Vichipedie
furwiki
https://fur.wikipedia.org/wiki/Pagjine_princip%C3%A2l
MediaWiki 1.47.0-wmf.11
first-letter
Media
Speciâl
Discussion
Utent
Discussion utent
Vichipedie
Discussion Vichipedie
Figure
Discussion figure
MediaWiki
Discussion MediaWiki
Model
Discussion model
Jutori
Discussion jutori
Categorie
Discussion categorie
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
X MAS
0
5246
184114
121353
2026-07-18T09:46:21Z
EmausBot
2619
o comedi un re-indreçament dopli a [[Xª Flottiglia MAS (RSI)]]
184114
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Xª Flottiglia MAS (RSI)]]
s9h9konvv02wwb4s70wwsmbyrz80dzi
Iron Maiden
0
7830
184094
176151
2026-07-17T17:51:26Z
Santefoscje73
11500
184094
wikitext
text/x-wiki
[[Immagine:Iron Maiden in the Palais Omnisports of Paris-Bercy (France).jpg | right | thumb | 300px | I Iron Maiden in conciert al Palais Omnisports di Paris-Bercy (2008)]]
I '''Iron Maiden''' a son un grup musicâl heavy metal inglês formât a [[Londre]] intal 1975 dal bassist Steve Harris.
A son considerâts un dai plui impuartants e influents grups dal gjenar e cun Saxon, Angel Witch, Samson, Def Leppard, Raven e Venom a fasin part dal New Wave of British Heavy Metal, une corint che i àn contribuît un grum, vendint plui di 100 milions di copiis totâls.
== Sul principi ==
I Iron Maiden a son nassûts intal 1975 a Leyton, un cuartîr che al si cjate a Est di Londre. Harris al à cjapât il non dal cine [[The Man in the Iron Mask]] dal 1939, dulà che al si viôt l'imprest di torture clamât "Vergjine di fier".
Ai 14 di [[Avrîl]] dal 1980 al ven publicât il prin disc, [[Iron Maiden]], cuntun bon preseament, e al scomence ancje il prin tour.
Cuntun gnûf organic, i Iron Maiden a scomencin lis regjistrazions dal secont album, publicât tal 1981 cul titul "Killers". Il disc al pant une impuartante maturazion tecniche e al si classificarà al dodisesim puest intes classifichis inglesis.
Cussì al scomence un gnûf tour mondiâl, e in chel moment alì al vignarà fûr il caratar ribel dal cjantant Paul DiAnno, che al doprave masse alcul e droghis, fintant che il grup lu licenzià.
== La rivade di Dickinson ==
Dopo la partence di Di Anno, i Iron Maiden a scomencin a cirî un gnûf cjantant. Intun conciert cui Samson a viodin Bruce Dickinson, sorenomenât Bruce Bruce o Aid Raid Siren ("sirene di atac aeri"). Cussì i Maiden decidin di cjapâ chel lì e, dopo pôcs mês, a regjistrin il tierç disc, intitolât The Number of the Beast. L'album al presentà robis gnovis rispiet ai doi precedents, gracie soredut a la vôs di Bruce. Chel album achì al è considerât fra i plui grancj prodots intal contest dal metal. Compagn a tancj altris grups metal dal timp, ancje i Iron Maiden a forin acusats di jessi sataniscj,
ma a dispiet da lis acusazions, a scomencin il tour di [[The Beast on the Road]].
== Il sucés mondiâl ==
Rivâts insom cul tour, tal 1984 a van ducj a lis Bahamas cuntun gnûf baterist, Nicko McBrian, e a fâsin un altri disc, clamât [[Piece of Mind]]. Chel album achì al risultarà vê cjançons plui melodichis, complessis e ricercjadis di chei di prime.
Simpri a lis Bahamas, i Iron Maiden e completaran [[Powerslave]], la cuinte opare dal cuintet. Ancje chest album al ricevarà une vore di compliments e al tornarà a palesâ un caratar dûr ma conservant lis carateristichis "progressive metal" dal precedent [[Piece of Mind]]. I singui "Aces High" e "2 Minutes to Midnight", cun "The Rime of the Ancient Mariner", a vignaràn calcolâts di classics de storie dal grup e a saràn sunâts intai concierts cetantis voltis.
== I agns novante ==
A la fin dal "Real Live Tour", Dickinson al disarà di volê molâ la band. Cussì il grup al tache a cirî un gnuf cjantant. Dopo une schirie di provis, a cjolaran Blaze Bayley, zovin dai Wolfsbane che cun lui a fasaran doi discs: "The X factor" e "Virtual XI".
Sul finî dai agns novante, par colpe dai bruts risultâts, a mandaran vie Blaze Bayley e a tornaran a cjoli cun lôr Bruce Dickinson.
== Dal doimil a vuê ==
Dopo l'ultin tour, i Maiden a tornaran a regjistrà in pôc timp un gnuf album cun Bruce, clamât [[Brave New World]]. Cualchi timp dopo di chest album, a 'nt publicaran altris doi clamâts [[Dance of Death]] e [[A matter of life and Death]] e ai 16 di [[Avost]] dal 2010 il disc [[The Final Frontier]]. L'album al si è palesât une vore bon, cun tantis venditis e recensions buinonis da la critiche. Dacîs di chest lavôr dai Maiden al è tacât il "The Final Frontier Tour" che al è passât ancje par [[Codroip]] ai disesiet di Avost dal 2010.
== Formazion ==
* '''Steve Harris''' - [[bas]] ([[1975]] - vuê)
* '''Dave Murray''' - [[ghitare|ghitare eletriche]] ([[1976]] - vuê)
* '''Adrian Smith''' - [[ghitare|ghitare eletriche]] ([[1980]] - [[1990]], [[1999]] - vuê)
* '''Janick Gers''' - [[ghitare|ghitare eletriche]] ([[1990]] - vuê)
* '''Bruce Dickinson''' - [[vôs]] ([[1981]] - [[1993]], [[1999]] - vuê)
* '''Nicko McBrain''' - [[batarie]] ([[1982]] - vuê)
== Ex-membris de formazion ==
* '''Paul Di Anno''' - vôs 1978 - 1982
* '''Clive Burr''' - batarie 1976 - 1983
* '''Blaze Bayley''' - vôs
[[Categorie:Musiche]]
di3s4yrknyco5dgrryphtmow9cpsepo
184095
184094
2026-07-17T17:51:52Z
Santefoscje73
11500
184095
wikitext
text/x-wiki
[[Immagine:Iron Maiden in the Palais Omnisports of Paris-Bercy (France).jpg | right | thumb | 350px | I Iron Maiden in conciert al Palais Omnisports di Paris-Bercy (2008)]]
I '''Iron Maiden''' a son un grup musicâl heavy metal inglês formât a [[Londre]] intal 1975 dal bassist Steve Harris.
A son considerâts un dai plui impuartants e influents grups dal gjenar e cun Saxon, Angel Witch, Samson, Def Leppard, Raven e Venom a fasin part dal New Wave of British Heavy Metal, une corint che i àn contribuît un grum, vendint plui di 100 milions di copiis totâls.
== Sul principi ==
I Iron Maiden a son nassûts intal 1975 a Leyton, un cuartîr che al si cjate a Est di Londre. Harris al à cjapât il non dal cine [[The Man in the Iron Mask]] dal 1939, dulà che al si viôt l'imprest di torture clamât "Vergjine di fier".
Ai 14 di [[Avrîl]] dal 1980 al ven publicât il prin disc, [[Iron Maiden]], cuntun bon preseament, e al scomence ancje il prin tour.
Cuntun gnûf organic, i Iron Maiden a scomencin lis regjistrazions dal secont album, publicât tal 1981 cul titul "Killers". Il disc al pant une impuartante maturazion tecniche e al si classificarà al dodisesim puest intes classifichis inglesis.
Cussì al scomence un gnûf tour mondiâl, e in chel moment alì al vignarà fûr il caratar ribel dal cjantant Paul DiAnno, che al doprave masse alcul e droghis, fintant che il grup lu licenzià.
== La rivade di Dickinson ==
Dopo la partence di Di Anno, i Iron Maiden a scomencin a cirî un gnûf cjantant. Intun conciert cui Samson a viodin Bruce Dickinson, sorenomenât Bruce Bruce o Aid Raid Siren ("sirene di atac aeri"). Cussì i Maiden decidin di cjapâ chel lì e, dopo pôcs mês, a regjistrin il tierç disc, intitolât The Number of the Beast. L'album al presentà robis gnovis rispiet ai doi precedents, gracie soredut a la vôs di Bruce. Chel album achì al è considerât fra i plui grancj prodots intal contest dal metal. Compagn a tancj altris grups metal dal timp, ancje i Iron Maiden a forin acusats di jessi sataniscj,
ma a dispiet da lis acusazions, a scomencin il tour di [[The Beast on the Road]].
== Il sucés mondiâl ==
Rivâts insom cul tour, tal 1984 a van ducj a lis Bahamas cuntun gnûf baterist, Nicko McBrian, e a fâsin un altri disc, clamât [[Piece of Mind]]. Chel album achì al risultarà vê cjançons plui melodichis, complessis e ricercjadis di chei di prime.
Simpri a lis Bahamas, i Iron Maiden e completaran [[Powerslave]], la cuinte opare dal cuintet. Ancje chest album al ricevarà une vore di compliments e al tornarà a palesâ un caratar dûr ma conservant lis carateristichis "progressive metal" dal precedent [[Piece of Mind]]. I singui "Aces High" e "2 Minutes to Midnight", cun "The Rime of the Ancient Mariner", a vignaràn calcolâts di classics de storie dal grup e a saràn sunâts intai concierts cetantis voltis.
== I agns novante ==
A la fin dal "Real Live Tour", Dickinson al disarà di volê molâ la band. Cussì il grup al tache a cirî un gnuf cjantant. Dopo une schirie di provis, a cjolaran Blaze Bayley, zovin dai Wolfsbane che cun lui a fasaran doi discs: "The X factor" e "Virtual XI".
Sul finî dai agns novante, par colpe dai bruts risultâts, a mandaran vie Blaze Bayley e a tornaran a cjoli cun lôr Bruce Dickinson.
== Dal doimil a vuê ==
Dopo l'ultin tour, i Maiden a tornaran a regjistrà in pôc timp un gnuf album cun Bruce, clamât [[Brave New World]]. Cualchi timp dopo di chest album, a 'nt publicaran altris doi clamâts [[Dance of Death]] e [[A matter of life and Death]] e ai 16 di [[Avost]] dal 2010 il disc [[The Final Frontier]]. L'album al si è palesât une vore bon, cun tantis venditis e recensions buinonis da la critiche. Dacîs di chest lavôr dai Maiden al è tacât il "The Final Frontier Tour" che al è passât ancje par [[Codroip]] ai disesiet di Avost dal 2010.
== Formazion ==
* '''Steve Harris''' - [[bas]] ([[1975]] - vuê)
* '''Dave Murray''' - [[ghitare|ghitare eletriche]] ([[1976]] - vuê)
* '''Adrian Smith''' - [[ghitare|ghitare eletriche]] ([[1980]] - [[1990]], [[1999]] - vuê)
* '''Janick Gers''' - [[ghitare|ghitare eletriche]] ([[1990]] - vuê)
* '''Bruce Dickinson''' - [[vôs]] ([[1981]] - [[1993]], [[1999]] - vuê)
* '''Nicko McBrain''' - [[batarie]] ([[1982]] - vuê)
== Ex-membris de formazion ==
* '''Paul Di Anno''' - vôs 1978 - 1982
* '''Clive Burr''' - batarie 1976 - 1983
* '''Blaze Bayley''' - vôs
[[Categorie:Musiche]]
18ja74hvacfgvh2zaav04vrgingj6zp
Claudio Moretti
0
14484
184070
183309
2026-07-17T15:42:57Z
Santefoscje73
11500
184070
wikitext
text/x-wiki
'''Claudio Moretti''' (nassût a [[Udin]] tal [[1957]]) al è un atôr, regjist, cabaretist e autôr teatrâl [[Friûl|furlan]], une des figuris plui cognossudis e amadis dal [[teatri]] e de [[television]] in [[lenghe furlane]].
== Biografie ==
Moretti al à scomençât la sô cariere artistiche za di zovin inte seconde mitât dai agns '70, frecuentant i ciricui dal teatri di base e de comicitât furlane. Intal [[1984]] al è stât un dai socio-fondadôrs de clape teatrâl '''Teatrangolo''', esperience che e à svilupât in mût decîf il teatri par furlan, misturant la tradizion cul cabaret moderni.
Al è soredut cognossût par jessi la metât dal duo '''I Trigeminus''' (fondât tal [[1997]] insiemit a Mara Bergamasco[https://www.itrigeminus.it/ Sît uficiâl dai Trigeminus]), cun cui al à puartât in scene spetacui di grant sucès in dople lenghe (furlan e talian) in dut il Friûl e ancje pal mont, par i imigrats furlans all'estero.
== Il sucès inte television e teatri ==
La sô notorietât e je cresude in mût fuart soredut par via des culaborazions storichis cun la television locâl '''Telefriuli'''. Tra i siei progjets plui innomenâts si cjatin:
La partecipazion a rionda di programs cun Sdrindule e altris comichis furlans.
La creazion di personâç caricatuâi deventâts un simbul de identitât e des debolis de int dal Friûl.
La conduzion e la scriture di rubrichis di satire e programazions rurâls e sociâls.
La sô cariere e va inant cun produzions teatrâls che a runin rispîts storics e risis, doprant simpri la lenghe furlane cul so tipic stîl svelt, ironic e dramatic al colomp.
== Note ==
== Vôs coreladis ==
*[[Telefriuli]]
*[[Teatri furlan]]
[[Categorie:Atôrs furlans]]
[[Categorie:Regjiscj furlans]]
4ejv3af46m2pxb63s4x0hima9vazvgl
184074
184070
2026-07-17T16:00:50Z
Santefoscje73
11500
/* Il sucès inte television e teatri */
184074
wikitext
text/x-wiki
'''Claudio Moretti''' (nassût a [[Udin]] tal [[1957]]) al è un atôr, regjist, cabaretist e autôr teatrâl [[Friûl|furlan]], une des figuris plui cognossudis e amadis dal [[teatri]] e de [[television]] in [[lenghe furlane]].
== Biografie ==
Moretti al à scomençât la sô cariere artistiche za di zovin inte seconde mitât dai agns '70, frecuentant i ciricui dal teatri di base e de comicitât furlane. Intal [[1984]] al è stât un dai socio-fondadôrs de clape teatrâl '''Teatrangolo''', esperience che e à svilupât in mût decîf il teatri par furlan, misturant la tradizion cul cabaret moderni.
Al è soredut cognossût par jessi la metât dal duo '''I Trigeminus''' (fondât tal [[1997]] insiemit a Mara Bergamasco[https://www.itrigeminus.it/ Sît uficiâl dai Trigeminus]), cun cui al à puartât in scene spetacui di grant sucès in dople lenghe (furlan e talian) in dut il Friûl e ancje pal mont, par i imigrats furlans all'estero.
== Il sucès inte television e teatri ==
La sô notorietât e je cresude in mût fuart soredut par via des culaborazions storichis cun la television locâl '''Telefriuli'''. Tra i siei progjets plui innomenâts si cjatin:
La partecipazion a une schirie di programs cun Sdrindule e altris comichis furlans.
La creazion di personâç caricatuâi deventâts un simbul de identitât e de int dal Friûl.
La conduzion e la scriture di rubrichis di satire e programazions rurâls e sociâls.
La sô cariere e va indenant cun produzions teatrâls che a runin rispîts storics e risis, doprant simpri la lenghe furlane cul so tipic stîl svelt, ironic e dramatic al colomp.
== Note ==
== Vôs coreladis ==
*[[Telefriuli]]
*[[Teatri furlan]]
[[Categorie:Atôrs furlans]]
[[Categorie:Regjiscj furlans]]
06jusp0osznppjnt7g4stkin10xg4c8
184075
184074
2026-07-17T16:01:43Z
Santefoscje73
11500
184075
wikitext
text/x-wiki
'''Claudio Moretti''' (nassût a [[Udin]] tal [[1957]]) al è un atôr, regjist, cabaretist e autôr teatrâl [[Friûl|furlan]], une des figuris plui cognossudis e amadis dal [[teatri]] e de [[television]] in [[lenghe furlane]].
== Biografie ==
Moretti al à scomençât la sô cariere artistiche za di zovin inte seconde mitât dai agns '70, frecuentant i ciricui dal teatri di base e de comicitât furlane. Intal [[1984]] al è stât un dai soci-fondadôrs de clape teatrâl '''Teatrangolo''', esperiençâi che e à rinfrescjât in mût decîf il teatri par furlan, misclicant la tradizion cul cabaret moderni.
Al è soredut cognossût par jessi la metât dal duo comedic '''I Trigeminus''' (fondât tal [[1997]] insiemit a Mara Bergamasco[https://www.itrigeminus.it/ Sît uficiâl dai Trigeminus]), cun cui al à puartât in scene spetacui di grant sucès in dople lenghe (furlan e talian) in dut il Friûl e ancje pal mont, par i imigrats furlans all'estero.
== Il sucès inte television e teatri ==
La sô notorietât e je cresude in mût fuart soredut par via des culaborazions storichis cun la television locâl '''Telefriuli'''. Tra i siei progjets plui innomenâts si cjatin:
La partecipazion a rionda di programs cun Sdrindule e altris comichis furlans.
La creazion di personâi caricatâi deventâts un simbul de identitât e des debolis de int dal Friûl.
La conduzion e la scriture di rubrichis di satire e programazions rurâls e sociâls.
La sô cariere e va inant cun produzions teatrâls che a unin riflessions storichis e risis, doprant simpri la lenghe furlane cul so tipic stîl svelt, ironic e, tal stes timp, dramatic.
== Note ==
== Vôs coreladis ==
*[[Telefriuli]]
*[[Teatri furlan]]
[[Categorie:Atôrs furlans]]
[[Categorie:Regjiscj furlans]]
l96sjc9jwqmbhzlbelwrbm2nkr75laz
184076
184075
2026-07-17T16:06:11Z
Santefoscje73
11500
184076
wikitext
text/x-wiki
'''Claudio Moretti''' (nassût a [[Udin]] tal [[1957]]) al è un atôr, regjist, cabaretist e autôr teatrâl [[Friûl|furlan]], une des figuris plui cognossudis e amadis dal [[teatri]] e de [[television]] in [[lenghe furlane]].
== Biografie ==
Moretti al à scomençât la sô cariere artistiche za di zovin inte seconde mitât dai agns '70, frecuentant i ciricui dal teatri di base e de comicitât furlane. Intal [[1984]] al è stât un dai soci-fondadôrs de clape teatrâl '''Teatrangolo''', esperiençâi che e à rinfrescjât in mût decîf il teatri par furlan, misclicant la tradizion cul cabaret moderni.
Al è soredut cognossût par jessi la metât dal duo comedic '''I Trigeminus''' (fondât tal [[1997]] insiemit a Mara Bergamasco , cun cui al à puartât in scene spetacui di grant sucès in dople lenghe (furlan e talian) in dut il Friûl e ancje pal mont, par i imigrats furlans all'estero.
== Il sucès inte television e teatri ==
La sô notorietât e je cresude in mût fuart soredut par via des culaborazions storichis cun la television locâl '''Telefriuli'''. Tra i siei progjets plui innomenâts si cjatin:
La partecipazion a rionda di programs cun Sdrindule e altris comichis furlans.
La creazion di personâi caricatâi deventâts un simbul de identitât e des debolcis de int dal Friûl.
La conduzion e la scriture di rubrichis di satire e programazions rurâls e sociâls.
La sô cariere e va inant cun produzions teatrâls che a unin riflessions storichis e risis, doprant simpri la lenghe furlane cul so tipic stîl svelt, ironic e, tal stes timp, dramatic.
== Leams esternis ==
* [[https://www.itrigeminus.it/ Sît uficiâl dai Trigeminus]])
== Vôs coreladis ==
*[[Telefriuli]]
*[[Teatri furlan]]
[[Categorie:Atôrs furlans]]
[[Categorie:Regjiscj furlans]]
c0wz0ye0u59ydkhms469djijmosj6f0
184077
184076
2026-07-17T16:06:32Z
Santefoscje73
11500
/* Leams esternis */
184077
wikitext
text/x-wiki
'''Claudio Moretti''' (nassût a [[Udin]] tal [[1957]]) al è un atôr, regjist, cabaretist e autôr teatrâl [[Friûl|furlan]], une des figuris plui cognossudis e amadis dal [[teatri]] e de [[television]] in [[lenghe furlane]].
== Biografie ==
Moretti al à scomençât la sô cariere artistiche za di zovin inte seconde mitât dai agns '70, frecuentant i ciricui dal teatri di base e de comicitât furlane. Intal [[1984]] al è stât un dai soci-fondadôrs de clape teatrâl '''Teatrangolo''', esperiençâi che e à rinfrescjât in mût decîf il teatri par furlan, misclicant la tradizion cul cabaret moderni.
Al è soredut cognossût par jessi la metât dal duo comedic '''I Trigeminus''' (fondât tal [[1997]] insiemit a Mara Bergamasco , cun cui al à puartât in scene spetacui di grant sucès in dople lenghe (furlan e talian) in dut il Friûl e ancje pal mont, par i imigrats furlans all'estero.
== Il sucès inte television e teatri ==
La sô notorietât e je cresude in mût fuart soredut par via des culaborazions storichis cun la television locâl '''Telefriuli'''. Tra i siei progjets plui innomenâts si cjatin:
La partecipazion a rionda di programs cun Sdrindule e altris comichis furlans.
La creazion di personâi caricatâi deventâts un simbul de identitât e des debolcis de int dal Friûl.
La conduzion e la scriture di rubrichis di satire e programazions rurâls e sociâls.
La sô cariere e va inant cun produzions teatrâls che a unin riflessions storichis e risis, doprant simpri la lenghe furlane cul so tipic stîl svelt, ironic e, tal stes timp, dramatic.
== Leams esternis ==
* [https://www.itrigeminus.it/ Sît uficiâl dai Trigeminus])
== Vôs coreladis ==
*[[Telefriuli]]
*[[Teatri furlan]]
[[Categorie:Atôrs furlans]]
[[Categorie:Regjiscj furlans]]
r6f65tdq69mz4akw9rwann9lzoxw0uz
Discussion:Claudio Moretti
1
14522
184071
183312
2026-07-17T15:44:41Z
Santefoscje73
11500
/* Claudio Moretti?? */ Rispueste
184071
wikitext
text/x-wiki
== Claudio Moretti?? ==
O ai plui dubis:
1) Di cui cjacarie cheste pagjine? Claudio Moretti chel dal teatro Incerto o ise stât un altri Claudio Moretti nassût tal 52 e muart tal 2009 che al à fat teatri comic par furlan e su Telfriuli?
2) Un altri probleme de pagjine al è che i riferiments a son inconsistents.
3) I leams a Telefriuli o a la Filologjiche no puartin a pagjinis che a fevelin di Claudio Moretti. Ancje tes "Oparis e spetacui principâls" no si fâs riferiment a nuie di specific fur che a un spetacul che a si clamarès La Riscjie.
O domandi se a son dai riferiments plui clârs se no o disaress di eliminâ la pagjine (o al limit di fâ une sul Claudio Moretti dal Teatro Incerto) [[Utent:Tocaibon|Tocaibon]] ([[Discussion utent:Tocaibon|discussion]]) 3 di Lui 2026 a lis 17:22 (CEST)
:Bundi!
:“O ai fât un sbali di scriture inte prime version de pagjine (l'atôr al è in vite e in ativitât!). O ai apene sistemât dut il test e zontât lis riferenzis uficiâls. O preari i aministradôrs di verificâ e di gjavâ il h_model di eliminazion imediade. Graciis!”
:Scusaimi ancjimo! [[Utent:Santefoscje73|Santefoscje73]] ([[Discussion utent:Santefoscje73|discussion]]) 17 di Lui 2026 a lis 17:44 (CEST)
lcoi28i2nnlhjr0g5f3dxexqdqbba34
Musiche rock
0
14565
184072
184054
2026-07-17T15:53:09Z
Santefoscje73
11500
/* Las lidrîs e il "Rock and Roll" (1950-1960) */
184072
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:The Rolling Stones Summerfest in Milwaukee - 2015.jpg|300px|miniatura|destra|I "Rolling Stones" , une des clapis musicâls rock plui citadis di simpri]]
La '''musiche rock''' (par solit clamâde dome '''rock''') e je un gjenar de [[musiche]] popolâr nassût inte prime metât dai agns Cinquante tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e tal [[Ream Unît]]. Lis sôs radîs a son tal '''[[Rock and roll]]''', un stil che al ven dret dal [[Musiche blues|blues]], dal [[rhythm and blues]] e dal [[Musiche country|country]], ma cul deventâ des decenis al à cjapât drenti influencis dal [[Musiche jazz|jazz]], de [[musiche classiche]] e di altris tradizions musicâls.
Dal pont di viste tecnic, l'istrument simbul dal rock e je la '''[[Ghitare eletriche|ghitare eletriche]]''', normalmenti compagnâde dal [[bas eletric]] e de [[batarie (musiche)|batarie]].A chescj stroments tantis clapis musicâls zontin ancje stroments a tastiere (sintetizatôrs , organ Hammond) o ancje stroments a flât. La musiche rock e je simpri stade cetant plui di un sempliç gjenar musicâl: e à rapresentât ancje un mieç di difusion di ideis e protestis, di [[culture alternative]] , un mût di cjantâ ideis di cambiament de societât , di contrarietât a lis vueris e di ribelion par diviersis gjenerazions di zovins.
== Storie ==
=== Las lidrîs e il "Rock and Roll" (1950-1960) ===
[[Figure:Chuck Berry circa 1958.jpg|250px|miniatura|destra|Chuck Berry tal 1958]]
Il rock and roll al nas cul mesedâ las tradizions musicâls dai afromerecans (blues e R&B) cun chê de int blancje (country). Personaçs come '''[[Elvis Presley]]''', '''[[Chuck Berry]]''' e '''[[Little Richard]]''' a àn fat cognossi chest gnûf gjenar musicâl tal mont. La musiche e jere svelte, cjalde e basâde sore la struture des dodîs baris dal blues,rompint i tabù de societât di chel timp.
=== La "British Invasion" e la psichedelie (1960-1970) ===
[[Figure:Beatles ad 1965 just the beatles crop.jpg|250px|miniatura|I Beatles , clape musicâl di Liverpool]]
Tai agns Sesante, il centri de inovazion musicâl si focalize tal Ream Unît. Band come '''[[The Beatles]]''' e '''[[The Rolling Stones]]''' a re-impuartin il rock dai Stâts Unîts, fasint nassi la clamâde ''British Invasion''. In chest costât, il rock al devente plui sperimentâl cul deventâ de '''rock psichedelic''' (cun band come i [[Pink Floyd]] o [[Jimi Hendrix]]), che al voleve misturâ cun la musiche lis esperiencis de alterazion e i moviments dai [[Hippies]].
=== L'etât d'aur e las grandis divisions (1970-1980) ===
[[Figure:Pink floyd live 8 london.jpg|250px|miniatura|Pink Floyd]]
I agns Setante a son considerâis l'etât d'aur de sperimentazion, dulà che il rock al si divît in tantis ramificazions:
* Il '''[[Progressive rock]]''' (o *Prog*), cun band come [[Genesis]], [[King Crimson]] e [[Pink Floyd]], che a misturin il rock cun struturis de [[musiche classiche]] e dal jazz, fasant bati cjantis lungjis e complessis.
* L''''[[Hard rock]]''', cun sonoritâs des chitaris cun distorsion pesantis di band come '''[[Led Zeppelin]]''', '''[[Black Sabbath]]''' e '''[[AC/DC]]''', che a àn mitût lis basis par evoluzion dal gjenar deventât [[Heavy metal]].
* La revoluzion dal '''[[Punk rock]]''' (1976-1977), cul so spirt dal *Do It Yourself* (Fât di bessôl) e cjantis sveltis, ruzi e politichis (come i [[Sex Pistols]] e i [[The Clash]]) cuintri la complessitât dal Prog.
=== Il gjenar alternatîf e il Grunge (1980-2000) ===
''Cjale ancje la vôs di aprofondiment: [[Grunge]]''
Daspò la sferzâde dal [[New Wave]] e dal Pop-Rock tai agns Otanta, i agns Novanta a son stâts caraterizâts de esplosion dal '''[[Grunge]]''' di [[Seattle]]. Clapis come i '''[[Nirvana (clape musicâl)|Nirvana]]''' di [[Kurt Cobain]], i '''[[Pearl Jam]]''' e i '''[[Soundgarden]]''' a àn puartât te rêt mainstream sonoritâts des chitaris plenis di distorsion, derivâdis dal punk e dal heavy metal, cun tescj che contavin storis di sbandonament , sufriment e rabie ancjmo' drenti, fasint nassi il '''Rock alternatîf''' modern.
== Sotgjenars principâi ==
La musiche rock e je un arbûl cun tancj rams. Chescj a son i plui impurtants che a àn fât la storie de culture alternative:
* '''[[Hard rock]] / [[Heavy metal]]:''' Basât sore distorsions di ghitaris potentis (i *riff*) e ritmis svelts e fuarts.
* '''[[Progressive rock]]:''' Caraterizât da complessitât de struture musicâl, ûs de tastieris e tescj di fantasie o filosofics.
* '''[[Punk rock]]:''' Musiche nude, svelte, tre-cuatri acuards e un fâ di ribelion nete.
* '''[[Grunge]]:''' Nassût a Seattle, il gjenar misturave la rabie dal punk cul sun pesant dal metal.
* '''[[Stoner rock]]:''' Sotgjenar che al unîs i ritmis lents e pesants de clapis musicâls dal prim metal dai agns Setante ([[Black Sabbath]] parsore ducj) cun la psichedelie e suns abrasîfs.
== Vôs correladis ==
* [[Chitare eletriche]]
* [[Rock and roll]]
* [[Progressive rock]]
* [[Hard rock]]
* [[musiche punk]]
* [[Heavy metal]]
* [[Grunge]]
== Bibliografie ==
* Piero Scaruffi, ''A History of Rock Music: 1951-2000'', iUniverse, 2003.
* Simon Frith, ''Sound Effects: Youth, Leisure, and the Politics of Rock 'n' Roll'', Pantheon Books, 1981.
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Cultura alternative]]
[[Categorie:Musiche rock]]
qui988g5fgiw1xbw5x7zqcl87p5449o
184073
184072
2026-07-17T15:54:33Z
Santefoscje73
11500
/* La "British Invasion" e la psichedelie (1960-1970) */
184073
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:The Rolling Stones Summerfest in Milwaukee - 2015.jpg|300px|miniatura|destra|I "Rolling Stones" , une des clapis musicâls rock plui citadis di simpri]]
La '''musiche rock''' (par solit clamâde dome '''rock''') e je un gjenar de [[musiche]] popolâr nassût inte prime metât dai agns Cinquante tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e tal [[Ream Unît]]. Lis sôs radîs a son tal '''[[Rock and roll]]''', un stil che al ven dret dal [[Musiche blues|blues]], dal [[rhythm and blues]] e dal [[Musiche country|country]], ma cul deventâ des decenis al à cjapât drenti influencis dal [[Musiche jazz|jazz]], de [[musiche classiche]] e di altris tradizions musicâls.
Dal pont di viste tecnic, l'istrument simbul dal rock e je la '''[[Ghitare eletriche|ghitare eletriche]]''', normalmenti compagnâde dal [[bas eletric]] e de [[batarie (musiche)|batarie]].A chescj stroments tantis clapis musicâls zontin ancje stroments a tastiere (sintetizatôrs , organ Hammond) o ancje stroments a flât. La musiche rock e je simpri stade cetant plui di un sempliç gjenar musicâl: e à rapresentât ancje un mieç di difusion di ideis e protestis, di [[culture alternative]] , un mût di cjantâ ideis di cambiament de societât , di contrarietât a lis vueris e di ribelion par diviersis gjenerazions di zovins.
== Storie ==
=== Las lidrîs e il "Rock and Roll" (1950-1960) ===
[[Figure:Chuck Berry circa 1958.jpg|250px|miniatura|destra|Chuck Berry tal 1958]]
Il rock and roll al nas cul mesedâ las tradizions musicâls dai afromerecans (blues e R&B) cun chê de int blancje (country). Personaçs come '''[[Elvis Presley]]''', '''[[Chuck Berry]]''' e '''[[Little Richard]]''' a àn fat cognossi chest gnûf gjenar musicâl tal mont. La musiche e jere svelte, cjalde e basâde sore la struture des dodîs baris dal blues,rompint i tabù de societât di chel timp.
=== La "British Invasion" e la psichedelie (1960-1970) ===
[[Figure:Beatles ad 1965 just the beatles crop.jpg|250px|miniatura|I Beatles , clape musicâl di Liverpool]]
Tai agns Sesante, il centri de inovazion musicâl si focalize tal Ream Unît. Band come '''[[The Beatles]]''' e '''[[The Rolling Stones]]''' a re-impuartin il rock dai Stâts Unîts, fasint nassi la clamâde ''British Invasion''. In chest costât, il rock al devente plui sperimentâl cul deventâ de '''[[Rock psichedelic|rock psichedelic]]''' (cun band come i [[Pink Floyd]] o [[Jimi Hendrix]]), che al voleve misturâ cun la musiche lis esperiencis de alterazion e i moviments dai [[Hippies]].
=== L'etât d'aur e las grandis divisions (1970-1980) ===
[[Figure:Pink floyd live 8 london.jpg|250px|miniatura|Pink Floyd]]
I agns Setante a son considerâis l'etât d'aur de sperimentazion, dulà che il rock al si divît in tantis ramificazions:
* Il '''[[Progressive rock]]''' (o *Prog*), cun band come [[Genesis]], [[King Crimson]] e [[Pink Floyd]], che a misturin il rock cun struturis de [[musiche classiche]] e dal jazz, fasant bati cjantis lungjis e complessis.
* L''''[[Hard rock]]''', cun sonoritâs des chitaris cun distorsion pesantis di band come '''[[Led Zeppelin]]''', '''[[Black Sabbath]]''' e '''[[AC/DC]]''', che a àn mitût lis basis par evoluzion dal gjenar deventât [[Heavy metal]].
* La revoluzion dal '''[[Punk rock]]''' (1976-1977), cul so spirt dal *Do It Yourself* (Fât di bessôl) e cjantis sveltis, ruzi e politichis (come i [[Sex Pistols]] e i [[The Clash]]) cuintri la complessitât dal Prog.
=== Il gjenar alternatîf e il Grunge (1980-2000) ===
''Cjale ancje la vôs di aprofondiment: [[Grunge]]''
Daspò la sferzâde dal [[New Wave]] e dal Pop-Rock tai agns Otanta, i agns Novanta a son stâts caraterizâts de esplosion dal '''[[Grunge]]''' di [[Seattle]]. Clapis come i '''[[Nirvana (clape musicâl)|Nirvana]]''' di [[Kurt Cobain]], i '''[[Pearl Jam]]''' e i '''[[Soundgarden]]''' a àn puartât te rêt mainstream sonoritâts des chitaris plenis di distorsion, derivâdis dal punk e dal heavy metal, cun tescj che contavin storis di sbandonament , sufriment e rabie ancjmo' drenti, fasint nassi il '''Rock alternatîf''' modern.
== Sotgjenars principâi ==
La musiche rock e je un arbûl cun tancj rams. Chescj a son i plui impurtants che a àn fât la storie de culture alternative:
* '''[[Hard rock]] / [[Heavy metal]]:''' Basât sore distorsions di ghitaris potentis (i *riff*) e ritmis svelts e fuarts.
* '''[[Progressive rock]]:''' Caraterizât da complessitât de struture musicâl, ûs de tastieris e tescj di fantasie o filosofics.
* '''[[Punk rock]]:''' Musiche nude, svelte, tre-cuatri acuards e un fâ di ribelion nete.
* '''[[Grunge]]:''' Nassût a Seattle, il gjenar misturave la rabie dal punk cul sun pesant dal metal.
* '''[[Stoner rock]]:''' Sotgjenar che al unîs i ritmis lents e pesants de clapis musicâls dal prim metal dai agns Setante ([[Black Sabbath]] parsore ducj) cun la psichedelie e suns abrasîfs.
== Vôs correladis ==
* [[Chitare eletriche]]
* [[Rock and roll]]
* [[Progressive rock]]
* [[Hard rock]]
* [[musiche punk]]
* [[Heavy metal]]
* [[Grunge]]
== Bibliografie ==
* Piero Scaruffi, ''A History of Rock Music: 1951-2000'', iUniverse, 2003.
* Simon Frith, ''Sound Effects: Youth, Leisure, and the Politics of Rock 'n' Roll'', Pantheon Books, 1981.
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Cultura alternative]]
[[Categorie:Musiche rock]]
lp43ah9syp4qh0sust180dw8u7jfwtu
184081
184073
2026-07-17T16:59:31Z
Santefoscje73
11500
184081
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:The Rolling Stones Summerfest in Milwaukee - 2015.jpg|300px|miniatura|destra|I "Rolling Stones" , une des clapis musicâls rock plui citadis di simpri]]
La '''musiche rock''' (par solit clamâde dome '''rock''') e je un gjenar de [[musiche]] popolâr nassût inte prime metât dai agns Cinquante tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e tal [[Ream Unît]]. Lis sôs radîs a son tal '''[[Rock and roll]]''', un stil che al ven dret dal [[Musiche blues|blues]], dal [[rhythm and blues]] e dal [[Musiche country|country]], ma cul deventâ des decenis al à cjapât drenti influencis dal [[Musiche jazz|jazz]], de [[musiche classiche]] e di altris tradizions musicâls.
Dal pont di viste tecnic, l'istrument simbul dal rock e je la '''[[Ghitare eletriche|ghitare eletriche]]''', normalmenti compagnâde dal [[bas eletric]] e de [[batarie (musiche)|batarie]].A chescj stroments tantis clapis musicâls zontin ancje stroments a tastiere (sintetizatôrs , organ Hammond) o ancje stroments a flât. La musiche rock e je simpri stade cetant plui di un sempliç gjenar musicâl: e à rapresentât ancje un mieç di difusion di ideis e protestis, de [[Cuintriculture|cuintriculture]] , un mût di cjantâ ideis di cambiament de societât , di contrarietât a lis vueris e di ribelion par diviersis gjenerazions di zovins.
== Storie ==
=== Las lidrîs e il "Rock and Roll" (1950-1960) ===
[[Figure:Chuck Berry circa 1958.jpg|250px|miniatura|destra|Chuck Berry tal 1958]]
Il rock and roll al nas cul mesedâ las tradizions musicâls dai afromerecans (blues e R&B) cun chê de int blancje (country). Personaçs come '''[[Elvis Presley]]''', '''[[Chuck Berry]]''' e '''[[Little Richard]]''' a àn fat cognossi chest gnûf gjenar musicâl tal mont. La musiche e jere svelte, cjalde e basâde sore la struture des dodîs baris dal blues,rompint i tabù de societât di chel timp.
=== La "British Invasion" e la psichedelie (1960-1970) ===
[[Figure:Beatles ad 1965 just the beatles crop.jpg|250px|miniatura|I Beatles , clape musicâl di Liverpool]]
Tai agns Sesante, il centri de inovazion musicâl si focalize tal Ream Unît. Band come '''[[The Beatles]]''' e '''[[The Rolling Stones]]''' a re-impuartin il rock dai Stâts Unîts, fasint nassi la clamâde ''British Invasion''. In chest costât, il rock al devente plui sperimentâl cul deventâ de '''[[Rock psichedelic|rock psichedelic]]''' (cun band come i [[Pink Floyd]] o [[Jimi Hendrix]]), che al voleve misturâ cun la musiche lis esperiencis de alterazion e i moviments dai [[Hippies]].
=== L'etât d'aur e las grandis divisions (1970-1980) ===
[[Figure:Pink floyd live 8 london.jpg|250px|miniatura|Pink Floyd]]
I agns Setante a son considerâis l'etât d'aur de sperimentazion, dulà che il rock al si divît in tantis ramificazions:
* Il '''[[Progressive rock]]''' (o *Prog*), cun band come [[Genesis]], [[King Crimson]] e [[Pink Floyd]], che a misturin il rock cun struturis de [[musiche classiche]] e dal jazz, fasant bati cjantis lungjis e complessis.
* L''''[[Hard rock]]''', cun sonoritâs des chitaris cun distorsion pesantis di band come '''[[Led Zeppelin]]''', '''[[Black Sabbath]]''' e '''[[AC/DC]]''', che a àn mitût lis basis par evoluzion dal gjenar deventât [[Heavy metal]].
* La revoluzion dal '''[[Punk rock]]''' (1976-1977), cul so spirt dal *Do It Yourself* (Fât di bessôl) e cjantis sveltis, ruzi e politichis (come i [[Sex Pistols]] e i [[The Clash]]) cuintri la complessitât dal Prog.
=== Il gjenar alternatîf e il Grunge (1980-2000) ===
''Cjale ancje la vôs di aprofondiment: [[Grunge]]''
Daspò la sferzâde dal [[New Wave]] e dal Pop-Rock tai agns Otanta, i agns Novanta a son stâts caraterizâts de esplosion dal '''[[Grunge]]''' di [[Seattle]]. Clapis come i '''[[Nirvana (clape musicâl)|Nirvana]]''' di [[Kurt Cobain]], i '''[[Pearl Jam]]''' e i '''[[Soundgarden]]''' a àn puartât te rêt mainstream sonoritâts des chitaris plenis di distorsion, derivâdis dal punk e dal heavy metal, cun tescj che contavin storis di sbandonament , sufriment e rabie ancjmo' drenti, fasint nassi il '''Rock alternatîf''' modern.
== Sotgjenars principâi ==
La musiche rock e je un arbûl cun tancj rams. Chescj a son i plui impurtants che a àn fât la storie de culture alternative:
* '''[[Hard rock]] / [[Heavy metal]]:''' Basât sore distorsions di ghitaris potentis (i *riff*) e ritmis svelts e fuarts.
* '''[[Progressive rock]]:''' Caraterizât da complessitât de struture musicâl, ûs de tastieris e tescj di fantasie o filosofics.
* '''[[Punk rock]]:''' Musiche nude, svelte, tre-cuatri acuards e un fâ di ribelion nete.
* '''[[Grunge]]:''' Nassût a Seattle, il gjenar misturave la rabie dal punk cul sun pesant dal metal.
* '''[[Stoner rock]]:''' Sotgjenar che al unîs i ritmis lents e pesants de clapis musicâls dal prim metal dai agns Setante ([[Black Sabbath]] parsore ducj) cun la psichedelie e suns abrasîfs.
== Vôs correladis ==
* [[Chitare eletriche]]
* [[Rock and roll]]
* [[Progressive rock]]
* [[Hard rock]]
* [[musiche punk]]
* [[Heavy metal]]
* [[Grunge]]
== Bibliografie ==
* Piero Scaruffi, ''A History of Rock Music: 1951-2000'', iUniverse, 2003.
* Simon Frith, ''Sound Effects: Youth, Leisure, and the Politics of Rock 'n' Roll'', Pantheon Books, 1981.
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Cultura alternative]]
[[Categorie:Musiche rock]]
elsip3beahtthgs8efv2xn97amhvr32
184096
184081
2026-07-17T18:04:51Z
Santefoscje73
11500
/* Il gjenar alternatîf e il Grunge (1980-2000) */
184096
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:The Rolling Stones Summerfest in Milwaukee - 2015.jpg|300px|miniatura|destra|I "Rolling Stones" , une des clapis musicâls rock plui citadis di simpri]]
La '''musiche rock''' (par solit clamâde dome '''rock''') e je un gjenar de [[musiche]] popolâr nassût inte prime metât dai agns Cinquante tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e tal [[Ream Unît]]. Lis sôs radîs a son tal '''[[Rock and roll]]''', un stil che al ven dret dal [[Musiche blues|blues]], dal [[rhythm and blues]] e dal [[Musiche country|country]], ma cul deventâ des decenis al à cjapât drenti influencis dal [[Musiche jazz|jazz]], de [[musiche classiche]] e di altris tradizions musicâls.
Dal pont di viste tecnic, l'istrument simbul dal rock e je la '''[[Ghitare eletriche|ghitare eletriche]]''', normalmenti compagnâde dal [[bas eletric]] e de [[batarie (musiche)|batarie]].A chescj stroments tantis clapis musicâls zontin ancje stroments a tastiere (sintetizatôrs , organ Hammond) o ancje stroments a flât. La musiche rock e je simpri stade cetant plui di un sempliç gjenar musicâl: e à rapresentât ancje un mieç di difusion di ideis e protestis, de [[Cuintriculture|cuintriculture]] , un mût di cjantâ ideis di cambiament de societât , di contrarietât a lis vueris e di ribelion par diviersis gjenerazions di zovins.
== Storie ==
=== Las lidrîs e il "Rock and Roll" (1950-1960) ===
[[Figure:Chuck Berry circa 1958.jpg|250px|miniatura|destra|Chuck Berry tal 1958]]
Il rock and roll al nas cul mesedâ las tradizions musicâls dai afromerecans (blues e R&B) cun chê de int blancje (country). Personaçs come '''[[Elvis Presley]]''', '''[[Chuck Berry]]''' e '''[[Little Richard]]''' a àn fat cognossi chest gnûf gjenar musicâl tal mont. La musiche e jere svelte, cjalde e basâde sore la struture des dodîs baris dal blues,rompint i tabù de societât di chel timp.
=== La "British Invasion" e la psichedelie (1960-1970) ===
[[Figure:Beatles ad 1965 just the beatles crop.jpg|250px|miniatura|I Beatles , clape musicâl di Liverpool]]
Tai agns Sesante, il centri de inovazion musicâl si focalize tal Ream Unît. Band come '''[[The Beatles]]''' e '''[[The Rolling Stones]]''' a re-impuartin il rock dai Stâts Unîts, fasint nassi la clamâde ''British Invasion''. In chest costât, il rock al devente plui sperimentâl cul deventâ de '''[[Rock psichedelic|rock psichedelic]]''' (cun band come i [[Pink Floyd]] o [[Jimi Hendrix]]), che al voleve misturâ cun la musiche lis esperiencis de alterazion e i moviments dai [[Hippies]].
=== L'etât d'aur e las grandis divisions (1970-1980) ===
[[Figure:Pink floyd live 8 london.jpg|250px|miniatura|Pink Floyd]]
I agns Setante a son considerâis l'etât d'aur de sperimentazion, dulà che il rock al si divît in tantis ramificazions:
* Il '''[[Progressive rock]]''' (o *Prog*), cun band come [[Genesis]], [[King Crimson]] e [[Pink Floyd]], che a misturin il rock cun struturis de [[musiche classiche]] e dal jazz, fasant bati cjantis lungjis e complessis.
* L''''[[Hard rock]]''', cun sonoritâs des chitaris cun distorsion pesantis di band come '''[[Led Zeppelin]]''', '''[[Black Sabbath]]''' e '''[[AC/DC]]''', che a àn mitût lis basis par evoluzion dal gjenar deventât [[Heavy metal]].
* La revoluzion dal '''[[Punk rock]]''' (1976-1977), cul so spirt dal *Do It Yourself* (Fât di bessôl) e cjantis sveltis, ruzi e politichis (come i [[Sex Pistols]] e i [[The Clash]]) cuintri la complessitât dal Prog.
=== Il gjenar alternatîf e il Grunge (1980-2000) ===
''Cjale ancje la vôs di aprofondiment: [[Grunge]]''
Daspò le esplosion e le difusion de [[New Wave]] e dal Pop-Rock tai agns 80, i agns 90 a son stâts caraterizâts de nassite e de difusion dal'''[[Grunge|grunge]]'''. Nassût a [[Seattle]] atôr dal 1986 come ativitât musicâl locâl , il grunge si fâs cognossi atôr dal 1988 ancje in Europe par mieç de stampe musicâl. Clapis come i '''[[Nirvana (clape musicâl)|Nirvana]]''' di [[Kurt Cobain]], i '''[[Pearl Jam]]''' e i '''[[Soundgarden]]''' a àn puartât te rêt mainstream sonoritâts des chitaris plenis di distorsion, derivâdis dal punk e dal heavy metal, cun tescj che contavin storis di sbandonament , sufriment e rabie ancjmo' drenti, fasint nassi il '''Rock alternatîf''' modern.
== Sotgjenars principâi ==
La musiche rock e je un arbûl cun tancj rams. Chescj a son i plui impurtants che a àn fât la storie de culture alternative:
* '''[[Hard rock]] / [[Heavy metal]]:''' Basât sore distorsions di ghitaris potentis (i *riff*) e ritmis svelts e fuarts.
* '''[[Progressive rock]]:''' Caraterizât da complessitât de struture musicâl, ûs de tastieris e tescj di fantasie o filosofics.
* '''[[Punk rock]]:''' Musiche nude, svelte, tre-cuatri acuards e un fâ di ribelion nete.
* '''[[Grunge]]:''' Nassût a Seattle, il gjenar misturave la rabie dal punk cul sun pesant dal metal.
* '''[[Stoner rock]]:''' Sotgjenar che al unîs i ritmis lents e pesants de clapis musicâls dal prim metal dai agns Setante ([[Black Sabbath]] parsore ducj) cun la psichedelie e suns abrasîfs.
== Vôs correladis ==
* [[Chitare eletriche]]
* [[Rock and roll]]
* [[Progressive rock]]
* [[Hard rock]]
* [[musiche punk]]
* [[Heavy metal]]
* [[Grunge]]
== Bibliografie ==
* Piero Scaruffi, ''A History of Rock Music: 1951-2000'', iUniverse, 2003.
* Simon Frith, ''Sound Effects: Youth, Leisure, and the Politics of Rock 'n' Roll'', Pantheon Books, 1981.
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Cultura alternative]]
[[Categorie:Musiche rock]]
fcf92egx8a0r15fdsmpuqkcekoo1nqi
184097
184096
2026-07-17T18:05:07Z
Santefoscje73
11500
/* Il gjenar alternatîf e il Grunge (1980-2000) */
184097
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:The Rolling Stones Summerfest in Milwaukee - 2015.jpg|300px|miniatura|destra|I "Rolling Stones" , une des clapis musicâls rock plui citadis di simpri]]
La '''musiche rock''' (par solit clamâde dome '''rock''') e je un gjenar de [[musiche]] popolâr nassût inte prime metât dai agns Cinquante tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e tal [[Ream Unît]]. Lis sôs radîs a son tal '''[[Rock and roll]]''', un stil che al ven dret dal [[Musiche blues|blues]], dal [[rhythm and blues]] e dal [[Musiche country|country]], ma cul deventâ des decenis al à cjapât drenti influencis dal [[Musiche jazz|jazz]], de [[musiche classiche]] e di altris tradizions musicâls.
Dal pont di viste tecnic, l'istrument simbul dal rock e je la '''[[Ghitare eletriche|ghitare eletriche]]''', normalmenti compagnâde dal [[bas eletric]] e de [[batarie (musiche)|batarie]].A chescj stroments tantis clapis musicâls zontin ancje stroments a tastiere (sintetizatôrs , organ Hammond) o ancje stroments a flât. La musiche rock e je simpri stade cetant plui di un sempliç gjenar musicâl: e à rapresentât ancje un mieç di difusion di ideis e protestis, de [[Cuintriculture|cuintriculture]] , un mût di cjantâ ideis di cambiament de societât , di contrarietât a lis vueris e di ribelion par diviersis gjenerazions di zovins.
== Storie ==
=== Las lidrîs e il "Rock and Roll" (1950-1960) ===
[[Figure:Chuck Berry circa 1958.jpg|250px|miniatura|destra|Chuck Berry tal 1958]]
Il rock and roll al nas cul mesedâ las tradizions musicâls dai afromerecans (blues e R&B) cun chê de int blancje (country). Personaçs come '''[[Elvis Presley]]''', '''[[Chuck Berry]]''' e '''[[Little Richard]]''' a àn fat cognossi chest gnûf gjenar musicâl tal mont. La musiche e jere svelte, cjalde e basâde sore la struture des dodîs baris dal blues,rompint i tabù de societât di chel timp.
=== La "British Invasion" e la psichedelie (1960-1970) ===
[[Figure:Beatles ad 1965 just the beatles crop.jpg|250px|miniatura|I Beatles , clape musicâl di Liverpool]]
Tai agns Sesante, il centri de inovazion musicâl si focalize tal Ream Unît. Band come '''[[The Beatles]]''' e '''[[The Rolling Stones]]''' a re-impuartin il rock dai Stâts Unîts, fasint nassi la clamâde ''British Invasion''. In chest costât, il rock al devente plui sperimentâl cul deventâ de '''[[Rock psichedelic|rock psichedelic]]''' (cun band come i [[Pink Floyd]] o [[Jimi Hendrix]]), che al voleve misturâ cun la musiche lis esperiencis de alterazion e i moviments dai [[Hippies]].
=== L'etât d'aur e las grandis divisions (1970-1980) ===
[[Figure:Pink floyd live 8 london.jpg|250px|miniatura|Pink Floyd]]
I agns Setante a son considerâis l'etât d'aur de sperimentazion, dulà che il rock al si divît in tantis ramificazions:
* Il '''[[Progressive rock]]''' (o *Prog*), cun band come [[Genesis]], [[King Crimson]] e [[Pink Floyd]], che a misturin il rock cun struturis de [[musiche classiche]] e dal jazz, fasant bati cjantis lungjis e complessis.
* L''''[[Hard rock]]''', cun sonoritâs des chitaris cun distorsion pesantis di band come '''[[Led Zeppelin]]''', '''[[Black Sabbath]]''' e '''[[AC/DC]]''', che a àn mitût lis basis par evoluzion dal gjenar deventât [[Heavy metal]].
* La revoluzion dal '''[[Punk rock]]''' (1976-1977), cul so spirt dal *Do It Yourself* (Fât di bessôl) e cjantis sveltis, ruzi e politichis (come i [[Sex Pistols]] e i [[The Clash]]) cuintri la complessitât dal Prog.
=== Il gjenar alternatîf e il Grunge (1980-2000) ===
''Cjale ancje la vôs di aprofondiment: [[Grunge]]''
Daspò le esplosion e le difusion de [[New Wave]] e dal Pop-Rock tai agns 80, i agns 90 a son stâts caraterizâts de nassite e de difusion dal '''[[Grunge|grunge]]'''. Nassût a [[Seattle]] atôr dal 1986 come ativitât musicâl locâl , il grunge si fâs cognossi atôr dal 1988 ancje in Europe par mieç de stampe musicâl. Clapis come i '''[[Nirvana (clape musicâl)|Nirvana]]''' di [[Kurt Cobain]], i '''[[Pearl Jam]]''' e i '''[[Soundgarden]]''' a àn puartât te rêt mainstream sonoritâts des chitaris plenis di distorsion, derivâdis dal punk e dal heavy metal, cun tescj che contavin storis di sbandonament , sufriment e rabie ancjmo' drenti, fasint nassi il '''Rock alternatîf''' modern.
== Sotgjenars principâi ==
La musiche rock e je un arbûl cun tancj rams. Chescj a son i plui impurtants che a àn fât la storie de culture alternative:
* '''[[Hard rock]] / [[Heavy metal]]:''' Basât sore distorsions di ghitaris potentis (i *riff*) e ritmis svelts e fuarts.
* '''[[Progressive rock]]:''' Caraterizât da complessitât de struture musicâl, ûs de tastieris e tescj di fantasie o filosofics.
* '''[[Punk rock]]:''' Musiche nude, svelte, tre-cuatri acuards e un fâ di ribelion nete.
* '''[[Grunge]]:''' Nassût a Seattle, il gjenar misturave la rabie dal punk cul sun pesant dal metal.
* '''[[Stoner rock]]:''' Sotgjenar che al unîs i ritmis lents e pesants de clapis musicâls dal prim metal dai agns Setante ([[Black Sabbath]] parsore ducj) cun la psichedelie e suns abrasîfs.
== Vôs correladis ==
* [[Chitare eletriche]]
* [[Rock and roll]]
* [[Progressive rock]]
* [[Hard rock]]
* [[musiche punk]]
* [[Heavy metal]]
* [[Grunge]]
== Bibliografie ==
* Piero Scaruffi, ''A History of Rock Music: 1951-2000'', iUniverse, 2003.
* Simon Frith, ''Sound Effects: Youth, Leisure, and the Politics of Rock 'n' Roll'', Pantheon Books, 1981.
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Cultura alternative]]
[[Categorie:Musiche rock]]
d6i8ea73uaymnzkukcw2oak5m9id5ye
184098
184097
2026-07-17T18:23:00Z
Santefoscje73
11500
/* Il gjenar alternatîf e il Grunge (1980-2000) */
184098
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:The Rolling Stones Summerfest in Milwaukee - 2015.jpg|300px|miniatura|destra|I "Rolling Stones" , une des clapis musicâls rock plui citadis di simpri]]
La '''musiche rock''' (par solit clamâde dome '''rock''') e je un gjenar de [[musiche]] popolâr nassût inte prime metât dai agns Cinquante tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e tal [[Ream Unît]]. Lis sôs radîs a son tal '''[[Rock and roll]]''', un stil che al ven dret dal [[Musiche blues|blues]], dal [[rhythm and blues]] e dal [[Musiche country|country]], ma cul deventâ des decenis al à cjapât drenti influencis dal [[Musiche jazz|jazz]], de [[musiche classiche]] e di altris tradizions musicâls.
Dal pont di viste tecnic, l'istrument simbul dal rock e je la '''[[Ghitare eletriche|ghitare eletriche]]''', normalmenti compagnâde dal [[bas eletric]] e de [[batarie (musiche)|batarie]].A chescj stroments tantis clapis musicâls zontin ancje stroments a tastiere (sintetizatôrs , organ Hammond) o ancje stroments a flât. La musiche rock e je simpri stade cetant plui di un sempliç gjenar musicâl: e à rapresentât ancje un mieç di difusion di ideis e protestis, de [[Cuintriculture|cuintriculture]] , un mût di cjantâ ideis di cambiament de societât , di contrarietât a lis vueris e di ribelion par diviersis gjenerazions di zovins.
== Storie ==
=== Las lidrîs e il "Rock and Roll" (1950-1960) ===
[[Figure:Chuck Berry circa 1958.jpg|250px|miniatura|destra|Chuck Berry tal 1958]]
Il rock and roll al nas cul mesedâ las tradizions musicâls dai afromerecans (blues e R&B) cun chê de int blancje (country). Personaçs come '''[[Elvis Presley]]''', '''[[Chuck Berry]]''' e '''[[Little Richard]]''' a àn fat cognossi chest gnûf gjenar musicâl tal mont. La musiche e jere svelte, cjalde e basâde sore la struture des dodîs baris dal blues,rompint i tabù de societât di chel timp.
=== La "British Invasion" e la psichedelie (1960-1970) ===
[[Figure:Beatles ad 1965 just the beatles crop.jpg|250px|miniatura|I Beatles , clape musicâl di Liverpool]]
Tai agns Sesante, il centri de inovazion musicâl si focalize tal Ream Unît. Band come '''[[The Beatles]]''' e '''[[The Rolling Stones]]''' a re-impuartin il rock dai Stâts Unîts, fasint nassi la clamâde ''British Invasion''. In chest costât, il rock al devente plui sperimentâl cul deventâ de '''[[Rock psichedelic|rock psichedelic]]''' (cun band come i [[Pink Floyd]] o [[Jimi Hendrix]]), che al voleve misturâ cun la musiche lis esperiencis de alterazion e i moviments dai [[Hippies]].
=== L'etât d'aur e las grandis divisions (1970-1980) ===
[[Figure:Pink floyd live 8 london.jpg|250px|miniatura|Pink Floyd]]
I agns Setante a son considerâis l'etât d'aur de sperimentazion, dulà che il rock al si divît in tantis ramificazions:
* Il '''[[Progressive rock]]''' (o *Prog*), cun band come [[Genesis]], [[King Crimson]] e [[Pink Floyd]], che a misturin il rock cun struturis de [[musiche classiche]] e dal jazz, fasant bati cjantis lungjis e complessis.
* L''''[[Hard rock]]''', cun sonoritâs des chitaris cun distorsion pesantis di band come '''[[Led Zeppelin]]''', '''[[Black Sabbath]]''' e '''[[AC/DC]]''', che a àn mitût lis basis par evoluzion dal gjenar deventât [[Heavy metal]].
* La revoluzion dal '''[[Punk rock]]''' (1976-1977), cul so spirt dal *Do It Yourself* (Fât di bessôl) e cjantis sveltis, ruzi e politichis (come i [[Sex Pistols]] e i [[The Clash]]) cuintri la complessitât dal Prog.
=== Il gjenar alternatîf e il Grunge (1980-2000) ===
''Cjale ancje la vôs di aprofondiment: [[Grunge]]''
Daspò le esplosion e le difusion de [[New Wave]] e dal Pop-Rock e da ducj i sotgjenars dal [[Rock alternatîf]] tai agns 80, i agns 90 a son stâts caraterizâts de nassite e de difusion dal '''[[Grunge|grunge]]'''e dal '''[[Shoegaze]]'''. Nassût a [[Seattle]] atôr dal 1986 come ativitât musicâl locâl , il grunge si fâs cognossi atôr dal 1988 ancje in Europe par mieç de stampe musicâl specializade. Clapis come i '''[[Nirvana (clape musicâl)|Nirvana]]''' di [[Kurt Cobain]], i '''[[Pearl Jam]]''' e i '''[[Soundgarden]]''' a àn puartât te rêt mainstream sonoritâts des chitaris plenis di distorsion, derivâdis dal punk e dal heavy metal, cun tescj che contavin storis di sbandonament , sufriment e rabie ancjmo' drenti. Nassût tal [[Ream Unît]] , simpri tal finâl dai agns 80 , il Shoegaze (derivât de peraule inglêse ''shoegazing'' che al ûl dî ''cjalasi lis scarpis'' , par vie de abitudin des clapis di tignî simpri di voli i efiets dai pedâi , il gjenâr al è caraterizât dal "mûr dal sun" creât cun efiets e ghitaris distuartis , ma a diference de atitudin rabiose dal grunge , le vôs je caraterizade par creâ atmosferis di sium e atmosferis sfocadis. Clapis come i [[My Bloody Valentine]] , i [[Ride]] , i [[Slowdive]] son lis clapis di ponte dal gjenar.
== Sotgjenars principâi ==
La musiche rock e je un arbûl cun tancj rams. Chescj a son i plui impurtants che a àn fât la storie de culture alternative:
* '''[[Hard rock]] / [[Heavy metal]]:''' Basât sore distorsions di ghitaris potentis (i *riff*) e ritmis svelts e fuarts.
* '''[[Progressive rock]]:''' Caraterizât da complessitât de struture musicâl, ûs de tastieris e tescj di fantasie o filosofics.
* '''[[Punk rock]]:''' Musiche nude, svelte, tre-cuatri acuards e un fâ di ribelion nete.
* '''[[Grunge]]:''' Nassût a Seattle, il gjenar misturave la rabie dal punk cul sun pesant dal metal.
* '''[[Stoner rock]]:''' Sotgjenar che al unîs i ritmis lents e pesants de clapis musicâls dal prim metal dai agns Setante ([[Black Sabbath]] parsore ducj) cun la psichedelie e suns abrasîfs.
== Vôs correladis ==
* [[Chitare eletriche]]
* [[Rock and roll]]
* [[Progressive rock]]
* [[Hard rock]]
* [[musiche punk]]
* [[Heavy metal]]
* [[Grunge]]
== Bibliografie ==
* Piero Scaruffi, ''A History of Rock Music: 1951-2000'', iUniverse, 2003.
* Simon Frith, ''Sound Effects: Youth, Leisure, and the Politics of Rock 'n' Roll'', Pantheon Books, 1981.
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Cultura alternative]]
[[Categorie:Musiche rock]]
g6kquneh5aujombntu2a47xghj0l21i
184099
184098
2026-07-17T18:26:41Z
Santefoscje73
11500
/* La "British Invasion" e la psichedelie (1960-1970) */
184099
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:The Rolling Stones Summerfest in Milwaukee - 2015.jpg|300px|miniatura|destra|I "Rolling Stones" , une des clapis musicâls rock plui citadis di simpri]]
La '''musiche rock''' (par solit clamâde dome '''rock''') e je un gjenar de [[musiche]] popolâr nassût inte prime metât dai agns Cinquante tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e tal [[Ream Unît]]. Lis sôs radîs a son tal '''[[Rock and roll]]''', un stil che al ven dret dal [[Musiche blues|blues]], dal [[rhythm and blues]] e dal [[Musiche country|country]], ma cul deventâ des decenis al à cjapât drenti influencis dal [[Musiche jazz|jazz]], de [[musiche classiche]] e di altris tradizions musicâls.
Dal pont di viste tecnic, l'istrument simbul dal rock e je la '''[[Ghitare eletriche|ghitare eletriche]]''', normalmenti compagnâde dal [[bas eletric]] e de [[batarie (musiche)|batarie]].A chescj stroments tantis clapis musicâls zontin ancje stroments a tastiere (sintetizatôrs , organ Hammond) o ancje stroments a flât. La musiche rock e je simpri stade cetant plui di un sempliç gjenar musicâl: e à rapresentât ancje un mieç di difusion di ideis e protestis, de [[Cuintriculture|cuintriculture]] , un mût di cjantâ ideis di cambiament de societât , di contrarietât a lis vueris e di ribelion par diviersis gjenerazions di zovins.
== Storie ==
=== Las lidrîs e il "Rock and Roll" (1950-1960) ===
[[Figure:Chuck Berry circa 1958.jpg|250px|miniatura|destra|Chuck Berry tal 1958]]
Il rock and roll al nas cul mesedâ las tradizions musicâls dai afromerecans (blues e R&B) cun chê de int blancje (country). Personaçs come '''[[Elvis Presley]]''', '''[[Chuck Berry]]''' e '''[[Little Richard]]''' a àn fat cognossi chest gnûf gjenar musicâl tal mont. La musiche e jere svelte, cjalde e basâde sore la struture des dodîs baris dal blues,rompint i tabù de societât di chel timp.
=== La "British Invasion" e la psichedelie (1960-1970) ===
[[Figure:Beatles ad 1965 just the beatles crop.jpg|250px|miniatura|I Beatles , clape musicâl di Liverpool]]
Tai agns Sesante, il centri de inovazion musicâl si focalize tal Ream Unît. Band come '''[[The Beatles]]''' e '''[[The Rolling Stones]]''' a re-impuartin il rock dai Stâts Unîts, fasint nassi la clamâde ''British Invasion''. In chest costât, il rock al devente plui sperimentâl cul deventâ de '''[[Rock psichedelic|rock psichedelic]]''' (cun clapis come i [[Pink Floyd]] o [[Jimi Hendrix]]), che al voleve misturâ cun la musiche lis esperiencis de alterazion e i moviments dai [[Hippies]].
=== L'etât d'aur e las grandis divisions (1970-1980) ===
[[Figure:Pink floyd live 8 london.jpg|250px|miniatura|Pink Floyd]]
I agns Setante a son considerâis l'etât d'aur de sperimentazion, dulà che il rock al si divît in tantis ramificazions:
* Il '''[[Progressive rock]]''' (o *Prog*), cun band come [[Genesis]], [[King Crimson]] e [[Pink Floyd]], che a misturin il rock cun struturis de [[musiche classiche]] e dal jazz, fasant bati cjantis lungjis e complessis.
* L''''[[Hard rock]]''', cun sonoritâs des chitaris cun distorsion pesantis di band come '''[[Led Zeppelin]]''', '''[[Black Sabbath]]''' e '''[[AC/DC]]''', che a àn mitût lis basis par evoluzion dal gjenar deventât [[Heavy metal]].
* La revoluzion dal '''[[Punk rock]]''' (1976-1977), cul so spirt dal *Do It Yourself* (Fât di bessôl) e cjantis sveltis, ruzi e politichis (come i [[Sex Pistols]] e i [[The Clash]]) cuintri la complessitât dal Prog.
=== Il gjenar alternatîf e il Grunge (1980-2000) ===
''Cjale ancje la vôs di aprofondiment: [[Grunge]]''
Daspò le esplosion e le difusion de [[New Wave]] e dal Pop-Rock e da ducj i sotgjenars dal [[Rock alternatîf]] tai agns 80, i agns 90 a son stâts caraterizâts de nassite e de difusion dal '''[[Grunge|grunge]]'''e dal '''[[Shoegaze]]'''. Nassût a [[Seattle]] atôr dal 1986 come ativitât musicâl locâl , il grunge si fâs cognossi atôr dal 1988 ancje in Europe par mieç de stampe musicâl specializade. Clapis come i '''[[Nirvana (clape musicâl)|Nirvana]]''' di [[Kurt Cobain]], i '''[[Pearl Jam]]''' e i '''[[Soundgarden]]''' a àn puartât te rêt mainstream sonoritâts des chitaris plenis di distorsion, derivâdis dal punk e dal heavy metal, cun tescj che contavin storis di sbandonament , sufriment e rabie ancjmo' drenti. Nassût tal [[Ream Unît]] , simpri tal finâl dai agns 80 , il Shoegaze (derivât de peraule inglêse ''shoegazing'' che al ûl dî ''cjalasi lis scarpis'' , par vie de abitudin des clapis di tignî simpri di voli i efiets dai pedâi , il gjenâr al è caraterizât dal "mûr dal sun" creât cun efiets e ghitaris distuartis , ma a diference de atitudin rabiose dal grunge , le vôs je caraterizade par creâ atmosferis di sium e atmosferis sfocadis. Clapis come i [[My Bloody Valentine]] , i [[Ride]] , i [[Slowdive]] son lis clapis di ponte dal gjenar.
== Sotgjenars principâi ==
La musiche rock e je un arbûl cun tancj rams. Chescj a son i plui impurtants che a àn fât la storie de culture alternative:
* '''[[Hard rock]] / [[Heavy metal]]:''' Basât sore distorsions di ghitaris potentis (i *riff*) e ritmis svelts e fuarts.
* '''[[Progressive rock]]:''' Caraterizât da complessitât de struture musicâl, ûs de tastieris e tescj di fantasie o filosofics.
* '''[[Punk rock]]:''' Musiche nude, svelte, tre-cuatri acuards e un fâ di ribelion nete.
* '''[[Grunge]]:''' Nassût a Seattle, il gjenar misturave la rabie dal punk cul sun pesant dal metal.
* '''[[Stoner rock]]:''' Sotgjenar che al unîs i ritmis lents e pesants de clapis musicâls dal prim metal dai agns Setante ([[Black Sabbath]] parsore ducj) cun la psichedelie e suns abrasîfs.
== Vôs correladis ==
* [[Chitare eletriche]]
* [[Rock and roll]]
* [[Progressive rock]]
* [[Hard rock]]
* [[musiche punk]]
* [[Heavy metal]]
* [[Grunge]]
== Bibliografie ==
* Piero Scaruffi, ''A History of Rock Music: 1951-2000'', iUniverse, 2003.
* Simon Frith, ''Sound Effects: Youth, Leisure, and the Politics of Rock 'n' Roll'', Pantheon Books, 1981.
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Cultura alternative]]
[[Categorie:Musiche rock]]
fqjmss2pj0gsuvijcjj75xt0blkk4z5
184100
184099
2026-07-17T18:29:21Z
Santefoscje73
11500
/* Il gjenar alternatîf e il Grunge (1980-2000) */
184100
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:The Rolling Stones Summerfest in Milwaukee - 2015.jpg|300px|miniatura|destra|I "Rolling Stones" , une des clapis musicâls rock plui citadis di simpri]]
La '''musiche rock''' (par solit clamâde dome '''rock''') e je un gjenar de [[musiche]] popolâr nassût inte prime metât dai agns Cinquante tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e tal [[Ream Unît]]. Lis sôs radîs a son tal '''[[Rock and roll]]''', un stil che al ven dret dal [[Musiche blues|blues]], dal [[rhythm and blues]] e dal [[Musiche country|country]], ma cul deventâ des decenis al à cjapât drenti influencis dal [[Musiche jazz|jazz]], de [[musiche classiche]] e di altris tradizions musicâls.
Dal pont di viste tecnic, l'istrument simbul dal rock e je la '''[[Ghitare eletriche|ghitare eletriche]]''', normalmenti compagnâde dal [[bas eletric]] e de [[batarie (musiche)|batarie]].A chescj stroments tantis clapis musicâls zontin ancje stroments a tastiere (sintetizatôrs , organ Hammond) o ancje stroments a flât. La musiche rock e je simpri stade cetant plui di un sempliç gjenar musicâl: e à rapresentât ancje un mieç di difusion di ideis e protestis, de [[Cuintriculture|cuintriculture]] , un mût di cjantâ ideis di cambiament de societât , di contrarietât a lis vueris e di ribelion par diviersis gjenerazions di zovins.
== Storie ==
=== Las lidrîs e il "Rock and Roll" (1950-1960) ===
[[Figure:Chuck Berry circa 1958.jpg|250px|miniatura|destra|Chuck Berry tal 1958]]
Il rock and roll al nas cul mesedâ las tradizions musicâls dai afromerecans (blues e R&B) cun chê de int blancje (country). Personaçs come '''[[Elvis Presley]]''', '''[[Chuck Berry]]''' e '''[[Little Richard]]''' a àn fat cognossi chest gnûf gjenar musicâl tal mont. La musiche e jere svelte, cjalde e basâde sore la struture des dodîs baris dal blues,rompint i tabù de societât di chel timp.
=== La "British Invasion" e la psichedelie (1960-1970) ===
[[Figure:Beatles ad 1965 just the beatles crop.jpg|250px|miniatura|I Beatles , clape musicâl di Liverpool]]
Tai agns Sesante, il centri de inovazion musicâl si focalize tal Ream Unît. Band come '''[[The Beatles]]''' e '''[[The Rolling Stones]]''' a re-impuartin il rock dai Stâts Unîts, fasint nassi la clamâde ''British Invasion''. In chest costât, il rock al devente plui sperimentâl cul deventâ de '''[[Rock psichedelic|rock psichedelic]]''' (cun clapis come i [[Pink Floyd]] o [[Jimi Hendrix]]), che al voleve misturâ cun la musiche lis esperiencis de alterazion e i moviments dai [[Hippies]].
=== L'etât d'aur e las grandis divisions (1970-1980) ===
[[Figure:Pink floyd live 8 london.jpg|250px|miniatura|Pink Floyd]]
I agns Setante a son considerâis l'etât d'aur de sperimentazion, dulà che il rock al si divît in tantis ramificazions:
* Il '''[[Progressive rock]]''' (o *Prog*), cun band come [[Genesis]], [[King Crimson]] e [[Pink Floyd]], che a misturin il rock cun struturis de [[musiche classiche]] e dal jazz, fasant bati cjantis lungjis e complessis.
* L''''[[Hard rock]]''', cun sonoritâs des chitaris cun distorsion pesantis di band come '''[[Led Zeppelin]]''', '''[[Black Sabbath]]''' e '''[[AC/DC]]''', che a àn mitût lis basis par evoluzion dal gjenar deventât [[Heavy metal]].
* La revoluzion dal '''[[Punk rock]]''' (1976-1977), cul so spirt dal *Do It Yourself* (Fât di bessôl) e cjantis sveltis, ruzi e politichis (come i [[Sex Pistols]] e i [[The Clash]]) cuintri la complessitât dal Prog.
=== Il gjenar alternatîf e il Grunge (1980-2000) ===
''Cjale ancje la vôs di aprofondiment: [[Grunge]]''
Daspò le esplosion e le difusion de [[New Wave]] e dal Pop-Rock e da ducj i sotgjenars dal [[Rock alternatîf]] tai agns 80, i agns 90 a son stâts caraterizâts de nassite e de difusion dal '''[[Grunge|grunge]]'' 'e dal '''[[Shoegaze]]'''. Nassût a [[Seattle]] atôr dal 1986 come ativitât musicâl locâl , il grunge si fâs cognossi atôr dal 1988 ancje in Europe par mieç de stampe musicâl specializade. Clapis come i '''[[Nirvana (clape musicâl)|Nirvana]]''' di [[Kurt Cobain]], i '''[[Pearl Jam]]''' e i '''[[Soundgarden]]''' a àn puartât te rêt mainstream sonoritâts des chitaris plenis di distorsion, derivâdis dal punk e dal heavy metal, cun tescj che contavin storis di sbandonament , sufriment e rabie ancjmo' drenti. Nassût tal [[Ream Unît]] , simpri tal finâl dai agns 80 , il Shoegaze (derivât de peraule inglêse ''shoegazing'' che al ûl dî ''cjalasi lis scarpis'' , par vie de abitudin des clapis di tignî simpri di voli i efiets dai pedâi , il gjenâr al è caraterizât dal "mûr dal sun" creât cun efiets e ghitaris distuartis , ma a diference de atitudin rabiose dal grunge , le vôs je caraterizade par creâ atmosferis di sium e atmosferis sfocadis. Clapis come i [[My Bloody Valentine]] , i [[Ride]] , i [[Slowdive]] son lis clapis di ponte dal gjenar.
== Sotgjenars principâi ==
La musiche rock e je un arbûl cun tancj rams. Chescj a son i plui impurtants che a àn fât la storie de culture alternative:
* '''[[Hard rock]] / [[Heavy metal]]:''' Basât sore distorsions di ghitaris potentis (i *riff*) e ritmis svelts e fuarts.
* '''[[Progressive rock]]:''' Caraterizât da complessitât de struture musicâl, ûs de tastieris e tescj di fantasie o filosofics.
* '''[[Punk rock]]:''' Musiche nude, svelte, tre-cuatri acuards e un fâ di ribelion nete.
* '''[[Grunge]]:''' Nassût a Seattle, il gjenar misturave la rabie dal punk cul sun pesant dal metal.
* '''[[Stoner rock]]:''' Sotgjenar che al unîs i ritmis lents e pesants de clapis musicâls dal prim metal dai agns Setante ([[Black Sabbath]] parsore ducj) cun la psichedelie e suns abrasîfs.
== Vôs correladis ==
* [[Chitare eletriche]]
* [[Rock and roll]]
* [[Progressive rock]]
* [[Hard rock]]
* [[musiche punk]]
* [[Heavy metal]]
* [[Grunge]]
== Bibliografie ==
* Piero Scaruffi, ''A History of Rock Music: 1951-2000'', iUniverse, 2003.
* Simon Frith, ''Sound Effects: Youth, Leisure, and the Politics of Rock 'n' Roll'', Pantheon Books, 1981.
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Cultura alternative]]
[[Categorie:Musiche rock]]
e6qdnkdfoni7jt3iopwz5um054tp18e
184101
184100
2026-07-17T18:29:49Z
Santefoscje73
11500
/* Il gjenar alternatîf e il Grunge (1980-2000) */
184101
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:The Rolling Stones Summerfest in Milwaukee - 2015.jpg|300px|miniatura|destra|I "Rolling Stones" , une des clapis musicâls rock plui citadis di simpri]]
La '''musiche rock''' (par solit clamâde dome '''rock''') e je un gjenar de [[musiche]] popolâr nassût inte prime metât dai agns Cinquante tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e tal [[Ream Unît]]. Lis sôs radîs a son tal '''[[Rock and roll]]''', un stil che al ven dret dal [[Musiche blues|blues]], dal [[rhythm and blues]] e dal [[Musiche country|country]], ma cul deventâ des decenis al à cjapât drenti influencis dal [[Musiche jazz|jazz]], de [[musiche classiche]] e di altris tradizions musicâls.
Dal pont di viste tecnic, l'istrument simbul dal rock e je la '''[[Ghitare eletriche|ghitare eletriche]]''', normalmenti compagnâde dal [[bas eletric]] e de [[batarie (musiche)|batarie]].A chescj stroments tantis clapis musicâls zontin ancje stroments a tastiere (sintetizatôrs , organ Hammond) o ancje stroments a flât. La musiche rock e je simpri stade cetant plui di un sempliç gjenar musicâl: e à rapresentât ancje un mieç di difusion di ideis e protestis, de [[Cuintriculture|cuintriculture]] , un mût di cjantâ ideis di cambiament de societât , di contrarietât a lis vueris e di ribelion par diviersis gjenerazions di zovins.
== Storie ==
=== Las lidrîs e il "Rock and Roll" (1950-1960) ===
[[Figure:Chuck Berry circa 1958.jpg|250px|miniatura|destra|Chuck Berry tal 1958]]
Il rock and roll al nas cul mesedâ las tradizions musicâls dai afromerecans (blues e R&B) cun chê de int blancje (country). Personaçs come '''[[Elvis Presley]]''', '''[[Chuck Berry]]''' e '''[[Little Richard]]''' a àn fat cognossi chest gnûf gjenar musicâl tal mont. La musiche e jere svelte, cjalde e basâde sore la struture des dodîs baris dal blues,rompint i tabù de societât di chel timp.
=== La "British Invasion" e la psichedelie (1960-1970) ===
[[Figure:Beatles ad 1965 just the beatles crop.jpg|250px|miniatura|I Beatles , clape musicâl di Liverpool]]
Tai agns Sesante, il centri de inovazion musicâl si focalize tal Ream Unît. Band come '''[[The Beatles]]''' e '''[[The Rolling Stones]]''' a re-impuartin il rock dai Stâts Unîts, fasint nassi la clamâde ''British Invasion''. In chest costât, il rock al devente plui sperimentâl cul deventâ de '''[[Rock psichedelic|rock psichedelic]]''' (cun clapis come i [[Pink Floyd]] o [[Jimi Hendrix]]), che al voleve misturâ cun la musiche lis esperiencis de alterazion e i moviments dai [[Hippies]].
=== L'etât d'aur e las grandis divisions (1970-1980) ===
[[Figure:Pink floyd live 8 london.jpg|250px|miniatura|Pink Floyd]]
I agns Setante a son considerâis l'etât d'aur de sperimentazion, dulà che il rock al si divît in tantis ramificazions:
* Il '''[[Progressive rock]]''' (o *Prog*), cun band come [[Genesis]], [[King Crimson]] e [[Pink Floyd]], che a misturin il rock cun struturis de [[musiche classiche]] e dal jazz, fasant bati cjantis lungjis e complessis.
* L''''[[Hard rock]]''', cun sonoritâs des chitaris cun distorsion pesantis di band come '''[[Led Zeppelin]]''', '''[[Black Sabbath]]''' e '''[[AC/DC]]''', che a àn mitût lis basis par evoluzion dal gjenar deventât [[Heavy metal]].
* La revoluzion dal '''[[Punk rock]]''' (1976-1977), cul so spirt dal *Do It Yourself* (Fât di bessôl) e cjantis sveltis, ruzi e politichis (come i [[Sex Pistols]] e i [[The Clash]]) cuintri la complessitât dal Prog.
=== Il gjenar alternatîf e il Grunge (1980-2000) ===
''Cjale ancje la vôs di aprofondiment: [[Grunge]]''
Daspò le esplosion e le difusion de [[New Wave]] e dal Pop-Rock e da ducj i sotgjenars dal [[Rock alternatîf]] tai agns 80, i agns 90 a son stâts caraterizâts de nassite e de difusion dal '''[[Grunge|grunge]]''' e dal '''[[Shoegaze]]'''. Nassût a [[Seattle]] atôr dal 1986 come ativitât musicâl locâl , il grunge si fâs cognossi atôr dal 1988 ancje in Europe par mieç de stampe musicâl specializade. Clapis come i '''[[Nirvana (clape musicâl)|Nirvana]]''' di [[Kurt Cobain]], i '''[[Pearl Jam]]''' e i '''[[Soundgarden]]''' a àn puartât te rêt mainstream sonoritâts des chitaris plenis di distorsion, derivâdis dal punk e dal heavy metal, cun tescj che contavin storis di sbandonament , sufriment e rabie ancjmo' drenti. Nassût tal [[Ream Unît]] , simpri tal finâl dai agns 80 , il Shoegaze (derivât de peraule inglêse ''shoegazing'' che al ûl dî ''cjalasi lis scarpis'' , par vie de abitudin des clapis di tignî simpri di voli i efiets dai pedâi , il gjenâr al è caraterizât dal "mûr dal sun" creât cun efiets e ghitaris distuartis , ma a diference de atitudin rabiose dal grunge , le vôs je caraterizade par creâ atmosferis di sium e atmosferis sfocadis. Clapis come i [[My Bloody Valentine]] , i [[Ride]] , i [[Slowdive]] son lis clapis di ponte dal gjenar.
== Sotgjenars principâi ==
La musiche rock e je un arbûl cun tancj rams. Chescj a son i plui impurtants che a àn fât la storie de culture alternative:
* '''[[Hard rock]] / [[Heavy metal]]:''' Basât sore distorsions di ghitaris potentis (i *riff*) e ritmis svelts e fuarts.
* '''[[Progressive rock]]:''' Caraterizât da complessitât de struture musicâl, ûs de tastieris e tescj di fantasie o filosofics.
* '''[[Punk rock]]:''' Musiche nude, svelte, tre-cuatri acuards e un fâ di ribelion nete.
* '''[[Grunge]]:''' Nassût a Seattle, il gjenar misturave la rabie dal punk cul sun pesant dal metal.
* '''[[Stoner rock]]:''' Sotgjenar che al unîs i ritmis lents e pesants de clapis musicâls dal prim metal dai agns Setante ([[Black Sabbath]] parsore ducj) cun la psichedelie e suns abrasîfs.
== Vôs correladis ==
* [[Chitare eletriche]]
* [[Rock and roll]]
* [[Progressive rock]]
* [[Hard rock]]
* [[musiche punk]]
* [[Heavy metal]]
* [[Grunge]]
== Bibliografie ==
* Piero Scaruffi, ''A History of Rock Music: 1951-2000'', iUniverse, 2003.
* Simon Frith, ''Sound Effects: Youth, Leisure, and the Politics of Rock 'n' Roll'', Pantheon Books, 1981.
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Cultura alternative]]
[[Categorie:Musiche rock]]
d40nk8f3q4cfbopar1stmbzyduhpkyy
Progressive rock
0
14601
184102
184035
2026-07-18T08:41:36Z
Santefoscje73
11500
/* L'etât d'aur (Agns '70) */
184102
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Genesis-tirrenia-set 82.jpg|350px|miniatura|destra|I Genesis in concert tal 1982]]
Il '''progressive rock''' (par furlan”'''rock progressîf''', in mût scurtât dome ''prog'' o ''prog rock'') al è un gjenar de [[musiche]] rock nassût in [[Ingletiere]] tal finâl dal deceni dal [[1960]] e disvuluptât soretut tai agns [[1970]].
L'obietîf de clâf di cheste rinfresche al era chel di rindi plui biei e slargjâ i cunfins de musiche rock, bandonant i schemis sclâfs de cjançon pop "standard" (basâde dret sul rictis 4/4 e sul mût "stofe-ritornel") par unîle cun lis formis de [[musiche classiche]], dal [[Musiche jazz|jazz]] e de musiche folk. I grups di chest gjenar a volevan fâ deventâ la musiche rock un imprest di art plui complès, dret e cultivât.
== Carateristichis de musiche ==
Sot dal profîl musicâl e de diciture armoniche, il rock progressîf al si cognôs par chestis carateristichis:
*'''Struturis complessis (Suites)''': Lis cjançons a son par solìt cetant lungis (che a van dai 10 fin ai 30 minûts o ancje di plui), dividûdis in diviers moviments (tant che i tescj de musiche classiche). Chesti complès a son clamâts ''suites''.
*'''Temps e ritmichis che no son ordenaris''': Al contrari dal rock “standard”, il prog al dopre ritmichis inusuâls (par esempli 5/4, 7/8, 9/8) che a cambian velocitât e ritmi drenti de stesse cjançon, creant une grande complicazion pe batarie e pal bas.
*'''Istruments gnûfs e virtuosistis''': I musiciscj dal progressive a jerin par solît studiâts (cetants a vevan fat la scuele de ghitare classiche o di altri storic istrument). A vegnin doprâts istrumens gnûfs par chel timp tant che il sintetizadôr '''Mellotron''' (che al imitave il sun des violins), l'[[organ Hammond]], il flaut traviers, ma ancje la ghitare a dodiç cuardis e sintetizadôrs eletrichis.
*'''Tescj aculturâts e concets (Concept Album)''': I tescj a clamin la filosofie, la mitologjie, la leteradure fantasy o la fantascience. Cetant dai discs a son ''concept album'', o sei oparis completis dulà che dutis las cjançons a contin une sole grande storie o un sôl pinsîr.
== Storie e evoluzion ==
=== I pionîrs (Fin agns '60) ===
Il prin pâs al è stât dât da grups dal ''rock psichedelic'' che a volevan sperimentâ gnovis formis, tant che i '''The Beatles''' (cun l'album Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band tal 1967) e i '''The Moody Blues'''. Ma il disc de clâf che al fâs nassi in mût uficiâl il gjenar al è ''In the Court of the Crimson King'' dal [[1969]] de bande dai '''King Crimson''' di Robert Fripp, un capolavôr di atmosfere intense, scure e virtuosistiche.
=== L'etât d'aur (Agns '70) ===
[[Figure:Yes concert.jpg|350px|miniatura|destra|Le clape dai Yes]]
In chest deceni il rock progressîf al devente un fenomeno grande dominance mondiâl. Lis clapis musicâls plui cognossudis son stadis:
*'''[[Pink Floyd]]''': Che a àn unît il prog cun la psichedelie e l'ûs svelt des gnovis tecnologjiis acustichis (cun discs storics tant che The Dark Side of the Moon dal 1973).
[[Figure:Robert Fripp.jpg|250px|miniatura|destra|Robert Fripp , ghitarist e fondatôr dai King Crimson]]
*'''[[Genesis]]''' (cun Peter Gabriel e Steve Hackett): Caraterizâts par un prog romântic, leât a las flabis inglesis e cun spetacui di teatri sfolvâts.
*'''[[Yes]]''': Cognossûs par le abilitât tecniche straordinarie di ducj i siei membris (tant che Steve Howe a la ghitare e Rick Wakeman a las clavis) e par las melodiis gnovis e sveltis.
*'''[[Jethro Tull]]''': Clape inglês che unîs rock, musiche celtiche e folk , caraterizade dal flaut traviers di Ian Anderson.
*'''[[Emerson, Lake & Palmer (ELP)]]''': Le clape che al à il sô ponts fuarts ltal ûs des tastieris eletrichis e de claviere, messedant la musiche di Bach e Mussorgsky cul rock agressîf.
* '''[[Van der Graaf Generator]]''': clape inglês une vore aprezade de critiche , cun une buine notorietât, che proponeve un stîl musicâl cun arangjaments essenzîals e complès cun atmosferis scuris e tescj dongje dal psicodrame.
=== La scene di Canterbury ===
''Cjale ancje la vôs di aprofondiment: [[Sene di Canterbury]]''
[[Figure:GilliSmyth.jpg|200px|miniatura|destra|Gilli Smyth e Daevid Allen in concert al Hyde Park il 29 zuin dal 1974]]
Un devent incalcolabil e di grandece d'aur te storie dal progressive rock al è stât la cussidite '''[[sene di Canterbury]]''' (nassûte inte omònime citât dal Kent, tal sud de Ingletiere, a la fin dai agns Sessante). Chest stîl al si diferenziâve dal prog plui romantic e sinfonic par vie di un dret miscliç di jazz rock, avant-garde, ritmichis bagnâdis de psichedelie e un particolâr umorisim sfolvât e nonsense.
I parons de scene a son stâts i '''[[Soft Machine]]''' (dal baterist e cjantant '''Robert Wyatt''' e dal ghitarist Kevin Ayers), i '''[[Caravan]]''' (cognosûts par lôr capolavôr ''In the Land of Grey and Pink'' tal 1971) e i storics '''[[Gong]]''' (dal visionari Daevid Allen). La scene di Canterbury e à dât une grande impuartance a la sperimentazion eletroniche e a la fusion.
=== Il Prog talian ===
[[Figure:PFM1.jpg|350px|miniatura|destra|La PFM in concert]]
L'Italie e je stâde, daspò de Gran Bretagne, la tère plui svelte a capî lis potenzialitâts dal rock progressîf. Tai agns '70 e je nassûte une rêt di grancj grups talians che a àn creât oparis cetant bielis e stimâdis ancje tal forest, tant che:
*'''Premiata Forneria Marconi (PFM)''': Il grup talian plui famôs tal mont, che al à unît il rock cun la melodie de tradizion mediterane.
*'''Banco del Mutuo Soccorso''': Caraterizât da la claviere di Gianni Nocenzi e de grande, liriche e vôs ecezionâl di Francesco Di Giacomo.
*'''Le Orme''':Clape musicâl venite che a vût une buine notorietât e difusion a nivel radiofonic. Famôs soretut cul disc Felona e Sorona.
*'''Goblin''': Diventâts un simbul cult soretut par las sôs musichis scritis par la colone sonore dal film thriller Profondo Rosso di Dario Argento (1975).
== Crisi, Rinassiment e Neo-Prog ==
Cun l'inizi dal deceni [[1980]] e cun le rivade de svolte ruspie e violente dal punk rock, la musiche progressive e va in crisi: i grancj grups a simplifichin il sun cjapant la strade viers il pop o a si disfin. Però, a partî dai agns '90 al nas il '''Neo-Prog''' (cun grups tant che i Marillion o i Porcupine Tree di Steven Wilson) e la nassite de fusion cul heavy metal, il '''Progressive Metal''' (cun i Dream Theater e i Tool).
== Vôs correladis ==
*[[King Crimson]]
*[[Pink Floyd]]
*[[Yes]]
*[[Van der Graaf Generator]]
*[[Genesis]]
*[[Gentle Giant]]
== Bibliografie ==
*Covach, John, ''Understanding Progressive Rock'', Oxford University Press, 1997.
*Macan, Edward, ''Rocking the Classics: English Progressive Rock and the Counterculture'', Oxford University Press, 1997.
7psdj8tsd8xv84k15nc5oc92q6fdp28
184103
184102
2026-07-18T08:51:11Z
Santefoscje73
11500
/* L'etât d'aur (Agns '70) */
184103
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Genesis-tirrenia-set 82.jpg|350px|miniatura|destra|I Genesis in concert tal 1982]]
Il '''progressive rock''' (par furlan”'''rock progressîf''', in mût scurtât dome ''prog'' o ''prog rock'') al è un gjenar de [[musiche]] rock nassût in [[Ingletiere]] tal finâl dal deceni dal [[1960]] e disvuluptât soretut tai agns [[1970]].
L'obietîf de clâf di cheste rinfresche al era chel di rindi plui biei e slargjâ i cunfins de musiche rock, bandonant i schemis sclâfs de cjançon pop "standard" (basâde dret sul rictis 4/4 e sul mût "stofe-ritornel") par unîle cun lis formis de [[musiche classiche]], dal [[Musiche jazz|jazz]] e de musiche folk. I grups di chest gjenar a volevan fâ deventâ la musiche rock un imprest di art plui complès, dret e cultivât.
== Carateristichis de musiche ==
Sot dal profîl musicâl e de diciture armoniche, il rock progressîf al si cognôs par chestis carateristichis:
*'''Struturis complessis (Suites)''': Lis cjançons a son par solìt cetant lungis (che a van dai 10 fin ai 30 minûts o ancje di plui), dividûdis in diviers moviments (tant che i tescj de musiche classiche). Chesti complès a son clamâts ''suites''.
*'''Temps e ritmichis che no son ordenaris''': Al contrari dal rock “standard”, il prog al dopre ritmichis inusuâls (par esempli 5/4, 7/8, 9/8) che a cambian velocitât e ritmi drenti de stesse cjançon, creant une grande complicazion pe batarie e pal bas.
*'''Istruments gnûfs e virtuosistis''': I musiciscj dal progressive a jerin par solît studiâts (cetants a vevan fat la scuele de ghitare classiche o di altri storic istrument). A vegnin doprâts istrumens gnûfs par chel timp tant che il sintetizadôr '''Mellotron''' (che al imitave il sun des violins), l'[[organ Hammond]], il flaut traviers, ma ancje la ghitare a dodiç cuardis e sintetizadôrs eletrichis.
*'''Tescj aculturâts e concets (Concept Album)''': I tescj a clamin la filosofie, la mitologjie, la leteradure fantasy o la fantascience. Cetant dai discs a son ''concept album'', o sei oparis completis dulà che dutis las cjançons a contin une sole grande storie o un sôl pinsîr.
== Storie e evoluzion ==
=== I pionîrs (Fin agns '60) ===
Il prin pâs al è stât dât da grups dal ''rock psichedelic'' che a volevan sperimentâ gnovis formis, tant che i '''The Beatles''' (cun l'album Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band tal 1967) e i '''The Moody Blues'''. Ma il disc de clâf che al fâs nassi in mût uficiâl il gjenar al è ''In the Court of the Crimson King'' dal [[1969]] de bande dai '''King Crimson''' di Robert Fripp, un capolavôr di atmosfere intense, scure e virtuosistiche.
=== L'etât d'aur (Agns '70) ===
[[Figure:Yes concert.jpg|350px|miniatura|destra|Le clape dai Yes]]
In chest deceni il rock progressîf al devente un fenomeno grande dominance mondiâl. Lis clapis musicâls plui cognossudis son stadis:
*'''[[Pink Floyd]]''': Che a àn unît il prog cun la psichedelie e l'ûs svelt des gnovis tecnologjiis acustichis (cun discs storics tant che The Dark Side of the Moon dal 1973).
[[Figure:Robert Fripp.jpg|250px|miniatura|destra|Robert Fripp , ghitarist e fondatôr dai King Crimson]]
*'''[[Genesis]]''' (cun Peter Gabriel e Steve Hackett): Caraterizâts par un prog romântic, leât a las flabis inglesis e cun spetacui di une straordinarie teatralitât , leadis a une esecuzion musicâl cence difiets.
*'''[[Yes]]''': Cognossûs par le abilitât tecniche straordinarie di ducj i siei membris (tant che Steve Howe a la ghitare e Rick Wakeman a las clavis) e par las melodiis gnovis e sveltis.
*'''[[Jethro Tull]]''': Clape inglês che unîs rock, musiche celtiche e folk , caraterizade dal flaut traviers di Ian Anderson.
*'''[[Emerson, Lake & Palmer (ELP)]]''': Le clape che al à il sô ponts fuarts ltal ûs des tastieris eletrichis e de claviere, messedant la musiche di Bach e Mussorgsky cul rock agressîf.
* '''[[Van der Graaf Generator]]''': clape inglês une vore aprezade de critiche , cun une buine notorietât, che proponeve un stîl musicâl cun arangjaments essenzîals e complès cun atmosferis scuris e tescj dongje dal psicodrame.
=== La scene di Canterbury ===
''Cjale ancje la vôs di aprofondiment: [[Sene di Canterbury]]''
[[Figure:GilliSmyth.jpg|200px|miniatura|destra|Gilli Smyth e Daevid Allen in concert al Hyde Park il 29 zuin dal 1974]]
Un devent incalcolabil e di grandece d'aur te storie dal progressive rock al è stât la cussidite '''[[sene di Canterbury]]''' (nassûte inte omònime citât dal Kent, tal sud de Ingletiere, a la fin dai agns Sessante). Chest stîl al si diferenziâve dal prog plui romantic e sinfonic par vie di un dret miscliç di jazz rock, avant-garde, ritmichis bagnâdis de psichedelie e un particolâr umorisim sfolvât e nonsense.
I parons de scene a son stâts i '''[[Soft Machine]]''' (dal baterist e cjantant '''Robert Wyatt''' e dal ghitarist Kevin Ayers), i '''[[Caravan]]''' (cognosûts par lôr capolavôr ''In the Land of Grey and Pink'' tal 1971) e i storics '''[[Gong]]''' (dal visionari Daevid Allen). La scene di Canterbury e à dât une grande impuartance a la sperimentazion eletroniche e a la fusion.
=== Il Prog talian ===
[[Figure:PFM1.jpg|350px|miniatura|destra|La PFM in concert]]
L'Italie e je stâde, daspò de Gran Bretagne, la tère plui svelte a capî lis potenzialitâts dal rock progressîf. Tai agns '70 e je nassûte une rêt di grancj grups talians che a àn creât oparis cetant bielis e stimâdis ancje tal forest, tant che:
*'''Premiata Forneria Marconi (PFM)''': Il grup talian plui famôs tal mont, che al à unît il rock cun la melodie de tradizion mediterane.
*'''Banco del Mutuo Soccorso''': Caraterizât da la claviere di Gianni Nocenzi e de grande, liriche e vôs ecezionâl di Francesco Di Giacomo.
*'''Le Orme''':Clape musicâl venite che a vût une buine notorietât e difusion a nivel radiofonic. Famôs soretut cul disc Felona e Sorona.
*'''Goblin''': Diventâts un simbul cult soretut par las sôs musichis scritis par la colone sonore dal film thriller Profondo Rosso di Dario Argento (1975).
== Crisi, Rinassiment e Neo-Prog ==
Cun l'inizi dal deceni [[1980]] e cun le rivade de svolte ruspie e violente dal punk rock, la musiche progressive e va in crisi: i grancj grups a simplifichin il sun cjapant la strade viers il pop o a si disfin. Però, a partî dai agns '90 al nas il '''Neo-Prog''' (cun grups tant che i Marillion o i Porcupine Tree di Steven Wilson) e la nassite de fusion cul heavy metal, il '''Progressive Metal''' (cun i Dream Theater e i Tool).
== Vôs correladis ==
*[[King Crimson]]
*[[Pink Floyd]]
*[[Yes]]
*[[Van der Graaf Generator]]
*[[Genesis]]
*[[Gentle Giant]]
== Bibliografie ==
*Covach, John, ''Understanding Progressive Rock'', Oxford University Press, 1997.
*Macan, Edward, ''Rocking the Classics: English Progressive Rock and the Counterculture'', Oxford University Press, 1997.
f54afqprdboida23if2f5tumsb4k297
184105
184103
2026-07-18T09:17:19Z
Santefoscje73
11500
/* La scene di Canterbury */
184105
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Genesis-tirrenia-set 82.jpg|350px|miniatura|destra|I Genesis in concert tal 1982]]
Il '''progressive rock''' (par furlan”'''rock progressîf''', in mût scurtât dome ''prog'' o ''prog rock'') al è un gjenar de [[musiche]] rock nassût in [[Ingletiere]] tal finâl dal deceni dal [[1960]] e disvuluptât soretut tai agns [[1970]].
L'obietîf de clâf di cheste rinfresche al era chel di rindi plui biei e slargjâ i cunfins de musiche rock, bandonant i schemis sclâfs de cjançon pop "standard" (basâde dret sul rictis 4/4 e sul mût "stofe-ritornel") par unîle cun lis formis de [[musiche classiche]], dal [[Musiche jazz|jazz]] e de musiche folk. I grups di chest gjenar a volevan fâ deventâ la musiche rock un imprest di art plui complès, dret e cultivât.
== Carateristichis de musiche ==
Sot dal profîl musicâl e de diciture armoniche, il rock progressîf al si cognôs par chestis carateristichis:
*'''Struturis complessis (Suites)''': Lis cjançons a son par solìt cetant lungis (che a van dai 10 fin ai 30 minûts o ancje di plui), dividûdis in diviers moviments (tant che i tescj de musiche classiche). Chesti complès a son clamâts ''suites''.
*'''Temps e ritmichis che no son ordenaris''': Al contrari dal rock “standard”, il prog al dopre ritmichis inusuâls (par esempli 5/4, 7/8, 9/8) che a cambian velocitât e ritmi drenti de stesse cjançon, creant une grande complicazion pe batarie e pal bas.
*'''Istruments gnûfs e virtuosistis''': I musiciscj dal progressive a jerin par solît studiâts (cetants a vevan fat la scuele de ghitare classiche o di altri storic istrument). A vegnin doprâts istrumens gnûfs par chel timp tant che il sintetizadôr '''Mellotron''' (che al imitave il sun des violins), l'[[organ Hammond]], il flaut traviers, ma ancje la ghitare a dodiç cuardis e sintetizadôrs eletrichis.
*'''Tescj aculturâts e concets (Concept Album)''': I tescj a clamin la filosofie, la mitologjie, la leteradure fantasy o la fantascience. Cetant dai discs a son ''concept album'', o sei oparis completis dulà che dutis las cjançons a contin une sole grande storie o un sôl pinsîr.
== Storie e evoluzion ==
=== I pionîrs (Fin agns '60) ===
Il prin pâs al è stât dât da grups dal ''rock psichedelic'' che a volevan sperimentâ gnovis formis, tant che i '''The Beatles''' (cun l'album Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band tal 1967) e i '''The Moody Blues'''. Ma il disc de clâf che al fâs nassi in mût uficiâl il gjenar al è ''In the Court of the Crimson King'' dal [[1969]] de bande dai '''King Crimson''' di Robert Fripp, un capolavôr di atmosfere intense, scure e virtuosistiche.
=== L'etât d'aur (Agns '70) ===
[[Figure:Yes concert.jpg|350px|miniatura|destra|Le clape dai Yes]]
In chest deceni il rock progressîf al devente un fenomeno grande dominance mondiâl. Lis clapis musicâls plui cognossudis son stadis:
*'''[[Pink Floyd]]''': Che a àn unît il prog cun la psichedelie e l'ûs svelt des gnovis tecnologjiis acustichis (cun discs storics tant che The Dark Side of the Moon dal 1973).
[[Figure:Robert Fripp.jpg|250px|miniatura|destra|Robert Fripp , ghitarist e fondatôr dai King Crimson]]
*'''[[Genesis]]''' (cun Peter Gabriel e Steve Hackett): Caraterizâts par un prog romântic, leât a las flabis inglesis e cun spetacui di une straordinarie teatralitât , leadis a une esecuzion musicâl cence difiets.
*'''[[Yes]]''': Cognossûs par le abilitât tecniche straordinarie di ducj i siei membris (tant che Steve Howe a la ghitare e Rick Wakeman a las clavis) e par las melodiis gnovis e sveltis.
*'''[[Jethro Tull]]''': Clape inglês che unîs rock, musiche celtiche e folk , caraterizade dal flaut traviers di Ian Anderson.
*'''[[Emerson, Lake & Palmer (ELP)]]''': Le clape che al à il sô ponts fuarts ltal ûs des tastieris eletrichis e de claviere, messedant la musiche di Bach e Mussorgsky cul rock agressîf.
* '''[[Van der Graaf Generator]]''': clape inglês une vore aprezade de critiche , cun une buine notorietât, che proponeve un stîl musicâl cun arangjaments essenzîals e complès cun atmosferis scuris e tescj dongje dal psicodrame.
=== La scene di Canterbury ===
''Cjale ancje la vôs di aprofondiment: [[Sene di Canterbury]]''
[[Figure:GilliSmyth.jpg|200px|miniatura|destra|Gilli Smyth e Daevid Allen in concert al Hyde Park il 29 zuin dal 1974]]
Un devent incalcolabil e di grandece d'aur te storie dal progressive rock al è stât la cussidite '''[[sene di Canterbury]]''' (nassûte inte omònime citât dal Kent, tal sud de Ingletiere, a la fin dai agns Sessante). Chest stîl al si diferenziâve dal prog plui romantic e sinfonic par vie di un dret miscliç di jazz rock, avant-garde, ritmichis bagnâdis de psichedelie e un particolâr umorisim sfolvât e nonsense.
I parons de scene a son stâts i '''[[Soft Machine]]''' (dal baterist e cjantant '''Robert Wyatt''' e dal ghitarist Kevin Ayers), i '''[[Caravan (clape musicâl)|Caravan]]''' (cognosûts par lôr capolavôr ''In the Land of Grey and Pink'' tal 1971) e i storics '''[[Gong]]''' (dal visionari Daevid Allen). La scene di Canterbury e à dât une grande impuartance a la sperimentazion eletroniche e a la fusion.
=== Il Prog talian ===
[[Figure:PFM1.jpg|350px|miniatura|destra|La PFM in concert]]
L'Italie e je stâde, daspò de Gran Bretagne, la tère plui svelte a capî lis potenzialitâts dal rock progressîf. Tai agns '70 e je nassûte une rêt di grancj grups talians che a àn creât oparis cetant bielis e stimâdis ancje tal forest, tant che:
*'''Premiata Forneria Marconi (PFM)''': Il grup talian plui famôs tal mont, che al à unît il rock cun la melodie de tradizion mediterane.
*'''Banco del Mutuo Soccorso''': Caraterizât da la claviere di Gianni Nocenzi e de grande, liriche e vôs ecezionâl di Francesco Di Giacomo.
*'''Le Orme''':Clape musicâl venite che a vût une buine notorietât e difusion a nivel radiofonic. Famôs soretut cul disc Felona e Sorona.
*'''Goblin''': Diventâts un simbul cult soretut par las sôs musichis scritis par la colone sonore dal film thriller Profondo Rosso di Dario Argento (1975).
== Crisi, Rinassiment e Neo-Prog ==
Cun l'inizi dal deceni [[1980]] e cun le rivade de svolte ruspie e violente dal punk rock, la musiche progressive e va in crisi: i grancj grups a simplifichin il sun cjapant la strade viers il pop o a si disfin. Però, a partî dai agns '90 al nas il '''Neo-Prog''' (cun grups tant che i Marillion o i Porcupine Tree di Steven Wilson) e la nassite de fusion cul heavy metal, il '''Progressive Metal''' (cun i Dream Theater e i Tool).
== Vôs correladis ==
*[[King Crimson]]
*[[Pink Floyd]]
*[[Yes]]
*[[Van der Graaf Generator]]
*[[Genesis]]
*[[Gentle Giant]]
== Bibliografie ==
*Covach, John, ''Understanding Progressive Rock'', Oxford University Press, 1997.
*Macan, Edward, ''Rocking the Classics: English Progressive Rock and the Counterculture'', Oxford University Press, 1997.
gaygz8f4pgi14vzm5t446gk69m3vsq3
184110
184105
2026-07-18T09:41:48Z
Santefoscje73
11500
/* La scene di Canterbury */
184110
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Genesis-tirrenia-set 82.jpg|350px|miniatura|destra|I Genesis in concert tal 1982]]
Il '''progressive rock''' (par furlan”'''rock progressîf''', in mût scurtât dome ''prog'' o ''prog rock'') al è un gjenar de [[musiche]] rock nassût in [[Ingletiere]] tal finâl dal deceni dal [[1960]] e disvuluptât soretut tai agns [[1970]].
L'obietîf de clâf di cheste rinfresche al era chel di rindi plui biei e slargjâ i cunfins de musiche rock, bandonant i schemis sclâfs de cjançon pop "standard" (basâde dret sul rictis 4/4 e sul mût "stofe-ritornel") par unîle cun lis formis de [[musiche classiche]], dal [[Musiche jazz|jazz]] e de musiche folk. I grups di chest gjenar a volevan fâ deventâ la musiche rock un imprest di art plui complès, dret e cultivât.
== Carateristichis de musiche ==
Sot dal profîl musicâl e de diciture armoniche, il rock progressîf al si cognôs par chestis carateristichis:
*'''Struturis complessis (Suites)''': Lis cjançons a son par solìt cetant lungis (che a van dai 10 fin ai 30 minûts o ancje di plui), dividûdis in diviers moviments (tant che i tescj de musiche classiche). Chesti complès a son clamâts ''suites''.
*'''Temps e ritmichis che no son ordenaris''': Al contrari dal rock “standard”, il prog al dopre ritmichis inusuâls (par esempli 5/4, 7/8, 9/8) che a cambian velocitât e ritmi drenti de stesse cjançon, creant une grande complicazion pe batarie e pal bas.
*'''Istruments gnûfs e virtuosistis''': I musiciscj dal progressive a jerin par solît studiâts (cetants a vevan fat la scuele de ghitare classiche o di altri storic istrument). A vegnin doprâts istrumens gnûfs par chel timp tant che il sintetizadôr '''Mellotron''' (che al imitave il sun des violins), l'[[organ Hammond]], il flaut traviers, ma ancje la ghitare a dodiç cuardis e sintetizadôrs eletrichis.
*'''Tescj aculturâts e concets (Concept Album)''': I tescj a clamin la filosofie, la mitologjie, la leteradure fantasy o la fantascience. Cetant dai discs a son ''concept album'', o sei oparis completis dulà che dutis las cjançons a contin une sole grande storie o un sôl pinsîr.
== Storie e evoluzion ==
=== I pionîrs (Fin agns '60) ===
Il prin pâs al è stât dât da grups dal ''rock psichedelic'' che a volevan sperimentâ gnovis formis, tant che i '''The Beatles''' (cun l'album Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band tal 1967) e i '''The Moody Blues'''. Ma il disc de clâf che al fâs nassi in mût uficiâl il gjenar al è ''In the Court of the Crimson King'' dal [[1969]] de bande dai '''King Crimson''' di Robert Fripp, un capolavôr di atmosfere intense, scure e virtuosistiche.
=== L'etât d'aur (Agns '70) ===
[[Figure:Yes concert.jpg|350px|miniatura|destra|Le clape dai Yes]]
In chest deceni il rock progressîf al devente un fenomeno grande dominance mondiâl. Lis clapis musicâls plui cognossudis son stadis:
*'''[[Pink Floyd]]''': Che a àn unît il prog cun la psichedelie e l'ûs svelt des gnovis tecnologjiis acustichis (cun discs storics tant che The Dark Side of the Moon dal 1973).
[[Figure:Robert Fripp.jpg|250px|miniatura|destra|Robert Fripp , ghitarist e fondatôr dai King Crimson]]
*'''[[Genesis]]''' (cun Peter Gabriel e Steve Hackett): Caraterizâts par un prog romântic, leât a las flabis inglesis e cun spetacui di une straordinarie teatralitât , leadis a une esecuzion musicâl cence difiets.
*'''[[Yes]]''': Cognossûs par le abilitât tecniche straordinarie di ducj i siei membris (tant che Steve Howe a la ghitare e Rick Wakeman a las clavis) e par las melodiis gnovis e sveltis.
*'''[[Jethro Tull]]''': Clape inglês che unîs rock, musiche celtiche e folk , caraterizade dal flaut traviers di Ian Anderson.
*'''[[Emerson, Lake & Palmer (ELP)]]''': Le clape che al à il sô ponts fuarts ltal ûs des tastieris eletrichis e de claviere, messedant la musiche di Bach e Mussorgsky cul rock agressîf.
* '''[[Van der Graaf Generator]]''': clape inglês une vore aprezade de critiche , cun une buine notorietât, che proponeve un stîl musicâl cun arangjaments essenzîals e complès cun atmosferis scuris e tescj dongje dal psicodrame.
=== La scene di Canterbury ===
''Cjale ancje la vôs di aprofondiment: [[Sene di Canterbury]]''
[[Figure:GilliSmyth.jpg|200px|miniatura|destra|Gilli Smyth e Daevid Allen in concert al Hyde Park il 29 zuin dal 1974]]
Un devent incalcolabil e di grandece d'aur te storie dal progressive rock al è stât la cussidite '''[[sene di Canterbury]]''' (nassûte inte omònime citât dal Kent, tal sud de Ingletiere, a la fin dai agns Sessante). Chest stîl al si diferenziâve dal prog plui romantic e sinfonic par vie di un dret miscliç di jazz rock, avant-garde, ritmichis bagnâdis de psichedelie e un particolâr umorisim sfolvât e nonsense.
I parons de scene a son stâts i '''[[Soft Machine]]''' (dal baterist e cjantant '''Robert Wyatt''' e dal ghitarist Kevin Ayers), i '''[[Caravan (clape musicâl)|Caravan]]''' (cognosûts par lôr capolavôr ''In the Land of Grey and Pink'' tal 1971) e i storics '''[[Gong (clape musicâl|Gong]]''' (dal visionari Daevid Allen). La scene di Canterbury e à dât une grande impuartance a la sperimentazion eletroniche e a la fusion.
=== Il Prog talian ===
[[Figure:PFM1.jpg|350px|miniatura|destra|La PFM in concert]]
L'Italie e je stâde, daspò de Gran Bretagne, la tère plui svelte a capî lis potenzialitâts dal rock progressîf. Tai agns '70 e je nassûte une rêt di grancj grups talians che a àn creât oparis cetant bielis e stimâdis ancje tal forest, tant che:
*'''Premiata Forneria Marconi (PFM)''': Il grup talian plui famôs tal mont, che al à unît il rock cun la melodie de tradizion mediterane.
*'''Banco del Mutuo Soccorso''': Caraterizât da la claviere di Gianni Nocenzi e de grande, liriche e vôs ecezionâl di Francesco Di Giacomo.
*'''Le Orme''':Clape musicâl venite che a vût une buine notorietât e difusion a nivel radiofonic. Famôs soretut cul disc Felona e Sorona.
*'''Goblin''': Diventâts un simbul cult soretut par las sôs musichis scritis par la colone sonore dal film thriller Profondo Rosso di Dario Argento (1975).
== Crisi, Rinassiment e Neo-Prog ==
Cun l'inizi dal deceni [[1980]] e cun le rivade de svolte ruspie e violente dal punk rock, la musiche progressive e va in crisi: i grancj grups a simplifichin il sun cjapant la strade viers il pop o a si disfin. Però, a partî dai agns '90 al nas il '''Neo-Prog''' (cun grups tant che i Marillion o i Porcupine Tree di Steven Wilson) e la nassite de fusion cul heavy metal, il '''Progressive Metal''' (cun i Dream Theater e i Tool).
== Vôs correladis ==
*[[King Crimson]]
*[[Pink Floyd]]
*[[Yes]]
*[[Van der Graaf Generator]]
*[[Genesis]]
*[[Gentle Giant]]
== Bibliografie ==
*Covach, John, ''Understanding Progressive Rock'', Oxford University Press, 1997.
*Macan, Edward, ''Rocking the Classics: English Progressive Rock and the Counterculture'', Oxford University Press, 1997.
31otxvf7xadwn59seuxhcg48e201vbh
184111
184110
2026-07-18T09:42:54Z
Santefoscje73
11500
/* La scene di Canterbury */
184111
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Genesis-tirrenia-set 82.jpg|350px|miniatura|destra|I Genesis in concert tal 1982]]
Il '''progressive rock''' (par furlan”'''rock progressîf''', in mût scurtât dome ''prog'' o ''prog rock'') al è un gjenar de [[musiche]] rock nassût in [[Ingletiere]] tal finâl dal deceni dal [[1960]] e disvuluptât soretut tai agns [[1970]].
L'obietîf de clâf di cheste rinfresche al era chel di rindi plui biei e slargjâ i cunfins de musiche rock, bandonant i schemis sclâfs de cjançon pop "standard" (basâde dret sul rictis 4/4 e sul mût "stofe-ritornel") par unîle cun lis formis de [[musiche classiche]], dal [[Musiche jazz|jazz]] e de musiche folk. I grups di chest gjenar a volevan fâ deventâ la musiche rock un imprest di art plui complès, dret e cultivât.
== Carateristichis de musiche ==
Sot dal profîl musicâl e de diciture armoniche, il rock progressîf al si cognôs par chestis carateristichis:
*'''Struturis complessis (Suites)''': Lis cjançons a son par solìt cetant lungis (che a van dai 10 fin ai 30 minûts o ancje di plui), dividûdis in diviers moviments (tant che i tescj de musiche classiche). Chesti complès a son clamâts ''suites''.
*'''Temps e ritmichis che no son ordenaris''': Al contrari dal rock “standard”, il prog al dopre ritmichis inusuâls (par esempli 5/4, 7/8, 9/8) che a cambian velocitât e ritmi drenti de stesse cjançon, creant une grande complicazion pe batarie e pal bas.
*'''Istruments gnûfs e virtuosistis''': I musiciscj dal progressive a jerin par solît studiâts (cetants a vevan fat la scuele de ghitare classiche o di altri storic istrument). A vegnin doprâts istrumens gnûfs par chel timp tant che il sintetizadôr '''Mellotron''' (che al imitave il sun des violins), l'[[organ Hammond]], il flaut traviers, ma ancje la ghitare a dodiç cuardis e sintetizadôrs eletrichis.
*'''Tescj aculturâts e concets (Concept Album)''': I tescj a clamin la filosofie, la mitologjie, la leteradure fantasy o la fantascience. Cetant dai discs a son ''concept album'', o sei oparis completis dulà che dutis las cjançons a contin une sole grande storie o un sôl pinsîr.
== Storie e evoluzion ==
=== I pionîrs (Fin agns '60) ===
Il prin pâs al è stât dât da grups dal ''rock psichedelic'' che a volevan sperimentâ gnovis formis, tant che i '''The Beatles''' (cun l'album Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band tal 1967) e i '''The Moody Blues'''. Ma il disc de clâf che al fâs nassi in mût uficiâl il gjenar al è ''In the Court of the Crimson King'' dal [[1969]] de bande dai '''King Crimson''' di Robert Fripp, un capolavôr di atmosfere intense, scure e virtuosistiche.
=== L'etât d'aur (Agns '70) ===
[[Figure:Yes concert.jpg|350px|miniatura|destra|Le clape dai Yes]]
In chest deceni il rock progressîf al devente un fenomeno grande dominance mondiâl. Lis clapis musicâls plui cognossudis son stadis:
*'''[[Pink Floyd]]''': Che a àn unît il prog cun la psichedelie e l'ûs svelt des gnovis tecnologjiis acustichis (cun discs storics tant che The Dark Side of the Moon dal 1973).
[[Figure:Robert Fripp.jpg|250px|miniatura|destra|Robert Fripp , ghitarist e fondatôr dai King Crimson]]
*'''[[Genesis]]''' (cun Peter Gabriel e Steve Hackett): Caraterizâts par un prog romântic, leât a las flabis inglesis e cun spetacui di une straordinarie teatralitât , leadis a une esecuzion musicâl cence difiets.
*'''[[Yes]]''': Cognossûs par le abilitât tecniche straordinarie di ducj i siei membris (tant che Steve Howe a la ghitare e Rick Wakeman a las clavis) e par las melodiis gnovis e sveltis.
*'''[[Jethro Tull]]''': Clape inglês che unîs rock, musiche celtiche e folk , caraterizade dal flaut traviers di Ian Anderson.
*'''[[Emerson, Lake & Palmer (ELP)]]''': Le clape che al à il sô ponts fuarts ltal ûs des tastieris eletrichis e de claviere, messedant la musiche di Bach e Mussorgsky cul rock agressîf.
* '''[[Van der Graaf Generator]]''': clape inglês une vore aprezade de critiche , cun une buine notorietât, che proponeve un stîl musicâl cun arangjaments essenzîals e complès cun atmosferis scuris e tescj dongje dal psicodrame.
=== La scene di Canterbury ===
''Cjale ancje la vôs di aprofondiment: [[Sene di Canterbury]]''
[[Figure:GilliSmyth.jpg|200px|miniatura|destra|Gilli Smyth e Daevid Allen in concert al Hyde Park il 29 zuin dal 1974]]
Un devent incalcolabil e di grandece d'aur te storie dal progressive rock al è stât la cussidite '''[[sene di Canterbury]]''' (nassûte inte omònime citât dal Kent, tal sud de Ingletiere, a la fin dai agns Sessante). Chest stîl al si diferenziâve dal prog plui romantic e sinfonic par vie di un dret miscliç di jazz rock, avant-garde, ritmichis bagnâdis de psichedelie e un particolâr umorisim sfolvât e nonsense.
I parons de scene a son stâts i '''[[Soft Machine]]''' (dal baterist e cjantant '''Robert Wyatt''' e dal ghitarist Kevin Ayers), i '''[[Caravan (clape musicâl)|Caravan]]''' (cognosûts par lôr capolavôr ''In the Land of Grey and Pink'' tal 1971) e i storics '''[[Gong(clape musicâl|Gong]]''' (dal visionari Daevid Allen). La scene di Canterbury e à dât une grande impuartance a la sperimentazion eletroniche e a la fusion.
=== Il Prog talian ===
[[Figure:PFM1.jpg|350px|miniatura|destra|La PFM in concert]]
L'Italie e je stâde, daspò de Gran Bretagne, la tère plui svelte a capî lis potenzialitâts dal rock progressîf. Tai agns '70 e je nassûte une rêt di grancj grups talians che a àn creât oparis cetant bielis e stimâdis ancje tal forest, tant che:
*'''Premiata Forneria Marconi (PFM)''': Il grup talian plui famôs tal mont, che al à unît il rock cun la melodie de tradizion mediterane.
*'''Banco del Mutuo Soccorso''': Caraterizât da la claviere di Gianni Nocenzi e de grande, liriche e vôs ecezionâl di Francesco Di Giacomo.
*'''Le Orme''':Clape musicâl venite che a vût une buine notorietât e difusion a nivel radiofonic. Famôs soretut cul disc Felona e Sorona.
*'''Goblin''': Diventâts un simbul cult soretut par las sôs musichis scritis par la colone sonore dal film thriller Profondo Rosso di Dario Argento (1975).
== Crisi, Rinassiment e Neo-Prog ==
Cun l'inizi dal deceni [[1980]] e cun le rivade de svolte ruspie e violente dal punk rock, la musiche progressive e va in crisi: i grancj grups a simplifichin il sun cjapant la strade viers il pop o a si disfin. Però, a partî dai agns '90 al nas il '''Neo-Prog''' (cun grups tant che i Marillion o i Porcupine Tree di Steven Wilson) e la nassite de fusion cul heavy metal, il '''Progressive Metal''' (cun i Dream Theater e i Tool).
== Vôs correladis ==
*[[King Crimson]]
*[[Pink Floyd]]
*[[Yes]]
*[[Van der Graaf Generator]]
*[[Genesis]]
*[[Gentle Giant]]
== Bibliografie ==
*Covach, John, ''Understanding Progressive Rock'', Oxford University Press, 1997.
*Macan, Edward, ''Rocking the Classics: English Progressive Rock and the Counterculture'', Oxford University Press, 1997.
ie72w4ifp8oq8tl98ryzrql3wvjkci5
Kurt Cobain
0
14617
184086
183861
2026-07-17T17:18:15Z
Santefoscje73
11500
/* La sô esperience cun i Nirvana (1987-1991) */
184086
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Nirvana around 1992 (cropped).jpg|250px|miniatura|destra|Kurt Cobain ai MTV avards tal 1992]]
'''Kurt Donald Cobain''' (Aberdeen, [[20 di Fevrâr]] [[1967]] – Seattle, [[5 di Avrîl]] [[1994]]) al è stât un cjantautôr e ghitarist american, famôs par jessi stât l’autôr principâl e il gnerf de clape rock dai [[Nirvana]]. Al è considerât une des figuris plui impurtantis e rapresentativis de musiche rock de fin dal XX secul, deventant la figure di riferiment de [[Generazion X]] e dal gjenar [[grunge]].
== Biografie ==
=== I prins agns e la scuvierte de musiche (1967-1986) ===
Nassût tal stât di Washington in une famee de classe lavoradore, la sô infanzie ven savoltade dal dolôr fadiôs daspò dal divozi dai siei gjenitôrs tal 1976. Chest aveniment al à segnât par simpri la sô personalitât e la sô sensibilitât.
[[Figure:Cobain 1981.png|200px|miniatura|destra|Kurt Cobain sune a scuele i tambûrs tal 1981]]
In tal periodi de sô zoventût al à scuviert la musiche [[punk rock]], che e je deventade une valvule di sfogament par dutis lis sôs rabiis. Al à tacât a sunâ la ghitare e a fâ i prins pas cun diviers grops locâi, cognossint ancje Krist Novoselic, cul cuâl al varès fondât la band dal so destin.
=== La sô esperience cun i Nirvana (1987-1991) ===
[[Figure:Kurt Cobain on Love Buzz Big Cheese front cover (cropped).jpg|200px|miniatura|destra|Kurt Cobain te copertine dal prin singul dai Nirvana "Love Buzz* , jessût par la [[Sub Pop]] tal 1988]]
Tal 1987 Cobain e Novoselic a àn fondât i Nirvana. Daspò di un prin album cul titul ''Bleach'' (publicât tal 1989 par la etichete indipendente Sub Pop), tal 1991 al ven fûr la lôr opare mestre: ''[[Nevermind (Nirvana)|Nevermind]]''.
[[Figure:EMP Museum - Nirvana (15815771711).jpg|200px|miniatura|destra|Memorabilia dai Nirvana conservâts al MoPop di Seattle. ]]
Graciis al grant sucès de cjançon Smells Like Teen Spirit, l'album al à sblancjât sul marcât mondiâl, disturbant il domini dal pop popolâr de epoche. La musiche dai Nirvana, une misture distuarte di rabie punk, pop e metal, e à definît l'epoche dal "Grunge" di Seattle (insiemit a clapis tant che i Pearl Jam, Soundgarden e Alice in Chains). Cobain, parò, nol cjatâve pâs cun chest rûl di "purtavôs di une generazion" che i media i àn dât cul fadiôs pês di jessi un mît.
=== La lote personâl, il matrimoni e la fin (1992-1994) ===
Tal 1992 Cobain al à maridât la cjantante Courtney Love (leader de clape Hole), cun jê al à vût la fie Frances Bean. Chestis agns a son stâts però tormentâts de sô fadiose dipendence des sostancis (in particolâr la eroine) e di dolôrs cronics al stomi che a varan un fuart impàt in su lis sôs liniis creative e in su la sô salût de bande fisiche e mentâl.
[[Figure:KurtCobainHouse.jpg|200px|miniatura|destra|La sô cjase , tal 171 Lake Washington blvd, East Seattle , dulâ che un eletricist , vignût par fâ dei lavôrs lu a cjatât]]
Tal 1993, i Nirvana a àn publicât ''In Utero'', un disc une vore plui scûr e crût di ''Nevermind'', che al voleve jessi un tornâ a lis sonoritâts dal prin album e une rute fûr dai clârs comerciâls dal mainstream. Ai 5 di Avrîl dal 1994, tal pont plui alt de sô disperazion, Cobain si è gjavât la vite inte sô cjase di Seattle a dome 27 agns. La sô muart e à sglonfât il famôs e trisc "Club dai 27" insiemit a altris grancj tant che Jimi Hendrix, Janis Joplin e Jim Morrison.
== Influençs e colaborazions de bande alternative ==
=== La passion par John Lennon ===
Kurt Cobain al jere un grant amiradôr de figure di [[John Lennon]], che al considerâve di tancj il sô Beatle preferît. Al jere soredut innamorât dal so mût di messedâ la bielece de melodie pop cul rûf e sgarfant dai siei sgarfantis vosadis rudes, un contrast de bande d'art che al à influençât in mût incalcolabil la sô linie di scriture par i Nirvana.
=== Il leam cul moviment des "Riot Grrrl" ===
Fuartementri impegnât cuintri il sesisim e i prejudizis de societât, Cobain al à simpri sostegnût la sena punk feminisite de citât di Olympia e il moviment des riot grrrl (cun clapis tant che i [[Bikini Kill]]). Al à vût un leam di amôr cun la batariste Tobi Vail, e propit une scrite cul spray fate de cjantante Kathleen Hanna sul mûr de sô cjase ("Kurt Smells Like Teen Spirit") e varà dât il non a le cjançon dai Nirvana che al à sblancjât tal marcât mondiâl.
=== Lis corentis colaborazions: Lanegan, i Melvins e i Go Team ===
Cobain nol à mai piardût di voli la sene underground, al a vût simpri colaborazions e relazions:
* '''Mark Lanegan''': Amì di un pieç dal cjantant dai Screaming Trees, Cobain al à scomenzât un progjet colaterâl cun lui tal 1989 sot il non di The Jury, regjistrant versions di tocs blues di Lead Belly (tant che Where Did You Sleep Last Night, che i Nirvana a sunaran tal lôr conciert dal vîf par MTV). Cobain al à ancje sunât la ghitare e fat i coris tal prin album soliste di Lanegan, ''The Winding Sheet'' (1990).
* '''I Melvins''': Grop fondamentâl de bande artistiche par Cobain, Buzz Osborne al è stât colui che i à fat cognossi Krist Novoselic, e Dale Crover al à sunât la batarie tes primis sessions dai Nirvana e in tal prin album ''Bleach''. Tal 1993, Cobain al à colaborât coprodusint e sunant la ghitare e lis percussions par cetancj tocs dal famôs album ''Houdini''.
* '''The Go Team''': Tal 1989, Cobain al à sunât la ghitare (sot il pseudonim di "Kurdt Kobain") tal singul a 7 poleârs ''Scratch It Out / Bikini Twilight'' de clape lo-fi The Go Team, un proget creât di Calvin Johnson (l'inventôr de etichete K Records, de cuâl Cobain si jere fat fâ un famôs tatuaç sul braç) e de sô compagne di epoche Tobi Vail.
== L'ereditât e l'impat culturâl ==
Cobain al è considerât un dai scritôrs di cjançons plui dotâts e plens di sensibilitât de sô generazion. La sô rabiose ma ancje sperançose vision, la sô sgarfante ghitare e lis sôs posizions cuintri la omolofobie, il razisim e la misogjinie (temis che al a difindût simpri cun fuarce sui palcs) a àn lassât un gnerf ineliminabîl in te culture pop e alternative.
=== La colaborazion cun William S. Burroughs ===
Kurt Cobain al jere un grant fan di Burroughs. Tal 1993, i doi a àn regjistrât cul mètodi dal "cut-up" l'EP ''The "Priest" They Called Him'', dulà che la ghitare distorte e distorcolade di Cobain e fâs de sfondre ae vôs strunida dal scritôr, inte sole volte che si àn cjatât in persone a Lawrence, Kansas.
== Discografie in studi (cun i Nirvana) ==
*''Bleach'' (1989)
*''Nevermind'' (1991)
*''In Utero'' (1993)
=== Dal vîf e antologjiis fondamentâls ===
*''MTV Unplugged in New York'' (1994)
*''From the muddy banks of the Wishkah'' (1996)
== Cjale ancje ==
*[[Grunge]]
*[[Nirvana]]
*[[William S. Burroughs]]
[[Categorie:Musiciscj americans]]
[[Categorie:Musiche grunge]]
3h4mfqn087wgt2lo379t3m3h947d17e
184087
184086
2026-07-17T17:19:56Z
Santefoscje73
11500
/* Discografie in studi (cun i Nirvana) */
184087
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Nirvana around 1992 (cropped).jpg|250px|miniatura|destra|Kurt Cobain ai MTV avards tal 1992]]
'''Kurt Donald Cobain''' (Aberdeen, [[20 di Fevrâr]] [[1967]] – Seattle, [[5 di Avrîl]] [[1994]]) al è stât un cjantautôr e ghitarist american, famôs par jessi stât l’autôr principâl e il gnerf de clape rock dai [[Nirvana]]. Al è considerât une des figuris plui impurtantis e rapresentativis de musiche rock de fin dal XX secul, deventant la figure di riferiment de [[Generazion X]] e dal gjenar [[grunge]].
== Biografie ==
=== I prins agns e la scuvierte de musiche (1967-1986) ===
Nassût tal stât di Washington in une famee de classe lavoradore, la sô infanzie ven savoltade dal dolôr fadiôs daspò dal divozi dai siei gjenitôrs tal 1976. Chest aveniment al à segnât par simpri la sô personalitât e la sô sensibilitât.
[[Figure:Cobain 1981.png|200px|miniatura|destra|Kurt Cobain sune a scuele i tambûrs tal 1981]]
In tal periodi de sô zoventût al à scuviert la musiche [[punk rock]], che e je deventade une valvule di sfogament par dutis lis sôs rabiis. Al à tacât a sunâ la ghitare e a fâ i prins pas cun diviers grops locâi, cognossint ancje Krist Novoselic, cul cuâl al varès fondât la band dal so destin.
=== La sô esperience cun i Nirvana (1987-1991) ===
[[Figure:Kurt Cobain on Love Buzz Big Cheese front cover (cropped).jpg|200px|miniatura|destra|Kurt Cobain te copertine dal prin singul dai Nirvana "Love Buzz* , jessût par la [[Sub Pop]] tal 1988]]
Tal 1987 Cobain e Novoselic a àn fondât i Nirvana. Daspò di un prin album cul titul ''Bleach'' (publicât tal 1989 par la etichete indipendente Sub Pop), tal 1991 al ven fûr la lôr opare mestre: ''[[Nevermind (Nirvana)|Nevermind]]''.
[[Figure:EMP Museum - Nirvana (15815771711).jpg|200px|miniatura|destra|Memorabilia dai Nirvana conservâts al MoPop di Seattle. ]]
Graciis al grant sucès de cjançon Smells Like Teen Spirit, l'album al à sblancjât sul marcât mondiâl, disturbant il domini dal pop popolâr de epoche. La musiche dai Nirvana, une misture distuarte di rabie punk, pop e metal, e à definît l'epoche dal "Grunge" di Seattle (insiemit a clapis tant che i Pearl Jam, Soundgarden e Alice in Chains). Cobain, parò, nol cjatâve pâs cun chest rûl di "purtavôs di une generazion" che i media i àn dât cul fadiôs pês di jessi un mît.
=== La lote personâl, il matrimoni e la fin (1992-1994) ===
Tal 1992 Cobain al à maridât la cjantante Courtney Love (leader de clape Hole), cun jê al à vût la fie Frances Bean. Chestis agns a son stâts però tormentâts de sô fadiose dipendence des sostancis (in particolâr la eroine) e di dolôrs cronics al stomi che a varan un fuart impàt in su lis sôs liniis creative e in su la sô salût de bande fisiche e mentâl.
[[Figure:KurtCobainHouse.jpg|200px|miniatura|destra|La sô cjase , tal 171 Lake Washington blvd, East Seattle , dulâ che un eletricist , vignût par fâ dei lavôrs lu a cjatât]]
Tal 1993, i Nirvana a àn publicât ''In Utero'', un disc une vore plui scûr e crût di ''Nevermind'', che al voleve jessi un tornâ a lis sonoritâts dal prin album e une rute fûr dai clârs comerciâls dal mainstream. Ai 5 di Avrîl dal 1994, tal pont plui alt de sô disperazion, Cobain si è gjavât la vite inte sô cjase di Seattle a dome 27 agns. La sô muart e à sglonfât il famôs e trisc "Club dai 27" insiemit a altris grancj tant che Jimi Hendrix, Janis Joplin e Jim Morrison.
== Influençs e colaborazions de bande alternative ==
=== La passion par John Lennon ===
Kurt Cobain al jere un grant amiradôr de figure di [[John Lennon]], che al considerâve di tancj il sô Beatle preferît. Al jere soredut innamorât dal so mût di messedâ la bielece de melodie pop cul rûf e sgarfant dai siei sgarfantis vosadis rudes, un contrast de bande d'art che al à influençât in mût incalcolabil la sô linie di scriture par i Nirvana.
=== Il leam cul moviment des "Riot Grrrl" ===
Fuartementri impegnât cuintri il sesisim e i prejudizis de societât, Cobain al à simpri sostegnût la sena punk feminisite de citât di Olympia e il moviment des riot grrrl (cun clapis tant che i [[Bikini Kill]]). Al à vût un leam di amôr cun la batariste Tobi Vail, e propit une scrite cul spray fate de cjantante Kathleen Hanna sul mûr de sô cjase ("Kurt Smells Like Teen Spirit") e varà dât il non a le cjançon dai Nirvana che al à sblancjât tal marcât mondiâl.
=== Lis corentis colaborazions: Lanegan, i Melvins e i Go Team ===
Cobain nol à mai piardût di voli la sene underground, al a vût simpri colaborazions e relazions:
* '''Mark Lanegan''': Amì di un pieç dal cjantant dai Screaming Trees, Cobain al à scomenzât un progjet colaterâl cun lui tal 1989 sot il non di The Jury, regjistrant versions di tocs blues di Lead Belly (tant che Where Did You Sleep Last Night, che i Nirvana a sunaran tal lôr conciert dal vîf par MTV). Cobain al à ancje sunât la ghitare e fat i coris tal prin album soliste di Lanegan, ''The Winding Sheet'' (1990).
* '''I Melvins''': Grop fondamentâl de bande artistiche par Cobain, Buzz Osborne al è stât colui che i à fat cognossi Krist Novoselic, e Dale Crover al à sunât la batarie tes primis sessions dai Nirvana e in tal prin album ''Bleach''. Tal 1993, Cobain al à colaborât coprodusint e sunant la ghitare e lis percussions par cetancj tocs dal famôs album ''Houdini''.
* '''The Go Team''': Tal 1989, Cobain al à sunât la ghitare (sot il pseudonim di "Kurdt Kobain") tal singul a 7 poleârs ''Scratch It Out / Bikini Twilight'' de clape lo-fi The Go Team, un proget creât di Calvin Johnson (l'inventôr de etichete K Records, de cuâl Cobain si jere fat fâ un famôs tatuaç sul braç) e de sô compagne di epoche Tobi Vail.
== L'ereditât e l'impat culturâl ==
Cobain al è considerât un dai scritôrs di cjançons plui dotâts e plens di sensibilitât de sô generazion. La sô rabiose ma ancje sperançose vision, la sô sgarfante ghitare e lis sôs posizions cuintri la omolofobie, il razisim e la misogjinie (temis che al a difindût simpri cun fuarce sui palcs) a àn lassât un gnerf ineliminabîl in te culture pop e alternative.
=== La colaborazion cun William S. Burroughs ===
Kurt Cobain al jere un grant fan di Burroughs. Tal 1993, i doi a àn regjistrât cul mètodi dal "cut-up" l'EP ''The "Priest" They Called Him'', dulà che la ghitare distorte e distorcolade di Cobain e fâs de sfondre ae vôs strunida dal scritôr, inte sole volte che si àn cjatât in persone a Lawrence, Kansas.
== Discografie in studi (cun i Nirvana) ==
*''Bleach'' (1989)
*''[[Nevermind (Nirvana)|Nevermind]]'' (1991)
*''In Utero'' (1993)
=== Dal vîf e antologjiis fondamentâls ===
*''MTV Unplugged in New York'' (1994)
*''From the muddy banks of the Wishkah'' (1996)
== Cjale ancje ==
*[[Grunge]]
*[[Nirvana]]
*[[William S. Burroughs]]
[[Categorie:Musiciscj americans]]
[[Categorie:Musiche grunge]]
q36iqieu92wq05vdbu2ua7u14sg46we
184088
184087
2026-07-17T17:21:24Z
Santefoscje73
11500
/* Discografie in studi (cun i Nirvana) */
184088
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Nirvana around 1992 (cropped).jpg|250px|miniatura|destra|Kurt Cobain ai MTV avards tal 1992]]
'''Kurt Donald Cobain''' (Aberdeen, [[20 di Fevrâr]] [[1967]] – Seattle, [[5 di Avrîl]] [[1994]]) al è stât un cjantautôr e ghitarist american, famôs par jessi stât l’autôr principâl e il gnerf de clape rock dai [[Nirvana]]. Al è considerât une des figuris plui impurtantis e rapresentativis de musiche rock de fin dal XX secul, deventant la figure di riferiment de [[Generazion X]] e dal gjenar [[grunge]].
== Biografie ==
=== I prins agns e la scuvierte de musiche (1967-1986) ===
Nassût tal stât di Washington in une famee de classe lavoradore, la sô infanzie ven savoltade dal dolôr fadiôs daspò dal divozi dai siei gjenitôrs tal 1976. Chest aveniment al à segnât par simpri la sô personalitât e la sô sensibilitât.
[[Figure:Cobain 1981.png|200px|miniatura|destra|Kurt Cobain sune a scuele i tambûrs tal 1981]]
In tal periodi de sô zoventût al à scuviert la musiche [[punk rock]], che e je deventade une valvule di sfogament par dutis lis sôs rabiis. Al à tacât a sunâ la ghitare e a fâ i prins pas cun diviers grops locâi, cognossint ancje Krist Novoselic, cul cuâl al varès fondât la band dal so destin.
=== La sô esperience cun i Nirvana (1987-1991) ===
[[Figure:Kurt Cobain on Love Buzz Big Cheese front cover (cropped).jpg|200px|miniatura|destra|Kurt Cobain te copertine dal prin singul dai Nirvana "Love Buzz* , jessût par la [[Sub Pop]] tal 1988]]
Tal 1987 Cobain e Novoselic a àn fondât i Nirvana. Daspò di un prin album cul titul ''Bleach'' (publicât tal 1989 par la etichete indipendente Sub Pop), tal 1991 al ven fûr la lôr opare mestre: ''[[Nevermind (Nirvana)|Nevermind]]''.
[[Figure:EMP Museum - Nirvana (15815771711).jpg|200px|miniatura|destra|Memorabilia dai Nirvana conservâts al MoPop di Seattle. ]]
Graciis al grant sucès de cjançon Smells Like Teen Spirit, l'album al à sblancjât sul marcât mondiâl, disturbant il domini dal pop popolâr de epoche. La musiche dai Nirvana, une misture distuarte di rabie punk, pop e metal, e à definît l'epoche dal "Grunge" di Seattle (insiemit a clapis tant che i Pearl Jam, Soundgarden e Alice in Chains). Cobain, parò, nol cjatâve pâs cun chest rûl di "purtavôs di une generazion" che i media i àn dât cul fadiôs pês di jessi un mît.
=== La lote personâl, il matrimoni e la fin (1992-1994) ===
Tal 1992 Cobain al à maridât la cjantante Courtney Love (leader de clape Hole), cun jê al à vût la fie Frances Bean. Chestis agns a son stâts però tormentâts de sô fadiose dipendence des sostancis (in particolâr la eroine) e di dolôrs cronics al stomi che a varan un fuart impàt in su lis sôs liniis creative e in su la sô salût de bande fisiche e mentâl.
[[Figure:KurtCobainHouse.jpg|200px|miniatura|destra|La sô cjase , tal 171 Lake Washington blvd, East Seattle , dulâ che un eletricist , vignût par fâ dei lavôrs lu a cjatât]]
Tal 1993, i Nirvana a àn publicât ''In Utero'', un disc une vore plui scûr e crût di ''Nevermind'', che al voleve jessi un tornâ a lis sonoritâts dal prin album e une rute fûr dai clârs comerciâls dal mainstream. Ai 5 di Avrîl dal 1994, tal pont plui alt de sô disperazion, Cobain si è gjavât la vite inte sô cjase di Seattle a dome 27 agns. La sô muart e à sglonfât il famôs e trisc "Club dai 27" insiemit a altris grancj tant che Jimi Hendrix, Janis Joplin e Jim Morrison.
== Influençs e colaborazions de bande alternative ==
=== La passion par John Lennon ===
Kurt Cobain al jere un grant amiradôr de figure di [[John Lennon]], che al considerâve di tancj il sô Beatle preferît. Al jere soredut innamorât dal so mût di messedâ la bielece de melodie pop cul rûf e sgarfant dai siei sgarfantis vosadis rudes, un contrast de bande d'art che al à influençât in mût incalcolabil la sô linie di scriture par i Nirvana.
=== Il leam cul moviment des "Riot Grrrl" ===
Fuartementri impegnât cuintri il sesisim e i prejudizis de societât, Cobain al à simpri sostegnût la sena punk feminisite de citât di Olympia e il moviment des riot grrrl (cun clapis tant che i [[Bikini Kill]]). Al à vût un leam di amôr cun la batariste Tobi Vail, e propit une scrite cul spray fate de cjantante Kathleen Hanna sul mûr de sô cjase ("Kurt Smells Like Teen Spirit") e varà dât il non a le cjançon dai Nirvana che al à sblancjât tal marcât mondiâl.
=== Lis corentis colaborazions: Lanegan, i Melvins e i Go Team ===
Cobain nol à mai piardût di voli la sene underground, al a vût simpri colaborazions e relazions:
* '''Mark Lanegan''': Amì di un pieç dal cjantant dai Screaming Trees, Cobain al à scomenzât un progjet colaterâl cun lui tal 1989 sot il non di The Jury, regjistrant versions di tocs blues di Lead Belly (tant che Where Did You Sleep Last Night, che i Nirvana a sunaran tal lôr conciert dal vîf par MTV). Cobain al à ancje sunât la ghitare e fat i coris tal prin album soliste di Lanegan, ''The Winding Sheet'' (1990).
* '''I Melvins''': Grop fondamentâl de bande artistiche par Cobain, Buzz Osborne al è stât colui che i à fat cognossi Krist Novoselic, e Dale Crover al à sunât la batarie tes primis sessions dai Nirvana e in tal prin album ''Bleach''. Tal 1993, Cobain al à colaborât coprodusint e sunant la ghitare e lis percussions par cetancj tocs dal famôs album ''Houdini''.
* '''The Go Team''': Tal 1989, Cobain al à sunât la ghitare (sot il pseudonim di "Kurdt Kobain") tal singul a 7 poleârs ''Scratch It Out / Bikini Twilight'' de clape lo-fi The Go Team, un proget creât di Calvin Johnson (l'inventôr de etichete K Records, de cuâl Cobain si jere fat fâ un famôs tatuaç sul braç) e de sô compagne di epoche Tobi Vail.
== L'ereditât e l'impat culturâl ==
Cobain al è considerât un dai scritôrs di cjançons plui dotâts e plens di sensibilitât de sô generazion. La sô rabiose ma ancje sperançose vision, la sô sgarfante ghitare e lis sôs posizions cuintri la omolofobie, il razisim e la misogjinie (temis che al a difindût simpri cun fuarce sui palcs) a àn lassât un gnerf ineliminabîl in te culture pop e alternative.
=== La colaborazion cun William S. Burroughs ===
Kurt Cobain al jere un grant fan di Burroughs. Tal 1993, i doi a àn regjistrât cul mètodi dal "cut-up" l'EP ''The "Priest" They Called Him'', dulà che la ghitare distorte e distorcolade di Cobain e fâs de sfondre ae vôs strunida dal scritôr, inte sole volte che si àn cjatât in persone a Lawrence, Kansas.
== Discografie in studi (cun i Nirvana) ==
*''[[Bleach (Nirvana)|Bleach]]'' (1989)
*''[[Nevermind (Nirvana)|Nevermind]]'' (1991)
*''In Utero'' (1993)
=== Dal vîf e antologjiis fondamentâls ===
*''MTV Unplugged in New York'' (1994)
*''From the muddy banks of the Wishkah'' (1996)
== Cjale ancje ==
*[[Grunge]]
*[[Nirvana]]
*[[William S. Burroughs]]
[[Categorie:Musiciscj americans]]
[[Categorie:Musiche grunge]]
1h5qd08mpnufe6ycnfwmn0gem39hpou
Sene di Canterbury
0
14619
184112
183873
2026-07-18T09:44:00Z
Santefoscje73
11500
/* Clapis plui impurtantis de sene */
184112
wikitext
text/x-wiki
La '''Sene di Canterbury''' (par inglês Canterbury scene o Canterbury sound) e je une des rames plui particolârs, sperimentâls e fuziosis dal [[Progressive rock|rock progressîf]], dal [[rock psichdelic]] e dal [[jazz-rock]] britanic. Nassûte tal finâl dai agns ’60 in te citât di [[Canterbury]], tal Kent (Ingletiere), cheste sene e à ingrumât une rêt di musiciscj che a condividevin ideis artistichis, stîl di vite e che a passavin continuament di une clape musicâl a une altre, creant un sun unic in tal mont de musiche d'avanguardie.
Puitost che un gjenar "dûr” , la Sene di Canterbury e je considerade une sielte artistiche definide di un particolâr mût di messedâ il jazz, la psichedelie, la musiche contemporanie e un tipic umorisim dadaist, stramp e garbât , tipicament inglês.
== Storie ==
=== La semence: i Wilde Flowers (1964-1969) ===
La fonde di dute la sene e je la clape dai Wilde Flowers, formade tal [[1964]]. Ancje se no àn mai publicât albums storics cuant che a jerin in vore, in cheste clape a sunât scuasit ducj i protagoniscj de sene de sô epoche, dividûts in dôs ramis de bande dal dret che a varan fat nassi lis dôs clapis plui incalcolabilis de Sene di Canterbury:
*Il prin rami (cun [[Robert Wyatt]], [[Kevin Ayers]] e Hugh Hopper) al varès fondât i Soft Machine.
*Il secont rami (cun Richard Sinclair, Pye Hastings e Dave Sinclair) al varès dât la vite ai Caravan.
=== I pionîrs: Soft Machine e Caravan (1968-1972) ===
I '''Soft Machine''' (nomenâts cussì par rane de opare di [[William S. Burroughs]], The Soft Machine) e i '''Caravan''' a son stâts i doi puestis di riferiment de sene.
*'''Soft Machine''': A àn scomençât cun suns psichedelics e dadaists par svoltâ de bande viers un jazz-rock une vore scûr, rûf, compless e cence cjant, caraterizât da l'ûs dal organ distuart di Mike Ratledge e de batarie di Robert Wyatt. Discs tant che ''Third'' (1970) a son considerâts capolavôrs de musiche d'avanguardie.
*'''Caravan''': Al contrari dai Soft Machine, i Caravan a àn mantgnût un mût di sunâ plui garbât, d'atmosfere e pop, sburdât cun stramp umorisim e bielece progressive. Il lôr album dal [[1971]], ''In the Land of Grey and Pink'', cul famôs l toc Nine Feet Underground, al è l'imni plui clâr e rapresentatîf de Sene di Canterbury.
=== Daevid Allen e la planetarietât dai Gong ===
Un altri personaç fondamentâl al è stât l'australian Daevid Allen, component storic dai Soft Machine che par via di problemis di sôs sieltes de bande de leç nol à podût tornâ in Ingletere, lassan la clape in France. Cussì al à fondât la clape cosmiche dai Gong, un viaç tra la psichedelie space-rock e la mitologjie inventade par lui des "Radio Gnome" cul trilogie dai albums ''Flying Teapot'', ''Angel's Egg'' e ''You'' (1973-1974).
=== L'evoluzion: Hatfield and the North e National Health (1973-1980) ===
Inte seconde metât dai agns ’70, la sene e à tgnût un stîl ancjemò plui complès e in bande tecnic cul mût de fusion e de musiche contemporanie. Clapis tant che i Hatfield and the North e i National Health (cun musiciscj dal calibri di Dave Stewart e Pip Pyle) a àn puartât il sun di Canterbury a un nivel di incalcolabil complicazion de bande de partiture, tgnûts però par mieç di titui garbâts e tescj ironics e stramps.
== Stîl e Carateristichis dal sun ==
La musiche de Sene di Canterbury e si ricognos par dretis liniis :
* '''Misture de bande di jazz e pop''': L'ûs di armoniis complesis, tipichis dal jazz, ma sunadis cun la freschece e la melodie de musiche pop o folk.
* '''Umorisim dadaist''': I tescj a son dispès sgarfantis, no-sense, plens di anagramis, zûcs di peraulis e ironie tipiche inglês, in bande critiche a le societât borghese.
* '''Sons carateristichis''': L'ûs dal tastieris (soredut l'organ de marcje Lowrey) e de ghitare bas distuartis cun l'efet di distorsion "fuzz".
* '''Improvisazion''': Luncs moments di improvisazion de bande dai struments cul mût dal jazz e dal rock sperimentâl.
== Clapis plui impurtantis de sene ==
*[[Soft Machine]]
*[[Caravan (clape musicâl|Caravan]]
*[[Gong]]
* The Wilde Flowers
*[[Matching Mole]] (clape fondade da Robert Wyatt daspò vê lassât i Soft Machine)
*[[Hatfield and the North]]
*[[National Health]]
*[[Egg (clape musicâl)]]
*[[Henry Cow]] (cul leam de bande de politiche e sperimental cul moviment Rock in Opposition)
== Cjale ancje ==
*[[Progressive rock|Rock progressîf]]
*[[Jazz-rock]]
*[[Soft Machine]]
[[Categorie:Grops di rock progressîf]]
[[Categorie:Sene di Canterbury]]
tktsjaw9cejaeakz6i4jeyxdjutru8h
184113
184112
2026-07-18T09:46:00Z
Santefoscje73
11500
/* Clapis plui impurtantis de sene */
184113
wikitext
text/x-wiki
La '''Sene di Canterbury''' (par inglês Canterbury scene o Canterbury sound) e je une des rames plui particolârs, sperimentâls e fuziosis dal [[Progressive rock|rock progressîf]], dal [[rock psichdelic]] e dal [[jazz-rock]] britanic. Nassûte tal finâl dai agns ’60 in te citât di [[Canterbury]], tal Kent (Ingletiere), cheste sene e à ingrumât une rêt di musiciscj che a condividevin ideis artistichis, stîl di vite e che a passavin continuament di une clape musicâl a une altre, creant un sun unic in tal mont de musiche d'avanguardie.
Puitost che un gjenar "dûr” , la Sene di Canterbury e je considerade une sielte artistiche definide di un particolâr mût di messedâ il jazz, la psichedelie, la musiche contemporanie e un tipic umorisim dadaist, stramp e garbât , tipicament inglês.
== Storie ==
=== La semence: i Wilde Flowers (1964-1969) ===
La fonde di dute la sene e je la clape dai Wilde Flowers, formade tal [[1964]]. Ancje se no àn mai publicât albums storics cuant che a jerin in vore, in cheste clape a sunât scuasit ducj i protagoniscj de sene de sô epoche, dividûts in dôs ramis de bande dal dret che a varan fat nassi lis dôs clapis plui incalcolabilis de Sene di Canterbury:
*Il prin rami (cun [[Robert Wyatt]], [[Kevin Ayers]] e Hugh Hopper) al varès fondât i Soft Machine.
*Il secont rami (cun Richard Sinclair, Pye Hastings e Dave Sinclair) al varès dât la vite ai Caravan.
=== I pionîrs: Soft Machine e Caravan (1968-1972) ===
I '''Soft Machine''' (nomenâts cussì par rane de opare di [[William S. Burroughs]], The Soft Machine) e i '''Caravan''' a son stâts i doi puestis di riferiment de sene.
*'''Soft Machine''': A àn scomençât cun suns psichedelics e dadaists par svoltâ de bande viers un jazz-rock une vore scûr, rûf, compless e cence cjant, caraterizât da l'ûs dal organ distuart di Mike Ratledge e de batarie di Robert Wyatt. Discs tant che ''Third'' (1970) a son considerâts capolavôrs de musiche d'avanguardie.
*'''Caravan''': Al contrari dai Soft Machine, i Caravan a àn mantgnût un mût di sunâ plui garbât, d'atmosfere e pop, sburdât cun stramp umorisim e bielece progressive. Il lôr album dal [[1971]], ''In the Land of Grey and Pink'', cul famôs l toc Nine Feet Underground, al è l'imni plui clâr e rapresentatîf de Sene di Canterbury.
=== Daevid Allen e la planetarietât dai Gong ===
Un altri personaç fondamentâl al è stât l'australian Daevid Allen, component storic dai Soft Machine che par via di problemis di sôs sieltes de bande de leç nol à podût tornâ in Ingletere, lassan la clape in France. Cussì al à fondât la clape cosmiche dai Gong, un viaç tra la psichedelie space-rock e la mitologjie inventade par lui des "Radio Gnome" cul trilogie dai albums ''Flying Teapot'', ''Angel's Egg'' e ''You'' (1973-1974).
=== L'evoluzion: Hatfield and the North e National Health (1973-1980) ===
Inte seconde metât dai agns ’70, la sene e à tgnût un stîl ancjemò plui complès e in bande tecnic cul mût de fusion e de musiche contemporanie. Clapis tant che i Hatfield and the North e i National Health (cun musiciscj dal calibri di Dave Stewart e Pip Pyle) a àn puartât il sun di Canterbury a un nivel di incalcolabil complicazion de bande de partiture, tgnûts però par mieç di titui garbâts e tescj ironics e stramps.
== Stîl e Carateristichis dal sun ==
La musiche de Sene di Canterbury e si ricognos par dretis liniis :
* '''Misture de bande di jazz e pop''': L'ûs di armoniis complesis, tipichis dal jazz, ma sunadis cun la freschece e la melodie de musiche pop o folk.
* '''Umorisim dadaist''': I tescj a son dispès sgarfantis, no-sense, plens di anagramis, zûcs di peraulis e ironie tipiche inglês, in bande critiche a le societât borghese.
* '''Sons carateristichis''': L'ûs dal tastieris (soredut l'organ de marcje Lowrey) e de ghitare bas distuartis cun l'efet di distorsion "fuzz".
* '''Improvisazion''': Luncs moments di improvisazion de bande dai struments cul mût dal jazz e dal rock sperimentâl.
== Clapis plui impurtantis de sene ==
*[[Soft Machine]]
*[[Caravan (clape musicâl)|Caravan]]
*[[Gong]]
* The Wilde Flowers
*[[Matching Mole]] (clape fondade da Robert Wyatt daspò vê lassât i Soft Machine)
*[[Hatfield and the North]]
*[[National Health]]
*[[Egg (clape musicâl)]]
*[[Henry Cow]] (cul leam de bande de politiche e sperimental cul moviment Rock in Opposition)
== Cjale ancje ==
*[[Progressive rock|Rock progressîf]]
*[[Jazz-rock]]
*[[Soft Machine]]
[[Categorie:Grops di rock progressîf]]
[[Categorie:Sene di Canterbury]]
k2p50eaef9pjak22o0ryi8lhoqwgn3s
184115
184113
2026-07-18T09:47:23Z
Santefoscje73
11500
/* Clapis plui impurtantis de sene */
184115
wikitext
text/x-wiki
La '''Sene di Canterbury''' (par inglês Canterbury scene o Canterbury sound) e je une des rames plui particolârs, sperimentâls e fuziosis dal [[Progressive rock|rock progressîf]], dal [[rock psichdelic]] e dal [[jazz-rock]] britanic. Nassûte tal finâl dai agns ’60 in te citât di [[Canterbury]], tal Kent (Ingletiere), cheste sene e à ingrumât une rêt di musiciscj che a condividevin ideis artistichis, stîl di vite e che a passavin continuament di une clape musicâl a une altre, creant un sun unic in tal mont de musiche d'avanguardie.
Puitost che un gjenar "dûr” , la Sene di Canterbury e je considerade une sielte artistiche definide di un particolâr mût di messedâ il jazz, la psichedelie, la musiche contemporanie e un tipic umorisim dadaist, stramp e garbât , tipicament inglês.
== Storie ==
=== La semence: i Wilde Flowers (1964-1969) ===
La fonde di dute la sene e je la clape dai Wilde Flowers, formade tal [[1964]]. Ancje se no àn mai publicât albums storics cuant che a jerin in vore, in cheste clape a sunât scuasit ducj i protagoniscj de sene de sô epoche, dividûts in dôs ramis de bande dal dret che a varan fat nassi lis dôs clapis plui incalcolabilis de Sene di Canterbury:
*Il prin rami (cun [[Robert Wyatt]], [[Kevin Ayers]] e Hugh Hopper) al varès fondât i Soft Machine.
*Il secont rami (cun Richard Sinclair, Pye Hastings e Dave Sinclair) al varès dât la vite ai Caravan.
=== I pionîrs: Soft Machine e Caravan (1968-1972) ===
I '''Soft Machine''' (nomenâts cussì par rane de opare di [[William S. Burroughs]], The Soft Machine) e i '''Caravan''' a son stâts i doi puestis di riferiment de sene.
*'''Soft Machine''': A àn scomençât cun suns psichedelics e dadaists par svoltâ de bande viers un jazz-rock une vore scûr, rûf, compless e cence cjant, caraterizât da l'ûs dal organ distuart di Mike Ratledge e de batarie di Robert Wyatt. Discs tant che ''Third'' (1970) a son considerâts capolavôrs de musiche d'avanguardie.
*'''Caravan''': Al contrari dai Soft Machine, i Caravan a àn mantgnût un mût di sunâ plui garbât, d'atmosfere e pop, sburdât cun stramp umorisim e bielece progressive. Il lôr album dal [[1971]], ''In the Land of Grey and Pink'', cul famôs l toc Nine Feet Underground, al è l'imni plui clâr e rapresentatîf de Sene di Canterbury.
=== Daevid Allen e la planetarietât dai Gong ===
Un altri personaç fondamentâl al è stât l'australian Daevid Allen, component storic dai Soft Machine che par via di problemis di sôs sieltes de bande de leç nol à podût tornâ in Ingletere, lassan la clape in France. Cussì al à fondât la clape cosmiche dai Gong, un viaç tra la psichedelie space-rock e la mitologjie inventade par lui des "Radio Gnome" cul trilogie dai albums ''Flying Teapot'', ''Angel's Egg'' e ''You'' (1973-1974).
=== L'evoluzion: Hatfield and the North e National Health (1973-1980) ===
Inte seconde metât dai agns ’70, la sene e à tgnût un stîl ancjemò plui complès e in bande tecnic cul mût de fusion e de musiche contemporanie. Clapis tant che i Hatfield and the North e i National Health (cun musiciscj dal calibri di Dave Stewart e Pip Pyle) a àn puartât il sun di Canterbury a un nivel di incalcolabil complicazion de bande de partiture, tgnûts però par mieç di titui garbâts e tescj ironics e stramps.
== Stîl e Carateristichis dal sun ==
La musiche de Sene di Canterbury e si ricognos par dretis liniis :
* '''Misture de bande di jazz e pop''': L'ûs di armoniis complesis, tipichis dal jazz, ma sunadis cun la freschece e la melodie de musiche pop o folk.
* '''Umorisim dadaist''': I tescj a son dispès sgarfantis, no-sense, plens di anagramis, zûcs di peraulis e ironie tipiche inglês, in bande critiche a le societât borghese.
* '''Sons carateristichis''': L'ûs dal tastieris (soredut l'organ de marcje Lowrey) e de ghitare bas distuartis cun l'efet di distorsion "fuzz".
* '''Improvisazion''': Luncs moments di improvisazion de bande dai struments cul mût dal jazz e dal rock sperimentâl.
== Clapis plui impurtantis de sene ==
*[[Soft Machine]]
*[[Caravan (clape musicâl)|Caravan]]
*[[Gong (clape musicâl)|Gong]]
* The Wilde Flowers
*[[Matching Mole]] (clape fondade da Robert Wyatt daspò vê lassât i Soft Machine)
*[[Hatfield and the North]]
*[[National Health]]
*[[Egg (clape musicâl)]]
*[[Henry Cow]] (cul leam de bande de politiche e sperimental cul moviment Rock in Opposition)
== Cjale ancje ==
*[[Progressive rock|Rock progressîf]]
*[[Jazz-rock]]
*[[Soft Machine]]
[[Categorie:Grops di rock progressîf]]
[[Categorie:Sene di Canterbury]]
mx3yebcn1wudpvmugie3sli21tod5mb
184116
184115
2026-07-18T09:48:10Z
Santefoscje73
11500
184116
wikitext
text/x-wiki
La '''Sene di Canterbury''' (par inglês Canterbury scene o Canterbury sound) e je une des rames plui particolârs, sperimentâls e fuziosis dal [[Progressive rock|rock progressîf]], dal [[Rock psichedelic|rock psichdelic]] e dal [[jazz-rock]] britanic. Nassûte tal finâl dai agns ’60 in te citât di [[Canterbury]], tal Kent (Ingletiere), cheste sene e à ingrumât une rêt di musiciscj che a condividevin ideis artistichis, stîl di vite e che a passavin continuament di une clape musicâl a une altre, creant un sun unic in tal mont de musiche d'avanguardie.
Puitost che un gjenar "dûr” , la Sene di Canterbury e je considerade une sielte artistiche definide di un particolâr mût di messedâ il jazz, la psichedelie, la musiche contemporanie e un tipic umorisim dadaist, stramp e garbât , tipicament inglês.
== Storie ==
=== La semence: i Wilde Flowers (1964-1969) ===
La fonde di dute la sene e je la clape dai Wilde Flowers, formade tal [[1964]]. Ancje se no àn mai publicât albums storics cuant che a jerin in vore, in cheste clape a sunât scuasit ducj i protagoniscj de sene de sô epoche, dividûts in dôs ramis de bande dal dret che a varan fat nassi lis dôs clapis plui incalcolabilis de Sene di Canterbury:
*Il prin rami (cun [[Robert Wyatt]], [[Kevin Ayers]] e Hugh Hopper) al varès fondât i Soft Machine.
*Il secont rami (cun Richard Sinclair, Pye Hastings e Dave Sinclair) al varès dât la vite ai Caravan.
=== I pionîrs: Soft Machine e Caravan (1968-1972) ===
I '''Soft Machine''' (nomenâts cussì par rane de opare di [[William S. Burroughs]], The Soft Machine) e i '''Caravan''' a son stâts i doi puestis di riferiment de sene.
*'''Soft Machine''': A àn scomençât cun suns psichedelics e dadaists par svoltâ de bande viers un jazz-rock une vore scûr, rûf, compless e cence cjant, caraterizât da l'ûs dal organ distuart di Mike Ratledge e de batarie di Robert Wyatt. Discs tant che ''Third'' (1970) a son considerâts capolavôrs de musiche d'avanguardie.
*'''Caravan''': Al contrari dai Soft Machine, i Caravan a àn mantgnût un mût di sunâ plui garbât, d'atmosfere e pop, sburdât cun stramp umorisim e bielece progressive. Il lôr album dal [[1971]], ''In the Land of Grey and Pink'', cul famôs l toc Nine Feet Underground, al è l'imni plui clâr e rapresentatîf de Sene di Canterbury.
=== Daevid Allen e la planetarietât dai Gong ===
Un altri personaç fondamentâl al è stât l'australian Daevid Allen, component storic dai Soft Machine che par via di problemis di sôs sieltes de bande de leç nol à podût tornâ in Ingletere, lassan la clape in France. Cussì al à fondât la clape cosmiche dai Gong, un viaç tra la psichedelie space-rock e la mitologjie inventade par lui des "Radio Gnome" cul trilogie dai albums ''Flying Teapot'', ''Angel's Egg'' e ''You'' (1973-1974).
=== L'evoluzion: Hatfield and the North e National Health (1973-1980) ===
Inte seconde metât dai agns ’70, la sene e à tgnût un stîl ancjemò plui complès e in bande tecnic cul mût de fusion e de musiche contemporanie. Clapis tant che i Hatfield and the North e i National Health (cun musiciscj dal calibri di Dave Stewart e Pip Pyle) a àn puartât il sun di Canterbury a un nivel di incalcolabil complicazion de bande de partiture, tgnûts però par mieç di titui garbâts e tescj ironics e stramps.
== Stîl e Carateristichis dal sun ==
La musiche de Sene di Canterbury e si ricognos par dretis liniis :
* '''Misture de bande di jazz e pop''': L'ûs di armoniis complesis, tipichis dal jazz, ma sunadis cun la freschece e la melodie de musiche pop o folk.
* '''Umorisim dadaist''': I tescj a son dispès sgarfantis, no-sense, plens di anagramis, zûcs di peraulis e ironie tipiche inglês, in bande critiche a le societât borghese.
* '''Sons carateristichis''': L'ûs dal tastieris (soredut l'organ de marcje Lowrey) e de ghitare bas distuartis cun l'efet di distorsion "fuzz".
* '''Improvisazion''': Luncs moments di improvisazion de bande dai struments cul mût dal jazz e dal rock sperimentâl.
== Clapis plui impurtantis de sene ==
*[[Soft Machine]]
*[[Caravan (clape musicâl)|Caravan]]
*[[Gong (clape musicâl)|Gong]]
* The Wilde Flowers
*[[Matching Mole]] (clape fondade da Robert Wyatt daspò vê lassât i Soft Machine)
*[[Hatfield and the North]]
*[[National Health]]
*[[Egg (clape musicâl)]]
*[[Henry Cow]] (cul leam de bande de politiche e sperimental cul moviment Rock in Opposition)
== Cjale ancje ==
*[[Progressive rock|Rock progressîf]]
*[[Jazz-rock]]
*[[Soft Machine]]
[[Categorie:Grops di rock progressîf]]
[[Categorie:Sene di Canterbury]]
711sugh17gwr47yt7ius7em01uuw6td
Bleach (Nirvana)
0
14647
184089
183982
2026-07-17T17:24:20Z
Santefoscje73
11500
184089
wikitext
text/x-wiki
{{Disc
|titul = Bleach
|copertine =Nirvana, Bleach (Logo).png
|artiste = Nirvana
|soret = [[15 di Jugn]] [[1989]]
|regjistrât = Reciprocal Recording (Seattle, Washington)
Dicembar 1988 – Zenâr 1989
|gjenar = [[Grunge]]
[[Rock alternatîf]]
|durade = 42:38
|etichete = [[Sub Pop]]
|produtôr = [[Jack Endino]]
|cronologjie = '''Bleach'''([[1989]]) ''Nevermind''([[1991]])
}}
'''Bleach''' al è il prin album in studi de clape merecane [[grunge]] e [[rock alternatîf]] '''[[Nirvana]]''', jessût ai [[15 di Jugn]] dal [[1989]] par la etichete indipendente [[Sub Pop]].
Al è considerât un dai albums fondamentâi par la nassite dal gjenar grunge e il disc in assolût plui vendût de storie de Sub Pop (cun plui di 1,9 milions di copis vendudis dome tai Stâts Unîts). L'album al è un concentrât di rabie e sonoritâts scuris e distuarzudis, une vore ruspi e influenzât dal metal pesant e dal punk rock, cetant diferent dal sound plui melodis e pop che si cjatarà plui tart in ''Nevermind''.
La famose copertine e rpresente une foto in "negatîf" (colorazion blancje e nere invertide) scattâde de sô morose e parone di cjase di Kurt Cobain de epoche, Tracy Marander, dilunc di un concert de clape.
* Le cjançon ''Paper cuts'' fâs riferiment a un acjadiment che un amî veve contât a Kurt Cobain. Une famee veve secuestrât in cjase i siei dôi fîs par un periodo di timp:no podevin jessi nancje par lis esigenzîs personâls.
* Le cjançon ''Floyd the Barber''(Floyd il Barbîr) je ispirade a un personaç de "The Andy Griffith Show" . sit-com merecane une vore amade da [[Kurt Cobain]].
* Le cjançon ''Love Buzz'' , jessude come singul simpri par la [[Sub Pop]] , e je rifaciment de cjançon de clape di rock psichedelic olandese dai [[Shocking Blue]].
L'album al è stât prodot da [[Jack Endino]] , produtôr e ghitariste de clape grunge dai [[Skin Yard]] , che a lavorât cun scuasit dutis lis clapis grunge di Seattle.
L'album al è stât regjstrât tai Reciprocal Recording Studios di Seattle.
== Traciis ==
Dutis lis peraulis a son stadis scritis da [[Kurt Cobain]] (acreditât cul sorenon di Kurdt Kobain), fûr dulà che al è indicât in mût diviers.
=== Bande A ===
''Blew'' – 2:54
''Floyd the Barber'' – 2:18
''About a Girl'' – 2:48
''School'' – 2:42
''Love Buzz'' – 3:35 (scrite di Robbie van Leeuwen - cover de clape Shocking Blue)
''Paper Cuts'' – 4:06
=== Bande B ===
''Negative Creep'' – 2:56
''Scoff'' – 3:41
''Swap Meet'' – 3:03
''Mr. Moustache'' – 3:24
''Sifting'' – 5:22
''Big Cheese'' – 3:42 (musiche di Cobain, Krist Novoselic)
''Downer'' – 1:43
== Musiciscj ==
*[[Kurt Cobain]] – vôs soliste, ghitare
*[[Krist Novoselic]] – bas
*[[Chad Channing]] – baterie
*[[Jason Everman]] – ghitare (acreditât te copertine come ringraziament par vie dal pajament dai 606,17 dolars de regjistrazion, ma nol à sunât in nissun cjançon)
*[[Dale Crover]] – baterie (dome tai brans ''Floyd the Barber'', ''Paper Cuts'' e ''Downer'')
== Cjale ancje ==
*[[Nirvana]]
*[[Nevermind]]
*[[Sub Pop]]
[[Category:Album rock]]
nukzhczdvyd8oevz59m5lmb8ltn67rg
184090
184089
2026-07-17T17:24:57Z
Santefoscje73
11500
/* Musiciscj */
184090
wikitext
text/x-wiki
{{Disc
|titul = Bleach
|copertine =Nirvana, Bleach (Logo).png
|artiste = Nirvana
|soret = [[15 di Jugn]] [[1989]]
|regjistrât = Reciprocal Recording (Seattle, Washington)
Dicembar 1988 – Zenâr 1989
|gjenar = [[Grunge]]
[[Rock alternatîf]]
|durade = 42:38
|etichete = [[Sub Pop]]
|produtôr = [[Jack Endino]]
|cronologjie = '''Bleach'''([[1989]]) ''Nevermind''([[1991]])
}}
'''Bleach''' al è il prin album in studi de clape merecane [[grunge]] e [[rock alternatîf]] '''[[Nirvana]]''', jessût ai [[15 di Jugn]] dal [[1989]] par la etichete indipendente [[Sub Pop]].
Al è considerât un dai albums fondamentâi par la nassite dal gjenar grunge e il disc in assolût plui vendût de storie de Sub Pop (cun plui di 1,9 milions di copis vendudis dome tai Stâts Unîts). L'album al è un concentrât di rabie e sonoritâts scuris e distuarzudis, une vore ruspi e influenzât dal metal pesant e dal punk rock, cetant diferent dal sound plui melodis e pop che si cjatarà plui tart in ''Nevermind''.
La famose copertine e rpresente une foto in "negatîf" (colorazion blancje e nere invertide) scattâde de sô morose e parone di cjase di Kurt Cobain de epoche, Tracy Marander, dilunc di un concert de clape.
* Le cjançon ''Paper cuts'' fâs riferiment a un acjadiment che un amî veve contât a Kurt Cobain. Une famee veve secuestrât in cjase i siei dôi fîs par un periodo di timp:no podevin jessi nancje par lis esigenzîs personâls.
* Le cjançon ''Floyd the Barber''(Floyd il Barbîr) je ispirade a un personaç de "The Andy Griffith Show" . sit-com merecane une vore amade da [[Kurt Cobain]].
* Le cjançon ''Love Buzz'' , jessude come singul simpri par la [[Sub Pop]] , e je rifaciment de cjançon de clape di rock psichedelic olandese dai [[Shocking Blue]].
L'album al è stât prodot da [[Jack Endino]] , produtôr e ghitariste de clape grunge dai [[Skin Yard]] , che a lavorât cun scuasit dutis lis clapis grunge di Seattle.
L'album al è stât regjstrât tai Reciprocal Recording Studios di Seattle.
== Traciis ==
Dutis lis peraulis a son stadis scritis da [[Kurt Cobain]] (acreditât cul sorenon di Kurdt Kobain), fûr dulà che al è indicât in mût diviers.
=== Bande A ===
''Blew'' – 2:54
''Floyd the Barber'' – 2:18
''About a Girl'' – 2:48
''School'' – 2:42
''Love Buzz'' – 3:35 (scrite di Robbie van Leeuwen - cover de clape Shocking Blue)
''Paper Cuts'' – 4:06
=== Bande B ===
''Negative Creep'' – 2:56
''Scoff'' – 3:41
''Swap Meet'' – 3:03
''Mr. Moustache'' – 3:24
''Sifting'' – 5:22
''Big Cheese'' – 3:42 (musiche di Cobain, Krist Novoselic)
''Downer'' – 1:43
== Musiciscj ==
*[[Kurt Cobain]] – vôs soliste, ghitare
*[[Krist Novoselic]] – bas
*[[Chad Channing]] – baterie
*[[Jason Everman]] – ghitare (acreditât te copertine come ringraziament par vie dal pajament dai 606,17 dolars de regjistrazion, ma nol à sunât in nissun cjançon)
*[[Dale Crover]] – baterie (dome tes cjançons ''Floyd the Barber'', ''Paper Cuts'' e ''Downer'')
== Cjale ancje ==
*[[Nirvana]]
*[[Nevermind]]
*[[Sub Pop]]
[[Category:Album rock]]
b5bazyhyvps1ccvcne5al9kj6hu01im
Cusine furlane
0
14653
184067
184010
2026-07-17T15:15:23Z
Santefoscje73
11500
/* I piats tipics */
184067
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Frico1.jpg|250px|miniatura|destra|Frico]]
La '''cusine furlane''' e je une espression autentiche de storie e de identitât dal popul furlan. Nassude dal savê dai contadins e de necessitât di valorizâ i prodots de tiere, e à savût traviers i secui fondi insiemit tradizions diviersis: chei de mont, chei de planure e chei dal mâr, cun un voli simpri rivuart a chês influencis mitteleuropeis che a àn segnât la nestre regjon.
== Origjins e materie prime ==
La base de cusine furlane e je fate di prodots gjenuîns e di stagjon: le [[blave]] (farine di polente), animâi come il [[purcit]], lis verduris dal ort e i prodots dal lât. La materie prime e je la protagoniste assolute: dai formai di mont al [[persut di San Denêl]], da lis verduris de planure ai pês di [[Grau]] e [[Maran]]. E je une cusine che "no bute vie nuie", dulà che ogni prodot al ven trasformât cun creativitât e rispiet.
== I piats tipics ==
[[Figure:Gubana.jpg|250px|miniatura|destra|Gubane]]
Tra i piats che a rapresentin miôr la nestre taule, si cjatin:
* '''[[Broade e muset]]''': un dai plats pui cognossûs: la rave acidule cul muset di purcít.
* '''[[Polente]]''': la vere regjine, preparade in tantis varietâts e compagnade di ogni mangjâ.
* '''[[Cjarsons]]''': une spezialitât de Cjargne, raviolons cun ripien dolç e salât.
* '''[[Lidric cun lis fricis]] plat di jentrade de tradizion contadine furlane.
* '''[[Frico]]''': Il "tortin" di formai e cartufulis, simbul de gastronomie furlane.
* '''[[Gubane]]''': Dolç origjinari des Valadis dal Nadison e di [[Cividât]] , il dolç tipic des fiestis, ric di nôlis, uvis e aromis.
== La situazion atuâl ==
Vuê, la cusine furlane e vîf une grande fase di riscuvierte e inovazion. Se di une bande si mantignin vivis lis ricetis de tradizion, di chê altre, cogos e coghis di grant nivel a proponin reintretazions modernis che a dâ valor ai prodots dal teritori, garantint che la culture gastronomiche furlane e sedi cognossude e aprezade in dut il mont, cence pierdi la sô anime contadine.
[[Categorie:Cusine]]
[[Categorie:Cusine par paîs]]
[[Categorie:Culture furlane]]
[[categorie:Cusine furlane]]
pnzv6z0g0wnbq3evk5is409f0cealsw
184068
184067
2026-07-17T15:15:48Z
Santefoscje73
11500
/* I piats tipics */
184068
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Frico1.jpg|250px|miniatura|destra|Frico]]
La '''cusine furlane''' e je une espression autentiche de storie e de identitât dal popul furlan. Nassude dal savê dai contadins e de necessitât di valorizâ i prodots de tiere, e à savût traviers i secui fondi insiemit tradizions diviersis: chei de mont, chei de planure e chei dal mâr, cun un voli simpri rivuart a chês influencis mitteleuropeis che a àn segnât la nestre regjon.
== Origjins e materie prime ==
La base de cusine furlane e je fate di prodots gjenuîns e di stagjon: le [[blave]] (farine di polente), animâi come il [[purcit]], lis verduris dal ort e i prodots dal lât. La materie prime e je la protagoniste assolute: dai formai di mont al [[persut di San Denêl]], da lis verduris de planure ai pês di [[Grau]] e [[Maran]]. E je une cusine che "no bute vie nuie", dulà che ogni prodot al ven trasformât cun creativitât e rispiet.
== I piats tipics ==
[[Figure:Gubana.jpg|250px|miniatura|destra|Gubane]]
Tra i piats che a rapresentin miôr la nestre taule, si cjatin:
* '''[[Broade e muset]]''': un dai plats pui cognossûs: la rave acidule cul muset di purcít.
* '''[[Polente]]''': la vere regjine, preparade in tantis varietâts e compagnade di ogni mangjâ.
* '''[[Cjarsons]]''': une spezialitât de Cjargne, raviolons cun ripien dolç e salât.
* '''[[Lidric cun lis fricis]]''': plat di jentrade de tradizion contadine furlane.
* '''[[Frico]]''': Il "tortin" di formai e cartufulis, simbul de gastronomie furlane.
* '''[[Gubane]]''': Dolç origjinari des Valadis dal Nadison e di [[Cividât]] , il dolç tipic des fiestis, ric di nôlis, uvis e aromis.
== La situazion atuâl ==
Vuê, la cusine furlane e vîf une grande fase di riscuvierte e inovazion. Se di une bande si mantignin vivis lis ricetis de tradizion, di chê altre, cogos e coghis di grant nivel a proponin reintretazions modernis che a dâ valor ai prodots dal teritori, garantint che la culture gastronomiche furlane e sedi cognossude e aprezade in dut il mont, cence pierdi la sô anime contadine.
[[Categorie:Cusine]]
[[Categorie:Cusine par paîs]]
[[Categorie:Culture furlane]]
[[categorie:Cusine furlane]]
f9oiyri2j3306kazkow2isvafy5i34z
Lidric cun lis fricis
0
14670
184069
2026-07-17T15:34:18Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: Il '''Lidric cun lis fricis''' al è un plat tipic de tradizion furlane che par talian si puès tradusi in maniere leterâl cun '''Radicchio con i ciccioli'''. E je une salate che ven preparade in unvier cun il lidric (come il lidric cul pòc (Cicorie blonde di Triest o Cicorie grumulade blonde o le ''Rose di Gurize'' , cundide cun tocs di ardiel o panzete cuets te padiele fin cuant che son ben brustulîts e bagnâts cul asêt.Il condiment al vèn versât ancjimo' cjat parso...
184069
wikitext
text/x-wiki
Il '''Lidric cun lis fricis''' al è un plat tipic de tradizion furlane che par talian si puès tradusi in maniere leterâl cun '''Radicchio con i ciccioli'''.
E je une salate che ven preparade in unvier cun il lidric (come il lidric cul pòc (Cicorie blonde di Triest o Cicorie grumulade blonde o le ''Rose di Gurize'' , cundide cun tocs di ardiel o panzete cuets te padiele fin cuant che son ben brustulîts e bagnâts cul asêt.Il condiment al vèn versât ancjimo' cjat parsore lis fueis par che dentin plui tenaris e dispès tal plat al ven zontât polente brustulide o ûs dûrs.
In Cjargne le variant dal plat al viôt il lidric misturât cun cartufulis.
Chest plat ven consumât in unvier , tal periodi di novembar fin a març/avrîl. Il lidric in chest periodi al è plui saurît e à la sô consistence ideâl.
2zg0m56j9a86o0kxid8rxu3q757uh1e
Rock psichedelic
0
14671
184078
2026-07-17T16:21:55Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: [[Figure:Doors007 c.png|350px|miniatura|destra|Le clape dai " Doors " al Fantasy Fair and Magic Mountain Music Festival, Mount Tamalpais, Marin County, Californie.]] '''Il rock psichedelic''' al è un sotgjenar de [[musiche rock|musiche rock]] nassût te seconde mitât dai agns '60 tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e in[[Ingletiere]]. Inspirât de culture psichedeliche e de leterature des esperiencis sensoriâi, chest gjenar al à cirût di esprimî e di tradusi in music...
184078
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Doors007 c.png|350px|miniatura|destra|Le clape dai " Doors " al Fantasy Fair and Magic Mountain Music Festival, Mount Tamalpais, Marin County, Californie.]]
'''Il rock psichedelic''' al è un sotgjenar de [[musiche rock|musiche rock]] nassût te seconde mitât dai agns '60 tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e in[[Ingletiere]].
Inspirât de culture psichedeliche e de leterature des esperiencis sensoriâi, chest gjenar al à cirût di esprimî e di tradusi in musiche lis sensazions provadis sot de inflence di sustancis diviersis (come l'LSD), doprant gnovis tecnologiis de regjistrazion, efiets par la [[ghitare eletriche]] e gnovis sonoritâts de tradizion orientâl.
== Carateristichis musicâls ==
La musiche psichedeliche e à rot i cunfins de cjançon classiche di trê minûts, viarzint la strade a lungjs improviasizions, tescj visionaris o fantasy e un stîl sperimentâl:
*'''Efiets de ghitare:''' l'ûs dominant dal distorsôr (fuzzbox), dal feedback (il sivil di tornament dal sôn), dal reverberi e dal delay.
*'''Struments esotics:''' la jentrade di struments storics de musiche de Indie, in particolâr il '''sitar''' e la tabla, par rindi il sôn ipnotic e spirituâl.
*'''Tecnichis di studi:''' regjistrazions fatis a la rinvierse (backward tapes), efiets di rotazion dal sôn e modulazions de vôs.
== Storie ==
=== Lis origjins (1965-1966) ===
La nassite dal rock psichedelic e je leade in mût stret a la fin de prime ondate folk rock e rhythm and blues. Clapis come i The Byrds (cun cjançons come “Eight Miles High”) e i The Yardbirds in Inghiltere a àn tacât a dâ fûc a gnovis sonoritâts ipnotichis e distuârtis.
=== La sene merecane: San Francisco ===
[[Figure:The Doors 1968.JPG|250px|miniatura|destra|I Doors tal 1967]]
Il centri de psichedelie in Americhe al è stât la citât di San Francisco, in particolâr il riondâl di Haight-Ashbury e la sô "Istât dal Amôr" (Summer of Love dal 1967). Culì a son nassûts grups storics come:
[[Figure:Jefferson Airplane photo 1967.JPG|250px|miniatura|destra|I Jefferson Airplane tal 1967]]
*'''[[Jefferson Airplane]]:''' la clape simbul dal sound di San Francisco, famose pes cjançons “White Rabbit” e “Somebody to Love”.
*'''[[Grateful Dead]]:''' famôs par i siei concerts infinîts basâts parsore des improvisazions blues, folk e d'avanguardie.
*'''[[Jimi Hendrix]]''' e i '''[[The Doors]]''' (a Los Angeles): che a àn trasformât il gjenar cuntun sôn plui scûr, poetic e energjic.
=== La sene britaniche: Londre ===
A [[Londre]], il rock psichedelic al à vût un aspiet plui artistic e d'avanguardie, cul so centri tal club UFO. I protagonist d'autore a son stâts:
*'''[[Pink Floyd]]:''' te sô prime epoche guidâde de vision creative di Syd Barrett, cun spetacui caraterizâts di sôns spaziais e sclopis di lûs, e l'album debut The Piper at the Gates of Dawn (1967).
*'''[[The Beatles]]:''' che a àn puartât la psichedelie al massime nivel artistic e di popolaritât cun albums mestre tant che Revolver (1966) e Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band (1967).
*'''[[The Rolling Stones]]:''' che a àn dât il so dret tribut al gjenar cun l'album Their Satanic Majesties Request (1967).
== Svilups cun diplui ==
La etât d'aur de psichedelie e si è serade a la fin dai agns '60, cul tragjic concert di Altamont e la muart di diviers protagonists (come Jimi Hendrix e Janis Joplin). Tuttavia, il rock psichedelic al à fat di base par la nassite dal [[rock progressîf]] (cun clapis come i Yes o i Genesis), dal space rock e in seguit de Neo-psichedelie dai agns '80 e de musiche stoner/psychedelic rock de epoche moderne (come i [[Tame Impala]] o i [[King Gizzard & the Lizard Wizard]]).
== Vôs coreladis ==
*[[Musiche rock]]
*[[Ghitare eletriche]]
*[[The Rolling Stones]]
*[[Greatful Dead]]
*[[Jimi Hendrix]]
[[Categorie:Musiche]] [[Categorie:Culture alternative]]
71ar4z3fzc62ks40fz7icz0cu0rhtt5
184079
184078
2026-07-17T16:22:52Z
Santefoscje73
11500
/* La sene britaniche: Londre */
184079
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Doors007 c.png|350px|miniatura|destra|Le clape dai " Doors " al Fantasy Fair and Magic Mountain Music Festival, Mount Tamalpais, Marin County, Californie.]]
'''Il rock psichedelic''' al è un sotgjenar de [[musiche rock|musiche rock]] nassût te seconde mitât dai agns '60 tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e in[[Ingletiere]].
Inspirât de culture psichedeliche e de leterature des esperiencis sensoriâi, chest gjenar al à cirût di esprimî e di tradusi in musiche lis sensazions provadis sot de inflence di sustancis diviersis (come l'LSD), doprant gnovis tecnologiis de regjistrazion, efiets par la [[ghitare eletriche]] e gnovis sonoritâts de tradizion orientâl.
== Carateristichis musicâls ==
La musiche psichedeliche e à rot i cunfins de cjançon classiche di trê minûts, viarzint la strade a lungjs improviasizions, tescj visionaris o fantasy e un stîl sperimentâl:
*'''Efiets de ghitare:''' l'ûs dominant dal distorsôr (fuzzbox), dal feedback (il sivil di tornament dal sôn), dal reverberi e dal delay.
*'''Struments esotics:''' la jentrade di struments storics de musiche de Indie, in particolâr il '''sitar''' e la tabla, par rindi il sôn ipnotic e spirituâl.
*'''Tecnichis di studi:''' regjistrazions fatis a la rinvierse (backward tapes), efiets di rotazion dal sôn e modulazions de vôs.
== Storie ==
=== Lis origjins (1965-1966) ===
La nassite dal rock psichedelic e je leade in mût stret a la fin de prime ondate folk rock e rhythm and blues. Clapis come i The Byrds (cun cjançons come “Eight Miles High”) e i The Yardbirds in Inghiltere a àn tacât a dâ fûc a gnovis sonoritâts ipnotichis e distuârtis.
=== La sene merecane: San Francisco ===
[[Figure:The Doors 1968.JPG|250px|miniatura|destra|I Doors tal 1967]]
Il centri de psichedelie in Americhe al è stât la citât di San Francisco, in particolâr il riondâl di Haight-Ashbury e la sô "Istât dal Amôr" (Summer of Love dal 1967). Culì a son nassûts grups storics come:
[[Figure:Jefferson Airplane photo 1967.JPG|250px|miniatura|destra|I Jefferson Airplane tal 1967]]
*'''[[Jefferson Airplane]]:''' la clape simbul dal sound di San Francisco, famose pes cjançons “White Rabbit” e “Somebody to Love”.
*'''[[Grateful Dead]]:''' famôs par i siei concerts infinîts basâts parsore des improvisazions blues, folk e d'avanguardie.
*'''[[Jimi Hendrix]]''' e i '''[[The Doors]]''' (a Los Angeles): che a àn trasformât il gjenar cuntun sôn plui scûr, poetic e energjic.
=== La sene britaniche: Londre ===
A [[Londre]], il rock psichedelic al à vût un aspiet plui artistic e d'avanguardie, cul so centri tal club UFO. I protagonist d'autore a son stâts:
*'''[[Pink Floyd]]:''' te sô prime epoche guidâde de vision creative di Syd Barrett, cun spetacui caraterizâts di sôns spaziais e sclopis di lûs, e l'album debut The Piper at the Gates of Dawn (1967).
*'''[[The Beatles]]:''' che a àn puartât la psichedelie al massime nivel artistic e di popolaritât cun albums mestre tant che Revolver (1966) e Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band (1967).
*'''[[The Rolling Stones]]:''' che a àn dât il so dret tribut al gjenar cun l'album ''Their Satanic Majesties Request '' (1967).
== Svilups cun diplui ==
La etât d'aur de psichedelie e si è serade a la fin dai agns '60, cul tragjic concert di Altamont e la muart di diviers protagonists (come Jimi Hendrix e Janis Joplin). Tuttavia, il rock psichedelic al à fat di base par la nassite dal [[rock progressîf]] (cun clapis come i Yes o i Genesis), dal space rock e in seguit de Neo-psichedelie dai agns '80 e de musiche stoner/psychedelic rock de epoche moderne (come i [[Tame Impala]] o i [[King Gizzard & the Lizard Wizard]]).
== Vôs coreladis ==
*[[Musiche rock]]
*[[Ghitare eletriche]]
*[[The Rolling Stones]]
*[[Greatful Dead]]
*[[Jimi Hendrix]]
[[Categorie:Musiche]] [[Categorie:Culture alternative]]
6203pgp7tai5gkirt3e1x1fefs2l1mq
184080
184079
2026-07-17T16:31:31Z
Santefoscje73
11500
/* Svilups cun diplui */
184080
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Doors007 c.png|350px|miniatura|destra|Le clape dai " Doors " al Fantasy Fair and Magic Mountain Music Festival, Mount Tamalpais, Marin County, Californie.]]
'''Il rock psichedelic''' al è un sotgjenar de [[musiche rock|musiche rock]] nassût te seconde mitât dai agns '60 tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e in[[Ingletiere]].
Inspirât de culture psichedeliche e de leterature des esperiencis sensoriâi, chest gjenar al à cirût di esprimî e di tradusi in musiche lis sensazions provadis sot de inflence di sustancis diviersis (come l'LSD), doprant gnovis tecnologiis de regjistrazion, efiets par la [[ghitare eletriche]] e gnovis sonoritâts de tradizion orientâl.
== Carateristichis musicâls ==
La musiche psichedeliche e à rot i cunfins de cjançon classiche di trê minûts, viarzint la strade a lungjs improviasizions, tescj visionaris o fantasy e un stîl sperimentâl:
*'''Efiets de ghitare:''' l'ûs dominant dal distorsôr (fuzzbox), dal feedback (il sivil di tornament dal sôn), dal reverberi e dal delay.
*'''Struments esotics:''' la jentrade di struments storics de musiche de Indie, in particolâr il '''sitar''' e la tabla, par rindi il sôn ipnotic e spirituâl.
*'''Tecnichis di studi:''' regjistrazions fatis a la rinvierse (backward tapes), efiets di rotazion dal sôn e modulazions de vôs.
== Storie ==
=== Lis origjins (1965-1966) ===
La nassite dal rock psichedelic e je leade in mût stret a la fin de prime ondate folk rock e rhythm and blues. Clapis come i The Byrds (cun cjançons come “Eight Miles High”) e i The Yardbirds in Inghiltere a àn tacât a dâ fûc a gnovis sonoritâts ipnotichis e distuârtis.
=== La sene merecane: San Francisco ===
[[Figure:The Doors 1968.JPG|250px|miniatura|destra|I Doors tal 1967]]
Il centri de psichedelie in Americhe al è stât la citât di San Francisco, in particolâr il riondâl di Haight-Ashbury e la sô "Istât dal Amôr" (Summer of Love dal 1967). Culì a son nassûts grups storics come:
[[Figure:Jefferson Airplane photo 1967.JPG|250px|miniatura|destra|I Jefferson Airplane tal 1967]]
*'''[[Jefferson Airplane]]:''' la clape simbul dal sound di San Francisco, famose pes cjançons “White Rabbit” e “Somebody to Love”.
*'''[[Grateful Dead]]:''' famôs par i siei concerts infinîts basâts parsore des improvisazions blues, folk e d'avanguardie.
*'''[[Jimi Hendrix]]''' e i '''[[The Doors]]''' (a Los Angeles): che a àn trasformât il gjenar cuntun sôn plui scûr, poetic e energjic.
=== La sene britaniche: Londre ===
A [[Londre]], il rock psichedelic al à vût un aspiet plui artistic e d'avanguardie, cul so centri tal club UFO. I protagonist d'autore a son stâts:
*'''[[Pink Floyd]]:''' te sô prime epoche guidâde de vision creative di Syd Barrett, cun spetacui caraterizâts di sôns spaziais e sclopis di lûs, e l'album debut The Piper at the Gates of Dawn (1967).
*'''[[The Beatles]]:''' che a àn puartât la psichedelie al massime nivel artistic e di popolaritât cun albums mestre tant che Revolver (1966) e Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band (1967).
*'''[[The Rolling Stones]]:''' che a àn dât il so dret tribut al gjenar cun l'album ''Their Satanic Majesties Request '' (1967).
== Svilups cun diplui ==
La etât d'aur de psichedelie e si è serade a la fin dai agns '60, cul tragjic concert di Altamont e la muart di diviers protagonists (come Jimi Hendrix e Janis Joplin). Tuttavia, il rock psichedelic al à fat di base par la nassite dal [[Progressive rock|rock progressîf]] (cun clapis come i Yes o i Genesis), dal space rock e in seguit de Neo-psichedelie dai agns '80 e de musiche stoner/psychedelic rock de epoche moderne (come i [[Tame Impala]] o i [[King Gizzard & the Lizard Wizard]]).
== Vôs coreladis ==
*[[Musiche rock]]
*[[Ghitare eletriche]]
*[[The Rolling Stones]]
*[[Greatful Dead]]
*[[Jimi Hendrix]]
[[Categorie:Musiche]] [[Categorie:Culture alternative]]
d96m3rbsadnzawprt342kxkenkwc4bi
Cuintriculture
0
14672
184082
2026-07-17T17:09:39Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: [[Figure:Suppose They Gave A War And Nobody Came NMAH-AHB1916632.jpg|260px|miniatura|destra|Un cartel di proteste cuintri la Vuere dal Vietnam , Princeton 1967]] '''La cuintriculture''' (dal prefìs ''cuintri-'' e de peraule ''culture'', volumetric cu la significazion dal talian controcultura) e je un tiermin che al indiche un moviment culturâl, sociâl e di costum caraterizât di valôrs, stîls di vite e sieltis che a son in mût esplicit contraris o in roture cun chei do...
184082
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Suppose They Gave A War And Nobody Came NMAH-AHB1916632.jpg|260px|miniatura|destra|Un cartel di proteste cuintri la Vuere dal Vietnam , Princeton 1967]]
'''La cuintriculture''' (dal prefìs ''cuintri-'' e de peraule ''culture'', volumetric cu la significazion dal talian controcultura) e je un tiermin che al indiche un moviment culturâl, sociâl e di costum caraterizât di valôrs, stîls di vite e sieltis che a son in mût esplicit contraris o in roture cun chei dominants e uficiâi de societât de epoche.
Se ben che si podedi doprâ in mût gjenerâl par tancj periodis storics (come par i [[sofiscj]] inte Grecie antighe), la peraule e je leadis in mût stret a la grande ondate di ribelion nassûte te seconde metât dai agns '60 e tai agns '70 tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e in [[Europe]], deventant un pont di riferiment pe zoventût in dut il mont.
== Carateristichis e ideologjie ==
I moviments di cuintriculture no son dome une proteste passive, ma propuasin un model alternative di viodi la vite de comunitât. I pilastris d'autore di cheste vision a cjatin:
'''Il pacifisim e il cuintrimilitarisim:''' la oposizion a lis vueris (in particolâr a chê dal Vietnam tai agns '60) e a la violence dal Stât.
'''La rivoluzion sessuâl e i diredis civils:''' la sielte di scassâ i tabù de tradizion familiâr e la lote pe avandade dai diredis de comunitât nere, des feminis e des minoranzis.
'''Il stîl di vite alternatîf:''' cul rifiût dal consumisim, la creazion di comunis di zovins, la riscuvierte de nature, l'ûs di sustanzis psichedelichis pe ricercje spirituale e la atenzion pe [[ecologjie]].
== Il ròl de musiche ==
La musiche e je stâde svelt il canâl di comunicazion plui fuart e globâl de cuintriculture de epoche moderni. Di fat, gjenars diviers a àn dât fûc aes ideis dal moviment:
'''Il folk e la cjançon di proteste:''' artists come [[Bob Dylan]] o [[Joan Baez]] a àn dât une vôs ai diredis civils e al pacifisim.
'''Il [[rock psichedelic]]:''' cul so sôn ipnotic, al à cirût di voltâ in musiche lis esperienzis spirituals e la culture de epoche (come i [[Jefferson Airplane]] o i [[Grateful Dead]] te "Istât dal Amôr" di San Francisco).
[[Figure:A female demonstrator offers a flower to military police on guard at the Pentagon during an anti-Vietnam demonstration. Arlington, Virginia, USA.jpg|250px|miniatura|destra|Un ativiste che al proteste cuintri la Vuere dal Vietnam ofrîs un flôr a un agjent di polizie a Arlington (Stâts Unîts) tal 1967]]
'''Il [[punk rock]]:''' tal finî dai agns '70, al è nassût come une cuintriculture di roture cuintri le difusion dal capitalisim e la crîsi economiche de classe operarie, basâdisi parsore de filosofie dal "fâlu di bessôl" (DIY).
'''La musiche [[reggae]]:''' in te Gjamaiche, e à dât fûc ae cuintriculture rasta cul rifiût di "Babilonia" (il sisteme de oppression colonial).
== Ereditât ==
Ancje se la etât d'aur de cuintriculture si è serade a la fin dai agns '70, diviersis batiis di chê epoche a àn cambiat par simpri la rion moderne: la sensibilitât ecologicale, i diredis des minoranzis e la libertât artistiche a son cumò elements integrâts te culture di dut il mont, testant la fuarce e la sveltece de sô svoltade storiche.
== Vôs coreladis ==
*[[Rock psichedelic]]
*[[Punk rock]]
*[[Gospel]]
*[[Musiche soul]]
*[[Rock and roll]]
*[[Laicitât]]
[[Categorie:Culture alternative]]
[[Categorie:Sociologjie]]
fl1b43rqibv9kor38gf9oiw09wncfo0
184083
184082
2026-07-17T17:10:30Z
Santefoscje73
11500
/* Il ròl de musiche */
184083
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Suppose They Gave A War And Nobody Came NMAH-AHB1916632.jpg|260px|miniatura|destra|Un cartel di proteste cuintri la Vuere dal Vietnam , Princeton 1967]]
'''La cuintriculture''' (dal prefìs ''cuintri-'' e de peraule ''culture'', volumetric cu la significazion dal talian controcultura) e je un tiermin che al indiche un moviment culturâl, sociâl e di costum caraterizât di valôrs, stîls di vite e sieltis che a son in mût esplicit contraris o in roture cun chei dominants e uficiâi de societât de epoche.
Se ben che si podedi doprâ in mût gjenerâl par tancj periodis storics (come par i [[sofiscj]] inte Grecie antighe), la peraule e je leadis in mût stret a la grande ondate di ribelion nassûte te seconde metât dai agns '60 e tai agns '70 tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e in [[Europe]], deventant un pont di riferiment pe zoventût in dut il mont.
== Carateristichis e ideologjie ==
I moviments di cuintriculture no son dome une proteste passive, ma propuasin un model alternative di viodi la vite de comunitât. I pilastris d'autore di cheste vision a cjatin:
'''Il pacifisim e il cuintrimilitarisim:''' la oposizion a lis vueris (in particolâr a chê dal Vietnam tai agns '60) e a la violence dal Stât.
'''La rivoluzion sessuâl e i diredis civils:''' la sielte di scassâ i tabù de tradizion familiâr e la lote pe avandade dai diredis de comunitât nere, des feminis e des minoranzis.
'''Il stîl di vite alternatîf:''' cul rifiût dal consumisim, la creazion di comunis di zovins, la riscuvierte de nature, l'ûs di sustanzis psichedelichis pe ricercje spirituale e la atenzion pe [[ecologjie]].
== Il ròl de musiche ==
La musiche e je stâde svelt il canâl di comunicazion plui fuart e globâl de cuintriculture de epoche moderni. Di fat, gjenars diviers a àn dât fûc aes ideis dal moviment:
'''Il folk e la cjançon di proteste:''' artists come [[Bob Dylan]] o [[Joan Baez]] a àn dât une vôs ai diredis civils e al pacifisim.
'''Il [[rock psichedelic]]:''' cul so sôn ipnotic, al à cirût di voltâ in musiche lis esperienzis spirituals e la culture de epoche (come i [[Jefferson Airplane]] o i [[Grateful Dead]] te "Istât dal Amôr" di San Francisco).
[[Figure:A female demonstrator offers a flower to military police on guard at the Pentagon during an anti-Vietnam demonstration. Arlington, Virginia, USA.jpg|250px|miniatura|destra|Un ativiste che al proteste cuintri la Vuere dal Vietnam ofrîs un flôr a un agjent di polizie a Arlington (Stâts Unîts) tal 1967]]
'''Il [[punk rock]]:''' tal finî dai agns '70, al è nassût come une cuintriculture di roture cuintri le difusion dal capitalisim e la crîsi economiche de classe operarie, basâdisi parsore de filosofie dal "fâlu di bessôl" (DIY).
'''La musiche [[Reggae|reggae]]:''' in te Gjamaiche, e à dât fûc ae cuintriculture rasta cul rifiût di "Babilonia" (il sisteme de oppression colonial).
== Ereditât ==
Ancje se la etât d'aur de cuintriculture si è serade a la fin dai agns '70, diviersis batiis di chê epoche a àn cambiat par simpri la rion moderne: la sensibilitât ecologicale, i diredis des minoranzis e la libertât artistiche a son cumò elements integrâts te culture di dut il mont, testant la fuarce e la sveltece de sô svoltade storiche.
== Vôs coreladis ==
*[[Rock psichedelic]]
*[[Punk rock]]
*[[Gospel]]
*[[Musiche soul]]
*[[Rock and roll]]
*[[Laicitât]]
[[Categorie:Culture alternative]]
[[Categorie:Sociologjie]]
28l47xh2pqz3u3eobc1ayi86jxz6q7z
184084
184083
2026-07-17T17:11:22Z
Santefoscje73
11500
/* Il ròl de musiche */
184084
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Suppose They Gave A War And Nobody Came NMAH-AHB1916632.jpg|260px|miniatura|destra|Un cartel di proteste cuintri la Vuere dal Vietnam , Princeton 1967]]
'''La cuintriculture''' (dal prefìs ''cuintri-'' e de peraule ''culture'', volumetric cu la significazion dal talian controcultura) e je un tiermin che al indiche un moviment culturâl, sociâl e di costum caraterizât di valôrs, stîls di vite e sieltis che a son in mût esplicit contraris o in roture cun chei dominants e uficiâi de societât de epoche.
Se ben che si podedi doprâ in mût gjenerâl par tancj periodis storics (come par i [[sofiscj]] inte Grecie antighe), la peraule e je leadis in mût stret a la grande ondate di ribelion nassûte te seconde metât dai agns '60 e tai agns '70 tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e in [[Europe]], deventant un pont di riferiment pe zoventût in dut il mont.
== Carateristichis e ideologjie ==
I moviments di cuintriculture no son dome une proteste passive, ma propuasin un model alternative di viodi la vite de comunitât. I pilastris d'autore di cheste vision a cjatin:
'''Il pacifisim e il cuintrimilitarisim:''' la oposizion a lis vueris (in particolâr a chê dal Vietnam tai agns '60) e a la violence dal Stât.
'''La rivoluzion sessuâl e i diredis civils:''' la sielte di scassâ i tabù de tradizion familiâr e la lote pe avandade dai diredis de comunitât nere, des feminis e des minoranzis.
'''Il stîl di vite alternatîf:''' cul rifiût dal consumisim, la creazion di comunis di zovins, la riscuvierte de nature, l'ûs di sustanzis psichedelichis pe ricercje spirituale e la atenzion pe [[ecologjie]].
== Il ròl de musiche ==
La musiche e je stâde svelt il canâl di comunicazion plui fuart e globâl de cuintriculture de epoche moderni. Di fat, gjenars diviers a àn dât fûc aes ideis dal moviment:
'''Il folk e la cjançon di proteste:''' artists come [[Bob Dylan]] o [[Joan Baez]] a àn dât une vôs ai diredis civils e al pacifisim.
'''Il [[rock psichedelic]]:''' cul so sôn ipnotic, al à cirût di voltâ in musiche lis esperienzis spirituals e la culture de epoche (come i [[Jefferson Airplane]] o i [[Grateful Dead]] te "Istât dal Amôr" di San Francisco).
[[Figure:A female demonstrator offers a flower to military police on guard at the Pentagon during an anti-Vietnam demonstration. Arlington, Virginia, USA.jpg|250px|miniatura|destra|Un ativiste che al proteste cuintri la Vuere dal Vietnam ofrîs un flôr a un agjent di polizie a Arlington (Stâts Unîts) tal 1967]]
'''Il [[punk rock]]:''' tal finî dai agns '70, al è nassût come une cuintriculture di roture cuintri le difusion dal capitalisim e la crîsi economiche de classe operarie, basâdisi parsore de filosofie dal "fâlu di bessôl" (DIY).
'''La musiche [[Musciche reggae|reggae]]:''' in te Gjamaiche, e à dât fûc ae cuintriculture rasta cul rifiût di "Babilonia" (il sisteme de oppression colonial).
== Ereditât ==
Ancje se la etât d'aur de cuintriculture si è serade a la fin dai agns '70, diviersis batiis di chê epoche a àn cambiat par simpri la rion moderne: la sensibilitât ecologicale, i diredis des minoranzis e la libertât artistiche a son cumò elements integrâts te culture di dut il mont, testant la fuarce e la sveltece de sô svoltade storiche.
== Vôs coreladis ==
*[[Rock psichedelic]]
*[[Punk rock]]
*[[Gospel]]
*[[Musiche soul]]
*[[Rock and roll]]
*[[Laicitât]]
[[Categorie:Culture alternative]]
[[Categorie:Sociologjie]]
isl8blkf0xcg1xdlkpvn692gb7sx1na
184085
184084
2026-07-17T17:11:39Z
Santefoscje73
11500
/* Il ròl de musiche */
184085
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Suppose They Gave A War And Nobody Came NMAH-AHB1916632.jpg|260px|miniatura|destra|Un cartel di proteste cuintri la Vuere dal Vietnam , Princeton 1967]]
'''La cuintriculture''' (dal prefìs ''cuintri-'' e de peraule ''culture'', volumetric cu la significazion dal talian controcultura) e je un tiermin che al indiche un moviment culturâl, sociâl e di costum caraterizât di valôrs, stîls di vite e sieltis che a son in mût esplicit contraris o in roture cun chei dominants e uficiâi de societât de epoche.
Se ben che si podedi doprâ in mût gjenerâl par tancj periodis storics (come par i [[sofiscj]] inte Grecie antighe), la peraule e je leadis in mût stret a la grande ondate di ribelion nassûte te seconde metât dai agns '60 e tai agns '70 tai [[Stâts Unîts di Americhe]] e in [[Europe]], deventant un pont di riferiment pe zoventût in dut il mont.
== Carateristichis e ideologjie ==
I moviments di cuintriculture no son dome une proteste passive, ma propuasin un model alternative di viodi la vite de comunitât. I pilastris d'autore di cheste vision a cjatin:
'''Il pacifisim e il cuintrimilitarisim:''' la oposizion a lis vueris (in particolâr a chê dal Vietnam tai agns '60) e a la violence dal Stât.
'''La rivoluzion sessuâl e i diredis civils:''' la sielte di scassâ i tabù de tradizion familiâr e la lote pe avandade dai diredis de comunitât nere, des feminis e des minoranzis.
'''Il stîl di vite alternatîf:''' cul rifiût dal consumisim, la creazion di comunis di zovins, la riscuvierte de nature, l'ûs di sustanzis psichedelichis pe ricercje spirituale e la atenzion pe [[ecologjie]].
== Il ròl de musiche ==
La musiche e je stâde svelt il canâl di comunicazion plui fuart e globâl de cuintriculture de epoche moderni. Di fat, gjenars diviers a àn dât fûc aes ideis dal moviment:
'''Il folk e la cjançon di proteste:''' artists come [[Bob Dylan]] o [[Joan Baez]] a àn dât une vôs ai diredis civils e al pacifisim.
'''Il [[rock psichedelic]]:''' cul so sôn ipnotic, al à cirût di voltâ in musiche lis esperienzis spirituals e la culture de epoche (come i [[Jefferson Airplane]] o i [[Grateful Dead]] te "Istât dal Amôr" di San Francisco).
[[Figure:A female demonstrator offers a flower to military police on guard at the Pentagon during an anti-Vietnam demonstration. Arlington, Virginia, USA.jpg|250px|miniatura|destra|Un ativiste che al proteste cuintri la Vuere dal Vietnam ofrîs un flôr a un agjent di polizie a Arlington (Stâts Unîts) tal 1967]]
'''Il [[punk rock]]:''' tal finî dai agns '70, al è nassût come une cuintriculture di roture cuintri le difusion dal capitalisim e la crîsi economiche de classe operarie, basâdisi parsore de filosofie dal "fâlu di bessôl" (DIY).
'''La musiche [[Musiche reggae|reggae]]:''' in te Gjamaiche, e à dât fûc ae cuintriculture rasta cul rifiût di "Babilonia" (il sisteme de oppression colonial).
== Ereditât ==
Ancje se la etât d'aur de cuintriculture si è serade a la fin dai agns '70, diviersis batiis di chê epoche a àn cambiat par simpri la rion moderne: la sensibilitât ecologicale, i diredis des minoranzis e la libertât artistiche a son cumò elements integrâts te culture di dut il mont, testant la fuarce e la sveltece de sô svoltade storiche.
== Vôs coreladis ==
*[[Rock psichedelic]]
*[[Punk rock]]
*[[Gospel]]
*[[Musiche soul]]
*[[Rock and roll]]
*[[Laicitât]]
[[Categorie:Culture alternative]]
[[Categorie:Sociologjie]]
44phk8necrqdmn9uauf5dby4m5kyo6k
AC/DC
0
14673
184091
2026-07-17T17:42:02Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: [[Figure:ACDC In Tacoma 2009.jpg|260px|miniatura|destra|Le clape dai AC/DC in concert a Tacoma (Stâts Unîts) tal 2009]] '''I AC/DC''' (scrit spes ancje '''ACDC''') a son une clape di [[musiche rock|hard rock]] australiane, fondâde a [[Sydney]] tal [[1973]] dai fradis scozês '''Angus Young''' e '''Malcolm Young'''. Considerâts un dai grups plui influents e di plui grant sucès de storie de musiche moderne, i AC/DC a àn definît il sôn dal hard rock e dal heavy metal, a...
184091
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:ACDC In Tacoma 2009.jpg|260px|miniatura|destra|Le clape dai AC/DC in concert a Tacoma (Stâts Unîts) tal 2009]]
'''I AC/DC''' (scrit spes ancje '''ACDC''') a son une clape di [[musiche rock|hard rock]] australiane, fondâde a [[Sydney]] tal [[1973]] dai fradis scozês '''Angus Young''' e '''Malcolm Young'''.
Considerâts un dai grups plui influents e di plui grant sucès de storie de musiche moderne, i AC/DC a àn definît il sôn dal hard rock e dal heavy metal, ancje se lôr a àn simpri preferît definî la sô musiche sempliçementri come [[rock and roll]]. Cul so stîl fat di riffs di ghitare potents e svelts, une sezion ritmiche precise e di une energjie salvadie, la clape e à vendût plui di 200 milions di discs in dut il mont, cu la sô opare mestre Back in Black che e je ruvade al secont puest te classifiche dai albums plui vendûts de storie de musiche globâl.
== Storie ==
=== Lis origjins e l'epoche di Bon Scott (1973-1980) ===
La clape e nâs de vision dai fradis Young, cun Angus che al deventarà svelt il simbul visuâl de clape par via de sô famose divise di scuelâr (un consei de sô sûr Margaret) e de sô energjiche "duckwalk" sul palc (cjapâde di Chuck Berry). Cul jentrâ dal cjantant '''Bon Scott''' tal 1974, la clape e cjate la sô anime plui rivoltade e street-rock.
Jenfri la seconde mitât dai agns '70, i AC/DC a regjistrin albums storics tant che High Voltage (1976), Let There Be Rock (1977) e Highway to Hell (1979), il disc che al varà di dâi la svelte notorietât tal marcjât merecan e mondiâl, caraterizât de cjançon innu cul stes non.
=== La muart di Bon Scott e "Back in Black" (1980) ===
Tal moment di plui grant sucès, ai 19 di Fevrâr dal 1980, Bon Scott al mûr a Londre par une intossicazion alcoliche. La clape, ancje se disperâde, e decît di no fermâsi, sielzint come gnûf cjantant l'ingles '''Brian Johnson''' (zâ component dai Geordie).
Pôcs mês daspò, tal mieç dal 1980, la clape e sglonfe lis classifichis cun l'album '''Back in Black''', un dret tribût a la memorie di Bon Scott (cun la copertine in mût complet nere ). Pe sô fuarce artistiche e pes cjançons deventadis legendariis (come “Hells Bells”, “You Shook Me All Night Long” e la stesse title track), il disc al varà un sucès colossâl e inassolût.
=== Svilups cundiplui e la longevitât (1981-al dì di vuê) ===
Tai agns '80 e '90, i AC/DC a continuin a dâ grancj spetacui e albums di sucès, tant che For Those About to Rock We Salute You (1981, famosissim par i colps di canon sparâts in te title track) e The Razors Edge (1990, cul singul deventât in mût dret classic “Thunderstruck”).
Ancje cul passâ dai agns e lis debolecis fisichis de clape — in particolâr la tragjiche muart di Malcolm Young tal 2017 (rimplaçât dal nevôt Stevie Young) e i problemis di udît di Brian Johnson (temporaneamenti rimplaçât di Axl Rose dai Guns N' Roses tal tour dal 2016) — i AC/DC no si son mai dâts par piardûts. Tal 2020, cun Brian Johnson, Phil Rudd (batarie) e Cliff Williams (bas) tornâts te clape, a àn publicât l'album Power Up, a test de fuarce e de longevitât dal dret sôn de clape.
== Carateristichis musicâls ==
La musiche dai AC/DC e je cognossibile al prin colpo di dêt par via de sô struture sclete, coerente e cence frîs:
'''L'intreç dai fradis Young:''' Malcolm Young (considerât un dai miôrs ghitaris ritmics de storie) al dâ une base armoniche cul so Gretsch, biele par fâ lâ inant lis partis solistichis energjichis e sveltis di Angus cu la sô Gibson SG.
'''La vôs raspante:''' tant il cjant sarcastic e strissinant di Bon Scott che chel potent e gridât di Brian Johnson a son deventâts un simbul stilistic copiât di tancj.
'''La sezion ritmiche "metronomo":''' la batarie (Phil Rudd) e il bas (Cliff Williams) no cirin mai virtuosisims, ma a tegnin un ritmi incalzant , un hard rock dal batit robotic e potent.
== Discografie essenziâl ==
1975 – High Voltage (edizion australiane)
1976 – Dirty Deeds Done Dirt Cheap
1977 – Let There Be Rock
1978 – Powerage
1979 – Highway to Hell
1980 – Back in Black
1981 – For Those About to Rock We Salute You
1990 – The Razors Edge
2008 – Black Ice
2020 – Power Up
== Vôs coreladis ==
[[Musiche rock]]
[[Rock and roll]]
[[Ghitare eletriche]]
[[Bas eletric]]
[[The Rolling Stones]]
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Clapis musicâi]]
gngnmwp3a9to02seewoapcyng2z8y2w
184092
184091
2026-07-17T17:42:53Z
Santefoscje73
11500
/* Vôs coreladis */
184092
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:ACDC In Tacoma 2009.jpg|260px|miniatura|destra|Le clape dai AC/DC in concert a Tacoma (Stâts Unîts) tal 2009]]
'''I AC/DC''' (scrit spes ancje '''ACDC''') a son une clape di [[musiche rock|hard rock]] australiane, fondâde a [[Sydney]] tal [[1973]] dai fradis scozês '''Angus Young''' e '''Malcolm Young'''.
Considerâts un dai grups plui influents e di plui grant sucès de storie de musiche moderne, i AC/DC a àn definît il sôn dal hard rock e dal heavy metal, ancje se lôr a àn simpri preferît definî la sô musiche sempliçementri come [[rock and roll]]. Cul so stîl fat di riffs di ghitare potents e svelts, une sezion ritmiche precise e di une energjie salvadie, la clape e à vendût plui di 200 milions di discs in dut il mont, cu la sô opare mestre Back in Black che e je ruvade al secont puest te classifiche dai albums plui vendûts de storie de musiche globâl.
== Storie ==
=== Lis origjins e l'epoche di Bon Scott (1973-1980) ===
La clape e nâs de vision dai fradis Young, cun Angus che al deventarà svelt il simbul visuâl de clape par via de sô famose divise di scuelâr (un consei de sô sûr Margaret) e de sô energjiche "duckwalk" sul palc (cjapâde di Chuck Berry). Cul jentrâ dal cjantant '''Bon Scott''' tal 1974, la clape e cjate la sô anime plui rivoltade e street-rock.
Jenfri la seconde mitât dai agns '70, i AC/DC a regjistrin albums storics tant che High Voltage (1976), Let There Be Rock (1977) e Highway to Hell (1979), il disc che al varà di dâi la svelte notorietât tal marcjât merecan e mondiâl, caraterizât de cjançon innu cul stes non.
=== La muart di Bon Scott e "Back in Black" (1980) ===
Tal moment di plui grant sucès, ai 19 di Fevrâr dal 1980, Bon Scott al mûr a Londre par une intossicazion alcoliche. La clape, ancje se disperâde, e decît di no fermâsi, sielzint come gnûf cjantant l'ingles '''Brian Johnson''' (zâ component dai Geordie).
Pôcs mês daspò, tal mieç dal 1980, la clape e sglonfe lis classifichis cun l'album '''Back in Black''', un dret tribût a la memorie di Bon Scott (cun la copertine in mût complet nere ). Pe sô fuarce artistiche e pes cjançons deventadis legendariis (come “Hells Bells”, “You Shook Me All Night Long” e la stesse title track), il disc al varà un sucès colossâl e inassolût.
=== Svilups cundiplui e la longevitât (1981-al dì di vuê) ===
Tai agns '80 e '90, i AC/DC a continuin a dâ grancj spetacui e albums di sucès, tant che For Those About to Rock We Salute You (1981, famosissim par i colps di canon sparâts in te title track) e The Razors Edge (1990, cul singul deventât in mût dret classic “Thunderstruck”).
Ancje cul passâ dai agns e lis debolecis fisichis de clape — in particolâr la tragjiche muart di Malcolm Young tal 2017 (rimplaçât dal nevôt Stevie Young) e i problemis di udît di Brian Johnson (temporaneamenti rimplaçât di Axl Rose dai Guns N' Roses tal tour dal 2016) — i AC/DC no si son mai dâts par piardûts. Tal 2020, cun Brian Johnson, Phil Rudd (batarie) e Cliff Williams (bas) tornâts te clape, a àn publicât l'album Power Up, a test de fuarce e de longevitât dal dret sôn de clape.
== Carateristichis musicâls ==
La musiche dai AC/DC e je cognossibile al prin colpo di dêt par via de sô struture sclete, coerente e cence frîs:
'''L'intreç dai fradis Young:''' Malcolm Young (considerât un dai miôrs ghitaris ritmics de storie) al dâ une base armoniche cul so Gretsch, biele par fâ lâ inant lis partis solistichis energjichis e sveltis di Angus cu la sô Gibson SG.
'''La vôs raspante:''' tant il cjant sarcastic e strissinant di Bon Scott che chel potent e gridât di Brian Johnson a son deventâts un simbul stilistic copiât di tancj.
'''La sezion ritmiche "metronomo":''' la batarie (Phil Rudd) e il bas (Cliff Williams) no cirin mai virtuosisims, ma a tegnin un ritmi incalzant , un hard rock dal batit robotic e potent.
== Discografie essenziâl ==
1975 – High Voltage (edizion australiane)
1976 – Dirty Deeds Done Dirt Cheap
1977 – Let There Be Rock
1978 – Powerage
1979 – Highway to Hell
1980 – Back in Black
1981 – For Those About to Rock We Salute You
1990 – The Razors Edge
2008 – Black Ice
2020 – Power Up
== Vôs coreladis ==
*[[Musiche rock]]
*[[Rock and roll]]
*[[Ghitare eletriche]]
*[[Bas eletric]]
*[[The Rolling Stones]]
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Clapis musicâi]]
dx06gxq4a757km8a1zq1x6j6yc3l1sc
184093
184092
2026-07-17T17:43:51Z
Santefoscje73
11500
/* Svilups cundiplui e la longevitât (1981-al dì di vuê) */
184093
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:ACDC In Tacoma 2009.jpg|260px|miniatura|destra|Le clape dai AC/DC in concert a Tacoma (Stâts Unîts) tal 2009]]
'''I AC/DC''' (scrit spes ancje '''ACDC''') a son une clape di [[musiche rock|hard rock]] australiane, fondâde a [[Sydney]] tal [[1973]] dai fradis scozês '''Angus Young''' e '''Malcolm Young'''.
Considerâts un dai grups plui influents e di plui grant sucès de storie de musiche moderne, i AC/DC a àn definît il sôn dal hard rock e dal heavy metal, ancje se lôr a àn simpri preferît definî la sô musiche sempliçementri come [[rock and roll]]. Cul so stîl fat di riffs di ghitare potents e svelts, une sezion ritmiche precise e di une energjie salvadie, la clape e à vendût plui di 200 milions di discs in dut il mont, cu la sô opare mestre Back in Black che e je ruvade al secont puest te classifiche dai albums plui vendûts de storie de musiche globâl.
== Storie ==
=== Lis origjins e l'epoche di Bon Scott (1973-1980) ===
La clape e nâs de vision dai fradis Young, cun Angus che al deventarà svelt il simbul visuâl de clape par via de sô famose divise di scuelâr (un consei de sô sûr Margaret) e de sô energjiche "duckwalk" sul palc (cjapâde di Chuck Berry). Cul jentrâ dal cjantant '''Bon Scott''' tal 1974, la clape e cjate la sô anime plui rivoltade e street-rock.
Jenfri la seconde mitât dai agns '70, i AC/DC a regjistrin albums storics tant che High Voltage (1976), Let There Be Rock (1977) e Highway to Hell (1979), il disc che al varà di dâi la svelte notorietât tal marcjât merecan e mondiâl, caraterizât de cjançon innu cul stes non.
=== La muart di Bon Scott e "Back in Black" (1980) ===
Tal moment di plui grant sucès, ai 19 di Fevrâr dal 1980, Bon Scott al mûr a Londre par une intossicazion alcoliche. La clape, ancje se disperâde, e decît di no fermâsi, sielzint come gnûf cjantant l'ingles '''Brian Johnson''' (zâ component dai Geordie).
Pôcs mês daspò, tal mieç dal 1980, la clape e sglonfe lis classifichis cun l'album '''Back in Black''', un dret tribût a la memorie di Bon Scott (cun la copertine in mût complet nere ). Pe sô fuarce artistiche e pes cjançons deventadis legendariis (come “Hells Bells”, “You Shook Me All Night Long” e la stesse title track), il disc al varà un sucès colossâl e inassolût.
=== Svilups cundiplui e la longevitât (1981-al dì di vuê) ===
Tai agns '80 e '90, i AC/DC a continuin a dâ grancj spetacui e albums di sucès, tant che ''For Those About to Rock We Salute You'' (1981, famosissim par i colps di canon sparâts in te title track) e ''The Razors Edge'' (1990, cul singul deventât in mût dret classic “Thunderstruck”).
Ancje cul passâ dai agns e lis debolecis fisichis de clape — in particolâr la tragjiche muart di Malcolm Young tal 2017 (rimplaçât dal nevôt Stevie Young) e i problemis di udît di Brian Johnson (temporaneamenti rimplaçât di Axl Rose dai Guns N' Roses tal tour dal 2016) — i AC/DC no si son mai dâts par piardûts. Tal 2020, cun Brian Johnson, Phil Rudd (batarie) e Cliff Williams (bas) tornâts te clape, a àn publicât l'album Power Up, a test de fuarce e de longevitât dal dret sôn de clape.
== Carateristichis musicâls ==
La musiche dai AC/DC e je cognossibile al prin colpo di dêt par via de sô struture sclete, coerente e cence frîs:
'''L'intreç dai fradis Young:''' Malcolm Young (considerât un dai miôrs ghitaris ritmics de storie) al dâ une base armoniche cul so Gretsch, biele par fâ lâ inant lis partis solistichis energjichis e sveltis di Angus cu la sô Gibson SG.
'''La vôs raspante:''' tant il cjant sarcastic e strissinant di Bon Scott che chel potent e gridât di Brian Johnson a son deventâts un simbul stilistic copiât di tancj.
'''La sezion ritmiche "metronomo":''' la batarie (Phil Rudd) e il bas (Cliff Williams) no cirin mai virtuosisims, ma a tegnin un ritmi incalzant , un hard rock dal batit robotic e potent.
== Discografie essenziâl ==
1975 – High Voltage (edizion australiane)
1976 – Dirty Deeds Done Dirt Cheap
1977 – Let There Be Rock
1978 – Powerage
1979 – Highway to Hell
1980 – Back in Black
1981 – For Those About to Rock We Salute You
1990 – The Razors Edge
2008 – Black Ice
2020 – Power Up
== Vôs coreladis ==
*[[Musiche rock]]
*[[Rock and roll]]
*[[Ghitare eletriche]]
*[[Bas eletric]]
*[[The Rolling Stones]]
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Clapis musicâi]]
i161kwrorbfn91vwia87p8jxvp2yvah
Soft Machine
0
14674
184104
2026-07-18T09:09:54Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: [[Figure:Soft Machine Cosmopolite 2018 (211402).jpg|350px|miniatura|destra|I Soft Machine a Oslo tal 2018]] '''I Soft Machine''' a son une clape di [[Progressive rock|rock progressîf]] e jazz fusion britaniche, fondâde a [[Canterbury]] tal [[1966]]. Considerâts i paris d'autôr e la clape simbul de cussì clamâde "sene di Canterbury" (un moviment che al unive rock, psichedelie, jazz e un particolâr stîl ironic e d'avanguardie), i Soft Machine a àn creât un pont di co...
184104
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Soft Machine Cosmopolite 2018 (211402).jpg|350px|miniatura|destra|I Soft Machine a Oslo tal 2018]]
'''I Soft Machine''' a son une clape di [[Progressive rock|rock progressîf]] e jazz fusion britaniche, fondâde a [[Canterbury]] tal [[1966]].
Considerâts i paris d'autôr e la clape simbul de cussì clamâde "sene di Canterbury" (un moviment che al unive rock, psichedelie, jazz e un particolâr stîl ironic e d'avanguardie), i Soft Machine a àn creât un pont di colegament unic jenfri la musiche sperimentâl e le fusion, influenzant in mût profont lis gnovis gjenerazions di musiciscj de epoche. La clape e à cjapât il so non dal romanç The Soft Machine (La machine morbide) dal scritôr merecan [[William S. Burroughs]].
== Storie ==
=== Lis origjins e l'epoche psichedeliche (1966-1968) ===
[[Figure:Robert Wyatt 1967.jpg|200px|miniatura|destra|Robert Wyatt tal 1967 in un esibizion televisive tal studi de VPRO]]
La prime e storiche formazion e nâs de fusion di talentis diviersis: il cjantant e batarist '''[[Robert Wyatt]]''', il bassist e cjantant '''[[Kevin Ayers]]''', il tastierist '''[[Mike Ratledge]]''' e il ghitarist australian '''[[Daevid Allen]]''' (che daspò al varès fondât i [[Gong]]).
Inte prime fase de sô cariere, la clape e devente un simbul de psichedelie d'avanguardie a [[Londre]], sunant spes tal storic club UFO insiemit a i [[Pink Floyd]] di [[Syd Barrett]]. Daspò di un tour in France tal 1967, Daevid Allen nol à vût il permès di tornâ in Inglatiere par vie di problemis di vist, lassant la clape a deventâ un trio. Cun cheste formazion, i Soft Machine a regjistrin tal 1968 in Americhe il so prin e storic album, The Soft Machine, un dret mîs di psichedelie e ritmis jazz.
=== La svoltade e la opare mestre "Third" (1969-1971) ===
Daspò de jessite di Kevin Ayers, al jentre tal grup il bassist '''[[Hugh Hopper]]'''. La musiche e cambie aspiet, bandonant lis cjançons curtis e la psichedelie par jentrâ in mût dret tal jazz-rock e drentis lungjis composizions strumentalis.
Tal 1970, la clape e dâ fûc a la sô opare mestre in assolût, il dopli disc '''Third'''. L'album al è struturât di cuatri lungis composizions (ognune a cjapâ une bande dal disc di vinil), dulà che la plui innomenâde e je “Moon in June”, scrite e cjantâde de vôs malenconiche di Robert Wyatt, considerât l'ultin testement de sô poesie tal rock de epoche.
=== La trasformazion in jazz fusion (1972-al dì di vuê) ===
Scomençâ dal 1971, par vie de svoltade simpri plui strumentâl de clape, Robert Wyatt al lasse i Soft Machine (par fondâ i Matching Mole e daspò dâ inizi a la sô straordenarie cariere di solist).
[[Figure:AH-1975-s.jpg|250px|miniatura|destra|Allan Holdsworth tal 1978]]
Cun la jentrade di jazziscj di alt nivel tant che il sassofonist '''[[Elton Dean]]''' e in seguit il batarist '''[[John Marshall]]''' e il polistrumentist '''[[Karl Jenkins]]''', la clape e dâ la jentrade a la sô fase di pure jazz fusion cun albums di grant sucês de critiche come Fourth (1971), Fifth (1972) e Bundles (1975, cul ghitarist virtuôs '''[[Allan Holdsworth]]'''). Ancje se la formazion e à cambiat components unevore di voltis, la clape e va inant cul so non e cul so sôn, testant la longevitât e la fuarce de sô muart artistiche.
== Carateristichis musicâls ==
La musiche dai Soft Machine e je cognossibile par via di uns elements clâfs:
*'''L'organ Hammond "fuzz" di Ratledge:''' Mike Ratledge al inventà un sôn carateristic deformant l'[[organ Hammond]] cul imprest di un fuzzbox, creant une alternative aspre e violent a la ghitare soliste.
*'''La batarie e la vôs di Robert Wyatt:''' un mût di sonâ la batarie svelt, libertari e di stamp jazzistic, compagnât di une vôs sglonfe e cuasi angjelic.
*'''La struture de improviasizion:''' l'ûs contemporani di dople tessere di fiâts (trombe, sassofon) par creâ intessis struture armoniche svelte e lungjs improviasizions strumentalis.
== Discografie essenziâl ==
1968 – The Soft Machine
1969 – Volume Two
1970 – Third
1971 – Fourth
1972 – Fifth
1973 – Six
1974 – Seven
1975 – Bundles
== Vôs coreladis ==
*[[Rock progressîf]]
*[[Rock psichedelic]]
*[[Organ Hammond]]
*[[Pink Floyd]]
*[[Gong]]
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Clapis musicâls]]
p7y6jmdhpr9fif0m323pklfmlejk4mp
184107
184104
2026-07-18T09:26:51Z
Santefoscje73
11500
/* Vôs coreladis */
184107
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Soft Machine Cosmopolite 2018 (211402).jpg|350px|miniatura|destra|I Soft Machine a Oslo tal 2018]]
'''I Soft Machine''' a son une clape di [[Progressive rock|rock progressîf]] e jazz fusion britaniche, fondâde a [[Canterbury]] tal [[1966]].
Considerâts i paris d'autôr e la clape simbul de cussì clamâde "sene di Canterbury" (un moviment che al unive rock, psichedelie, jazz e un particolâr stîl ironic e d'avanguardie), i Soft Machine a àn creât un pont di colegament unic jenfri la musiche sperimentâl e le fusion, influenzant in mût profont lis gnovis gjenerazions di musiciscj de epoche. La clape e à cjapât il so non dal romanç The Soft Machine (La machine morbide) dal scritôr merecan [[William S. Burroughs]].
== Storie ==
=== Lis origjins e l'epoche psichedeliche (1966-1968) ===
[[Figure:Robert Wyatt 1967.jpg|200px|miniatura|destra|Robert Wyatt tal 1967 in un esibizion televisive tal studi de VPRO]]
La prime e storiche formazion e nâs de fusion di talentis diviersis: il cjantant e batarist '''[[Robert Wyatt]]''', il bassist e cjantant '''[[Kevin Ayers]]''', il tastierist '''[[Mike Ratledge]]''' e il ghitarist australian '''[[Daevid Allen]]''' (che daspò al varès fondât i [[Gong]]).
Inte prime fase de sô cariere, la clape e devente un simbul de psichedelie d'avanguardie a [[Londre]], sunant spes tal storic club UFO insiemit a i [[Pink Floyd]] di [[Syd Barrett]]. Daspò di un tour in France tal 1967, Daevid Allen nol à vût il permès di tornâ in Inglatiere par vie di problemis di vist, lassant la clape a deventâ un trio. Cun cheste formazion, i Soft Machine a regjistrin tal 1968 in Americhe il so prin e storic album, The Soft Machine, un dret mîs di psichedelie e ritmis jazz.
=== La svoltade e la opare mestre "Third" (1969-1971) ===
Daspò de jessite di Kevin Ayers, al jentre tal grup il bassist '''[[Hugh Hopper]]'''. La musiche e cambie aspiet, bandonant lis cjançons curtis e la psichedelie par jentrâ in mût dret tal jazz-rock e drentis lungjis composizions strumentalis.
Tal 1970, la clape e dâ fûc a la sô opare mestre in assolût, il dopli disc '''Third'''. L'album al è struturât di cuatri lungis composizions (ognune a cjapâ une bande dal disc di vinil), dulà che la plui innomenâde e je “Moon in June”, scrite e cjantâde de vôs malenconiche di Robert Wyatt, considerât l'ultin testement de sô poesie tal rock de epoche.
=== La trasformazion in jazz fusion (1972-al dì di vuê) ===
Scomençâ dal 1971, par vie de svoltade simpri plui strumentâl de clape, Robert Wyatt al lasse i Soft Machine (par fondâ i Matching Mole e daspò dâ inizi a la sô straordenarie cariere di solist).
[[Figure:AH-1975-s.jpg|250px|miniatura|destra|Allan Holdsworth tal 1978]]
Cun la jentrade di jazziscj di alt nivel tant che il sassofonist '''[[Elton Dean]]''' e in seguit il batarist '''[[John Marshall]]''' e il polistrumentist '''[[Karl Jenkins]]''', la clape e dâ la jentrade a la sô fase di pure jazz fusion cun albums di grant sucês de critiche come Fourth (1971), Fifth (1972) e Bundles (1975, cul ghitarist virtuôs '''[[Allan Holdsworth]]'''). Ancje se la formazion e à cambiat components unevore di voltis, la clape e va inant cul so non e cul so sôn, testant la longevitât e la fuarce de sô muart artistiche.
== Carateristichis musicâls ==
La musiche dai Soft Machine e je cognossibile par via di uns elements clâfs:
*'''L'organ Hammond "fuzz" di Ratledge:''' Mike Ratledge al inventà un sôn carateristic deformant l'[[organ Hammond]] cul imprest di un fuzzbox, creant une alternative aspre e violent a la ghitare soliste.
*'''La batarie e la vôs di Robert Wyatt:''' un mût di sonâ la batarie svelt, libertari e di stamp jazzistic, compagnât di une vôs sglonfe e cuasi angjelic.
*'''La struture de improviasizion:''' l'ûs contemporani di dople tessere di fiâts (trombe, sassofon) par creâ intessis struture armoniche svelte e lungjs improviasizions strumentalis.
== Discografie essenziâl ==
1968 – The Soft Machine
1969 – Volume Two
1970 – Third
1971 – Fourth
1972 – Fifth
1973 – Six
1974 – Seven
1975 – Bundles
== Vôs coreladis ==
*[[Progressive rock|Rock progressîf]]
*[[Rock psichedelic]]
*[[Organ Hammond]]
*[[Pink Floyd]]
*[[Gong]]
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Clapis musicâls]]
2t3pva5f9kjfb8bgbszieqcy285un8s
184108
184107
2026-07-18T09:27:41Z
Santefoscje73
11500
/* Vôs coreladis */
184108
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:Soft Machine Cosmopolite 2018 (211402).jpg|350px|miniatura|destra|I Soft Machine a Oslo tal 2018]]
'''I Soft Machine''' a son une clape di [[Progressive rock|rock progressîf]] e jazz fusion britaniche, fondâde a [[Canterbury]] tal [[1966]].
Considerâts i paris d'autôr e la clape simbul de cussì clamâde "sene di Canterbury" (un moviment che al unive rock, psichedelie, jazz e un particolâr stîl ironic e d'avanguardie), i Soft Machine a àn creât un pont di colegament unic jenfri la musiche sperimentâl e le fusion, influenzant in mût profont lis gnovis gjenerazions di musiciscj de epoche. La clape e à cjapât il so non dal romanç The Soft Machine (La machine morbide) dal scritôr merecan [[William S. Burroughs]].
== Storie ==
=== Lis origjins e l'epoche psichedeliche (1966-1968) ===
[[Figure:Robert Wyatt 1967.jpg|200px|miniatura|destra|Robert Wyatt tal 1967 in un esibizion televisive tal studi de VPRO]]
La prime e storiche formazion e nâs de fusion di talentis diviersis: il cjantant e batarist '''[[Robert Wyatt]]''', il bassist e cjantant '''[[Kevin Ayers]]''', il tastierist '''[[Mike Ratledge]]''' e il ghitarist australian '''[[Daevid Allen]]''' (che daspò al varès fondât i [[Gong]]).
Inte prime fase de sô cariere, la clape e devente un simbul de psichedelie d'avanguardie a [[Londre]], sunant spes tal storic club UFO insiemit a i [[Pink Floyd]] di [[Syd Barrett]]. Daspò di un tour in France tal 1967, Daevid Allen nol à vût il permès di tornâ in Inglatiere par vie di problemis di vist, lassant la clape a deventâ un trio. Cun cheste formazion, i Soft Machine a regjistrin tal 1968 in Americhe il so prin e storic album, The Soft Machine, un dret mîs di psichedelie e ritmis jazz.
=== La svoltade e la opare mestre "Third" (1969-1971) ===
Daspò de jessite di Kevin Ayers, al jentre tal grup il bassist '''[[Hugh Hopper]]'''. La musiche e cambie aspiet, bandonant lis cjançons curtis e la psichedelie par jentrâ in mût dret tal jazz-rock e drentis lungjis composizions strumentalis.
Tal 1970, la clape e dâ fûc a la sô opare mestre in assolût, il dopli disc '''Third'''. L'album al è struturât di cuatri lungis composizions (ognune a cjapâ une bande dal disc di vinil), dulà che la plui innomenâde e je “Moon in June”, scrite e cjantâde de vôs malenconiche di Robert Wyatt, considerât l'ultin testement de sô poesie tal rock de epoche.
=== La trasformazion in jazz fusion (1972-al dì di vuê) ===
Scomençâ dal 1971, par vie de svoltade simpri plui strumentâl de clape, Robert Wyatt al lasse i Soft Machine (par fondâ i Matching Mole e daspò dâ inizi a la sô straordenarie cariere di solist).
[[Figure:AH-1975-s.jpg|250px|miniatura|destra|Allan Holdsworth tal 1978]]
Cun la jentrade di jazziscj di alt nivel tant che il sassofonist '''[[Elton Dean]]''' e in seguit il batarist '''[[John Marshall]]''' e il polistrumentist '''[[Karl Jenkins]]''', la clape e dâ la jentrade a la sô fase di pure jazz fusion cun albums di grant sucês de critiche come Fourth (1971), Fifth (1972) e Bundles (1975, cul ghitarist virtuôs '''[[Allan Holdsworth]]'''). Ancje se la formazion e à cambiat components unevore di voltis, la clape e va inant cul so non e cul so sôn, testant la longevitât e la fuarce de sô muart artistiche.
== Carateristichis musicâls ==
La musiche dai Soft Machine e je cognossibile par via di uns elements clâfs:
*'''L'organ Hammond "fuzz" di Ratledge:''' Mike Ratledge al inventà un sôn carateristic deformant l'[[organ Hammond]] cul imprest di un fuzzbox, creant une alternative aspre e violent a la ghitare soliste.
*'''La batarie e la vôs di Robert Wyatt:''' un mût di sonâ la batarie svelt, libertari e di stamp jazzistic, compagnât di une vôs sglonfe e cuasi angjelic.
*'''La struture de improviasizion:''' l'ûs contemporani di dople tessere di fiâts (trombe, sassofon) par creâ intessis struture armoniche svelte e lungjs improviasizions strumentalis.
== Discografie essenziâl ==
1968 – The Soft Machine
1969 – Volume Two
1970 – Third
1971 – Fourth
1972 – Fifth
1973 – Six
1974 – Seven
1975 – Bundles
== Vôs coreladis ==
*[[Progressive rock|Rock progressîf]]
*[[Rock psichedelic]]
*[[Organ Hammond]]
*[[Pink Floyd]]
*[[Gong (clape musicâl)|Gong]]
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Clapis musicâls]]
b628936bwg292y7j8j3nzxfinh46y9k
Caravan (clape musicâl)
0
14675
184106
2026-07-18T09:24:46Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: [[Figure:PyeHastings.jpg|250px|miniatura|destra|Pye Hastings tal High Voltage Festival tal 2011]] '''I Caravan''' a son une clape di [[Progressive rock|rock progressîf]] e jazz-rock britaniche, fondâde tal [[1968]] a [[Canterbury]] (tal [[Kent]]) dai ex-components de storiche formazion [[The Wilde Flowers]]. Considerâts un dai grups simbul de cussì clamâde "sene di Canterbury", i Caravan a àn creât un mût unic di intessi melodiis sveltis di stamp folk, lungjs stuturi...
184106
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:PyeHastings.jpg|250px|miniatura|destra|Pye Hastings tal High Voltage Festival tal 2011]]
'''I Caravan''' a son une clape di [[Progressive rock|rock progressîf]] e jazz-rock britaniche, fondâde tal [[1968]] a [[Canterbury]] (tal [[Kent]]) dai ex-components de storiche formazion [[The Wilde Flowers]].
Considerâts un dai grups simbul de cussì clamâde "sene di Canterbury", i Caravan a àn creât un mût unic di intessi melodiis sveltis di stamp folk, lungjs stuturis jazz e un particolâr stîl ironic, cjalant a tescj fantasy e visionaris, che al à influenzât in mût profont la musiche progressive de epoche.
== Storie ==
=== Lis origjins e la nassite (1968-1970) ===
La clape e nâs dal sgarfâ des lidrîs dai [[The Wilde Flowers]], un grup d'avanguardie de zone di Canterbury dulà che a jerin passâts ancje i futûrs components dai [[Soft Machine]] (come [[Robert Wyatt]] e [[Hugh Hopper]]). I fondadôrs dai Caravan a son stâts il cjantant e ghitarist '''[[Pye Hastings]]''', il tastierist '''[[David Sinclair]]''' (o Dave Sinclair), il bassist e cjantant '''[[Richard Sinclair]]''' e il batarist '''[[Richard Coughlan]]'''.
[[Figure:CaravanTimeline.png|300px|miniatura|destra|Cronologjie tai musicists in te formazion]]
Daspò dal debut cul album omestomi Caravan tal 1968, la clape e si fâs cognossi cul so dret e incalzant sôn tal 1970 cul album If I Could Do It All Over Again, I'd Do It All Over You, un dret mîs di ironie, svelts ritmis e tessere melodichis complessis.
=== La opare mestre "In the Land of Grey and Pink" (1971) ===
Tal 1971, i Caravan a regjistrin chel che al deventarà la sô opare mestre absolute e un dai albums simbolic dal progressive rock classich: '''[[In the Land of Grey and Pink]]'''.
L'album, caraterizât de biele e famose cuvertine in mût disegnât fantasy, al è un capilavôr di rock simfonic e melodiis d'anime. Al cjape drentis cjançons ecelentis come “Golf Girl” (cantâde de vôs di Richard Sinclair) e la monumental suite de bande B “Nine Feet Underground” (lungje plui di 20 minûts), scrite e straordenariamenti paron de tastiere di David Sinclair, che e devente un simbul dal progressive rock.
=== Svilups, cambiaments e fusion (1972-al dì di vuê) ===
Daspò di chest grant sucês di critiche, David Sinclair al lasse la clape par un periodi (par lâ a sonâ cul ex-colleghe Robert Wyatt tal grup Matching Mole). I Caravan a cambian aspiet, viarzintsi a sonoritâts plui standard o d'avanguardie cuntun sôn plui jazz cul album Waterloo Lily (1972, cul tastierist '''[[Steve Miller (te tastieris)|Steve Miller]]''').
Cul jentrâ dal polistrumentist '''[[Geoffrey Richardson]]''' te ghitare e de viole eletriche, la clape e cjate une gnova furiose energjie, dât fûc a grancj albums come For Girls Who Grow Plump in the Night (1973) e Cunning Stunts (1975).
Ancje se la formazion e à cambiat components unevore di voltis, i Caravan a continuin a fâ spetacui e a dâ fûc a albums (come il recent It's None of Your Business tal 2021) sot de clape di Pye Hastings, a test de longevitât e de biele fuarce de scene di Canterbury tal mont.
== Carateristichis musicâls ==
La musiche dai Caravan e je caraterizâde di uns elements clâfs:
*'''L'organ Hammond de l'aneme:''' il sôn d'organ de Dave Sinclair al è considerât un dai simboi de scene di Canterbury, miorât, dolç, cjalt e, tal stes timp, drit drentis efiets di distorsion (fuzzbox).
*'''La melodie e la ironie:''' a diference di altris clapis progressive plui scûrs o dramatics, i Caravan a dopravin un stîl svelt, svagât e cun tescj che a fevelavin di vite di ogni dì in mût folcloristic o d'amôr.
*'''La viole eletriche:''' cu la jentrade di Geoffrey Richardson, la viole e devente un sôn dominant e sfumât, simile a Fractional ghitare soliste ma col colp di un sôn miorât e clasic.
== Discografie essenziâl ==
1968 – Caravan
1970 – If I Could Do It All Over Again, I'd Do It All Over You
1971 – [[In the Land of Grey and Pink]]
1972 – Waterloo Lily
1973 – For Girls Who Grow Plump in the Night
1975 – Cunning Stunts
== Vôs coreladis ==
*[[Progressive rock|Rock progressîf]]
*[[Soft Machine]]
*[[Organ Hammond]]
*[[Camel(clape musicâl)|Camel]]
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Clapis musicâls]]
1x871f7bemnovkl8yqyzipc3u4wno5f
Gong (clape musicâl)
0
14676
184109
2026-07-18T09:39:05Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: [[Figure:GilliSmyth.jpg|300px|miniatura|destra|Gilli Smyth e Daevid Allen in concert a Hyde Park (29 zuign dal 1974)]] '''I Gong''' a son une clape di [[Progressive rock|rock progressîf]], [[Rock psichedelic|rock psichedelic]] e space rock, fondâde in [[France]] tal [[1967]] dal ghitarist australian '''[[Daevid Allen]]''' (ex-component dai [[Soft Machine]]) e de cjantante inglese '''[[Gilli Smyth]]'''. Considerâts une des clapis plui origjinâlis, ironichis e visionaris d...
184109
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:GilliSmyth.jpg|300px|miniatura|destra|Gilli Smyth e Daevid Allen in concert a Hyde Park (29 zuign dal 1974)]]
'''I Gong''' a son une clape di [[Progressive rock|rock progressîf]], [[Rock psichedelic|rock psichedelic]] e space rock, fondâde in [[France]] tal [[1967]] dal ghitarist australian '''[[Daevid Allen]]''' (ex-component dai [[Soft Machine]]) e de cjantante inglese '''[[Gilli Smyth]]'''.
Considerâts une des clapis plui origjinâlis, ironichis e visionaris de cussì clamâde "sene di Canterbury" (se ben che a àn operât soredut in France), i Gong a àn creât un mût unic di intessi la psichedelie, il space rock e une biele mitologjie fantasy, creant un univiers d'anime popolât di personâi eversîfs (come i Pot Head Pixies o la Radio Gnome Invisible).
== Storie ==
=== Lis origjins e la nassite (1967-1970) ===
[[Figure:DaevidAllen1974.jpg|250px|miniatura|destra|Daevid Allen tal 1974]]
Daspò dal tour in France cul grup dai [[Soft Machine]] tal 1967, [[Daevid Allen]] nol à vût il permès di tornâ in Inghiltere par vie di problemis di vist. Restât a Paris, al à fondât i Gong insiemit a la sô compagne [[Gilli Smyth]].
Cun la jentrade dal flautist e sassofonist francês '''[[Didier Malherbe]]''', la clape e à dât fûc al so prin album, Magick Brother (1970), un dret mîs di folk psichedelic e sôns d'avanguardie.
=== La trilogjie de "Radio Gnome Invisible" (1971-1974) ===
[[Figure:SteveHillage1974.jpg|250px|miniatura|destra|Steve Hillage tal 1974]]
La etât d'aur de clape e rivâ cul cambiament de formazion e la jentrade di talentis virtuosis tant che il ghitarist '''[[Steve Hillage]]''', il tastierist '''[[Tim Blake]]''' e il batarist '''[[Pierre Moerlen]]'''. Jenfri il 1973 e il 1974, i Gong a àn regjistrât la famose trilogjie di albums mestre de "Radio Gnome Invisible":
1973 – Flying Teapot
1973 – Angel's Egg
1974 – You, un album considerât un dai ponts plui alts dal space rock simfonic, caraterizât di lungis composizions strumentalis e improviasizions ipnotichis de ghitare e de tastiere.
=== Svilups, fasis gnovis e la ereditât (1975-al dì di vuê) ===
Daspò dal grant sucês de trilogjie, [[Daevid Allen]] e [[Gilli Smyth]] a lassin la clape. I Gong a àn continuât la sô cariere guidâts dal batarist [[Pierre Moerlen]], viarzintsi a sonoritâts plui standard de jazz fusion cun albums di dote come Gazeuse! (1976).
Cul passâ dai agns, [[Daevid Allen]] al è tornât plui voltis a dâ fûc a gnovis fasis e progjets corolât a la clape (come i Mother Gong o i Gongmaison). Ancje daspò de tragjiche muart di Daevid Allen tal 2015, la clape e va inant cul so non sot de regjie dal ghitarist [[Kavus Torabi]], testant la longevitât e la biele fuarce de sô identitât artistiche.
== Carateristichis musicâls ==
La musiche dai Gong e je caraterizâde di uns elements clâfs:
'''I "Space Whispers" de Gilli Smyth:''' un mût di cjantâ e di sbisurâ tal microfon cun di un dret reverberi ed efiets di delay, creant un sôn ipnotic, spazial e spirituâl che al deventà un simbul stilistic d'autore.
'''La ghitare "glissando" di Daevid Allen:''' une tecniche di sonâ la [[ghitare eletriche]] cun di un imprest di metâl o di veri sbrissât su lis cuardis, par dâ sôns che a somein a chei di un sintetisadôr.
'''La mitologjie d'anime:''' i tescj des cjançons a son in mût stret leâts a une cosmologjie fantasy inventâde di Allen, dulà che a si cjatin i "Pot Head Pixies" (follets cul cjapîl a pignate) che a viazin su "Teapots" (pignatis de taje) spaziais.
== Discografie essenziâl ==
1970 – Magick Brother
1971 – Camembert Electrique
1973 – Flying Teapot
1973 – Angel's Egg
1974 – You
1976 – Gazeuse!
== Vôs coreladis ==
*[[Progressive rock|Rock progressîf]]
*[[Rock psichedelic]]
*[[Sene di Canterbury]]
[[Ghitare eletriche]]
[[Categorie:Musiche]]
[[Categorie:Clapis musicâls]]
783ei98p88gwrfyymjei1g8nanl8hqf
Hippies
0
14677
184117
2026-07-18T10:32:13Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: [[Figure:RagazzahippyRoma1970.jpg|250px|miniatura|destra|Une zovine hippy a Rome in place di Spagne tal 1970]] '''I hippies''' (scrît ancje in te forme '''hippy''') a son stâts i components di un innomenât moviment di [[Cuintriculture|cuintriculture]] nassût tai [[Stâts Unîts di Americhe]] (soredut te citât di [[San Francisco]]) in te seconde metât dai agns '60, slargjât svelt in dut il mont e deventât il simbul di une revoluzion sociâl, di costum e culturâl. Il...
184117
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:RagazzahippyRoma1970.jpg|250px|miniatura|destra|Une zovine hippy a Rome in place di Spagne tal 1970]]
'''I hippies''' (scrît ancje in te forme '''hippy''') a son stâts i components di un innomenât moviment di [[Cuintriculture|cuintriculture]] nassût tai [[Stâts Unîts di Americhe]] (soredut te citât di [[San Francisco]]) in te seconde metât dai agns '60, slargjât svelt in dut il mont e deventât il simbul di une revoluzion sociâl, di costum e culturâl.
Il moviment, caraterizât de filosofie de no-violence, dal pacifisim e dal cussì clamât "Flower Power" (la fuarce dai flôrs), al à contestât in mût dret i valôrs de societât di consum de epoche, la moralitât tradizionâl, la rion dal capitalisim e, soredut, il lavôr militâr te [[Vuere dal Vietnaml|vuere dal Vietnam]].
== Etimologjie ==
La peraule "hippy" e derive de slang merecan ''hipster'' (un tiermin doprât tai agns '40 par indicâ i zovins che a amavin il [[jazz]], il swing e la culture d'avanguardie).
A la metât dai agns '60, i gjornaliscj e i disc-jockeys americans a àn tacât a doprâ la peraule par definî i zovins ribei de zone di Haight-Ashbury a San Francisco, che a cjapavin un model di vite in complet roture cun chê de societât dominante.
== Carateristichis e stîl di vite ==
[[Figure:Woodstock redmond hair.JPG|250px|miniatura|destra|Hippies tal Festival di Woodstock tal 1969]]
La culture hippie si basave parsore di uns pilastris d'autôr:
*'''Pacifisim e antimilitarisim:''' la oposizion a la vuere e a la violence dal Stât. Slogans deventâts storics tant che "Fâs l'amôr, no la vuere" (''Make love, not war'') a son deventâts un simbul di libertât e di unitât globâle.
*'''La culture psichedeliche e spirituâl:''' la riscuvierte de spiritualitât orientâl (budisim, taoisim, induisim) e l'ûs di sustanzis psichedelichis (come l'LSD) viarziis a la ricercje di une dople espansion de cussience e des esperienzis de ment.
*'''Il stîl "Flower Power":''' i cjavei lungs (segno di ribelion cuintri la rigjiditât de vite militâr), i vistîts colorâts, i disens di flôrs e l'ûs di meti flôrs tai cjavei o di regalâjus ai poliziots dilunc des manifestazions, par rindi visible la sô no-violence.
*'''La comunitât:''' il bandon de famee tradizionâl par creâ comunis rurâls o urbanis dulà che si spartive dut, de mangjative a la educazion dai fruts, refudant la proprietât privade.
== Il ròl de musiche ==
La musiche e je stâde la drita anime e il canâl di comunicazion plui fuart de culture hippie. Diviers gjenars, in particolâr il [[rock psichedelic]] e il folk, a àn dât fûc aes ideis dal moviment:
*'''La sene di San Francisco:''' cul sound di clapis ecelentis come i '''[[Jefferson Airplane]]''', i '''[[Grateful Dead]]''' (guidâts de ghitare di '''[[Jerry Garcia]]''') e la straordinarie vôs di '''[[Janis Joplin]]'''.
*'''I grancj talentis:''' artists che a àn dât la sô impronte al moviment, come '''[[Jimi Hendrix]]''', cu la sô ghitare d'autore, e cjantautôrs pacifiscj come '''[[Bob Dylan]]''' e '''[[Joan Baez]]'''.
*'''I Festivals:''' i dople d'acordi grancj spetacui tal vert, in particolâr la Istât dal Amôr (Summer of Love) a San Francisco tal 1967 e il festival di Woodstock tal 1969 (dulà che plui di 400.000 zovins a àn radunât a test de pussibilitât di un dret convivere pacific).
== Ereditât ==
Ancje se la etât d'aur dal moviment si è serade a la metât dai agns '70, la sô ereditât e je incalculabile. Diviersis batiis de epoche hippie a àn cambiat par simpri la realtât moderne: la sensibilitât ecologicale (i hippies a son stâts i prins a dâ fûc a la riscuvierte de nature), i diredis des minoranzis, la rivoluzion sessuâl e la libertât artistichis a son cumò elements integrâts te culture di dut il mont, testant la fuarce e la sveltece de sô svoltade storiche.
== Vôs coreladis ==
*[[Cuintriculture]]
*[[Rock psichedelic]]
*[[Woodstock]]
*[[Pacifisim]]
*[[Laicitât]]
[[Categorie:Culture alternative]]
[[Categorie:Sociologjie]]
3yqijdvihqtx27h535e3scckshknxsq
184118
184117
2026-07-18T10:34:05Z
Santefoscje73
11500
184118
wikitext
text/x-wiki
[[Figure:RagazzahippyRoma1970.jpg|250px|miniatura|destra|Une zovine hippy a Rome in place di Spagne tal 1970]]
'''I hippies''' (scrît ancje in te forme '''hippy''') a son stâts i components di un innomenât moviment di [[Cuintriculture|cuintriculture]] nassût tai [[Stâts Unîts di Americhe]] (soredut te citât di [[San Francisco]]) in te seconde metât dai agns '60, slargjât svelt in dut il mont e deventât il simbul di une revoluzion sociâl, di costum e culturâl.
Il moviment, caraterizât de filosofie de no-violence, dal pacifisim e dal cussì clamât "Flower Power" (la fuarce dai flôrs), al à contestât in mût dret i valôrs de societât di consum de epoche, la moralitât tradizionâl, la rion dal capitalisim e, soredut, il lavôr militâr te [[Vuere dal Vietnam|vuere dal Vietnam]].
== Etimologjie ==
La peraule "hippy" e derive de slang merecan ''hipster'' (un tiermin doprât tai agns '40 par indicâ i zovins che a amavin il [[Musiche jazz|jazz]], il swing e la culture d'avanguardie).
A la metât dai agns '60, i gjornaliscj e i disc-jockeys americans a àn tacât a doprâ la peraule par definî i zovins ribei de zone di Haight-Ashbury a San Francisco, che a cjapavin un model di vite in complet roture cun chê de societât dominante.
== Carateristichis e stîl di vite ==
[[Figure:Woodstock redmond hair.JPG|250px|miniatura|destra|Hippies tal Festival di Woodstock tal 1969]]
La culture hippie si basave parsore di uns pilastris d'autôr:
*'''Pacifisim e antimilitarisim:''' la oposizion a la vuere e a la violence dal Stât. Slogans deventâts storics tant che "Fâs l'amôr, no la vuere" (''Make love, not war'') a son deventâts un simbul di libertât e di unitât globâle.
*'''La culture psichedeliche e spirituâl:''' la riscuvierte de spiritualitât orientâl (budisim, taoisim, induisim) e l'ûs di sustanzis psichedelichis (come l'LSD) viarziis a la ricercje di une dople espansion de cussience e des esperienzis de ment.
*'''Il stîl "Flower Power":''' i cjavei lungs (segno di ribelion cuintri la rigjiditât de vite militâr), i vistîts colorâts, i disens di flôrs e l'ûs di meti flôrs tai cjavei o di regalâjus ai poliziots dilunc des manifestazions, par rindi visible la sô no-violence.
*'''La comunitât:''' il bandon de famee tradizionâl par creâ comunis rurâls o urbanis dulà che si spartive dut, de mangjative a la educazion dai fruts, refudant la proprietât privade.
== Il ròl de musiche ==
La musiche e je stâde la drita anime e il canâl di comunicazion plui fuart de culture hippie. Diviers gjenars, in particolâr il [[rock psichedelic]] e il folk, a àn dât fûc aes ideis dal moviment:
*'''La sene di San Francisco:''' cul sound di clapis ecelentis come i '''[[Jefferson Airplane]]''', i '''[[Grateful Dead]]''' (guidâts de ghitare di '''[[Jerry Garcia]]''') e la straordinarie vôs di '''[[Janis Joplin]]'''.
*'''I grancj talentis:''' artists che a àn dât la sô impronte al moviment, come '''[[Jimi Hendrix]]''', cu la sô ghitare d'autore, e cjantautôrs pacifiscj come '''[[Bob Dylan]]''' e '''[[Joan Baez]]'''.
*'''I Festivals:''' i dople d'acordi grancj spetacui tal vert, in particolâr la Istât dal Amôr (Summer of Love) a San Francisco tal 1967 e il festival di Woodstock tal 1969 (dulà che plui di 400.000 zovins a àn radunât a test de pussibilitât di un dret convivere pacific).
== Ereditât ==
Ancje se la etât d'aur dal moviment si è serade a la metât dai agns '70, la sô ereditât e je incalculabile. Diviersis batiis de epoche hippie a àn cambiat par simpri la realtât moderne: la sensibilitât ecologicale (i hippies a son stâts i prins a dâ fûc a la riscuvierte de nature), i diredis des minoranzis, la rivoluzion sessuâl e la libertât artistichis a son cumò elements integrâts te culture di dut il mont, testant la fuarce e la sveltece de sô svoltade storiche.
== Vôs coreladis ==
*[[Cuintriculture]]
*[[Rock psichedelic]]
*[[Woodstock]]
*[[Pacifisim]]
*[[Laicitât]]
[[Categorie:Culture alternative]]
[[Categorie:Sociologjie]]
rashgk7pgie81bjm79ng7pjrucfv8c3