Vichipedie furwiki https://fur.wikipedia.org/wiki/Pagjine_princip%C3%A2l MediaWiki 1.47.0-wmf.17 first-letter Media Speciâl Discussion Utent Discussion utent Vichipedie Discussion Vichipedie Figure Discussion figure MediaWiki Discussion MediaWiki Model Discussion model Jutori Discussion jutori Categorie Discussion categorie TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Italie 0 6 186468 186180 2026-08-31T11:14:53Z Frico7 13659 /* Ete di mieç */ 186468 wikitext text/x-wiki {{Stub}} {{Stât |noninglês=Italy |non=Italie |emblem=Figure:Italy-Emblem.svg |dit=&nbsp; |mapedalstât=EU location ITA |nonufiziâl=Repubblica Italiana |lenghe=[[Lenghe taliane|talian]] |capitâl=[[Rome]] |capitâlabitants=2.546.804 |capitâlabitantsan=2004 |guviêr=[[Republiche parlamentâr]] |president=[[Sergio Mattarella]] |ministri=[[Giorgia Meloni]] |indipendence=[[17 di Març]] [[1861]] |jentradeONU=[[14 di Dicembar]] [[1955]] |superficietotâl=301.230 |superficieordin=69 |superficieaghe%=2,4 |popolaziontotâl=60.248.353 |popolazionan=2003 |popolazionordin=22 |popolaziondensitât=196 |continent=[[Europe]] |orari=[[UTC]] +1 |monede=[[Euro]] |energie=0,63 |tld=.it |telefon=+39 |plache=I |imni=[[Fradis di Italie]] |fieste=[[2 di Jugn]] |notis=&nbsp; }} L''''Italie''' e je un stât de [[Europe]] meridionâl che e fâs part de [[Union Europeane]] fin de sô fondazion. La superficie de Italie e je di cirche 300.000 km², cun scuasit 58 milions di abitants; e confine a nord-ovest cu la [[France]], a nord cu la [[Svuizare]] e la [[Austrie]], a nord-est cu la [[Slovenie]]. La capitâl e je [[Rome]]. == Storie == === Preistorie === Il popolament des tieris de Italie di vuê al si davuelçè cirche 700 000 agns fa, epoche dal sît archeologjic dal [[paleolitic inferiôr]] di [[Isernie]] La Pineta abitât dai ''[[Homo erectus|Homini erecti]]''. Simpri te Italie meridionâl si e svilupà ancje la [[culture acheuleane]] che cognossin in gracie ai lôr claps sclesâts. Dilunc pe [[glaciazion Riss]], te penisule al è rivât ancje l’''[[Homo neanderthalensis]]''. Tal [[paleolitic di mieç]] i prins ''Homo sapiens'' a an vivût adun cui Neanderthal realizant imprescj simpri plui complès. Tal [[paleolitic superiôr]] e je la disparide dai Neanderthal e l'aumentâ dai insediaments umans, ancje in gracie aes migrazions bande la Italie Setentrionâl; a chest moment storic e van indaûr ancje formis di art come lis [[veneris paleolitichis]]. La [[Neolitic|rivoluzion neolitiche]] no modificà in maniere ecessive la vide dai abitants des grotis de Italie meridionâl costiere, che continuarin a basâ la proprie sussistence su la [[cjace]] e la racuelte di [[Molusc|moluscs]]. Daspò dal VI mileni p.d.C., però, chestis popolazions, come, par esempli, chês de [[grote dal Uzzo]], si stabilirin tes planuris ator, dant vide ae [[culture di Stentinello]], prime a costruî borcs difindûts di fossâi. Par vie de montuositât dal teritori, in Italie centrâl a si svilupà invezit l'[[alevament]] [[Transumance|transumant]], là che l'[[Agriculture|agricolture]] e je rivade dome daspò. In fin, ancje tes planuris dal Nord, tal IV mileni p.d.C. a nasserin i prins borcs agricui, rapresenrâts principalmentri de [[culture dai vâs a bocje cuadre]] e de [[culture di Sasso-Fiorano]]. In [[Sardegne]], tal III millennio a.C., si sviluparin la [[culture di Arzachena]] e la [[culture di Ozieri]], dutis dôs cognossudis pai [[Megalite|megalitis]]. Il scomençament de [[metalurgjie]] in Italie al dei vide aes culturis de [[etât dal ram]]: a nasserin, cussì, tal nord la [[culture di Remedello]], tal centri la [[culture dal Rinaldone]] e tal sud la [[culture dal Gaudo]]. La [[Etât dal Bronç|etât dal bronç]] e portà invezit al svilup te Italie centrâl e setentrionâl de [[culture di Polada]], là che in meridion si sviluparin la [[culture di Castelluccio]] e la [[culture di Capo Graziano]]. A tor al XVII secul p.d.C. in Italie centro-meridionâl la culture dai [[Apenins]] e je entrade in contat cun la [[civiltât micenee]]; in Italie setentrionâl, invezit, i ''[[Civiltât Terramare|terramare]]'' a costruirin i prins borcs di [[Palafite|palafitis]], là che in Sardegne e nassè la [[civiltât nuragjiche]]. Framieç il [[Secul XIII p.d.C.|XIII]] e il [[X secul p.d.C]]. al si verificà un aument de popolazion e un svilup sociâl che portarin ae nassite de [[culture di Pantalicae]] e de [[culture protovilanoviane]], che, in gracie ae abilitât te lavorazion dai [[Metal|metai]], e si svilupà te [[culture vilanoviane]] te [[Etât dal Fier|etât dal fier]]. Il IX secul p.d.C. al à vût ancje la presence, tal centri Italie, de [[culture laziâl]] e, tal nord, de [[civiltât atestine]] o protovenite e de [[culture di Golasecca]]. === Ete antiche === La [[colonizazion greche]] des cuestis de Italie centrâl e meridionâl avignude tal [[VIII secul p.d.C.]] e puartà ae fondazion di diviers ''poleis'' (citâts di model grêc) e ae nassite dal popul dai [[Italiotis]] te ''[[Magna Graecia]]'' e dai [[Siceliotis]] in [[Sicilie]]. La colonizazion e obligà i popui zà presints a movisi bande il didentri de penisule, ma è permitè ancje un scambi di culturis che al puartarà a un svilup sociâl e comerciâl. Jenfri i popui Italics, lis civiltâts principâi a forin [[Latins]], [[Faliscj]], [[Volscj]], [[Equis]], [[Ernics]], [[Sabins]], [[Umbris]], [[Marsis]], [[Pelignis]], [[Picens]], [[Pretuzis]], [[Vestins]], [[Marucins]], [[Campans]], [[Sanitics]], [[Frentans]], [[Lucans]] e [[Bruzis]] invezit jenfri i [[Japigis]] in [[Pulie]] a forin [[Daunics]], [[Peucezis]] e [[Messapis]]. In Sicilie a vivevin [[Sicui]], [[Sicans]], [[Elims]] e ancje colons [[Civiltât fenicie|feniçs]], e in [[Sardegne]] a si cjatavin [[Còrs (Popul)|Còrs]] e [[Sardegnûi (Popul antîc)|Sardegnûi]]. L'Italie dal Nord e fo abitade di [[Ligurs (Popul antîc)|Ligurs]], [[Venits (Popul antîc)|Venits]] e popolazione galichis come [[Insubris]], [[Cenomans]], [[Lingons]], [[Gjai Cjargnei|Carnics]], [[Bois (Popul antîc)|Bois]] e [[Galics Senons|Senons]]. In [[Toscane]] a si sviluparin invezit i [[Etruscs]], che tal [[Secul VII p.d.C.|VII secul p.d.C.]] a àn vût dominis ancje tal [[Lazi]], in [[Campanie]] e in [[Planure Padane|Val Padane]], cheste ultime concuistade dai [[Galics]] tal [[Secul V p.d.C.|V secul p.d.C.]]. Cun la fondazion di [[Rome]] di bande di popui latins par [[sincretisim]] (ma secont la liende di bande dai zimui [[Romul e Remo]]), e nassè la [[Rome antighe|civiltât romane]], che, organizade intun [[ream]] indipendent, e scomençà tal VII secul p.d.C. une vuere cuintri altris popui latins. Daspò dal ream dai tradizionâi [[Siet rês di Rome|siet rês]], Rome e divignì une [[Republiche]] e movè vuere cuintri Etruscs, Equis e Volscj. Cun lis sôs vitoriis, la citât e si slargjà une vore. Tal [[Secul IV p.d.C.|IV secul p.d.C.]] e fo assediade dai Galics tal prin innomenât [[Prin sac di Rome|Sac di Rome]]. La concuiste de penisule e continuà daspò cun vueris prime tal [[Lazi]] e tal [[Sani]], e dopo tal Sud Italie cuintri il re dal [[Epir]] [[Pirro]]. Divignude parone de Italie centrâl e meridionâl, Rome e creà tal inizi coloniis di dirit roman e latin te penisule, ma, daspò, e preferì aneti i popui sotmitûts dant lôr autonomie aministrative e citadinance cence dirit di votâ. Ciertis comunitâts italichis però a otenerin mancul dirits di altris e par chest, tal [[Secul I p.d.C.|I secul p.d.C.]], une [[Vuere sociâl italiche|vuere sociâl]] dilanià la penisule. Ae conclusion di cheste, Rome e darà la plene [[citadinance romane]] a ducj i italics e chest al puartarà ae rapide difusion de culture romane in cheste part de Italie. Tai agns daspò, [[Juli Cesar]] al slargjà la citadinance ancje ae Italie setentrionâl. Cun la nassite dal [[Imperi Roman]], il prin imperadôr [[August]], al dividè la Italie in undis [[Regjons Augusteis|regjons]]: ''Latium et Campania, Apulia et Calabria, Lucania et Bruttii, Samnium, Picenum, Umbria et ager Gallicus, Etruria, Aemilia, Liguria, Venetia et Histria'' e ''Transpadana.'' A tacâ dal [[Secul III|III secul d.d.C.]], par vie de vastitât e de complessitât dal Imperi, la Italie e si cjatà a pierdi pôc ae volte la sô centralitât e la sô autonomie aministrative; in plui la economie basade sul latifont, e impuarì la regjon a pro dai teritoris provinciâi. L'[[edit di Caracalla]] dal [[212|212 d.d.C]]. al slargjà la citadinance romane a ducj i abitants libars des provinciis, gjevant cheste esclusive ae Italie, e, cun [[Costantin I|Costantin]], ancje la capitâl imperiâl e fo movude di [[Rome]] a [[Costantinopoli]]. Tai agns daspò, dentri dal [[Imperi roman di Ocident]], la Italie, tant che [[diocesi]], e fo agregade in dome une [[Prefeture dal pretori di Italie|prefeture adun cun l'Iliric e la Afriche]], e il so declin al crearà, tal [[Secul V|V secul]], lis condizions par il tacâ des [[Invasions barbarichis|invasions dai barbars]]. Rome duncje e fo plui voltis concuistade e, tal [[476]], [[Odoacre]], re dai [[Erui]], distronà [[Romul Augustul]], l'ultin imperadôr di Ocident. === Ete di mieç === Odoacre al guviernà la Italie fin al [[493]], cuant che al fo distronât dai [[Ostrogotics]] di [[Teodorì]] che daspò di une vuere a forin sostituîts tal [[553]] dai [[Bizantins]] di [[Gjustinian I|Justininian I]]. La rivade dai [[Langobarts]] tal [[569]] al mitè fin ae unitât politiche taliane, che sarà [[Unitât di Italie|riunificade]] dome tal [[1861]]. La Italie dal Nord e la Toscane e formavin il [[Ream langobart]], cun capitâl a [[Pavie di Milan|Pavie]], e la Italie centri-meridionâl e jere dividude jenfri i stes Langobarts che a vevin il contròl sui ducâts di [[Ducât di Spoleto|Spoleto]] e [[Ducât di Benevento|Benevento]] e i Bizantins che la dividerin in [[Esarcât di Italie]], cun sede a [[Ravenna]], [[Ducât roman]], [[Ducât di Napuli]], [[Ducât di Calabrie]] e [[Sikelia|Thema di Sicilie]], chest ultin dipendent in maniere direte dal imperadôr di [[Costantinopoli]]. Tal [[secul VIII]], il bizantins a si indebulirin a pro dai Langobarts e il lôr espansionisim. Chest al mitè in alarm il [[Stât Pontifici|papât]] che a si indreça ai [[Francs (popul)|Francs]] di [[Pipin il Brêf]] par vê protezion. Rivât a tal Nord Italie, i Francs, sot la vuide di [[Carli Magn|Carli il Grant]], a cumbinarin di vinci i Longobarts tal [[774]], e istituirin il ''[[Ream di Italie (Sacri Roman Imperi)|Regnum Italicum]]'' (che cjapave dentri lis tieris dal ex [[Ream Langobart|ream langobart]], la [[Romagne]], la [[Pentapoli]] e il [[ducât di Spoleto]]), che al fo daurman dotât di une grande autonomie e al pare sù une organizazion a vonde centralizade tes funzions aministrativis, judiziaris e finanziariis dal ream, che a forin concentradis te capitâl, [[Pavie di Milan|Pavie]]. Tal [[secul IX]], cun la rivade ae corone di [[Lotari I]], il ream al pierdè di impuartance e lis fameis des marcjis al confin a incrementarin la lôr indipendence jentrant cussì in lote une cun chê altre daspò de muart dal imperadôr [[Ludovì II]], impegnât dulinvie pal so guvier a ridâ impuartance al ream. La Italie meridionâl langobarde e mantignè invezit la indipendence e e si dividè in principâts ([[Benevento]], [[Salern]] e [[Capue]]) rivâi tra lôr e spes in conflit cui [[Bizantins]]: cheste situazion e consintì la [[concuiste islamiche de Sicilie]] e des citâts di [[Taranto]] e [[Bari (citât)|Bari]]. Il [[secul X]] al viodè il tacâ de [[dinastie dai Otons]] che e unì il ''Regnum Italicum'' al [[Sacri Roman Imperi]] movint la capitâl imperiâl a [[Rome]] secont la ideologjie de ''[[Renovatio Imperii]]'', e e provà cence sucès a aneti il meridion governât di [[Saracins]] e [[Bizantins]]. Il [[secul XI]] al viodè la afermazion des [[republichis marinaris]] intant che te Italie dal Nord lis comunitâts di citât à otignerin une autonomie simpri plui fuarte. Tal [[1059]], cul [[concuardât di Melfi]], e tacà la concuiste [[Normans|normane]] dal Sud, che e puartarà ae [[Ream di Sicilie|unificazion politiche de regjon]]. In chest periodi la politiche taliane e fo destabilizade de [[lote pes investiduris]] che e puartà a un durissin scuintri jenfri il [[pape Gregori VII]] e l'imperadôr [[Indrì IV di Franconie]], che ve come conseguence la nomine dal prin [[antipape]]. Tal [[secul XII]], lis republichis di [[Republiche di Vignesie|Vignesie]], [[Republiche di Gjenue|Gjenue]] e [[Republiche di Pise|Pise]], favoridis ancje des [[crosadis]], a slargjarin i lôr cumierçs bande jevât, intant che, te Italie dal Nord, lis autonomiis des citâts a si sviluparin ancjemò plui fasint tacâ la [[ete dai comuns]]. La indipendence dai comuns e puartà l'imperadôr [[Fidrì Barberosse|Fedrì Barberosse]] a lâ jù bande la Italie par ripuartâ l’ordin, ma chescj, riunîts te [[Leghe Lombarde]], lu vincerin a [[Legnan]] tal [[1176]]. Te prime metât dal secul XIII, [[Fedrì II di Svevie]], al riorganizà il guvier dal [[Ream di Sicilie]] cun la promulgazion des [[costituzions di Melfi]], impedint in cheste maniere la nassite di autonomiis locâi tal Meridion. In Italie dal nord invezit, daspò de vitorie, la aministrazion dai comuns e divignì simpri plui articolade, e aumentà la contraposizion jenfri nobiltât e borghesie, e lis citâts a tacarin a cjapâ part pro o cuintri il [[pape]] o ben l’[[Sacri Roman Imperi|imperadôr]], creant cussì division internis jenfri dôs fazions spes in lote une con chê altre: [[guelfs e ghibelins]]. Te seconde metât dal [[secul XIII]], in Italie setentrionâl, a forin screadis lis primis [[Bancje|bancjis]] e i comuns a si trasformaron in [[Signorie|signoriis]], vuidadis des fameis cun plui podê. In Italie meridionâl, [[Manfredi di Svevie|Manfredi di]] [[Manfredi di Svevie|Svevie]], al fo vinçût a [[Benevento]] di [[Carli I di Angiò]] che, daspò dai [[Jespui di Sicilie]], al fo obleât a dâ vie la isule ai [[Corone di Aragone|Aragonês]], penetrâts ancje in [[Sardegne]]. Tal [[secul XIV]], la asence dal papât, e favorì tal [[Stât Pontifici]] la nassite des signoriis ([[Malatesta]], [[Da Polenta]], [[Ordelaffi]] e [[Manfredi (famee)|Manfredi]]), intant che, tal Nord, a si insediarin i [[Visconti]] a [[Milan]], i [[Gonzaga]] a [[Mantue]], i [[Estensi]] a [[Ferrare|Ferare]] e i [[Scaligeri]] a [[Verone]]. Dut câs, la suaze politiche di chê part di Italie e fo rivoluzionade dai Visconti, che no dome controlaran dute la [[Lombardie]] fûr che Mantue, il [[Cjanton Ticin]], il [[Piemont]] orientâl e part de [[Emilie]], ma, cun [[Gian Galeazzo Visconti]], no cate lis numerosis leghis cuintri di lôr promovudis di [[Florence]] e altris citâts e si impadronerin di part dal [[Venit]], di [[Bologne]], di [[Pise]], [[Siene]], [[Perugje]] e [[Assisi]]. La scomparse premadure Gian Galeazzo Visconti tal [[1402]] e causà però un sfruçonament dal so grant domini. Chest vueit di podê, cuinçât di trichis jenfri i erêts de famee milanês, al fo doprât de [[Republiche di Vignesie]], che e estendarà i siei possediments in dut il nord-est. Te prime metât dal [[secul XV]], tes Alps ocidentâi, e si formà il [[Ducât di Savoie]], intant che, a [[Florence]], al salì al podê [[Cosimo I de' Medici]], che al combatarà cun [[Ducât di Milan|Milan]] e [[Republiche di Vignesie|Vignesie]] lis [[vueris di Lombardie]], che si concluderin tal [[1454]] cun la [[pâs di Lodi]], scomençament di un periodi di stabilitât dovût ae continue mediazion di [[Lorenzo de' Medici]] te [[Leghe Italiche]]. === Ete Moderne === Jenfri il 1494 e, cun cualchi pause, il 1559, cuant che e fo siglade la Pâs di Cateau-Cambrésis, la penisule taliane e fo suaze di vueris continuis, tacadis dal Ream di France cun la calade di Carli VIII. Chescj scuintris, che vioderin une vore di episodis impuartants tant che la bataie di Fornovo (1495), la bataie di Ravene (1512), la bataie di Pavie di Lombardie (cheste ultime jenfri lis fuarcis di Francesc I di France e l'esercit di Carli V d'Asburc), il sac di Rome dal 1527 par mieç dai Lanzichenecs, a divignerin part di un grant conflit european jenfri i Francês e i Asburc. A prevalê in Italie, al fo Filip II di Spagne, cun cirche metât de penisule sot il so contròl: il ducât di Milan, i reams di Napuli, Sicilie e Sardegne (ven a stâi dute la Italie Meridionâl e lis isulis) e il Stât dai Presidis in Toscane. La metât de Italie rimaste indipendent e cjapave dentri i ducâts di Parme e Piacence, di Mantue, di Ferare, di Masse e Carare, di Urbin, il principât di Piombin, la republiche di Lucca, la republiche di Gjenue, il ducât di Savoie, la republiche di Vignesie, il granducât di Toscane e il Stât Pontifici. La Ete Moderne e je ancje il periodi de evoluzion beliche, cun la comparse de polvar di sclope e di gnûf mieçs militârs tant che canons e sclopis. Chest al modificà ancje l’aspiet di tantis citâts in Italie, puartadis a miorâ lis propriis difesis: e nasse cussì la fortificazion ae moderne, clamade ancje "fortificazion ae taliane". propit parcè che i prins esemplis di mûrs modernis a saltarin fûr tes citâts talianis (un esempli classic a son lis muris di Lucca). La seconde metât dal secul diesim sest e viodè il declin de vitalitât dal rinassiment, indebilît des gnovis tensions religjosis par vie de vignude de Riforme protestante in Europe, che e veve puartât a events tragjics tant che il sac di Rome di bande dai Landsknechts tal 1527. Dome la Republiche dai Stâts Papâi e la Politiche dal Papâl a sostignivin la autonomie. Il secul diesim setim al fo invezit un secul di crisi par dut il paîs: la Glesie, che e veve patît la pierdite de unitât cristiane jenfri i fedêi, e cirive cu la Cuintri-Riformazion di rinfuarcî la sô presince tai paîs che a jerin restâts catolics, sedi cun iniziativis educativis e di benstâ che a influençavin il stât prosostant, sedi di bande dal stât prosostant. La Italie e jere cussì protete dai conflits religjôs che a stavin scomençant in Europe, ma e jere ancje sogjete a cjaristiis, seguidis dispès di epidemiis.[62] A scomençarin duncje tantis rivoltis cuintri de dominazion spagnule, la plui famose di chestis e si davuelzè a Napoli tal 1647, vuidadis di Masaniello, ma a no puartarin a nissun cambiament. Al inizi dal diesim otâf secul, al finì il periodi di pâs e torpor: dopo i tratâts di Utrecht e Rastatt, i Asburcs austriacs a cjaparin possès di diviers dominis talians, rimplaçant i spagnui. I Asburcs a cjaparin cussì dal re di Spagne il Ducât di Milan, il Ducât di Mantue, il Stât di Presidi e i reams di Napoli e Sardegne, invezit il duc di Savoie, Vitôr Amadeu II, al otignì Monferrato, Lomeline, Valsesie e, soredut, il Ream di Sicilie. i Asburcs in cambi dal Ream de Sardegne. Jenfri il 1733 e il 1738 la Italie e fo distrute di une gnove vuere, la vuere de sucession polache, ae fin de cui l’Austrie e à vût di cedi Novara, Tortona e une part dal Langhe a Carli Emanuel III di Savoie, i reams di Napoli e de Sicilie a Carli III di Spagne e i Asbis di Tuchie di Spagne. e Piacence. La pâs di Aachen, tal 1748, e metè fin al ultin grant conflit european dal diesim otâf secul che al fo ancje disputat su tiere taliane: la vuere de sucession austriache. Cun chel, Carli Emanuel III al cjapà de Austrie cualchi ex teritori dal Ducât di Milan, spostant il confin dal so ream al Ticino, invezit il Ducât di Parme e Piacence al fo assegnât ai Borbons. L’ultin grant cambiament teritoriâl che al colpè l’Italie tai decenis dopo al fo la vendite da Corsiche da Republiche di Gjenue al Ream di France (1768). Cuant che la pâs e jere tornade in dute la penisule, te seconde metât dal secul, la difusion dal Iluminisim e voleve dî che ancje la Italie e fos colpide di riformis impuartantis, che a cjapavin dentri in particolâr il Ducât di Milan sot di Maria Terese di Austrie e di Giuseppe II di Asburc, il Grant Ducât di Toscane sot di Pieri Leopold di Lora, Leopold Co6. prin paîs tal mont[65], al abolì la pene di muart, e il Ream di Napoli, animât dal dibatiment vivent dai pensadôrs. Di rimarc a jerin lis figuris dai inteletuâi Gjambattista Vico, Gaetano Filangieri, Cesare Beccaria, Mario Pagano, Alessandro e Pietro Verri. Tal 1796 Napoleon Bonapart al scomençà la sô campagne taliane (1796-1797), concuistant la penisule e metint fin ae indipendence di mil agns de Republiche di Vignesie. === Ete contemporanie === ==== Unificazion ==== La campagne taliane dal 1800 e la nassite dal ream napoleonic tal 1805 a tornarin a disvilupâ il sintiment nazionâl, [67] evocât te Proclamazion di Rimini, [68] cun cui Joachim Murat, in timp da vuere austro-napolitane, al fasè un appel ai talians di unîsi al Ream Napoleon dal Sa. Chest al marcà l’inizi dal Risorgiment, il periodi ta storie taliane che al puartà a unitât politiche e indipendence da nazion, che al cjapà dentri tancj decenis. Al viodè i prins patriots tal imprin jentrâ inte societât segrete dai Carbonaris, seguidis des rivoltis dal 1820-1821, che a forin reprimudis in maniere dure dai austriacs. La montade dai Carbonaris e fo seguide di chê de Zovine Italie e di altris tentatîfs di rivolte, cjapant dentri chê dai fradis Bandiera tal 1844. L’an dal 1848 al fo une vore impuartant in Italie, soredut par vie des rivoltis dal 1848 che a puartarin la int a cjapâ dentri une idee “pro-taliane”.[69] Chest event al sburtà la prime vuere di indipendence cuintri i austriacs, che e cjapà dentri la popolazion da citât, soredut tai Cinc Dîs di Milan, tai Dîs Dîs di Brescia, ta Republiche romane e ta spedizion di Carlo Pisacane tal 1857 tal Ream das Doi Siciliis. Ni la vuere ni chei altris tentatîfs, dut câs, a forin coronâts di sucès. Tal 1859, prime cun la seconde vuere di indipendence e dopo cu la Spedizion dai Mil, al scomençà il procès definitîf di unificazion, che al puartà a la svelte ae concuiste e ae anession di diviersis regjons e dal Ream des Doi Siciliis. Cualchi mês dopo, tal 1861, a Torin al fo proclamât il Ream di Italie, guviernât par la Cjase di Savoie, che e no cjapave dentri ancjemò il Veneto, il Lazio, il Trentin-Alt-Adiç, il Friuli e la Venezie Giulie. Jenfri i architets plui impuartants dal procès a jerin Mazzini, fondadôr de Zovine Italie e une figure impuartante dal moviment republican liberâl talian e european; Garibaldi, un republican cun simpatiis socialistis; Cavour, un statist bon di operâ sul palc di sene european par cjapâ supuart, ancje finanziari, pe espansion dal Ream de Sardegne; e Vittori Emanuele II, che al rivà a capitalizâ il contest favorevul cu la fondazion dal Ream di Italie.[71] ==== Il Ream di Italie ==== Il Veneto al fo cussì anessât al Ream di Italie ae fin de tierce vuere di indipendence, e il Lazio, dopo la cjapade di Rome, che e deventà la capitâl de Italie tal 1871. Za tai prins agns dopo de riunificazion de Italie, lis fuartis disparitâts socioeconomichis jenfri il paîs dal Nord e dal Sud de Question a learin la Britaniche dal Nord e dal Sud de Question. un fenomen che al à dât lûc a cjâfs di bandis temots come Carmine Crocco, Luigi Alonzi e Pasquale Romano. Vitôr Emanuel II al fo sucessît di Umberto I (1878-1900), copât a Monze dal anarchist Gaetano Bresci, e di Vitôr Emanuel III (1900-1946); I agns ator dal inizi dal secul a vioderin la Italie impegnade intune schirie di vueris di espansion coloniâl in Somalie, Eritree e Libie, invezit il periodi prime de vuere, dominât di Giovanni Giolitti, al fo caraterizât de modernizazion economiche, industriâl e politiche-culturâl de societât taliane. In timp da Grande vuere, l’Italie, tal imprin neutrâl, e si aleà cun la Triple Ente cuintri lis Potencis Centrâls dopo la firma di un tratât segret che i dave un risarciment teritoriâl impuartant. Dopo doi agns di vuere di fosse, ai 24 di Otubar 1917, l’esercit talian, dopo vê patît la sconfite a Caporetto, al si riorganizà e al contratacà dilunc de linie di Piave, otignint, sot dal comant di Armando Diaz e cul supuart di zovins trupis, la vitorie finâl di Vittori. Dopo vê vinçût la vuere, l’Italie e completà la riunificazion nazionâl cjapant il Trentin-Alt-Adiç, la Venezie, la Istrie e cualchi teritori ancjemò no riscatât tal Friuli. Dut câs, no rivant a otignî la cession di ducj i teritoris prometûts sot dal Pat di Londre, si slargjà la insodisfazion rispiet a cussì clamade vitorie mutilade. ==== Il fassisim e la seconde vuere mondiâl ==== Tal contest das rivoltis popolârs dal Biennio Ros, al nassè il squadrism (guerilis militârs), che al reprimeve lis rivoltis dai lavoradôrs e dai contadins cun intimidazions e atacs cuintri lis sedis das organizazions socialistichis. Tal 1919, Benito Mussolini al fondà a Milan il prin partît fassist fassist, che plui tart al si unì al Partît fassist nazionâl (Partito Nazionale Fascista), e ai 30 di Otubar dal 1922, dopo la marce su Rome, al rivà al podê. Intes elezions gjenerâls talianis dal 1924, Mussolini al vincè il 64,9% dai vôts[73] e, come stabilît de Leç di Acerbo, doi tierçs dai puescj.[74] La denunce di Giacomo Matteotti rispiet a iregolaritât das elezions e fo seguide cualchi dì dopo dal so assassinat. Tal 1925, Mussolini al proclamà une ditadure, emetint lis leçs fassistis jenfri il 1925 e il 1926, trasformant il Ream intun stât autoritari midiant de creazion dal Tribunâl fassist speciâl, dal confin politic pai antifassiscj e de polizie segrete (OVRA). Intal 1929, a forin firmâts i Pats Laterans, sierant la Cuistion Romane, e intal 1938, lis Leçs Raziâi a forin promulgadis, soredut, ma no dome, cuintri i ebreus, daûr dal model dal "Manifest de Raze". Dal 1935, Mussolini al intensificà la sô politiche esterne agressive: al concuistà l’Etiopie, al proclamà la nassite dal Imperi talian, al intervegnì te vuere civîl spagnule e al ocupà la Albanie. A Mai dal 1939, al firmà il Pat di açâl, che al stabilì une aleance cu la Gjermanie naziste di Adolf Hitler. La Italie e si varès unît a lui te vuere, dopo un prin periodi di no beligjence, ai 10 di Jugn dal 1940 cuintri de France e dal Ream Unît. Tal 1941 e fo declarade vuere ancje cuintri la Union Sovietiche e, dongje dal Imperi Gjaponês, cuintri i Stâts Unîts. Lis sconfitis militârs in ducj i teatris di vuere (in mût particolâr chês di El Alamein te Afriche dal Nord e sul flum Don sul Front rus) e i events dal Lui dal 1943 (in mût particolâr il sbarc dai Aleâts in Sicilie e i bombardaments di Rome) a indebilirin Mussolini, che al fo sconfit intun vôt di no confidence tal Consei di Lui. Il 24-25 dal 1943. La dì dopo al fo arestât dal re Vitôr Emanuel III, che lu rimplaçà come cjâf di guvier cun Pietro Badoglio. Cualchi setemane dopo e fo firmade la capitulazion, intant che la Gjermanie e scomençà la Operazion Achse e e ocupave in maniere militâr lis regjons centrâl e setentrionâl de penisule, ancje Rome. La campagne taliane, condusude dai Aleâts cul supuart de Resistence taliane, e finì tal Avrîl dal 1945 cu la liberazion dai teritoris ocupâts, la capitulazion des fuarcis todeschis e la disgregazion de Republiche Sociâl Taliane, il guvier colaborazionist organizât di Mussolini dopo dal 8 di Setembar. Il Duce, cjapât intant che al cirive di scjampâ, al fo copât pai partigjans ai 28 di Avrîl 1945. A la fin da vuere, l’Italie e jere in condizions critichis: i bombardaments aeris e i combatiments a vevin dismantelât tantis citâts e lis stradis di comunicazion a jerin stadis taiadis. Il numar di muarts talians al è stimât jenfri 415.000 (330.000 militârs e 85.000 civils)[76] e 443.000. Ta seconde metât dai agns cuarante dal 1900, al fo judât a ricostruî il Plan Marshall, come ducj i paîs europeans. A nivel gjeopolitic, cui tratâts di Parigji dal 1947, la Italie e cedè une part dal so teritori ae France e ae Jugoslavie, il Dodecanês ae Grecie, la concession taliane di Tientsin ae Cine, e pierdè dutis lis sôs coloniis africanis e e tornà l’indipendence ae Albanie, che e jentrà sot de sfere de URSS. Plui dal 90% dai talians che a stavin tas tieris assegnadis ae Jugoslavie, za colpidis dai massacris di Foibe, a àn bandonât la lôr patrie e a àn vût di frontâ l’esili in Italie e tal rest dal mont. Plui di 100.000 talians a forin rimpatriâts dai possès coloniâi in Libie e in Etiopie. ==== La Republiche taliane ==== Il 2 Jugn 1946, un referendum al sanzionà la fin da monarchie e la nassite da Republiche; Il prin di Zenâr dal 1948 e jentrà in vore la gnove costituzion da Republiche taliane. Alcide De Gasperi, che al jere za stât Prin Ministri dal 1945, al continuà a jessi cussì fin al 1953. In gracie di un program di disvilup coordinat dal Stât midiant de IRI e di une economie miste, la Italie e vivè il miracul economic talian (cun ​​tancj sucès impuartants, come la costruzion rapide dal program di San Lis centralis nucleârs plui potentis dal timp - in mût particolâr chê di Caorso, la costruzion di plui di doi milions di cjasis cul progjet INA-Casa, la industrializazion de Italie meridionâl in gracie de Cassa di Risparmio di Napoli), favoride di une alte disponibilitât di lavôr, in gracie di un fuart flus migratôr de campagne e de cressite dal PIL aes citâts. Il 6,3% jenfri il 1958 e il 1963[79] al permetè la riduzion dal divari storic cun paîs tant che il Ream Unît, la Gjermanie e la France. A nivel politic, il DC al restà il partît dominant, prin in timp dal regjim centrist, daspò dal 1963 cun la coalizion “organiche” dal centri-sinistre e tal ultin tai agns otante dal 1900 cun la coalizion dal Pentapartito. In dut câs, a son stâts diviers tentatîfs di tornâ a puartâ la Italie intun stât plui autoritari e conservadôr (cui tentatîfs dal guvier Tambroni tal 1960, il progjet Piano Solo tal 1964, il colp di stât di Borghese tal 1970 e tal ultin chel dal P2 tai agns setante dal 1990). Lis tensions sociâls e lis protestis dai students a nasserin tai agns sessante dal 1900, provocant une reazion sedi dai setôrs plui conservadôrs sedi dai plui rivoluzionaris de societât taliane, puartant ae strategjie di tension vie pai agns di plomp, segnâts di tancj atacs come il massacri di Piaze, la Piaze di Fontana. massacri, che al finì cun l’imboscade di Via Fani e il secuestri e l’assassinat di Aldo Moro, il colm dal atac des Brigadis Rosis cuintri il stât democratic. I agns otante e novante dal 1900 a son stâts segnâts di un ritirâsi inte sfere privade - favorît di une fuarte riprese economiche inte seconde metât dai agns otante dal 1900 - e de lote cuintri de mafie, che, a dispiet di un grant sucès istituzionâl, e à costât la vite di tancj magistrats, uficiâi statâi Pacovan e F. Borselin. ===== La “seconde Republiche” (1994 - vuê) ===== Tal 1992, la ricercje “Clean Hands” sul fenomen difondût de corupzion e à coinvolt politics, soredut de coalizion dai cinc partîts, puartant ae fin de Prime Republiche. Dopo dal scandul a nasserin gnûfs partîts, come la Leghe dal Nord e la Forza Italie. In cheste fase, cognossude tant che Seconde Republiche, gnovis coalizions politichis a rimplaçarin i partîts di masse precedents, dant lûc a un sisteme in part bipolâr; cualchi figure di centri çampe, soredut Romano Prodi, e si alternà a vuidâ il paîs cun Silvio Berlusconi, il leader di centri diestre che al definì chei agns e il cui model di pinsîr e azion, cognossût come berlusconisim, al identificà un fenomen sociâl e culturâl. La crisi dai debits sovrans europeans e colpè ancje la Italie tal 2011, e il paîs al fo vuidât prin di un guvier tecnic e daspò, dopo lis gnovis elezions, di guviers di “coalizion largje”. Tal 2018-2021 a son vignûts dopo diviers guviers cuntun moviment popolâr tra partîts, seguîts di un gnûf guvier tecnic, ancje lui incaricât di gjestî la pandemie di COVID-19 e lis sôs consecuencis. == Regjons == {| style="background:transparent;" cellspacing="2px" | {| class="sortable wikitable" style="text-align:left; font-size:95%" |- style="font-size:100%; text-align:left" !width="200px"| [[Regjon]] !!width="150px"| [[Cjâf lûc]]!! width="130px" | [[Superficie]] !!width="130px" | [[Abitants]] |- | [[Val di Aoste]]|| [[Aoste]] || style="text-align:right"|3.263 km²|| style="text-align:right"|124.812 |- | [[Piemont]] || [[Turin]] || style="text-align:right"|25.399 km²|| style="text-align:right"|4.386.852 |- | [[Ligurie]] || [[Gjenue]] || style="text-align:right"|5.421 km²|| style="text-align:right"|1.607.466 |- | [[Lombardie]] || [[Milan]] || style="text-align:right"|23.861 km²|| style="text-align:right"|9.604.434 |- | [[Trentin-Sud Tirôl]] || [[Trent]] || style="text-align:right"|13.607 km²|| style="text-align:right"|994.703 |- | [[Venit]] || [[Vignesie]] || style="text-align:right"|18.391 km²|| style="text-align:right"|4.809.076 |- | [[Friûl-Vignesie Julie]] || [[Triest]] || style="text-align:right"|7.845 km²|| style="text-align:right"|1.229.363 |- | [[Emilie-Romagne]] || [[Bologne]] || style="text-align:right"|22.123 km²|| style="text-align:right"|4.242.517 |- | [[Toscane]] || [[Florence]] || style="text-align:right"|22.990 km²|| style="text-align:right"|3.638.211 |- | [[Umbrie]] || [[Perugje]]|| style="text-align:right" |8.456 km²|| style="text-align:right"|872.967 |- | [[Marchis]] || [[Ancone]]|| style="text-align:right" |9.694 km²|| style="text-align:right"|1.542.106 |- | [[Lazi]] || [[Rome]] || style="text-align:right"|17.203 km²|| style="text-align:right"|5.538.728 |- | [[Abruç]] || [[La Acuile]]|| style="text-align:right" |10.794 km²|| style="text-align:right"|1.312.727 |- | [[Molîs]] || [[Cjampbas]]|| style="text-align:right" |4.438 km²|| style="text-align:right"|320.074 |- | [[Campanie]] || [[Napoli]] || style="text-align:right"|13.595 km²|| style="text-align:right"|5.808.886 |- | [[Pulie]] || [[Bari]] || style="text-align:right"|19.357 km²|| style="text-align:right"|4.074.964 |- | [[Basilicade]]|| [[Potence (Basilicade)|Potence]]|| style="text-align:right" |9.992 km²|| style="text-align:right"|591.022 |- | [[Calabrie]] || [[Catanzaro]] || style="text-align:right"|15.082 km²|| style="text-align:right"|2.006.339 |- | [[Sicilie]] || [[Palermo]] || style="text-align:right"|25.710 km²|| style="text-align:right"|5.016.861 |- | [[Sardegne]] || [[Cagliari]] || style="text-align:right"|24.090 km²|| style="text-align:right"|1.662.758 |} [[Categorie:Italie| ]] [[Categorie:Stâts dal mont]] [[Categorie:Stâts in Europe]] |} == Leams == {{Union Europeane}} 5t8kzkem89wypvkzw5rmoro8f2q4uhf 186473 186468 2026-08-31T11:38:02Z Frico7 13659 /* Ete Moderne */ 186473 wikitext text/x-wiki {{Stub}} {{Stât |noninglês=Italy |non=Italie |emblem=Figure:Italy-Emblem.svg |dit=&nbsp; |mapedalstât=EU location ITA |nonufiziâl=Repubblica Italiana |lenghe=[[Lenghe taliane|talian]] |capitâl=[[Rome]] |capitâlabitants=2.546.804 |capitâlabitantsan=2004 |guviêr=[[Republiche parlamentâr]] |president=[[Sergio Mattarella]] |ministri=[[Giorgia Meloni]] |indipendence=[[17 di Març]] [[1861]] |jentradeONU=[[14 di Dicembar]] [[1955]] |superficietotâl=301.230 |superficieordin=69 |superficieaghe%=2,4 |popolaziontotâl=60.248.353 |popolazionan=2003 |popolazionordin=22 |popolaziondensitât=196 |continent=[[Europe]] |orari=[[UTC]] +1 |monede=[[Euro]] |energie=0,63 |tld=.it |telefon=+39 |plache=I |imni=[[Fradis di Italie]] |fieste=[[2 di Jugn]] |notis=&nbsp; }} L''''Italie''' e je un stât de [[Europe]] meridionâl che e fâs part de [[Union Europeane]] fin de sô fondazion. La superficie de Italie e je di cirche 300.000 km², cun scuasit 58 milions di abitants; e confine a nord-ovest cu la [[France]], a nord cu la [[Svuizare]] e la [[Austrie]], a nord-est cu la [[Slovenie]]. La capitâl e je [[Rome]]. == Storie == === Preistorie === Il popolament des tieris de Italie di vuê al si davuelçè cirche 700 000 agns fa, epoche dal sît archeologjic dal [[paleolitic inferiôr]] di [[Isernie]] La Pineta abitât dai ''[[Homo erectus|Homini erecti]]''. Simpri te Italie meridionâl si e svilupà ancje la [[culture acheuleane]] che cognossin in gracie ai lôr claps sclesâts. Dilunc pe [[glaciazion Riss]], te penisule al è rivât ancje l’''[[Homo neanderthalensis]]''. Tal [[paleolitic di mieç]] i prins ''Homo sapiens'' a an vivût adun cui Neanderthal realizant imprescj simpri plui complès. Tal [[paleolitic superiôr]] e je la disparide dai Neanderthal e l'aumentâ dai insediaments umans, ancje in gracie aes migrazions bande la Italie Setentrionâl; a chest moment storic e van indaûr ancje formis di art come lis [[veneris paleolitichis]]. La [[Neolitic|rivoluzion neolitiche]] no modificà in maniere ecessive la vide dai abitants des grotis de Italie meridionâl costiere, che continuarin a basâ la proprie sussistence su la [[cjace]] e la racuelte di [[Molusc|moluscs]]. Daspò dal VI mileni p.d.C., però, chestis popolazions, come, par esempli, chês de [[grote dal Uzzo]], si stabilirin tes planuris ator, dant vide ae [[culture di Stentinello]], prime a costruî borcs difindûts di fossâi. Par vie de montuositât dal teritori, in Italie centrâl a si svilupà invezit l'[[alevament]] [[Transumance|transumant]], là che l'[[Agriculture|agricolture]] e je rivade dome daspò. In fin, ancje tes planuris dal Nord, tal IV mileni p.d.C. a nasserin i prins borcs agricui, rapresenrâts principalmentri de [[culture dai vâs a bocje cuadre]] e de [[culture di Sasso-Fiorano]]. In [[Sardegne]], tal III millennio a.C., si sviluparin la [[culture di Arzachena]] e la [[culture di Ozieri]], dutis dôs cognossudis pai [[Megalite|megalitis]]. Il scomençament de [[metalurgjie]] in Italie al dei vide aes culturis de [[etât dal ram]]: a nasserin, cussì, tal nord la [[culture di Remedello]], tal centri la [[culture dal Rinaldone]] e tal sud la [[culture dal Gaudo]]. La [[Etât dal Bronç|etât dal bronç]] e portà invezit al svilup te Italie centrâl e setentrionâl de [[culture di Polada]], là che in meridion si sviluparin la [[culture di Castelluccio]] e la [[culture di Capo Graziano]]. A tor al XVII secul p.d.C. in Italie centro-meridionâl la culture dai [[Apenins]] e je entrade in contat cun la [[civiltât micenee]]; in Italie setentrionâl, invezit, i ''[[Civiltât Terramare|terramare]]'' a costruirin i prins borcs di [[Palafite|palafitis]], là che in Sardegne e nassè la [[civiltât nuragjiche]]. Framieç il [[Secul XIII p.d.C.|XIII]] e il [[X secul p.d.C]]. al si verificà un aument de popolazion e un svilup sociâl che portarin ae nassite de [[culture di Pantalicae]] e de [[culture protovilanoviane]], che, in gracie ae abilitât te lavorazion dai [[Metal|metai]], e si svilupà te [[culture vilanoviane]] te [[Etât dal Fier|etât dal fier]]. Il IX secul p.d.C. al à vût ancje la presence, tal centri Italie, de [[culture laziâl]] e, tal nord, de [[civiltât atestine]] o protovenite e de [[culture di Golasecca]]. === Ete antiche === La [[colonizazion greche]] des cuestis de Italie centrâl e meridionâl avignude tal [[VIII secul p.d.C.]] e puartà ae fondazion di diviers ''poleis'' (citâts di model grêc) e ae nassite dal popul dai [[Italiotis]] te ''[[Magna Graecia]]'' e dai [[Siceliotis]] in [[Sicilie]]. La colonizazion e obligà i popui zà presints a movisi bande il didentri de penisule, ma è permitè ancje un scambi di culturis che al puartarà a un svilup sociâl e comerciâl. Jenfri i popui Italics, lis civiltâts principâi a forin [[Latins]], [[Faliscj]], [[Volscj]], [[Equis]], [[Ernics]], [[Sabins]], [[Umbris]], [[Marsis]], [[Pelignis]], [[Picens]], [[Pretuzis]], [[Vestins]], [[Marucins]], [[Campans]], [[Sanitics]], [[Frentans]], [[Lucans]] e [[Bruzis]] invezit jenfri i [[Japigis]] in [[Pulie]] a forin [[Daunics]], [[Peucezis]] e [[Messapis]]. In Sicilie a vivevin [[Sicui]], [[Sicans]], [[Elims]] e ancje colons [[Civiltât fenicie|feniçs]], e in [[Sardegne]] a si cjatavin [[Còrs (Popul)|Còrs]] e [[Sardegnûi (Popul antîc)|Sardegnûi]]. L'Italie dal Nord e fo abitade di [[Ligurs (Popul antîc)|Ligurs]], [[Venits (Popul antîc)|Venits]] e popolazione galichis come [[Insubris]], [[Cenomans]], [[Lingons]], [[Gjai Cjargnei|Carnics]], [[Bois (Popul antîc)|Bois]] e [[Galics Senons|Senons]]. In [[Toscane]] a si sviluparin invezit i [[Etruscs]], che tal [[Secul VII p.d.C.|VII secul p.d.C.]] a àn vût dominis ancje tal [[Lazi]], in [[Campanie]] e in [[Planure Padane|Val Padane]], cheste ultime concuistade dai [[Galics]] tal [[Secul V p.d.C.|V secul p.d.C.]]. Cun la fondazion di [[Rome]] di bande di popui latins par [[sincretisim]] (ma secont la liende di bande dai zimui [[Romul e Remo]]), e nassè la [[Rome antighe|civiltât romane]], che, organizade intun [[ream]] indipendent, e scomençà tal VII secul p.d.C. une vuere cuintri altris popui latins. Daspò dal ream dai tradizionâi [[Siet rês di Rome|siet rês]], Rome e divignì une [[Republiche]] e movè vuere cuintri Etruscs, Equis e Volscj. Cun lis sôs vitoriis, la citât e si slargjà une vore. Tal [[Secul IV p.d.C.|IV secul p.d.C.]] e fo assediade dai Galics tal prin innomenât [[Prin sac di Rome|Sac di Rome]]. La concuiste de penisule e continuà daspò cun vueris prime tal [[Lazi]] e tal [[Sani]], e dopo tal Sud Italie cuintri il re dal [[Epir]] [[Pirro]]. Divignude parone de Italie centrâl e meridionâl, Rome e creà tal inizi coloniis di dirit roman e latin te penisule, ma, daspò, e preferì aneti i popui sotmitûts dant lôr autonomie aministrative e citadinance cence dirit di votâ. Ciertis comunitâts italichis però a otenerin mancul dirits di altris e par chest, tal [[Secul I p.d.C.|I secul p.d.C.]], une [[Vuere sociâl italiche|vuere sociâl]] dilanià la penisule. Ae conclusion di cheste, Rome e darà la plene [[citadinance romane]] a ducj i italics e chest al puartarà ae rapide difusion de culture romane in cheste part de Italie. Tai agns daspò, [[Juli Cesar]] al slargjà la citadinance ancje ae Italie setentrionâl. Cun la nassite dal [[Imperi Roman]], il prin imperadôr [[August]], al dividè la Italie in undis [[Regjons Augusteis|regjons]]: ''Latium et Campania, Apulia et Calabria, Lucania et Bruttii, Samnium, Picenum, Umbria et ager Gallicus, Etruria, Aemilia, Liguria, Venetia et Histria'' e ''Transpadana.'' A tacâ dal [[Secul III|III secul d.d.C.]], par vie de vastitât e de complessitât dal Imperi, la Italie e si cjatà a pierdi pôc ae volte la sô centralitât e la sô autonomie aministrative; in plui la economie basade sul latifont, e impuarì la regjon a pro dai teritoris provinciâi. L'[[edit di Caracalla]] dal [[212|212 d.d.C]]. al slargjà la citadinance romane a ducj i abitants libars des provinciis, gjevant cheste esclusive ae Italie, e, cun [[Costantin I|Costantin]], ancje la capitâl imperiâl e fo movude di [[Rome]] a [[Costantinopoli]]. Tai agns daspò, dentri dal [[Imperi roman di Ocident]], la Italie, tant che [[diocesi]], e fo agregade in dome une [[Prefeture dal pretori di Italie|prefeture adun cun l'Iliric e la Afriche]], e il so declin al crearà, tal [[Secul V|V secul]], lis condizions par il tacâ des [[Invasions barbarichis|invasions dai barbars]]. Rome duncje e fo plui voltis concuistade e, tal [[476]], [[Odoacre]], re dai [[Erui]], distronà [[Romul Augustul]], l'ultin imperadôr di Ocident. === Ete di mieç === Odoacre al guviernà la Italie fin al [[493]], cuant che al fo distronât dai [[Ostrogotics]] di [[Teodorì]] che daspò di une vuere a forin sostituîts tal [[553]] dai [[Bizantins]] di [[Gjustinian I|Justininian I]]. La rivade dai [[Langobarts]] tal [[569]] al mitè fin ae unitât politiche taliane, che sarà [[Unitât di Italie|riunificade]] dome tal [[1861]]. La Italie dal Nord e la Toscane e formavin il [[Ream langobart]], cun capitâl a [[Pavie di Milan|Pavie]], e la Italie centri-meridionâl e jere dividude jenfri i stes Langobarts che a vevin il contròl sui ducâts di [[Ducât di Spoleto|Spoleto]] e [[Ducât di Benevento|Benevento]] e i Bizantins che la dividerin in [[Esarcât di Italie]], cun sede a [[Ravenna]], [[Ducât roman]], [[Ducât di Napuli]], [[Ducât di Calabrie]] e [[Sikelia|Thema di Sicilie]], chest ultin dipendent in maniere direte dal imperadôr di [[Costantinopoli]]. Tal [[secul VIII]], il bizantins a si indebulirin a pro dai Langobarts e il lôr espansionisim. Chest al mitè in alarm il [[Stât Pontifici|papât]] che a si indreça ai [[Francs (popul)|Francs]] di [[Pipin il Brêf]] par vê protezion. Rivât a tal Nord Italie, i Francs, sot la vuide di [[Carli Magn|Carli il Grant]], a cumbinarin di vinci i Longobarts tal [[774]], e istituirin il ''[[Ream di Italie (Sacri Roman Imperi)|Regnum Italicum]]'' (che cjapave dentri lis tieris dal ex [[Ream Langobart|ream langobart]], la [[Romagne]], la [[Pentapoli]] e il [[ducât di Spoleto]]), che al fo daurman dotât di une grande autonomie e al pare sù une organizazion a vonde centralizade tes funzions aministrativis, judiziaris e finanziariis dal ream, che a forin concentradis te capitâl, [[Pavie di Milan|Pavie]]. Tal [[secul IX]], cun la rivade ae corone di [[Lotari I]], il ream al pierdè di impuartance e lis fameis des marcjis al confin a incrementarin la lôr indipendence jentrant cussì in lote une cun chê altre daspò de muart dal imperadôr [[Ludovì II]], impegnât dulinvie pal so guvier a ridâ impuartance al ream. La Italie meridionâl langobarde e mantignè invezit la indipendence e e si dividè in principâts ([[Benevento]], [[Salern]] e [[Capue]]) rivâi tra lôr e spes in conflit cui [[Bizantins]]: cheste situazion e consintì la [[concuiste islamiche de Sicilie]] e des citâts di [[Taranto]] e [[Bari (citât)|Bari]]. Il [[secul X]] al viodè il tacâ de [[dinastie dai Otons]] che e unì il ''Regnum Italicum'' al [[Sacri Roman Imperi]] movint la capitâl imperiâl a [[Rome]] secont la ideologjie de ''[[Renovatio Imperii]]'', e e provà cence sucès a aneti il meridion governât di [[Saracins]] e [[Bizantins]]. Il [[secul XI]] al viodè la afermazion des [[republichis marinaris]] intant che te Italie dal Nord lis comunitâts di citât à otignerin une autonomie simpri plui fuarte. Tal [[1059]], cul [[concuardât di Melfi]], e tacà la concuiste [[Normans|normane]] dal Sud, che e puartarà ae [[Ream di Sicilie|unificazion politiche de regjon]]. In chest periodi la politiche taliane e fo destabilizade de [[lote pes investiduris]] che e puartà a un durissin scuintri jenfri il [[pape Gregori VII]] e l'imperadôr [[Indrì IV di Franconie]], che ve come conseguence la nomine dal prin [[antipape]]. Tal [[secul XII]], lis republichis di [[Republiche di Vignesie|Vignesie]], [[Republiche di Gjenue|Gjenue]] e [[Republiche di Pise|Pise]], favoridis ancje des [[crosadis]], a slargjarin i lôr cumierçs bande jevât, intant che, te Italie dal Nord, lis autonomiis des citâts a si sviluparin ancjemò plui fasint tacâ la [[ete dai comuns]]. La indipendence dai comuns e puartà l'imperadôr [[Fidrì Barberosse|Fedrì Barberosse]] a lâ jù bande la Italie par ripuartâ l’ordin, ma chescj, riunîts te [[Leghe Lombarde]], lu vincerin a [[Legnan]] tal [[1176]]. Te prime metât dal secul XIII, [[Fedrì II di Svevie]], al riorganizà il guvier dal [[Ream di Sicilie]] cun la promulgazion des [[costituzions di Melfi]], impedint in cheste maniere la nassite di autonomiis locâi tal Meridion. In Italie dal nord invezit, daspò de vitorie, la aministrazion dai comuns e divignì simpri plui articolade, e aumentà la contraposizion jenfri nobiltât e borghesie, e lis citâts a tacarin a cjapâ part pro o cuintri il [[pape]] o ben l’[[Sacri Roman Imperi|imperadôr]], creant cussì division internis jenfri dôs fazions spes in lote une con chê altre: [[guelfs e ghibelins]]. Te seconde metât dal [[secul XIII]], in Italie setentrionâl, a forin screadis lis primis [[Bancje|bancjis]] e i comuns a si trasformaron in [[Signorie|signoriis]], vuidadis des fameis cun plui podê. In Italie meridionâl, [[Manfredi di Svevie|Manfredi di]] [[Manfredi di Svevie|Svevie]], al fo vinçût a [[Benevento]] di [[Carli I di Angiò]] che, daspò dai [[Jespui di Sicilie]], al fo obleât a dâ vie la isule ai [[Corone di Aragone|Aragonês]], penetrâts ancje in [[Sardegne]]. Tal [[secul XIV]], la asence dal papât, e favorì tal [[Stât Pontifici]] la nassite des signoriis ([[Malatesta]], [[Da Polenta]], [[Ordelaffi]] e [[Manfredi (famee)|Manfredi]]), intant che, tal Nord, a si insediarin i [[Visconti]] a [[Milan]], i [[Gonzaga]] a [[Mantue]], i [[Estensi]] a [[Ferrare|Ferare]] e i [[Scaligeri]] a [[Verone]]. Dut câs, la suaze politiche di chê part di Italie e fo rivoluzionade dai Visconti, che no dome controlaran dute la [[Lombardie]] fûr che Mantue, il [[Cjanton Ticin]], il [[Piemont]] orientâl e part de [[Emilie]], ma, cun [[Gian Galeazzo Visconti]], no cate lis numerosis leghis cuintri di lôr promovudis di [[Florence]] e altris citâts e si impadronerin di part dal [[Venit]], di [[Bologne]], di [[Pise]], [[Siene]], [[Perugje]] e [[Assisi]]. La scomparse premadure Gian Galeazzo Visconti tal [[1402]] e causà però un sfruçonament dal so grant domini. Chest vueit di podê, cuinçât di trichis jenfri i erêts de famee milanês, al fo doprât de [[Republiche di Vignesie]], che e estendarà i siei possediments in dut il nord-est. Te prime metât dal [[secul XV]], tes Alps ocidentâi, e si formà il [[Ducât di Savoie]], intant che, a [[Florence]], al salì al podê [[Cosimo I de' Medici]], che al combatarà cun [[Ducât di Milan|Milan]] e [[Republiche di Vignesie|Vignesie]] lis [[vueris di Lombardie]], che si concluderin tal [[1454]] cun la [[pâs di Lodi]], scomençament di un periodi di stabilitât dovût ae continue mediazion di [[Lorenzo de' Medici]] te [[Leghe Italiche]]. === Ete Moderne === Jenfri il [[1494]] e, cun cualchi pause, il [[1559]], cuant che e fo siglade la [[Pâs di Cateau-Cambrésis]], la penisule taliane e fo suaze di vueris continuis, tacadis dal [[Ream di France]] cun la calade di [[Carli VIII di France|Carli VIII]]. Chescj scuintris, che vioderin une vore di episodis impuartants tant che la [[bataie di Fornovo]] ([[1495]]), la [[bataie di Ravene]] ([[1512]]), la [[bataie di Pavie di Lombardie]] (cheste ultime jenfri lis fuarcis di [[Francesc I di France]] e l'esercit di [[Carli V di Asburc]]), il [[sac di Rome dal 1527]] di bande dai [[Lanzichenecs]], a divignerin part di un grant conflit european jenfri i Francês e i Asburc. A prevalê in Italie, al fo [[Filip II di Spagne]], cun cirche metât de penisule sot il so contròl: il [[ducât di Milan]], i [[Ream di Napuli|reams di Napuli]], [[Ream di Sicilie|Sicilie]] e [[Ream di Sardegne|Sardegne]] (ven a stâi dute la Italie Meridionâl e lis isulis) e il [[Stât dai Presidis]] in Toscane. La metât de Italie rimaste indipendent e cjapave dentri i ducâts di [[Ducât di Parme e Piacence|Parme e Piacence]], di [[Ducât di Mantue|Mantue]], di [[Ducât di Ferare|Ferare]], di [[Ducât di Masse e Carare|Masse e Carare]], di [[Ducât di Urbin|Urbin]], il [[principât di Piombin]], la [[republiche di Lucca]], la [[republiche di Gjenue]], il [[ducât di Savoie]], la [[republiche di Vignesie]], il [[granducât di Toscane]] e il [[Stât Pontifici]]. La Ete Moderne e je ancje il periodi de evoluzion beliche, cun la comparse de [[polvar di sclope]] e di gnûf mieçs militârs tant che [[Canon|canons]] e [[Sclope|sclopis]]. Chest al modificà ancje l’aspiet di tantis citâts in Italie, puartadis a miorâ lis propriis difesis: e nasse cussì la fortificazion ae moderne, clamade ancje "[[fortificazion ae taliane]]" propit parcè che i prins esemplis di mûrs modernis a saltarin fûr tes citâts talianis (un esempli classic a son lis [[muris di Lucca]]). La seconde metât dal secul diesim sest e viodè il declin de vitalitât dal rinassiment, indebilît des gnovis tensions religjosis par vie de vignude de [[Riforme Protestante|Riforme protestante]] in Europe, che e veve puartât a events tragjics tant che il sac di Rome di bande dai Lanzichenecs tal 1527. Il secul diesim setim al fo invezit un secul di crisi par dut il paîs: la Glesie, che e veve patît la pierdite de unitât cristiane jenfri i fedêi, e cirive cu la [[Cuintri-Riformazion]] di rinfuarcî la sô presince tai paîs che a jerin restâts catolics, sei cun iniziativis educativis e di benstâ sei isolantju dai paîs protestants. La Italie e jere cussì protete dai conflits religjôs che a stavin scomençant in Europe, ma e jere dut câs sogjete a [[Cjaristie|cjaristiis]], seguidis dispès di [[Epidemie|epidemiis]]. A scomençarin duncje tantis rivoltis cuintri la dominazion spagnule, la plui famose di chestis e si davuelzè a [[Napuli]] tal [[1647]], sot la vuide di [[Masaniello]], ma a no puartà a nissun cambiament. Al tacâ dal [[Secul XVIII|diesim otâf secul]], al finì il periodi di pâs e torpôr: daspò dai [[Tratât di Utrecht|tratâts di Utrecht]] e [[Tratât di Rastatt|Rastatt]], i [[Asburcs]] austriacs a cjaparin possès di diviers dominis talians, rimplaçant i spagnûi. I Asburcs a cjaparin cussì dal re di Spagne il Ducât di Milan, il Ducât di Mantue, il Stât dai Presidis e i reams di Napuli e Sardegne, invezit il duche di [[Savoie]], [[Vitôr Amadeu II di Savoie|Vitôr Amadeu II]], al otignì [[Monferrato]], [[Lomeline]], [[Valsesie]] e, soredut, il Ream di Sicilie che ve però di dâ vie ai Asburcs in cambi dal Ream de Sardegne tal [[1720]]. Jenfri il [[1733]] e il [[1738]] la Italie e fo distrute di une gnove vuere, la [[vuere di sucession polache]]. Ae fin di cheste, l’Austrie e à vût di dâ vie [[Novara]], [[Tortona]] e une part des [[Langhis]] a [[Carli Emanuel III di Savoie]], i reams di Napoli e de Sicilie a [[Carli III di Spagne]]. I Asburcs otignerin però il granducât di Toscane e il ducât di Parme e Piacence. La [[pâs di Aachen]], tal [[1748]], e metè fin al ultin grant conflit european dal diesim otâf secul che al fo ancje disputat su tiere taliane: la [[vuere di sucession austriache]]. In cheste, Carli Emanuel III al cjapà de Austrie cualchi ex teritori dal Ducât di Milan, spostant il confin dal so ream al [[Ticin (flum)|Ticino]], invezit il Ducât di Parme e Piacence al fo assegnât ai [[Borbons]]. L’ultin grant cambiament teritoriâl che al colpì l’Italie tai decenis dopo al fo la vendite da [[Corsiche]] di bande de [[Republiche di Gjenue]] al [[Ream di France]] ([[1768]]). Cuant che la pâs e jere tornade in dute la penisule, te seconde metât dal secul, la difusion dal [[Iluminisim]] e voleve dî che ancje la Italie e fos colpide di riformis impuartantis, che a cjaparin dentri in particolâr il Ducât di Milan sot di [[Marie ‘Sese di Austrie]] e di [[Josef II di Asburc]], il Grant Ducât di Toscane sot di Pieri Leopold di Lora che, tal 1786 cul [[Codiç Leopoldino]], al divignì il prin paîs dal mont, a abolî la pene di muart, e il Ream di Napoli, animât dal dibatiment vivent dai pensadôrs. Di rimarc a jerin lis figuris dai inteletuâi [[Giambattista Vico]], [[Gaetano Filangieri]], [[Cesare Beccaria]], [[Mario Pagano]], [[Alessandro Verri|Alessandro]] e [[Pietro Verri]]. Tal 1796 [[Napoleon Bonaparte]] al scomençà la sô [[Campagne di Italie|campagne taliane]] (1796-1797), concuistant la penisule e metint fin ae indipendence di mil agns de [[Republiche di Vignesie]]. === Ete contemporanie === ==== Unificazion ==== La campagne taliane dal 1800 e la nassite dal ream napoleonic tal 1805 a tornarin a disvilupâ il sintiment nazionâl, [67] evocât te Proclamazion di Rimini, [68] cun cui Joachim Murat, in timp da vuere austro-napolitane, al fasè un appel ai talians di unîsi al Ream Napoleon dal Sa. Chest al marcà l’inizi dal Risorgiment, il periodi ta storie taliane che al puartà a unitât politiche e indipendence da nazion, che al cjapà dentri tancj decenis. Al viodè i prins patriots tal imprin jentrâ inte societât segrete dai Carbonaris, seguidis des rivoltis dal 1820-1821, che a forin reprimudis in maniere dure dai austriacs. La montade dai Carbonaris e fo seguide di chê de Zovine Italie e di altris tentatîfs di rivolte, cjapant dentri chê dai fradis Bandiera tal 1844. L’an dal 1848 al fo une vore impuartant in Italie, soredut par vie des rivoltis dal 1848 che a puartarin la int a cjapâ dentri une idee “pro-taliane”.[69] Chest event al sburtà la prime vuere di indipendence cuintri i austriacs, che e cjapà dentri la popolazion da citât, soredut tai Cinc Dîs di Milan, tai Dîs Dîs di Brescia, ta Republiche romane e ta spedizion di Carlo Pisacane tal 1857 tal Ream das Doi Siciliis. Ni la vuere ni chei altris tentatîfs, dut câs, a forin coronâts di sucès. Tal 1859, prime cun la seconde vuere di indipendence e dopo cu la Spedizion dai Mil, al scomençà il procès definitîf di unificazion, che al puartà a la svelte ae concuiste e ae anession di diviersis regjons e dal Ream des Doi Siciliis. Cualchi mês dopo, tal 1861, a Torin al fo proclamât il Ream di Italie, guviernât par la Cjase di Savoie, che e no cjapave dentri ancjemò il Veneto, il Lazio, il Trentin-Alt-Adiç, il Friuli e la Venezie Giulie. Jenfri i architets plui impuartants dal procès a jerin Mazzini, fondadôr de Zovine Italie e une figure impuartante dal moviment republican liberâl talian e european; Garibaldi, un republican cun simpatiis socialistis; Cavour, un statist bon di operâ sul palc di sene european par cjapâ supuart, ancje finanziari, pe espansion dal Ream de Sardegne; e Vittori Emanuele II, che al rivà a capitalizâ il contest favorevul cu la fondazion dal Ream di Italie.[71] ==== Il Ream di Italie ==== Il Veneto al fo cussì anessât al Ream di Italie ae fin de tierce vuere di indipendence, e il Lazio, dopo la cjapade di Rome, che e deventà la capitâl de Italie tal 1871. Za tai prins agns dopo de riunificazion de Italie, lis fuartis disparitâts socioeconomichis jenfri il paîs dal Nord e dal Sud de Question a learin la Britaniche dal Nord e dal Sud de Question. un fenomen che al à dât lûc a cjâfs di bandis temots come Carmine Crocco, Luigi Alonzi e Pasquale Romano. Vitôr Emanuel II al fo sucessît di Umberto I (1878-1900), copât a Monze dal anarchist Gaetano Bresci, e di Vitôr Emanuel III (1900-1946); I agns ator dal inizi dal secul a vioderin la Italie impegnade intune schirie di vueris di espansion coloniâl in Somalie, Eritree e Libie, invezit il periodi prime de vuere, dominât di Giovanni Giolitti, al fo caraterizât de modernizazion economiche, industriâl e politiche-culturâl de societât taliane. In timp da Grande vuere, l’Italie, tal imprin neutrâl, e si aleà cun la Triple Ente cuintri lis Potencis Centrâls dopo la firma di un tratât segret che i dave un risarciment teritoriâl impuartant. Dopo doi agns di vuere di fosse, ai 24 di Otubar 1917, l’esercit talian, dopo vê patît la sconfite a Caporetto, al si riorganizà e al contratacà dilunc de linie di Piave, otignint, sot dal comant di Armando Diaz e cul supuart di zovins trupis, la vitorie finâl di Vittori. Dopo vê vinçût la vuere, l’Italie e completà la riunificazion nazionâl cjapant il Trentin-Alt-Adiç, la Venezie, la Istrie e cualchi teritori ancjemò no riscatât tal Friuli. Dut câs, no rivant a otignî la cession di ducj i teritoris prometûts sot dal Pat di Londre, si slargjà la insodisfazion rispiet a cussì clamade vitorie mutilade. ==== Il fassisim e la seconde vuere mondiâl ==== Tal contest das rivoltis popolârs dal Biennio Ros, al nassè il squadrism (guerilis militârs), che al reprimeve lis rivoltis dai lavoradôrs e dai contadins cun intimidazions e atacs cuintri lis sedis das organizazions socialistichis. Tal 1919, Benito Mussolini al fondà a Milan il prin partît fassist fassist, che plui tart al si unì al Partît fassist nazionâl (Partito Nazionale Fascista), e ai 30 di Otubar dal 1922, dopo la marce su Rome, al rivà al podê. Intes elezions gjenerâls talianis dal 1924, Mussolini al vincè il 64,9% dai vôts[73] e, come stabilît de Leç di Acerbo, doi tierçs dai puescj.[74] La denunce di Giacomo Matteotti rispiet a iregolaritât das elezions e fo seguide cualchi dì dopo dal so assassinat. Tal 1925, Mussolini al proclamà une ditadure, emetint lis leçs fassistis jenfri il 1925 e il 1926, trasformant il Ream intun stât autoritari midiant de creazion dal Tribunâl fassist speciâl, dal confin politic pai antifassiscj e de polizie segrete (OVRA). Intal 1929, a forin firmâts i Pats Laterans, sierant la Cuistion Romane, e intal 1938, lis Leçs Raziâi a forin promulgadis, soredut, ma no dome, cuintri i ebreus, daûr dal model dal "Manifest de Raze". Dal 1935, Mussolini al intensificà la sô politiche esterne agressive: al concuistà l’Etiopie, al proclamà la nassite dal Imperi talian, al intervegnì te vuere civîl spagnule e al ocupà la Albanie. A Mai dal 1939, al firmà il Pat di açâl, che al stabilì une aleance cu la Gjermanie naziste di Adolf Hitler. La Italie e si varès unît a lui te vuere, dopo un prin periodi di no beligjence, ai 10 di Jugn dal 1940 cuintri de France e dal Ream Unît. Tal 1941 e fo declarade vuere ancje cuintri la Union Sovietiche e, dongje dal Imperi Gjaponês, cuintri i Stâts Unîts. Lis sconfitis militârs in ducj i teatris di vuere (in mût particolâr chês di El Alamein te Afriche dal Nord e sul flum Don sul Front rus) e i events dal Lui dal 1943 (in mût particolâr il sbarc dai Aleâts in Sicilie e i bombardaments di Rome) a indebilirin Mussolini, che al fo sconfit intun vôt di no confidence tal Consei di Lui. Il 24-25 dal 1943. La dì dopo al fo arestât dal re Vitôr Emanuel III, che lu rimplaçà come cjâf di guvier cun Pietro Badoglio. Cualchi setemane dopo e fo firmade la capitulazion, intant che la Gjermanie e scomençà la Operazion Achse e e ocupave in maniere militâr lis regjons centrâl e setentrionâl de penisule, ancje Rome. La campagne taliane, condusude dai Aleâts cul supuart de Resistence taliane, e finì tal Avrîl dal 1945 cu la liberazion dai teritoris ocupâts, la capitulazion des fuarcis todeschis e la disgregazion de Republiche Sociâl Taliane, il guvier colaborazionist organizât di Mussolini dopo dal 8 di Setembar. Il Duce, cjapât intant che al cirive di scjampâ, al fo copât pai partigjans ai 28 di Avrîl 1945. A la fin da vuere, l’Italie e jere in condizions critichis: i bombardaments aeris e i combatiments a vevin dismantelât tantis citâts e lis stradis di comunicazion a jerin stadis taiadis. Il numar di muarts talians al è stimât jenfri 415.000 (330.000 militârs e 85.000 civils)[76] e 443.000. Ta seconde metât dai agns cuarante dal 1900, al fo judât a ricostruî il Plan Marshall, come ducj i paîs europeans. A nivel gjeopolitic, cui tratâts di Parigji dal 1947, la Italie e cedè une part dal so teritori ae France e ae Jugoslavie, il Dodecanês ae Grecie, la concession taliane di Tientsin ae Cine, e pierdè dutis lis sôs coloniis africanis e e tornà l’indipendence ae Albanie, che e jentrà sot de sfere de URSS. Plui dal 90% dai talians che a stavin tas tieris assegnadis ae Jugoslavie, za colpidis dai massacris di Foibe, a àn bandonât la lôr patrie e a àn vût di frontâ l’esili in Italie e tal rest dal mont. Plui di 100.000 talians a forin rimpatriâts dai possès coloniâi in Libie e in Etiopie. ==== La Republiche taliane ==== Il 2 Jugn 1946, un referendum al sanzionà la fin da monarchie e la nassite da Republiche; Il prin di Zenâr dal 1948 e jentrà in vore la gnove costituzion da Republiche taliane. Alcide De Gasperi, che al jere za stât Prin Ministri dal 1945, al continuà a jessi cussì fin al 1953. In gracie di un program di disvilup coordinat dal Stât midiant de IRI e di une economie miste, la Italie e vivè il miracul economic talian (cun ​​tancj sucès impuartants, come la costruzion rapide dal program di San Lis centralis nucleârs plui potentis dal timp - in mût particolâr chê di Caorso, la costruzion di plui di doi milions di cjasis cul progjet INA-Casa, la industrializazion de Italie meridionâl in gracie de Cassa di Risparmio di Napoli), favoride di une alte disponibilitât di lavôr, in gracie di un fuart flus migratôr de campagne e de cressite dal PIL aes citâts. Il 6,3% jenfri il 1958 e il 1963[79] al permetè la riduzion dal divari storic cun paîs tant che il Ream Unît, la Gjermanie e la France. A nivel politic, il DC al restà il partît dominant, prin in timp dal regjim centrist, daspò dal 1963 cun la coalizion “organiche” dal centri-sinistre e tal ultin tai agns otante dal 1900 cun la coalizion dal Pentapartito. In dut câs, a son stâts diviers tentatîfs di tornâ a puartâ la Italie intun stât plui autoritari e conservadôr (cui tentatîfs dal guvier Tambroni tal 1960, il progjet Piano Solo tal 1964, il colp di stât di Borghese tal 1970 e tal ultin chel dal P2 tai agns setante dal 1990). Lis tensions sociâls e lis protestis dai students a nasserin tai agns sessante dal 1900, provocant une reazion sedi dai setôrs plui conservadôrs sedi dai plui rivoluzionaris de societât taliane, puartant ae strategjie di tension vie pai agns di plomp, segnâts di tancj atacs come il massacri di Piaze, la Piaze di Fontana. massacri, che al finì cun l’imboscade di Via Fani e il secuestri e l’assassinat di Aldo Moro, il colm dal atac des Brigadis Rosis cuintri il stât democratic. I agns otante e novante dal 1900 a son stâts segnâts di un ritirâsi inte sfere privade - favorît di une fuarte riprese economiche inte seconde metât dai agns otante dal 1900 - e de lote cuintri de mafie, che, a dispiet di un grant sucès istituzionâl, e à costât la vite di tancj magistrats, uficiâi statâi Pacovan e F. Borselin. ===== La “seconde Republiche” (1994 - vuê) ===== Tal 1992, la ricercje “Clean Hands” sul fenomen difondût de corupzion e à coinvolt politics, soredut de coalizion dai cinc partîts, puartant ae fin de Prime Republiche. Dopo dal scandul a nasserin gnûfs partîts, come la Leghe dal Nord e la Forza Italie. In cheste fase, cognossude tant che Seconde Republiche, gnovis coalizions politichis a rimplaçarin i partîts di masse precedents, dant lûc a un sisteme in part bipolâr; cualchi figure di centri çampe, soredut Romano Prodi, e si alternà a vuidâ il paîs cun Silvio Berlusconi, il leader di centri diestre che al definì chei agns e il cui model di pinsîr e azion, cognossût come berlusconisim, al identificà un fenomen sociâl e culturâl. La crisi dai debits sovrans europeans e colpè ancje la Italie tal 2011, e il paîs al fo vuidât prin di un guvier tecnic e daspò, dopo lis gnovis elezions, di guviers di “coalizion largje”. Tal 2018-2021 a son vignûts dopo diviers guviers cuntun moviment popolâr tra partîts, seguîts di un gnûf guvier tecnic, ancje lui incaricât di gjestî la pandemie di COVID-19 e lis sôs consecuencis. == Regjons == {| style="background:transparent;" cellspacing="2px" | {| class="sortable wikitable" style="text-align:left; font-size:95%" |- style="font-size:100%; text-align:left" !width="200px"| [[Regjon]] !!width="150px"| [[Cjâf lûc]]!! width="130px" | [[Superficie]] !!width="130px" | [[Abitants]] |- | [[Val di Aoste]]|| [[Aoste]] || style="text-align:right"|3.263 km²|| style="text-align:right"|124.812 |- | [[Piemont]] || [[Turin]] || style="text-align:right"|25.399 km²|| style="text-align:right"|4.386.852 |- | [[Ligurie]] || [[Gjenue]] || style="text-align:right"|5.421 km²|| style="text-align:right"|1.607.466 |- | [[Lombardie]] || [[Milan]] || style="text-align:right"|23.861 km²|| style="text-align:right"|9.604.434 |- | [[Trentin-Sud Tirôl]] || [[Trent]] || style="text-align:right"|13.607 km²|| style="text-align:right"|994.703 |- | [[Venit]] || [[Vignesie]] || style="text-align:right"|18.391 km²|| style="text-align:right"|4.809.076 |- | [[Friûl-Vignesie Julie]] || [[Triest]] || style="text-align:right"|7.845 km²|| style="text-align:right"|1.229.363 |- | [[Emilie-Romagne]] || [[Bologne]] || style="text-align:right"|22.123 km²|| style="text-align:right"|4.242.517 |- | [[Toscane]] || [[Florence]] || style="text-align:right"|22.990 km²|| style="text-align:right"|3.638.211 |- | [[Umbrie]] || [[Perugje]]|| style="text-align:right" |8.456 km²|| style="text-align:right"|872.967 |- | [[Marchis]] || [[Ancone]]|| style="text-align:right" |9.694 km²|| style="text-align:right"|1.542.106 |- | [[Lazi]] || [[Rome]] || style="text-align:right"|17.203 km²|| style="text-align:right"|5.538.728 |- | [[Abruç]] || [[La Acuile]]|| style="text-align:right" |10.794 km²|| style="text-align:right"|1.312.727 |- | [[Molîs]] || [[Cjampbas]]|| style="text-align:right" |4.438 km²|| style="text-align:right"|320.074 |- | [[Campanie]] || [[Napoli]] || style="text-align:right"|13.595 km²|| style="text-align:right"|5.808.886 |- | [[Pulie]] || [[Bari]] || style="text-align:right"|19.357 km²|| style="text-align:right"|4.074.964 |- | [[Basilicade]]|| [[Potence (Basilicade)|Potence]]|| style="text-align:right" |9.992 km²|| style="text-align:right"|591.022 |- | [[Calabrie]] || [[Catanzaro]] || style="text-align:right"|15.082 km²|| style="text-align:right"|2.006.339 |- | [[Sicilie]] || [[Palermo]] || style="text-align:right"|25.710 km²|| style="text-align:right"|5.016.861 |- | [[Sardegne]] || [[Cagliari]] || style="text-align:right"|24.090 km²|| style="text-align:right"|1.662.758 |} [[Categorie:Italie| ]] [[Categorie:Stâts dal mont]] [[Categorie:Stâts in Europe]] |} == Leams == {{Union Europeane}} 0rjyyhpyl4qbb7dbaw47jgjnj3rgthc Vichipedie:Liste dai articui che dutis lis vichipedîs a varessin di vê 4 89 186378 186257 2026-08-30T17:45:45Z Santefoscje73 11500 /* Feminis */ 186378 wikitext text/x-wiki Ca e je une '''liste di articui''' impuartants '''che varessin di jessi inte''' nestre '''[[Vichipedie furlane|Vichipedie]]'''. Se tu vuelis scrivi alc, tu puedis sielzi une vôs di cheste liste, magari tradusint un toc de [[Vichipedie taliane|Wikipedia par talian]] o di chê par [[Vichipedie inglese|inglês]] o inte lenghe che tu preferissis. == [[Biografiis]] == === Musiciscj === # [[Johann Sebastian Bach]] # [[Ludwig van Beethoven]] # [[Wolfgang Amadeus Mozart]] # [[Richard Wagner]] # [[Arnold Schönberg]] # [[John Cage]] === Esploradôrs === # [[Roald Amundsen]] # [[Jacques Cartier]] # [[Cristoforo Colombo]] # [[James Cook]] # [[Hernán Cortés]] # [[Francis Drake]] # [[Leif Ericsson]] # [[Vasco da Gama]] # [[Edmund Hilary]] # [[Fernão de Magalhães]] # [[Marco Polo]] # [[Zheng He]] === Inventôrs e sienziâts === # [[Archimedes]] # [[Carl Benz]] # [[Nicolaus Copernicus]] # [[Marie Curie]] # [[Charles Darwin]] # [[Albert Einstein]] # [[Thomas Alva Edison]] # [[Enrico Fermi]] # [[Richard Feynman]] # [[Henry Ford]] # [[Sigmund Freud]] # [[Galileo Galilei]] # [[Johann Gutenberg]] # [[Edward Jenner]] # [[Johannes Kepler]] # [[John Maynard Keynes]] # [[Carolus Linnaeus]] # [[Isaac Newton]] # [[Leonardo da Vinci]] # [[Fradis Wright]] # [[Richard Buckminster Fuller]] # [[Ole Christensen Roemer]] # [[Tycho Brahe]] # [[Hans Christian Oersted]] # [[Niels Bohr]] # [[Alexander Graham Bell]] # [[Ernest Rutherford]] === Matematics === # [[Leonhard Euler]] # [[Jean Baptiste Joseph Fourier]] # [[Karl Friedrich Gauss]] # [[Kurt Gödel]] # [[David Hilbert]] # [[Pierre-Simon Laplace]] # [[Gottfried Leibniz]] # [[Georg Friedrich Bernhard Riemann]] # [[Talêt]] === Scritôrs e pensadôrs === # [[Aristotel]] # [[Isaac Asimov]] # [[Augustin di Ipone]] # [[Matsuo Basho]] # [[Dante Alighieri]] # [[Rene Descartes]] # [[Fëdor Dostoevskij]] # [[Johann Wolfgang von Goethe]] # [[Erodot]] # [[Ipocrat]] # [[Omêr]] # [[Immanuel Kant]] # [[Lao Tzu]] # [[Li Po]] # [[Martin Lutêr]] # [[Martin Luther King]] # [[Rosa Luxemburg]] # [[Karl Marx]] # [[Murasaki Shikibu]] # [[Friedrich Nietzsche]] # [[George Orwell]] # [[Platon]] # [[Pitagore]] # [[Jean-Jacques Rousseau]] # [[Bertrand Russell]] # [[William Shakespeare]] # [[Adam Smith]] # [[Socrate]] # [[Sun Tzu]] # [[J. R. R. Tolkien]] # [[Tu Fu]] # [[Thomas Aquinas]] # [[Virgjli]] # [[Mary Wollstonecraft]] # [[Zeami Motokiyo]] # [[Confuci]] # [[Sima Qian]] === Artiscj === # [[Michêlagnul]] # [[Paul Cezanne]] # [[Vincent van Gogh]] # [[Katsushika Hokusai]] # [[Claude Monet]] # [[Pablo Picasso]] # [[Jackson Pollock]] # [[Nicolas Poussin]] # [[August Rodin]] # [[Rafaello Sanzio]] # [[Caravaggio]] # [[Andy Warhol]] === Politics dal passât === # [[Akbar il Grant]] # [[Lissandri il Grant]] # [[Yasser Arafat]] # [[Kemal Atatürk]] # [[Cesar Augustus]] # [[Otto von Bismarck]] # [[Simón Bolívar]] # [[Carli il Grant]] # [[Winston Churchill]] # [[Cleopatre]] # [[Gai Juli Cesar]] # [[Franz Ferdinand]] # [[Mohandas Gandhi]] # [[Charles de Gaulle]] # [[Genghis Khan]] # [[Che Guevara]] # [[Hammurabi]] # [[Anibal]] # [[Hirohito]] # [[Adolf Hitler]] # [[Thomas Jefferson]] # [[Lenin]] # [[Abraham Lincoln]] # [[Napoleon Bonaparte]] # [[Nelson Mandela]] # [[Mao Tse-tung]] # [[Benito Mussolini]] # [[Napoleon I]] # [[Kwame Nkrumah]] # [[Pieri il Grant]] # [[Pol Pot]] # [[Franklin Delano Roosevelt]] # [[Saladin]] # [[Shaka Zulu]] # [[Taur Sentât]] # [[Josef Stalin]] # [[Tamerlane]] # [[Lev Trockji]] # [[Harry Truman]] # [[Vitorie dal Ream Unît|Regjine Vitorie]] # [[George Washington]] # [[Vielm I]] # [[Qin Shihuang]] # [[Hastings Kamuzu Banda]] === Politics modernis === # [[Kofi Annan]] # [[Sandro Pertini]] # [[Aldo Moro]] # [[Tony Blair]] # [[George W. Bush]] # [[Fidel Castro]] # [[Jacques Chirac]] # [[Nelson Mandela]] # [[Enrico Berlinguer]] # [[Vladimir Putin]] # [[Gerhard Schröder]] # [[Regjine Bete II]] # [[Pape Zuan Pauli II]] # [[Lee Kuan Yew]] # [[Mahatir Bin Muhammad]] === Feminis === #[[Cleopatre]] #[[Hildegard von Bingen]] #[[Indira Gandhi]] #[[Sojourner Truth]] #[[Germaine Greer]] #[[Gro Harlem Brundtland]] #[[Semiramis]] #[[Nefertiti]] #[[Catarine II di Russie]] #[[Elisabete I di Ingletiere|Regjine Bete I]] #[[Vitorie dal Ream Unît|Regjine Vitorie]] #[[Liliʻuokalani des isulis Hawaii|Regjine Liliuokalani]] #[[Makeda, Regjine di Saba]] #[[Kaʻahumanu]] #[[Zuane dal Arc]] #[[Rachel Carson]] #[[Marie Curie]] #[[Amelia Earhart]] #[[Emma Goldman]] #[[Mary Harris Jones]] #[[Frida Kahlo]] #[[Helen Keller]] #[[Rosa Luxemburg]] #[[Golda Meir]] #[[Florence Nightingale]] #[[Rosa Parks]] #[[Cixi]] (Tse Hsi, Tz'u-hsi) (La Vedue Imperadore de Cine, 1835 - 1908) #[[Eva Peron]] #[[Eleanor Roosevelt]] #[[Sappho]] #[[Harriet Tubman]] #[[Mary Wollstonecraft]] #[[Mary Dyer]] === [[Computer]]s e [[Internet]] === # [[Tim Berners-Lee]] # [[Bill Gates]] # [[Steve Jobs]] # [[Donald Knuth]] # [[Richard Stallman]] # [[Alan Turing]] # [[Linus Torvalds]] === Teroriscj === #[[Gavrilo Princip]] #[[Osama bin Laden]] == Nazions, leçs, politiche == # Une frase e une tabele par ducj i paîs in cheste liste (203 articui): [http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries] # [[Constituzion]] # [[Declarazion dai dirits dal om]] # [[Dirit]] # [[Magna Carta]] # [[Levitic]] # [[Manifest dal partît comunist]] == Alimentârs == # [[Agricolture]] # [[Vuardi]] # [[Pan]] # [[Formadi]] # [[Cjocolate]] # [[Coton]] # [[Mîl]] # [[Pomis]] ## [[Miluç]] ## [[Banane]] ## [[Ue]] ## [[Limon]] ## [[Naranç]] # [[Blave]] # [[Vene]] # [[Cjartofule]] # [[Rîs]] # [[Sorc di scovul]] # [[Soie]] # [[Zucar]] # [[Tabac]] # [[Verdure]] # [[Forment]] === Bevandis === # [[Alcul]] ## [[Bire]] ## [[Vin]] # [[Cole]] # [[Cafè]] # [[Te]] # [[Aghe]] # [[Lat]] == Gjeografie == # [[Siencis de tiere]] === Continents === Almancul trê frasis par ogni continent # [[Afriche]] # [[Americhe dal Nord]] # [[Americhe dal Sud]] # [[Antartic]] # [[Asie]] # [[Europe]] # [[Oceanie]] === Altris regjons === # [[Americhe Latine|Americhe latine]] # [[Medi orient]] # [[Oceanie]] === [[Citât]]s principalis === # [[Aten]] # [[Bangkok]] # [[Pechin]] # [[Berlin]] # [[Bombay]] # [[Brussels]] # [[El Cairo]] # [[Hong Kong]] # [[Istanbul]] # [[Jakarta]] # [[Jerusalem]] # [[Kuala Lumpur]] # [[Londre]] # [[Los Angeles]] # [[Manila]] # [[Madrid]] # [[La Meche]] # [[Citât dal Messic]] # [[Mosche]] # [[New York]] # [[Parîs]] # [[Rio de Janeiro]] # [[Rome]] # [[Seoul]] # [[Shanghai]] # [[Singapôr]] # [[Sant Pieriburc]] # [[Sydney]] # [[Tokyo]] # [[Toronto]] # [[Viene]] # [[Varsavie]] # [[Washington]] === Monedis === # [[Dolar]] # [[Sterline britaniche]] # [[Euro]] # [[Yen]] # [[Renminbi]] # [[Rupie]] # [[Rubl]] === Vôs gjeografichis === # [[Capitâl]] # [[Citât]] # [[Continent]] # [[Desert]] # [[Ocean]] # [[Foreste pluviâl]] # [[Flum]] # [[Mâr]] # [[Vulcan]] === Lûcs gjeografic === # [[Alps]] # [[Rio des Amazonis]] # [[Andis]] # [[Ocean Artic]] # [[Ocean Atlantic]] # [[Balcans]] # [[Mâr Baltic]] # [[Mâr Neri]] # [[Californie]] # [[Grande Bariere Coraline]] # [[Grancj Lâcs]] # [[Grande Val dal Rift]] # [[Himalaya]] # [[Ocean Indian]] # [[Kilimanjaro]] # [[Mâr Mediterani]] # [[Flum Mississippi]] # [[Everest]] # [[Salts di aghe dal Niagara]] # [[Nîl]] # [[Pôl Nord]] # [[Mâr dal Nord]] # [[Ocean Pacific]] # [[Cjanâl di Panama]] # [[Montagnis di Cret]] # [[Desert dal Sahara]] # [[Scozie]] # [[Pôl Sud]] # [[Ocean Antartic]] # [[Cjanâl di Suez]] # [[Lâc Tanganyika]] # [[Lâc Titicaca]] # [[Lâc Vitorie]] # [[Gales]] == Storie == Almancul 5 frasis su: # [[Dinosaur]] # [[Etât de Piere|Etât de piere]] # [[Etât dal Bronç|Etât dal bronç]] # [[Sumêrs]] # [[Antîc Egjit]] # [[Etât dal Fier|Etât dal fier]] # [[Antighe Grecie]] # [[Rome antighe]] # [[Bizantins]] # [[Etât di mieç]] # [[Vichincs]] # [[Crosadis]] # [[Grant scisme]] # [[Peste Nere]] # [[Rinassiment]] # [[Riforme Protestante]] # [[Scuvierte des Americhis]] # [[Maya|Mayas]] # [[Aztecs]] # [[Incas]] # [[Incuisizion|Le Sacre Incuisizion]] # [[Sacri Roman Imperi]] # [[Vuere civîl inglese]] # [[Imperi inglês]] # [[Sclavitût]] # [[Iluminisim|etât dai lums]] # [[Rivoluzion francese]] # [[Rivoluzion industriâl]] # [[Vuere civîl merecane]] # [[Vuere francese prussiane]] # [[Colonialisim in Afriche]] # [[Restaurazion Meiji]] # [[Prime vuere mondiâl]] # [[Rivoluzion russe]] # [[Vuere civîl russe]] # [[Union Sovietiche]] # [[Vuere di Spagne|Vuere civîl spagnole]] # [[Seconde vuere mondiâl]] # [[Shoah]] # [[Vuere frêde]] # [[Vuere di Coree]] # [[Invasion sovietiche dal Afghanistan]] # [[Concuiste dal Spazi]] # [[Vuere dal Vietnam]] # [[Apartheid]] # [[Prime vuere dal Golf]] # [[Dinastie Ming]] # [[Dinastie Qing]] # [[Archeologjie]] # [[Vuere]] == [[Politiche]] == # [[Anarchisim]] # [[Capitalisim]] # [[Comunisim]] # [[Democrazie]] # [[Ditature]] # [[Fassisim]] # [[Feminisim]] # [[Fondamentalisim]] # [[Globalizazion]] # [[Imperialisim]] # [[Liberalisim]] # [[Monarchie]] # [[Nazionalisim]] # [[Razisim]] # [[Republiche]] # [[Socialisim]] # [[Separazion dai podès]] ## [[Judiziari]] ## [[Legjislatîf]] ## [[Esecutîf]] # [[Partît politic]] == [[Om]] == # [[Abort]] # [[Control des nassitis]] # [[Pene di muart]] # [[Omosessualitât]] # [[Dirits dal om]] # [[Sessisim]] == Internazionâl == # [[ASEAN]] # [[Leghe arape]] # [[Diplomazie]] # [[Union Europeane]] # [[Libertât]] # [[FMI]] # [[NATO]] # [[Premi Nobel]] # [[Zûcs olimpics]] # [[OPEC]] # [[Crôs rosse]] # [[Nazions unidis]] ## [[Organizazion mondiâl de sanitât]] ## [[UNICEF]] ## [[UNESCO]] == Religjion == # [[Religjon]] # [[Baha'i]] ## [[Báb]] ## [[Bahá'u'lláh]] # [[Budisim]] ## [[Gautama Buddha]] # [[Cristianisim]] ## [[Jesu Crist]] ## [[Pape]] ## [[Glesie]] ## [[Protestantisim]] # [[Confucianisim]] ## [[Confucius]] # [[Diu]] # [[Induisim]] ## [[Brahma]] ## [[Vishnu]] ## [[Siva]] # [[Islam]] ## [[Ali]] ## [[Maomet]] ## [[Moschee]] ## [[Omar]] ## [[La Meche]] # [[Jainisim]] # [[Ebraisim]] ## [[Mosè]] ## [[Sinagoghe]] # [[Mitologjie]] ## [[Mitologjie greche]] # [[Sintoisim]] # [[Sikhisim]] ## [[Nanak]] # [[Spirt]] # [[Taoisim]] # [[Voodo]] # [[Zoroastrianisim]] ## [[Zoroastr]] Vôs no religjiosis: # [[Agnosticisim]] # [[Ateisim]] # [[Umanisim]] == [[Culture]] == # [[Art]] ## [[Architeture]] ## [[Piture]] ## [[Sculture]] # [[Astrologjie]] # [[Libri]] # [[Culture]] # [[Bal]] # [[Film]] ## [[Atôrs]] ### [[Charlie Chaplin]] ### [[I fradis Marx]] ### [[Humphrey Bogart]] ### [[Marilyn Monroe]] ## [[Regjiscj]] ### [[Woody Allen]] ### [[Ingmar Bergman]] ### [[Walt Disney]] ### [[Akira Kurosawa]] ### [[Alfred Hitchcock]] ### [[Stanley Kubrick]] # [[Zûc di azart]] # [[Zûc]] ## [[Scacs]] ## [[Go]] ## [[Mancala]] ## [[Dame]] ## [[Backgammon]] ## [[Zûcs di cjartis]] ## [[Dadui]] # [[Leterature]] ## [[Libris impuartants]] ### [[Biblie]] ### [[Don Quixote]] ### [[Gilgamesh]] ### [[Iliad]] ### [[Mahabharata]] ### [[Odissee]] ### [[Amlet]] ### [[Il principe (Macchiavelli)]] ### [[Coran]] ### [[La Republiche (Platon)]] ### [[Lis mil e une gnot]] ## [[Poesie]] ## [[Fantasience]] # [[Musiche]] ## [[CD]] ## [[Musiche classiche]] ## [[Musiche jazz|Jazz]] ## [[Opera]] ## [[Musiche pop]] ### [[Buddy Holly]] ### [[Elvis Presley]] ## [[Musiche rock|Rock]] ### [[Jimi Hendrix]] ### [[Beatles]] ### [[The Rolling Stones|Rolling Stones]] ## [[Musiche folk]] # [[Struments musicai]] ## [[Batarie (strument musicâl)|Batarie]] ## [[Flaut]] ## [[Ghitare]] ## [[Piano]] ## [[Struments a cuarde]] ## [[Trombe]] ## [[Viulin]] ## [[Sivilot]] # [[Radio]] # [[Television]] # [[Teatri]] ## [[Teatri Noh]] # [[Turisim]] == Siencis == === Astronomie === # [[Astronomie]] # [[Asteroits]] # [[Big Bang]] # [[Buse nere]] # [[Comete]] # [[Tiere]] # [[Galassie]] # [[Jupiter (planet)|Jupiter]] # [[An lûs]] # [[Mart]] # [[Mercuri (planet)|Mercuri]] # [[Stradalbe]] # [[Lune]] # [[Netun (planet)|Netun]] # [[Planet]] # [[Pluton (planet)|Pluton]] # [[Saturni (planet)|Saturni]] # [[Sisteme solâr]] # [[Stele]] # [[Soreli]] # [[Uran (planet)|Uran]] # [[Bielestele]] === Biologjie === # [[Biologjie]] ==== Entitâts biologjichis ==== # [[DNA]] # [[Enzim]] # [[Proteine]] ==== Anatomie dai mamifars ==== # [[Sisteme digjestîf]] ## [[Intestin grant]] ## [[Intestin piçul]] ## [[Fiât]] # [[Sisteme respiratôr]] ## [[Polmons]] # [[Sisteme scheletric]] # [[Gnervadure]] ## [[Cerviel]] ## [[Sisteme sensoriâl]] ### [[Sisteme ulditîf]] #### [[Orele]] ### [[Sisteme visîf]] #### [[Voli]] ### [[Sisteme olfatîf]] ### [[Sisteme gustatîf]] # [[Sisteme endocrin]] # [[Sisteme circolatôr]] ## [[Sanc]] ## [[Cûr]] # [[Sisteme riprodutîf]] ## [[Bighe]] ## [[Vazine]] # [[Sisteme epidermic]] ## [[Piel]] # [[Pet]] ==== Procès biologjics ==== # [[Digjestion]] # [[Evoluzion]] # [[Fotosintesi]] # [[Gravidance]] # [[Riproduzion]] # [[Respirazion]] ==== Organisims ==== # [[Animâi]] ## [[Cordâts]] ### [[Anfibîs]] #### [[Crot]] ### [[Uciei]] #### [[Colomp]] #### [[Acuile]] ### [[Pes]] #### [[Scuâl]] ### [[Mamifars]] #### [[Gnotul]] #### [[Ors]] #### [[Camêl]] #### [[Gjat]] #### [[Vacje]] #### [[Cjan]] #### [[Delfin]] #### [[Elefant]] #### [[Cjaval]] #### [[Piore]] #### [[Leon]] #### [[Mamut]] #### [[Simie]] #### [[Purcit]] #### [[Balene]] ### [[Retil]] #### [[Sarpint]] ## [[Insets]] ### [[Furmie]] ### [[Âf]] ### [[Pavee]] ## [[Ragn]] # [[Archea]] # [[Batêr]] # [[Fonc]] # [[Plantis]] ## [[Flôr]] ## [[Palme (plante)|Palme]] ## [[Arbul]] # [[Protiste]] # [[Celule]] === Chimiche === # [[Chimiche]] # [[Element]] # [[Biochimiche]] # [[Chimiche organiche]] # [[Tabele periodiche]] # [[Alumini]] # [[Cjarbon]] # [[Ram]] # [[Aur]] # [[Açâr]] # [[Eli]] # [[Idrogjen]] # [[Liti]] # [[Neon]] # [[Azôt]] # [[Ossigjen]] # [[Arint]] # [[Zinc]] # [[Fier]] === Ecologjie === # [[Ecologjie]] # [[Specis]] ## [[Specis in pericul di estinzion]] === Geologjie === # [[Geologjie]] # [[Basalt]] # [[Silicât]] # [[Calcâr]] # [[Tiere]] === Midisine === # [[Midisine]] # [[AIDS]] # [[Alcolisim]] # [[Cancar]] # [[Cirosi]] # [[Colere]] # [[Diabete]] # [[Dissentarie]] # [[Mal di cûr]] # [[Ipertension]] # [[Influence]] # [[Tumôr dal polmon]] # [[Malarie]] # [[Denutrizion]] # [[Obesitât]] # [[Malatie sessuâls]] # [[Vuarvuele]] # [[Infart]] # [[Peste]] # [[Tisicance]] # [[Virus]] # [[Vuarbetât]] # [[Malatie mentâl]] # [[Sordetât]] === [[Metereologjie]] === # [[Nûl]] # [[El Niño]] # [[Riscjaldament globâl]] # [[La Niña]] # [[Tornado]] # [[Ciclon tropicâl]] # [[Ploie]] # [[Nêf]] # [[Fumate]] === Fisiche === # [[Fisiche]] # [[Atom]] ## [[Eletron]] ## [[Neutron]] ## [[Proton]] # [[Energjie]] ## [[Eletromagnetisim]] ## [[Radio]] ## [[Rais Ultraviolets]] ## [[Rais Gamma]] # [[Isotop]] # [[Molecule]] # [[Lûs]] ## [[Fuarce gravitazionâl]] ## [[Fuarce nucleâr debile]] ## [[Fuarce nucleâr fuarte]] # [[Acelerazion]] # [[Fuarce]] # [[Masse]] # [[Velocitât]] # [[Timp]] # [[Pês]] # [[Mecaniche quantistiche]] # [[Teorie de relativitât]] === [[Siencis umanis]] === # [[Antropologjie]] # [[Educazion]] ## [[Universitât]] # [[Umanitât]] # [[Psicologjie]] # [[Sociologjie]] === Risorsis === # [[Minerâl]] # [[Diamant]] # [[Sâl]] # [[Petroli]] # [[Gas]] # [[Carbon]] # [[energjie rinovabil]] === SI unitâts di misure === # [[Sisteme internazionâl di unitâts di misure]] # [[Metri]] # [[Litri]] # [[Chilogram]] # [[Volt]] # [[Secont]] # [[Newton]] # [[Ampere]] # [[Mole]] # [[Cjandele (unitât di misure|Cjandele]] === Calendaris e misure dal timp === # [[Calendari]] # [[Dì]] ## [[Calendari gregorian]] ### [[An bisest]] # [[Mês]] # [[Fûs orari]] # [[An]] # [[Zenâr]] # [[Fevrâr]] # [[Març]] # [[Avrîl]] # [[Mai]] # [[Jugn]] # [[Lui]] # [[Avost]] # [[Setembar]] # [[Otubar]] # [[Novembar]] # [[Dicembar]] == Lenghis == # [[Lenghe]] # [[Dialet]] # [[Gramatiche]] # [[Linguistiche]] # [[Pronuncie]] # [[Sintass]] # [[Peraule]] # [[Lenghe furlane]] # [[Arap]] # [[Bengalês]] # [[Lenghe inglese]] # [[Esperanto]] # [[Lenghe francese]] # [[Lenghe todescje]] # [[Lenghe greche]] # [[Lenghe ebraiche]] # [[Lenghe hindi]] # [[Lenghe gjaponese]] # [[Lenghe latine]] # [[Lenghe taliane]] # [[Lenghe mandarine]] # [[Lenghe russe]] # [[Lenghe sanscrite]] # [[Lenghe spagnule]] # [[Lenghe cinese]] # [[Lenghe arabe]] == Architeture == # [[Architeture]] # [[Angkor Wat]] # [[Arc]] # [[Dighe di Assuan]] # [[Puint]] # [[Domo]] # [[Tor di Eiffel]] # [[La grande muraie cinese]] # [[Piramid]] # [[Taj Mahal]] # [[Lis siet maraveis dal mont]] == Matematiche == # [[Matematiche]] # [[Algjebre]] # [[Assiom]] # [[Calcul]] ## [[Calcul integrâl]] ## [[Calcul diferenziâl]] # [[Gjeometrie]] ## [[Cercli]] ### [[Pi grêc]] ##[[Lidrîs cuadrade]] ##[[Triangul]] # [[Teorie dai grups]] # [[Logjiche matematiche]] # [[Dimostrazion matematiche]] ## [[Dimostrazion par deduzion]] ## [[Dimostrazion par induzion]] ## [[Dimostrazion par contradizion]] # [[Numar]] ## [[Numar complès]] ## [[Numar intîr]] ## [[Numar naturâl]] ## [[Numar prin]] ## [[Numar razionâl]] # [[Infinît]] # [[Teorie dai insiemis]] # [[Statistiche]] # [[Trigonometrie]] == Militars == # [[Esercit]] ## [[Artiliarie]] ## [[Cavalarie]] ## [[Fantarie]] # [[Marine Militâr]] # [[Aviazion]] == Sport == # [[Sport]] # [[Atletiche]] # [[Baseball]] # [[Bale tal zei]] # [[Cricket]] # [[Judo]] # [[Balon]] # [[Golf]] # [[Motociclisim]] # [[Hockey]] # [[Tennis]] # [[Olimpiads]] # [[Nadâ]] == Tecnologjie == === Computer === # [[Ordenadôr]] ## [[Processor]] ## [[RAM]] ## [[Schede mari]] ## [[Disc dûr]] ## [[Boot loader]] # [[Inteligjence artificiâl]] # [[Informatiche]] ## [[Algoritm]] # [[Sisteme operatîf]] ## [[Microsoft Windows]] ## [[Mac OS]] ## [[Linux]] ## [[Unix]] # [[Lengaç di programazion]] ## [[C (Lengaç di programazion)|C]] ## [[Java]] ## [[Pascal]] ## [[PHP]] # [[Software]] # [[Periferichis]] ## [[Surîs]] ## [[Tastiere]] ## [[Visôr]] === [[Tecnologjie]] === # [[Cugn]] # [[Motôr a sclop]] # [[Inzegnerie]] # [[Fûc]] # [[Plan inclinât]] # [[Leve (fisiche)]] # [[Metalurgjie]] # [[Stampe]] # [[Cighignole]] # [[Vît (mecaniche)|Vît]] # [[Motôr a vapôr]] # [[Coni]] # [[Ruede]] === Comunicazion === # [[Alfabet]] ## [[Alfabet cirilic]] ## [[Alfabet grêc]] ## [[Alfabet latin]] # [[Informazion]] # [[Internet]] ## [[Pueste eletroniche]] ## [[protocol internet]] ## [[TCP]] ## [[World Wide Web]] ### [[browser]] ## [[HTTP]] ## [[HTML]] ## [[Wiki]] # [[Gjornâl]] # [[Radio]] # [[Ferovie]] ([[Ferade]]) # [[Telegraf]] # [[Telefon]] ## [[Telefonin]] # [[Television]] # [[Scriture]] === Eletricitât === # [[Energjie rinovabile]] ## [[Energjie solâr]] ## [[Energjie idroeletriche]] ## [[Energjie eoliche]] ## [[Len]] # [[Energjie no rinovabile]] ## [[Carbon]] ## [[Gas]] ## [[Petroli]] ## [[Energjie nucleâr]] === Eletroniche === # [[Eletroniche]] ## [[Volt]] ## [[Curint eletriche]] ## [[Cjarie]] ## [[Frecuence]] ## [[Fase]] ## [[Resistence eletriche]] ## [[Reatance]] ## [[Vuadagn (eletroniche)]] # [[Transistôr]] # [[Diodi]] # [[Resistôr]] # [[Condensatôr]] # [[Bobine]] # [[Trasformatôr]] === Materiai === # [[Veri]] # [[Cjarte]] # [[Plastiche]] === Traspuarts === # [[Traspuârt]] # [[Avion]] # [[Machine]] # [[Biciclete]] # [[Barcje]] # [[Nâf]] # [[Tren]] === Armis === # [[Manarie]] # [[Esplosîf]] # [[Armis da fûc]] # [[Polvar di sclope]] # [[Metraie]] # [[Arts marziâls]] # [[Armis nucleârs]] # [[Spade]] # [[Cjararmât]] == Calamitâts naturâls == # [[Lavine]] # [[Taramot]] # [[Diluvion]] # [[Uragan]] # [[Disastri nucleâr]] # [[Tsunami]] == Filosofie == # [[Filosofie]] # [[Filosofie ocidentâl]] # [[Filosofie orientâl]] # [[Mût sientific]] # [[Cognossince]] # [[Veretât]] # [[Etiche]] # [[Logjiche]] # [[Politiche]] # [[Ontologjie]] == Economie == # [[Economie]] # [[Microsoft]] [[Categorie:Listis]] [[Categorie:Vichipedie]] jc3rip10jj80bftw5dywrox5fikzvz4 186432 186378 2026-08-31T09:05:16Z Santefoscje73 11500 /* Politics dal passât */ 186432 wikitext text/x-wiki Ca e je une '''liste di articui''' impuartants '''che varessin di jessi inte''' nestre '''[[Vichipedie furlane|Vichipedie]]'''. Se tu vuelis scrivi alc, tu puedis sielzi une vôs di cheste liste, magari tradusint un toc de [[Vichipedie taliane|Wikipedia par talian]] o di chê par [[Vichipedie inglese|inglês]] o inte lenghe che tu preferissis. == [[Biografiis]] == === Musiciscj === # [[Johann Sebastian Bach]] # [[Ludwig van Beethoven]] # [[Wolfgang Amadeus Mozart]] # [[Richard Wagner]] # [[Arnold Schönberg]] # [[John Cage]] === Esploradôrs === # [[Roald Amundsen]] # [[Jacques Cartier]] # [[Cristoforo Colombo]] # [[James Cook]] # [[Hernán Cortés]] # [[Francis Drake]] # [[Leif Ericsson]] # [[Vasco da Gama]] # [[Edmund Hilary]] # [[Fernão de Magalhães]] # [[Marco Polo]] # [[Zheng He]] === Inventôrs e sienziâts === # [[Archimedes]] # [[Carl Benz]] # [[Nicolaus Copernicus]] # [[Marie Curie]] # [[Charles Darwin]] # [[Albert Einstein]] # [[Thomas Alva Edison]] # [[Enrico Fermi]] # [[Richard Feynman]] # [[Henry Ford]] # [[Sigmund Freud]] # [[Galileo Galilei]] # [[Johann Gutenberg]] # [[Edward Jenner]] # [[Johannes Kepler]] # [[John Maynard Keynes]] # [[Carolus Linnaeus]] # [[Isaac Newton]] # [[Leonardo da Vinci]] # [[Fradis Wright]] # [[Richard Buckminster Fuller]] # [[Ole Christensen Roemer]] # [[Tycho Brahe]] # [[Hans Christian Oersted]] # [[Niels Bohr]] # [[Alexander Graham Bell]] # [[Ernest Rutherford]] === Matematics === # [[Leonhard Euler]] # [[Jean Baptiste Joseph Fourier]] # [[Karl Friedrich Gauss]] # [[Kurt Gödel]] # [[David Hilbert]] # [[Pierre-Simon Laplace]] # [[Gottfried Leibniz]] # [[Georg Friedrich Bernhard Riemann]] # [[Talêt]] === Scritôrs e pensadôrs === # [[Aristotel]] # [[Isaac Asimov]] # [[Augustin di Ipone]] # [[Matsuo Basho]] # [[Dante Alighieri]] # [[Rene Descartes]] # [[Fëdor Dostoevskij]] # [[Johann Wolfgang von Goethe]] # [[Erodot]] # [[Ipocrat]] # [[Omêr]] # [[Immanuel Kant]] # [[Lao Tzu]] # [[Li Po]] # [[Martin Lutêr]] # [[Martin Luther King]] # [[Rosa Luxemburg]] # [[Karl Marx]] # [[Murasaki Shikibu]] # [[Friedrich Nietzsche]] # [[George Orwell]] # [[Platon]] # [[Pitagore]] # [[Jean-Jacques Rousseau]] # [[Bertrand Russell]] # [[William Shakespeare]] # [[Adam Smith]] # [[Socrate]] # [[Sun Tzu]] # [[J. R. R. Tolkien]] # [[Tu Fu]] # [[Thomas Aquinas]] # [[Virgjli]] # [[Mary Wollstonecraft]] # [[Zeami Motokiyo]] # [[Confuci]] # [[Sima Qian]] === Artiscj === # [[Michêlagnul]] # [[Paul Cezanne]] # [[Vincent van Gogh]] # [[Katsushika Hokusai]] # [[Claude Monet]] # [[Pablo Picasso]] # [[Jackson Pollock]] # [[Nicolas Poussin]] # [[August Rodin]] # [[Rafaello Sanzio]] # [[Caravaggio]] # [[Andy Warhol]] === Politics dal passât === # [[Akbar il Grant]] # [[Lissandri il Grant]] # [[Yasser Arafat]] # [[Mustafa Kemal Atatürk]] # [[Cesar Augustus]] # [[Otto von Bismarck]] # [[Simón Bolívar]] # [[Carli il Grant]] # [[Winston Churchill]] # [[Cleopatre]] # [[Gai Juli Cesar]] # [[Franz Ferdinand]] # [[Mohandas Gandhi]] # [[Charles de Gaulle]] # [[Genghis Khan]] # [[Che Guevara]] # [[Hammurabi]] # [[Anibal]] # [[Hirohito]] # [[Adolf Hitler]] # [[Thomas Jefferson]] # [[Lenin]] # [[Abraham Lincoln]] # [[Napoleon Bonaparte]] # [[Nelson Mandela]] # [[Mao Tse-tung]] # [[Benito Mussolini]] # [[Napoleon I]] # [[Kwame Nkrumah]] # [[Pieri il Grant]] # [[Pol Pot]] # [[Franklin Delano Roosevelt]] # [[Saladin]] # [[Shaka Zulu]] # [[Taur Sentât]] # [[Josef Stalin]] # [[Tamerlane]] # [[Lev Trockji]] # [[Harry Truman]] # [[Vitorie dal Ream Unît|Regjine Vitorie]] # [[George Washington]] # [[Vielm I]] # [[Qin Shihuang]] # [[Hastings Kamuzu Banda]] === Politics modernis === # [[Kofi Annan]] # [[Sandro Pertini]] # [[Aldo Moro]] # [[Tony Blair]] # [[George W. Bush]] # [[Fidel Castro]] # [[Jacques Chirac]] # [[Nelson Mandela]] # [[Enrico Berlinguer]] # [[Vladimir Putin]] # [[Gerhard Schröder]] # [[Regjine Bete II]] # [[Pape Zuan Pauli II]] # [[Lee Kuan Yew]] # [[Mahatir Bin Muhammad]] === Feminis === #[[Cleopatre]] #[[Hildegard von Bingen]] #[[Indira Gandhi]] #[[Sojourner Truth]] #[[Germaine Greer]] #[[Gro Harlem Brundtland]] #[[Semiramis]] #[[Nefertiti]] #[[Catarine II di Russie]] #[[Elisabete I di Ingletiere|Regjine Bete I]] #[[Vitorie dal Ream Unît|Regjine Vitorie]] #[[Liliʻuokalani des isulis Hawaii|Regjine Liliuokalani]] #[[Makeda, Regjine di Saba]] #[[Kaʻahumanu]] #[[Zuane dal Arc]] #[[Rachel Carson]] #[[Marie Curie]] #[[Amelia Earhart]] #[[Emma Goldman]] #[[Mary Harris Jones]] #[[Frida Kahlo]] #[[Helen Keller]] #[[Rosa Luxemburg]] #[[Golda Meir]] #[[Florence Nightingale]] #[[Rosa Parks]] #[[Cixi]] (Tse Hsi, Tz'u-hsi) (La Vedue Imperadore de Cine, 1835 - 1908) #[[Eva Peron]] #[[Eleanor Roosevelt]] #[[Sappho]] #[[Harriet Tubman]] #[[Mary Wollstonecraft]] #[[Mary Dyer]] === [[Computer]]s e [[Internet]] === # [[Tim Berners-Lee]] # [[Bill Gates]] # [[Steve Jobs]] # [[Donald Knuth]] # [[Richard Stallman]] # [[Alan Turing]] # [[Linus Torvalds]] === Teroriscj === #[[Gavrilo Princip]] #[[Osama bin Laden]] == Nazions, leçs, politiche == # Une frase e une tabele par ducj i paîs in cheste liste (203 articui): [http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries] # [[Constituzion]] # [[Declarazion dai dirits dal om]] # [[Dirit]] # [[Magna Carta]] # [[Levitic]] # [[Manifest dal partît comunist]] == Alimentârs == # [[Agricolture]] # [[Vuardi]] # [[Pan]] # [[Formadi]] # [[Cjocolate]] # [[Coton]] # [[Mîl]] # [[Pomis]] ## [[Miluç]] ## [[Banane]] ## [[Ue]] ## [[Limon]] ## [[Naranç]] # [[Blave]] # [[Vene]] # [[Cjartofule]] # [[Rîs]] # [[Sorc di scovul]] # [[Soie]] # [[Zucar]] # [[Tabac]] # [[Verdure]] # [[Forment]] === Bevandis === # [[Alcul]] ## [[Bire]] ## [[Vin]] # [[Cole]] # [[Cafè]] # [[Te]] # [[Aghe]] # [[Lat]] == Gjeografie == # [[Siencis de tiere]] === Continents === Almancul trê frasis par ogni continent # [[Afriche]] # [[Americhe dal Nord]] # [[Americhe dal Sud]] # [[Antartic]] # [[Asie]] # [[Europe]] # [[Oceanie]] === Altris regjons === # [[Americhe Latine|Americhe latine]] # [[Medi orient]] # [[Oceanie]] === [[Citât]]s principalis === # [[Aten]] # [[Bangkok]] # [[Pechin]] # [[Berlin]] # [[Bombay]] # [[Brussels]] # [[El Cairo]] # [[Hong Kong]] # [[Istanbul]] # [[Jakarta]] # [[Jerusalem]] # [[Kuala Lumpur]] # [[Londre]] # [[Los Angeles]] # [[Manila]] # [[Madrid]] # [[La Meche]] # [[Citât dal Messic]] # [[Mosche]] # [[New York]] # [[Parîs]] # [[Rio de Janeiro]] # [[Rome]] # [[Seoul]] # [[Shanghai]] # [[Singapôr]] # [[Sant Pieriburc]] # [[Sydney]] # [[Tokyo]] # [[Toronto]] # [[Viene]] # [[Varsavie]] # [[Washington]] === Monedis === # [[Dolar]] # [[Sterline britaniche]] # [[Euro]] # [[Yen]] # [[Renminbi]] # [[Rupie]] # [[Rubl]] === Vôs gjeografichis === # [[Capitâl]] # [[Citât]] # [[Continent]] # [[Desert]] # [[Ocean]] # [[Foreste pluviâl]] # [[Flum]] # [[Mâr]] # [[Vulcan]] === Lûcs gjeografic === # [[Alps]] # [[Rio des Amazonis]] # [[Andis]] # [[Ocean Artic]] # [[Ocean Atlantic]] # [[Balcans]] # [[Mâr Baltic]] # [[Mâr Neri]] # [[Californie]] # [[Grande Bariere Coraline]] # [[Grancj Lâcs]] # [[Grande Val dal Rift]] # [[Himalaya]] # [[Ocean Indian]] # [[Kilimanjaro]] # [[Mâr Mediterani]] # [[Flum Mississippi]] # [[Everest]] # [[Salts di aghe dal Niagara]] # [[Nîl]] # [[Pôl Nord]] # [[Mâr dal Nord]] # [[Ocean Pacific]] # [[Cjanâl di Panama]] # [[Montagnis di Cret]] # [[Desert dal Sahara]] # [[Scozie]] # [[Pôl Sud]] # [[Ocean Antartic]] # [[Cjanâl di Suez]] # [[Lâc Tanganyika]] # [[Lâc Titicaca]] # [[Lâc Vitorie]] # [[Gales]] == Storie == Almancul 5 frasis su: # [[Dinosaur]] # [[Etât de Piere|Etât de piere]] # [[Etât dal Bronç|Etât dal bronç]] # [[Sumêrs]] # [[Antîc Egjit]] # [[Etât dal Fier|Etât dal fier]] # [[Antighe Grecie]] # [[Rome antighe]] # [[Bizantins]] # [[Etât di mieç]] # [[Vichincs]] # [[Crosadis]] # [[Grant scisme]] # [[Peste Nere]] # [[Rinassiment]] # [[Riforme Protestante]] # [[Scuvierte des Americhis]] # [[Maya|Mayas]] # [[Aztecs]] # [[Incas]] # [[Incuisizion|Le Sacre Incuisizion]] # [[Sacri Roman Imperi]] # [[Vuere civîl inglese]] # [[Imperi inglês]] # [[Sclavitût]] # [[Iluminisim|etât dai lums]] # [[Rivoluzion francese]] # [[Rivoluzion industriâl]] # [[Vuere civîl merecane]] # [[Vuere francese prussiane]] # [[Colonialisim in Afriche]] # [[Restaurazion Meiji]] # [[Prime vuere mondiâl]] # [[Rivoluzion russe]] # [[Vuere civîl russe]] # [[Union Sovietiche]] # [[Vuere di Spagne|Vuere civîl spagnole]] # [[Seconde vuere mondiâl]] # [[Shoah]] # [[Vuere frêde]] # [[Vuere di Coree]] # [[Invasion sovietiche dal Afghanistan]] # [[Concuiste dal Spazi]] # [[Vuere dal Vietnam]] # [[Apartheid]] # [[Prime vuere dal Golf]] # [[Dinastie Ming]] # [[Dinastie Qing]] # [[Archeologjie]] # [[Vuere]] == [[Politiche]] == # [[Anarchisim]] # [[Capitalisim]] # [[Comunisim]] # [[Democrazie]] # [[Ditature]] # [[Fassisim]] # [[Feminisim]] # [[Fondamentalisim]] # [[Globalizazion]] # [[Imperialisim]] # [[Liberalisim]] # [[Monarchie]] # [[Nazionalisim]] # [[Razisim]] # [[Republiche]] # [[Socialisim]] # [[Separazion dai podès]] ## [[Judiziari]] ## [[Legjislatîf]] ## [[Esecutîf]] # [[Partît politic]] == [[Om]] == # [[Abort]] # [[Control des nassitis]] # [[Pene di muart]] # [[Omosessualitât]] # [[Dirits dal om]] # [[Sessisim]] == Internazionâl == # [[ASEAN]] # [[Leghe arape]] # [[Diplomazie]] # [[Union Europeane]] # [[Libertât]] # [[FMI]] # [[NATO]] # [[Premi Nobel]] # [[Zûcs olimpics]] # [[OPEC]] # [[Crôs rosse]] # [[Nazions unidis]] ## [[Organizazion mondiâl de sanitât]] ## [[UNICEF]] ## [[UNESCO]] == Religjion == # [[Religjon]] # [[Baha'i]] ## [[Báb]] ## [[Bahá'u'lláh]] # [[Budisim]] ## [[Gautama Buddha]] # [[Cristianisim]] ## [[Jesu Crist]] ## [[Pape]] ## [[Glesie]] ## [[Protestantisim]] # [[Confucianisim]] ## [[Confucius]] # [[Diu]] # [[Induisim]] ## [[Brahma]] ## [[Vishnu]] ## [[Siva]] # [[Islam]] ## [[Ali]] ## [[Maomet]] ## [[Moschee]] ## [[Omar]] ## [[La Meche]] # [[Jainisim]] # [[Ebraisim]] ## [[Mosè]] ## [[Sinagoghe]] # [[Mitologjie]] ## [[Mitologjie greche]] # [[Sintoisim]] # [[Sikhisim]] ## [[Nanak]] # [[Spirt]] # [[Taoisim]] # [[Voodo]] # [[Zoroastrianisim]] ## [[Zoroastr]] Vôs no religjiosis: # [[Agnosticisim]] # [[Ateisim]] # [[Umanisim]] == [[Culture]] == # [[Art]] ## [[Architeture]] ## [[Piture]] ## [[Sculture]] # [[Astrologjie]] # [[Libri]] # [[Culture]] # [[Bal]] # [[Film]] ## [[Atôrs]] ### [[Charlie Chaplin]] ### [[I fradis Marx]] ### [[Humphrey Bogart]] ### [[Marilyn Monroe]] ## [[Regjiscj]] ### [[Woody Allen]] ### [[Ingmar Bergman]] ### [[Walt Disney]] ### [[Akira Kurosawa]] ### [[Alfred Hitchcock]] ### [[Stanley Kubrick]] # [[Zûc di azart]] # [[Zûc]] ## [[Scacs]] ## [[Go]] ## [[Mancala]] ## [[Dame]] ## [[Backgammon]] ## [[Zûcs di cjartis]] ## [[Dadui]] # [[Leterature]] ## [[Libris impuartants]] ### [[Biblie]] ### [[Don Quixote]] ### [[Gilgamesh]] ### [[Iliad]] ### [[Mahabharata]] ### [[Odissee]] ### [[Amlet]] ### [[Il principe (Macchiavelli)]] ### [[Coran]] ### [[La Republiche (Platon)]] ### [[Lis mil e une gnot]] ## [[Poesie]] ## [[Fantasience]] # [[Musiche]] ## [[CD]] ## [[Musiche classiche]] ## [[Musiche jazz|Jazz]] ## [[Opera]] ## [[Musiche pop]] ### [[Buddy Holly]] ### [[Elvis Presley]] ## [[Musiche rock|Rock]] ### [[Jimi Hendrix]] ### [[Beatles]] ### [[The Rolling Stones|Rolling Stones]] ## [[Musiche folk]] # [[Struments musicai]] ## [[Batarie (strument musicâl)|Batarie]] ## [[Flaut]] ## [[Ghitare]] ## [[Piano]] ## [[Struments a cuarde]] ## [[Trombe]] ## [[Viulin]] ## [[Sivilot]] # [[Radio]] # [[Television]] # [[Teatri]] ## [[Teatri Noh]] # [[Turisim]] == Siencis == === Astronomie === # [[Astronomie]] # [[Asteroits]] # [[Big Bang]] # [[Buse nere]] # [[Comete]] # [[Tiere]] # [[Galassie]] # [[Jupiter (planet)|Jupiter]] # [[An lûs]] # [[Mart]] # [[Mercuri (planet)|Mercuri]] # [[Stradalbe]] # [[Lune]] # [[Netun (planet)|Netun]] # [[Planet]] # [[Pluton (planet)|Pluton]] # [[Saturni (planet)|Saturni]] # [[Sisteme solâr]] # [[Stele]] # [[Soreli]] # [[Uran (planet)|Uran]] # [[Bielestele]] === Biologjie === # [[Biologjie]] ==== Entitâts biologjichis ==== # [[DNA]] # [[Enzim]] # [[Proteine]] ==== Anatomie dai mamifars ==== # [[Sisteme digjestîf]] ## [[Intestin grant]] ## [[Intestin piçul]] ## [[Fiât]] # [[Sisteme respiratôr]] ## [[Polmons]] # [[Sisteme scheletric]] # [[Gnervadure]] ## [[Cerviel]] ## [[Sisteme sensoriâl]] ### [[Sisteme ulditîf]] #### [[Orele]] ### [[Sisteme visîf]] #### [[Voli]] ### [[Sisteme olfatîf]] ### [[Sisteme gustatîf]] # [[Sisteme endocrin]] # [[Sisteme circolatôr]] ## [[Sanc]] ## [[Cûr]] # [[Sisteme riprodutîf]] ## [[Bighe]] ## [[Vazine]] # [[Sisteme epidermic]] ## [[Piel]] # [[Pet]] ==== Procès biologjics ==== # [[Digjestion]] # [[Evoluzion]] # [[Fotosintesi]] # [[Gravidance]] # [[Riproduzion]] # [[Respirazion]] ==== Organisims ==== # [[Animâi]] ## [[Cordâts]] ### [[Anfibîs]] #### [[Crot]] ### [[Uciei]] #### [[Colomp]] #### [[Acuile]] ### [[Pes]] #### [[Scuâl]] ### [[Mamifars]] #### [[Gnotul]] #### [[Ors]] #### [[Camêl]] #### [[Gjat]] #### [[Vacje]] #### [[Cjan]] #### [[Delfin]] #### [[Elefant]] #### [[Cjaval]] #### [[Piore]] #### [[Leon]] #### [[Mamut]] #### [[Simie]] #### [[Purcit]] #### [[Balene]] ### [[Retil]] #### [[Sarpint]] ## [[Insets]] ### [[Furmie]] ### [[Âf]] ### [[Pavee]] ## [[Ragn]] # [[Archea]] # [[Batêr]] # [[Fonc]] # [[Plantis]] ## [[Flôr]] ## [[Palme (plante)|Palme]] ## [[Arbul]] # [[Protiste]] # [[Celule]] === Chimiche === # [[Chimiche]] # [[Element]] # [[Biochimiche]] # [[Chimiche organiche]] # [[Tabele periodiche]] # [[Alumini]] # [[Cjarbon]] # [[Ram]] # [[Aur]] # [[Açâr]] # [[Eli]] # [[Idrogjen]] # [[Liti]] # [[Neon]] # [[Azôt]] # [[Ossigjen]] # [[Arint]] # [[Zinc]] # [[Fier]] === Ecologjie === # [[Ecologjie]] # [[Specis]] ## [[Specis in pericul di estinzion]] === Geologjie === # [[Geologjie]] # [[Basalt]] # [[Silicât]] # [[Calcâr]] # [[Tiere]] === Midisine === # [[Midisine]] # [[AIDS]] # [[Alcolisim]] # [[Cancar]] # [[Cirosi]] # [[Colere]] # [[Diabete]] # [[Dissentarie]] # [[Mal di cûr]] # [[Ipertension]] # [[Influence]] # [[Tumôr dal polmon]] # [[Malarie]] # [[Denutrizion]] # [[Obesitât]] # [[Malatie sessuâls]] # [[Vuarvuele]] # [[Infart]] # [[Peste]] # [[Tisicance]] # [[Virus]] # [[Vuarbetât]] # [[Malatie mentâl]] # [[Sordetât]] === [[Metereologjie]] === # [[Nûl]] # [[El Niño]] # [[Riscjaldament globâl]] # [[La Niña]] # [[Tornado]] # [[Ciclon tropicâl]] # [[Ploie]] # [[Nêf]] # [[Fumate]] === Fisiche === # [[Fisiche]] # [[Atom]] ## [[Eletron]] ## [[Neutron]] ## [[Proton]] # [[Energjie]] ## [[Eletromagnetisim]] ## [[Radio]] ## [[Rais Ultraviolets]] ## [[Rais Gamma]] # [[Isotop]] # [[Molecule]] # [[Lûs]] ## [[Fuarce gravitazionâl]] ## [[Fuarce nucleâr debile]] ## [[Fuarce nucleâr fuarte]] # [[Acelerazion]] # [[Fuarce]] # [[Masse]] # [[Velocitât]] # [[Timp]] # [[Pês]] # [[Mecaniche quantistiche]] # [[Teorie de relativitât]] === [[Siencis umanis]] === # [[Antropologjie]] # [[Educazion]] ## [[Universitât]] # [[Umanitât]] # [[Psicologjie]] # [[Sociologjie]] === Risorsis === # [[Minerâl]] # [[Diamant]] # [[Sâl]] # [[Petroli]] # [[Gas]] # [[Carbon]] # [[energjie rinovabil]] === SI unitâts di misure === # [[Sisteme internazionâl di unitâts di misure]] # [[Metri]] # [[Litri]] # [[Chilogram]] # [[Volt]] # [[Secont]] # [[Newton]] # [[Ampere]] # [[Mole]] # [[Cjandele (unitât di misure|Cjandele]] === Calendaris e misure dal timp === # [[Calendari]] # [[Dì]] ## [[Calendari gregorian]] ### [[An bisest]] # [[Mês]] # [[Fûs orari]] # [[An]] # [[Zenâr]] # [[Fevrâr]] # [[Març]] # [[Avrîl]] # [[Mai]] # [[Jugn]] # [[Lui]] # [[Avost]] # [[Setembar]] # [[Otubar]] # [[Novembar]] # [[Dicembar]] == Lenghis == # [[Lenghe]] # [[Dialet]] # [[Gramatiche]] # [[Linguistiche]] # [[Pronuncie]] # [[Sintass]] # [[Peraule]] # [[Lenghe furlane]] # [[Arap]] # [[Bengalês]] # [[Lenghe inglese]] # [[Esperanto]] # [[Lenghe francese]] # [[Lenghe todescje]] # [[Lenghe greche]] # [[Lenghe ebraiche]] # [[Lenghe hindi]] # [[Lenghe gjaponese]] # [[Lenghe latine]] # [[Lenghe taliane]] # [[Lenghe mandarine]] # [[Lenghe russe]] # [[Lenghe sanscrite]] # [[Lenghe spagnule]] # [[Lenghe cinese]] # [[Lenghe arabe]] == Architeture == # [[Architeture]] # [[Angkor Wat]] # [[Arc]] # [[Dighe di Assuan]] # [[Puint]] # [[Domo]] # [[Tor di Eiffel]] # [[La grande muraie cinese]] # [[Piramid]] # [[Taj Mahal]] # [[Lis siet maraveis dal mont]] == Matematiche == # [[Matematiche]] # [[Algjebre]] # [[Assiom]] # [[Calcul]] ## [[Calcul integrâl]] ## [[Calcul diferenziâl]] # [[Gjeometrie]] ## [[Cercli]] ### [[Pi grêc]] ##[[Lidrîs cuadrade]] ##[[Triangul]] # [[Teorie dai grups]] # [[Logjiche matematiche]] # [[Dimostrazion matematiche]] ## [[Dimostrazion par deduzion]] ## [[Dimostrazion par induzion]] ## [[Dimostrazion par contradizion]] # [[Numar]] ## [[Numar complès]] ## [[Numar intîr]] ## [[Numar naturâl]] ## [[Numar prin]] ## [[Numar razionâl]] # [[Infinît]] # [[Teorie dai insiemis]] # [[Statistiche]] # [[Trigonometrie]] == Militars == # [[Esercit]] ## [[Artiliarie]] ## [[Cavalarie]] ## [[Fantarie]] # [[Marine Militâr]] # [[Aviazion]] == Sport == # [[Sport]] # [[Atletiche]] # [[Baseball]] # [[Bale tal zei]] # [[Cricket]] # [[Judo]] # [[Balon]] # [[Golf]] # [[Motociclisim]] # [[Hockey]] # [[Tennis]] # [[Olimpiads]] # [[Nadâ]] == Tecnologjie == === Computer === # [[Ordenadôr]] ## [[Processor]] ## [[RAM]] ## [[Schede mari]] ## [[Disc dûr]] ## [[Boot loader]] # [[Inteligjence artificiâl]] # [[Informatiche]] ## [[Algoritm]] # [[Sisteme operatîf]] ## [[Microsoft Windows]] ## [[Mac OS]] ## [[Linux]] ## [[Unix]] # [[Lengaç di programazion]] ## [[C (Lengaç di programazion)|C]] ## [[Java]] ## [[Pascal]] ## [[PHP]] # [[Software]] # [[Periferichis]] ## [[Surîs]] ## [[Tastiere]] ## [[Visôr]] === [[Tecnologjie]] === # [[Cugn]] # [[Motôr a sclop]] # [[Inzegnerie]] # [[Fûc]] # [[Plan inclinât]] # [[Leve (fisiche)]] # [[Metalurgjie]] # [[Stampe]] # [[Cighignole]] # [[Vît (mecaniche)|Vît]] # [[Motôr a vapôr]] # [[Coni]] # [[Ruede]] === Comunicazion === # [[Alfabet]] ## [[Alfabet cirilic]] ## [[Alfabet grêc]] ## [[Alfabet latin]] # [[Informazion]] # [[Internet]] ## [[Pueste eletroniche]] ## [[protocol internet]] ## [[TCP]] ## [[World Wide Web]] ### [[browser]] ## [[HTTP]] ## [[HTML]] ## [[Wiki]] # [[Gjornâl]] # [[Radio]] # [[Ferovie]] ([[Ferade]]) # [[Telegraf]] # [[Telefon]] ## [[Telefonin]] # [[Television]] # [[Scriture]] === Eletricitât === # [[Energjie rinovabile]] ## [[Energjie solâr]] ## [[Energjie idroeletriche]] ## [[Energjie eoliche]] ## [[Len]] # [[Energjie no rinovabile]] ## [[Carbon]] ## [[Gas]] ## [[Petroli]] ## [[Energjie nucleâr]] === Eletroniche === # [[Eletroniche]] ## [[Volt]] ## [[Curint eletriche]] ## [[Cjarie]] ## [[Frecuence]] ## [[Fase]] ## [[Resistence eletriche]] ## [[Reatance]] ## [[Vuadagn (eletroniche)]] # [[Transistôr]] # [[Diodi]] # [[Resistôr]] # [[Condensatôr]] # [[Bobine]] # [[Trasformatôr]] === Materiai === # [[Veri]] # [[Cjarte]] # [[Plastiche]] === Traspuarts === # [[Traspuârt]] # [[Avion]] # [[Machine]] # [[Biciclete]] # [[Barcje]] # [[Nâf]] # [[Tren]] === Armis === # [[Manarie]] # [[Esplosîf]] # [[Armis da fûc]] # [[Polvar di sclope]] # [[Metraie]] # [[Arts marziâls]] # [[Armis nucleârs]] # [[Spade]] # [[Cjararmât]] == Calamitâts naturâls == # [[Lavine]] # [[Taramot]] # [[Diluvion]] # [[Uragan]] # [[Disastri nucleâr]] # [[Tsunami]] == Filosofie == # [[Filosofie]] # [[Filosofie ocidentâl]] # [[Filosofie orientâl]] # [[Mût sientific]] # [[Cognossince]] # [[Veretât]] # [[Etiche]] # [[Logjiche]] # [[Politiche]] # [[Ontologjie]] == Economie == # [[Economie]] # [[Microsoft]] [[Categorie:Listis]] [[Categorie:Vichipedie]] taesjb82dfzrkif7a7w3hq3r5ohz33e 186434 186432 2026-08-31T09:07:47Z Santefoscje73 11500 /* Politics dal passât */ 186434 wikitext text/x-wiki Ca e je une '''liste di articui''' impuartants '''che varessin di jessi inte''' nestre '''[[Vichipedie furlane|Vichipedie]]'''. Se tu vuelis scrivi alc, tu puedis sielzi une vôs di cheste liste, magari tradusint un toc de [[Vichipedie taliane|Wikipedia par talian]] o di chê par [[Vichipedie inglese|inglês]] o inte lenghe che tu preferissis. == [[Biografiis]] == === Musiciscj === # [[Johann Sebastian Bach]] # [[Ludwig van Beethoven]] # [[Wolfgang Amadeus Mozart]] # [[Richard Wagner]] # [[Arnold Schönberg]] # [[John Cage]] === Esploradôrs === # [[Roald Amundsen]] # [[Jacques Cartier]] # [[Cristoforo Colombo]] # [[James Cook]] # [[Hernán Cortés]] # [[Francis Drake]] # [[Leif Ericsson]] # [[Vasco da Gama]] # [[Edmund Hilary]] # [[Fernão de Magalhães]] # [[Marco Polo]] # [[Zheng He]] === Inventôrs e sienziâts === # [[Archimedes]] # [[Carl Benz]] # [[Nicolaus Copernicus]] # [[Marie Curie]] # [[Charles Darwin]] # [[Albert Einstein]] # [[Thomas Alva Edison]] # [[Enrico Fermi]] # [[Richard Feynman]] # [[Henry Ford]] # [[Sigmund Freud]] # [[Galileo Galilei]] # [[Johann Gutenberg]] # [[Edward Jenner]] # [[Johannes Kepler]] # [[John Maynard Keynes]] # [[Carolus Linnaeus]] # [[Isaac Newton]] # [[Leonardo da Vinci]] # [[Fradis Wright]] # [[Richard Buckminster Fuller]] # [[Ole Christensen Roemer]] # [[Tycho Brahe]] # [[Hans Christian Oersted]] # [[Niels Bohr]] # [[Alexander Graham Bell]] # [[Ernest Rutherford]] === Matematics === # [[Leonhard Euler]] # [[Jean Baptiste Joseph Fourier]] # [[Karl Friedrich Gauss]] # [[Kurt Gödel]] # [[David Hilbert]] # [[Pierre-Simon Laplace]] # [[Gottfried Leibniz]] # [[Georg Friedrich Bernhard Riemann]] # [[Talêt]] === Scritôrs e pensadôrs === # [[Aristotel]] # [[Isaac Asimov]] # [[Augustin di Ipone]] # [[Matsuo Basho]] # [[Dante Alighieri]] # [[Rene Descartes]] # [[Fëdor Dostoevskij]] # [[Johann Wolfgang von Goethe]] # [[Erodot]] # [[Ipocrat]] # [[Omêr]] # [[Immanuel Kant]] # [[Lao Tzu]] # [[Li Po]] # [[Martin Lutêr]] # [[Martin Luther King]] # [[Rosa Luxemburg]] # [[Karl Marx]] # [[Murasaki Shikibu]] # [[Friedrich Nietzsche]] # [[George Orwell]] # [[Platon]] # [[Pitagore]] # [[Jean-Jacques Rousseau]] # [[Bertrand Russell]] # [[William Shakespeare]] # [[Adam Smith]] # [[Socrate]] # [[Sun Tzu]] # [[J. R. R. Tolkien]] # [[Tu Fu]] # [[Thomas Aquinas]] # [[Virgjli]] # [[Mary Wollstonecraft]] # [[Zeami Motokiyo]] # [[Confuci]] # [[Sima Qian]] === Artiscj === # [[Michêlagnul]] # [[Paul Cezanne]] # [[Vincent van Gogh]] # [[Katsushika Hokusai]] # [[Claude Monet]] # [[Pablo Picasso]] # [[Jackson Pollock]] # [[Nicolas Poussin]] # [[August Rodin]] # [[Rafaello Sanzio]] # [[Caravaggio]] # [[Andy Warhol]] === Politics dal passât === # [[Akbar il Grant]] # [[Lissandri il Grant]] # [[Yasser Arafat]] # [[Mustafa Kemal Atatürk]] # [[August|Cesar Augustus]] # [[Otto von Bismarck]] # [[Simón Bolívar]] # [[Carli il Grant]] # [[Winston Churchill]] # [[Cleopatre]] # [[Gai Juli Cesar]] # [[Franz Ferdinand]] # [[Mohandas Gandhi]] # [[Charles de Gaulle]] # [[Genghis Khan]] # [[Che Guevara]] # [[Hammurabi]] # [[Anibal]] # [[Hirohito]] # [[Adolf Hitler]] # [[Thomas Jefferson]] # [[Lenin]] # [[Abraham Lincoln]] # [[Napoleon Bonaparte]] # [[Nelson Mandela]] # [[Mao Tse-tung]] # [[Benito Mussolini]] # [[Napoleon I]] # [[Kwame Nkrumah]] # [[Pieri il Grant]] # [[Pol Pot]] # [[Franklin Delano Roosevelt]] # [[Saladin]] # [[Shaka Zulu]] # [[Taur Sentât]] # [[Josef Stalin]] # [[Tamerlane]] # [[Lev Trockji]] # [[Harry Truman]] # [[Vitorie dal Ream Unît|Regjine Vitorie]] # [[George Washington]] # [[Vielm I]] # [[Qin Shihuang]] # [[Hastings Kamuzu Banda]] === Politics modernis === # [[Kofi Annan]] # [[Sandro Pertini]] # [[Aldo Moro]] # [[Tony Blair]] # [[George W. Bush]] # [[Fidel Castro]] # [[Jacques Chirac]] # [[Nelson Mandela]] # [[Enrico Berlinguer]] # [[Vladimir Putin]] # [[Gerhard Schröder]] # [[Regjine Bete II]] # [[Pape Zuan Pauli II]] # [[Lee Kuan Yew]] # [[Mahatir Bin Muhammad]] === Feminis === #[[Cleopatre]] #[[Hildegard von Bingen]] #[[Indira Gandhi]] #[[Sojourner Truth]] #[[Germaine Greer]] #[[Gro Harlem Brundtland]] #[[Semiramis]] #[[Nefertiti]] #[[Catarine II di Russie]] #[[Elisabete I di Ingletiere|Regjine Bete I]] #[[Vitorie dal Ream Unît|Regjine Vitorie]] #[[Liliʻuokalani des isulis Hawaii|Regjine Liliuokalani]] #[[Makeda, Regjine di Saba]] #[[Kaʻahumanu]] #[[Zuane dal Arc]] #[[Rachel Carson]] #[[Marie Curie]] #[[Amelia Earhart]] #[[Emma Goldman]] #[[Mary Harris Jones]] #[[Frida Kahlo]] #[[Helen Keller]] #[[Rosa Luxemburg]] #[[Golda Meir]] #[[Florence Nightingale]] #[[Rosa Parks]] #[[Cixi]] (Tse Hsi, Tz'u-hsi) (La Vedue Imperadore de Cine, 1835 - 1908) #[[Eva Peron]] #[[Eleanor Roosevelt]] #[[Sappho]] #[[Harriet Tubman]] #[[Mary Wollstonecraft]] #[[Mary Dyer]] === [[Computer]]s e [[Internet]] === # [[Tim Berners-Lee]] # [[Bill Gates]] # [[Steve Jobs]] # [[Donald Knuth]] # [[Richard Stallman]] # [[Alan Turing]] # [[Linus Torvalds]] === Teroriscj === #[[Gavrilo Princip]] #[[Osama bin Laden]] == Nazions, leçs, politiche == # Une frase e une tabele par ducj i paîs in cheste liste (203 articui): [http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries] # [[Constituzion]] # [[Declarazion dai dirits dal om]] # [[Dirit]] # [[Magna Carta]] # [[Levitic]] # [[Manifest dal partît comunist]] == Alimentârs == # [[Agricolture]] # [[Vuardi]] # [[Pan]] # [[Formadi]] # [[Cjocolate]] # [[Coton]] # [[Mîl]] # [[Pomis]] ## [[Miluç]] ## [[Banane]] ## [[Ue]] ## [[Limon]] ## [[Naranç]] # [[Blave]] # [[Vene]] # [[Cjartofule]] # [[Rîs]] # [[Sorc di scovul]] # [[Soie]] # [[Zucar]] # [[Tabac]] # [[Verdure]] # [[Forment]] === Bevandis === # [[Alcul]] ## [[Bire]] ## [[Vin]] # [[Cole]] # [[Cafè]] # [[Te]] # [[Aghe]] # [[Lat]] == Gjeografie == # [[Siencis de tiere]] === Continents === Almancul trê frasis par ogni continent # [[Afriche]] # [[Americhe dal Nord]] # [[Americhe dal Sud]] # [[Antartic]] # [[Asie]] # [[Europe]] # [[Oceanie]] === Altris regjons === # [[Americhe Latine|Americhe latine]] # [[Medi orient]] # [[Oceanie]] === [[Citât]]s principalis === # [[Aten]] # [[Bangkok]] # [[Pechin]] # [[Berlin]] # [[Bombay]] # [[Brussels]] # [[El Cairo]] # [[Hong Kong]] # [[Istanbul]] # [[Jakarta]] # [[Jerusalem]] # [[Kuala Lumpur]] # [[Londre]] # [[Los Angeles]] # [[Manila]] # [[Madrid]] # [[La Meche]] # [[Citât dal Messic]] # [[Mosche]] # [[New York]] # [[Parîs]] # [[Rio de Janeiro]] # [[Rome]] # [[Seoul]] # [[Shanghai]] # [[Singapôr]] # [[Sant Pieriburc]] # [[Sydney]] # [[Tokyo]] # [[Toronto]] # [[Viene]] # [[Varsavie]] # [[Washington]] === Monedis === # [[Dolar]] # [[Sterline britaniche]] # [[Euro]] # [[Yen]] # [[Renminbi]] # [[Rupie]] # [[Rubl]] === Vôs gjeografichis === # [[Capitâl]] # [[Citât]] # [[Continent]] # [[Desert]] # [[Ocean]] # [[Foreste pluviâl]] # [[Flum]] # [[Mâr]] # [[Vulcan]] === Lûcs gjeografic === # [[Alps]] # [[Rio des Amazonis]] # [[Andis]] # [[Ocean Artic]] # [[Ocean Atlantic]] # [[Balcans]] # [[Mâr Baltic]] # [[Mâr Neri]] # [[Californie]] # [[Grande Bariere Coraline]] # [[Grancj Lâcs]] # [[Grande Val dal Rift]] # [[Himalaya]] # [[Ocean Indian]] # [[Kilimanjaro]] # [[Mâr Mediterani]] # [[Flum Mississippi]] # [[Everest]] # [[Salts di aghe dal Niagara]] # [[Nîl]] # [[Pôl Nord]] # [[Mâr dal Nord]] # [[Ocean Pacific]] # [[Cjanâl di Panama]] # [[Montagnis di Cret]] # [[Desert dal Sahara]] # [[Scozie]] # [[Pôl Sud]] # [[Ocean Antartic]] # [[Cjanâl di Suez]] # [[Lâc Tanganyika]] # [[Lâc Titicaca]] # [[Lâc Vitorie]] # [[Gales]] == Storie == Almancul 5 frasis su: # [[Dinosaur]] # [[Etât de Piere|Etât de piere]] # [[Etât dal Bronç|Etât dal bronç]] # [[Sumêrs]] # [[Antîc Egjit]] # [[Etât dal Fier|Etât dal fier]] # [[Antighe Grecie]] # [[Rome antighe]] # [[Bizantins]] # [[Etât di mieç]] # [[Vichincs]] # [[Crosadis]] # [[Grant scisme]] # [[Peste Nere]] # [[Rinassiment]] # [[Riforme Protestante]] # [[Scuvierte des Americhis]] # [[Maya|Mayas]] # [[Aztecs]] # [[Incas]] # [[Incuisizion|Le Sacre Incuisizion]] # [[Sacri Roman Imperi]] # [[Vuere civîl inglese]] # [[Imperi inglês]] # [[Sclavitût]] # [[Iluminisim|etât dai lums]] # [[Rivoluzion francese]] # [[Rivoluzion industriâl]] # [[Vuere civîl merecane]] # [[Vuere francese prussiane]] # [[Colonialisim in Afriche]] # [[Restaurazion Meiji]] # [[Prime vuere mondiâl]] # [[Rivoluzion russe]] # [[Vuere civîl russe]] # [[Union Sovietiche]] # [[Vuere di Spagne|Vuere civîl spagnole]] # [[Seconde vuere mondiâl]] # [[Shoah]] # [[Vuere frêde]] # [[Vuere di Coree]] # [[Invasion sovietiche dal Afghanistan]] # [[Concuiste dal Spazi]] # [[Vuere dal Vietnam]] # [[Apartheid]] # [[Prime vuere dal Golf]] # [[Dinastie Ming]] # [[Dinastie Qing]] # [[Archeologjie]] # [[Vuere]] == [[Politiche]] == # [[Anarchisim]] # [[Capitalisim]] # [[Comunisim]] # [[Democrazie]] # [[Ditature]] # [[Fassisim]] # [[Feminisim]] # [[Fondamentalisim]] # [[Globalizazion]] # [[Imperialisim]] # [[Liberalisim]] # [[Monarchie]] # [[Nazionalisim]] # [[Razisim]] # [[Republiche]] # [[Socialisim]] # [[Separazion dai podès]] ## [[Judiziari]] ## [[Legjislatîf]] ## [[Esecutîf]] # [[Partît politic]] == [[Om]] == # [[Abort]] # [[Control des nassitis]] # [[Pene di muart]] # [[Omosessualitât]] # [[Dirits dal om]] # [[Sessisim]] == Internazionâl == # [[ASEAN]] # [[Leghe arape]] # [[Diplomazie]] # [[Union Europeane]] # [[Libertât]] # [[FMI]] # [[NATO]] # [[Premi Nobel]] # [[Zûcs olimpics]] # [[OPEC]] # [[Crôs rosse]] # [[Nazions unidis]] ## [[Organizazion mondiâl de sanitât]] ## [[UNICEF]] ## [[UNESCO]] == Religjion == # [[Religjon]] # [[Baha'i]] ## [[Báb]] ## [[Bahá'u'lláh]] # [[Budisim]] ## [[Gautama Buddha]] # [[Cristianisim]] ## [[Jesu Crist]] ## [[Pape]] ## [[Glesie]] ## [[Protestantisim]] # [[Confucianisim]] ## [[Confucius]] # [[Diu]] # [[Induisim]] ## [[Brahma]] ## [[Vishnu]] ## [[Siva]] # [[Islam]] ## [[Ali]] ## [[Maomet]] ## [[Moschee]] ## [[Omar]] ## [[La Meche]] # [[Jainisim]] # [[Ebraisim]] ## [[Mosè]] ## [[Sinagoghe]] # [[Mitologjie]] ## [[Mitologjie greche]] # [[Sintoisim]] # [[Sikhisim]] ## [[Nanak]] # [[Spirt]] # [[Taoisim]] # [[Voodo]] # [[Zoroastrianisim]] ## [[Zoroastr]] Vôs no religjiosis: # [[Agnosticisim]] # [[Ateisim]] # [[Umanisim]] == [[Culture]] == # [[Art]] ## [[Architeture]] ## [[Piture]] ## [[Sculture]] # [[Astrologjie]] # [[Libri]] # [[Culture]] # [[Bal]] # [[Film]] ## [[Atôrs]] ### [[Charlie Chaplin]] ### [[I fradis Marx]] ### [[Humphrey Bogart]] ### [[Marilyn Monroe]] ## [[Regjiscj]] ### [[Woody Allen]] ### [[Ingmar Bergman]] ### [[Walt Disney]] ### [[Akira Kurosawa]] ### [[Alfred Hitchcock]] ### [[Stanley Kubrick]] # [[Zûc di azart]] # [[Zûc]] ## [[Scacs]] ## [[Go]] ## [[Mancala]] ## [[Dame]] ## [[Backgammon]] ## [[Zûcs di cjartis]] ## [[Dadui]] # [[Leterature]] ## [[Libris impuartants]] ### [[Biblie]] ### [[Don Quixote]] ### [[Gilgamesh]] ### [[Iliad]] ### [[Mahabharata]] ### [[Odissee]] ### [[Amlet]] ### [[Il principe (Macchiavelli)]] ### [[Coran]] ### [[La Republiche (Platon)]] ### [[Lis mil e une gnot]] ## [[Poesie]] ## [[Fantasience]] # [[Musiche]] ## [[CD]] ## [[Musiche classiche]] ## [[Musiche jazz|Jazz]] ## [[Opera]] ## [[Musiche pop]] ### [[Buddy Holly]] ### [[Elvis Presley]] ## [[Musiche rock|Rock]] ### [[Jimi Hendrix]] ### [[Beatles]] ### [[The Rolling Stones|Rolling Stones]] ## [[Musiche folk]] # [[Struments musicai]] ## [[Batarie (strument musicâl)|Batarie]] ## [[Flaut]] ## [[Ghitare]] ## [[Piano]] ## [[Struments a cuarde]] ## [[Trombe]] ## [[Viulin]] ## [[Sivilot]] # [[Radio]] # [[Television]] # [[Teatri]] ## [[Teatri Noh]] # [[Turisim]] == Siencis == === Astronomie === # [[Astronomie]] # [[Asteroits]] # [[Big Bang]] # [[Buse nere]] # [[Comete]] # [[Tiere]] # [[Galassie]] # [[Jupiter (planet)|Jupiter]] # [[An lûs]] # [[Mart]] # [[Mercuri (planet)|Mercuri]] # [[Stradalbe]] # [[Lune]] # [[Netun (planet)|Netun]] # [[Planet]] # [[Pluton (planet)|Pluton]] # [[Saturni (planet)|Saturni]] # [[Sisteme solâr]] # [[Stele]] # [[Soreli]] # [[Uran (planet)|Uran]] # [[Bielestele]] === Biologjie === # [[Biologjie]] ==== Entitâts biologjichis ==== # [[DNA]] # [[Enzim]] # [[Proteine]] ==== Anatomie dai mamifars ==== # [[Sisteme digjestîf]] ## [[Intestin grant]] ## [[Intestin piçul]] ## [[Fiât]] # [[Sisteme respiratôr]] ## [[Polmons]] # [[Sisteme scheletric]] # [[Gnervadure]] ## [[Cerviel]] ## [[Sisteme sensoriâl]] ### [[Sisteme ulditîf]] #### [[Orele]] ### [[Sisteme visîf]] #### [[Voli]] ### [[Sisteme olfatîf]] ### [[Sisteme gustatîf]] # [[Sisteme endocrin]] # [[Sisteme circolatôr]] ## [[Sanc]] ## [[Cûr]] # [[Sisteme riprodutîf]] ## [[Bighe]] ## [[Vazine]] # [[Sisteme epidermic]] ## [[Piel]] # [[Pet]] ==== Procès biologjics ==== # [[Digjestion]] # [[Evoluzion]] # [[Fotosintesi]] # [[Gravidance]] # [[Riproduzion]] # [[Respirazion]] ==== Organisims ==== # [[Animâi]] ## [[Cordâts]] ### [[Anfibîs]] #### [[Crot]] ### [[Uciei]] #### [[Colomp]] #### [[Acuile]] ### [[Pes]] #### [[Scuâl]] ### [[Mamifars]] #### [[Gnotul]] #### [[Ors]] #### [[Camêl]] #### [[Gjat]] #### [[Vacje]] #### [[Cjan]] #### [[Delfin]] #### [[Elefant]] #### [[Cjaval]] #### [[Piore]] #### [[Leon]] #### [[Mamut]] #### [[Simie]] #### [[Purcit]] #### [[Balene]] ### [[Retil]] #### [[Sarpint]] ## [[Insets]] ### [[Furmie]] ### [[Âf]] ### [[Pavee]] ## [[Ragn]] # [[Archea]] # [[Batêr]] # [[Fonc]] # [[Plantis]] ## [[Flôr]] ## [[Palme (plante)|Palme]] ## [[Arbul]] # [[Protiste]] # [[Celule]] === Chimiche === # [[Chimiche]] # [[Element]] # [[Biochimiche]] # [[Chimiche organiche]] # [[Tabele periodiche]] # [[Alumini]] # [[Cjarbon]] # [[Ram]] # [[Aur]] # [[Açâr]] # [[Eli]] # [[Idrogjen]] # [[Liti]] # [[Neon]] # [[Azôt]] # [[Ossigjen]] # [[Arint]] # [[Zinc]] # [[Fier]] === Ecologjie === # [[Ecologjie]] # [[Specis]] ## [[Specis in pericul di estinzion]] === Geologjie === # [[Geologjie]] # [[Basalt]] # [[Silicât]] # [[Calcâr]] # [[Tiere]] === Midisine === # [[Midisine]] # [[AIDS]] # [[Alcolisim]] # [[Cancar]] # [[Cirosi]] # [[Colere]] # [[Diabete]] # [[Dissentarie]] # [[Mal di cûr]] # [[Ipertension]] # [[Influence]] # [[Tumôr dal polmon]] # [[Malarie]] # [[Denutrizion]] # [[Obesitât]] # [[Malatie sessuâls]] # [[Vuarvuele]] # [[Infart]] # [[Peste]] # [[Tisicance]] # [[Virus]] # [[Vuarbetât]] # [[Malatie mentâl]] # [[Sordetât]] === [[Metereologjie]] === # [[Nûl]] # [[El Niño]] # [[Riscjaldament globâl]] # [[La Niña]] # [[Tornado]] # [[Ciclon tropicâl]] # [[Ploie]] # [[Nêf]] # [[Fumate]] === Fisiche === # [[Fisiche]] # [[Atom]] ## [[Eletron]] ## [[Neutron]] ## [[Proton]] # [[Energjie]] ## [[Eletromagnetisim]] ## [[Radio]] ## [[Rais Ultraviolets]] ## [[Rais Gamma]] # [[Isotop]] # [[Molecule]] # [[Lûs]] ## [[Fuarce gravitazionâl]] ## [[Fuarce nucleâr debile]] ## [[Fuarce nucleâr fuarte]] # [[Acelerazion]] # [[Fuarce]] # [[Masse]] # [[Velocitât]] # [[Timp]] # [[Pês]] # [[Mecaniche quantistiche]] # [[Teorie de relativitât]] === [[Siencis umanis]] === # [[Antropologjie]] # [[Educazion]] ## [[Universitât]] # [[Umanitât]] # [[Psicologjie]] # [[Sociologjie]] === Risorsis === # [[Minerâl]] # [[Diamant]] # [[Sâl]] # [[Petroli]] # [[Gas]] # [[Carbon]] # [[energjie rinovabil]] === SI unitâts di misure === # [[Sisteme internazionâl di unitâts di misure]] # [[Metri]] # [[Litri]] # [[Chilogram]] # [[Volt]] # [[Secont]] # [[Newton]] # [[Ampere]] # [[Mole]] # [[Cjandele (unitât di misure|Cjandele]] === Calendaris e misure dal timp === # [[Calendari]] # [[Dì]] ## [[Calendari gregorian]] ### [[An bisest]] # [[Mês]] # [[Fûs orari]] # [[An]] # [[Zenâr]] # [[Fevrâr]] # [[Març]] # [[Avrîl]] # [[Mai]] # [[Jugn]] # [[Lui]] # [[Avost]] # [[Setembar]] # [[Otubar]] # [[Novembar]] # [[Dicembar]] == Lenghis == # [[Lenghe]] # [[Dialet]] # [[Gramatiche]] # [[Linguistiche]] # [[Pronuncie]] # [[Sintass]] # [[Peraule]] # [[Lenghe furlane]] # [[Arap]] # [[Bengalês]] # [[Lenghe inglese]] # [[Esperanto]] # [[Lenghe francese]] # [[Lenghe todescje]] # [[Lenghe greche]] # [[Lenghe ebraiche]] # [[Lenghe hindi]] # [[Lenghe gjaponese]] # [[Lenghe latine]] # [[Lenghe taliane]] # [[Lenghe mandarine]] # [[Lenghe russe]] # [[Lenghe sanscrite]] # [[Lenghe spagnule]] # [[Lenghe cinese]] # [[Lenghe arabe]] == Architeture == # [[Architeture]] # [[Angkor Wat]] # [[Arc]] # [[Dighe di Assuan]] # [[Puint]] # [[Domo]] # [[Tor di Eiffel]] # [[La grande muraie cinese]] # [[Piramid]] # [[Taj Mahal]] # [[Lis siet maraveis dal mont]] == Matematiche == # [[Matematiche]] # [[Algjebre]] # [[Assiom]] # [[Calcul]] ## [[Calcul integrâl]] ## [[Calcul diferenziâl]] # [[Gjeometrie]] ## [[Cercli]] ### [[Pi grêc]] ##[[Lidrîs cuadrade]] ##[[Triangul]] # [[Teorie dai grups]] # [[Logjiche matematiche]] # [[Dimostrazion matematiche]] ## [[Dimostrazion par deduzion]] ## [[Dimostrazion par induzion]] ## [[Dimostrazion par contradizion]] # [[Numar]] ## [[Numar complès]] ## [[Numar intîr]] ## [[Numar naturâl]] ## [[Numar prin]] ## [[Numar razionâl]] # [[Infinît]] # [[Teorie dai insiemis]] # [[Statistiche]] # [[Trigonometrie]] == Militars == # [[Esercit]] ## [[Artiliarie]] ## [[Cavalarie]] ## [[Fantarie]] # [[Marine Militâr]] # [[Aviazion]] == Sport == # [[Sport]] # [[Atletiche]] # [[Baseball]] # [[Bale tal zei]] # [[Cricket]] # [[Judo]] # [[Balon]] # [[Golf]] # [[Motociclisim]] # [[Hockey]] # [[Tennis]] # [[Olimpiads]] # [[Nadâ]] == Tecnologjie == === Computer === # [[Ordenadôr]] ## [[Processor]] ## [[RAM]] ## [[Schede mari]] ## [[Disc dûr]] ## [[Boot loader]] # [[Inteligjence artificiâl]] # [[Informatiche]] ## [[Algoritm]] # [[Sisteme operatîf]] ## [[Microsoft Windows]] ## [[Mac OS]] ## [[Linux]] ## [[Unix]] # [[Lengaç di programazion]] ## [[C (Lengaç di programazion)|C]] ## [[Java]] ## [[Pascal]] ## [[PHP]] # [[Software]] # [[Periferichis]] ## [[Surîs]] ## [[Tastiere]] ## [[Visôr]] === [[Tecnologjie]] === # [[Cugn]] # [[Motôr a sclop]] # [[Inzegnerie]] # [[Fûc]] # [[Plan inclinât]] # [[Leve (fisiche)]] # [[Metalurgjie]] # [[Stampe]] # [[Cighignole]] # [[Vît (mecaniche)|Vît]] # [[Motôr a vapôr]] # [[Coni]] # [[Ruede]] === Comunicazion === # [[Alfabet]] ## [[Alfabet cirilic]] ## [[Alfabet grêc]] ## [[Alfabet latin]] # [[Informazion]] # [[Internet]] ## [[Pueste eletroniche]] ## [[protocol internet]] ## [[TCP]] ## [[World Wide Web]] ### [[browser]] ## [[HTTP]] ## [[HTML]] ## [[Wiki]] # [[Gjornâl]] # [[Radio]] # [[Ferovie]] ([[Ferade]]) # [[Telegraf]] # [[Telefon]] ## [[Telefonin]] # [[Television]] # [[Scriture]] === Eletricitât === # [[Energjie rinovabile]] ## [[Energjie solâr]] ## [[Energjie idroeletriche]] ## [[Energjie eoliche]] ## [[Len]] # [[Energjie no rinovabile]] ## [[Carbon]] ## [[Gas]] ## [[Petroli]] ## [[Energjie nucleâr]] === Eletroniche === # [[Eletroniche]] ## [[Volt]] ## [[Curint eletriche]] ## [[Cjarie]] ## [[Frecuence]] ## [[Fase]] ## [[Resistence eletriche]] ## [[Reatance]] ## [[Vuadagn (eletroniche)]] # [[Transistôr]] # [[Diodi]] # [[Resistôr]] # [[Condensatôr]] # [[Bobine]] # [[Trasformatôr]] === Materiai === # [[Veri]] # [[Cjarte]] # [[Plastiche]] === Traspuarts === # [[Traspuârt]] # [[Avion]] # [[Machine]] # [[Biciclete]] # [[Barcje]] # [[Nâf]] # [[Tren]] === Armis === # [[Manarie]] # [[Esplosîf]] # [[Armis da fûc]] # [[Polvar di sclope]] # [[Metraie]] # [[Arts marziâls]] # [[Armis nucleârs]] # [[Spade]] # [[Cjararmât]] == Calamitâts naturâls == # [[Lavine]] # [[Taramot]] # [[Diluvion]] # [[Uragan]] # [[Disastri nucleâr]] # [[Tsunami]] == Filosofie == # [[Filosofie]] # [[Filosofie ocidentâl]] # [[Filosofie orientâl]] # [[Mût sientific]] # [[Cognossince]] # [[Veretât]] # [[Etiche]] # [[Logjiche]] # [[Politiche]] # [[Ontologjie]] == Economie == # [[Economie]] # [[Microsoft]] [[Categorie:Listis]] [[Categorie:Vichipedie]] es6c3s64fekdenf6r2ura3nhky39x6h Cope dal mont di balon 0 3092 186467 186304 2026-08-31T10:50:01Z Frico7 13659 /* Liste des edizions de Cope dal Mont di Balon */ 186467 wikitext text/x-wiki [[File:World cup countries best results.png|frameless|right|upright=2]] La '''Cope dal mont di balon''' (tal lengaç comun ancje il '''Mondiâl''' o i '''Mondiâi di balon''') e je la competizion uficiâl plui impuartant dal [[balon]], dulà che zuin cuintri lis scuadris nazionâls miôrs che a fasin part de ''Federation International de Football Association'' ([[FIFA]]), il cuarp di regolazion plui grant di ducj i [[sport]]s. Chest campionât al cole ogni 4 agns de prime competizion intal [[1930]] (fûr che tai agns [[1942]] e [[1946]], cuant che e fo sospindude par vie de [[Seconde vuere mondiâl]]). Purpûr, si pues considerâlu un event continui, parcè che tai trê agns prime de fase finâl si zuin lis partidis di cualificazion, dividudis par continent. Ae fase finâl de competizion a partecipin 48 scuadris nazionâls (in precedence mancul) che a si scuintrin intun periodi di cirche cuatri setemanis intun paîs che al organize dut (o in plui dongje, come intal [[2002]] o il [[2026]]), sielzût in precedence. Intes 23 fasis finâls fin cumò, dome vot nazions a àn vinçût il titul. Chê plui vitoriose di simpri e je il [[Brasîl]] (5 voltis) cun daûr la [[Italie]] e la [[Gjermanie]] (4 voltis), e la [[Argjentine]] (3 voltis). Lu an vinçut ancje l’[[Uruguay]], la [[France]] e la [[Spagne]] par 2 voltis e la [[Ingletiere]] par une volte. ==Liste des edizions == <table border="1" cellpadding="2" cellspacing="1" width="1000px"> <tr><td>'''Edizion'''</td><td>'''Paîs organizadôr'''</td><td>'''Campion'''</td><td>'''Bandiere'''</td> <td>'''Risultât de finâl'''</td> <td>'''Seconde'''</td><td>'''Tierce'''</td><td>'''Cuarte'''</td></tr> <tr><td>[[Cope dal mont di balon 1930|''1930'']]</td><td>[[Uruguay]] [[Image:Flag_of_Uruguay.svg|25px]] <small></td><td>'''[[Uruguay]]'''</td><td>[[Image:Flag_of_Uruguay.svg|50px]] </td><td> 4-2 </td><td>[[Argjentine]]</td><td>[[Stâts Unîts di Americhe]]</td><td>[[Jugoslavie]]</td></tr> <tr><td>[[Cope dal mont di balon 1934|''1934'']]</td><td>[[Italie]] [[image:Flag of Italy (1861-1946).svg |25px]] <small></td><td>'''[[Italie|Italie]]'''</td><td>[[image:Flag of Italy (1861-1946).svg|50px]] </td><td> 2-1 (ddts) </td><td>[[Cecoslovachie]]</td><td>[[Gjermanie]]</td><td>[[Austrie]]</td></tr> <tr><td>[[Cope dal mont di balon 1938|''1938'']]</td><td>[[France]] [[image:Flag_of_France.svg|25px]] <small></td><td>'''[[Italie|Italie]]'''</td><td>[[image:Flag of Italy (1861-1946).svg|50px]] </td><td> 4-2 </td><td>[[Ongjarie]]</td><td>[[Brasîl]]</td><td>[[Svezie]]</td></tr> <tr><td>[[Cope dal mont di balon 1950|''1950'']]</td><td>[[Brasîl]] [[image: Flag of Brazil (1889–1960).svg |25px]] <small></td><td>'''[[Uruguay]]'''</td><td>[[Image:Flag_of_Uruguay.svg|50px]] </td><td> 2-1 (ultime partide dal ziron finâl) </td><td>[[Brasîl]]</td><td>[[Svezie]]</td><td>[[Spagne]]</td></tr> <tr><td>''[[Cope dal mont di balon 1954|1954]]''</td><td>[[Svuizare]] [[image:Flag_of_Switzerland.svg |25px]] <small></td><td>'''[[Gjermanie|Gjermanie ocidentâl]]'''</td><td>[[Figure:Flag of West Germany (1949–1990).png|50x50px]]</td><td> 3-2 </td><td>[[Ongjarie]]</td><td>[[Austrie]]</td><td>[[Uruguay]]</td></tr> <tr><td>[[Cope dal mont di balon 1958|''1958'']]</td><td>[[Svezie]] [[image:Flag_of_Sweden.svg |25px]] <small></td><td>'''[[Brasîl]]'''</td><td>[[Figure:Flag of Brazil (1889–1960).svg|50x50px]]</td><td> 5-2 </td><td>[[Svezie]]</td><td>[[France]]</td><td>[[Gjermanie|Gjermanie ocidentâl]]</td></tr> <tr><td>[[Cope dal mont di balon 1962|''1962'']]</td><td>[[Cile]] [[image:Flag_of_Chile.svg|border|25px]] <small></td><td>'''[[Brasîl]]'''</td><td>[[Figure:Flag of Brazil (1960–1968).svg|50x50px]]</td><td> 3-1 </td><td>[[Cecoslovachie]]</td><td>[[Cile]]</td><td>[[Jugoslavie]]</td></tr> <tr><td>[[Cope dal mont di balon 1966|''1966'']]</td><td>[[Ingletiere]] [[Image:Flag_of_England.svg|25px]] <small></td><td>'''[[Ingletiere]]'''</td><td>[[Image:Flag_of_England.svg|50px]]</td><td> 4-2 (ddts) </td><td>[[Gjermanie|Gjermanie ocidentâl]]</td><td>[[Portugal]]</td><td>[[URSS]]</td></tr> <tr><td>[[Cope dal mont di balon 1970|''1970'']]</td><td>[[Messic]] [[image:Flag of Mexico.svg |25px]] <small></td><td>'''[[Brasîl]]'''</td><td>[[Figure:Flag of Brazil (1968–1992).svg|50x50px]]</td><td> 4-1 </td><td>[[Italie|Italie]]</td><td>[[Gjermanie|Gjermanie ocidentâl]]</td><td>[[Uruguay]]</td></tr> <tr><td>[[Cope dal mont di balon 1974|''1974'']]</td><td>[[Gjermanie ocidentâl]] [[Figure:Flag of West Germany (1949–1990).png|25x25px]] <small></td><td>'''[[Gjermanie|Gjermanie ocidentâl]]'''</td><td>[[Figure:Flag of West Germany (1949–1990).png|50x50px]]</td><td> 2-1 </td><td>[[Olande]]</td><td>[[Polonie]]</td><td>[[Brasîl]]</td></tr> <tr><td>[[1978]]</td><td>[[Argjentine]] [[Image:Flag_of_Argentina.svg|25px]] <small></td><td>'''[[Argjentine]]'''</td><td>[[Image:Flag_of_Argentina.svg|50px]]</td><td> 3-1 (ddts) </td><td>[[Olande]]</td><td>[[Brasîl]]</td><td>[[Italie]]</td></tr> <tr><td>[[1982]]</td><td>[[Spagne]] [[Image:Flag_of_Spain.svg|25px]] <small></td><td>'''[[Italie|Italie]]'''</td><td>[[Figure:Flag of Italy (1946–2003).svg|50x50px]] </td><td> 3-1 </td><td>[[Gjermanie|Gjermanie ocidentâl]]</td><td>[[Polonie]]</td><td>[[France]]</td></tr> <tr><td>[[1986]]</td><td>[[Messic]] [[image:Flag of Mexico.svg |25px]] <small></td><td>'''[[Argjentine]]'''</td><td>[[image:Flag_of_Argentina.svg|50px]]</td><td> 3-2 </td><td>[[Gjermanie|Gjermanie ocidentâl]]</td><td>[[France]]</td><td>[[Belgjo]]</td></tr> <tr><td>[[1990]]</td><td>[[Italie]] [[Figure:Flag of Italy (1946–2003).svg|25x25px]] <small></td><td>'''[[Gjermanie|Gjermanie]]'''</td><td>[[image:Flag_of_Germany.svg|50px]]</td><td> 1-0 </td><td>[[Argjentine]]</td><td>[[Italie]]</td><td>[[Ingletiere]]</td></tr> <tr><td>[[1994]]</td><td>[[Stâts Unîts]] [[image:Flag_of_United_States.svg|border|25px]] <small></td><td>'''[[Brasîl]]''' </td><td>[[image:Flag_of_Brazil.svg|50px]]</td><td> 0-0 (ddts) 3-2 (ddtr) </td><td>[[Italie|Italie]]</td><td>[[Svezie]]</td><td>[[Bulgarie]]</td></tr> <tr><td>[[1998]]</td><td>[[France]] [[image:Flag_of_France.svg |25px]] <small></td><td>'''[[France]]'''</td><td>[[image:Flag_of_France.svg|50px]]</td><td> 3-0 </td><td>[[Brasîl]]</td><td>[[Cravuazie]]</td><td>[[Olande]]</td></tr> <tr><td>[[2002]]</td><td>[[Coree dal Sud]] [[image:Flag of South Korea.svg |25px]][[Gjapon]] [[image:Flag of Japan.svg |25px]] </td><td>'''[[Brasîl]]'''</td><td>[[image:Flag_of_Brazil.svg|50px]]</td><td> 2-0 </td><td>[[Gjermanie|Gjermanie]]</td><td>[[Turchie]]</td><td>[[Coree dal Sud]]</td></tr> <tr><td>[[2006]]</td><td>[[Gjermanie]] [[image:Flag_of_Germany.svg |25px]] <small></td><td>'''[[Italie|Italie]]'''</td><td>[[image:Flag_of_Italy.svg|50px]] </td><td> 1-1 (ddts) 5-3 (ddtr) </td><td>[[France]]</td><td>[[Gjermanie]]</td><td>[[Portugal]]</td></tr> <tr><td>[[2010]]</td><td>[[Sudafriche]] [[image:Flag_of_South_Africa.svg |25px]] <small></td><td>'''[[Spagne]]'''</td><td>[[image:Flag_of_Spain.svg|50px]] </td><td> 1-0 (ddts) </td><td>[[Olande]]</td><td>[[Gjermanie]]</td><td>[[Uruguay]]</td></tr> <tr><td>[[2014]]</td><td>[[Brasîl]] [[image:Flag_of_Brazil.svg |25px]] <small></td><td>'''[[Gjermanie|Gjermanie]]'''</td><td>[[image:Flag_of_Germany.svg|50px]]</td><td> 1-0 (ddts) </td><td>[[Argjentine]]</td><td>[[Olande]]</td><td>[[Brasîl]]</td></tr> <tr><td>[[2018]]</td><td>[[Russie]] [[image:Flag_of_Russia.svg|25px]] <small></td> <td> '''[[France]] ''' </td><td> [[image:Flag_of_France.svg|50px]] </td><td> 4-2 </td><td> [[Cravuazie]] </td><td> [[Belgjiche]] </td><td>[[Ingletiere]] </td></tr> <tr><td>[[2022]]</td><td>[[Catâr]] [[image:Flag_of_Qatar.svg|25px]] <small></td> <td> ''' [[Argjentine]] ''' </td><td> [[image:Flag_of_Argentina.svg|50px]] </td><td> 3-3 (ddts) 4-2 (ddtr) </td><td> [[France]] </td><td>[[Cravuazie]]</td><td> [[Maroc]]</td></tr> <tr><td>[[2026]]</td><td>[[Stâts Unîts di Americhe]] [[image:Flag_of_United_States.svg |25px]] [[Canada]] [[image:Flag_of_Canada (Pantone).svg|25px]] [[Messic]] [[image:Flag_of_Mexico.svg |25px]] <small></td><td>'''[[Spagne]]'''</td><td>[[image:Flag_of_Spain.svg|50px]]</td><td>1-0 (ddts)</td><td>[[Argjentine]]</td><td>[[Ingletiere]]<td>[[France]]</td></tr> <tr><td>[[2030]]</td><td>[[Spagne]] [[image:Flag_of_Spain.svg|25px]] [[Portugal]] [[image:Flag_of_Portugal.svg |25px]] [[Maroc]] [[image:Flag_of_Morocco.svg |25px]] [[Argjentine]] [[image:Flag_of_Argentina.svg |25px]] [[Paraguay]] [[image:Flag_of_Paraguay.svg |25px]] [[Uruguay]] [[image:Flag_of_Uruguay.svg |25px]] <small></td><td></td><td></td><td></td><td></td><td><td></td></tr> <tr><td>[[2034]]</td><td>[[Arabie Saudite]] [[image:Flag_of_Saudi_Arabia.svg|25px]] <small></td><td></td><td></td><td></td><td></td><td><td></td></tr> </table> [[Categorie:Balon]] 0g7805qs45mk8gd9ha9s5jrkqpo18wa Mustafa Kemal Atatürk 0 8348 186433 166176 2026-08-31T09:05:51Z Santefoscje73 11500 186433 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mustafa Kemal Atatürk |Figure = Ataturk1930s.jpg |Didascalie = Mustafa Kemal Atatürk intal 1930 |Nazionalitât = Turche (prin Otoman) |DateNassite = [[19 di Mai]] [[1881]] (tradizionâl) |LucNassite = Salonic, [[Imperi Otoman]] (vuê [[Grece]]) |DateMuart = [[10 di Novembar]] [[1938]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Militâr, politic, statist |Oparis = Fondazion de Republiche Turche, [[Vuere di Indipendence Turche]], Riformis Kemalistas (laicitât, alfabetizazion de popolazion, dirit di vôt a lis feminis) |Note = Prin President de Republice Turche (1923–1938). Cunsiderât il pari de Turchie moderne. Il so cognom "Atatürk" al vûl dî "Pari dai Turcs". }} '''Mustafa Kemal Atatürk''' (nassût a [[Salonîc]] tal [[1881]] – muart a [[Istambul]] ai [[10 di Novembar]] dal [[1938]]) al è stât un militâr, politic e statist turc, fondadôr e prin President de '''Republiche Turche''' dal [[1923]] fin a la sô muart intal [[1938]]. Cunsiderât il pari de Turchie moderne, al à trasformât un imperi autocratic e religjôs scunfît (l'[[Imperi Otoman]]) in un Stat-nazion laic, modern e di model ocidentâl traviers une schirie di riformis politichis, juridichis, culturâls e socialis radichis (il "Kemalisi"). == Biografjie == Nassût a [[Salonîc]] tal 1881, al à studiât te scuele militâr de sô citât e a continuât i studis teAcademie Militâr Otomane di Istanbul. === Cjarie militâr === Tal timp de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]], al è deventât un eroe nazionâl par vie de sô direzion militâr te ''Bataie di Gallipoli'' (1915), dulà che al à mandâ indaûr lis fuarcis de Intese. Daspo' de scunfite dal Imperi Otoman tal 1918 e de sô ocupazion de bande des potencis forestis, Atatürk al à cjapât la tutele dal moviment nazionâl turc. === La Vuere di Indipendence e la Republiche (1919–1923) === Al à guidât la '''Vuere di Indipendence Turche''' (1919–1922) cuintri lis fuarcis grechs, armenis e d'ocupazion ocidentâls. Daspo' de vitorie, al à abolît il Sultanât tal [[1922]] e al à proclamât la Republiche Turche ai [[29 di Otubar]] dal [[1923]], stabiliint la gnove capitâl a [[Ankara]]. === Lis Riformis Kemalistas === Come President, Atatürk al à promovût une trasformazion radicâl dal paîs: * '''Laicitât dal Stât:''' Abolizion dal Califât (1924), sierament dai tribunâls religjôs e secolarizazion de instruzion publiche. * '''Riforme alfabetiche e de lenghe (1928):''' Sustituzion dal alfabet arap cun l''alfabet latin'' par scrivi il turc e modernizazion dal vocabolari. * '''Dirits des feminis:''' Riconossiment de paritât juridiche e introduzion dal dirit di vôt pes feminis te politiche (1934), agns prin di diviersis nazions europeanis. * '''Riforme des vestiduris e dai cognoms:''' Abolizion dal fez e obletorietât di sielzi un cognom di famee (tal 1934 la Assemblee Nazionâl e li à concedût il cognom onorific ''Atatürk''). == Ereditât == Atatürk al è muart tal Palaç di Dolmabahçe ad [[Istambul]] tal 1938 par vie di une cirose epatiche. Il sô muosoleu, ''l'Anıtkabir'', si cjate a [[Ankara]]. La so figure reste un simbul nazionâl fondamentâl te Turchie contemporanee, e il sô ideâl politic reste une des colonis principâls de identitât de Turchie moderne. == Voçs coreladis == * [[Turchie]] * [[Imperi Otoman]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] [[Categorie:Politics de Turchie]] [[Categorie:Militârs de Turchie]] [[Categorie:Nassûts intal 1881]] [[Categorie:Muarts intal 1938]] o4f4gd19uvhlqyfqohw1qmaows3rqmy 186463 186433 2026-08-31T10:42:39Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186463 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mustafa Kemal Atatürk |Figure = Ataturk1930s.jpg |Didascalie = Mustafa Kemal Atatürk intal 1930 |Nazionalitât = Turche (prin Otoman) |DateNassite = [[19 di Mai]] [[1881]] (tradizionâl) |LucNassite = Salonic, [[Imperi Otoman]] (vuê [[Grece]]) |DateMuart = [[10 di Novembar]] [[1938]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Militâr, politic, statist |Oparis = Fondazion de Republiche Turche, [[Vuere di Indipendence Turche]], Riformis Kemalistas (laicitât, alfabetizazion de popolazion, dirit di vôt a lis feminis) |Note = Prin President de Republice Turche (1923–1938). Cunsiderât il pari de Turchie moderne. Il so cognom "Atatürk" al vûl dî "Pari dai Turcs". }} '''Mustafa Kemal Atatürk''' (nassût a [[Salonîc]] tal [[1881]] – muart a [[Istambul]] ai [[10 di Novembar]] dal [[1938]]) al è stât un militâr, politic e statist turc, fondadôr e prin President de '''Republiche Turche''' dal [[1923]] fin a la sô muart intal [[1938]]. Cunsiderât il pari de Turchie moderne, al à trasformât un imperi autocratic e religjôs scunfît (l'[[Imperi Otoman]]) in un Stat-nazion laic, modern e di model ocidentâl traviers une schirie di riformis politichis, juridichis, culturâls e socialis radichis (il "Kemalisi"). == Biografjie == Nassût a [[Salonîc]] tal 1881, al à studiât te scuele militâr de sô citât e a continuât i studis teAcademie Militâr Otomane di Istanbul. === Cjarie militâr === Tal timp de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]], al è deventât un eroe nazionâl par vie de sô direzion militâr te ''Bataie di Gallipoli'' (1915), dulà che al à mandâ indaûr lis fuarcis de Intese. Daspo' de scunfite dal Imperi Otoman tal 1918 e de sô ocupazion de bande des potencis forestis, Atatürk al à cjapât la tutele dal moviment nazionâl turc. === La Vuere di Indipendence e la Republiche (1919–1923) === Al à guidât la '''Vuere di Indipendence Turche''' (1919–1922) cuintri lis fuarcis grechs, armenis e d'ocupazion ocidentâls. Daspo' de vitorie, al à abolît il Sultanât tal [[1922]] e al à proclamât la Republiche Turche ai [[29 di Otubar]] dal [[1923]], stabiliint la gnove capitâl a [[Ankara]]. === Lis Riformis Kemalistas === Come President, Atatürk al à promovût une trasformazion radicâl dal paîs: * '''Laicitât dal Stât:''' Abolizion dal Califât (1924), sierament dai tribunâls religjôs e secolarizazion de instruzion publiche. * '''Riforme alfabetiche e de lenghe (1928):''' Sustituzion dal alfabet arap cun l''alfabet latin'' par scrivi il turc e modernizazion dal vocabolari. * '''Dirits des feminis:''' Riconossiment de paritât juridiche e introduzion dal dirit di vôt pes feminis te politiche (1934), agns prin di diviersis nazions europeanis. * '''Riforme des vestiduris e dai cognoms:''' Abolizion dal fez e obletorietât di sielzi un cognom di famee (tal 1934 la Assemblee Nazionâl e li à concedût il cognom onorific ''Atatürk''). == Ereditât == Atatürk al è muart tal Palaç di Dolmabahçe ad [[Istambul]] tal 1938 par vie di une cirose epatiche. Il sô muosoleu, ''l'Anıtkabir'', si cjate a [[Ankara]]. La so figure reste un simbul nazionâl fondamentâl te Turchie contemporanee, e il sô ideâl politic reste une des colonis principâls de identitât de Turchie moderne. == Vôs coreladis == * [[Turchie]] * [[Imperi Otoman]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] [[Categorie:Politics de Turchie]] [[Categorie:Militârs de Turchie]] [[Categorie:Nassûts intal 1881]] [[Categorie:Muarts intal 1938]] 6ho97x2oyiyq0v6uccfujaxxbnkmmw6 Adolf Hitler 0 9336 186469 170053 2026-08-31T11:26:46Z Santefoscje73 11500 /* La zoventût e la Prime vuere mondiâl */ 186469 wikitext text/x-wiki [[Figure:Arno Breker Adolf Hitler(1938).jpg|thumb|Adolf Hitler ritratât di [[Arno Breker]] tal [[1938]]]] '''Adolf Hitler''' ([[Braunau am Inn]], [[Austrie]], 20 Avrîl [[1889]] – [[Berlin]], [[Gjermanie]], 30 Avrîl [[1945]]), dispès clamât ''Führer'' ([[todesc]], ''Duce'') al fo un [[politic]] e [[ditatôr]] [[Austrie|austriac]], daspò [[Gjermanie|todesc]]. ==Biografie== ===La zoventût e la Prime vuere mondiâl=== [[Figure:Hitler WWI.jpg|thumb|310px|Adolf Hitler (chel a çampe, sot il [[x|ics]]) cui camaradis al [[timp]] de [[Prime vuere mondiâl]]]] Nassût a [[Braunau am Inn]], in [[Austrie]], al cunfin cun le [[Gjermanie]], al studià a [[Linz]] sintremai la muart de sô mari (il pari, un [[Baviere|Bavarês]] che al lavorave par la dogane, al jere za muart tal [[1903]]), tal [[1907]], si trasferìs a [[Viene]], dulà che al lavore come pitôr e decoradôr. Chi al apreçà particolarmentri la [[musiche]], soredut chê di [[Richard Wagner]], e lis ideis di cualchi pensadôr dal timp: [[antisemitisim]], [[nazionalisim]], [[razisim]] (al crodeve la raze ariane chê perfete) e [[pangjermanisim]]; al dispreseave sedi i [[borghesie|borghês]] sedi i [[socialisim|socialiscj]] [[internazionalisim|internazionaliscj]]. A [[Munic]] dal [[1912]], al lavore come operari. Scomençade la [[Prime vuere mondiâl]], al si rolà come volontari par le [[Gjermanie]], ricevint la [[crôs di fier]] di seconde classe e chê di prime (cheste parcè che al brincà sedis soldâts [[France|francês]] di bessôl, secont chel che al contà figurant di dâ ordins a altris [[Todesc]]s che a no jerin)<ref>Luciano Garibaldi, Simonetta Garibaldi, ''Adolf Hitler. Il tempo della svastica'', White Star, 2014</ref>; al fo ferît intune [[gjambe]] e al ve un berdei cui [[voli]]s, par vie dai [[gas]] doprâts dai [[Ream Unît|Anglês]]. Dopo la batude de [[Gjermanie]], al crodè che la reson e fos il tradiment intestin, volût dai [[marxisim|marxiscj]] e dai [[ebraisim|judeus]]. ===La ativitât politiche sin ae vitorie=== Inviât dal esercit a controlâlu, tal [[1919]] al si ameldà tal piçul [[Deutsche Arbeiterpartei]] (''Partît Todesc dai Lavoradôrs'', D.A.P.), dal [[1920|an seguitîf]] [[National-sozialistische deutsche Arbeiterpartei]] (''Partît NazionalSocialist Todesc dai Lavoradôrs'', N.S.D.A.P., cognossût ancje come ''Partît nazist''), preseantlu, creant un fuart rapuart cul so membri [[Dietrich Ekart|Dietrì Eckart]] e vignint il so cjâf tal [[1921]]. Tal [[1923]] al metè su un [[riviel]], il [[Putsch di Munic]] o de birarie, ma, vint falît, al fo impresonât; intant che al jere in [[preson]], al scrivè il ''[[Mein Kampf]]'' (''La mê bataie''), sclarint ben la sô vision dal mont e lis sôs ideis e progjets pe [[Gjermanie]]: par metili in vore, molât tal [[1924]] par une [[amnistie]], ricostituît il [[partît]], al creà lis sezions paramilitârs, [[SA|S.A.]] e [[SS|S.S.]]; i [[vôt]]s a incresserin un grum cualchi [[an]] plui tart, ancje pe sô [[oratorie]] e pal discontent nassût pe [[crisi economiche dal 1929]], gravissime in [[Gjermanie]]: tal [[1928]] a jerin il 2,6%, tal [[1930]] il 18,3%, tal [[1932]], in trê momencj diferencj, il 30,1%, il 36, 8% e il 33,1%. Tal [[1933]] il [[president]] [[Paul von Hindenburg|Pauli von Hindenburg]] al nomenà Hitler [[cancelîr]]. ===La ditature=== [[Figure:Bundesarchiv Bild 183-S33882, Adolf Hitler retouched.jpg|thumb|200px|Adolf Hitler tal [[1937]]]] Tal istès an, il [[1933]], il [[Reichstag]], il [[parlament]] [[Gjermanie|todesc]], al brusà: Hitler, incolpâts i [[comunisim|comuniscj]], al rivà a sbandî il [[Kommunistische Partei Deutschlands]] (''Partît comunist di Gjermanie''), a arestâ i sos dirigjencj e a mandâ fûr [[leç]]s cuintri i [[dirits politics]] e [[dirits civîi|civîi]]<ref>''[http://www.treccani.it/enciclopedia/reichstag_(Dizionario-di-Storia)/ Reichstag]'', ''Dizionario di Storia'', ''treccani.it''</ref><ref>''[http://www.raistoria.rai.it/articoli/berlino-il-rogo-del-reichstag/12201/default.aspx Berlino, il rogo del Reichstag]'', ''raistoria.rai.it''</ref>. Daspò a forin gnovis elezions: intune situazion di intimidazion e terôr, Hitler al vincè. Za tal [[1933]] al metè su une [[ditature]]: al fo esautorât il [[parlament]], al nassè un [[tribunâl]] politic speciâl, al fo creât il [[cjamp di concentrament di Dachau]] pai opositôrs, a i forin dâts podês assoluts, e fo fondade la [[Gestapo]], la polizie segrete, a forin brusâts i [[libri]]s scrits dai [[ebraisim|judeus]] e dai opositôrs te [[universitât di Berlin]] e a forin vietâts ducj i partîts fûr che [[National-sozialistische deutsche Arbeiterpartei|chel nazionalsocialist]]. Intratant a jerin mandadis fûr [[leç]]s cuintri i [[ebraisim|judeos]], che, par esempli, no podevin plui lavorâ pal [[stât]]. Tai agns seguitîfs, deventât ancje [[president]] dopo la muart di [[Paul von Hindenburg|von Hindenburg]], a continuarin lis [[leç]]s [[razisim|razistis]], autoritariis e [[antisemitisim|antisemitis]], oltri cuintri chei che a jerin crodûts danôs per [[societât]], ae ricercje de purece de [[raze ariane]]. A forin disterminâts dai [[nazionalsocialisim|nazionalsocialiscj]] milions di [[om]]s, come [[ebraisim|judeos]], opositôrs e [[zingar]]s, organizant ancje [[cjamp di di stermini|cjamps di stermini]]. Pe [[politiche]] di Hitler, lis relazions cui [[stât]]s ocidentâi a forin imbroiôs: tal [[1936]] i [[soldât]]s [[Gjermanie|todscs]] a ocuparin la [[Renanie]], cuintri il [[tratât di Versailles]], che al veve decretât la sô smilitarizazion, tal [[1938]] al anetè l'[[Austrie]] e i [[Sudets]]. Al veve sigurât ae [[France]] e al [[Ream Unît]] te [[conference di Munic]] che cheste sarès stade la ultime rivendicazion, ma daspò al cjapà il rest de [[Cecoslovachie]]. ===La Seconde vuere mondiâl=== [[Figure:Bundesarchiv Bild 101I-808-1238-05, Berlin, Reichstagssitzung, Rede Adolf Hitler.jpg|thumb|300px|Hitler al fevele tal [[Reichstag|parlament todesc]] tal [[1941]]]] Tal [[1939]], aleât al [[Gjapon]] e ae [[Italie]], rezude de [[ditature]] [[fassisim|fassiste]] di [[Benito Mussolini|Benedet Mussolini]], e otignude la neutralitât de [[URSS|U.R.S.S.]], al invadè la [[Polonie]], aleade dal [[Ream Unît]]: al scomençà cussì la [[Seconde vuere mondiâl]], che al cjapà dentri un grum di [[stât]]s di dut il mont. In tai diviers momencj de [[vuere]] i principâi aleâts de [[Gjermanie]] a jerin l'[[Italie]] e il [[Gjapon]], i principâi [[nemì]]s il [[Ream Unît]], l'[[URSS|U.R.S.S.]] e i [[Stâts Unîts di Americhe]]. Tai prins agns de [[vuere]] la [[Gjermanie]] e otignì un grum di sucès, come l'ocupazion di cetancj [[stâts]] ([[France]], [[Belgjiche]], [[Danimarcje]] etc.), ma daspò a forin acjadiments contrariis: a entrarin te [[vuere]] l'[[URSS|U.R.S.S.]] e i [[Stâts Unîts di Americhe]], prime neutrâi, e al colà ju il guvier di [[Benito Mussolini|Mussolini]]. Tal [[1945]], cuant che si bataiave a [[Berlin]] za di cuindis [[dì]]s cuintri i [[URSS|Sovietics]], aromai pierdude la [[vuere]], si suicidà cun [[Eva Braun|Eve Braun]], che al veve just maridât, tal [[bunker]] dulà che al viveve. Il cadavar al fo brusât<ref>''[http://www.raistoria.rai.it/articoli-programma/la-battaglia-di-berlino/12887/default.aspx La battaglia di Berlino e la morte di Hitler]'', ''raistoria.rai.it''</ref> ==Cualchi sô idee== Lis ideis di Hitler a son descritis tal so [[libri]] ''[[Mein Kampf]]'' (''La mê batae''), scrit cuant che al jere in [[preson]] pal [[Putsch di Munic]]. Al identificave il concet di [[nazion]] cun chel di [[raze]], crodint che il popul [[Gjermanie|todesc]], chel plui pûr e perfet, al ves di travuardâ la purece de raze, ancje cul [[eugenetisim]] e vitant la gjermanizazion di altris populis, parcè che chescj, ancje se a imparin i ûs e la [[todesc|lenghe]] [[Gjermanie|todesc]]s, no a podaressin stramudâ i [[gjen]]s di mût che no a saressin vers Todescs e, unintisi cun lôr, a intorgularessin il lor [[sanc]]. Al crodeve che i [[ebraisim|judeus]] a volessin controlâ il mont cui [[comunisim|comuniscj]] (tal [[Mein Kampf]] al clame [[Karl Marx|Carli Marx]] ''l'ebreu Marx'') e che a fossino di distirpâ. Al crodeve che il mont al fos un continuât scuintri di ''concezions dal mont'' (par esempli chê [[nazionalsocialisim|nazionalsocialiste]] e chê [[catolicisim|catoliche]]). ==Il teritori dal ''Reich''== [[File:NS administrative Gliederung 1944.png|left|800px]] Ve la [[mape]] dal teritori de [[Gjermanie]] tal [[1944]], cence contâ dutis lis regjons ocupadis cence jessi incjameradis ufizialmentri; si viôt ben che al è dentri ancje il [[Friûl]], che nol jere stât assegnât ae [[Republiche Sociâl Taliane]]. </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> == Notis == <references /> == Bibliografie == *Luciano Garibaldi, Simonetta Garibaldi, ''Adolf Hitler. Il tempo della svastica'', White Star, 2014 *Adolf Hitler, ''La mia battaglia'', Bompiani, 1939 ==Leams esternis== *''[http://www.treccani.it/enciclopedia/adolf-hitler/ Hitler, Adolf]'', ''treccani.it'' [[Categorie:Politics|H]] [[Categorie:Politics todescs|Hitler, Adolf]] [[Categorie:Politics austriacs|Hitler, Adolf]] [[Categorie:Seconde vuere mondiâl|Hitler, Adolf]] sj6tde1mdwfji8ejm8yjll6v0qeimob 186470 186469 2026-08-31T11:29:20Z Santefoscje73 11500 186470 wikitext text/x-wiki [[Figure:Arno Breker Adolf Hitler(1938).jpg|thumb|Adolf Hitler ritratât di [[Arno Breker]] tal [[1938]]]] '''Adolf Hitler''' ([[Braunau am Inn]], [[Austrie]], 20 Avrîl [[1889]] – [[Berlin]], [[Gjermanie]], 30 Avrîl [[1945]]), dispès clamât ''Führer'' ([[todesc]], ''Cjâf militâr'' , ''Vuide'' , o ancje ''condotîr'') al fo un [[politic]] e [[ditatôr]] [[Austrie|austriac]], daspò todesc. ==Biografie== ===La zoventût e la Prime vuere mondiâl=== [[Figure:Hitler WWI.jpg|thumb|310px|Adolf Hitler (chel a çampe, sot il [[x|ics]]) cui camaradis al [[timp]] de [[Prime vuere mondiâl]]]] Nassût a [[Braunau am Inn]], in [[Austrie]], al cunfin cun le [[Gjermanie]], al studià a [[Linz]] sintremai la muart de sô mari (il pari, un [[Baviere|Bavarês]] che al lavorave par la dogane, al jere za muart tal [[1903]]), tal [[1907]], si trasferìs a [[Viene]], dulà che al lavore come pitôr e decoradôr. Chi al apreçà particolarmentri la [[musiche]], soredut chê di [[Richard Wagner]], e lis ideis di cualchi pensadôr dal timp: [[antisemitisim]], [[nazionalisim]], [[razisim]] (al crodeve la raze ariane chê perfete) e [[pangjermanisim]]; al dispreseave sedi i [[borghesie|borghês]] sedi i [[socialisim|socialiscj]] [[internazionalisim|internazionaliscj]]. A [[Munic]] dal [[1912]], al lavore come operari. Scomençade la [[Prime vuere mondiâl]], al si rolà come volontari par le [[Gjermanie]], ricevint la [[crôs di fier]] di seconde classe e chê di prime (cheste parcè che al brincà sedis soldâts [[France|francês]] di bessôl, secont chel che al contà figurant di dâ ordins a altris [[Todesc]]s che a no jerin)<ref>Luciano Garibaldi, Simonetta Garibaldi, ''Adolf Hitler. Il tempo della svastica'', White Star, 2014</ref>; al fo ferît intune [[gjambe]] e al ve un berdei cui [[voli]]s, par vie dai [[gas]] doprâts dai [[Ream Unît|Anglês]]. Dopo la batude de [[Gjermanie]], al crodè che la reson e fos il tradiment intestin, volût dai [[marxisim|marxiscj]] e dai [[ebraisim|judeus]]. ===La ativitât politiche sin ae vitorie=== Inviât dal esercit a controlâlu, tal [[1919]] al si ameldà tal piçul [[Deutsche Arbeiterpartei]] (''Partît Todesc dai Lavoradôrs'', D.A.P.), dal [[1920|an seguitîf]] [[National-sozialistische deutsche Arbeiterpartei]] (''Partît NazionalSocialist Todesc dai Lavoradôrs'', N.S.D.A.P., cognossût ancje come ''Partît nazist''), preseantlu, creant un fuart rapuart cul so membri [[Dietrich Ekart|Dietrì Eckart]] e vignint il so cjâf tal [[1921]]. Tal [[1923]] al metè su un [[riviel]], il [[Putsch di Munic]] o de birarie, ma, vint falît, al fo impresonât; intant che al jere in [[preson]], al scrivè il ''[[Mein Kampf]]'' (''La mê bataie''), sclarint ben la sô vision dal mont e lis sôs ideis e progjets pe [[Gjermanie]]: par metili in vore, molât tal [[1924]] par une [[amnistie]], ricostituît il [[partît]], al creà lis sezions paramilitârs, [[SA|S.A.]] e [[SS|S.S.]]; i [[vôt]]s a incresserin un grum cualchi [[an]] plui tart, ancje pe sô [[oratorie]] e pal discontent nassût pe [[crisi economiche dal 1929]], gravissime in [[Gjermanie]]: tal [[1928]] a jerin il 2,6%, tal [[1930]] il 18,3%, tal [[1932]], in trê momencj diferencj, il 30,1%, il 36, 8% e il 33,1%. Tal [[1933]] il [[president]] [[Paul von Hindenburg|Pauli von Hindenburg]] al nomenà Hitler [[cancelîr]]. ===La ditature=== [[Figure:Bundesarchiv Bild 183-S33882, Adolf Hitler retouched.jpg|thumb|200px|Adolf Hitler tal [[1937]]]] Tal istès an, il [[1933]], il [[Reichstag]], il [[parlament]] [[Gjermanie|todesc]], al brusà: Hitler, incolpâts i [[comunisim|comuniscj]], al rivà a sbandî il [[Kommunistische Partei Deutschlands]] (''Partît comunist di Gjermanie''), a arestâ i sos dirigjencj e a mandâ fûr [[leç]]s cuintri i [[dirits politics]] e [[dirits civîi|civîi]]<ref>''[http://www.treccani.it/enciclopedia/reichstag_(Dizionario-di-Storia)/ Reichstag]'', ''Dizionario di Storia'', ''treccani.it''</ref><ref>''[http://www.raistoria.rai.it/articoli/berlino-il-rogo-del-reichstag/12201/default.aspx Berlino, il rogo del Reichstag]'', ''raistoria.rai.it''</ref>. Daspò a forin gnovis elezions: intune situazion di intimidazion e terôr, Hitler al vincè. Za tal [[1933]] al metè su une [[ditature]]: al fo esautorât il [[parlament]], al nassè un [[tribunâl]] politic speciâl, al fo creât il [[cjamp di concentrament di Dachau]] pai opositôrs, a i forin dâts podês assoluts, e fo fondade la [[Gestapo]], la polizie segrete, a forin brusâts i [[libri]]s scrits dai [[ebraisim|judeus]] e dai opositôrs te [[universitât di Berlin]] e a forin vietâts ducj i partîts fûr che [[National-sozialistische deutsche Arbeiterpartei|chel nazionalsocialist]]. Intratant a jerin mandadis fûr [[leç]]s cuintri i [[ebraisim|judeos]], che, par esempli, no podevin plui lavorâ pal [[stât]]. Tai agns seguitîfs, deventât ancje [[president]] dopo la muart di [[Paul von Hindenburg|von Hindenburg]], a continuarin lis [[leç]]s [[razisim|razistis]], autoritariis e [[antisemitisim|antisemitis]], oltri cuintri chei che a jerin crodûts danôs per [[societât]], ae ricercje de purece de [[raze ariane]]. A forin disterminâts dai [[nazionalsocialisim|nazionalsocialiscj]] milions di [[om]]s, come [[ebraisim|judeos]], opositôrs e [[zingar]]s, organizant ancje [[cjamp di di stermini|cjamps di stermini]]. Pe [[politiche]] di Hitler, lis relazions cui [[stât]]s ocidentâi a forin imbroiôs: tal [[1936]] i [[soldât]]s [[Gjermanie|todscs]] a ocuparin la [[Renanie]], cuintri il [[tratât di Versailles]], che al veve decretât la sô smilitarizazion, tal [[1938]] al anetè l'[[Austrie]] e i [[Sudets]]. Al veve sigurât ae [[France]] e al [[Ream Unît]] te [[conference di Munic]] che cheste sarès stade la ultime rivendicazion, ma daspò al cjapà il rest de [[Cecoslovachie]]. ===La Seconde vuere mondiâl=== [[Figure:Bundesarchiv Bild 101I-808-1238-05, Berlin, Reichstagssitzung, Rede Adolf Hitler.jpg|thumb|300px|Hitler al fevele tal [[Reichstag|parlament todesc]] tal [[1941]]]] Tal [[1939]], aleât al [[Gjapon]] e ae [[Italie]], rezude de [[ditature]] [[fassisim|fassiste]] di [[Benito Mussolini|Benedet Mussolini]], e otignude la neutralitât de [[URSS|U.R.S.S.]], al invadè la [[Polonie]], aleade dal [[Ream Unît]]: al scomençà cussì la [[Seconde vuere mondiâl]], che al cjapà dentri un grum di [[stât]]s di dut il mont. In tai diviers momencj de [[vuere]] i principâi aleâts de [[Gjermanie]] a jerin l'[[Italie]] e il [[Gjapon]], i principâi [[nemì]]s il [[Ream Unît]], l'[[URSS|U.R.S.S.]] e i [[Stâts Unîts di Americhe]]. Tai prins agns de [[vuere]] la [[Gjermanie]] e otignì un grum di sucès, come l'ocupazion di cetancj [[stâts]] ([[France]], [[Belgjiche]], [[Danimarcje]] etc.), ma daspò a forin acjadiments contrariis: a entrarin te [[vuere]] l'[[URSS|U.R.S.S.]] e i [[Stâts Unîts di Americhe]], prime neutrâi, e al colà ju il guvier di [[Benito Mussolini|Mussolini]]. Tal [[1945]], cuant che si bataiave a [[Berlin]] za di cuindis [[dì]]s cuintri i [[URSS|Sovietics]], aromai pierdude la [[vuere]], si suicidà cun [[Eva Braun|Eve Braun]], che al veve just maridât, tal [[bunker]] dulà che al viveve. Il cadavar al fo brusât<ref>''[http://www.raistoria.rai.it/articoli-programma/la-battaglia-di-berlino/12887/default.aspx La battaglia di Berlino e la morte di Hitler]'', ''raistoria.rai.it''</ref> ==Cualchi sô idee== Lis ideis di Hitler a son descritis tal so [[libri]] ''[[Mein Kampf]]'' (''La mê batae''), scrit cuant che al jere in [[preson]] pal [[Putsch di Munic]]. Al identificave il concet di [[nazion]] cun chel di [[raze]], crodint che il popul [[Gjermanie|todesc]], chel plui pûr e perfet, al ves di travuardâ la purece de raze, ancje cul [[eugenetisim]] e vitant la gjermanizazion di altris populis, parcè che chescj, ancje se a imparin i ûs e la [[todesc|lenghe]] [[Gjermanie|todesc]]s, no a podaressin stramudâ i [[gjen]]s di mût che no a saressin vers Todescs e, unintisi cun lôr, a intorgularessin il lor [[sanc]]. Al crodeve che i [[ebraisim|judeus]] a volessin controlâ il mont cui [[comunisim|comuniscj]] (tal [[Mein Kampf]] al clame [[Karl Marx|Carli Marx]] ''l'ebreu Marx'') e che a fossino di distirpâ. Al crodeve che il mont al fos un continuât scuintri di ''concezions dal mont'' (par esempli chê [[nazionalsocialisim|nazionalsocialiste]] e chê [[catolicisim|catoliche]]). ==Il teritori dal ''Reich''== [[File:NS administrative Gliederung 1944.png|left|800px]] Ve la [[mape]] dal teritori de [[Gjermanie]] tal [[1944]], cence contâ dutis lis regjons ocupadis cence jessi incjameradis ufizialmentri; si viôt ben che al è dentri ancje il [[Friûl]], che nol jere stât assegnât ae [[Republiche Sociâl Taliane]]. </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> == Notis == <references /> == Bibliografie == *Luciano Garibaldi, Simonetta Garibaldi, ''Adolf Hitler. Il tempo della svastica'', White Star, 2014 *Adolf Hitler, ''La mia battaglia'', Bompiani, 1939 ==Leams esternis== *''[http://www.treccani.it/enciclopedia/adolf-hitler/ Hitler, Adolf]'', ''treccani.it'' [[Categorie:Politics|H]] [[Categorie:Politics todescs|Hitler, Adolf]] [[Categorie:Politics austriacs|Hitler, Adolf]] [[Categorie:Seconde vuere mondiâl|Hitler, Adolf]] 2ee0c3fpeiv82fiyya98tgduaa0nlci 186471 186470 2026-08-31T11:35:27Z Santefoscje73 11500 186471 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Adolf Hitler |Figure = Hitler portrait crop.jpg |Didascalie = Adolf Hitler intal 18 di Març 1938 |Nazionalitât = Austriache (fin al 1925), Gjermanese (dal 1932) |DateNassite = [[20 di Avrîl]] [[1889]] |LucNassite = Braunau am Inn, [[Austrie-Ungjarie]] |DateMuart = [[30 di Avrîl]] [[1945]] |LucMuart = Berlin, [[Gjermanie]] |Ativitât = Politic, ditatôr, militâr |Oparis = Fondazion dal Nazisim (NSDAP), Terç Reich, scatenament de [[Seconde Vuere Mondiâl]], ideazion e realizazion de [[Olocaust|Shoah]] |Note = Ditatôr de Gjermanie naziste (1933–1945), Cancellîr dal Reich (dal 1933) e Führer dal terç Reich (dal 1934). }} [[Figure:Arno Breker Adolf Hitler(1938).jpg|thumb|180px|Adolf Hitler ritratât di [[Arno Breker]] tal [[1938]]]] '''Adolf Hitler''' ([[Braunau am Inn]], [[Austrie]], 20 Avrîl [[1889]] – [[Berlin]], [[Gjermanie]], 30 Avrîl [[1945]]), dispès clamât ''Führer'' ([[todesc]], ''Cjâf militâr'' , ''Vuide'' , o ancje ''condotîr'') al fo un [[politic]] e [[ditatôr]] [[Austrie|austriac]], daspò todesc. ==Biografie== ===La zoventût e la Prime vuere mondiâl=== [[Figure:Hitler WWI.jpg|thumb|200px|Adolf Hitler (chel a çampe, sot il [[x|ics]]) cui camaradis al [[timp]] de [[Prime vuere mondiâl]]]] Nassût a [[Braunau am Inn]], in [[Austrie]], al cunfin cun le [[Gjermanie]], al studià a [[Linz]] sintremai la muart de sô mari (il pari, un [[Baviere|Bavarês]] che al lavorave par la dogane, al jere za muart tal [[1903]]), tal [[1907]], si trasferìs a [[Viene]], dulà che al lavore come pitôr e decoradôr. Chi al apreçà particolarmentri la musiche, soredut chê di [[Richard Wagner]], e lis ideis di cualchi pensadôr dal timp: [[antisemitisim]], [[nazionalisim]], [[razisim]] (al crodeve la raze ariane chê perfete) e [[pangjermanisim]]; al dispreseave sedi i [[borghesie|borghês]] sedi i [[socialisim|socialiscj]] [[internazionalisim|internazionaliscj]]. A [[Munic]] dal [[1912]], al lavore come operari. Scomençade la [[Prime vuere mondiâl]], al si rolà come volontari par le [[Gjermanie]], ricevint la [[crôs di fier]] di seconde classe e chê di prime (cheste parcè che al brincà sedis soldâts [[France|francês]] di bessôl, secont chel che al contà figurant di dâ ordins a altris [[Todesc]]s che a no jerin)<ref>Luciano Garibaldi, Simonetta Garibaldi, ''Adolf Hitler. Il tempo della svastica'', White Star, 2014</ref>; al fo ferît intune [[gjambe]] e al ve un berdei cui [[voli]]s, par vie dai [[gas]] doprâts dai [[Ream Unît|Anglês]]. Dopo la batude de [[Gjermanie]], al crodè che la reson e fos il tradiment intestin, volût dai [[marxisim|marxiscj]] e dai [[ebraisim|judeus]]. ===La ativitât politiche === Inviât dal esercit a controlâlu, tal [[1919]] al si ameldà tal piçul [[Deutsche Arbeiterpartei]] (''Partît Todesc dai Lavoradôrs'', D.A.P.), dal [[1920|an seguitîf]] [[National-sozialistische deutsche Arbeiterpartei]] (''Partît NazionalSocialist Todesc dai Lavoradôrs'', N.S.D.A.P., cognossût ancje come ''Partît nazist''), preseantlu, creant un fuart rapuart cul so membri [[Dietrich Ekart|Dietrì Eckart]] e vignint il so cjâf tal [[1921]]. Tal [[1923]] al metè su un [[riviel]], il [[Putsch di Munic]] o de birarie, ma, vint falît, al fo impresonât; intant che al jere in [[preson]], al scrivè il ''[[Mein Kampf]]'' (''La mê bataie''), sclarint ben la sô vision dal mont e lis sôs ideis e progjets pe [[Gjermanie]]: par metili in vore, molât tal [[1924]] par une [[amnistie]], ricostituît il partît, al creà lis sezions paramilitârs, [[SA|S.A.]] e [[SS|S.S.]]; i [[vôt]]s a incresserin un grum cualchi [[an]] plui tart, ancje pe sô [[oratorie]] e pal discontent nassût pe [[crisi economiche dal 1929]], gravissime in [[Gjermanie]]: tal [[1928]] a jerin il 2,6%, tal [[1930]] il 18,3%, tal [[1932]], in trê momencj diferencj, il 30,1%, il 36, 8% e il 33,1%. Tal [[1933]] il [[president]] [[Paul von Hindenburg|Pauli von Hindenburg]] al nomenà Hitler [[cancelîr]]. ===La ditature=== [[Figure:Bundesarchiv Bild 183-S33882, Adolf Hitler retouched.jpg|thumb|200px|Adolf Hitler tal [[1937]]]] Tal stès an, il [[1933]], il Reichstag, il parlament todesc, al brusà: Hitler, incolpâts i comuniscj, al rivà a sbandî il [[Kommunistische Partei Deutschlands]] (''Partît comunist di Gjermanie''), a arestâ i sos dirigjencj e a mandâ fûr [[leç]]s cuintri i [[dirits politics]] e [[dirits civîi|civîi]]<ref>''[http://www.treccani.it/enciclopedia/reichstag_(Dizionario-di-Storia)/ Reichstag]'', ''Dizionario di Storia'', ''treccani.it''</ref><ref>''[http://www.raistoria.rai.it/articoli/berlino-il-rogo-del-reichstag/12201/default.aspx Berlino, il rogo del Reichstag]'', ''raistoria.rai.it''</ref>. Daspò a forin gnovis elezions: intune situazion di intimidazion e terôr, Hitler al vincè. Za tal [[1933]] al metè su une [[ditature]]: al fo esautorât il [[parlament]], al nassè un [[tribunâl]] politic speciâl, al fo creât il [[cjamp di concentrament di Dachau]] pai opositôrs, a i forin dâts podês assoluts, e fo fondade la [[Gestapo]], la polizie segrete, a forin brusâts i [[libri]]s scrits dai [[ebraisim|judeus]] e dai opositôrs te [[universitât di Berlin]] e a forin vietâts ducj i partîts fûr che [[National-sozialistische deutsche Arbeiterpartei|chel nazionalsocialist]]. Intratant a jerin mandadis fûr [[leç]]s cuintri i [[ebraisim|judeos]], che, par esempli, no podevin plui lavorâ pal [[stât]]. Tai agns seguitîfs, deventât ancje [[president]] dopo la muart di [[Paul von Hindenburg|von Hindenburg]], a continuarin lis [[leç]]s [[razisim|razistis]], autoritariis e [[antisemitisim|antisemitis]], oltri cuintri chei che a jerin crodûts danôs per [[societât]], ae ricercje de purece de [[raze ariane]]. A forin disterminâts dai [[nazionalsocialisim|nazionalsocialiscj]] milions di [[om]]s, come [[ebraisim|judeos]], opositôrs e [[zingar]]s, organizant ancje [[cjamp di di stermini|cjamps di stermini]]. Pe [[politiche]] di Hitler, lis relazions cui [[stât]]s ocidentâi a forin imbroiôs: tal [[1936]] i [[soldât]]s [[Gjermanie|todscs]] a ocuparin la [[Renanie]], cuintri il [[tratât di Versailles]], che al veve decretât la sô smilitarizazion, tal [[1938]] al anetè l'[[Austrie]] e i [[Sudets]]. Al veve sigurât ae [[France]] e al [[Ream Unît]] te [[conference di Munic]] che cheste sarès stade la ultime rivendicazion, ma daspò al cjapà il rest de [[Cecoslovachie]]. ===La Seconde vuere mondiâl=== [[Figure:Bundesarchiv Bild 101I-808-1238-05, Berlin, Reichstagssitzung, Rede Adolf Hitler.jpg|thumb|300px|Hitler al fevele tal [[Reichstag|parlament todesc]] tal [[1941]]]] Tal [[1939]], aleât al [[Gjapon]] e ae [[Italie]], rezude de [[ditature]] [[fassisim|fassiste]] di [[Benito Mussolini|Benedet Mussolini]], e otignude la neutralitât de [[URSS|U.R.S.S.]], al invadè la [[Polonie]], aleade dal [[Ream Unît]]: al scomençà cussì la [[Seconde vuere mondiâl]], che al cjapà dentri un grum di [[stât]]s di dut il mont. In tai diviers momencj de [[vuere]] i principâi aleâts de [[Gjermanie]] a jerin l'[[Italie]] e il [[Gjapon]], i principâi [[nemì]]s il [[Ream Unît]], l'[[URSS|U.R.S.S.]] e i [[Stâts Unîts di Americhe]]. Tai prins agns de [[vuere]] la [[Gjermanie]] e otignì un grum di sucès, come l'ocupazion di cetancj [[stâts]] ([[France]], [[Belgjiche]], [[Danimarcje]] etc.), ma daspò a forin acjadiments contrariis: a entrarin te [[vuere]] l'[[URSS|U.R.S.S.]] e i [[Stâts Unîts di Americhe]], prime neutrâi, e al colà ju il guvier di [[Benito Mussolini|Mussolini]]. Tal [[1945]], cuant che si bataiave a [[Berlin]] za di cuindis [[dì]]s cuintri i [[URSS|Sovietics]], aromai pierdude la [[vuere]], si suicidà cun [[Eva Braun|Eve Braun]], che al veve just maridât, tal [[bunker]] dulà che al viveve. Il cadavar al fo brusât<ref>''[http://www.raistoria.rai.it/articoli-programma/la-battaglia-di-berlino/12887/default.aspx La battaglia di Berlino e la morte di Hitler]'', ''raistoria.rai.it''</ref> ==Cualchi sô idee== Lis ideis di Hitler a son descritis tal so [[libri]] ''[[Mein Kampf]]'' (''La mê batae''), scrit cuant che al jere in [[preson]] pal [[Putsch di Munic]]. Al identificave il concet di [[nazion]] cun chel di [[raze]], crodint che il popul [[Gjermanie|todesc]], chel plui pûr e perfet, al ves di travuardâ la purece de raze, ancje cul [[eugenetisim]] e vitant la gjermanizazion di altris populis, parcè che chescj, ancje se a imparin i ûs e la [[todesc|lenghe]] [[Gjermanie|todesc]]s, no a podaressin stramudâ i [[gjen]]s di mût che no a saressin vers Todescs e, unintisi cun lôr, a intorgularessin il lor [[sanc]]. Al crodeve che i [[ebraisim|judeus]] a volessin controlâ il mont cui [[comunisim|comuniscj]] (tal [[Mein Kampf]] al clame [[Karl Marx|Carli Marx]] ''l'ebreu Marx'') e che a fossino di distirpâ. Al crodeve che il mont al fos un continuât scuintri di ''concezions dal mont'' (par esempli chê [[nazionalsocialisim|nazionalsocialiste]] e chê [[catolicisim|catoliche]]). ==Il teritori dal ''Reich''== [[File:NS administrative Gliederung 1944.png|left|200px]] Ve la [[mape]] dal teritori de [[Gjermanie]] tal [[1944]], cence contâ dutis lis regjons ocupadis cence jessi incjameradis ufizialmentri; si viôt ben che al è dentri ancje il [[Friûl]], che nol jere stât assegnât ae [[Republiche Sociâl Taliane]]. </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> == Notis == <references /> == Bibliografie == *Luciano Garibaldi, Simonetta Garibaldi, ''Adolf Hitler. Il tempo della svastica'', White Star, 2014 *Adolf Hitler, ''La mia battaglia'', Bompiani, 1939 ==Leams esternis== *''[http://www.treccani.it/enciclopedia/adolf-hitler/ Hitler, Adolf]'', ''treccani.it'' [[Categorie:Politics|H]] [[Categorie:Politics todescs|Hitler, Adolf]] [[Categorie:Politics austriacs|Hitler, Adolf]] [[Categorie:Seconde vuere mondiâl|Hitler, Adolf]] pgtgxoitu6danhsj4842qutvuetj2i4 186472 186471 2026-08-31T11:36:52Z Santefoscje73 11500 186472 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Adolf Hitler |Figure = Hitler portrait crop.jpg |Didascalie = Adolf Hitler intal 18 di Març 1938 |Nazionalitât = Austriache (fin al 1925), Gjermanese (dal 1932) |DateNassite = [[20 di Avrîl]] [[1889]] |LucNassite = Braunau am Inn, [[Austrie-Ungjarie]] |DateMuart = [[30 di Avrîl]] [[1945]] |LucMuart = Berlin, [[Gjermanie]] |Ativitât = Politic, ditatôr, militâr |Oparis = Fondazion dal Nazisim (NSDAP), Terç Reich, scatenament de [[Seconde Vuere Mondiâl]], ideazion e realizazion de [[Olocaust|Shoah]] |Note = Ditatôr de Gjermanie naziste (1933–1945), Cancellîr dal Reich (dal 1933) e Führer dal terç Reich (dal 1934). }} [[Figure:Arno Breker Adolf Hitler(1938).jpg|thumb|180px|Adolf Hitler ritratât di [[Arno Breker]] tal [[1938]]]] '''Adolf Hitler''' ([[Braunau am Inn]], [[Austrie]], 20 Avrîl [[1889]] – [[Berlin]], [[Gjermanie]], 30 Avrîl [[1945]]), dispès clamât ''Führer'' ([[todesc]], ''Cjâf militâr'' , ''Vuide'' , o ancje ''condotîr'') al fo un [[politic]] e [[ditatôr]] [[Austrie|austriac]], daspò todesc. ==Biografie== ===La zoventût e la Prime vuere mondiâl=== [[Figure:Hitler WWI.jpg|thumb|200px|Adolf Hitler (chel a çampe, sot il [[x|ics]]) cui camaradis al [[timp]] de [[Prime vuere mondiâl]]]] Nassût a [[Braunau am Inn]], in [[Austrie]], al cunfin cun le [[Gjermanie]], al studià a [[Linz]] sintremai la muart de sô mari (il pari, un [[Baviere|Bavarês]] che al lavorave par la dogane, al jere za muart tal [[1903]]), tal [[1907]], si trasferìs a [[Viene]], dulà che al lavore come pitôr e decoradôr. Chi al apreçà particolarmentri la musiche, soredut chê di [[Richard Wagner]], e lis ideis di cualchi pensadôr dal timp: [[antisemitisim]], [[nazionalisim]], [[razisim]] (al crodeve la raze ariane chê perfete) e [[pangjermanisim]]; al dispreseave sedi i [[borghesie|borghês]] sedi i [[socialisim|socialiscj]] [[internazionalisim|internazionaliscj]]. A [[Munic]] dal [[1912]], al lavore come operari. Scomençade la [[Prime vuere mondiâl]], al si rolà come volontari par le [[Gjermanie]], ricevint la [[crôs di fier]] di seconde classe e chê di prime (cheste parcè che al brincà sedis soldâts [[France|francês]] di bessôl, secont chel che al contà figurant di dâ ordins a altris [[Todesc]]s che a no jerin)<ref>Luciano Garibaldi, Simonetta Garibaldi, ''Adolf Hitler. Il tempo della svastica'', White Star, 2014</ref>; al fo ferît intune [[gjambe]] e al ve un berdei cui [[voli]]s, par vie dai [[gas]] doprâts dai [[Ream Unît|Anglês]]. Dopo la batude de [[Gjermanie]], al crodè che la reson e fos il tradiment intestin, volût dai [[marxisim|marxiscj]] e dai [[ebraisim|judeus]]. ===La ativitât politiche === Inviât dal esercit a controlâlu, tal [[1919]] al si ameldà tal piçul [[Deutsche Arbeiterpartei]] (''Partît Todesc dai Lavoradôrs'', D.A.P.), dal [[1920|an seguitîf]] [[National-sozialistische deutsche Arbeiterpartei]] (''Partît NazionalSocialist Todesc dai Lavoradôrs'', N.S.D.A.P., cognossût ancje come ''Partît nazist''), preseantlu, creant un fuart rapuart cul so membri [[Dietrich Ekart|Dietrì Eckart]] e vignint il so cjâf tal [[1921]]. Tal [[1923]] al metè su un [[riviel]], il [[Putsch di Munic]] o de birarie, ma, vint falît, al fo impresonât; intant che al jere in [[preson]], al scrivè il ''[[Mein Kampf]]'' (''La mê bataie''), sclarint ben la sô vision dal mont e lis sôs ideis e progjets pe [[Gjermanie]]: par metili in vore, molât tal [[1924]] par une [[amnistie]], ricostituît il partît, al creà lis sezions paramilitârs, [[SA|S.A.]] e [[SS|S.S.]]; i [[vôt]]s a incresserin un grum cualchi [[an]] plui tart, ancje pe sô [[oratorie]] e pal discontent nassût pe [[crisi economiche dal 1929]], gravissime in [[Gjermanie]]: tal [[1928]] a jerin il 2,6%, tal [[1930]] il 18,3%, tal [[1932]], in trê momencj diferencj, il 30,1%, il 36, 8% e il 33,1%. Tal [[1933]] il [[president]] [[Paul von Hindenburg|Pauli von Hindenburg]] al nomenà Hitler [[cancelîr]]. ===La ditature=== [[Figure:Bundesarchiv Bild 183-S33882, Adolf Hitler retouched.jpg|thumb|200px|Adolf Hitler tal [[1937]]]] Tal stès an, il [[1933]], il Reichstag, il parlament todesc, al brusà: Hitler, incolpâts i comuniscj, al rivà a sbandî il [[Kommunistische Partei Deutschlands]] (''Partît comunist di Gjermanie''), a arestâ i sos dirigjencj e a mandâ fûr [[leç]]s cuintri i [[dirits politics]] e [[dirits civîi|civîi]]<ref>''[http://www.treccani.it/enciclopedia/reichstag_(Dizionario-di-Storia)/ Reichstag]'', ''Dizionario di Storia'', ''treccani.it''</ref><ref>''[http://www.raistoria.rai.it/articoli/berlino-il-rogo-del-reichstag/12201/default.aspx Berlino, il rogo del Reichstag]'', ''raistoria.rai.it''</ref>. Daspò a forin gnovis elezions: intune situazion di intimidazion e terôr, Hitler al vincè. Za tal [[1933]] al metè su une [[ditature]]: al fo esautorât il [[parlament]], al nassè un [[tribunâl]] politic speciâl, al fo creât il [[cjamp di concentrament di Dachau]] pai opositôrs, a i forin dâts podês assoluts, e fo fondade la [[Gestapo]], la polizie segrete, a forin brusâts i [[libri]]s scrits dai [[ebraisim|judeus]] e dai opositôrs te [[universitât di Berlin]] e a forin vietâts ducj i partîts fûr che [[National-sozialistische deutsche Arbeiterpartei|chel nazionalsocialist]]. Intratant a jerin mandadis fûr [[leç]]s cuintri i [[ebraisim|judeos]], che, par esempli, no podevin plui lavorâ pal [[stât]]. Tai agns seguitîfs, deventât ancje [[president]] dopo la muart di [[Paul von Hindenburg|von Hindenburg]], a continuarin lis [[leç]]s [[razisim|razistis]], autoritariis e [[antisemitisim|antisemitis]], oltri cuintri chei che a jerin crodûts danôs per [[societât]], ae ricercje de purece de [[raze ariane]]. A forin disterminâts dai [[nazionalsocialisim|nazionalsocialiscj]] milions di [[om]]s, come [[ebraisim|judeos]], opositôrs e [[zingar]]s, organizant ancje [[cjamp di di stermini|cjamps di stermini]]. Pe [[politiche]] di Hitler, lis relazions cui [[stât]]s ocidentâi a forin imbroiôs: tal [[1936]] i [[soldât]]s [[Gjermanie|todscs]] a ocuparin la [[Renanie]], cuintri il [[tratât di Versailles]], che al veve decretât la sô smilitarizazion, tal [[1938]] al anetè l'[[Austrie]] e i [[Sudets]]. Al veve sigurât ae [[France]] e al [[Ream Unît]] te [[conference di Munic]] che cheste sarès stade la ultime rivendicazion, ma daspò al cjapà il rest de [[Cecoslovachie]]. ===La Seconde vuere mondiâl=== [[Figure:Bundesarchiv Bild 101I-808-1238-05, Berlin, Reichstagssitzung, Rede Adolf Hitler.jpg|thumb|300px|Hitler al fevele tal [[Reichstag|parlament todesc]] tal [[1941]]]] Tal [[1939]], aleât al [[Gjapon]] e ae [[Italie]], rezude de [[ditature]] [[fassisim|fassiste]] di [[Benito Mussolini|Benedet Mussolini]], e otignude la neutralitât de [[URSS|U.R.S.S.]], al invadè la [[Polonie]], aleade dal [[Ream Unît]]: al scomençà cussì la [[Seconde vuere mondiâl]], che al cjapà dentri un grum di [[stât]]s di dut il mont. In tai diviers momencj de [[vuere]] i principâi aleâts de [[Gjermanie]] a jerin l'[[Italie]] e il [[Gjapon]], i principâi [[nemì]]s il [[Ream Unît]], l'[[URSS|U.R.S.S.]] e i [[Stâts Unîts di Americhe]]. Tai prins agns de [[vuere]] la [[Gjermanie]] e otignì un grum di sucès, come l'ocupazion di cetancj [[stâts]] ([[France]], [[Belgjiche]], [[Danimarcje]] etc.), ma daspò a forin acjadiments contrariis: a entrarin te [[vuere]] l'[[URSS|U.R.S.S.]] e i [[Stâts Unîts di Americhe]], prime neutrâi, e al colà ju il guvier di [[Benito Mussolini|Mussolini]]. Tal [[1945]], cuant che si bataiave a [[Berlin]] za di cuindis [[dì]]s cuintri i [[URSS|Sovietics]], aromai pierdude la [[vuere]], si suicidà cun [[Eva Braun|Eve Braun]], che al veve just maridât, tal [[bunker]] dulà che al viveve. Il cadavar al fo brusât<ref>''[http://www.raistoria.rai.it/articoli-programma/la-battaglia-di-berlino/12887/default.aspx La battaglia di Berlino e la morte di Hitler]'', ''raistoria.rai.it''</ref> ==Cualchi sô idee== Lis ideis di Hitler a son descritis tal so [[libri]] ''[[Mein Kampf]]'' (''La mê batae''), scrit cuant che al jere in [[preson]] pal [[Putsch di Munic]]. Al identificave il concet di [[nazion]] cun chel di [[raze]], crodint che il popul [[Gjermanie|todesc]], chel plui pûr e perfet, al ves di travuardâ la purece de raze, ancje cul [[eugenetisim]] e vitant la gjermanizazion di altris populis, parcè che chescj, ancje se a imparin i ûs e la [[todesc|lenghe]] [[Gjermanie|todesc]]s, no a podaressin stramudâ i [[gjen]]s di mût che no a saressin vers Todescs e, unintisi cun lôr, a intorgularessin il lor [[sanc]]. Al crodeve che i [[ebraisim|judeus]] a volessin controlâ il mont cui [[comunisim|comuniscj]] (tal [[Mein Kampf]] al clame [[Karl Marx|Carli Marx]] ''l'ebreu Marx'') e che a fossino di distirpâ. Al crodeve che il mont al fos un continuât scuintri di ''concezions dal mont'' (par esempli chê [[nazionalsocialisim|nazionalsocialiste]] e chê [[catolicisim|catoliche]]). ==Il teritori dal ''Reich''== [[File:NS administrative Gliederung 1944.png|right|thumb|200px]] Ve la [[mape]] dal teritori de [[Gjermanie]] tal [[1944]], cence contâ dutis lis regjons ocupadis cence jessi incjameradis ufizialmentri; si viôt ben che al è dentri ancje il [[Friûl]], che nol jere stât assegnât ae [[Republiche Sociâl Taliane]]. </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> == Notis == <references /> == Bibliografie == *Luciano Garibaldi, Simonetta Garibaldi, ''Adolf Hitler. Il tempo della svastica'', White Star, 2014 *Adolf Hitler, ''La mia battaglia'', Bompiani, 1939 ==Leams esternis== *''[http://www.treccani.it/enciclopedia/adolf-hitler/ Hitler, Adolf]'', ''treccani.it'' [[Categorie:Politics|H]] [[Categorie:Politics todescs|Hitler, Adolf]] [[Categorie:Politics austriacs|Hitler, Adolf]] [[Categorie:Seconde vuere mondiâl|Hitler, Adolf]] 18ljr1emhstplfqyecx3ch35yytxi10 186474 186472 2026-08-31T11:52:26Z Santefoscje73 11500 186474 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Adolf Hitler |Figure = Hitler portrait crop.jpg |Didascalie = Adolf Hitler intal 18 di Març 1938 |Nazionalitât = Austriache (fin al 1925), Gjermanese (dal 1932) |DateNassite = [[20 di Avrîl]] [[1889]] |LucNassite = Braunau am Inn, [[Austrie-Ungjarie]] |DateMuart = [[30 di Avrîl]] [[1945]] |LucMuart = Berlin, [[Gjermanie]] |Ativitât = Politic, ditatôr, militâr |Oparis = Fondazion dal Nazisim (NSDAP), Terç Reich, scatenament de [[Seconde Vuere Mondiâl]], ideazion e realizazion de [[Olocaust|Shoah]] |Note = Ditatôr de Gjermanie naziste (1933–1945), Cancellîr dal Reich (dal 1933) e Führer dal terç Reich (dal 1934). }} [[Figure:Arno Breker Adolf Hitler(1938).jpg|thumb|180px|Adolf Hitler ritratât di [[Arno Breker]] tal [[1938]]]] '''Adolf Hitler''' ([[Braunau am Inn]], [[Austrie]], 20 Avrîl [[1889]] – [[Berlin]], [[Gjermanie]], 30 Avrîl [[1945]]), dispès clamât ''Führer'' ([[todesc]], ''Cjâf militâr'' , ''Vuide'' , o ancje ''condotîr'') al fo un [[politic]] e [[ditatôr]] [[Austrie|austriac]], daspò todesc. ==Biografie== ===La zoventût e la Prime vuere mondiâl=== [[Figure:Hitler WWI.jpg|thumb|200px|Adolf Hitler (chel a çampe, sot il [[x|ics]]) cui camaradis al [[timp]] de [[Prime vuere mondiâl]]]] Nassût a [[Braunau am Inn]], in [[Austrie]], al cunfin cun le [[Gjermanie]], al studià a [[Linz]] sintremai la muart de sô mari (il pari, un [[Baviere|Bavarês]] che al lavorave par la dogane, al jere za muart tal [[1903]]), tal [[1907]], si trasferìs a [[Viene]], dulà che al lavore come pitôr e decoradôr. Chi al apreçà particolarmentri la musiche, soredut chê di [[Richard Wagner]], e lis ideis di cualchi pensadôr dal timp: [[antisemitisim]], [[nazionalisim]], [[razisim]] (al crodeve la raze ariane chê perfete) e [[pangjermanisim]]; al dispreseave sedi i [[borghesie|borghês]] sedi i [[socialisim|socialiscj]] [[internazionalisim|internazionaliscj]]. A [[Munic]] dal [[1912]], al lavore come operari. Scomençade la [[Prime vuere mondiâl]], al si rolà come volontari par le [[Gjermanie]], ricevint la [[crôs di fier]] di seconde classe e chê di prime (cheste parcè che al brincà sedis soldâts [[France|francês]] di bessôl, secont chel che al contà figurant di dâ ordins a altris [[Todesc]]s che a no jerin)<ref>Luciano Garibaldi, Simonetta Garibaldi, ''Adolf Hitler. Il tempo della svastica'', White Star, 2014</ref>; al fo ferît intune [[gjambe]] e al ve un berdei cui [[voli]]s, par vie dai [[gas]] doprâts dai [[Ream Unît|Anglês]]. Dopo la batude de [[Gjermanie]], al crodè che la reson e fos il tradiment intestin, volût dai [[marxisim|marxiscj]] e dai [[ebraisim|judeus]]. ===La ativitât politiche === Inviât dal esercit a controlâlu, tal [[1919]] al si ameldà tal piçul [[Deutsche Arbeiterpartei]] (''Partît Todesc dai Lavoradôrs'', D.A.P.), dal [[1920|an seguitîf]] [[National-sozialistische deutsche Arbeiterpartei]] (''Partît NazionalSocialist Todesc dai Lavoradôrs'', N.S.D.A.P., cognossût ancje come ''Partît nazist''), preseantlu, creant un fuart rapuart cul so membri [[Dietrich Ekart|Dietrì Eckart]] e vignint il so cjâf tal [[1921]]. Tal [[1923]] al metè su un [[riviel]], il [[Putsch di Munic]] o de birarie, ma, vint falît, al fo impresonât; intant che al jere in [[preson]], al scrivè il ''[[Mein Kampf]]'' (''La mê bataie''), sclarint ben la sô vision dal mont e lis sôs ideis e progjets pe [[Gjermanie]]: par metili in vore, molât tal [[1924]] par une [[amnistie]], ricostituît il partît, al creà lis sezions paramilitârs, [[SA|S.A.]] e [[SS|S.S.]]; i [[vôt]]s a incresserin un grum cualchi [[an]] plui tart, ancje pe sô [[oratorie]] e pal discontent nassût pe [[crisi economiche dal 1929]], gravissime in [[Gjermanie]]: tal [[1928]] a jerin il 2,6%, tal [[1930]] il 18,3%, tal [[1932]], in trê momencj diferencj, il 30,1%, il 36, 8% e il 33,1%. Tal [[1933]] il [[president]] [[Paul von Hindenburg|Pauli von Hindenburg]] al nomenà Hitler [[cancelîr]]. ===La ditature=== [[Figure:Bundesarchiv Bild 183-S33882, Adolf Hitler retouched.jpg|thumb|200px|Adolf Hitler tal [[1937]]]] Tal stès an, il [[1933]], il Reichstag, il parlament todesc, al brusà: Hitler, incolpâts i comuniscj, al rivà a sbandî il [[Kommunistische Partei Deutschlands]] (''Partît comunist di Gjermanie''), a arestâ i sos dirigjencj e a mandâ fûr [[leç]]s cuintri i [[dirits politics]] e [[dirits civîi|civîi]]<ref>''[http://www.treccani.it/enciclopedia/reichstag_(Dizionario-di-Storia)/ Reichstag]'', ''Dizionario di Storia'', ''treccani.it''</ref><ref>''[http://www.raistoria.rai.it/articoli/berlino-il-rogo-del-reichstag/12201/default.aspx Berlino, il rogo del Reichstag]'', ''raistoria.rai.it''</ref>. Daspò a forin gnovis elezions: intune situazion di intimidazion e terôr, Hitler al vincè. Za tal [[1933]] al metè su une [[ditature]]: al fo esautorât il [[parlament]], al nassè un [[tribunâl]] politic speciâl, al fo creât il [[cjamp di concentrament di Dachau]] pai opositôrs, a i forin dâts podês assoluts, e fo fondade la [[Gestapo]], la polizie segrete, a forin brusâts i [[libri]]s scrits dai [[ebraisim|judeus]] e dai opositôrs te [[universitât di Berlin]] e a forin vietâts ducj i partîts fûr che [[National-sozialistische deutsche Arbeiterpartei|chel nazionalsocialist]]. Intratant a jerin mandadis fûr [[leç]]s cuintri i [[ebraisim|judeos]], che, par esempli, no podevin plui lavorâ pal [[stât]]. Tai agns seguitîfs, deventât ancje [[president]] dopo la muart di [[Paul von Hindenburg|von Hindenburg]], a continuarin lis [[leç]]s [[razisim|razistis]], autoritariis e [[antisemitisim|antisemitis]], oltri cuintri chei che a jerin crodûts danôs per [[societât]], ae ricercje de purece de [[raze ariane]]. A forin disterminâts dai [[nazionalsocialisim|nazionalsocialiscj]] milions di [[om]]s, come [[ebraisim|judeos]], opositôrs e [[zingar]]s, organizant ancje [[cjamp di di stermini|cjamps di stermini]]. Pe [[politiche]] di Hitler, lis relazions cui [[stât]]s ocidentâi a forin imbroiôs: tal [[1936]] i [[soldât]]s [[Gjermanie|todscs]] a ocuparin la [[Renanie]], cuintri il [[tratât di Versailles]], che al veve decretât la sô smilitarizazion, tal [[1938]] al anetè l'[[Austrie]] e i [[Sudets]]. Al veve sigurât ae [[France]] e al [[Ream Unît]] te [[conference di Munic]] che cheste sarès stade la ultime rivendicazion, ma daspò al cjapà il rest de [[Cecoslovachie]]. ===La Seconde vuere mondiâl=== [[Figure:Bundesarchiv Bild 101I-808-1238-05, Berlin, Reichstagssitzung, Rede Adolf Hitler.jpg|thumb|300px|Hitler al fevele tal [[Reichstag|parlament todesc]] tal [[1941]]]] Tal [[1939]], aleât al [[Gjapon]] e ae [[Italie]], rezude de [[ditature]] [[fassisim|fassiste]] di [[Benito Mussolini|Benedet Mussolini]], e otignude la neutralitât de [[URSS|U.R.S.S.]], al invadè la [[Polonie]], aleade dal [[Ream Unît]]: al scomençà cussì la [[Seconde vuere mondiâl]], che al cjapà dentri un grum di stâts di dut il mont. In tai diviers moments de vuere i principâi aleâts de [[Gjermanie]] a jerin l'[[Italie]] e il [[Gjapon]], i principâi nemìs il [[Ream Unît]], l'[[Union Sovietiche]] e i [[Stâts Unîts di Americhe]]. Tai prins agns de vuere, la Gjermanie e otignì un grum di sucès, come l'ocupazion di cetancj stâts : ([[France]], [[Belgjiche]], [[Danimarcje]] etc.), ma daspò a forin acjadiments contrariis: a entrarin te vuere le[[Union Sovietiche]] e i [[Stâts Unîts di Americhe]], prime neutrâi, e al colà ju il guvier di [[Benito Mussolini|Mussolini]]. Tal [[1945]], cuant che si bataiave a [[Berlin]] za di cuindis dìs cuintri i [[URSS|Sovietics]], aromai pierdude la vuere, si cope cun [[Eva Braun|Eve Braun]], che al veve just maridât, tal bunker dulà che al viveve. Il cadavar al fo brusât<ref>''[http://www.raistoria.rai.it/articoli-programma/la-battaglia-di-berlino/12887/default.aspx La battaglia di Berlino e la morte di Hitler]'', ''raistoria.rai.it''</ref> == Lis sôs ideis == Lis ideis di Hitler son descritis tal sô libri ''[[Mein Kampf]]'' (''La mê bataie''), scrit intant che al jere in preson daspo' dal [[Putsch di Munic]]. Al identificave il concet di nazion cun chel di raze, crodint che il popul [[Gjermanie|todesc]] al ves di vuardâ la purece raziale ancje par mieç dal [[eugenetisim]]. Al jere contrari a la gjermanizazion di altris popui parcè che, secont lui, ancje se a vessin imparât i ûs e la [[todesc|lenghe todescje]], no varessin podût cambiamendâ la lor gjenetiche; se si fossin unîts cui todescs, a varessin dome intorgulât il lor sanc. Hitler al crodeve ancje che i [[ebraisim|judeus]] a volessin dominâ il mont par mieç dal [[comunisim]] (intal ''Mein Kampf'' al definîs [[Karl Marx]] come "l'ebreu Marx") e che al coventàs distirpâiu. Al viodeve il mont come un scuintri di diviersis "concezions dal mont" (''Weltanschauungen''), come chê [[nazionalsocialisim|nazionalsocialiste]] e chê [[catolicisim|catoliche]]. == Il teritori dal Reich e l'espansion territoriâl == [[File:NS administrative Gliederung 1944.png|right|thumb|200px]] La politica foreste di Hitler jere voltade interamentri a le distruzion dal Tratât di Versailles e a la creazion de "Grande Gjermanie" (*Großdeutschland*), basade su la teorie ideologjiche dal ''Lebensraum'' ("spazi vitâl") te Europe Orientâl. A scomençâ dal 1935, la Gjermanie e à scomençât une serie di anesions e espansions territorialis cence combatiment: la riocupazion de Renanie (1936), l'Anschluss de [[Austrie]] (Març 1938) e l'anesion dal teritori dai Sudeti (Otobre 1938), seguitade de ocupazion de Cecoslovachie intal Març 1939. Cun l'atâc a la Poloniental Setembar 1939 e il scatenament de [[Seconde vuere mondiâl]|Seconde Vuere Mondiâl], il teritori sot dal control dal Terç Reich si è slargjât in mût une vore grant. In tal sô colm (1941–1942), la Gjermanie naziste e controlave le bandet plui grande de Europe continentâl, incorporant teritorîs diretamentri tal Reich (come la Alsace-Lothringen, il [[Lussemburc]] e bandis de [[Polonie]]) e aministrant la restante part par mieç di Commissariâts dal Reich (''Reichskommissariat'') te Europe Orientâl e guviers controlâs te Europe Ocidentâl. Dut chest teritori al è stât sfrutât par risorsis economicis, lavôr sfuarçât e par l' esecuzion sistematiche de [[Olocaust|Shoah]], fin a la progressive liberazion par opare des fuarcis aleadis e de [[Union Sovietiche]] tal 1945. == Notis == <references /> == Bibliografie == *Luciano Garibaldi, Simonetta Garibaldi, ''Adolf Hitler. Il tempo della svastica'', White Star, 2014 *Adolf Hitler, ''La mia battaglia'', Bompiani, 1939 ==Leams esternis== *''[http://www.treccani.it/enciclopedia/adolf-hitler/ Hitler, Adolf]'', ''treccani.it'' [[Categorie:Politics|H]] [[Categorie:Politics todescs|Hitler, Adolf]] [[Categorie:Politics austriacs|Hitler, Adolf]] [[Categorie:Seconde vuere mondiâl|Hitler, Adolf]] 5ye1oliq2zjzpxxoy7t81duosp9et2g 186475 186474 2026-08-31T11:54:53Z Santefoscje73 11500 186475 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Adolf Hitler |Figure = Hitler portrait crop.jpg |Didascalie = Adolf Hitler intal 18 di Març 1938 |Nazionalitât = Austriache (fin al 1925), Gjermanese (dal 1932) |DateNassite = [[20 di Avrîl]] [[1889]] |LucNassite = Braunau am Inn, [[Austrie-Ungjarie]] |DateMuart = [[30 di Avrîl]] [[1945]] |LucMuart = Berlin, [[Gjermanie]] |Ativitât = Politic, ditatôr, militâr |Oparis = Fondazion dal Nazisim (NSDAP), Terç Reich, scatenament de [[Seconde Vuere Mondiâl]], ideazion e realizazion de [[Olocaust|Shoah]] |Note = Ditatôr de Gjermanie naziste (1933–1945), Cancellîr dal Reich (dal 1933) e Führer dal terç Reich (dal 1934). }} [[Figure:Arno Breker Adolf Hitler(1938).jpg|thumb|180px|Adolf Hitler ritratât di [[Arno Breker]] tal [[1938]]]] '''Adolf Hitler''' ([[Braunau am Inn]], [[Austrie]], 20 Avrîl [[1889]] – [[Berlin]], [[Gjermanie]], 30 Avrîl [[1945]]), dispès clamât ''Führer'' ([[todesc]], ''Cjâf militâr'' , ''Vuide'' , o ancje ''condotîr'') al fo un [[politic]] e [[ditatôr]] [[Austrie|austriac]], daspò todesc. ==Biografie== ===La zoventût e la Prime vuere mondiâl=== [[Figure:Hitler WWI.jpg|thumb|200px|Adolf Hitler (chel a çampe, sot il [[x|ics]]) cui camaradis al [[timp]] de [[Prime vuere mondiâl]]]] Nassût a [[Braunau am Inn]], in [[Austrie]], al cunfin cun le [[Gjermanie]], al studià a [[Linz]] sintremai la muart de sô mari (il pari, un [[Baviere|Bavarês]] che al lavorave par la dogane, al jere za muart tal [[1903]]), tal [[1907]], si trasferìs a [[Viene]], dulà che al lavore come pitôr e decoradôr. Chi al apreçà particolarmentri la musiche, soredut chê di [[Richard Wagner]], e lis ideis di cualchi pensadôr dal timp: [[antisemitisim]], [[nazionalisim]], [[razisim]] (al crodeve la raze ariane chê perfete) e [[pangjermanisim]]; al dispreseave sedi i [[borghesie|borghês]] sedi i [[socialisim|socialiscj]] [[internazionalisim|internazionaliscj]]. A [[Munic]] dal [[1912]], al lavore come operari. Scomençade la [[Prime vuere mondiâl]], al si rolà come volontari par le [[Gjermanie]], ricevint la [[crôs di fier]] di seconde classe e chê di prime (cheste parcè che al brincà sedis soldâts francês di bessôl, secont chel che al contà figurant di dâ ordins a altris todescs che a no jerin)<ref>Luciano Garibaldi, Simonetta Garibaldi, ''Adolf Hitler. Il tempo della svastica'', White Star, 2014</ref>; al fo ferît intune [[gjambe]] e al ve un berdei cui [[voli]]s, par vie dai [[gas]] doprâts dai [[Ream Unît|Anglês]]. Dopo la batude de [[Gjermanie]], al crodè che la reson e fos il tradiment intestin, volût dai [[marxisim|marxiscj]] e dai [[ebraisim|judeus]]. ===La ativitât politiche === Inviât dal esercit a controlâlu, tal [[1919]] al si ameldà tal piçul [[Deutsche Arbeiterpartei]] (''Partît Todesc dai Lavoradôrs'', D.A.P.), dal [[1920|an seguitîf]] [[National-sozialistische deutsche Arbeiterpartei]] (''Partît NazionalSocialist Todesc dai Lavoradôrs'', N.S.D.A.P., cognossût ancje come ''Partît nazist''), preseantlu, creant un fuart rapuart cul so membri [[Dietrich Ekart|Dietrì Eckart]] e vignint il so cjâf tal [[1921]]. Tal [[1923]] al metè su un [[riviel]], il [[Putsch di Munic]] o de birarie, ma, vint falît, al fo impresonât; intant che al jere in [[preson]], al scrivè il ''[[Mein Kampf]]'' (''La mê bataie''), sclarint ben la sô vision dal mont e lis sôs ideis e progjets pe [[Gjermanie]]: par metili in vore, molât tal [[1924]] par une [[amnistie]], ricostituît il partît, al creà lis sezions paramilitârs, [[SA|S.A.]] e [[SS|S.S.]]; i [[vôt]]s a incresserin un grum cualchi [[an]] plui tart, ancje pe sô [[oratorie]] e pal discontent nassût pe [[crisi economiche dal 1929]], gravissime in [[Gjermanie]]: tal [[1928]] a jerin il 2,6%, tal [[1930]] il 18,3%, tal [[1932]], in trê momencj diferencj, il 30,1%, il 36, 8% e il 33,1%. Tal [[1933]] il [[president]] [[Paul von Hindenburg|Pauli von Hindenburg]] al nomenà Hitler [[cancelîr]]. ===La ditature=== [[Figure:Bundesarchiv Bild 183-S33882, Adolf Hitler retouched.jpg|thumb|200px|Adolf Hitler tal [[1937]]]] Tal stès an, il [[1933]], il Reichstag, il parlament todesc, al brusà: Hitler, incolpâts i comuniscj, al rivà a sbandî il [[Kommunistische Partei Deutschlands]] (''Partît comunist di Gjermanie''), a arestâ i sos dirigjencj e a mandâ fûr [[leç]]s cuintri i [[dirits politics]] e [[dirits civîi|civîi]]<ref>''[http://www.treccani.it/enciclopedia/reichstag_(Dizionario-di-Storia)/ Reichstag]'', ''Dizionario di Storia'', ''treccani.it''</ref><ref>''[http://www.raistoria.rai.it/articoli/berlino-il-rogo-del-reichstag/12201/default.aspx Berlino, il rogo del Reichstag]'', ''raistoria.rai.it''</ref>. Daspò a forin gnovis elezions: intune situazion di intimidazion e terôr, Hitler al vincè. Za tal [[1933]] al metè su une [[ditature]]: al fo esautorât il [[parlament]], al nassè un [[tribunâl]] politic speciâl, al fo creât il [[cjamp di concentrament di Dachau]] pai opositôrs, a i forin dâts podês assoluts, e fo fondade la [[Gestapo]], la polizie segrete, a forin brusâts i [[libri]]s scrits dai [[ebraisim|judeus]] e dai opositôrs te [[universitât di Berlin]] e a forin vietâts ducj i partîts fûr che [[National-sozialistische deutsche Arbeiterpartei|chel nazionalsocialist]]. Intratant a jerin mandadis fûr [[leç]]s cuintri i [[ebraisim|judeos]], che, par esempli, no podevin plui lavorâ pal [[stât]]. Tai agns seguitîfs, deventât ancje [[president]] dopo la muart di [[Paul von Hindenburg|von Hindenburg]], a continuarin lis [[leç]]s [[razisim|razistis]], autoritariis e [[antisemitisim|antisemitis]], oltri cuintri chei che a jerin crodûts danôs per [[societât]], ae ricercje de purece de [[raze ariane]]. A forin disterminâts dai [[nazionalsocialisim|nazionalsocialiscj]] milions di [[om]]s, come [[ebraisim|judeos]], opositôrs e [[zingar]]s, organizant ancje [[cjamp di di stermini|cjamps di stermini]]. Pe [[politiche]] di Hitler, lis relazions cui [[stât]]s ocidentâi a forin imbroiôs: tal [[1936]] i [[soldât]]s [[Gjermanie|todscs]] a ocuparin la [[Renanie]], cuintri il [[tratât di Versailles]], che al veve decretât la sô smilitarizazion, tal [[1938]] al anetè l'[[Austrie]] e i [[Sudets]]. Al veve sigurât ae [[France]] e al [[Ream Unît]] te [[conference di Munic]] che cheste sarès stade la ultime rivendicazion, ma daspò al cjapà il rest de [[Cecoslovachie]]. ===La Seconde vuere mondiâl=== [[Figure:Bundesarchiv Bild 101I-808-1238-05, Berlin, Reichstagssitzung, Rede Adolf Hitler.jpg|thumb|300px|Hitler al fevele tal [[Reichstag|parlament todesc]] tal [[1941]]]] Tal [[1939]], aleât al [[Gjapon]] e ae [[Italie]], rezude de [[ditature]] [[fassisim|fassiste]] di [[Benito Mussolini|Benedet Mussolini]], e otignude la neutralitât de [[URSS|U.R.S.S.]], al invadè la [[Polonie]], aleade dal [[Ream Unît]]: al scomençà cussì la [[Seconde vuere mondiâl]], che al cjapà dentri un grum di stâts di dut il mont. In tai diviers moments de vuere i principâi aleâts de [[Gjermanie]] a jerin l'[[Italie]] e il [[Gjapon]], i principâi nemìs il [[Ream Unît]], l'[[Union Sovietiche]] e i [[Stâts Unîts di Americhe]]. Tai prins agns de vuere, la Gjermanie e otignì un grum di sucès, come l'ocupazion di cetancj stâts : ([[France]], [[Belgjiche]], [[Danimarcje]] etc.), ma daspò a forin acjadiments contrariis: a entrarin te vuere le[[Union Sovietiche]] e i [[Stâts Unîts di Americhe]], prime neutrâi, e al colà ju il guvier di [[Benito Mussolini|Mussolini]]. Tal [[1945]], cuant che si bataiave a [[Berlin]] za di cuindis dìs cuintri i [[URSS|Sovietics]], aromai pierdude la vuere, si cope cun [[Eva Braun|Eve Braun]], che al veve just maridât, tal bunker dulà che al viveve. Il cadavar al fo brusât<ref>''[http://www.raistoria.rai.it/articoli-programma/la-battaglia-di-berlino/12887/default.aspx La battaglia di Berlino e la morte di Hitler]'', ''raistoria.rai.it''</ref> == Lis sôs ideis == Lis ideis di Hitler son descritis tal sô libri ''[[Mein Kampf]]'' (''La mê bataie''), scrit intant che al jere in preson daspo' dal [[Putsch di Munic]]. Al identificave il concet di nazion cun chel di raze, crodint che il popul [[Gjermanie|todesc]] al ves di vuardâ la purece raziale ancje par mieç dal [[eugenetisim]]. Al jere contrari a la gjermanizazion di altris popui parcè che, secont lui, ancje se a vessin imparât i ûs e la [[todesc|lenghe todescje]], no varessin podût cambiamendâ la lor gjenetiche; se si fossin unîts cui todescs, a varessin dome intorgulât il lor sanc. Hitler al crodeve ancje che i [[ebraisim|judeus]] a volessin dominâ il mont par mieç dal [[comunisim]] (intal ''Mein Kampf'' al definîs [[Karl Marx]] come "l'ebreu Marx") e che al coventàs distirpâiu. Al viodeve il mont come un scuintri di diviersis "concezions dal mont" (''Weltanschauungen''), come chê [[nazionalsocialisim|nazionalsocialiste]] e chê [[catolicisim|catoliche]]. == Il teritori dal Reich e l'espansion territoriâl == [[File:NS administrative Gliederung 1944.png|right|thumb|200px]] La politica foreste di Hitler jere voltade interamentri a le distruzion dal Tratât di Versailles e a la creazion de "Grande Gjermanie" (*Großdeutschland*), basade su la teorie ideologjiche dal ''Lebensraum'' ("spazi vitâl") te Europe Orientâl. A scomençâ dal 1935, la Gjermanie e à scomençât une serie di anesions e espansions territorialis cence combatiment: la riocupazion de Renanie (1936), l'Anschluss de [[Austrie]] (Març 1938) e l'anesion dal teritori dai Sudeti (Otobre 1938), seguitade de ocupazion de Cecoslovachie intal Març 1939. Cun l'atâc a la Poloniental Setembar 1939 e il scatenament de [[Seconde vuere mondiâl]|Seconde Vuere Mondiâl], il teritori sot dal control dal Terç Reich si è slargjât in mût une vore grant. In tal sô colm (1941–1942), la Gjermanie naziste e controlave le bandet plui grande de Europe continentâl, incorporant teritorîs diretamentri tal Reich (come la Alsace-Lothringen, il [[Lussemburc]] e bandis de [[Polonie]]) e aministrant la restante part par mieç di Commissariâts dal Reich (''Reichskommissariat'') te Europe Orientâl e guviers controlâs te Europe Ocidentâl. Dut chest teritori al è stât sfrutât par risorsis economicis, lavôr sfuarçât e par l' esecuzion sistematiche de [[Olocaust|Shoah]], fin a la progressive liberazion par opare des fuarcis aleadis e de [[Union Sovietiche]] tal 1945. == Notis == <references /> == Bibliografie == *Luciano Garibaldi, Simonetta Garibaldi, ''Adolf Hitler. Il tempo della svastica'', White Star, 2014 *Adolf Hitler, ''La mia battaglia'', Bompiani, 1939 ==Leams esternis== *''[http://www.treccani.it/enciclopedia/adolf-hitler/ Hitler, Adolf]'', ''treccani.it'' [[Categorie:Politics|H]] [[Categorie:Politics todescs|Hitler, Adolf]] [[Categorie:Politics austriacs|Hitler, Adolf]] [[Categorie:Seconde vuere mondiâl|Hitler, Adolf]] s11w0ic115ffozugy3hb41elamkinj7 186476 186475 2026-08-31T11:58:17Z Santefoscje73 11500 /* La ditature */ 186476 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Adolf Hitler |Figure = Hitler portrait crop.jpg |Didascalie = Adolf Hitler intal 18 di Març 1938 |Nazionalitât = Austriache (fin al 1925), Gjermanese (dal 1932) |DateNassite = [[20 di Avrîl]] [[1889]] |LucNassite = Braunau am Inn, [[Austrie-Ungjarie]] |DateMuart = [[30 di Avrîl]] [[1945]] |LucMuart = Berlin, [[Gjermanie]] |Ativitât = Politic, ditatôr, militâr |Oparis = Fondazion dal Nazisim (NSDAP), Terç Reich, scatenament de [[Seconde Vuere Mondiâl]], ideazion e realizazion de [[Olocaust|Shoah]] |Note = Ditatôr de Gjermanie naziste (1933–1945), Cancellîr dal Reich (dal 1933) e Führer dal terç Reich (dal 1934). }} [[Figure:Arno Breker Adolf Hitler(1938).jpg|thumb|180px|Adolf Hitler ritratât di [[Arno Breker]] tal [[1938]]]] '''Adolf Hitler''' ([[Braunau am Inn]], [[Austrie]], 20 Avrîl [[1889]] – [[Berlin]], [[Gjermanie]], 30 Avrîl [[1945]]), dispès clamât ''Führer'' ([[todesc]], ''Cjâf militâr'' , ''Vuide'' , o ancje ''condotîr'') al fo un [[politic]] e [[ditatôr]] [[Austrie|austriac]], daspò todesc. ==Biografie== ===La zoventût e la Prime vuere mondiâl=== [[Figure:Hitler WWI.jpg|thumb|200px|Adolf Hitler (chel a çampe, sot il [[x|ics]]) cui camaradis al [[timp]] de [[Prime vuere mondiâl]]]] Nassût a [[Braunau am Inn]], in [[Austrie]], al cunfin cun le [[Gjermanie]], al studià a [[Linz]] sintremai la muart de sô mari (il pari, un [[Baviere|Bavarês]] che al lavorave par la dogane, al jere za muart tal [[1903]]), tal [[1907]], si trasferìs a [[Viene]], dulà che al lavore come pitôr e decoradôr. Chi al apreçà particolarmentri la musiche, soredut chê di [[Richard Wagner]], e lis ideis di cualchi pensadôr dal timp: [[antisemitisim]], [[nazionalisim]], [[razisim]] (al crodeve la raze ariane chê perfete) e [[pangjermanisim]]; al dispreseave sedi i [[borghesie|borghês]] sedi i [[socialisim|socialiscj]] [[internazionalisim|internazionaliscj]]. A [[Munic]] dal [[1912]], al lavore come operari. Scomençade la [[Prime vuere mondiâl]], al si rolà come volontari par le [[Gjermanie]], ricevint la [[crôs di fier]] di seconde classe e chê di prime (cheste parcè che al brincà sedis soldâts francês di bessôl, secont chel che al contà figurant di dâ ordins a altris todescs che a no jerin)<ref>Luciano Garibaldi, Simonetta Garibaldi, ''Adolf Hitler. Il tempo della svastica'', White Star, 2014</ref>; al fo ferît intune [[gjambe]] e al ve un berdei cui [[voli]]s, par vie dai [[gas]] doprâts dai [[Ream Unît|Anglês]]. Dopo la batude de [[Gjermanie]], al crodè che la reson e fos il tradiment intestin, volût dai [[marxisim|marxiscj]] e dai [[ebraisim|judeus]]. ===La ativitât politiche === Inviât dal esercit a controlâlu, tal [[1919]] al si ameldà tal piçul [[Deutsche Arbeiterpartei]] (''Partît Todesc dai Lavoradôrs'', D.A.P.), dal [[1920|an seguitîf]] [[National-sozialistische deutsche Arbeiterpartei]] (''Partît NazionalSocialist Todesc dai Lavoradôrs'', N.S.D.A.P., cognossût ancje come ''Partît nazist''), preseantlu, creant un fuart rapuart cul so membri [[Dietrich Ekart|Dietrì Eckart]] e vignint il so cjâf tal [[1921]]. Tal [[1923]] al metè su un [[riviel]], il [[Putsch di Munic]] o de birarie, ma, vint falît, al fo impresonât; intant che al jere in [[preson]], al scrivè il ''[[Mein Kampf]]'' (''La mê bataie''), sclarint ben la sô vision dal mont e lis sôs ideis e progjets pe [[Gjermanie]]: par metili in vore, molât tal [[1924]] par une [[amnistie]], ricostituît il partît, al creà lis sezions paramilitârs, [[SA|S.A.]] e [[SS|S.S.]]; i [[vôt]]s a incresserin un grum cualchi [[an]] plui tart, ancje pe sô [[oratorie]] e pal discontent nassût pe [[crisi economiche dal 1929]], gravissime in [[Gjermanie]]: tal [[1928]] a jerin il 2,6%, tal [[1930]] il 18,3%, tal [[1932]], in trê momencj diferencj, il 30,1%, il 36, 8% e il 33,1%. Tal [[1933]] il [[president]] [[Paul von Hindenburg|Pauli von Hindenburg]] al nomenà Hitler [[cancelîr]]. ===La ditature=== [[Figure:Bundesarchiv Bild 183-S33882, Adolf Hitler retouched.jpg|thumb|200px|Adolf Hitler tal [[1937]]]] Tal stès an, il [[1933]], il Reichstag, il parlament todesc, al brusà: Hitler, incolpâts i comuniscj, al rivà a sbandî il [[Kommunistische Partei Deutschlands]] (''Partît comunist di Gjermanie''), a arestâ i sos dirigjencj e a mandâ fûr leçs cuintri i [[dirits politics]] e [[dirits civîi|civîi]]<ref>''[http://www.treccani.it/enciclopedia/reichstag_(Dizionario-di-Storia)/ Reichstag]'', ''Dizionario di Storia'', ''treccani.it''</ref><ref>''[http://www.raistoria.rai.it/articoli/berlino-il-rogo-del-reichstag/12201/default.aspx Berlino, il rogo del Reichstag]'', ''raistoria.rai.it''</ref>. Daspò a forin gnovis elezions: intune situazion di intimidazion e terôr, Hitler al vincè. Za tal [[1933]] al metè su une [[ditature]]: al fo esautorât il parlament, al nassè un tribunâl politic speciâl, al fo creât il [[cjamp di concentrament di Dachau]] pai opositôrs, a i forin dâts podês assoluts, e fo fondade la [[Gestapo]], la polizie segrete, a forin brusâts i libris scrits dai [[ebraisim|judeus]] e dai opositôrs te [[universitât di Berlin]] e a forin vietâts ducj i partîts fûr che [[National-sozialistische deutsche Arbeiterpartei|chel nazionalsocialist]]. Intratant a jerin mandadis fûr leçs cuintri i [[ebraisim|judeos]], che, par esempli, no podevin plui lavorâ pal stât. Tai agns seguitîfs, deventât ancje president daspo' la muart di [[Paul von Hindenburg|von Hindenburg]], a continuarin lis leçs [[razisim|razistis]], autoritariis e [[antisemitisim|antisemitis]], oltri cuintri chei che a jerin crodûts danôs per societât, a la ricercje de purece de raze ariane. A forin disterminâts dai [[nazionalsocialisim|nazionalsocialiscj]] milions di oms, come [[ebraisim|judeos]], opositôrs e zingars, organizant ancje [[cjamp di di stermini|cjamps di stermini]]. Pe [[politiche]] di Hitler, lis relazions cui stâts ocidentâi a forin imbroiôs: tal [[1936]] i soldâts todescs ocuparin la [[Renanie]], cuintri il [[tratât di Versailles]], che al veve decretât la sô smilitarizazion, tal [[1938]] al anetè l'[[Austrie]] e i [[Sudets]]. Al veve sigurât a la [[France]] e al [[Ream Unît]] te [[conference di Munic]] che cheste sarès stade la ultime rivendicazion, ma daspò al cjapà il rest de [[Cecoslovachie]]. ===La Seconde vuere mondiâl=== [[Figure:Bundesarchiv Bild 101I-808-1238-05, Berlin, Reichstagssitzung, Rede Adolf Hitler.jpg|thumb|300px|Hitler al fevele tal [[Reichstag|parlament todesc]] tal [[1941]]]] Tal [[1939]], aleât al [[Gjapon]] e ae [[Italie]], rezude de [[ditature]] [[fassisim|fassiste]] di [[Benito Mussolini|Benedet Mussolini]], e otignude la neutralitât de [[URSS|U.R.S.S.]], al invadè la [[Polonie]], aleade dal [[Ream Unît]]: al scomençà cussì la [[Seconde vuere mondiâl]], che al cjapà dentri un grum di stâts di dut il mont. In tai diviers moments de vuere i principâi aleâts de [[Gjermanie]] a jerin l'[[Italie]] e il [[Gjapon]], i principâi nemìs il [[Ream Unît]], l'[[Union Sovietiche]] e i [[Stâts Unîts di Americhe]]. Tai prins agns de vuere, la Gjermanie e otignì un grum di sucès, come l'ocupazion di cetancj stâts : ([[France]], [[Belgjiche]], [[Danimarcje]] etc.), ma daspò a forin acjadiments contrariis: a entrarin te vuere le[[Union Sovietiche]] e i [[Stâts Unîts di Americhe]], prime neutrâi, e al colà ju il guvier di [[Benito Mussolini|Mussolini]]. Tal [[1945]], cuant che si bataiave a [[Berlin]] za di cuindis dìs cuintri i [[URSS|Sovietics]], aromai pierdude la vuere, si cope cun [[Eva Braun|Eve Braun]], che al veve just maridât, tal bunker dulà che al viveve. Il cadavar al fo brusât<ref>''[http://www.raistoria.rai.it/articoli-programma/la-battaglia-di-berlino/12887/default.aspx La battaglia di Berlino e la morte di Hitler]'', ''raistoria.rai.it''</ref> == Lis sôs ideis == Lis ideis di Hitler son descritis tal sô libri ''[[Mein Kampf]]'' (''La mê bataie''), scrit intant che al jere in preson daspo' dal [[Putsch di Munic]]. Al identificave il concet di nazion cun chel di raze, crodint che il popul [[Gjermanie|todesc]] al ves di vuardâ la purece raziale ancje par mieç dal [[eugenetisim]]. Al jere contrari a la gjermanizazion di altris popui parcè che, secont lui, ancje se a vessin imparât i ûs e la [[todesc|lenghe todescje]], no varessin podût cambiamendâ la lor gjenetiche; se si fossin unîts cui todescs, a varessin dome intorgulât il lor sanc. Hitler al crodeve ancje che i [[ebraisim|judeus]] a volessin dominâ il mont par mieç dal [[comunisim]] (intal ''Mein Kampf'' al definîs [[Karl Marx]] come "l'ebreu Marx") e che al coventàs distirpâiu. Al viodeve il mont come un scuintri di diviersis "concezions dal mont" (''Weltanschauungen''), come chê [[nazionalsocialisim|nazionalsocialiste]] e chê [[catolicisim|catoliche]]. == Il teritori dal Reich e l'espansion territoriâl == [[File:NS administrative Gliederung 1944.png|right|thumb|200px]] La politica foreste di Hitler jere voltade interamentri a le distruzion dal Tratât di Versailles e a la creazion de "Grande Gjermanie" (*Großdeutschland*), basade su la teorie ideologjiche dal ''Lebensraum'' ("spazi vitâl") te Europe Orientâl. A scomençâ dal 1935, la Gjermanie e à scomençât une serie di anesions e espansions territorialis cence combatiment: la riocupazion de Renanie (1936), l'Anschluss de [[Austrie]] (Març 1938) e l'anesion dal teritori dai Sudeti (Otobre 1938), seguitade de ocupazion de Cecoslovachie intal Març 1939. Cun l'atâc a la Poloniental Setembar 1939 e il scatenament de [[Seconde vuere mondiâl]|Seconde Vuere Mondiâl], il teritori sot dal control dal Terç Reich si è slargjât in mût une vore grant. In tal sô colm (1941–1942), la Gjermanie naziste e controlave le bandet plui grande de Europe continentâl, incorporant teritorîs diretamentri tal Reich (come la Alsace-Lothringen, il [[Lussemburc]] e bandis de [[Polonie]]) e aministrant la restante part par mieç di Commissariâts dal Reich (''Reichskommissariat'') te Europe Orientâl e guviers controlâs te Europe Ocidentâl. Dut chest teritori al è stât sfrutât par risorsis economicis, lavôr sfuarçât e par l' esecuzion sistematiche de [[Olocaust|Shoah]], fin a la progressive liberazion par opare des fuarcis aleadis e de [[Union Sovietiche]] tal 1945. == Notis == <references /> == Bibliografie == *Luciano Garibaldi, Simonetta Garibaldi, ''Adolf Hitler. Il tempo della svastica'', White Star, 2014 *Adolf Hitler, ''La mia battaglia'', Bompiani, 1939 ==Leams esternis== *''[http://www.treccani.it/enciclopedia/adolf-hitler/ Hitler, Adolf]'', ''treccani.it'' [[Categorie:Politics|H]] [[Categorie:Politics todescs|Hitler, Adolf]] [[Categorie:Politics austriacs|Hitler, Adolf]] [[Categorie:Seconde vuere mondiâl|Hitler, Adolf]] ouohu25pervgg9in7jz8imei1r7rupy George W. Bush 0 9735 186381 175730 2026-08-30T18:17:26Z Santefoscje73 11500 186381 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George W. Bush |Figure = George-W-Bush.jpeg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George W. Bush (2003) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[6 di Lul]] [[1946]] |LucNassite = New Haven, Connecticut, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Politic, om d'afârs, pitôr |Oparis = [[Dotrine Bush]], [[Vuere dal Afghanistan (2001-2021)|Vuere intal Afghanistan]], [[Vuere dal Iraq]] |Note = 43esim president dai Stâts Unîts di Americhe (2001–2009). Fi dal 41esim president George H. W. Bush e diumso governadôr dal Texas (1995–2000). }} '''George Walker Bush''' (nassût ai [[6 di Lul]] dal [[1946]]) al è un politic merecan che al è stât il 43esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[2001]] al [[2009]]. Membri dal Partît Republican, al è stât prin governadôr dal Texas dal [[1995]] al [[2000]]. Al è fi dal 41esim president merecan, [[George H. W. Bush]]. == Biografjie == Nassût a New Haven, tal stât merecan dal [[Connecticut]], al à studiât te universitât di Yale e al à cjapât un Master in Business Administration (MBA) te Scuele di Business di Harvard. Al à lavorât tal setôr dal petroli e al è stât un dai proprietaris de scuadre di baseball dai Texas Rangers prin di jentrâ in politiche. === Presidence (2001–2009) === La sô presidence e è stade marcjade profontamentri dai [[atentats dai 11 di Setembar dal 2001]] , organizâts di Al-Qaeda. Daspo' di chests atàcs, Bush al à proclamât la "vuere globâl al terorisim" e al à scomençât la [[Dotrine Bush]]. In tal [[2001]], i Stâts Unîts a an invadût l'[[Afghanistan]] par dismantelâ Al-Qaeda e roversâ il regjim dai Talebans. In tal [[2003]], la sô aministrazion e à promovût l'invasion dal [[Iraq]], sostegnint che il regjim di [[Saddam Hussein]] al tignive armis di distruzion di masse. In te politiche interne, al à promovût riformis fiscâls cun tajs di tassis, la leç sanzionade par la educazion ''No Child Left Behind'' e la riorganizazion de sigurece nazionâl cul [[Patriot Act]]. Al è stât elezût par un âtri mandât tal [[2004]] cuintri il candidat democratic John Kerry. Il sô secont mandât al è stât marçjât de gjestion de crisi causade dal aluvion de citât di [[New Orleans]] causade de [[Uragan Katrina]] e de crisi finanziarie mondiâl dal [[2008]]. === Dôp la presidence === Daspo' di vê lassât la Cjase Blancje tal 2009, Bush si è ritirât te sô cjase tal Texas, par dedicâsi a la piture, a la publicazion de sô autobiografie (''Decision Points'') e a activitâts di beneficence par mieç dal "George W. Bush Presidential Center". == Voçs coreladis == * [[George H. W. Bush]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Seconde Vuere dal Iraq]] * [[Atentats dai 11 di Setembar 2001]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1946]] [[Categorie:Politics statunitens]] [[Categorie:Biografiis di statunitens]] {{DEFAULTSORT:Bush}} jlrrou6vdvbfplzl3nps055zr452r60 186382 186381 2026-08-30T18:18:22Z Santefoscje73 11500 186382 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George W. Bush |Figure = George-W-Bush.jpeg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George W. Bush (2003) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[6 di Lui]] [[1946]] |LucNassite = New Haven, Connecticut, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Politic, om d'afârs, pitôr |Oparis = [[Dotrine Bush]], [[Vuere dal Afghanistan (2001-2021)|Vuere intal Afghanistan]], [[Vuere dal Iraq]] |Note = 43esim president dai Stâts Unîts di Americhe (2001–2009). Fi dal 41esim president George H. W. Bush e diumso governadôr dal Texas (1995–2000). }} '''George Walker Bush''' ([[New Haven]] [[6 di Lui]] dal [[1946]]) al è un politic merecan che al è stât il 43esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[2001]] al [[2009]]. Membri dal Partît Republican, al è stât prin governadôr dal Texas dal [[1995]] al [[2000]]. Al è fi dal 41esim president merecan, [[George H. W. Bush]]. == Biografjie == Nassût a New Haven, tal stât merecan dal [[Connecticut]], al à studiât te universitât di Yale e al à cjapât un Master in Business Administration (MBA) te Scuele di Business di Harvard. Al à lavorât tal setôr dal petroli e al è stât un dai proprietaris de scuadre di baseball dai Texas Rangers prin di jentrâ in politiche. === Presidence (2001–2009) === La sô presidence e è stade marcjade profontamentri dai [[atentats dai 11 di Setembar dal 2001]] , organizâts di Al-Qaeda. Daspo' di chests atàcs, Bush al à proclamât la "vuere globâl al terorisim" e al à scomençât la [[Dotrine Bush]]. In tal [[2001]], i Stâts Unîts a an invadût l'[[Afghanistan]] par dismantelâ Al-Qaeda e roversâ il regjim dai Talebans. In tal [[2003]], la sô aministrazion e à promovût l'invasion dal [[Iraq]], sostegnint che il regjim di [[Saddam Hussein]] al tignive armis di distruzion di masse. In te politiche interne, al à promovût riformis fiscâls cun tajs di tassis, la leç sanzionade par la educazion ''No Child Left Behind'' e la riorganizazion de sigurece nazionâl cul [[Patriot Act]]. Al è stât elezût par un âtri mandât tal [[2004]] cuintri il candidat democratic John Kerry. Il sô secont mandât al è stât marçjât de gjestion de crisi causade dal aluvion de citât di [[New Orleans]] causade de [[Uragan Katrina]] e de crisi finanziarie mondiâl dal [[2008]]. === Dôp la presidence === Daspo' di vê lassât la Cjase Blancje tal 2009, Bush si è ritirât te sô cjase tal Texas, par dedicâsi a la piture, a la publicazion de sô autobiografie (''Decision Points'') e a activitâts di beneficence par mieç dal "George W. Bush Presidential Center". == Voçs coreladis == * [[George H. W. Bush]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Seconde Vuere dal Iraq]] * [[Atentats dai 11 di Setembar 2001]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1946]] [[Categorie:Politics statunitens]] [[Categorie:Biografiis di statunitens]] {{DEFAULTSORT:Bush}} iquyzdhx5na2h1jks3jc8wkhix29w8k 186383 186382 2026-08-30T18:19:10Z Santefoscje73 11500 /* Presidence (2001–2009) */ 186383 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George W. Bush |Figure = George-W-Bush.jpeg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George W. Bush (2003) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[6 di Lui]] [[1946]] |LucNassite = New Haven, Connecticut, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Politic, om d'afârs, pitôr |Oparis = [[Dotrine Bush]], [[Vuere dal Afghanistan (2001-2021)|Vuere intal Afghanistan]], [[Vuere dal Iraq]] |Note = 43esim president dai Stâts Unîts di Americhe (2001–2009). Fi dal 41esim president George H. W. Bush e diumso governadôr dal Texas (1995–2000). }} '''George Walker Bush''' ([[New Haven]] [[6 di Lui]] dal [[1946]]) al è un politic merecan che al è stât il 43esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[2001]] al [[2009]]. Membri dal Partît Republican, al è stât prin governadôr dal Texas dal [[1995]] al [[2000]]. Al è fi dal 41esim president merecan, [[George H. W. Bush]]. == Biografjie == Nassût a New Haven, tal stât merecan dal [[Connecticut]], al à studiât te universitât di Yale e al à cjapât un Master in Business Administration (MBA) te Scuele di Business di Harvard. Al à lavorât tal setôr dal petroli e al è stât un dai proprietaris de scuadre di baseball dai Texas Rangers prin di jentrâ in politiche. === Presidence (2001–2009) === La sô presidence e è stade marcjade profontamentri dai [[Atentats dal 11 di Setembar 2001]] , organizâts di Al-Qaeda. Daspo' di chests atàcs, Bush al à proclamât la "vuere globâl al terorisim" e al à scomençât la [[Dotrine Bush]]. In tal [[2001]], i Stâts Unîts a an invadût l'[[Afghanistan]] par dismantelâ Al-Qaeda e roversâ il regjim dai Talebans. In tal [[2003]], la sô aministrazion e à promovût l'invasion dal [[Iraq]], sostegnint che il regjim di [[Saddam Hussein]] al tignive armis di distruzion di masse. In te politiche interne, al à promovût riformis fiscâls cun tajs di tassis, la leç sanzionade par la educazion ''No Child Left Behind'' e la riorganizazion de sigurece nazionâl cul [[Patriot Act]]. Al è stât elezût par un âtri mandât tal [[2004]] cuintri il candidat democratic John Kerry. Il sô secont mandât al è stât marçjât de gjestion de crisi causade dal aluvion de citât di [[New Orleans]] causade de [[Uragan Katrina]] e de crisi finanziarie mondiâl dal [[2008]]. === Dôp la presidence === Daspo' di vê lassât la Cjase Blancje tal 2009, Bush si è ritirât te sô cjase tal Texas, par dedicâsi a la piture, a la publicazion de sô autobiografie (''Decision Points'') e a activitâts di beneficence par mieç dal "George W. Bush Presidential Center". == Voçs coreladis == * [[George H. W. Bush]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Seconde Vuere dal Iraq]] * [[Atentats dai 11 di Setembar 2001]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1946]] [[Categorie:Politics statunitens]] [[Categorie:Biografiis di statunitens]] {{DEFAULTSORT:Bush}} foc0upxbj3msje9i1azrldcja6mlye8 186384 186383 2026-08-30T18:19:45Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186384 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George W. Bush |Figure = George-W-Bush.jpeg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George W. Bush (2003) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[6 di Lui]] [[1946]] |LucNassite = New Haven, Connecticut, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Politic, om d'afârs, pitôr |Oparis = [[Dotrine Bush]], [[Vuere dal Afghanistan (2001-2021)|Vuere intal Afghanistan]], [[Vuere dal Iraq]] |Note = 43esim president dai Stâts Unîts di Americhe (2001–2009). Fi dal 41esim president George H. W. Bush e diumso governadôr dal Texas (1995–2000). }} '''George Walker Bush''' ([[New Haven]] [[6 di Lui]] dal [[1946]]) al è un politic merecan che al è stât il 43esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[2001]] al [[2009]]. Membri dal Partît Republican, al è stât prin governadôr dal Texas dal [[1995]] al [[2000]]. Al è fi dal 41esim president merecan, [[George H. W. Bush]]. == Biografjie == Nassût a New Haven, tal stât merecan dal [[Connecticut]], al à studiât te universitât di Yale e al à cjapât un Master in Business Administration (MBA) te Scuele di Business di Harvard. Al à lavorât tal setôr dal petroli e al è stât un dai proprietaris de scuadre di baseball dai Texas Rangers prin di jentrâ in politiche. === Presidence (2001–2009) === La sô presidence e è stade marcjade profontamentri dai [[Atentats dal 11 di Setembar 2001]] , organizâts di Al-Qaeda. Daspo' di chests atàcs, Bush al à proclamât la "vuere globâl al terorisim" e al à scomençât la [[Dotrine Bush]]. In tal [[2001]], i Stâts Unîts a an invadût l'[[Afghanistan]] par dismantelâ Al-Qaeda e roversâ il regjim dai Talebans. In tal [[2003]], la sô aministrazion e à promovût l'invasion dal [[Iraq]], sostegnint che il regjim di [[Saddam Hussein]] al tignive armis di distruzion di masse. In te politiche interne, al à promovût riformis fiscâls cun tajs di tassis, la leç sanzionade par la educazion ''No Child Left Behind'' e la riorganizazion de sigurece nazionâl cul [[Patriot Act]]. Al è stât elezût par un âtri mandât tal [[2004]] cuintri il candidat democratic John Kerry. Il sô secont mandât al è stât marçjât de gjestion de crisi causade dal aluvion de citât di [[New Orleans]] causade de [[Uragan Katrina]] e de crisi finanziarie mondiâl dal [[2008]]. === Dôp la presidence === Daspo' di vê lassât la Cjase Blancje tal 2009, Bush si è ritirât te sô cjase tal Texas, par dedicâsi a la piture, a la publicazion de sô autobiografie (''Decision Points'') e a activitâts di beneficence par mieç dal "George W. Bush Presidential Center". == Voçs coreladis == * [[George H. W. Bush]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Seconde vuere dal Iraq]] * [[Atentats dal 11 di Setembar 2001]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1946]] [[Categorie:Politics statunitens]] [[Categorie:Biografiis di statunitens]] {{DEFAULTSORT:Bush}} 6ht7yj1rc2ell1lzzhoeph06b77hts4 186385 186384 2026-08-30T18:20:15Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186385 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George W. Bush |Figure = George-W-Bush.jpeg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George W. Bush (2003) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[6 di Lui]] [[1946]] |LucNassite = New Haven, Connecticut, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Politic, om d'afârs, pitôr |Oparis = [[Dotrine Bush]], [[Vuere dal Afghanistan (2001-2021)|Vuere intal Afghanistan]], [[Vuere dal Iraq]] |Note = 43esim president dai Stâts Unîts di Americhe (2001–2009). Fi dal 41esim president George H. W. Bush e diumso governadôr dal Texas (1995–2000). }} '''George Walker Bush''' ([[New Haven]] [[6 di Lui]] dal [[1946]]) al è un politic merecan che al è stât il 43esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[2001]] al [[2009]]. Membri dal Partît Republican, al è stât prin governadôr dal Texas dal [[1995]] al [[2000]]. Al è fi dal 41esim president merecan, [[George H. W. Bush]]. == Biografjie == Nassût a New Haven, tal stât merecan dal [[Connecticut]], al à studiât te universitât di Yale e al à cjapât un Master in Business Administration (MBA) te Scuele di Business di Harvard. Al à lavorât tal setôr dal petroli e al è stât un dai proprietaris de scuadre di baseball dai Texas Rangers prin di jentrâ in politiche. === Presidence (2001–2009) === La sô presidence e è stade marcjade profontamentri dai [[Atentats dal 11 di Setembar 2001]] , organizâts di Al-Qaeda. Daspo' di chests atàcs, Bush al à proclamât la "vuere globâl al terorisim" e al à scomençât la [[Dotrine Bush]]. In tal [[2001]], i Stâts Unîts a an invadût l'[[Afghanistan]] par dismantelâ Al-Qaeda e roversâ il regjim dai Talebans. In tal [[2003]], la sô aministrazion e à promovût l'invasion dal [[Iraq]], sostegnint che il regjim di [[Saddam Hussein]] al tignive armis di distruzion di masse. In te politiche interne, al à promovût riformis fiscâls cun tajs di tassis, la leç sanzionade par la educazion ''No Child Left Behind'' e la riorganizazion de sigurece nazionâl cul [[Patriot Act]]. Al è stât elezût par un âtri mandât tal [[2004]] cuintri il candidat democratic John Kerry. Il sô secont mandât al è stât marçjât de gjestion de crisi causade dal aluvion de citât di [[New Orleans]] causade de [[Uragan Katrina]] e de crisi finanziarie mondiâl dal [[2008]]. === Dôp la presidence === Daspo' di vê lassât la Cjase Blancje tal 2009, Bush si è ritirât te sô cjase tal Texas, par dedicâsi a la piture, a la publicazion de sô autobiografie (''Decision Points'') e a activitâts di beneficence par mieç dal "George W. Bush Presidential Center". == Voçs coreladis == * [[George H. W. Bush]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Seconde vuere dal Golf]] * [[Atentats dal 11 di Setembar 2001]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1946]] [[Categorie:Politics statunitens]] [[Categorie:Biografiis di statunitens]] {{DEFAULTSORT:Bush}} jx0e0myebjfum35jszant1oqto8g470 186386 186385 2026-08-30T18:23:23Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186386 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George W. Bush |Figure = George-W-Bush.jpeg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George W. Bush (2003) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[6 di Lui]] [[1946]] |LucNassite = New Haven, Connecticut, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Politic, om d'afârs, pitôr |Oparis = [[Dotrine Bush]], [[Vuere dal Afghanistan (2001-2021)|Vuere intal Afghanistan]], [[Vuere dal Iraq]] |Note = 43esim president dai Stâts Unîts di Americhe (2001–2009). Fi dal 41esim president George H. W. Bush e diumso governadôr dal Texas (1995–2000). }} '''George Walker Bush''' ([[New Haven]] [[6 di Lui]] dal [[1946]]) al è un politic merecan che al è stât il 43esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[2001]] al [[2009]]. Membri dal Partît Republican, al è stât prin governadôr dal Texas dal [[1995]] al [[2000]]. Al è fi dal 41esim president merecan, [[George H. W. Bush]]. == Biografjie == Nassût a New Haven, tal stât merecan dal [[Connecticut]], al à studiât te universitât di Yale e al à cjapât un Master in Business Administration (MBA) te Scuele di Business di Harvard. Al à lavorât tal setôr dal petroli e al è stât un dai proprietaris de scuadre di baseball dai Texas Rangers prin di jentrâ in politiche. === Presidence (2001–2009) === La sô presidence e è stade marcjade profontamentri dai [[Atentats dal 11 di Setembar 2001]] , organizâts di Al-Qaeda. Daspo' di chests atàcs, Bush al à proclamât la "vuere globâl al terorisim" e al à scomençât la [[Dotrine Bush]]. In tal [[2001]], i Stâts Unîts a an invadût l'[[Afghanistan]] par dismantelâ Al-Qaeda e roversâ il regjim dai Talebans. In tal [[2003]], la sô aministrazion e à promovût l'invasion dal [[Iraq]], sostegnint che il regjim di [[Saddam Hussein]] al tignive armis di distruzion di masse. In te politiche interne, al à promovût riformis fiscâls cun tajs di tassis, la leç sanzionade par la educazion ''No Child Left Behind'' e la riorganizazion de sigurece nazionâl cul [[Patriot Act]]. Al è stât elezût par un âtri mandât tal [[2004]] cuintri il candidat democratic John Kerry. Il sô secont mandât al è stât marçjât de gjestion de crisi causade dal aluvion de citât di [[New Orleans]] causade de [[Uragan Katrina]] e de crisi finanziarie mondiâl dal [[2008]]. === Dôp la presidence === Daspo' di vê lassât la Cjase Blancje tal 2009, Bush si è ritirât te sô cjase tal Texas, par dedicâsi a la piture, a la publicazion de sô autobiografie (''Decision Points'') e a activitâts di beneficence par mieç dal "George W. Bush Presidential Center". == Voçs coreladis == * [[George H. W. Bush]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Vuere dal Iraq]] * [[Atentats dal 11 di Setembar 2001]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1946]] [[Categorie:Politics statunitens]] [[Categorie:Biografiis di statunitens]] {{DEFAULTSORT:Bush}} cmd5v0q5jbfipzicu3uq3l8hovmni01 186395 186386 2026-08-30T18:41:34Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186395 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George W. Bush |Figure = George-W-Bush.jpeg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George W. Bush (2003) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[6 di Lui]] [[1946]] |LucNassite = New Haven, Connecticut, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Politic, om d'afârs, pitôr |Oparis = [[Dotrine Bush]], [[Vuere dal Afghanistan (2001-2021)|Vuere intal Afghanistan]], [[Vuere dal Iraq]] |Note = 43esim president dai Stâts Unîts di Americhe (2001–2009). Fi dal 41esim president George H. W. Bush e diumso governadôr dal Texas (1995–2000). }} '''George Walker Bush''' ([[New Haven]] [[6 di Lui]] dal [[1946]]) al è un politic merecan che al è stât il 43esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[2001]] al [[2009]]. Membri dal Partît Republican, al è stât prin governadôr dal Texas dal [[1995]] al [[2000]]. Al è fi dal 41esim president merecan, [[George H. W. Bush]]. == Biografjie == Nassût a New Haven, tal stât merecan dal [[Connecticut]], al à studiât te universitât di Yale e al à cjapât un Master in Business Administration (MBA) te Scuele di Business di Harvard. Al à lavorât tal setôr dal petroli e al è stât un dai proprietaris de scuadre di baseball dai Texas Rangers prin di jentrâ in politiche. === Presidence (2001–2009) === La sô presidence e è stade marcjade profontamentri dai [[Atentats dal 11 di Setembar 2001]] , organizâts di Al-Qaeda. Daspo' di chests atàcs, Bush al à proclamât la "vuere globâl al terorisim" e al à scomençât la [[Dotrine Bush]]. In tal [[2001]], i Stâts Unîts a an invadût l'[[Afghanistan]] par dismantelâ Al-Qaeda e roversâ il regjim dai Talebans. In tal [[2003]], la sô aministrazion e à promovût l'invasion dal [[Iraq]], sostegnint che il regjim di [[Saddam Hussein]] al tignive armis di distruzion di masse. In te politiche interne, al à promovût riformis fiscâls cun tajs di tassis, la leç sanzionade par la educazion ''No Child Left Behind'' e la riorganizazion de sigurece nazionâl cul [[Patriot Act]]. Al è stât elezût par un âtri mandât tal [[2004]] cuintri il candidat democratic John Kerry. Il sô secont mandât al è stât marçjât de gjestion de crisi causade dal aluvion de citât di [[New Orleans]] causade de [[Uragan Katrina]] e de crisi finanziarie mondiâl dal [[2008]]. === Dôp la presidence === Daspo' di vê lassât la Cjase Blancje tal 2009, Bush si è ritirât te sô cjase tal Texas, par dedicâsi a la piture, a la publicazion de sô autobiografie (''Decision Points'') e a activitâts di beneficence par mieç dal "George W. Bush Presidential Center". == Vôs coreladis == * [[George H. W. Bush]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Vuere dal Iraq]] * [[Atentats dal 11 di Setembar 2001]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1946]] [[Categorie:Politics statunitens]] [[Categorie:Biografiis di statunitens]] {{DEFAULTSORT:Bush}} s2qt5w8lhwu6an4dlmaeihdcc3rx2s5 186396 186395 2026-08-30T18:42:33Z Santefoscje73 11500 186396 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George W. Bush |Figure = George-W-Bush.jpeg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George W. Bush (2003) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[6 di Lui]] [[1946]] |LucNassite = New Haven, Connecticut, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Politic, om d'afârs, pitôr |Oparis = [[Dotrine Bush]], [[Vuere dal Afghanistan (2001-2021)|Vuere dal Afghanistan]], [[Vuere dal Iraq]] |Note = 43esim president dai Stâts Unîts di Americhe (2001–2009). Fi dal 41esim president George H. W. Bush e diumso governadôr dal Texas (1995–2000). }} '''George Walker Bush''' ([[New Haven]] [[6 di Lui]] dal [[1946]]) al è un politic merecan che al è stât il 43esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[2001]] al [[2009]]. Membri dal Partît Republican, al è stât prin governadôr dal Texas dal [[1995]] al [[2000]]. Al è fi dal 41esim president merecan, [[George H. W. Bush]]. == Biografjie == Nassût a New Haven, tal stât merecan dal [[Connecticut]], al à studiât te universitât di Yale e al à cjapât un Master in Business Administration (MBA) te Scuele di Business di Harvard. Al à lavorât tal setôr dal petroli e al è stât un dai proprietaris de scuadre di baseball dai Texas Rangers prin di jentrâ in politiche. === Presidence (2001–2009) === La sô presidence e è stade marcjade profontamentri dai [[Atentats dal 11 di Setembar 2001]] , organizâts di Al-Qaeda. Daspo' di chests atàcs, Bush al à proclamât la "vuere globâl al terorisim" e al à scomençât la [[Dotrine Bush]]. In tal [[2001]], i Stâts Unîts a an invadût l'[[Afghanistan]] par dismantelâ Al-Qaeda e roversâ il regjim dai Talebans. In tal [[2003]], la sô aministrazion e à promovût l'invasion dal [[Iraq]], sostegnint che il regjim di [[Saddam Hussein]] al tignive armis di distruzion di masse. In te politiche interne, al à promovût riformis fiscâls cun tajs di tassis, la leç sanzionade par la educazion ''No Child Left Behind'' e la riorganizazion de sigurece nazionâl cul [[Patriot Act]]. Al è stât elezût par un âtri mandât tal [[2004]] cuintri il candidat democratic John Kerry. Il sô secont mandât al è stât marçjât de gjestion de crisi causade dal aluvion de citât di [[New Orleans]] causade de [[Uragan Katrina]] e de crisi finanziarie mondiâl dal [[2008]]. === Dôp la presidence === Daspo' di vê lassât la Cjase Blancje tal 2009, Bush si è ritirât te sô cjase tal Texas, par dedicâsi a la piture, a la publicazion de sô autobiografie (''Decision Points'') e a activitâts di beneficence par mieç dal "George W. Bush Presidential Center". == Vôs coreladis == * [[George H. W. Bush]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Vuere dal Iraq]] * [[Atentats dal 11 di Setembar 2001]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1946]] [[Categorie:Politics statunitens]] [[Categorie:Biografiis di statunitens]] {{DEFAULTSORT:Bush}} k132t7spfcmku95f9lr0vhsenwdopyc 186397 186396 2026-08-30T18:45:40Z Santefoscje73 11500 186397 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George W. Bush |Figure = George-W-Bush.jpeg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George W. Bush (2003) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[6 di Lui]] [[1946]] |LucNassite = New Haven, Connecticut, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Politic, om d'afârs, pitôr |Oparis = [[Dotrine Bush]], [[Vuere dal Afghanistan (2001-2021)|Vuere dal Afghanistan]], [[Vuere dal Iraq]] |Note = 43esim president dai Stâts Unîts di Americhe (2001–2009). Fi dal 41esim president George H. W. Bush , governadôr dal stât merecan dal Texas (1995–2000). }} '''George Walker Bush''' ([[New Haven]] [[6 di Lui]] dal [[1946]]) al è un politic merecan che al è stât il 43esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[2001]] al [[2009]]. Membri dal Partît Republican, al è stât prin governadôr dal Texas dal [[1995]] al [[2000]]. Al è fi dal 41esim president merecan, [[George H. W. Bush]]. == Biografjie == Nassût a New Haven, tal stât merecan dal [[Connecticut]], al à studiât te universitât di Yale e al à cjapât un Master in Business Administration (MBA) te Scuele di Business di Harvard. Al à lavorât tal setôr dal petroli e al è stât un dai proprietaris de scuadre di baseball dai Texas Rangers prin di jentrâ in politiche. === Presidence (2001–2009) === La sô presidence e è stade marcjade profontamentri dai [[Atentats dal 11 di Setembar 2001]] , organizâts di Al-Qaeda. Daspo' di chests atàcs, Bush al à proclamât la "vuere globâl al terorisim" e al à scomençât la [[Dotrine Bush]]. In tal [[2001]], i Stâts Unîts a an invadût l'[[Afghanistan]] par dismantelâ Al-Qaeda e roversâ il regjim dai Talebans. In tal [[2003]], la sô aministrazion e à promovût l'invasion dal [[Iraq]], sostegnint che il regjim di [[Saddam Hussein]] al tignive armis di distruzion di masse. In te politiche interne, al à promovût riformis fiscâls cun tajs di tassis, la leç sanzionade par la educazion ''No Child Left Behind'' e la riorganizazion de sigurece nazionâl cul [[Patriot Act]]. Al è stât elezût par un âtri mandât tal [[2004]] cuintri il candidat democratic John Kerry. Il sô secont mandât al è stât marçjât de gjestion de crisi causade dal aluvion de citât di [[New Orleans]] causade de [[Uragan Katrina]] e de crisi finanziarie mondiâl dal [[2008]]. === Dôp la presidence === Daspo' di vê lassât la Cjase Blancje tal 2009, Bush si è ritirât te sô cjase tal Texas, par dedicâsi a la piture, a la publicazion de sô autobiografie (''Decision Points'') e a activitâts di beneficence par mieç dal "George W. Bush Presidential Center". == Vôs coreladis == * [[George H. W. Bush]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Vuere dal Iraq]] * [[Atentats dal 11 di Setembar 2001]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1946]] [[Categorie:Politics statunitens]] [[Categorie:Biografiis di statunitens]] {{DEFAULTSORT:Bush}} qm87jvwxi2mfqz6z8qxclvwg9ot4btb Invasion sovietiche dal Afghanistan 0 14410 186414 182942 2026-08-30T19:57:15Z Santefoscje73 11500 /* Ritir e conseguencis */ 186414 wikitext text/x-wiki [[Figure:Afghanistan – Soviet tank at the firing position.jpg|300px|miniatura|destra|Un cjârarmât sovietic T-62 in posizion di tîr su lis montagnis dal Afghanistan]] La '''Invasion sovietiche dal Afghanistan''' (cognossude ancje come la ''Vuere sovietico-afghane'') al è stât un conflit armât combatût jenfri la fin dal 1979 e il fevrâr dal 1989 inte Republiche Democratiche dal [[Afghanistan]]. La vuere e à viodût opognûts las fuarcis de [[Union Sovietiche]] (URSS) insiemi cul guvier comunist afghan, e i vuerilîrs [[Mujaheddin]], sostignûs in mût cuviart dai [[Stâts Unîts di Americhe]], dal [[Pakistan]], de [[Arabie Saudite]] e da la [[Cine]]. == Contescj storic == Tal 1978, un colp di Stat comunist (la Rivoluzion de Saur) al à puartât al podê un guvier filosovietic in Afghanistan. Chest gnûf regjim al à començât gnovis riforme di stamp socialist che a an cjatât une fuarte oposizion in tes zonis rurâls e de popolazion sociâl religjose. Di fat, al nâs un moviment di vuerilie (i ''mujaheddin'', "combatints par la fêde"). Par pôre di piardi un stât aleât dongje de sô frontiere, la Union Sovietiche, vuidade par [[Leonid Brežnev]], e à decidût di intervignî in mût militâr. == Svilup de vuere == L'intervent al scomence ai 24 di Dicembar dal 1979, cuant che las trupis de [[Armade Rosse]] a an ocupât las principâls citâts e lis stradis strategichis, copant il president afghan Hafizullah Amin e metint al sô puest Babrak Karmal. La vuere e je deventade par l'URSS un calvari, in te stesse maniere che a la Vuere dal Vietnam al fo par i Americans (par chest al si clame ancje "il Vietnam sovietic"): * Lis trupis sovietiche a dominavin las citâts e cul mût dai elicotars, ma a no jerin in stât di controlâ las montagnis e lis zonis rurâls, dulà che i mujaheddin a dopravin la tactiche de vuerilie. * Modilicât tal 1986, i Stâts Unîts, drenti de [[Operazion Cyclone]], a an tacât a mandâ ai vuerilîrs rinfuarç avanzâts, come i sistemis missilistics tiere-arie '''Stinger''', sedi a dî missîi cuintri avions che un soldât podeve puartâ e doprâ di bessôl. Chest sisteme difensîf si rivele un grant impediment par l'aviazion sovietiche . I '''Stinger''' scomencin a abati un grant numar di avions e elicoters de aviazion sovietiche , che scuèn ritirasi. == Ritir e conseguencis == Cul rivâ al podê di [[Mikhail Gorbačëv]] a [[Mosche]], le [[Union Sovietiche]] capîs che la vuere e jere par scuasit pierdude e masse cjare par la economie dal Paîs , e che al e' miôr fale finide. Daspò de firme dai Acords de Ginevre (1988), las trupis sovietiche a an scomençât il ritîr definitîf, puartât a tiermin ai 15 di Fevrâr dal 1989. La vuere e à vût conseguencis colossâls: * Al à debilitât in mût definitîf la URSS, deventant une des resons de la sô colade tal 1991. * In Afghanistan al à lassât un Paîs sdrumât, puartant a une vuere civîl che e varès puartât al podê il regjim dai [[Talebans]] tal 1996. == Culisaments esternis == * {{it}} [https://www.treccani.it/enciclopedia/guerra-in-afghanistan/ Vôs "Guerra in Afghanistan (1979-1989)" su l'Enciclopedie Treccani] - Par un cuadri storic e detajât. * {{en}} [https://www.wilsoncenter.org/collection/soviet-invasion-of-afghanistan Documentazion e letaris segretis de epoche sovietica] - Fonts storichis dal Wilson Center Digital Archive (par inglês). [[Categorie:Storie]] [[Categorie:Vuere]] ohmuqp0crbo7m2kfdzemmq6xv1lgbjy 186415 186414 2026-08-30T19:57:39Z Santefoscje73 11500 /* Culisaments esternis */ 186415 wikitext text/x-wiki [[Figure:Afghanistan – Soviet tank at the firing position.jpg|300px|miniatura|destra|Un cjârarmât sovietic T-62 in posizion di tîr su lis montagnis dal Afghanistan]] La '''Invasion sovietiche dal Afghanistan''' (cognossude ancje come la ''Vuere sovietico-afghane'') al è stât un conflit armât combatût jenfri la fin dal 1979 e il fevrâr dal 1989 inte Republiche Democratiche dal [[Afghanistan]]. La vuere e à viodût opognûts las fuarcis de [[Union Sovietiche]] (URSS) insiemi cul guvier comunist afghan, e i vuerilîrs [[Mujaheddin]], sostignûs in mût cuviart dai [[Stâts Unîts di Americhe]], dal [[Pakistan]], de [[Arabie Saudite]] e da la [[Cine]]. == Contescj storic == Tal 1978, un colp di Stat comunist (la Rivoluzion de Saur) al à puartât al podê un guvier filosovietic in Afghanistan. Chest gnûf regjim al à començât gnovis riforme di stamp socialist che a an cjatât une fuarte oposizion in tes zonis rurâls e de popolazion sociâl religjose. Di fat, al nâs un moviment di vuerilie (i ''mujaheddin'', "combatints par la fêde"). Par pôre di piardi un stât aleât dongje de sô frontiere, la Union Sovietiche, vuidade par [[Leonid Brežnev]], e à decidût di intervignî in mût militâr. == Svilup de vuere == L'intervent al scomence ai 24 di Dicembar dal 1979, cuant che las trupis de [[Armade Rosse]] a an ocupât las principâls citâts e lis stradis strategichis, copant il president afghan Hafizullah Amin e metint al sô puest Babrak Karmal. La vuere e je deventade par l'URSS un calvari, in te stesse maniere che a la Vuere dal Vietnam al fo par i Americans (par chest al si clame ancje "il Vietnam sovietic"): * Lis trupis sovietiche a dominavin las citâts e cul mût dai elicotars, ma a no jerin in stât di controlâ las montagnis e lis zonis rurâls, dulà che i mujaheddin a dopravin la tactiche de vuerilie. * Modilicât tal 1986, i Stâts Unîts, drenti de [[Operazion Cyclone]], a an tacât a mandâ ai vuerilîrs rinfuarç avanzâts, come i sistemis missilistics tiere-arie '''Stinger''', sedi a dî missîi cuintri avions che un soldât podeve puartâ e doprâ di bessôl. Chest sisteme difensîf si rivele un grant impediment par l'aviazion sovietiche . I '''Stinger''' scomencin a abati un grant numar di avions e elicoters de aviazion sovietiche , che scuèn ritirasi. == Ritir e conseguencis == Cul rivâ al podê di [[Mikhail Gorbačëv]] a [[Mosche]], le [[Union Sovietiche]] capîs che la vuere e jere par scuasit pierdude e masse cjare par la economie dal Paîs , e che al e' miôr fale finide. Daspò de firme dai Acords de Ginevre (1988), las trupis sovietiche a an scomençât il ritîr definitîf, puartât a tiermin ai 15 di Fevrâr dal 1989. La vuere e à vût conseguencis colossâls: * Al à debilitât in mût definitîf la URSS, deventant une des resons de la sô colade tal 1991. * In Afghanistan al à lassât un Paîs sdrumât, puartant a une vuere civîl che e varès puartât al podê il regjim dai [[Talebans]] tal 1996. == Leams esternis == * {{it}} [https://www.treccani.it/enciclopedia/guerra-in-afghanistan/ Vôs "Guerra in Afghanistan (1979-1989)" su l'Enciclopedie Treccani] - Par un cuadri storic e detajât. * {{en}} [https://www.wilsoncenter.org/collection/soviet-invasion-of-afghanistan Documentazion e letaris segretis de epoche sovietica] - Fonts storichis dal Wilson Center Digital Archive (par inglês). [[Categorie:Storie]] [[Categorie:Vuere]] 5ars8g21r0vwqg17y8elr8wz4xov0tx 186416 186415 2026-08-30T19:57:56Z Santefoscje73 11500 /* Ritir e conseguencis */ 186416 wikitext text/x-wiki [[Figure:Afghanistan – Soviet tank at the firing position.jpg|300px|miniatura|destra|Un cjârarmât sovietic T-62 in posizion di tîr su lis montagnis dal Afghanistan]] La '''Invasion sovietiche dal Afghanistan''' (cognossude ancje come la ''Vuere sovietico-afghane'') al è stât un conflit armât combatût jenfri la fin dal 1979 e il fevrâr dal 1989 inte Republiche Democratiche dal [[Afghanistan]]. La vuere e à viodût opognûts las fuarcis de [[Union Sovietiche]] (URSS) insiemi cul guvier comunist afghan, e i vuerilîrs [[Mujaheddin]], sostignûs in mût cuviart dai [[Stâts Unîts di Americhe]], dal [[Pakistan]], de [[Arabie Saudite]] e da la [[Cine]]. == Contescj storic == Tal 1978, un colp di Stat comunist (la Rivoluzion de Saur) al à puartât al podê un guvier filosovietic in Afghanistan. Chest gnûf regjim al à començât gnovis riforme di stamp socialist che a an cjatât une fuarte oposizion in tes zonis rurâls e de popolazion sociâl religjose. Di fat, al nâs un moviment di vuerilie (i ''mujaheddin'', "combatints par la fêde"). Par pôre di piardi un stât aleât dongje de sô frontiere, la Union Sovietiche, vuidade par [[Leonid Brežnev]], e à decidût di intervignî in mût militâr. == Svilup de vuere == L'intervent al scomence ai 24 di Dicembar dal 1979, cuant che las trupis de [[Armade Rosse]] a an ocupât las principâls citâts e lis stradis strategichis, copant il president afghan Hafizullah Amin e metint al sô puest Babrak Karmal. La vuere e je deventade par l'URSS un calvari, in te stesse maniere che a la Vuere dal Vietnam al fo par i Americans (par chest al si clame ancje "il Vietnam sovietic"): * Lis trupis sovietiche a dominavin las citâts e cul mût dai elicotars, ma a no jerin in stât di controlâ las montagnis e lis zonis rurâls, dulà che i mujaheddin a dopravin la tactiche de vuerilie. * Modilicât tal 1986, i Stâts Unîts, drenti de [[Operazion Cyclone]], a an tacât a mandâ ai vuerilîrs rinfuarç avanzâts, come i sistemis missilistics tiere-arie '''Stinger''', sedi a dî missîi cuintri avions che un soldât podeve puartâ e doprâ di bessôl. Chest sisteme difensîf si rivele un grant impediment par l'aviazion sovietiche . I '''Stinger''' scomencin a abati un grant numar di avions e elicoters de aviazion sovietiche , che scuèn ritirasi. == Ritirade e conseguencis == Cul rivâ al podê di [[Mikhail Gorbačëv]] a [[Mosche]], le [[Union Sovietiche]] capîs che la vuere e jere par scuasit pierdude e masse cjare par la economie dal Paîs , e che al e' miôr fale finide. Daspò de firme dai Acords de Ginevre (1988), las trupis sovietiche a an scomençât il ritîr definitîf, puartât a tiermin ai 15 di Fevrâr dal 1989. La vuere e à vût conseguencis colossâls: * Al à debilitât in mût definitîf la URSS, deventant une des resons de la sô colade tal 1991. * In Afghanistan al à lassât un Paîs sdrumât, puartant a une vuere civîl che e varès puartât al podê il regjim dai [[Talebans]] tal 1996. == Leams esternis == * {{it}} [https://www.treccani.it/enciclopedia/guerra-in-afghanistan/ Vôs "Guerra in Afghanistan (1979-1989)" su l'Enciclopedie Treccani] - Par un cuadri storic e detajât. * {{en}} [https://www.wilsoncenter.org/collection/soviet-invasion-of-afghanistan Documentazion e letaris segretis de epoche sovietica] - Fonts storichis dal Wilson Center Digital Archive (par inglês). [[Categorie:Storie]] [[Categorie:Vuere]] 55p5w3k5jqws6xqx0kqdtvs9vlqwpzk 186417 186416 2026-08-30T19:58:46Z Santefoscje73 11500 /* Contescj storic */ 186417 wikitext text/x-wiki [[Figure:Afghanistan – Soviet tank at the firing position.jpg|300px|miniatura|destra|Un cjârarmât sovietic T-62 in posizion di tîr su lis montagnis dal Afghanistan]] La '''Invasion sovietiche dal Afghanistan''' (cognossude ancje come la ''Vuere sovietico-afghane'') al è stât un conflit armât combatût jenfri la fin dal 1979 e il fevrâr dal 1989 inte Republiche Democratiche dal [[Afghanistan]]. La vuere e à viodût opognûts las fuarcis de [[Union Sovietiche]] (URSS) insiemi cul guvier comunist afghan, e i vuerilîrs [[Mujaheddin]], sostignûs in mût cuviart dai [[Stâts Unîts di Americhe]], dal [[Pakistan]], de [[Arabie Saudite]] e da la [[Cine]]. == Contest storic == Tal 1978, un colp di Stat comunist (la Rivoluzion de Saur) al à puartât al podê un guvier filosovietic in Afghanistan. Chest gnûf regjim al à començât gnovis riforme di stamp socialist che a an cjatât une fuarte oposizion in tes zonis rurâls e de popolazion sociâl religjose. Di fat, al nâs un moviment di vuerilie (i ''mujaheddin'', "combatints par la fêde"). Par pôre di piardi un stât aleât dongje de sô frontiere, la Union Sovietiche, vuidade par [[Leonid Brežnev]], e à decidût di intervignî in mût militâr. == Svilup de vuere == L'intervent al scomence ai 24 di Dicembar dal 1979, cuant che las trupis de [[Armade Rosse]] a an ocupât las principâls citâts e lis stradis strategichis, copant il president afghan Hafizullah Amin e metint al sô puest Babrak Karmal. La vuere e je deventade par l'URSS un calvari, in te stesse maniere che a la Vuere dal Vietnam al fo par i Americans (par chest al si clame ancje "il Vietnam sovietic"): * Lis trupis sovietiche a dominavin las citâts e cul mût dai elicotars, ma a no jerin in stât di controlâ las montagnis e lis zonis rurâls, dulà che i mujaheddin a dopravin la tactiche de vuerilie. * Modilicât tal 1986, i Stâts Unîts, drenti de [[Operazion Cyclone]], a an tacât a mandâ ai vuerilîrs rinfuarç avanzâts, come i sistemis missilistics tiere-arie '''Stinger''', sedi a dî missîi cuintri avions che un soldât podeve puartâ e doprâ di bessôl. Chest sisteme difensîf si rivele un grant impediment par l'aviazion sovietiche . I '''Stinger''' scomencin a abati un grant numar di avions e elicoters de aviazion sovietiche , che scuèn ritirasi. == Ritirade e conseguencis == Cul rivâ al podê di [[Mikhail Gorbačëv]] a [[Mosche]], le [[Union Sovietiche]] capîs che la vuere e jere par scuasit pierdude e masse cjare par la economie dal Paîs , e che al e' miôr fale finide. Daspò de firme dai Acords de Ginevre (1988), las trupis sovietiche a an scomençât il ritîr definitîf, puartât a tiermin ai 15 di Fevrâr dal 1989. La vuere e à vût conseguencis colossâls: * Al à debilitât in mût definitîf la URSS, deventant une des resons de la sô colade tal 1991. * In Afghanistan al à lassât un Paîs sdrumât, puartant a une vuere civîl che e varès puartât al podê il regjim dai [[Talebans]] tal 1996. == Leams esternis == * {{it}} [https://www.treccani.it/enciclopedia/guerra-in-afghanistan/ Vôs "Guerra in Afghanistan (1979-1989)" su l'Enciclopedie Treccani] - Par un cuadri storic e detajât. * {{en}} [https://www.wilsoncenter.org/collection/soviet-invasion-of-afghanistan Documentazion e letaris segretis de epoche sovietica] - Fonts storichis dal Wilson Center Digital Archive (par inglês). [[Categorie:Storie]] [[Categorie:Vuere]] qdrdpmb31xbemq5e9463tn4zikmfouq 186418 186417 2026-08-30T20:00:25Z Santefoscje73 11500 /* Contest storic */ 186418 wikitext text/x-wiki [[Figure:Afghanistan – Soviet tank at the firing position.jpg|300px|miniatura|destra|Un cjârarmât sovietic T-62 in posizion di tîr su lis montagnis dal Afghanistan]] La '''Invasion sovietiche dal Afghanistan''' (cognossude ancje come la ''Vuere sovietico-afghane'') al è stât un conflit armât combatût jenfri la fin dal 1979 e il fevrâr dal 1989 inte Republiche Democratiche dal [[Afghanistan]]. La vuere e à viodût opognûts las fuarcis de [[Union Sovietiche]] (URSS) insiemi cul guvier comunist afghan, e i vuerilîrs [[Mujaheddin]], sostignûs in mût cuviart dai [[Stâts Unîts di Americhe]], dal [[Pakistan]], de [[Arabie Saudite]] e da la [[Cine]]. == Contest storic == Tal 1978, un colp di Stat comunist (la Rivoluzion de Saur) al à puartât al podê un guvier filosovietic in [[Afghanistan]]. Chest gnûf regjim al à començât gnovis riforme di stamp socialist che a an cjatât une fuarte oposizion in tes zonis rurâls e de popolazion sociâl religjose. Di fat, al nâs un moviment di vuerilie (i ''mujaheddin'', "combatints par la fêde"). Par pôre di piardi un stât aleât dongje de sô frontiere, le [[Union Sovietiche]], vuidade par [[Leonid Brežnev]], e à decidût di intervignî in mût militâr. == Svilup de vuere == L'intervent al scomence ai 24 di Dicembar dal 1979, cuant che las trupis de [[Armade Rosse]] a an ocupât las principâls citâts e lis stradis strategichis, copant il president afghan Hafizullah Amin e metint al sô puest Babrak Karmal. La vuere e je deventade par l'URSS un calvari, in te stesse maniere che a la Vuere dal Vietnam al fo par i Americans (par chest al si clame ancje "il Vietnam sovietic"): * Lis trupis sovietiche a dominavin las citâts e cul mût dai elicotars, ma a no jerin in stât di controlâ las montagnis e lis zonis rurâls, dulà che i mujaheddin a dopravin la tactiche de vuerilie. * Modilicât tal 1986, i Stâts Unîts, drenti de [[Operazion Cyclone]], a an tacât a mandâ ai vuerilîrs rinfuarç avanzâts, come i sistemis missilistics tiere-arie '''Stinger''', sedi a dî missîi cuintri avions che un soldât podeve puartâ e doprâ di bessôl. Chest sisteme difensîf si rivele un grant impediment par l'aviazion sovietiche . I '''Stinger''' scomencin a abati un grant numar di avions e elicoters de aviazion sovietiche , che scuèn ritirasi. == Ritirade e conseguencis == Cul rivâ al podê di [[Mikhail Gorbačëv]] a [[Mosche]], le [[Union Sovietiche]] capîs che la vuere e jere par scuasit pierdude e masse cjare par la economie dal Paîs , e che al e' miôr fale finide. Daspò de firme dai Acords de Ginevre (1988), las trupis sovietiche a an scomençât il ritîr definitîf, puartât a tiermin ai 15 di Fevrâr dal 1989. La vuere e à vût conseguencis colossâls: * Al à debilitât in mût definitîf la URSS, deventant une des resons de la sô colade tal 1991. * In Afghanistan al à lassât un Paîs sdrumât, puartant a une vuere civîl che e varès puartât al podê il regjim dai [[Talebans]] tal 1996. == Leams esternis == * {{it}} [https://www.treccani.it/enciclopedia/guerra-in-afghanistan/ Vôs "Guerra in Afghanistan (1979-1989)" su l'Enciclopedie Treccani] - Par un cuadri storic e detajât. * {{en}} [https://www.wilsoncenter.org/collection/soviet-invasion-of-afghanistan Documentazion e letaris segretis de epoche sovietica] - Fonts storichis dal Wilson Center Digital Archive (par inglês). [[Categorie:Storie]] [[Categorie:Vuere]] 0ux9i8wj5yet1h2a7gs5qyhrmyelruk Cope dal mont di balon 1970 0 15104 186451 186303 2026-08-31T10:16:00Z Frico7 13659 /* Scuadris */ 186451 wikitext text/x-wiki La '''Cope''' '''dal mont Jules Rimet 1970''', ancje cognossude come '''Messic 1970''', e je stade la novesime edizion de [[Cope dal mont di balon|cope dal mont di balon masculin]]. E je stade metude sù in [[Messic]] jenfri i 31 di Mai e i 21 di Jugn dal [[1970]] e e je stade vinçude dai campions in cariche, il [[Brasîl]], finâl cuintri la [[Italie|nazionâl taliane]]. A an partecipât sedis scuadris che si son fronteadis prime intune fase a zirons di cuatri scuadris e daspò intun tabelon a eliminazion direte. E je stade la prime edizion de cope a jessi passade a colôrs par [[television]] e in gracie ae difusion satelitâr in cincante Paîs sal è podût viodi l’event. Cheste edizion e à vût ancje la introduzion dai cartelins (che però no forin doprâts) e des sostituzions pai zuiadôrs di moviment. == Stadis == {| class="wikitable" !Citât !Stadi !Partidis |- |[[Guadalajara]] |Jalisco |8 |- |[[León (Mehhiko)|León]] |Guanajuato |7 |- |[[Citât dal Messic]] |Azteca |10 |- |[[Puebla]] |Cuauhtemoc |3 |- |[[Toluca]] |Luis Dosal |4 |} == Scuadris == * [[Figure:Flag_of_England.svg|25x25px]] [[Ingletiere]] * [[Figure:Flag of Brazil (1968–1992).svg|25x25px]] [[Brasîl]] * [[Figure:Flag of Belgium (civil).svg|25x25px]] [[Belgjo|Belgjiche]] * [[Figure:Flag of Peru.svg|25x25px]] [[Perù]] * [[Figure:Flag of El Salvador.svg|25x25px]] [[El Salvador]] * [[Figure:Flag of Sweden.svg|25x25px]] [[Svezie]] * [[Figure:Flag_of_Uruguay.svg|25x25px]] [[Uruguay]] * [[Figure:Flag of Morocco.svg|25x25px]] [[Maroc]] * [[Figure:Flag of Mexico.svg|25x25px]] [[Messic]] * [[Figure:Flag_of_Italy_(1946–2003).svg|25x25px]] [[Italie]] * [[Figure:Flag_of_the_Soviet_Union.svg|25x25px]] [[Union Sovietiche]] * [[Figure:Flag of Romania (1965–1989).svg|25x25px]] [[Romanie]] * [[Figure:Flag of the Czech Republic.svg|25x25px]] [[Cecoslovachie]] * [[Figure:Flag of Israel.svg|25x25px]] [[Israêl]] * [[Figure:Flag_of_West_Germany_(1949–1990).png|25x25px]] [[Gjermanie Ocidentâl]] * [[Figure:Flag of Bulgaria (1967–1971).svg|25x25px]] [[Bulgarie]] == Risultâts == === Fase a zirons === ==== Grup 1 ==== {| class="wikitable sortable" style="text-align: center;" ! width="7" | ! width="30%" |Squadra ! width="10%" |Ponts ! width="7" |PZ ! width="7" |V ! width="7" |P ! width="7" |S ! width="7" |GF ! width="7" |GS ! width="7" |DG |- bgcolor="#ccffcc" |1. | align="left" |Union Sovietiche |'''5''' |3 |2 |1 |0 |6 |1 | +5 |- bgcolor="#ccffcc" |2. | align="left" |Messic |'''5''' |3 |2 |1 |0 |5 |0 | +5 |- |3. | align="left" |Belgjiche |'''2''' |3 |1 |0 |2 |4 |5 | -1 |- |4. | align="left" |El Salvador |'''0''' |3 |0 |0 |3 |0 |9 | -9 |} ==== Grup 2 ==== {| class="wikitable sortable" style="text-align: center;" ! width="7" | ! width="30%" |Squadra ! width="10%" |Ponts ! width="7" |PZ ! width="7" |V ! width="7" |P ! width="7" |S ! width="7" |GF ! width="7" |GS ! width="7" |DG |- bgcolor="#ccffcc" |1. | align="left" |Italie |'''4''' |3 |1 |2 |0 |1 |0 | +1 |- bgcolor="#ccffcc" |2. | align="left" |Uruguay |'''3''' |3 |1 |1 |1 |2 |1 | +1 |- |3. | align="left" |Svezie |'''3''' |3 |1 |1 |1 |2 |2 |0 |- |4. | align="left" |Israêl |'''2''' |3 |0 |2 |1 |1 |3 | -2 |} ==== Grup 3 ==== {| class="wikitable sortable" style="text-align: center;" ! width="7" | ! width="30%" |Squadra ! width="10%" |Ponts ! width="7" |PZ ! width="7" |V ! width="7" |P ! width="7" |S ! width="7" |GF ! width="7" |GS ! width="7" |DG |- bgcolor="#ccffcc" |1. | align="left" |Brasîl |'''6''' |3 |3 |0 |0 |8 |3 | +5 |- bgcolor="#ccffcc" |2. | align="left" |Ingletiere |'''4''' |3 |2 |0 |1 |2 |1 | +1 |- |3. | align="left" |Romanie |'''2''' |3 |1 |0 |2 |4 |5 | -1 |- |4. | align="left" |Cecoslovachie |'''0''' |3 |0 |0 |3 |2 |7 | -5 |} ==== Grup 4 ==== {| class="wikitable sortable" style="text-align: center;" ! width="7" | ! width="30%" |Squadra ! width="10%" |Ponts ! width="7" |PZ ! width="7" |V ! width="7" |P ! width="7" |S ! width="7" |GF ! width="7" |GS ! width="7" |DG |- bgcolor="#ccffcc" |1. | align="left" |Gjermanie Ocidentâl |'''6''' |3 |3 |0 |0 |10 |4 | +6 |- bgcolor="#ccffcc" |2. | align="left" |Perù |'''4''' |3 |2 |0 |1 |7 |5 | +2 |- |3. | align="left" |Bulgarie |'''1''' |3 |0 |1 |2 |5 |9 | -4 |- |4. | align="left" |Maroc |'''1''' |3 |0 |1 |2 |2 |6 | -4 |} === Cuarts di finâl === Union Sovietiche-'''Uruguay''' 0-1 (ddts) '''Brasîl'''-Perù 4-2 '''Italie'''-Messic 4-1 '''Gjermanie Ocidentâl'''-Ingletiere 3-2 (ddts) === Semifinâls === Uruguay-'''Brasîl''' 1-3 [[Partide dal secul|'''Italie'''-Gjermanie Ocidentâl 4-3 (ddts)]] === Partide pal tierç puest === Uruguay-'''Gjermanie Ocidentâl''' 0-1 === Finâl === '''Brasîl'''-Italie 4-1 <small>Goi: 18’ Pelé (BRA), 37’ Boninsegna (ITA), 66’ Gérson (BRA), 71’ Jairzinho (BRA), 86’ Carlos Alberto (BRA)</small> == Statistichis == === Miôr marcadôr === [[Figure:Flag_of_West_Germany_(1949–1990).png|25x25px]] Gerd Müller, 10 goi (1 rigôr) === Miôr zovin === [[Figure:Flag of Peru.svg|25x25px]] Teofilo Cubillas === Premi FIFA Fair Play === [[Figure:Flag of Peru.svg|25x25px]] Perù === Scuadre campione === [[Figure:Flag of Brazil (1968–1992).svg|25x25px]] Brasîl (3<sup>e</sup> volte) Puartîrs: Félix, Ado, Leão Difensôrs: Carlos Alberto (capitan), Brito, Piazza, Everaldo, Fontana, Baldocchi, Joel, Marco Antônio Centricjampiscj: Clodoaldo, Gérson, Rivelino, Piazza, Paulo Cézar Atacants: Pelé, Jairzinho, Tostão, Edu, Dario, Zé Maria CT: Mário Zagallo gyd4kqowpo6mlixay8qxde9k0ocrn2b Hirohito 0 15106 186457 186319 2026-08-31T10:40:01Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186457 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Hirohito (Shōwa Tennō) |Figure = Hirohito in dress uniform (cropped 2).jpg |Didascalie = L'Imperadôr Hirohito tal 1935 |Nazionalitât = Gjaponêse |DateNassite = [[29 di Avrîl]] [[1901]] |LucNassite = Tokyo, [[Gjapon]] |DateMuart = [[7 di Zenâr]] [[1989]] |LucMuart = Tokyo, Gjapon |Ativitât = Imperadôr, biolic marin |Oparis = Studis scientifics di biologjie marine, discors de capitolazion dal Gjapon (Gyokuon-hōsō, 1945) |Note = 124esim imperadôr dal Gjapon, al à regnât dal 1926 al 1989 (Ere Shōwa). Daspo' de Seconde Vuere Mondiâl al à rinunziât al statût divin e al à vuidât la transizion dal paîs viers la democrazie. }} '''Hirohito''' (裕仁), cognossût in Gjapon ançje cul nom postum di '''Shōwa Tennō''' (昭和天皇), al è stât il 124esim imperadôr dal Gjapon, in cjarie dal [[25 di Dicembar]] dal [[1926]] fin a la muart tal [[1989]]. Il so ream al è stât il plui lunc de storie dal Gjapon. == Biografie == Nassût a Tokyo intal 1901, Hirohito al è diventât imperadôr tal 1926. Daûr de tradizion gjaponêse, il so ream al à cjapât il nom di era ''Shōwa'' ("Pâs Iluminade"). === La Seconde Vuere Mondiâl === In tal periodi di prin de vuere, il Gjapon al à patît une fuarte espansion militâr in Asie. Intal periodi de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]], il paîs si è lwât a la [[Gjermanie]] e a l' [[Italie]] cul [[Pat Tripartît]]. Daspo' la scunfite dal Gjapon intal 1945, Hirohito al à pronunciât al radiodiscôrs storîc (''Gyokuon-hōsō'') cul cuâl al anunziave la rese incondizionade. === Il periodi dal dopovuere === Cun la gnove Costituzion dal [[1947]], il so rûl al è stât ridimensionât a simbul statâl sence podê politic, e l'imperadôr al à rinunziât al sô statût divin (''Ningen-s宣言''). Intal periodi daspo' de vuere al à favorît la ricostruzion e la democratizazion dal paîs, dedicandosi ancje a la sô passion par la [[biologjie marine]], publicant diviers studîs scientifics. Al è muart a Tokyo intal 1989 e al è stât sucedût dal fî [[Akihito]]. == Vôs coreladis == * [[Gjapon]] * [[Imperadôrs dal Gjapon]] * [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] * [[Akihito]] {| class="wikitable" style="width:100%; text-align:center; font-size:90%; background-color:#f8f9fa; border:1px solid #aaa;" |- style="background-color:#cc0000; color:white; font-size:105%; font-weight:bold;" | colspan="5" | Imperadôrs dal Gjapon de Epoche Moderne (1868–vuê) |- style="background-color:#f2f2f2; font-weight:bold;" | style="width:20%;" | [[Epoche Meiji|Era Meiji]]<br />(1868–1912) | style="width:20%;" | [[Epoche Taishō|Era Taishō]]<br />(1912–1926) | style="width:20%;" | [[Epoche Shōwa|Era Shōwa]]<br />(1926–1989) | style="width:20%;" | [[Epoche Heisei|Era Heisei]]<br />(1989–2019) | style="width:20%;" | [[Epoche Reiwa|Era Reiwa]]<br />(dal 2019) |- | [[Imperadôr Meiji|Meiji]]<br /><small>(Mutsuhito)</small> | [[Imperadôr Taishō|Taishō]]<br /><small>(Yoshihito)</small> | [[Hirohito|Shōwa]]<br /><small>(Hirohito)</small> | [[Akihito]]<br /><small>(Emêrit)</small> | [[Naruhito]]<br /><small>(In cjarge)</small> |} [[Categorie:Imperadôrs gjaponês]] [[Categorie:Nassûts intal 1901]] [[Categorie:Muarts intal 1989]] 685xybdi4kdu1pgvjim9ke1k6xl44qu Akihito 0 15107 186456 186322 2026-08-31T10:39:35Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186456 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Akihito (明仁) |Figure = Emperor Akihito (2016).jpg |Didascalie = L'Imperadôr Akihito intal 2016 |Nazionalitât = Gjaponêse |DateNassite = [[23 di Dicembar]] [[1933]] |LucNassite = Tokyo, [[Gjapon]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Imperadôr emêrit, itiolic (studîs dai pês) |Oparis = Studis scientifics sui pês dal gjenar ''Gobiidae'' |Note = 125esim imperadôr dal Gjapon, al à regnât dal 1989 al 2019 (Ere Heisei). Intal 2019 al è stât il prin imperadôr gjaponês a abdicâ tai ultims doi secui. }} '''Akihito''' (明仁), nassût ai [[23 di Dicembar]] dal [[1933]], al è stât il 125esim imperadôr dal Gjapon dal [[7 di Zenâr]] dal [[1989]] fin a la sô abdicazion ai [[30 di Avrîl]] dal [[2019]]. Cul so ream al è scomençât il periodi cun la denominazion di '''Ere Heisei''' ("Pâs Ubicue"). Daspo' la sô abdicazion al à cjapât il titul uficiâl di Imperadôr Emêrit (Jōkō). == Biografjie == Prin fî mascli dal imperadôr [[Hirohito]] e de imperadore Nagako, Akihito al è nassût a Tokyo tal 1933. Nomenât princip ''Tsugu'' (''継宮 Tsugu-no-miya'')fin di frut , al à frecuentât lis scuelis par le aristocrazie gjaponêse dal 1940 al 1952. Tal periodi de [[Seconde vuere Mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl] , cuant che Tokyo je stade bombardade , tal mês di març dal 1945 , lui e sô fradi plui piçul Masahito , vegnin platâts in un lûc sigûr fûr de capitâl. Cun la fin de vuere e l'ocupazion merecane , al ven istruît in te lenghe inglêse da Elizabeth Gray Vining. Al à studiât par un periodi , ma cence vê cjapât un titul academic te universitât Gakushūin di Tokyo. Intal [[1959]] al à maridât Michiko Shōda, la prime citadine cence nobilîl cjasât a jentrâ te famee reâl gjaponêse. === Ream (1989–2019) === Al è diventât imperadôr intal 1989 daspo' la muart di sô pari Hirohito. Mantegnint il rûl simbolic definît de Costituzion dal [[1947]], Akihito e la imperadore Michiko a an lavorât par viergisii di plui al popul e par viazâ e visitâ puests tocjâts di calamitâts naturâls. Al è stât ançje impegnât tal ricognossiment dai dams causâts dal Gjapon tal periodi de Seconde Vuere Mondiâl, e fât visitis di reconciliazion tal Pacific. === Abdicazion === Ai [[30 di Avrîl]] dal [[2019]], par vie de sô etât e dai problemis di salût, Akihito al à abdicât in favôr di so fî primogjenit [[Naruhito]]. E je stade la prime abdicazion imperiâli te storie dal Gjapon tal arc di plui di doi secui (de volte di Kokaku intal 1817). === Activitât scientifiche === Te maniere di sô pari Hirohito, Akihito al è un apassionât studiôs di biologjie marine, in particolâr specializât te itiologjie e sui pês de famee dai Gobiids (''Gobiidae''), publicant diviers articuls scientifics su rivistis internazionâls. == Vôs coreladis == * [[Gjapon]] * [[Hirohito]] * [[Naruhito]] * [[Epoche Heisei]] {| class="wikitable" style="width:100%; text-align:center; font-size:90%; background-color:#f8f9fa; border:1px solid #aaa;" |- style="background-color:#cc0000; color:white; font-size:105%; font-weight:bold;" | colspan="5" | Imperadôrs dal Gjapon de Epoche Moderne (1868–vuê) |- style="background-color:#f2f2f2; font-weight:bold;" | style="width:20%;" | [[Epoche Meiji|Era Meiji]]<br />(1868–1912) | style="width:20%;" | [[Epoche Taishō|Era Taishō]]<br />(1912–1926) | style="width:20%;" | [[Epoche Shōwa|Era Shōwa]]<br />(1926–1989) | style="width:20%;" | [[Epoche Heisei|Era Heisei]]<br />(1989–2019) | style="width:20%;" | [[Epoche Reiwa|Era Reiwa]]<br />(dal 2019) |- | [[Imperadôr Meiji|Meiji]]<br /><small>(Mutsuhito)</small> | [[Imperadôr Taishō|Taishō]]<br /><small>(Yoshihito)</small> | [[Hirohito|Shōwa]]<br /><small>(Hirohito)</small> | [[Akihito]]<br /><small>(Emêrit)</small> | [[Naruhito]]<br /><small>(In cjarge)</small> |} [[Categorie:Imperadôrs gjaponês]] [[Categorie:Nassûts intal 1933]] kou120very2gre4qy311az2i1lcmr4r Cleopatre 0 15108 186465 186332 2026-08-31T10:43:37Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186465 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Cleopatre VII Philopator |Figure =Kleopatrabüste Altes Museum Berlin.jpg |Didascalie = Statue di Cleopatre VII (Altes Museum, Berlin) |Nazionalitât = Egiziane (dinastie tolemaiche) |DateNassite = [[69 p.d.C.]] |LucNassite = Alessandrie d'Egjit, [[Egjit]] |DateMuart = [[12 di Avost]] [[30 p.d.C.]] |LucMuart = Alessandrie d'Egjit, Egjit |Ativitât = Regjne dal Egjit |Oparis = Politiche foreste di aliance cun l' Imperi Roman, riorganizazion de economie egjiziane |Note = Ultime regjne dal Egjit tolemaic. Famose par la sô inteligjence e par la sô relazion politiche e sentimentâl cun [[Juli Cesar]] e Marco Antonio. }} '''Cleopatre VII Philopator''' (in grêc antîc: ''Κλεοπάτρα Φιλοπάτωρ''; [[69 p.d.C.]] – [[12 di Avost]] [[30 p.d.C.]]) e è stade l'ultime regjne dal [[Antîc Egjit|Egjit]] de dinastie tolemaiche, regnant dal 51 p.C. fin a la sô muart tal 30 p.C. E è une des figuris feminilis plui famosis de storie antîghe par la sô culture, il sô caratâr e il sô rûl politic tal periodi di transizion de Republiche romane al [[Imperi Roman]]. == Biografjie == Nassude ad Alessandrie d'Egjit tal 69 p.C., Cleopatre e jere fie di Tolemeu XII Aulete. La sô dinastie, d'origjin macedone, e dominave l'Egjit de muart di [[Lissandri il Grant]]. Cleopatre e jere famose par la sô instruzion stranordenarie, jere buine di fevelâ diviersis lenghis (comprendût il grêc, l'egizian e il latin) e par la sô gjestion de politiche foreste. === La aliance cun Juli Cesar === Intal 48 p.C., par difindi il so tron cuintri la fazion di sô fradi Tolemeu XIII, Cleopatre e à strinzût une fuarte alianze politiche e sentimentâl cun '''[[Juli Cesar]]'''. Daspo' de vitorie te vuere civîl egiziane, Cleopatre e è stade confermade regjne e tal 47 p.C. e à vût un fi cul gjenerâl roman, clamât Tolemeu Cesar (cognossût come ''Cesarion''). === Marco Antonio e il conflît cun Rome === Daspo' de muart di Cesar tal 44 p.C., Cleopatre si è leade cun '''Marco Antonio''', un dai triumvirs di Rome. De la lôr union a son nassûts trê fîs. La lôr politiche e à provocât la reazion di Ottavian (il futûr imperadôr []August]]), che al à declarât vuere al Egjit. Intal 31 p.C., la flote di Marco Antonio e Cleopatre e è stade scunfite te '''bataie di Azio'''. === La muart e la fin dal Egjit tolemaic === L'an daspo' (30 p.C.), cun lis trupis di Ottavian ormai jentrâdis ad Alessandrie, Marco Antonio al si è suicidât. Pôc daspo', par no jessi cjapade vignide menade a Rome come trofeu di vuere, ancje Cleopatre e si è gjavade la vite (daûr de tradizion, si è fate muardi da une vipare aspide). Cun la sô muart e è finide la dinastie tolemaiche e l'Egjit al è diventât une provincie dal Imperi Roman. == Vôs coreladis == * [[Antîc Egjit]] * [[Juli Cesar]] * [[Imperi Roman]] [[Categorie:Regjnis egjzianis]] [[Categorie:Nassûts intal 69 p.C.]] [[Categorie:Muarts intal 30 p.C.]] 8ks6eq5cgvvnymoql1cyl4u5docwczk 1499 0 15109 186438 186355 2026-08-31T09:39:58Z Frico7 13659 /* Acjadiments */ 186438 wikitext text/x-wiki {{An|1499}} Il 1499 (MCDXCIX par numars romans) al è un an dal [[XV secul]]. == Acjadiments == === In Friûl === * Setembar: Scorerie e invasion dai [[Turcs]] te [[Planure furlane]]: un esercît di cirche 10.000 turcs commandâts dal pasha di [[Bosnie]], Skender Pashà, al passe il [[Tiliment]] e al sachegje l'interi teritori jenfri la [[Ciline]] e la [[Livence]]. Vegnin brusâts e sdrumâts une vore di paîs e cjasis dal [[Patriarcjât di Aquilee]], cun centenaris di personis copadis o deportadis come sclâfs. Le [[Republiche di Vignesie]] e decît di fortificâ lis difesis strategjichis inte Patrie dal Friûl par parâsi di gnovis sconfitis. === Pal Mont === * 22 di Avost: [[Batalie di Zonchio]] (o batalie de Sapienza): la flote otomane e bat chêle veneziane tal [[Mar Ioni]]. * 22 di Setembar: Cul [[Tratât di Basilea]], e finis la [[Gjere suabe]]: la [[Confederazion Svuizere]] e oten l'indipendence de facto dal [[Sacri Roman Imperi]]. * Mês di Mai: Il navigadôr spagnûl [[Alonso de Ojeda]], insiemit a [[Amerigo Vespucci]], al parteis par la sô spedizion e al esplore lis costis de [[Venezuella]] e di [[Curaçao]]. * Mês di Avost: Il re [[Luîs XII di France]] al invade il [[Ducât di Milan]], parant vie [[Ludovico il Moro]]. == Nassûts == * 31 di Març: [[Pîri Reis]], comandant e cartograf otoman († [[1553]]) * 3 di Setembar: [[Diane de Poitiers]], nobile aristocratiche francêse († [[1566]]) * [[Giulio Romano]], pitôr talian († [[1546]]) * [[Niccolò Tartaglia]], matematic talian († [[1557]]) == Muarts == * [[1 di Otubar]]: [[Marsilio Ficino]], filosof e umanist talian (* [[1433]]) *[[ 23 di Novembar]]: [[Perkin Warbeck]], pretendent al tron d'Inghilterre (* [[1474]]) *[[Alesso Baldovinetti]], pitôr florentin (* [[1427]]) == Cjale ancje == [[1498]] — [[1500]] [[Calendari dai acjadiments]] [[Categorie:1499| ]] [[Categorie:Ans dal XV secul]] pxaqo1gt0sheb3p2nb6c9sprkkdc8dz Semiramis 0 15118 186377 2026-08-30T17:42:14Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Semiramide (Semiramis) |Figure = Guercino Semiramide Babilonia 1.jpg |Didascalie = "Semiramide ricêf le gnove de rivolte di Babilonie" Cuadri dal Guercino (1645) |Nazionalitât = Assire |DateNassite = [[IX secul p.C.]] |LucNassite = Ascalon |DateMuart = |LucMuart = Babilonie |Ativitât = Regjne de Assirie |Oparis = Costruzion dai Zardins sosprendûts di Babilonie (tradizion), espansion dal Imperi Assir |Note = Figure lezendarie e storiche, regjente dal Imp... 186377 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Semiramide (Semiramis) |Figure = Guercino Semiramide Babilonia 1.jpg |Didascalie = "Semiramide ricêf le gnove de rivolte di Babilonie" Cuadri dal Guercino (1645) |Nazionalitât = Assire |DateNassite = [[IX secul p.C.]] |LucNassite = Ascalon |DateMuart = |LucMuart = Babilonie |Ativitât = Regjne de Assirie |Oparis = Costruzion dai Zardins sosprendûts di Babilonie (tradizion), espansion dal Imperi Assir |Note = Figure lezendarie e storiche, regjente dal Imperi Assîr par cont dal fî Adad-nirari III. Famose te mitologjie par il sô caratar , il sô mût di jessi rivade al podê e par la sô fuarçe politic-militâr. }} '''Semiramide''' (in grêc antîc: ''Σεμίραμις'', *Semiramis*; in akkadic: ''Sammuramat'') e è stade une regjne leiendarie de [[Assirie]], identificade storicamentri cun la regjne '''Sammuramat''', che à regnât te fin dal IX secul p.d.C. (plui o mancul dal 811 p.d.C. al 806 p.d.C.) come regjente par sô fî Adad-nirari III. In te tradizion classiche e mitologjiche, e è une des figuris feminilis plui potentis e famosis dal Antîc Orient. == Storie e liende == La figure di Semiramide e jentre te storiografie greco-romane misturade cun elements fantastics e leiendaris, in particolâr tes oparis di Diodor Sicul e di Ctesia di Cnido. === La liende classiche === Daur dal mît, Semiramide e jere fi de dee Derketo e di un mortâl. Abandonade di piçule, e è stade adotade e nudride dai colombs fin che e è stade cjatade dai pastôrs dal re de Assirie. Daspo' di jessi stade maridade cul governadôr Onnes, je stade notade dal re Ninus (leiendari fondadôr di Ninive) par la sô bielece e par la sô straordenarie inteligjence militâr. Ninus al à sposât Semiramide e, a la sô muart, à cjapât il podê absolût, guviernant l'Imperi Assîr par diviers agns. Le tradizion classiche e atribuìs la fondazion o la ricostruzion di [[Babilonie]], la costruzion des sô muris gigantis e dai famôs '''Zardins sosprendûts''' (une des Siet Meraveis dal Mond Antîc), oltri a spedizions militâris viers l'[[Indie]] e l'Egjit. === La figure storiche (Sammuramat) === Dal pont di viste storic, Semiramide e corrispuint a le regjne assire '''Sammuramat''', co-regnante e vedue dal re Shamshi-Adad V. Il so rûl al è stât straordenari par chel periodi, stant che e à mantegnût il control dal imperi in un moment di crisi politiche, esercitant une fuarte influence ancje "vis-à-vis" dai stps re e gjenerâls assirs. == Ereditât culturâl == La figure di Semiramide e à ispirât centenârs di oparis di art, teatri e musiche in te culture europeane: * In te ''Divine Comedie'' di [[Dante Alighieri]], Semiramide ven mitude in tal prin cricul dal Infiêr (intal cjant V, chel dai lussuriôs). * In tal 1823, [[Gioachino Rossini]] al à scrît la famose opere liriche ''Semiramide''. == Voçs coreladis == * [[Assirie]] * [[Babilonie]] * [[Dante Alighieri]] [[Categorie:Regjnis antîghis]] [[Categorie:Mitologjie greche]] [[Categorie:Storie antîghe]] o6110w0svz6c703xhtx8kzfzb8ie4dd 186459 186377 2026-08-31T10:41:06Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186459 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Semiramide (Semiramis) |Figure = Guercino Semiramide Babilonia 1.jpg |Didascalie = "Semiramide ricêf le gnove de rivolte di Babilonie" Cuadri dal Guercino (1645) |Nazionalitât = Assire |DateNassite = [[IX secul p.C.]] |LucNassite = Ascalon |DateMuart = |LucMuart = Babilonie |Ativitât = Regjne de Assirie |Oparis = Costruzion dai Zardins sosprendûts di Babilonie (tradizion), espansion dal Imperi Assir |Note = Figure lezendarie e storiche, regjente dal Imperi Assîr par cont dal fî Adad-nirari III. Famose te mitologjie par il sô caratar , il sô mût di jessi rivade al podê e par la sô fuarçe politic-militâr. }} '''Semiramide''' (in grêc antîc: ''Σεμίραμις'', *Semiramis*; in akkadic: ''Sammuramat'') e è stade une regjne leiendarie de [[Assirie]], identificade storicamentri cun la regjne '''Sammuramat''', che à regnât te fin dal IX secul p.d.C. (plui o mancul dal 811 p.d.C. al 806 p.d.C.) come regjente par sô fî Adad-nirari III. In te tradizion classiche e mitologjiche, e è une des figuris feminilis plui potentis e famosis dal Antîc Orient. == Storie e liende == La figure di Semiramide e jentre te storiografie greco-romane misturade cun elements fantastics e leiendaris, in particolâr tes oparis di Diodor Sicul e di Ctesia di Cnido. === La liende classiche === Daur dal mît, Semiramide e jere fi de dee Derketo e di un mortâl. Abandonade di piçule, e è stade adotade e nudride dai colombs fin che e è stade cjatade dai pastôrs dal re de Assirie. Daspo' di jessi stade maridade cul governadôr Onnes, je stade notade dal re Ninus (leiendari fondadôr di Ninive) par la sô bielece e par la sô straordenarie inteligjence militâr. Ninus al à sposât Semiramide e, a la sô muart, à cjapât il podê absolût, guviernant l'Imperi Assîr par diviers agns. Le tradizion classiche e atribuìs la fondazion o la ricostruzion di [[Babilonie]], la costruzion des sô muris gigantis e dai famôs '''Zardins sosprendûts''' (une des Siet Meraveis dal Mond Antîc), oltri a spedizions militâris viers l'[[Indie]] e l'Egjit. === La figure storiche (Sammuramat) === Dal pont di viste storic, Semiramide e corrispuint a le regjne assire '''Sammuramat''', co-regnante e vedue dal re Shamshi-Adad V. Il so rûl al è stât straordenari par chel periodi, stant che e à mantegnût il control dal imperi in un moment di crisi politiche, esercitant une fuarte influence ancje "vis-à-vis" dai stps re e gjenerâls assirs. == Ereditât culturâl == La figure di Semiramide e à ispirât centenârs di oparis di art, teatri e musiche in te culture europeane: * In te ''Divine Comedie'' di [[Dante Alighieri]], Semiramide ven mitude in tal prin cricul dal Infiêr (intal cjant V, chel dai lussuriôs). * In tal 1823, [[Gioachino Rossini]] al à scrît la famose opere liriche ''Semiramide''. == Vôs coreladis == * [[Assirie]] * [[Babilonie]] * [[Dante Alighieri]] [[Categorie:Regjnis antîghis]] [[Categorie:Mitologjie greche]] [[Categorie:Storie antîghe]] fd95ijinfo2m9wqdn2k2usk6ugqbcfl Liliʻuokalani des isulis Hawaii 0 15119 186379 2026-08-30T17:57:33Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Liliʻuokalani |Figure = Liliuokalani, photograph by Prince, of Washington.jpg |Didascalie = La regjne Liliʻuokalani in tal 1891 |Nazionalitât = Hawaiiane |DateNassite = [[2 di Setembar]] [[1838]] |LucNassite = Honolulu, [[Hawaii]] |DateMuart = [[11 di Novembar]] [[1917]] |LucMuart = Honolulu, Hawaii |Ativitât = Regjne des Hawaii, compositore, scritore |Oparis = Cjant ''Aloha ʻOe'', cjant nazionâl ''He Mele Lāhui Hawaiʻi'', autobiografjie ''Hawaii's Sto... 186379 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Liliʻuokalani |Figure = Liliuokalani, photograph by Prince, of Washington.jpg |Didascalie = La regjne Liliʻuokalani in tal 1891 |Nazionalitât = Hawaiiane |DateNassite = [[2 di Setembar]] [[1838]] |LucNassite = Honolulu, [[Hawaii]] |DateMuart = [[11 di Novembar]] [[1917]] |LucMuart = Honolulu, Hawaii |Ativitât = Regjne des Hawaii, compositore, scritore |Oparis = Cjant ''Aloha ʻOe'', cjant nazionâl ''He Mele Lāhui Hawaiʻi'', autobiografjie ''Hawaii's Story by Hawaii's Queen'' |Note = Ultin monarche e uniche regjne dal Ream des Hawaii. E è stade gjavade dal podê in tal 1893 cuntun colp di Stât par vie dai interês in tal cumierç de bande dai merecans. }} '''Liliʻuokalani''' (nassude ''Lydia Kamakaʻeha''; [[2 di Setembar]] [[1838]] – [[11 di Novembar]] [[1917]]) e è stade l'ultime monarche sovrane e l'uniche regjne regnant dal "Ream des Hawaii", al guvier dal [[29 di Zenâr]] dal [[1891]] fin a la sô deposizion intal [[17 di Zenâr]] dal [[1893]]. E è ancje une figure di prim plan inte culture hawaiiane par vie de sô produzion musicâl e leterarie. == Biografjie == Nassude a Honolulu inte famee reâl hawaiiene, Lydia Kamakaʻeha e è stade educade inte scuele reâl di cjamp e e à cjapât une fuarte instruzion ocidentâl, mantegnint un profont leam cun lis tradizions dal sô popul. Intal [[1862]] e à maridât John Owen Dominis, un aministradôr merecan che al è diventât governadôr di Oahu. === Il ream e la crisi politiche (1891–1893) === E è diventade regjne intal 1891 faspo' la muart di sô fradi, il re Kalākaua. Tal sô curt guvier, Liliʻuokalani e à cirût di ridusî il podê des "elitès" commercialis merecanis e europeanis, proponint une gnove Costituzion che proviodeve il tornâ il podê politic e il dirit di vôt al popul des isulis hawaiianis. Chest progjet al à provocât la reazion dai proprietaris di plantagjons merecans e dai interès di cjapîtalists fûr dal paîs. In tal [[17 di Zenâr]] dal [[1893]], cuntun colp di Stat sostignût cence autorizazion dal guvier federâl des trupis de marine merecane (US Marines), la regjne e è stade gjavade dal podê. === Abdicazion e anesion === Par evitâ un massalizi e il sacrifici dal sô popul, Liliʻuokalani e à cedût temporaneamentri il podê, protestant cul guvier dai [[Stâts Unîts di Americhe]]. Intal [[1895]], daspo' un tentatîf di rivolte royaliste falît, e è stade arestade e tignude in cjase par agns intal palaç reâl Iolani. In tal [[1898]], i Stâts Unîts a an anetût ufizialmentri lis Hawaii come territori merecan. == Adivitât artistiche e musicali == Liliʻuokalani e jere une talentose musiciste e compositore. In te sô vite e à scrit pi di 150 cjants, jeinfri i cuâi il famôs cjant'''Aloha ʻOe''', diventât un dai simbui culturâls plui famôs des Hawaii tal mont. Intal [[1898]], mentri si cjatave nei Stâts Unîts par protestâ cuintri l'anesion, e à publicât la so autobiografjie, ''Hawaii's Story by Hawaii's Queen''. == Voçs coreladis == * [[Hawaii]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Aloha ʻOe]] [[Categorie:Regjnis]] [[Categorie:Nassûts intal 1838]] [[Categorie:Muarts intal 1917]] ekbcn646z1gox5zjknfi0sjzmargmvv 186380 186379 2026-08-30T17:58:20Z Santefoscje73 11500 /* Biografjie */ 186380 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Liliʻuokalani |Figure = Liliuokalani, photograph by Prince, of Washington.jpg |Didascalie = La regjne Liliʻuokalani in tal 1891 |Nazionalitât = Hawaiiane |DateNassite = [[2 di Setembar]] [[1838]] |LucNassite = Honolulu, [[Hawaii]] |DateMuart = [[11 di Novembar]] [[1917]] |LucMuart = Honolulu, Hawaii |Ativitât = Regjne des Hawaii, compositore, scritore |Oparis = Cjant ''Aloha ʻOe'', cjant nazionâl ''He Mele Lāhui Hawaiʻi'', autobiografjie ''Hawaii's Story by Hawaii's Queen'' |Note = Ultin monarche e uniche regjne dal Ream des Hawaii. E è stade gjavade dal podê in tal 1893 cuntun colp di Stât par vie dai interês in tal cumierç de bande dai merecans. }} '''Liliʻuokalani''' (nassude ''Lydia Kamakaʻeha''; [[2 di Setembar]] [[1838]] – [[11 di Novembar]] [[1917]]) e è stade l'ultime monarche sovrane e l'uniche regjne regnant dal "Ream des Hawaii", al guvier dal [[29 di Zenâr]] dal [[1891]] fin a la sô deposizion intal [[17 di Zenâr]] dal [[1893]]. E è ancje une figure di prim plan inte culture hawaiiane par vie de sô produzion musicâl e leterarie. == Biografjie == Nassude a Honolulu te famee reâl hawaiiane, Lydia Kamakaʻeha je stade educade te scuele reâl di cjamp e e à cjapât une fuarte instruzion ocidentâl, mantegnint un profont leam cun lis tradizions dal sô popul. Intal [[1862]] e à maridât John Owen Dominis, un aministradôr merecan che al è diventât governadôr di Oahu. === Il ream e la crisi politiche (1891–1893) === E è diventade regjne intal 1891 faspo' la muart di sô fradi, il re Kalākaua. Tal sô curt guvier, Liliʻuokalani e à cirût di ridusî il podê des "elitès" commercialis merecanis e europeanis, proponint une gnove Costituzion che proviodeve il tornâ il podê politic e il dirit di vôt al popul des isulis hawaiianis. Chest progjet al à provocât la reazion dai proprietaris di plantagjons merecans e dai interès di cjapîtalists fûr dal paîs. In tal [[17 di Zenâr]] dal [[1893]], cuntun colp di Stat sostignût cence autorizazion dal guvier federâl des trupis de marine merecane (US Marines), la regjne e è stade gjavade dal podê. === Abdicazion e anesion === Par evitâ un massalizi e il sacrifici dal sô popul, Liliʻuokalani e à cedût temporaneamentri il podê, protestant cul guvier dai [[Stâts Unîts di Americhe]]. Intal [[1895]], daspo' un tentatîf di rivolte royaliste falît, e è stade arestade e tignude in cjase par agns intal palaç reâl Iolani. In tal [[1898]], i Stâts Unîts a an anetût ufizialmentri lis Hawaii come territori merecan. == Adivitât artistiche e musicali == Liliʻuokalani e jere une talentose musiciste e compositore. In te sô vite e à scrit pi di 150 cjants, jeinfri i cuâi il famôs cjant'''Aloha ʻOe''', diventât un dai simbui culturâls plui famôs des Hawaii tal mont. Intal [[1898]], mentri si cjatave nei Stâts Unîts par protestâ cuintri l'anesion, e à publicât la so autobiografjie, ''Hawaii's Story by Hawaii's Queen''. == Voçs coreladis == * [[Hawaii]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Aloha ʻOe]] [[Categorie:Regjnis]] [[Categorie:Nassûts intal 1838]] [[Categorie:Muarts intal 1917]] tg17r1loyitorlzm1o9ga9d7n1m26qd 186461 186380 2026-08-31T10:41:52Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186461 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Liliʻuokalani |Figure = Liliuokalani, photograph by Prince, of Washington.jpg |Didascalie = La regjne Liliʻuokalani in tal 1891 |Nazionalitât = Hawaiiane |DateNassite = [[2 di Setembar]] [[1838]] |LucNassite = Honolulu, [[Hawaii]] |DateMuart = [[11 di Novembar]] [[1917]] |LucMuart = Honolulu, Hawaii |Ativitât = Regjne des Hawaii, compositore, scritore |Oparis = Cjant ''Aloha ʻOe'', cjant nazionâl ''He Mele Lāhui Hawaiʻi'', autobiografjie ''Hawaii's Story by Hawaii's Queen'' |Note = Ultin monarche e uniche regjne dal Ream des Hawaii. E è stade gjavade dal podê in tal 1893 cuntun colp di Stât par vie dai interês in tal cumierç de bande dai merecans. }} '''Liliʻuokalani''' (nassude ''Lydia Kamakaʻeha''; [[2 di Setembar]] [[1838]] – [[11 di Novembar]] [[1917]]) e è stade l'ultime monarche sovrane e l'uniche regjne regnant dal "Ream des Hawaii", al guvier dal [[29 di Zenâr]] dal [[1891]] fin a la sô deposizion intal [[17 di Zenâr]] dal [[1893]]. E è ancje une figure di prim plan inte culture hawaiiane par vie de sô produzion musicâl e leterarie. == Biografjie == Nassude a Honolulu te famee reâl hawaiiane, Lydia Kamakaʻeha je stade educade te scuele reâl di cjamp e e à cjapât une fuarte instruzion ocidentâl, mantegnint un profont leam cun lis tradizions dal sô popul. Intal [[1862]] e à maridât John Owen Dominis, un aministradôr merecan che al è diventât governadôr di Oahu. === Il ream e la crisi politiche (1891–1893) === E è diventade regjne intal 1891 faspo' la muart di sô fradi, il re Kalākaua. Tal sô curt guvier, Liliʻuokalani e à cirût di ridusî il podê des "elitès" commercialis merecanis e europeanis, proponint une gnove Costituzion che proviodeve il tornâ il podê politic e il dirit di vôt al popul des isulis hawaiianis. Chest progjet al à provocât la reazion dai proprietaris di plantagjons merecans e dai interès di cjapîtalists fûr dal paîs. In tal [[17 di Zenâr]] dal [[1893]], cuntun colp di Stat sostignût cence autorizazion dal guvier federâl des trupis de marine merecane (US Marines), la regjne e è stade gjavade dal podê. === Abdicazion e anesion === Par evitâ un massalizi e il sacrifici dal sô popul, Liliʻuokalani e à cedût temporaneamentri il podê, protestant cul guvier dai [[Stâts Unîts di Americhe]]. Intal [[1895]], daspo' un tentatîf di rivolte royaliste falît, e è stade arestade e tignude in cjase par agns intal palaç reâl Iolani. In tal [[1898]], i Stâts Unîts a an anetût ufizialmentri lis Hawaii come territori merecan. == Adivitât artistiche e musicali == Liliʻuokalani e jere une talentose musiciste e compositore. In te sô vite e à scrit pi di 150 cjants, jeinfri i cuâi il famôs cjant'''Aloha ʻOe''', diventât un dai simbui culturâls plui famôs des Hawaii tal mont. Intal [[1898]], mentri si cjatave nei Stâts Unîts par protestâ cuintri l'anesion, e à publicât la so autobiografjie, ''Hawaii's Story by Hawaii's Queen''. == Vôs coreladis == * [[Hawaii]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Aloha ʻOe]] [[Categorie:Regjnis]] [[Categorie:Nassûts intal 1838]] [[Categorie:Muarts intal 1917]] iah7kkpadq2pofrpeejee7e210dl8se George H. W. Bush 0 15120 186387 2026-08-30T18:33:06Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = George H. W. Bush |Figure = George H. W. Bush portrait (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George H. W. Bush (1989) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[12 di Zenâr]] [[1924]] |LucNassite = Milton, Massachusetts, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = [[30 di Novembar]] [[2018]] |LucMuart = Houston, Texas, Stâts Unîts di Americhe |Ativitât = Politic, diplomatic, aviatôr, om d'afârs |Oparis = [[Seconde Vuere dal Golf]], Colade dal M... 186387 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George H. W. Bush |Figure = George H. W. Bush portrait (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George H. W. Bush (1989) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[12 di Zenâr]] [[1924]] |LucNassite = Milton, Massachusetts, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = [[30 di Novembar]] [[2018]] |LucMuart = Houston, Texas, Stâts Unîts di Americhe |Ativitât = Politic, diplomatic, aviatôr, om d'afârs |Oparis = [[Seconde Vuere dal Golf]], [[Colade dal Mûr di Berlin]], Tratât START I, Trattât NAFTA |Note = 41esim president dai Stâts Unîts di Americhe (1989–1993). Vicepresident dal 1981 al 1989 e pari di [[George W. Bush]] (43esim president). }} '''George Herbert Walker Bush''' (nassût ai [[12 di Zenâr]] dal [[1924]] – muart il [[30 di Novembar]] dal [[2018]]) al è stât un politic, diplomatic e om d'afârs merecan, 41esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[1989]] al [[1993]]. Membri dal Partît Republican, al è stât ancje vicepresident dai Stâts Unîts dal 1981 al 1989 sòt de presidence di [[Ronald Reagan]], diretôr de CIA (1976–1977) e fî di un senadôr e pari di [[George W. Bush]], 43esim president. == Biografjie == Nassût tal stât merecan dal [[Massachusetts]] e cressût tal [[Connecticut]], al à servît come aviatôr te Marine merecane tal periodi de [[Seconde vuere mondiâl]], cjapant decorazions par azions di combatiment tal Pacific. Daspo' de vuere al à studiât te universitât di Yale e si è trasferît tal Texas par lavorâ te industrie dal petroli. === Presidence (1989–1993) === La sô presidence e è stade caraterizade di evenzs storics internazionâls di prim plan: * '''La fin de Vuere Frede''': Al à gjestît la transizion diplomatiche intant de [[Colade dal Mûr di Berlin]] (1989) e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). * '''Le [[Seconde Vuere dal Golf]] (1990–1991)''': Daspo' de invasion dal Kuwait par opare dal Iraq di [[Saddam Hussein]], Bush al à vuidât une coalizion internazionâl autorizade des Nazions Unidis te operazion ''Desert Storm'', liberant il Kuwait in pocjis setemanis. * '''Politiche foreste e cumierç''': Al à promovût il Tratât par la Riduzion des Armis strategicis (START I) cun le Union Sovietiche e il prin acuart di libar cumierç NAFTA cul Canadà e il Messic. In te politiche interne, al à firmât leçs impurtantis come l'''Americans with Disabilities Act'' (1990). Intal [[1992]], indebolît di une recesion economiche e de violazion de sô promesse electoral di no aumentâ lis tassis, al è stât scunfît tes elezions presidenziâls dal candidat democratic [[Bill Clinton]]. === Ults agns e ereditât === Daspo' di vê lassât la politiche, al è stât impegnât in iniziativis filantropichis insiemit a [[Bill Clinton]], in particolâr par cjapâ fonts pal jutori ai colpîts dal tsunami tal [[Oçean Indian]] (2004) e dal Uragan Katrina (2005). Al è muart tal 2018 a 94 agns. == Voçs coreladis == * [[George W. Bush]] * [[Seconde Vuere dal Golf]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Union Sovietiche]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1924]] [[Categorie:Muarts intal 2018]] pk36ivbkz93r9y1tioj0ldr0ptc0it8 186388 186387 2026-08-30T18:33:56Z Santefoscje73 11500 186388 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George H. W. Bush |Figure = George H. W. Bush presidential portrait (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George H. W. Bush (1989) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[12 di Zenâr]] [[1924]] |LucNassite = Milton, Massachusetts, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = [[30 di Novembar]] [[2018]] |LucMuart = Houston, Texas, Stâts Unîts di Americhe |Ativitât = Politic, diplomatic, aviatôr, om d'afârs |Oparis = [[Seconde Vuere dal Golf]], [[Colade dal Mûr di Berlin]], Tratât START I, Trattât NAFTA |Note = 41esim president dai Stâts Unîts di Americhe (1989–1993). Vicepresident dal 1981 al 1989 e pari di [[George W. Bush]] (43esim president). }} '''George Herbert Walker Bush''' (nassût ai [[12 di Zenâr]] dal [[1924]] – muart il [[30 di Novembar]] dal [[2018]]) al è stât un politic, diplomatic e om d'afârs merecan, 41esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[1989]] al [[1993]]. Membri dal Partît Republican, al è stât ancje vicepresident dai Stâts Unîts dal 1981 al 1989 sòt de presidence di [[Ronald Reagan]], diretôr de CIA (1976–1977) e fî di un senadôr e pari di [[George W. Bush]], 43esim president. == Biografjie == Nassût tal stât merecan dal [[Massachusetts]] e cressût tal [[Connecticut]], al à servît come aviatôr te Marine merecane tal periodi de [[Seconde vuere mondiâl]], cjapant decorazions par azions di combatiment tal Pacific. Daspo' de vuere al à studiât te universitât di Yale e si è trasferît tal Texas par lavorâ te industrie dal petroli. === Presidence (1989–1993) === La sô presidence e è stade caraterizade di evenzs storics internazionâls di prim plan: * '''La fin de Vuere Frede''': Al à gjestît la transizion diplomatiche intant de [[Colade dal Mûr di Berlin]] (1989) e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). * '''Le [[Seconde Vuere dal Golf]] (1990–1991)''': Daspo' de invasion dal Kuwait par opare dal Iraq di [[Saddam Hussein]], Bush al à vuidât une coalizion internazionâl autorizade des Nazions Unidis te operazion ''Desert Storm'', liberant il Kuwait in pocjis setemanis. * '''Politiche foreste e cumierç''': Al à promovût il Tratât par la Riduzion des Armis strategicis (START I) cun le Union Sovietiche e il prin acuart di libar cumierç NAFTA cul Canadà e il Messic. In te politiche interne, al à firmât leçs impurtantis come l'''Americans with Disabilities Act'' (1990). Intal [[1992]], indebolît di une recesion economiche e de violazion de sô promesse electoral di no aumentâ lis tassis, al è stât scunfît tes elezions presidenziâls dal candidat democratic [[Bill Clinton]]. === Ults agns e ereditât === Daspo' di vê lassât la politiche, al è stât impegnât in iniziativis filantropichis insiemit a [[Bill Clinton]], in particolâr par cjapâ fonts pal jutori ai colpîts dal tsunami tal [[Oçean Indian]] (2004) e dal Uragan Katrina (2005). Al è muart tal 2018 a 94 agns. == Voçs coreladis == * [[George W. Bush]] * [[Seconde Vuere dal Golf]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Union Sovietiche]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1924]] [[Categorie:Muarts intal 2018]] d9gxonmjvnj7xuyh2cvb3bd3xn4lyjz 186389 186388 2026-08-30T18:35:15Z Santefoscje73 11500 /* Presidence (1989–1993) */ 186389 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George H. W. Bush |Figure = George H. W. Bush presidential portrait (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George H. W. Bush (1989) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[12 di Zenâr]] [[1924]] |LucNassite = Milton, Massachusetts, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = [[30 di Novembar]] [[2018]] |LucMuart = Houston, Texas, Stâts Unîts di Americhe |Ativitât = Politic, diplomatic, aviatôr, om d'afârs |Oparis = [[Seconde Vuere dal Golf]], [[Colade dal Mûr di Berlin]], Tratât START I, Trattât NAFTA |Note = 41esim president dai Stâts Unîts di Americhe (1989–1993). Vicepresident dal 1981 al 1989 e pari di [[George W. Bush]] (43esim president). }} '''George Herbert Walker Bush''' (nassût ai [[12 di Zenâr]] dal [[1924]] – muart il [[30 di Novembar]] dal [[2018]]) al è stât un politic, diplomatic e om d'afârs merecan, 41esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[1989]] al [[1993]]. Membri dal Partît Republican, al è stât ancje vicepresident dai Stâts Unîts dal 1981 al 1989 sòt de presidence di [[Ronald Reagan]], diretôr de CIA (1976–1977) e fî di un senadôr e pari di [[George W. Bush]], 43esim president. == Biografjie == Nassût tal stât merecan dal [[Massachusetts]] e cressût tal [[Connecticut]], al à servît come aviatôr te Marine merecane tal periodi de [[Seconde vuere mondiâl]], cjapant decorazions par azions di combatiment tal Pacific. Daspo' de vuere al à studiât te universitât di Yale e si è trasferît tal Texas par lavorâ te industrie dal petroli. === Presidence (1989–1993) === La sô presidence e è stade caraterizade di evenzs storics internazionâls di prim plan: * '''La fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]]''': Al à gjestît la transizion diplomatiche intant de [[Colade dal Mûr di Berlin]] (1989) e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). * '''Le [[Seconde vuere dal Golf]] (1990–1991)''': Daspo' de invasion dal Kuwait par opare dal Iraq di [[Saddam Hussein]], Bush al à vuidât une coalizion internazionâl autorizade des Nazions Unidis te operazion ''Desert Storm'', liberant il Kuwait in pocjis setemanis. * '''Politiche foreste e cumierç''': Al à promovût il Tratât par la Riduzion des Armis strategicis (START I) cun le Union Sovietiche e il prin acuart di libar cumierç NAFTA cul Canadà e il Messic. In te politiche interne, al à firmât leçs impurtantis come l'''Americans with Disabilities Act'' (1990). Intal [[1992]], indebolît di une recesion economiche e de violazion de sô promesse electoral di no aumentâ lis tassis, al è stât scunfît tes elezions presidenziâls dal candidat democratic [[Bill Clinton]]. === Ults agns e ereditât === Daspo' di vê lassât la politiche, al è stât impegnât in iniziativis filantropichis insiemit a [[Bill Clinton]], in particolâr par cjapâ fonts pal jutori ai colpîts dal tsunami tal [[Oçean Indian]] (2004) e dal Uragan Katrina (2005). Al è muart tal 2018 a 94 agns. == Voçs coreladis == * [[George W. Bush]] * [[Seconde Vuere dal Golf]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Union Sovietiche]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1924]] [[Categorie:Muarts intal 2018]] c4jkjktm04st141cbqf8iqpvlx8ud0f 186390 186389 2026-08-30T18:35:46Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186390 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George H. W. Bush |Figure = George H. W. Bush presidential portrait (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George H. W. Bush (1989) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[12 di Zenâr]] [[1924]] |LucNassite = Milton, Massachusetts, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = [[30 di Novembar]] [[2018]] |LucMuart = Houston, Texas, Stâts Unîts di Americhe |Ativitât = Politic, diplomatic, aviatôr, om d'afârs |Oparis = [[Seconde Vuere dal Golf]], [[Colade dal Mûr di Berlin]], Tratât START I, Trattât NAFTA |Note = 41esim president dai Stâts Unîts di Americhe (1989–1993). Vicepresident dal 1981 al 1989 e pari di [[George W. Bush]] (43esim president). }} '''George Herbert Walker Bush''' (nassût ai [[12 di Zenâr]] dal [[1924]] – muart il [[30 di Novembar]] dal [[2018]]) al è stât un politic, diplomatic e om d'afârs merecan, 41esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[1989]] al [[1993]]. Membri dal Partît Republican, al è stât ancje vicepresident dai Stâts Unîts dal 1981 al 1989 sòt de presidence di [[Ronald Reagan]], diretôr de CIA (1976–1977) e fî di un senadôr e pari di [[George W. Bush]], 43esim president. == Biografjie == Nassût tal stât merecan dal [[Massachusetts]] e cressût tal [[Connecticut]], al à servît come aviatôr te Marine merecane tal periodi de [[Seconde vuere mondiâl]], cjapant decorazions par azions di combatiment tal Pacific. Daspo' de vuere al à studiât te universitât di Yale e si è trasferît tal Texas par lavorâ te industrie dal petroli. === Presidence (1989–1993) === La sô presidence e è stade caraterizade di evenzs storics internazionâls di prim plan: * '''La fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]]''': Al à gjestît la transizion diplomatiche intant de [[Colade dal Mûr di Berlin]] (1989) e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). * '''Le [[Seconde vuere dal Golf]] (1990–1991)''': Daspo' de invasion dal Kuwait par opare dal Iraq di [[Saddam Hussein]], Bush al à vuidât une coalizion internazionâl autorizade des Nazions Unidis te operazion ''Desert Storm'', liberant il Kuwait in pocjis setemanis. * '''Politiche foreste e cumierç''': Al à promovût il Tratât par la Riduzion des Armis strategicis (START I) cun le Union Sovietiche e il prin acuart di libar cumierç NAFTA cul Canadà e il Messic. In te politiche interne, al à firmât leçs impurtantis come l'''Americans with Disabilities Act'' (1990). Intal [[1992]], indebolît di une recesion economiche e de violazion de sô promesse electoral di no aumentâ lis tassis, al è stât scunfît tes elezions presidenziâls dal candidat democratic [[Bill Clinton]]. === Ults agns e ereditât === Daspo' di vê lassât la politiche, al è stât impegnât in iniziativis filantropichis insiemit a [[Bill Clinton]], in particolâr par cjapâ fonts pal jutori ai colpîts dal tsunami tal [[Oçean Indian]] (2004) e dal Uragan Katrina (2005). Al è muart tal 2018 a 94 agns. == Voçs coreladis == * [[George W. Bush]] * [[Seconde vuere dal Golf|Seconde Vuere dal Golf]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Union Sovietiche]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1924]] [[Categorie:Muarts intal 2018]] 5cpk6ckz73xkbre7lkmxzqlf7me3els 186391 186390 2026-08-30T18:36:03Z Santefoscje73 11500 /* Ults agns e ereditât */ 186391 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George H. W. Bush |Figure = George H. W. Bush presidential portrait (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George H. W. Bush (1989) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[12 di Zenâr]] [[1924]] |LucNassite = Milton, Massachusetts, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = [[30 di Novembar]] [[2018]] |LucMuart = Houston, Texas, Stâts Unîts di Americhe |Ativitât = Politic, diplomatic, aviatôr, om d'afârs |Oparis = [[Seconde Vuere dal Golf]], [[Colade dal Mûr di Berlin]], Tratât START I, Trattât NAFTA |Note = 41esim president dai Stâts Unîts di Americhe (1989–1993). Vicepresident dal 1981 al 1989 e pari di [[George W. Bush]] (43esim president). }} '''George Herbert Walker Bush''' (nassût ai [[12 di Zenâr]] dal [[1924]] – muart il [[30 di Novembar]] dal [[2018]]) al è stât un politic, diplomatic e om d'afârs merecan, 41esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[1989]] al [[1993]]. Membri dal Partît Republican, al è stât ancje vicepresident dai Stâts Unîts dal 1981 al 1989 sòt de presidence di [[Ronald Reagan]], diretôr de CIA (1976–1977) e fî di un senadôr e pari di [[George W. Bush]], 43esim president. == Biografjie == Nassût tal stât merecan dal [[Massachusetts]] e cressût tal [[Connecticut]], al à servît come aviatôr te Marine merecane tal periodi de [[Seconde vuere mondiâl]], cjapant decorazions par azions di combatiment tal Pacific. Daspo' de vuere al à studiât te universitât di Yale e si è trasferît tal Texas par lavorâ te industrie dal petroli. === Presidence (1989–1993) === La sô presidence e è stade caraterizade di evenzs storics internazionâls di prim plan: * '''La fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]]''': Al à gjestît la transizion diplomatiche intant de [[Colade dal Mûr di Berlin]] (1989) e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). * '''Le [[Seconde vuere dal Golf]] (1990–1991)''': Daspo' de invasion dal Kuwait par opare dal Iraq di [[Saddam Hussein]], Bush al à vuidât une coalizion internazionâl autorizade des Nazions Unidis te operazion ''Desert Storm'', liberant il Kuwait in pocjis setemanis. * '''Politiche foreste e cumierç''': Al à promovût il Tratât par la Riduzion des Armis strategicis (START I) cun le Union Sovietiche e il prin acuart di libar cumierç NAFTA cul Canadà e il Messic. In te politiche interne, al à firmât leçs impurtantis come l'''Americans with Disabilities Act'' (1990). Intal [[1992]], indebolît di une recesion economiche e de violazion de sô promesse electoral di no aumentâ lis tassis, al è stât scunfît tes elezions presidenziâls dal candidat democratic [[Bill Clinton]]. === Ults agns e ereditât === Daspo' di vê lassât la politiche, al è stât impegnât in iniziativis filantropichis insiemit a [[Bill Clinton]], in particolâr par cjapâ fonts pal jutori ai colpîts dal tsunami tal [[Ocean Indian]] (2004) e dal Uragan Katrina (2005). Al è muart tal 2018 a 94 agns. == Voçs coreladis == * [[George W. Bush]] * [[Seconde vuere dal Golf|Seconde Vuere dal Golf]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Union Sovietiche]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1924]] [[Categorie:Muarts intal 2018]] asiyttlwjrevak4hizzims7no7y80wy 186392 186391 2026-08-30T18:37:26Z Santefoscje73 11500 186392 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George H. W. Bush |Figure = George H. W. Bush presidential portrait (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George H. W. Bush (1989) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[12 di Zenâr]] [[1924]] |LucNassite = Milton, Massachusetts, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = [[30 di Novembar]] [[2018]] |LucMuart = Houston, Texas, Stâts Unîts di Americhe |Ativitât = Politic, diplomatic, aviatôr, om d'afârs |Oparis = [[Seconde vuere dal Golf|Seconde Vuere dal Golf]], [[Colade dal Mûr di Berlin]], Tratât START I, Trattât NAFTA |Note = 41esim president dai Stâts Unîts di Americhe (1989–1993). Vicepresident dal 1981 al 1989 e pari di [[George W. Bush]] (43esim president). }} '''George Herbert Walker Bush''' (nassût ai [[12 di Zenâr]] dal [[1924]] – muart il [[30 di Novembar]] dal [[2018]]) al è stât un politic, diplomatic e om d'afârs merecan, 41esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[1989]] al [[1993]]. Membri dal Partît Republican, al è stât ancje vicepresident dai Stâts Unîts dal 1981 al 1989 sòt de presidence di [[Ronald Reagan]], diretôr de CIA (1976–1977) e fî di un senadôr e pari di [[George W. Bush]], 43esim president. == Biografjie == Nassût tal stât merecan dal [[Massachusetts]] e cressût tal [[Connecticut]], al à servît come aviatôr te Marine merecane tal periodi de [[Seconde vuere mondiâl]], cjapant decorazions par azions di combatiment tal Pacific. Daspo' de vuere al à studiât te universitât di Yale e si è trasferît tal Texas par lavorâ te industrie dal petroli. === Presidence (1989–1993) === La sô presidence e è stade caraterizade di evenzs storics internazionâls di prim plan: * '''La fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]]''': Al à gjestît la transizion diplomatiche intant de [[Colade dal Mûr di Berlin]] (1989) e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). * '''Le [[Seconde vuere dal Golf]] (1990–1991)''': Daspo' de invasion dal Kuwait par opare dal Iraq di [[Saddam Hussein]], Bush al à vuidât une coalizion internazionâl autorizade des Nazions Unidis te operazion ''Desert Storm'', liberant il Kuwait in pocjis setemanis. * '''Politiche foreste e cumierç''': Al à promovût il Tratât par la Riduzion des Armis strategicis (START I) cun le Union Sovietiche e il prin acuart di libar cumierç NAFTA cul Canadà e il Messic. In te politiche interne, al à firmât leçs impurtantis come l'''Americans with Disabilities Act'' (1990). Intal [[1992]], indebolît di une recesion economiche e de violazion de sô promesse electoral di no aumentâ lis tassis, al è stât scunfît tes elezions presidenziâls dal candidat democratic [[Bill Clinton]]. === Ults agns e ereditât === Daspo' di vê lassât la politiche, al è stât impegnât in iniziativis filantropichis insiemit a [[Bill Clinton]], in particolâr par cjapâ fonts pal jutori ai colpîts dal tsunami tal [[Ocean Indian]] (2004) e dal Uragan Katrina (2005). Al è muart tal 2018 a 94 agns. == Voçs coreladis == * [[George W. Bush]] * [[Seconde vuere dal Golf|Seconde Vuere dal Golf]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Union Sovietiche]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1924]] [[Categorie:Muarts intal 2018]] d4j67dl5ek4svw0kcsh5gcazlih46ml 186393 186392 2026-08-30T18:37:50Z Santefoscje73 11500 186393 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George H. W. Bush |Figure = George H. W. Bush presidential portrait (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George H. W. Bush (1989) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[12 di Zenâr]] [[1924]] |LucNassite = Milton, Massachusetts, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = [[30 di Novembar]] [[2018]] |LucMuart = Houston, Texas, Stâts Unîts di Americhe |Ativitât = Politic, diplomatic, aviatôr, om d'afârs |Oparis = [[Seconde vuere dal Golf|Seconde Vuere dal Golf]], [[Colade dal Mûr di Berlin]], Tratât START I, Tratât NAFTA |Note = 41esim president dai Stâts Unîts di Americhe (1989–1993). Vicepresident dal 1981 al 1989 e pari di [[George W. Bush]] (43esim president). }} '''George Herbert Walker Bush''' (nassût ai [[12 di Zenâr]] dal [[1924]] – muart il [[30 di Novembar]] dal [[2018]]) al è stât un politic, diplomatic e om d'afârs merecan, 41esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[1989]] al [[1993]]. Membri dal Partît Republican, al è stât ancje vicepresident dai Stâts Unîts dal 1981 al 1989 sòt de presidence di [[Ronald Reagan]], diretôr de CIA (1976–1977) e fî di un senadôr e pari di [[George W. Bush]], 43esim president. == Biografjie == Nassût tal stât merecan dal [[Massachusetts]] e cressût tal [[Connecticut]], al à servît come aviatôr te Marine merecane tal periodi de [[Seconde vuere mondiâl]], cjapant decorazions par azions di combatiment tal Pacific. Daspo' de vuere al à studiât te universitât di Yale e si è trasferît tal Texas par lavorâ te industrie dal petroli. === Presidence (1989–1993) === La sô presidence e è stade caraterizade di evenzs storics internazionâls di prim plan: * '''La fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]]''': Al à gjestît la transizion diplomatiche intant de [[Colade dal Mûr di Berlin]] (1989) e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). * '''Le [[Seconde vuere dal Golf]] (1990–1991)''': Daspo' de invasion dal Kuwait par opare dal Iraq di [[Saddam Hussein]], Bush al à vuidât une coalizion internazionâl autorizade des Nazions Unidis te operazion ''Desert Storm'', liberant il Kuwait in pocjis setemanis. * '''Politiche foreste e cumierç''': Al à promovût il Tratât par la Riduzion des Armis strategicis (START I) cun le Union Sovietiche e il prin acuart di libar cumierç NAFTA cul Canadà e il Messic. In te politiche interne, al à firmât leçs impurtantis come l'''Americans with Disabilities Act'' (1990). Intal [[1992]], indebolît di une recesion economiche e de violazion de sô promesse electoral di no aumentâ lis tassis, al è stât scunfît tes elezions presidenziâls dal candidat democratic [[Bill Clinton]]. === Ults agns e ereditât === Daspo' di vê lassât la politiche, al è stât impegnât in iniziativis filantropichis insiemit a [[Bill Clinton]], in particolâr par cjapâ fonts pal jutori ai colpîts dal tsunami tal [[Ocean Indian]] (2004) e dal Uragan Katrina (2005). Al è muart tal 2018 a 94 agns. == Voçs coreladis == * [[George W. Bush]] * [[Seconde vuere dal Golf|Seconde Vuere dal Golf]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Union Sovietiche]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1924]] [[Categorie:Muarts intal 2018]] jkljuuah2e3a2hgsstbve55fwfqaz53 186394 186393 2026-08-30T18:41:00Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186394 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = George H. W. Bush |Figure = George H. W. Bush presidential portrait (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat uficiâl di George H. W. Bush (1989) |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[12 di Zenâr]] [[1924]] |LucNassite = Milton, Massachusetts, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = [[30 di Novembar]] [[2018]] |LucMuart = Houston, Texas, Stâts Unîts di Americhe |Ativitât = Politic, diplomatic, aviatôr, om d'afârs |Oparis = [[Seconde vuere dal Golf|Seconde Vuere dal Golf]], [[Colade dal Mûr di Berlin]], Tratât START I, Tratât NAFTA |Note = 41esim president dai Stâts Unîts di Americhe (1989–1993). Vicepresident dal 1981 al 1989 e pari di [[George W. Bush]] (43esim president). }} '''George Herbert Walker Bush''' (nassût ai [[12 di Zenâr]] dal [[1924]] – muart il [[30 di Novembar]] dal [[2018]]) al è stât un politic, diplomatic e om d'afârs merecan, 41esim president dai [[Stâts Unîts di Americhe]] dal [[1989]] al [[1993]]. Membri dal Partît Republican, al è stât ancje vicepresident dai Stâts Unîts dal 1981 al 1989 sòt de presidence di [[Ronald Reagan]], diretôr de CIA (1976–1977) e fî di un senadôr e pari di [[George W. Bush]], 43esim president. == Biografjie == Nassût tal stât merecan dal [[Massachusetts]] e cressût tal [[Connecticut]], al à servît come aviatôr te Marine merecane tal periodi de [[Seconde vuere mondiâl]], cjapant decorazions par azions di combatiment tal Pacific. Daspo' de vuere al à studiât te universitât di Yale e si è trasferît tal Texas par lavorâ te industrie dal petroli. === Presidence (1989–1993) === La sô presidence e è stade caraterizade di evenzs storics internazionâls di prim plan: * '''La fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]]''': Al à gjestît la transizion diplomatiche intant de [[Colade dal Mûr di Berlin]] (1989) e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). * '''Le [[Seconde vuere dal Golf]] (1990–1991)''': Daspo' de invasion dal Kuwait par opare dal Iraq di [[Saddam Hussein]], Bush al à vuidât une coalizion internazionâl autorizade des Nazions Unidis te operazion ''Desert Storm'', liberant il Kuwait in pocjis setemanis. * '''Politiche foreste e cumierç''': Al à promovût il Tratât par la Riduzion des Armis strategicis (START I) cun le Union Sovietiche e il prin acuart di libar cumierç NAFTA cul Canadà e il Messic. In te politiche interne, al à firmât leçs impurtantis come l'''Americans with Disabilities Act'' (1990). Intal [[1992]], indebolît di une recesion economiche e de violazion de sô promesse electoral di no aumentâ lis tassis, al è stât scunfît tes elezions presidenziâls dal candidat democratic [[Bill Clinton]]. === Ults agns e ereditât === Daspo' di vê lassât la politiche, al è stât impegnât in iniziativis filantropichis insiemit a [[Bill Clinton]], in particolâr par cjapâ fonts pal jutori ai colpîts dal tsunami tal [[Ocean Indian]] (2004) e dal Uragan Katrina (2005). Al è muart tal 2018 a 94 agns. == Vôs coreladis == * [[George W. Bush]] * [[Seconde vuere dal Golf|Seconde Vuere dal Golf]] * [[Stâts Unîts di Americhe]] * [[Union Sovietiche]] [[Categorie:President dai Stâts Unîts di Americhe]] [[Categorie:Nassûts intal 1924]] [[Categorie:Muarts intal 2018]] jd33f6ubyhw63mq5wnlio97da6i68jg Colade dal Mûr di Berlin 0 15121 186398 2026-08-30T19:02:34Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Colade dal Mûr di Berlin |Figure = West and East Germans at the Brandenburg Gate in 1989.jpg |Didascalie = Citadins di Berlin sul Mûr devant de Puarte di Brandeburc (9 di Novembar 1989) |DateNassite = [[9 di Novembar]] [[1989]] |LucNassite = Berlin, [[Gjermanie]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Event storic, svolte politiche |Oparis = Fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], Riunificazion des Gjermanîs, dissolviment dal Bloc Orientâl |Note = Event si... 186398 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Colade dal Mûr di Berlin |Figure = West and East Germans at the Brandenburg Gate in 1989.jpg |Didascalie = Citadins di Berlin sul Mûr devant de Puarte di Brandeburc (9 di Novembar 1989) |DateNassite = [[9 di Novembar]] [[1989]] |LucNassite = Berlin, [[Gjermanie]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Event storic, svolte politiche |Oparis = Fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], Riunificazion des Gjermanîs, dissolviment dal Bloc Orientâl |Note = Event simbolic che al à segnât la fin de division ideologjiche e fisiche de Gjermanie e dal continent european tal periodi de Vuere Frêde. }} La '''Colade dal Mûr di Berlin''' (in todesc: ''Mauerfall'') e è stât un event storîc clâf sucedût ai [[9 di Novembar]] dal [[1989]], intant che lis autoritâts de Gjermanie Orientâl (RDA) a an viert i valics di frontiere che a dividivin Berlin Est di Berlin Ovest. Chest event al è stât il simbul de fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] e al à viert la strade par la [[Riunificazion des Gjermanîs]] tal [[1990]]. == Contecst storic == Construît tal [[1961]] dal regjim comunist de Republiche Democratiche Todescje (RDA), il [[Mûr di Berlin]] al à dividût par plui di doi decenis la citât in dôs bandis, divientant il simbul fisic e ideologic de "Curtine di Fier" dividint l'Europe cul Bloc Orientâl e l'Ocident. Int e seconde metât dai agns '80, lis riformis de ''perestroika'' e de ''glasnost'' promovudis di [[Mikhail Gorbačëv]] te [[Union Sovietiche]] a an debilitât il control dai regjims comunistsnte Europa Orientâl. Manifestazions pacifichis massivis (come lis ''Montagsdemonstrationen'' a Lipsie) e il fuart flûs di citadins orientâls che scjampavin viers l'Ocident tranviers le [[Ongjarie]] an metût in crisi il guvier de RDA. == I acadiments dai 9 di Novembar 1989 == La sere dai [[9 di Novembar]] [[1989]], in une conference stampe trasmitude in direte televisive, il puartavôs dal Comitât Central de RDA, [[Günter Schabowski]], al à let un decret provisori che al autorizave i viaçs all'esteri cence preavîs. Stiçât di un gjornalist su cuant che la norme e varès cjapât efiet, Schabowski al à rispuindût in mût inespert: ''"Daur de mê cunsiderazion, piert subit, cence ritart"''. La gnove e è stade difondude a l'istant dai mieç di comunicazion. Milârs di abitants di Berlin Est si son radunâts denant dai ponts di passaç dal Mûr (come al checkpoint di ''Bornholmer Straße''). Lis vuardiis di frontiere, cence ordins clârs de direzion politiche e deventât ingovernabîl par vie de pression de fole, a an viert i passaçs cence doprâ lis armis. Milârs di berlinês dai doi setôrs si son incotrâts celebrant la viezidure, scomençant a demolî il mûr cun martièis e picons. == Consecuenzis == La colade dal Mûr e à vût conseguenzis geopolitichis une vore grancj: * '''Le Riunificazion des Gjermanîs''': Mancul di un an daspo' dai acadiments, ai [[3 di Otubar]] dal [[1990]], la Gjermanie e è stade uficialmentri riunide. * '''Fin de Vuere Frede''': Al à acelerât la colade dai regjims comunists te Europe dal Est e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). == Voçs coreladis == * [[Mûr di Berlin]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Gjermanie]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Storie de Gjermanie]] [[Categorie:1989]] [[Categorie:Vuere Frêde]] fmdqwa9pt76lin28oxmy4ewwpg6ew52 186399 186398 2026-08-30T19:03:10Z Santefoscje73 11500 /* Contecst storic */ 186399 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Colade dal Mûr di Berlin |Figure = West and East Germans at the Brandenburg Gate in 1989.jpg |Didascalie = Citadins di Berlin sul Mûr devant de Puarte di Brandeburc (9 di Novembar 1989) |DateNassite = [[9 di Novembar]] [[1989]] |LucNassite = Berlin, [[Gjermanie]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Event storic, svolte politiche |Oparis = Fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], Riunificazion des Gjermanîs, dissolviment dal Bloc Orientâl |Note = Event simbolic che al à segnât la fin de division ideologjiche e fisiche de Gjermanie e dal continent european tal periodi de Vuere Frêde. }} La '''Colade dal Mûr di Berlin''' (in todesc: ''Mauerfall'') e è stât un event storîc clâf sucedût ai [[9 di Novembar]] dal [[1989]], intant che lis autoritâts de Gjermanie Orientâl (RDA) a an viert i valics di frontiere che a dividivin Berlin Est di Berlin Ovest. Chest event al è stât il simbul de fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] e al à viert la strade par la [[Riunificazion des Gjermanîs]] tal [[1990]]. == Contest storic == Construît tal [[1961]] dal regjim comunist de Republiche Democratiche Todescje (RDA), il [[Mûr di Berlin]] al à dividût par plui di doi decenis la citât in dôs bandis, divientant il simbul fisic e ideologic de "Curtine di Fier" dividint l'Europe cul Bloc Orientâl e l'Ocident. Int e seconde metât dai agns '80, lis riformis de ''perestroika'' e de ''glasnost'' promovudis di [[Mikhail Gorbačëv]] te [[Union Sovietiche]] a an debilitât il control dai regjims comunists te Europe Orientâl. Manifestazions pacifichis massivis (come lis ''Montagsdemonstrationen'' a Lipsie) e il fuart flûs di citadins orientâls che scjampavin viers l'Ocident tranviers le [[Ongjarie]] an metût in crisi il guvier de RDA. == I acadiments dai 9 di Novembar 1989 == La sere dai [[9 di Novembar]] [[1989]], in une conference stampe trasmitude in direte televisive, il puartavôs dal Comitât Central de RDA, [[Günter Schabowski]], al à let un decret provisori che al autorizave i viaçs all'esteri cence preavîs. Stiçât di un gjornalist su cuant che la norme e varès cjapât efiet, Schabowski al à rispuindût in mût inespert: ''"Daur de mê cunsiderazion, piert subit, cence ritart"''. La gnove e è stade difondude a l'istant dai mieç di comunicazion. Milârs di abitants di Berlin Est si son radunâts denant dai ponts di passaç dal Mûr (come al checkpoint di ''Bornholmer Straße''). Lis vuardiis di frontiere, cence ordins clârs de direzion politiche e deventât ingovernabîl par vie de pression de fole, a an viert i passaçs cence doprâ lis armis. Milârs di berlinês dai doi setôrs si son incotrâts celebrant la viezidure, scomençant a demolî il mûr cun martièis e picons. == Consecuenzis == La colade dal Mûr e à vût conseguenzis geopolitichis une vore grancj: * '''Le Riunificazion des Gjermanîs''': Mancul di un an daspo' dai acadiments, ai [[3 di Otubar]] dal [[1990]], la Gjermanie e è stade uficialmentri riunide. * '''Fin de Vuere Frede''': Al à acelerât la colade dai regjims comunists te Europe dal Est e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). == Voçs coreladis == * [[Mûr di Berlin]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Gjermanie]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Storie de Gjermanie]] [[Categorie:1989]] [[Categorie:Vuere Frêde]] hnh2aoglun432004vcwtuiudht1khq4 186400 186399 2026-08-30T19:11:22Z Santefoscje73 11500 /* I acadiments dai 9 di Novembar 1989 */ 186400 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Colade dal Mûr di Berlin |Figure = West and East Germans at the Brandenburg Gate in 1989.jpg |Didascalie = Citadins di Berlin sul Mûr devant de Puarte di Brandeburc (9 di Novembar 1989) |DateNassite = [[9 di Novembar]] [[1989]] |LucNassite = Berlin, [[Gjermanie]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Event storic, svolte politiche |Oparis = Fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], Riunificazion des Gjermanîs, dissolviment dal Bloc Orientâl |Note = Event simbolic che al à segnât la fin de division ideologjiche e fisiche de Gjermanie e dal continent european tal periodi de Vuere Frêde. }} La '''Colade dal Mûr di Berlin''' (in todesc: ''Mauerfall'') e è stât un event storîc clâf sucedût ai [[9 di Novembar]] dal [[1989]], intant che lis autoritâts de Gjermanie Orientâl (RDA) a an viert i valics di frontiere che a dividivin Berlin Est di Berlin Ovest. Chest event al è stât il simbul de fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] e al à viert la strade par la [[Riunificazion des Gjermanîs]] tal [[1990]]. == Contest storic == Construît tal [[1961]] dal regjim comunist de Republiche Democratiche Todescje (RDA), il [[Mûr di Berlin]] al à dividût par plui di doi decenis la citât in dôs bandis, divientant il simbul fisic e ideologic de "Curtine di Fier" dividint l'Europe cul Bloc Orientâl e l'Ocident. Int e seconde metât dai agns '80, lis riformis de ''perestroika'' e de ''glasnost'' promovudis di [[Mikhail Gorbačëv]] te [[Union Sovietiche]] a an debilitât il control dai regjims comunists te Europe Orientâl. Manifestazions pacifichis massivis (come lis ''Montagsdemonstrationen'' a Lipsie) e il fuart flûs di citadins orientâls che scjampavin viers l'Ocident tranviers le [[Ongjarie]] an metût in crisi il guvier de RDA. == I acadiments dai 9 di Novembar 1989 == La sere dai [[9 di Novembar]] [[1989]], in une conference stampe trasmitude in direte televisive, il puartavôs dal Comitât Central de RDA, [[Günter Schabowski]], al à let un decret provisori che al autorizave i viaçs tal forest, cence preavîs. Stiçât di un gjornalist su cuant che lis regulis varèssin cjapât efiet, Schabowski , cirint une rispueste in une informative dal ''Politbüro'' , cence cjatâle , cence vê une idee precise al rispuint: ''"Par contentâ i nestri aleâts,je stade cjapade le decision di viergi i puests di bloc (...)se soi stât informât in mût corèt, chest ordin al cjape efiet daurman , cence ritart.."''. La gnove e è stade difondude a l'istant dai mieç di comunicazion. Milârs di abitants di Berlin Est si son radunâts denant dai ponts di passaç dal Mûr (come al checkpoint di ''Bornholmer Straße''). Lis vuardiis di frontiere, cence ordins clârs de direzion politiche e deventât ingovernabîl par vie de pression de fole, a an viert i passaçs cence doprâ lis armis. Milârs di berlinês dai doi setôrs si son incotrâts celebrant la viezidure, scomençant a demolî il mûr cun martièis e picons. == Consecuenzis == La colade dal Mûr e à vût conseguenzis geopolitichis une vore grancj: * '''Le Riunificazion des Gjermanîs''': Mancul di un an daspo' dai acadiments, ai [[3 di Otubar]] dal [[1990]], la Gjermanie e è stade uficialmentri riunide. * '''Fin de Vuere Frede''': Al à acelerât la colade dai regjims comunists te Europe dal Est e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). == Voçs coreladis == * [[Mûr di Berlin]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Gjermanie]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Storie de Gjermanie]] [[Categorie:1989]] [[Categorie:Vuere Frêde]] i8x1omhbs6bdi5qicbybc7zabq8jn3m 186401 186400 2026-08-30T19:14:44Z Santefoscje73 11500 /* I acadiments dai 9 di Novembar 1989 */ 186401 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Colade dal Mûr di Berlin |Figure = West and East Germans at the Brandenburg Gate in 1989.jpg |Didascalie = Citadins di Berlin sul Mûr devant de Puarte di Brandeburc (9 di Novembar 1989) |DateNassite = [[9 di Novembar]] [[1989]] |LucNassite = Berlin, [[Gjermanie]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Event storic, svolte politiche |Oparis = Fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], Riunificazion des Gjermanîs, dissolviment dal Bloc Orientâl |Note = Event simbolic che al à segnât la fin de division ideologjiche e fisiche de Gjermanie e dal continent european tal periodi de Vuere Frêde. }} La '''Colade dal Mûr di Berlin''' (in todesc: ''Mauerfall'') e è stât un event storîc clâf sucedût ai [[9 di Novembar]] dal [[1989]], intant che lis autoritâts de Gjermanie Orientâl (RDA) a an viert i valics di frontiere che a dividivin Berlin Est di Berlin Ovest. Chest event al è stât il simbul de fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] e al à viert la strade par la [[Riunificazion des Gjermanîs]] tal [[1990]]. == Contest storic == Construît tal [[1961]] dal regjim comunist de Republiche Democratiche Todescje (RDA), il [[Mûr di Berlin]] al à dividût par plui di doi decenis la citât in dôs bandis, divientant il simbul fisic e ideologic de "Curtine di Fier" dividint l'Europe cul Bloc Orientâl e l'Ocident. Int e seconde metât dai agns '80, lis riformis de ''perestroika'' e de ''glasnost'' promovudis di [[Mikhail Gorbačëv]] te [[Union Sovietiche]] a an debilitât il control dai regjims comunists te Europe Orientâl. Manifestazions pacifichis massivis (come lis ''Montagsdemonstrationen'' a Lipsie) e il fuart flûs di citadins orientâls che scjampavin viers l'Ocident tranviers le [[Ongjarie]] an metût in crisi il guvier de RDA. == I acadiments dai 9 di Novembar 1989 == La sere dai [[9 di Novembar]] [[1989]], in une conference stampe trasmitude in direte televisive, il puartevôs dal Comitât Central de RDA, [[Günter Schabowski]], al à let un decret provisori che al autorizave i viaçs tal forest, cence preavîs. Stiçât di un gjornalist su cuant che lis regulis varèssin cjapât efiet, Schabowski , cirint une rispueste in une informative dal ''Politbüro'' , cence cjatâle , cence vê une idee precise al rispuint: ''"Par contentâ i nestri aleâts,je stade cjapade le decision di viergi i puests di bloc (...)se soi stât informât in mût corèt, chest ordin al cjape efiet daurman , cence ritart.."''. La gnove e è stade difondude a l'istant dai mieç di comunicazion. Milârs di abitants di Berlin Est si son radunâts denant dai ponts di passaç dal Mûr (come al checkpoint di ''Bornholmer Straße''). Lis vuardiis di frontiere, cence ordins clârs de direzion politiche e cun i ponts di passaç deventâs ingovernabîls par vie de pression de fole, a an viert i passaçs cence doprâ lis armis. Milârs di berlinês dai doi setôrs si son incotrâts celebrant la viezidure, scomençant a demolî il mûr cun martièis e picons. == Consecuenzis == La colade dal Mûr e à vût conseguenzis geopolitichis une vore grancj: * '''Le Riunificazion des Gjermanîs''': Mancul di un an daspo' dai acadiments, ai [[3 di Otubar]] dal [[1990]], la Gjermanie e è stade uficialmentri riunide. * '''Fin de Vuere Frede''': Al à acelerât la colade dai regjims comunists te Europe dal Est e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). == Voçs coreladis == * [[Mûr di Berlin]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Gjermanie]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Storie de Gjermanie]] [[Categorie:1989]] [[Categorie:Vuere Frêde]] kgup18q7401j74qircqlcuxv7x9l19v 186402 186401 2026-08-30T19:14:56Z Santefoscje73 11500 /* I acadiments dai 9 di Novembar 1989 */ 186402 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Colade dal Mûr di Berlin |Figure = West and East Germans at the Brandenburg Gate in 1989.jpg |Didascalie = Citadins di Berlin sul Mûr devant de Puarte di Brandeburc (9 di Novembar 1989) |DateNassite = [[9 di Novembar]] [[1989]] |LucNassite = Berlin, [[Gjermanie]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Event storic, svolte politiche |Oparis = Fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], Riunificazion des Gjermanîs, dissolviment dal Bloc Orientâl |Note = Event simbolic che al à segnât la fin de division ideologjiche e fisiche de Gjermanie e dal continent european tal periodi de Vuere Frêde. }} La '''Colade dal Mûr di Berlin''' (in todesc: ''Mauerfall'') e è stât un event storîc clâf sucedût ai [[9 di Novembar]] dal [[1989]], intant che lis autoritâts de Gjermanie Orientâl (RDA) a an viert i valics di frontiere che a dividivin Berlin Est di Berlin Ovest. Chest event al è stât il simbul de fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] e al à viert la strade par la [[Riunificazion des Gjermanîs]] tal [[1990]]. == Contest storic == Construît tal [[1961]] dal regjim comunist de Republiche Democratiche Todescje (RDA), il [[Mûr di Berlin]] al à dividût par plui di doi decenis la citât in dôs bandis, divientant il simbul fisic e ideologic de "Curtine di Fier" dividint l'Europe cul Bloc Orientâl e l'Ocident. Int e seconde metât dai agns '80, lis riformis de ''perestroika'' e de ''glasnost'' promovudis di [[Mikhail Gorbačëv]] te [[Union Sovietiche]] a an debilitât il control dai regjims comunists te Europe Orientâl. Manifestazions pacifichis massivis (come lis ''Montagsdemonstrationen'' a Lipsie) e il fuart flûs di citadins orientâls che scjampavin viers l'Ocident tranviers le [[Ongjarie]] an metût in crisi il guvier de RDA. == I acadiments dai 9 di Novembar 1989 == La sere dai [[9 di Novembar]] [[1989]], in une conference stampe trasmitude in direte televisive, il puartevôs dal Comitât Central de RDA, [[Günter Schabowski]], al à let un decret provisori che al autorizave i viaçs tal forest, cence preavîs. Stiçât di un gjornalist su cuant che lis regulis varèssin cjapât efiet, Schabowski , cirint une rispueste in une informative dal ''Politbüro'' , cence cjatâle , cence vê une idee precise al rispuint: ''"Par contentâ i nestri aleâts,je stade cjapade le decision di viergi i puests di bloc (...)se soi stât informât in mût corèt, chest ordin al cjape efiet daurman , cence ritart.."''. La gnove e è stade difondude a l'istant dai mieç di comunicazion. Milârs di abitants di Berlin Est si son radunâts denant dai ponts di passaç dal Mûr (come al checkpoint di ''Bornholmer Straße''). Lis vuardiis di frontiere, cence ordins clârs de direzion politiche e cun i ponts di passaç deventâs ingovernabîls par vie de pression de fole, a an viert i passaçs cence doprâ lis armis. Milârs di berlinês dai doi setôrs si son incotrâts celebrant la viezidure, scomençant a demolî il mûr cun martièis e picons. == Consecuenzis == La colade dal Mûr e à vût conseguenzis geopolitichis une vore grancj: * '''Le Riunificazion des Gjermanîs''': Mancul di un an daspo' dai acadiments, ai [[3 di Otubar]] dal [[1990]], la Gjermanie e è stade uficialmentri riunide. * '''Fin de Vuere Frede''': Al à acelerât la colade dai regjims comunists te Europe dal Est e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). == Voçs coreladis == * [[Mûr di Berlin]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Gjermanie]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Storie de Gjermanie]] [[Categorie:1989]] [[Categorie:Vuere Frêde]] kx3i8k3kw3o00gzahp0fwjy0x7geuki 186403 186402 2026-08-30T19:15:37Z Santefoscje73 11500 /* Consecuenzis */ 186403 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Colade dal Mûr di Berlin |Figure = West and East Germans at the Brandenburg Gate in 1989.jpg |Didascalie = Citadins di Berlin sul Mûr devant de Puarte di Brandeburc (9 di Novembar 1989) |DateNassite = [[9 di Novembar]] [[1989]] |LucNassite = Berlin, [[Gjermanie]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Event storic, svolte politiche |Oparis = Fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], Riunificazion des Gjermanîs, dissolviment dal Bloc Orientâl |Note = Event simbolic che al à segnât la fin de division ideologjiche e fisiche de Gjermanie e dal continent european tal periodi de Vuere Frêde. }} La '''Colade dal Mûr di Berlin''' (in todesc: ''Mauerfall'') e è stât un event storîc clâf sucedût ai [[9 di Novembar]] dal [[1989]], intant che lis autoritâts de Gjermanie Orientâl (RDA) a an viert i valics di frontiere che a dividivin Berlin Est di Berlin Ovest. Chest event al è stât il simbul de fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] e al à viert la strade par la [[Riunificazion des Gjermanîs]] tal [[1990]]. == Contest storic == Construît tal [[1961]] dal regjim comunist de Republiche Democratiche Todescje (RDA), il [[Mûr di Berlin]] al à dividût par plui di doi decenis la citât in dôs bandis, divientant il simbul fisic e ideologic de "Curtine di Fier" dividint l'Europe cul Bloc Orientâl e l'Ocident. Int e seconde metât dai agns '80, lis riformis de ''perestroika'' e de ''glasnost'' promovudis di [[Mikhail Gorbačëv]] te [[Union Sovietiche]] a an debilitât il control dai regjims comunists te Europe Orientâl. Manifestazions pacifichis massivis (come lis ''Montagsdemonstrationen'' a Lipsie) e il fuart flûs di citadins orientâls che scjampavin viers l'Ocident tranviers le [[Ongjarie]] an metût in crisi il guvier de RDA. == I acadiments dai 9 di Novembar 1989 == La sere dai [[9 di Novembar]] [[1989]], in une conference stampe trasmitude in direte televisive, il puartevôs dal Comitât Central de RDA, [[Günter Schabowski]], al à let un decret provisori che al autorizave i viaçs tal forest, cence preavîs. Stiçât di un gjornalist su cuant che lis regulis varèssin cjapât efiet, Schabowski , cirint une rispueste in une informative dal ''Politbüro'' , cence cjatâle , cence vê une idee precise al rispuint: ''"Par contentâ i nestri aleâts,je stade cjapade le decision di viergi i puests di bloc (...)se soi stât informât in mût corèt, chest ordin al cjape efiet daurman , cence ritart.."''. La gnove e è stade difondude a l'istant dai mieç di comunicazion. Milârs di abitants di Berlin Est si son radunâts denant dai ponts di passaç dal Mûr (come al checkpoint di ''Bornholmer Straße''). Lis vuardiis di frontiere, cence ordins clârs de direzion politiche e cun i ponts di passaç deventâs ingovernabîls par vie de pression de fole, a an viert i passaçs cence doprâ lis armis. Milârs di berlinês dai doi setôrs si son incotrâts celebrant la viezidure, scomençant a demolî il mûr cun martièis e picons. == Consecuencis == La colade dal Mûr e à vût conseguencis geopolitichis une vore grancj: * '''Le Riunificazion des Gjermanîs''': Mancul di un an daspo' dai acadiments, ai [[3 di Otubar]] dal [[1990]], la Gjermanie e è stade uficialmentri riunide. * '''Fin de Vuere Frêde''': Al à acelerât la colade dai regjims comunists te Europe dal Est e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). == Voçs coreladis == * [[Mûr di Berlin]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Gjermanie]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Storie de Gjermanie]] [[Categorie:1989]] [[Categorie:Vuere Frêde]] 2mizqgoos2rqc9x3v2ajlzo9mh0j74a 186404 186403 2026-08-30T19:22:38Z Santefoscje73 11500 186404 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Colade dal Mûr di Berlin |Figure = West and East Germans at the Brandenburg Gate in 1989.jpg |Didascalie = Citadins di Berlin sul Mûr devant de Puarte di Brandeburc (9 di Novembar 1989) |DateNassite = [[9 di Novembar]] [[1989]] |LucNassite = [[Berlin]], [[Gjermanie]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Event storic, svolte politiche |Oparis = Fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], Riunificazion des Gjermanîs, dissolviment dal Bloc Orientâl |Note = Event simbolic che al à segnât la fin de division ideologjiche e fisiche de Gjermanie e dal continent european tal periodi de Vuere Frêde. }} La '''Colade dal Mûr di Berlin''' (in todesc: ''Mauerfall'') e è stât un event storîc clâf sucedût ai [[9 di Novembar]] dal [[1989]], intant che lis autoritâts de Gjermanie Orientâl (RDA) a an viert i valics di frontiere che a dividivin Berlin Est di Berlin Ovest. Chest event al è stât il simbul de fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] e al à viert la strade par la [[Riunificazion des Gjermanîs]] tal [[1990]]. == Contest storic == Construît tal [[1961]] dal regjim comunist de Republiche Democratiche Todescje (RDA), il [[Mûr di Berlin]] al à dividût par plui di doi decenis la citât in dôs bandis, divientant il simbul fisic e ideologic de "Curtine di Fier" dividint l'Europe cul Bloc Orientâl e l'Ocident. Int e seconde metât dai agns '80, lis riformis de ''perestroika'' e de ''glasnost'' promovudis di [[Mikhail Gorbačëv]] te [[Union Sovietiche]] a an debilitât il control dai regjims comunists te Europe Orientâl. Manifestazions pacifichis massivis (come lis ''Montagsdemonstrationen'' a Lipsie) e il fuart flûs di citadins orientâls che scjampavin viers l'Ocident tranviers le [[Ongjarie]] an metût in crisi il guvier de RDA. == I acadiments dai 9 di Novembar 1989 == La sere dai [[9 di Novembar]] [[1989]], in une conference stampe trasmitude in direte televisive, il puartevôs dal Comitât Central de RDA, [[Günter Schabowski]], al à let un decret provisori che al autorizave i viaçs tal forest, cence preavîs. Stiçât di un gjornalist su cuant che lis regulis varèssin cjapât efiet, Schabowski , cirint une rispueste in une informative dal ''Politbüro'' , cence cjatâle , cence vê une idee precise al rispuint: ''"Par contentâ i nestri aleâts,je stade cjapade le decision di viergi i puests di bloc (...)se soi stât informât in mût corèt, chest ordin al cjape efiet daurman , cence ritart.."''. La gnove e è stade difondude a l'istant dai mieç di comunicazion. Milârs di abitants di Berlin Est si son radunâts denant dai ponts di passaç dal Mûr (come al checkpoint di ''Bornholmer Straße''). Lis vuardiis di frontiere, cence ordins clârs de direzion politiche e cun i ponts di passaç deventâs ingovernabîls par vie de pression de fole, a an viert i passaçs cence doprâ lis armis. Milârs di berlinês dai doi setôrs si son incotrâts celebrant la viezidure, scomençant a demolî il mûr cun martièis e picons. == Consecuencis == La colade dal Mûr e à vût conseguencis geopolitichis une vore grancj: * '''Le Riunificazion des Gjermanîs''': Mancul di un an daspo' dai acadiments, ai [[3 di Otubar]] dal [[1990]], la Gjermanie e è stade uficialmentri riunide. * '''Fin de Vuere Frêde''': Al à acelerât la colade dai regjims comunists te Europe dal Est e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). == Voçs coreladis == * [[Mûr di Berlin]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Gjermanie]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Storie de Gjermanie]] [[Categorie:1989]] [[Categorie:Vuere Frêde]] juw8jcghz9s4qn9jbxefmac2d5kl6uw 186405 186404 2026-08-30T19:28:18Z Santefoscje73 11500 /* I acadiments dai 9 di Novembar 1989 */ 186405 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Colade dal Mûr di Berlin |Figure = West and East Germans at the Brandenburg Gate in 1989.jpg |Didascalie = Citadins di Berlin sul Mûr devant de Puarte di Brandeburc (9 di Novembar 1989) |DateNassite = [[9 di Novembar]] [[1989]] |LucNassite = [[Berlin]], [[Gjermanie]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Event storic, svolte politiche |Oparis = Fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], Riunificazion des Gjermanîs, dissolviment dal Bloc Orientâl |Note = Event simbolic che al à segnât la fin de division ideologjiche e fisiche de Gjermanie e dal continent european tal periodi de Vuere Frêde. }} La '''Colade dal Mûr di Berlin''' (in todesc: ''Mauerfall'') e è stât un event storîc clâf sucedût ai [[9 di Novembar]] dal [[1989]], intant che lis autoritâts de Gjermanie Orientâl (RDA) a an viert i valics di frontiere che a dividivin Berlin Est di Berlin Ovest. Chest event al è stât il simbul de fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] e al à viert la strade par la [[Riunificazion des Gjermanîs]] tal [[1990]]. == Contest storic == Construît tal [[1961]] dal regjim comunist de Republiche Democratiche Todescje (RDA), il [[Mûr di Berlin]] al à dividût par plui di doi decenis la citât in dôs bandis, divientant il simbul fisic e ideologic de "Curtine di Fier" dividint l'Europe cul Bloc Orientâl e l'Ocident. Int e seconde metât dai agns '80, lis riformis de ''perestroika'' e de ''glasnost'' promovudis di [[Mikhail Gorbačëv]] te [[Union Sovietiche]] a an debilitât il control dai regjims comunists te Europe Orientâl. Manifestazions pacifichis massivis (come lis ''Montagsdemonstrationen'' a Lipsie) e il fuart flûs di citadins orientâls che scjampavin viers l'Ocident tranviers le [[Ongjarie]] an metût in crisi il guvier de RDA. == I acadiments dai 9 di Novembar 1989 == La sere dai [[9 di Novembar]] [[1989]], in une conference stampe trasmitude in direte televisive, il puartevôs dal Comitât Central de RDA, [[Günter Schabowski]], al à let un decret provisori che al autorizave i viaçs tal forest, cence preavîs. Stiçât di un gjornalist su cuant che lis regulis varèssin cjapât efiet, Schabowski , cirint une rispueste in une informative dal ''Politbüro'' , cence cjatâle , cence vê une idee precise al rispuint: ''"Par contentâ i nestri aleâts,je stade cjapade le decision di viergi i puests di bloc (...) se soi stât informât in mût corèt, chest ordin al cjape efiet daurman , cence ritart.."''. La gnove e è stade difondude a l'istant dai mieç di comunicazion. A miârs ,i abitants di Berlin Est si son radunâts denant dai ponts di passaç dal Mûr (come al ''checkpoint'' di ''Bornholmer Straße''). Lis vuardiis di frontiere, cence ordins clârs de direzion politiche e cun i ponts di passaç deventâs ingovernabîls par vie de pression de fole, a an viert i passaçs cence doprâ lis armis. Miârs di berlinês dai doi setôrs si son incotrâts celebrant la viezidure, scomençant a demolî il mûr cun martièis e picons. == Consecuencis == La colade dal Mûr e à vût conseguencis geopolitichis une vore grancj: * '''Le Riunificazion des Gjermanîs''': Mancul di un an daspo' dai acadiments, ai [[3 di Otubar]] dal [[1990]], la Gjermanie e è stade uficialmentri riunide. * '''Fin de Vuere Frêde''': Al à acelerât la colade dai regjims comunists te Europe dal Est e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). == Voçs coreladis == * [[Mûr di Berlin]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Gjermanie]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Storie de Gjermanie]] [[Categorie:1989]] [[Categorie:Vuere Frêde]] 8gmw4qf844mwc4ddamuc1bweklnb7dj 186458 186405 2026-08-31T10:40:30Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186458 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Colade dal Mûr di Berlin |Figure = West and East Germans at the Brandenburg Gate in 1989.jpg |Didascalie = Citadins di Berlin sul Mûr devant de Puarte di Brandeburc (9 di Novembar 1989) |DateNassite = [[9 di Novembar]] [[1989]] |LucNassite = [[Berlin]], [[Gjermanie]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Event storic, svolte politiche |Oparis = Fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], Riunificazion des Gjermanîs, dissolviment dal Bloc Orientâl |Note = Event simbolic che al à segnât la fin de division ideologjiche e fisiche de Gjermanie e dal continent european tal periodi de Vuere Frêde. }} La '''Colade dal Mûr di Berlin''' (in todesc: ''Mauerfall'') e è stât un event storîc clâf sucedût ai [[9 di Novembar]] dal [[1989]], intant che lis autoritâts de Gjermanie Orientâl (RDA) a an viert i valics di frontiere che a dividivin Berlin Est di Berlin Ovest. Chest event al è stât il simbul de fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] e al à viert la strade par la [[Riunificazion des Gjermanîs]] tal [[1990]]. == Contest storic == Construît tal [[1961]] dal regjim comunist de Republiche Democratiche Todescje (RDA), il [[Mûr di Berlin]] al à dividût par plui di doi decenis la citât in dôs bandis, divientant il simbul fisic e ideologic de "Curtine di Fier" dividint l'Europe cul Bloc Orientâl e l'Ocident. Int e seconde metât dai agns '80, lis riformis de ''perestroika'' e de ''glasnost'' promovudis di [[Mikhail Gorbačëv]] te [[Union Sovietiche]] a an debilitât il control dai regjims comunists te Europe Orientâl. Manifestazions pacifichis massivis (come lis ''Montagsdemonstrationen'' a Lipsie) e il fuart flûs di citadins orientâls che scjampavin viers l'Ocident tranviers le [[Ongjarie]] an metût in crisi il guvier de RDA. == I acadiments dai 9 di Novembar 1989 == La sere dai [[9 di Novembar]] [[1989]], in une conference stampe trasmitude in direte televisive, il puartevôs dal Comitât Central de RDA, [[Günter Schabowski]], al à let un decret provisori che al autorizave i viaçs tal forest, cence preavîs. Stiçât di un gjornalist su cuant che lis regulis varèssin cjapât efiet, Schabowski , cirint une rispueste in une informative dal ''Politbüro'' , cence cjatâle , cence vê une idee precise al rispuint: ''"Par contentâ i nestri aleâts,je stade cjapade le decision di viergi i puests di bloc (...) se soi stât informât in mût corèt, chest ordin al cjape efiet daurman , cence ritart.."''. La gnove e è stade difondude a l'istant dai mieç di comunicazion. A miârs ,i abitants di Berlin Est si son radunâts denant dai ponts di passaç dal Mûr (come al ''checkpoint'' di ''Bornholmer Straße''). Lis vuardiis di frontiere, cence ordins clârs de direzion politiche e cun i ponts di passaç deventâs ingovernabîls par vie de pression de fole, a an viert i passaçs cence doprâ lis armis. Miârs di berlinês dai doi setôrs si son incotrâts celebrant la viezidure, scomençant a demolî il mûr cun martièis e picons. == Consecuencis == La colade dal Mûr e à vût conseguencis geopolitichis une vore grancj: * '''Le Riunificazion des Gjermanîs''': Mancul di un an daspo' dai acadiments, ai [[3 di Otubar]] dal [[1990]], la Gjermanie e è stade uficialmentri riunide. * '''Fin de Vuere Frêde''': Al à acelerât la colade dai regjims comunists te Europe dal Est e il dissolviment de [[Union Sovietiche]] (1991). == Vôs coreladis == * [[Mûr di Berlin]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Gjermanie]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Storie de Gjermanie]] [[Categorie:1989]] [[Categorie:Vuere Frêde]] hqmhilrfp9jo903877ulrtb26abwmx9 Mikhail Gorbačëv 0 15122 186406 2026-08-30T19:44:41Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Mikhail Gorbačëv (Михаил Горбачёв) |Figure = Mikhail Gorbachev 1987.jpg |Didascalie = Mikhail Gorbačëv intal 1987 |Nazionalitât = Sovietiche (in dî di vuê russe) |DateNassite = [[2 di Març]] [[1931]] |LucNassite = Privol'noe, [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[30 di Aost]] [[2022]] |LucMuart = [[Mosche]], [[Russie]] |Ativitât = Politic, avocat |Oparis = [[Perestroika]], [[Glasnost']], Trattât INF, Trattât START I |Note = Ultim cjâf d... 186406 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mikhail Gorbačëv (Михаил Горбачёв) |Figure = Mikhail Gorbachev 1987.jpg |Didascalie = Mikhail Gorbačëv intal 1987 |Nazionalitât = Sovietiche (in dî di vuê russe) |DateNassite = [[2 di Març]] [[1931]] |LucNassite = Privol'noe, [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[30 di Aost]] [[2022]] |LucMuart = [[Mosche]], [[Russie]] |Ativitât = Politic, avocat |Oparis = [[Perestroika]], [[Glasnost']], Trattât INF, Trattât START I |Note = Ultim cjâf di Stat e ulzin president de Union Sovietiche (1985–1991). Premi Nobel par le Pâs tal 1990 par la sô politiche di distension internazionâl e par vê menât ae fin de Vuere Frêde cence violence. }} '''Mikhail Sergeevič Gorbačëv''' (in russ: ''Михаил Сергеевич Горбачёв''; [[2 di Març]] [[1931]] – [[30 di Aost]] [[2022]]) al è stât un politic sovietic, ultin Segretari Gjenerâl dal Partît Comunist de Union Sovietiche (PCUS) dal [[1985]] al [[1991]] e ultin President de [[Union Sovietiche]] dal [[1990]] al [[1991]]. Le sô azion politiche e à rivoluzionât la geopolitiche mondiâl, menant a la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], a le [[Colade dal Mûr di Berlin]] e al dissolviment de Union Sovietiche. In tal [[1990]] al è stât insignît dal '''Premi Nobel par la Pâs'''. == Biografjie == Nassût in une piçule citât de regjon di Stravropol' in une famee di contadins, al à studiât Gjurisprudence te Universitât Statâl di Mosche, cjapant le lauree tal [[1955]]. Al è jentrât tal Partît Comunist, scomençant al a lvorâ tes straturis locâls fin a jessi cjamât a Mosche tal [[1978]] come segretari dal Comitât Central. === Lis riformis: Perestroika e Glasnost' === Deventât Segretari Gjenerâl intal 1985, Gorbačëv al à scomençât un grant progjet di riforme par modernizâ il paîs, provât de stagnazion economiche e politiche. Lis dôs colonis de so politiche a jerin: * '''[[Perestroika]]''' ("Ristruturazion"): une riforme economiche e politiche progjetade par introdusî elements di marcjât e a ridusî la burocrazie statâl. * '''[[Glasnost']]''' ("Trasparence"): une politiche di viergidure e di libertât di espresiun, che e à mitût tiermin par le prime volte a la censure sui mieç di comunicazion te storie sovietiche. === Politiche foreste e fin de Vuere Frêde === Inte politiche foreste, Gorbačëv al à promovât il disarmament nucleâr fasint acuarts storics coi [[Stâts Unîts di Americhe]] (sòt de presidence di [[Ronald Reagan]] e [[George H. W. Bush]]). Al à ancje ritirât lis trupis sovietichis de [[Vuere dal Afghanistan|Vuere dal Afghanistan]] (1979-1989) e al à decîs di no intervenî militarmantri tai acadiments dai paîs dal Pat di Varsavie. Chest cambiament al à cunsintût le colade dai regjims comunists te Europa Orientâl e le [[Colade dal Mûr di Berlin]] tal 1989. === Il dissolviment de Union Sovietiche === Lis riformis a an liberât forcis politichis e nazionalisims che il guvier centrâl nol rivave plui a controlâ. In tal [[Aost 1991]], un tentatîf di colp di Stat organizât di elements conservadôrs dal PCUS al à indebolît definitîf il sô podê. Ai [[25 di Dicembar]] dal [[1991]], Gorbačëv si è dimetût dal rûl di President de Union Sovietiche e la bandiere sovietiche e è stade gjavade dal Cremlin. Il dî daspo' la Union Sovietiche e è stade uficialmentri dissolte. === Ultins agns === Daspo' de fin de URSS, Gorbačëv al à fondât la Fondazion Gorbačëv par la ricercje politiche e sociâl e la organizazion ambientâl ''Green Cross International''. Al è muart a [[Mosche]] tal 2022 a 91 agns. == Voçs coreladis == * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Colade dal Mûr di Berlin]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Politics sovietics]] [[Categorie:Premi Nobel par le pâs]] [[Categorie:Nassûts intal 1931]] [[Categorie:Muarts intal 2022]] 9lvboi5q91ujra6in8csulykrojv1vc 186407 186406 2026-08-30T19:45:29Z Santefoscje73 11500 186407 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mikhail Gorbačëv (Михаил Горбачёв) |Figure = Mikhail Gorbachev 1987.jpg |Didascalie = Mikhail Gorbačëv intal 1987 |Nazionalitât = Sovietiche (in dî di vuê russe) |DateNassite = [[2 di Març]] [[1931]] |LucNassite = Privol'noe, [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[30 di Avost]] [[2022]] |LucMuart = [[Mosche]], [[Russie]] |Ativitât = Politic, avocat |Oparis = [[Perestroika]], [[Glasnost']], Trattât INF, Trattât START I |Note = Ultim cjâf di Stat e ulzin president de Union Sovietiche (1985–1991). Premi Nobel par le Pâs tal 1990 par la sô politiche di distension internazionâl e par vê menât ae fin de Vuere Frêde cence violence. }} '''Mikhail Sergeevič Gorbačëv''' (te [[lenghe russe]]: ''Михаил Сергеевич Горбачёв''; [[2 di Març]] [[1931]] – [[30 di Avost]] [[2022]]) al è stât un politic sovietic, ultin Segretari Gjenerâl dal Partît Comunist de Union Sovietiche (PCUS) dal [[1985]] al [[1991]] e ultin President de [[Union Sovietiche]] dal [[1990]] al [[1991]]. Le sô azion politiche e à rivoluzionât la geopolitiche mondiâl, menant a la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], a le [[Colade dal Mûr di Berlin]] e al dissolviment de Union Sovietiche. In tal [[1990]] al è stât insignît dal '''Premi Nobel par la Pâs'''. == Biografjie == Nassût in une piçule citât de regjon di Stravropol' in une famee di contadins, al à studiât Gjurisprudence te Universitât Statâl di Mosche, cjapant le lauree tal [[1955]]. Al è jentrât tal Partît Comunist, scomençant al a lvorâ tes straturis locâls fin a jessi cjamât a Mosche tal [[1978]] come segretari dal Comitât Central. === Lis riformis: Perestroika e Glasnost' === Deventât Segretari Gjenerâl intal 1985, Gorbačëv al à scomençât un grant progjet di riforme par modernizâ il paîs, provât de stagnazion economiche e politiche. Lis dôs colonis de so politiche a jerin: * '''[[Perestroika]]''' ("Ristruturazion"): une riforme economiche e politiche progjetade par introdusî elements di marcjât e a ridusî la burocrazie statâl. * '''[[Glasnost']]''' ("Trasparence"): une politiche di viergidure e di libertât di espresiun, che e à mitût tiermin par le prime volte a la censure sui mieç di comunicazion te storie sovietiche. === Politiche foreste e fin de Vuere Frêde === Inte politiche foreste, Gorbačëv al à promovât il disarmament nucleâr fasint acuarts storics coi [[Stâts Unîts di Americhe]] (sòt de presidence di [[Ronald Reagan]] e [[George H. W. Bush]]). Al à ancje ritirât lis trupis sovietichis de [[Vuere dal Afghanistan|Vuere dal Afghanistan]] (1979-1989) e al à decîs di no intervenî militarmantri tai acadiments dai paîs dal Pat di Varsavie. Chest cambiament al à cunsintût le colade dai regjims comunists te Europa Orientâl e le [[Colade dal Mûr di Berlin]] tal 1989. === Il dissolviment de Union Sovietiche === Lis riformis a an liberât forcis politichis e nazionalisims che il guvier centrâl nol rivave plui a controlâ. In tal [[Aost 1991]], un tentatîf di colp di Stat organizât di elements conservadôrs dal PCUS al à indebolît definitîf il sô podê. Ai [[25 di Dicembar]] dal [[1991]], Gorbačëv si è dimetût dal rûl di President de Union Sovietiche e la bandiere sovietiche e è stade gjavade dal Cremlin. Il dî daspo' la Union Sovietiche e è stade uficialmentri dissolte. === Ultins agns === Daspo' de fin de URSS, Gorbačëv al à fondât la Fondazion Gorbačëv par la ricercje politiche e sociâl e la organizazion ambientâl ''Green Cross International''. Al è muart a [[Mosche]] tal 2022 a 91 agns. == Voçs coreladis == * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Colade dal Mûr di Berlin]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Politics sovietics]] [[Categorie:Premi Nobel par le pâs]] [[Categorie:Nassûts intal 1931]] [[Categorie:Muarts intal 2022]] 2v2iow4fq5njg6cwtpp4b8iuok17fva 186408 186407 2026-08-30T19:47:20Z Santefoscje73 11500 /* Politiche foreste e fin de Vuere Frêde */ 186408 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mikhail Gorbačëv (Михаил Горбачёв) |Figure = Mikhail Gorbachev 1987.jpg |Didascalie = Mikhail Gorbačëv intal 1987 |Nazionalitât = Sovietiche (in dî di vuê russe) |DateNassite = [[2 di Març]] [[1931]] |LucNassite = Privol'noe, [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[30 di Avost]] [[2022]] |LucMuart = [[Mosche]], [[Russie]] |Ativitât = Politic, avocat |Oparis = [[Perestroika]], [[Glasnost']], Trattât INF, Trattât START I |Note = Ultim cjâf di Stat e ulzin president de Union Sovietiche (1985–1991). Premi Nobel par le Pâs tal 1990 par la sô politiche di distension internazionâl e par vê menât ae fin de Vuere Frêde cence violence. }} '''Mikhail Sergeevič Gorbačëv''' (te [[lenghe russe]]: ''Михаил Сергеевич Горбачёв''; [[2 di Març]] [[1931]] – [[30 di Avost]] [[2022]]) al è stât un politic sovietic, ultin Segretari Gjenerâl dal Partît Comunist de Union Sovietiche (PCUS) dal [[1985]] al [[1991]] e ultin President de [[Union Sovietiche]] dal [[1990]] al [[1991]]. Le sô azion politiche e à rivoluzionât la geopolitiche mondiâl, menant a la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], a le [[Colade dal Mûr di Berlin]] e al dissolviment de Union Sovietiche. In tal [[1990]] al è stât insignît dal '''Premi Nobel par la Pâs'''. == Biografjie == Nassût in une piçule citât de regjon di Stravropol' in une famee di contadins, al à studiât Gjurisprudence te Universitât Statâl di Mosche, cjapant le lauree tal [[1955]]. Al è jentrât tal Partît Comunist, scomençant al a lvorâ tes straturis locâls fin a jessi cjamât a Mosche tal [[1978]] come segretari dal Comitât Central. === Lis riformis: Perestroika e Glasnost' === Deventât Segretari Gjenerâl intal 1985, Gorbačëv al à scomençât un grant progjet di riforme par modernizâ il paîs, provât de stagnazion economiche e politiche. Lis dôs colonis de so politiche a jerin: * '''[[Perestroika]]''' ("Ristruturazion"): une riforme economiche e politiche progjetade par introdusî elements di marcjât e a ridusî la burocrazie statâl. * '''[[Glasnost']]''' ("Trasparence"): une politiche di viergidure e di libertât di espresiun, che e à mitût tiermin par le prime volte a la censure sui mieç di comunicazion te storie sovietiche. === Politiche foreste e fin de Vuere Frêde === Inte politiche foreste, Gorbačëv al à promovât il disarmament nucleâr fasint acuarts storics coi [[Stâts Unîts di Americhe]] (sòt de presidence di [[Ronald Reagan]] e [[George H. W. Bush]]). Al à ancje ritirât lis trupis sovietichis de [[Invasion sovietiche dal Afghanistan|Vuere dal Afghanistan|Vuere dal Afghanistan]] (1979-1989) e al à decîs di no intervenî militarmantri tai acadiments dai paîs dal Pat di Varsavie. Chest cambiament al à cunsintût le colade dai regjims comunists te Europa Orientâl e le [[Colade dal Mûr di Berlin]] tal 1989. === Il dissolviment de Union Sovietiche === Lis riformis a an liberât forcis politichis e nazionalisims che il guvier centrâl nol rivave plui a controlâ. In tal [[Aost 1991]], un tentatîf di colp di Stat organizât di elements conservadôrs dal PCUS al à indebolît definitîf il sô podê. Ai [[25 di Dicembar]] dal [[1991]], Gorbačëv si è dimetût dal rûl di President de Union Sovietiche e la bandiere sovietiche e è stade gjavade dal Cremlin. Il dî daspo' la Union Sovietiche e è stade uficialmentri dissolte. === Ultins agns === Daspo' de fin de URSS, Gorbačëv al à fondât la Fondazion Gorbačëv par la ricercje politiche e sociâl e la organizazion ambientâl ''Green Cross International''. Al è muart a [[Mosche]] tal 2022 a 91 agns. == Voçs coreladis == * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Colade dal Mûr di Berlin]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Politics sovietics]] [[Categorie:Premi Nobel par le pâs]] [[Categorie:Nassûts intal 1931]] [[Categorie:Muarts intal 2022]] lqcaa47z10y18s044b2ro6gbrpoukmq 186409 186408 2026-08-30T19:47:49Z Santefoscje73 11500 /* Politiche foreste e fin de Vuere Frêde */ 186409 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mikhail Gorbačëv (Михаил Горбачёв) |Figure = Mikhail Gorbachev 1987.jpg |Didascalie = Mikhail Gorbačëv intal 1987 |Nazionalitât = Sovietiche (in dî di vuê russe) |DateNassite = [[2 di Març]] [[1931]] |LucNassite = Privol'noe, [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[30 di Avost]] [[2022]] |LucMuart = [[Mosche]], [[Russie]] |Ativitât = Politic, avocat |Oparis = [[Perestroika]], [[Glasnost']], Trattât INF, Trattât START I |Note = Ultim cjâf di Stat e ulzin president de Union Sovietiche (1985–1991). Premi Nobel par le Pâs tal 1990 par la sô politiche di distension internazionâl e par vê menât ae fin de Vuere Frêde cence violence. }} '''Mikhail Sergeevič Gorbačëv''' (te [[lenghe russe]]: ''Михаил Сергеевич Горбачёв''; [[2 di Març]] [[1931]] – [[30 di Avost]] [[2022]]) al è stât un politic sovietic, ultin Segretari Gjenerâl dal Partît Comunist de Union Sovietiche (PCUS) dal [[1985]] al [[1991]] e ultin President de [[Union Sovietiche]] dal [[1990]] al [[1991]]. Le sô azion politiche e à rivoluzionât la geopolitiche mondiâl, menant a la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], a le [[Colade dal Mûr di Berlin]] e al dissolviment de Union Sovietiche. In tal [[1990]] al è stât insignît dal '''Premi Nobel par la Pâs'''. == Biografjie == Nassût in une piçule citât de regjon di Stravropol' in une famee di contadins, al à studiât Gjurisprudence te Universitât Statâl di Mosche, cjapant le lauree tal [[1955]]. Al è jentrât tal Partît Comunist, scomençant al a lvorâ tes straturis locâls fin a jessi cjamât a Mosche tal [[1978]] come segretari dal Comitât Central. === Lis riformis: Perestroika e Glasnost' === Deventât Segretari Gjenerâl intal 1985, Gorbačëv al à scomençât un grant progjet di riforme par modernizâ il paîs, provât de stagnazion economiche e politiche. Lis dôs colonis de so politiche a jerin: * '''[[Perestroika]]''' ("Ristruturazion"): une riforme economiche e politiche progjetade par introdusî elements di marcjât e a ridusî la burocrazie statâl. * '''[[Glasnost']]''' ("Trasparence"): une politiche di viergidure e di libertât di espresiun, che e à mitût tiermin par le prime volte a la censure sui mieç di comunicazion te storie sovietiche. === Politiche foreste e fin de Vuere Frêde === Inte politiche foreste, Gorbačëv al à promovât il disarmament nucleâr fasint acuarts storics coi [[Stâts Unîts di Americhe]] (sòt de presidence di [[Ronald Reagan]] e [[George H. W. Bush]]). Al à ancje ritirât lis trupis sovietichis de [[Invasion sovietiche dal Afghanistan|Vuere dal Afghanistan]] (1979-1989) e al à decîs di no intervenî militarmantri tai acadiments dai paîs dal Pat di Varsavie. Chest cambiament al à cunsintût le colade dai regjims comunists te Europa Orientâl e le [[Colade dal Mûr di Berlin]] tal 1989. === Il dissolviment de Union Sovietiche === Lis riformis a an liberât forcis politichis e nazionalisims che il guvier centrâl nol rivave plui a controlâ. In tal [[Aost 1991]], un tentatîf di colp di Stat organizât di elements conservadôrs dal PCUS al à indebolît definitîf il sô podê. Ai [[25 di Dicembar]] dal [[1991]], Gorbačëv si è dimetût dal rûl di President de Union Sovietiche e la bandiere sovietiche e è stade gjavade dal Cremlin. Il dî daspo' la Union Sovietiche e è stade uficialmentri dissolte. === Ultins agns === Daspo' de fin de URSS, Gorbačëv al à fondât la Fondazion Gorbačëv par la ricercje politiche e sociâl e la organizazion ambientâl ''Green Cross International''. Al è muart a [[Mosche]] tal 2022 a 91 agns. == Voçs coreladis == * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Colade dal Mûr di Berlin]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Politics sovietics]] [[Categorie:Premi Nobel par le pâs]] [[Categorie:Nassûts intal 1931]] [[Categorie:Muarts intal 2022]] k52khi3vm3a030gp4edp39gmv2pkqa9 186410 186409 2026-08-30T19:48:47Z Santefoscje73 11500 /* Il dissolviment de Union Sovietiche */ 186410 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mikhail Gorbačëv (Михаил Горбачёв) |Figure = Mikhail Gorbachev 1987.jpg |Didascalie = Mikhail Gorbačëv intal 1987 |Nazionalitât = Sovietiche (in dî di vuê russe) |DateNassite = [[2 di Març]] [[1931]] |LucNassite = Privol'noe, [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[30 di Avost]] [[2022]] |LucMuart = [[Mosche]], [[Russie]] |Ativitât = Politic, avocat |Oparis = [[Perestroika]], [[Glasnost']], Trattât INF, Trattât START I |Note = Ultim cjâf di Stat e ulzin president de Union Sovietiche (1985–1991). Premi Nobel par le Pâs tal 1990 par la sô politiche di distension internazionâl e par vê menât ae fin de Vuere Frêde cence violence. }} '''Mikhail Sergeevič Gorbačëv''' (te [[lenghe russe]]: ''Михаил Сергеевич Горбачёв''; [[2 di Març]] [[1931]] – [[30 di Avost]] [[2022]]) al è stât un politic sovietic, ultin Segretari Gjenerâl dal Partît Comunist de Union Sovietiche (PCUS) dal [[1985]] al [[1991]] e ultin President de [[Union Sovietiche]] dal [[1990]] al [[1991]]. Le sô azion politiche e à rivoluzionât la geopolitiche mondiâl, menant a la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], a le [[Colade dal Mûr di Berlin]] e al dissolviment de Union Sovietiche. In tal [[1990]] al è stât insignît dal '''Premi Nobel par la Pâs'''. == Biografjie == Nassût in une piçule citât de regjon di Stravropol' in une famee di contadins, al à studiât Gjurisprudence te Universitât Statâl di Mosche, cjapant le lauree tal [[1955]]. Al è jentrât tal Partît Comunist, scomençant al a lvorâ tes straturis locâls fin a jessi cjamât a Mosche tal [[1978]] come segretari dal Comitât Central. === Lis riformis: Perestroika e Glasnost' === Deventât Segretari Gjenerâl intal 1985, Gorbačëv al à scomençât un grant progjet di riforme par modernizâ il paîs, provât de stagnazion economiche e politiche. Lis dôs colonis de so politiche a jerin: * '''[[Perestroika]]''' ("Ristruturazion"): une riforme economiche e politiche progjetade par introdusî elements di marcjât e a ridusî la burocrazie statâl. * '''[[Glasnost']]''' ("Trasparence"): une politiche di viergidure e di libertât di espresiun, che e à mitût tiermin par le prime volte a la censure sui mieç di comunicazion te storie sovietiche. === Politiche foreste e fin de Vuere Frêde === Inte politiche foreste, Gorbačëv al à promovât il disarmament nucleâr fasint acuarts storics coi [[Stâts Unîts di Americhe]] (sòt de presidence di [[Ronald Reagan]] e [[George H. W. Bush]]). Al à ancje ritirât lis trupis sovietichis de [[Invasion sovietiche dal Afghanistan|Vuere dal Afghanistan]] (1979-1989) e al à decîs di no intervenî militarmantri tai acadiments dai paîs dal Pat di Varsavie. Chest cambiament al à cunsintût le colade dai regjims comunists te Europa Orientâl e le [[Colade dal Mûr di Berlin]] tal 1989. === Il dissolviment de Union Sovietiche === Lis riformis a an liberât forcis politichis e nazionalisims che il guvier centrâl nol rivave plui a controlâ. In tal mês di avost dal [[1991]], un tentatîf di colp di Stât organizât di elements conservadôrs dal '''PCUS''' al à indebolîtin mût definitîf il sô podê. Ai [[25 di Dicembar]] dal [[1991]], Gorbačëv si è dimetût dal rûl di President de Union Sovietiche e la bandiere sovietiche e è stade gjavade dal Cremlin. Il dî daspo' la Union Sovietiche e è stade uficialmentri dissolte. === Ultins agns === Daspo' de fin de URSS, Gorbačëv al à fondât la Fondazion Gorbačëv par la ricercje politiche e sociâl e la organizazion ambientâl ''Green Cross International''. Al è muart a [[Mosche]] tal 2022 a 91 agns. == Voçs coreladis == * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Colade dal Mûr di Berlin]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Politics sovietics]] [[Categorie:Premi Nobel par le pâs]] [[Categorie:Nassûts intal 1931]] [[Categorie:Muarts intal 2022]] 4u0wup6b99wf982stqtrvk601muu9gk 186411 186410 2026-08-30T19:50:10Z Santefoscje73 11500 186411 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mikhail Gorbačëv (Михаил Горбачёв) |Figure = Mikhail Gorbachev 1987.jpg |Didascalie = Mikhail Gorbačëv intal 1987 |Nazionalitât = Sovietiche (daspo' russe) |DateNassite = [[2 di Març]] [[1931]] |LucNassite = Privol'noe, [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[30 di Avost]] [[2022]] |LucMuart = [[Mosche]], [[Russie]] |Ativitât = Politic, avocat |Oparis = [[Perestroika]], [[Glasnost']], Trattât INF, Trattât START I |Note = Ultim cjâf di Stat e ulzin president de Union Sovietiche (1985–1991). Premi Nobel par le Pâs tal 1990 par la sô politiche di distension internazionâl e par vê menât ae fin de Vuere Frêde cence violence. }} '''Mikhail Sergeevič Gorbačëv''' (te [[lenghe russe]]: ''Михаил Сергеевич Горбачёв''; [[2 di Març]] [[1931]] – [[30 di Avost]] [[2022]]) al è stât un politic sovietic, ultin Segretari Gjenerâl dal Partît Comunist de Union Sovietiche (PCUS) dal [[1985]] al [[1991]] e ultin President de [[Union Sovietiche]] dal [[1990]] al [[1991]]. Le sô azion politiche e à rivoluzionât la geopolitiche mondiâl, menant a la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], a le [[Colade dal Mûr di Berlin]] e al dissolviment de Union Sovietiche. In tal [[1990]] al è stât insignît dal '''Premi Nobel par la Pâs'''. == Biografjie == Nassût in une piçule citât de regjon di Stravropol' in une famee di contadins, al à studiât Gjurisprudence te Universitât Statâl di Mosche, cjapant le lauree tal [[1955]]. Al è jentrât tal Partît Comunist, scomençant al a lvorâ tes straturis locâls fin a jessi cjamât a Mosche tal [[1978]] come segretari dal Comitât Central. === Lis riformis: Perestroika e Glasnost' === Deventât Segretari Gjenerâl intal 1985, Gorbačëv al à scomençât un grant progjet di riforme par modernizâ il paîs, provât de stagnazion economiche e politiche. Lis dôs colonis de so politiche a jerin: * '''[[Perestroika]]''' ("Ristruturazion"): une riforme economiche e politiche progjetade par introdusî elements di marcjât e a ridusî la burocrazie statâl. * '''[[Glasnost']]''' ("Trasparence"): une politiche di viergidure e di libertât di espresiun, che e à mitût tiermin par le prime volte a la censure sui mieç di comunicazion te storie sovietiche. === Politiche foreste e fin de Vuere Frêde === Inte politiche foreste, Gorbačëv al à promovât il disarmament nucleâr fasint acuarts storics coi [[Stâts Unîts di Americhe]] (sòt de presidence di [[Ronald Reagan]] e [[George H. W. Bush]]). Al à ancje ritirât lis trupis sovietichis de [[Invasion sovietiche dal Afghanistan|Vuere dal Afghanistan]] (1979-1989) e al à decîs di no intervenî militarmantri tai acadiments dai paîs dal Pat di Varsavie. Chest cambiament al à cunsintût le colade dai regjims comunists te Europa Orientâl e le [[Colade dal Mûr di Berlin]] tal 1989. === Il dissolviment de Union Sovietiche === Lis riformis a an liberât forcis politichis e nazionalisims che il guvier centrâl nol rivave plui a controlâ. In tal mês di avost dal [[1991]], un tentatîf di colp di Stât organizât di elements conservadôrs dal '''PCUS''' al à indebolîtin mût definitîf il sô podê. Ai [[25 di Dicembar]] dal [[1991]], Gorbačëv si è dimetût dal rûl di President de Union Sovietiche e la bandiere sovietiche e è stade gjavade dal Cremlin. Il dî daspo' la Union Sovietiche e è stade uficialmentri dissolte. === Ultins agns === Daspo' de fin de URSS, Gorbačëv al à fondât la Fondazion Gorbačëv par la ricercje politiche e sociâl e la organizazion ambientâl ''Green Cross International''. Al è muart a [[Mosche]] tal 2022 a 91 agns. == Voçs coreladis == * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Colade dal Mûr di Berlin]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Politics sovietics]] [[Categorie:Premi Nobel par le pâs]] [[Categorie:Nassûts intal 1931]] [[Categorie:Muarts intal 2022]] 7of0jp7qm6u821tzait5yolf0zho5p6 186412 186411 2026-08-30T19:51:23Z Santefoscje73 11500 /* Lis riformis: Perestroika e Glasnost' */ 186412 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mikhail Gorbačëv (Михаил Горбачёв) |Figure = Mikhail Gorbachev 1987.jpg |Didascalie = Mikhail Gorbačëv intal 1987 |Nazionalitât = Sovietiche (daspo' russe) |DateNassite = [[2 di Març]] [[1931]] |LucNassite = Privol'noe, [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[30 di Avost]] [[2022]] |LucMuart = [[Mosche]], [[Russie]] |Ativitât = Politic, avocat |Oparis = [[Perestroika]], [[Glasnost']], Trattât INF, Trattât START I |Note = Ultim cjâf di Stat e ulzin president de Union Sovietiche (1985–1991). Premi Nobel par le Pâs tal 1990 par la sô politiche di distension internazionâl e par vê menât ae fin de Vuere Frêde cence violence. }} '''Mikhail Sergeevič Gorbačëv''' (te [[lenghe russe]]: ''Михаил Сергеевич Горбачёв''; [[2 di Març]] [[1931]] – [[30 di Avost]] [[2022]]) al è stât un politic sovietic, ultin Segretari Gjenerâl dal Partît Comunist de Union Sovietiche (PCUS) dal [[1985]] al [[1991]] e ultin President de [[Union Sovietiche]] dal [[1990]] al [[1991]]. Le sô azion politiche e à rivoluzionât la geopolitiche mondiâl, menant a la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], a le [[Colade dal Mûr di Berlin]] e al dissolviment de Union Sovietiche. In tal [[1990]] al è stât insignît dal '''Premi Nobel par la Pâs'''. == Biografjie == Nassût in une piçule citât de regjon di Stravropol' in une famee di contadins, al à studiât Gjurisprudence te Universitât Statâl di Mosche, cjapant le lauree tal [[1955]]. Al è jentrât tal Partît Comunist, scomençant al a lvorâ tes straturis locâls fin a jessi cjamât a Mosche tal [[1978]] come segretari dal Comitât Central. === Lis riformis: Perestroika e Glasnost' === Deventât Segretari Gjenerâl intal 1985, Gorbačëv al à scomençât un grant progjet di riforme par modernizâ il paîs, provât de stagnazion economiche e politiche. Lis dôs colonis de so politiche a jerin: * '''[[Perestroika]]''' ("Ristruturazion"): une riforme economiche e politiche progjetade par introdusî elements di marcjât e a ridusî la burocrazie statâl. * '''[[Glasnost']]''' ("Trasparence"): une politiche di vierzidure e di libertât di espresion, che e à mitût tiermin par le prime volte a la censure tai mieç di comunicazion te storie sovietiche. === Politiche foreste e fin de Vuere Frêde === Inte politiche foreste, Gorbačëv al à promovât il disarmament nucleâr fasint acuarts storics coi [[Stâts Unîts di Americhe]] (sòt de presidence di [[Ronald Reagan]] e [[George H. W. Bush]]). Al à ancje ritirât lis trupis sovietichis de [[Invasion sovietiche dal Afghanistan|Vuere dal Afghanistan]] (1979-1989) e al à decîs di no intervenî militarmantri tai acadiments dai paîs dal Pat di Varsavie. Chest cambiament al à cunsintût le colade dai regjims comunists te Europa Orientâl e le [[Colade dal Mûr di Berlin]] tal 1989. === Il dissolviment de Union Sovietiche === Lis riformis a an liberât forcis politichis e nazionalisims che il guvier centrâl nol rivave plui a controlâ. In tal mês di avost dal [[1991]], un tentatîf di colp di Stât organizât di elements conservadôrs dal '''PCUS''' al à indebolîtin mût definitîf il sô podê. Ai [[25 di Dicembar]] dal [[1991]], Gorbačëv si è dimetût dal rûl di President de Union Sovietiche e la bandiere sovietiche e è stade gjavade dal Cremlin. Il dî daspo' la Union Sovietiche e è stade uficialmentri dissolte. === Ultins agns === Daspo' de fin de URSS, Gorbačëv al à fondât la Fondazion Gorbačëv par la ricercje politiche e sociâl e la organizazion ambientâl ''Green Cross International''. Al è muart a [[Mosche]] tal 2022 a 91 agns. == Voçs coreladis == * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Colade dal Mûr di Berlin]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Politics sovietics]] [[Categorie:Premi Nobel par le pâs]] [[Categorie:Nassûts intal 1931]] [[Categorie:Muarts intal 2022]] 7s0rz5pi746xmjvrgr0d5jjsr8atkml 186413 186412 2026-08-30T19:51:36Z Santefoscje73 11500 /* Lis riformis: Perestroika e Glasnost' */ 186413 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mikhail Gorbačëv (Михаил Горбачёв) |Figure = Mikhail Gorbachev 1987.jpg |Didascalie = Mikhail Gorbačëv intal 1987 |Nazionalitât = Sovietiche (daspo' russe) |DateNassite = [[2 di Març]] [[1931]] |LucNassite = Privol'noe, [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[30 di Avost]] [[2022]] |LucMuart = [[Mosche]], [[Russie]] |Ativitât = Politic, avocat |Oparis = [[Perestroika]], [[Glasnost']], Trattât INF, Trattât START I |Note = Ultim cjâf di Stat e ulzin president de Union Sovietiche (1985–1991). Premi Nobel par le Pâs tal 1990 par la sô politiche di distension internazionâl e par vê menât ae fin de Vuere Frêde cence violence. }} '''Mikhail Sergeevič Gorbačëv''' (te [[lenghe russe]]: ''Михаил Сергеевич Горбачёв''; [[2 di Març]] [[1931]] – [[30 di Avost]] [[2022]]) al è stât un politic sovietic, ultin Segretari Gjenerâl dal Partît Comunist de Union Sovietiche (PCUS) dal [[1985]] al [[1991]] e ultin President de [[Union Sovietiche]] dal [[1990]] al [[1991]]. Le sô azion politiche e à rivoluzionât la geopolitiche mondiâl, menant a la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], a le [[Colade dal Mûr di Berlin]] e al dissolviment de Union Sovietiche. In tal [[1990]] al è stât insignît dal '''Premi Nobel par la Pâs'''. == Biografjie == Nassût in une piçule citât de regjon di Stravropol' in une famee di contadins, al à studiât Gjurisprudence te Universitât Statâl di Mosche, cjapant le lauree tal [[1955]]. Al è jentrât tal Partît Comunist, scomençant al a lvorâ tes straturis locâls fin a jessi cjamât a Mosche tal [[1978]] come segretari dal Comitât Central. === Lis riformis: Perestroika e Glasnost' === Deventât Segretari Gjenerâl intal 1985, Gorbačëv al à scomençât un grant progjet di riforme par modernizâ il paîs, provât de stagnazion economiche e politiche. Lis dôs colonis de so politiche a jerin: * '''[[Perestroika]]''' ("Ristruturazion"): une riforme economiche e politiche progjetade par introdusî elements di marcjât e a ridusî la burocrazie statâl. * '''[[Glasnost]]''' ("Trasparence"): une politiche di vierzidure e di libertât di espresion, che e à mitût tiermin par le prime volte a la censure tai mieç di comunicazion te storie sovietiche. === Politiche foreste e fin de Vuere Frêde === Inte politiche foreste, Gorbačëv al à promovât il disarmament nucleâr fasint acuarts storics coi [[Stâts Unîts di Americhe]] (sòt de presidence di [[Ronald Reagan]] e [[George H. W. Bush]]). Al à ancje ritirât lis trupis sovietichis de [[Invasion sovietiche dal Afghanistan|Vuere dal Afghanistan]] (1979-1989) e al à decîs di no intervenî militarmantri tai acadiments dai paîs dal Pat di Varsavie. Chest cambiament al à cunsintût le colade dai regjims comunists te Europa Orientâl e le [[Colade dal Mûr di Berlin]] tal 1989. === Il dissolviment de Union Sovietiche === Lis riformis a an liberât forcis politichis e nazionalisims che il guvier centrâl nol rivave plui a controlâ. In tal mês di avost dal [[1991]], un tentatîf di colp di Stât organizât di elements conservadôrs dal '''PCUS''' al à indebolîtin mût definitîf il sô podê. Ai [[25 di Dicembar]] dal [[1991]], Gorbačëv si è dimetût dal rûl di President de Union Sovietiche e la bandiere sovietiche e è stade gjavade dal Cremlin. Il dî daspo' la Union Sovietiche e è stade uficialmentri dissolte. === Ultins agns === Daspo' de fin de URSS, Gorbačëv al à fondât la Fondazion Gorbačëv par la ricercje politiche e sociâl e la organizazion ambientâl ''Green Cross International''. Al è muart a [[Mosche]] tal 2022 a 91 agns. == Voçs coreladis == * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Colade dal Mûr di Berlin]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Politics sovietics]] [[Categorie:Premi Nobel par le pâs]] [[Categorie:Nassûts intal 1931]] [[Categorie:Muarts intal 2022]] o5b9pg9ruwa8035lwhrgkd8cpum8wxt 186464 186413 2026-08-31T10:43:01Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186464 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mikhail Gorbačëv (Михаил Горбачёв) |Figure = Mikhail Gorbachev 1987.jpg |Didascalie = Mikhail Gorbačëv intal 1987 |Nazionalitât = Sovietiche (daspo' russe) |DateNassite = [[2 di Març]] [[1931]] |LucNassite = Privol'noe, [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[30 di Avost]] [[2022]] |LucMuart = [[Mosche]], [[Russie]] |Ativitât = Politic, avocat |Oparis = [[Perestroika]], [[Glasnost']], Trattât INF, Trattât START I |Note = Ultim cjâf di Stat e ulzin president de Union Sovietiche (1985–1991). Premi Nobel par le Pâs tal 1990 par la sô politiche di distension internazionâl e par vê menât ae fin de Vuere Frêde cence violence. }} '''Mikhail Sergeevič Gorbačëv''' (te [[lenghe russe]]: ''Михаил Сергеевич Горбачёв''; [[2 di Març]] [[1931]] – [[30 di Avost]] [[2022]]) al è stât un politic sovietic, ultin Segretari Gjenerâl dal Partît Comunist de Union Sovietiche (PCUS) dal [[1985]] al [[1991]] e ultin President de [[Union Sovietiche]] dal [[1990]] al [[1991]]. Le sô azion politiche e à rivoluzionât la geopolitiche mondiâl, menant a la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]], a le [[Colade dal Mûr di Berlin]] e al dissolviment de Union Sovietiche. In tal [[1990]] al è stât insignît dal '''Premi Nobel par la Pâs'''. == Biografjie == Nassût in une piçule citât de regjon di Stravropol' in une famee di contadins, al à studiât Gjurisprudence te Universitât Statâl di Mosche, cjapant le lauree tal [[1955]]. Al è jentrât tal Partît Comunist, scomençant al a lvorâ tes straturis locâls fin a jessi cjamât a Mosche tal [[1978]] come segretari dal Comitât Central. === Lis riformis: Perestroika e Glasnost' === Deventât Segretari Gjenerâl intal 1985, Gorbačëv al à scomençât un grant progjet di riforme par modernizâ il paîs, provât de stagnazion economiche e politiche. Lis dôs colonis de so politiche a jerin: * '''[[Perestroika]]''' ("Ristruturazion"): une riforme economiche e politiche progjetade par introdusî elements di marcjât e a ridusî la burocrazie statâl. * '''[[Glasnost]]''' ("Trasparence"): une politiche di vierzidure e di libertât di espresion, che e à mitût tiermin par le prime volte a la censure tai mieç di comunicazion te storie sovietiche. === Politiche foreste e fin de Vuere Frêde === Inte politiche foreste, Gorbačëv al à promovât il disarmament nucleâr fasint acuarts storics coi [[Stâts Unîts di Americhe]] (sòt de presidence di [[Ronald Reagan]] e [[George H. W. Bush]]). Al à ancje ritirât lis trupis sovietichis de [[Invasion sovietiche dal Afghanistan|Vuere dal Afghanistan]] (1979-1989) e al à decîs di no intervenî militarmantri tai acadiments dai paîs dal Pat di Varsavie. Chest cambiament al à cunsintût le colade dai regjims comunists te Europa Orientâl e le [[Colade dal Mûr di Berlin]] tal 1989. === Il dissolviment de Union Sovietiche === Lis riformis a an liberât forcis politichis e nazionalisims che il guvier centrâl nol rivave plui a controlâ. In tal mês di avost dal [[1991]], un tentatîf di colp di Stât organizât di elements conservadôrs dal '''PCUS''' al à indebolîtin mût definitîf il sô podê. Ai [[25 di Dicembar]] dal [[1991]], Gorbačëv si è dimetût dal rûl di President de Union Sovietiche e la bandiere sovietiche e è stade gjavade dal Cremlin. Il dî daspo' la Union Sovietiche e è stade uficialmentri dissolte. === Ultins agns === Daspo' de fin de URSS, Gorbačëv al à fondât la Fondazion Gorbačëv par la ricercje politiche e sociâl e la organizazion ambientâl ''Green Cross International''. Al è muart a [[Mosche]] tal 2022 a 91 agns. == Vôs coreladis == * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Colade dal Mûr di Berlin]] * [[George H. W. Bush]] [[Categorie:Politics sovietics]] [[Categorie:Premi Nobel par le pâs]] [[Categorie:Nassûts intal 1931]] [[Categorie:Muarts intal 2022]] nh1p8mqe4xa5c6d8qjqfgbxpeo9t6jr Perestroika 0 15123 186419 2026-08-30T20:18:46Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Perestroika (Перестройка) |Figure = Mikhail Gorbachev 1987.jpg |Didascalie = Mikhail Gorbačëv, ideatôr de Perestroika (1987) |Nazionalitât = Sovietiche |DateNassite = [[1985]] |LucNassite = [[Mosche]], [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[1991]] |LucMuart = Mosche, Union Sovietiche |Ativitât = Programe di riformis politichis e economichis |Oparis = Riorganizazion dal sisteme economic sovietic, introduzion di elements di libar marcjât, democrati... 186419 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Perestroika (Перестройка) |Figure = Mikhail Gorbachev 1987.jpg |Didascalie = Mikhail Gorbačëv, ideatôr de Perestroika (1987) |Nazionalitât = Sovietiche |DateNassite = [[1985]] |LucNassite = [[Mosche]], [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[1991]] |LucMuart = Mosche, Union Sovietiche |Ativitât = Programe di riformis politichis e economichis |Oparis = Riorganizazion dal sisteme economic sovietic, introduzion di elements di libar marcjât, democratizazion de struture statâl |Note = Peraule in [[lenghe russe]] che e vûl dî "ristruturazion". Recuelte di riformis prontadis di [[Mikhail Gorbačëv]] tal ultim deceni de [[Union Sovietiche]]. }} La '''Perestroika''' (in [[lenghe russe]]: ''Перестройка'', pronunciât [pʲɪrʲɪˈstrojkə], che al vûl dî "ristruturazion" o "ricostruzion") e è stât un programe di riformis politichis, socialis e economichis promovût di [[Mikhail Gorbačëv]] in [[Union Sovietiche]] cul obietîf di modernizâ il sisteme sovietic tal periodi dal [[1985]] al [[1991]]. Introdusût insiemit a le politiche de '''[[Glasnost']]''' ("trasparence"), la Perestroika e à segnât la fin de stagnazion de ere di Brežnev, cirint di rinfuarçâ l'economie socialiste cence bandonâ l'ideologjie marxiste-leniniste.Lis contradizions in tal procès an acelerât il dissolviment de Union Sovietiche e la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]]. == Contest storic e motivazions == In tal [[1985]], al moment de sô elezion a Segretari Gjenerâl dal Partît Comunist de Union Sovietiche (PCUS), Mikhail Gorbačëv si è cjatât denant di un paîs in fuarte crisi: * '''Stagnazion economiche''': Une burocrazie iper-centralizade, la mancjance di prodots di prime bisugne par la popolazion e il ritart tecnologjic rispiet ai paîs ocidentâls. * '''Fuartis spesis militârs''': Le corse ai armaments cun i [[Stâts Unîts di Americhe]] e lis spesis par [[Invasion sovietiche dal Afghanistan|Vuere in Afghanistan]] an cjapât une grande bande da lis risorsis dal bilanç statâl. == I pilastris de riforme economiche == La Perestroika veve l'obietîf di decentralizâ la gjestion economiche, concedint plui autonomie a lis impresis statâlis e introdusint elements di iniziative privade: * '''Autonomie de gjestion''': Lis fabrichis statâis podevin decîdi une part de produzion e dai presits, cence dipindi completamentri dai plans centralizâts di Mosche (''Gosplan''). * '''Cooperativis privadis''' (1987): E è stade autorizade par la prime volte la creazion di piçulis impresis privadis e cooperativis tal setôr dai servizis, de ristorazion e dal piçul cumierç. * '''Capîtai forests''': Une gnove leç e à autorizât lis "joint ventures", fasint jentrâ impresis e capîtai forests tal territori sovietic. == Efiets politics e colade dal sisteme == Seben che l'obietîf di Gorbačëv al jere chel di salvâ e rindi plui eficent il sisteme sovietic, lis riformis an causât efits inaspetâts: * '''Crisie economiche e inflazion''': La disorganizazion de vecje economie pianificade, unide a le mancjance di un reâl marcjât libar, e à puartât a une inflazion fuarte e a une mancjance di bens alimentârs. * '''Tension nazionalistis''': La viegidure politiche de [[Glasnost']] e à lassât spazi ai moviments autonomiscts tes republichis sovietichis (in particolâr nei Paîs Baltics e tal Caucâs). * '''Tromp politics''':*Il faliment des riformis economiche al à dividût le ''leadership'' politiche jenfri ''conservadôrs'' (contraris a lis riformis) e radicâls (che a volevin l'abolizion dal comunisim, vuidats da [[Boris El'cin]]). == Conclusion == Intal [[Aost 1991]], un tentatîf di colp di Stat organizât dai conservadôrs al à indebolît definitivamentri il podê central di Gorbačëv. Ai [[25 di Dicembar]] dal [[1991]], la Union Sovietiche e è stade uficialmentri dissolte, marcjant la fin de Perestroika. == Voçs coreladis == * [[Mikhail Gorbačëv]] * [[Glasnost']] * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Colade dal Mûr di Berlin]] [[Categorie:Storie de Union Sovietiche]] [[Categorie:Economie]] [[Categorie:1985]] [[Categorie:1991]] 5wordp6ogicjakzyp3xl4vfq3hgofrd 186420 186419 2026-08-30T20:23:55Z Santefoscje73 11500 186420 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Perestroika (Перестройка) |Figure = The Soviet Union 1988 CPA 5941 stamp (Perestroika (reformation). Workers and slogans Speeding Up, Democratization. and Glasnost against Kremlin Palace. Cruiser Aurora and revolutionary soldiers).jpg |Didascalie = Bol di pueste sovietic dal 1988.Le Perestrojka jere viodude come une continuazion de [[Revoluzion di Otubar]]. Il bol puarte peraulis come "uskorenie" ("acelerazion"), "demokratizatsija" e "glasnost'" |Nazionalitât = Sovietiche |DateNassite = [[1985]] |LucNassite = [[Mosche]], [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[1991]] |LucMuart = Mosche, Union Sovietiche |Ativitât = Programe di riformis politichis e economichis |Oparis = Riorganizazion dal sisteme economic sovietic, introduzion di elements di libar marcjât, democratizazion de struture statâl |Note = Peraule in [[lenghe russe]] che e vûl dî "ristruturazion". Recuelte di riformis prontadis di [[Mikhail Gorbačëv]] tal ultim deceni de [[Union Sovietiche]]. }} La '''Perestroika''' (in [[lenghe russe]]: ''Перестройка'', pronunciât [pʲɪrʲɪˈstrojkə], che al vûl dî "ristruturazion" o "ricostruzion") e è stât un programe di riformis politichis, socialis e economichis promovût di [[Mikhail Gorbačëv]] in [[Union Sovietiche]] cul obietîf di modernizâ il sisteme sovietic tal periodi dal [[1985]] al [[1991]]. Introdusût insiemit a le politiche de '''[[Glasnost']]''' ("trasparence"), la Perestroika e à segnât la fin de stagnazion de ere di Brežnev, cirint di rinfuarçâ l'economie socialiste cence bandonâ l'ideologjie marxiste-leniniste.Lis contradizions in tal procès an acelerât il dissolviment de Union Sovietiche e la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]]. == Contest storic e motivazions == In tal [[1985]], al moment de sô elezion a Segretari Gjenerâl dal Partît Comunist de Union Sovietiche (PCUS), Mikhail Gorbačëv si è cjatât denant di un paîs in fuarte crisi: * '''Stagnazion economiche''': Une burocrazie iper-centralizade, la mancjance di prodots di prime bisugne par la popolazion e il ritart tecnologjic rispiet ai paîs ocidentâls. * '''Fuartis spesis militârs''': Le corse ai armaments cun i [[Stâts Unîts di Americhe]] e lis spesis par [[Invasion sovietiche dal Afghanistan|Vuere in Afghanistan]] an cjapât une grande bande da lis risorsis dal bilanç statâl. == I pilastris de riforme economiche == La Perestroika veve l'obietîf di decentralizâ la gjestion economiche, concedint plui autonomie a lis impresis statâlis e introdusint elements di iniziative privade: * '''Autonomie de gjestion''': Lis fabrichis statâis podevin decîdi une part de produzion e dai presits, cence dipindi completamentri dai plans centralizâts di Mosche (''Gosplan''). * '''Cooperativis privadis''' (1987): E è stade autorizade par la prime volte la creazion di piçulis impresis privadis e cooperativis tal setôr dai servizis, de ristorazion e dal piçul cumierç. * '''Capîtai forests''': Une gnove leç e à autorizât lis "joint ventures", fasint jentrâ impresis e capîtai forests tal territori sovietic. == Efiets politics e colade dal sisteme == Seben che l'obietîf di Gorbačëv al jere chel di salvâ e rindi plui eficent il sisteme sovietic, lis riformis an causât efits inaspetâts: * '''Crisie economiche e inflazion''': La disorganizazion de vecje economie pianificade, unide a le mancjance di un reâl marcjât libar, e à puartât a une inflazion fuarte e a une mancjance di bens alimentârs. * '''Tension nazionalistis''': La viegidure politiche de [[Glasnost']] e à lassât spazi ai moviments autonomiscts tes republichis sovietichis (in particolâr nei Paîs Baltics e tal Caucâs). * '''Tromp politics''':*Il faliment des riformis economiche al à dividût le ''leadership'' politiche jenfri ''conservadôrs'' (contraris a lis riformis) e radicâls (che a volevin l'abolizion dal comunisim, vuidats da [[Boris El'cin]]). == Conclusion == Intal [[Aost 1991]], un tentatîf di colp di Stat organizât dai conservadôrs al à indebolît definitivamentri il podê central di Gorbačëv. Ai [[25 di Dicembar]] dal [[1991]], la Union Sovietiche e è stade uficialmentri dissolte, marcjant la fin de Perestroika. == Voçs coreladis == * [[Mikhail Gorbačëv]] * [[Glasnost']] * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Colade dal Mûr di Berlin]] [[Categorie:Storie de Union Sovietiche]] [[Categorie:Economie]] [[Categorie:1985]] [[Categorie:1991]] 29nbk4zwzppl8fvf9tjvr4ltvx38d1r 186421 186420 2026-08-30T20:24:55Z Santefoscje73 11500 186421 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Perestroika (Перестройка) |Figure = The Soviet Union 1988 CPA 5941 stamp (Perestroika (reformation). Workers and slogans Speeding Up, Democratization. and Glasnost against Kremlin Palace. Cruiser Aurora and revolutionary soldiers).jpg |Didascalie = Bol di pueste sovietic dal 1988.Le Perestrojka jere viodude come une continuazion de [[Revoluzion di otubar|Rivoluzion di Otubar]]. Il bol puarte peraulis come "uskorenie" ("acelerazion"), "demokratizatsija" e "glasnost'" |Nazionalitât = Sovietiche |DateNassite = [[1985]] |LucNassite = [[Mosche]], [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[1991]] |LucMuart = Mosche, Union Sovietiche |Ativitât = Programe di riformis politichis e economichis |Oparis = Riorganizazion dal sisteme economic sovietic, introduzion di elements di libar marcjât, democratizazion de struture statâl |Note = Peraule in [[lenghe russe]] che e vûl dî "ristruturazion". Recuelte di riformis prontadis di [[Mikhail Gorbačëv]] tal ultim deceni de [[Union Sovietiche]]. }} La '''Perestroika''' (in [[lenghe russe]]: ''Перестройка'', pronunciât [pʲɪrʲɪˈstrojkə], che al vûl dî "ristruturazion" o "ricostruzion") e è stât un programe di riformis politichis, socialis e economichis promovût di [[Mikhail Gorbačëv]] in [[Union Sovietiche]] cul obietîf di modernizâ il sisteme sovietic tal periodi dal [[1985]] al [[1991]]. Introdusût insiemit a le politiche de '''[[Glasnost']]''' ("trasparence"), la Perestroika e à segnât la fin de stagnazion de ere di Brežnev, cirint di rinfuarçâ l'economie socialiste cence bandonâ l'ideologjie marxiste-leniniste.Lis contradizions in tal procès an acelerât il dissolviment de Union Sovietiche e la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]]. == Contest storic e motivazions == In tal [[1985]], al moment de sô elezion a Segretari Gjenerâl dal Partît Comunist de Union Sovietiche (PCUS), Mikhail Gorbačëv si è cjatât denant di un paîs in fuarte crisi: * '''Stagnazion economiche''': Une burocrazie iper-centralizade, la mancjance di prodots di prime bisugne par la popolazion e il ritart tecnologjic rispiet ai paîs ocidentâls. * '''Fuartis spesis militârs''': Le corse ai armaments cun i [[Stâts Unîts di Americhe]] e lis spesis par [[Invasion sovietiche dal Afghanistan|Vuere in Afghanistan]] an cjapât une grande bande da lis risorsis dal bilanç statâl. == I pilastris de riforme economiche == La Perestroika veve l'obietîf di decentralizâ la gjestion economiche, concedint plui autonomie a lis impresis statâlis e introdusint elements di iniziative privade: * '''Autonomie de gjestion''': Lis fabrichis statâis podevin decîdi une part de produzion e dai presits, cence dipindi completamentri dai plans centralizâts di Mosche (''Gosplan''). * '''Cooperativis privadis''' (1987): E è stade autorizade par la prime volte la creazion di piçulis impresis privadis e cooperativis tal setôr dai servizis, de ristorazion e dal piçul cumierç. * '''Capîtai forests''': Une gnove leç e à autorizât lis "joint ventures", fasint jentrâ impresis e capîtai forests tal territori sovietic. == Efiets politics e colade dal sisteme == Seben che l'obietîf di Gorbačëv al jere chel di salvâ e rindi plui eficent il sisteme sovietic, lis riformis an causât efits inaspetâts: * '''Crisie economiche e inflazion''': La disorganizazion de vecje economie pianificade, unide a le mancjance di un reâl marcjât libar, e à puartât a une inflazion fuarte e a une mancjance di bens alimentârs. * '''Tension nazionalistis''': La viegidure politiche de [[Glasnost']] e à lassât spazi ai moviments autonomiscts tes republichis sovietichis (in particolâr nei Paîs Baltics e tal Caucâs). * '''Tromp politics''':*Il faliment des riformis economiche al à dividût le ''leadership'' politiche jenfri ''conservadôrs'' (contraris a lis riformis) e radicâls (che a volevin l'abolizion dal comunisim, vuidats da [[Boris El'cin]]). == Conclusion == Intal [[Aost 1991]], un tentatîf di colp di Stat organizât dai conservadôrs al à indebolît definitivamentri il podê central di Gorbačëv. Ai [[25 di Dicembar]] dal [[1991]], la Union Sovietiche e è stade uficialmentri dissolte, marcjant la fin de Perestroika. == Voçs coreladis == * [[Mikhail Gorbačëv]] * [[Glasnost']] * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Colade dal Mûr di Berlin]] [[Categorie:Storie de Union Sovietiche]] [[Categorie:Economie]] [[Categorie:1985]] [[Categorie:1991]] 5yroadqndhrq1gqdzoqmpdlvi5sp2pe 186422 186421 2026-08-30T20:25:20Z Santefoscje73 11500 186422 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Perestroika (Перестройка) |Figure = The Soviet Union 1988 CPA 5941 stamp (Perestroika (reformation). Workers and slogans Speeding Up, Democratization. and Glasnost against Kremlin Palace. Cruiser Aurora and revolutionary soldiers).jpg |Didascalie = Bol di pueste sovietic dal 1988.Le Perestrojka jere viodude come une continuazion de [[Rivoluzion di otubar|Rivoluzion di Otubar]]. Il bol puarte peraulis come "uskorenie" ("acelerazion"), "demokratizatsija" e "glasnost'" |Nazionalitât = Sovietiche |DateNassite = [[1985]] |LucNassite = [[Mosche]], [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[1991]] |LucMuart = Mosche, Union Sovietiche |Ativitât = Programe di riformis politichis e economichis |Oparis = Riorganizazion dal sisteme economic sovietic, introduzion di elements di libar marcjât, democratizazion de struture statâl |Note = Peraule in [[lenghe russe]] che e vûl dî "ristruturazion". Recuelte di riformis prontadis di [[Mikhail Gorbačëv]] tal ultim deceni de [[Union Sovietiche]]. }} La '''Perestroika''' (in [[lenghe russe]]: ''Перестройка'', pronunciât [pʲɪrʲɪˈstrojkə], che al vûl dî "ristruturazion" o "ricostruzion") e è stât un programe di riformis politichis, socialis e economichis promovût di [[Mikhail Gorbačëv]] in [[Union Sovietiche]] cul obietîf di modernizâ il sisteme sovietic tal periodi dal [[1985]] al [[1991]]. Introdusût insiemit a le politiche de '''[[Glasnost']]''' ("trasparence"), la Perestroika e à segnât la fin de stagnazion de ere di Brežnev, cirint di rinfuarçâ l'economie socialiste cence bandonâ l'ideologjie marxiste-leniniste.Lis contradizions in tal procès an acelerât il dissolviment de Union Sovietiche e la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]]. == Contest storic e motivazions == In tal [[1985]], al moment de sô elezion a Segretari Gjenerâl dal Partît Comunist de Union Sovietiche (PCUS), Mikhail Gorbačëv si è cjatât denant di un paîs in fuarte crisi: * '''Stagnazion economiche''': Une burocrazie iper-centralizade, la mancjance di prodots di prime bisugne par la popolazion e il ritart tecnologjic rispiet ai paîs ocidentâls. * '''Fuartis spesis militârs''': Le corse ai armaments cun i [[Stâts Unîts di Americhe]] e lis spesis par [[Invasion sovietiche dal Afghanistan|Vuere in Afghanistan]] an cjapât une grande bande da lis risorsis dal bilanç statâl. == I pilastris de riforme economiche == La Perestroika veve l'obietîf di decentralizâ la gjestion economiche, concedint plui autonomie a lis impresis statâlis e introdusint elements di iniziative privade: * '''Autonomie de gjestion''': Lis fabrichis statâis podevin decîdi une part de produzion e dai presits, cence dipindi completamentri dai plans centralizâts di Mosche (''Gosplan''). * '''Cooperativis privadis''' (1987): E è stade autorizade par la prime volte la creazion di piçulis impresis privadis e cooperativis tal setôr dai servizis, de ristorazion e dal piçul cumierç. * '''Capîtai forests''': Une gnove leç e à autorizât lis "joint ventures", fasint jentrâ impresis e capîtai forests tal territori sovietic. == Efiets politics e colade dal sisteme == Seben che l'obietîf di Gorbačëv al jere chel di salvâ e rindi plui eficent il sisteme sovietic, lis riformis an causât efits inaspetâts: * '''Crisie economiche e inflazion''': La disorganizazion de vecje economie pianificade, unide a le mancjance di un reâl marcjât libar, e à puartât a une inflazion fuarte e a une mancjance di bens alimentârs. * '''Tension nazionalistis''': La viegidure politiche de [[Glasnost']] e à lassât spazi ai moviments autonomiscts tes republichis sovietichis (in particolâr nei Paîs Baltics e tal Caucâs). * '''Tromp politics''':*Il faliment des riformis economiche al à dividût le ''leadership'' politiche jenfri ''conservadôrs'' (contraris a lis riformis) e radicâls (che a volevin l'abolizion dal comunisim, vuidats da [[Boris El'cin]]). == Conclusion == Intal [[Aost 1991]], un tentatîf di colp di Stat organizât dai conservadôrs al à indebolît definitivamentri il podê central di Gorbačëv. Ai [[25 di Dicembar]] dal [[1991]], la Union Sovietiche e è stade uficialmentri dissolte, marcjant la fin de Perestroika. == Voçs coreladis == * [[Mikhail Gorbačëv]] * [[Glasnost']] * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Colade dal Mûr di Berlin]] [[Categorie:Storie de Union Sovietiche]] [[Categorie:Economie]] [[Categorie:1985]] [[Categorie:1991]] osh9hk2fiyn91lk11p88tj4vetlzbus 186423 186422 2026-08-30T20:26:56Z Santefoscje73 11500 /* Efiets politics e colade dal sisteme */ 186423 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Perestroika (Перестройка) |Figure = The Soviet Union 1988 CPA 5941 stamp (Perestroika (reformation). Workers and slogans Speeding Up, Democratization. and Glasnost against Kremlin Palace. Cruiser Aurora and revolutionary soldiers).jpg |Didascalie = Bol di pueste sovietic dal 1988.Le Perestrojka jere viodude come une continuazion de [[Rivoluzion di otubar|Rivoluzion di Otubar]]. Il bol puarte peraulis come "uskorenie" ("acelerazion"), "demokratizatsija" e "glasnost'" |Nazionalitât = Sovietiche |DateNassite = [[1985]] |LucNassite = [[Mosche]], [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[1991]] |LucMuart = Mosche, Union Sovietiche |Ativitât = Programe di riformis politichis e economichis |Oparis = Riorganizazion dal sisteme economic sovietic, introduzion di elements di libar marcjât, democratizazion de struture statâl |Note = Peraule in [[lenghe russe]] che e vûl dî "ristruturazion". Recuelte di riformis prontadis di [[Mikhail Gorbačëv]] tal ultim deceni de [[Union Sovietiche]]. }} La '''Perestroika''' (in [[lenghe russe]]: ''Перестройка'', pronunciât [pʲɪrʲɪˈstrojkə], che al vûl dî "ristruturazion" o "ricostruzion") e è stât un programe di riformis politichis, socialis e economichis promovût di [[Mikhail Gorbačëv]] in [[Union Sovietiche]] cul obietîf di modernizâ il sisteme sovietic tal periodi dal [[1985]] al [[1991]]. Introdusût insiemit a le politiche de '''[[Glasnost']]''' ("trasparence"), la Perestroika e à segnât la fin de stagnazion de ere di Brežnev, cirint di rinfuarçâ l'economie socialiste cence bandonâ l'ideologjie marxiste-leniniste.Lis contradizions in tal procès an acelerât il dissolviment de Union Sovietiche e la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]]. == Contest storic e motivazions == In tal [[1985]], al moment de sô elezion a Segretari Gjenerâl dal Partît Comunist de Union Sovietiche (PCUS), Mikhail Gorbačëv si è cjatât denant di un paîs in fuarte crisi: * '''Stagnazion economiche''': Une burocrazie iper-centralizade, la mancjance di prodots di prime bisugne par la popolazion e il ritart tecnologjic rispiet ai paîs ocidentâls. * '''Fuartis spesis militârs''': Le corse ai armaments cun i [[Stâts Unîts di Americhe]] e lis spesis par [[Invasion sovietiche dal Afghanistan|Vuere in Afghanistan]] an cjapât une grande bande da lis risorsis dal bilanç statâl. == I pilastris de riforme economiche == La Perestroika veve l'obietîf di decentralizâ la gjestion economiche, concedint plui autonomie a lis impresis statâlis e introdusint elements di iniziative privade: * '''Autonomie de gjestion''': Lis fabrichis statâis podevin decîdi une part de produzion e dai presits, cence dipindi completamentri dai plans centralizâts di Mosche (''Gosplan''). * '''Cooperativis privadis''' (1987): E è stade autorizade par la prime volte la creazion di piçulis impresis privadis e cooperativis tal setôr dai servizis, de ristorazion e dal piçul cumierç. * '''Capîtai forests''': Une gnove leç e à autorizât lis "joint ventures", fasint jentrâ impresis e capîtai forests tal territori sovietic. == Efiets politics e colade dal sisteme == Seben che l'obietîf di Gorbačëv al jere chel di salvâ e rindi plui eficent il sisteme sovietic, lis riformis an causât efits inaspetâts: * '''Crisie economiche e inflazion''': La disorganizazion de vecje economie pianificade, unide a le mancjance di un reâl marcjât libar, e à puartât a une inflazion fuarte e a une mancjance di bens alimentârs. * '''Tension nazionalistis''': La viegidure politiche de [[Glasnost']] e à lassât spazi ai moviments autonomiscts tes republichis sovietichis (in particolâr nei Paîs Baltics e tal Caucâs). * '''Tensions politichis''': Il faliment des riformis economiche al à dividût le ''leadership'' politiche jenfri ''conservadôrs'' (contraris a lis riformis) e radicâls (che a volevin l'abolizion dal comunisim, vuidats da [[Boris El'cin]]). == Conclusion == Intal [[Aost 1991]], un tentatîf di colp di Stat organizât dai conservadôrs al à indebolît definitivamentri il podê central di Gorbačëv. Ai [[25 di Dicembar]] dal [[1991]], la Union Sovietiche e è stade uficialmentri dissolte, marcjant la fin de Perestroika. == Voçs coreladis == * [[Mikhail Gorbačëv]] * [[Glasnost']] * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Colade dal Mûr di Berlin]] [[Categorie:Storie de Union Sovietiche]] [[Categorie:Economie]] [[Categorie:1985]] [[Categorie:1991]] nrt4cc3g6adu66s3jccqcexa4jfhxkq 186462 186423 2026-08-31T10:42:16Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186462 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Perestroika (Перестройка) |Figure = The Soviet Union 1988 CPA 5941 stamp (Perestroika (reformation). Workers and slogans Speeding Up, Democratization. and Glasnost against Kremlin Palace. Cruiser Aurora and revolutionary soldiers).jpg |Didascalie = Bol di pueste sovietic dal 1988.Le Perestrojka jere viodude come une continuazion de [[Rivoluzion di otubar|Rivoluzion di Otubar]]. Il bol puarte peraulis come "uskorenie" ("acelerazion"), "demokratizatsija" e "glasnost'" |Nazionalitât = Sovietiche |DateNassite = [[1985]] |LucNassite = [[Mosche]], [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[1991]] |LucMuart = Mosche, Union Sovietiche |Ativitât = Programe di riformis politichis e economichis |Oparis = Riorganizazion dal sisteme economic sovietic, introduzion di elements di libar marcjât, democratizazion de struture statâl |Note = Peraule in [[lenghe russe]] che e vûl dî "ristruturazion". Recuelte di riformis prontadis di [[Mikhail Gorbačëv]] tal ultim deceni de [[Union Sovietiche]]. }} La '''Perestroika''' (in [[lenghe russe]]: ''Перестройка'', pronunciât [pʲɪrʲɪˈstrojkə], che al vûl dî "ristruturazion" o "ricostruzion") e è stât un programe di riformis politichis, socialis e economichis promovût di [[Mikhail Gorbačëv]] in [[Union Sovietiche]] cul obietîf di modernizâ il sisteme sovietic tal periodi dal [[1985]] al [[1991]]. Introdusût insiemit a le politiche de '''[[Glasnost']]''' ("trasparence"), la Perestroika e à segnât la fin de stagnazion de ere di Brežnev, cirint di rinfuarçâ l'economie socialiste cence bandonâ l'ideologjie marxiste-leniniste.Lis contradizions in tal procès an acelerât il dissolviment de Union Sovietiche e la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]]. == Contest storic e motivazions == In tal [[1985]], al moment de sô elezion a Segretari Gjenerâl dal Partît Comunist de Union Sovietiche (PCUS), Mikhail Gorbačëv si è cjatât denant di un paîs in fuarte crisi: * '''Stagnazion economiche''': Une burocrazie iper-centralizade, la mancjance di prodots di prime bisugne par la popolazion e il ritart tecnologjic rispiet ai paîs ocidentâls. * '''Fuartis spesis militârs''': Le corse ai armaments cun i [[Stâts Unîts di Americhe]] e lis spesis par [[Invasion sovietiche dal Afghanistan|Vuere in Afghanistan]] an cjapât une grande bande da lis risorsis dal bilanç statâl. == I pilastris de riforme economiche == La Perestroika veve l'obietîf di decentralizâ la gjestion economiche, concedint plui autonomie a lis impresis statâlis e introdusint elements di iniziative privade: * '''Autonomie de gjestion''': Lis fabrichis statâis podevin decîdi une part de produzion e dai presits, cence dipindi completamentri dai plans centralizâts di Mosche (''Gosplan''). * '''Cooperativis privadis''' (1987): E è stade autorizade par la prime volte la creazion di piçulis impresis privadis e cooperativis tal setôr dai servizis, de ristorazion e dal piçul cumierç. * '''Capîtai forests''': Une gnove leç e à autorizât lis "joint ventures", fasint jentrâ impresis e capîtai forests tal territori sovietic. == Efiets politics e colade dal sisteme == Seben che l'obietîf di Gorbačëv al jere chel di salvâ e rindi plui eficent il sisteme sovietic, lis riformis an causât efits inaspetâts: * '''Crisie economiche e inflazion''': La disorganizazion de vecje economie pianificade, unide a le mancjance di un reâl marcjât libar, e à puartât a une inflazion fuarte e a une mancjance di bens alimentârs. * '''Tension nazionalistis''': La viegidure politiche de [[Glasnost']] e à lassât spazi ai moviments autonomiscts tes republichis sovietichis (in particolâr nei Paîs Baltics e tal Caucâs). * '''Tensions politichis''': Il faliment des riformis economiche al à dividût le ''leadership'' politiche jenfri ''conservadôrs'' (contraris a lis riformis) e radicâls (che a volevin l'abolizion dal comunisim, vuidats da [[Boris El'cin]]). == Conclusion == Intal [[Aost 1991]], un tentatîf di colp di Stat organizât dai conservadôrs al à indebolît definitivamentri il podê central di Gorbačëv. Ai [[25 di Dicembar]] dal [[1991]], la Union Sovietiche e è stade uficialmentri dissolte, marcjant la fin de Perestroika. == Vôs coreladis == * [[Mikhail Gorbačëv]] * [[Glasnost']] * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] * [[Colade dal Mûr di Berlin]] [[Categorie:Storie de Union Sovietiche]] [[Categorie:Economie]] [[Categorie:1985]] [[Categorie:1991]] 4tjtl9am7z33j6sqqu1mprpxyud28iz Glasnost' 0 15124 186424 2026-08-31T08:05:22Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Glasnost' (Гласнасть) |Nazionalitât = Sovietiche |DateNassite = [[1985]] |LucNassite = [[Mosche]], [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[1991]] |LucMuart = [[Mosche]], [[Union Sovietiche]] |Ativitât = Politique di trasparence e libertât di espresion |Oparis = Abolizion de censure, libertât di stampe, viarzidure dai archivis storics, liberazion dai dissidents politics |Note = Peraule in [[lenghe russe]] che e vûl dî "trasparence" o "viazidure". Pol... 186424 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Glasnost' (Гласнасть) |Nazionalitât = Sovietiche |DateNassite = [[1985]] |LucNassite = [[Mosche]], [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[1991]] |LucMuart = [[Mosche]], [[Union Sovietiche]] |Ativitât = Politique di trasparence e libertât di espresion |Oparis = Abolizion de censure, libertât di stampe, viarzidure dai archivis storics, liberazion dai dissidents politics |Note = Peraule in [[lenghe russe]] che e vûl dî "trasparence" o "viazidure". Politiche di riforme informative introdusude de bande di [[Mikhail Gorbačëv]] insiemit a le [[Perestroika]]. }} La '''Glasnost'''' (in [[lenghe russe]]: ''Гласнасть'', [ˈɡlasnəstʲ], che al vûl dî "trasparence", "viazidure" o "libertât di peraule") je stade une politiche di riforme e viazidure informative promovude de bande di [[Mikhail Gorbačëv]] tal [[1985]] te [[Union Sovietiche]], considerade un dai pilastris de sô azion di guviar insiemit a le '''[[Perestroika]]'''. L'obietîf principâl di chest progjet al jere chel di combati la burocrazie, la coruzion e i sbalis dal sisteme sovietic, permetint une plui grande trasparence te gjestion statâl, il dibatiment public e la libertât d'informazion. == Storie e motivazions == In tal periodi di Brežnev, la societât sovietiche jere marcjade di une fuarte censure statâl e dal control di ogni risorse d'informazion. Gorbačëv al à sintût la ncessitât di rompi chest isolament e di otignî il sostegn de popolazion par lis so riformis economiche de [[Perestroika]]. Par otegnî chest, la Glasnost' e à amitûz lis seguintis inovazions: * '''Libertât di stampe e d'informazion''': Abolizion graduâl de censure statâl; i gjornâi e la television an scomençât a criticâ lis autoritâts e a denunziâ la coruzion burocratiche. * '''Viarzidure dai archivis storics''': Publicazion di documents storics secretâts, rivisitant le istorie sovietiche e i crimins dal periodi di [[Iosif Stalin]] (come i [[Gulag]] e lis purghis politichis). * '''Ri-viazidure de leterature''': Publicazion di libris di autôrs proibîts par agns, come [[Aleksandr Solženicyn]] e [[Boris Pasternak]]. * '''Liberazion dai dissidents''':Amnistie par i dissidents politics (come Andrei Sacharov, liberât dal esili a Gor'kij tal [[1986]]). == Il rûl dal disastri di Černobyl' == Un event clâf pe aplicazion de Glasnost' al è stât il [[Disastri di Černobyl'|disastri de centrâl nucleâr di Černobyl']] te [[Ucraìne]] (26 di Avrîl [[1986]]). Il prin tentatîf de autoritât sovietiche di cjasiâ la tesi de tragedie al à causât il ritart tai socôrs e le proteste internazionâl. Chest faliment al à fât capî a Gorbačëv che la reticence informatiche jere pericolose e che la trasparence scugnive jessi applicade cence ecezion. == Conseguencis e colade dal sisteme == Seben che la Glasnost' jere stade formulade par rinfuarçâ la fiducie te Union Sovietiche, lis conseguencis son stadis devastantis par la tignude dal regjim: * La libertât di espression à mostrât lis faltis e i crimins storics dal regjim comunist, minant la legitimitât dal PCUS. * E à facilitât la nassite di movimentis politics independents e di nazionalisims in tes svariadis republichis sovietichis (in particolâr nei Paîs Baltics, in Ucraìne e in tal Caucâs). * E à sburtât la popolazion a gjoldî une libertât mai viodude prime, rindint impossibil tornâ al vieri sisteme centralizât. La Glasnost' e à causât in chest mût la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] e la dissolviment de [[Union Sovietiche]] te fin dal [[1991]]. == Voçs coreladis == * [[Mikhail Gorbačëv]] * [[Perestroika]] * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere Frede]] [[Categorie:Storie de Union Sovietiche]] [[Categorie:1985]] [[Categorie:1991]] 14ph2ttf0oef3d8cg9oanoo4a0xspyg 186425 186424 2026-08-31T08:06:26Z Santefoscje73 11500 186425 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Glasnost' (Гласнасть) |Nazionalitât = Sovietiche |DateNassite = [[1985]] |LucNassite = [[Mosche]], [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[1991]] |LucMuart = [[Mosche]], [[Union Sovietiche]] |Ativitât = Politiche di trasparence e libertât di espression |Oparis = Abolizion de censure, libertât di stampe, viarzidure dai archivis storics, liberazion dai dissidents politics |Note = Peraule in [[lenghe russe]] che e vûl dî "trasparence" o "viazidure". Politiche di riforme informative introdusude de bande di [[Mikhail Gorbačëv]] insiemit a le [[Perestroika]]. }} La '''Glasnost'''' (in [[lenghe russe]]: ''Гласнасть'', [ˈɡlasnəstʲ], che al vûl dî "trasparence", "viazidure" o "libertât di peraule") je stade une politiche di riforme e viazidure informative promovude de bande di [[Mikhail Gorbačëv]] tal [[1985]] te [[Union Sovietiche]], considerade un dai pilastris de sô azion di guviar insiemit a le '''[[Perestroika]]'''. L'obietîf principâl di chest progjet al jere chel di combati la burocrazie, la coruzion e i sbalis dal sisteme sovietic, permetint une plui grande trasparence te gjestion statâl, il dibatiment public e la libertât d'informazion. == Storie e motivazions == In tal periodi di Brežnev, la societât sovietiche jere marcjade di une fuarte censure statâl e dal control di ogni risorse d'informazion. Gorbačëv al à sintût la ncessitât di rompi chest isolament e di otignî il sostegn de popolazion par lis so riformis economiche de [[Perestroika]]. Par otegnî chest, la Glasnost' e à amitûz lis seguintis inovazions: * '''Libertât di stampe e d'informazion''': Abolizion graduâl de censure statâl; i gjornâi e la television an scomençât a criticâ lis autoritâts e a denunziâ la coruzion burocratiche. * '''Viarzidure dai archivis storics''': Publicazion di documents storics secretâts, rivisitant le istorie sovietiche e i crimins dal periodi di [[Iosif Stalin]] (come i [[Gulag]] e lis purghis politichis). * '''Ri-viazidure de leterature''': Publicazion di libris di autôrs proibîts par agns, come [[Aleksandr Solženicyn]] e [[Boris Pasternak]]. * '''Liberazion dai dissidents''':Amnistie par i dissidents politics (come Andrei Sacharov, liberât dal esili a Gor'kij tal [[1986]]). == Il rûl dal disastri di Černobyl' == Un event clâf pe aplicazion de Glasnost' al è stât il [[Disastri di Černobyl'|disastri de centrâl nucleâr di Černobyl']] te [[Ucraìne]] (26 di Avrîl [[1986]]). Il prin tentatîf de autoritât sovietiche di cjasiâ la tesi de tragedie al à causât il ritart tai socôrs e le proteste internazionâl. Chest faliment al à fât capî a Gorbačëv che la reticence informatiche jere pericolose e che la trasparence scugnive jessi applicade cence ecezion. == Conseguencis e colade dal sisteme == Seben che la Glasnost' jere stade formulade par rinfuarçâ la fiducie te Union Sovietiche, lis conseguencis son stadis devastantis par la tignude dal regjim: * La libertât di espression à mostrât lis faltis e i crimins storics dal regjim comunist, minant la legitimitât dal PCUS. * E à facilitât la nassite di movimentis politics independents e di nazionalisims in tes svariadis republichis sovietichis (in particolâr nei Paîs Baltics, in Ucraìne e in tal Caucâs). * E à sburtât la popolazion a gjoldî une libertât mai viodude prime, rindint impossibil tornâ al vieri sisteme centralizât. La Glasnost' e à causât in chest mût la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] e la dissolviment de [[Union Sovietiche]] te fin dal [[1991]]. == Vôs coreladis == * [[Mikhail Gorbačëv]] * [[Perestroika]] * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] [[Categorie:Storie de Union Sovietiche]] [[Categorie:1985]] [[Categorie:1991]] 8u4667e9j06izmrh7z1j5oe719l6ilo 186426 186425 2026-08-31T08:09:47Z Santefoscje73 11500 /* Conseguencis e colade dal sisteme */ 186426 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Glasnost' (Гласнасть) |Nazionalitât = Sovietiche |DateNassite = [[1985]] |LucNassite = [[Mosche]], [[Union Sovietiche]] |DateMuart = [[1991]] |LucMuart = [[Mosche]], [[Union Sovietiche]] |Ativitât = Politiche di trasparence e libertât di espression |Oparis = Abolizion de censure, libertât di stampe, viarzidure dai archivis storics, liberazion dai dissidents politics |Note = Peraule in [[lenghe russe]] che e vûl dî "trasparence" o "viazidure". Politiche di riforme informative introdusude de bande di [[Mikhail Gorbačëv]] insiemit a le [[Perestroika]]. }} La '''Glasnost'''' (in [[lenghe russe]]: ''Гласнасть'', [ˈɡlasnəstʲ], che al vûl dî "trasparence", "viazidure" o "libertât di peraule") je stade une politiche di riforme e viazidure informative promovude de bande di [[Mikhail Gorbačëv]] tal [[1985]] te [[Union Sovietiche]], considerade un dai pilastris de sô azion di guviar insiemit a le '''[[Perestroika]]'''. L'obietîf principâl di chest progjet al jere chel di combati la burocrazie, la coruzion e i sbalis dal sisteme sovietic, permetint une plui grande trasparence te gjestion statâl, il dibatiment public e la libertât d'informazion. == Storie e motivazions == In tal periodi di Brežnev, la societât sovietiche jere marcjade di une fuarte censure statâl e dal control di ogni risorse d'informazion. Gorbačëv al à sintût la ncessitât di rompi chest isolament e di otignî il sostegn de popolazion par lis so riformis economiche de [[Perestroika]]. Par otegnî chest, la Glasnost' e à amitûz lis seguintis inovazions: * '''Libertât di stampe e d'informazion''': Abolizion graduâl de censure statâl; i gjornâi e la television an scomençât a criticâ lis autoritâts e a denunziâ la coruzion burocratiche. * '''Viarzidure dai archivis storics''': Publicazion di documents storics secretâts, rivisitant le istorie sovietiche e i crimins dal periodi di [[Iosif Stalin]] (come i [[Gulag]] e lis purghis politichis). * '''Ri-viazidure de leterature''': Publicazion di libris di autôrs proibîts par agns, come [[Aleksandr Solženicyn]] e [[Boris Pasternak]]. * '''Liberazion dai dissidents''':Amnistie par i dissidents politics (come Andrei Sacharov, liberât dal esili a Gor'kij tal [[1986]]). == Il rûl dal disastri di Černobyl' == Un event clâf pe aplicazion de Glasnost' al è stât il [[Disastri di Černobyl'|disastri de centrâl nucleâr di Černobyl']] te [[Ucraìne]] (26 di Avrîl [[1986]]). Il prin tentatîf de autoritât sovietiche di cjasiâ la tesi de tragedie al à causât il ritart tai socôrs e le proteste internazionâl. Chest faliment al à fât capî a Gorbačëv che la reticence informatiche jere pericolose e che la trasparence scugnive jessi applicade cence ecezion. == Conseguencis e colade dal sisteme == Seben che la Glasnost' jere stade formulade par rinfuarçâ la fiducie te Union Sovietiche, lis conseguencis son stadis devastantis par la tignude dal regjim: * La libertât di espression à mostrât lis faltis e i crimins storics dal regjim comunist, minant la legitimitât dal PCUS. * E à facilitât la nassite di movimentis politics independents e di nazionalisims in tes svariadis republichis sovietichis (in particolâr nei Paîs Baltics, in [[Ucraine]] e in tal Caucâs). * E à sburtât la popolazion a gjoldî une libertât mai viodude prime, rindint impossibîl tornâ al vieri sisteme centralizât. La Glasnost' e à causât in chest mût la fin de [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] e la dissolviment de [[Union Sovietiche]] te fin dal [[1991]]. == Vôs coreladis == * [[Mikhail Gorbačëv]] * [[Perestroika]] * [[Union Sovietiche]] * [[Vuere frêde|Vuere Frêde]] [[Categorie:Storie de Union Sovietiche]] [[Categorie:1985]] [[Categorie:1991]] d0u8rq62qqbxsd7l7rw363b8tj6qx0v Akbar il Grant 0 15125 186427 2026-08-31T08:28:39Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Akbar il Grant (Jalal-ud-din Muhammad Akbar) |Figure = Govardhan. Akbar With Lion and Calf ca. 1630, Metmuseum (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat di Akbar il Grant (dongje dal 1590) |Nazionalitât = Mughal (Inide) |DateNassite = [[15 di Otubrar]] [[1542]] |LucNassite = Umerkot, [[Sind]] (vuê [[Pakistan]]) |DateMuart = [[27 di Otubar]] [[1605]] |LucMuart = Agra, [[Inide]] |Ativitât = Imperadôr Mughal |Oparis = Espansion dal Imperi Mughal, riformis aministrat... 186427 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Akbar il Grant (Jalal-ud-din Muhammad Akbar) |Figure = Govardhan. Akbar With Lion and Calf ca. 1630, Metmuseum (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat di Akbar il Grant (dongje dal 1590) |Nazionalitât = Mughal (Inide) |DateNassite = [[15 di Otubrar]] [[1542]] |LucNassite = Umerkot, [[Sind]] (vuê [[Pakistan]]) |DateMuart = [[27 di Otubar]] [[1605]] |LucMuart = Agra, [[Inide]] |Ativitât = Imperadôr Mughal |Oparis = Espansion dal Imperi Mughal, riformis aministrativis e fiscâls, politichis di toleranze religjôse (''Sulh-i-kul''), fondazion de citât di Fatehpur Sikri |Note = Tierç imperadôr de dinastie Mughal. Cunsiderât un dai plui grants sovrans de storie de Indie par vie de sô capacitât militâr, par la sô vision di ream inclusîf e par vê integrât lis diviersis culturis e religjons dal sô imperi. }} [[Figure:Mogulreich Akbar.png|200px|miniatura|destra|L'mperi Moghul tal an de muart di Akbar il Grant (1605)]] '''Jalal-ud-din Muhammad Akbar''' (in persian: ''Jalāl al-Dīn Muḥammad Akbar''; [[15 di Otubar]] [[1542]] – [[27 di Otubar]] [[1605]]), cognossût come '''Akbar il Grant''', al è stât il tierç imperadôr dal '''[[Imperi Mughal]]''', regnant dal [[1556]] fin a la sô muart tal [[1605]]. Cunsiderât un dai pi grants monarcjs de storie de [[Inide]], al à slargjât l'imperi su scuasit dut il subcontinents indian, creant une struture aministrative eficiente e promovint une politiche di pacificazion e toleranze religjôse uniche par chel periodi. == Biografjie == Nassût i nte fuartece di Umerkot intal 1542 intant di un periodi di esili di sô pari, l'imperadôr Humayun, Akbar al è deventât imperadôr a dome 13 agns tal [[1556]], sòt de tutele dal gjenerâl Bairam Khan. === Espansion militâr === Dotât di une straordinarie vision strategjiche, Akbar al à regnât e stabilizât il podê mughal te Indie setentrionâl, cjapant la vitorie te seconde bataie di Panipat (1556). Intal arc dal sô ream al à anetût la regjon dal Malwa, dal Gujarat, dal Bengala, dal Kashmir e dal Sind, slargjant i cunfins dal imperi fin al [[Afghanistan]] e al Deccan. === Politiche e riformis aministrativis === Akbar al è stât un aministradôr e inovadôr gjeniâl. Al à centralizât l'aministrazion de cort cul sisteme dal ''Mansabdari'' (un sisteme di tieris e puestis militar-civilis) e al à riformât la recuelte des tassis sul valôr reâl di produzion des tieris, ridusint le coruzion e favorizant le stabilitât economiche. === Tolerance religjôse e culture === Seben che no fôs inscuelât , Akbar al nutrive une curiositât profonde par la filosofie, par la leterature e par lis religjons. Al à abolît la ''jizya'' (le tasse par le popolazion che no jere islamiche) e la tasse sui pelegrins induiscj, promovint la paritât jenfri musulmans, induiscj, gjainists e cristians te sô cort (''Sulh-i-kul'', o "pâs universâl"). Intal [[1575]] al à fondât la ''Ibadat Khana'' ("Cjase dal Cult") te sô gnove capitâl, ''Fatehpur Sikri'', un lûc di dibatiment teologic unît par rapresentants di ducj lis religjons. Piatis di chestis cunsiderazions, al à cirût di creâ une filosofije sintetiche clamade ''Din-i Ilahi'' ("Fidie Divina"), cencje intenzion di ostintâle a le popolazion. == Ereditât == Akbar al è muart tal 1605 e al è stât sepelit tal sô grant monument tombâl a Sikandra, dongje di Agra. Al è stât sucedût di sô fî Jahangir. Il sô ream al è cunsiderât il periodi d'aur de civilitât mughal par vie de prosperitât economiche, il patrimoni mejestôs artistic e la coesion sociâl jenfri lis diviersis etnîs e religjons dal subcontinents indian. == Voçs coreladis == * [[Imperi Mughal]] * [[Inide]] * [[Fatehpur Sikri]] [[Categorie:Imperadôrs Mughal]] [[Categorie:Storie de Inide]] [[Categorie:Nassûts intal 1542]] [[Categorie:Muarts intal 1605]] 6sp1imw3nxqcyko14dzjtz6lfaencuv 186428 186427 2026-08-31T08:29:00Z Santefoscje73 11500 186428 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Akbar il Grant (Jalal-ud-din Muhammad Akbar) |Figure = Govardhan. Akbar With Lion and Calf ca. 1630, Metmuseum (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat di Akbar il Grant (dongje dal 1590) |Nazionalitât = Mughal (Inide) |DateNassite = [[15 di Otubrar]] [[1542]] |LucNassite = Umerkot, [[Sind]] (vuê [[Pakistan]]) |DateMuart = [[27 di Otubar]] [[1605]] |LucMuart = Agra, [[Inide]] |Ativitât = Imperadôr Mughal |Oparis = Espansion dal Imperi Mughal, riformis aministrativis e fiscâls, politichis di toleranze religjôse (''Sulh-i-kul''), fondazion de citât di Fatehpur Sikri |Note = Tierç imperadôr de dinastie Mughal. Cunsiderât un dai plui grants sovrans de storie de Indie par vie de sô capacitât militâr, par la sô vision di ream inclusîf e par vê integrât lis diviersis culturis e religjons dal sô imperi. }} [[Figure:Mogulreich Akbar.png|200px|miniatura|destra|L'mperi Moghul tal an de muart di Akbar il Grant (1605)]] '''Jalal-ud-din Muhammad Akbar''' (in persian: ''Jalāl al-Dīn Muḥammad Akbar''; [[15 di Otubar]] [[1542]] – [[27 di Otubar]] [[1605]]), cognossût come '''Akbar il Grant''', al è stât il tierç imperadôr dal '''[[Imperi Mughal]]''', regnant dal [[1556]] fin a la sô muart tal [[1605]]. Cunsiderât un dai pi grants monarcjs de storie de [[Indie]], al à slargjât l'imperi su scuasit dut il subcontinents indian, creant une struture aministrative eficiente e promovint une politiche di pacificazion e toleranze religjôse uniche par chel periodi. == Biografjie == Nassût i nte fuartece di Umerkot intal 1542 intant di un periodi di esili di sô pari, l'imperadôr Humayun, Akbar al è deventât imperadôr a dome 13 agns tal [[1556]], sòt de tutele dal gjenerâl Bairam Khan. === Espansion militâr === Dotât di une straordinarie vision strategjiche, Akbar al à regnât e stabilizât il podê mughal te Indie setentrionâl, cjapant la vitorie te seconde bataie di Panipat (1556). Intal arc dal sô ream al à anetût la regjon dal Malwa, dal Gujarat, dal Bengala, dal Kashmir e dal Sind, slargjant i cunfins dal imperi fin al [[Afghanistan]] e al Deccan. === Politiche e riformis aministrativis === Akbar al è stât un aministradôr e inovadôr gjeniâl. Al à centralizât l'aministrazion de cort cul sisteme dal ''Mansabdari'' (un sisteme di tieris e puestis militar-civilis) e al à riformât la recuelte des tassis sul valôr reâl di produzion des tieris, ridusint le coruzion e favorizant le stabilitât economiche. === Tolerance religjôse e culture === Seben che no fôs inscuelât , Akbar al nutrive une curiositât profonde par la filosofie, par la leterature e par lis religjons. Al à abolît la ''jizya'' (le tasse par le popolazion che no jere islamiche) e la tasse sui pelegrins induiscj, promovint la paritât jenfri musulmans, induiscj, gjainists e cristians te sô cort (''Sulh-i-kul'', o "pâs universâl"). Intal [[1575]] al à fondât la ''Ibadat Khana'' ("Cjase dal Cult") te sô gnove capitâl, ''Fatehpur Sikri'', un lûc di dibatiment teologic unît par rapresentants di ducj lis religjons. Piatis di chestis cunsiderazions, al à cirût di creâ une filosofije sintetiche clamade ''Din-i Ilahi'' ("Fidie Divina"), cencje intenzion di ostintâle a le popolazion. == Ereditât == Akbar al è muart tal 1605 e al è stât sepelit tal sô grant monument tombâl a Sikandra, dongje di Agra. Al è stât sucedût di sô fî Jahangir. Il sô ream al è cunsiderât il periodi d'aur de civilitât mughal par vie de prosperitât economiche, il patrimoni mejestôs artistic e la coesion sociâl jenfri lis diviersis etnîs e religjons dal subcontinents indian. == Voçs coreladis == * [[Imperi Mughal]] * [[Inide]] * [[Fatehpur Sikri]] [[Categorie:Imperadôrs Mughal]] [[Categorie:Storie de Inide]] [[Categorie:Nassûts intal 1542]] [[Categorie:Muarts intal 1605]] e77tvgqs9z83wnk3pii1uwk0tns5n1v 186429 186428 2026-08-31T08:29:40Z Santefoscje73 11500 186429 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Akbar il Grant (Jalal-ud-din Muhammad Akbar) |Figure = Govardhan. Akbar With Lion and Calf ca. 1630, Metmuseum (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat di Akbar il Grant (dongje dal 1590) |Nazionalitât = Mughal (Inide) |DateNassite = [[15 di Otubar]] [[1542]] |LucNassite = Umerkot, [[Sind]] (vuê [[Pakistan]]) |DateMuart = [[27 di Otubar]] [[1605]] |LucMuart = Agra, [[Inide]] |Ativitât = Imperadôr Mughal |Oparis = Espansion dal Imperi Mughal, riformis aministrativis e fiscâls, politichis di toleranze religjôse (''Sulh-i-kul''), fondazion de citât di Fatehpur Sikri |Note = Tierç imperadôr de dinastie Mughal. Cunsiderât un dai plui grants sovrans de storie de Indie par vie de sô capacitât militâr, par la sô vision di ream inclusîf e par vê integrât lis diviersis culturis e religjons dal sô imperi. }} [[Figure:Mogulreich Akbar.png|200px|miniatura|destra|L'mperi Moghul tal an de muart di Akbar il Grant (1605)]] '''Jalal-ud-din Muhammad Akbar''' (in persian: ''Jalāl al-Dīn Muḥammad Akbar''; [[15 di Otubar]] [[1542]] – [[27 di Otubar]] [[1605]]), cognossût come '''Akbar il Grant''', al è stât il tierç imperadôr dal '''[[Imperi Mughal]]''', regnant dal [[1556]] fin a la sô muart tal [[1605]]. Cunsiderât un dai pi grants monarcjs de storie de [[Indie]], al à slargjât l'imperi su scuasit dut il subcontinents indian, creant une struture aministrative eficiente e promovint une politiche di pacificazion e toleranze religjôse uniche par chel periodi. == Biografjie == Nassût i nte fuartece di Umerkot intal 1542 intant di un periodi di esili di sô pari, l'imperadôr Humayun, Akbar al è deventât imperadôr a dome 13 agns tal [[1556]], sòt de tutele dal gjenerâl Bairam Khan. === Espansion militâr === Dotât di une straordinarie vision strategjiche, Akbar al à regnât e stabilizât il podê mughal te Indie setentrionâl, cjapant la vitorie te seconde bataie di Panipat (1556). Intal arc dal sô ream al à anetût la regjon dal Malwa, dal Gujarat, dal Bengala, dal Kashmir e dal Sind, slargjant i cunfins dal imperi fin al [[Afghanistan]] e al Deccan. === Politiche e riformis aministrativis === Akbar al è stât un aministradôr e inovadôr gjeniâl. Al à centralizât l'aministrazion de cort cul sisteme dal ''Mansabdari'' (un sisteme di tieris e puestis militar-civilis) e al à riformât la recuelte des tassis sul valôr reâl di produzion des tieris, ridusint le coruzion e favorizant le stabilitât economiche. === Tolerance religjôse e culture === Seben che no fôs inscuelât , Akbar al nutrive une curiositât profonde par la filosofie, par la leterature e par lis religjons. Al à abolît la ''jizya'' (le tasse par le popolazion che no jere islamiche) e la tasse sui pelegrins induiscj, promovint la paritât jenfri musulmans, induiscj, gjainists e cristians te sô cort (''Sulh-i-kul'', o "pâs universâl"). Intal [[1575]] al à fondât la ''Ibadat Khana'' ("Cjase dal Cult") te sô gnove capitâl, ''Fatehpur Sikri'', un lûc di dibatiment teologic unît par rapresentants di ducj lis religjons. Piatis di chestis cunsiderazions, al à cirût di creâ une filosofije sintetiche clamade ''Din-i Ilahi'' ("Fidie Divina"), cencje intenzion di ostintâle a le popolazion. == Ereditât == Akbar al è muart tal 1605 e al è stât sepelit tal sô grant monument tombâl a Sikandra, dongje di Agra. Al è stât sucedût di sô fî Jahangir. Il sô ream al è cunsiderât il periodi d'aur de civilitât mughal par vie de prosperitât economiche, il patrimoni mejestôs artistic e la coesion sociâl jenfri lis diviersis etnîs e religjons dal subcontinents indian. == Voçs coreladis == * [[Imperi Mughal]] * [[Inide]] * [[Fatehpur Sikri]] [[Categorie:Imperadôrs Mughal]] [[Categorie:Storie de Inide]] [[Categorie:Nassûts intal 1542]] [[Categorie:Muarts intal 1605]] 2u7kg511gt4t99zeptb26zs3g1qd0lw 186430 186429 2026-08-31T08:30:25Z Santefoscje73 11500 186430 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Akbar il Grant (Jalal-ud-din Muhammad Akbar) |Figure = Govardhan. Akbar With Lion and Calf ca. 1630, Metmuseum (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat di Akbar il Grant (dongje dal 1590) |Nazionalitât = Mughal (Inide) |DateNassite = [[15 di Otubar]] [[1542]] |LucNassite = Umerkot, [[Sind]] (vuê [[Pakistan]]) |DateMuart = [[27 di Otubar]] [[1605]] |LucMuart = Agra, [[Indie]] |Ativitât = Imperadôr Mughal |Oparis = Espansion dal Imperi Mughal, riformis aministrativis e fiscâls, politichis di toleranze religjôse (''Sulh-i-kul''), fondazion de citât di Fatehpur Sikri |Note = Tierç imperadôr de dinastie Mughal. Cunsiderât un dai plui grants sovrans de storie de Indie par vie de sô capacitât militâr, par la sô vision di ream inclusîf e par vê integrât lis diviersis culturis e religjons dal sô imperi. }} [[Figure:Mogulreich Akbar.png|200px|miniatura|destra|L'mperi Mughal tal an de muart di Akbar il Grant (1605)]] '''Jalal-ud-din Muhammad Akbar''' (in persian: ''Jalāl al-Dīn Muḥammad Akbar''; [[15 di Otubar]] [[1542]] – [[27 di Otubar]] [[1605]]), cognossût come '''Akbar il Grant''', al è stât il tierç imperadôr dal '''[[Imperi Mughal]]''', regnant dal [[1556]] fin a la sô muart tal [[1605]]. Cunsiderât un dai pi grants monarcjs de storie de [[Indie]], al à slargjât l'imperi su scuasit dut il subcontinents indian, creant une struture aministrative eficiente e promovint une politiche di pacificazion e toleranze religjôse uniche par chel periodi. == Biografjie == Nassût i nte fuartece di Umerkot intal 1542 intant di un periodi di esili di sô pari, l'imperadôr Humayun, Akbar al è deventât imperadôr a dome 13 agns tal [[1556]], sòt de tutele dal gjenerâl Bairam Khan. === Espansion militâr === Dotât di une straordinarie vision strategjiche, Akbar al à regnât e stabilizât il podê mughal te Indie setentrionâl, cjapant la vitorie te seconde bataie di Panipat (1556). Intal arc dal sô ream al à anetût la regjon dal Malwa, dal Gujarat, dal Bengala, dal Kashmir e dal Sind, slargjant i cunfins dal imperi fin al [[Afghanistan]] e al Deccan. === Politiche e riformis aministrativis === Akbar al è stât un aministradôr e inovadôr gjeniâl. Al à centralizât l'aministrazion de cort cul sisteme dal ''Mansabdari'' (un sisteme di tieris e puestis militar-civilis) e al à riformât la recuelte des tassis sul valôr reâl di produzion des tieris, ridusint le coruzion e favorizant le stabilitât economiche. === Tolerance religjôse e culture === Seben che no fôs inscuelât , Akbar al nutrive une curiositât profonde par la filosofie, par la leterature e par lis religjons. Al à abolît la ''jizya'' (le tasse par le popolazion che no jere islamiche) e la tasse sui pelegrins induiscj, promovint la paritât jenfri musulmans, induiscj, gjainists e cristians te sô cort (''Sulh-i-kul'', o "pâs universâl"). Intal [[1575]] al à fondât la ''Ibadat Khana'' ("Cjase dal Cult") te sô gnove capitâl, ''Fatehpur Sikri'', un lûc di dibatiment teologic unît par rapresentants di ducj lis religjons. Piatis di chestis cunsiderazions, al à cirût di creâ une filosofije sintetiche clamade ''Din-i Ilahi'' ("Fidie Divina"), cencje intenzion di ostintâle a le popolazion. == Ereditât == Akbar al è muart tal 1605 e al è stât sepelit tal sô grant monument tombâl a Sikandra, dongje di Agra. Al è stât sucedût di sô fî Jahangir. Il sô ream al è cunsiderât il periodi d'aur de civilitât mughal par vie de prosperitât economiche, il patrimoni mejestôs artistic e la coesion sociâl jenfri lis diviersis etnîs e religjons dal subcontinents indian. == Voçs coreladis == * [[Imperi Mughal]] * [[Inide]] * [[Fatehpur Sikri]] [[Categorie:Imperadôrs Mughal]] [[Categorie:Storie de Inide]] [[Categorie:Nassûts intal 1542]] [[Categorie:Muarts intal 1605]] a4p54q2cdukj2gonv5yfw6jdnbg4b0v 186431 186430 2026-08-31T08:30:54Z Santefoscje73 11500 186431 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Akbar il Grant (Jalal-ud-din Muhammad Akbar) |Figure = Govardhan. Akbar With Lion and Calf ca. 1630, Metmuseum (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat di Akbar il Grant (dongje dal 1590) |Nazionalitât = Mughal (Inide) |DateNassite = [[15 di Otubar]] [[1542]] |LucNassite = Umerkot, [[Sind]] (vuê [[Pakistan]]) |DateMuart = [[27 di Otubar]] [[1605]] |LucMuart = Agra, [[Indie]] |Ativitât = Imperadôr Mughal |Oparis = Espansion dal Imperi Mughal, riformis aministrativis e fiscâls, politichis di toleranze religjôse (''Sulh-i-kul''), fondazion de citât di Fatehpur Sikri |Note = Tierç imperadôr de dinastie Mughal. Cunsiderât un dai plui grants sovrans de storie de Indie par vie de sô capacitât militâr, par la sô vision di ream inclusîf e par vê integrât lis diviersis culturis e religjons dal sô imperi. }} [[Figure:Mogulreich Akbar.png|250px|miniatura|destra|L'mperi Mughal tal an de muart di Akbar il Grant (1605)]] '''Jalal-ud-din Muhammad Akbar''' (in persian: ''Jalāl al-Dīn Muḥammad Akbar''; [[15 di Otubar]] [[1542]] – [[27 di Otubar]] [[1605]]), cognossût come '''Akbar il Grant''', al è stât il tierç imperadôr dal '''[[Imperi Mughal]]''', regnant dal [[1556]] fin a la sô muart tal [[1605]]. Cunsiderât un dai pi grants monarcjs de storie de [[Indie]], al à slargjât l'imperi su scuasit dut il subcontinents indian, creant une struture aministrative eficiente e promovint une politiche di pacificazion e toleranze religjôse uniche par chel periodi. == Biografjie == Nassût i nte fuartece di Umerkot intal 1542 intant di un periodi di esili di sô pari, l'imperadôr Humayun, Akbar al è deventât imperadôr a dome 13 agns tal [[1556]], sòt de tutele dal gjenerâl Bairam Khan. === Espansion militâr === Dotât di une straordinarie vision strategjiche, Akbar al à regnât e stabilizât il podê mughal te Indie setentrionâl, cjapant la vitorie te seconde bataie di Panipat (1556). Intal arc dal sô ream al à anetût la regjon dal Malwa, dal Gujarat, dal Bengala, dal Kashmir e dal Sind, slargjant i cunfins dal imperi fin al [[Afghanistan]] e al Deccan. === Politiche e riformis aministrativis === Akbar al è stât un aministradôr e inovadôr gjeniâl. Al à centralizât l'aministrazion de cort cul sisteme dal ''Mansabdari'' (un sisteme di tieris e puestis militar-civilis) e al à riformât la recuelte des tassis sul valôr reâl di produzion des tieris, ridusint le coruzion e favorizant le stabilitât economiche. === Tolerance religjôse e culture === Seben che no fôs inscuelât , Akbar al nutrive une curiositât profonde par la filosofie, par la leterature e par lis religjons. Al à abolît la ''jizya'' (le tasse par le popolazion che no jere islamiche) e la tasse sui pelegrins induiscj, promovint la paritât jenfri musulmans, induiscj, gjainists e cristians te sô cort (''Sulh-i-kul'', o "pâs universâl"). Intal [[1575]] al à fondât la ''Ibadat Khana'' ("Cjase dal Cult") te sô gnove capitâl, ''Fatehpur Sikri'', un lûc di dibatiment teologic unît par rapresentants di ducj lis religjons. Piatis di chestis cunsiderazions, al à cirût di creâ une filosofije sintetiche clamade ''Din-i Ilahi'' ("Fidie Divina"), cencje intenzion di ostintâle a le popolazion. == Ereditât == Akbar al è muart tal 1605 e al è stât sepelit tal sô grant monument tombâl a Sikandra, dongje di Agra. Al è stât sucedût di sô fî Jahangir. Il sô ream al è cunsiderât il periodi d'aur de civilitât mughal par vie de prosperitât economiche, il patrimoni mejestôs artistic e la coesion sociâl jenfri lis diviersis etnîs e religjons dal subcontinents indian. == Voçs coreladis == * [[Imperi Mughal]] * [[Inide]] * [[Fatehpur Sikri]] [[Categorie:Imperadôrs Mughal]] [[Categorie:Storie de Inide]] [[Categorie:Nassûts intal 1542]] [[Categorie:Muarts intal 1605]] hfnulw2nphjpalz0f9sdhsykz6zfxno 186460 186431 2026-08-31T10:41:29Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186460 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Akbar il Grant (Jalal-ud-din Muhammad Akbar) |Figure = Govardhan. Akbar With Lion and Calf ca. 1630, Metmuseum (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat di Akbar il Grant (dongje dal 1590) |Nazionalitât = Mughal (Inide) |DateNassite = [[15 di Otubar]] [[1542]] |LucNassite = Umerkot, [[Sind]] (vuê [[Pakistan]]) |DateMuart = [[27 di Otubar]] [[1605]] |LucMuart = Agra, [[Indie]] |Ativitât = Imperadôr Mughal |Oparis = Espansion dal Imperi Mughal, riformis aministrativis e fiscâls, politichis di toleranze religjôse (''Sulh-i-kul''), fondazion de citât di Fatehpur Sikri |Note = Tierç imperadôr de dinastie Mughal. Cunsiderât un dai plui grants sovrans de storie de Indie par vie de sô capacitât militâr, par la sô vision di ream inclusîf e par vê integrât lis diviersis culturis e religjons dal sô imperi. }} [[Figure:Mogulreich Akbar.png|250px|miniatura|destra|L'mperi Mughal tal an de muart di Akbar il Grant (1605)]] '''Jalal-ud-din Muhammad Akbar''' (in persian: ''Jalāl al-Dīn Muḥammad Akbar''; [[15 di Otubar]] [[1542]] – [[27 di Otubar]] [[1605]]), cognossût come '''Akbar il Grant''', al è stât il tierç imperadôr dal '''[[Imperi Mughal]]''', regnant dal [[1556]] fin a la sô muart tal [[1605]]. Cunsiderât un dai pi grants monarcjs de storie de [[Indie]], al à slargjât l'imperi su scuasit dut il subcontinents indian, creant une struture aministrative eficiente e promovint une politiche di pacificazion e toleranze religjôse uniche par chel periodi. == Biografjie == Nassût i nte fuartece di Umerkot intal 1542 intant di un periodi di esili di sô pari, l'imperadôr Humayun, Akbar al è deventât imperadôr a dome 13 agns tal [[1556]], sòt de tutele dal gjenerâl Bairam Khan. === Espansion militâr === Dotât di une straordinarie vision strategjiche, Akbar al à regnât e stabilizât il podê mughal te Indie setentrionâl, cjapant la vitorie te seconde bataie di Panipat (1556). Intal arc dal sô ream al à anetût la regjon dal Malwa, dal Gujarat, dal Bengala, dal Kashmir e dal Sind, slargjant i cunfins dal imperi fin al [[Afghanistan]] e al Deccan. === Politiche e riformis aministrativis === Akbar al è stât un aministradôr e inovadôr gjeniâl. Al à centralizât l'aministrazion de cort cul sisteme dal ''Mansabdari'' (un sisteme di tieris e puestis militar-civilis) e al à riformât la recuelte des tassis sul valôr reâl di produzion des tieris, ridusint le coruzion e favorizant le stabilitât economiche. === Tolerance religjôse e culture === Seben che no fôs inscuelât , Akbar al nutrive une curiositât profonde par la filosofie, par la leterature e par lis religjons. Al à abolît la ''jizya'' (le tasse par le popolazion che no jere islamiche) e la tasse sui pelegrins induiscj, promovint la paritât jenfri musulmans, induiscj, gjainists e cristians te sô cort (''Sulh-i-kul'', o "pâs universâl"). Intal [[1575]] al à fondât la ''Ibadat Khana'' ("Cjase dal Cult") te sô gnove capitâl, ''Fatehpur Sikri'', un lûc di dibatiment teologic unît par rapresentants di ducj lis religjons. Piatis di chestis cunsiderazions, al à cirût di creâ une filosofije sintetiche clamade ''Din-i Ilahi'' ("Fidie Divina"), cencje intenzion di ostintâle a le popolazion. == Ereditât == Akbar al è muart tal 1605 e al è stât sepelit tal sô grant monument tombâl a Sikandra, dongje di Agra. Al è stât sucedût di sô fî Jahangir. Il sô ream al è cunsiderât il periodi d'aur de civilitât mughal par vie de prosperitât economiche, il patrimoni mejestôs artistic e la coesion sociâl jenfri lis diviersis etnîs e religjons dal subcontinents indian. == Vôs coreladis == * [[Imperi Mughal]] * [[Inide]] * [[Fatehpur Sikri]] [[Categorie:Imperadôrs Mughal]] [[Categorie:Storie de Inide]] [[Categorie:Nassûts intal 1542]] [[Categorie:Muarts intal 1605]] kb7y1rqns3i7a3rf60nue9a7s30uvnc Imperi Otoman 0 15126 186435 2026-08-31T09:30:13Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinental |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note... 186435 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinental |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note = Un dai imperis de storie cun le durade plui lungje , esistint par plui di sîs secui. Sostituît te fin de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] de Republiche Turche fondade di [[Mustafa Kemal Atatürk]]. }} L''''Imperi Otoman''' (in [[lenghe turche|turc]] otoman: دولت علیه عثمانیه, ''Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye''; in turc moderni: ''Osmanlı İmparatorluğu'') al è stât un imperi transcontinental fondât te fin dal XIII secul tal Nord-Ovest de Anatolie dal cjâf tribâl turc '''Osman I'''. Durât par plui di sîs seculs ([[1299]]–[[1922]]), l'imperi al à dominât un teritori une vore grant che al comprendeve l'Europe sud-orientâl, il Medi Orient e il Nord Afriche, deventant un pont culturâl, politic e economic jenfri l'Occident e l'Orient. == Storie == === Origjins e espansion (1299–1453) === Daspo' de fondazion par opare di Osman I, l'imperi al à scomençât une espansion costante te Anatolie e tai [[Balcans]]. Intal [[1453]], sòt de vuide dal sultan '''Maomet II''' (il Concuistadôr), i Otomans an cjapât [[Costantinopoli]], metint fin al [[Imperi Bizantin]]. La citât je stade clamade [[Istambul]] je deventade la gnove capitâl dal imperi. === L'Etât d'Aur (secui XVI–XVII) === Il pont plui alt dal splendôr politic, militâr e economic al è stât atôr dal [[secul XVI]] sòt dal ream di [[Saloman il Magnific]] (1520–1566). In tal sô pont plui alt, l'imperi si slargjave dal [[Mâr Caspi]] fin a lis puartis di [[Viene]] e dal [[Golf Persic]] fin al Maroc. L'Imperi Otoman al controlave lis pi impurtantis vîs di cumierç jenfri l' Europe e Asie e al jere le plui fuarte potence militâr e navâl dal [[Mâr Mediterani]]. === Declin e riformis (secui XVIII–XIX) === A scomençâ de seconde metât dal [[secul XVII]], daspo' de scunfite te [[Bataie di Viene]] (1683), l'imperi al à scomençât a pierdi teritoristal Sud-Est European a favôr dal Imperi de [[Austrie-Ongjiarie]] e de [[Russie]]. Intal [[secul XIX]], par cirî di fermâ la decadence e modernizâ lis straturis de burocrazie e dal esercit, son stadis promovudis lis riformis dal ''Tanzimat'' (1839–1876). Purie, i moviments nazionalists tai Balcans an puartât a l' indipendence di diviers paîs (come la [[Grece]], la [[Serbie]] e la [[Romanie]]), rindint l'imperi cognossût come "il malât d'Europe". === La fin dal Imperi (1914–1922) === Entrât te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] insiemit a lis Potencis Centrâls ([[Gjermanie]] e Imperi de [[Austrie-Ongjarie]]), l'Imperi Otoman al è stât scunfît tal 1918. Il teritori al è stât ocupât e dividût jenfri liss potencis de Intese. La reazion dal moviment nazionâl turc, vuidât dal gjenerâl [[Mustafa Kemal Atatürk]], e à puartât a le [[Vuere di Indipendence Turche]]. Intal [[1922]] il Sultanât al è stât abolît e tal [[1923]] e è stade proclamade la '''Republiche Turche''', marcjant la fin uficiâl dal Imperi Otoman. == Organisazion e societât == L'Imperi Otoman al jere une monarchie assolude teocratiche vuidade dal Sultan, che al cjapave ancje il titul di Calîf dal Islam. La societât e jere multietniche e multireligjôse: tranviers il sisteme dal ''millet'', lis comunitâts religjôsis no islamichis (cristianis e ebraichis) a gjoldevin di une vaste autonomie juridiche e religjôse in cambi dal paiament di une tasse specjâl (la ''jizya''). == Voçs coreladis == * [[Turchie]] * [[Mustafa Kemal Atatürk]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Imperi Bizantin]] [[Categorie:Storie de Turchie]] [[Categorie:Imperis]] 9gg2l9k8uxmzdlbd3cwi3ustqk91k0o 186436 186435 2026-08-31T09:31:05Z Santefoscje73 11500 /* Declin e riformis (secui XVIII–XIX) */ 186436 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinental |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note = Un dai imperis de storie cun le durade plui lungje , esistint par plui di sîs secui. Sostituît te fin de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] de Republiche Turche fondade di [[Mustafa Kemal Atatürk]]. }} L''''Imperi Otoman''' (in [[lenghe turche|turc]] otoman: دولت علیه عثمانیه, ''Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye''; in turc moderni: ''Osmanlı İmparatorluğu'') al è stât un imperi transcontinental fondât te fin dal XIII secul tal Nord-Ovest de Anatolie dal cjâf tribâl turc '''Osman I'''. Durât par plui di sîs seculs ([[1299]]–[[1922]]), l'imperi al à dominât un teritori une vore grant che al comprendeve l'Europe sud-orientâl, il Medi Orient e il Nord Afriche, deventant un pont culturâl, politic e economic jenfri l'Occident e l'Orient. == Storie == === Origjins e espansion (1299–1453) === Daspo' de fondazion par opare di Osman I, l'imperi al à scomençât une espansion costante te Anatolie e tai [[Balcans]]. Intal [[1453]], sòt de vuide dal sultan '''Maomet II''' (il Concuistadôr), i Otomans an cjapât [[Costantinopoli]], metint fin al [[Imperi Bizantin]]. La citât je stade clamade [[Istambul]] je deventade la gnove capitâl dal imperi. === L'Etât d'Aur (secui XVI–XVII) === Il pont plui alt dal splendôr politic, militâr e economic al è stât atôr dal [[secul XVI]] sòt dal ream di [[Saloman il Magnific]] (1520–1566). In tal sô pont plui alt, l'imperi si slargjave dal [[Mâr Caspi]] fin a lis puartis di [[Viene]] e dal [[Golf Persic]] fin al Maroc. L'Imperi Otoman al controlave lis pi impurtantis vîs di cumierç jenfri l' Europe e Asie e al jere le plui fuarte potence militâr e navâl dal [[Mâr Mediterani]]. === Declin e riformis (secui XVIII–XIX) === A scomençâ de seconde metât dal [[secul XVII]], daspo' de scunfite te [[Bataie di Viene]] (1683), l'imperi al à scomençât a pierdi teritoris tal Sud-Est European a favôr dal Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] e de [[Russie]]. Intal [[secul XIX]], par cirî di fermâ la decadence e modernizâ lis straturis de burocrazie e dal esercit, son stadis promovudis lis riformis dal ''Tanzimat'' (1839–1876). Purie, i moviments nazionalists tai Balcans an puartât a l' indipendence di diviers paîs (come la [[Grece]], la [[Serbie]] e la [[Romanie]]), rindint l'imperi cognossût come "il malât d'Europe". === La fin dal Imperi (1914–1922) === Entrât te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] insiemit a lis Potencis Centrâls ([[Gjermanie]] e Imperi de [[Austrie-Ongjarie]]), l'Imperi Otoman al è stât scunfît tal 1918. Il teritori al è stât ocupât e dividût jenfri liss potencis de Intese. La reazion dal moviment nazionâl turc, vuidât dal gjenerâl [[Mustafa Kemal Atatürk]], e à puartât a le [[Vuere di Indipendence Turche]]. Intal [[1922]] il Sultanât al è stât abolît e tal [[1923]] e è stade proclamade la '''Republiche Turche''', marcjant la fin uficiâl dal Imperi Otoman. == Organisazion e societât == L'Imperi Otoman al jere une monarchie assolude teocratiche vuidade dal Sultan, che al cjapave ancje il titul di Calîf dal Islam. La societât e jere multietniche e multireligjôse: tranviers il sisteme dal ''millet'', lis comunitâts religjôsis no islamichis (cristianis e ebraichis) a gjoldevin di une vaste autonomie juridiche e religjôse in cambi dal paiament di une tasse specjâl (la ''jizya''). == Voçs coreladis == * [[Turchie]] * [[Mustafa Kemal Atatürk]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Imperi Bizantin]] [[Categorie:Storie de Turchie]] [[Categorie:Imperis]] 7qb4jbbct96axjhssrv5l6orfdfagqh 186437 186436 2026-08-31T09:31:19Z Santefoscje73 11500 /* Declin e riformis (secui XVIII–XIX) */ 186437 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinental |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note = Un dai imperis de storie cun le durade plui lungje , esistint par plui di sîs secui. Sostituît te fin de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] de Republiche Turche fondade di [[Mustafa Kemal Atatürk]]. }} L''''Imperi Otoman''' (in [[lenghe turche|turc]] otoman: دولت علیه عثمانیه, ''Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye''; in turc moderni: ''Osmanlı İmparatorluğu'') al è stât un imperi transcontinental fondât te fin dal XIII secul tal Nord-Ovest de Anatolie dal cjâf tribâl turc '''Osman I'''. Durât par plui di sîs seculs ([[1299]]–[[1922]]), l'imperi al à dominât un teritori une vore grant che al comprendeve l'Europe sud-orientâl, il Medi Orient e il Nord Afriche, deventant un pont culturâl, politic e economic jenfri l'Occident e l'Orient. == Storie == === Origjins e espansion (1299–1453) === Daspo' de fondazion par opare di Osman I, l'imperi al à scomençât une espansion costante te Anatolie e tai [[Balcans]]. Intal [[1453]], sòt de vuide dal sultan '''Maomet II''' (il Concuistadôr), i Otomans an cjapât [[Costantinopoli]], metint fin al [[Imperi Bizantin]]. La citât je stade clamade [[Istambul]] je deventade la gnove capitâl dal imperi. === L'Etât d'Aur (secui XVI–XVII) === Il pont plui alt dal splendôr politic, militâr e economic al è stât atôr dal [[secul XVI]] sòt dal ream di [[Saloman il Magnific]] (1520–1566). In tal sô pont plui alt, l'imperi si slargjave dal [[Mâr Caspi]] fin a lis puartis di [[Viene]] e dal [[Golf Persic]] fin al Maroc. L'Imperi Otoman al controlave lis pi impurtantis vîs di cumierç jenfri l' Europe e Asie e al jere le plui fuarte potence militâr e navâl dal [[Mâr Mediterani]]. === Declin e riformis (secui XVIII–XIX) === A scomençâ de seconde metât dal [[secul XVII]], daspo' de scunfite te [[Bataie di Viene]] (1683), l'imperi al à scomençât a pierdi teritoris tal Sud-Est European a favôr dal Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] e de [[Russie]]. Intal [[secul XIX]], par cirî di fermâ la decadence e modernizâ lis straturis de burocrazie e dal esercit, son stadis promovudis lis riformis dal ''Tanzimat'' (1839–1876). Purie, i moviments nazionalists tai Balcans an puartât a l' indipendence di diviers paîs (come la [[Grecie]], la [[Serbie]] e la [[Romanie]]), rindint l'imperi cognossût come "il malât d'Europe". === La fin dal Imperi (1914–1922) === Entrât te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] insiemit a lis Potencis Centrâls ([[Gjermanie]] e Imperi de [[Austrie-Ongjarie]]), l'Imperi Otoman al è stât scunfît tal 1918. Il teritori al è stât ocupât e dividût jenfri liss potencis de Intese. La reazion dal moviment nazionâl turc, vuidât dal gjenerâl [[Mustafa Kemal Atatürk]], e à puartât a le [[Vuere di Indipendence Turche]]. Intal [[1922]] il Sultanât al è stât abolît e tal [[1923]] e è stade proclamade la '''Republiche Turche''', marcjant la fin uficiâl dal Imperi Otoman. == Organisazion e societât == L'Imperi Otoman al jere une monarchie assolude teocratiche vuidade dal Sultan, che al cjapave ancje il titul di Calîf dal Islam. La societât e jere multietniche e multireligjôse: tranviers il sisteme dal ''millet'', lis comunitâts religjôsis no islamichis (cristianis e ebraichis) a gjoldevin di une vaste autonomie juridiche e religjôse in cambi dal paiament di une tasse specjâl (la ''jizya''). == Voçs coreladis == * [[Turchie]] * [[Mustafa Kemal Atatürk]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Imperi Bizantin]] [[Categorie:Storie de Turchie]] [[Categorie:Imperis]] rda8ri5smzf6a0yvq6e3k4fy2s49biw 186439 186437 2026-08-31T09:40:08Z Santefoscje73 11500 186439 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinental |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note = Un dai imperis de storie cun le durade plui lungje , esistint par plui di sîs secui. Sostituît te fin de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] de Republiche Turche fondade di [[Mustafa Kemal Atatürk]]. }} L''''Imperi Otoman''' (in [[lenghe turche|turc]] otoman: دولت علیه عثمانیه, ''Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye''; in turc moderni: ''Osmanlı İmparatorluğu'') al è stât un imperi transcontinental fondât te fin dal XIII secul tal Nord-Ovest de Anatolie dal cjâf tribâl turc '''Osman I'''. Durât par plui di sîs seculs ([[1299]]–[[1922]]), l'imperi al à dominât un teritori une vore grant che al comprendeve l'Europe sud-orientâl, il Medi Orient e il Nord Afriche, deventant un pont culturâl, politic e economic jenfri l'Occident e l'Orient. == Storie == === Origjins e espansion (1299–1453) === Daspo' de fondazion par opare di Osman I, l'imperi al à scomençât une espansion costante te Anatolie e tai [[Balcans]]. Intal [[1453]], sòt de vuide dal sultan '''Maomet II''' (il Concuistadôr), i Otomans an cjapât [[Costantinopoli]], metint fin al [[Imperi Bizantin]]. La citât je stade clamade [[Istambul]] je deventade la gnove capitâl dal imperi. === L'Etât d'Aur (secui XVI–XVII) === Il pont plui alt dal splendôr politic, militâr e economic al è stât atôr dal [[secul XVI]] sòt dal ream di [[Saloman il Magnific]] (1520–1566). In tal sô pont plui alt, l'imperi si slargjave dal [[Mâr Caspi]] fin a lis puartis di [[Viene]] e dal [[Golf Persic]] fin al Maroc. L'Imperi Otoman al controlave lis pi impurtantis vîs di cumierç jenfri l' Europe e Asie e al jere le plui fuarte potence militâr e navâl dal [[Mâr Mediterani]]. === Declin e riformis (secui XVIII–XIX) === A scomençâ de seconde metât dal [[secul XVII]], daspo' de scunfite te [[Bataie di Viene]] (1683), l'imperi al à scomençât a pierdi teritoris tal Sud-Est European a favôr dal Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] e de [[Russie]]. Intal [[secul XIX]], par cirî di fermâ la decadence e modernizâ lis straturis de burocrazie e dal esercit, son stadis promovudis lis riformis dal ''Tanzimat'' (1839–1876). Purie, i moviments nazionalists tai Balcans an puartât a l' indipendence di diviers paîs (come la [[Grecie]], la [[Serbie]] e la [[Romanie]]), rindint l'imperi cognossût come "il malât d'Europe". === La fin dal Imperi (1914–1922) === Entrât te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] insiemit a lis Potencis Centrâls ([[Gjermanie]] e Imperi de [[Austrie-Ongjarie]]), l'Imperi Otoman al è stât scunfît tal 1918. Il teritori al è stât ocupât e dividût jenfri liss potencis de Intese. La reazion dal moviment nazionâl turc, vuidât dal gjenerâl [[Mustafa Kemal Atatürk]], e à puartât a le [[Vuere di Indipendence Turche]]. Intal [[1922]] il Sultanât al è stât abolît e tal [[1923]] e è stade proclamade la '''Republiche Turche''', marcjant la fin uficiâl dal Imperi Otoman. == Organisazion e societât == L'Imperi Otoman al jere une monarchie assolude teocratiche vuidade dal Sultan, che al cjapave ancje il titul di Calîf dal Islam. La societât e jere multietniche e multireligjôse: tranviers il sisteme dal ''millet'', lis comunitâts religjôsis no islamichis (cristianis e ebraichis) a gjoldevin di une vaste autonomie juridiche e religjôse in cambi dal paiament di une tasse specjâl (la ''jizya''). == Economie e vîs di cumierç == L'economie otomane e jere basade su la stete conession jenfri la agricolture e il cumierç internazionâl. Graziis ae sô posizion gjeografiche strategjiche jenfri l'Europe, l'Asie e l'Afriche, l'imperi al controlave i principâls passaçs de '''Vie de Sede''' e de '''Vie des Spezîs'''. L'Imperi Otoman al garantive la sigurece dai mercjadants e des caravanis traviers un sisteme difondût di ''caravanseraîs'' (ponts di soste e sigurece par lis caravanis) e di citâts maritimis clâfs come [[Alessandrie]], [[Smirne]] e [[Instambul]]. Il cumierç internazionâl al generave un flus di jentradis fiscâls par mieç dai dazîs de dogane, mentri la produzion agricole (in particolâr tal [[Egjit]] e tal territori de Tracie) e garantive il sostentament dal imperi e dal esercit. A scomençâ dal secul XVII , cun le scuvierte des Americhis e il disvilup des gnovis vîs maritimis oceanichis par opare des potencis europeanis (come la [[Spagne]] e il [[Portogâl]]) a an sminuît l'impuartance centrale dal Mediterani, provocant une lente decadence economiche e fiscâli par l'imperi. == Vôs coreladis == * [[Turchie]] * [[Mustafa Kemal Atatürk]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Imperi Bizantin]] [[Categorie:Storie de Turchie]] [[Categorie:Imperis]] rpzp3zv5e07xaivf8tr77b5je0nj10u 186440 186439 2026-08-31T09:40:40Z Santefoscje73 11500 /* Economie e vîs di cumierç */ 186440 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinental |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note = Un dai imperis de storie cun le durade plui lungje , esistint par plui di sîs secui. Sostituît te fin de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] de Republiche Turche fondade di [[Mustafa Kemal Atatürk]]. }} L''''Imperi Otoman''' (in [[lenghe turche|turc]] otoman: دولت علیه عثمانیه, ''Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye''; in turc moderni: ''Osmanlı İmparatorluğu'') al è stât un imperi transcontinental fondât te fin dal XIII secul tal Nord-Ovest de Anatolie dal cjâf tribâl turc '''Osman I'''. Durât par plui di sîs seculs ([[1299]]–[[1922]]), l'imperi al à dominât un teritori une vore grant che al comprendeve l'Europe sud-orientâl, il Medi Orient e il Nord Afriche, deventant un pont culturâl, politic e economic jenfri l'Occident e l'Orient. == Storie == === Origjins e espansion (1299–1453) === Daspo' de fondazion par opare di Osman I, l'imperi al à scomençât une espansion costante te Anatolie e tai [[Balcans]]. Intal [[1453]], sòt de vuide dal sultan '''Maomet II''' (il Concuistadôr), i Otomans an cjapât [[Costantinopoli]], metint fin al [[Imperi Bizantin]]. La citât je stade clamade [[Istambul]] je deventade la gnove capitâl dal imperi. === L'Etât d'Aur (secui XVI–XVII) === Il pont plui alt dal splendôr politic, militâr e economic al è stât atôr dal [[secul XVI]] sòt dal ream di [[Saloman il Magnific]] (1520–1566). In tal sô pont plui alt, l'imperi si slargjave dal [[Mâr Caspi]] fin a lis puartis di [[Viene]] e dal [[Golf Persic]] fin al Maroc. L'Imperi Otoman al controlave lis pi impurtantis vîs di cumierç jenfri l' Europe e Asie e al jere le plui fuarte potence militâr e navâl dal [[Mâr Mediterani]]. === Declin e riformis (secui XVIII–XIX) === A scomençâ de seconde metât dal [[secul XVII]], daspo' de scunfite te [[Bataie di Viene]] (1683), l'imperi al à scomençât a pierdi teritoris tal Sud-Est European a favôr dal Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] e de [[Russie]]. Intal [[secul XIX]], par cirî di fermâ la decadence e modernizâ lis straturis de burocrazie e dal esercit, son stadis promovudis lis riformis dal ''Tanzimat'' (1839–1876). Purie, i moviments nazionalists tai Balcans an puartât a l' indipendence di diviers paîs (come la [[Grecie]], la [[Serbie]] e la [[Romanie]]), rindint l'imperi cognossût come "il malât d'Europe". === La fin dal Imperi (1914–1922) === Entrât te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] insiemit a lis Potencis Centrâls ([[Gjermanie]] e Imperi de [[Austrie-Ongjarie]]), l'Imperi Otoman al è stât scunfît tal 1918. Il teritori al è stât ocupât e dividût jenfri liss potencis de Intese. La reazion dal moviment nazionâl turc, vuidât dal gjenerâl [[Mustafa Kemal Atatürk]], e à puartât a le [[Vuere di Indipendence Turche]]. Intal [[1922]] il Sultanât al è stât abolît e tal [[1923]] e è stade proclamade la '''Republiche Turche''', marcjant la fin uficiâl dal Imperi Otoman. == Organisazion e societât == L'Imperi Otoman al jere une monarchie assolude teocratiche vuidade dal Sultan, che al cjapave ancje il titul di Calîf dal Islam. La societât e jere multietniche e multireligjôse: tranviers il sisteme dal ''millet'', lis comunitâts religjôsis no islamichis (cristianis e ebraichis) a gjoldevin di une vaste autonomie juridiche e religjôse in cambi dal paiament di une tasse specjâl (la ''jizya''). == Economie e vîs di cumierç == L'economie otomane e jere basade su la stete conession jenfri la agricolture e il cumierç internazionâl. Graziis ae sô posizion gjeografiche strategjiche jenfri l'Europe, l'Asie e l'Afriche, l'imperi al controlave i principâls passaçs de '''Vie de Sede''' e de '''Vie des Spezîs'''. L'Imperi Otoman al garantive la sigurece dai mercjadants e des caravanis traviers un sisteme difondût di ''caravanseraîs'' (ponts di soste e sigurece par lis caravanis) e di citâts maritimis clâfs come [[Alessandrie]], [[Smirne]] e [[Instambul]]. Il cumierç internazionâl al generave un flus di jentradis fiscâls par mieç dai dazîs de dogane, mentri la produzion agricole (in particolâr tal [[Egjit]] e tal territori de Tracie) e garantive il sostentament dal imperi e dal esercit. A scomençâ dal secul XVII , cun le scuvierte des Americhis e il disvilup des gnovis vîs maritimis oceanichis par opare des potencis europeanis (come la [[Spagne]] e il [[Portugâl]]) a an sminuît l'impuartance centrale dal Mediterani, provocant une lente decadence economiche e fiscâli par l'imperi. == Vôs coreladis == * [[Turchie]] * [[Mustafa Kemal Atatürk]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Imperi Bizantin]] [[Categorie:Storie de Turchie]] [[Categorie:Imperis]] ppurp2fx02dcab0skg20hgtz0hri9hp 186441 186440 2026-08-31T09:40:52Z Santefoscje73 11500 /* Economie e vîs di cumierç */ 186441 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinental |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note = Un dai imperis de storie cun le durade plui lungje , esistint par plui di sîs secui. Sostituît te fin de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] de Republiche Turche fondade di [[Mustafa Kemal Atatürk]]. }} L''''Imperi Otoman''' (in [[lenghe turche|turc]] otoman: دولت علیه عثمانیه, ''Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye''; in turc moderni: ''Osmanlı İmparatorluğu'') al è stât un imperi transcontinental fondât te fin dal XIII secul tal Nord-Ovest de Anatolie dal cjâf tribâl turc '''Osman I'''. Durât par plui di sîs seculs ([[1299]]–[[1922]]), l'imperi al à dominât un teritori une vore grant che al comprendeve l'Europe sud-orientâl, il Medi Orient e il Nord Afriche, deventant un pont culturâl, politic e economic jenfri l'Occident e l'Orient. == Storie == === Origjins e espansion (1299–1453) === Daspo' de fondazion par opare di Osman I, l'imperi al à scomençât une espansion costante te Anatolie e tai [[Balcans]]. Intal [[1453]], sòt de vuide dal sultan '''Maomet II''' (il Concuistadôr), i Otomans an cjapât [[Costantinopoli]], metint fin al [[Imperi Bizantin]]. La citât je stade clamade [[Istambul]] je deventade la gnove capitâl dal imperi. === L'Etât d'Aur (secui XVI–XVII) === Il pont plui alt dal splendôr politic, militâr e economic al è stât atôr dal [[secul XVI]] sòt dal ream di [[Saloman il Magnific]] (1520–1566). In tal sô pont plui alt, l'imperi si slargjave dal [[Mâr Caspi]] fin a lis puartis di [[Viene]] e dal [[Golf Persic]] fin al Maroc. L'Imperi Otoman al controlave lis pi impurtantis vîs di cumierç jenfri l' Europe e Asie e al jere le plui fuarte potence militâr e navâl dal [[Mâr Mediterani]]. === Declin e riformis (secui XVIII–XIX) === A scomençâ de seconde metât dal [[secul XVII]], daspo' de scunfite te [[Bataie di Viene]] (1683), l'imperi al à scomençât a pierdi teritoris tal Sud-Est European a favôr dal Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] e de [[Russie]]. Intal [[secul XIX]], par cirî di fermâ la decadence e modernizâ lis straturis de burocrazie e dal esercit, son stadis promovudis lis riformis dal ''Tanzimat'' (1839–1876). Purie, i moviments nazionalists tai Balcans an puartât a l' indipendence di diviers paîs (come la [[Grecie]], la [[Serbie]] e la [[Romanie]]), rindint l'imperi cognossût come "il malât d'Europe". === La fin dal Imperi (1914–1922) === Entrât te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] insiemit a lis Potencis Centrâls ([[Gjermanie]] e Imperi de [[Austrie-Ongjarie]]), l'Imperi Otoman al è stât scunfît tal 1918. Il teritori al è stât ocupât e dividût jenfri liss potencis de Intese. La reazion dal moviment nazionâl turc, vuidât dal gjenerâl [[Mustafa Kemal Atatürk]], e à puartât a le [[Vuere di Indipendence Turche]]. Intal [[1922]] il Sultanât al è stât abolît e tal [[1923]] e è stade proclamade la '''Republiche Turche''', marcjant la fin uficiâl dal Imperi Otoman. == Organisazion e societât == L'Imperi Otoman al jere une monarchie assolude teocratiche vuidade dal Sultan, che al cjapave ancje il titul di Calîf dal Islam. La societât e jere multietniche e multireligjôse: tranviers il sisteme dal ''millet'', lis comunitâts religjôsis no islamichis (cristianis e ebraichis) a gjoldevin di une vaste autonomie juridiche e religjôse in cambi dal paiament di une tasse specjâl (la ''jizya''). == Economie e vîs di cumierç == L'economie otomane e jere basade su la stete conession jenfri la agricolture e il cumierç internazionâl. Graziis ae sô posizion gjeografiche strategjiche jenfri l'Europe, l'Asie e l'Afriche, l'imperi al controlave i principâls passaçs de '''Vie de Sede''' e de '''Vie des Spezîs'''. L'Imperi Otoman al garantive la sigurece dai mercjadants e des caravanis traviers un sisteme difondût di ''caravanseraîs'' (ponts di soste e sigurece par lis caravanis) e di citâts maritimis clâfs come [[Alessandrie]], [[Smirne]] e [[Instambul]]. Il cumierç internazionâl al generave un flus di jentradis fiscâls par mieç dai dazîs de dogane, mentri la produzion agricole (in particolâr tal [[Egjit]] e tal territori de Tracie) e garantive il sostentament dal imperi e dal esercit. A scomençâ dal secul XVII , cun le scuvierte des Americhis e il disvilup des gnovis vîs maritimis oceanichis par opare des potencis europeanis (come la [[Spagne]] e il [[Portugal]]) a an sminuît l'impuartance centrale dal Mediterani, provocant une lente decadence economiche e fiscâli par l'imperi. == Vôs coreladis == * [[Turchie]] * [[Mustafa Kemal Atatürk]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Imperi Bizantin]] [[Categorie:Storie de Turchie]] [[Categorie:Imperis]] 2hy5ji07z2pxm0iyeoxvkyam8572ip4 186442 186441 2026-08-31T09:47:48Z Santefoscje73 11500 186442 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinental |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note = Un dai imperis de storie cun le durade plui lungje , esistint par plui di sîs secui. Sostituît te fin de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] de Republiche Turche fondade di [[Mustafa Kemal Atatürk]]. }} L''''Imperi Otoman''' (in [[lenghe turche|turc]] otoman: دولت علیه عثمانیه, ''Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye''; in turc moderni: ''Osmanlı İmparatorluğu'') al è stât un imperi transcontinental fondât te fin dal XIII secul tal Nord-Ovest de Anatolie dal cjâf tribâl turc '''Osman I'''. Durât par plui di sîs seculs ([[1299]]–[[1922]]), l'imperi al à dominât un teritori une vore grant che al comprendeve l'Europe sud-orientâl, il Medi Orient e il Nord Afriche, deventant un pont culturâl, politic e economic jenfri l'Occident e l'Orient. == Storie == === Origjins e espansion (1299–1453) === Daspo' de fondazion par opare di Osman I, l'imperi al à scomençât une espansion costante te Anatolie e tai [[Balcans]]. Intal [[1453]], sòt de vuide dal sultan '''Maomet II''' (il Concuistadôr), i Otomans an cjapât [[Costantinopoli]], metint fin al [[Imperi Bizantin]]. La citât je stade clamade [[Istambul]] je deventade la gnove capitâl dal imperi. === L'Etât d'Aur (secui XVI–XVII) === Il pont plui alt dal splendôr politic, militâr e economic al è stât atôr dal [[secul XVI]] sòt dal ream di [[Saloman il Magnific]] (1520–1566). In tal sô pont plui alt, l'imperi si slargjave dal [[Mâr Caspi]] fin a lis puartis di [[Viene]] e dal [[Golf Persic]] fin al Maroc. L'Imperi Otoman al controlave lis pi impurtantis vîs di cumierç jenfri l' Europe e Asie e al jere le plui fuarte potence militâr e navâl dal [[Mâr Mediterani]]. === Declin e riformis (secui XVIII–XIX) === A scomençâ de seconde metât dal [[secul XVII]], daspo' de scunfite te [[Bataie di Viene]] (1683), l'imperi al à scomençât a pierdi teritoris tal Sud-Est European a favôr dal Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] e de [[Russie]]. Intal [[secul XIX]], par cirî di fermâ la decadence e modernizâ lis straturis de burocrazie e dal esercit, son stadis promovudis lis riformis dal ''Tanzimat'' (1839–1876). Purie, i moviments nazionalists tai Balcans an puartât a l' indipendence di diviers paîs (come la [[Grecie]], la [[Serbie]] e la [[Romanie]]), rindint l'imperi cognossût come "il malât d'Europe". === La fin dal Imperi (1914–1922) === Entrât te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] insiemit a lis Potencis Centrâls ([[Gjermanie]] e Imperi de [[Austrie-Ongjarie]]), l'Imperi Otoman al è stât scunfît tal 1918. Il teritori al è stât ocupât e dividût jenfri liss potencis de Intese. La reazion dal moviment nazionâl turc, vuidât dal gjenerâl [[Mustafa Kemal Atatürk]], e à puartât a le [[Vuere di Indipendence Turche]]. Intal [[1922]] il Sultanât al è stât abolît e tal [[1923]] e è stade proclamade la '''Republiche Turche''', marcjant la fin uficiâl dal Imperi Otoman. == Organisazion e societât == L'Imperi Otoman al jere une monarchie assolude teocratiche vuidade dal Sultan, che al cjapave ancje il titul di Calîf dal Islam. La societât e jere multietniche e multireligjôse: tranviers il sisteme dal ''millet'', lis comunitâts religjôsis no islamichis (cristianis e ebraichis) a gjoldevin di une vaste autonomie juridiche e religjôse in cambi dal paiament di une tasse specjâl (la ''jizya''). == Economie e vîs di cumierç == L'economie otomane e jere basade su la stete conession jenfri la agricolture e il cumierç internazionâl. Graziis ae sô posizion gjeografiche strategjiche jenfri l'Europe, l'Asie e l'Afriche, l'imperi al controlave i principâls passaçs de '''Vie de Sede''' e de '''Vie des Spezîs'''. L'Imperi Otoman al garantive la sigurece dai mercjadants e des caravanis traviers un sisteme difondût di ''caravanseraîs'' (ponts di soste e sigurece par lis caravanis) e di citâts maritimis clâfs come [[Alessandrie]], [[Smirne]] e [[Instambul]]. Il cumierç internazionâl al generave un flus di jentradis fiscâls par mieç dai dazîs de dogane, mentri la produzion agricole (in particolâr tal [[Egjit]] e tal territori de Tracie) e garantive il sostentament dal imperi e dal esercit. A scomençâ dal secul XVII , cun le scuvierte des Americhis e il disvilup des gnovis vîs maritimis oceanichis par opare des potencis europeanis (come la [[Spagne]] e il [[Portugal]]) a an sminuît l'impuartance centrale dal Mediterani, provocant une lente decadence economiche e fiscâli par l'imperi. == Rapuarts cun Ocident == I rapuarts tra l'Imperi Otoman e i Stâts europeans a son stâs marçjâts di une dople doplitât: di une bande une rivalitât militâr e ideologjiche, di chel âtre un intens scambi diplomatic, economic e culturâl. Sòt dal pont di viste militâr, la avanzade otomane in Europe e à rapresentât par secui une menace par le cristiantât, rivant al colm cul assiedi di Viene (1529 e 1683) e cun la famose [[Bataie di Lepanto]] (1571).Il pragmatisim politic al à menât l'imperi a strenzi aleancis strategjichis cun potencis europeanis, come la famose aliance Franco-Otomane tal 1536 introdote dal sultan Saloman e dal re Francesc I di France. Cul passâ dal timp, lis potencis ocidentâls an otignût lis cussi.ditis ''Capitulazions'', une schiriedi tratâts commerciâls e gjurisdizionâls che a garantivin priviliegjs fiscâls e juridics ai mercjadants europeans tal territori otoman. Intal secul XIX , lis influencis ocidentâls an sburtât l'imperi a adotâ modêi aministratîfs, militârs e legjslatîfs europeans, in particolâr tal periodi des riformis dal ''Tanzimat'' == Vôs coreladis == * [[Turchie]] * [[Mustafa Kemal Atatürk]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Imperi Bizantin]] [[Categorie:Storie de Turchie]] [[Categorie:Imperis]] 73vhvq6t6kb16vuimns0197fem1fp5v 186443 186442 2026-08-31T09:48:36Z Santefoscje73 11500 186443 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinental |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note = Un dai imperis de storie cun le durade plui lungje , esistint par plui di sîs secui. Sostituît te fin de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] de Republiche Turche fondade di [[Mustafa Kemal Atatürk]]. }} L''''Imperi Otoman''' (in [[lenghe turche|turc]] otoman: دولت علیه عثمانیه, ''Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye''; in turc moderni: ''Osmanlı İmparatorluğu'') al è stât un imperi transcontinental fondât te fin dal XIII secul tal Nord-Ovest de Anatolie dal cjâf tribâl turc '''Osman I'''. Durât par plui di sîs secui ([[1299]]–[[1922]]), l'imperi al à dominât un teritori une vore grant che al comprendeve l'Europe sud-orientâl, il Medi Orient e il Nord Afriche, deventant un pont culturâl, politic e economic jenfri l'Occident e l'Orient. == Storie == === Origjins e espansion (1299–1453) === Daspo' de fondazion par opare di Osman I, l'imperi al à scomençât une espansion costante te Anatolie e tai [[Balcans]]. Intal [[1453]], sòt de vuide dal sultan '''Maomet II''' (il Concuistadôr), i Otomans an cjapât [[Costantinopoli]], metint fin al [[Imperi Bizantin]]. La citât je stade clamade [[Istambul]] je deventade la gnove capitâl dal imperi. === L'Etât d'Aur (secui XVI–XVII) === Il pont plui alt dal splendôr politic, militâr e economic al è stât atôr dal [[secul XVI]] sòt dal ream di [[Saloman il Magnific]] (1520–1566). In tal sô pont plui alt, l'imperi si slargjave dal [[Mâr Caspi]] fin a lis puartis di [[Viene]] e dal [[Golf Persic]] fin al Maroc. L'Imperi Otoman al controlave lis pi impurtantis vîs di cumierç jenfri l' Europe e Asie e al jere le plui fuarte potence militâr e navâl dal [[Mâr Mediterani]]. === Declin e riformis (secui XVIII–XIX) === A scomençâ de seconde metât dal [[secul XVII]], daspo' de scunfite te [[Bataie di Viene]] (1683), l'imperi al à scomençât a pierdi teritoris tal Sud-Est European a favôr dal Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] e de [[Russie]]. Intal [[secul XIX]], par cirî di fermâ la decadence e modernizâ lis straturis de burocrazie e dal esercit, son stadis promovudis lis riformis dal ''Tanzimat'' (1839–1876). Purie, i moviments nazionalists tai Balcans an puartât a l' indipendence di diviers paîs (come la [[Grecie]], la [[Serbie]] e la [[Romanie]]), rindint l'imperi cognossût come "il malât d'Europe". === La fin dal Imperi (1914–1922) === Entrât te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] insiemit a lis Potencis Centrâls ([[Gjermanie]] e Imperi de [[Austrie-Ongjarie]]), l'Imperi Otoman al è stât scunfît tal 1918. Il teritori al è stât ocupât e dividût jenfri liss potencis de Intese. La reazion dal moviment nazionâl turc, vuidât dal gjenerâl [[Mustafa Kemal Atatürk]], e à puartât a le [[Vuere di Indipendence Turche]]. Intal [[1922]] il Sultanât al è stât abolît e tal [[1923]] e è stade proclamade la '''Republiche Turche''', marcjant la fin uficiâl dal Imperi Otoman. == Organisazion e societât == L'Imperi Otoman al jere une monarchie assolude teocratiche vuidade dal Sultan, che al cjapave ancje il titul di Calîf dal Islam. La societât e jere multietniche e multireligjôse: tranviers il sisteme dal ''millet'', lis comunitâts religjôsis no islamichis (cristianis e ebraichis) a gjoldevin di une vaste autonomie juridiche e religjôse in cambi dal paiament di une tasse specjâl (la ''jizya''). == Economie e vîs di cumierç == L'economie otomane e jere basade su la stete conession jenfri la agricolture e il cumierç internazionâl. Graziis ae sô posizion gjeografiche strategjiche jenfri l'Europe, l'Asie e l'Afriche, l'imperi al controlave i principâls passaçs de '''Vie de Sede''' e de '''Vie des Spezîs'''. L'Imperi Otoman al garantive la sigurece dai mercjadants e des caravanis traviers un sisteme difondût di ''caravanseraîs'' (ponts di soste e sigurece par lis caravanis) e di citâts maritimis clâfs come [[Alessandrie]], [[Smirne]] e [[Instambul]]. Il cumierç internazionâl al generave un flus di jentradis fiscâls par mieç dai dazîs de dogane, mentri la produzion agricole (in particolâr tal [[Egjit]] e tal territori de Tracie) e garantive il sostentament dal imperi e dal esercit. A scomençâ dal secul XVII , cun le scuvierte des Americhis e il disvilup des gnovis vîs maritimis oceanichis par opare des potencis europeanis (come la [[Spagne]] e il [[Portugal]]) a an sminuît l'impuartance centrale dal Mediterani, provocant une lente decadence economiche e fiscâli par l'imperi. == Rapuarts cun Ocident == I rapuarts tra l'Imperi Otoman e i Stâts europeans a son stâs marçjâts di une dople doplitât: di une bande une rivalitât militâr e ideologjiche, di chel âtre un intens scambi diplomatic, economic e culturâl. Sòt dal pont di viste militâr, la avanzade otomane in Europe e à rapresentât par secui une menace par le cristiantât, rivant al colm cul assiedi di Viene (1529 e 1683) e cun la famose [[Bataie di Lepanto]] (1571).Il pragmatisim politic al à menât l'imperi a strenzi aleancis strategjichis cun potencis europeanis, come la famose aliance Franco-Otomane tal 1536 introdote dal sultan Saloman e dal re Francesc I di France. Cul passâ dal timp, lis potencis ocidentâls an otignût lis cussi.ditis ''Capitulazions'', une schiriedi tratâts commerciâls e gjurisdizionâls che a garantivin priviliegjs fiscâls e juridics ai mercjadants europeans tal territori otoman. Intal secul XIX , lis influencis ocidentâls an sburtât l'imperi a adotâ modêi aministratîfs, militârs e legjslatîfs europeans, in particolâr tal periodi des riformis dal ''Tanzimat'' == Vôs coreladis == * [[Turchie]] * [[Mustafa Kemal Atatürk]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Imperi Bizantin]] [[Categorie:Storie de Turchie]] [[Categorie:Imperis]] 4d0wgunmy0vcdruzgzfouaiattlg5vp 186444 186443 2026-08-31T10:01:14Z Santefoscje73 11500 186444 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinental |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note = Un dai imperis de storie cun le durade plui lungje , esistint par plui di sîs secui. Sostituît te fin de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] de Republiche Turche fondade di [[Mustafa Kemal Atatürk]]. }} L''''Imperi Otoman''' (in [[lenghe turche|turc]] otoman: دولت علیه عثمانیه, ''Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye''; in turc moderni: ''Osmanlı İmparatorluğu'') al è stât un imperi transcontinental fondât te fin dal XIII secul tal Nord-Ovest de Anatolie dal cjâf tribâl turc '''Osman I'''. Durât par plui di sîs secui ([[1299]]–[[1922]]), l'imperi al à dominât un teritori une vore grant che al comprendeve l'Europe sud-orientâl, il Medi Orient e il Nord Afriche, deventant un pont culturâl, politic e economic jenfri l'Occident e l'Orient. == Storie == === Origjins e espansion (1299–1453) === Daspo' de fondazion par opare di Osman I, l'imperi al à scomençât une espansion costante te Anatolie e tai [[Balcans]]. Intal [[1453]], sòt de vuide dal sultan '''Maomet II''' (il Concuistadôr), i Otomans an cjapât [[Costantinopoli]], metint fin al [[Imperi Bizantin]]. La citât je stade clamade [[Istambul]] je deventade la gnove capitâl dal imperi. === L'Etât d'Aur (secui XVI–XVII) === Il pont plui alt dal splendôr politic, militâr e economic al è stât atôr dal [[secul XVI]] sòt dal ream di [[Saloman il Magnific]] (1520–1566). In tal sô pont plui alt, l'imperi si slargjave dal [[Mâr Caspi]] fin a lis puartis di [[Viene]] e dal [[Golf Persic]] fin al Maroc. L'Imperi Otoman al controlave lis pi impurtantis vîs di cumierç jenfri l' Europe e Asie e al jere le plui fuarte potence militâr e navâl dal [[Mâr Mediterani]]. === Declin e riformis (secui XVIII–XIX) === A scomençâ de seconde metât dal [[secul XVII]], daspo' de scunfite te [[Bataie di Viene]] (1683), l'imperi al à scomençât a pierdi teritoris tal Sud-Est European a favôr dal Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] e de [[Russie]]. Intal [[secul XIX]], par cirî di fermâ la decadence e modernizâ lis straturis de burocrazie e dal esercit, son stadis promovudis lis riformis dal ''Tanzimat'' (1839–1876). Purie, i moviments nazionalists tai Balcans an puartât a l' indipendence di diviers paîs (come la [[Grecie]], la [[Serbie]] e la [[Romanie]]), rindint l'imperi cognossût come "il malât d'Europe". === La fin dal Imperi (1914–1922) === Entrât te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] insiemit a lis Potencis Centrâls ([[Gjermanie]] e Imperi de [[Austrie-Ongjarie]]), l'Imperi Otoman al è stât scunfît tal 1918. Il teritori al è stât ocupât e dividût jenfri liss potencis de Intese. La reazion dal moviment nazionâl turc, vuidât dal gjenerâl [[Mustafa Kemal Atatürk]], e à puartât a le [[Vuere di Indipendence Turche]]. Intal [[1922]] il Sultanât al è stât abolît e tal [[1923]] e è stade proclamade la '''Republiche Turche''', marcjant la fin uficiâl dal Imperi Otoman. == Organisazion e societât == L'Imperi Otoman al jere une monarchie assolude teocratiche vuidade dal Sultan, che al cjapave ancje il titul di Calîf dal Islam. La societât e jere multietniche e multireligjôse: tranviers il sisteme dal ''millet'', lis comunitâts religjôsis no islamichis (cristianis e ebraichis) a gjoldevin di une vaste autonomie juridiche e religjôse in cambi dal paiament di une tasse specjâl (la ''jizya''). == Architeture, art e culture == La culture otomane je stade il risultât de fusion de tradizion turco-persiane cun la ereditât bizantine e islamiche. Il pîc artistic al è stât tocjât tal secul XVI , in particolâr cul architet di cort '''Mimar Sinan''', autôr di oparis mestris come le Moschee di Suleymaniye a Istanbul e la Moschee Selimiye a Edirne. L'art otomane al si è spressiade ancje te ceramiche di Iznik, te miniature imperiâl e te caligrafie, considerade la plui alte forme d'art figuratîve. La poesie di cort (le leterature dal ''Divan'') e lis tradizions teatrâls popolârs (come il teatri des ombris di ''Karagöz'') an costituît colonis impuartantis de vite culturâl dal imperi. == Organizazion militâr e i Janizars == La fuarce de espansion otomane dipendeve di une strature militâr altamentri organizade e inovative par i siei timps. La sô componente plui famose jere le fanterie elitarie dai '''Janizars''' (''Yeniçeri''), jentrâs tal esercit fin te piçule etât des famis cristianis des Balcans traviers il sisteme dal ''devşirme'' ("recuelte dai fruts"), convertîts al Islam e instruîts rigorosamentri par servî il Sultan. L'esercit otoman al è stât ancje un dai prims te storie a doprâ in mût sistematic lis armis di fûc e lis artileris gresis (come tal assiedi di Costantinopoli tal 1453). Intal secul XIX , deventâts une caste conservadôre e pericolose par le stabilitât dal Stât, il cuarp militâr dai Janizars al vèn smantelât par opare dal sultan Mahmud II tal [[1826]]. == Economie e vîs di cumierç == L'economie otomane e jere basade su la stete conession jenfri la agricolture e il cumierç internazionâl. Graziis ae sô posizion gjeografiche strategjiche jenfri l'Europe, l'Asie e l'Afriche, l'imperi al controlave i principâls passaçs de '''Vie de Sede''' e de '''Vie des Spezîs'''. L'Imperi Otoman al garantive la sigurece dai mercjadants e des caravanis traviers un sisteme difondût di ''caravanseraîs'' (ponts di soste e sigurece par lis caravanis) e di citâts maritimis clâfs come [[Alessandrie]], [[Smirne]] e [[Instambul]]. Il cumierç internazionâl al generave un flus di jentradis fiscâls par mieç dai dazîs de dogane, mentri la produzion agricole (in particolâr tal [[Egjit]] e tal territori de Tracie) e garantive il sostentament dal imperi e dal esercit. A scomençâ dal secul XVII , cun le scuvierte des Americhis e il disvilup des gnovis vîs maritimis oceanichis par opare des potencis europeanis (come la [[Spagne]] e il [[Portugal]]) a an sminuît l'impuartance centrale dal Mediterani, provocant une lente decadence economiche e fiscâli par l'imperi. == Rapuarts cun Ocident == I rapuarts tra l'Imperi Otoman e i Stâts europeans a son stâs marçjâts di une dople doplitât: di une bande une rivalitât militâr e ideologjiche, di chel âtre un intens scambi diplomatic, economic e culturâl. Sòt dal pont di viste militâr, la avanzade otomane in Europe e à rapresentât par secui une menace par le cristiantât, rivant al colm cul assiedi di Viene (1529 e 1683) e cun la famose [[Bataie di Lepanto]] (1571).Il pragmatisim politic al à menât l'imperi a strenzi aleancis strategjichis cun potencis europeanis, come la famose aliance Franco-Otomane tal 1536 introdote dal sultan Saloman e dal re Francesc I di France. Cul passâ dal timp, lis potencis ocidentâls an otignût lis cussi.ditis ''Capitulazions'', une schiriedi tratâts commerciâls e gjurisdizionâls che a garantivin priviliegjs fiscâls e juridics ai mercjadants europeans tal territori otoman. Intal secul XIX , lis influencis ocidentâls an sburtât l'imperi a adotâ modêi aministratîfs, militârs e legjslatîfs europeans, in particolâr tal periodi des riformis dal ''Tanzimat'' == Vôs coreladis == * [[Turchie]] * [[Mustafa Kemal Atatürk]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Imperi Bizantin]] [[Categorie:Storie de Turchie]] [[Categorie:Imperis]] fem6vwox1spf7skzlsq7453q6hg0b9f 186445 186444 2026-08-31T10:01:42Z Santefoscje73 11500 /* Rapuarts cun Ocident */ 186445 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinental |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note = Un dai imperis de storie cun le durade plui lungje , esistint par plui di sîs secui. Sostituît te fin de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] de Republiche Turche fondade di [[Mustafa Kemal Atatürk]]. }} L''''Imperi Otoman''' (in [[lenghe turche|turc]] otoman: دولت علیه عثمانیه, ''Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye''; in turc moderni: ''Osmanlı İmparatorluğu'') al è stât un imperi transcontinental fondât te fin dal XIII secul tal Nord-Ovest de Anatolie dal cjâf tribâl turc '''Osman I'''. Durât par plui di sîs secui ([[1299]]–[[1922]]), l'imperi al à dominât un teritori une vore grant che al comprendeve l'Europe sud-orientâl, il Medi Orient e il Nord Afriche, deventant un pont culturâl, politic e economic jenfri l'Occident e l'Orient. == Storie == === Origjins e espansion (1299–1453) === Daspo' de fondazion par opare di Osman I, l'imperi al à scomençât une espansion costante te Anatolie e tai [[Balcans]]. Intal [[1453]], sòt de vuide dal sultan '''Maomet II''' (il Concuistadôr), i Otomans an cjapât [[Costantinopoli]], metint fin al [[Imperi Bizantin]]. La citât je stade clamade [[Istambul]] je deventade la gnove capitâl dal imperi. === L'Etât d'Aur (secui XVI–XVII) === Il pont plui alt dal splendôr politic, militâr e economic al è stât atôr dal [[secul XVI]] sòt dal ream di [[Saloman il Magnific]] (1520–1566). In tal sô pont plui alt, l'imperi si slargjave dal [[Mâr Caspi]] fin a lis puartis di [[Viene]] e dal [[Golf Persic]] fin al Maroc. L'Imperi Otoman al controlave lis pi impurtantis vîs di cumierç jenfri l' Europe e Asie e al jere le plui fuarte potence militâr e navâl dal [[Mâr Mediterani]]. === Declin e riformis (secui XVIII–XIX) === A scomençâ de seconde metât dal [[secul XVII]], daspo' de scunfite te [[Bataie di Viene]] (1683), l'imperi al à scomençât a pierdi teritoris tal Sud-Est European a favôr dal Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] e de [[Russie]]. Intal [[secul XIX]], par cirî di fermâ la decadence e modernizâ lis straturis de burocrazie e dal esercit, son stadis promovudis lis riformis dal ''Tanzimat'' (1839–1876). Purie, i moviments nazionalists tai Balcans an puartât a l' indipendence di diviers paîs (come la [[Grecie]], la [[Serbie]] e la [[Romanie]]), rindint l'imperi cognossût come "il malât d'Europe". === La fin dal Imperi (1914–1922) === Entrât te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] insiemit a lis Potencis Centrâls ([[Gjermanie]] e Imperi de [[Austrie-Ongjarie]]), l'Imperi Otoman al è stât scunfît tal 1918. Il teritori al è stât ocupât e dividût jenfri liss potencis de Intese. La reazion dal moviment nazionâl turc, vuidât dal gjenerâl [[Mustafa Kemal Atatürk]], e à puartât a le [[Vuere di Indipendence Turche]]. Intal [[1922]] il Sultanât al è stât abolît e tal [[1923]] e è stade proclamade la '''Republiche Turche''', marcjant la fin uficiâl dal Imperi Otoman. == Organisazion e societât == L'Imperi Otoman al jere une monarchie assolude teocratiche vuidade dal Sultan, che al cjapave ancje il titul di Calîf dal Islam. La societât e jere multietniche e multireligjôse: tranviers il sisteme dal ''millet'', lis comunitâts religjôsis no islamichis (cristianis e ebraichis) a gjoldevin di une vaste autonomie juridiche e religjôse in cambi dal paiament di une tasse specjâl (la ''jizya''). == Architeture, art e culture == La culture otomane je stade il risultât de fusion de tradizion turco-persiane cun la ereditât bizantine e islamiche. Il pîc artistic al è stât tocjât tal secul XVI , in particolâr cul architet di cort '''Mimar Sinan''', autôr di oparis mestris come le Moschee di Suleymaniye a Istanbul e la Moschee Selimiye a Edirne. L'art otomane al si è spressiade ancje te ceramiche di Iznik, te miniature imperiâl e te caligrafie, considerade la plui alte forme d'art figuratîve. La poesie di cort (le leterature dal ''Divan'') e lis tradizions teatrâls popolârs (come il teatri des ombris di ''Karagöz'') an costituît colonis impuartantis de vite culturâl dal imperi. == Organizazion militâr e i Janizars == La fuarce de espansion otomane dipendeve di une strature militâr altamentri organizade e inovative par i siei timps. La sô componente plui famose jere le fanterie elitarie dai '''Janizars''' (''Yeniçeri''), jentrâs tal esercit fin te piçule etât des famis cristianis des Balcans traviers il sisteme dal ''devşirme'' ("recuelte dai fruts"), convertîts al Islam e instruîts rigorosamentri par servî il Sultan. L'esercit otoman al è stât ancje un dai prims te storie a doprâ in mût sistematic lis armis di fûc e lis artileris gresis (come tal assiedi di Costantinopoli tal 1453). Intal secul XIX , deventâts une caste conservadôre e pericolose par le stabilitât dal Stât, il cuarp militâr dai Janizars al vèn smantelât par opare dal sultan Mahmud II tal [[1826]]. == Economie e vîs di cumierç == L'economie otomane e jere basade su la stete conession jenfri la agricolture e il cumierç internazionâl. Graziis ae sô posizion gjeografiche strategjiche jenfri l'Europe, l'Asie e l'Afriche, l'imperi al controlave i principâls passaçs de '''Vie de Sede''' e de '''Vie des Spezîs'''. L'Imperi Otoman al garantive la sigurece dai mercjadants e des caravanis traviers un sisteme difondût di ''caravanseraîs'' (ponts di soste e sigurece par lis caravanis) e di citâts maritimis clâfs come [[Alessandrie]], [[Smirne]] e [[Instambul]]. Il cumierç internazionâl al generave un flus di jentradis fiscâls par mieç dai dazîs de dogane, mentri la produzion agricole (in particolâr tal [[Egjit]] e tal territori de Tracie) e garantive il sostentament dal imperi e dal esercit. A scomençâ dal secul XVII , cun le scuvierte des Americhis e il disvilup des gnovis vîs maritimis oceanichis par opare des potencis europeanis (come la [[Spagne]] e il [[Portugal]]) a an sminuît l'impuartance centrale dal Mediterani, provocant une lente decadence economiche e fiscâli par l'imperi. == Rapuarts cun l' Ocident == I rapuarts tra l'Imperi Otoman e i Stâts europeans a son stâs marçjâts di une dople doplitât: di une bande une rivalitât militâr e ideologjiche, di chel âtre un intens scambi diplomatic, economic e culturâl. Sòt dal pont di viste militâr, la avanzade otomane in Europe e à rapresentât par secui une menace par le cristiantât, rivant al colm cul assiedi di Viene (1529 e 1683) e cun la famose [[Bataie di Lepanto]] (1571).Il pragmatisim politic al à menât l'imperi a strenzi aleancis strategjichis cun potencis europeanis, come la famose aliance Franco-Otomane tal 1536 introdote dal sultan Saloman e dal re Francesc I di France. Cul passâ dal timp, lis potencis ocidentâls an otignût lis cussi.ditis ''Capitulazions'', une schiriedi tratâts commerciâls e gjurisdizionâls che a garantivin priviliegjs fiscâls e juridics ai mercjadants europeans tal territori otoman. Intal secul XIX , lis influencis ocidentâls an sburtât l'imperi a adotâ modêi aministratîfs, militârs e legjslatîfs europeans, in particolâr tal periodi des riformis dal ''Tanzimat'' == Vôs coreladis == * [[Turchie]] * [[Mustafa Kemal Atatürk]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Imperi Bizantin]] [[Categorie:Storie de Turchie]] [[Categorie:Imperis]] bw4a06nx450x8zhqfsih6l1lg3gyqn8 186446 186445 2026-08-31T10:04:16Z Santefoscje73 11500 186446 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinental |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note = Un dai imperis de storie cun le durade plui lungje , esistint par plui di sîs secui. Sostituît te fin de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] de Republiche Turche fondade di [[Mustafa Kemal Atatürk]]. }} L''''Imperi Otoman''' (in [[lenghe turche|turc]] otoman: دولت علیه عثمانیه, ''Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye''; in turc moderni: ''Osmanlı İmparatorluğu'') al è stât un imperi transcontinental fondât te fin dal XIII secul tal Nord-Ovest de Anatolie dal cjâf tribâl turc '''Osman I'''. Durât par plui di sîs secui ([[1299]]–[[1922]]), l'imperi al à dominât un teritori une vore grant che al comprendeve l'Europe sud-orientâl, il Medi Orient e il Nord Afriche, deventant un pont culturâl, politic e economic jenfri l'Occident e l'Orient. == Storie == === Origjins e espansion (1299–1453) === Daspo' de fondazion par opare di Osman I, l'imperi al à scomençât une espansion costante te Anatolie e tai [[Balcans]]. Intal [[1453]], sòt de vuide dal sultan '''Maomet II''' (il Concuistadôr), i Otomans an cjapât [[Costantinopoli]], metint fin al [[Imperi Bizantin]]. La citât je stade clamade [[Istambul]] je deventade la gnove capitâl dal imperi. === L'Etât d'Aur (secui XVI–XVII) === Il pont plui alt dal splendôr politic, militâr e economic al è stât atôr dal [[secul XVI]] sòt dal ream di [[Saloman il Magnific]] (1520–1566). In tal sô pont plui alt, l'imperi si slargjave dal [[Mâr Caspi]] fin a lis puartis di [[Viene]] e dal [[Golf Persic]] fin al Maroc. L'Imperi Otoman al controlave lis pi impurtantis vîs di cumierç jenfri l' Europe e Asie e al jere le plui fuarte potence militâr e navâl dal [[Mâr Mediterani]]. === Declin e riformis (secui XVIII–XIX) === A scomençâ de seconde metât dal [[secul XVII]], daspo' de scunfite te [[Bataie di Viene]] (1683), l'imperi al à scomençât a pierdi teritoris tal Sud-Est European a favôr dal Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] e de [[Russie]]. Intal [[secul XIX]], par cirî di fermâ la decadence e modernizâ lis straturis de burocrazie e dal esercit, son stadis promovudis lis riformis dal ''Tanzimat'' (1839–1876). Purie, i moviments nazionalists tai Balcans an puartât a l' indipendence di diviers paîs (come la [[Grecie]], la [[Serbie]] e la [[Romanie]]), rindint l'imperi cognossût come "il malât d'Europe". === La fin dal Imperi (1914–1922) === Entrât te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] insiemit a lis Potencis Centrâls ([[Gjermanie]] e Imperi de [[Austrie-Ongjarie]]), l'Imperi Otoman al è stât scunfît tal 1918. Il teritori al è stât ocupât e dividût jenfri liss potencis de Intese. La reazion dal moviment nazionâl turc, vuidât dal gjenerâl [[Mustafa Kemal Atatürk]], e à puartât a le [[Vuere di Indipendence Turche]]. Intal [[1922]] il Sultanât al è stât abolît e tal [[1923]] e è stade proclamade la '''Republiche Turche''', marcjant la fin uficiâl dal Imperi Otoman. == Organisazion e societât == L'Imperi Otoman al jere une monarchie assolude teocratiche vuidade dal Sultan, che al cjapave ancje il titul di Calîf dal Islam. La societât e jere multietniche e multireligjôse: tranviers il sisteme dal ''millet'', lis comunitâts religjôsis no islamichis (cristianis e ebraichis) a gjoldevin di une vaste autonomie juridiche e religjôse in cambi dal paiament di une tasse specjâl (la ''jizya''). == Architeture, art e culture == La culture otomane je stade il risultât de fusion de tradizion turco-persiane cun la ereditât bizantine e islamiche. Il pîc artistic al è stât tocjât tal secul XVI , in particolâr cul architet di cort '''Mimar Sinan''', autôr di oparis mestris come le Moschee di Suleymaniye a Istanbul e la Moschee Selimiye a Edirne. L'art otomane al si è spressiade ancje te ceramiche di Iznik, te miniature imperiâl e te caligrafie, considerade la plui alte forme d'art figuratîve. La poesie di cort (le leterature dal ''Divan'') e lis tradizions teatrâls popolârs (come il teatri des ombris di ''Karagöz'') an costituît colonis impuartantis de vite culturâl dal imperi. == Organizazion militâr e i Janizars == La fuarce de espansion otomane dipendeve di une strature militâr altamentri organizade e inovative par i siei timps. La sô componente plui famose jere le fanterie elitarie dai '''Janizars''' (''Yeniçeri''), jentrâs tal esercit fin te piçule etât des famis cristianis des Balcans traviers il sisteme dal ''devşirme'' ("recuelte dai fruts"), convertîts al Islam e instruîts rigorosamentri par servî il Sultan. L'esercit otoman al è stât ancje un dai prims te storie a doprâ in mût sistematic lis armis di fûc e lis artileris gresis (come tal assiedi di Costantinopoli tal 1453). Intal secul XIX , deventâts une caste conservadôre e pericolose par le stabilitât dal Stât, il cuarp militâr dai Janizars al vèn smantelât par opare dal sultan Mahmud II tal [[1826]]. == Economie e vîs di cumierç == L'economie otomane e jere basade su la stete conession jenfri la agricolture e il cumierç internazionâl. Graziis ae sô posizion gjeografiche strategjiche jenfri l'Europe, l'Asie e l'Afriche, l'imperi al controlave i principâls passaçs de '''Vie de Sede''' e de '''Vie des Spezîs'''. L'Imperi Otoman al garantive la sigurece dai mercjadants e des caravanis traviers un sisteme difondût di ''caravanseraîs'' (ponts di soste e sigurece par lis caravanis) e di citâts maritimis clâfs come [[Alessandrie]], [[Smirne]] e [[Instambul]]. Il cumierç internazionâl al generave un flus di jentradis fiscâls par mieç dai dazîs de dogane, mentri la produzion agricole (in particolâr tal [[Egjit]] e tal territori de Tracie) e garantive il sostentament dal imperi e dal esercit. A scomençâ dal secul XVII , cun le scuvierte des Americhis e il disvilup des gnovis vîs maritimis oceanichis par opare des potencis europeanis (come la [[Spagne]] e il [[Portugal]]) a an sminuît l'impuartance centrale dal Mediterani, provocant une lente decadence economiche e fiscâli par l'imperi. == Rapuarts cun l' Ocident == I rapuarts tra l'Imperi Otoman e i Stâts europeans a son stâs marçjâts di une dople doplitât: di une bande une rivalitât militâr e ideologjiche, di chel âtre un intens scambi diplomatic, economic e culturâl. Sòt dal pont di viste militâr, la avanzade otomane in Europe e à rapresentât par secui une menace par le cristiantât, rivant al colm cul assiedi di Viene (1529 e 1683) e cun la famose [[Bataie di Lepanto]] (1571).Il pragmatisim politic al à menât l'imperi a strenzi aleancis strategjichis cun potencis europeanis, come la famose aliance Franco-Otomane tal 1536 introdote dal sultan Saloman e dal re Francesc I di France. Cul passâ dal timp, lis potencis ocidentâls an otignût lis cussi.ditis ''Capitulazions'', une schiriedi tratâts commerciâls e gjurisdizionâls che a garantivin priviliegjs fiscâls e juridics ai mercjadants europeans tal territori otoman. Intal secul XIX , lis influencis ocidentâls an sburtât l'imperi a adotâ modêi aministratîfs, militârs e legjslatîfs europeans, in particolâr tal periodi des riformis dal ''Tanzimat'' == Bibliografie == * {{cita libro |nome=Robert |cognome=Mantran |titolo=Storia dell'Impero Ottomano |editore=Iperborea/Lecce |anno=1999 |ISBN=978-8887180212}} * {{cita libro |nome=Caroline |cognome=Finkel |titolo=Osman's Dream: The History of the Ottoman Empire |editore=Basic Books |anno=2006 |ISBN=978-0465023967}} * {{cita libro |nome=Suraiya |cognome=Faroqhi |titolo=L'Impero Ottomano |editore=Il Mulino |anno=2008 |ISBN=978-8815124029}} * {{cita libro |nome=Halil |cognome=Inalcik |titolo=The Ottoman Empire: The Classical Age 1300-1600 |editore=Phoenix |anno=2000 |ISBN=978-1842124420}} * {{cita libro |nome=Alessandro |cognome=Barbero |titolo=Il divano di Istanbul |editore=Sellerio Editore |anno=2011 |ISBN=978-8838925382}} == Vôs coreladis == * [[Turchie]] * [[Mustafa Kemal Atatürk]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Imperi Bizantin]] [[Categorie:Storie de Turchie]] [[Categorie:Imperis]] heep2cctew99f62celrzlp575rxad1p 186447 186446 2026-08-31T10:06:21Z Santefoscje73 11500 /* Bibliografie */ 186447 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinental |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note = Un dai imperis de storie cun le durade plui lungje , esistint par plui di sîs secui. Sostituît te fin de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] de Republiche Turche fondade di [[Mustafa Kemal Atatürk]]. }} L''''Imperi Otoman''' (in [[lenghe turche|turc]] otoman: دولت علیه عثمانیه, ''Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye''; in turc moderni: ''Osmanlı İmparatorluğu'') al è stât un imperi transcontinental fondât te fin dal XIII secul tal Nord-Ovest de Anatolie dal cjâf tribâl turc '''Osman I'''. Durât par plui di sîs secui ([[1299]]–[[1922]]), l'imperi al à dominât un teritori une vore grant che al comprendeve l'Europe sud-orientâl, il Medi Orient e il Nord Afriche, deventant un pont culturâl, politic e economic jenfri l'Occident e l'Orient. == Storie == === Origjins e espansion (1299–1453) === Daspo' de fondazion par opare di Osman I, l'imperi al à scomençât une espansion costante te Anatolie e tai [[Balcans]]. Intal [[1453]], sòt de vuide dal sultan '''Maomet II''' (il Concuistadôr), i Otomans an cjapât [[Costantinopoli]], metint fin al [[Imperi Bizantin]]. La citât je stade clamade [[Istambul]] je deventade la gnove capitâl dal imperi. === L'Etât d'Aur (secui XVI–XVII) === Il pont plui alt dal splendôr politic, militâr e economic al è stât atôr dal [[secul XVI]] sòt dal ream di [[Saloman il Magnific]] (1520–1566). In tal sô pont plui alt, l'imperi si slargjave dal [[Mâr Caspi]] fin a lis puartis di [[Viene]] e dal [[Golf Persic]] fin al Maroc. L'Imperi Otoman al controlave lis pi impurtantis vîs di cumierç jenfri l' Europe e Asie e al jere le plui fuarte potence militâr e navâl dal [[Mâr Mediterani]]. === Declin e riformis (secui XVIII–XIX) === A scomençâ de seconde metât dal [[secul XVII]], daspo' de scunfite te [[Bataie di Viene]] (1683), l'imperi al à scomençât a pierdi teritoris tal Sud-Est European a favôr dal Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] e de [[Russie]]. Intal [[secul XIX]], par cirî di fermâ la decadence e modernizâ lis straturis de burocrazie e dal esercit, son stadis promovudis lis riformis dal ''Tanzimat'' (1839–1876). Purie, i moviments nazionalists tai Balcans an puartât a l' indipendence di diviers paîs (come la [[Grecie]], la [[Serbie]] e la [[Romanie]]), rindint l'imperi cognossût come "il malât d'Europe". === La fin dal Imperi (1914–1922) === Entrât te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] insiemit a lis Potencis Centrâls ([[Gjermanie]] e Imperi de [[Austrie-Ongjarie]]), l'Imperi Otoman al è stât scunfît tal 1918. Il teritori al è stât ocupât e dividût jenfri liss potencis de Intese. La reazion dal moviment nazionâl turc, vuidât dal gjenerâl [[Mustafa Kemal Atatürk]], e à puartât a le [[Vuere di Indipendence Turche]]. Intal [[1922]] il Sultanât al è stât abolît e tal [[1923]] e è stade proclamade la '''Republiche Turche''', marcjant la fin uficiâl dal Imperi Otoman. == Organisazion e societât == L'Imperi Otoman al jere une monarchie assolude teocratiche vuidade dal Sultan, che al cjapave ancje il titul di Calîf dal Islam. La societât e jere multietniche e multireligjôse: tranviers il sisteme dal ''millet'', lis comunitâts religjôsis no islamichis (cristianis e ebraichis) a gjoldevin di une vaste autonomie juridiche e religjôse in cambi dal paiament di une tasse specjâl (la ''jizya''). == Architeture, art e culture == La culture otomane je stade il risultât de fusion de tradizion turco-persiane cun la ereditât bizantine e islamiche. Il pîc artistic al è stât tocjât tal secul XVI , in particolâr cul architet di cort '''Mimar Sinan''', autôr di oparis mestris come le Moschee di Suleymaniye a Istanbul e la Moschee Selimiye a Edirne. L'art otomane al si è spressiade ancje te ceramiche di Iznik, te miniature imperiâl e te caligrafie, considerade la plui alte forme d'art figuratîve. La poesie di cort (le leterature dal ''Divan'') e lis tradizions teatrâls popolârs (come il teatri des ombris di ''Karagöz'') an costituît colonis impuartantis de vite culturâl dal imperi. == Organizazion militâr e i Janizars == La fuarce de espansion otomane dipendeve di une strature militâr altamentri organizade e inovative par i siei timps. La sô componente plui famose jere le fanterie elitarie dai '''Janizars''' (''Yeniçeri''), jentrâs tal esercit fin te piçule etât des famis cristianis des Balcans traviers il sisteme dal ''devşirme'' ("recuelte dai fruts"), convertîts al Islam e instruîts rigorosamentri par servî il Sultan. L'esercit otoman al è stât ancje un dai prims te storie a doprâ in mût sistematic lis armis di fûc e lis artileris gresis (come tal assiedi di Costantinopoli tal 1453). Intal secul XIX , deventâts une caste conservadôre e pericolose par le stabilitât dal Stât, il cuarp militâr dai Janizars al vèn smantelât par opare dal sultan Mahmud II tal [[1826]]. == Economie e vîs di cumierç == L'economie otomane e jere basade su la stete conession jenfri la agricolture e il cumierç internazionâl. Graziis ae sô posizion gjeografiche strategjiche jenfri l'Europe, l'Asie e l'Afriche, l'imperi al controlave i principâls passaçs de '''Vie de Sede''' e de '''Vie des Spezîs'''. L'Imperi Otoman al garantive la sigurece dai mercjadants e des caravanis traviers un sisteme difondût di ''caravanseraîs'' (ponts di soste e sigurece par lis caravanis) e di citâts maritimis clâfs come [[Alessandrie]], [[Smirne]] e [[Instambul]]. Il cumierç internazionâl al generave un flus di jentradis fiscâls par mieç dai dazîs de dogane, mentri la produzion agricole (in particolâr tal [[Egjit]] e tal territori de Tracie) e garantive il sostentament dal imperi e dal esercit. A scomençâ dal secul XVII , cun le scuvierte des Americhis e il disvilup des gnovis vîs maritimis oceanichis par opare des potencis europeanis (come la [[Spagne]] e il [[Portugal]]) a an sminuît l'impuartance centrale dal Mediterani, provocant une lente decadence economiche e fiscâli par l'imperi. == Rapuarts cun l' Ocident == I rapuarts tra l'Imperi Otoman e i Stâts europeans a son stâs marçjâts di une dople doplitât: di une bande une rivalitât militâr e ideologjiche, di chel âtre un intens scambi diplomatic, economic e culturâl. Sòt dal pont di viste militâr, la avanzade otomane in Europe e à rapresentât par secui une menace par le cristiantât, rivant al colm cul assiedi di Viene (1529 e 1683) e cun la famose [[Bataie di Lepanto]] (1571).Il pragmatisim politic al à menât l'imperi a strenzi aleancis strategjichis cun potencis europeanis, come la famose aliance Franco-Otomane tal 1536 introdote dal sultan Saloman e dal re Francesc I di France. Cul passâ dal timp, lis potencis ocidentâls an otignût lis cussi.ditis ''Capitulazions'', une schiriedi tratâts commerciâls e gjurisdizionâls che a garantivin priviliegjs fiscâls e juridics ai mercjadants europeans tal territori otoman. Intal secul XIX , lis influencis ocidentâls an sburtât l'imperi a adotâ modêi aministratîfs, militârs e legjslatîfs europeans, in particolâr tal periodi des riformis dal ''Tanzimat'' == Bibliografie == * Robert Mantran, Storia dell'Impero Ottomano, Lecce, Argo, 1999. * Caroline Finkel, Osman's Dream: The History of the Ottoman Empire, Basic Books, 2006. * Suraiya Faroqhi, L'Impero Ottomano, Bologna, Il Mulino, 2008. * Halil Inalcik, The Ottoman Empire: The Classical Age 1300-1600, Phoenix, 2000. * Alessandro Barbero, Il divano di Istanbul, Palermo, Sellerio Editore, 2011. == Vôs coreladis == * [[Turchie]] * [[Mustafa Kemal Atatürk]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Imperi Bizantin]] [[Categorie:Storie de Turchie]] [[Categorie:Imperis]] o4iduypqvk2ksod0hgn5v0am8tra38j 186448 186447 2026-08-31T10:07:17Z Santefoscje73 11500 /* Storie */ 186448 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinental |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note = Un dai imperis de storie cun le durade plui lungje , esistint par plui di sîs secui. Sostituît te fin de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] de Republiche Turche fondade di [[Mustafa Kemal Atatürk]]. }} L''''Imperi Otoman''' (in [[lenghe turche|turc]] otoman: دولت علیه عثمانیه, ''Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye''; in turc moderni: ''Osmanlı İmparatorluğu'') al è stât un imperi transcontinental fondât te fin dal XIII secul tal Nord-Ovest de Anatolie dal cjâf tribâl turc '''Osman I'''. Durât par plui di sîs secui ([[1299]]–[[1922]]), l'imperi al à dominât un teritori une vore grant che al comprendeve l'Europe sud-orientâl, il Medi Orient e il Nord Afriche, deventant un pont culturâl, politic e economic jenfri l'Occident e l'Orient. == Storie == === Origjins e espansion (1299–1453) === Daspo' de fondazion par opare di Osman I, l'imperi al à scomençât une espansion costante te Anatolie e tai [[Balcans]]. Intal [[1453]], sòt de vuide dal sultan '''Maomet II''' (il Concuistadôr), i Otomans an cjapât [[Costantinopoli]], metint fin al [[Imperi Bizantin]]. La citât ven clamade [[Istambul]] je deventade la gnove capitâl dal imperi. === L'Etât d'Aur (secui XVI–XVII) === Il pont plui alt dal splendôr politic, militâr e economic al è stât atôr dal [[secul XVI]] sòt dal ream di [[Saloman il Magnific]] (1520–1566). In tal sô pont plui alt, l'imperi si slargjave dal [[Mâr Caspi]] fin a lis puartis di [[Viene]] e dal [[Golf Persic]] fin al Maroc. L'Imperi Otoman al controlave lis pi impurtantis vîs di cumierç jenfri l' Europe e Asie e al jere le plui fuarte potence militâr e navâl dal [[Mâr Mediterani]]. === Declin e riformis (secui XVIII–XIX) === A scomençâ de seconde metât dal [[secul XVII]], daspo' de scunfite te [[Bataie di Viene]] (1683), l'imperi al à scomençât a pierdi teritoris tal Sud-Est European a favôr dal Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] e de [[Russie]]. Intal [[secul XIX]], par cirî di fermâ la decadence e modernizâ lis straturis de burocrazie e dal esercit, son stadis promovudis lis riformis dal ''Tanzimat'' (1839–1876). Purie, i moviments nazionalists tai Balcans an puartât a l' indipendence di diviers paîs (come la [[Grecie]], la [[Serbie]] e la [[Romanie]]), rindint l'imperi cognossût come "il malât d'Europe". === La fin dal Imperi (1914–1922) === Entrât te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] insiemit a lis Potencis Centrâls ([[Gjermanie]] e Imperi de [[Austrie-Ongjarie]]), l'Imperi Otoman al è stât scunfît tal 1918. Il teritori al è stât ocupât e dividût jenfri liss potencis de Intese. La reazion dal moviment nazionâl turc, vuidât dal gjenerâl [[Mustafa Kemal Atatürk]], e à puartât a le [[Vuere di Indipendence Turche]]. Intal [[1922]] il Sultanât al è stât abolît e tal [[1923]] e è stade proclamade la '''Republiche Turche''', marcjant la fin uficiâl dal Imperi Otoman. == Organisazion e societât == L'Imperi Otoman al jere une monarchie assolude teocratiche vuidade dal Sultan, che al cjapave ancje il titul di Calîf dal Islam. La societât e jere multietniche e multireligjôse: tranviers il sisteme dal ''millet'', lis comunitâts religjôsis no islamichis (cristianis e ebraichis) a gjoldevin di une vaste autonomie juridiche e religjôse in cambi dal paiament di une tasse specjâl (la ''jizya''). == Architeture, art e culture == La culture otomane je stade il risultât de fusion de tradizion turco-persiane cun la ereditât bizantine e islamiche. Il pîc artistic al è stât tocjât tal secul XVI , in particolâr cul architet di cort '''Mimar Sinan''', autôr di oparis mestris come le Moschee di Suleymaniye a Istanbul e la Moschee Selimiye a Edirne. L'art otomane al si è spressiade ancje te ceramiche di Iznik, te miniature imperiâl e te caligrafie, considerade la plui alte forme d'art figuratîve. La poesie di cort (le leterature dal ''Divan'') e lis tradizions teatrâls popolârs (come il teatri des ombris di ''Karagöz'') an costituît colonis impuartantis de vite culturâl dal imperi. == Organizazion militâr e i Janizars == La fuarce de espansion otomane dipendeve di une strature militâr altamentri organizade e inovative par i siei timps. La sô componente plui famose jere le fanterie elitarie dai '''Janizars''' (''Yeniçeri''), jentrâs tal esercit fin te piçule etât des famis cristianis des Balcans traviers il sisteme dal ''devşirme'' ("recuelte dai fruts"), convertîts al Islam e instruîts rigorosamentri par servî il Sultan. L'esercit otoman al è stât ancje un dai prims te storie a doprâ in mût sistematic lis armis di fûc e lis artileris gresis (come tal assiedi di Costantinopoli tal 1453). Intal secul XIX , deventâts une caste conservadôre e pericolose par le stabilitât dal Stât, il cuarp militâr dai Janizars al vèn smantelât par opare dal sultan Mahmud II tal [[1826]]. == Economie e vîs di cumierç == L'economie otomane e jere basade su la stete conession jenfri la agricolture e il cumierç internazionâl. Graziis ae sô posizion gjeografiche strategjiche jenfri l'Europe, l'Asie e l'Afriche, l'imperi al controlave i principâls passaçs de '''Vie de Sede''' e de '''Vie des Spezîs'''. L'Imperi Otoman al garantive la sigurece dai mercjadants e des caravanis traviers un sisteme difondût di ''caravanseraîs'' (ponts di soste e sigurece par lis caravanis) e di citâts maritimis clâfs come [[Alessandrie]], [[Smirne]] e [[Instambul]]. Il cumierç internazionâl al generave un flus di jentradis fiscâls par mieç dai dazîs de dogane, mentri la produzion agricole (in particolâr tal [[Egjit]] e tal territori de Tracie) e garantive il sostentament dal imperi e dal esercit. A scomençâ dal secul XVII , cun le scuvierte des Americhis e il disvilup des gnovis vîs maritimis oceanichis par opare des potencis europeanis (come la [[Spagne]] e il [[Portugal]]) a an sminuît l'impuartance centrale dal Mediterani, provocant une lente decadence economiche e fiscâli par l'imperi. == Rapuarts cun l' Ocident == I rapuarts tra l'Imperi Otoman e i Stâts europeans a son stâs marçjâts di une dople doplitât: di une bande une rivalitât militâr e ideologjiche, di chel âtre un intens scambi diplomatic, economic e culturâl. Sòt dal pont di viste militâr, la avanzade otomane in Europe e à rapresentât par secui une menace par le cristiantât, rivant al colm cul assiedi di Viene (1529 e 1683) e cun la famose [[Bataie di Lepanto]] (1571).Il pragmatisim politic al à menât l'imperi a strenzi aleancis strategjichis cun potencis europeanis, come la famose aliance Franco-Otomane tal 1536 introdote dal sultan Saloman e dal re Francesc I di France. Cul passâ dal timp, lis potencis ocidentâls an otignût lis cussi.ditis ''Capitulazions'', une schiriedi tratâts commerciâls e gjurisdizionâls che a garantivin priviliegjs fiscâls e juridics ai mercjadants europeans tal territori otoman. Intal secul XIX , lis influencis ocidentâls an sburtât l'imperi a adotâ modêi aministratîfs, militârs e legjslatîfs europeans, in particolâr tal periodi des riformis dal ''Tanzimat'' == Bibliografie == * Robert Mantran, Storia dell'Impero Ottomano, Lecce, Argo, 1999. * Caroline Finkel, Osman's Dream: The History of the Ottoman Empire, Basic Books, 2006. * Suraiya Faroqhi, L'Impero Ottomano, Bologna, Il Mulino, 2008. * Halil Inalcik, The Ottoman Empire: The Classical Age 1300-1600, Phoenix, 2000. * Alessandro Barbero, Il divano di Istanbul, Palermo, Sellerio Editore, 2011. == Vôs coreladis == * [[Turchie]] * [[Mustafa Kemal Atatürk]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Imperi Bizantin]] [[Categorie:Storie de Turchie]] [[Categorie:Imperis]] aswgt8z7z6az9qhb5paoco0vmdcjjzw 186449 186448 2026-08-31T10:07:39Z Santefoscje73 11500 186449 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinentâl |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note = Un dai imperis de storie cun le durade plui lungje , esistint par plui di sîs secui. Sostituît te fin de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] de Republiche Turche fondade di [[Mustafa Kemal Atatürk]]. }} L''''Imperi Otoman''' (in [[lenghe turche|turc]] otoman: دولت علیه عثمانیه, ''Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye''; in turc moderni: ''Osmanlı İmparatorluğu'') al è stât un imperi transcontinental fondât te fin dal XIII secul tal Nord-Ovest de Anatolie dal cjâf tribâl turc '''Osman I'''. Durât par plui di sîs secui ([[1299]]–[[1922]]), l'imperi al à dominât un teritori une vore grant che al comprendeve l'Europe sud-orientâl, il Medi Orient e il Nord Afriche, deventant un pont culturâl, politic e economic jenfri l'Occident e l'Orient. == Storie == === Origjins e espansion (1299–1453) === Daspo' de fondazion par opare di Osman I, l'imperi al à scomençât une espansion costante te Anatolie e tai [[Balcans]]. Intal [[1453]], sòt de vuide dal sultan '''Maomet II''' (il Concuistadôr), i Otomans an cjapât [[Costantinopoli]], metint fin al [[Imperi Bizantin]]. La citât ven clamade [[Istambul]] je deventade la gnove capitâl dal imperi. === L'Etât d'Aur (secui XVI–XVII) === Il pont plui alt dal splendôr politic, militâr e economic al è stât atôr dal [[secul XVI]] sòt dal ream di [[Saloman il Magnific]] (1520–1566). In tal sô pont plui alt, l'imperi si slargjave dal [[Mâr Caspi]] fin a lis puartis di [[Viene]] e dal [[Golf Persic]] fin al Maroc. L'Imperi Otoman al controlave lis pi impurtantis vîs di cumierç jenfri l' Europe e Asie e al jere le plui fuarte potence militâr e navâl dal [[Mâr Mediterani]]. === Declin e riformis (secui XVIII–XIX) === A scomençâ de seconde metât dal [[secul XVII]], daspo' de scunfite te [[Bataie di Viene]] (1683), l'imperi al à scomençât a pierdi teritoris tal Sud-Est European a favôr dal Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] e de [[Russie]]. Intal [[secul XIX]], par cirî di fermâ la decadence e modernizâ lis straturis de burocrazie e dal esercit, son stadis promovudis lis riformis dal ''Tanzimat'' (1839–1876). Purie, i moviments nazionalists tai Balcans an puartât a l' indipendence di diviers paîs (come la [[Grecie]], la [[Serbie]] e la [[Romanie]]), rindint l'imperi cognossût come "il malât d'Europe". === La fin dal Imperi (1914–1922) === Entrât te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] insiemit a lis Potencis Centrâls ([[Gjermanie]] e Imperi de [[Austrie-Ongjarie]]), l'Imperi Otoman al è stât scunfît tal 1918. Il teritori al è stât ocupât e dividût jenfri liss potencis de Intese. La reazion dal moviment nazionâl turc, vuidât dal gjenerâl [[Mustafa Kemal Atatürk]], e à puartât a le [[Vuere di Indipendence Turche]]. Intal [[1922]] il Sultanât al è stât abolît e tal [[1923]] e è stade proclamade la '''Republiche Turche''', marcjant la fin uficiâl dal Imperi Otoman. == Organisazion e societât == L'Imperi Otoman al jere une monarchie assolude teocratiche vuidade dal Sultan, che al cjapave ancje il titul di Calîf dal Islam. La societât e jere multietniche e multireligjôse: tranviers il sisteme dal ''millet'', lis comunitâts religjôsis no islamichis (cristianis e ebraichis) a gjoldevin di une vaste autonomie juridiche e religjôse in cambi dal paiament di une tasse specjâl (la ''jizya''). == Architeture, art e culture == La culture otomane je stade il risultât de fusion de tradizion turco-persiane cun la ereditât bizantine e islamiche. Il pîc artistic al è stât tocjât tal secul XVI , in particolâr cul architet di cort '''Mimar Sinan''', autôr di oparis mestris come le Moschee di Suleymaniye a Istanbul e la Moschee Selimiye a Edirne. L'art otomane al si è spressiade ancje te ceramiche di Iznik, te miniature imperiâl e te caligrafie, considerade la plui alte forme d'art figuratîve. La poesie di cort (le leterature dal ''Divan'') e lis tradizions teatrâls popolârs (come il teatri des ombris di ''Karagöz'') an costituît colonis impuartantis de vite culturâl dal imperi. == Organizazion militâr e i Janizars == La fuarce de espansion otomane dipendeve di une strature militâr altamentri organizade e inovative par i siei timps. La sô componente plui famose jere le fanterie elitarie dai '''Janizars''' (''Yeniçeri''), jentrâs tal esercit fin te piçule etât des famis cristianis des Balcans traviers il sisteme dal ''devşirme'' ("recuelte dai fruts"), convertîts al Islam e instruîts rigorosamentri par servî il Sultan. L'esercit otoman al è stât ancje un dai prims te storie a doprâ in mût sistematic lis armis di fûc e lis artileris gresis (come tal assiedi di Costantinopoli tal 1453). Intal secul XIX , deventâts une caste conservadôre e pericolose par le stabilitât dal Stât, il cuarp militâr dai Janizars al vèn smantelât par opare dal sultan Mahmud II tal [[1826]]. == Economie e vîs di cumierç == L'economie otomane e jere basade su la stete conession jenfri la agricolture e il cumierç internazionâl. Graziis ae sô posizion gjeografiche strategjiche jenfri l'Europe, l'Asie e l'Afriche, l'imperi al controlave i principâls passaçs de '''Vie de Sede''' e de '''Vie des Spezîs'''. L'Imperi Otoman al garantive la sigurece dai mercjadants e des caravanis traviers un sisteme difondût di ''caravanseraîs'' (ponts di soste e sigurece par lis caravanis) e di citâts maritimis clâfs come [[Alessandrie]], [[Smirne]] e [[Instambul]]. Il cumierç internazionâl al generave un flus di jentradis fiscâls par mieç dai dazîs de dogane, mentri la produzion agricole (in particolâr tal [[Egjit]] e tal territori de Tracie) e garantive il sostentament dal imperi e dal esercit. A scomençâ dal secul XVII , cun le scuvierte des Americhis e il disvilup des gnovis vîs maritimis oceanichis par opare des potencis europeanis (come la [[Spagne]] e il [[Portugal]]) a an sminuît l'impuartance centrale dal Mediterani, provocant une lente decadence economiche e fiscâli par l'imperi. == Rapuarts cun l' Ocident == I rapuarts tra l'Imperi Otoman e i Stâts europeans a son stâs marçjâts di une dople doplitât: di une bande une rivalitât militâr e ideologjiche, di chel âtre un intens scambi diplomatic, economic e culturâl. Sòt dal pont di viste militâr, la avanzade otomane in Europe e à rapresentât par secui une menace par le cristiantât, rivant al colm cul assiedi di Viene (1529 e 1683) e cun la famose [[Bataie di Lepanto]] (1571).Il pragmatisim politic al à menât l'imperi a strenzi aleancis strategjichis cun potencis europeanis, come la famose aliance Franco-Otomane tal 1536 introdote dal sultan Saloman e dal re Francesc I di France. Cul passâ dal timp, lis potencis ocidentâls an otignût lis cussi.ditis ''Capitulazions'', une schiriedi tratâts commerciâls e gjurisdizionâls che a garantivin priviliegjs fiscâls e juridics ai mercjadants europeans tal territori otoman. Intal secul XIX , lis influencis ocidentâls an sburtât l'imperi a adotâ modêi aministratîfs, militârs e legjslatîfs europeans, in particolâr tal periodi des riformis dal ''Tanzimat'' == Bibliografie == * Robert Mantran, Storia dell'Impero Ottomano, Lecce, Argo, 1999. * Caroline Finkel, Osman's Dream: The History of the Ottoman Empire, Basic Books, 2006. * Suraiya Faroqhi, L'Impero Ottomano, Bologna, Il Mulino, 2008. * Halil Inalcik, The Ottoman Empire: The Classical Age 1300-1600, Phoenix, 2000. * Alessandro Barbero, Il divano di Istanbul, Palermo, Sellerio Editore, 2011. == Vôs coreladis == * [[Turchie]] * [[Mustafa Kemal Atatürk]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Imperi Bizantin]] [[Categorie:Storie de Turchie]] [[Categorie:Imperis]] kdplvp41hkrkgqtjs1znwrg6x1dgkpx 186450 186449 2026-08-31T10:08:24Z Santefoscje73 11500 /* Economie e vîs di cumierç */ 186450 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Imperi Otoman (Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye) |Figure = Coat of arms of the Ottoman Empire (1882–1922).svg |Didascalie = Steme dal Imperi Otoman |Nazionalitât = Otomane |DateNassite = [[1299]] |LucNassite = Söğüt, [[Anatolie]] |DateMuart = [[1 di Novembar]] [[1922]] |LucMuart = Istanbul, [[Turchie]] |Ativitât = Imperi transcontinentâl |Oparis = Cjapade di Costantinopoli (1453), espansion tal Sud-Est European, tal Medi Orient e tal Nord Afriche |Note = Un dai imperis de storie cun le durade plui lungje , esistint par plui di sîs secui. Sostituît te fin de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] de Republiche Turche fondade di [[Mustafa Kemal Atatürk]]. }} L''''Imperi Otoman''' (in [[lenghe turche|turc]] otoman: دولت علیه عثمانیه, ''Devlet-i ʿAlīye-yi ʿOsmānīye''; in turc moderni: ''Osmanlı İmparatorluğu'') al è stât un imperi transcontinental fondât te fin dal XIII secul tal Nord-Ovest de Anatolie dal cjâf tribâl turc '''Osman I'''. Durât par plui di sîs secui ([[1299]]–[[1922]]), l'imperi al à dominât un teritori une vore grant che al comprendeve l'Europe sud-orientâl, il Medi Orient e il Nord Afriche, deventant un pont culturâl, politic e economic jenfri l'Occident e l'Orient. == Storie == === Origjins e espansion (1299–1453) === Daspo' de fondazion par opare di Osman I, l'imperi al à scomençât une espansion costante te Anatolie e tai [[Balcans]]. Intal [[1453]], sòt de vuide dal sultan '''Maomet II''' (il Concuistadôr), i Otomans an cjapât [[Costantinopoli]], metint fin al [[Imperi Bizantin]]. La citât ven clamade [[Istambul]] je deventade la gnove capitâl dal imperi. === L'Etât d'Aur (secui XVI–XVII) === Il pont plui alt dal splendôr politic, militâr e economic al è stât atôr dal [[secul XVI]] sòt dal ream di [[Saloman il Magnific]] (1520–1566). In tal sô pont plui alt, l'imperi si slargjave dal [[Mâr Caspi]] fin a lis puartis di [[Viene]] e dal [[Golf Persic]] fin al Maroc. L'Imperi Otoman al controlave lis pi impurtantis vîs di cumierç jenfri l' Europe e Asie e al jere le plui fuarte potence militâr e navâl dal [[Mâr Mediterani]]. === Declin e riformis (secui XVIII–XIX) === A scomençâ de seconde metât dal [[secul XVII]], daspo' de scunfite te [[Bataie di Viene]] (1683), l'imperi al à scomençât a pierdi teritoris tal Sud-Est European a favôr dal Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] e de [[Russie]]. Intal [[secul XIX]], par cirî di fermâ la decadence e modernizâ lis straturis de burocrazie e dal esercit, son stadis promovudis lis riformis dal ''Tanzimat'' (1839–1876). Purie, i moviments nazionalists tai Balcans an puartât a l' indipendence di diviers paîs (come la [[Grecie]], la [[Serbie]] e la [[Romanie]]), rindint l'imperi cognossût come "il malât d'Europe". === La fin dal Imperi (1914–1922) === Entrât te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] insiemit a lis Potencis Centrâls ([[Gjermanie]] e Imperi de [[Austrie-Ongjarie]]), l'Imperi Otoman al è stât scunfît tal 1918. Il teritori al è stât ocupât e dividût jenfri liss potencis de Intese. La reazion dal moviment nazionâl turc, vuidât dal gjenerâl [[Mustafa Kemal Atatürk]], e à puartât a le [[Vuere di Indipendence Turche]]. Intal [[1922]] il Sultanât al è stât abolît e tal [[1923]] e è stade proclamade la '''Republiche Turche''', marcjant la fin uficiâl dal Imperi Otoman. == Organisazion e societât == L'Imperi Otoman al jere une monarchie assolude teocratiche vuidade dal Sultan, che al cjapave ancje il titul di Calîf dal Islam. La societât e jere multietniche e multireligjôse: tranviers il sisteme dal ''millet'', lis comunitâts religjôsis no islamichis (cristianis e ebraichis) a gjoldevin di une vaste autonomie juridiche e religjôse in cambi dal paiament di une tasse specjâl (la ''jizya''). == Architeture, art e culture == La culture otomane je stade il risultât de fusion de tradizion turco-persiane cun la ereditât bizantine e islamiche. Il pîc artistic al è stât tocjât tal secul XVI , in particolâr cul architet di cort '''Mimar Sinan''', autôr di oparis mestris come le Moschee di Suleymaniye a Istanbul e la Moschee Selimiye a Edirne. L'art otomane al si è spressiade ancje te ceramiche di Iznik, te miniature imperiâl e te caligrafie, considerade la plui alte forme d'art figuratîve. La poesie di cort (le leterature dal ''Divan'') e lis tradizions teatrâls popolârs (come il teatri des ombris di ''Karagöz'') an costituît colonis impuartantis de vite culturâl dal imperi. == Organizazion militâr e i Janizars == La fuarce de espansion otomane dipendeve di une strature militâr altamentri organizade e inovative par i siei timps. La sô componente plui famose jere le fanterie elitarie dai '''Janizars''' (''Yeniçeri''), jentrâs tal esercit fin te piçule etât des famis cristianis des Balcans traviers il sisteme dal ''devşirme'' ("recuelte dai fruts"), convertîts al Islam e instruîts rigorosamentri par servî il Sultan. L'esercit otoman al è stât ancje un dai prims te storie a doprâ in mût sistematic lis armis di fûc e lis artileris gresis (come tal assiedi di Costantinopoli tal 1453). Intal secul XIX , deventâts une caste conservadôre e pericolose par le stabilitât dal Stât, il cuarp militâr dai Janizars al vèn smantelât par opare dal sultan Mahmud II tal [[1826]]. == Economie e vîs di cumierç == L'economie otomane e jere basade su la stete conession jenfri la agricolture e il cumierç internazionâl. Graziis ae sô posizion gjeografiche strategjiche jenfri l'Europe, l'Asie e l'Afriche, l'imperi al controlave i principâls passaçs de '''Vie de Sede''' e de '''Vie des Spezîs'''. L'Imperi Otoman al garantive la sigurece dai mercjadants e des caravanis traviers un sisteme difondût di ''caravanseraîs'' (ponts di soste e sigurece par lis caravanis) e di citâts maritimis clâfs come [[Alessandrie]], [[Smirne]] e [[Instanbul]]. Il cumierç internazionâl al generave un flus di jentradis fiscâls par mieç dai dazîs de dogane, mentri la produzion agricole (in particolâr tal [[Egjit]] e tal territori de Tracie) e garantive il sostentament dal imperi e dal esercit. A scomençâ dal secul XVII , cun le scuvierte des Americhis e il disvilup des gnovis vîs maritimis oceanichis par opare des potencis europeanis (come la [[Spagne]] e il [[Portugal]]) a an sminuît l'impuartance centrale dal Mediterani, provocant une lente decadence economiche e fiscâli par l'imperi. == Rapuarts cun l' Ocident == I rapuarts tra l'Imperi Otoman e i Stâts europeans a son stâs marçjâts di une dople doplitât: di une bande une rivalitât militâr e ideologjiche, di chel âtre un intens scambi diplomatic, economic e culturâl. Sòt dal pont di viste militâr, la avanzade otomane in Europe e à rapresentât par secui une menace par le cristiantât, rivant al colm cul assiedi di Viene (1529 e 1683) e cun la famose [[Bataie di Lepanto]] (1571).Il pragmatisim politic al à menât l'imperi a strenzi aleancis strategjichis cun potencis europeanis, come la famose aliance Franco-Otomane tal 1536 introdote dal sultan Saloman e dal re Francesc I di France. Cul passâ dal timp, lis potencis ocidentâls an otignût lis cussi.ditis ''Capitulazions'', une schiriedi tratâts commerciâls e gjurisdizionâls che a garantivin priviliegjs fiscâls e juridics ai mercjadants europeans tal territori otoman. Intal secul XIX , lis influencis ocidentâls an sburtât l'imperi a adotâ modêi aministratîfs, militârs e legjslatîfs europeans, in particolâr tal periodi des riformis dal ''Tanzimat'' == Bibliografie == * Robert Mantran, Storia dell'Impero Ottomano, Lecce, Argo, 1999. * Caroline Finkel, Osman's Dream: The History of the Ottoman Empire, Basic Books, 2006. * Suraiya Faroqhi, L'Impero Ottomano, Bologna, Il Mulino, 2008. * Halil Inalcik, The Ottoman Empire: The Classical Age 1300-1600, Phoenix, 2000. * Alessandro Barbero, Il divano di Istanbul, Palermo, Sellerio Editore, 2011. == Vôs coreladis == * [[Turchie]] * [[Mustafa Kemal Atatürk]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Imperi Bizantin]] [[Categorie:Storie de Turchie]] [[Categorie:Imperis]] h0cc8ymfah1q118qd2riokjq65kjln7 Otto von Bismarck 0 15127 186452 2026-08-31T10:28:50Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Otto von Bismarck |Figure = Bismarck pickelhaube.jpg |Didascalie = Otto von Bismarck cun il cjapiel militâr (Pickelhaube) tal 1871 |Nazionalitât = Gjermanese (prin prussiane) |DateNassite = [[1 di Avrîl]] [[1815]] |LucNassite = Schönhausen, [[Prussie]] (vuê [[Gjermanie]]) |DateMuart = [[30 di Lui]] [[1898]] |LucMuart = Friedrichsruh, Gjermanie |Ativitât = Politic, diplomatic, statist |Oparis = Unificazion de Gjermanie (1871), fondazion dal Imperi Todesc,... 186452 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Otto von Bismarck |Figure = Bismarck pickelhaube.jpg |Didascalie = Otto von Bismarck cun il cjapiel militâr (Pickelhaube) tal 1871 |Nazionalitât = Gjermanese (prin prussiane) |DateNassite = [[1 di Avrîl]] [[1815]] |LucNassite = Schönhausen, [[Prussie]] (vuê [[Gjermanie]]) |DateMuart = [[30 di Lui]] [[1898]] |LucMuart = Friedrichsruh, Gjermanie |Ativitât = Politic, diplomatic, statist |Oparis = Unificazion de Gjermanie (1871), fondazion dal Imperi Todesc, Conference di Berlin (1884–1885) |Note = Cognossût come il "Cancelîr di Fier" (''Eiserner Kanzler''(. Prin Cancelîr dal Imperi tODESC (1871–1890) e ideatôr de unificazion todescje sòt de egemonie de Prussie. }} '''Otto von Bismarck''' (nassût ai [[1 di Avrîl]] dal [[1815]] – muart ai [[30 di Lui]] dal [[1898]]) al è stât un politic, diplomatic e statist todesc, figure dominant te storie europeane de seconde metât dal secul XIX. Cognossût come il '''"Cancellîr di Fier"''' (''Eiserner Kanzler''), al è stât il principâl autôr de unificazion politiche dai Stâts todescs, rivant ala fondazion dal '''Imperi Todesc''' tal [[1871]] e deventant il sô prin Cancelîr fin al [[1890]]. == Biografie == === De zoventût a la diplomazie prussiane === Nassût te aristocrazie proprietarie di tiaris prussiane (i ''Junker''), Bismarck al à studiât Gjurisprudence a Gottingen e Berlin. In tal [[1862]], il re Vilielm I di Prussie d'Alcjel al à nominât Ministri-President e Ministri dai Afârs Forests de Prussie par risolvî une crisi costituzionâl tal bilanç militâr. === L'unificazion todescje (1864–1871) === Bismarck al jere un maestri de ''Realpolitik'' (politiche basade su la concretece e l'intarès dal Stât plui che tai principis ideologjics o morâls). Al à ideât l'unificazion de Gjermanie traviers trê vueris strategjichis: * '''La Vuere dei Ducâts (1864):''' Cuintri la Danimarcje, insiemit a le Austrie. * '''La Vuere Austro-Prussiane (1866):'''Scunfite de 'Austrie, al à escludût la dinastie dai Asburgo de Gjermanie e al à fondât la Confederazion Todescje dal Nord. * '''La Vuere Franco-Prussiane (1870–1871):''' Scunfit l'Imperi di Napoleon III a Sedan, ai [[18 di Zenâr]] dal [[1871]] je stade proclamade la nassite dal '''Imperi todesc''' (''Zweites Reich'') tal Palaç di Versailles. === Cancelîr dal Imperi (1871–1890) === Come Cancelîr, Bismarck al à dominât la politiche interne e internazionâl: * '''Politiche interne:''' Al à combatût l'influence de Glesie catoliche cul ''Kulturkampf'' e al à proibît i partîts socialiscj. Daspo', par contrastâ il sostèn ai socialiscj, al à introdòt il prin ''sisteme di previdence sociâl'' in te storie (assicurazion cuintri lis malatîs, i infortunis e la pension di vecjaie). * '''Politiche foreste:''' Al à mantignût une rêt di aliancis par isolâ la France e garantî la pâs te Europe centrâl. Intal [[1884]]–[[1885]] al à organizât la '''[[Conference di Berlin]]''' stabilint lis regulis par le spartizion coloniâl de Afriche. === Ultin agns e dimission === Daspo' de jentrade al podê dal gnûf imperadôr Vilielm II tal 1888, son nassûts contrasts profonts su la politiche foreste e sociâl. Bismarck al è stât sfuarzât a dimetisi tal [[1890]]. Si è ritirât te sô proprietât di Friedrichsruh, dulà che al è muart tal 1898. == Voçs coreladis == * [[Gjermanie]] * [[Prussie]] * [[Realpolitik]] [[Categorie:Politics gjermanês]] [[Categorie:Nassûts intal 1815]] [[Categorie:Muarts intal 1898]] mw1x1odjisu5a664ts4xqsbfesv24l6 186453 186452 2026-08-31T10:32:22Z Santefoscje73 11500 /* L'unificazion todescje (1864–1871) */ 186453 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Otto von Bismarck |Figure = Bismarck pickelhaube.jpg |Didascalie = Otto von Bismarck cun il cjapiel militâr (Pickelhaube) tal 1871 |Nazionalitât = Gjermanese (prin prussiane) |DateNassite = [[1 di Avrîl]] [[1815]] |LucNassite = Schönhausen, [[Prussie]] (vuê [[Gjermanie]]) |DateMuart = [[30 di Lui]] [[1898]] |LucMuart = Friedrichsruh, Gjermanie |Ativitât = Politic, diplomatic, statist |Oparis = Unificazion de Gjermanie (1871), fondazion dal Imperi Todesc, Conference di Berlin (1884–1885) |Note = Cognossût come il "Cancelîr di Fier" (''Eiserner Kanzler''(. Prin Cancelîr dal Imperi tODESC (1871–1890) e ideatôr de unificazion todescje sòt de egemonie de Prussie. }} '''Otto von Bismarck''' (nassût ai [[1 di Avrîl]] dal [[1815]] – muart ai [[30 di Lui]] dal [[1898]]) al è stât un politic, diplomatic e statist todesc, figure dominant te storie europeane de seconde metât dal secul XIX. Cognossût come il '''"Cancellîr di Fier"''' (''Eiserner Kanzler''), al è stât il principâl autôr de unificazion politiche dai Stâts todescs, rivant ala fondazion dal '''Imperi Todesc''' tal [[1871]] e deventant il sô prin Cancelîr fin al [[1890]]. == Biografie == === De zoventût a la diplomazie prussiane === Nassût te aristocrazie proprietarie di tiaris prussiane (i ''Junker''), Bismarck al à studiât Gjurisprudence a Gottingen e Berlin. In tal [[1862]], il re Vilielm I di Prussie d'Alcjel al à nominât Ministri-President e Ministri dai Afârs Forests de Prussie par risolvî une crisi costituzionâl tal bilanç militâr. === L'unificazion todescje (1864–1871) === Bismarck al jere un maestri de ''Realpolitik'' (politiche basade su la concretece e l'intarès dal Stât plui che tai principis ideologjics o morâls). Al à ideât l'unificazion de Gjermanie traviers trê vueris strategjichis: * '''La Vuere dei Ducâts (1864):''' Cuintri la Danimarcje, insiemit a le Austrie. * '''La Vuere Austro-Prussiane (1866):'''Scunfit l'Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] , al à escludût la dinastie dai Asburgo de Gjermanie e al à fondât la Confederazion Todescje dal Nord. * '''La Vuere Franco-Prussiane (1870–1871):''' Scunfit l'Imperi di Napoleon III a Sedan, ai [[18 di Zenâr]] dal [[1871]] je stade proclamade la nassite dal '''Imperi todesc''' (''Zweites Reich'') tal Palaç di Versailles. === Cancelîr dal Imperi (1871–1890) === Come Cancelîr, Bismarck al à dominât la politiche interne e internazionâl: * '''Politiche interne:''' Al à combatût l'influence de Glesie catoliche cul ''Kulturkampf'' e al à proibît i partîts socialiscj. Daspo', par contrastâ il sostèn ai socialiscj, al à introdòt il prin ''sisteme di previdence sociâl'' in te storie (assicurazion cuintri lis malatîs, i infortunis e la pension di vecjaie). * '''Politiche foreste:''' Al à mantignût une rêt di aliancis par isolâ la France e garantî la pâs te Europe centrâl. Intal [[1884]]–[[1885]] al à organizât la '''[[Conference di Berlin]]''' stabilint lis regulis par le spartizion coloniâl de Afriche. === Ultin agns e dimission === Daspo' de jentrade al podê dal gnûf imperadôr Vilielm II tal 1888, son nassûts contrasts profonts su la politiche foreste e sociâl. Bismarck al è stât sfuarzât a dimetisi tal [[1890]]. Si è ritirât te sô proprietât di Friedrichsruh, dulà che al è muart tal 1898. == Voçs coreladis == * [[Gjermanie]] * [[Prussie]] * [[Realpolitik]] [[Categorie:Politics gjermanês]] [[Categorie:Nassûts intal 1815]] [[Categorie:Muarts intal 1898]] oj04uutu0kenuet247pu9df0ycbgznl 186454 186453 2026-08-31T10:36:21Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186454 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Otto von Bismarck |Figure = Bismarck pickelhaube.jpg |Didascalie = Otto von Bismarck cun il cjapiel militâr (Pickelhaube) tal 1871 |Nazionalitât = Gjermanese (prin prussiane) |DateNassite = [[1 di Avrîl]] [[1815]] |LucNassite = Schönhausen, [[Prussie]] (vuê [[Gjermanie]]) |DateMuart = [[30 di Lui]] [[1898]] |LucMuart = Friedrichsruh, Gjermanie |Ativitât = Politic, diplomatic, statist |Oparis = Unificazion de Gjermanie (1871), fondazion dal Imperi Todesc, Conference di Berlin (1884–1885) |Note = Cognossût come il "Cancelîr di Fier" (''Eiserner Kanzler''(. Prin Cancelîr dal Imperi tODESC (1871–1890) e ideatôr de unificazion todescje sòt de egemonie de Prussie. }} '''Otto von Bismarck''' (nassût ai [[1 di Avrîl]] dal [[1815]] – muart ai [[30 di Lui]] dal [[1898]]) al è stât un politic, diplomatic e statist todesc, figure dominant te storie europeane de seconde metât dal secul XIX. Cognossût come il '''"Cancellîr di Fier"''' (''Eiserner Kanzler''), al è stât il principâl autôr de unificazion politiche dai Stâts todescs, rivant ala fondazion dal '''Imperi Todesc''' tal [[1871]] e deventant il sô prin Cancelîr fin al [[1890]]. == Biografie == === De zoventût a la diplomazie prussiane === Nassût te aristocrazie proprietarie di tiaris prussiane (i ''Junker''), Bismarck al à studiât Gjurisprudence a Gottingen e Berlin. In tal [[1862]], il re Vilielm I di Prussie d'Alcjel al à nominât Ministri-President e Ministri dai Afârs Forests de Prussie par risolvî une crisi costituzionâl tal bilanç militâr. === L'unificazion todescje (1864–1871) === Bismarck al jere un maestri de ''Realpolitik'' (politiche basade su la concretece e l'intarès dal Stât plui che tai principis ideologjics o morâls). Al à ideât l'unificazion de Gjermanie traviers trê vueris strategjichis: * '''La Vuere dei Ducâts (1864):''' Cuintri la Danimarcje, insiemit a le Austrie. * '''La Vuere Austro-Prussiane (1866):'''Scunfit l'Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] , al à escludût la dinastie dai Asburgo de Gjermanie e al à fondât la Confederazion Todescje dal Nord. * '''La Vuere Franco-Prussiane (1870–1871):''' Scunfit l'Imperi di Napoleon III a Sedan, ai [[18 di Zenâr]] dal [[1871]] je stade proclamade la nassite dal '''Imperi todesc''' (''Zweites Reich'') tal Palaç di Versailles. === Cancelîr dal Imperi (1871–1890) === Come Cancelîr, Bismarck al à dominât la politiche interne e internazionâl: * '''Politiche interne:''' Al à combatût l'influence de Glesie catoliche cul ''Kulturkampf'' e al à proibît i partîts socialiscj. Daspo', par contrastâ il sostèn ai socialiscj, al à introdòt il prin ''sisteme di previdence sociâl'' in te storie (assicurazion cuintri lis malatîs, i infortunis e la pension di vecjaie). * '''Politiche foreste:''' Al à mantignût une rêt di aliancis par isolâ la France e garantî la pâs te Europe centrâl. Intal [[1884]]–[[1885]] al à organizât la '''[[Conference di Berlin]]''' stabilint lis regulis par le spartizion coloniâl de Afriche. === Ultin agns e dimission === Daspo' de jentrade al podê dal gnûf imperadôr Vilielm II tal 1888, son nassûts contrasts profonts su la politiche foreste e sociâl. Bismarck al è stât sfuarzât a dimetisi tal [[1890]]. Si è ritirât te sô proprietât di Friedrichsruh, dulà che al è muart tal 1898. == Vôs coreladis == * [[Gjermanie]] * [[Prussie]] * [[Realpolitik]] [[Categorie:Politics gjermanês]] [[Categorie:Nassûts intal 1815]] [[Categorie:Muarts intal 1898]] o7m29demo48nl6jschbuk09deg690ry 186455 186454 2026-08-31T10:38:09Z Santefoscje73 11500 /* De zoventût a la diplomazie prussiane */ 186455 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Otto von Bismarck |Figure = Bismarck pickelhaube.jpg |Didascalie = Otto von Bismarck cun il cjapiel militâr (Pickelhaube) tal 1871 |Nazionalitât = Gjermanese (prin prussiane) |DateNassite = [[1 di Avrîl]] [[1815]] |LucNassite = Schönhausen, [[Prussie]] (vuê [[Gjermanie]]) |DateMuart = [[30 di Lui]] [[1898]] |LucMuart = Friedrichsruh, Gjermanie |Ativitât = Politic, diplomatic, statist |Oparis = Unificazion de Gjermanie (1871), fondazion dal Imperi Todesc, Conference di Berlin (1884–1885) |Note = Cognossût come il "Cancelîr di Fier" (''Eiserner Kanzler''(. Prin Cancelîr dal Imperi tODESC (1871–1890) e ideatôr de unificazion todescje sòt de egemonie de Prussie. }} '''Otto von Bismarck''' (nassût ai [[1 di Avrîl]] dal [[1815]] – muart ai [[30 di Lui]] dal [[1898]]) al è stât un politic, diplomatic e statist todesc, figure dominant te storie europeane de seconde metât dal secul XIX. Cognossût come il '''"Cancellîr di Fier"''' (''Eiserner Kanzler''), al è stât il principâl autôr de unificazion politiche dai Stâts todescs, rivant ala fondazion dal '''Imperi Todesc''' tal [[1871]] e deventant il sô prin Cancelîr fin al [[1890]]. == Biografie == === De zoventût a la diplomazie prussiane === Nassût te aristocrazie proprietarie di tiaris prussiane (i ''Junker''), Bismarck al à studiât Gjurisprudence a Gottingen e Berlin. In tal [[1862]], il re [[Vielm I]] di Prussie d'Alcjel al à nominât Ministri-President e Ministri dai Afârs Forests de Prussie par risolvî une crisi costituzionâl tal bilanç militâr. === L'unificazion todescje (1864–1871) === Bismarck al jere un maestri de ''Realpolitik'' (politiche basade su la concretece e l'intarès dal Stât plui che tai principis ideologjics o morâls). Al à ideât l'unificazion de Gjermanie traviers trê vueris strategjichis: * '''La Vuere dei Ducâts (1864):''' Cuintri la Danimarcje, insiemit a le Austrie. * '''La Vuere Austro-Prussiane (1866):'''Scunfit l'Imperi de [[Austrie-Ongjarie]] , al à escludût la dinastie dai Asburgo de Gjermanie e al à fondât la Confederazion Todescje dal Nord. * '''La Vuere Franco-Prussiane (1870–1871):''' Scunfit l'Imperi di Napoleon III a Sedan, ai [[18 di Zenâr]] dal [[1871]] je stade proclamade la nassite dal '''Imperi todesc''' (''Zweites Reich'') tal Palaç di Versailles. === Cancelîr dal Imperi (1871–1890) === Come Cancelîr, Bismarck al à dominât la politiche interne e internazionâl: * '''Politiche interne:''' Al à combatût l'influence de Glesie catoliche cul ''Kulturkampf'' e al à proibît i partîts socialiscj. Daspo', par contrastâ il sostèn ai socialiscj, al à introdòt il prin ''sisteme di previdence sociâl'' in te storie (assicurazion cuintri lis malatîs, i infortunis e la pension di vecjaie). * '''Politiche foreste:''' Al à mantignût une rêt di aliancis par isolâ la France e garantî la pâs te Europe centrâl. Intal [[1884]]–[[1885]] al à organizât la '''[[Conference di Berlin]]''' stabilint lis regulis par le spartizion coloniâl de Afriche. === Ultin agns e dimission === Daspo' de jentrade al podê dal gnûf imperadôr Vilielm II tal 1888, son nassûts contrasts profonts su la politiche foreste e sociâl. Bismarck al è stât sfuarzât a dimetisi tal [[1890]]. Si è ritirât te sô proprietât di Friedrichsruh, dulà che al è muart tal 1898. == Vôs coreladis == * [[Gjermanie]] * [[Prussie]] * [[Realpolitik]] [[Categorie:Politics gjermanês]] [[Categorie:Nassûts intal 1815]] [[Categorie:Muarts intal 1898]] e56hzz7in8ufp9oos95h9bbx29ypt1l Cope dal mont di balon 1974 0 15128 186466 2026-08-31T10:48:43Z Frico7 13659 Gnove pagjine: La '''Cope''' '''dal mont''' '''FIFA 1974''', ancje cognossude come '''Gjermanie Ovest 1974''', e je stade la diesime edizion de [[Cope dal mont di balon|cope dal mont di balon masculin]]. E je stade metude sù te [[Gjermanie Ocidentâl]] jenfri i 13 di Jugn e i 7 di Lui dal [[1974]] e e je stade vinçude dai parons di cjase [[Gjermanie|todescs]] in finâl cuintri i [[Paîs Bas]]. E je la prime edizion cun la denominazion e il trofeu di vuê. La precedente cope Jules Rimet... 186466 wikitext text/x-wiki La '''Cope''' '''dal mont''' '''FIFA 1974''', ancje cognossude come '''Gjermanie Ovest 1974''', e je stade la diesime edizion de [[Cope dal mont di balon|cope dal mont di balon masculin]]. E je stade metude sù te [[Gjermanie Ocidentâl]] jenfri i 13 di Jugn e i 7 di Lui dal [[1974]] e e je stade vinçude dai parons di cjase [[Gjermanie|todescs]] in finâl cuintri i [[Paîs Bas]]. E je la prime edizion cun la denominazion e il trofeu di vuê. La precedente cope Jules Rimet e je stade di fat consegnade al [[Brasîl]] trê voltis campion. A an partecipât sedis scuadris che si son fronteadis prime intune fase a zirons di cuatri scuadris e daspò intune seconde fase a zirons che cjapavin dentri i prins e i seconts de prime. I vincidôrs di chescj doi grups a si son fronteâts te finâl, i seconts te partide pal tierç puest. == Stadis == {| class="wikitable" !Citât !Stadi |- |[[Berlin|Berlin Ocidentâl]] |[[Olympiastadion (Berlin)|Olympiastadion]] |- |[[Dortmund]] |[[Westfalenstadion]] |- |[[Düsseldorf]] |[[Rheinstadion]] |- |[[Frankfurt am Main]] |[[Waldstadion]] |- |[[Gelsenkirchen]] |[[Parkstadion]] |- |[[Amburc]] |[[Volksparkstadion]] |- |[[Hannover]] |[[Niedersachsenstadion]] |- |[[Munic]] |[[Olympiastadion (Munic)|Olympiastadion]] |- |[[Stocarde]] |[[Neckarstadion]] |} == Scuadris == * [[Figure:Flag_of_West_Germany_(1949–1990).png|25x25px]] [[Gjermanie Ocidentâl]] * [[Figure:Flag_of_Brazil_(1968–1992).svg|25x25px]] [[Brasîl]] * [[Figure:Flag of Australia.svg|25x25px]] [[Australie]] * [[Figure:Flag of Poland (1928–1980).svg|25x25px]] [[Polonie]] * [[Figure:Flag of Scotland.svg|25x25px]] [[Scozie]] * [[Figure:Flag_of_Sweden.svg|25x25px]] [[Svezie]] * [[Figure:Flag_of_Uruguay.svg|25x25px]] [[Uruguay]] * [[Figure:Flag of Chile.svg|25x25px]] [[Cile]] * [[Figure:Flag of Haiti (1964–1986).svg|25x25px]] [[Haiti]] * [[Figure:Flag_of_Italy_(1946–2003).svg|25x25px]] [[Italie]] * [[Figure:Flag of Zaire (1971–1997).svg|25x25px]] [[Republiche democratiche dal Congo|Zaire]] * [[Figure:Flag of Yugoslavia (1946-1992).svg|25x25px]] [[Jugoslavie]] * [[Figure:Flag of the Netherlands.svg|25x25px]] [[Paîs Bas]] * [[Figure:Flag of Argentina.svg|25x25px]] [[Argjentine]] * [[Figure:Flag of East Germany.svg|25x25px]] [[Gjermanie Orientâl]] * [[Figure:Flag of Bulgaria (1971–1990).svg|25x25px]] [[Bulgarie]] == Risultâts == === Prime fase a zirons === ==== Grup 1 ==== {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" |- align="center" bgcolor="#efefef" ! ! width="200" |Scuadre ! width="20" |Ponts ! width="20" |PZ ! width="20" |V ! width="20" |P ! width="20" |S ! width="20" |GF ! width="20" |GS ! width="20" |DG |- align="center" style="background:#ccffcc;" |1. | style="text-align:left;" |Gjermanie Orientâl |'''5''' |3 |2 |1 |0 |4 |1 | +3 |- align="center" style="background:#ccffcc;" |2. | style="text-align:left;" |Gjermanie Ocidentâl |'''4''' |3 |2 |0 |1 |4 |1 | +3 |- align="center" style="background:#FFFFFF;" |3. | style="text-align:left;" |Cile |'''2''' |3 |0 |2 |1 |1 |2 | -1 |- align="center" style="background:#FFFFFF;" |4. | style="text-align:left;" |Australie |'''1''' |3 |0 |1 |2 |0 |5 | -5 |} ==== Grup 2 ==== {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" |- align="center" bgcolor="#efefef" ! ! width="200" |Scuadre ! width="20" |Ponts ! width="20" |PZ ! width="20" |V ! width="20" |P ! width="20" |S ! width="20" |GF ! width="20" |GS ! width="20" |DG |- align="center" style="background:#ccffcc;" |1. | style="text-align:left;" |Jugoslavie |'''4''' |3 |1 |2 |0 |10 |1 | +9 |- align="center" style="background:#ccffcc;" |2. | style="text-align:left;" |Brasîl |'''4''' |3 |1 |2 |0 |3 |0 | +3 |- align="center" style="background:#FFFFFF;" |3. | style="text-align:left;" |Scozie |'''4''' |3 |1 |2 |0 |3 |1 | +2 |- align="center" style="background:#FFFFFF;" |4. | style="text-align:left;" |Zaire |'''0''' |3 |0 |0 |3 |0 |14 | -14 |} ==== Grup 3 ==== {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" |- align="center" bgcolor="#efefef" ! ! width="200" |Scuadre ! width="20" |Ponts ! width="20" |PZ ! width="20" |V ! width="20" |P ! width="20" |S ! width="20" |GF ! width="20" |GS ! width="20" |DG |- align="center" style="background:#ccffcc;" |1. | style="text-align:left;" |Paîs Bas |'''5''' |3 |2 |1 |0 |6 |1 | +5 |- align="center" style="background:#ccffcc;" |2. | style="text-align:left;" |Svezie |'''4''' |3 |1 |2 |0 |3 |0 | +3 |- align="center" style="background:#FFFFFF;" |3. | style="text-align:left;" |Bulgarie |'''2''' |3 |0 |2 |1 |2 |5 | -3 |- align="center" style="background:#FFFFFF;" |4. | style="text-align:left;" |Uruguay |'''1''' |3 |0 |1 |2 |1 |6 | -5 |} ==== Grup 4 ==== {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" |- align="center" bgcolor="#efefef" ! ! width="200" |Scuadre ! width="20" |Ponts ! width="20" |PZ ! width="20" |V ! width="20" |P ! width="20" |S ! width="20" |GF ! width="20" |GS ! width="20" |DG |- align="center" style="background:#ccffcc;" |1. | style="text-align:left;" |Polonie |'''6''' |3 |3 |0 |0 |12 |3 | +9 |- align="center" style="background:#ccffcc;" |2. | style="text-align:left;" |Argjentine |'''3''' |3 |1 |1 |1 |7 |5 | +2 |- align="center" style="background:#FFFFFF;" |3. | style="text-align:left;" |Italie |'''3''' |3 |1 |1 |1 |5 |4 | +1 |- align="center" style="background:#FFFFFF;" |4. | style="text-align:left;" |Haiti |'''0''' |3 |0 |0 |3 |2 |14 | -12 |} === Seconde fase a zirons === ==== Grup A ==== {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" ! ! width="200" |Scuadre ! width="20" |Ponts ! width="20" |PZ ! width="20" |V ! width="20" |P ! width="20" |S ! width="20" |GF ! width="20" |GS ! width="20" |DG |- style="background:#ccffcc;" |1. | style="text-align:left;" |Paîs Bas |'''6''' |3 |3 |0 |0 |8 |0 | +8 |- style="background:#ffffcc;" |2. | style="text-align:left;" |Brasîl |'''4''' |3 |2 |0 |1 |3 |3 |0 |- |3. | style="text-align:left;" |Gjermanie Orientâl |'''1''' |3 |0 |1 |2 |1 |4 | -3 |- |4. | style="text-align:left;" |Argjentine |'''1''' |3 |0 |1 |2 |2 |7 | -5 |} ==== Grup B ==== {| class="wikitable sortable" style="text-align:center;" ! ! width="200" |Scuadre ! width="20" |Ponts ! width="20" |PZ ! width="20" |V ! width="20" |P ! width="20" |S ! width="20" |GF ! width="20" |GS ! width="20" |DG |- style="background:#ccffcc;" |1. | style="text-align:left;" |Gjermanie Ocidentâl |'''6''' |3 |3 |0 |0 |7 |2 | +5 |- style="background:#ffffcc;" |2. | style="text-align:left;" |Polonie |'''4''' |3 |2 |0 |1 |3 |2 | +1 |- |3. | style="text-align:left;" |Svezie |'''2''' |3 |1 |0 |2 |4 |6 | -2 |- |4. | style="text-align:left;" |Jugoslavie |'''0''' |3 |0 |0 |3 |2 |6 | -4 |} === Partide pal tierç puest === Brasîl-'''Polonie''' 0-1 <small>Goi: 76’ Lato (POL)</small> === Finâl === Paîs Bas-'''Gjermanie Ocidentâl''' 1-2 <small>Goi: 2’ Neeskens (rig.) (NED), 25’ Breitner (rig.) (BDR), 43’ Müller (BDR)</small> == Statistichis == === Miôr marcadôr === [[Figure:Flag of Poland (1928–1980).svg|25x25px]] [[Grzegorz Lato]], 7 goi === Miôr zovin === '''[[Figure:Flag of Poland (1928–1980).svg|25x25px]]''' [[Władysław Żmuda]] === Premi Fair Play FIFA === [[Figure:Flag_of_West_Germany_(1949–1990).png|25x25px]] Gjermanie Ocidentâl === Scuadre Campione === [[Figure:Flag_of_West_Germany_(1949–1990).png|25x25px]] Gjermanie Ocidentâl Puartîrs: Sepp Maier, Norbert Nigbur, Wolfgang Kleff Difensôrs: Berti Vogts, Paul Breitner, Hans-Georg Schwarzenbeck, Franz Beckenbauer (capitan), Horst-Dieter Höttges, Helmut Kremers Centricjampiscj: Herbert Wimmer, Bernhard Cullmann, Gunter Netzer, Wolfgang Overath, Heinz Flohe, Rainer Bonhof, Jupp Kapellmann Atacants: Jürgen Grabowski, Jupp Heynckes, Gerd Müller, Uli Hoeneß, Bernd Hölzenbein, Dieter Herzog 3m8ky6zrm04992hkgdcujiqdnkf5rw4