigeria|url=https://nass.gov.ng/mps/single/315|access-date=2026-07-14|website=nass.gov.ng}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|last=Nigeria|first=Media|date=2018-06-07|title=Biography Of Tasir Raji|url=https://www.medianigeria.com/biography-of-tasir-raji/|access-date=2026-07-14|website=Media Nigeria|language=en-US}}</ref>
O wiyi kadi ɓeydugol kaalis ngam eɓɓooji njuɓɓudi, haa arti noon e ardineede laawol mawngol ngol Calabar–Lagos Coastal Highway e nder bidsee fedde nde. Batte renndo Raji waɗii eɓɓooji diiwaanuuji to Epe, ina jeyaa heen mahngo luumo Ayetoro.
O walli kadi eɓɓooji jaŋde wonande almudɓe e nder diiwaan hee.
== Tuugnorgal ==
26pb787qj4f5kgi1eufaskqby8tflu7
178948
178947
2026-07-18T11:55:09Z
Ilya Discuss
10103
178948
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Golle sariyaaji Tasir Raji''' woni tergal wakiiliijo lesdi Epe nder suudu joonde diidaaɗi lesdi.<ref>{{Cite web|title=10th National Assembly Members - Voter - Validating the Office of the Electorate on Representation|url=https://orderpaper.ng/voter/10th-national-assembly-member?id=Raji-Tasir-Olawale--2979|access-date=8 January 2025|website=orderpaper.ng}}</ref><ref>{{Cite web|title=National Assembly {{!}} Federal Republic of Nigeria|url=https://nass.gov.ng/mps/single/315|access-date=8 January 2025|website=nass.gov.ng}}</ref><ref>{{Cite web|title=Citizen Science Nigeria|url=https://citizensciencenigeria.org/public-offices/persons/tasir-olawale-raji|access-date=8 January 2025|website=citizensciencenigeria.org|language=en}}</ref><ref>{{Cite news|last=vanguard|date=2018-10-14|title=Lawmaker pledges improved representation for constituency|url=https://www.vanguardngr.com/2018/10/lawmaker-pledges-improved-representation-for-constituency/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2024-12-29|newspaper=[[Vanguard (Nigeria)|Vanguard]]|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite news|last=Nation|first=The|date=2019-03-26|title=Lawmaker lifts students|url=https://thenationonlineng.net/lawmaker-lifts-students-2/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2024-12-29|newspaper=[[The Nation (Nigeria)|The Nation]]|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|title=2022 budget: Rep wants Calabar – Lagos coastal project prioritised|url=https://dailytrust.com/2022-budget-rep-wants-calabar-lagos-coastal-project-prioritised/|access-date=2024-12-29|newspaper=[[Daily Trust]]}}</ref><ref>{{Cite news|last=Badmus|first=Bola|date=2023-11-09|title=Lagos restates commitment to infrastructure development|url=https://tribuneonlineng.com/lagos-restates-commitment-to-infrastructure-development/|access-date=2024-12-29|newspaper=[[Nigerian Tribune]]|language=en-GB}}</ref>
E nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o toɗɗaa hooreejo Goomu suudu sarɗiiji ngam ƴellitde paandaale ƴellitaare duumotoonde (SDGs).<ref>{{Cite web|title=National Assembly {{!}} Federal Republic of Nigeria|url=https://nass.gov.ng/mps/single/315|access-date=2026-07-14|website=nass.gov.ng}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|last=Nigeria|first=Media|date=2018-06-07|title=Biography Of Tasir Raji|url=https://www.medianigeria.com/biography-of-tasir-raji/|access-date=2026-07-14|website=Media Nigeria|language=en-US}}</ref>
O wiyi kadi ɓeydugol kaalis ngam eɓɓooji njuɓɓudi, haa arti noon e ardineede laawol mawngol ngol Calabar–Lagos Coastal Highway e nder bidsee fedde nde. Batte renndo Raji waɗii eɓɓooji diiwaanuuji to Epe, ina jeyaa heen mahngo luumo Ayetoro.<ref>{{Cite web|title=Lagos State Government EBS-RCM Key Officials(LASG)|url=https://lagos.ebs-rcm.com/Services/ContactLASG.asp|access-date=2026-07-14|website=lagos.ebs-rcm.com}}</ref><ref name=":02" />
O walli kadi eɓɓooji jaŋde wonande almudɓe e nder diiwaan hee.
== Tuugnorgal ==
b5z9bn20avzqbnqj3c0sc3eueqrqnv8
178949
178948
2026-07-18T11:56:35Z
Ilya Discuss
10103
178949
wikitext
text/x-wiki
{{Databox}}'''Golle sariyaaji Tasir Raji''' woni tergal wakiiliijo lesdi Epe nder suudu joonde diidaaɗi lesdi.<ref>{{Cite web|title=10th National Assembly Members - Voter - Validating the Office of the Electorate on Representation|url=https://orderpaper.ng/voter/10th-national-assembly-member?id=Raji-Tasir-Olawale--2979|access-date=8 January 2025|website=orderpaper.ng}}</ref><ref>{{Cite web|title=National Assembly {{!}} Federal Republic of Nigeria|url=https://nass.gov.ng/mps/single/315|access-date=8 January 2025|website=nass.gov.ng}}</ref><ref>{{Cite web|title=Citizen Science Nigeria|url=https://citizensciencenigeria.org/public-offices/persons/tasir-olawale-raji|access-date=8 January 2025|website=citizensciencenigeria.org|language=en}}</ref><ref>{{Cite news|last=vanguard|date=2018-10-14|title=Lawmaker pledges improved representation for constituency|url=https://www.vanguardngr.com/2018/10/lawmaker-pledges-improved-representation-for-constituency/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2024-12-29|newspaper=[[Vanguard (Nigeria)|Vanguard]]|language=en-GB}}</ref><ref>{{Cite news|last=Nation|first=The|date=2019-03-26|title=Lawmaker lifts students|url=https://thenationonlineng.net/lawmaker-lifts-students-2/|location=Lagos, Nigeria|access-date=2024-12-29|newspaper=[[The Nation (Nigeria)|The Nation]]|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite news|title=2022 budget: Rep wants Calabar – Lagos coastal project prioritised|url=https://dailytrust.com/2022-budget-rep-wants-calabar-lagos-coastal-project-prioritised/|access-date=2024-12-29|newspaper=[[Daily Trust]]}}</ref><ref>{{Cite news|last=Badmus|first=Bola|date=2023-11-09|title=Lagos restates commitment to infrastructure development|url=https://tribuneonlineng.com/lagos-restates-commitment-to-infrastructure-development/|access-date=2024-12-29|newspaper=[[Nigerian Tribune]]|language=en-GB}}</ref>
E nder Asaambele ngenndi 10ɓo, o toɗɗaa hooreejo Goomu suudu sarɗiiji ngam ƴellitde paandaale ƴellitaare duumotoonde (SDGs).<ref>{{Cite web|title=National Assembly {{!}} Federal Republic of Nigeria|url=https://nass.gov.ng/mps/single/315|access-date=2026-07-14|website=nass.gov.ng}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|last=Nigeria|first=Media|date=2018-06-07|title=Biography Of Tasir Raji|url=https://www.medianigeria.com/biography-of-tasir-raji/|access-date=2026-07-14|website=Media Nigeria|language=en-US}}</ref>
O wiyi kadi ɓeydugol kaalis ngam eɓɓooji njuɓɓudi, haa arti noon e ardineede laawol mawngol ngol Calabar–Lagos Coastal Highway e nder bidsee fedde nde. Batte renndo Raji waɗii eɓɓooji diiwaanuuji to Epe, ina jeyaa heen mahngo luumo Ayetoro.<ref>{{Cite web|title=Lagos State Government EBS-RCM Key Officials(LASG)|url=https://lagos.ebs-rcm.com/Services/ContactLASG.asp|access-date=2026-07-14|website=lagos.ebs-rcm.com}}</ref><ref name=":02" />
O walli kadi eɓɓooji jaŋde wonande almudɓe e nder diiwaan hee.<ref>{{Cite web|last=Nation|first=The|date=2020-12-08|title=Raji: I will fight for Epe Constituency - The Nation Nigeria News|url=https://thenationonlineng.net/raji-i-will-fight-for-epe-constituency/|access-date=2026-07-14|website=The Nation Newspaper|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|title=Payment - Update Profile - Voter - Validating the Office of the Electorate on Representation|url=https://orderpaper.ng/voter/make-payment?id=2979|access-date=2026-07-14|website=orderpaper.ng}}</ref><ref>{{Cite web|title=APC {{!}} Hon. Tasir Olawale Raji|url=https://apc.com.ng/members/bio.php?pr=556%E2%81%A0%EF%BF%BD|access-date=2026-07-14|website=apc.com.ng}}</ref>
== Tuugnorgal ==
l3ppe9le10rzk618k8by72wre1wieer
Sulaiman Aliyu Romo
0
43168
178950
2026-07-18T11:58:38Z
Ilya Discuss
10103
Created page with "Suleymaan Aliyu RomolistenR ko siyaasaajo Naajeeriya mo lesdi Kano, Naajeeriya. O woniino gardiiɗo diiwaan Bagwai/Shanono e nder suudu sarɗiiji. O suɓaama e nder fedde wiyeteende APC, o woniino tergal e hitaande 2015 haa 2019. Tuugnorgal"
178950
wikitext
text/x-wiki
Suleymaan Aliyu RomolistenR ko siyaasaajo Naajeeriya mo lesdi Kano, Naajeeriya. O woniino gardiiɗo diiwaan Bagwai/Shanono e nder suudu sarɗiiji. O suɓaama e nder fedde wiyeteende APC, o woniino tergal e hitaande 2015 haa 2019. Tuugnorgal
qruvccoatd4yybcvljw0ul45tbk39rk