Vichipedie furwiki https://fur.wikipedia.org/wiki/Pagjine_princip%C3%A2l MediaWiki 1.47.0-wmf.17 first-letter Media Speciâl Discussion Utent Discussion utent Vichipedie Discussion Vichipedie Figure Discussion figure MediaWiki Discussion MediaWiki Model Discussion model Jutori Discussion jutori Categorie Discussion categorie TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Vichipedie:Liste dai articui che dutis lis vichipedîs a varessin di vê 4 89 186257 186231 2026-08-28T17:48:10Z Santefoscje73 11500 /* Feminis */ 186257 wikitext text/x-wiki Ca e je une '''liste di articui''' impuartants '''che varessin di jessi inte''' nestre '''[[Vichipedie furlane|Vichipedie]]'''. Se tu vuelis scrivi alc, tu puedis sielzi une vôs di cheste liste, magari tradusint un toc de [[Vichipedie taliane|Wikipedia par talian]] o di chê par [[Vichipedie inglese|inglês]] o inte lenghe che tu preferissis. == [[Biografiis]] == === Musiciscj === # [[Johann Sebastian Bach]] # [[Ludwig van Beethoven]] # [[Wolfgang Amadeus Mozart]] # [[Richard Wagner]] # [[Arnold Schönberg]] # [[John Cage]] === Esploradôrs === # [[Roald Amundsen]] # [[Jacques Cartier]] # [[Cristoforo Colombo]] # [[James Cook]] # [[Hernán Cortés]] # [[Francis Drake]] # [[Leif Ericsson]] # [[Vasco da Gama]] # [[Edmund Hilary]] # [[Fernão de Magalhães]] # [[Marco Polo]] # [[Zheng He]] === Inventôrs e sienziâts === # [[Archimedes]] # [[Carl Benz]] # [[Nicolaus Copernicus]] # [[Marie Curie]] # [[Charles Darwin]] # [[Albert Einstein]] # [[Thomas Alva Edison]] # [[Enrico Fermi]] # [[Richard Feynman]] # [[Henry Ford]] # [[Sigmund Freud]] # [[Galileo Galilei]] # [[Johann Gutenberg]] # [[Edward Jenner]] # [[Johannes Kepler]] # [[John Maynard Keynes]] # [[Carolus Linnaeus]] # [[Isaac Newton]] # [[Leonardo da Vinci]] # [[Fradis Wright]] # [[Richard Buckminster Fuller]] # [[Ole Christensen Roemer]] # [[Tycho Brahe]] # [[Hans Christian Oersted]] # [[Niels Bohr]] # [[Alexander Graham Bell]] # [[Ernest Rutherford]] === Matematics === # [[Leonhard Euler]] # [[Jean Baptiste Joseph Fourier]] # [[Karl Friedrich Gauss]] # [[Kurt Gödel]] # [[David Hilbert]] # [[Pierre-Simon Laplace]] # [[Gottfried Leibniz]] # [[Georg Friedrich Bernhard Riemann]] # [[Talêt]] === Scritôrs e pensadôrs === # [[Aristotel]] # [[Isaac Asimov]] # [[Augustin di Ipone]] # [[Matsuo Basho]] # [[Dante Alighieri]] # [[Rene Descartes]] # [[Fëdor Dostoevskij]] # [[Johann Wolfgang von Goethe]] # [[Erodot]] # [[Ipocrat]] # [[Omêr]] # [[Immanuel Kant]] # [[Lao Tzu]] # [[Li Po]] # [[Martin Lutêr]] # [[Martin Luther King]] # [[Rosa Luxemburg]] # [[Karl Marx]] # [[Murasaki Shikibu]] # [[Friedrich Nietzsche]] # [[George Orwell]] # [[Platon]] # [[Pitagore]] # [[Jean-Jacques Rousseau]] # [[Bertrand Russell]] # [[William Shakespeare]] # [[Adam Smith]] # [[Socrate]] # [[Sun Tzu]] # [[J. R. R. Tolkien]] # [[Tu Fu]] # [[Thomas Aquinas]] # [[Virgjli]] # [[Mary Wollstonecraft]] # [[Zeami Motokiyo]] # [[Confuci]] # [[Sima Qian]] === Artiscj === # [[Michêlagnul]] # [[Paul Cezanne]] # [[Vincent van Gogh]] # [[Katsushika Hokusai]] # [[Claude Monet]] # [[Pablo Picasso]] # [[Jackson Pollock]] # [[Nicolas Poussin]] # [[August Rodin]] # [[Rafaello Sanzio]] # [[Caravaggio]] # [[Andy Warhol]] === Politics dal passât === # [[Akbar il Grant]] # [[Lissandri il Grant]] # [[Yasser Arafat]] # [[Kemal Atatürk]] # [[Cesar Augustus]] # [[Otto von Bismarck]] # [[Simón Bolívar]] # [[Carli il Grant]] # [[Winston Churchill]] # [[Cleopatre]] # [[Gai Juli Cesar]] # [[Franz Ferdinand]] # [[Mohandas Gandhi]] # [[Charles de Gaulle]] # [[Genghis Khan]] # [[Che Guevara]] # [[Hammurabi]] # [[Anibal]] # [[Hirohito]] # [[Adolf Hitler]] # [[Thomas Jefferson]] # [[Lenin]] # [[Abraham Lincoln]] # [[Napoleon Bonaparte]] # [[Nelson Mandela]] # [[Mao Tse-tung]] # [[Benito Mussolini]] # [[Napoleon I]] # [[Kwame Nkrumah]] # [[Pieri il Grant]] # [[Pol Pot]] # [[Franklin Delano Roosevelt]] # [[Saladin]] # [[Shaka Zulu]] # [[Taur Sentât]] # [[Josef Stalin]] # [[Tamerlane]] # [[Lev Trockji]] # [[Harry Truman]] # [[Vitorie dal Ream Unît|Regjine Vitorie]] # [[George Washington]] # [[Vielm I]] # [[Qin Shihuang]] # [[Hastings Kamuzu Banda]] === Politics modernis === # [[Kofi Annan]] # [[Sandro Pertini]] # [[Aldo Moro]] # [[Tony Blair]] # [[George W. Bush]] # [[Fidel Castro]] # [[Jacques Chirac]] # [[Nelson Mandela]] # [[Enrico Berlinguer]] # [[Vladimir Putin]] # [[Gerhard Schröder]] # [[Regjine Bete II]] # [[Pape Zuan Pauli II]] # [[Lee Kuan Yew]] # [[Mahatir Bin Muhammad]] === Feminis === #[[Cleopatre]] #[[Hildegard von Bingen]] #[[Indira Gandhi]] #[[Sojourner Truth]] #[[Germaine Greer]] #[[Gro Harlem Brundtland]] #[[Semiramis]] #[[Nefertiti]] #[[Catarine II di Russie]] #[[Elisabete I di Ingletiere|Regjine Bete I]] #[[Vitorie dal Ream Unît|Regjine Vitorie]] #[[Regjine Liliuokalani]] #[[Makeda, Regjine di Saba]] #[[Kaʻahumanu]] #[[Zuane dal Arc]] #[[Rachel Carson]] #[[Marie Curie]] #[[Amelia Earhart]] #[[Emma Goldman]] #[[Mary Harris Jones]] #[[Frida Kahlo]] #[[Helen Keller]] #[[Rosa Luxemburg]] #[[Golda Meir]] #[[Florence Nightingale]] #[[Rosa Parks]] #[[Cixi]] (Tse Hsi, Tz'u-hsi) (La Vedue Imperadore de Cine, 1835 - 1908) #[[Eva Peron]] #[[Eleanor Roosevelt]] #[[Sappho]] #[[Harriet Tubman]] #[[Mary Wollstonecraft]] #[[Mary Dyer]] === [[Computer]]s e [[Internet]] === # [[Tim Berners-Lee]] # [[Bill Gates]] # [[Steve Jobs]] # [[Donald Knuth]] # [[Richard Stallman]] # [[Alan Turing]] # [[Linus Torvalds]] === Teroriscj === #[[Gavrilo Princip]] #[[Osama bin Laden]] == Nazions, leçs, politiche == # Une frase e une tabele par ducj i paîs in cheste liste (203 articui): [http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries] # [[Constituzion]] # [[Declarazion dai dirits dal om]] # [[Dirit]] # [[Magna Carta]] # [[Levitic]] # [[Manifest dal partît comunist]] == Alimentârs == # [[Agricolture]] # [[Vuardi]] # [[Pan]] # [[Formadi]] # [[Cjocolate]] # [[Coton]] # [[Mîl]] # [[Pomis]] ## [[Miluç]] ## [[Banane]] ## [[Ue]] ## [[Limon]] ## [[Naranç]] # [[Blave]] # [[Vene]] # [[Cjartofule]] # [[Rîs]] # [[Sorc di scovul]] # [[Soie]] # [[Zucar]] # [[Tabac]] # [[Verdure]] # [[Forment]] === Bevandis === # [[Alcul]] ## [[Bire]] ## [[Vin]] # [[Cole]] # [[Cafè]] # [[Te]] # [[Aghe]] # [[Lat]] == Gjeografie == # [[Siencis de tiere]] === Continents === Almancul trê frasis par ogni continent # [[Afriche]] # [[Americhe dal Nord]] # [[Americhe dal Sud]] # [[Antartic]] # [[Asie]] # [[Europe]] # [[Oceanie]] === Altris regjons === # [[Americhe Latine|Americhe latine]] # [[Medi orient]] # [[Oceanie]] === [[Citât]]s principalis === # [[Aten]] # [[Bangkok]] # [[Pechin]] # [[Berlin]] # [[Bombay]] # [[Brussels]] # [[El Cairo]] # [[Hong Kong]] # [[Istanbul]] # [[Jakarta]] # [[Jerusalem]] # [[Kuala Lumpur]] # [[Londre]] # [[Los Angeles]] # [[Manila]] # [[Madrid]] # [[La Meche]] # [[Citât dal Messic]] # [[Mosche]] # [[New York]] # [[Parîs]] # [[Rio de Janeiro]] # [[Rome]] # [[Seoul]] # [[Shanghai]] # [[Singapôr]] # [[Sant Pieriburc]] # [[Sydney]] # [[Tokyo]] # [[Toronto]] # [[Viene]] # [[Varsavie]] # [[Washington]] === Monedis === # [[Dolar]] # [[Sterline britaniche]] # [[Euro]] # [[Yen]] # [[Renminbi]] # [[Rupie]] # [[Rubl]] === Vôs gjeografichis === # [[Capitâl]] # [[Citât]] # [[Continent]] # [[Desert]] # [[Ocean]] # [[Foreste pluviâl]] # [[Flum]] # [[Mâr]] # [[Vulcan]] === Lûcs gjeografic === # [[Alps]] # [[Rio des Amazonis]] # [[Andis]] # [[Ocean Artic]] # [[Ocean Atlantic]] # [[Balcans]] # [[Mâr Baltic]] # [[Mâr Neri]] # [[Californie]] # [[Grande Bariere Coraline]] # [[Grancj Lâcs]] # [[Grande Val dal Rift]] # [[Himalaya]] # [[Ocean Indian]] # [[Kilimanjaro]] # [[Mâr Mediterani]] # [[Flum Mississippi]] # [[Everest]] # [[Salts di aghe dal Niagara]] # [[Nîl]] # [[Pôl Nord]] # [[Mâr dal Nord]] # [[Ocean Pacific]] # [[Cjanâl di Panama]] # [[Montagnis di Cret]] # [[Desert dal Sahara]] # [[Scozie]] # [[Pôl Sud]] # [[Ocean Antartic]] # [[Cjanâl di Suez]] # [[Lâc Tanganyika]] # [[Lâc Titicaca]] # [[Lâc Vitorie]] # [[Gales]] == Storie == Almancul 5 frasis su: # [[Dinosaur]] # [[Etât de Piere|Etât de piere]] # [[Etât dal Bronç|Etât dal bronç]] # [[Sumêrs]] # [[Antîc Egjit]] # [[Etât dal Fier|Etât dal fier]] # [[Antighe Grecie]] # [[Rome antighe]] # [[Bizantins]] # [[Etât di mieç]] # [[Vichincs]] # [[Crosadis]] # [[Grant scisme]] # [[Peste Nere]] # [[Rinassiment]] # [[Riforme Protestante]] # [[Scuvierte des Americhis]] # [[Maya|Mayas]] # [[Aztecs]] # [[Incas]] # [[Incuisizion|Le Sacre Incuisizion]] # [[Sacri Roman Imperi]] # [[Vuere civîl inglese]] # [[Imperi inglês]] # [[Sclavitût]] # [[Iluminisim|etât dai lums]] # [[Rivoluzion francese]] # [[Rivoluzion industriâl]] # [[Vuere civîl merecane]] # [[Vuere francese prussiane]] # [[Colonialisim in Afriche]] # [[Restaurazion Meiji]] # [[Prime vuere mondiâl]] # [[Rivoluzion russe]] # [[Vuere civîl russe]] # [[Union Sovietiche]] # [[Vuere di Spagne|Vuere civîl spagnole]] # [[Seconde vuere mondiâl]] # [[Shoah]] # [[Vuere frêde]] # [[Vuere di Coree]] # [[Invasion sovietiche dal Afghanistan]] # [[Concuiste dal Spazi]] # [[Vuere dal Vietnam]] # [[Apartheid]] # [[Prime vuere dal Golf]] # [[Dinastie Ming]] # [[Dinastie Qing]] # [[Archeologjie]] # [[Vuere]] == [[Politiche]] == # [[Anarchisim]] # [[Capitalisim]] # [[Comunisim]] # [[Democrazie]] # [[Ditature]] # [[Fassisim]] # [[Feminisim]] # [[Fondamentalisim]] # [[Globalizazion]] # [[Imperialisim]] # [[Liberalisim]] # [[Monarchie]] # [[Nazionalisim]] # [[Razisim]] # [[Republiche]] # [[Socialisim]] # [[Separazion dai podès]] ## [[Judiziari]] ## [[Legjislatîf]] ## [[Esecutîf]] # [[Partît politic]] == [[Om]] == # [[Abort]] # [[Control des nassitis]] # [[Pene di muart]] # [[Omosessualitât]] # [[Dirits dal om]] # [[Sessisim]] == Internazionâl == # [[ASEAN]] # [[Leghe arape]] # [[Diplomazie]] # [[Union Europeane]] # [[Libertât]] # [[FMI]] # [[NATO]] # [[Premi Nobel]] # [[Zûcs olimpics]] # [[OPEC]] # [[Crôs rosse]] # [[Nazions unidis]] ## [[Organizazion mondiâl de sanitât]] ## [[UNICEF]] ## [[UNESCO]] == Religjion == # [[Religjon]] # [[Baha'i]] ## [[Báb]] ## [[Bahá'u'lláh]] # [[Budisim]] ## [[Gautama Buddha]] # [[Cristianisim]] ## [[Jesu Crist]] ## [[Pape]] ## [[Glesie]] ## [[Protestantisim]] # [[Confucianisim]] ## [[Confucius]] # [[Diu]] # [[Induisim]] ## [[Brahma]] ## [[Vishnu]] ## [[Siva]] # [[Islam]] ## [[Ali]] ## [[Maomet]] ## [[Moschee]] ## [[Omar]] ## [[La Meche]] # [[Jainisim]] # [[Ebraisim]] ## [[Mosè]] ## [[Sinagoghe]] # [[Mitologjie]] ## [[Mitologjie greche]] # [[Sintoisim]] # [[Sikhisim]] ## [[Nanak]] # [[Spirt]] # [[Taoisim]] # [[Voodo]] # [[Zoroastrianisim]] ## [[Zoroastr]] Vôs no religjiosis: # [[Agnosticisim]] # [[Ateisim]] # [[Umanisim]] == [[Culture]] == # [[Art]] ## [[Architeture]] ## [[Piture]] ## [[Sculture]] # [[Astrologjie]] # [[Libri]] # [[Culture]] # [[Bal]] # [[Film]] ## [[Atôrs]] ### [[Charlie Chaplin]] ### [[I fradis Marx]] ### [[Humphrey Bogart]] ### [[Marilyn Monroe]] ## [[Regjiscj]] ### [[Woody Allen]] ### [[Ingmar Bergman]] ### [[Walt Disney]] ### [[Akira Kurosawa]] ### [[Alfred Hitchcock]] ### [[Stanley Kubrick]] # [[Zûc di azart]] # [[Zûc]] ## [[Scacs]] ## [[Go]] ## [[Mancala]] ## [[Dame]] ## [[Backgammon]] ## [[Zûcs di cjartis]] ## [[Dadui]] # [[Leterature]] ## [[Libris impuartants]] ### [[Biblie]] ### [[Don Quixote]] ### [[Gilgamesh]] ### [[Iliad]] ### [[Mahabharata]] ### [[Odissee]] ### [[Amlet]] ### [[Il principe (Macchiavelli)]] ### [[Coran]] ### [[La Republiche (Platon)]] ### [[Lis mil e une gnot]] ## [[Poesie]] ## [[Fantasience]] # [[Musiche]] ## [[CD]] ## [[Musiche classiche]] ## [[Musiche jazz|Jazz]] ## [[Opera]] ## [[Musiche pop]] ### [[Buddy Holly]] ### [[Elvis Presley]] ## [[Musiche rock|Rock]] ### [[Jimi Hendrix]] ### [[Beatles]] ### [[The Rolling Stones|Rolling Stones]] ## [[Musiche folk]] # [[Struments musicai]] ## [[Batarie (strument musicâl)|Batarie]] ## [[Flaut]] ## [[Ghitare]] ## [[Piano]] ## [[Struments a cuarde]] ## [[Trombe]] ## [[Viulin]] ## [[Sivilot]] # [[Radio]] # [[Television]] # [[Teatri]] ## [[Teatri Noh]] # [[Turisim]] == Siencis == === Astronomie === # [[Astronomie]] # [[Asteroits]] # [[Big Bang]] # [[Buse nere]] # [[Comete]] # [[Tiere]] # [[Galassie]] # [[Jupiter (planet)|Jupiter]] # [[An lûs]] # [[Mart]] # [[Mercuri (planet)|Mercuri]] # [[Stradalbe]] # [[Lune]] # [[Netun (planet)|Netun]] # [[Planet]] # [[Pluton (planet)|Pluton]] # [[Saturni (planet)|Saturni]] # [[Sisteme solâr]] # [[Stele]] # [[Soreli]] # [[Uran (planet)|Uran]] # [[Bielestele]] === Biologjie === # [[Biologjie]] ==== Entitâts biologjichis ==== # [[DNA]] # [[Enzim]] # [[Proteine]] ==== Anatomie dai mamifars ==== # [[Sisteme digjestîf]] ## [[Intestin grant]] ## [[Intestin piçul]] ## [[Fiât]] # [[Sisteme respiratôr]] ## [[Polmons]] # [[Sisteme scheletric]] # [[Gnervadure]] ## [[Cerviel]] ## [[Sisteme sensoriâl]] ### [[Sisteme ulditîf]] #### [[Orele]] ### [[Sisteme visîf]] #### [[Voli]] ### [[Sisteme olfatîf]] ### [[Sisteme gustatîf]] # [[Sisteme endocrin]] # [[Sisteme circolatôr]] ## [[Sanc]] ## [[Cûr]] # [[Sisteme riprodutîf]] ## [[Bighe]] ## [[Vazine]] # [[Sisteme epidermic]] ## [[Piel]] # [[Pet]] ==== Procès biologjics ==== # [[Digjestion]] # [[Evoluzion]] # [[Fotosintesi]] # [[Gravidance]] # [[Riproduzion]] # [[Respirazion]] ==== Organisims ==== # [[Animâi]] ## [[Cordâts]] ### [[Anfibîs]] #### [[Crot]] ### [[Uciei]] #### [[Colomp]] #### [[Acuile]] ### [[Pes]] #### [[Scuâl]] ### [[Mamifars]] #### [[Gnotul]] #### [[Ors]] #### [[Camêl]] #### [[Gjat]] #### [[Vacje]] #### [[Cjan]] #### [[Delfin]] #### [[Elefant]] #### [[Cjaval]] #### [[Piore]] #### [[Leon]] #### [[Mamut]] #### [[Simie]] #### [[Purcit]] #### [[Balene]] ### [[Retil]] #### [[Sarpint]] ## [[Insets]] ### [[Furmie]] ### [[Âf]] ### [[Pavee]] ## [[Ragn]] # [[Archea]] # [[Batêr]] # [[Fonc]] # [[Plantis]] ## [[Flôr]] ## [[Palme (plante)|Palme]] ## [[Arbul]] # [[Protiste]] # [[Celule]] === Chimiche === # [[Chimiche]] # [[Element]] # [[Biochimiche]] # [[Chimiche organiche]] # [[Tabele periodiche]] # [[Alumini]] # [[Cjarbon]] # [[Ram]] # [[Aur]] # [[Açâr]] # [[Eli]] # [[Idrogjen]] # [[Liti]] # [[Neon]] # [[Azôt]] # [[Ossigjen]] # [[Arint]] # [[Zinc]] # [[Fier]] === Ecologjie === # [[Ecologjie]] # [[Specis]] ## [[Specis in pericul di estinzion]] === Geologjie === # [[Geologjie]] # [[Basalt]] # [[Silicât]] # [[Calcâr]] # [[Tiere]] === Midisine === # [[Midisine]] # [[AIDS]] # [[Alcolisim]] # [[Cancar]] # [[Cirosi]] # [[Colere]] # [[Diabete]] # [[Dissentarie]] # [[Mal di cûr]] # [[Ipertension]] # [[Influence]] # [[Tumôr dal polmon]] # [[Malarie]] # [[Denutrizion]] # [[Obesitât]] # [[Malatie sessuâls]] # [[Vuarvuele]] # [[Infart]] # [[Peste]] # [[Tisicance]] # [[Virus]] # [[Vuarbetât]] # [[Malatie mentâl]] # [[Sordetât]] === [[Metereologjie]] === # [[Nûl]] # [[El Niño]] # [[Riscjaldament globâl]] # [[La Niña]] # [[Tornado]] # [[Ciclon tropicâl]] # [[Ploie]] # [[Nêf]] # [[Fumate]] === Fisiche === # [[Fisiche]] # [[Atom]] ## [[Eletron]] ## [[Neutron]] ## [[Proton]] # [[Energjie]] ## [[Eletromagnetisim]] ## [[Radio]] ## [[Rais Ultraviolets]] ## [[Rais Gamma]] # [[Isotop]] # [[Molecule]] # [[Lûs]] ## [[Fuarce gravitazionâl]] ## [[Fuarce nucleâr debile]] ## [[Fuarce nucleâr fuarte]] # [[Acelerazion]] # [[Fuarce]] # [[Masse]] # [[Velocitât]] # [[Timp]] # [[Pês]] # [[Mecaniche quantistiche]] # [[Teorie de relativitât]] === [[Siencis umanis]] === # [[Antropologjie]] # [[Educazion]] ## [[Universitât]] # [[Umanitât]] # [[Psicologjie]] # [[Sociologjie]] === Risorsis === # [[Minerâl]] # [[Diamant]] # [[Sâl]] # [[Petroli]] # [[Gas]] # [[Carbon]] # [[energjie rinovabil]] === SI unitâts di misure === # [[Sisteme internazionâl di unitâts di misure]] # [[Metri]] # [[Litri]] # [[Chilogram]] # [[Volt]] # [[Secont]] # [[Newton]] # [[Ampere]] # [[Mole]] # [[Cjandele (unitât di misure|Cjandele]] === Calendaris e misure dal timp === # [[Calendari]] # [[Dì]] ## [[Calendari gregorian]] ### [[An bisest]] # [[Mês]] # [[Fûs orari]] # [[An]] # [[Zenâr]] # [[Fevrâr]] # [[Març]] # [[Avrîl]] # [[Mai]] # [[Jugn]] # [[Lui]] # [[Avost]] # [[Setembar]] # [[Otubar]] # [[Novembar]] # [[Dicembar]] == Lenghis == # [[Lenghe]] # [[Dialet]] # [[Gramatiche]] # [[Linguistiche]] # [[Pronuncie]] # [[Sintass]] # [[Peraule]] # [[Lenghe furlane]] # [[Arap]] # [[Bengalês]] # [[Lenghe inglese]] # [[Esperanto]] # [[Lenghe francese]] # [[Lenghe todescje]] # [[Lenghe greche]] # [[Lenghe ebraiche]] # [[Lenghe hindi]] # [[Lenghe gjaponese]] # [[Lenghe latine]] # [[Lenghe taliane]] # [[Lenghe mandarine]] # [[Lenghe russe]] # [[Lenghe sanscrite]] # [[Lenghe spagnule]] # [[Lenghe cinese]] # [[Lenghe arabe]] == Architeture == # [[Architeture]] # [[Angkor Wat]] # [[Arc]] # [[Dighe di Assuan]] # [[Puint]] # [[Domo]] # [[Tor di Eiffel]] # [[La grande muraie cinese]] # [[Piramid]] # [[Taj Mahal]] # [[Lis siet maraveis dal mont]] == Matematiche == # [[Matematiche]] # [[Algjebre]] # [[Assiom]] # [[Calcul]] ## [[Calcul integrâl]] ## [[Calcul diferenziâl]] # [[Gjeometrie]] ## [[Cercli]] ### [[Pi grêc]] ##[[Lidrîs cuadrade]] ##[[Triangul]] # [[Teorie dai grups]] # [[Logjiche matematiche]] # [[Dimostrazion matematiche]] ## [[Dimostrazion par deduzion]] ## [[Dimostrazion par induzion]] ## [[Dimostrazion par contradizion]] # [[Numar]] ## [[Numar complès]] ## [[Numar intîr]] ## [[Numar naturâl]] ## [[Numar prin]] ## [[Numar razionâl]] # [[Infinît]] # [[Teorie dai insiemis]] # [[Statistiche]] # [[Trigonometrie]] == Militars == # [[Esercit]] ## [[Artiliarie]] ## [[Cavalarie]] ## [[Fantarie]] # [[Marine Militâr]] # [[Aviazion]] == Sport == # [[Sport]] # [[Atletiche]] # [[Baseball]] # [[Bale tal zei]] # [[Cricket]] # [[Judo]] # [[Balon]] # [[Golf]] # [[Motociclisim]] # [[Hockey]] # [[Tennis]] # [[Olimpiads]] # [[Nadâ]] == Tecnologjie == === Computer === # [[Ordenadôr]] ## [[Processor]] ## [[RAM]] ## [[Schede mari]] ## [[Disc dûr]] ## [[Boot loader]] # [[Inteligjence artificiâl]] # [[Informatiche]] ## [[Algoritm]] # [[Sisteme operatîf]] ## [[Microsoft Windows]] ## [[Mac OS]] ## [[Linux]] ## [[Unix]] # [[Lengaç di programazion]] ## [[C (Lengaç di programazion)|C]] ## [[Java]] ## [[Pascal]] ## [[PHP]] # [[Software]] # [[Periferichis]] ## [[Surîs]] ## [[Tastiere]] ## [[Visôr]] === [[Tecnologjie]] === # [[Cugn]] # [[Motôr a sclop]] # [[Inzegnerie]] # [[Fûc]] # [[Plan inclinât]] # [[Leve (fisiche)]] # [[Metalurgjie]] # [[Stampe]] # [[Cighignole]] # [[Vît (mecaniche)|Vît]] # [[Motôr a vapôr]] # [[Coni]] # [[Ruede]] === Comunicazion === # [[Alfabet]] ## [[Alfabet cirilic]] ## [[Alfabet grêc]] ## [[Alfabet latin]] # [[Informazion]] # [[Internet]] ## [[Pueste eletroniche]] ## [[protocol internet]] ## [[TCP]] ## [[World Wide Web]] ### [[browser]] ## [[HTTP]] ## [[HTML]] ## [[Wiki]] # [[Gjornâl]] # [[Radio]] # [[Ferovie]] ([[Ferade]]) # [[Telegraf]] # [[Telefon]] ## [[Telefonin]] # [[Television]] # [[Scriture]] === Eletricitât === # [[Energjie rinovabile]] ## [[Energjie solâr]] ## [[Energjie idroeletriche]] ## [[Energjie eoliche]] ## [[Len]] # [[Energjie no rinovabile]] ## [[Carbon]] ## [[Gas]] ## [[Petroli]] ## [[Energjie nucleâr]] === Eletroniche === # [[Eletroniche]] ## [[Volt]] ## [[Curint eletriche]] ## [[Cjarie]] ## [[Frecuence]] ## [[Fase]] ## [[Resistence eletriche]] ## [[Reatance]] ## [[Vuadagn (eletroniche)]] # [[Transistôr]] # [[Diodi]] # [[Resistôr]] # [[Condensatôr]] # [[Bobine]] # [[Trasformatôr]] === Materiai === # [[Veri]] # [[Cjarte]] # [[Plastiche]] === Traspuarts === # [[Traspuârt]] # [[Avion]] # [[Machine]] # [[Biciclete]] # [[Barcje]] # [[Nâf]] # [[Tren]] === Armis === # [[Manarie]] # [[Esplosîf]] # [[Armis da fûc]] # [[Polvar di sclope]] # [[Metraie]] # [[Arts marziâls]] # [[Armis nucleârs]] # [[Spade]] # [[Cjararmât]] == Calamitâts naturâls == # [[Lavine]] # [[Taramot]] # [[Diluvion]] # [[Uragan]] # [[Disastri nucleâr]] # [[Tsunami]] == Filosofie == # [[Filosofie]] # [[Filosofie ocidentâl]] # [[Filosofie orientâl]] # [[Mût sientific]] # [[Cognossince]] # [[Veretât]] # [[Etiche]] # [[Logjiche]] # [[Politiche]] # [[Ontologjie]] == Economie == # [[Economie]] # [[Microsoft]] [[Categorie:Listis]] [[Categorie:Vichipedie]] 21jeoffamgmtqb0i50y8vnszasb32z4 Compositôrs classics 0 6595 186281 49287 2026-08-29T11:01:03Z Santefoscje73 11500 186281 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs classics''' che an scrît musiche de metât dal XVIII secol fin ai prins decenis dal secul XIX: == Compositôrs dal prin clasicissim e dal stîl galant (nassûts dal 1710 al 1740) == * [[Carl Philipp Emanuel Bach]] (1714–1788) * [[Christoph Willibald Gluck]] (1714–1787) * [[Georg Christoph Wagenseil]] (1715–1777) * [[Johann Stamitz]] (1717–1757) * [[Zuan Batiste Sanmartini]] (1701–1775) * [[Johann Christian Bach]] (1735–1782) * [[Luigi Boccherini]] (1743–1805) == Compositôrs dal clasicissim di mieç e de scuele di Viene (nassûts dal 1730 al 1770) == * [[Franz Joseph Haydn]] (1732–1809) * [[Michael Haydn]] (1737–1806) * [[Giovanni Paisiello]] (1740–1816) * [[Domenico Cimarosa]] (1749–1801) * [[Antonio Salieri]] (1750–1825) * [[Muzio Clementi]] (1752–1832) * [[Wolfgang Amadeus Mozart]] (1756–1791) == Compositôrs dal tàrt clasicissim e di transizion al romanticissim (nassûts dal 1770 al 1800) == * [[Ludwig van Beethoven]] (1770–1827) * [[Ferdinando Carulli]] (1770–1841) * [[Gaspare Spontini]] (1774–1851) * [[Fernando Sor]] (1778–1839) * [[Mauro Giuliani]] (1781–1829) * [[Niccolò Paganini]] (1782–1840) * [[Gioachino Rossini]] (1792–1868) * [[Franz Schubert]] (1797–1828) == Viôt ancje == * [[Compositôrs barocs]] * [[Compositôrs romantics]] * [[musiche classiche]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche]] *[[Mateu Carcâs]] *[[Maur Gjuliani]] nkh2q5qnun2qh7ff2wixy0kemuhzymt 186282 186281 2026-08-29T11:02:00Z Santefoscje73 11500 186282 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs classics''' che an scrît musiche de metât dal XVIII secol fin ai prins decenis dal secul XIX: == Compositôrs dal prin clasicissim e dal stîl galant (nassûts dal 1710 al 1740) == * [[Carl Philipp Emanuel Bach]] (1714–1788) * [[Christoph Willibald Gluck]] (1714–1787) * [[Georg Christoph Wagenseil]] (1715–1777) * [[Johann Stamitz]] (1717–1757) * [[Zuan Batiste Sanmartini]] (1701–1775) * [[Johann Christian Bach]] (1735–1782) * [[Luigi Boccherini]] (1743–1805) == Compositôrs dal clasicissim di mieç e de scuele di Viene (nassûts dal 1730 al 1770) == * [[Franz Joseph Haydn]] (1732–1809) * [[Michael Haydn]] (1737–1806) * [[Giovanni Paisiello]] (1740–1816) * [[Domenico Cimarosa]] (1749–1801) * [[Antonio Salieri]] (1750–1825) * [[Muzio Clementi]] (1752–1832) * [[Wolfgang Amadeus Mozart]] (1756–1791) == Compositôrs dal tàrt clasicissim e di transizion al romanticissim (nassûts dal 1770 al 1800) == * [[Ludwig van Beethoven]] (1770–1827) * [[Ferdinando Carulli]] (1770–1841) * [[Gaspare Spontini]] (1774–1851) * [[Fernando Sor]] (1778–1839) * [[Maur Gjuliani]] (1781–1829) * [[Niccolò Paganini]] (1782–1840) * [[Gioachino Rossini]] (1792–1868) * [[Franz Schubert]] (1797–1828) == Viôt ancje == * [[Compositôrs barocs]] * [[Compositôrs romantics]] * [[musiche classiche]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche]] awu4g8om4f9wln68f5x017rkue407mv 186283 186282 2026-08-29T11:07:34Z Santefoscje73 11500 186283 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs classics''' che an scrît musiche de metât dal XVIII secol fin ai prins decenis dal secul XIX: == Compositôrs dal prin clasicissim e dal stîl galant (nassûts dal 1710 al 1740) == * [[Carl Philipp Emanuel Bach]] (1714–1788) * [[Christoph Willibald Gluck]] (1714–1787) * [[Georg Christoph Wagenseil]] (1715–1777) * [[Johann Stamitz]] (1717–1757) * [[Zuan Batiste Sanmartini]] (1701–1775) * [[Johann Christian Bach]] (1735–1782) * [[Luigi Boccherini]] (1743–1805) == Compositôrs dal clasicissim di mieç e de scuele di Viene (nassûts dal 1730 al 1770) == * [[Franz Joseph Haydn]] (1732–1809) * [[Michael Haydn]] (1737–1806) * [[Giovanni Paisiello]] (1740–1816) * [[Domenico Cimarosa]] (1749–1801) * [[Antonio Salieri]] (1750–1825) * [[Muzio Clementi]] (1752–1832) * [[Wolfgang Amadeus Mozart]] (1756–1791) == Compositôrs dal tàrt clasicissim e di transizion al romanticissim (nassûts dal 1770 al 1800) == * [[Ludwig van Beethoven]] (1770–1827) * [[Ferdinando Carulli]] (1770–1841) * [[Gaspare Spontini]] (1774–1851) * [[Fernando Sor]] (1778–1839) * [[Maur Gjuliani]] (1781–1829) * [[Niccolò Paganini]] (1782–1840) * [[Gioachino Rossini]] (1792–1868) * [[Franz Schubert]] (1797–1828) == Compositôrs de transizion al romanticissim e maistris dal strumentâl (nassûts dal 1770 al 1797) == * [[Anton Reicha]] (1770–1836) * [[Etienne Méhul]] (1763–1817) * [[Luigi Cherubini]] (1760–1842) * [[Johann Nepomuk Hummel]] (1778–1837) * [[Carl Maria von Weber]] (1786–1826) * [[Carl Czerny]] (1791–1857) * [[Ignaz Moscheles]] (1794–1870) == Viôt ancje == * [[compositôrs barocs]] * [[compositôrs romantics]] * [[Musiche classiche]] * [[Scuele di Viene]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche]] n9fdcpm9ajdqdfy9vmm9gspwukd17ha 186284 186283 2026-08-29T11:08:23Z Santefoscje73 11500 /* Viôt ancje */ 186284 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs classics''' che an scrît musiche de metât dal XVIII secol fin ai prins decenis dal secul XIX: == Compositôrs dal prin clasicissim e dal stîl galant (nassûts dal 1710 al 1740) == * [[Carl Philipp Emanuel Bach]] (1714–1788) * [[Christoph Willibald Gluck]] (1714–1787) * [[Georg Christoph Wagenseil]] (1715–1777) * [[Johann Stamitz]] (1717–1757) * [[Zuan Batiste Sanmartini]] (1701–1775) * [[Johann Christian Bach]] (1735–1782) * [[Luigi Boccherini]] (1743–1805) == Compositôrs dal clasicissim di mieç e de scuele di Viene (nassûts dal 1730 al 1770) == * [[Franz Joseph Haydn]] (1732–1809) * [[Michael Haydn]] (1737–1806) * [[Giovanni Paisiello]] (1740–1816) * [[Domenico Cimarosa]] (1749–1801) * [[Antonio Salieri]] (1750–1825) * [[Muzio Clementi]] (1752–1832) * [[Wolfgang Amadeus Mozart]] (1756–1791) == Compositôrs dal tàrt clasicissim e di transizion al romanticissim (nassûts dal 1770 al 1800) == * [[Ludwig van Beethoven]] (1770–1827) * [[Ferdinando Carulli]] (1770–1841) * [[Gaspare Spontini]] (1774–1851) * [[Fernando Sor]] (1778–1839) * [[Maur Gjuliani]] (1781–1829) * [[Niccolò Paganini]] (1782–1840) * [[Gioachino Rossini]] (1792–1868) * [[Franz Schubert]] (1797–1828) == Compositôrs de transizion al romanticissim e maistris dal strumentâl (nassûts dal 1770 al 1797) == * [[Anton Reicha]] (1770–1836) * [[Etienne Méhul]] (1763–1817) * [[Luigi Cherubini]] (1760–1842) * [[Johann Nepomuk Hummel]] (1778–1837) * [[Carl Maria von Weber]] (1786–1826) * [[Carl Czerny]] (1791–1857) * [[Ignaz Moscheles]] (1794–1870) == Viôt ancje == * [[Compositôrs barocs]] * [[Compositôrs romantics]] * [[Musiche classiche]] * [[Scuele di Viene]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche]] bw8izdk9kihrmuh8sfk0c6jwrdvrpk4 186285 186284 2026-08-29T11:09:30Z Santefoscje73 11500 /* Compositôrs dal tàrt clasicissim e di transizion al romanticissim (nassûts dal 1770 al 1800) */ 186285 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs classics''' che an scrît musiche de metât dal XVIII secol fin ai prins decenis dal secul XIX: == Compositôrs dal prin clasicissim e dal stîl galant (nassûts dal 1710 al 1740) == * [[Carl Philipp Emanuel Bach]] (1714–1788) * [[Christoph Willibald Gluck]] (1714–1787) * [[Georg Christoph Wagenseil]] (1715–1777) * [[Johann Stamitz]] (1717–1757) * [[Zuan Batiste Sanmartini]] (1701–1775) * [[Johann Christian Bach]] (1735–1782) * [[Luigi Boccherini]] (1743–1805) == Compositôrs dal clasicissim di mieç e de scuele di Viene (nassûts dal 1730 al 1770) == * [[Franz Joseph Haydn]] (1732–1809) * [[Michael Haydn]] (1737–1806) * [[Giovanni Paisiello]] (1740–1816) * [[Domenico Cimarosa]] (1749–1801) * [[Antonio Salieri]] (1750–1825) * [[Muzio Clementi]] (1752–1832) * [[Wolfgang Amadeus Mozart]] (1756–1791) == Compositôrs dal tàrt clasicissim e di transizion al romanticissim (nassûts dal 1770 al 1800) == * [[Ludwig van Beethoven]] (1770–1827) * [[Ferdinando Carulli]] (1770–1841) * [[Gaspare Spontini]] (1774–1851) * [[Fernando Sor]] (1778–1839) * [[Maur Gjuliani|Mauro Giuliani]] (1781–1829) * [[Niccolò Paganini]] (1782–1840) * [[Gioachino Rossini]] (1792–1868) * [[Franz Schubert]] (1797–1828) == Compositôrs de transizion al romanticissim e maistris dal strumentâl (nassûts dal 1770 al 1797) == * [[Anton Reicha]] (1770–1836) * [[Etienne Méhul]] (1763–1817) * [[Luigi Cherubini]] (1760–1842) * [[Johann Nepomuk Hummel]] (1778–1837) * [[Carl Maria von Weber]] (1786–1826) * [[Carl Czerny]] (1791–1857) * [[Ignaz Moscheles]] (1794–1870) == Viôt ancje == * [[Compositôrs barocs]] * [[Compositôrs romantics]] * [[Musiche classiche]] * [[Scuele di Viene]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche]] 5d2f0suydwbpid3xzuy8ezgb1pterc2 186300 186285 2026-08-29T11:52:44Z Santefoscje73 11500 /* Compositôrs dal tàrt clasicissim e di transizion al romanticissim (nassûts dal 1770 al 1800) */ 186300 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs classics''' che an scrît musiche de metât dal XVIII secol fin ai prins decenis dal secul XIX: == Compositôrs dal prin clasicissim e dal stîl galant (nassûts dal 1710 al 1740) == * [[Carl Philipp Emanuel Bach]] (1714–1788) * [[Christoph Willibald Gluck]] (1714–1787) * [[Georg Christoph Wagenseil]] (1715–1777) * [[Johann Stamitz]] (1717–1757) * [[Zuan Batiste Sanmartini]] (1701–1775) * [[Johann Christian Bach]] (1735–1782) * [[Luigi Boccherini]] (1743–1805) == Compositôrs dal clasicissim di mieç e de scuele di Viene (nassûts dal 1730 al 1770) == * [[Franz Joseph Haydn]] (1732–1809) * [[Michael Haydn]] (1737–1806) * [[Giovanni Paisiello]] (1740–1816) * [[Domenico Cimarosa]] (1749–1801) * [[Antonio Salieri]] (1750–1825) * [[Muzio Clementi]] (1752–1832) * [[Wolfgang Amadeus Mozart]] (1756–1791) == Compositôrs dal tàrt clasicissim e di transizion al romanticisim (nassûts dal 1770 al 1800) == * [[Ludwig van Beethoven]] (1770–1827) * [[Ferdinando Carulli]] (1770–1841) * [[Gaspare Spontini]] (1774–1851) * [[Fernando Sor]] (1778–1839) * [[Maur Gjuliani|Mauro Giuliani]] (1781–1829) * [[Niccolò Paganini]] (1782–1840) * [[Gioachino Rossini]] (1792–1868) * [[Franz Schubert]] (1797–1828) == Compositôrs de transizion al romanticissim e maistris dal strumentâl (nassûts dal 1770 al 1797) == * [[Anton Reicha]] (1770–1836) * [[Etienne Méhul]] (1763–1817) * [[Luigi Cherubini]] (1760–1842) * [[Johann Nepomuk Hummel]] (1778–1837) * [[Carl Maria von Weber]] (1786–1826) * [[Carl Czerny]] (1791–1857) * [[Ignaz Moscheles]] (1794–1870) == Viôt ancje == * [[Compositôrs barocs]] * [[Compositôrs romantics]] * [[Musiche classiche]] * [[Scuele di Viene]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche]] ilz7feflpfj1tnb19fyee1ym3gczaie Compositôrs barocs 0 6685 186280 186253 2026-08-29T10:58:03Z Santefoscje73 11500 /* Viôt ancje */ 186280 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs''' che an scrît musiche de metât dal XVI secul fin ae metât dal XVIII: == Compositôrs dal prin baròc (nassûs dal 1550 al 1600) == * [[Claudio Monteverdi]] (1567-1643) * [[Adriano Banchieri]] (1568-1634) * [[Grivôr Allegri]] (1582–1652) * [[Andrea Falconieri]] (c. 1583–1633) * [[Jaroni Frescobaldi]] (1583–1643) * [[Antoni Cifra]] (1584–1629) * [[Samuel Scheidt]] (c. 1587–1654) * [[Biagio Marini]] (c. 1595-1665) == Compositôrs dal baròc di mieç (nassûs dal 1600 al 1650) == * [[Francesc Cavalli]] (1602-1676) * [[Jean-Baptiste Lully]] (1632–1687) == Compositôrs dal tàrt baroc (nassûs dal 1650 al 1700) == * [[Johann Anton Logy]] (1650 - 1721) * [[Robert de Viseè]] (c. 1650–c. 1725) * [[Antoni Vivaldi]] (1678–1741) * [[Johann Pachelbel]] (1653-1706) * [[Marin Marais]] (1656–1728) * [[Johann Sebastian Bach]] (1685–1750) * [[Georg Friedrich Händel]] (1685–1759) * [[Sylvius Leopold Weiss]] (1686–1750) * [[Alesandri Marcello]] (1669–1747) * [[Tomâs Albinoni]] (1671–1751) o (1674–1745) * [[Domeni Scarlatti]](1685–1757) == Compositôrs dal periodi jenfri il baròc e il clasìc (dal 1700 indenànt) == * [[Zuan Batiste Pergolesi]] ( 1710-1736) * [[Zuan Batiste Sammartini]] (1701-1775) * [[Baldasâr Galuppi]] (1706-1785) * [[Wilhelm Friedemann Bach]] (1710 – 1784) == Viôt ancje == * [[Compositôrs rinassimentâi]] * [[Compositôrs classics]] * [[Musiche baroche]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche| ]] md8j5wlcmbfh2pxw5vmzsxjj84kbsim 186298 186280 2026-08-29T11:48:01Z Santefoscje73 11500 /* Compositôrs dal baròc di mieç (nassûs dal 1600 al 1650) */ 186298 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs''' che an scrît musiche de metât dal XVI secul fin ae metât dal XVIII: == Compositôrs dal prin baròc (nassûs dal 1550 al 1600) == * [[Claudio Monteverdi]] (1567-1643) * [[Adriano Banchieri]] (1568-1634) * [[Grivôr Allegri]] (1582–1652) * [[Andrea Falconieri]] (c. 1583–1633) * [[Jaroni Frescobaldi]] (1583–1643) * [[Antoni Cifra]] (1584–1629) * [[Samuel Scheidt]] (c. 1587–1654) * [[Biagio Marini]] (c. 1595-1665) == Compositôrs dal baròc di mieç (nassûs dal 1600 al 1650) == * [[Francesc Cavalli]] (1602-1676) * [[Jean-Baptiste Lully]] (1632–1687) * [[Arcangelo Corelli]] (1653.1713) == Compositôrs dal tàrt baroc (nassûs dal 1650 al 1700) == * [[Johann Anton Logy]] (1650 - 1721) * [[Robert de Viseè]] (c. 1650–c. 1725) * [[Antoni Vivaldi]] (1678–1741) * [[Johann Pachelbel]] (1653-1706) * [[Marin Marais]] (1656–1728) * [[Johann Sebastian Bach]] (1685–1750) * [[Georg Friedrich Händel]] (1685–1759) * [[Sylvius Leopold Weiss]] (1686–1750) * [[Alesandri Marcello]] (1669–1747) * [[Tomâs Albinoni]] (1671–1751) o (1674–1745) * [[Domeni Scarlatti]](1685–1757) == Compositôrs dal periodi jenfri il baròc e il clasìc (dal 1700 indenànt) == * [[Zuan Batiste Pergolesi]] ( 1710-1736) * [[Zuan Batiste Sammartini]] (1701-1775) * [[Baldasâr Galuppi]] (1706-1785) * [[Wilhelm Friedemann Bach]] (1710 – 1784) == Viôt ancje == * [[Compositôrs rinassimentâi]] * [[Compositôrs classics]] * [[Musiche baroche]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche| ]] m4fjk45f15sqq7vd1xh1ihj11h9y65k 186299 186298 2026-08-29T11:49:47Z Santefoscje73 11500 /* Compositôrs dal baròc di mieç (nassûs dal 1600 al 1650) */ 186299 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs''' che an scrît musiche de metât dal XVI secul fin ae metât dal XVIII: == Compositôrs dal prin baròc (nassûs dal 1550 al 1600) == * [[Claudio Monteverdi]] (1567-1643) * [[Adriano Banchieri]] (1568-1634) * [[Grivôr Allegri]] (1582–1652) * [[Andrea Falconieri]] (c. 1583–1633) * [[Jaroni Frescobaldi]] (1583–1643) * [[Antoni Cifra]] (1584–1629) * [[Samuel Scheidt]] (c. 1587–1654) * [[Biagio Marini]] (c. 1595-1665) == Compositôrs dal baròc di mieç (nassûs dal 1600 al 1650) == * [[Francesc Cavalli]] (1602-1676) * [[Jean-Baptiste Lully]] (1632–1687) * [[Arcangelo Corelli]] (1653.1713) * [[Henry Purcell]] (1659.1695) == Compositôrs dal tàrt baroc (nassûs dal 1650 al 1700) == * [[Johann Anton Logy]] (1650 - 1721) * [[Robert de Viseè]] (c. 1650–c. 1725) * [[Antoni Vivaldi]] (1678–1741) * [[Johann Pachelbel]] (1653-1706) * [[Marin Marais]] (1656–1728) * [[Johann Sebastian Bach]] (1685–1750) * [[Georg Friedrich Händel]] (1685–1759) * [[Sylvius Leopold Weiss]] (1686–1750) * [[Alesandri Marcello]] (1669–1747) * [[Tomâs Albinoni]] (1671–1751) o (1674–1745) * [[Domeni Scarlatti]](1685–1757) == Compositôrs dal periodi jenfri il baròc e il clasìc (dal 1700 indenànt) == * [[Zuan Batiste Pergolesi]] ( 1710-1736) * [[Zuan Batiste Sammartini]] (1701-1775) * [[Baldasâr Galuppi]] (1706-1785) * [[Wilhelm Friedemann Bach]] (1710 – 1784) == Viôt ancje == * [[Compositôrs rinassimentâi]] * [[Compositôrs classics]] * [[Musiche baroche]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche| ]] 73hxvdmeabs9jula1qnulu1c9nei77h Domeni Scarlatti 0 7924 186262 164789 2026-08-28T19:59:50Z Santefoscje73 11500 186262 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Domeni Scarlatti |Figure = Retrato de Domenico Scarlatti.jpg |Didascalie = Ritrat di Domeni Scarlatti pinturât di Domingo Antonio Velasco (1738) |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[26 di Otubar]] [[1685]] |LucNassite = [[Napuli]], [[Ream di Napuli]] |DateMuart = [[23 di Luj]] [[1757]] |LucMuart = [[Madrid]], [[Spagne]] |Ativitât = Compositôr, clavicembalist, organist |Oparis = 555 Sonatis par clavicembal (K. 1 - K. 555), Stabat Mater, Salve Regina, "L'Ottavia restituita al trono" |Note = Un dai plui grancj virtuôs dal clavicembal di dutis lis epochis; la sô produzion e à rapresentât un pont fondamentâl di transizion jenfri il baroc e il stîl classic. }} '''Josef Domeni Scarlatti''' (''Giuseppe Domenico Scarlatti''; [[Napuli]], [[26 di Otubar]] [[1685]] – [[Madrid]], [[23 di Lui]] [[1757]]) al fô un clavicembalist, organist e compositôr talian de epoche baroche. Classificât storicamentri come compositôr baroc, la sô musiche e je stade une intuizion e un pont di riferiment fondamentâl par il svilup dal stîl classic e de forme ''sonata''. La sô opare e je stade une vore stimade dai plui grancj compositôrs dal Sietcent e dal Votcent, soredut i romantics come [[Frédéric Chopin]] e [[Franz Liszt]]. La sô opare plui cognossude je la sô racuelte di ben 555 sonatis par [[clavicembal]], ancje se inte sô cariere al à scrit cun sucès oparis teatrâls, musiche di cjamare, musiche par organ e oparis di musiche sacre. == Biografie == === Prins agns a Napuli e la formazion === Nassût a Napuli tal [[1685]] (tal stès an ecezionâl di nassite di [[Johann Sebastian Bach]] e [[Georg Friedrich Händel]]), al jere il sest di dîs fîs. So pari, [[Alessandro Scarlatti]], al jere un famôs compositôr e mestri de famose scuele napoletane; ancje il sô fradi plui grant, Pieri Filip, al jere compositôr e sunadôr di clavicembal. Domeni al à scomençât a studiâ musiche prin cun sô pari e daspò sot la vuide di mestris come [[Gaetan Greco]], [[Francesc Gasperini]] e [[Bernart Pasquini]]. Intal [[1701]] al è deventât compositôr e organist de Capele Reâl di Napuli. La so prime opare teatrâl, ''L'Ottavia restituita al trono'', e je dal [[1703]]. Intal [[1704]] al à curât la revision de opare ''Irene'' di Carlo Francesco Pollarolo par cont dal Teatri San Bartolomiu di Napoli. === Periodi roman e a Vignesie === Intal [[1705]] sô pari al à puartât il zovin Domeni a [[Vignesie]] par slargjâ la sô formazion musicâl. Daspò dal periodi venezian (di cui si cjatin cussì pocjis notizis documentadis), Domeni si è trasferît a [[Rome]], dulà che al è jentrât al servizi de regjne di Polonie in esili, Maria Casimira. Intal [[1715]] al è deventât mestri di capele de Basilliche di Sân Pieri tal Vatican, componint une grande produzion di musiche sacre, di cui il celebri ''Stabat Mater'' a 10 vôs al è il sô pont de produzion plui alt. === Il periodi spagnûl: Lisbone e Madrid === Intal [[1719]] Domeni Scarlatti al à sielzût di lassâ l'Italie par deventâ mestri di capele te cort reâl di [[Lisbone]], in [[Portugal]], dulà che al è deventât mestri di musiche de principesse Maria Barbara di Braganza. Cuant che la principesse e à sposât l'erede al tron di Spagne (il futûr Fernando VI), Scarlatti al è lât cun lui a [[Madrid]] tal [[1729]]. In Spagne Scarlatti al à passât ducj i ultims 28 agns de sô vite. In chel ambient cortesan al à dât vite a une straordinarie produzion di sonatis par clavicembal, influençât des sonoritâts folcloristichis e de ghitare , strument che al jere une vore spandût tal paîs. Al è muart a Madrid tal [[1757]] a 71 agns. == Stîl e rivoluzion strumentâl == Domeni Scarlatti al è considerât un dai plui grancj inovadôrs de tecniche de tastiere de storie: * '''La forme "sonata":''' Lis sôs 555 sonatis ( catalogadis in te epoche moderne di Ralph Kirkpatrick cundun "K.") a son par la plui part pieçs curts in un unic moviment dividût in dôs partis, caraterizâs di une grande varietât armoniche e di ritmis vivarôs. * '''Virtuosisim e inovazion:''' Scarlatti al à introdusût tecnichis revoluzionaris par la sô epoche: il incrosament des mans su la tastiere, lis notis replicadis a velocitât estreme, i salts di otave e l'ûs di arpegjos svelts e dissonancis ardidis. == Curiositâts == * '''Le sfide cun Händel:''' In tal [[1709]] a Rome, il cardinal Ottoboni al à organizât une celebri sfide musical di virtuosisim jenfri Scarlatti e [[Georg Friedrich Händel]]. Il risultât al è stât une paritât: Scarlatti al è stât judicât superiôr al clavicembal, mentri Händel al veve vinçût al organ. * '''Le "Fuga del gjat":''' La Sonata K. 30 in G minôr e je cognossude come la "Fuga del gatto (''Fughe dal gjat''). Tradizion conte che Scarlatti al veve cjapât il teme de sonade des notis casualmentri "sunadis" dal sô gjat che al cjaminave te tastiere dal clavicembal. == Bibliografie == * Kirkpatrick, Ralph (1953). ''Domenico Scarlatti''. Princeton: Princeton University Press. ISBN 978-0-691-02708-1. * Sitwell, Sacheverell (1935). ''A Background for Domenico Scarlatti 1685-1757''. London: Faber and Faber. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Scarlatti,_Domenico Partition liberis di Domeni Scarlatti su IMSLP] * {{it}} [https://www.domenicoscarlatti.it Progetto Domenico Scarlatti - Catalogo e incisioni] (catalic e incisions) ltzcsj6vk6n2li4zh5pkztjnepo5w99 Robert de Viseè 0 7926 186260 177711 2026-08-28T19:27:39Z Santefoscje73 11500 186260 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Robert de Visée |Figure = Robert de Visée crop.jpg |Didascalie = Robert de Visée sunant la tiorbe (detai dal ritrat atribuît a François de Troy, c. 1690) |Nazionalitât = Francêse |DateNassite = c. [[1655]] |LucNassite = [[Ream di France]] |DateMuart = c. [[1732]] / [[1733]] |LucMuart = [[Parîs]], Ream di France |Ativitât = Compositôr, sunadôr di ghitare baroche, tiorbe, liût e viole di gjambe, cjantant |Oparis = Livre de guitare dédié au Roy (1682), Livre de pièces pour la guitare (1686) |Note = Un dai plui grancj maestris de ghitare baroche e tiorbe te cort dal Re Soreli (Luîs XIV); la sô musiche e je une des plui importantis de tradizion strumentâl francês dal secul XVII. }} '''Robert de Visée''' (c. [[1655]] – c. [[1732]] / [[1733]]) al fô un sunadôr di viole di gjambe, ghitare, tiorbe, cjantant e compositôr di struments a cuarde francês. Figure di prin plan te musiche di cjamare de cort dal re [[Luîs XIV di France|Luîs XIV]], al è considerât un dai plui grancj mestris e virtuôs de ghitare baroche e de tiorbe di dute le Europe dai secui XVII e XVIII. == Biografie == === Orijins e formazion === Lis sôs orijins a son scognossudis: une ipotesi e ten che al sedi origjinari dal [[Portugal]], ma no son provis certis. Al à studiât il strument cul famôs mestri talian [[Francesco Corbetta]], deventant un dai sôs scuelârs plui preseâts. === Al servizi dal "Re Soreli" === Ator dal [[1680]] al à scomençât a sunâ in formazions di musiche di cjamare te cort di Versailles par il re [[Luîs XIV di France|Luîs XIV]], dulà che al jere une di des personalitâts musicâls plui preseadis dal monarche. Tal [[1709]] al ven menzionât come cjantant te orchestre di cjamare reâl, e tal [[1719]] al è deventât ufizialmentri "mestri di ghitare dal Re" (''Maître de guitare du Roi''). Daûr ce che al conte il filosof e musicolic [[Jean-Jacques Rousseau]], te orchestre di cjamare reâl de Visée al sunave ancje la viole di gjambe cun talent ecezionâl. Al è muart a [[Parîs]] probabilmentri atôr dal 1732 o 1733. == Oparis == De Visée al à scrit une produzion vaste di musiche strumentâl rafinade, basade te forme de ''suite'' di bâl baroche (''allemande'', ''courante'', ''sarabande'', ''gigue'', ''chaconne'' e ''passacaille''). * '''Musiche par ghitare baroche:''' Al à publicât doi celebris libris di musiche par ghitare baroche : * ''Livre de guitare dédié au Roy'' ([[1682]]) * ''Livre de pièces pour la guitare'' ([[1686]]) * '''Musiche par tiorbe e liût:''' Al à lassât ancje un bon numar di ''suites'' in manuscrit par tiorbe e liût baroc, caraterizadis di une profonde elegance armoniche e cuintripontistiche. * '''Musiche par orchestre da cjamare:''' Une recuelte di musichis par struments a cuarde e bas cuntinuât scritis par i concerts de cort di Versailles. == Curiositâts == * '''I concerts di gnot dal Re:''' De Visée al veve l'onôr speciâl di sunâ par il re Luîs XIV tes sôs stanzis privadis la sere, par acompagnâ cun une serenade di tiorbe o ghitare i moments di polse dal Re prime di durmî. * '''Un pont jenfri Italie e France:''' La sô musiche rapresente une sunte perfete jenfri il stîl vivarôs de ghitare taliane (ereditât di Francesco Corbetta) e la sobrietât e l'elegance dal gust francês (''le bon goût''). == Bibliografie == * Strizich, Robert (1998). ''The Complete Guitar Works of Robert de Visée''. Monaco: Éditions Chanterelle. ISBN 978-3-89044-046-0. * Pennington, Neil D. (1981). ''The Development of the Solo Guitar Repertoire 1600-1730''. Ann Arbor: UMI Research Press. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Vis%C3%A9e,_Robert_de Partituris liberis di Robert de Visée su IMSLP] 8gf71hkeu86hpo0fvput773mgtnkoqs 186261 186260 2026-08-28T19:30:16Z Santefoscje73 11500 186261 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Robert de Visée |Nazionalitât = Francêse |DateNassite = c. [[1655]] |LucNassite = Ream di France |DateMuart = c. [[1732]] / [[1733]] |LucMuart = [[Parîs]], Ream di France |Ativitât = Compositôr, sunadôr di ghitare baroche, tiorbe, liût e viole di gjambe, cjantant |Oparis = Livre de guitare dédié au Roy (1682), Livre de pièces pour la guitare (1686) |Note = Un dai plui grancj maestris de ghitare baroche e tiorbe te cort dal Re Soreli (Luîs XIV); la sô musiche e je une des plui importantis de tradizion strumentâl francês dal secul XVII. }} '''Robert de Visée''' (c. [[1655]] – c. [[1732]] / [[1733]]) al fô un sunadôr di viole di gjambe, ghitare, tiorbe, cjantant e compositôr di struments a cuarde francês. Figure di prin plan te musiche di cjamare de cort dal re [[Luîs XIV di France|Luîs XIV]], al è considerât un dai plui grancj mestris e virtuôs de ghitare baroche e de tiorbe di dute le Europe dai secui XVII e XVIII. == Biografie == === Orijins e formazion === Lis sôs orijins a son scognossudis: une ipotesi e ten che al sedi origjinari dal [[Portugal]], ma no son provis certis. Al à studiât il strument cul famôs mestri talian [[Francesco Corbetta]], deventant un dai sôs scuelârs plui preseâts. === Al servizi dal "Re Soreli" === Ator dal [[1680]] al à scomençât a sunâ in formazions di musiche di cjamare te cort di Versailles par il re [[Luîs XIV di France|Luîs XIV]], dulà che al jere une di des personalitâts musicâls plui preseadis dal monarche. Tal [[1709]] al ven menzionât come cjantant te orchestre di cjamare reâl, e tal [[1719]] al è deventât ufizialmentri "mestri di ghitare dal Re" (''Maître de guitare du Roi''). Daûr ce che al conte il filosof e musicolic [[Jean-Jacques Rousseau]], te orchestre di cjamare reâl de Visée al sunave ancje la viole di gjambe cun talent ecezionâl. Al è muart a [[Parîs]] probabilmentri atôr dal 1732 o 1733. == Oparis == De Visée al à scrit une produzion vaste di musiche strumentâl rafinade, basade te forme de ''suite'' di bâl baroche (''allemande'', ''courante'', ''sarabande'', ''gigue'', ''chaconne'' e ''passacaille''). * '''Musiche par ghitare baroche:''' Al à publicât doi celebris libris di musiche par ghitare baroche : * ''Livre de guitare dédié au Roy'' ([[1682]]) * ''Livre de pièces pour la guitare'' ([[1686]]) * '''Musiche par tiorbe e liût:''' Al à lassât ancje un bon numar di ''suites'' in manuscrit par tiorbe e liût baroc, caraterizadis di une profonde elegance armoniche e cuintripontistiche. * '''Musiche par orchestre da cjamare:''' Une recuelte di musichis par struments a cuarde e bas cuntinuât scritis par i concerts de cort di Versailles. == Curiositâts == * '''I concerts di gnot dal Re:''' De Visée al veve l'onôr speciâl di sunâ par il re Luîs XIV tes sôs stanzis privadis la sere, par acompagnâ cun une serenade di tiorbe o ghitare i moments di polse dal Re prime di durmî. * '''Un pont jenfri Italie e France:''' La sô musiche rapresente une sunte perfete jenfri il stîl vivarôs de ghitare taliane (ereditât di Francesco Corbetta) e la sobrietât e l'elegance dal gust francês (''le bon goût''). == Bibliografie == * Strizich, Robert (1998). ''The Complete Guitar Works of Robert de Visée''. Monaco: Éditions Chanterelle. ISBN 978-3-89044-046-0. * Pennington, Neil D. (1981). ''The Development of the Solo Guitar Repertoire 1600-1730''. Ann Arbor: UMI Research Press. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Vis%C3%A9e,_Robert_de Partituris liberis di Robert de Visée su IMSLP] o5f9e2kuqk6jcq7irnv49160p5277xb Tomâs Albinoni 0 7940 186259 169927 2026-08-28T19:11:01Z Santefoscje73 11500 186259 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Tomâs Zuan Albinoni |Figure = Albinoni.jpg |Didascalie = Stampe di Tomâs Zuan Albinoni |Nazionalitât = Republiche di Vignesie |DateNassite = [[8 di Jugn]] [[1671]] |LucNassite = [[Vignesie]], [[Republiche di Vignesie]] |DateMuart = [[17 di Zenâr]] [[1751]] |LucMuart = [[Vignesie]], [[Republiche di Vignesie]] |Ativitât = Compositôr, violinist |Oparis = Concerts Op. 5, Op. 7, Op. 9 (par oboe e arcs), Sonata a tre, Zenobia (1694). |Note = Un dai plui grancj compositôrs de musiche baroche venete, cognossût par i ssieis concerts par oboe e violin e par la sô autonomie artistiche di "diletant venit". }} '''Tomâs Zuan Albinoni''' (''Tomaso Zuane'' cussì al jere regjistrât tai documents de epoche; [[Vignesie]], [[8 di Jugn]] [[1671]] – [[Vignesie]], [[17 di Zenâr]] [[1751]]) al fô un compositôr e violinist talian, nassût te [[Republiche di Vignesie]]. Figure une vore singolâr te sene musicâl de sô epoche, Albinoni nol à mai cirût cjaris oficiâls te Glesie o es corts nobiliaris, mantignint simpri la sô autonomie di compositôr e si definive un "musico di violino dilettante veneto". == Biografie == === Infanzie e formazion === Albinoni al nâs in une famee di siôrs mercjadants di cjarte di [[Vignesie]]. Par vie dal stât finanziari de sô famee, al à podût studiâ musiche cence fastidis di cjatâ une ocupazion par vê un jutori finanziari. Za di zovin al jere un bon cjantant e un brâf violinist; secont une tradizion storiche, il sô prin mestri al è stât il celebri compositôr [[Zuan Legrenzi]]. === Cariere artistiche e autonomie === Intal [[1694]] al à scrit la sô prime opare teatrâl, ''Zenobia'', e la sô prime colezion di musiche nstrumentâl (Op. 1). Cuant che so pari al è muart tal [[1709]], Tomâs al à sielzût di lassâ la direzion de imprese di famee di cjarte ai fradîs plui piçui par dedicâsi interamentri a la musiche. Intal [[1705]] al à sposât le cjantante Margherita Raimondi e al à lavorât par agns fasint il compositôr indipendent. Al à viert ancje une scuele di cjant famose par feminis a Vignesie e al è stât une vore stimât in Europe: tal [[1722]] al è stât invitât a Monaco dal princip eletôr Massimilian Emanuel di Baviere par dirigi lis sôs oparis teatrâls. Al è muart a [[Vignesie]] intal [[1751]] a 79 agns par vie di une infiamazion dal cuarp. == Stîl e oparis == Albinoni al è considerât un dai prims compositôrs a vê scrît concerts par strument soliste e orchestre in tre moviments (Allegro-Adagio-Allegro), influençant la struture dal concert baroc moderno. * '''Musiche nstrumentâl:''' E je la part plui famose de sô opare. I sôs concertis par oboe e violins (surprisivis lis colezions Op. 7 e Op. 9) a son oparis mestris di eleganca melodiche e rigôr cuintripontistic. Preziôs a son ancje i sôs sonatis e bals a trê. * '''Musiche teatrâl:''' Al à scrît plui di 80 oparis teatrâls e cajntadis profanis, une vore apreciadis tal [[secul XVIII]] par il stîl vocâl nèt e melodiôs. == Curiositâts == * '''La stime di Bach:''' Il grant compositôr [[Johann Sebastian Bach]] al amirave une vore la musiche di Albinoni. Bach al doprave spès i temas di Albinoni par fâ esercizis di contrapont ai siei scuelârs e al à scrîz almancul trê fughis par clavicembal su temas cjapâts des oparis dal mestri di Vignesie. * '''Il celebri "Adagio":''' Il famosissim ''Adagio in Sol minôr'' par arcs e organ, simpri associât al nom di Albinoni, al è stât in realtât scrit tal [[1958]] dal musicolic Remo Giazotto. Giazotto al à afermât di vê scrit la composizion partint di un piçul frament di partiture scuviert te Biblioteche Statâl di Dresda daspo la Seconde Vuere Mondiâl. == Bibliografie == * Giazotto, Remo (1945). *Tomaso Albinoni: "musico di violino dilettante veneto" (1671-1751)*. Milano: Fratelli Bocca. * Talbot, Michael (1990). *Tomaso Albinoni: The Venetian Composer and His World*. Oxford: Clarendon Press. ISBN 978-0-19-315242-7. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Albinoni,_Tomaso Partition liberis di Tomâs Zuan Albinoni su IMSLP] m5d0vdhqyo22sb51j0vcajeczp4qxwe Norvegje 0 9737 186255 185328 2026-08-28T16:16:46Z Martin Macha 2111 11576 /* */ 186255 wikitext text/x-wiki {{Stub}} {{Stât |noninglês=Norway |non=Norvegje |emblem=Figure:Coat of arms of Norway.svg |dit=&nbsp; |mapedalstât=Map_Norway_political-geo |nonufiziâl=Kongeriket Norge<br />Kongeriket Noreg<br />Norgga gonagasriika |lenghe=[[:en:Norwegian language|Norsk]] <small>([[:en:Bokmål|Bokmål]] / [[:en:Nynorsk|Nynorsk]])</small><br />[[:en:Northern Sami|Davvisámegiella]] |capitâl=[[Oslo]] | latd=59 |latm=54.78 |latNS=N |longd=10 |longm=44.41|longEW=E |capitâlabitants=666.759 |capitâlabitantsan=2017 |guviêr=[[Unitary state|Unitary]] [[Parliamentary system|parliamentary]] [[constitutional monarchy]] |president=[[:no:Haakon VIII|Haakon VIII]] |ministri=[[:no:Jonas Gahr Støre|Jonas Gahr Støre]] ([[Arbeiderpartiet|Ap]]) (2021–) |indipendence=[[7 di June]] [[1905]] |superficietotâl=385.207<ref name="kart">{{Cite web|url=https://www.kartverket.no/Kunnskap/Fakta-om-Norge/Arealstatistikk/Arealstatistikk-Norge/|title=Arealstatistics for Norway 2020|publisher=Kartverket, mapping directory for Norway|year=2019|date=2019-12-20|accessdate=2020-03-09|language=no}}</ref> |superficieordin=67 |superficieaghe%=6 |popolaziontotâl=5.627.400<ref name="ssbf">{{Cite web|url=https://www.ssb.no/en/befolkning/folketall/statistikk/befolkning|title=Population, 2026-01-01|publisher=Statistics Norway|date=2026-02-25|accessdate=2026-02-26|language=en}}</ref> <small>(2026)</small> |popolazionan=2026 |popolazionordin=120 |popolaziondensitât=14,6 |continent=[[Europe]] |orari=[[UTC]] +1 |monede=[[Norsk krone]] (NOK) |tld=.no |telefon=+47 |plache=N |imni=[[Ja, vi elsker dette landet]]<br />[[File:Norway (National Anthem).ogg|center]] |fieste=[[17 di May]] }} La '''Norvegje''' (non uficiâl '''Ream di Norvegje''') e je un stât de [[Europe]]. La capitâl e je [[Oslo]]. ==References== <references> </references> {{Commons|Norway|Norvegje}} [[Categorie:Norvegje| ]] [[Categorie:Stâts dal mont]] [[Categorie:Stâts in Europe]] 5nioj324d0d02305c72ro6d2fwq3v46 Georg Friedrich Händel 0 15090 186263 186252 2026-08-28T20:03:35Z Santefoscje73 11500 /* Prins agns e il viaç in Italie */ 186263 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Georg Friedrich Händel |Figure = George Frideric Handel by Balthasar Denner.jpg |Didascalie = Ritrat di Georg Friedrich Händel (c. 1726–1728) |Nazionalitât = Todescje (naturalizât britanic) |DateNassite = [[23 di Fevrâr]] [[1685]] |LucNassite = Halle, [[Sacri Imperi Roman]] |DateMuart = [[14 di Avrîl]] [[1759]] |LucMuart = [[Londre]], [[Ream Unît]] |Ativitât = Compositôr, organist, clavicembalist, impresari teatrâl |Oparis = Messiah (HWV 56), Water Music (HWV 348–350), Music for the Royal Fireworks (HWV 351), Rinaldo, Giulio Cesare, Zadok the Priest |Note = Un dai plui grancj compositôrs de storie de musiche baroca, famôs par i sôs oratoris, lis sôs oparis talianis e la so musiche orchestrâl di cjorte. }} '''Georg Friedrich Händel''' (Halle, [[23 di Fevrâr]] [[1685]] – [[Londre]], [[14 di Avrîl]] [[1759]]) al è stât un compositôr todesc naturalizât britanic dal periodi baroc. Considerât un dai plui grancj geniâls musicisçs de storie, al à combinât inte so musiche la tradizion contrapontistiche todescje, la melodicitât dal stîl teatrâl talian e la maestât de musiche corâl e orchestrâl britaniche. La sô opare al à vût une influence gigantescje su compositôrs sucessîfs come [[Wolfgang Amadeus Mozart]] e [[Ludwig van Beethoven]]. == Biografie == === Prins agns e il viaç in Italie === Nassût a Halle intal 1685 (intal stes an di [[Johann Sebastian Bach]] e [[Domeni Scarlatti]]), Händel al à mostrât un talent straordinari fin da piçul. Contrariât dal pari che lu voleve avocat, al à studiât musiche cul organist Friedrich Wilhelm Zachow. In tal [[1703]] si è trasferît a Amburgo par lavorâ come violinist e clavicembalist tal teatri de opare local. Jenfri il [[1706]] e il [[1710]] al à fat un impuartant viaç in Italie (visitant [[Florence]], [[Rome]], [[Napul]] e [[Vignesie]]), dulà che al è jentrât in contat cun i plui grancj mestris dal baroc talian come [[Arcangelo Corelli]] e [[Alessandro Scarlatti]]. In chest periodi al à assimilât in mût perfet il stîl vocâl e teatrâl talian, otignint un grant sucès cun oparis come ''Agrippina''. === Il trasferiment a Londre e il sucès === In tal [[1712]], daspo' un curt periodi come mestri di capele a Hannover, Händel si è stabilît definitivamentri a Londre. Cul sostèn de cjasade reâl e de regjne Anna (e plui tart dal re Zorz I), al è deventât le figure dominant de vite musicâl britaniche. In tal [[1727]] al è stât naturalizât citadin britanic. A Londre al à fondât e dirèt diviars teatris di opare taliane (come la ''Royal Academy of Music''), componint oparis mestris teatrâls come ''Rinaldo'', ''Juli Cesar in Egjit'', ''Tamerlan'' e ''Orlando''. === La svolte viers l'oratori === Atôr dal [[1730]], di front a le crisi de opare taliane a Londre e ai cambiaments dal gust dal public, Händel al à inventât un gnûf gjenar artistic: l'''oratori inglês''. Chests pieçis dramatichis par soli, cor e orchestre, scrits in lenghe inglêse cence senografie o costums, a otignût un sucès clamorôs. L'opare plui famose di chest periodi e je il '''''Messiah''''' (HWV 56), scrît tal [[1741]] e eseguît par la prime volte a Dublin tal [[1742]], famôs tal mont intîr par il celebri cor del ''"Hallelujah"''. === Ultins agns e muart === In te ultime fase de sô vite, Händel al è stât colpît de cecitât progressive, ma al à cuntinuât a sunâ l'organ e a revisionâ lis sôs oparis. Al è muart a Londre tal [[1759]] e al è stât sepelît cun grancj onôrs inte celebri Abazie di Westminster. == Oparis principâls == === Oratoris e musiche sacre === * '''''Messiah''''' (HWV 56, 1741): Il so oratori plui famôs. * '''''Samson''''' (HWV 57), '''''Judas Maccabaeus''''' (HWV 63), '''''Israel in Egypt''''' (HWV 54). * '''''Zadok the Priest''''' (HWV 258): Inni di incoronazion composit intal [[1727]] par il re Zorz II, eseguît fin di secol in ducj i rituâi di incoronazion dai sovrans britanics. === Musiche orchestrâl === * '''''Water Music''''' (HWV 348–350, 1717): Suite orchestrâl scrite par une sfilade reâl sul fium Tamigi par il re Zorzi I. * '''''Music for the Royal Fireworks''''' (HWV 351, 1749): Musiche d'ocasion scrite par celebrâ la Pâs di Aquisgrana. * '''12 Concerti Grossi, Op. 6''' (HWV 319–330): Cjaf-d'ovri dal concerto grosso baroc. == Curiositâts == * '''Inni de Champions League:''' La melodie dal famôs inni uficiâl de ''UEFA Champions League'' (scrît tal 1992 di Tony Britten) e je un adatament dirèt dal inni reâl ''Zadok the Priest'' di Händel. * '''Il regâl botanic a Telemann:''' Händel al jere amì intim dal compositôr [[Georg Philipp Telemann]]. Cognossint la sô passion par botaniche, tal 1750 Händel à mandât di Londre un gran cjar di bulbis di tulipans e plantis raris par il sô zardin a Amburgo. * '''Il duello cul maçi:''' Intal 1704 a Amburgo, intant di une discussion par la direzion de opare ''Cleopatra'', Händel al à vût un duel cul compositôr Johann Mattheson. Händel si è salvât parcè che la spade di Mattheson e si è rote cuintri un boton di metâl de sô cjamese. == Bibliografie == * Burrows, Donald (1994). *Handel*. Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-816470-8. * Hogwood, Christopher (2007). *Handel: Water Music and Music for the Royal Fireworks*. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-83625-8. * Keates, Jonathan (2008). *Handel: The Man and His Music*. London: Bodley Head. ISBN 978-0-224-08202-0. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Handel,_Georg_Friedrich Partition liberis di Georg Friedrich Händel su IMSLP] * {{en}} [https://www.gfhandel.org The Handel House Museum (London)] lmgcey2zt3yeasjxw23p7k8vffee33d Claudio Monteverdi 0 15091 186256 2026-08-28T17:44:24Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Claudio Monteverdi |Figure = Claudio Monteverdi.jpg |Didascalie = Ritrat di Claudio Monteverdi atribuît a Bernardo Strozzi (c. 1630) |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[15 di Mai]] [[1567]] (batesim) |LucNassite = [[Cremone]], [[Ducât di Milan]] |DateMuart = [[29 di Novembar]] [[1643]] |LucMuart = [[Vignesie]], [[Republiche di Vignesie]] |Ativitât = Compositôr, violist, mestri di capele |Oparis = L'Orfeo, L'incoronazione di Poppea, Vespro della Beata... 186256 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Claudio Monteverdi |Figure = Claudio Monteverdi.jpg |Didascalie = Ritrat di Claudio Monteverdi atribuît a Bernardo Strozzi (c. 1630) |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[15 di Mai]] [[1567]] (batesim) |LucNassite = [[Cremone]], [[Ducât di Milan]] |DateMuart = [[29 di Novembar]] [[1643]] |LucMuart = [[Vignesie]], [[Republiche di Vignesie]] |Ativitât = Compositôr, violist, mestri di capele |Oparis = L'Orfeo, L'incoronazione di Poppea, Vespro della Beata Vergine, Madrigali (I–IX libri) |Note = Figure fondamentâl dal passaç de musiche rinassimentâl al baroc, al è considerât il "pari" de opare teatrâl moderne e un dai plui grancj inovadôrs de storie de musiche. }} '''Claudio Monteverdi''' (batiât a [[Cremone]] il [[15 di Mai]] [[1567]] – [[Vignesie]], [[29 di Novembar]] [[1643]]) al è stât un compositôr e violinist talian. Considerât une des figuris plui impuartantis e rivoluzionaris de storie de musiche ocidentâl, al à segnât le transizion storiche jenfri le musiche rinassimentâl e le musiche baroche. Al è famôs par vê trasformât il madrigâl e par vê scrît lis primis oparis teatrâls de storie moderne che a son ancjemò eseguidis tai teatris di dut il mont. == Biografie == === Prins agns a Cremone e il servizi a Mantue === Nassût a Cremone, al à studiât musiche cul mestri Marcantonio Ingegneri. In tal [[1590]] al è jentrât al servizi dal duche Vincenzo I Gonzaga a [[Mantue]] come suonadôr di viole e cantôr, deventant mestri di capele tal [[1601]]. A Mantue al à scrît oparis mestris de musiche teatrâl: tal [[1607]] al à rapresentât '''''L'Orfeo''''', la prime grande opare teatrâl de storie de musiche che cumbine drame, orchestre e cjant in une forme unarie e complesse. === Mestri di capele a San Marc a Vignesie === In tal [[1613]], daspo' le muart dal duche di Mantue, Monteverdi al è stât nominât mestri di capele te prestigjose [[Basiliche di San Marc]] a [[Vignesie]], la cjarie musicâl plui impuartante dal Nord Italie. A [[Vignesie]] al à lavorât par plui di trente agns, devualzint une ativitât une vore intense di compositôr di musiche sacre e profane. In tal [[1637]], cun la vierzidure dal prin teatri public a pajament (il Teatri San Cassian), Monteverdi al à scomençât a componi oparis teatrâls par il public citadin, une novitât storiche assolude. Al è muart a [[Vignesie]] tal [[1643]] e al è stât sepelît te [[Basiliche dei Frari]], dulà che si cjate ancjemò la sô tombe. == Stîl e rivoluzion musicâl == Monteverdi al è famôs par vê teorizât e praticât la distinzion jenfri dôs manieris di componi: * '''Prime pratiche:''' Il stîl polifonic tradizionâl dal Rinassiment, dulà che la musiche e il cuintripont comandavin su la peraule. * '''Seconde pratica:''' Le gnove sensibilitât baroche, dulà che la musiche e veve di jessi al servizi dal test par esprimi i afiets e lis emozions des peraulis (''"oratio sit domina harmoniae"''). == Oparis principâls == === Musiche teatrâl === * '''''L'Orfeo''''' (1607): Considerade la prime vere opare teatrâl moderne. * '''''Il combatiment d Tancredi e Clorinda''''' (1624): Pieç dramatic dulà che Monteverdi al à introdusût par la prime volte il stîl "concitato" (usant i tremui dai arcs par rapresentâ il rabie e la vuere). * '''''L'incoronazion di Poppea''''' (1643): Opare mestre dal teatri musical baroc, basât su la storie romane e tai sentiments umans. === Musiche profane e sacre === * '''Nôf libris di Madrigâls''' (1587–1651): Un percors artistoric unic che al mostre l'evoluzion dal stî rinassimentâl al baroc. * '''''Vespro de Beate Vergjne''''' (1610): Monumental opare mestre de musiche sacre par soli, cor e orchestre. == Curiositâts == * '''La polemiche cun Artusi:''' Intal 1600, il teoric musicâl Giovanni Maria Artusi al à tacât duramentri Monteverdi par la sô audacie armoniche e par vê doprât dissonancis cence rispietâ lis regulis classichis. Monteverdi al à rispuindût formulant il concet di "Seconde pratiche". * '''Un predi e un alchimiste:''' Daspo' la muart de femine e une grave crisi personâl, Monteverdi al è deventât predi tal [[1632]]. Tal sô "timp libar", al jere ancje passionât di alchimie e di esperiments sientifics. == Bibliografie == * Fabbri, Paolo (1985). ''Monteverdi''. Torino: EDT. ISBN 978-88-7063-035-0. * Carter, Tim (2002). ''Monteverdi's Musical Theatre''. New Haven: Yale University Press. ISBN 978-0-300-09676-7. * Ringer, Mark (2006). ''Opera's First Master: The Musical Dramas of Claudio Monteverdi'' Newark: Amadeus Press. ISBN 978-1-57467-110-0. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Monteverdi,_Claudio Partition liberis di Claudio Monteverdi su IMSLP] * {{it}} [https://www.fondazionemonteverdi.it Fondazione Claudio Monteverdi (Cremona)] 2pzza0f7zqems111brjnv1cjad2pld2 Elisabete I di Ingletiere 0 15092 186258 2026-08-28T18:11:17Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Elisabethe I di Inghilterre |Figure = Elizabeth I (Armada Portrait).jpg |Didascalie = Ritrat de regjne Elisabete I (Ritrat de Armada, c. 1588) |Nazionalitât = Inglês |DateNassite = [[7 di Setembar]] [[1533]] |LucNassite = Greenwich, [[Ream di Ingletiere]] |DateMuart = [[24 di Març]] [[1603]] |LucMuart = Richmond upon Thames, Ream di Inghilterre |Ativitât = Regjne di Ingletiere e di Irlande |Oparis = Espansion dal Ream, Epoche Elisabetane, Vitorie cuintri l... 186258 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Elisabethe I di Inghilterre |Figure = Elizabeth I (Armada Portrait).jpg |Didascalie = Ritrat de regjne Elisabete I (Ritrat de Armada, c. 1588) |Nazionalitât = Inglês |DateNassite = [[7 di Setembar]] [[1533]] |LucNassite = Greenwich, [[Ream di Ingletiere]] |DateMuart = [[24 di Març]] [[1603]] |LucMuart = Richmond upon Thames, Ream di Inghilterre |Ativitât = Regjne di Ingletiere e di Irlande |Oparis = Espansion dal Ream, Epoche Elisabetane, Vitorie cuintri le Invincibîl Armada, Fondazion de Glesie d'Inghilterre |Note = Ultime sovrane de dinastie Tudor, cognossude come la "Regjne Vergjine" (''The Virgin Queen''); il sô ream di 44 agns al à puartât l'Ingletiere a un periodi di grant floridure culturâl, politiche e di domini dai mârs. }} '''Elisabete I Tudor''' (Greenwich, [[7 di Setembar]] [[1533]] – Richmond upon Thames, [[24 di Març]] [[1603]]) e je stade regjne di Ingletiere e di Irlande dal [[17 di Novembar]] [[1558]] fin a la sô muart. Cognossude ancje come le '''Regjne Vergjine''' (''The Virgin Queen''), ''Gloriana'' o la ''Bona Regjne Bess''; e è stade la cuinte e ultime sovrane de dinastie Tudor. Il sô ream, durât plui di 44 agns, al è cognossût come la '''Epoche Elisabetane''', un periodi di straordinari floridure teatrâl, poetiche, filosofiche e di espansion maritime. == Biografie == === Prins agns e rivade al podê === Fie dal re [[Enrico VIII]] e de sô seconde femine [[Anna Bolena]], Elisabete e à patît une infanzie dificîl: le mari e je stade decapitade tal [[1536]] e Elisabete e è stade declarade fie illegjitime. Noostant chest, e à vût une educazion umanistiche e linguistiche ecezionâl, imparant a fevelâ e a scrivi in latin, grêc, françês, talian e spagnûl. Daspo' de muart dal fradi Edoardo VI e de mieze sûr [[Maria I di Ingletiere|Maria I Tudor]] ("Marie le Sanganarie"), Elisabete rive al podè tal [[1558]] a 25 agns. === Il ream e politichis religjosis === Une des primis desisions di Elisabete je stade la stabilizazion religjôse dal paîs daspo' lis tensions internis. Cun l'''At di Supremazie'' e l'''At di Uniformitât'' dal [[1559]], e à consolidât la Glesie d'Ingletiere (Anglicanisim), definint la forme de Glesie protestante inglêse ma mantignint une certe moderazion rituâl. E à sielzû di no sposâsi mai, doprant la sô condizion di femine libare come un imprest diplomatic calcolât e rinfuarçant la sô figure , scuasit mitiche di sovrane dedicade dome al sô paîs. === La vuere cun la Spagne e la "Invincible Armada" === La tension cul re [[Filippo II di Spagne]] (vecjo marît di so sûr Maria) e è cressude par vie dal sostèn inglês ai ribei olandês e des azions dei corsars inglês come [[Francis Drake]] cuintri i galeons spagnui. Intal [[1588]], Filippo II al à mandât la grandiose flote de "Invincible Armada" par invadi l'Ingletiere. Cun la combinazion di une tatiche navâl agjil e di violentis tampiestis tal [[Mâr dal Nord]] , la flote inglese je rivade a scunfizi e à sdrumâ le flote spagnole, une vitorie che e à consacrât l'Ingletiere come une de primis potencis maritimis dal mont. === Rinassiment elisabetan e ultins agns === Il ream di Elisabete al à cognossût il spîc dal Rinassiment inglês, soredut intal teatri e te poesie, cun figuris culturâls come [[William Shakespeare]] e [[Christopher Marlowe]]. Elisabete je muarte tal [[1603]] cence erredis direts, metint fin a la dinastie Tudor. Al tron al è pontât [[Jacum I di Ingletiere|Jacum VI di Scozie]] (fî di Marie Stuarde), unificant cussì lis coronis di [[Ingletiere]] e [[Scozie]]. == Curiositâts == * '''Un talian parfet:''' Elisabete fevelave e scriveve in talian cun grande proprietât e elegance. E veve tant a cûr la culture taliane che tal stîl di cort e par leç di diplomazie doprave dispès cheste lenghe. * '''Il maquillage al plomp:''' Par curâ lis feridis de variole che veve patît tal 1562 e par mantignî l'aspet di "piel cjandide", la regjne doprave un maquillage facade di "cerussa" (une misture di plomp e asêt), che cun i agns à ruvinât le piel e causât un avelenament lent. * '''La Virginia:''' La colonie inglese di Virginia te [[Americhe dal Nord]], fondade tal [[1584]] di Sir Walter Raleigh, e è stade clamade cussì in onôr di Elisabete, la "Regjne Vergjine". == Bibliografie == * Dunn, Jane (2003). ''Elizabeth and Mary: Cousins, Rivals, Queens''. London: HarperCollins. ISBN 978-0-00-715159-2. * Jenkins, Elizabeth (2002). ''Elizabeth the Great''. London: Phoenix Press. ISBN 978-1-84212-629-5. * Starkey, David (2001). ''Elizabeth: Apprenticeship''. London: Vintage. ISBN 978-0-09-928657-8. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.royal.uk/elizabeth-i Official website of the British Monarchy - Elizabeth I] * {{en}} [https://www.npg.org.uk/collections/search/person/mp01452/queen-elizabeth-i Portraits of Queen Elizabeth I at the National Portrait Gallery 2qs84roouo87wucl1fqnlvzuo60l2rn Alessandro Scarlatti 0 15093 186264 2026-08-28T20:18:06Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Alessandro Scarlatti |Figure = Alessandro Scarlatti.jpg |Didascalie = Ritrat di Alessandro Scarlatti (c. 1700) |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[2 di Mai]] [[1660]] |LucNassite = [[Palermo]], [[Ream di Sicilie]] |DateMuart = [[22 di Otubar]] [[1725]] |LucMuart = [[Napuli]], [[Ream di Napuli]] |Ativitât = Compositôr, mestri di capele |Oparis = "Mitridate Eupatore", "Griselda", "Stabat Mater", "Messa di Santa Cecilia", plui di 600 cjantatis profanis |N... 186264 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Alessandro Scarlatti |Figure = Alessandro Scarlatti.jpg |Didascalie = Ritrat di Alessandro Scarlatti (c. 1700) |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[2 di Mai]] [[1660]] |LucNassite = [[Palermo]], [[Ream di Sicilie]] |DateMuart = [[22 di Otubar]] [[1725]] |LucMuart = [[Napuli]], [[Ream di Napuli]] |Ativitât = Compositôr, mestri di capele |Oparis = "Mitridate Eupatore", "Griselda", "Stabat Mater", "Messa di Santa Cecilia", plui di 600 cjantatis profanis |Note = Considerât il pari e le figure plui impuartante de scuele musicâl napoletane; al à fât svilupâ la forme de opare serie e de cantata baroca. Pari dal famôs compositôr [[Domeni Scarlatti]]. }} '''Alessandro Scarlatti''' ([[Palermo]], [[2 di Mai]] [[1660]] – [[Napuli]], [[22 di Otubar]] [[1725]]) al è stât un compositôr talian de epoche baroche. Considerât une des figuris plui imporantis de storie de musiche vocâl e teatrâl, al è stât il fondatôr e il plui grant rapresentant de scuele musicâl napoletane. Al à dât une impronte fondamentâl al svilup de opare serie dal Sietcent, stabilint la struture de "sinfonia avanti l'opera" (le "overture" taliane teatri) e codificant la forme de aria "col da capo". Al è ancje famôs par jessi il pari dal celebris clavicembalist e compositôr [[Domeni Scarlatti]]. == Biografie == === Prims agns e il periodi romano === Nassût a [[Palermo]] te [[Sicilie]] tal [[1660]], al è stât mandât di zovin a [[Rome]] par studiâ musiche, probabilmentri sot la vuide di [[Giacomo Carissimi]]. Intal [[1679]] scrîf la sô prime opare teatrâl cognossude, ''Gli equivoci nel sembiante'', e à vût un grant sucès e e à tirât l'atenzion de regjne Cristina di Suezie in esili, che di chel moment lu à cjapât al sô servizi come mestri di capele. === Il parcors jenfri Napuli e Rome === In tal [[1684]] Alessandro al è stât nominât mestri di capele tal Palaç Reâl di Napuli par man dal vicerè. In chest prim periodi napoletan al à scrit une cuantitât ecezionâl di oparis teatrâls e cjantatis. In tal [[1702]] al à bandonât Napuli par lâ a [[Florence]] , sòt la protezion dal grantprincip Ferdinando de' Medici, e seguitamentri al è tornât a Rome, dulà che al à lavorât par le Basiliche di Sante Marie Maiôr e par cardinâi e nobilis come Pietro Ottoboni e Benedetto Pamphili. In tal [[1706]] al è stât elet membri de prestigjose "Accademia dell'Arcadia" cul nom di "Terpandro Politeio". Intal [[1708]] al è tornât a Napuli dulà che al à passât gran part dei sôs ultims agns, continuand a componi par il teatri e par la glesie, e jessint ancje un insegnant ricercjât tai conservatorîs e scuelis musicâls de citât. Al è muart a Napuli tal [[1725]] e al è stât sepelît te glesie di Montesanto. == Stîl e influitis artistichis == Scarlatti al è stât un dai compositôrs plui prolifics de storie de musiche. La sô produzion e ven dividude prinzipalmentri in: * '''Opare serie:''' Al à scrit plui di 100 oparis dramaticis (inclusis oparis mestris come ''Mitridate Eupatore'' e ''Griselda''), definint il model de opare baroche col ûs formâl de arie cun il "da capo" e une nobilizazion dal recitatîf acompagnâto. * '''Cantatis e musiche sacre:''' Al à scrit plui di 600 cjantatis profanis par vôs soliste e bas cuntinuât, un vêr e propri laboratori di sperimentazion armoniche e espressive. La sô musiche sacre (come la ''Messa di Santa Cecilia'' o il sô ''Stabat Mater'') e combine il rigôr dal contrapont palestrinian cun la dramaticitât baroche. == Curiositâts == * '''Une famee di musiciscj:''' Alessandro nol à dome trasmitût il sô talent al fî Domeni Scarlatti: ancje il fî plui grant Pieri Filip al è stât compositôr e organist, e il fradi minor Francesco Scarlatti al è stât un violinist e compositôr actîf in Ingletiere e Irlande. * '''Le sinfonie taliane:''' La struture de "overture" di opare codificade di Alessandro Scarlatti (dividude nei tre moviments Svelt - Lent - Svelt) e à dât il vie al svilup formâl de sinfonie classiche moderne. == Bibliografie == * Dent, Edward J. (1960). ''Alessandro Scarlatti: His Life and Works''. London: Edward Arnold. * Pagano, Roberto (2006). ''Alessandro e Domenico Scarlatti due vite in una''. Lucca: Libreria Musicale Italiana. ISBN 978-88-7096-444-8. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Scarlatti,_Alessandro Partition liberis di Alessandro Scarlatti su IMSLP] gm5ifuxrycgmaemstfrxz2lu35bdl0v Zuan Batiste Pergolesi 0 15094 186265 2026-08-28T20:37:03Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Zuan Batiste Pergolesi |Figure = Giovanni Battista Pergolesi.jpg |Didascalie = Ritrat postum di Zuan Batiste Pergolesi |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[4 di Zenâr]] [[1710]] |LucNassite = Jesi, [[Stât Pontifici]] |DateMuart = [[16 di Març]] [[1736]] |LucMuart = Pozzuoli, [[Ream di Napuli]] |Ativitât = Compositôr, organist, violinist |Oparis = "La serva padrona", "Stabat Mater", "L'Olimpiade", "Salve Regina in Fa minôr" |Note = Figure fondamentâ... 186265 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Zuan Batiste Pergolesi |Figure = Giovanni Battista Pergolesi.jpg |Didascalie = Ritrat postum di Zuan Batiste Pergolesi |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[4 di Zenâr]] [[1710]] |LucNassite = Jesi, [[Stât Pontifici]] |DateMuart = [[16 di Març]] [[1736]] |LucMuart = Pozzuoli, [[Ream di Napuli]] |Ativitât = Compositôr, organist, violinist |Oparis = "La serva padrona", "Stabat Mater", "L'Olimpiade", "Salve Regina in Fa minôr" |Note = Figure fondamentâl de scuele musicâl napoletane; cun la sô ''opera buffa'' e il sô Stabat Mater al è stât un dai compositôrs plui celebris e influentis dal XVIII secul, n ostant la sô muart tragjiche a dome 26 agns. }} '''Zuan Batiste Draghi''', cognossût come '''Pergolesi''' (Jesi, [[4 di Zenâr]] [[1710]] – Pozzuoli, [[16 di Març]] [[1736]]), al è stât un compositôr, organist e violinist talian. Ancje se la sô vite e je stade une vore curte par vie de tuberculosi, Pergolesi al è stât une des figuris plui inovativis de musiche baroche e de scuele musicâl napoletane. La sô opare al à revoluzionât il teatri musicâl cun la nassite de "opera buffa" e al à scrit une des oparis mestris sacris plui famôs di ducj i timpis, il sô ''Stabat Mater''. == Biografie == === Prins agns e la formazion a Napuli === Nassût a Jesi te Marche (la famee e veve origjinis di Pergola, di dulà che al ven il sorenom ''Pergolesi''), al à mostrât une fuarte inclinazion musicâl za di piçul. In tal [[1725]] al è stât mandât a Napuli par studiâ te prestigjôs "Conservatorio dei Poveri di Gesù Cristo", dulà che si è perfezionât tal violin e la composizion sot la vuide di mestris come Gaetano Greco e Francesco Durante. Deventât mestri di capele dal princip di Stigliano, al à scomençât a componi par i teatris napoletans, presentant oparis dramatichis e musiche sacre. === Il sucès di ''La serva padrona'' e i ultins agns === In tal [[1733]], par celebrâ il complean de imperadore, al à rapresentât l'opare serie ''Il prigionier superbo''. Secont la custume de epoche, jenfri i ats de opare serie al à inserît un piçul "intermezzo comico" (une piçule sopension comiche) in doi ats: '''''La serva padrona'''''. Chest curt zoc teatrâl al à vût un sucès clamorôs, metint te ombrene l'opare principâl e deventant il model assolût de gnove "opera buffa". Colpît de tuberculosi, tal finâl dal [[1735]] Pergolesi si è ritirât tal convent dei Fraris Minors Cappucins a Pozzuoli par curâsi. In chestis ultimis setemanis di vite, in mieç a grancj patiments , al à completât la sô opare mestre assolude, il ''Stabat Mater'', e il ''Salve Regina in Fa minôr''. Al è muart il [[16 di Març]] [[1736]] a dome 26 agns e al è stât sepelit te fosse comun de catedrâl di Pozzuoli. == Stîl e ereditât artistiche == * '''La nassite de Opare Buffa:''' Cun ''La serva padrona'', Pergolesi al à introdusût un stîle vocâl plui naturâl, svelt e spassôs, basât su personaçs de vite di ducj i dîs e su duets e acrobazis vocâls di grande agilitât. * '''"La Querelle des Bouffons":''' Intal [[1752]], la rapresentazion di ''La serva padrona'' a Parîs e à scatenât une famose polemiche culturâl (la "Dispute dei Buffons") jenfri i sostenidôrs de tradizion teatrâl françêse (Lully e Rameau) e i sostenidôrs dal gnûf stîle talian melodiôs (vuidadis da [[Jean-Jacques Rousseau]]). * '''Il Stabat Mater:''' Scrit par doi solis (sopran e alto), arcs e bas cuntinuât, cheste opare al mostre une sensibilitât melodiche e une intensitât dramatiche uniche, deventant la partiture sacre plui stampade e eseguide di dut il [[secul XVIII]] (transcrite ancje di [[Johann Sebastian Bach]] tal sô motet BWV 1083). == Curiositâts == * '''Falsificazions e plagis:''' Par vie de sô fame enorme daspò de muart tragjiche, centenârs di composizions svariadis a son stadis stampadis cun il nom di Pergolesi dai editoris par vendiu plui facilmentri. Chest al à creât un dai enigmis plui grandis de musicologjie moderne par identificâ lis veris oparis dal mestri. * '''Igor Stravinskij e il balet ''"Pulcinella"'':''' Tal [[1920]], il famôs compositôr todesc-rus [[Igor Stravinskij]] al à scrit il balet ''Pulcinella'' rielaborant e ri-orchestrant musichis atribuidis a Pergolesi, dant un gnûf sburt al moviment neoclassic tal secul XX . == Bibliografie == * Hucke, Helmut; Monson, Dale E. (2001). ''Pergolesi, Giovanni Battista''. The New Grove Dictionary of Music and Musicians. * Villarosa, Marquis di (1831). ''Memorie di Giovanni Battista Pergolesi, celebre maestro di cappella''. Napoli: Stamperia del Fibreno. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Pergolesi,_Giovanni_Battista Partition liberis di Giovanni Battista Pergolesi su IMSLP] * {{it}} [https://www.fondazionepergolesispontini.it Fondazione Pergolesi Spontini (Jesi)] dmmdkmr6oeb3wlcoc3cwmuoymwpb4bp Adriano Banchieri 0 15095 186266 2026-08-29T08:02:18Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Adriano Banchieri |Figure = Adriano Banchieri.jpg |Didascalie = Ritrat di Adriano Banchieri |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[3 di Setembar]] [[1568]] |LucNassite = [[Bologna]], [[Stât Pontifici]] |DateMuart = [[19 di Fevrâr]] [[1634]] |LucMuart = [[Bologna]], [[Stât Pontifici]] |Ativitât = Compositôr, organist, poete, teoric musicâl |Oparis = "Barca di Venetia per Padova", "Festino nella sera del giovedì grasso avanti cena", "L'organo suonarino... 186266 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Adriano Banchieri |Figure = Adriano Banchieri.jpg |Didascalie = Ritrat di Adriano Banchieri |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[3 di Setembar]] [[1568]] |LucNassite = [[Bologna]], [[Stât Pontifici]] |DateMuart = [[19 di Fevrâr]] [[1634]] |LucMuart = [[Bologna]], [[Stât Pontifici]] |Ativitât = Compositôr, organist, poete, teoric musicâl |Oparis = "Barca di Venetia per Padova", "Festino nella sera del giovedì grasso avanti cena", "L'organo suonarino". |Note = Figure clâf de transizion jenfri il Rinassiment e il Baroc; al è stât un dai prims a teorizâ il bâs continuât e al è famôs par lis sôs "comedîs madrigaleschis". }} '''Adriano Banchieri''' ([[Bologna]], [[3 di Setembar]] [[1568]] – [[Bologna]], [[19 di Fevrâr]] [[1634]]) al è stât un compositôr, organist, poete e teoric musicâl talian. Figure di prime grandece te fase di transizion dal Rinassiment al Baroc, al è considerât un dai plui grancj inovatôrs de musiche taliane par ve inventât le forme de ''"comedia madrigalescha"'' e par ve dât un contribût fondamentâl a la teorie dal bâs continuât. == Biografie == === Prins agns e la vite monastica === Nassût a Bologna, al è jentrât tal [[1587]] tal Monastêr benedetin di San Michele in Bosco, cjapant i vôts tal [[1590]] e mudant il sô nom di batisim (Tommaso) in Adriano. Tal monastêr al à svolzût la ativitât di organist e mestri di capele, lavorant ancje te abazie di San Pietro a Imola e in altris cjasis de sô ordin. === Fondazion de "Accademia dei Floridi" === Tal [[1615]] al à fondât a Bologna la ''Accademia dei Floridi'', un dai prims circui di inteletuâls e musicisçs de citât, che e à metût lis basis par la future "Accademia Filarmonica di Bologna". In chest ambient, Banchieri al à cjapât il sorenom academic di ''"Il Camaleonte"''. Al è muart te sô citât natâl tal [[1634]] par vie di un colp apopletic. == Stîl e oparis == Banchieri al è stât un autor prolific e poliedric, atîf tal cjamp de musiche sacre, profane, teatrâl e didatiche. === Lis comediis madrigaleschis === Il sô contribût plui origjinâl al è la creativitât te dramatiche musicâl profane, cun la invenzion di racueltis di madrigâls che à contavin une storie comiche o satiriche: * '''''Barca di Venetia per Padova''''' (1605): Un viaç comic e vivarôs su la "burchiella" che e menave lis personis di [[Vignesie]] a [[Padue]], cun le caricature di personaçs di diviars paîs. * '''''Festino nella sera del giovedì grasso avanti cena''''' (1608): Opare mestre dal gjenar, famôs par il celebri pieç ''"Contrappunto bestiale alla mente"'', dulà che i cjantants a imitin i vers di un gjat, un cjan, un cuc e une ciuite su un teme di bâs fermât. === Teorie e didatiche musicâl === * '''''L'organo suonarino''''' (1605): Un dai prims manuâls pratics par organiscj che al spieghe in môt clar l'ûs dal bas cuntinuât e la praheica de alternance jenfri l' organ e cor te liturgie. == Curiositâts == * '''I sôs pseudonims:''' Banchieri al veve une fuarte vene comiche e satiriche; al à publicat une schirie di scrits e poesîs par dialèt bolognês usant pseudonims stramps come ''Camillo Scaliggeri dalla Fratta'' o ''Dattilo Erotimo''. * '''Il pionîr de dinamiche:''' In tai sôs tratâs musicâls, Banchieri al è stât un dai prims compositôrs a doprâ esplicitamentri terminis indicatîfs di dinamiche tes partituris, come ''piano'' e ''forte'' (''plan'' e ''fuart''. == Bibliografie == * Farstat, Arthur (1992). ''Adriano Banchieri: Historical and Musical Context''. Bologna: Patron. * Mischiati, Oscar (1963). ''Adriano Banchieri^^. Dizionario Biografico degli Italiani. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Banchieri,_Adriano Partituris liberis di Adriano Banchieri su IMSLP] dz802uwsy0nez2nqd8mp5ji06e2k28y Grivôr Allegri 0 15096 186267 2026-08-29T08:19:48Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Grivôr Allegri |Figure = Allegri Gregorio.gif |Didascalie = Ritrat di Grivôr Allegri |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = c. [[1582]] |LucNassite = Rome, [[Stât Pontifici]] |DateMuart = [[17 di Fevrâr]] [[1652]] |LucMuart = Rome, Stât Pontifici |Ativitât = Compositôr, presbitar, cjantant |Oparis = Miserere (Miserere mei, Deus), Concertini, Motetti |Note = Un dai plui celebris compositôrs de scuele romana dal XVII secol, famôs par il so monumentâl... 186267 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Grivôr Allegri |Figure = Allegri Gregorio.gif |Didascalie = Ritrat di Grivôr Allegri |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = c. [[1582]] |LucNassite = Rome, [[Stât Pontifici]] |DateMuart = [[17 di Fevrâr]] [[1652]] |LucMuart = Rome, Stât Pontifici |Ativitât = Compositôr, presbitar, cjantant |Oparis = Miserere (Miserere mei, Deus), Concertini, Motetti |Note = Un dai plui celebris compositôrs de scuele romana dal XVII secol, famôs par il so monumentâl "Miserere", gjelosamentri custodît inte Capela Sistina. }} '''Grivôr Allegri''' ('''Gregorio Allegri''' par talian) (Rome, c. [[1582]] – Rome, [[17 di Fevrâr]] [[1652]]) al è stât un compositôr, presbitar e cjantant talian dal periodi baroc. Considerât une des figuris plui impuartantis de scuele romane di musiche sacre, al è famôs tal mont intîr par jessi l'autôr dal celebri '''''Miserere''''', une opare mestre di polifonie sacre scrite par i rîts de Setemane Sante te [[Capele Sistine]]. == Biografie == === Prins agns e formazion === Nassût a [[Rome]] atôr dal [[1582]], al à scomençât la sô formazion musicâl come piçul cjantant te [[Glesie di San Luigi dei Francesi]] sòt la vuide dal mestri Giovanni Bernardino Nanino. Intal [[1607]] al è deventât mestri di capele te Catedrâl di Fermo e seguitamentri te diocesi di Tivoli. === Il servizi te Capele Sistine === Intal [[1629]], al è jentrât come cjantant contralt te "Capella Musical Pontificia" (le Capele Sistine) par ordin dal [[Pape Urban VIII]], rûl che al à mantignût fin a la sô muart tal [[1652]]. In chest ambient al à scrit une grande produzion di musiche sacre te tradizion dal [[cuintripont]] e dal stîle sevêr palestrinian. Al è muart a [[Rome]] tal [[1652]] e al è stât sepelitnte [[Glesie di Santa Maria in Vallicella]]. == Il Miserere e la sô storie == Scrît tal [[1638]] cirche par doi coris (un a nûf vôs dividût in un cor a cuatri e un a cinc vôs), il '''''Miserere''''' (basât su la traduzion dal Salm 50) al è deventât la composizion plui mitiche dal Vatican. * '''Il segret de Capele Sistina:''' La partiture veve un diviet sevêr di transcrizion e copiature par ordin dal Pape: podeve jessi eseguide dome in te Capele Sistina tal timp dal rituâl dal" Tenebrae" de Setemane Sante. La magjie de opare musicâl jere aumentade di adornaments vocâls (i "embellissements") che i cjantants a si trasmetevin oralmentri di gjenerazion in gjenerazion. * '''Il zovin Mozart:''' Intal [[1770]], il zovin [[Wolfgang Amadeus Mozart]], a dome 14 agns, al à ccoltât il toc par la prime volte tal timp de sô visite a Rome e lu à trascrît interamentri a memorie dome doprant la sô memorie prodigjose, rompint cussì il monopoli dal Vatican su la partiture. == Curiositâts == * '''"La perdonanza" dal Pape:''' Cuant che il Vatican al à scuviert che il zovin Mozart al veve trascrit di scuindon il ''Miserere'', il [[Pape Clement XIV]], invezit di scomunicâlu, al à laudât il sô ecezionâl talent e li à conferît l'Ordin dal Speron d'Aur. == Bibliografie == * Roche, Jerome (1982). ''Lassus and Allegri''. London: Oxford University Press. * Byron, David (2001). ''The Sacred Choral Music of Gregorio Allegri''. Cambridge: Cambridge University Press. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Allegri,_Gregorio Partituris liberis di Grivôr Allegri su IMSLP] 4kat11x9za07bm5egbd0c4s1045nbeu 186268 186267 2026-08-29T08:22:32Z Santefoscje73 11500 186268 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Grivôr Allegri |Figure = GregorioAllegri.png |Didascalie = Ritrat di Grivôr Allegri |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = c. [[1582]] |LucNassite = Rome, [[Stât Pontifici]] |DateMuart = [[17 di Fevrâr]] [[1652]] |LucMuart = Rome, Stât Pontifici |Ativitât = Compositôr, presbitar, cjantant |Oparis = "Miserere" (Miserere mei, Deus), "Concertini", "Motetti". |Note = Un dai plui celebris compositôrs de scuele romane dal secul XVII , famôs par il sô monumentâl "Miserere", gjelosamentri custodît te [[Capele Sistine]]. }} '''Grivôr Allegri''' ('''Gregorio Allegri''' par talian) ([[Rome]] , c. [[1582]] – [[Rome]] , [[17 di Fevrâr]] [[1652]]) al è stât un compositôr, presbitar e cjantant talian dal periodi baroc. Considerât une des figuris plui impuartantis de scuele romane di musiche sacre, al è famôs tal mont intîr par jessi l'autôr dal celebri '''''Miserere''''', une opare mestre di polifonie sacre scrite par i rîts de Setemane Sante te [[Capele Sistine]]. == Biografie == === Prins agns e formazion === Nassût a [[Rome]] atôr dal [[1582]], al à scomençât la sô formazion musicâl come piçul cjantant te [[Glesie di San Luigi dei Francesi]] sòt la vuide dal mestri Giovanni Bernardino Nanino. Intal [[1607]] al è deventât mestri di capele te Catedrâl di Fermo e seguitamentri te diocesi di Tivoli. === Il servizi te Capele Sistine === Intal [[1629]], al è jentrât come cjantant contralt te "Capella Musical Pontificia" (le Capele Sistine) par ordin dal [[Pape Urban VIII]], rûl che al à mantignût fin a la sô muart tal [[1652]]. In chest ambient al à scrit une grande produzion di musiche sacre te tradizion dal [[cuintripont]] e dal stîle sevêr palestrinian. Al è muart a [[Rome]] tal [[1652]] e al è stât sepelitnte [[Glesie di Santa Maria in Vallicella]]. == Il Miserere e la sô storie == Scrît tal [[1638]] cirche par doi coris (un a nûf vôs dividût in un cor a cuatri e un a cinc vôs), il '''''Miserere''''' (basât su la traduzion dal Salm 50) al è deventât la composizion plui mitiche dal Vatican. * '''Il segret de Capele Sistina:''' La partiture veve un diviet sevêr di transcrizion e copiature par ordin dal Pape: podeve jessi eseguide dome in te Capele Sistina tal timp dal rituâl dal" Tenebrae" de Setemane Sante. La magjie de opare musicâl jere aumentade di adornaments vocâls (i "embellissements") che i cjantants a si trasmetevin oralmentri di gjenerazion in gjenerazion. * '''Il zovin Mozart:''' Intal [[1770]], il zovin [[Wolfgang Amadeus Mozart]], a dome 14 agns, al à ccoltât il toc par la prime volte tal timp de sô visite a Rome e lu à trascrît interamentri a memorie dome doprant la sô memorie prodigjose, rompint cussì il monopoli dal Vatican su la partiture. == Curiositâts == * '''"La perdonanza" dal Pape:''' Cuant che il Vatican al à scuviert che il zovin Mozart al veve trascrit di scuindon il ''Miserere'', il [[Pape Clement XIV]], invezit di scomunicâlu, al à laudât il sô ecezionâl talent e li à conferît l'Ordin dal Speron d'Aur. == Bibliografie == * Roche, Jerome (1982). ''Lassus and Allegri''. London: Oxford University Press. * Byron, David (2001). ''The Sacred Choral Music of Gregorio Allegri''. Cambridge: Cambridge University Press. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Allegri,_Gregorio Partituris liberis di Grivôr Allegri su IMSLP] kszqyn75nigh8csvbtyg3t204wx8bpf Andrea Falconieri 0 15097 186269 2026-08-29T09:29:46Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Andrea Falconieri |Figure = |Didascalie = |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = c. [[1585]] o [[1586]] |LucNassite = [[Napuli]], [[Ream di Napuli]] |DateMuart = [[29 di Lui]] [[1656]] |LucMuart = [[Napuli]], [[Ream di Napuli]] |Ativitât = Compositôr, virtuôs di liût e tiorbe |Oparis = "Il primo libro di canzone", "sinfonie", "fantasie" (1650), "Il primo libro delle villanelle". (1616) |Note = Un dai plui celebris virtuôs di liût e tiorbe dal prim Bar... 186269 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Andrea Falconieri |Figure = |Didascalie = |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = c. [[1585]] o [[1586]] |LucNassite = [[Napuli]], [[Ream di Napuli]] |DateMuart = [[29 di Lui]] [[1656]] |LucMuart = [[Napuli]], [[Ream di Napuli]] |Ativitât = Compositôr, virtuôs di liût e tiorbe |Oparis = "Il primo libro di canzone", "sinfonie", "fantasie" (1650), "Il primo libro delle villanelle". (1616) |Note = Un dai plui celebris virtuôs di liût e tiorbe dal prim Baroc talian; la sô musiche e zonte il rigôr dal cuintripont cul folclôr e lis danzis de tradizion napoletane e spagnole. }} '''Andrea Falconieri''' (cognossût ancje come ''Falconiero''; [[Napuli]], c. [[1585]] / [[1586]] – [[Napuli]], [[29 di Lui]] [[1656]]) al è stât un compositôr e virtuôs di liût e tiorbe talian dal periodi baroc. Figura une vore origjinâl de musiche strumentâl dal Prin Sietcent, Falconieri al è celebrât par lis sôs composizions par stroments a cuarde (liût, tiorbe, violin e ghitare baroche), dulà che al à savût combinâ la rafinade tradizion de polifonie taliane cu la ritmiche vivarore des danzis popolâris napoletanîs e iberichîs. == Biografie == === Prins agns e i viadis in Italie === Nassût a [[Napuli]] atôr dal [[1585]], al à mostrât une ecezionâl abilitât cul liût e la tiorbe fin di zovin. Intal [[1604]] al è jentrât al servizi de cort dai Farnese a [[Parme]] come music di cjamare. Daspò dal periodi emiliân, Falconieri al à menât une vite viandante e incuiete, lavorant te corts e tes glesîs di citâts come [[Mantue]], [[Florence]], [[Rome]] e [[Vignesie]]. === I agns in Spagne e le tornade a Napuli === Atôr dal [[1621]] al si è trasferît te Penisule Iberiche (in [[Spagne]] e probabilmentri in [[Portugal]]), dulà che al à lavorât par diviars nobilis e dulà che al è stât profondamentri influençât de tradizion musicâl spagnole. In tal [[1639]] al è tornât te so citât natâl di Napuli, dulà che tal [[1647]] al è deventât maestri di capele de Real Cappella dal Palaç Reâl. Al è muart a Napuli tal [[1656]] tal mieç de terribile epidemie di peste che e à colpît la citât. == Stîl e oparis == La produzion di Falconieri cjape dentri pieçs vocâls sacrîs e profans, ma la sô ereditât plui grande e reste la musiche strumentâl. === Le produzion strumentâl (1650) === La so opare plui famôse e je la racuelte publicade a Napuli tal [[1650]]: '''''Il primo libro di canzone, sinfonie, fantasie, caprici, brandi, corrientes, passacagli, alemanas par uno, due, tre violini con il basso continuo'''''. * '''Fusion di stîls:''' In chestis pagjinis falconierianis si cjatin cjants melodics tal stîl talian unîts a ritmis di danze spagnole come la "Ciaccona", la "Passacaglia" e la "Folias". * '''Virtuosisim e ritmicitât:''' Pieçs famôs come ''La Suave Melodia'', ''El Jacara'' e ''Battalla de Barabaso y Yerno'' a amostrin un ûs des variazions strumentâls e un sens de dinamiche une vore avanzade par la epoche. == Curiositâts == * '''Un nom par ogni pieç:''' In tal sô libri dal 1650, scuasit ducj i pieçs strumentâls a tenin titui stramps dedicâts a amîs, parons o personaçs de cort (come "La Monarca", "La Bella Ninfa" o "La Follia dedicata al Re di Spagna"). * '''La chitare baroca:''' Falconieri al è stât un dai prims mestris a integrâ lis tecnichis de chitare baroche e de tiorbe te musiche d'insiemit e di cjamare, dant une intonazion ritmiche unica par la sô epoche. == Bibliografie == * Jensen, Richard Keith (1980). ''The Guitar and Lute Music of Andrea Falconieri''. Los Angeles: University of California Press. * Harper, John (1978). ''The Instrumental Canzonas of Andrea Falconieri''. London: Royal Musical Association. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Falconieri,_Andrea Partituris liberis di Andrea Falconieri su IMSLP] m4a3o209owoy0nwg8w3b0g1nxlamnyj Biagio Marini 0 15098 186270 2026-08-29T09:40:51Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Biagio Marini |Figure = |Didascalie = |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[5 di Fevrâr]] [[1594]] |LucNassite = Brescia, [[Republiche di Vignesie]] |DateMuart = [[20 di Març]] [[1663]] |LucMuart = [[Vignesie]], [[Republiche di Vignesie]] |Ativitât = Compositôr, virtuôs di violin |Oparis = Affetti musicali op. 1 (1617), Sonate, symphonie... op. 8 (1626), Per chitarra spagnola op. 3 (1620) |Note = Un dai plui grancj inovatôrs e virtuoos dal violin t... 186270 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Biagio Marini |Figure = |Didascalie = |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[5 di Fevrâr]] [[1594]] |LucNassite = Brescia, [[Republiche di Vignesie]] |DateMuart = [[20 di Març]] [[1663]] |LucMuart = [[Vignesie]], [[Republiche di Vignesie]] |Ativitât = Compositôr, virtuôs di violin |Oparis = Affetti musicali op. 1 (1617), Sonate, symphonie... op. 8 (1626), Per chitarra spagnola op. 3 (1620) |Note = Un dai plui grancj inovatôrs e virtuoos dal violin tal secul XVII ; al à scrit un dai prims esempis stampâts di "scordatura" e di dopli strofament. }} '''Biagio Marini''' (Brescia, [[5 di Fevrâr]] [[1594]] – [[Vignesie]], [[20 di Març]] [[1663]]) al è stât un compositôr e virtuôs di violin talian dal periodi baroc. Considerât une des figuris plui impagabilis e inovativis de musiche strumentâl dal Prin Sietcent, Marini al à ampliadis in môt rivoluzionari lis pussibilitâts tecnichis e espressivis dal violin, dant une impronte fondamentâl al disvilup de sonate baroche in Italie e tal Nord Europe. == Biografie == === Prins agns a Brescia e Vignesie === Nassût a [[Brescia]] intal [[1594]], al à vût la sô prime formazion musicâl verosimilmentri di Nepotino Marini. In tal [[1615]] al è stât nominât violinist inte [[Basiliche di San Marc]] a Vignesie sot la direzion di [[Claudio Monteverdi]], ambient che lu à profondamentri segnât tal sô stîl melodic. === I agns in Gjermanie e lis corts europeis === Daspò dal [[1620]], Marini al à tacât une cariere itinerante e prestigjose tes corts nobiliarîs europeanis. Al è stât al servizi dal duche Wolfgang Wilhelm a Neuburg an der Donau in Gjermanie, e al à lavorât ancje a [[Düsseldorf]], [[Bruxelles]], [[Padue]], [[Parme]] e [[Ferrara]]. === Ultims agns === Intai ultims agns de sô vite al è tornât a Vignesie, dulà che al à continuât a componi e a publicâ lis sôs oparis fin a la sô muart, avignude zal [[1663]]. == Stîl e oparis == La produzion di Marini cjape dentri oparis vocâls sacris e profanis, ma la sô fame reste leade par simpri a le musiche par violin e stroments ad arc. === Lis inovazions tecnichis par violin === In te sô famose opare mestre, la racuelte '''''Sonate, symphonie, canzoni, pass'emezzi, balletti, corenti, gagliarde, e ritornelli op. 8''''' (stampade a [[Vignesie]] intal [[1626]]), Marini al à introdusût inovazions tecnichis straordinariis: * '''La scordatura:''' Al è stât un dai prims a proviodi l'ûs de ''scordatura'' (l'acordadure alterade des cuardis dal violin) par otignî efiets sonôrs e suns particolârs. * '''Dopli strofament (doppie corde):''' Al à svilupât la tecniche di sunâ doi suns insiemit sul violin, slargjant i cunfins de polifonie par struments a cuarde. * '''Tremolo e pizzicato:''' Al à indicât esplicitamentri tes partituris l'ûs dal "tremolo" d'arc e dal "pizzicato", aumentant lis varietâts espressivis de sonate. == Curiositâts == * '''Un pionîr par la ghitare spagnole:''' Marini al è stât ancje un dai prims compositôrs a stampâ une racuelte par ghitare spagnole te "tablatura a rasgueado" (''Diversi generi musicali op. 3'', 1620). * '''L'art dal titul:''' Come atrîs mestris de sô epoche, Marini al usave dedicâ lis sôs sonatis a personatgis ilustris o a stâts d'anime, come te ''Sonata sopra la Monica'' o la ''Sonata in eco''. == Bibliografie == * Dunn, Thomas D. (1981). ''The Instrumental Music of Biagio Marini''. Ann Arbor: UMI Research Press. * Apel, Willi (1990). ''Die italienische Violinmusik im 17. Jahrhundert''. Wiesbaden: Franz Steiner Verlag. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Marini,_Biagio Partituris liberis di Biagio Marini su IMSLP] aj4o83wcy2bw6t8fd2qrfeh4zk8s9j5 186271 186270 2026-08-29T09:41:59Z Santefoscje73 11500 186271 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Biagio Marini |Figure = |Didascalie = |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[5 di Fevrâr]] [[1594]] |LucNassite = [[Bresse di Milan]], [[Republiche di Vignesie]] |DateMuart = [[20 di Març]] [[1663]] |LucMuart = [[Vignesie]], [[Republiche di Vignesie]] |Ativitât = Compositôr, virtuôs di violin |Oparis = Affetti musicali op. 1 (1617), Sonate, symphonie... op. 8 (1626), Per chitarra spagnola op. 3 (1620) |Note = Un dai plui grancj inovatôrs e virtuoos dal violin tal secul XVII ; al à scrit un dai prims esempis stampâts di "scordatura" e di dopli strofament. }} '''Biagio Marini''' ( [[Bresse di Milan]], [[5 di Fevrâr]] [[1594]] – [[Vignesie]], [[20 di Març]] [[1663]]) al è stât un compositôr e virtuôs di violin talian dal periodi baroc. Considerât une des figuris plui impagabilis e inovativis de musiche strumentâl dal Prin Sietcent, Marini al à ampliadis in môt rivoluzionari lis pussibilitâts tecnichis e espressivis dal violin, dant une impronte fondamentâl al disvilup de sonate baroche in Italie e tal Nord Europe. == Biografie == === Prins agns a Brescia e Vignesie === Nassût a [[Brescia]] intal [[1594]], al à vût la sô prime formazion musicâl verosimilmentri di Nepotino Marini. In tal [[1615]] al è stât nominât violinist inte [[Basiliche di San Marc]] a Vignesie sot la direzion di [[Claudio Monteverdi]], ambient che lu à profondamentri segnât tal sô stîl melodic. === I agns in Gjermanie e lis corts europeis === Daspò dal [[1620]], Marini al à tacât une cariere itinerante e prestigjose tes corts nobiliarîs europeanis. Al è stât al servizi dal duche Wolfgang Wilhelm a Neuburg an der Donau in Gjermanie, e al à lavorât ancje a [[Düsseldorf]], [[Bruxelles]], [[Padue]], [[Parme]] e [[Ferrara]]. === Ultims agns === Intai ultims agns de sô vite al è tornât a Vignesie, dulà che al à continuât a componi e a publicâ lis sôs oparis fin a la sô muart, avignude zal [[1663]]. == Stîl e oparis == La produzion di Marini cjape dentri oparis vocâls sacris e profanis, ma la sô fame reste leade par simpri a le musiche par violin e stroments ad arc. === Lis inovazions tecnichis par violin === In te sô famose opare mestre, la racuelte '''''Sonate, symphonie, canzoni, pass'emezzi, balletti, corenti, gagliarde, e ritornelli op. 8''''' (stampade a [[Vignesie]] intal [[1626]]), Marini al à introdusût inovazions tecnichis straordinariis: * '''La scordatura:''' Al è stât un dai prims a proviodi l'ûs de ''scordatura'' (l'acordadure alterade des cuardis dal violin) par otignî efiets sonôrs e suns particolârs. * '''Dopli strofament (doppie corde):''' Al à svilupât la tecniche di sunâ doi suns insiemit sul violin, slargjant i cunfins de polifonie par struments a cuarde. * '''Tremolo e pizzicato:''' Al à indicât esplicitamentri tes partituris l'ûs dal "tremolo" d'arc e dal "pizzicato", aumentant lis varietâts espressivis de sonate. == Curiositâts == * '''Un pionîr par la ghitare spagnole:''' Marini al è stât ancje un dai prims compositôrs a stampâ une racuelte par ghitare spagnole te "tablatura a rasgueado" (''Diversi generi musicali op. 3'', 1620). * '''L'art dal titul:''' Come atrîs mestris de sô epoche, Marini al usave dedicâ lis sôs sonatis a personatgis ilustris o a stâts d'anime, come te ''Sonata sopra la Monica'' o la ''Sonata in eco''. == Bibliografie == * Dunn, Thomas D. (1981). ''The Instrumental Music of Biagio Marini''. Ann Arbor: UMI Research Press. * Apel, Willi (1990). ''Die italienische Violinmusik im 17. Jahrhundert''. Wiesbaden: Franz Steiner Verlag. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Marini,_Biagio Partituris liberis di Biagio Marini su IMSLP] jdz68gufcr5zdf1bsurme0j8auqnzo6 186272 186271 2026-08-29T09:42:31Z Santefoscje73 11500 /* Biografie */ 186272 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Biagio Marini |Figure = |Didascalie = |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[5 di Fevrâr]] [[1594]] |LucNassite = [[Bresse di Milan]], [[Republiche di Vignesie]] |DateMuart = [[20 di Març]] [[1663]] |LucMuart = [[Vignesie]], [[Republiche di Vignesie]] |Ativitât = Compositôr, virtuôs di violin |Oparis = Affetti musicali op. 1 (1617), Sonate, symphonie... op. 8 (1626), Per chitarra spagnola op. 3 (1620) |Note = Un dai plui grancj inovatôrs e virtuoos dal violin tal secul XVII ; al à scrit un dai prims esempis stampâts di "scordatura" e di dopli strofament. }} '''Biagio Marini''' ( [[Bresse di Milan]], [[5 di Fevrâr]] [[1594]] – [[Vignesie]], [[20 di Març]] [[1663]]) al è stât un compositôr e virtuôs di violin talian dal periodi baroc. Considerât une des figuris plui impagabilis e inovativis de musiche strumentâl dal Prin Sietcent, Marini al à ampliadis in môt rivoluzionari lis pussibilitâts tecnichis e espressivis dal violin, dant une impronte fondamentâl al disvilup de sonate baroche in Italie e tal Nord Europe. == Biografie == === Prins agns a Brescia e Vignesie === Nassût a [[Bresse di Milan]] in tal [[1594]], al à vût la sô prime formazion musicâl verosimilmentri di Nepotino Marini. In tal [[1615]] al è stât nominât violinist inte [[Basiliche di San Marc]] a Vignesie sot la direzion di [[Claudio Monteverdi]], ambient che lu à profondamentri segnât tal sô stîl melodic. === I agns in Gjermanie e lis corts europeis === Daspò dal [[1620]], Marini al à tacât une cariere itinerante e prestigjose tes corts nobiliarîs europeanis. Al è stât al servizi dal duche Wolfgang Wilhelm a Neuburg an der Donau in Gjermanie, e al à lavorât ancje a [[Düsseldorf]], [[Bruxelles]], [[Padue]], [[Parme]] e [[Ferrara]]. === Ultims agns === Intai ultims agns de sô vite al è tornât a Vignesie, dulà che al à continuât a componi e a publicâ lis sôs oparis fin a la sô muart, avignude zal [[1663]]. == Stîl e oparis == La produzion di Marini cjape dentri oparis vocâls sacris e profanis, ma la sô fame reste leade par simpri a le musiche par violin e stroments ad arc. === Lis inovazions tecnichis par violin === In te sô famose opare mestre, la racuelte '''''Sonate, symphonie, canzoni, pass'emezzi, balletti, corenti, gagliarde, e ritornelli op. 8''''' (stampade a [[Vignesie]] intal [[1626]]), Marini al à introdusût inovazions tecnichis straordinariis: * '''La scordatura:''' Al è stât un dai prims a proviodi l'ûs de ''scordatura'' (l'acordadure alterade des cuardis dal violin) par otignî efiets sonôrs e suns particolârs. * '''Dopli strofament (doppie corde):''' Al à svilupât la tecniche di sunâ doi suns insiemit sul violin, slargjant i cunfins de polifonie par struments a cuarde. * '''Tremolo e pizzicato:''' Al à indicât esplicitamentri tes partituris l'ûs dal "tremolo" d'arc e dal "pizzicato", aumentant lis varietâts espressivis de sonate. == Curiositâts == * '''Un pionîr par la ghitare spagnole:''' Marini al è stât ancje un dai prims compositôrs a stampâ une racuelte par ghitare spagnole te "tablatura a rasgueado" (''Diversi generi musicali op. 3'', 1620). * '''L'art dal titul:''' Come atrîs mestris de sô epoche, Marini al usave dedicâ lis sôs sonatis a personatgis ilustris o a stâts d'anime, come te ''Sonata sopra la Monica'' o la ''Sonata in eco''. == Bibliografie == * Dunn, Thomas D. (1981). ''The Instrumental Music of Biagio Marini''. Ann Arbor: UMI Research Press. * Apel, Willi (1990). ''Die italienische Violinmusik im 17. Jahrhundert''. Wiesbaden: Franz Steiner Verlag. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Marini,_Biagio Partituris liberis di Biagio Marini su IMSLP] pgmcdgj8si5tgz6x65ltazb9dnyssct 186273 186272 2026-08-29T09:43:07Z Santefoscje73 11500 /* I agns in Gjermanie e lis corts europeis */ 186273 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Biagio Marini |Figure = |Didascalie = |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[5 di Fevrâr]] [[1594]] |LucNassite = [[Bresse di Milan]], [[Republiche di Vignesie]] |DateMuart = [[20 di Març]] [[1663]] |LucMuart = [[Vignesie]], [[Republiche di Vignesie]] |Ativitât = Compositôr, virtuôs di violin |Oparis = Affetti musicali op. 1 (1617), Sonate, symphonie... op. 8 (1626), Per chitarra spagnola op. 3 (1620) |Note = Un dai plui grancj inovatôrs e virtuoos dal violin tal secul XVII ; al à scrit un dai prims esempis stampâts di "scordatura" e di dopli strofament. }} '''Biagio Marini''' ( [[Bresse di Milan]], [[5 di Fevrâr]] [[1594]] – [[Vignesie]], [[20 di Març]] [[1663]]) al è stât un compositôr e virtuôs di violin talian dal periodi baroc. Considerât une des figuris plui impagabilis e inovativis de musiche strumentâl dal Prin Sietcent, Marini al à ampliadis in môt rivoluzionari lis pussibilitâts tecnichis e espressivis dal violin, dant une impronte fondamentâl al disvilup de sonate baroche in Italie e tal Nord Europe. == Biografie == === Prins agns a Brescia e Vignesie === Nassût a [[Bresse di Milan]] in tal [[1594]], al à vût la sô prime formazion musicâl verosimilmentri di Nepotino Marini. In tal [[1615]] al è stât nominât violinist inte [[Basiliche di San Marc]] a Vignesie sot la direzion di [[Claudio Monteverdi]], ambient che lu à profondamentri segnât tal sô stîl melodic. === I agns in Gjermanie e lis corts europeis === Daspò dal [[1620]], Marini al à tacât une cariere itinerante e prestigjose tes corts nobiliarîs europeanis. Al è stât al servizi dal duche Wolfgang Wilhelm a Neuburg an der Donau in Gjermanie, e al à lavorât ancje a [[Düsseldorf]], [[Bruxelles]], [[Padue]], [[Parme]] e [[Ferare]]. === Ultims agns === Intai ultims agns de sô vite al è tornât a Vignesie, dulà che al à continuât a componi e a publicâ lis sôs oparis fin a la sô muart, avignude zal [[1663]]. == Stîl e oparis == La produzion di Marini cjape dentri oparis vocâls sacris e profanis, ma la sô fame reste leade par simpri a le musiche par violin e stroments ad arc. === Lis inovazions tecnichis par violin === In te sô famose opare mestre, la racuelte '''''Sonate, symphonie, canzoni, pass'emezzi, balletti, corenti, gagliarde, e ritornelli op. 8''''' (stampade a [[Vignesie]] intal [[1626]]), Marini al à introdusût inovazions tecnichis straordinariis: * '''La scordatura:''' Al è stât un dai prims a proviodi l'ûs de ''scordatura'' (l'acordadure alterade des cuardis dal violin) par otignî efiets sonôrs e suns particolârs. * '''Dopli strofament (doppie corde):''' Al à svilupât la tecniche di sunâ doi suns insiemit sul violin, slargjant i cunfins de polifonie par struments a cuarde. * '''Tremolo e pizzicato:''' Al à indicât esplicitamentri tes partituris l'ûs dal "tremolo" d'arc e dal "pizzicato", aumentant lis varietâts espressivis de sonate. == Curiositâts == * '''Un pionîr par la ghitare spagnole:''' Marini al è stât ancje un dai prims compositôrs a stampâ une racuelte par ghitare spagnole te "tablatura a rasgueado" (''Diversi generi musicali op. 3'', 1620). * '''L'art dal titul:''' Come atrîs mestris de sô epoche, Marini al usave dedicâ lis sôs sonatis a personatgis ilustris o a stâts d'anime, come te ''Sonata sopra la Monica'' o la ''Sonata in eco''. == Bibliografie == * Dunn, Thomas D. (1981). ''The Instrumental Music of Biagio Marini''. Ann Arbor: UMI Research Press. * Apel, Willi (1990). ''Die italienische Violinmusik im 17. Jahrhundert''. Wiesbaden: Franz Steiner Verlag. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Marini,_Biagio Partituris liberis di Biagio Marini su IMSLP] qj7tcolkta5be53kdhppg5qsdaw6hqf 186274 186273 2026-08-29T09:43:32Z Santefoscje73 11500 /* I agns in Gjermanie e lis corts europeis */ 186274 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Biagio Marini |Figure = |Didascalie = |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[5 di Fevrâr]] [[1594]] |LucNassite = [[Bresse di Milan]], [[Republiche di Vignesie]] |DateMuart = [[20 di Març]] [[1663]] |LucMuart = [[Vignesie]], [[Republiche di Vignesie]] |Ativitât = Compositôr, virtuôs di violin |Oparis = Affetti musicali op. 1 (1617), Sonate, symphonie... op. 8 (1626), Per chitarra spagnola op. 3 (1620) |Note = Un dai plui grancj inovatôrs e virtuoos dal violin tal secul XVII ; al à scrit un dai prims esempis stampâts di "scordatura" e di dopli strofament. }} '''Biagio Marini''' ( [[Bresse di Milan]], [[5 di Fevrâr]] [[1594]] – [[Vignesie]], [[20 di Març]] [[1663]]) al è stât un compositôr e virtuôs di violin talian dal periodi baroc. Considerât une des figuris plui impagabilis e inovativis de musiche strumentâl dal Prin Sietcent, Marini al à ampliadis in môt rivoluzionari lis pussibilitâts tecnichis e espressivis dal violin, dant une impronte fondamentâl al disvilup de sonate baroche in Italie e tal Nord Europe. == Biografie == === Prins agns a Brescia e Vignesie === Nassût a [[Bresse di Milan]] in tal [[1594]], al à vût la sô prime formazion musicâl verosimilmentri di Nepotino Marini. In tal [[1615]] al è stât nominât violinist inte [[Basiliche di San Marc]] a Vignesie sot la direzion di [[Claudio Monteverdi]], ambient che lu à profondamentri segnât tal sô stîl melodic. === I agns in Gjermanie e lis corts europeis === Daspò dal [[1620]], Marini al à tacât une cariere itinerante e prestigjose tes corts nobiliarîs europeanis. Al è stât al servizi dal duche Wolfgang Wilhelm a Neuburg an der Donau in Gjermanie, e al à lavorât ancje a [[Düsseldorf]], [[Brussels]], [[Padue]], [[Parme]] e [[Ferare]]. === Ultims agns === Intai ultims agns de sô vite al è tornât a Vignesie, dulà che al à continuât a componi e a publicâ lis sôs oparis fin a la sô muart, avignude zal [[1663]]. == Stîl e oparis == La produzion di Marini cjape dentri oparis vocâls sacris e profanis, ma la sô fame reste leade par simpri a le musiche par violin e stroments ad arc. === Lis inovazions tecnichis par violin === In te sô famose opare mestre, la racuelte '''''Sonate, symphonie, canzoni, pass'emezzi, balletti, corenti, gagliarde, e ritornelli op. 8''''' (stampade a [[Vignesie]] intal [[1626]]), Marini al à introdusût inovazions tecnichis straordinariis: * '''La scordatura:''' Al è stât un dai prims a proviodi l'ûs de ''scordatura'' (l'acordadure alterade des cuardis dal violin) par otignî efiets sonôrs e suns particolârs. * '''Dopli strofament (doppie corde):''' Al à svilupât la tecniche di sunâ doi suns insiemit sul violin, slargjant i cunfins de polifonie par struments a cuarde. * '''Tremolo e pizzicato:''' Al à indicât esplicitamentri tes partituris l'ûs dal "tremolo" d'arc e dal "pizzicato", aumentant lis varietâts espressivis de sonate. == Curiositâts == * '''Un pionîr par la ghitare spagnole:''' Marini al è stât ancje un dai prims compositôrs a stampâ une racuelte par ghitare spagnole te "tablatura a rasgueado" (''Diversi generi musicali op. 3'', 1620). * '''L'art dal titul:''' Come atrîs mestris de sô epoche, Marini al usave dedicâ lis sôs sonatis a personatgis ilustris o a stâts d'anime, come te ''Sonata sopra la Monica'' o la ''Sonata in eco''. == Bibliografie == * Dunn, Thomas D. (1981). ''The Instrumental Music of Biagio Marini''. Ann Arbor: UMI Research Press. * Apel, Willi (1990). ''Die italienische Violinmusik im 17. Jahrhundert''. Wiesbaden: Franz Steiner Verlag. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Marini,_Biagio Partituris liberis di Biagio Marini su IMSLP] 2kvcchz41xjew2z633j07zp7znywwfz 186275 186274 2026-08-29T09:44:41Z Santefoscje73 11500 /* Biografie */ 186275 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Biagio Marini |Figure = |Didascalie = |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[5 di Fevrâr]] [[1594]] |LucNassite = [[Bresse di Milan]], [[Republiche di Vignesie]] |DateMuart = [[20 di Març]] [[1663]] |LucMuart = [[Vignesie]], [[Republiche di Vignesie]] |Ativitât = Compositôr, virtuôs di violin |Oparis = Affetti musicali op. 1 (1617), Sonate, symphonie... op. 8 (1626), Per chitarra spagnola op. 3 (1620) |Note = Un dai plui grancj inovatôrs e virtuoos dal violin tal secul XVII ; al à scrit un dai prims esempis stampâts di "scordatura" e di dopli strofament. }} '''Biagio Marini''' ( [[Bresse di Milan]], [[5 di Fevrâr]] [[1594]] – [[Vignesie]], [[20 di Març]] [[1663]]) al è stât un compositôr e virtuôs di violin talian dal periodi baroc. Considerât une des figuris plui impagabilis e inovativis de musiche strumentâl dal Prin Sietcent, Marini al à ampliadis in môt rivoluzionari lis pussibilitâts tecnichis e espressivis dal violin, dant une impronte fondamentâl al disvilup de sonate baroche in Italie e tal Nord Europe. == Biografie == === Prins agns a Bresse di Milan e Vignesie === Nassût a [[Bresse di Milan]] in tal [[1594]], al à vût la sô prime formazion musicâl verosimilmentri di Nepotino Marini. In tal [[1615]] al è stât nominât violinist inte [[Basiliche di San Marc]] a Vignesie sot la direzion di [[Claudio Monteverdi]], ambient che lu à profondamentri segnât tal sô stîl melodic. === I agns in Gjermanie e lis corts europeanis === Daspò dal [[1620]], Marini al à tacât une cariere itinerante e prestigjose tes corts nobiliarîs europeanis. Al è stât al servizi dal duche Wolfgang Wilhelm a Neuburg an der Donau in [[Gjermanie]], e al à lavorât ancje a [[Düsseldorf]], [[Brussels]], [[Padue]], [[Parme]] e [[Ferare]]. === Ultims agns === Intai ultims agns de sô vite al è tornât a Vignesie, dulà che al à continuât a componi e a publicâ lis sôs oparis fin a la sô muart, avignude zal [[1663]]. == Stîl e oparis == La produzion di Marini cjape dentri oparis vocâls sacris e profanis, ma la sô fame reste leade par simpri a le musiche par violin e stroments ad arc. === Lis inovazions tecnichis par violin === In te sô famose opare mestre, la racuelte '''''Sonate, symphonie, canzoni, pass'emezzi, balletti, corenti, gagliarde, e ritornelli op. 8''''' (stampade a [[Vignesie]] intal [[1626]]), Marini al à introdusût inovazions tecnichis straordinariis: * '''La scordatura:''' Al è stât un dai prims a proviodi l'ûs de ''scordatura'' (l'acordadure alterade des cuardis dal violin) par otignî efiets sonôrs e suns particolârs. * '''Dopli strofament (doppie corde):''' Al à svilupât la tecniche di sunâ doi suns insiemit sul violin, slargjant i cunfins de polifonie par struments a cuarde. * '''Tremolo e pizzicato:''' Al à indicât esplicitamentri tes partituris l'ûs dal "tremolo" d'arc e dal "pizzicato", aumentant lis varietâts espressivis de sonate. == Curiositâts == * '''Un pionîr par la ghitare spagnole:''' Marini al è stât ancje un dai prims compositôrs a stampâ une racuelte par ghitare spagnole te "tablatura a rasgueado" (''Diversi generi musicali op. 3'', 1620). * '''L'art dal titul:''' Come atrîs mestris de sô epoche, Marini al usave dedicâ lis sôs sonatis a personatgis ilustris o a stâts d'anime, come te ''Sonata sopra la Monica'' o la ''Sonata in eco''. == Bibliografie == * Dunn, Thomas D. (1981). ''The Instrumental Music of Biagio Marini''. Ann Arbor: UMI Research Press. * Apel, Willi (1990). ''Die italienische Violinmusik im 17. Jahrhundert''. Wiesbaden: Franz Steiner Verlag. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Marini,_Biagio Partituris liberis di Biagio Marini su IMSLP] 6evj51p4ynfy8wghohbwx36tu0ygzft Jaroni Frescobaldi 0 15099 186276 2026-08-29T10:36:18Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Jaroni Frescobaldi |Figure = Girolamo Frescobaldi.jpg |Didascalie = Ritrat di Jaroni Frescobaldi sculpit di Claude Mellan (1619) |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[13 di Setembar]] [[1583]] |LucNassite = [[Ferare]], [[Ducât di Ferare]] |DateMuart = [[1 di Març]] [[1643]] |LucMuart = [[Rome]] , [[Stât Pontifici]] |Ativitât = Compositôr, organist, clavicembalist |Oparis = "Fiori musicali" (1635), "Toccate e partite d'intavolatura" (1615), "Capricci s... 186276 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Jaroni Frescobaldi |Figure = Girolamo Frescobaldi.jpg |Didascalie = Ritrat di Jaroni Frescobaldi sculpit di Claude Mellan (1619) |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[13 di Setembar]] [[1583]] |LucNassite = [[Ferare]], [[Ducât di Ferare]] |DateMuart = [[1 di Març]] [[1643]] |LucMuart = [[Rome]] , [[Stât Pontifici]] |Ativitât = Compositôr, organist, clavicembalist |Oparis = "Fiori musicali" (1635), "Toccate e partite d'intavolatura" (1615), "Capricci sopra diversi soggetti" (1624). |Note = Un dai plui grancj virtuoos dal clavicembal e de organ e un dai compositôrs plui influents de musiche par stroments a tasti di dut il Baroc. }} '''Jaroni Frescobaldi''' ([[Ferare]], [[13 di Setembar]] [[1583]] – [[Rome]], [[1 di Març]] [[1643]]) al è stât un compositôr, organist e clavicembalist talian dal periodi baroc. Considerât une des figuris plui genialis de musiche strumentâl dal Sietcent, Frescobaldi al è stât il plui grant mestri de musiche par struments a tastiere (organ e clavicembal) dal Prin Baroc. La sô opare e à rivoluzionât le forme de "toccata" e al à esercitât une influence profonde su ducj i grancj compositôrs dal Nord Europe, comprendût [[Johann Sebastian Bach]]. == Biografie == === Prins agns e formazion a Ferrara === Nassût a Ferare tal [[1583]], al à mostrât un talent fin da piçulpar la musiche e al à studiât sot la vuide di Luzzasco Luzzaschi, celebri mestri de cort estense. In chest ambient al è jentrât in contat cu la avanguardie musicâl de epoche e cun autôrs come [[Carlo Gesualdo]]. === I agns romans e la Basiliche di San Pieri === Daspò une curt periodi a [[Brussels]] tal [[1607]], Frescobaldi al si è stabilît a [[Rome]], dulà che tal [[1608]] al è stât nominât organist titolâr de [[Basiliche di San Pieri in Vatican]], un rûl prestigjôs che al à mantignût par plui part de sô vite. Lis sôs esecuzions di organ a San Pieri a jerin cussì celebrîs che, secont i cronisçj de epoche, vevin centernârs di ascoltadôrs par ogni concert. === Il periodi fiorentin e le tornade a Rome === Jenfri il [[1628]] e il [[1634]] al à lavorât a [[Florence]] come organist de cort dai Medici, par daspo' tornâ in mût definitîf a Rome al servizi de famee Barberini e de Basiliche Vaticane, dulà che al è muart tal [[1643]]. == Stîl e oparis == Frescobaldi al à codificât e trasformât i gjenars de musiche par tastiere, introdusint un stîl espressîf, dramatic e plen di contrasts. === Lis Tocjatis e il stîl de "affetti" === In tes sôs racueltis di "Tooccate" (''Tocjadis'') (1615 e 1627), Frescobaldi al à introdusût un mût navât di sunâ: la melodie e il ritm no jerin plui rigjits, ma a varjavin secont la sensibilitât e des emozions dal esecutôr (il talian "affetti"), un mût simîl al "cantar recitando" de opere de epoche. === I "Fiori Musicali" (1635) === Considerât le sô opare mestre di musiche sacre par organ, i '''''Fiori Musicali''''' a son une racuelte di esecuzions organistichis che alternin oparis polifonichis come "Ricercari", "Canzoni" e "Toccate"* par la liturgje. == Influence e ereditât == L'influence di Frescobaldi al è stât enorme te storie de musiche: * Il sô scuelâr [[Johann Jakob Froberger]] al à puartât la sô tecniche tal Sacri Roman Imperi e in Gjermanie. * [[Johann Sebastian Bach]] al amirave talmentri la sô opare di vê copiât di sô man la partiture interie dai "Fiori Musicali" par studialâ in profonditât. == Curiositâts == * '''Prefazions didatichis:''' In tai siei libris stampâts, Frescobaldi al inserive simpri une prefazion dulà che al spiegave al letôr il mût di esecuzion de sô musiche, al dâ indicazions precisîs su le daveuelzidure dai ritmis, la posizion des mans e i ornaments. == Bibliografie == * Hammond, Frederick (1983). ''Girolamo Frescobaldi: His Life and Music''. Cambridge: Harvard University Press. * Stembridge, Christopher (2010). ''Frescobaldi's Keyboards and Performance Practice''. Bologna: Ut Orpheus. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Frescobaldi,_Girolamo Partituris liberis di Jaroni Frescobaldi su IMSLP] cdo2ysz8vqforcglhgm24i0fn3tzz6g 186277 186276 2026-08-29T10:37:30Z Santefoscje73 11500 186277 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Jaroni Frescobaldi |Figure = Girolamo Frescobaldi (1583-1643), engraving by Claude Mellan (1619).jpg |Didascalie = Ritrat di Jaroni Frescobaldi di Claude Mellan (1619) |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[13 di Setembar]] [[1583]] |LucNassite = [[Ferare]], [[Ducât di Ferare]] |DateMuart = [[1 di Març]] [[1643]] |LucMuart = [[Rome]] , [[Stât Pontifici]] |Ativitât = Compositôr, organist, clavicembalist |Oparis = "Fiori musicali" (1635), "Toccate e partite d'intavolatura" (1615), "Capricci sopra diversi soggetti" (1624). |Note = Un dai plui grancj virtuoos dal clavicembal e de organ e un dai compositôrs plui influents de musiche par stroments a tasti di dut il Baroc. }} '''Jaroni Frescobaldi''' ([[Ferare]], [[13 di Setembar]] [[1583]] – [[Rome]], [[1 di Març]] [[1643]]) al è stât un compositôr, organist e clavicembalist talian dal periodi baroc. Considerât une des figuris plui genialis de musiche strumentâl dal Sietcent, Frescobaldi al è stât il plui grant mestri de musiche par struments a tastiere (organ e clavicembal) dal Prin Baroc. La sô opare e à rivoluzionât le forme de "toccata" e al à esercitât une influence profonde su ducj i grancj compositôrs dal Nord Europe, comprendût [[Johann Sebastian Bach]]. == Biografie == === Prins agns e formazion a Ferrara === Nassût a Ferare tal [[1583]], al à mostrât un talent fin da piçulpar la musiche e al à studiât sot la vuide di Luzzasco Luzzaschi, celebri mestri de cort estense. In chest ambient al è jentrât in contat cu la avanguardie musicâl de epoche e cun autôrs come [[Carlo Gesualdo]]. === I agns romans e la Basiliche di San Pieri === Daspò une curt periodi a [[Brussels]] tal [[1607]], Frescobaldi al si è stabilît a [[Rome]], dulà che tal [[1608]] al è stât nominât organist titolâr de [[Basiliche di San Pieri in Vatican]], un rûl prestigjôs che al à mantignût par plui part de sô vite. Lis sôs esecuzions di organ a San Pieri a jerin cussì celebrîs che, secont i cronisçj de epoche, vevin centernârs di ascoltadôrs par ogni concert. === Il periodi fiorentin e le tornade a Rome === Jenfri il [[1628]] e il [[1634]] al à lavorât a [[Florence]] come organist de cort dai Medici, par daspo' tornâ in mût definitîf a Rome al servizi de famee Barberini e de Basiliche Vaticane, dulà che al è muart tal [[1643]]. == Stîl e oparis == Frescobaldi al à codificât e trasformât i gjenars de musiche par tastiere, introdusint un stîl espressîf, dramatic e plen di contrasts. === Lis Tocjatis e il stîl de "affetti" === In tes sôs racueltis di "Tooccate" (''Tocjadis'') (1615 e 1627), Frescobaldi al à introdusût un mût navât di sunâ: la melodie e il ritm no jerin plui rigjits, ma a varjavin secont la sensibilitât e des emozions dal esecutôr (il talian "affetti"), un mût simîl al "cantar recitando" de opere de epoche. === I "Fiori Musicali" (1635) === Considerât le sô opare mestre di musiche sacre par organ, i '''''Fiori Musicali''''' a son une racuelte di esecuzions organistichis che alternin oparis polifonichis come "Ricercari", "Canzoni" e "Toccate"* par la liturgje. == Influence e ereditât == L'influence di Frescobaldi al è stât enorme te storie de musiche: * Il sô scuelâr [[Johann Jakob Froberger]] al à puartât la sô tecniche tal Sacri Roman Imperi e in Gjermanie. * [[Johann Sebastian Bach]] al amirave talmentri la sô opare di vê copiât di sô man la partiture interie dai "Fiori Musicali" par studialâ in profonditât. == Curiositâts == * '''Prefazions didatichis:''' In tai siei libris stampâts, Frescobaldi al inserive simpri une prefazion dulà che al spiegave al letôr il mût di esecuzion de sô musiche, al dâ indicazions precisîs su le daveuelzidure dai ritmis, la posizion des mans e i ornaments. == Bibliografie == * Hammond, Frederick (1983). ''Girolamo Frescobaldi: His Life and Music''. Cambridge: Harvard University Press. * Stembridge, Christopher (2010). ''Frescobaldi's Keyboards and Performance Practice''. Bologna: Ut Orpheus. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Frescobaldi,_Girolamo Partituris liberis di Jaroni Frescobaldi su IMSLP] klpgsudar8ntw1jb0a9av4lkfqhb8ti 186278 186277 2026-08-29T10:39:03Z Santefoscje73 11500 186278 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Jaroni Frescobaldi |Figure = Girolamo Frescobaldi (1583-1643), engraving by Claude Mellan (1619).jpg |Didascalie = Ritrat di Jaroni Frescobaldi di Claude Mellan (1619) |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[13 di Setembar]] [[1583]] |LucNassite = [[Ferare]], [[Ducât di Ferare]] |DateMuart = [[1 di Març]] [[1643]] |LucMuart = [[Rome]] , [[Stât Pontifici]] |Ativitât = Compositôr, organist, clavicembalist |Oparis = "Fiori musicali" (1635), "Toccate e partite d'intavolatura" (1615), "Capricci sopra diversi soggetti" (1624). |Note = Un dai plui grancj virtuoos dal clavicembal e de organ e un dai compositôrs plui influents de musiche par stroments a tasti di dut il Baroc. }} [[Figure:15 Via Frescobaldi - Ferrara.jpg|200px|miniatura|destra|Vie Frescobaldi a Ferare, cjase de famee Frescobaldi]] '''Jaroni Frescobaldi''' ([[Ferare]], [[13 di Setembar]] [[1583]] – [[Rome]], [[1 di Març]] [[1643]]) al è stât un compositôr, organist e clavicembalist talian dal periodi baroc. Considerât une des figuris plui genialis de musiche strumentâl dal Sietcent, Frescobaldi al è stât il plui grant mestri de musiche par struments a tastiere (organ e clavicembal) dal Prin Baroc. La sô opare e à rivoluzionât le forme de "toccata" e al à esercitât une influence profonde su ducj i grancj compositôrs dal Nord Europe, comprendût [[Johann Sebastian Bach]]. == Biografie == === Prins agns e formazion a Ferrara === Nassût a Ferare tal [[1583]], al à mostrât un talent fin da piçulpar la musiche e al à studiât sot la vuide di Luzzasco Luzzaschi, celebri mestri de cort estense. In chest ambient al è jentrât in contat cu la avanguardie musicâl de epoche e cun autôrs come [[Carlo Gesualdo]]. === I agns romans e la Basiliche di San Pieri === Daspò une curt periodi a [[Brussels]] tal [[1607]], Frescobaldi al si è stabilît a [[Rome]], dulà che tal [[1608]] al è stât nominât organist titolâr de [[Basiliche di San Pieri in Vatican]], un rûl prestigjôs che al à mantignût par plui part de sô vite. Lis sôs esecuzions di organ a San Pieri a jerin cussì celebrîs che, secont i cronisçj de epoche, vevin centernârs di ascoltadôrs par ogni concert. === Il periodi fiorentin e le tornade a Rome === Jenfri il [[1628]] e il [[1634]] al à lavorât a [[Florence]] come organist de cort dai Medici, par daspo' tornâ in mût definitîf a Rome al servizi de famee Barberini e de Basiliche Vaticane, dulà che al è muart tal [[1643]]. == Stîl e oparis == Frescobaldi al à codificât e trasformât i gjenars de musiche par tastiere, introdusint un stîl espressîf, dramatic e plen di contrasts. === Lis Tocjatis e il stîl de "affetti" === In tes sôs racueltis di "Tooccate" (''Tocjadis'') (1615 e 1627), Frescobaldi al à introdusût un mût navât di sunâ: la melodie e il ritm no jerin plui rigjits, ma a varjavin secont la sensibilitât e des emozions dal esecutôr (il talian "affetti"), un mût simîl al "cantar recitando" de opere de epoche. === I "Fiori Musicali" (1635) === Considerât le sô opare mestre di musiche sacre par organ, i '''''Fiori Musicali''''' a son une racuelte di esecuzions organistichis che alternin oparis polifonichis come "Ricercari", "Canzoni" e "Toccate"* par la liturgje. == Influence e ereditât == L'influence di Frescobaldi al è stât enorme te storie de musiche: * Il sô scuelâr [[Johann Jakob Froberger]] al à puartât la sô tecniche tal Sacri Roman Imperi e in Gjermanie. * [[Johann Sebastian Bach]] al amirave talmentri la sô opare di vê copiât di sô man la partiture interie dai "Fiori Musicali" par studialâ in profonditât. == Curiositâts == * '''Prefazions didatichis:''' In tai siei libris stampâts, Frescobaldi al inserive simpri une prefazion dulà che al spiegave al letôr il mût di esecuzion de sô musiche, al dâ indicazions precisîs su le daveuelzidure dai ritmis, la posizion des mans e i ornaments. == Bibliografie == * Hammond, Frederick (1983). ''Girolamo Frescobaldi: His Life and Music''. Cambridge: Harvard University Press. * Stembridge, Christopher (2010). ''Frescobaldi's Keyboards and Performance Practice''. Bologna: Ut Orpheus. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Frescobaldi,_Girolamo Partituris liberis di Jaroni Frescobaldi su IMSLP] osh0qtiwsh4kc1kddj771r8e4aak8n0 186279 186278 2026-08-29T10:39:54Z Santefoscje73 11500 186279 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Jaroni Frescobaldi |Figure = Girolamo Frescobaldi (1583-1643), engraving by Claude Mellan (1619).jpg |Didascalie = Ritrat di Jaroni Frescobaldi di Claude Mellan (1619) |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[13 di Setembar]] [[1583]] |LucNassite = [[Ferare]], [[Ducât di Ferare]] |DateMuart = [[1 di Març]] [[1643]] |LucMuart = [[Rome]] , [[Stât Pontifici]] |Ativitât = Compositôr, organist, clavicembalist |Oparis = "Fiori musicali" (1635), "Toccate e partite d'intavolatura" (1615), "Capricci sopra diversi soggetti" (1624). |Note = Un dai plui grancj virtuoos dal clavicembal e de organ e un dai compositôrs plui influents de musiche par stroments a tasti di dut il Baroc. }} [[Figure:15 Via Frescobaldi - Ferrara.jpg|200px|miniatura|destra|Vie Frescobaldi a Ferare, cjase de famee Frescobaldi]] '''Jaroni Frescobaldi''' ('''Girolamo Frescobaldi''' par talian) ([[Ferare]], [[13 di Setembar]] [[1583]] – [[Rome]], [[1 di Març]] [[1643]]) al è stât un compositôr, organist e clavicembalist talian dal periodi baroc. Considerât une des figuris plui genialis de musiche strumentâl dal Sietcent, Frescobaldi al è stât il plui grant mestri de musiche par struments a tastiere (organ e clavicembal) dal Prin Baroc. La sô opare e à rivoluzionât le forme de "toccata" e al à esercitât une influence profonde su ducj i grancj compositôrs dal Nord Europe, comprendût [[Johann Sebastian Bach]]. == Biografie == === Prins agns e formazion a Ferrara === Nassût a Ferare tal [[1583]], al à mostrât un talent fin da piçulpar la musiche e al à studiât sot la vuide di Luzzasco Luzzaschi, celebri mestri de cort estense. In chest ambient al è jentrât in contat cu la avanguardie musicâl de epoche e cun autôrs come [[Carlo Gesualdo]]. === I agns romans e la Basiliche di San Pieri === Daspò une curt periodi a [[Brussels]] tal [[1607]], Frescobaldi al si è stabilît a [[Rome]], dulà che tal [[1608]] al è stât nominât organist titolâr de [[Basiliche di San Pieri in Vatican]], un rûl prestigjôs che al à mantignût par plui part de sô vite. Lis sôs esecuzions di organ a San Pieri a jerin cussì celebrîs che, secont i cronisçj de epoche, vevin centernârs di ascoltadôrs par ogni concert. === Il periodi fiorentin e le tornade a Rome === Jenfri il [[1628]] e il [[1634]] al à lavorât a [[Florence]] come organist de cort dai Medici, par daspo' tornâ in mût definitîf a Rome al servizi de famee Barberini e de Basiliche Vaticane, dulà che al è muart tal [[1643]]. == Stîl e oparis == Frescobaldi al à codificât e trasformât i gjenars de musiche par tastiere, introdusint un stîl espressîf, dramatic e plen di contrasts. === Lis Tocjatis e il stîl de "affetti" === In tes sôs racueltis di "Tooccate" (''Tocjadis'') (1615 e 1627), Frescobaldi al à introdusût un mût navât di sunâ: la melodie e il ritm no jerin plui rigjits, ma a varjavin secont la sensibilitât e des emozions dal esecutôr (il talian "affetti"), un mût simîl al "cantar recitando" de opere de epoche. === I "Fiori Musicali" (1635) === Considerât le sô opare mestre di musiche sacre par organ, i '''''Fiori Musicali''''' a son une racuelte di esecuzions organistichis che alternin oparis polifonichis come "Ricercari", "Canzoni" e "Toccate"* par la liturgje. == Influence e ereditât == L'influence di Frescobaldi al è stât enorme te storie de musiche: * Il sô scuelâr [[Johann Jakob Froberger]] al à puartât la sô tecniche tal Sacri Roman Imperi e in Gjermanie. * [[Johann Sebastian Bach]] al amirave talmentri la sô opare di vê copiât di sô man la partiture interie dai "Fiori Musicali" par studialâ in profonditât. == Curiositâts == * '''Prefazions didatichis:''' In tai siei libris stampâts, Frescobaldi al inserive simpri une prefazion dulà che al spiegave al letôr il mût di esecuzion de sô musiche, al dâ indicazions precisîs su le daveuelzidure dai ritmis, la posizion des mans e i ornaments. == Bibliografie == * Hammond, Frederick (1983). ''Girolamo Frescobaldi: His Life and Music''. Cambridge: Harvard University Press. * Stembridge, Christopher (2010). ''Frescobaldi's Keyboards and Performance Practice''. Bologna: Ut Orpheus. == Leams esternis == * {{en}} [https://www.imslp.org/wiki/Category:Frescobaldi,_Girolamo Partituris liberis di Jaroni Frescobaldi su IMSLP] ic0tpsvfsrecny31tqicjoaldhnv9gt Compositôrs romantics 0 15100 186286 2026-08-29T11:12:33Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: '''Compositôrs romantics''' che an scrît musiche dal Prin Votcent fin ai prims agns dal Hentcent: == Prin romanticissim (nassûts dal 1797 al 1820) == * [[Franz Schubert]] (1797–1828) * [[Hector Berlioz]] (1803–1869) * [[Mikhail Glinka]] (1804–1857) * [[Felix Mendelssohn]] (1809–1847) * [[Frédéric Chopin]] (1810–1849) * [[Robert Schumann]] (1810–1856) * [[Franz Liszt]] (1811–1886) * [[Sigismond Thalberg]] (1812–1871) * [[Giuseppe Verdi]] (1813–1901) * [... 186286 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs romantics''' che an scrît musiche dal Prin Votcent fin ai prims agns dal Hentcent: == Prin romanticissim (nassûts dal 1797 al 1820) == * [[Franz Schubert]] (1797–1828) * [[Hector Berlioz]] (1803–1869) * [[Mikhail Glinka]] (1804–1857) * [[Felix Mendelssohn]] (1809–1847) * [[Frédéric Chopin]] (1810–1849) * [[Robert Schumann]] (1810–1856) * [[Franz Liszt]] (1811–1886) * [[Sigismond Thalberg]] (1812–1871) * [[Giuseppe Verdi]] (1813–1901) * [[Richard Wagner]] (1813–1883) * [[Charles Gounod]] (1818–1893) * [[Jacques Offenbach]] (1819–1880) == Tàrt romanticissim e scuelis nazionâls (nassûts dal 1820 al 1860) == * [[César Franck]] (1822–1890) * [[Bedřich Smetana]] (1824–1884) * [[Anton Bruckner]] (1824–1896) * [[Johann Strauss (fì)]] (1825–1899) * [[Louis Moreau Gottschalk]] (1829–1869) * [[Johannes Brahms]] (1833–1897) * [[Alexander Borodin]] (1833–1887) * [[Camille Saint-Saëns]] (1835–1921) * [[Mily Balakirev]] (1837–1910) * [[Georges Bizet]] (1838–1875) * [[Modest Musorgskij]] (1839–1881) * [[Pëtr Il'ič Čajkovskij]] (1840–1893) * [[Antonín Dvořák]] (1841–1904) * [[Edvard Grieg]] (1843–1907) * [[Nikolaj Rimskij-Korsakov]] (1844–1908) * [[Gabriel Fauré]] (1845–1924) * [[Edward Elgar]] (1857–1934) * [[Giacomo Puccini]] (1858–1924) * [[Hugo Wolf]] (1860–1903) * [[Gustav Mahler]] (1860–1911) == Transizion al XX secol e tàrt romanticissim europei (nassûts dal 1860 al 1880) == * [[Claude Debussy]] (1862–1918) * [[Richard Strauss]] (1864–1949) * [[Jean Sibelius]] (1865–1957) * [[Sergej Rachmaninov]] (1873–1943) * [[Max Reger]] (1873–1916) * [[Arnold Schönberg]] (1874–1951) * [[Maurice Ravel]] (1875–1937) == Viôt ancje == * [[Compositôrs rinassimentâi]] * [[Compositôrs barocs]] * [[Compositôrs classics]] * [[Musiche classiche]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche]] rw6im4gjau4jog6irkk3cdfxd3zqvx8 186287 186286 2026-08-29T11:13:23Z Santefoscje73 11500 /* Transizion al XX secol e tàrt romanticissim europei (nassûts dal 1860 al 1880) */ 186287 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs romantics''' che an scrît musiche dal Prin Votcent fin ai prims agns dal Hentcent: == Prin romanticissim (nassûts dal 1797 al 1820) == * [[Franz Schubert]] (1797–1828) * [[Hector Berlioz]] (1803–1869) * [[Mikhail Glinka]] (1804–1857) * [[Felix Mendelssohn]] (1809–1847) * [[Frédéric Chopin]] (1810–1849) * [[Robert Schumann]] (1810–1856) * [[Franz Liszt]] (1811–1886) * [[Sigismond Thalberg]] (1812–1871) * [[Giuseppe Verdi]] (1813–1901) * [[Richard Wagner]] (1813–1883) * [[Charles Gounod]] (1818–1893) * [[Jacques Offenbach]] (1819–1880) == Tàrt romanticissim e scuelis nazionâls (nassûts dal 1820 al 1860) == * [[César Franck]] (1822–1890) * [[Bedřich Smetana]] (1824–1884) * [[Anton Bruckner]] (1824–1896) * [[Johann Strauss (fì)]] (1825–1899) * [[Louis Moreau Gottschalk]] (1829–1869) * [[Johannes Brahms]] (1833–1897) * [[Alexander Borodin]] (1833–1887) * [[Camille Saint-Saëns]] (1835–1921) * [[Mily Balakirev]] (1837–1910) * [[Georges Bizet]] (1838–1875) * [[Modest Musorgskij]] (1839–1881) * [[Pëtr Il'ič Čajkovskij]] (1840–1893) * [[Antonín Dvořák]] (1841–1904) * [[Edvard Grieg]] (1843–1907) * [[Nikolaj Rimskij-Korsakov]] (1844–1908) * [[Gabriel Fauré]] (1845–1924) * [[Edward Elgar]] (1857–1934) * [[Giacomo Puccini]] (1858–1924) * [[Hugo Wolf]] (1860–1903) * [[Gustav Mahler]] (1860–1911) == Transizion al XX secol e tàrt romanticisim european (nassûts dal 1860 al 1880) == * [[Claude Debussy]] (1862–1918) * [[Richard Strauss]] (1864–1949) * [[Jean Sibelius]] (1865–1957) * [[Sergej Rachmaninov]] (1873–1943) * [[Max Reger]] (1873–1916) * [[Arnold Schönberg]] (1874–1951) * [[Maurice Ravel]] (1875–1937) == Viôt ancje == * [[Compositôrs rinassimentâi]] * [[Compositôrs barocs]] * [[Compositôrs classics]] * [[Musiche classiche]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche]] gaivdy4murscxa22tohj78c5u58hcny 186288 186287 2026-08-29T11:13:58Z Santefoscje73 11500 186288 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs romantics''' che an scrît musiche dal Prin Votcent fin ai prims agns dal Nûfcent: == Prin romanticissim (nassûts dal 1797 al 1820) == * [[Franz Schubert]] (1797–1828) * [[Hector Berlioz]] (1803–1869) * [[Mikhail Glinka]] (1804–1857) * [[Felix Mendelssohn]] (1809–1847) * [[Frédéric Chopin]] (1810–1849) * [[Robert Schumann]] (1810–1856) * [[Franz Liszt]] (1811–1886) * [[Sigismond Thalberg]] (1812–1871) * [[Giuseppe Verdi]] (1813–1901) * [[Richard Wagner]] (1813–1883) * [[Charles Gounod]] (1818–1893) * [[Jacques Offenbach]] (1819–1880) == Tàrt romanticissim e scuelis nazionâls (nassûts dal 1820 al 1860) == * [[César Franck]] (1822–1890) * [[Bedřich Smetana]] (1824–1884) * [[Anton Bruckner]] (1824–1896) * [[Johann Strauss (fì)]] (1825–1899) * [[Louis Moreau Gottschalk]] (1829–1869) * [[Johannes Brahms]] (1833–1897) * [[Alexander Borodin]] (1833–1887) * [[Camille Saint-Saëns]] (1835–1921) * [[Mily Balakirev]] (1837–1910) * [[Georges Bizet]] (1838–1875) * [[Modest Musorgskij]] (1839–1881) * [[Pëtr Il'ič Čajkovskij]] (1840–1893) * [[Antonín Dvořák]] (1841–1904) * [[Edvard Grieg]] (1843–1907) * [[Nikolaj Rimskij-Korsakov]] (1844–1908) * [[Gabriel Fauré]] (1845–1924) * [[Edward Elgar]] (1857–1934) * [[Giacomo Puccini]] (1858–1924) * [[Hugo Wolf]] (1860–1903) * [[Gustav Mahler]] (1860–1911) == Transizion al XX secol e tàrt romanticisim european (nassûts dal 1860 al 1880) == * [[Claude Debussy]] (1862–1918) * [[Richard Strauss]] (1864–1949) * [[Jean Sibelius]] (1865–1957) * [[Sergej Rachmaninov]] (1873–1943) * [[Max Reger]] (1873–1916) * [[Arnold Schönberg]] (1874–1951) * [[Maurice Ravel]] (1875–1937) == Viôt ancje == * [[Compositôrs rinassimentâi]] * [[Compositôrs barocs]] * [[Compositôrs classics]] * [[Musiche classiche]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche]] kbce0maa43qx1y2odhayhihobgjz7i1 Compositôrs rinassimentâi 0 15101 186289 2026-08-29T11:19:15Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: '''Compositôrs rinassimentâi''' che an scrît musiche dal secul XV fin ai prins agns dal secul XVII : == Prin Rinassiment e Scuele Franco-Fiamminghe (nassûts dal 1390 al 1450) == * [[John Dunstaple]] (c. 1390–1453) * [[Guillaume Du Fay]] (c. 1397–1474) * [[Gilles Binchois]] (c. 1400–1460) * [[Johannes Ockeghem]] (c. 1410–1497) * [[Antoine Busnois]] (c. 1430–1492) == Rinassiment di mieç (nassûts dal 1450 al 1500) == * [[Josquin des Prez]] (c. 1450–1521) * [... 186289 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs rinassimentâi''' che an scrît musiche dal secul XV fin ai prins agns dal secul XVII : == Prin Rinassiment e Scuele Franco-Fiamminghe (nassûts dal 1390 al 1450) == * [[John Dunstaple]] (c. 1390–1453) * [[Guillaume Du Fay]] (c. 1397–1474) * [[Gilles Binchois]] (c. 1400–1460) * [[Johannes Ockeghem]] (c. 1410–1497) * [[Antoine Busnois]] (c. 1430–1492) == Rinassiment di mieç (nassûts dal 1450 al 1500) == * [[Josquin des Prez]] (c. 1450–1521) * [[Jacob Obrecht]] (c. 1457–1505) * [[Heinrich Isaac]] (c. 1450–1517) * [[Pierre de La Rue]] (c. 1452–1518) * [[Jean Mouton]] (c. 1459–1522) * [[Antoine de Févin]] (c. 1470–1511) == Tàrt Rinassiment e Policoralitât (nassûts dal 1500 al 1550) == * [[Cristóbal de Morales]] (c. 1500–1553) * [[Thomas Tallis]] (c. 1505–1585) * [[Giovanni Pierluigi da Palestrina]] (c. 1525–1594) * [[Orlando di Lasso]] (1532–1594) * [[William Byrd]] (c. 1540–1623) * [[Tomas Luis de Victoria]] (1548–1611) * [[Giovanni Gabrieli]] (c. 1554–1612) == Polifonie profane e stîl dal madrigâl (nassûts dal 1530 al 1560) == * [[Andrea Gabrieli]] (c. 1532–1585) * [[Luca Marenzio]] (1553–1599) * [[Carlo Gesualdo]] (1566–1613) * [[John Dowland]] (1563–1626) * [[Claudio Monteverdi]] (1567–1643) == Viôt ancje == * [[Compositôrs medievals]] * [[Compositôrs barocs]] * [[Musiche del Rinassiment]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche]] h8qzh2mnener48xghmyamiz8yrxbw78 186290 186289 2026-08-29T11:22:52Z Santefoscje73 11500 /* Viôt ancje */ 186290 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs rinassimentâi''' che an scrît musiche dal secul XV fin ai prins agns dal secul XVII : == Prin Rinassiment e Scuele Franco-Fiamminghe (nassûts dal 1390 al 1450) == * [[John Dunstaple]] (c. 1390–1453) * [[Guillaume Du Fay]] (c. 1397–1474) * [[Gilles Binchois]] (c. 1400–1460) * [[Johannes Ockeghem]] (c. 1410–1497) * [[Antoine Busnois]] (c. 1430–1492) == Rinassiment di mieç (nassûts dal 1450 al 1500) == * [[Josquin des Prez]] (c. 1450–1521) * [[Jacob Obrecht]] (c. 1457–1505) * [[Heinrich Isaac]] (c. 1450–1517) * [[Pierre de La Rue]] (c. 1452–1518) * [[Jean Mouton]] (c. 1459–1522) * [[Antoine de Févin]] (c. 1470–1511) == Tàrt Rinassiment e Policoralitât (nassûts dal 1500 al 1550) == * [[Cristóbal de Morales]] (c. 1500–1553) * [[Thomas Tallis]] (c. 1505–1585) * [[Giovanni Pierluigi da Palestrina]] (c. 1525–1594) * [[Orlando di Lasso]] (1532–1594) * [[William Byrd]] (c. 1540–1623) * [[Tomas Luis de Victoria]] (1548–1611) * [[Giovanni Gabrieli]] (c. 1554–1612) == Polifonie profane e stîl dal madrigâl (nassûts dal 1530 al 1560) == * [[Andrea Gabrieli]] (c. 1532–1585) * [[Luca Marenzio]] (1553–1599) * [[Carlo Gesualdo]] (1566–1613) * [[John Dowland]] (1563–1626) * [[Claudio Monteverdi]] (1567–1643) == Viôt ancje == * [[Compositôrs de Etât di Mieç]] * [[Compositôrs barocs]] * [[Musiche del Rinassiment]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche]] qityavxb0yhxrxak2nrvk9g80playhx Compositôrs de Etât di Mieç 0 15102 186291 2026-08-29T11:25:00Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: '''Compositôrs de Etât di Mieç''' che an scrît musiche dal secul V fin a la metât dal secul XV: == Prime Etât di Mieç e Monofonie (fin al XII secol) == * [[Idegarde di Bingen]] (1098–1179) * [[Marcabru]] (c. 1110–c. 1150) * [[Bernart di Ventadorn]] (c. 1135–c. 1194) * [[Beatriz de Dia]] (c. 1140–c. 1175) * [[Bertran de Born]] (c. 1140–1215) * [[Peire Vidal]] (c. 1175–1205) == Polifonie primitive e Scuele di Notre-Dame (XII - XIII secol) == * [[Léonin]]... 186291 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs de Etât di Mieç''' che an scrît musiche dal secul V fin a la metât dal secul XV: == Prime Etât di Mieç e Monofonie (fin al XII secol) == * [[Idegarde di Bingen]] (1098–1179) * [[Marcabru]] (c. 1110–c. 1150) * [[Bernart di Ventadorn]] (c. 1135–c. 1194) * [[Beatriz de Dia]] (c. 1140–c. 1175) * [[Bertran de Born]] (c. 1140–1215) * [[Peire Vidal]] (c. 1175–1205) == Polifonie primitive e Scuele di Notre-Dame (XII - XIII secol) == * [[Léonin]] (c. 1150–c. 1201) * [[Pérotin]] (c. 1160–c. 1230) * [[Adam de la Halle]] (c. 1240–1287) * [[Moniot d'Arras]] (c. 1225–1275) == Ars Nova (XIV secol) == * [[Philippe de Vitry]] (1291–1361) * [[Guillaume de Machaut]] (c. 1300–1377) * [[Francesco Landini]] (c. 1325–1397) * [[Gherardello da Firenze]] (c. 1320–1362) * [[Jacopo da Bologna]] (fl. 1340–1360) == Ars Subtilior e Transizion al Rinassiment (fin dal XIV - pribs agns dal secul XV) == * [[Johannes Ciconia]] (c. 1370–1412) * [[Solage]] (fl. 1370–1390) * [[Baude Cordier]] (c. 1380–c. 1440) * [[Oswald von Wolkenstein]] (c. 1376–1445) == Viôt ancje == * [[Compositôrs rinassimentâi]] * [[Musiche medievale]] * [[Cjant gregorian]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche]] 618ilrdnu0ts7bagyvpkpug0f2bp33l 186292 186291 2026-08-29T11:25:41Z Santefoscje73 11500 /* Viôt ancje */ 186292 wikitext text/x-wiki '''Compositôrs de Etât di Mieç''' che an scrît musiche dal secul V fin a la metât dal secul XV: == Prime Etât di Mieç e Monofonie (fin al XII secol) == * [[Idegarde di Bingen]] (1098–1179) * [[Marcabru]] (c. 1110–c. 1150) * [[Bernart di Ventadorn]] (c. 1135–c. 1194) * [[Beatriz de Dia]] (c. 1140–c. 1175) * [[Bertran de Born]] (c. 1140–1215) * [[Peire Vidal]] (c. 1175–1205) == Polifonie primitive e Scuele di Notre-Dame (XII - XIII secol) == * [[Léonin]] (c. 1150–c. 1201) * [[Pérotin]] (c. 1160–c. 1230) * [[Adam de la Halle]] (c. 1240–1287) * [[Moniot d'Arras]] (c. 1225–1275) == Ars Nova (XIV secol) == * [[Philippe de Vitry]] (1291–1361) * [[Guillaume de Machaut]] (c. 1300–1377) * [[Francesco Landini]] (c. 1325–1397) * [[Gherardello da Firenze]] (c. 1320–1362) * [[Jacopo da Bologna]] (fl. 1340–1360) == Ars Subtilior e Transizion al Rinassiment (fin dal XIV - pribs agns dal secul XV) == * [[Johannes Ciconia]] (c. 1370–1412) * [[Solage]] (fl. 1370–1390) * [[Baude Cordier]] (c. 1380–c. 1440) * [[Oswald von Wolkenstein]] (c. 1376–1445) == Viôt ancje == * [[Compositôrs rinassimentâi]] * [[Musiche de Etât di Mieç]] * [[Cjant gregorian]] [[Categorie:Compositôrs di musiche classiche]] 6lh4xr756q26wh54fnrh9152hgx31da Musiche baroche 0 15103 186293 2026-08-29T11:38:03Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: Le definizion di '''musiche baroche''' definîs le musiche dal periodi de storie de musiche ocidentâl che al va plui o mancul dal [[1600]] (an de nassite de opare liriche) fin al [[1750]] (an de muart di [[Johann Sebastian Bach]]). Chest periodi al è caraterizât di un grants disvilup de tecniche strumentâl, de nassite di gnovis formis e de codificazion dal sisteme tonâl. == Carateristichis gjenarâls == La musiche dal Baroc je caraterizade par un stîl dinamic, esuber... 186293 wikitext text/x-wiki Le definizion di '''musiche baroche''' definîs le musiche dal periodi de storie de musiche ocidentâl che al va plui o mancul dal [[1600]] (an de nassite de opare liriche) fin al [[1750]] (an de muart di [[Johann Sebastian Bach]]). Chest periodi al è caraterizât di un grants disvilup de tecniche strumentâl, de nassite di gnovis formis e de codificazion dal sisteme tonâl. == Carateristichis gjenarâls == La musiche dal Baroc je caraterizade par un stîl dinamic, esuberant e plen di contrasts. Se tal Rinassiment la polifonie cirive l'edifici di un ecuilibri perfèt e calm, il Baroc al cîr la maravee, la dramaticitât e le espressivitât dai afiets ("teorie dai afets"). Lis principâls inovazions formalis e tecnichis a son: * '''Il bas cuntinuât:''' un acompagnament armonic scuasit simpri presint, eseguît di un strument polifonic (come il clavicembal, l'organ o l'arciliût) e di un strument grâf (come la viole di gjambe, il violoncel o il fagot). * '''La tonalitât:''' il passaç dai modis medievâls e rinassimentâis al sisteme tonâl moderni, basât su lis scjalis di gjenar maiôr e minôr. * '''Il stil concertant:''' il contrast di timbri e dinamiche jenfri diferents grups di stroments o jenfri un solist e l'orchestre ("tutti" sedi a dî "ducj i struments"). * '''La virtuositât:''' la evoluzion de tecniche dai struments a arc e a tastiere e à puartât a une complessitât e velocitât mai vidudis prime. == Lis principâls formis musicalis == In chest periodi e nàs la distinzion nete tra la musiche vocâl e chêle puramentri strumentâl. === Formis vocâlis === * '''L'Opare:''' spetacul che al unìs teatri, poesie e musiche, nassût a Florence cul grup de "Camerata de' Bardi" e puartât al sucès di [[Claudio Monteverdi]]. * '''L'Oratori e la Cjantade:''' composizions dramatichis par soliscj, côr e orchestre, di argoment religjôs o profan, ma cence cussine teatrâl. === Formis strumentâlis === * '''Il Concert:''' dividût in "concert grôs" (dulà che un piçul grup di soliscj al dialoghe cul rest de orchestre) e "concert solistic". * '''La Sonade:''' composizion par un o doi stroments cun bas cuntinuât (famosis lis sonadis a trê). * '''La Toccate e il Ricercar:''' oparis di caràtar improvvisatôri o polifonic, dedicadis al clavicembal o al organ. * '''"La Suite":''' une racuelte di danzis tradizionâls alterbadis par ritm e tempo (come "Allemande", "Courante", "Sarabande" e "Gigue"). == Periodizazion == La epoche baroche e ven par solit dividude in trê fasis: 1. '''Prin Baroc (1600-1650):''' caraterizât de prevalence de musiche vocâl, de nassite de opare e dal dramatisim (autôrs come [[Claudio Monteverdi]] e [[Jaroni Frescobaldi]]). 2. '''Baroc di mieç (1650-1700):''' afermazion de tonalitât, de sonade e de cjantade, e espansion de opare in dute Europe (autôrs come [[Jean-Baptiste Lully]] e [[Arcangelo Corelli]]). 3. '''Tàrt Baroc (1700-1750):''' plene maturitât des formis strumentâlis, de fughe e dal concert (autôrs come [[Antoni Vivaldi]], [[Georg Friedrich Händel]] e [[Johann Sebastian Bach]]). == L'ereditât dal Baroc == La musiche baroche e à fermât lis basi par dute la musiche classiche sucessive. L'ûs de tonalitât, la fisionomie de orchestre moderne e la forme dal concert a son ducj elemencs jentrâts tal patrimoni musicâl european graciis a le rivoluzion artistiche di chests agns. == Viôt ancje == * [[compositôrs barocs]] * [[musiche del Rinasciment]] * [[musiche classiche]] [[Categorie:Musiche classiche]] 5zllagv2gz06iiqcqa1873hnt43zudi 186294 186293 2026-08-29T11:40:43Z Santefoscje73 11500 /* Periodizazion */ 186294 wikitext text/x-wiki Le definizion di '''musiche baroche''' definîs le musiche dal periodi de storie de musiche ocidentâl che al va plui o mancul dal [[1600]] (an de nassite de opare liriche) fin al [[1750]] (an de muart di [[Johann Sebastian Bach]]). Chest periodi al è caraterizât di un grants disvilup de tecniche strumentâl, de nassite di gnovis formis e de codificazion dal sisteme tonâl. == Carateristichis gjenarâls == La musiche dal Baroc je caraterizade par un stîl dinamic, esuberant e plen di contrasts. Se tal Rinassiment la polifonie cirive l'edifici di un ecuilibri perfèt e calm, il Baroc al cîr la maravee, la dramaticitât e le espressivitât dai afiets ("teorie dai afets"). Lis principâls inovazions formalis e tecnichis a son: * '''Il bas cuntinuât:''' un acompagnament armonic scuasit simpri presint, eseguît di un strument polifonic (come il clavicembal, l'organ o l'arciliût) e di un strument grâf (come la viole di gjambe, il violoncel o il fagot). * '''La tonalitât:''' il passaç dai modis medievâls e rinassimentâis al sisteme tonâl moderni, basât su lis scjalis di gjenar maiôr e minôr. * '''Il stil concertant:''' il contrast di timbri e dinamiche jenfri diferents grups di stroments o jenfri un solist e l'orchestre ("tutti" sedi a dî "ducj i struments"). * '''La virtuositât:''' la evoluzion de tecniche dai struments a arc e a tastiere e à puartât a une complessitât e velocitât mai vidudis prime. == Lis principâls formis musicalis == In chest periodi e nàs la distinzion nete tra la musiche vocâl e chêle puramentri strumentâl. === Formis vocâlis === * '''L'Opare:''' spetacul che al unìs teatri, poesie e musiche, nassût a Florence cul grup de "Camerata de' Bardi" e puartât al sucès di [[Claudio Monteverdi]]. * '''L'Oratori e la Cjantade:''' composizions dramatichis par soliscj, côr e orchestre, di argoment religjôs o profan, ma cence cussine teatrâl. === Formis strumentâlis === * '''Il Concert:''' dividût in "concert grôs" (dulà che un piçul grup di soliscj al dialoghe cul rest de orchestre) e "concert solistic". * '''La Sonade:''' composizion par un o doi stroments cun bas cuntinuât (famosis lis sonadis a trê). * '''La Toccate e il Ricercar:''' oparis di caràtar improvvisatôri o polifonic, dedicadis al clavicembal o al organ. * '''"La Suite":''' une racuelte di danzis tradizionâls alterbadis par ritm e tempo (come "Allemande", "Courante", "Sarabande" e "Gigue"). == Periodizazion == La epoche baroche e ven par solit dividude in trê fasis: * '''Prin Baroc (1600-1650):''' caraterizât de prevalence de musiche vocâl, de nassite de opare e dal dramatisim (autôrs come [[Claudio Monteverdi]] e [[Jaroni Frescobaldi]]). * '''Baroc di mieç (1650-1700):''' afermazion de tonalitât, de sonade e de cjantade, e espansion de opare in dute Europe (autôrs come [[Jean-Baptiste Lully]] e [[Arcangelo Corelli]]). * '''Tàrt Baroc (1700-1750):''' plene maturitât des formis strumentâlis, de fughe e dal concert (autôrs come [[Antoni Vivaldi]], [[Georg Friedrich Händel]] e [[Johann Sebastian Bach]]). == L'ereditât dal Baroc == La musiche baroche e à fermât lis basi par dute la musiche classiche sucessive. L'ûs de tonalitât, la fisionomie de orchestre moderne e la forme dal concert a son ducj elemencs jentrâts tal patrimoni musicâl european graciis a le rivoluzion artistiche di chests agns. == Viôt ancje == * [[compositôrs barocs]] * [[musiche del Rinasciment]] * [[musiche classiche]] [[Categorie:Musiche classiche]] fmavfct0iw8x14vevdcu5s3aru1sp01 186295 186294 2026-08-29T11:42:53Z Santefoscje73 11500 /* Viôt ancje */ 186295 wikitext text/x-wiki Le definizion di '''musiche baroche''' definîs le musiche dal periodi de storie de musiche ocidentâl che al va plui o mancul dal [[1600]] (an de nassite de opare liriche) fin al [[1750]] (an de muart di [[Johann Sebastian Bach]]). Chest periodi al è caraterizât di un grants disvilup de tecniche strumentâl, de nassite di gnovis formis e de codificazion dal sisteme tonâl. == Carateristichis gjenarâls == La musiche dal Baroc je caraterizade par un stîl dinamic, esuberant e plen di contrasts. Se tal Rinassiment la polifonie cirive l'edifici di un ecuilibri perfèt e calm, il Baroc al cîr la maravee, la dramaticitât e le espressivitât dai afiets ("teorie dai afets"). Lis principâls inovazions formalis e tecnichis a son: * '''Il bas cuntinuât:''' un acompagnament armonic scuasit simpri presint, eseguît di un strument polifonic (come il clavicembal, l'organ o l'arciliût) e di un strument grâf (come la viole di gjambe, il violoncel o il fagot). * '''La tonalitât:''' il passaç dai modis medievâls e rinassimentâis al sisteme tonâl moderni, basât su lis scjalis di gjenar maiôr e minôr. * '''Il stil concertant:''' il contrast di timbri e dinamiche jenfri diferents grups di stroments o jenfri un solist e l'orchestre ("tutti" sedi a dî "ducj i struments"). * '''La virtuositât:''' la evoluzion de tecniche dai struments a arc e a tastiere e à puartât a une complessitât e velocitât mai vidudis prime. == Lis principâls formis musicalis == In chest periodi e nàs la distinzion nete tra la musiche vocâl e chêle puramentri strumentâl. === Formis vocâlis === * '''L'Opare:''' spetacul che al unìs teatri, poesie e musiche, nassût a Florence cul grup de "Camerata de' Bardi" e puartât al sucès di [[Claudio Monteverdi]]. * '''L'Oratori e la Cjantade:''' composizions dramatichis par soliscj, côr e orchestre, di argoment religjôs o profan, ma cence cussine teatrâl. === Formis strumentâlis === * '''Il Concert:''' dividût in "concert grôs" (dulà che un piçul grup di soliscj al dialoghe cul rest de orchestre) e "concert solistic". * '''La Sonade:''' composizion par un o doi stroments cun bas cuntinuât (famosis lis sonadis a trê). * '''La Toccate e il Ricercar:''' oparis di caràtar improvvisatôri o polifonic, dedicadis al clavicembal o al organ. * '''"La Suite":''' une racuelte di danzis tradizionâls alterbadis par ritm e tempo (come "Allemande", "Courante", "Sarabande" e "Gigue"). == Periodizazion == La epoche baroche e ven par solit dividude in trê fasis: * '''Prin Baroc (1600-1650):''' caraterizât de prevalence de musiche vocâl, de nassite de opare e dal dramatisim (autôrs come [[Claudio Monteverdi]] e [[Jaroni Frescobaldi]]). * '''Baroc di mieç (1650-1700):''' afermazion de tonalitât, de sonade e de cjantade, e espansion de opare in dute Europe (autôrs come [[Jean-Baptiste Lully]] e [[Arcangelo Corelli]]). * '''Tàrt Baroc (1700-1750):''' plene maturitât des formis strumentâlis, de fughe e dal concert (autôrs come [[Antoni Vivaldi]], [[Georg Friedrich Händel]] e [[Johann Sebastian Bach]]). == L'ereditât dal Baroc == La musiche baroche e à fermât lis basi par dute la musiche classiche sucessive. L'ûs de tonalitât, la fisionomie de orchestre moderne e la forme dal concert a son ducj elemencs jentrâts tal patrimoni musicâl european graciis a le rivoluzion artistiche di chests agns. == Viôt ancje == * [[compositôrs barocs]] * [[musiche del Rinassiment]] * [[musiche classiche]] [[Categorie:Musiche classiche]] eeau88vlugizjg08ep4t0a6nzc38ke7 186296 186295 2026-08-29T11:44:08Z Santefoscje73 11500 /* Formis strumentâlis */ 186296 wikitext text/x-wiki Le definizion di '''musiche baroche''' definîs le musiche dal periodi de storie de musiche ocidentâl che al va plui o mancul dal [[1600]] (an de nassite de opare liriche) fin al [[1750]] (an de muart di [[Johann Sebastian Bach]]). Chest periodi al è caraterizât di un grants disvilup de tecniche strumentâl, de nassite di gnovis formis e de codificazion dal sisteme tonâl. == Carateristichis gjenarâls == La musiche dal Baroc je caraterizade par un stîl dinamic, esuberant e plen di contrasts. Se tal Rinassiment la polifonie cirive l'edifici di un ecuilibri perfèt e calm, il Baroc al cîr la maravee, la dramaticitât e le espressivitât dai afiets ("teorie dai afets"). Lis principâls inovazions formalis e tecnichis a son: * '''Il bas cuntinuât:''' un acompagnament armonic scuasit simpri presint, eseguît di un strument polifonic (come il clavicembal, l'organ o l'arciliût) e di un strument grâf (come la viole di gjambe, il violoncel o il fagot). * '''La tonalitât:''' il passaç dai modis medievâls e rinassimentâis al sisteme tonâl moderni, basât su lis scjalis di gjenar maiôr e minôr. * '''Il stil concertant:''' il contrast di timbri e dinamiche jenfri diferents grups di stroments o jenfri un solist e l'orchestre ("tutti" sedi a dî "ducj i struments"). * '''La virtuositât:''' la evoluzion de tecniche dai struments a arc e a tastiere e à puartât a une complessitât e velocitât mai vidudis prime. == Lis principâls formis musicalis == In chest periodi e nàs la distinzion nete tra la musiche vocâl e chêle puramentri strumentâl. === Formis vocâlis === * '''L'Opare:''' spetacul che al unìs teatri, poesie e musiche, nassût a Florence cul grup de "Camerata de' Bardi" e puartât al sucès di [[Claudio Monteverdi]]. * '''L'Oratori e la Cjantade:''' composizions dramatichis par soliscj, côr e orchestre, di argoment religjôs o profan, ma cence cussine teatrâl. === Formis strumentâlis === * '''Il Concert:''' dividût in "concert grôs" (dulà che un piçul grup di soliscj al dialoghe cul rest de orchestre) e "concert solistic". * '''La Sonade:''' composizion par un o doi stroments cun bas cuntinuât (famosis lis sonadis a trê). * '''La Toccate e il Ricercar:''' oparis di caràtar improvvisatôri o polifonic, dedicadis al clavicembal o al organ. * '''"La Suite":''' une racuelte di danzis tradizionâls alternadis par ritmi e "tempo" (come "Allemande", "Courante", "Sarabande" e "Gigue"). == Periodizazion == La epoche baroche e ven par solit dividude in trê fasis: * '''Prin Baroc (1600-1650):''' caraterizât de prevalence de musiche vocâl, de nassite de opare e dal dramatisim (autôrs come [[Claudio Monteverdi]] e [[Jaroni Frescobaldi]]). * '''Baroc di mieç (1650-1700):''' afermazion de tonalitât, de sonade e de cjantade, e espansion de opare in dute Europe (autôrs come [[Jean-Baptiste Lully]] e [[Arcangelo Corelli]]). * '''Tàrt Baroc (1700-1750):''' plene maturitât des formis strumentâlis, de fughe e dal concert (autôrs come [[Antoni Vivaldi]], [[Georg Friedrich Händel]] e [[Johann Sebastian Bach]]). == L'ereditât dal Baroc == La musiche baroche e à fermât lis basi par dute la musiche classiche sucessive. L'ûs de tonalitât, la fisionomie de orchestre moderne e la forme dal concert a son ducj elemencs jentrâts tal patrimoni musicâl european graciis a le rivoluzion artistiche di chests agns. == Viôt ancje == * [[compositôrs barocs]] * [[musiche del Rinassiment]] * [[musiche classiche]] [[Categorie:Musiche classiche]] 3i6vnoq9mmpe4qho7gv08p47oz5h8ac 186297 186296 2026-08-29T11:45:06Z Santefoscje73 11500 /* Carateristichis gjenarâls */ 186297 wikitext text/x-wiki Le definizion di '''musiche baroche''' definîs le musiche dal periodi de storie de musiche ocidentâl che al va plui o mancul dal [[1600]] (an de nassite de opare liriche) fin al [[1750]] (an de muart di [[Johann Sebastian Bach]]). Chest periodi al è caraterizât di un grants disvilup de tecniche strumentâl, de nassite di gnovis formis e de codificazion dal sisteme tonâl. == Carateristichis gjenarâls == La musiche dal Baroc je caraterizade par un stîl dinamic, esuberant e plen di contrasts. Se tal Rinassiment la polifonie cirive l'edifici di un ecuilibri perfèt e calm, il Baroc al cîr la maravee, la dramaticitât e le espressivitât dai afiets ("teorie dai afets"). Lis principâls inovazions formalis e tecnichis a son: * '''Il bas continuât:''' un acompagnament armonic scuasit simpri presint, eseguît di un strument polifonic (come il clavicembal, l'organ o l'arciliût) e di un strument grâf (come la viole di gjambe, il violoncel o il fagot). * '''La tonalitât:''' il passaç dai modis medievâls e rinassimentâis al sisteme tonâl moderni, basât su lis scjalis di gjenar maiôr e minôr. * '''Il stil concertant:''' il contrast di timbri e dinamiche jenfri diferents grups di stroments o jenfri un solist e l'orchestre ("tutti" sedi a dî "ducj i struments"). * '''La virtuositât:''' la evoluzion de tecniche dai struments a arc e a tastiere e à puartât a une complessitât e velocitât mai vidudis prime. == Lis principâls formis musicalis == In chest periodi e nàs la distinzion nete tra la musiche vocâl e chêle puramentri strumentâl. === Formis vocâlis === * '''L'Opare:''' spetacul che al unìs teatri, poesie e musiche, nassût a Florence cul grup de "Camerata de' Bardi" e puartât al sucès di [[Claudio Monteverdi]]. * '''L'Oratori e la Cjantade:''' composizions dramatichis par soliscj, côr e orchestre, di argoment religjôs o profan, ma cence cussine teatrâl. === Formis strumentâlis === * '''Il Concert:''' dividût in "concert grôs" (dulà che un piçul grup di soliscj al dialoghe cul rest de orchestre) e "concert solistic". * '''La Sonade:''' composizion par un o doi stroments cun bas cuntinuât (famosis lis sonadis a trê). * '''La Toccate e il Ricercar:''' oparis di caràtar improvvisatôri o polifonic, dedicadis al clavicembal o al organ. * '''"La Suite":''' une racuelte di danzis tradizionâls alternadis par ritmi e "tempo" (come "Allemande", "Courante", "Sarabande" e "Gigue"). == Periodizazion == La epoche baroche e ven par solit dividude in trê fasis: * '''Prin Baroc (1600-1650):''' caraterizât de prevalence de musiche vocâl, de nassite de opare e dal dramatisim (autôrs come [[Claudio Monteverdi]] e [[Jaroni Frescobaldi]]). * '''Baroc di mieç (1650-1700):''' afermazion de tonalitât, de sonade e de cjantade, e espansion de opare in dute Europe (autôrs come [[Jean-Baptiste Lully]] e [[Arcangelo Corelli]]). * '''Tàrt Baroc (1700-1750):''' plene maturitât des formis strumentâlis, de fughe e dal concert (autôrs come [[Antoni Vivaldi]], [[Georg Friedrich Händel]] e [[Johann Sebastian Bach]]). == L'ereditât dal Baroc == La musiche baroche e à fermât lis basi par dute la musiche classiche sucessive. L'ûs de tonalitât, la fisionomie de orchestre moderne e la forme dal concert a son ducj elemencs jentrâts tal patrimoni musicâl european graciis a le rivoluzion artistiche di chests agns. == Viôt ancje == * [[compositôrs barocs]] * [[musiche del Rinassiment]] * [[musiche classiche]] [[Categorie:Musiche classiche]] 76zkjsl3z935dc47zrfmx4tzk9r9gsv