Vichipedie furwiki https://fur.wikipedia.org/wiki/Pagjine_princip%C3%A2l MediaWiki 1.47.0-wmf.17 first-letter Media Speciâl Discussion Utent Discussion utent Vichipedie Discussion Vichipedie Figure Discussion figure MediaWiki Discussion MediaWiki Model Discussion model Jutori Discussion jutori Categorie Discussion categorie TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Vichipedie:Liste dai articui che dutis lis vichipedîs a varessin di vê 4 89 186594 186586 2026-09-01T15:40:42Z Santefoscje73 11500 /* Politics dal passât */ 186594 wikitext text/x-wiki Ca e je une '''liste di articui''' impuartants '''che varessin di jessi inte''' nestre '''[[Vichipedie furlane|Vichipedie]]'''. Se tu vuelis scrivi alc, tu puedis sielzi une vôs di cheste liste, magari tradusint un toc de [[Vichipedie taliane|Wikipedia par talian]] o di chê par [[Vichipedie inglese|inglês]] o inte lenghe che tu preferissis. == [[Biografiis]] == === Musiciscj === # [[Johann Sebastian Bach]] # [[Ludwig van Beethoven]] # [[Wolfgang Amadeus Mozart]] # [[Richard Wagner]] # [[Arnold Schönberg]] # [[John Cage]] === Esploradôrs === # [[Roald Amundsen]] # [[Jacques Cartier]] # [[Cristoforo Colombo]] # [[James Cook]] # [[Hernán Cortés]] # [[Francis Drake]] # [[Leif Ericsson]] # [[Vasco da Gama]] # [[Edmund Hilary]] # [[Fernão de Magalhães]] # [[Marco Polo]] # [[Zheng He]] === Inventôrs e sienziâts === # [[Archimedes]] # [[Carl Benz]] # [[Nicolaus Copernicus]] # [[Marie Curie]] # [[Charles Darwin]] # [[Albert Einstein]] # [[Thomas Alva Edison]] # [[Enrico Fermi]] # [[Richard Feynman]] # [[Henry Ford]] # [[Sigmund Freud]] # [[Galileo Galilei]] # [[Johann Gutenberg]] # [[Edward Jenner]] # [[Johannes Kepler]] # [[John Maynard Keynes]] # [[Carolus Linnaeus]] # [[Isaac Newton]] # [[Leonardo da Vinci]] # [[Fradis Wright]] # [[Richard Buckminster Fuller]] # [[Ole Christensen Roemer]] # [[Tycho Brahe]] # [[Hans Christian Oersted]] # [[Niels Bohr]] # [[Alexander Graham Bell]] # [[Ernest Rutherford]] === Matematics === # [[Leonhard Euler]] # [[Jean Baptiste Joseph Fourier]] # [[Karl Friedrich Gauss]] # [[Kurt Gödel]] # [[David Hilbert]] # [[Pierre-Simon Laplace]] # [[Gottfried Leibniz]] # [[Georg Friedrich Bernhard Riemann]] # [[Talêt]] === Scritôrs e pensadôrs === # [[Aristotel]] # [[Isaac Asimov]] # [[Augustin di Ipone]] # [[Matsuo Basho]] # [[Dante Alighieri]] # [[Rene Descartes]] # [[Fëdor Dostoevskij]] # [[Johann Wolfgang von Goethe]] # [[Erodot]] # [[Ipocrat]] # [[Omêr]] # [[Immanuel Kant]] # [[Lao Tzu]] # [[Li Po]] # [[Martin Lutêr]] # [[Martin Luther King]] # [[Rosa Luxemburg]] # [[Karl Marx]] # [[Murasaki Shikibu]] # [[Friedrich Nietzsche]] # [[George Orwell]] # [[Platon]] # [[Pitagore]] # [[Jean-Jacques Rousseau]] # [[Bertrand Russell]] # [[William Shakespeare]] # [[Adam Smith]] # [[Socrate]] # [[Sun Tzu]] # [[J. R. R. Tolkien]] # [[Tu Fu]] # [[Thomas Aquinas]] # [[Virgjli]] # [[Mary Wollstonecraft]] # [[Zeami Motokiyo]] # [[Confuci]] # [[Sima Qian]] === Artiscj === # [[Michêlagnul]] # [[Paul Cezanne]] # [[Vincent van Gogh]] # [[Katsushika Hokusai]] # [[Claude Monet]] # [[Pablo Picasso]] # [[Jackson Pollock]] # [[Nicolas Poussin]] # [[August Rodin]] # [[Rafaello Sanzio]] # [[Caravaggio]] # [[Andy Warhol]] === Politics dal passât === # [[Akbar il Grant]] # [[Lissandri il Grant]] # [[Yasser Arafat]] # [[Mustafa Kemal Atatürk]] # [[August|Cesar Augustus]] # [[Otto von Bismarck]] # [[Simón Bolívar]] # [[Carli il Grant]] # [[Winston Churchill]] # [[Cleopatre]] # [[Gai Juli Cesar]] # [[Franz Ferdinand d'Austrie-Este|Franz Ferdinand]] # [[Mohandas Gandhi]] # [[Charles de Gaulle]] # [[Genghis Khan]] # [[Che Guevara]] # [[Hammurabi]] # [[Anibal]] # [[Hirohito]] # [[Adolf Hitler]] # [[Thomas Jefferson]] # [[Lenin]] # [[Abraham Lincoln]] # [[Napoleon Bonaparte]] # [[Nelson Mandela]] # [[Mao Zedong]] # [[Benito Mussolini]] # [[Napoleon I]] # [[Kwame Nkrumah]] # [[Pieri I di Russie|Pieri il Grant]] # [[Pol Pot]] # [[Franklin Delano Roosevelt]] # [[Saladin]] # [[Shaka Zulu]] # [[Taur Sentât]] # [[Josef Stalin]] # [[Tamerlane]] # [[Lev Trockji]] # [[Harry Truman]] # [[Vitorie dal Ream Unît|Regjine Vitorie]] # [[George Washington]] # [[Vielm I di Gjermanie|Vielm I]] # [[Qin Shihuang]] # [[Hastings Kamuzu Banda]] === Politics modernis === # [[Kofi Annan]] # [[Sandro Pertini]] # [[Aldo Moro]] # [[Tony Blair]] # [[George W. Bush]] # [[Fidel Castro]] # [[Jacques Chirac]] # [[Nelson Mandela]] # [[Enrico Berlinguer]] # [[Vladimir Putin]] # [[Gerhard Schröder]] # [[Regjine Bete II]] # [[Pape Zuan Pauli II]] # [[Lee Kuan Yew]] # [[Mahatir Bin Muhammad]] === Feminis === #[[Cleopatre]] #[[Hildegard von Bingen]] #[[Indira Gandhi]] #[[Sojourner Truth]] #[[Germaine Greer]] #[[Gro Harlem Brundtland]] #[[Semiramis]] #[[Nefertiti]] #[[Catarine II di Russie]] #[[Elisabete I di Ingletiere|Regjine Bete I]] #[[Vitorie dal Ream Unît|Regjine Vitorie]] #[[Liliʻuokalani des isulis Hawaii|Regjine Liliuokalani]] #[[Makeda, Regjine di Saba]] #[[Kaʻahumanu]] #[[Zuane dal Arc]] #[[Rachel Carson]] #[[Marie Curie]] #[[Amelia Earhart]] #[[Emma Goldman]] #[[Mary Harris Jones]] #[[Frida Kahlo]] #[[Helen Keller]] #[[Rosa Luxemburg]] #[[Golda Meir]] #[[Florence Nightingale]] #[[Rosa Parks]] #[[Cixi]] (Tse Hsi, Tz'u-hsi) (La Vedue Imperadore de Cine, 1835 - 1908) #[[Eva Peron]] #[[Eleanor Roosevelt]] #[[Sappho]] #[[Harriet Tubman]] #[[Mary Wollstonecraft]] #[[Mary Dyer]] === [[Computer]]s e [[Internet]] === # [[Tim Berners-Lee]] # [[Bill Gates]] # [[Steve Jobs]] # [[Donald Knuth]] # [[Richard Stallman]] # [[Alan Turing]] # [[Linus Torvalds]] === Teroriscj === #[[Gavrilo Princip]] #[[Osama bin Laden]] == Nazions, leçs, politiche == # Une frase e une tabele par ducj i paîs in cheste liste (203 articui): [http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries] # [[Constituzion]] # [[Declarazion dai dirits dal om]] # [[Dirit]] # [[Magna Carta]] # [[Levitic]] # [[Manifest dal partît comunist]] == Alimentârs == # [[Agricolture]] # [[Vuardi]] # [[Pan]] # [[Formadi]] # [[Cjocolate]] # [[Coton]] # [[Mîl]] # [[Pomis]] ## [[Miluç]] ## [[Banane]] ## [[Ue]] ## [[Limon]] ## [[Naranç]] # [[Blave]] # [[Vene]] # [[Cjartofule]] # [[Rîs]] # [[Sorc di scovul]] # [[Soie]] # [[Zucar]] # [[Tabac]] # [[Verdure]] # [[Forment]] === Bevandis === # [[Alcul]] ## [[Bire]] ## [[Vin]] # [[Cole]] # [[Cafè]] # [[Te]] # [[Aghe]] # [[Lat]] == Gjeografie == # [[Siencis de tiere]] === Continents === Almancul trê frasis par ogni continent # [[Afriche]] # [[Americhe dal Nord]] # [[Americhe dal Sud]] # [[Antartic]] # [[Asie]] # [[Europe]] # [[Oceanie]] === Altris regjons === # [[Americhe Latine|Americhe latine]] # [[Medi orient]] # [[Oceanie]] === [[Citât]]s principalis === # [[Aten]] # [[Bangkok]] # [[Pechin]] # [[Berlin]] # [[Bombay]] # [[Brussels]] # [[El Cairo]] # [[Hong Kong]] # [[Istanbul]] # [[Jakarta]] # [[Jerusalem]] # [[Kuala Lumpur]] # [[Londre]] # [[Los Angeles]] # [[Manila]] # [[Madrid]] # [[La Meche]] # [[Citât dal Messic]] # [[Mosche]] # [[New York]] # [[Parîs]] # [[Rio de Janeiro]] # [[Rome]] # [[Seoul]] # [[Shanghai]] # [[Singapôr]] # [[Sant Pieriburc]] # [[Sydney]] # [[Tokyo]] # [[Toronto]] # [[Viene]] # [[Varsavie]] # [[Washington]] === Monedis === # [[Dolar]] # [[Sterline britaniche]] # [[Euro]] # [[Yen]] # [[Renminbi]] # [[Rupie]] # [[Rubl]] === Vôs gjeografichis === # [[Capitâl]] # [[Citât]] # [[Continent]] # [[Desert]] # [[Ocean]] # [[Foreste pluviâl]] # [[Flum]] # [[Mâr]] # [[Vulcan]] === Lûcs gjeografic === # [[Alps]] # [[Rio des Amazonis]] # [[Andis]] # [[Ocean Artic]] # [[Ocean Atlantic]] # [[Balcans]] # [[Mâr Baltic]] # [[Mâr Neri]] # [[Californie]] # [[Grande Bariere Coraline]] # [[Grancj Lâcs]] # [[Grande Val dal Rift]] # [[Himalaya]] # [[Ocean Indian]] # [[Kilimanjaro]] # [[Mâr Mediterani]] # [[Flum Mississippi]] # [[Everest]] # [[Salts di aghe dal Niagara]] # [[Nîl]] # [[Pôl Nord]] # [[Mâr dal Nord]] # [[Ocean Pacific]] # [[Cjanâl di Panama]] # [[Montagnis di Cret]] # [[Desert dal Sahara]] # [[Scozie]] # [[Pôl Sud]] # [[Ocean Antartic]] # [[Cjanâl di Suez]] # [[Lâc Tanganyika]] # [[Lâc Titicaca]] # [[Lâc Vitorie]] # [[Gales]] == Storie == Almancul 5 frasis su: # [[Dinosaur]] # [[Etât de Piere|Etât de piere]] # [[Etât dal Bronç|Etât dal bronç]] # [[Sumêrs]] # [[Antîc Egjit]] # [[Etât dal Fier|Etât dal fier]] # [[Antighe Grecie]] # [[Rome antighe]] # [[Bizantins]] # [[Etât di mieç]] # [[Vichincs]] # [[Crosadis]] # [[Grant scisme]] # [[Peste Nere]] # [[Rinassiment]] # [[Riforme Protestante]] # [[Scuvierte des Americhis]] # [[Maya|Mayas]] # [[Aztecs]] # [[Incas]] # [[Incuisizion|Le Sacre Incuisizion]] # [[Sacri Roman Imperi]] # [[Vuere civîl inglese]] # [[Imperi inglês]] # [[Sclavitût]] # [[Iluminisim|etât dai lums]] # [[Rivoluzion francese]] # [[Rivoluzion industriâl]] # [[Vuere civîl merecane]] # [[Vuere francese prussiane]] # [[Colonialisim in Afriche]] # [[Restaurazion Meiji]] # [[Prime vuere mondiâl]] # [[Rivoluzion russe]] # [[Vuere civîl russe]] # [[Union Sovietiche]] # [[Vuere di Spagne|Vuere civîl spagnole]] # [[Seconde vuere mondiâl]] # [[Shoah]] # [[Vuere frêde]] # [[Vuere di Coree]] # [[Invasion sovietiche dal Afghanistan]] # [[Concuiste dal Spazi]] # [[Vuere dal Vietnam]] # [[Apartheid]] # [[Prime vuere dal Golf]] # [[Dinastie Ming]] # [[Dinastie Qing]] # [[Archeologjie]] # [[Vuere]] == [[Politiche]] == # [[Anarchisim]] # [[Capitalisim]] # [[Comunisim]] # [[Democrazie]] # [[Ditature]] # [[Fassisim]] # [[Feminisim]] # [[Fondamentalisim]] # [[Globalizazion]] # [[Imperialisim]] # [[Liberalisim]] # [[Monarchie]] # [[Nazionalisim]] # [[Razisim]] # [[Republiche]] # [[Socialisim]] # [[Separazion dai podès]] ## [[Judiziari]] ## [[Legjislatîf]] ## [[Esecutîf]] # [[Partît politic]] == [[Om]] == # [[Abort]] # [[Control des nassitis]] # [[Pene di muart]] # [[Omosessualitât]] # [[Dirits dal om]] # [[Sessisim]] == Internazionâl == # [[ASEAN]] # [[Leghe arape]] # [[Diplomazie]] # [[Union Europeane]] # [[Libertât]] # [[FMI]] # [[NATO]] # [[Premi Nobel]] # [[Zûcs olimpics]] # [[OPEC]] # [[Crôs rosse]] # [[Nazions unidis]] ## [[Organizazion mondiâl de sanitât]] ## [[UNICEF]] ## [[UNESCO]] == Religjion == # [[Religjon]] # [[Baha'i]] ## [[Báb]] ## [[Bahá'u'lláh]] # [[Budisim]] ## [[Gautama Buddha]] # [[Cristianisim]] ## [[Jesu Crist]] ## [[Pape]] ## [[Glesie]] ## [[Protestantisim]] # [[Confucianisim]] ## [[Confucius]] # [[Diu]] # [[Induisim]] ## [[Brahma]] ## [[Vishnu]] ## [[Siva]] # [[Islam]] ## [[Ali]] ## [[Maomet]] ## [[Moschee]] ## [[Omar]] ## [[La Meche]] # [[Jainisim]] # [[Ebraisim]] ## [[Mosè]] ## [[Sinagoghe]] # [[Mitologjie]] ## [[Mitologjie greche]] # [[Sintoisim]] # [[Sikhisim]] ## [[Nanak]] # [[Spirt]] # [[Taoisim]] # [[Voodo]] # [[Zoroastrianisim]] ## [[Zoroastr]] Vôs no religjiosis: # [[Agnosticisim]] # [[Ateisim]] # [[Umanisim]] == [[Culture]] == # [[Art]] ## [[Architeture]] ## [[Piture]] ## [[Sculture]] # [[Astrologjie]] # [[Libri]] # [[Culture]] # [[Bal]] # [[Film]] ## [[Atôrs]] ### [[Charlie Chaplin]] ### [[I fradis Marx]] ### [[Humphrey Bogart]] ### [[Marilyn Monroe]] ## [[Regjiscj]] ### [[Woody Allen]] ### [[Ingmar Bergman]] ### [[Walt Disney]] ### [[Akira Kurosawa]] ### [[Alfred Hitchcock]] ### [[Stanley Kubrick]] # [[Zûc di azart]] # [[Zûc]] ## [[Scacs]] ## [[Go]] ## [[Mancala]] ## [[Dame]] ## [[Backgammon]] ## [[Zûcs di cjartis]] ## [[Dadui]] # [[Leterature]] ## [[Libris impuartants]] ### [[Biblie]] ### [[Don Quixote]] ### [[Gilgamesh]] ### [[Iliad]] ### [[Mahabharata]] ### [[Odissee]] ### [[Amlet]] ### [[Il principe (Macchiavelli)]] ### [[Coran]] ### [[La Republiche (Platon)]] ### [[Lis mil e une gnot]] ## [[Poesie]] ## [[Fantasience]] # [[Musiche]] ## [[CD]] ## [[Musiche classiche]] ## [[Musiche jazz|Jazz]] ## [[Opera]] ## [[Musiche pop]] ### [[Buddy Holly]] ### [[Elvis Presley]] ## [[Musiche rock|Rock]] ### [[Jimi Hendrix]] ### [[Beatles]] ### [[The Rolling Stones|Rolling Stones]] ## [[Musiche folk]] # [[Struments musicai]] ## [[Batarie (strument musicâl)|Batarie]] ## [[Flaut]] ## [[Ghitare]] ## [[Piano]] ## [[Struments a cuarde]] ## [[Trombe]] ## [[Viulin]] ## [[Sivilot]] # [[Radio]] # [[Television]] # [[Teatri]] ## [[Teatri Noh]] # [[Turisim]] == Siencis == === Astronomie === # [[Astronomie]] # [[Asteroits]] # [[Big Bang]] # [[Buse nere]] # [[Comete]] # [[Tiere]] # [[Galassie]] # [[Jupiter (planet)|Jupiter]] # [[An lûs]] # [[Mart]] # [[Mercuri (planet)|Mercuri]] # [[Stradalbe]] # [[Lune]] # [[Netun (planet)|Netun]] # [[Planet]] # [[Pluton (planet)|Pluton]] # [[Saturni (planet)|Saturni]] # [[Sisteme solâr]] # [[Stele]] # [[Soreli]] # [[Uran (planet)|Uran]] # [[Bielestele]] === Biologjie === # [[Biologjie]] ==== Entitâts biologjichis ==== # [[DNA]] # [[Enzim]] # [[Proteine]] ==== Anatomie dai mamifars ==== # [[Sisteme digjestîf]] ## [[Intestin grant]] ## [[Intestin piçul]] ## [[Fiât]] # [[Sisteme respiratôr]] ## [[Polmons]] # [[Sisteme scheletric]] # [[Gnervadure]] ## [[Cerviel]] ## [[Sisteme sensoriâl]] ### [[Sisteme ulditîf]] #### [[Orele]] ### [[Sisteme visîf]] #### [[Voli]] ### [[Sisteme olfatîf]] ### [[Sisteme gustatîf]] # [[Sisteme endocrin]] # [[Sisteme circolatôr]] ## [[Sanc]] ## [[Cûr]] # [[Sisteme riprodutîf]] ## [[Bighe]] ## [[Vazine]] # [[Sisteme epidermic]] ## [[Piel]] # [[Pet]] ==== Procès biologjics ==== # [[Digjestion]] # [[Evoluzion]] # [[Fotosintesi]] # [[Gravidance]] # [[Riproduzion]] # [[Respirazion]] ==== Organisims ==== # [[Animâi]] ## [[Cordâts]] ### [[Anfibîs]] #### [[Crot]] ### [[Uciei]] #### [[Colomp]] #### [[Acuile]] ### [[Pes]] #### [[Scuâl]] ### [[Mamifars]] #### [[Gnotul]] #### [[Ors]] #### [[Camêl]] #### [[Gjat]] #### [[Vacje]] #### [[Cjan]] #### [[Delfin]] #### [[Elefant]] #### [[Cjaval]] #### [[Piore]] #### [[Leon]] #### [[Mamut]] #### [[Simie]] #### [[Purcit]] #### [[Balene]] ### [[Retil]] #### [[Sarpint]] ## [[Insets]] ### [[Furmie]] ### [[Âf]] ### [[Pavee]] ## [[Ragn]] # [[Archea]] # [[Batêr]] # [[Fonc]] # [[Plantis]] ## [[Flôr]] ## [[Palme (plante)|Palme]] ## [[Arbul]] # [[Protiste]] # [[Celule]] === Chimiche === # [[Chimiche]] # [[Element]] # [[Biochimiche]] # [[Chimiche organiche]] # [[Tabele periodiche]] # [[Alumini]] # [[Cjarbon]] # [[Ram]] # [[Aur]] # [[Açâr]] # [[Eli]] # [[Idrogjen]] # [[Liti]] # [[Neon]] # [[Azôt]] # [[Ossigjen]] # [[Arint]] # [[Zinc]] # [[Fier]] === Ecologjie === # [[Ecologjie]] # [[Specis]] ## [[Specis in pericul di estinzion]] === Geologjie === # [[Geologjie]] # [[Basalt]] # [[Silicât]] # [[Calcâr]] # [[Tiere]] === Midisine === # [[Midisine]] # [[AIDS]] # [[Alcolisim]] # [[Cancar]] # [[Cirosi]] # [[Colere]] # [[Diabete]] # [[Dissentarie]] # [[Mal di cûr]] # [[Ipertension]] # [[Influence]] # [[Tumôr dal polmon]] # [[Malarie]] # [[Denutrizion]] # [[Obesitât]] # [[Malatie sessuâls]] # [[Vuarvuele]] # [[Infart]] # [[Peste]] # [[Tisicance]] # [[Virus]] # [[Vuarbetât]] # [[Malatie mentâl]] # [[Sordetât]] === [[Metereologjie]] === # [[Nûl]] # [[El Niño]] # [[Riscjaldament globâl]] # [[La Niña]] # [[Tornado]] # [[Ciclon tropicâl]] # [[Ploie]] # [[Nêf]] # [[Fumate]] === Fisiche === # [[Fisiche]] # [[Atom]] ## [[Eletron]] ## [[Neutron]] ## [[Proton]] # [[Energjie]] ## [[Eletromagnetisim]] ## [[Radio]] ## [[Rais Ultraviolets]] ## [[Rais Gamma]] # [[Isotop]] # [[Molecule]] # [[Lûs]] ## [[Fuarce gravitazionâl]] ## [[Fuarce nucleâr debile]] ## [[Fuarce nucleâr fuarte]] # [[Acelerazion]] # [[Fuarce]] # [[Masse]] # [[Velocitât]] # [[Timp]] # [[Pês]] # [[Mecaniche quantistiche]] # [[Teorie de relativitât]] === [[Siencis umanis]] === # [[Antropologjie]] # [[Educazion]] ## [[Universitât]] # [[Umanitât]] # [[Psicologjie]] # [[Sociologjie]] === Risorsis === # [[Minerâl]] # [[Diamant]] # [[Sâl]] # [[Petroli]] # [[Gas]] # [[Carbon]] # [[energjie rinovabil]] === SI unitâts di misure === # [[Sisteme internazionâl di unitâts di misure]] # [[Metri]] # [[Litri]] # [[Chilogram]] # [[Volt]] # [[Secont]] # [[Newton]] # [[Ampere]] # [[Mole]] # [[Cjandele (unitât di misure|Cjandele]] === Calendaris e misure dal timp === # [[Calendari]] # [[Dì]] ## [[Calendari gregorian]] ### [[An bisest]] # [[Mês]] # [[Fûs orari]] # [[An]] # [[Zenâr]] # [[Fevrâr]] # [[Març]] # [[Avrîl]] # [[Mai]] # [[Jugn]] # [[Lui]] # [[Avost]] # [[Setembar]] # [[Otubar]] # [[Novembar]] # [[Dicembar]] == Lenghis == # [[Lenghe]] # [[Dialet]] # [[Gramatiche]] # [[Linguistiche]] # [[Pronuncie]] # [[Sintass]] # [[Peraule]] # [[Lenghe furlane]] # [[Arap]] # [[Bengalês]] # [[Lenghe inglese]] # [[Esperanto]] # [[Lenghe francese]] # [[Lenghe todescje]] # [[Lenghe greche]] # [[Lenghe ebraiche]] # [[Lenghe hindi]] # [[Lenghe gjaponese]] # [[Lenghe latine]] # [[Lenghe taliane]] # [[Lenghe mandarine]] # [[Lenghe russe]] # [[Lenghe sanscrite]] # [[Lenghe spagnule]] # [[Lenghe cinese]] # [[Lenghe arabe]] == Architeture == # [[Architeture]] # [[Angkor Wat]] # [[Arc]] # [[Dighe di Assuan]] # [[Puint]] # [[Domo]] # [[Tor di Eiffel]] # [[La grande muraie cinese]] # [[Piramid]] # [[Taj Mahal]] # [[Lis siet maraveis dal mont]] == Matematiche == # [[Matematiche]] # [[Algjebre]] # [[Assiom]] # [[Calcul]] ## [[Calcul integrâl]] ## [[Calcul diferenziâl]] # [[Gjeometrie]] ## [[Cercli]] ### [[Pi grêc]] ##[[Lidrîs cuadrade]] ##[[Triangul]] # [[Teorie dai grups]] # [[Logjiche matematiche]] # [[Dimostrazion matematiche]] ## [[Dimostrazion par deduzion]] ## [[Dimostrazion par induzion]] ## [[Dimostrazion par contradizion]] # [[Numar]] ## [[Numar complès]] ## [[Numar intîr]] ## [[Numar naturâl]] ## [[Numar prin]] ## [[Numar razionâl]] # [[Infinît]] # [[Teorie dai insiemis]] # [[Statistiche]] # [[Trigonometrie]] == Militars == # [[Esercit]] ## [[Artiliarie]] ## [[Cavalarie]] ## [[Fantarie]] # [[Marine Militâr]] # [[Aviazion]] == Sport == # [[Sport]] # [[Atletiche]] # [[Baseball]] # [[Bale tal zei]] # [[Cricket]] # [[Judo]] # [[Balon]] # [[Golf]] # [[Motociclisim]] # [[Hockey]] # [[Tennis]] # [[Olimpiads]] # [[Nadâ]] == Tecnologjie == === Computer === # [[Ordenadôr]] ## [[Processor]] ## [[RAM]] ## [[Schede mari]] ## [[Disc dûr]] ## [[Boot loader]] # [[Inteligjence artificiâl]] # [[Informatiche]] ## [[Algoritm]] # [[Sisteme operatîf]] ## [[Microsoft Windows]] ## [[Mac OS]] ## [[Linux]] ## [[Unix]] # [[Lengaç di programazion]] ## [[C (Lengaç di programazion)|C]] ## [[Java]] ## [[Pascal]] ## [[PHP]] # [[Software]] # [[Periferichis]] ## [[Surîs]] ## [[Tastiere]] ## [[Visôr]] === [[Tecnologjie]] === # [[Cugn]] # [[Motôr a sclop]] # [[Inzegnerie]] # [[Fûc]] # [[Plan inclinât]] # [[Leve (fisiche)]] # [[Metalurgjie]] # [[Stampe]] # [[Cighignole]] # [[Vît (mecaniche)|Vît]] # [[Motôr a vapôr]] # [[Coni]] # [[Ruede]] === Comunicazion === # [[Alfabet]] ## [[Alfabet cirilic]] ## [[Alfabet grêc]] ## [[Alfabet latin]] # [[Informazion]] # [[Internet]] ## [[Pueste eletroniche]] ## [[protocol internet]] ## [[TCP]] ## [[World Wide Web]] ### [[browser]] ## [[HTTP]] ## [[HTML]] ## [[Wiki]] # [[Gjornâl]] # [[Radio]] # [[Ferovie]] ([[Ferade]]) # [[Telegraf]] # [[Telefon]] ## [[Telefonin]] # [[Television]] # [[Scriture]] === Eletricitât === # [[Energjie rinovabile]] ## [[Energjie solâr]] ## [[Energjie idroeletriche]] ## [[Energjie eoliche]] ## [[Len]] # [[Energjie no rinovabile]] ## [[Carbon]] ## [[Gas]] ## [[Petroli]] ## [[Energjie nucleâr]] === Eletroniche === # [[Eletroniche]] ## [[Volt]] ## [[Curint eletriche]] ## [[Cjarie]] ## [[Frecuence]] ## [[Fase]] ## [[Resistence eletriche]] ## [[Reatance]] ## [[Vuadagn (eletroniche)]] # [[Transistôr]] # [[Diodi]] # [[Resistôr]] # [[Condensatôr]] # [[Bobine]] # [[Trasformatôr]] === Materiai === # [[Veri]] # [[Cjarte]] # [[Plastiche]] === Traspuarts === # [[Traspuârt]] # [[Avion]] # [[Machine]] # [[Biciclete]] # [[Barcje]] # [[Nâf]] # [[Tren]] === Armis === # [[Manarie]] # [[Esplosîf]] # [[Armis da fûc]] # [[Polvar di sclope]] # [[Metraie]] # [[Arts marziâls]] # [[Armis nucleârs]] # [[Spade]] # [[Cjararmât]] == Calamitâts naturâls == # [[Lavine]] # [[Taramot]] # [[Diluvion]] # [[Uragan]] # [[Disastri nucleâr]] # [[Tsunami]] == Filosofie == # [[Filosofie]] # [[Filosofie ocidentâl]] # [[Filosofie orientâl]] # [[Mût sientific]] # [[Cognossince]] # [[Veretât]] # [[Etiche]] # [[Logjiche]] # [[Politiche]] # [[Ontologjie]] == Economie == # [[Economie]] # [[Microsoft]] [[Categorie:Listis]] [[Categorie:Vichipedie]] phzggyutmohv55z9x1jldmwigq5zh1q 186610 186594 2026-09-01T17:35:55Z Santefoscje73 11500 /* Politics dal passât */ 186610 wikitext text/x-wiki Ca e je une '''liste di articui''' impuartants '''che varessin di jessi inte''' nestre '''[[Vichipedie furlane|Vichipedie]]'''. Se tu vuelis scrivi alc, tu puedis sielzi une vôs di cheste liste, magari tradusint un toc de [[Vichipedie taliane|Wikipedia par talian]] o di chê par [[Vichipedie inglese|inglês]] o inte lenghe che tu preferissis. == [[Biografiis]] == === Musiciscj === # [[Johann Sebastian Bach]] # [[Ludwig van Beethoven]] # [[Wolfgang Amadeus Mozart]] # [[Richard Wagner]] # [[Arnold Schönberg]] # [[John Cage]] === Esploradôrs === # [[Roald Amundsen]] # [[Jacques Cartier]] # [[Cristoforo Colombo]] # [[James Cook]] # [[Hernán Cortés]] # [[Francis Drake]] # [[Leif Ericsson]] # [[Vasco da Gama]] # [[Edmund Hilary]] # [[Fernão de Magalhães]] # [[Marco Polo]] # [[Zheng He]] === Inventôrs e sienziâts === # [[Archimedes]] # [[Carl Benz]] # [[Nicolaus Copernicus]] # [[Marie Curie]] # [[Charles Darwin]] # [[Albert Einstein]] # [[Thomas Alva Edison]] # [[Enrico Fermi]] # [[Richard Feynman]] # [[Henry Ford]] # [[Sigmund Freud]] # [[Galileo Galilei]] # [[Johann Gutenberg]] # [[Edward Jenner]] # [[Johannes Kepler]] # [[John Maynard Keynes]] # [[Carolus Linnaeus]] # [[Isaac Newton]] # [[Leonardo da Vinci]] # [[Fradis Wright]] # [[Richard Buckminster Fuller]] # [[Ole Christensen Roemer]] # [[Tycho Brahe]] # [[Hans Christian Oersted]] # [[Niels Bohr]] # [[Alexander Graham Bell]] # [[Ernest Rutherford]] === Matematics === # [[Leonhard Euler]] # [[Jean Baptiste Joseph Fourier]] # [[Karl Friedrich Gauss]] # [[Kurt Gödel]] # [[David Hilbert]] # [[Pierre-Simon Laplace]] # [[Gottfried Leibniz]] # [[Georg Friedrich Bernhard Riemann]] # [[Talêt]] === Scritôrs e pensadôrs === # [[Aristotel]] # [[Isaac Asimov]] # [[Augustin di Ipone]] # [[Matsuo Basho]] # [[Dante Alighieri]] # [[Rene Descartes]] # [[Fëdor Dostoevskij]] # [[Johann Wolfgang von Goethe]] # [[Erodot]] # [[Ipocrat]] # [[Omêr]] # [[Immanuel Kant]] # [[Lao Tzu]] # [[Li Po]] # [[Martin Lutêr]] # [[Martin Luther King]] # [[Rosa Luxemburg]] # [[Karl Marx]] # [[Murasaki Shikibu]] # [[Friedrich Nietzsche]] # [[George Orwell]] # [[Platon]] # [[Pitagore]] # [[Jean-Jacques Rousseau]] # [[Bertrand Russell]] # [[William Shakespeare]] # [[Adam Smith]] # [[Socrate]] # [[Sun Tzu]] # [[J. R. R. Tolkien]] # [[Tu Fu]] # [[Thomas Aquinas]] # [[Virgjli]] # [[Mary Wollstonecraft]] # [[Zeami Motokiyo]] # [[Confuci]] # [[Sima Qian]] === Artiscj === # [[Michêlagnul]] # [[Paul Cezanne]] # [[Vincent van Gogh]] # [[Katsushika Hokusai]] # [[Claude Monet]] # [[Pablo Picasso]] # [[Jackson Pollock]] # [[Nicolas Poussin]] # [[August Rodin]] # [[Rafaello Sanzio]] # [[Caravaggio]] # [[Andy Warhol]] === Politics dal passât === # [[Akbar il Grant]] # [[Lissandri il Grant]] # [[Yasser Arafat]] # [[Mustafa Kemal Atatürk]] # [[August|Cesar Augustus]] # [[Otto von Bismarck]] # [[Simón Bolívar]] # [[Carli il Grant]] # [[Winston Churchill]] # [[Cleopatre]] # [[Gai Juli Cesar]] # [[Franz Ferdinand d'Austrie-Este|Franz Ferdinand]] # [[Mohandas Gandhi]] # [[Charles de Gaulle]] # [[Genghis Khan]] # [[Che Guevara]] # [[Hammurabi]] # [[Anibal]] # [[Hirohito]] # [[Adolf Hitler]] # [[Thomas Jefferson]] # [[Lenin]] # [[Abraham Lincoln]] # [[Napoleon Bonaparte]] # [[Nelson Mandela]] # [[Mao Zedong]] # [[Benito Mussolini]] # [[Napoleon Bonaparte|Napoleon I]] # [[Kwame Nkrumah]] # [[Pieri I di Russie|Pieri il Grant]] # [[Pol Pot]] # [[Franklin Delano Roosevelt]] # [[Saladin]] # [[Shaka Zulu]] # [[Taur Sentât]] # [[Josef Stalin]] # [[Tamerlane]] # [[Lev Trockji]] # [[Harry Truman]] # [[Vitorie dal Ream Unît|Regjine Vitorie]] # [[George Washington]] # [[Vielm I di Gjermanie|Vielm I]] # [[Qin Shihuang]] # [[Hastings Kamuzu Banda]] === Politics modernis === # [[Kofi Annan]] # [[Sandro Pertini]] # [[Aldo Moro]] # [[Tony Blair]] # [[George W. Bush]] # [[Fidel Castro]] # [[Jacques Chirac]] # [[Nelson Mandela]] # [[Enrico Berlinguer]] # [[Vladimir Putin]] # [[Gerhard Schröder]] # [[Regjine Bete II]] # [[Pape Zuan Pauli II]] # [[Lee Kuan Yew]] # [[Mahatir Bin Muhammad]] === Feminis === #[[Cleopatre]] #[[Hildegard von Bingen]] #[[Indira Gandhi]] #[[Sojourner Truth]] #[[Germaine Greer]] #[[Gro Harlem Brundtland]] #[[Semiramis]] #[[Nefertiti]] #[[Catarine II di Russie]] #[[Elisabete I di Ingletiere|Regjine Bete I]] #[[Vitorie dal Ream Unît|Regjine Vitorie]] #[[Liliʻuokalani des isulis Hawaii|Regjine Liliuokalani]] #[[Makeda, Regjine di Saba]] #[[Kaʻahumanu]] #[[Zuane dal Arc]] #[[Rachel Carson]] #[[Marie Curie]] #[[Amelia Earhart]] #[[Emma Goldman]] #[[Mary Harris Jones]] #[[Frida Kahlo]] #[[Helen Keller]] #[[Rosa Luxemburg]] #[[Golda Meir]] #[[Florence Nightingale]] #[[Rosa Parks]] #[[Cixi]] (Tse Hsi, Tz'u-hsi) (La Vedue Imperadore de Cine, 1835 - 1908) #[[Eva Peron]] #[[Eleanor Roosevelt]] #[[Sappho]] #[[Harriet Tubman]] #[[Mary Wollstonecraft]] #[[Mary Dyer]] === [[Computer]]s e [[Internet]] === # [[Tim Berners-Lee]] # [[Bill Gates]] # [[Steve Jobs]] # [[Donald Knuth]] # [[Richard Stallman]] # [[Alan Turing]] # [[Linus Torvalds]] === Teroriscj === #[[Gavrilo Princip]] #[[Osama bin Laden]] == Nazions, leçs, politiche == # Une frase e une tabele par ducj i paîs in cheste liste (203 articui): [http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries] # [[Constituzion]] # [[Declarazion dai dirits dal om]] # [[Dirit]] # [[Magna Carta]] # [[Levitic]] # [[Manifest dal partît comunist]] == Alimentârs == # [[Agricolture]] # [[Vuardi]] # [[Pan]] # [[Formadi]] # [[Cjocolate]] # [[Coton]] # [[Mîl]] # [[Pomis]] ## [[Miluç]] ## [[Banane]] ## [[Ue]] ## [[Limon]] ## [[Naranç]] # [[Blave]] # [[Vene]] # [[Cjartofule]] # [[Rîs]] # [[Sorc di scovul]] # [[Soie]] # [[Zucar]] # [[Tabac]] # [[Verdure]] # [[Forment]] === Bevandis === # [[Alcul]] ## [[Bire]] ## [[Vin]] # [[Cole]] # [[Cafè]] # [[Te]] # [[Aghe]] # [[Lat]] == Gjeografie == # [[Siencis de tiere]] === Continents === Almancul trê frasis par ogni continent # [[Afriche]] # [[Americhe dal Nord]] # [[Americhe dal Sud]] # [[Antartic]] # [[Asie]] # [[Europe]] # [[Oceanie]] === Altris regjons === # [[Americhe Latine|Americhe latine]] # [[Medi orient]] # [[Oceanie]] === [[Citât]]s principalis === # [[Aten]] # [[Bangkok]] # [[Pechin]] # [[Berlin]] # [[Bombay]] # [[Brussels]] # [[El Cairo]] # [[Hong Kong]] # [[Istanbul]] # [[Jakarta]] # [[Jerusalem]] # [[Kuala Lumpur]] # [[Londre]] # [[Los Angeles]] # [[Manila]] # [[Madrid]] # [[La Meche]] # [[Citât dal Messic]] # [[Mosche]] # [[New York]] # [[Parîs]] # [[Rio de Janeiro]] # [[Rome]] # [[Seoul]] # [[Shanghai]] # [[Singapôr]] # [[Sant Pieriburc]] # [[Sydney]] # [[Tokyo]] # [[Toronto]] # [[Viene]] # [[Varsavie]] # [[Washington]] === Monedis === # [[Dolar]] # [[Sterline britaniche]] # [[Euro]] # [[Yen]] # [[Renminbi]] # [[Rupie]] # [[Rubl]] === Vôs gjeografichis === # [[Capitâl]] # [[Citât]] # [[Continent]] # [[Desert]] # [[Ocean]] # [[Foreste pluviâl]] # [[Flum]] # [[Mâr]] # [[Vulcan]] === Lûcs gjeografic === # [[Alps]] # [[Rio des Amazonis]] # [[Andis]] # [[Ocean Artic]] # [[Ocean Atlantic]] # [[Balcans]] # [[Mâr Baltic]] # [[Mâr Neri]] # [[Californie]] # [[Grande Bariere Coraline]] # [[Grancj Lâcs]] # [[Grande Val dal Rift]] # [[Himalaya]] # [[Ocean Indian]] # [[Kilimanjaro]] # [[Mâr Mediterani]] # [[Flum Mississippi]] # [[Everest]] # [[Salts di aghe dal Niagara]] # [[Nîl]] # [[Pôl Nord]] # [[Mâr dal Nord]] # [[Ocean Pacific]] # [[Cjanâl di Panama]] # [[Montagnis di Cret]] # [[Desert dal Sahara]] # [[Scozie]] # [[Pôl Sud]] # [[Ocean Antartic]] # [[Cjanâl di Suez]] # [[Lâc Tanganyika]] # [[Lâc Titicaca]] # [[Lâc Vitorie]] # [[Gales]] == Storie == Almancul 5 frasis su: # [[Dinosaur]] # [[Etât de Piere|Etât de piere]] # [[Etât dal Bronç|Etât dal bronç]] # [[Sumêrs]] # [[Antîc Egjit]] # [[Etât dal Fier|Etât dal fier]] # [[Antighe Grecie]] # [[Rome antighe]] # [[Bizantins]] # [[Etât di mieç]] # [[Vichincs]] # [[Crosadis]] # [[Grant scisme]] # [[Peste Nere]] # [[Rinassiment]] # [[Riforme Protestante]] # [[Scuvierte des Americhis]] # [[Maya|Mayas]] # [[Aztecs]] # [[Incas]] # [[Incuisizion|Le Sacre Incuisizion]] # [[Sacri Roman Imperi]] # [[Vuere civîl inglese]] # [[Imperi inglês]] # [[Sclavitût]] # [[Iluminisim|etât dai lums]] # [[Rivoluzion francese]] # [[Rivoluzion industriâl]] # [[Vuere civîl merecane]] # [[Vuere francese prussiane]] # [[Colonialisim in Afriche]] # [[Restaurazion Meiji]] # [[Prime vuere mondiâl]] # [[Rivoluzion russe]] # [[Vuere civîl russe]] # [[Union Sovietiche]] # [[Vuere di Spagne|Vuere civîl spagnole]] # [[Seconde vuere mondiâl]] # [[Shoah]] # [[Vuere frêde]] # [[Vuere di Coree]] # [[Invasion sovietiche dal Afghanistan]] # [[Concuiste dal Spazi]] # [[Vuere dal Vietnam]] # [[Apartheid]] # [[Prime vuere dal Golf]] # [[Dinastie Ming]] # [[Dinastie Qing]] # [[Archeologjie]] # [[Vuere]] == [[Politiche]] == # [[Anarchisim]] # [[Capitalisim]] # [[Comunisim]] # [[Democrazie]] # [[Ditature]] # [[Fassisim]] # [[Feminisim]] # [[Fondamentalisim]] # [[Globalizazion]] # [[Imperialisim]] # [[Liberalisim]] # [[Monarchie]] # [[Nazionalisim]] # [[Razisim]] # [[Republiche]] # [[Socialisim]] # [[Separazion dai podès]] ## [[Judiziari]] ## [[Legjislatîf]] ## [[Esecutîf]] # [[Partît politic]] == [[Om]] == # [[Abort]] # [[Control des nassitis]] # [[Pene di muart]] # [[Omosessualitât]] # [[Dirits dal om]] # [[Sessisim]] == Internazionâl == # [[ASEAN]] # [[Leghe arape]] # [[Diplomazie]] # [[Union Europeane]] # [[Libertât]] # [[FMI]] # [[NATO]] # [[Premi Nobel]] # [[Zûcs olimpics]] # [[OPEC]] # [[Crôs rosse]] # [[Nazions unidis]] ## [[Organizazion mondiâl de sanitât]] ## [[UNICEF]] ## [[UNESCO]] == Religjion == # [[Religjon]] # [[Baha'i]] ## [[Báb]] ## [[Bahá'u'lláh]] # [[Budisim]] ## [[Gautama Buddha]] # [[Cristianisim]] ## [[Jesu Crist]] ## [[Pape]] ## [[Glesie]] ## [[Protestantisim]] # [[Confucianisim]] ## [[Confucius]] # [[Diu]] # [[Induisim]] ## [[Brahma]] ## [[Vishnu]] ## [[Siva]] # [[Islam]] ## [[Ali]] ## [[Maomet]] ## [[Moschee]] ## [[Omar]] ## [[La Meche]] # [[Jainisim]] # [[Ebraisim]] ## [[Mosè]] ## [[Sinagoghe]] # [[Mitologjie]] ## [[Mitologjie greche]] # [[Sintoisim]] # [[Sikhisim]] ## [[Nanak]] # [[Spirt]] # [[Taoisim]] # [[Voodo]] # [[Zoroastrianisim]] ## [[Zoroastr]] Vôs no religjiosis: # [[Agnosticisim]] # [[Ateisim]] # [[Umanisim]] == [[Culture]] == # [[Art]] ## [[Architeture]] ## [[Piture]] ## [[Sculture]] # [[Astrologjie]] # [[Libri]] # [[Culture]] # [[Bal]] # [[Film]] ## [[Atôrs]] ### [[Charlie Chaplin]] ### [[I fradis Marx]] ### [[Humphrey Bogart]] ### [[Marilyn Monroe]] ## [[Regjiscj]] ### [[Woody Allen]] ### [[Ingmar Bergman]] ### [[Walt Disney]] ### [[Akira Kurosawa]] ### [[Alfred Hitchcock]] ### [[Stanley Kubrick]] # [[Zûc di azart]] # [[Zûc]] ## [[Scacs]] ## [[Go]] ## [[Mancala]] ## [[Dame]] ## [[Backgammon]] ## [[Zûcs di cjartis]] ## [[Dadui]] # [[Leterature]] ## [[Libris impuartants]] ### [[Biblie]] ### [[Don Quixote]] ### [[Gilgamesh]] ### [[Iliad]] ### [[Mahabharata]] ### [[Odissee]] ### [[Amlet]] ### [[Il principe (Macchiavelli)]] ### [[Coran]] ### [[La Republiche (Platon)]] ### [[Lis mil e une gnot]] ## [[Poesie]] ## [[Fantasience]] # [[Musiche]] ## [[CD]] ## [[Musiche classiche]] ## [[Musiche jazz|Jazz]] ## [[Opera]] ## [[Musiche pop]] ### [[Buddy Holly]] ### [[Elvis Presley]] ## [[Musiche rock|Rock]] ### [[Jimi Hendrix]] ### [[Beatles]] ### [[The Rolling Stones|Rolling Stones]] ## [[Musiche folk]] # [[Struments musicai]] ## [[Batarie (strument musicâl)|Batarie]] ## [[Flaut]] ## [[Ghitare]] ## [[Piano]] ## [[Struments a cuarde]] ## [[Trombe]] ## [[Viulin]] ## [[Sivilot]] # [[Radio]] # [[Television]] # [[Teatri]] ## [[Teatri Noh]] # [[Turisim]] == Siencis == === Astronomie === # [[Astronomie]] # [[Asteroits]] # [[Big Bang]] # [[Buse nere]] # [[Comete]] # [[Tiere]] # [[Galassie]] # [[Jupiter (planet)|Jupiter]] # [[An lûs]] # [[Mart]] # [[Mercuri (planet)|Mercuri]] # [[Stradalbe]] # [[Lune]] # [[Netun (planet)|Netun]] # [[Planet]] # [[Pluton (planet)|Pluton]] # [[Saturni (planet)|Saturni]] # [[Sisteme solâr]] # [[Stele]] # [[Soreli]] # [[Uran (planet)|Uran]] # [[Bielestele]] === Biologjie === # [[Biologjie]] ==== Entitâts biologjichis ==== # [[DNA]] # [[Enzim]] # [[Proteine]] ==== Anatomie dai mamifars ==== # [[Sisteme digjestîf]] ## [[Intestin grant]] ## [[Intestin piçul]] ## [[Fiât]] # [[Sisteme respiratôr]] ## [[Polmons]] # [[Sisteme scheletric]] # [[Gnervadure]] ## [[Cerviel]] ## [[Sisteme sensoriâl]] ### [[Sisteme ulditîf]] #### [[Orele]] ### [[Sisteme visîf]] #### [[Voli]] ### [[Sisteme olfatîf]] ### [[Sisteme gustatîf]] # [[Sisteme endocrin]] # [[Sisteme circolatôr]] ## [[Sanc]] ## [[Cûr]] # [[Sisteme riprodutîf]] ## [[Bighe]] ## [[Vazine]] # [[Sisteme epidermic]] ## [[Piel]] # [[Pet]] ==== Procès biologjics ==== # [[Digjestion]] # [[Evoluzion]] # [[Fotosintesi]] # [[Gravidance]] # [[Riproduzion]] # [[Respirazion]] ==== Organisims ==== # [[Animâi]] ## [[Cordâts]] ### [[Anfibîs]] #### [[Crot]] ### [[Uciei]] #### [[Colomp]] #### [[Acuile]] ### [[Pes]] #### [[Scuâl]] ### [[Mamifars]] #### [[Gnotul]] #### [[Ors]] #### [[Camêl]] #### [[Gjat]] #### [[Vacje]] #### [[Cjan]] #### [[Delfin]] #### [[Elefant]] #### [[Cjaval]] #### [[Piore]] #### [[Leon]] #### [[Mamut]] #### [[Simie]] #### [[Purcit]] #### [[Balene]] ### [[Retil]] #### [[Sarpint]] ## [[Insets]] ### [[Furmie]] ### [[Âf]] ### [[Pavee]] ## [[Ragn]] # [[Archea]] # [[Batêr]] # [[Fonc]] # [[Plantis]] ## [[Flôr]] ## [[Palme (plante)|Palme]] ## [[Arbul]] # [[Protiste]] # [[Celule]] === Chimiche === # [[Chimiche]] # [[Element]] # [[Biochimiche]] # [[Chimiche organiche]] # [[Tabele periodiche]] # [[Alumini]] # [[Cjarbon]] # [[Ram]] # [[Aur]] # [[Açâr]] # [[Eli]] # [[Idrogjen]] # [[Liti]] # [[Neon]] # [[Azôt]] # [[Ossigjen]] # [[Arint]] # [[Zinc]] # [[Fier]] === Ecologjie === # [[Ecologjie]] # [[Specis]] ## [[Specis in pericul di estinzion]] === Geologjie === # [[Geologjie]] # [[Basalt]] # [[Silicât]] # [[Calcâr]] # [[Tiere]] === Midisine === # [[Midisine]] # [[AIDS]] # [[Alcolisim]] # [[Cancar]] # [[Cirosi]] # [[Colere]] # [[Diabete]] # [[Dissentarie]] # [[Mal di cûr]] # [[Ipertension]] # [[Influence]] # [[Tumôr dal polmon]] # [[Malarie]] # [[Denutrizion]] # [[Obesitât]] # [[Malatie sessuâls]] # [[Vuarvuele]] # [[Infart]] # [[Peste]] # [[Tisicance]] # [[Virus]] # [[Vuarbetât]] # [[Malatie mentâl]] # [[Sordetât]] === [[Metereologjie]] === # [[Nûl]] # [[El Niño]] # [[Riscjaldament globâl]] # [[La Niña]] # [[Tornado]] # [[Ciclon tropicâl]] # [[Ploie]] # [[Nêf]] # [[Fumate]] === Fisiche === # [[Fisiche]] # [[Atom]] ## [[Eletron]] ## [[Neutron]] ## [[Proton]] # [[Energjie]] ## [[Eletromagnetisim]] ## [[Radio]] ## [[Rais Ultraviolets]] ## [[Rais Gamma]] # [[Isotop]] # [[Molecule]] # [[Lûs]] ## [[Fuarce gravitazionâl]] ## [[Fuarce nucleâr debile]] ## [[Fuarce nucleâr fuarte]] # [[Acelerazion]] # [[Fuarce]] # [[Masse]] # [[Velocitât]] # [[Timp]] # [[Pês]] # [[Mecaniche quantistiche]] # [[Teorie de relativitât]] === [[Siencis umanis]] === # [[Antropologjie]] # [[Educazion]] ## [[Universitât]] # [[Umanitât]] # [[Psicologjie]] # [[Sociologjie]] === Risorsis === # [[Minerâl]] # [[Diamant]] # [[Sâl]] # [[Petroli]] # [[Gas]] # [[Carbon]] # [[energjie rinovabil]] === SI unitâts di misure === # [[Sisteme internazionâl di unitâts di misure]] # [[Metri]] # [[Litri]] # [[Chilogram]] # [[Volt]] # [[Secont]] # [[Newton]] # [[Ampere]] # [[Mole]] # [[Cjandele (unitât di misure|Cjandele]] === Calendaris e misure dal timp === # [[Calendari]] # [[Dì]] ## [[Calendari gregorian]] ### [[An bisest]] # [[Mês]] # [[Fûs orari]] # [[An]] # [[Zenâr]] # [[Fevrâr]] # [[Març]] # [[Avrîl]] # [[Mai]] # [[Jugn]] # [[Lui]] # [[Avost]] # [[Setembar]] # [[Otubar]] # [[Novembar]] # [[Dicembar]] == Lenghis == # [[Lenghe]] # [[Dialet]] # [[Gramatiche]] # [[Linguistiche]] # [[Pronuncie]] # [[Sintass]] # [[Peraule]] # [[Lenghe furlane]] # [[Arap]] # [[Bengalês]] # [[Lenghe inglese]] # [[Esperanto]] # [[Lenghe francese]] # [[Lenghe todescje]] # [[Lenghe greche]] # [[Lenghe ebraiche]] # [[Lenghe hindi]] # [[Lenghe gjaponese]] # [[Lenghe latine]] # [[Lenghe taliane]] # [[Lenghe mandarine]] # [[Lenghe russe]] # [[Lenghe sanscrite]] # [[Lenghe spagnule]] # [[Lenghe cinese]] # [[Lenghe arabe]] == Architeture == # [[Architeture]] # [[Angkor Wat]] # [[Arc]] # [[Dighe di Assuan]] # [[Puint]] # [[Domo]] # [[Tor di Eiffel]] # [[La grande muraie cinese]] # [[Piramid]] # [[Taj Mahal]] # [[Lis siet maraveis dal mont]] == Matematiche == # [[Matematiche]] # [[Algjebre]] # [[Assiom]] # [[Calcul]] ## [[Calcul integrâl]] ## [[Calcul diferenziâl]] # [[Gjeometrie]] ## [[Cercli]] ### [[Pi grêc]] ##[[Lidrîs cuadrade]] ##[[Triangul]] # [[Teorie dai grups]] # [[Logjiche matematiche]] # [[Dimostrazion matematiche]] ## [[Dimostrazion par deduzion]] ## [[Dimostrazion par induzion]] ## [[Dimostrazion par contradizion]] # [[Numar]] ## [[Numar complès]] ## [[Numar intîr]] ## [[Numar naturâl]] ## [[Numar prin]] ## [[Numar razionâl]] # [[Infinît]] # [[Teorie dai insiemis]] # [[Statistiche]] # [[Trigonometrie]] == Militars == # [[Esercit]] ## [[Artiliarie]] ## [[Cavalarie]] ## [[Fantarie]] # [[Marine Militâr]] # [[Aviazion]] == Sport == # [[Sport]] # [[Atletiche]] # [[Baseball]] # [[Bale tal zei]] # [[Cricket]] # [[Judo]] # [[Balon]] # [[Golf]] # [[Motociclisim]] # [[Hockey]] # [[Tennis]] # [[Olimpiads]] # [[Nadâ]] == Tecnologjie == === Computer === # [[Ordenadôr]] ## [[Processor]] ## [[RAM]] ## [[Schede mari]] ## [[Disc dûr]] ## [[Boot loader]] # [[Inteligjence artificiâl]] # [[Informatiche]] ## [[Algoritm]] # [[Sisteme operatîf]] ## [[Microsoft Windows]] ## [[Mac OS]] ## [[Linux]] ## [[Unix]] # [[Lengaç di programazion]] ## [[C (Lengaç di programazion)|C]] ## [[Java]] ## [[Pascal]] ## [[PHP]] # [[Software]] # [[Periferichis]] ## [[Surîs]] ## [[Tastiere]] ## [[Visôr]] === [[Tecnologjie]] === # [[Cugn]] # [[Motôr a sclop]] # [[Inzegnerie]] # [[Fûc]] # [[Plan inclinât]] # [[Leve (fisiche)]] # [[Metalurgjie]] # [[Stampe]] # [[Cighignole]] # [[Vît (mecaniche)|Vît]] # [[Motôr a vapôr]] # [[Coni]] # [[Ruede]] === Comunicazion === # [[Alfabet]] ## [[Alfabet cirilic]] ## [[Alfabet grêc]] ## [[Alfabet latin]] # [[Informazion]] # [[Internet]] ## [[Pueste eletroniche]] ## [[protocol internet]] ## [[TCP]] ## [[World Wide Web]] ### [[browser]] ## [[HTTP]] ## [[HTML]] ## [[Wiki]] # [[Gjornâl]] # [[Radio]] # [[Ferovie]] ([[Ferade]]) # [[Telegraf]] # [[Telefon]] ## [[Telefonin]] # [[Television]] # [[Scriture]] === Eletricitât === # [[Energjie rinovabile]] ## [[Energjie solâr]] ## [[Energjie idroeletriche]] ## [[Energjie eoliche]] ## [[Len]] # [[Energjie no rinovabile]] ## [[Carbon]] ## [[Gas]] ## [[Petroli]] ## [[Energjie nucleâr]] === Eletroniche === # [[Eletroniche]] ## [[Volt]] ## [[Curint eletriche]] ## [[Cjarie]] ## [[Frecuence]] ## [[Fase]] ## [[Resistence eletriche]] ## [[Reatance]] ## [[Vuadagn (eletroniche)]] # [[Transistôr]] # [[Diodi]] # [[Resistôr]] # [[Condensatôr]] # [[Bobine]] # [[Trasformatôr]] === Materiai === # [[Veri]] # [[Cjarte]] # [[Plastiche]] === Traspuarts === # [[Traspuârt]] # [[Avion]] # [[Machine]] # [[Biciclete]] # [[Barcje]] # [[Nâf]] # [[Tren]] === Armis === # [[Manarie]] # [[Esplosîf]] # [[Armis da fûc]] # [[Polvar di sclope]] # [[Metraie]] # [[Arts marziâls]] # [[Armis nucleârs]] # [[Spade]] # [[Cjararmât]] == Calamitâts naturâls == # [[Lavine]] # [[Taramot]] # [[Diluvion]] # [[Uragan]] # [[Disastri nucleâr]] # [[Tsunami]] == Filosofie == # [[Filosofie]] # [[Filosofie ocidentâl]] # [[Filosofie orientâl]] # [[Mût sientific]] # [[Cognossince]] # [[Veretât]] # [[Etiche]] # [[Logjiche]] # [[Politiche]] # [[Ontologjie]] == Economie == # [[Economie]] # [[Microsoft]] [[Categorie:Listis]] [[Categorie:Vichipedie]] b7yfc5hpnxf2p14a3mgh7rb3j6q9rks 186618 186610 2026-09-01T21:57:53Z Santefoscje73 11500 /* Politics dal passât */ 186618 wikitext text/x-wiki Ca e je une '''liste di articui''' impuartants '''che varessin di jessi inte''' nestre '''[[Vichipedie furlane|Vichipedie]]'''. Se tu vuelis scrivi alc, tu puedis sielzi une vôs di cheste liste, magari tradusint un toc de [[Vichipedie taliane|Wikipedia par talian]] o di chê par [[Vichipedie inglese|inglês]] o inte lenghe che tu preferissis. == [[Biografiis]] == === Musiciscj === # [[Johann Sebastian Bach]] # [[Ludwig van Beethoven]] # [[Wolfgang Amadeus Mozart]] # [[Richard Wagner]] # [[Arnold Schönberg]] # [[John Cage]] === Esploradôrs === # [[Roald Amundsen]] # [[Jacques Cartier]] # [[Cristoforo Colombo]] # [[James Cook]] # [[Hernán Cortés]] # [[Francis Drake]] # [[Leif Ericsson]] # [[Vasco da Gama]] # [[Edmund Hilary]] # [[Fernão de Magalhães]] # [[Marco Polo]] # [[Zheng He]] === Inventôrs e sienziâts === # [[Archimedes]] # [[Carl Benz]] # [[Nicolaus Copernicus]] # [[Marie Curie]] # [[Charles Darwin]] # [[Albert Einstein]] # [[Thomas Alva Edison]] # [[Enrico Fermi]] # [[Richard Feynman]] # [[Henry Ford]] # [[Sigmund Freud]] # [[Galileo Galilei]] # [[Johann Gutenberg]] # [[Edward Jenner]] # [[Johannes Kepler]] # [[John Maynard Keynes]] # [[Carolus Linnaeus]] # [[Isaac Newton]] # [[Leonardo da Vinci]] # [[Fradis Wright]] # [[Richard Buckminster Fuller]] # [[Ole Christensen Roemer]] # [[Tycho Brahe]] # [[Hans Christian Oersted]] # [[Niels Bohr]] # [[Alexander Graham Bell]] # [[Ernest Rutherford]] === Matematics === # [[Leonhard Euler]] # [[Jean Baptiste Joseph Fourier]] # [[Karl Friedrich Gauss]] # [[Kurt Gödel]] # [[David Hilbert]] # [[Pierre-Simon Laplace]] # [[Gottfried Leibniz]] # [[Georg Friedrich Bernhard Riemann]] # [[Talêt]] === Scritôrs e pensadôrs === # [[Aristotel]] # [[Isaac Asimov]] # [[Augustin di Ipone]] # [[Matsuo Basho]] # [[Dante Alighieri]] # [[Rene Descartes]] # [[Fëdor Dostoevskij]] # [[Johann Wolfgang von Goethe]] # [[Erodot]] # [[Ipocrat]] # [[Omêr]] # [[Immanuel Kant]] # [[Lao Tzu]] # [[Li Po]] # [[Martin Lutêr]] # [[Martin Luther King]] # [[Rosa Luxemburg]] # [[Karl Marx]] # [[Murasaki Shikibu]] # [[Friedrich Nietzsche]] # [[George Orwell]] # [[Platon]] # [[Pitagore]] # [[Jean-Jacques Rousseau]] # [[Bertrand Russell]] # [[William Shakespeare]] # [[Adam Smith]] # [[Socrate]] # [[Sun Tzu]] # [[J. R. R. Tolkien]] # [[Tu Fu]] # [[Thomas Aquinas]] # [[Virgjli]] # [[Mary Wollstonecraft]] # [[Zeami Motokiyo]] # [[Confuci]] # [[Sima Qian]] === Artiscj === # [[Michêlagnul]] # [[Paul Cezanne]] # [[Vincent van Gogh]] # [[Katsushika Hokusai]] # [[Claude Monet]] # [[Pablo Picasso]] # [[Jackson Pollock]] # [[Nicolas Poussin]] # [[August Rodin]] # [[Rafaello Sanzio]] # [[Caravaggio]] # [[Andy Warhol]] === Politics dal passât === # [[Akbar il Grant]] # [[Lissandri il Grant]] # [[Yasser Arafat]] # [[Mustafa Kemal Atatürk]] # [[August|Cesar Augustus]] # [[Otto von Bismarck]] # [[Simón Bolívar]] # [[Carli il Grant]] # [[Winston Churchill]] # [[Cleopatre]] # [[Gai Juli Cesar]] # [[Franz Ferdinand d'Austrie-Este|Franz Ferdinand]] # [[Mohandas Gandhi]] # [[Charles de Gaulle]] # [[Genghis Khan]] # [[Che Guevara]] # [[Hammurabi]] # [[Anibal]] # [[Hirohito]] # [[Adolf Hitler]] # [[Thomas Jefferson]] # [[Lenin]] # [[Abraham Lincoln]] # [[Napoleon Bonaparte]] # [[Nelson Mandela]] # [[Mao Zedong]] # [[Benito Mussolini]] # [[Napoleon Bonaparte|Napoleon I]] # [[Kwame Nkrumah]] # [[Pieri I di Russie|Pieri il Grant]] # [[Pol Pot]] # [[Franklin Delano Roosevelt]] # [[Saladin]] # [[Shaka Zulu]] # [[Taur Sentât]] # [[Josef Stalin]] # [[Tamerlan]] # [[Lev Trockji]] # [[Harry Truman]] # [[Vitorie dal Ream Unît|Regjine Vitorie]] # [[George Washington]] # [[Vielm I di Gjermanie|Vielm I]] # [[Qin Shihuang]] # [[Hastings Kamuzu Banda]] === Politics modernis === # [[Kofi Annan]] # [[Sandro Pertini]] # [[Aldo Moro]] # [[Tony Blair]] # [[George W. Bush]] # [[Fidel Castro]] # [[Jacques Chirac]] # [[Nelson Mandela]] # [[Enrico Berlinguer]] # [[Vladimir Putin]] # [[Gerhard Schröder]] # [[Regjine Bete II]] # [[Pape Zuan Pauli II]] # [[Lee Kuan Yew]] # [[Mahatir Bin Muhammad]] === Feminis === #[[Cleopatre]] #[[Hildegard von Bingen]] #[[Indira Gandhi]] #[[Sojourner Truth]] #[[Germaine Greer]] #[[Gro Harlem Brundtland]] #[[Semiramis]] #[[Nefertiti]] #[[Catarine II di Russie]] #[[Elisabete I di Ingletiere|Regjine Bete I]] #[[Vitorie dal Ream Unît|Regjine Vitorie]] #[[Liliʻuokalani des isulis Hawaii|Regjine Liliuokalani]] #[[Makeda, Regjine di Saba]] #[[Kaʻahumanu]] #[[Zuane dal Arc]] #[[Rachel Carson]] #[[Marie Curie]] #[[Amelia Earhart]] #[[Emma Goldman]] #[[Mary Harris Jones]] #[[Frida Kahlo]] #[[Helen Keller]] #[[Rosa Luxemburg]] #[[Golda Meir]] #[[Florence Nightingale]] #[[Rosa Parks]] #[[Cixi]] (Tse Hsi, Tz'u-hsi) (La Vedue Imperadore de Cine, 1835 - 1908) #[[Eva Peron]] #[[Eleanor Roosevelt]] #[[Sappho]] #[[Harriet Tubman]] #[[Mary Wollstonecraft]] #[[Mary Dyer]] === [[Computer]]s e [[Internet]] === # [[Tim Berners-Lee]] # [[Bill Gates]] # [[Steve Jobs]] # [[Donald Knuth]] # [[Richard Stallman]] # [[Alan Turing]] # [[Linus Torvalds]] === Teroriscj === #[[Gavrilo Princip]] #[[Osama bin Laden]] == Nazions, leçs, politiche == # Une frase e une tabele par ducj i paîs in cheste liste (203 articui): [http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries] # [[Constituzion]] # [[Declarazion dai dirits dal om]] # [[Dirit]] # [[Magna Carta]] # [[Levitic]] # [[Manifest dal partît comunist]] == Alimentârs == # [[Agricolture]] # [[Vuardi]] # [[Pan]] # [[Formadi]] # [[Cjocolate]] # [[Coton]] # [[Mîl]] # [[Pomis]] ## [[Miluç]] ## [[Banane]] ## [[Ue]] ## [[Limon]] ## [[Naranç]] # [[Blave]] # [[Vene]] # [[Cjartofule]] # [[Rîs]] # [[Sorc di scovul]] # [[Soie]] # [[Zucar]] # [[Tabac]] # [[Verdure]] # [[Forment]] === Bevandis === # [[Alcul]] ## [[Bire]] ## [[Vin]] # [[Cole]] # [[Cafè]] # [[Te]] # [[Aghe]] # [[Lat]] == Gjeografie == # [[Siencis de tiere]] === Continents === Almancul trê frasis par ogni continent # [[Afriche]] # [[Americhe dal Nord]] # [[Americhe dal Sud]] # [[Antartic]] # [[Asie]] # [[Europe]] # [[Oceanie]] === Altris regjons === # [[Americhe Latine|Americhe latine]] # [[Medi orient]] # [[Oceanie]] === [[Citât]]s principalis === # [[Aten]] # [[Bangkok]] # [[Pechin]] # [[Berlin]] # [[Bombay]] # [[Brussels]] # [[El Cairo]] # [[Hong Kong]] # [[Istanbul]] # [[Jakarta]] # [[Jerusalem]] # [[Kuala Lumpur]] # [[Londre]] # [[Los Angeles]] # [[Manila]] # [[Madrid]] # [[La Meche]] # [[Citât dal Messic]] # [[Mosche]] # [[New York]] # [[Parîs]] # [[Rio de Janeiro]] # [[Rome]] # [[Seoul]] # [[Shanghai]] # [[Singapôr]] # [[Sant Pieriburc]] # [[Sydney]] # [[Tokyo]] # [[Toronto]] # [[Viene]] # [[Varsavie]] # [[Washington]] === Monedis === # [[Dolar]] # [[Sterline britaniche]] # [[Euro]] # [[Yen]] # [[Renminbi]] # [[Rupie]] # [[Rubl]] === Vôs gjeografichis === # [[Capitâl]] # [[Citât]] # [[Continent]] # [[Desert]] # [[Ocean]] # [[Foreste pluviâl]] # [[Flum]] # [[Mâr]] # [[Vulcan]] === Lûcs gjeografic === # [[Alps]] # [[Rio des Amazonis]] # [[Andis]] # [[Ocean Artic]] # [[Ocean Atlantic]] # [[Balcans]] # [[Mâr Baltic]] # [[Mâr Neri]] # [[Californie]] # [[Grande Bariere Coraline]] # [[Grancj Lâcs]] # [[Grande Val dal Rift]] # [[Himalaya]] # [[Ocean Indian]] # [[Kilimanjaro]] # [[Mâr Mediterani]] # [[Flum Mississippi]] # [[Everest]] # [[Salts di aghe dal Niagara]] # [[Nîl]] # [[Pôl Nord]] # [[Mâr dal Nord]] # [[Ocean Pacific]] # [[Cjanâl di Panama]] # [[Montagnis di Cret]] # [[Desert dal Sahara]] # [[Scozie]] # [[Pôl Sud]] # [[Ocean Antartic]] # [[Cjanâl di Suez]] # [[Lâc Tanganyika]] # [[Lâc Titicaca]] # [[Lâc Vitorie]] # [[Gales]] == Storie == Almancul 5 frasis su: # [[Dinosaur]] # [[Etât de Piere|Etât de piere]] # [[Etât dal Bronç|Etât dal bronç]] # [[Sumêrs]] # [[Antîc Egjit]] # [[Etât dal Fier|Etât dal fier]] # [[Antighe Grecie]] # [[Rome antighe]] # [[Bizantins]] # [[Etât di mieç]] # [[Vichincs]] # [[Crosadis]] # [[Grant scisme]] # [[Peste Nere]] # [[Rinassiment]] # [[Riforme Protestante]] # [[Scuvierte des Americhis]] # [[Maya|Mayas]] # [[Aztecs]] # [[Incas]] # [[Incuisizion|Le Sacre Incuisizion]] # [[Sacri Roman Imperi]] # [[Vuere civîl inglese]] # [[Imperi inglês]] # [[Sclavitût]] # [[Iluminisim|etât dai lums]] # [[Rivoluzion francese]] # [[Rivoluzion industriâl]] # [[Vuere civîl merecane]] # [[Vuere francese prussiane]] # [[Colonialisim in Afriche]] # [[Restaurazion Meiji]] # [[Prime vuere mondiâl]] # [[Rivoluzion russe]] # [[Vuere civîl russe]] # [[Union Sovietiche]] # [[Vuere di Spagne|Vuere civîl spagnole]] # [[Seconde vuere mondiâl]] # [[Shoah]] # [[Vuere frêde]] # [[Vuere di Coree]] # [[Invasion sovietiche dal Afghanistan]] # [[Concuiste dal Spazi]] # [[Vuere dal Vietnam]] # [[Apartheid]] # [[Prime vuere dal Golf]] # [[Dinastie Ming]] # [[Dinastie Qing]] # [[Archeologjie]] # [[Vuere]] == [[Politiche]] == # [[Anarchisim]] # [[Capitalisim]] # [[Comunisim]] # [[Democrazie]] # [[Ditature]] # [[Fassisim]] # [[Feminisim]] # [[Fondamentalisim]] # [[Globalizazion]] # [[Imperialisim]] # [[Liberalisim]] # [[Monarchie]] # [[Nazionalisim]] # [[Razisim]] # [[Republiche]] # [[Socialisim]] # [[Separazion dai podès]] ## [[Judiziari]] ## [[Legjislatîf]] ## [[Esecutîf]] # [[Partît politic]] == [[Om]] == # [[Abort]] # [[Control des nassitis]] # [[Pene di muart]] # [[Omosessualitât]] # [[Dirits dal om]] # [[Sessisim]] == Internazionâl == # [[ASEAN]] # [[Leghe arape]] # [[Diplomazie]] # [[Union Europeane]] # [[Libertât]] # [[FMI]] # [[NATO]] # [[Premi Nobel]] # [[Zûcs olimpics]] # [[OPEC]] # [[Crôs rosse]] # [[Nazions unidis]] ## [[Organizazion mondiâl de sanitât]] ## [[UNICEF]] ## [[UNESCO]] == Religjion == # [[Religjon]] # [[Baha'i]] ## [[Báb]] ## [[Bahá'u'lláh]] # [[Budisim]] ## [[Gautama Buddha]] # [[Cristianisim]] ## [[Jesu Crist]] ## [[Pape]] ## [[Glesie]] ## [[Protestantisim]] # [[Confucianisim]] ## [[Confucius]] # [[Diu]] # [[Induisim]] ## [[Brahma]] ## [[Vishnu]] ## [[Siva]] # [[Islam]] ## [[Ali]] ## [[Maomet]] ## [[Moschee]] ## [[Omar]] ## [[La Meche]] # [[Jainisim]] # [[Ebraisim]] ## [[Mosè]] ## [[Sinagoghe]] # [[Mitologjie]] ## [[Mitologjie greche]] # [[Sintoisim]] # [[Sikhisim]] ## [[Nanak]] # [[Spirt]] # [[Taoisim]] # [[Voodo]] # [[Zoroastrianisim]] ## [[Zoroastr]] Vôs no religjiosis: # [[Agnosticisim]] # [[Ateisim]] # [[Umanisim]] == [[Culture]] == # [[Art]] ## [[Architeture]] ## [[Piture]] ## [[Sculture]] # [[Astrologjie]] # [[Libri]] # [[Culture]] # [[Bal]] # [[Film]] ## [[Atôrs]] ### [[Charlie Chaplin]] ### [[I fradis Marx]] ### [[Humphrey Bogart]] ### [[Marilyn Monroe]] ## [[Regjiscj]] ### [[Woody Allen]] ### [[Ingmar Bergman]] ### [[Walt Disney]] ### [[Akira Kurosawa]] ### [[Alfred Hitchcock]] ### [[Stanley Kubrick]] # [[Zûc di azart]] # [[Zûc]] ## [[Scacs]] ## [[Go]] ## [[Mancala]] ## [[Dame]] ## [[Backgammon]] ## [[Zûcs di cjartis]] ## [[Dadui]] # [[Leterature]] ## [[Libris impuartants]] ### [[Biblie]] ### [[Don Quixote]] ### [[Gilgamesh]] ### [[Iliad]] ### [[Mahabharata]] ### [[Odissee]] ### [[Amlet]] ### [[Il principe (Macchiavelli)]] ### [[Coran]] ### [[La Republiche (Platon)]] ### [[Lis mil e une gnot]] ## [[Poesie]] ## [[Fantasience]] # [[Musiche]] ## [[CD]] ## [[Musiche classiche]] ## [[Musiche jazz|Jazz]] ## [[Opera]] ## [[Musiche pop]] ### [[Buddy Holly]] ### [[Elvis Presley]] ## [[Musiche rock|Rock]] ### [[Jimi Hendrix]] ### [[Beatles]] ### [[The Rolling Stones|Rolling Stones]] ## [[Musiche folk]] # [[Struments musicai]] ## [[Batarie (strument musicâl)|Batarie]] ## [[Flaut]] ## [[Ghitare]] ## [[Piano]] ## [[Struments a cuarde]] ## [[Trombe]] ## [[Viulin]] ## [[Sivilot]] # [[Radio]] # [[Television]] # [[Teatri]] ## [[Teatri Noh]] # [[Turisim]] == Siencis == === Astronomie === # [[Astronomie]] # [[Asteroits]] # [[Big Bang]] # [[Buse nere]] # [[Comete]] # [[Tiere]] # [[Galassie]] # [[Jupiter (planet)|Jupiter]] # [[An lûs]] # [[Mart]] # [[Mercuri (planet)|Mercuri]] # [[Stradalbe]] # [[Lune]] # [[Netun (planet)|Netun]] # [[Planet]] # [[Pluton (planet)|Pluton]] # [[Saturni (planet)|Saturni]] # [[Sisteme solâr]] # [[Stele]] # [[Soreli]] # [[Uran (planet)|Uran]] # [[Bielestele]] === Biologjie === # [[Biologjie]] ==== Entitâts biologjichis ==== # [[DNA]] # [[Enzim]] # [[Proteine]] ==== Anatomie dai mamifars ==== # [[Sisteme digjestîf]] ## [[Intestin grant]] ## [[Intestin piçul]] ## [[Fiât]] # [[Sisteme respiratôr]] ## [[Polmons]] # [[Sisteme scheletric]] # [[Gnervadure]] ## [[Cerviel]] ## [[Sisteme sensoriâl]] ### [[Sisteme ulditîf]] #### [[Orele]] ### [[Sisteme visîf]] #### [[Voli]] ### [[Sisteme olfatîf]] ### [[Sisteme gustatîf]] # [[Sisteme endocrin]] # [[Sisteme circolatôr]] ## [[Sanc]] ## [[Cûr]] # [[Sisteme riprodutîf]] ## [[Bighe]] ## [[Vazine]] # [[Sisteme epidermic]] ## [[Piel]] # [[Pet]] ==== Procès biologjics ==== # [[Digjestion]] # [[Evoluzion]] # [[Fotosintesi]] # [[Gravidance]] # [[Riproduzion]] # [[Respirazion]] ==== Organisims ==== # [[Animâi]] ## [[Cordâts]] ### [[Anfibîs]] #### [[Crot]] ### [[Uciei]] #### [[Colomp]] #### [[Acuile]] ### [[Pes]] #### [[Scuâl]] ### [[Mamifars]] #### [[Gnotul]] #### [[Ors]] #### [[Camêl]] #### [[Gjat]] #### [[Vacje]] #### [[Cjan]] #### [[Delfin]] #### [[Elefant]] #### [[Cjaval]] #### [[Piore]] #### [[Leon]] #### [[Mamut]] #### [[Simie]] #### [[Purcit]] #### [[Balene]] ### [[Retil]] #### [[Sarpint]] ## [[Insets]] ### [[Furmie]] ### [[Âf]] ### [[Pavee]] ## [[Ragn]] # [[Archea]] # [[Batêr]] # [[Fonc]] # [[Plantis]] ## [[Flôr]] ## [[Palme (plante)|Palme]] ## [[Arbul]] # [[Protiste]] # [[Celule]] === Chimiche === # [[Chimiche]] # [[Element]] # [[Biochimiche]] # [[Chimiche organiche]] # [[Tabele periodiche]] # [[Alumini]] # [[Cjarbon]] # [[Ram]] # [[Aur]] # [[Açâr]] # [[Eli]] # [[Idrogjen]] # [[Liti]] # [[Neon]] # [[Azôt]] # [[Ossigjen]] # [[Arint]] # [[Zinc]] # [[Fier]] === Ecologjie === # [[Ecologjie]] # [[Specis]] ## [[Specis in pericul di estinzion]] === Geologjie === # [[Geologjie]] # [[Basalt]] # [[Silicât]] # [[Calcâr]] # [[Tiere]] === Midisine === # [[Midisine]] # [[AIDS]] # [[Alcolisim]] # [[Cancar]] # [[Cirosi]] # [[Colere]] # [[Diabete]] # [[Dissentarie]] # [[Mal di cûr]] # [[Ipertension]] # [[Influence]] # [[Tumôr dal polmon]] # [[Malarie]] # [[Denutrizion]] # [[Obesitât]] # [[Malatie sessuâls]] # [[Vuarvuele]] # [[Infart]] # [[Peste]] # [[Tisicance]] # [[Virus]] # [[Vuarbetât]] # [[Malatie mentâl]] # [[Sordetât]] === [[Metereologjie]] === # [[Nûl]] # [[El Niño]] # [[Riscjaldament globâl]] # [[La Niña]] # [[Tornado]] # [[Ciclon tropicâl]] # [[Ploie]] # [[Nêf]] # [[Fumate]] === Fisiche === # [[Fisiche]] # [[Atom]] ## [[Eletron]] ## [[Neutron]] ## [[Proton]] # [[Energjie]] ## [[Eletromagnetisim]] ## [[Radio]] ## [[Rais Ultraviolets]] ## [[Rais Gamma]] # [[Isotop]] # [[Molecule]] # [[Lûs]] ## [[Fuarce gravitazionâl]] ## [[Fuarce nucleâr debile]] ## [[Fuarce nucleâr fuarte]] # [[Acelerazion]] # [[Fuarce]] # [[Masse]] # [[Velocitât]] # [[Timp]] # [[Pês]] # [[Mecaniche quantistiche]] # [[Teorie de relativitât]] === [[Siencis umanis]] === # [[Antropologjie]] # [[Educazion]] ## [[Universitât]] # [[Umanitât]] # [[Psicologjie]] # [[Sociologjie]] === Risorsis === # [[Minerâl]] # [[Diamant]] # [[Sâl]] # [[Petroli]] # [[Gas]] # [[Carbon]] # [[energjie rinovabil]] === SI unitâts di misure === # [[Sisteme internazionâl di unitâts di misure]] # [[Metri]] # [[Litri]] # [[Chilogram]] # [[Volt]] # [[Secont]] # [[Newton]] # [[Ampere]] # [[Mole]] # [[Cjandele (unitât di misure|Cjandele]] === Calendaris e misure dal timp === # [[Calendari]] # [[Dì]] ## [[Calendari gregorian]] ### [[An bisest]] # [[Mês]] # [[Fûs orari]] # [[An]] # [[Zenâr]] # [[Fevrâr]] # [[Març]] # [[Avrîl]] # [[Mai]] # [[Jugn]] # [[Lui]] # [[Avost]] # [[Setembar]] # [[Otubar]] # [[Novembar]] # [[Dicembar]] == Lenghis == # [[Lenghe]] # [[Dialet]] # [[Gramatiche]] # [[Linguistiche]] # [[Pronuncie]] # [[Sintass]] # [[Peraule]] # [[Lenghe furlane]] # [[Arap]] # [[Bengalês]] # [[Lenghe inglese]] # [[Esperanto]] # [[Lenghe francese]] # [[Lenghe todescje]] # [[Lenghe greche]] # [[Lenghe ebraiche]] # [[Lenghe hindi]] # [[Lenghe gjaponese]] # [[Lenghe latine]] # [[Lenghe taliane]] # [[Lenghe mandarine]] # [[Lenghe russe]] # [[Lenghe sanscrite]] # [[Lenghe spagnule]] # [[Lenghe cinese]] # [[Lenghe arabe]] == Architeture == # [[Architeture]] # [[Angkor Wat]] # [[Arc]] # [[Dighe di Assuan]] # [[Puint]] # [[Domo]] # [[Tor di Eiffel]] # [[La grande muraie cinese]] # [[Piramid]] # [[Taj Mahal]] # [[Lis siet maraveis dal mont]] == Matematiche == # [[Matematiche]] # [[Algjebre]] # [[Assiom]] # [[Calcul]] ## [[Calcul integrâl]] ## [[Calcul diferenziâl]] # [[Gjeometrie]] ## [[Cercli]] ### [[Pi grêc]] ##[[Lidrîs cuadrade]] ##[[Triangul]] # [[Teorie dai grups]] # [[Logjiche matematiche]] # [[Dimostrazion matematiche]] ## [[Dimostrazion par deduzion]] ## [[Dimostrazion par induzion]] ## [[Dimostrazion par contradizion]] # [[Numar]] ## [[Numar complès]] ## [[Numar intîr]] ## [[Numar naturâl]] ## [[Numar prin]] ## [[Numar razionâl]] # [[Infinît]] # [[Teorie dai insiemis]] # [[Statistiche]] # [[Trigonometrie]] == Militars == # [[Esercit]] ## [[Artiliarie]] ## [[Cavalarie]] ## [[Fantarie]] # [[Marine Militâr]] # [[Aviazion]] == Sport == # [[Sport]] # [[Atletiche]] # [[Baseball]] # [[Bale tal zei]] # [[Cricket]] # [[Judo]] # [[Balon]] # [[Golf]] # [[Motociclisim]] # [[Hockey]] # [[Tennis]] # [[Olimpiads]] # [[Nadâ]] == Tecnologjie == === Computer === # [[Ordenadôr]] ## [[Processor]] ## [[RAM]] ## [[Schede mari]] ## [[Disc dûr]] ## [[Boot loader]] # [[Inteligjence artificiâl]] # [[Informatiche]] ## [[Algoritm]] # [[Sisteme operatîf]] ## [[Microsoft Windows]] ## [[Mac OS]] ## [[Linux]] ## [[Unix]] # [[Lengaç di programazion]] ## [[C (Lengaç di programazion)|C]] ## [[Java]] ## [[Pascal]] ## [[PHP]] # [[Software]] # [[Periferichis]] ## [[Surîs]] ## [[Tastiere]] ## [[Visôr]] === [[Tecnologjie]] === # [[Cugn]] # [[Motôr a sclop]] # [[Inzegnerie]] # [[Fûc]] # [[Plan inclinât]] # [[Leve (fisiche)]] # [[Metalurgjie]] # [[Stampe]] # [[Cighignole]] # [[Vît (mecaniche)|Vît]] # [[Motôr a vapôr]] # [[Coni]] # [[Ruede]] === Comunicazion === # [[Alfabet]] ## [[Alfabet cirilic]] ## [[Alfabet grêc]] ## [[Alfabet latin]] # [[Informazion]] # [[Internet]] ## [[Pueste eletroniche]] ## [[protocol internet]] ## [[TCP]] ## [[World Wide Web]] ### [[browser]] ## [[HTTP]] ## [[HTML]] ## [[Wiki]] # [[Gjornâl]] # [[Radio]] # [[Ferovie]] ([[Ferade]]) # [[Telegraf]] # [[Telefon]] ## [[Telefonin]] # [[Television]] # [[Scriture]] === Eletricitât === # [[Energjie rinovabile]] ## [[Energjie solâr]] ## [[Energjie idroeletriche]] ## [[Energjie eoliche]] ## [[Len]] # [[Energjie no rinovabile]] ## [[Carbon]] ## [[Gas]] ## [[Petroli]] ## [[Energjie nucleâr]] === Eletroniche === # [[Eletroniche]] ## [[Volt]] ## [[Curint eletriche]] ## [[Cjarie]] ## [[Frecuence]] ## [[Fase]] ## [[Resistence eletriche]] ## [[Reatance]] ## [[Vuadagn (eletroniche)]] # [[Transistôr]] # [[Diodi]] # [[Resistôr]] # [[Condensatôr]] # [[Bobine]] # [[Trasformatôr]] === Materiai === # [[Veri]] # [[Cjarte]] # [[Plastiche]] === Traspuarts === # [[Traspuârt]] # [[Avion]] # [[Machine]] # [[Biciclete]] # [[Barcje]] # [[Nâf]] # [[Tren]] === Armis === # [[Manarie]] # [[Esplosîf]] # [[Armis da fûc]] # [[Polvar di sclope]] # [[Metraie]] # [[Arts marziâls]] # [[Armis nucleârs]] # [[Spade]] # [[Cjararmât]] == Calamitâts naturâls == # [[Lavine]] # [[Taramot]] # [[Diluvion]] # [[Uragan]] # [[Disastri nucleâr]] # [[Tsunami]] == Filosofie == # [[Filosofie]] # [[Filosofie ocidentâl]] # [[Filosofie orientâl]] # [[Mût sientific]] # [[Cognossince]] # [[Veretât]] # [[Etiche]] # [[Logjiche]] # [[Politiche]] # [[Ontologjie]] == Economie == # [[Economie]] # [[Microsoft]] [[Categorie:Listis]] [[Categorie:Vichipedie]] c6xlmmszd0ijkj5gruzf8txeoewmwkr Aquilee 0 1643 186629 182854 2026-09-01T22:26:21Z Santefoscje73 11500 186629 wikitext text/x-wiki {{Model:Comun furlan |non=Aquilee |steme=Aquileia-Stemma.svg |nontalian=Aquileia |provincie=Udin |part=Basse orientâl |coordenadis={{Coord|45|46|0|N|13|22|0|E|display=inline}} |altitudin=5 |superficie=36 |popolazion=3330 |densitât=93 |frazions=Biligne, Bielvedê, Viola, Munistîr |confinants=[[Flumisel Vile Visintine]], [[Grau]], [[Tierç]]. |CAP=33051 |prefìs=0431 |patron=[[Sants Macôr e Fortunât]] |sît=http://www.comune.aquileia.ud.it |notis=&nbsp; }} [[Figure:Udine_aquileia2.jpg|right|250px|Il Foro roman di Acuilee]] '''Aquilee''' ([[Variants dal furlan|loc.]] '''Aquilea''' oben '''Niculea''', in furlan antîc '''Olee''') e je al dì di vuê un paîs de [[Basse]] a pôcs chilometris di [[Çarvignan]] e a cirche 30 di [[Udin]]. La date di fondazion storiche de citât romane e je il [[181 p.d.C]], ma recents sgjâfs archeologjics e àn puartât ae lûs un insediament une vore plui antîc: IX secul p.d.C.. Al storic [[Tito Livio]] al conte di un ''oppidum'' [[celt]]ic disdrumât jù dal soldâts romans che vignirin a ocupâ chest teritori. Si sa di sigûr che ancjemò prime dai romans Aquilee (il cui non i ultins studis etimologjics lu fasin derivâ di une nominace retiche-etrusche) a jere un centri economic-comerciâl e ancje religjôs, par vie de sô ubicazion gjeografiche daprûf dal mâr [[Adriatic]] e duncje tocjade dalis antighis stradis europeanis de [[ambre]] e dal [[sâl]]. Tal timp dai Romans al è stât il centri plui impuartant de Italie setentrionâl (al samee che e fos la cuarte citât dal empîr daspò [[Rome]]). In chê volte e jere traviersade dal [[Nadison]] e de [[Tor]] (vuê dome dal piçul [[Natisse]]), che e formarin il grant puart fluviâl roman larc 50 metris e lunc plui di 300 e che colegavin Aquilee al mâr (dulà che je [[Grau]]). Chestis aghis e vignerin a mancjà di bot e sclop te seconde metât dal IV secul: par vie di motîfs naturâi o forsit a cause di un assedi. Dome te [[Etât di mieç]] il puart aquileiês al vignarà a cjapâ di gnûf vigôr. Cu lis [[invasions barbarichis]] Aquilee e piert la sô grande influence economiche e militâr e tante int scomence a puartâsi bande la marine adriatiche come [[Grau]] o [[Vignesie]]. Ma Aquilee e torne a nassi cule etât di mieç, cuant che l'imperadôr [[Carli il Grant]] al scomence a regalâ al [[Patriarcje di Aquilee]] terens e dirits in cambi di sosten politic e militâr. Al nas cussì il [[Patriarcjât di Aquilee]] che controlave dut il [[Friûl]] ma ancje tocs de [[Slovenie]], dal [[Venit]] e de [[Istrie]]. Di chest e reste il ricuart inte Basiliche, plui voltis comedade (par vie di taramots, invasions e cussì dilunc) seont il stîl in voghe: romanic e podopo gotic. La fin de Patrie dal Friûl e fo decretade militarmentri de Serenissime che invadè il teritori patriarcjâl tal 1421. Tal [[1751]] e vignì ancje decretade la fin de [[Diocesi di Aquilee]], burint fûr chê di Udin pal teritori furlan sot Vignesie e chê di Gurize pes comunitâts furlanis jenfri l'[[Austrie]]. Aquilee cul tratât di Worms dal [[1508]] e, fintremai, la [[prime vuere mondiâl]] e fo simpri teritori furlan sot da l'Austrie. Aquilee in dì di vuê a je cognossude in dut il mont pai notevui rescj archeologjics discuvierts e pe bielece de [[Basiliche di Aquilee|basiliche]], dulà che un intîr paviment mosaicât tal IV secul par merit dal vescul cristian Teodorus al fâs gjoldi ducj i visitadôrs. Chescj [[mosaic]]s a rapresentin il percors religjôs dal cristian (vite muart e resurezion) e di fat la ultime part di chest grant capolavôr fat di simbui, personaçs e rapresentazions dut in mosaic colorât al conte dal viaç di Jone che al ven butât a mâr, inglutît dal drâc marin e podopo rispudât fûr sul lît. == Galarie fotografiche di Aquilee == <gallery> Figure:Aquileia-Basilica.jpg|Basiliche Patriarcâl Figure:Aquileia-interno-Basilica.jpg|Dentri la Basiliche Figure:Aquileia-Pavimento-Basilica.jpg|Il Plancum e il Coro Figure:Aquileia-Mosaico-Basilica.jpg|Particolâr dal plancum Figure:Aquileia-Campanile.jpg|Cjampanili e colone Romane Figure:Aquileia-Lupa.jpg|Particolâr de colone cu la love Figure:Aquileia-Resti-Romani.jpg|Rescj Romans Figure:Aquileia-Capitelli-Romani.jpg|Particolâr dai Cjapitei </gallery> == Cjale ancje == * Liste dai [[Patriarcjis di Aquilee]] * [[Sisme dai trê cjapitui|Schisme dai trê cjapitui]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Comuns de provincie di Udin]] nfcktxg6xyk61ez2oq624cf5sp0aa4s 186630 186629 2026-09-01T22:28:53Z Santefoscje73 11500 186630 wikitext text/x-wiki {{Model:Comun furlan |non=Aquilee |steme=Aquileia-Stemma.svg |nontalian=Aquileia |provincie=Udin |part=Basse orientâl |coordenadis={{Coord|45|46|0|N|13|22|0|E|display=inline}} |altitudin=5 |superficie=36 |popolazion=3330 |densitât=93 |frazions=Biligne, Bielvedê, Viola, Munistîr |confinants=[[Flumisel Vile Visintine]], [[Grau]], [[Tierç]]. |CAP=33051 |prefìs=0431 |patron=[[Sants Macôr e Fortunât]] |sît=http://www.comune.aquileia.ud.it |notis= }} [[Figure:Udine_aquileia2.jpg|right|250px|Il Foro roman di Acuilee]] '''Aquilee''' ([[Variants dal furlan|loc.]] '''Aquilea''' oben '''Niculea''', in furlan antîc '''Olee''') e je al dì di vuê un paîs de [[Basse]] a pôcs chilometris di [[Çarvignan]] e a cirche 30 di [[Udin]]. La date di fondazion storiche de citât romane e je il [[181 p.d.C]], ma recents sgjâfs archeologjics e àn puartât ae lûs un insediament une vore plui antîc: IX secul p.d.C.. Al storic [[Tito Livio]] al conte di un ''oppidum'' [[celt]]ic disdrumât jù dal soldâts romans che vignirin a ocupâ chest teritori. Si sa di sigûr che ancjemò prime dai romans Aquilee (il cui non i ultins studis etimologjics lu fasin derivâ di une nominace retiche-etrusche) a jere un centri economic-comerciâl e ancje religjôs, par vie de sô ubicazion gjeografiche daprûf dal mâr [[Adriatic]] e duncje tocjade dalis antighis stradis europeanis de [[ambre]] e dal [[sâl]]. Tal timp dai Romans al è stât il centri plui impuartant de Italie setentrionâl (al samee che e fos la cuarte citât dal empîr daspò [[Rome]]). In chê volte e jere traviersade dal [[Nadison]] e de [[Tor]] (vuê dome dal piçul [[Natisse]]), che e formarin il grant puart fluviâl roman larc 50 metris e lunc plui di 300 e che colegavin Aquilee al mâr (dulà che je [[Grau]]). Chestis aghis e vignerin a mancjà di bot e sclop te seconde metât dal IV secul: par vie di motîfs naturâi o forsit a cause di un assedi. Dome te [[Etât di mieç]] il puart aquileiês al vignarà a cjapâ di gnûf vigôr. Cu lis [[invasions barbarichis]] Aquilee e piert la sô grande influence economiche e militâr e tante int scomence a puartâsi bande la marine adriatiche come [[Grau]] o [[Vignesie]]. Ma Aquilee e torne a nassi cule etât di mieç, cuant che l'imperadôr [[Carli il Grant]] al scomence a regalâ al [[Patriarcje di Aquilee]] terens e dirits in cambi di sosten politic e militâr. Al nas cussì il [[Patriarcjât di Aquilee]] che controlave dut il [[Friûl]] ma ancje tocs de [[Slovenie]], dal [[Venit]] e de [[Istrie]]. Di chest e reste il ricuart inte Basiliche, plui voltis comedade (par vie di taramots, invasions e cussì dilunc) seont il stîl in voghe: romanic e podopo gotic. La fin de Patrie dal Friûl e fo decretade militarmentri de Serenissime che invadè il teritori patriarcjâl tal 1421. Tal [[1751]] e vignì ancje decretade la fin de [[Diocesi di Aquilee]], burint fûr chê di Udin pal teritori furlan sot Vignesie e chê di Gurize pes comunitâts furlanis jenfri l'[[Austrie]]. Aquilee cul tratât di Worms dal [[1508]] e, fintremai, la [[prime vuere mondiâl]] e fo simpri teritori furlan sot da l'Austrie. Aquilee in dì di vuê a je cognossude in dut il mont pai notevui rescj archeologjics discuvierts e pe bielece de [[Basiliche di Aquilee|basiliche]], dulà che un intîr paviment mosaicât tal IV secul par merit dal vescul cristian Teodorus al fâs gjoldi ducj i visitadôrs. Chescj [[mosaic]]s a rapresentin il percors religjôs dal cristian (vite muart e resurezion) e di fat la ultime part di chest grant capolavôr fat di simbui, personaçs e rapresentazions dut in mosaic colorât al conte dal viaç di Jone che al ven butât a mâr, inglutît dal drâc marin e podopo rispudât fûr sul lît. == Galarie fotografiche di Aquilee == <gallery> Figure:Aquileia-Basilica.jpg|Basiliche Patriarcâl Figure:Aquileia-interno-Basilica.jpg|Dentri la Basiliche Figure:Aquileia-Pavimento-Basilica.jpg|Il Plancum e il Coro Figure:Aquileia-Mosaico-Basilica.jpg|Particolâr dal plancum Figure:Aquileia-Campanile.jpg|Cjampanili e colone Romane Figure:Aquileia-Lupa.jpg|Particolâr de colone cu la love Figure:Aquileia-Resti-Romani.jpg|Rescj Romans Figure:Aquileia-Capitelli-Romani.jpg|Particolâr dai Cjapitei </gallery> == Cjale ancje == * Liste dai [[Patriarcjis di Aquilee]] * [[Sisme dai trê cjapitui|Schisme dai trê cjapitui]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Comuns de provincie di Udin]] j0ha3qqat35oylhmap3rllp5vdhb5qu Napoleon Bonaparte 0 4153 186600 182114 2026-09-01T16:32:14Z Santefoscje73 11500 186600 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Napoleon I |Figure = Jacques-Louis David - Napoléon franchissant le Grand-Saint-Bernard - Belvedere.jpg |Didascalie = Napoleon al varca lis Alps (dipint di Jacques-Louis David, 1801) |Nazionalitât = Francese |DateNassite = [[15 di Avost]] [[1769]] |LucNassite = Ajaccio, [[Corsica]] |DateMuart = [[5 di Mai]] [[1821]] |LucMuart = Isule di Sante Eline |Ativitât = Imperadôr dai Francês, gjenerâl, om politic |Oparis = Cjodiç Napoleonac (Code Civil), riforme aministrative e juridiche de Europe |Note = Figure clâf de storie europeane, al à dominât la Europe par plui di un deceni cuntun ric impat politic e legjislatîf. }} [[Figure:The Emperor Napoleon in His Study at the Tuileries, by Jacques-Louis David (1812) - National Gallery of Art (Samuel H. Kress Foundation) - 2.jpg|thumb|170px|''Napoleon Bonaparte'' (1812)]] '''Napoleon Bonaparte''' ([[Ajaccio]], [[15 di Avost]] [[1769]] - [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], [[5 di Mai]] [[1821]]). Gjenerâl, om politic e figure storiche di notevule rilevance. Gjenerâl dilunc la [[Rivoluzion francese]], al guviernà la [[France]] dal [[1799]]: al fo Prim Consul dal Novembar 1799 fintremai il Mai 1804 e Imperadôr dai Francês, cul non di Napoleon I (''Napoléon I<sup>er</sup>''), dal Dicembar 1804 al Avrîl 1814 e di gnûf dai [[20 di Març]] al [[22 di Jugn]] [[1815]]. Al fo ancje President de [[Republiche Cisalpine|Republiche Taliane]] (Cisalpine) dal 1802 fin tal 1805 e Re di Italie dal 1805 al 1814, 'Mediatôr' de [[Republiche Elvetiche]] dal 1803 al 1813 e 'Protetôr' de [[Confederazion dal Ren]] dal 1806 fintremai il 1813. In graciis di une serie di brilantis campagnis militâts e par mieç di aleancis, al rivà a concuistâ une grande parte de [[Europe]] continentâl, espuartant i ideâi de [[Rivoluzion francese]], soredut chei sul rinovament sociâl; dongje dai stâts controlâts diretementri al rivà ancje a controlâ altris reams mandant al podê siei parincj ([[Spagne]], [[Ream di Napoli]], [[Vestfalie]] e [[Olande]]). Il so domini al finì di colp daspò de disastrose [[campagne di Russie]] ([[1812]]); sconfit dai Aleâts europeans tal Otubar [[1813]], Napoleon al abdicà tal [[Avrîl]] [[1814]] e al fo mandât in esili inte [[Isule d'Elbe]]. Al rivà ancjemò a tornâ fûr tal [[Març]] [[1815]], cuant, sintint la delusion dal popul francês pe gnove situazion politiche, al sbarcjà a [[Antibes]] e al tornà a [[Paris]] "cence sbarâ un sôl colp"; tornât a concuistâ il podê (i famôs [[Cent dîs]]), al fo sconfit une altre volte a [[Waterloo]] de Setime Coalizion, ai [[18 di Jugn]] dal [[1815]]. I siei ultins agns di vite Napoleon ju passà in esili de [[Isule di Sante Eline]], tal [[Oceani atlantic]], sot dal control dai Inglês. Daspò de sô colade definitive, il [[Congrès di Viene]] al ristabilì i vieris Reams europeans che a jerin stâts parâts jù des concuistis francesis, cun cualchi ecezion, come pe [[Serenissime republiche]] ([[Restaurazion]]). Napoleon al fo il prin cjâf di guvier de dinastie dai [[Bonaparte]]. Al sposà [[Joséphine de Beauharnais]] intal [[1796]], e intes secondis gnossis, la [[Arciduchesse]] [[Marie Luise di Austrie]], ai [[11 di Fevrâr]] [[1810]]. I siei eredis a forin il fi legjitim, , Napoleon Luis cognossût come il re di Rome ([[1811]]-[[1832]]), e doi fiis ilegjitims: Carli, Cont Leone 1806 - 1881 (fi di Catherine Eléonore Denuelle de la Plaigne [[1787]] - [[1868]]) e Alessandro Giuseppe Colonna, Cont Walewski ([[1810]] - [[1868]]) (fi di Marie, Contesse Walewski [[1789]] - [[1817]]), ministri dal forest di [[Napoleon III]]. La sô figure e à ispirât artiscj, leterâts, musiciscj, politics e storics, dai siei timps fintremai vuê. {{:Cronologjie di Napoleon Bonaparte}} [[Categorie:Politics|N]] [[Categorie:Gjenerâi francês]] [[Categorie:Politics francês]] [[Categorie:Imperadôrs di France]] jxexjpxth5ng46jcxo0u9mz2g4xugwl 186601 186600 2026-09-01T16:34:48Z Santefoscje73 11500 186601 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Napoleon I |Figure = The Emperor Napoleon in His Study at the Tuileries, by Jacques-Louis David (1812) - National Gallery of Art (Samuel H. Kress Foundation) - 2.jpg| |Didascalie = Napoleon al varca lis Alps (dipint di Jacques-Louis David, 1801) |Nazionalitât = Francese |DateNassite = [[15 di Avost]] [[1769]] |LucNassite = Ajaccio, [[Corsica]] |DateMuart = [[5 di Mai]] [[1821]] |LucMuart = Isule di Sante Eline |Ativitât = Imperadôr dai Francês, gjenerâl, om politic |Oparis = Cjodiç Napoleon (Codiç Civîl), riforme aministrative e gjuridiche de Europe |Note = Figure clâf de storie europeane, al à dominât la Europe par plui di un deceni cuntun fuart impàt politic e legjislatîf. }} '''Napoleon Bonaparte''' ([[Ajaccio]], [[15 di Avost]] [[1769]] - [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], [[5 di Mai]] [[1821]]). Gjenerâl, om politic e figure storiche di notevule rilevance. Gjenerâl dilunc la [[Rivoluzion francese]], al guviernà la [[France]] dal [[1799]]: al fo Prim Consul dal Novembar 1799 fintremai il Mai 1804 e Imperadôr dai Francês, cul non di Napoleon I (''Napoléon I<sup>er</sup>''), dal Dicembar 1804 al Avrîl 1814 e di gnûf dai [[20 di Març]] al [[22 di Jugn]] [[1815]]. Al fo ancje President de [[Republiche Cisalpine|Republiche Taliane]] (Cisalpine) dal 1802 fin tal 1805 e Re di Italie dal 1805 al 1814, 'Mediatôr' de [[Republiche Elvetiche]] dal 1803 al 1813 e 'Protetôr' de [[Confederazion dal Ren]] dal 1806 fintremai il 1813. In graciis di une serie di brilantis campagnis militâts e par mieç di aleancis, al rivà a concuistâ une grande parte de [[Europe]] continentâl, espuartant i ideâi de [[Rivoluzion francese]], soredut chei sul rinovament sociâl; dongje dai stâts controlâts diretementri al rivà ancje a controlâ altris reams mandant al podê siei parincj ([[Spagne]], [[Ream di Napoli]], [[Vestfalie]] e [[Olande]]). Il so domini al finì di colp daspò de disastrose [[campagne di Russie]] ([[1812]]); sconfit dai Aleâts europeans tal Otubar [[1813]], Napoleon al abdicà tal [[Avrîl]] [[1814]] e al fo mandât in esili inte [[Isule d'Elbe]]. Al rivà ancjemò a tornâ fûr tal [[Març]] [[1815]], cuant, sintint la delusion dal popul francês pe gnove situazion politiche, al sbarcjà a [[Antibes]] e al tornà a [[Paris]] "cence sbarâ un sôl colp"; tornât a concuistâ il podê (i famôs [[Cent dîs]]), al fo sconfit une altre volte a [[Waterloo]] de Setime Coalizion, ai [[18 di Jugn]] dal [[1815]]. I siei ultins agns di vite Napoleon ju passà in esili de [[Isule di Sante Eline]], tal [[Oceani atlantic]], sot dal control dai Inglês. Daspò de sô colade definitive, il [[Congrès di Viene]] al ristabilì i vieris Reams europeans che a jerin stâts parâts jù des concuistis francesis, cun cualchi ecezion, come pe [[Serenissime republiche]] ([[Restaurazion]]). Napoleon al fo il prin cjâf di guvier de dinastie dai [[Bonaparte]]. Al sposà [[Joséphine de Beauharnais]] intal [[1796]], e intes secondis gnossis, la [[Arciduchesse]] [[Marie Luise di Austrie]], ai [[11 di Fevrâr]] [[1810]]. I siei eredis a forin il fi legjitim, , Napoleon Luis cognossût come il re di Rome ([[1811]]-[[1832]]), e doi fiis ilegjitims: Carli, Cont Leone 1806 - 1881 (fi di Catherine Eléonore Denuelle de la Plaigne [[1787]] - [[1868]]) e Alessandro Giuseppe Colonna, Cont Walewski ([[1810]] - [[1868]]) (fi di Marie, Contesse Walewski [[1789]] - [[1817]]), ministri dal forest di [[Napoleon III]]. La sô figure e à ispirât artiscj, leterâts, musiciscj, politics e storics, dai siei timps fintremai vuê. {{:Cronologjie di Napoleon Bonaparte}} [[Categorie:Politics|N]] [[Categorie:Gjenerâi francês]] [[Categorie:Politics francês]] [[Categorie:Imperadôrs di France]] 1p616gztarhcd5u40fyj9omj539ed72 186602 186601 2026-09-01T16:43:25Z Santefoscje73 11500 186602 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Napoleon I |Figure = The Emperor Napoleon in His Study at the Tuileries, by Jacques-Louis David (1812) - National Gallery of Art (Samuel H. Kress Foundation) - 2.jpg| |Didascalie = Napoleon al varca lis Alps (dipint di Jacques-Louis David, 1801) |Nazionalitât = Francese |DateNassite = [[15 di Avost]] [[1769]] |LucNassite = Ajaccio, [[Corsica]] |DateMuart = [[5 di Mai]] [[1821]] |LucMuart = Isule di Sante Eline |Ativitât = Imperadôr dai Francês, gjenerâl, om politic |Oparis = Cjodiç Napoleon (Codiç Civîl), riforme aministrative e gjuridiche de Europe |Note = Figure clâf de storie europeane, al à dominât la Europe par plui di un deceni cuntun fuart impàt politic e legjislatîf. }} '''Napoleon Bonaparte''' ([[Ajaccio]], [[15 di Avost]] [[1769]] - [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], [[5 di Mai]] [[1821]]). Gjenerâl, om politic e figure storiche di grande rilevance. === Zoventût e cariere militâr (1769–1799) === Nassût in Corsiche da une famee de piçule nobiltât di origjin toscane, al à studiât tes scuelis militaris francesîs di Brienne e Parîs. Al è deventât ufiziâl di artilerie intal periodi de [[Rivoluzion Francese]]. Al si è distint par la prime volte in te cjaçade dai inglês di Tolone (1793), profitant de sôs capacitâts strategjichis par une rapide cariere: * '''La Campagne d'Italie (1796–1797):''' Nomenât comandant de armade d'Italie, al à svariât une schirie di vitoriis straordinariis cuintra austriacs e piemontês, forzand la Austrie a signâ il [[Tratat di Campoformio]] (1797). Chest tratat al à segnât la fin de Republiche di Vignesie e al à mudât i confins politiche ancje intal Friûl. * **La Cjastîf d'Egjit (1798–1799):** Par sdrumentâ lis rotis comerciâls inglesis viers l'India, Napoleon al à invadût l'Egjit, cuntune spedizion che e à ancje diert la grande stagjon de egjitologjie moderna (cjaf de Piera di Rosetta). Gjenerâl dilunc la [[Rivoluzion francese]], al guviernà la [[France]] dal [[1799]]: al fo Prim Consul dal Novembar 1799 fintremai il Mai 1804 e Imperadôr dai Francês, cul non di Napoleon I (''Napoléon I<sup>er</sup>''), dal Dicembar 1804 al Avrîl 1814 e di gnûf dai [[20 di Març]] al [[22 di Jugn]] [[1815]]. Al fo ancje President de [[Republiche Cisalpine|Republiche Taliane]] (Cisalpine) dal 1802 fin tal 1805 e Re di Italie dal 1805 al 1814, 'Mediatôr' de [[Republiche Elvetiche]] dal 1803 al 1813 e 'Protetôr' de [[Confederazion dal Ren]] dal 1806 fintremai il 1813. In graciis di une serie di brilantis campagnis militâts e par mieç di aleancis, al rivà a concuistâ une grande parte de [[Europe]] continentâl, espuartant i ideâi de [[Rivoluzion francese]], soredut chei sul rinovament sociâl; dongje dai stâts controlâts diretementri al rivà ancje a controlâ altris reams mandant al podê siei parincj ([[Spagne]], [[Ream di Napoli]], [[Vestfalie]] e [[Olande]]). Il so domini al finì di colp daspò de disastrose [[campagne di Russie]] ([[1812]]); sconfit dai Aleâts europeans tal Otubar [[1813]], Napoleon al abdicà tal [[Avrîl]] [[1814]] e al fo mandât in esili inte [[Isule d'Elbe]]. Al rivà ancjemò a tornâ fûr tal [[Març]] [[1815]], cuant, sintint la delusion dal popul francês pe gnove situazion politiche, al sbarcjà a [[Antibes]] e al tornà a [[Paris]] "cence sbarâ un sôl colp"; tornât a concuistâ il podê (i famôs [[Cent dîs]]), al fo sconfit une altre volte a [[Waterloo]] de Setime Coalizion, ai [[18 di Jugn]] dal [[1815]]. I siei ultins agns di vite Napoleon ju passà in esili de [[Isule di Sante Eline]], tal [[Oceani atlantic]], sot dal control dai Inglês. Daspò de sô colade definitive, il [[Congrès di Viene]] al ristabilì i vieris Reams europeans che a jerin stâts parâts jù des concuistis francesis, cun cualchi ecezion, come pe [[Serenissime republiche]] ([[Restaurazion]]). Napoleon al fo il prin cjâf di guvier de dinastie dai [[Bonaparte]]. Al sposà [[Joséphine de Beauharnais]] intal [[1796]], e intes secondis gnossis, la [[Arciduchesse]] [[Marie Luise di Austrie]], ai [[11 di Fevrâr]] [[1810]]. I siei eredis a forin il fi legjitim, , Napoleon Luis cognossût come il re di Rome ([[1811]]-[[1832]]), e doi fiis ilegjitims: Carli, Cont Leone 1806 - 1881 (fi di Catherine Eléonore Denuelle de la Plaigne [[1787]] - [[1868]]) e Alessandro Giuseppe Colonna, Cont Walewski ([[1810]] - [[1868]]) (fi di Marie, Contesse Walewski [[1789]] - [[1817]]), ministri dal forest di [[Napoleon III]]. La sô figure e à ispirât artiscj, leterâts, musiciscj, politics e storics, dai siei timps fintremai vuê. {{:Cronologjie di Napoleon Bonaparte}} [[Categorie:Politics|N]] [[Categorie:Gjenerâi francês]] [[Categorie:Politics francês]] [[Categorie:Imperadôrs di France]] ic998vernhwxzgx2mfidiu78plplc5e 186603 186602 2026-09-01T17:18:51Z Santefoscje73 11500 186603 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Napoleon I |Figure = Jacques-Louis David - Napoléon franchissant le Grand-Saint-Bernard - Belvedere.jpg |Didascalie = Napoleon al passe lis Alps (dipint di Jacques-Louis David, 1801) |Nazionalitât = Francese |DateNassite = [[15 di Avost]] [[1769]] |LucNassite = [[Ajaccio]], Corsiche |DateMuart = [[5 di Mai]] [[1821]] |LucMuart = [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]] |Ativitât = Gjenerâl, om politic, imperadôr dai Francês |Oparis = Cjodiç Napoleon (Codiç Civil), riforme aministrative e gjuridiche de Europe |Note = Figure clâf de storie europeane, al à dominât la Europe par plui di un deceni cuntun fuart impat politic e legjislatîf. }} '''Napoleon Bonaparte''' ([[Ajaccio]], [[15 di Avost]] [[1769]] – [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], [[5 di Mai]] [[1821]]) al è stât un gjenerâl, om politic e figure storiche di grande rilevance. Gjenerâl dilunc la [[Rivoluzion francêse|Rivoluzion Francêse]], al à guviernât la [[France]] a scomençâ dal [[1799]]: al è stât Prim Consul dal Novembar 1799 fintremai il Mai 1804 e Imperadôr dai Francês, cul nom di Napoleon I''' (''Napoléon I<sup>er</sup>''), dal Dicembar 1804 al Avrîl 1814 e di gnûf dai [[20 di Març]] al [[22 di Jugn]] [[1815]]. Al è stât ancje President de [[Republiche Cisalpine|Republiche Taliane]] (Cisalpine) dal 1802 fin tal 1805, Re di Italie dal 1805 al 1814, 'Mediatôr' de [[Republiche Elvetiche]] dal 1803 al 1813 e 'Protetôr' de [[Confederazion dal Ren]] dal 1806 fintremai il 1813. == Biografie == === Zoventût e cariere militâr (1769–1799) === Nassût in Corsiche di une famee de piçule nobiltât di origjin toscane, al à studiât tes scuelis militaris francesîs di Brienne e Parîs. Al è deventât ufiziâl di artilerie in tal periodi de [[Rivoluzion francêse|Rivoluzion Francêse]]. Al si è distint par la prime volte inte cjaçade dai inglês di Tolone (1793), profitant des sôs capacitâts strategjichis par une rapide cariere: * '''La Campagne d'Italie (1796–1797):''' Nomenât comandant de armade d'Italie, al à svariât une schirie di vitorîs straordinariis cuintra austriacs e piemontês, forzand la Austrie a signâ il [[Tratat di Cjampfuarmit]] (1797). Chest tratat al à segnât la fin de [[Republiche di Vignesie]] e al à mudât i confins politics ancje tal Friûl. * '''La Campagne d'Egjit (1798–1799):''' Par sdrumâ lis rotis comerciâls inglesîs viers l'Indie, Napoleon al à invadût l'Egjit, cuntune spedizion che e à ancje diert la grande stagjon de egjitologjie moderne (cun le scuvierte de Piere di Rosetta). === Il Consolât e l'Imperi (1799–1812) === Tornât in France, ai [[9 di Novembar]] dal [[1799]] (18 Brumâr intal calendari rivoluzionari), al à srodonât un colp di Stat, abolint il Direttori e deventant '''Prin Consul''' Ai [[2 di Dicembar]] dal [[1804]] al è stât incoronât Imperadôr in te Catedrâl di Notre-Dame a Parîs. In gracîs di une serie di brilantis campagnis militârs (famose e è la [[Bataie di Austerlitz]] intal 1805) e par mieç di aleancis, al è rivât a concuistâ une grande bande de [[Europe]] continentâl, espuartant i ideâi de Rivoluzion francêse, soredut chei sul rinovament sociâl. Dongje dai stâts controlâts diretementri, al è rivât ancje a controlâ altris reams mandant al podê i siei parincj ([[Spagne]], [[Ream di Napuli]], [[Vestfalie]] e [[Olande]]). === La colade e i Cent Dîs (1812–1815) === Il so domini al è finît di colp daspò de disastrose '''[[Campagne di Russie]]''' ([[1812]]). Scunfit dai Aleâts europeans tal otubar [[1813]] inte [[Bataie di Lipsia]], Napoleon al à abdicât tal avrîl [[1814]] e al è stât mandât in esili te [[Isule d'Elbe]]. Al è rivât ancjemò a tornâ fûr tal [[Març]] [[1815]], cuant, sintint la delusion dal popûl francês pe gnove situazion politiche, al è sbarcjât a [[Antibes]] e al è tornât a [[Parîs]] "cence sbarâ un sôl colp". Tornât a concuistâ il podê par i famôs '''[[Cent dîs]]''', al è stât scunfit une altre volte te '''[[Bataie di Waterloo]]''' de Setime Coalizion, ai [[18 di Jugn]] dal [[1815]]. === I ultims agns a Sante Eline === I siei ultims agns di vite Napoleon ju à passâts in esili inte [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], tal Oceaṅ Atlantic meridionâl, sot dal control dai Inglês, fintremai la sô muart ai [[5 di Mai]] dal [[1821]]. Daspò de sô colade definitive, il '''[[Congrès di Viene]]''' al à ristabilît i vieris Reams europeans che a jerin stâts parâts jù des concuistis francesis, cun cualchi ecezion, come pe [[Repunliche di Vignesie]] ([[Restaurazion]]). == Vite privade e dinastie == Napoleon al è stât il prin cjâf di guvier de dinastie dai '''[[Bonaparte]]'''. * Al à sposât '''[[Joséphine de Beauharnais]]''' intal [[1796]]. * In tes secondis gnocis, ai [[11 di Fevrâr]] [[1810]], al à sposât la [[Arciduchesse]] '''[[Marie Luise di Austrie]]'''. I siei eredis a forin: * Il fi legjitim, '''Napoleon Luis Bonaparte''' (Napoleon II), cognossût come il Re di Rome ([[1811]]–[[1832]]). * Doi fiis ilegjitims: '''Carli, Cont Leone''' ([[1806]]–[[1881]], fîs di Catherine Eléonore Denuelle de la Plaigne) e '''Alessandro Giuseppe Colonna, Cont Walewski'''([[1810]]–[[1868]], fî di Marie, Contesse Walewski), che al è stât ancje ministri dai afârs forests sot di '''[[Napoleon III]]'''. La sô figure e à ispirât artiscj, leterâts, musiciscj, politics e storics, dai siei timps fintremai vuê. {{:Cronologjie di Napoleon Bonaparte}} == Voçs coreladis == * [[Rivoluzion Francese]] * [[Tratat di Cjampfuarmit]] * [[Bataie di Austerlitz]] * [[Bataie di Waterloo]] * [[Cjodiç Napoleon]] == Bibliografie == * Luigi Mascilli Migliorini, ''Napoleone'', Salerno Editrice, Roma, 2001, ISBN 978-8884023513. * Andrew Roberts, ''Napoleon the Great'', Penguin Books, Londra, 2014, ISBN 978-0141032016. * Jean Tulard, ''Dictionnaire Napoléon'', Fayard, Parîs, 1999, ISBN 978-2213604855. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Napoleon-I Voç di Napoleon I inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/napoleone-i-imperatore-dei-francesi Voç di Napoleon I inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Politics]] [[Categorie:Gjenerâls francês]] [[Categorie:Politics francês]] [[Categorie:Imperadôrs di France]] [[Categorie:Napoleon I]] 7e1yz85wgow3myl6untmq1h5yes9bmn 186604 186603 2026-09-01T17:23:34Z Santefoscje73 11500 186604 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Napoleon I |Figure = David - Napoleon crossing the Alps - Malmaison2.jpg |Didascalie = Napoleon al passe lis Alps (dipint di Jacques-Louis David, 1801) |Nazionalitât = Francese |DateNassite = [[15 di Avost]] [[1769]] |LucNassite = [[Ajaccio]], Corsiche |DateMuart = [[5 di Mai]] [[1821]] |LucMuart = [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]] |Ativitât = Gjenerâl, om politic, imperadôr dai Francês |Oparis = Cjodiç Napoleon (Codiç Civil), riforme aministrative e gjuridiche de Europe |Note = Figure clâf de storie europeane, al à dominât la Europe par plui di un deceni cuntun fuart impat politic e legjislatîf. }} '''Napoleon Bonaparte''' ([[Ajaccio]], [[15 di Avost]] [[1769]] – [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], [[5 di Mai]] [[1821]]) al è stât un gjenerâl, om politic e figure storiche di grande rilevance. Gjenerâl dilunc la [[Rivoluzion francêse|Rivoluzion Francêse]], al à guviernât la [[France]] a scomençâ dal [[1799]]: al è stât Prim Consul dal Novembar 1799 fintremai il Mai 1804 e Imperadôr dai Francês, cul nom di Napoleon I''' (''Napoléon I<sup>er</sup>''), dal Dicembar 1804 al Avrîl 1814 e di gnûf dai [[20 di Març]] al [[22 di Jugn]] [[1815]]. Al è stât ancje President de [[Republiche Cisalpine|Republiche Taliane]] (Cisalpine) dal 1802 fin tal 1805, Re di Italie dal 1805 al 1814, 'Mediatôr' de [[Republiche Elvetiche]] dal 1803 al 1813 e 'Protetôr' de [[Confederazion dal Ren]] dal 1806 fintremai il 1813. == Biografie == === Zoventût e cariere militâr (1769–1799) === Nassût in Corsiche di une famee de piçule nobiltât di origjin toscane, al à studiât tes scuelis militaris francesîs di Brienne e Parîs. Al è deventât ufiziâl di artilerie in tal periodi de [[Rivoluzion francêse|Rivoluzion Francêse]]. Al si è distint par la prime volte inte cjaçade dai inglês di Tolone (1793), profitant des sôs capacitâts strategjichis par une rapide cariere: * '''La Campagne d'Italie (1796–1797):''' Nomenât comandant de armade d'Italie, al à svariât une schirie di vitorîs straordinariis cuintra austriacs e piemontês, forzand la Austrie a signâ il [[Tratat di Cjampfuarmit]] (1797). Chest tratat al à segnât la fin de [[Republiche di Vignesie]] e al à mudât i confins politics ancje tal Friûl. * '''La Campagne d'Egjit (1798–1799):''' Par sdrumâ lis rotis comerciâls inglesîs viers l'Indie, Napoleon al à invadût l'Egjit, cuntune spedizion che e à ancje diert la grande stagjon de egjitologjie moderne (cun le scuvierte de Piere di Rosetta). === Il Consolât e l'Imperi (1799–1812) === [[Figure:Jacques-Louis David - The Emperor Napoleon in His Study at the Tuileries - Google Art Project 2.jpg|200px|miniatura|destra|Jacques-Louis David, Napoleon Bonaparte tal sô cabinet di lavôr, vueli su tele, 1812,]] Tornât in France, ai [[9 di Novembar]] dal [[1799]] (18 Brumâr intal calendari rivoluzionari), al à srodonât un colp di Stat, abolint il Direttori e deventant '''Prin Consul''' Ai [[2 di Dicembar]] dal [[1804]] al è stât incoronât Imperadôr in te Catedrâl di Notre-Dame a Parîs. In gracîs di une serie di brilantis campagnis militârs (famose e è la [[Bataie di Austerlitz]] intal 1805) e par mieç di aleancis, al è rivât a concuistâ une grande bande de [[Europe]] continentâl, espuartant i ideâi de Rivoluzion francêse, soredut chei sul rinovament sociâl. Dongje dai stâts controlâts diretementri, al è rivât ancje a controlâ altris reams mandant al podê i siei parincj ([[Spagne]], [[Ream di Napuli]], [[Vestfalie]] e [[Olande]]). === La colade e i Cent Dîs (1812–1815) === Il so domini al è finît di colp daspò de disastrose '''[[Campagne di Russie]]''' ([[1812]]). Scunfit dai Aleâts europeans tal otubar [[1813]] inte [[Bataie di Lipsia]], Napoleon al à abdicât tal avrîl [[1814]] e al è stât mandât in esili te [[Isule d'Elbe]]. [[Figure:Fireofmoscow.jpg|200px|miniatura|destra|Napoleon a Mosche ]] Al è rivât ancjemò a tornâ fûr tal [[Març]] [[1815]], cuant, sintint la delusion dal popûl francês pe gnove situazion politiche, al è sbarcjât a [[Antibes]] e al è tornât a [[Parîs]] "cence sbarâ un sôl colp". Tornât a concuistâ il podê par i famôs '''[[Cent dîs]]''', al è stât scunfit une altre volte te '''[[Bataie di Waterloo]]''' de Setime Coalizion, ai [[18 di Jugn]] dal [[1815]]. === I ultims agns a Sante Eline === I siei ultims agns di vite Napoleon ju à passâts in esili inte [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], tal Oceaṅ Atlantic meridionâl, sot dal control dai Inglês, fintremai la sô muart ai [[5 di Mai]] dal [[1821]]. Daspò de sô colade definitive, il '''[[Congrès di Viene]]''' al à ristabilît i vieris Reams europeans che a jerin stâts parâts jù des concuistis francesis, cun cualchi ecezion, come pe [[Repunliche di Vignesie]] ([[Restaurazion]]). == Vite privade e dinastie == Napoleon al è stât il prin cjâf di guvier de dinastie dai '''[[Bonaparte]]'''. * Al à sposât '''[[Joséphine de Beauharnais]]''' intal [[1796]]. * In tes secondis gnocis, ai [[11 di Fevrâr]] [[1810]], al à sposât la [[Arciduchesse]] '''[[Marie Luise di Austrie]]'''. I siei eredis a forin: * Il fi legjitim, '''Napoleon Luis Bonaparte''' (Napoleon II), cognossût come il Re di Rome ([[1811]]–[[1832]]). * Doi fiis ilegjitims: '''Carli, Cont Leone''' ([[1806]]–[[1881]], fîs di Catherine Eléonore Denuelle de la Plaigne) e '''Alessandro Giuseppe Colonna, Cont Walewski'''([[1810]]–[[1868]], fî di Marie, Contesse Walewski), che al è stât ancje ministri dai afârs forests sot di '''[[Napoleon III]]'''. La sô figure e à ispirât artiscj, leterâts, musiciscj, politics e storics, dai siei timps fintremai vuê. {{:Cronologjie di Napoleon Bonaparte}} == Voçs coreladis == * [[Rivoluzion Francese]] * [[Tratat di Cjampfuarmit]] * [[Bataie di Austerlitz]] * [[Bataie di Waterloo]] * [[Cjodiç Napoleon]] == Bibliografie == * Luigi Mascilli Migliorini, ''Napoleone'', Salerno Editrice, Roma, 2001, ISBN 978-8884023513. * Andrew Roberts, ''Napoleon the Great'', Penguin Books, Londra, 2014, ISBN 978-0141032016. * Jean Tulard, ''Dictionnaire Napoléon'', Fayard, Parîs, 1999, ISBN 978-2213604855. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Napoleon-I Voç di Napoleon I inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/napoleone-i-imperatore-dei-francesi Voç di Napoleon I inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Politics]] [[Categorie:Gjenerâls francês]] [[Categorie:Politics francês]] [[Categorie:Imperadôrs di France]] [[Categorie:Napoleon I]] iil9o1wmcqmi4cvj45pf2njbr195kxa 186605 186604 2026-09-01T17:30:26Z Santefoscje73 11500 186605 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Napoleon I |Figure = David - Napoleon crossing the Alps - Malmaison2.jpg |Didascalie = Napoleon al passe lis Alps (dipint di Jacques-Louis David, 1801) |Nazionalitât = Francese |DateNassite = [[15 di Avost]] [[1769]] |LucNassite = [[Ajaccio]], Corsiche |DateMuart = [[5 di Mai]] [[1821]] |LucMuart = [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]] |Ativitât = Gjenerâl, om politic, imperadôr dai Francês |Oparis = Cjodiç Napoleon (Codiç Civil), riforme aministrative e gjuridiche de Europe |Note = Figure clâf de storie europeane, al à dominât la Europe par plui di un deceni cuntun fuart impat politic e legjislatîf. }} '''Napoleon Bonaparte''' ([[Ajaccio]], [[15 di Avost]] [[1769]] – [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], [[5 di Mai]] [[1821]]) al è stât un gjenerâl, om politic e figure storiche di grande rilevance. Gjenerâl dilunc la [[Rivoluzion francêse|Rivoluzion Francêse]], al à guviernât la [[France]] a scomençâ dal [[1799]]: al è stât Prim Consul dal Novembar 1799 fintremai il Mai 1804 e Imperadôr dai Francês, cul nom di Napoleon I''' (''Napoléon I<sup>er</sup>''), dal Dicembar 1804 al Avrîl 1814 e di gnûf dai [[20 di Març]] al [[22 di Jugn]] [[1815]]. Al è stât ancje President de [[Republiche Cisalpine|Republiche Taliane]] (Cisalpine) dal 1802 fin tal 1805, Re di Italie dal 1805 al 1814, 'Mediatôr' de [[Republiche Elvetiche]] dal 1803 al 1813 e 'Protetôr' de [[Confederazion dal Ren]] dal 1806 fintremai il 1813. == Biografie == === Zoventût e cariere militâr (1769–1799) === Nassût in Corsiche di une famee de piçule nobiltât di origjin toscane, al à studiât tes scuelis militaris francesîs di Brienne e Parîs. Al è deventât ufiziâl di artilerie in tal periodi de [[Rivoluzion francêse|Rivoluzion Francêse]]. Al si è distint par la prime volte inte cjaçade dai inglês di Tolone (1793), profitant des sôs capacitâts strategjichis par une rapide cariere: * '''La Campagne d'Italie (1796–1797):''' Nomenât comandant de armade d'Italie, al à svariât une schirie di vitorîs straordinariis cuintra austriacs e piemontês, forzand la Austrie a signâ il [[Tratat di Cjampfuarmit]] (1797). Chest tratat al à segnât la fin de [[Republiche di Vignesie]] e al à mudât i confins politics ancje tal Friûl. * '''La Campagne d'Egjit (1798–1799):''' Par sdrumâ lis rotis comerciâls inglesîs viers l'Indie, Napoleon al à invadût l'Egjit, cuntune spedizion che e à ancje diert la grande stagjon de egjitologjie moderne (cun le scuvierte de Piere di Rosetta). === Il Consolât e l'Imperi (1799–1812) === [[Figure:Jacques-Louis David - The Emperor Napoleon in His Study at the Tuileries - Google Art Project 2.jpg|200px|miniatura|destra|Jacques-Louis David, Napoleon Bonaparte tal sô cabinet di lavôr, vueli su tele, 1812,]] Tornât in France, ai [[9 di Novembar]] dal [[1799]] (18 Brumâr intal calendari rivoluzionari), al à srodonât un colp di Stat, abolint il Direttori e deventant '''Prin Consul''' Ai [[2 di Dicembar]] dal [[1804]] al è stât incoronât Imperadôr in te Catedrâl di Notre-Dame a Parîs. In gracîs di une serie di brilantis campagnis militârs (famose e è la [[Bataie di Austerlitz]] intal 1805) e par mieç di aleancis, al è rivât a concuistâ une grande bande de [[Europe]] continentâl, espuartant i ideâi de Rivoluzion francêse, soredut chei sul rinovament sociâl. Dongje dai stâts controlâts diretementri, al è rivât ancje a controlâ altris reams mandant al podê i siei parincj ([[Spagne]], [[Ream di Napuli]], [[Vestfalie]] e [[Olande]]). === La colade e i Cent Dîs (1812–1815) === Il so domini al è finît di colp daspò de disastrose '''[[Campagne di Russie]]''' ([[1812]]). Scunfit dai Aleâts europeans tal otubar [[1813]] inte [[Bataie di Lipsia]], Napoleon al à abdicât tal avrîl [[1814]] e al è stât mandât in esili te [[Isule d'Elbe]]. [[Figure:Fireofmoscow.jpg|200px|miniatura|destra|Napoleon a Mosche ]] Al è rivât ancjemò a tornâ fûr tal [[Març]] [[1815]], cuant, sintint la delusion dal popûl francês pe gnove situazion politiche, al è sbarcjât a [[Antibes]] e al è tornât a [[Parîs]] "cence sbarâ un sôl colp". Tornât a concuistâ il podê par i famôs '''[[Cent dîs]]''', al è stât scunfit une altre volte te '''[[Bataie di Waterloo]]''' de Setime Coalizion, ai [[18 di Jugn]] dal [[1815]]. === I ultims agns a Sante Eline === I siei ultims agns di vite Napoleon ju à passâts in esili inte [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], tal Oceaṅ Atlantic meridionâl, sot dal control dai Inglês, fintremai la sô muart ai [[5 di Mai]] dal [[1821]]. Daspò de sô colade definitive, il '''[[Congrès di Viene]]''' al à ristabilît i vieris Reams europeans che a jerin stâts parâts jù des concuistis francesis, cun cualchi ecezion, come pe [[Repunliche di Vignesie]] ([[Restaurazion]]). == Vite privade e dinastie == Napoleon al è stât il prin cjâf di guvier de dinastie dai '''[[Bonaparte]]'''. * Al à sposât '''[[Joséphine de Beauharnais]]''' intal [[1796]]. * In tes secondis gnocis, ai [[11 di Fevrâr]] [[1810]], al à sposât la [[Arciduchesse]] '''[[Marie Luise di Austrie]]'''. I siei eredis a forin: * Il fi legjitim, '''Napoleon Luis Bonaparte''' (Napoleon II), cognossût come il Re di Rome ([[1811]]–[[1832]]). * Doi fiis ilegjitims: '''Carli, Cont Leone''' ([[1806]]–[[1881]], fîs di Catherine Eléonore Denuelle de la Plaigne) e '''Alessandro Giuseppe Colonna, Cont Walewski'''([[1810]]–[[1868]], fî di Marie, Contesse Walewski), che al è stât ancje ministri dai afârs forests sot di '''[[Napoleon III]]'''. La sô figure e à ispirât artiscj, leterâts, musiciscj, politics e storics, dai siei timps fintremai vuê. {{:Cronologjie di Napoleon Bonaparte}} == Napoleon tal Cine == La figure di Napoleon Bonaparte e è stade une des plui rapresentadis te storie dal cine e de television, cun plui di 200 pelliculis a lui dedicadis o che lu vût come personaç prinçipâl. === Il cine mût e i prins colossâls === * '''''Napoléon''''' (1897), dai fradis Lumière: il prin piçul curtmetraç mût che al mostre l'imperadôr. * '''''Napoléon''''' (1927), regjie di Abel Gance: une opare monumentâl dal cine mût cun Albert Dieudonnée tal rûl di Napoleon, celebre par lis sôs inovazions tecnichis e visualis. === Il periodi classic e la seconde meitât dal XX secul === * '''''Scpione l'African''''' (1937), regjie di Carmine Gallone (curiose presence indirete te propagande de epoche). * '''''Conquest''''' (''Maria Walewska'', 1937), regjie di Clarence Brown: cun Charles Boyer (Napoleon) e Greta Garbo (Maria Walewska). * '''''Désirée''''' (1954), regjie di Henry Koster: cun Marlon Brando intal rûl di Napoleon Bonaparte e Jean Simmons intal rûl di Désirée Clary. * '''''Napoléon''''' (1955), regjie di Sacha Guitry: monumental afresc storic francés cun Daniel Gélin e Raymond Pellegrin che interpretin Napoleon in dôs stâts diferents. * '''''War and Peace''''' (''Vuere e Pâs'', 1956), regjie di King Vidor: adattament dal romanç di Tolstoj cun Herbert Lom intal rûl dal imperadôr. * '''''Voyna i mir''''' (''Vuere e Pâs'', 1966–1967), regjie di Sergej Bondarčuk: colossâl sovietic vitoriôso dal Premi Oscar, cun Vladislav Stržel'čik intal rûl di Napoleon. * '''''Waterloo''''' (1970), regjie di Sergej Bondarčuk: prodot di Dino De Laurentiis, al à come protagonist Rod Steiger intal rûl di Napoleon e Christopher Plummer come Duche di Wellington. * '''''I duellanti''''' (''The Duellists'', 1977), regjie di Ridley Scott: al conte une storie di doi ufiziâls des vueris napoleonichis. === Produzions piçulis e dal XXI secul === * '''''Napoleon and Josephine: A Love Story''''' (1987) – Miniserie TV cun Armand Assante e Jacqueline Bisset. * '''''Monsieur N.''''' (2003), regjie di Antoine de Caunes: un film che al esplore i misteris dai ultims agns di esili a Sante Eline cun Philippe Torreton. * '''''Napoléon''''' (2002) – Grande miniserie di television europeane in cuatri pontadis, regjie di Yves Simoneau, cun Christian Clavier intal rûl di Napoleon, Gérard Depardieu e Isabella Rossellini. * '''''Napoleon''''' (2023), regjie di Ridley Scott: colossâl colosal cun Joaquin Phoenix intal rûl dal imperadôr e Vanessa Kirby come Giuseppina (Joséphine de Beauharnais). === Il proget mai realizât === Une des oparis plui famosis sul imperadôr e reste il proget mai cjampât a fin di [[Stanley Kubrick]], che al à passât agns a studiâ une biografie cinematografiche monumentâl di Napoleon tai agns '60-'70, mai girade par biedai costs di produzion == Vôs coreladis == * [[Rivoluzion francêse|Rivoluzion Francêse]] * [[Tratat di Cjampfuarmit]] * [[Bataie di Austerlitz]] * [[Bataie di Waterloo]] * [[Cjodiç Napoleon]] == Bibliografie == * Luigi Mascilli Migliorini, ''Napoleone'', Salerno Editrice, Roma, 2001, ISBN 978-8884023513. * Andrew Roberts, ''Napoleon the Great'', Penguin Books, Londra, 2014, ISBN 978-0141032016. * Jean Tulard, ''Dictionnaire Napoléon'', Fayard, Parîs, 1999, ISBN 978-2213604855. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Napoleon-I Voç di Napoleon I inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/napoleone-i-imperatore-dei-francesi Voç di Napoleon I inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Politics]] [[Categorie:Gjenerâls francês]] [[Categorie:Politics francês]] [[Categorie:Imperadôrs di France]] [[Categorie:Napoleon I]] ehflzsmx4ofct3f8ephn43feewzt5dk 186606 186605 2026-09-01T17:31:14Z Santefoscje73 11500 /* Vôs coreladis */ 186606 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Napoleon I |Figure = David - Napoleon crossing the Alps - Malmaison2.jpg |Didascalie = Napoleon al passe lis Alps (dipint di Jacques-Louis David, 1801) |Nazionalitât = Francese |DateNassite = [[15 di Avost]] [[1769]] |LucNassite = [[Ajaccio]], Corsiche |DateMuart = [[5 di Mai]] [[1821]] |LucMuart = [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]] |Ativitât = Gjenerâl, om politic, imperadôr dai Francês |Oparis = Cjodiç Napoleon (Codiç Civil), riforme aministrative e gjuridiche de Europe |Note = Figure clâf de storie europeane, al à dominât la Europe par plui di un deceni cuntun fuart impat politic e legjislatîf. }} '''Napoleon Bonaparte''' ([[Ajaccio]], [[15 di Avost]] [[1769]] – [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], [[5 di Mai]] [[1821]]) al è stât un gjenerâl, om politic e figure storiche di grande rilevance. Gjenerâl dilunc la [[Rivoluzion francêse|Rivoluzion Francêse]], al à guviernât la [[France]] a scomençâ dal [[1799]]: al è stât Prim Consul dal Novembar 1799 fintremai il Mai 1804 e Imperadôr dai Francês, cul nom di Napoleon I''' (''Napoléon I<sup>er</sup>''), dal Dicembar 1804 al Avrîl 1814 e di gnûf dai [[20 di Març]] al [[22 di Jugn]] [[1815]]. Al è stât ancje President de [[Republiche Cisalpine|Republiche Taliane]] (Cisalpine) dal 1802 fin tal 1805, Re di Italie dal 1805 al 1814, 'Mediatôr' de [[Republiche Elvetiche]] dal 1803 al 1813 e 'Protetôr' de [[Confederazion dal Ren]] dal 1806 fintremai il 1813. == Biografie == === Zoventût e cariere militâr (1769–1799) === Nassût in Corsiche di une famee de piçule nobiltât di origjin toscane, al à studiât tes scuelis militaris francesîs di Brienne e Parîs. Al è deventât ufiziâl di artilerie in tal periodi de [[Rivoluzion francêse|Rivoluzion Francêse]]. Al si è distint par la prime volte inte cjaçade dai inglês di Tolone (1793), profitant des sôs capacitâts strategjichis par une rapide cariere: * '''La Campagne d'Italie (1796–1797):''' Nomenât comandant de armade d'Italie, al à svariât une schirie di vitorîs straordinariis cuintra austriacs e piemontês, forzand la Austrie a signâ il [[Tratat di Cjampfuarmit]] (1797). Chest tratat al à segnât la fin de [[Republiche di Vignesie]] e al à mudât i confins politics ancje tal Friûl. * '''La Campagne d'Egjit (1798–1799):''' Par sdrumâ lis rotis comerciâls inglesîs viers l'Indie, Napoleon al à invadût l'Egjit, cuntune spedizion che e à ancje diert la grande stagjon de egjitologjie moderne (cun le scuvierte de Piere di Rosetta). === Il Consolât e l'Imperi (1799–1812) === [[Figure:Jacques-Louis David - The Emperor Napoleon in His Study at the Tuileries - Google Art Project 2.jpg|200px|miniatura|destra|Jacques-Louis David, Napoleon Bonaparte tal sô cabinet di lavôr, vueli su tele, 1812,]] Tornât in France, ai [[9 di Novembar]] dal [[1799]] (18 Brumâr intal calendari rivoluzionari), al à srodonât un colp di Stat, abolint il Direttori e deventant '''Prin Consul''' Ai [[2 di Dicembar]] dal [[1804]] al è stât incoronât Imperadôr in te Catedrâl di Notre-Dame a Parîs. In gracîs di une serie di brilantis campagnis militârs (famose e è la [[Bataie di Austerlitz]] intal 1805) e par mieç di aleancis, al è rivât a concuistâ une grande bande de [[Europe]] continentâl, espuartant i ideâi de Rivoluzion francêse, soredut chei sul rinovament sociâl. Dongje dai stâts controlâts diretementri, al è rivât ancje a controlâ altris reams mandant al podê i siei parincj ([[Spagne]], [[Ream di Napuli]], [[Vestfalie]] e [[Olande]]). === La colade e i Cent Dîs (1812–1815) === Il so domini al è finît di colp daspò de disastrose '''[[Campagne di Russie]]''' ([[1812]]). Scunfit dai Aleâts europeans tal otubar [[1813]] inte [[Bataie di Lipsia]], Napoleon al à abdicât tal avrîl [[1814]] e al è stât mandât in esili te [[Isule d'Elbe]]. [[Figure:Fireofmoscow.jpg|200px|miniatura|destra|Napoleon a Mosche ]] Al è rivât ancjemò a tornâ fûr tal [[Març]] [[1815]], cuant, sintint la delusion dal popûl francês pe gnove situazion politiche, al è sbarcjât a [[Antibes]] e al è tornât a [[Parîs]] "cence sbarâ un sôl colp". Tornât a concuistâ il podê par i famôs '''[[Cent dîs]]''', al è stât scunfit une altre volte te '''[[Bataie di Waterloo]]''' de Setime Coalizion, ai [[18 di Jugn]] dal [[1815]]. === I ultims agns a Sante Eline === I siei ultims agns di vite Napoleon ju à passâts in esili inte [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], tal Oceaṅ Atlantic meridionâl, sot dal control dai Inglês, fintremai la sô muart ai [[5 di Mai]] dal [[1821]]. Daspò de sô colade definitive, il '''[[Congrès di Viene]]''' al à ristabilît i vieris Reams europeans che a jerin stâts parâts jù des concuistis francesis, cun cualchi ecezion, come pe [[Repunliche di Vignesie]] ([[Restaurazion]]). == Vite privade e dinastie == Napoleon al è stât il prin cjâf di guvier de dinastie dai '''[[Bonaparte]]'''. * Al à sposât '''[[Joséphine de Beauharnais]]''' intal [[1796]]. * In tes secondis gnocis, ai [[11 di Fevrâr]] [[1810]], al à sposât la [[Arciduchesse]] '''[[Marie Luise di Austrie]]'''. I siei eredis a forin: * Il fi legjitim, '''Napoleon Luis Bonaparte''' (Napoleon II), cognossût come il Re di Rome ([[1811]]–[[1832]]). * Doi fiis ilegjitims: '''Carli, Cont Leone''' ([[1806]]–[[1881]], fîs di Catherine Eléonore Denuelle de la Plaigne) e '''Alessandro Giuseppe Colonna, Cont Walewski'''([[1810]]–[[1868]], fî di Marie, Contesse Walewski), che al è stât ancje ministri dai afârs forests sot di '''[[Napoleon III]]'''. La sô figure e à ispirât artiscj, leterâts, musiciscj, politics e storics, dai siei timps fintremai vuê. {{:Cronologjie di Napoleon Bonaparte}} == Napoleon tal Cine == La figure di Napoleon Bonaparte e è stade une des plui rapresentadis te storie dal cine e de television, cun plui di 200 pelliculis a lui dedicadis o che lu vût come personaç prinçipâl. === Il cine mût e i prins colossâls === * '''''Napoléon''''' (1897), dai fradis Lumière: il prin piçul curtmetraç mût che al mostre l'imperadôr. * '''''Napoléon''''' (1927), regjie di Abel Gance: une opare monumentâl dal cine mût cun Albert Dieudonnée tal rûl di Napoleon, celebre par lis sôs inovazions tecnichis e visualis. === Il periodi classic e la seconde meitât dal XX secul === * '''''Scpione l'African''''' (1937), regjie di Carmine Gallone (curiose presence indirete te propagande de epoche). * '''''Conquest''''' (''Maria Walewska'', 1937), regjie di Clarence Brown: cun Charles Boyer (Napoleon) e Greta Garbo (Maria Walewska). * '''''Désirée''''' (1954), regjie di Henry Koster: cun Marlon Brando intal rûl di Napoleon Bonaparte e Jean Simmons intal rûl di Désirée Clary. * '''''Napoléon''''' (1955), regjie di Sacha Guitry: monumental afresc storic francés cun Daniel Gélin e Raymond Pellegrin che interpretin Napoleon in dôs stâts diferents. * '''''War and Peace''''' (''Vuere e Pâs'', 1956), regjie di King Vidor: adattament dal romanç di Tolstoj cun Herbert Lom intal rûl dal imperadôr. * '''''Voyna i mir''''' (''Vuere e Pâs'', 1966–1967), regjie di Sergej Bondarčuk: colossâl sovietic vitoriôso dal Premi Oscar, cun Vladislav Stržel'čik intal rûl di Napoleon. * '''''Waterloo''''' (1970), regjie di Sergej Bondarčuk: prodot di Dino De Laurentiis, al à come protagonist Rod Steiger intal rûl di Napoleon e Christopher Plummer come Duche di Wellington. * '''''I duellanti''''' (''The Duellists'', 1977), regjie di Ridley Scott: al conte une storie di doi ufiziâls des vueris napoleonichis. === Produzions piçulis e dal XXI secul === * '''''Napoleon and Josephine: A Love Story''''' (1987) – Miniserie TV cun Armand Assante e Jacqueline Bisset. * '''''Monsieur N.''''' (2003), regjie di Antoine de Caunes: un film che al esplore i misteris dai ultims agns di esili a Sante Eline cun Philippe Torreton. * '''''Napoléon''''' (2002) – Grande miniserie di television europeane in cuatri pontadis, regjie di Yves Simoneau, cun Christian Clavier intal rûl di Napoleon, Gérard Depardieu e Isabella Rossellini. * '''''Napoleon''''' (2023), regjie di Ridley Scott: colossâl colosal cun Joaquin Phoenix intal rûl dal imperadôr e Vanessa Kirby come Giuseppina (Joséphine de Beauharnais). === Il proget mai realizât === Une des oparis plui famosis sul imperadôr e reste il proget mai cjampât a fin di [[Stanley Kubrick]], che al à passât agns a studiâ une biografie cinematografiche monumentâl di Napoleon tai agns '60-'70, mai girade par biedai costs di produzion == Vôs coreladis == * [[Rivoluzion francese|Rivoluzion Francêse]] * [[Tratat di Cjampfuarmit]] * [[Bataie di Austerlitz]] * [[Bataie di Waterloo]] * [[Cjodiç Napoleon]] == Bibliografie == * Luigi Mascilli Migliorini, ''Napoleone'', Salerno Editrice, Roma, 2001, ISBN 978-8884023513. * Andrew Roberts, ''Napoleon the Great'', Penguin Books, Londra, 2014, ISBN 978-0141032016. * Jean Tulard, ''Dictionnaire Napoléon'', Fayard, Parîs, 1999, ISBN 978-2213604855. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Napoleon-I Voç di Napoleon I inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/napoleone-i-imperatore-dei-francesi Voç di Napoleon I inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Politics]] [[Categorie:Gjenerâls francês]] [[Categorie:Politics francês]] [[Categorie:Imperadôrs di France]] [[Categorie:Napoleon I]] su41lcesajgwj5suk1cm1a1c3u5jv40 186607 186606 2026-09-01T17:32:27Z Santefoscje73 11500 /* Zoventût e cariere militâr (1769–1799) */ 186607 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Napoleon I |Figure = David - Napoleon crossing the Alps - Malmaison2.jpg |Didascalie = Napoleon al passe lis Alps (dipint di Jacques-Louis David, 1801) |Nazionalitât = Francese |DateNassite = [[15 di Avost]] [[1769]] |LucNassite = [[Ajaccio]], Corsiche |DateMuart = [[5 di Mai]] [[1821]] |LucMuart = [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]] |Ativitât = Gjenerâl, om politic, imperadôr dai Francês |Oparis = Cjodiç Napoleon (Codiç Civil), riforme aministrative e gjuridiche de Europe |Note = Figure clâf de storie europeane, al à dominât la Europe par plui di un deceni cuntun fuart impat politic e legjislatîf. }} '''Napoleon Bonaparte''' ([[Ajaccio]], [[15 di Avost]] [[1769]] – [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], [[5 di Mai]] [[1821]]) al è stât un gjenerâl, om politic e figure storiche di grande rilevance. Gjenerâl dilunc la [[Rivoluzion francêse|Rivoluzion Francêse]], al à guviernât la [[France]] a scomençâ dal [[1799]]: al è stât Prim Consul dal Novembar 1799 fintremai il Mai 1804 e Imperadôr dai Francês, cul nom di Napoleon I''' (''Napoléon I<sup>er</sup>''), dal Dicembar 1804 al Avrîl 1814 e di gnûf dai [[20 di Març]] al [[22 di Jugn]] [[1815]]. Al è stât ancje President de [[Republiche Cisalpine|Republiche Taliane]] (Cisalpine) dal 1802 fin tal 1805, Re di Italie dal 1805 al 1814, 'Mediatôr' de [[Republiche Elvetiche]] dal 1803 al 1813 e 'Protetôr' de [[Confederazion dal Ren]] dal 1806 fintremai il 1813. == Biografie == === Zoventût e cariere militâr (1769–1799) === Nassût in Corsiche di une famee de piçule nobiltât di origjin toscane, al à studiât tes scuelis militaris francesîs di Brienne e Parîs. Al è deventât ufiziâl di artilerie in tal periodi de [[Rivoluzion francêse|Rivoluzion Francêse]]. Al si è distint par la prime volte inte cjaçade dai inglês di Tolone (1793), profitant des sôs capacitâts strategjichis par une rapide cariere: * '''La Campagne d'Italie (1796–1797):''' Nomenât comandant de armade d'Italie, al à svariât une schirie di vitorîs straordinariis cuintra austriacs e piemontês, forzand la Austrie a signâ il [[Tratât di Cjampfuarmit]] (1797). Chest tratat al à segnât la fin de [[Republiche di Vignesie]] e al à mudât i confins politics ancje tal Friûl. * '''La Campagne d'Egjit (1798–1799):''' Par sdrumâ lis rotis comerciâls inglesîs viers l'Indie, Napoleon al à invadût l'Egjit, cuntune spedizion che e à ancje diert la grande stagjon de egjitologjie moderne (cun le scuvierte de Piere di Rosetta). === Il Consolât e l'Imperi (1799–1812) === [[Figure:Jacques-Louis David - The Emperor Napoleon in His Study at the Tuileries - Google Art Project 2.jpg|200px|miniatura|destra|Jacques-Louis David, Napoleon Bonaparte tal sô cabinet di lavôr, vueli su tele, 1812,]] Tornât in France, ai [[9 di Novembar]] dal [[1799]] (18 Brumâr intal calendari rivoluzionari), al à srodonât un colp di Stat, abolint il Direttori e deventant '''Prin Consul''' Ai [[2 di Dicembar]] dal [[1804]] al è stât incoronât Imperadôr in te Catedrâl di Notre-Dame a Parîs. In gracîs di une serie di brilantis campagnis militârs (famose e è la [[Bataie di Austerlitz]] intal 1805) e par mieç di aleancis, al è rivât a concuistâ une grande bande de [[Europe]] continentâl, espuartant i ideâi de Rivoluzion francêse, soredut chei sul rinovament sociâl. Dongje dai stâts controlâts diretementri, al è rivât ancje a controlâ altris reams mandant al podê i siei parincj ([[Spagne]], [[Ream di Napuli]], [[Vestfalie]] e [[Olande]]). === La colade e i Cent Dîs (1812–1815) === Il so domini al è finît di colp daspò de disastrose '''[[Campagne di Russie]]''' ([[1812]]). Scunfit dai Aleâts europeans tal otubar [[1813]] inte [[Bataie di Lipsia]], Napoleon al à abdicât tal avrîl [[1814]] e al è stât mandât in esili te [[Isule d'Elbe]]. [[Figure:Fireofmoscow.jpg|200px|miniatura|destra|Napoleon a Mosche ]] Al è rivât ancjemò a tornâ fûr tal [[Març]] [[1815]], cuant, sintint la delusion dal popûl francês pe gnove situazion politiche, al è sbarcjât a [[Antibes]] e al è tornât a [[Parîs]] "cence sbarâ un sôl colp". Tornât a concuistâ il podê par i famôs '''[[Cent dîs]]''', al è stât scunfit une altre volte te '''[[Bataie di Waterloo]]''' de Setime Coalizion, ai [[18 di Jugn]] dal [[1815]]. === I ultims agns a Sante Eline === I siei ultims agns di vite Napoleon ju à passâts in esili inte [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], tal Oceaṅ Atlantic meridionâl, sot dal control dai Inglês, fintremai la sô muart ai [[5 di Mai]] dal [[1821]]. Daspò de sô colade definitive, il '''[[Congrès di Viene]]''' al à ristabilît i vieris Reams europeans che a jerin stâts parâts jù des concuistis francesis, cun cualchi ecezion, come pe [[Repunliche di Vignesie]] ([[Restaurazion]]). == Vite privade e dinastie == Napoleon al è stât il prin cjâf di guvier de dinastie dai '''[[Bonaparte]]'''. * Al à sposât '''[[Joséphine de Beauharnais]]''' intal [[1796]]. * In tes secondis gnocis, ai [[11 di Fevrâr]] [[1810]], al à sposât la [[Arciduchesse]] '''[[Marie Luise di Austrie]]'''. I siei eredis a forin: * Il fi legjitim, '''Napoleon Luis Bonaparte''' (Napoleon II), cognossût come il Re di Rome ([[1811]]–[[1832]]). * Doi fiis ilegjitims: '''Carli, Cont Leone''' ([[1806]]–[[1881]], fîs di Catherine Eléonore Denuelle de la Plaigne) e '''Alessandro Giuseppe Colonna, Cont Walewski'''([[1810]]–[[1868]], fî di Marie, Contesse Walewski), che al è stât ancje ministri dai afârs forests sot di '''[[Napoleon III]]'''. La sô figure e à ispirât artiscj, leterâts, musiciscj, politics e storics, dai siei timps fintremai vuê. {{:Cronologjie di Napoleon Bonaparte}} == Napoleon tal Cine == La figure di Napoleon Bonaparte e è stade une des plui rapresentadis te storie dal cine e de television, cun plui di 200 pelliculis a lui dedicadis o che lu vût come personaç prinçipâl. === Il cine mût e i prins colossâls === * '''''Napoléon''''' (1897), dai fradis Lumière: il prin piçul curtmetraç mût che al mostre l'imperadôr. * '''''Napoléon''''' (1927), regjie di Abel Gance: une opare monumentâl dal cine mût cun Albert Dieudonnée tal rûl di Napoleon, celebre par lis sôs inovazions tecnichis e visualis. === Il periodi classic e la seconde meitât dal XX secul === * '''''Scpione l'African''''' (1937), regjie di Carmine Gallone (curiose presence indirete te propagande de epoche). * '''''Conquest''''' (''Maria Walewska'', 1937), regjie di Clarence Brown: cun Charles Boyer (Napoleon) e Greta Garbo (Maria Walewska). * '''''Désirée''''' (1954), regjie di Henry Koster: cun Marlon Brando intal rûl di Napoleon Bonaparte e Jean Simmons intal rûl di Désirée Clary. * '''''Napoléon''''' (1955), regjie di Sacha Guitry: monumental afresc storic francés cun Daniel Gélin e Raymond Pellegrin che interpretin Napoleon in dôs stâts diferents. * '''''War and Peace''''' (''Vuere e Pâs'', 1956), regjie di King Vidor: adattament dal romanç di Tolstoj cun Herbert Lom intal rûl dal imperadôr. * '''''Voyna i mir''''' (''Vuere e Pâs'', 1966–1967), regjie di Sergej Bondarčuk: colossâl sovietic vitoriôso dal Premi Oscar, cun Vladislav Stržel'čik intal rûl di Napoleon. * '''''Waterloo''''' (1970), regjie di Sergej Bondarčuk: prodot di Dino De Laurentiis, al à come protagonist Rod Steiger intal rûl di Napoleon e Christopher Plummer come Duche di Wellington. * '''''I duellanti''''' (''The Duellists'', 1977), regjie di Ridley Scott: al conte une storie di doi ufiziâls des vueris napoleonichis. === Produzions piçulis e dal XXI secul === * '''''Napoleon and Josephine: A Love Story''''' (1987) – Miniserie TV cun Armand Assante e Jacqueline Bisset. * '''''Monsieur N.''''' (2003), regjie di Antoine de Caunes: un film che al esplore i misteris dai ultims agns di esili a Sante Eline cun Philippe Torreton. * '''''Napoléon''''' (2002) – Grande miniserie di television europeane in cuatri pontadis, regjie di Yves Simoneau, cun Christian Clavier intal rûl di Napoleon, Gérard Depardieu e Isabella Rossellini. * '''''Napoleon''''' (2023), regjie di Ridley Scott: colossâl colosal cun Joaquin Phoenix intal rûl dal imperadôr e Vanessa Kirby come Giuseppina (Joséphine de Beauharnais). === Il proget mai realizât === Une des oparis plui famosis sul imperadôr e reste il proget mai cjampât a fin di [[Stanley Kubrick]], che al à passât agns a studiâ une biografie cinematografiche monumentâl di Napoleon tai agns '60-'70, mai girade par biedai costs di produzion == Vôs coreladis == * [[Rivoluzion francese|Rivoluzion Francêse]] * [[Tratat di Cjampfuarmit]] * [[Bataie di Austerlitz]] * [[Bataie di Waterloo]] * [[Cjodiç Napoleon]] == Bibliografie == * Luigi Mascilli Migliorini, ''Napoleone'', Salerno Editrice, Roma, 2001, ISBN 978-8884023513. * Andrew Roberts, ''Napoleon the Great'', Penguin Books, Londra, 2014, ISBN 978-0141032016. * Jean Tulard, ''Dictionnaire Napoléon'', Fayard, Parîs, 1999, ISBN 978-2213604855. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Napoleon-I Voç di Napoleon I inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/napoleone-i-imperatore-dei-francesi Voç di Napoleon I inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Politics]] [[Categorie:Gjenerâls francês]] [[Categorie:Politics francês]] [[Categorie:Imperadôrs di France]] [[Categorie:Napoleon I]] fnatsbxbf4a65cw0mavteq4i2taqkzc 186608 186607 2026-09-01T17:32:51Z Santefoscje73 11500 /* Vôs coreladis */ 186608 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Napoleon I |Figure = David - Napoleon crossing the Alps - Malmaison2.jpg |Didascalie = Napoleon al passe lis Alps (dipint di Jacques-Louis David, 1801) |Nazionalitât = Francese |DateNassite = [[15 di Avost]] [[1769]] |LucNassite = [[Ajaccio]], Corsiche |DateMuart = [[5 di Mai]] [[1821]] |LucMuart = [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]] |Ativitât = Gjenerâl, om politic, imperadôr dai Francês |Oparis = Cjodiç Napoleon (Codiç Civil), riforme aministrative e gjuridiche de Europe |Note = Figure clâf de storie europeane, al à dominât la Europe par plui di un deceni cuntun fuart impat politic e legjislatîf. }} '''Napoleon Bonaparte''' ([[Ajaccio]], [[15 di Avost]] [[1769]] – [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], [[5 di Mai]] [[1821]]) al è stât un gjenerâl, om politic e figure storiche di grande rilevance. Gjenerâl dilunc la [[Rivoluzion francêse|Rivoluzion Francêse]], al à guviernât la [[France]] a scomençâ dal [[1799]]: al è stât Prim Consul dal Novembar 1799 fintremai il Mai 1804 e Imperadôr dai Francês, cul nom di Napoleon I''' (''Napoléon I<sup>er</sup>''), dal Dicembar 1804 al Avrîl 1814 e di gnûf dai [[20 di Març]] al [[22 di Jugn]] [[1815]]. Al è stât ancje President de [[Republiche Cisalpine|Republiche Taliane]] (Cisalpine) dal 1802 fin tal 1805, Re di Italie dal 1805 al 1814, 'Mediatôr' de [[Republiche Elvetiche]] dal 1803 al 1813 e 'Protetôr' de [[Confederazion dal Ren]] dal 1806 fintremai il 1813. == Biografie == === Zoventût e cariere militâr (1769–1799) === Nassût in Corsiche di une famee de piçule nobiltât di origjin toscane, al à studiât tes scuelis militaris francesîs di Brienne e Parîs. Al è deventât ufiziâl di artilerie in tal periodi de [[Rivoluzion francêse|Rivoluzion Francêse]]. Al si è distint par la prime volte inte cjaçade dai inglês di Tolone (1793), profitant des sôs capacitâts strategjichis par une rapide cariere: * '''La Campagne d'Italie (1796–1797):''' Nomenât comandant de armade d'Italie, al à svariât une schirie di vitorîs straordinariis cuintra austriacs e piemontês, forzand la Austrie a signâ il [[Tratât di Cjampfuarmit]] (1797). Chest tratat al à segnât la fin de [[Republiche di Vignesie]] e al à mudât i confins politics ancje tal Friûl. * '''La Campagne d'Egjit (1798–1799):''' Par sdrumâ lis rotis comerciâls inglesîs viers l'Indie, Napoleon al à invadût l'Egjit, cuntune spedizion che e à ancje diert la grande stagjon de egjitologjie moderne (cun le scuvierte de Piere di Rosetta). === Il Consolât e l'Imperi (1799–1812) === [[Figure:Jacques-Louis David - The Emperor Napoleon in His Study at the Tuileries - Google Art Project 2.jpg|200px|miniatura|destra|Jacques-Louis David, Napoleon Bonaparte tal sô cabinet di lavôr, vueli su tele, 1812,]] Tornât in France, ai [[9 di Novembar]] dal [[1799]] (18 Brumâr intal calendari rivoluzionari), al à srodonât un colp di Stat, abolint il Direttori e deventant '''Prin Consul''' Ai [[2 di Dicembar]] dal [[1804]] al è stât incoronât Imperadôr in te Catedrâl di Notre-Dame a Parîs. In gracîs di une serie di brilantis campagnis militârs (famose e è la [[Bataie di Austerlitz]] intal 1805) e par mieç di aleancis, al è rivât a concuistâ une grande bande de [[Europe]] continentâl, espuartant i ideâi de Rivoluzion francêse, soredut chei sul rinovament sociâl. Dongje dai stâts controlâts diretementri, al è rivât ancje a controlâ altris reams mandant al podê i siei parincj ([[Spagne]], [[Ream di Napuli]], [[Vestfalie]] e [[Olande]]). === La colade e i Cent Dîs (1812–1815) === Il so domini al è finît di colp daspò de disastrose '''[[Campagne di Russie]]''' ([[1812]]). Scunfit dai Aleâts europeans tal otubar [[1813]] inte [[Bataie di Lipsia]], Napoleon al à abdicât tal avrîl [[1814]] e al è stât mandât in esili te [[Isule d'Elbe]]. [[Figure:Fireofmoscow.jpg|200px|miniatura|destra|Napoleon a Mosche ]] Al è rivât ancjemò a tornâ fûr tal [[Març]] [[1815]], cuant, sintint la delusion dal popûl francês pe gnove situazion politiche, al è sbarcjât a [[Antibes]] e al è tornât a [[Parîs]] "cence sbarâ un sôl colp". Tornât a concuistâ il podê par i famôs '''[[Cent dîs]]''', al è stât scunfit une altre volte te '''[[Bataie di Waterloo]]''' de Setime Coalizion, ai [[18 di Jugn]] dal [[1815]]. === I ultims agns a Sante Eline === I siei ultims agns di vite Napoleon ju à passâts in esili inte [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], tal Oceaṅ Atlantic meridionâl, sot dal control dai Inglês, fintremai la sô muart ai [[5 di Mai]] dal [[1821]]. Daspò de sô colade definitive, il '''[[Congrès di Viene]]''' al à ristabilît i vieris Reams europeans che a jerin stâts parâts jù des concuistis francesis, cun cualchi ecezion, come pe [[Repunliche di Vignesie]] ([[Restaurazion]]). == Vite privade e dinastie == Napoleon al è stât il prin cjâf di guvier de dinastie dai '''[[Bonaparte]]'''. * Al à sposât '''[[Joséphine de Beauharnais]]''' intal [[1796]]. * In tes secondis gnocis, ai [[11 di Fevrâr]] [[1810]], al à sposât la [[Arciduchesse]] '''[[Marie Luise di Austrie]]'''. I siei eredis a forin: * Il fi legjitim, '''Napoleon Luis Bonaparte''' (Napoleon II), cognossût come il Re di Rome ([[1811]]–[[1832]]). * Doi fiis ilegjitims: '''Carli, Cont Leone''' ([[1806]]–[[1881]], fîs di Catherine Eléonore Denuelle de la Plaigne) e '''Alessandro Giuseppe Colonna, Cont Walewski'''([[1810]]–[[1868]], fî di Marie, Contesse Walewski), che al è stât ancje ministri dai afârs forests sot di '''[[Napoleon III]]'''. La sô figure e à ispirât artiscj, leterâts, musiciscj, politics e storics, dai siei timps fintremai vuê. {{:Cronologjie di Napoleon Bonaparte}} == Napoleon tal Cine == La figure di Napoleon Bonaparte e è stade une des plui rapresentadis te storie dal cine e de television, cun plui di 200 pelliculis a lui dedicadis o che lu vût come personaç prinçipâl. === Il cine mût e i prins colossâls === * '''''Napoléon''''' (1897), dai fradis Lumière: il prin piçul curtmetraç mût che al mostre l'imperadôr. * '''''Napoléon''''' (1927), regjie di Abel Gance: une opare monumentâl dal cine mût cun Albert Dieudonnée tal rûl di Napoleon, celebre par lis sôs inovazions tecnichis e visualis. === Il periodi classic e la seconde meitât dal XX secul === * '''''Scpione l'African''''' (1937), regjie di Carmine Gallone (curiose presence indirete te propagande de epoche). * '''''Conquest''''' (''Maria Walewska'', 1937), regjie di Clarence Brown: cun Charles Boyer (Napoleon) e Greta Garbo (Maria Walewska). * '''''Désirée''''' (1954), regjie di Henry Koster: cun Marlon Brando intal rûl di Napoleon Bonaparte e Jean Simmons intal rûl di Désirée Clary. * '''''Napoléon''''' (1955), regjie di Sacha Guitry: monumental afresc storic francés cun Daniel Gélin e Raymond Pellegrin che interpretin Napoleon in dôs stâts diferents. * '''''War and Peace''''' (''Vuere e Pâs'', 1956), regjie di King Vidor: adattament dal romanç di Tolstoj cun Herbert Lom intal rûl dal imperadôr. * '''''Voyna i mir''''' (''Vuere e Pâs'', 1966–1967), regjie di Sergej Bondarčuk: colossâl sovietic vitoriôso dal Premi Oscar, cun Vladislav Stržel'čik intal rûl di Napoleon. * '''''Waterloo''''' (1970), regjie di Sergej Bondarčuk: prodot di Dino De Laurentiis, al à come protagonist Rod Steiger intal rûl di Napoleon e Christopher Plummer come Duche di Wellington. * '''''I duellanti''''' (''The Duellists'', 1977), regjie di Ridley Scott: al conte une storie di doi ufiziâls des vueris napoleonichis. === Produzions piçulis e dal XXI secul === * '''''Napoleon and Josephine: A Love Story''''' (1987) – Miniserie TV cun Armand Assante e Jacqueline Bisset. * '''''Monsieur N.''''' (2003), regjie di Antoine de Caunes: un film che al esplore i misteris dai ultims agns di esili a Sante Eline cun Philippe Torreton. * '''''Napoléon''''' (2002) – Grande miniserie di television europeane in cuatri pontadis, regjie di Yves Simoneau, cun Christian Clavier intal rûl di Napoleon, Gérard Depardieu e Isabella Rossellini. * '''''Napoleon''''' (2023), regjie di Ridley Scott: colossâl colosal cun Joaquin Phoenix intal rûl dal imperadôr e Vanessa Kirby come Giuseppina (Joséphine de Beauharnais). === Il proget mai realizât === Une des oparis plui famosis sul imperadôr e reste il proget mai cjampât a fin di [[Stanley Kubrick]], che al à passât agns a studiâ une biografie cinematografiche monumentâl di Napoleon tai agns '60-'70, mai girade par biedai costs di produzion == Vôs coreladis == * [[Rivoluzion francese|Rivoluzion Francêse]] * [[Tratât di Cjampfuarmit]] * [[Bataie di Austerlitz]] * [[Bataie di Waterloo]] * [[Cjodiç Napoleon]] == Bibliografie == * Luigi Mascilli Migliorini, ''Napoleone'', Salerno Editrice, Roma, 2001, ISBN 978-8884023513. * Andrew Roberts, ''Napoleon the Great'', Penguin Books, Londra, 2014, ISBN 978-0141032016. * Jean Tulard, ''Dictionnaire Napoléon'', Fayard, Parîs, 1999, ISBN 978-2213604855. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Napoleon-I Voç di Napoleon I inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/napoleone-i-imperatore-dei-francesi Voç di Napoleon I inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Politics]] [[Categorie:Gjenerâls francês]] [[Categorie:Politics francês]] [[Categorie:Imperadôrs di France]] [[Categorie:Napoleon I]] 3u937hjpkbalhfpqrem4qmegow82qlt 186609 186608 2026-09-01T17:33:13Z Santefoscje73 11500 186609 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Napoleon I |Figure = David - Napoleon crossing the Alps - Malmaison2.jpg |Didascalie = Napoleon al passe lis Alps (dipint di Jacques-Louis David, 1801) |Nazionalitât = Francese |DateNassite = [[15 di Avost]] [[1769]] |LucNassite = [[Ajaccio]], Corsiche |DateMuart = [[5 di Mai]] [[1821]] |LucMuart = [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]] |Ativitât = Gjenerâl, om politic, imperadôr dai Francês |Oparis = Cjodiç Napoleon (Codiç Civil), riforme aministrative e gjuridiche de Europe |Note = Figure clâf de storie europeane, al à dominât la Europe par plui di un deceni cuntun fuart impat politic e legjislatîf. }} '''Napoleon Bonaparte''' ([[Ajaccio]], [[15 di Avost]] [[1769]] – [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], [[5 di Mai]] [[1821]]) al è stât un gjenerâl, om politic e figure storiche di grande rilevance. Gjenerâl dilunc la [[Rivoluzion francese|Rivoluzion Francêse]], al à guviernât la [[France]] a scomençâ dal [[1799]]: al è stât Prim Consul dal Novembar 1799 fintremai il Mai 1804 e Imperadôr dai Francês, cul nom di Napoleon I''' (''Napoléon I<sup>er</sup>''), dal Dicembar 1804 al Avrîl 1814 e di gnûf dai [[20 di Març]] al [[22 di Jugn]] [[1815]]. Al è stât ancje President de [[Republiche Cisalpine|Republiche Taliane]] (Cisalpine) dal 1802 fin tal 1805, Re di Italie dal 1805 al 1814, 'Mediatôr' de [[Republiche Elvetiche]] dal 1803 al 1813 e 'Protetôr' de [[Confederazion dal Ren]] dal 1806 fintremai il 1813. == Biografie == === Zoventût e cariere militâr (1769–1799) === Nassût in Corsiche di une famee de piçule nobiltât di origjin toscane, al à studiât tes scuelis militaris francesîs di Brienne e Parîs. Al è deventât ufiziâl di artilerie in tal periodi de [[Rivoluzion francêse|Rivoluzion Francêse]]. Al si è distint par la prime volte inte cjaçade dai inglês di Tolone (1793), profitant des sôs capacitâts strategjichis par une rapide cariere: * '''La Campagne d'Italie (1796–1797):''' Nomenât comandant de armade d'Italie, al à svariât une schirie di vitorîs straordinariis cuintra austriacs e piemontês, forzand la Austrie a signâ il [[Tratât di Cjampfuarmit]] (1797). Chest tratat al à segnât la fin de [[Republiche di Vignesie]] e al à mudât i confins politics ancje tal Friûl. * '''La Campagne d'Egjit (1798–1799):''' Par sdrumâ lis rotis comerciâls inglesîs viers l'Indie, Napoleon al à invadût l'Egjit, cuntune spedizion che e à ancje diert la grande stagjon de egjitologjie moderne (cun le scuvierte de Piere di Rosetta). === Il Consolât e l'Imperi (1799–1812) === [[Figure:Jacques-Louis David - The Emperor Napoleon in His Study at the Tuileries - Google Art Project 2.jpg|200px|miniatura|destra|Jacques-Louis David, Napoleon Bonaparte tal sô cabinet di lavôr, vueli su tele, 1812,]] Tornât in France, ai [[9 di Novembar]] dal [[1799]] (18 Brumâr intal calendari rivoluzionari), al à srodonât un colp di Stat, abolint il Direttori e deventant '''Prin Consul''' Ai [[2 di Dicembar]] dal [[1804]] al è stât incoronât Imperadôr in te Catedrâl di Notre-Dame a Parîs. In gracîs di une serie di brilantis campagnis militârs (famose e è la [[Bataie di Austerlitz]] intal 1805) e par mieç di aleancis, al è rivât a concuistâ une grande bande de [[Europe]] continentâl, espuartant i ideâi de Rivoluzion francêse, soredut chei sul rinovament sociâl. Dongje dai stâts controlâts diretementri, al è rivât ancje a controlâ altris reams mandant al podê i siei parincj ([[Spagne]], [[Ream di Napuli]], [[Vestfalie]] e [[Olande]]). === La colade e i Cent Dîs (1812–1815) === Il so domini al è finît di colp daspò de disastrose '''[[Campagne di Russie]]''' ([[1812]]). Scunfit dai Aleâts europeans tal otubar [[1813]] inte [[Bataie di Lipsia]], Napoleon al à abdicât tal avrîl [[1814]] e al è stât mandât in esili te [[Isule d'Elbe]]. [[Figure:Fireofmoscow.jpg|200px|miniatura|destra|Napoleon a Mosche ]] Al è rivât ancjemò a tornâ fûr tal [[Març]] [[1815]], cuant, sintint la delusion dal popûl francês pe gnove situazion politiche, al è sbarcjât a [[Antibes]] e al è tornât a [[Parîs]] "cence sbarâ un sôl colp". Tornât a concuistâ il podê par i famôs '''[[Cent dîs]]''', al è stât scunfit une altre volte te '''[[Bataie di Waterloo]]''' de Setime Coalizion, ai [[18 di Jugn]] dal [[1815]]. === I ultims agns a Sante Eline === I siei ultims agns di vite Napoleon ju à passâts in esili inte [[Sante Eline (isule)|Isule di Sante Eline]], tal Oceaṅ Atlantic meridionâl, sot dal control dai Inglês, fintremai la sô muart ai [[5 di Mai]] dal [[1821]]. Daspò de sô colade definitive, il '''[[Congrès di Viene]]''' al à ristabilît i vieris Reams europeans che a jerin stâts parâts jù des concuistis francesis, cun cualchi ecezion, come pe [[Repunliche di Vignesie]] ([[Restaurazion]]). == Vite privade e dinastie == Napoleon al è stât il prin cjâf di guvier de dinastie dai '''[[Bonaparte]]'''. * Al à sposât '''[[Joséphine de Beauharnais]]''' intal [[1796]]. * In tes secondis gnocis, ai [[11 di Fevrâr]] [[1810]], al à sposât la [[Arciduchesse]] '''[[Marie Luise di Austrie]]'''. I siei eredis a forin: * Il fi legjitim, '''Napoleon Luis Bonaparte''' (Napoleon II), cognossût come il Re di Rome ([[1811]]–[[1832]]). * Doi fiis ilegjitims: '''Carli, Cont Leone''' ([[1806]]–[[1881]], fîs di Catherine Eléonore Denuelle de la Plaigne) e '''Alessandro Giuseppe Colonna, Cont Walewski'''([[1810]]–[[1868]], fî di Marie, Contesse Walewski), che al è stât ancje ministri dai afârs forests sot di '''[[Napoleon III]]'''. La sô figure e à ispirât artiscj, leterâts, musiciscj, politics e storics, dai siei timps fintremai vuê. {{:Cronologjie di Napoleon Bonaparte}} == Napoleon tal Cine == La figure di Napoleon Bonaparte e è stade une des plui rapresentadis te storie dal cine e de television, cun plui di 200 pelliculis a lui dedicadis o che lu vût come personaç prinçipâl. === Il cine mût e i prins colossâls === * '''''Napoléon''''' (1897), dai fradis Lumière: il prin piçul curtmetraç mût che al mostre l'imperadôr. * '''''Napoléon''''' (1927), regjie di Abel Gance: une opare monumentâl dal cine mût cun Albert Dieudonnée tal rûl di Napoleon, celebre par lis sôs inovazions tecnichis e visualis. === Il periodi classic e la seconde meitât dal XX secul === * '''''Scpione l'African''''' (1937), regjie di Carmine Gallone (curiose presence indirete te propagande de epoche). * '''''Conquest''''' (''Maria Walewska'', 1937), regjie di Clarence Brown: cun Charles Boyer (Napoleon) e Greta Garbo (Maria Walewska). * '''''Désirée''''' (1954), regjie di Henry Koster: cun Marlon Brando intal rûl di Napoleon Bonaparte e Jean Simmons intal rûl di Désirée Clary. * '''''Napoléon''''' (1955), regjie di Sacha Guitry: monumental afresc storic francés cun Daniel Gélin e Raymond Pellegrin che interpretin Napoleon in dôs stâts diferents. * '''''War and Peace''''' (''Vuere e Pâs'', 1956), regjie di King Vidor: adattament dal romanç di Tolstoj cun Herbert Lom intal rûl dal imperadôr. * '''''Voyna i mir''''' (''Vuere e Pâs'', 1966–1967), regjie di Sergej Bondarčuk: colossâl sovietic vitoriôso dal Premi Oscar, cun Vladislav Stržel'čik intal rûl di Napoleon. * '''''Waterloo''''' (1970), regjie di Sergej Bondarčuk: prodot di Dino De Laurentiis, al à come protagonist Rod Steiger intal rûl di Napoleon e Christopher Plummer come Duche di Wellington. * '''''I duellanti''''' (''The Duellists'', 1977), regjie di Ridley Scott: al conte une storie di doi ufiziâls des vueris napoleonichis. === Produzions piçulis e dal XXI secul === * '''''Napoleon and Josephine: A Love Story''''' (1987) – Miniserie TV cun Armand Assante e Jacqueline Bisset. * '''''Monsieur N.''''' (2003), regjie di Antoine de Caunes: un film che al esplore i misteris dai ultims agns di esili a Sante Eline cun Philippe Torreton. * '''''Napoléon''''' (2002) – Grande miniserie di television europeane in cuatri pontadis, regjie di Yves Simoneau, cun Christian Clavier intal rûl di Napoleon, Gérard Depardieu e Isabella Rossellini. * '''''Napoleon''''' (2023), regjie di Ridley Scott: colossâl colosal cun Joaquin Phoenix intal rûl dal imperadôr e Vanessa Kirby come Giuseppina (Joséphine de Beauharnais). === Il proget mai realizât === Une des oparis plui famosis sul imperadôr e reste il proget mai cjampât a fin di [[Stanley Kubrick]], che al à passât agns a studiâ une biografie cinematografiche monumentâl di Napoleon tai agns '60-'70, mai girade par biedai costs di produzion == Vôs coreladis == * [[Rivoluzion francese|Rivoluzion Francêse]] * [[Tratât di Cjampfuarmit]] * [[Bataie di Austerlitz]] * [[Bataie di Waterloo]] * [[Cjodiç Napoleon]] == Bibliografie == * Luigi Mascilli Migliorini, ''Napoleone'', Salerno Editrice, Roma, 2001, ISBN 978-8884023513. * Andrew Roberts, ''Napoleon the Great'', Penguin Books, Londra, 2014, ISBN 978-0141032016. * Jean Tulard, ''Dictionnaire Napoléon'', Fayard, Parîs, 1999, ISBN 978-2213604855. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Napoleon-I Voç di Napoleon I inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/napoleone-i-imperatore-dei-francesi Voç di Napoleon I inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Politics]] [[Categorie:Gjenerâls francês]] [[Categorie:Politics francês]] [[Categorie:Imperadôrs di France]] [[Categorie:Napoleon I]] 36leq182yksahytnpbjezsfdmqrrzpy Apocalìs 0 4639 186639 173100 2026-09-02T08:57:43Z Santefoscje73 11500 186639 wikitext text/x-wiki [[Figure:Papyrus 98 (Rev 1,13-2.1).JPG|250px|miniatura|destra|250px|]] Il '''Libri de Apocalìs''', clamât ancje Rivelazion (dal sostantîf grêc Αποκάλυψις, apokalupsis, che voltât al significhe " distaponament" , "disvelamint", spès doprât a proposit di rivelazions di nature divine), al è un libri che cun tantis ilustrazions o simbui al conclût il [[Gnûf Testament]]. Propri a cause dai tancj simbui, al à dât lûc a diviersis corints di interpretazion. Une fondade cognossince e une atente analisi de intire [[Bibie]], nus permet purpûr di dâ il just significât, soredut tignint cont che lis scrituris a son ispiradis di [[Diu]] e il so proposit al è clarementri contignût dal libri di [[Libri di Gjenesi|Gjenesi]] a chel di Apocalìs, cence contradizions. Il scritôr al è l'[[apuestul]] Zuan, come che lui stes al declare e al precise di vêlu scrit cuant che al jere presonîr inte isule di Patmos, duncje probabilmentri ator il [[96]] d.C. Lui al declare di vê vût visions par mieç di un agnul il cuâl lis ve di [[Jesus]] che a so volte al riferive chel che Diu i voleve trasmeti. Contrariementri a chel che tancj a podaressin pensâ, il libri nol è stât scrit par spaurî la int, ancje se cetantis visions a puedin someâ spaventevulis, ma par confuartâ e incoragjâ chei che lu lein. == Contignût == Inte jentrade Zuan al nomene la font divine e il canâl zontraviers il cuâl i ven dade la rivelazion; po al cjacare di messaçs di Jesus a lis siet congregazions o glesiis: * ''Efeso'', par vie che a vevin lassât l'amôr che a vevin al inizi; * ''Smirne'', al ricognòs la lôr tribulazion e la lôr miserie; * ''Pergamo'', dulà che a 'ndi jere il centri de idolatrie; * ''Tiatira'', laudâts par il lôr amôr e fede ma costumâts parcè che a tignivin buine une femine (Gerabele o Izebel) che si vantave di jessi une profetesse; * ''Sardi'', che a veve la nomee di jessi vive, ma e jere muarte parcè che lis sôs oparis no jerin completementri fatis denant di Diu; * ''Filadelfia'', cognossude pe so buine condote * ''Laodicea'', che no jere ni cjalde ni frede Po dopo la vision de santitât e de glorie di Diu. Ator dal so scagn a 'ndi son 24 vieris; al ven fûr un rodul cun 7 sigjîi che dome l'agnel (Jesus) al è bon di vierzi. A vegnin vierzûts i sigjîi: Prin: al aparìs un cjaval blanc cun il so cavalîr par completâ la vitorie; Secont: un cjaval di colôr ros vîf che al gjave la pâs intal mont; Tierç: un cjaval neri che al dose il forment; Cuart: un cjaval tombadiç montât de Muart; Cuint: si viodin chei scjanâts a cause de peraule di Diu; Sest: un gran taramot che al met in bulidure i potents de tiere. Daspò e je la vision di agnui che a intrategnin i cuatri aiars da la tiere, fintremai che a no vegnin segnâts i sierfs di Diu. Il lôr numar al è di 144.000. A ven viodude ancje une grande sdrume di int di ogni nazion in pîts denant dal Agnel. Al ven viert il setim sigjîl. Siet agnui cun 7 trombis a stan par sunâ. Al sun des primis trê trombis, flagjei a si strucjin su la tiere. Cuant che a sune la cuarte trombe un tierç dal soreli, de lune e des stelis a si scurissin. Cul sun de cuinte trombe un astri al cole dal cîl e al fâs vignî fûr une plaie di cavaletis. La seste trombe e anuncie il disleam di cuatri agnui che a son pronts a copâ. Setime trombe. Vôs celestis a anuncin che il ream dal mont al è deventât il ream dal nestri Signôr e dal so Crist. Al comparis un grant segn intal cîl: une femine che e parturìs un fi mascjo e un dragon pront a fâ fûr chest fi. Lis interpretazions achì a son diviersis. Cetantis organizazions a ritegni che: la ''femine'' e figure la Glesie e e ven ancje aplicade a Marie SS, che je apont clamade ancje Mari di Diu. Il ''dragon'' al è Satane il Diaul. Il ''fi'' al figure il Messie. Par altris invezit: la ''femine'' e figure la "Jerusalem di Parsore", ven a stâi l'organizazion universâl di Diu, fate di creaturis spirituâls. il ''dragon'' al è Satane il Diaul. la ''nassite dal fi'' e figure la nassite dal Ream di Diu il re dal cuâl al è Jesus. A ven po dopo une vuere in cîl, dulà che Michêl al sconfîç Satane che al ven butât jù e scaraventât dongje de tiere, e chest al cause grancj problemis. Si viôt cumò vignî fûr dal mâr une brute bestie cun dîs cuars e siet cjâfs. Secont cualchidun cheste e figure la potence dal mâl che e combat cuintri la Glesie. Par altris invezit e figure specifichis potencis politichis mondiâl che a si sucedin intal cors de storie fin a nestris dîs e che a àn fat cuintri al popul di Diu. A ven fûr dopo une altre bestie che e à doi cuars come chei di un agnel ma che e cjacare come un dragon. Cumò l'Agnel al è sul mont Sion cun i soi 144.000 sovrans. Po dopo un agnul che al svole in mieç al cîl al fâs un grant anunci: E je colade Babilonie la Grande. Cheste Babilonie par cetancj e figure Rome, mentri par altris e figure dutis lis falsis religjons dal mont. A vegnin po dopo disvuedadis lis siet copis dal furôr di Diu. E scomence cussì une schirie di flagjei che a si scjariin su le umanitât necuitose. Babilonie e cole e sei il sisteme politic che chel finanziari e comerciâl a fasin corot su di je, da le cuâl a tiravin fûr interès. L'Agnel al bataie cun justizie, al sconfîç il dragon (Satane) che al ven leât par mil agns. Dopo al ven il dî dal judizi di Diu, Ducj a vegnin judicâts denant di Diu, ancje i muarts risussitâts. La muart a ven gjavade vie par simpri de tiere. Si viôt la Gnove Jerusalem e dal scagn di Diu al ven fûr in flum di aghe vive, simbul de vite eterne. Si conclût cuntun invît di trai gratuitementri a cheste font. == Utilitât == Il libri de Apocalìs e je la splendide conclusion de intire Biblie. In cheste maniere cumò si po capî sei il principi che il gran finâl. Cuant che in Gjenesi si lei de comparse dal Diaul, si lei ancje che Diu al profetà che i sarès stât fruçât il cjâf. Il libri de Apocalìs al spieghe che Satane al sarà distrut. Al inizi l'om disubidient al fo slontanât dal edenic arbul de vite, intal libri de Apocalìs a si viodin arbui di vite pe vuarision des nazions. Il libri nus da une vision maraveose dal Ream di Diu e un cuadri complet de santificazion dal so non. Dome Apocalìs nus da la vision complete de citât sante, la Gnove Jerusalem, in mieç a un "gnûf cîl" che insiemit a Jesus e formarà un gnûf guvier. Chest guvier, come che al ribat il libri, al suiarà ogni lagrime dai vôi dal gjenar uman che al podarà vivi feliç in eterni su une "gnove tiere". [[Categorie:Gnûf Testament]] aq5ve72n9uz306bohp48pdsy8k7gbwh 186640 186639 2026-09-02T09:00:22Z Santefoscje73 11500 186640 wikitext text/x-wiki [[Figure:Papyrus 98 (Rev 1,13-2.1).JPG|200px|miniatura|destra|250px|]] Il '''Libri de Apocalìs''', clamât ancje Rivelazion (dal sostantîf grêc Αποκάλυψις, apokalupsis, che voltât al significhe " distaponament" , "disvelamint", spès doprât a proposit di rivelazions di nature divine), al è un libri che cun tantis ilustrazions o simbui al conclût il [[Gnûf Testament]]. Propri a cause dai tancj simbui, al à dât lûc a diviersis corints di interpretazion. Une fondade cognossince e une atente analisi de intire [[Bibie]], nus permet purpûr di dâ il just significât, soredut tignint cont che lis scrituris a son ispiradis di [[Diu]] e il so proposit al è clarementri contignût dal libri di [[Libri di Gjenesi|Gjenesi]] a chel di Apocalìs, cence contradizions. Il scritôr al è l'[[apuestul]] Zuan, come che lui stes al declare e al precise di vêlu scrit cuant che al jere presonîr inte isule di Patmos, duncje probabilmentri ator il [[96]] d.C. Lui al declare di vê vût visions par mieç di un agnul il cuâl lis ve di [[Jesus]] che a so volte al riferive chel che Diu i voleve trasmeti. Contrariementri a chel che tancj a podaressin pensâ, il libri nol è stât scrit par spaurî la int, ancje se cetantis visions a puedin someâ spaventevulis, ma par confuartâ e incoragjâ chei che lu lein. == Contignût == [[Figure:Johannes op Patmos Saint John on Patmos Berlin, Staatlichen Museen zu Berlin, Gemaldegalerie HR.jpg|200px|miniatura|destra|San Zuan al scrîf il libri de Apocalìs in un cuadri di Hieronymus Bosch (1505)]] Inte jentrade Zuan al nomene la font divine e il canâl zontraviers il cuâl i ven dade la rivelazion; po al cjacare di messaçs di Jesus a lis siet congregazions o glesiis: * ''Efeso'', par vie che a vevin lassât l'amôr che a vevin al inizi; * ''Smirne'', al ricognòs la lôr tribulazion e la lôr miserie; * ''Pergamo'', dulà che a 'ndi jere il centri de idolatrie; * ''Tiatira'', laudâts par il lôr amôr e fede ma costumâts parcè che a tignivin buine une femine (Gerabele o Izebel) che si vantave di jessi une profetesse; * ''Sardi'', che a veve la nomee di jessi vive, ma e jere muarte parcè che lis sôs oparis no jerin completementri fatis denant di Diu; * ''Filadelfia'', cognossude pe so buine condote * ''Laodicea'', che no jere ni cjalde ni frede Po dopo la vision de santitât e de glorie di Diu. Ator dal so scagn a 'ndi son 24 vieris; al ven fûr un rodul cun 7 sigjîi che dome l'agnel (Jesus) al è bon di vierzi. A vegnin vierzûts i sigjîi: Prin: al aparìs un cjaval blanc cun il so cavalîr par completâ la vitorie; Secont: un cjaval di colôr ros vîf che al gjave la pâs intal mont; Tierç: un cjaval neri che al dose il forment; Cuart: un cjaval tombadiç montât de Muart; Cuint: si viodin chei scjanâts a cause de peraule di Diu; Sest: un gran taramot che al met in bulidure i potents de tiere. Daspò e je la vision di agnui che a intrategnin i cuatri aiars da la tiere, fintremai che a no vegnin segnâts i sierfs di Diu. Il lôr numar al è di 144.000. A ven viodude ancje une grande sdrume di int di ogni nazion in pîts denant dal Agnel. Al ven viert il setim sigjîl. Siet agnui cun 7 trombis a stan par sunâ. Al sun des primis trê trombis, flagjei a si strucjin su la tiere. Cuant che a sune la cuarte trombe un tierç dal soreli, de lune e des stelis a si scurissin. Cul sun de cuinte trombe un astri al cole dal cîl e al fâs vignî fûr une plaie di cavaletis. La seste trombe e anuncie il disleam di cuatri agnui che a son pronts a copâ. Setime trombe. Vôs celestis a anuncin che il ream dal mont al è deventât il ream dal nestri Signôr e dal so Crist. Al comparis un grant segn intal cîl: une femine che e parturìs un fi mascjo e un dragon pront a fâ fûr chest fi. Lis interpretazions achì a son diviersis. Cetantis organizazions a ritegni che: la ''femine'' e figure la Glesie e e ven ancje aplicade a Marie SS, che je apont clamade ancje Mari di Diu. Il ''dragon'' al è Satane il Diaul. Il ''fi'' al figure il Messie. Par altris invezit: la ''femine'' e figure la "Jerusalem di Parsore", ven a stâi l'organizazion universâl di Diu, fate di creaturis spirituâls. il ''dragon'' al è Satane il Diaul. la ''nassite dal fi'' e figure la nassite dal Ream di Diu il re dal cuâl al è Jesus. A ven po dopo une vuere in cîl, dulà che Michêl al sconfîç Satane che al ven butât jù e scaraventât dongje de tiere, e chest al cause grancj problemis. Si viôt cumò vignî fûr dal mâr une brute bestie cun dîs cuars e siet cjâfs. Secont cualchidun cheste e figure la potence dal mâl che e combat cuintri la Glesie. Par altris invezit e figure specifichis potencis politichis mondiâl che a si sucedin intal cors de storie fin a nestris dîs e che a àn fat cuintri al popul di Diu. A ven fûr dopo une altre bestie che e à doi cuars come chei di un agnel ma che e cjacare come un dragon. Cumò l'Agnel al è sul mont Sion cun i soi 144.000 sovrans. Po dopo un agnul che al svole in mieç al cîl al fâs un grant anunci: E je colade Babilonie la Grande. Cheste Babilonie par cetancj e figure Rome, mentri par altris e figure dutis lis falsis religjons dal mont. A vegnin po dopo disvuedadis lis siet copis dal furôr di Diu. E scomence cussì une schirie di flagjei che a si scjariin su le umanitât necuitose. Babilonie e cole e sei il sisteme politic che chel finanziari e comerciâl a fasin corot su di je, da le cuâl a tiravin fûr interès. L'Agnel al bataie cun justizie, al sconfîç il dragon (Satane) che al ven leât par mil agns. Dopo al ven il dî dal judizi di Diu, Ducj a vegnin judicâts denant di Diu, ancje i muarts risussitâts. La muart a ven gjavade vie par simpri de tiere. Si viôt la Gnove Jerusalem e dal scagn di Diu al ven fûr in flum di aghe vive, simbul de vite eterne. Si conclût cuntun invît di trai gratuitementri a cheste font. == Utilitât == Il libri de Apocalìs e je la splendide conclusion de intire Biblie. In cheste maniere cumò si po capî sei il principi che il gran finâl. Cuant che in Gjenesi si lei de comparse dal Diaul, si lei ancje che Diu al profetà che i sarès stât fruçât il cjâf. Il libri de Apocalìs al spieghe che Satane al sarà distrut. Al inizi l'om disubidient al fo slontanât dal edenic arbul de vite, intal libri de Apocalìs a si viodin arbui di vite pe vuarision des nazions. Il libri nus da une vision maraveose dal Ream di Diu e un cuadri complet de santificazion dal so non. Dome Apocalìs nus da la vision complete de citât sante, la Gnove Jerusalem, in mieç a un "gnûf cîl" che insiemit a Jesus e formarà un gnûf guvier. Chest guvier, come che al ribat il libri, al suiarà ogni lagrime dai vôi dal gjenar uman che al podarà vivi feliç in eterni su une "gnove tiere". [[Categorie:Gnûf Testament]] 1kyo8xkg022fjdrlvigxoxk531fzwi4 186641 186640 2026-09-02T09:02:55Z Santefoscje73 11500 186641 wikitext text/x-wiki [[Figure:Papyrus 98 (Rev 1,13-2.1).JPG|200px|miniatura|destra|250px|Papîr p{\displaystyle {\mathfrak {p}}}98, con i viers 1,13-2,1 de Apocalìs]] Il '''Libri de Apocalìs''', clamât ancje Rivelazion (dal sostantîf grêc Αποκάλυψις, apokalupsis, che voltât al significhe " distaponament" , "disvelament", spès doprât a proposit di rivelazions di nature divine), al è un libri che cun tantis ilustrazions o simbui al conclût il [[Gnûf Testament]]. Propri a cause dai tancj simbui, al à dât lûc a diviersis corints di interpretazion. Une fondade cognossince e une atente analisi de intire [[Bibie]], nus permet purpûr di dâ il just significât, soredut tignint cont che lis scrituris a son ispiradis di [[Diu]] e il so proposit al è clarementri contignût dal libri di [[Libri di Gjenesi|Gjenesi]] a chel di Apocalìs, cence contradizions. Il scritôr al è l'[[apuestul]] Zuan, come che lui stes al declare e al precise di vêlu scrit cuant che al jere presonîr inte isule di Patmos, duncje probabilmentri ator il [[96]] d.C. Lui al declare di vê vût visions par mieç di un agnul il cuâl lis ve di [[Jesus]] che a so volte al riferive chel che Diu i voleve trasmeti. Contrariementri a chel che tancj a podaressin pensâ, il libri nol è stât scrit par spaurî la int, ancje se cetantis visions a puedin someâ spaventevulis, ma par confuartâ e incoragjâ chei che lu lein. == Contignût == [[Figure:Johannes op Patmos Saint John on Patmos Berlin, Staatlichen Museen zu Berlin, Gemaldegalerie HR.jpg|200px|miniatura|destra|San Zuan al scrîf il libri de Apocalìs in un cuadri di Hieronymus Bosch (1505)]] Inte jentrade Zuan al nomene la font divine e il canâl zontraviers il cuâl i ven dade la rivelazion; po al cjacare di messaçs di Jesus a lis siet congregazions o glesiis: * ''Efeso'', par vie che a vevin lassât l'amôr che a vevin al inizi; * ''Smirne'', al ricognòs la lôr tribulazion e la lôr miserie; * ''Pergamo'', dulà che a 'ndi jere il centri de idolatrie; * ''Tiatira'', laudâts par il lôr amôr e fede ma costumâts parcè che a tignivin buine une femine (Gerabele o Izebel) che si vantave di jessi une profetesse; * ''Sardi'', che a veve la nomee di jessi vive, ma e jere muarte parcè che lis sôs oparis no jerin completementri fatis denant di Diu; * ''Filadelfia'', cognossude pe so buine condote * ''Laodicea'', che no jere ni cjalde ni frede Po dopo la vision de santitât e de glorie di Diu. Ator dal so scagn a 'ndi son 24 vieris; al ven fûr un rodul cun 7 sigjîi che dome l'agnel (Jesus) al è bon di vierzi. A vegnin vierzûts i sigjîi: Prin: al aparìs un cjaval blanc cun il so cavalîr par completâ la vitorie; Secont: un cjaval di colôr ros vîf che al gjave la pâs intal mont; Tierç: un cjaval neri che al dose il forment; Cuart: un cjaval tombadiç montât de Muart; Cuint: si viodin chei scjanâts a cause de peraule di Diu; Sest: un gran taramot che al met in bulidure i potents de tiere. Daspò e je la vision di agnui che a intrategnin i cuatri aiars da la tiere, fintremai che a no vegnin segnâts i sierfs di Diu. Il lôr numar al è di 144.000. A ven viodude ancje une grande sdrume di int di ogni nazion in pîts denant dal Agnel. Al ven viert il setim sigjîl. Siet agnui cun 7 trombis a stan par sunâ. Al sun des primis trê trombis, flagjei a si strucjin su la tiere. Cuant che a sune la cuarte trombe un tierç dal soreli, de lune e des stelis a si scurissin. Cul sun de cuinte trombe un astri al cole dal cîl e al fâs vignî fûr une plaie di cavaletis. La seste trombe e anuncie il disleam di cuatri agnui che a son pronts a copâ. Setime trombe. Vôs celestis a anuncin che il ream dal mont al è deventât il ream dal nestri Signôr e dal so Crist. Al comparis un grant segn intal cîl: une femine che e parturìs un fi mascjo e un dragon pront a fâ fûr chest fi. Lis interpretazions achì a son diviersis. Cetantis organizazions a ritegni che: la ''femine'' e figure la Glesie e e ven ancje aplicade a Marie SS, che je apont clamade ancje Mari di Diu. Il ''dragon'' al è Satane il Diaul. Il ''fi'' al figure il Messie. Par altris invezit: la ''femine'' e figure la "Jerusalem di Parsore", ven a stâi l'organizazion universâl di Diu, fate di creaturis spirituâls. il ''dragon'' al è Satane il Diaul. la ''nassite dal fi'' e figure la nassite dal Ream di Diu il re dal cuâl al è Jesus. A ven po dopo une vuere in cîl, dulà che Michêl al sconfîç Satane che al ven butât jù e scaraventât dongje de tiere, e chest al cause grancj problemis. Si viôt cumò vignî fûr dal mâr une brute bestie cun dîs cuars e siet cjâfs. Secont cualchidun cheste e figure la potence dal mâl che e combat cuintri la Glesie. Par altris invezit e figure specifichis potencis politichis mondiâl che a si sucedin intal cors de storie fin a nestris dîs e che a àn fat cuintri al popul di Diu. A ven fûr dopo une altre bestie che e à doi cuars come chei di un agnel ma che e cjacare come un dragon. Cumò l'Agnel al è sul mont Sion cun i soi 144.000 sovrans. Po dopo un agnul che al svole in mieç al cîl al fâs un grant anunci: E je colade Babilonie la Grande. Cheste Babilonie par cetancj e figure Rome, mentri par altris e figure dutis lis falsis religjons dal mont. A vegnin po dopo disvuedadis lis siet copis dal furôr di Diu. E scomence cussì une schirie di flagjei che a si scjariin su le umanitât necuitose. Babilonie e cole e sei il sisteme politic che chel finanziari e comerciâl a fasin corot su di je, da le cuâl a tiravin fûr interès. L'Agnel al bataie cun justizie, al sconfîç il dragon (Satane) che al ven leât par mil agns. Dopo al ven il dî dal judizi di Diu, Ducj a vegnin judicâts denant di Diu, ancje i muarts risussitâts. La muart a ven gjavade vie par simpri de tiere. Si viôt la Gnove Jerusalem e dal scagn di Diu al ven fûr in flum di aghe vive, simbul de vite eterne. Si conclût cuntun invît di trai gratuitementri a cheste font. == Utilitât == Il libri de Apocalìs e je la splendide conclusion de intire Biblie. In cheste maniere cumò si po capî sei il principi che il gran finâl. Cuant che in Gjenesi si lei de comparse dal Diaul, si lei ancje che Diu al profetà che i sarès stât fruçât il cjâf. Il libri de Apocalìs al spieghe che Satane al sarà distrut. Al inizi l'om disubidient al fo slontanât dal edenic arbul de vite, intal libri de Apocalìs a si viodin arbui di vite pe vuarision des nazions. Il libri nus da une vision maraveose dal Ream di Diu e un cuadri complet de santificazion dal so non. Dome Apocalìs nus da la vision complete de citât sante, la Gnove Jerusalem, in mieç a un "gnûf cîl" che insiemit a Jesus e formarà un gnûf guvier. Chest guvier, come che al ribat il libri, al suiarà ogni lagrime dai vôi dal gjenar uman che al podarà vivi feliç in eterni su une "gnove tiere". [[Categorie:Gnûf Testament]] r7uwa0tlw7ys0tvihgd23t2ax0p3g86 186642 186641 2026-09-02T09:03:28Z Santefoscje73 11500 186642 wikitext text/x-wiki [[Figure:Papyrus 98 (Rev 1,13-2.1).JPG|200px|miniatura|destra|250px|Papîr cun i viers 1,13-2,1 de Apocalìs]] Il '''Libri de Apocalìs''', clamât ancje Rivelazion (dal sostantîf grêc Αποκάλυψις, apokalupsis, che voltât al significhe " distaponament" , "disvelament", spès doprât a proposit di rivelazions di nature divine), al è un libri che cun tantis ilustrazions o simbui al conclût il [[Gnûf Testament]]. Propri a cause dai tancj simbui, al à dât lûc a diviersis corints di interpretazion. Une fondade cognossince e une atente analisi de intire [[Bibie]], nus permet purpûr di dâ il just significât, soredut tignint cont che lis scrituris a son ispiradis di [[Diu]] e il so proposit al è clarementri contignût dal libri di [[Libri di Gjenesi|Gjenesi]] a chel di Apocalìs, cence contradizions. Il scritôr al è l'[[apuestul]] Zuan, come che lui stes al declare e al precise di vêlu scrit cuant che al jere presonîr inte isule di Patmos, duncje probabilmentri ator il [[96]] d.C. Lui al declare di vê vût visions par mieç di un agnul il cuâl lis ve di [[Jesus]] che a so volte al riferive chel che Diu i voleve trasmeti. Contrariementri a chel che tancj a podaressin pensâ, il libri nol è stât scrit par spaurî la int, ancje se cetantis visions a puedin someâ spaventevulis, ma par confuartâ e incoragjâ chei che lu lein. == Contignût == [[Figure:Johannes op Patmos Saint John on Patmos Berlin, Staatlichen Museen zu Berlin, Gemaldegalerie HR.jpg|200px|miniatura|destra|San Zuan al scrîf il libri de Apocalìs in un cuadri di Hieronymus Bosch (1505)]] Inte jentrade Zuan al nomene la font divine e il canâl zontraviers il cuâl i ven dade la rivelazion; po al cjacare di messaçs di Jesus a lis siet congregazions o glesiis: * ''Efeso'', par vie che a vevin lassât l'amôr che a vevin al inizi; * ''Smirne'', al ricognòs la lôr tribulazion e la lôr miserie; * ''Pergamo'', dulà che a 'ndi jere il centri de idolatrie; * ''Tiatira'', laudâts par il lôr amôr e fede ma costumâts parcè che a tignivin buine une femine (Gerabele o Izebel) che si vantave di jessi une profetesse; * ''Sardi'', che a veve la nomee di jessi vive, ma e jere muarte parcè che lis sôs oparis no jerin completementri fatis denant di Diu; * ''Filadelfia'', cognossude pe so buine condote * ''Laodicea'', che no jere ni cjalde ni frede Po dopo la vision de santitât e de glorie di Diu. Ator dal so scagn a 'ndi son 24 vieris; al ven fûr un rodul cun 7 sigjîi che dome l'agnel (Jesus) al è bon di vierzi. A vegnin vierzûts i sigjîi: Prin: al aparìs un cjaval blanc cun il so cavalîr par completâ la vitorie; Secont: un cjaval di colôr ros vîf che al gjave la pâs intal mont; Tierç: un cjaval neri che al dose il forment; Cuart: un cjaval tombadiç montât de Muart; Cuint: si viodin chei scjanâts a cause de peraule di Diu; Sest: un gran taramot che al met in bulidure i potents de tiere. Daspò e je la vision di agnui che a intrategnin i cuatri aiars da la tiere, fintremai che a no vegnin segnâts i sierfs di Diu. Il lôr numar al è di 144.000. A ven viodude ancje une grande sdrume di int di ogni nazion in pîts denant dal Agnel. Al ven viert il setim sigjîl. Siet agnui cun 7 trombis a stan par sunâ. Al sun des primis trê trombis, flagjei a si strucjin su la tiere. Cuant che a sune la cuarte trombe un tierç dal soreli, de lune e des stelis a si scurissin. Cul sun de cuinte trombe un astri al cole dal cîl e al fâs vignî fûr une plaie di cavaletis. La seste trombe e anuncie il disleam di cuatri agnui che a son pronts a copâ. Setime trombe. Vôs celestis a anuncin che il ream dal mont al è deventât il ream dal nestri Signôr e dal so Crist. Al comparis un grant segn intal cîl: une femine che e parturìs un fi mascjo e un dragon pront a fâ fûr chest fi. Lis interpretazions achì a son diviersis. Cetantis organizazions a ritegni che: la ''femine'' e figure la Glesie e e ven ancje aplicade a Marie SS, che je apont clamade ancje Mari di Diu. Il ''dragon'' al è Satane il Diaul. Il ''fi'' al figure il Messie. Par altris invezit: la ''femine'' e figure la "Jerusalem di Parsore", ven a stâi l'organizazion universâl di Diu, fate di creaturis spirituâls. il ''dragon'' al è Satane il Diaul. la ''nassite dal fi'' e figure la nassite dal Ream di Diu il re dal cuâl al è Jesus. A ven po dopo une vuere in cîl, dulà che Michêl al sconfîç Satane che al ven butât jù e scaraventât dongje de tiere, e chest al cause grancj problemis. Si viôt cumò vignî fûr dal mâr une brute bestie cun dîs cuars e siet cjâfs. Secont cualchidun cheste e figure la potence dal mâl che e combat cuintri la Glesie. Par altris invezit e figure specifichis potencis politichis mondiâl che a si sucedin intal cors de storie fin a nestris dîs e che a àn fat cuintri al popul di Diu. A ven fûr dopo une altre bestie che e à doi cuars come chei di un agnel ma che e cjacare come un dragon. Cumò l'Agnel al è sul mont Sion cun i soi 144.000 sovrans. Po dopo un agnul che al svole in mieç al cîl al fâs un grant anunci: E je colade Babilonie la Grande. Cheste Babilonie par cetancj e figure Rome, mentri par altris e figure dutis lis falsis religjons dal mont. A vegnin po dopo disvuedadis lis siet copis dal furôr di Diu. E scomence cussì une schirie di flagjei che a si scjariin su le umanitât necuitose. Babilonie e cole e sei il sisteme politic che chel finanziari e comerciâl a fasin corot su di je, da le cuâl a tiravin fûr interès. L'Agnel al bataie cun justizie, al sconfîç il dragon (Satane) che al ven leât par mil agns. Dopo al ven il dî dal judizi di Diu, Ducj a vegnin judicâts denant di Diu, ancje i muarts risussitâts. La muart a ven gjavade vie par simpri de tiere. Si viôt la Gnove Jerusalem e dal scagn di Diu al ven fûr in flum di aghe vive, simbul de vite eterne. Si conclût cuntun invît di trai gratuitementri a cheste font. == Utilitât == Il libri de Apocalìs e je la splendide conclusion de intire Biblie. In cheste maniere cumò si po capî sei il principi che il gran finâl. Cuant che in Gjenesi si lei de comparse dal Diaul, si lei ancje che Diu al profetà che i sarès stât fruçât il cjâf. Il libri de Apocalìs al spieghe che Satane al sarà distrut. Al inizi l'om disubidient al fo slontanât dal edenic arbul de vite, intal libri de Apocalìs a si viodin arbui di vite pe vuarision des nazions. Il libri nus da une vision maraveose dal Ream di Diu e un cuadri complet de santificazion dal so non. Dome Apocalìs nus da la vision complete de citât sante, la Gnove Jerusalem, in mieç a un "gnûf cîl" che insiemit a Jesus e formarà un gnûf guvier. Chest guvier, come che al ribat il libri, al suiarà ogni lagrime dai vôi dal gjenar uman che al podarà vivi feliç in eterni su une "gnove tiere". [[Categorie:Gnûf Testament]] a1mx3oubcbcph9kv8leghxtxj60z6sz 186643 186642 2026-09-02T09:06:01Z Santefoscje73 11500 186643 wikitext text/x-wiki [[Figure:Papyrus 98 (Rev 1,13-2.1).JPG|200px|miniatura|destra|250px|Papîr cun i viers 1,13-2,1 de Apocalìs]] Il '''Libri de Apocalìs''', clamât ancje Rivelazion (dal sostantîf grêc Αποκάλυψις, apokalupsis, che voltât al significhe " distaponament" , "disvelament", spès doprât a proposit di rivelazions di nature divine), al è un libri che cun tantis ilustrazions o simbui al conclût il [[Gnûf Testament]]. Propri a cause dai tancj simbui, al à dât lûc a diviersis corints di interpretazion. Une fondade cognossince e une atente analisi de intire [[Bibie]], nus permet purpûr di dâ il just significât, soredut tignint cont che lis scrituris a son ispiradis di [[Diu]] e il so proposit al è clarementri contignût dal libri di [[Libri di Gjenesi|Gjenesi]] a chel di Apocalìs, cence contradizions. Il scritôr al è l'[[apuestul]] Zuan, come che lui stes al declare e al precise di vêlu scrit cuant che al jere presonîr inte isule di Patmos, duncje probabilmentri ator il [[96]] d.C. Lui al declare di vê vût visions par mieç di un agnul il cuâl lis ve di [[Jesus]] che a so volte al riferive chel che Diu i voleve trasmeti. Contrariementri a chel che tancj a podaressin pensâ, il libri nol è stât scrit par spaurî la int, ancje se cetantis visions a puedin someâ spaventevulis, ma par confuartâ e incoragjâ chei che lu lein. == Contignût == [[Figure:Johannes op Patmos Saint John on Patmos Berlin, Staatlichen Museen zu Berlin, Gemaldegalerie HR.jpg|200px|miniatura|destra|San Zuan al scrîf il libri de Apocalìs in un cuadri di Hieronymus Bosch (1505)]] Inte jentrade Zuan al nomene la font divine e il canâl zontraviers il cuâl i ven dade la rivelazion; po al cjacare di messaçs di Jesus a lis siet congregazions o glesiis: * ''Efeso'', par vie che a vevin lassât l'amôr che a vevin al inizi; * ''Smirne'', al ricognòs la lôr tribulazion e la lôr miserie; * ''Pergamo'', dulà che a 'ndi jere il centri de idolatrie; * ''Tiatira'', laudâts par il lôr amôr e fede ma costumâts parcè che a tignivin buine une femine (Gerabele o Izebel) che si vantave di jessi une profetesse; * ''Sardi'', che a veve la nomee di jessi vive, ma e jere muarte parcè che lis sôs oparis no jerin completementri fatis denant di Diu; * ''Filadelfia'', cognossude pe so buine condote * ''Laodicea'', che no jere ni cjalde ni frede Po dopo la vision de santitât e de glorie di Diu. Ator dal so scagn a 'ndi son 24 vieris; al ven fûr un rodul cun 7 sigjîi che dome l'agnel (Jesus) al è bon di vierzi. A vegnin vierzûts i sigjîi: Prin: al aparìs un cjaval blanc cun il so cavalîr par completâ la vitorie; Secont: un cjaval di colôr ros vîf che al gjave la pâs intal mont; Tierç: un cjaval neri che al dose il forment; Cuart: un cjaval tombadiç montât de Muart; Cuint: si viodin chei scjanâts a cause de peraule di Diu; Sest: un gran taramot che al met in bulidure i potents de tiere. Daspò e je la vision di agnui che a intrategnin i cuatri aiars da la tiere, fintremai che a no vegnin segnâts i sierfs di Diu. Il lôr numar al è di 144.000. A ven viodude ancje une grande sdrume di int di ogni nazion in pîts denant dal Agnel. Al ven viert il setim sigjîl. Siet agnui cun 7 trombis a stan par sunâ. Al sun des primis trê trombis, flagjei a si strucjin su la tiere. Cuant che a sune la cuarte trombe un tierç dal soreli, de lune e des stelis a si scurissin. Cul sun de cuinte trombe un astri al cole dal cîl e al fâs vignî fûr une plaie di cavaletis. La seste trombe e anuncie il disleam di cuatri agnui che a son pronts a copâ. Setime trombe. Vôs celestis a anuncin che il ream dal mont al è deventât il ream dal nestri Signôr e dal so Crist. Al comparis un grant segn intal cîl: une femine che e parturìs un fi mascjo e un dragon pront a fâ fûr chest fi. Lis interpretazions achì a son diviersis. Cetantis organizazions a ritegni che: la ''femine'' e figure la Glesie e e ven ancje aplicade a Marie SS, che je apont clamade ancje Mari di Diu. Il ''dragon'' al è Satane il Diaul. Il ''fi'' al figure il Messie. Par altris invezit: la ''femine'' e figure la "Jerusalem di Parsore", ven a stâi l'organizazion universâl di Diu, fate di creaturis spirituâls. il ''dragon'' al è Satane il Diaul. la ''nassite dal fi'' e figure la nassite dal Ream di Diu il re dal cuâl al è Jesus. A ven po dopo une vuere in cîl, dulà che Michêl al sconfîç Satane che al ven butât jù e scaraventât dongje de tiere, e chest al cause grancj problemis. Si viôt cumò vignî fûr dal mâr une brute bestie cun dîs cuars e siet cjâfs. Secont cualchidun cheste e figure la potence dal mâl che e combat cuintri la Glesie. Par altris invezit e figure specifichis potencis politichis mondiâl che a si sucedin intal cors de storie fin a nestris dîs e che a àn fat cuintri al popul di Diu. A ven fûr dopo une altre bestie che e à doi cuars come chei di un agnel ma che e cjacare come un dragon. Cumò l'Agnel al è sul mont Sion cun i soi 144.000 sovrans. Po dopo un agnul che al svole in mieç al cîl al fâs un grant anunci: E je colade Babilonie la Grande. Cheste Babilonie par cetancj e figure Rome, mentri par altris e figure dutis lis falsis religjons dal mont. A vegnin po dopo disvuedadis lis siet copis dal furôr di Diu. E scomence cussì une schirie di flagjei che a si scjariin su le umanitât necuitose. Babilonie e cole e sei il sisteme politic che chel finanziari e comerciâl a fasin corot su di je, da le cuâl a tiravin fûr interès. L'Agnel al bataie cun justizie, al sconfîç il dragon (Satane) che al ven leât par mil agns. Dopo al ven il dî dal judizi di Diu, Ducj a vegnin judicâts denant di Diu, ancje i muarts risussitâts. La muart a ven gjavade vie par simpri de tiere. Si viôt la Gnove Jerusalem e dal scagn di Diu al ven fûr in flum di aghe vive, simbul de vite eterne. Si conclût cuntun invît di trai gratuitementri a cheste font. == Utilitât == Il libri de Apocalìs e je la splendide conclusion de intire Biblie. In cheste maniere cumò si po capî sei il principi che il gran finâl. Cuant che in Gjenesi si lei de comparse dal Diaul, si lei ancje che Diu al profetà che i sarès stât fruçât il cjâf. Il libri de Apocalìs al spieghe che Satane al sarà distrut. Al inizi l'om disubidient al fo slontanât dal edenic arbul de vite, intal libri de Apocalìs a si viodin arbui di vite pe vuarision des nazions. Il libri nus da une vision maraveose dal Ream di Diu e un cuadri complet de santificazion dal so non. Dome Apocalìs nus da la vision complete de citât sante, la Gnove Jerusalem, in mieç a un "gnûf cîl" che insiemit a Jesus e formarà un gnûf guvier. Chest guvier, come che al ribat il libri, al suiarà ogni lagrime dai vôi dal gjenar uman che al podarà vivi feliç in eterni su une "gnove tiere". == Bibliografie == === Comentaris e studis esegjetics === * Giancarlo Biguzzi, ''Apocalisse'', Edizioni Paoline, Milano, 2005, ISBN 978-8831528221. * Richard Bauckham, ''The Theology of the Book of Revelation'', Cambridge University Press, Cambridge, 1993, ISBN 978-0521356916. * David E. Aune, ''Revelation 1–5'', ''Revelation 6–16'', ''Revelation 17–22'' (3 volums), Word Biblical Commentary, Thomas Nelson, Nashville, 1997–1998. * Raymond E. Brown, ''An Introduction to the New Testament'', Doubleday, New York, 1997, ISBN 978-0385247672. * Ugo Vanni, ''L'Apocalisse. Libro della speranza'', EDB, Bologna, 2008, ISBN 978-8810221372. === Traduzions e tescj in furlan === * ''La Bieblia'', traduzion in lenghe furlane di Josef Marchetti e pre Checo Placerean, Clape Culturâl Aquileia, Udin, 1997. * ''Il Gnûf Testament'', traduzion curade de Diocesi di Udin, Agraf, Udin, 1993. == Leams esternis == * [https://www.bibbiaedu.it/LA-BIBBIA-CEI-2008/nuovo-testamento/letteratura-apocalittica/apocalisse/ Il libri de Apocalìs te version ufiçiâl de CEI] {{it}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/apocalisse Voç di Apocalisse inte Enciclopedia Treccani] {{it}} * [https://www.britannica.com/topic/Revelation-to-John Voç di Revelation to John inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.vatlib.it Il teç grec dal Codex Vaticanus e dal Codex Sinaiticus inte Biblioteca Apostolica Vaticana] {{it}} [[Categorie:Gnûf Testament]] 0shf79evgfpfwu7o2gcuhmjt1gyhlvv 186644 186643 2026-09-02T09:06:38Z Santefoscje73 11500 /* Utilitât */ 186644 wikitext text/x-wiki [[Figure:Papyrus 98 (Rev 1,13-2.1).JPG|200px|miniatura|destra|250px|Papîr cun i viers 1,13-2,1 de Apocalìs]] Il '''Libri de Apocalìs''', clamât ancje Rivelazion (dal sostantîf grêc Αποκάλυψις, apokalupsis, che voltât al significhe " distaponament" , "disvelament", spès doprât a proposit di rivelazions di nature divine), al è un libri che cun tantis ilustrazions o simbui al conclût il [[Gnûf Testament]]. Propri a cause dai tancj simbui, al à dât lûc a diviersis corints di interpretazion. Une fondade cognossince e une atente analisi de intire [[Bibie]], nus permet purpûr di dâ il just significât, soredut tignint cont che lis scrituris a son ispiradis di [[Diu]] e il so proposit al è clarementri contignût dal libri di [[Libri di Gjenesi|Gjenesi]] a chel di Apocalìs, cence contradizions. Il scritôr al è l'[[apuestul]] Zuan, come che lui stes al declare e al precise di vêlu scrit cuant che al jere presonîr inte isule di Patmos, duncje probabilmentri ator il [[96]] d.C. Lui al declare di vê vût visions par mieç di un agnul il cuâl lis ve di [[Jesus]] che a so volte al riferive chel che Diu i voleve trasmeti. Contrariementri a chel che tancj a podaressin pensâ, il libri nol è stât scrit par spaurî la int, ancje se cetantis visions a puedin someâ spaventevulis, ma par confuartâ e incoragjâ chei che lu lein. == Contignût == [[Figure:Johannes op Patmos Saint John on Patmos Berlin, Staatlichen Museen zu Berlin, Gemaldegalerie HR.jpg|200px|miniatura|destra|San Zuan al scrîf il libri de Apocalìs in un cuadri di Hieronymus Bosch (1505)]] Inte jentrade Zuan al nomene la font divine e il canâl zontraviers il cuâl i ven dade la rivelazion; po al cjacare di messaçs di Jesus a lis siet congregazions o glesiis: * ''Efeso'', par vie che a vevin lassât l'amôr che a vevin al inizi; * ''Smirne'', al ricognòs la lôr tribulazion e la lôr miserie; * ''Pergamo'', dulà che a 'ndi jere il centri de idolatrie; * ''Tiatira'', laudâts par il lôr amôr e fede ma costumâts parcè che a tignivin buine une femine (Gerabele o Izebel) che si vantave di jessi une profetesse; * ''Sardi'', che a veve la nomee di jessi vive, ma e jere muarte parcè che lis sôs oparis no jerin completementri fatis denant di Diu; * ''Filadelfia'', cognossude pe so buine condote * ''Laodicea'', che no jere ni cjalde ni frede Po dopo la vision de santitât e de glorie di Diu. Ator dal so scagn a 'ndi son 24 vieris; al ven fûr un rodul cun 7 sigjîi che dome l'agnel (Jesus) al è bon di vierzi. A vegnin vierzûts i sigjîi: Prin: al aparìs un cjaval blanc cun il so cavalîr par completâ la vitorie; Secont: un cjaval di colôr ros vîf che al gjave la pâs intal mont; Tierç: un cjaval neri che al dose il forment; Cuart: un cjaval tombadiç montât de Muart; Cuint: si viodin chei scjanâts a cause de peraule di Diu; Sest: un gran taramot che al met in bulidure i potents de tiere. Daspò e je la vision di agnui che a intrategnin i cuatri aiars da la tiere, fintremai che a no vegnin segnâts i sierfs di Diu. Il lôr numar al è di 144.000. A ven viodude ancje une grande sdrume di int di ogni nazion in pîts denant dal Agnel. Al ven viert il setim sigjîl. Siet agnui cun 7 trombis a stan par sunâ. Al sun des primis trê trombis, flagjei a si strucjin su la tiere. Cuant che a sune la cuarte trombe un tierç dal soreli, de lune e des stelis a si scurissin. Cul sun de cuinte trombe un astri al cole dal cîl e al fâs vignî fûr une plaie di cavaletis. La seste trombe e anuncie il disleam di cuatri agnui che a son pronts a copâ. Setime trombe. Vôs celestis a anuncin che il ream dal mont al è deventât il ream dal nestri Signôr e dal so Crist. Al comparis un grant segn intal cîl: une femine che e parturìs un fi mascjo e un dragon pront a fâ fûr chest fi. Lis interpretazions achì a son diviersis. Cetantis organizazions a ritegni che: la ''femine'' e figure la Glesie e e ven ancje aplicade a Marie SS, che je apont clamade ancje Mari di Diu. Il ''dragon'' al è Satane il Diaul. Il ''fi'' al figure il Messie. Par altris invezit: la ''femine'' e figure la "Jerusalem di Parsore", ven a stâi l'organizazion universâl di Diu, fate di creaturis spirituâls. il ''dragon'' al è Satane il Diaul. la ''nassite dal fi'' e figure la nassite dal Ream di Diu il re dal cuâl al è Jesus. A ven po dopo une vuere in cîl, dulà che Michêl al sconfîç Satane che al ven butât jù e scaraventât dongje de tiere, e chest al cause grancj problemis. Si viôt cumò vignî fûr dal mâr une brute bestie cun dîs cuars e siet cjâfs. Secont cualchidun cheste e figure la potence dal mâl che e combat cuintri la Glesie. Par altris invezit e figure specifichis potencis politichis mondiâl che a si sucedin intal cors de storie fin a nestris dîs e che a àn fat cuintri al popul di Diu. A ven fûr dopo une altre bestie che e à doi cuars come chei di un agnel ma che e cjacare come un dragon. Cumò l'Agnel al è sul mont Sion cun i soi 144.000 sovrans. Po dopo un agnul che al svole in mieç al cîl al fâs un grant anunci: E je colade Babilonie la Grande. Cheste Babilonie par cetancj e figure Rome, mentri par altris e figure dutis lis falsis religjons dal mont. A vegnin po dopo disvuedadis lis siet copis dal furôr di Diu. E scomence cussì une schirie di flagjei che a si scjariin su le umanitât necuitose. Babilonie e cole e sei il sisteme politic che chel finanziari e comerciâl a fasin corot su di je, da le cuâl a tiravin fûr interès. L'Agnel al bataie cun justizie, al sconfîç il dragon (Satane) che al ven leât par mil agns. Dopo al ven il dî dal judizi di Diu, Ducj a vegnin judicâts denant di Diu, ancje i muarts risussitâts. La muart a ven gjavade vie par simpri de tiere. Si viôt la Gnove Jerusalem e dal scagn di Diu al ven fûr in flum di aghe vive, simbul de vite eterne. Si conclût cuntun invît di trai gratuitementri a cheste font. == Utilitât == Il libri de Apocalìs e je la splendide conclusion de intire Biblie. In cheste maniere cumò si po capî sei il principi che il gran finâl. Cuant che in Gjenesi si lei de comparse dal Diaul, si lei ancje che Diu al profetà che i sarès stât fruçât il cjâf. Il libri de Apocalìs al spieghe che Satane al sarà distrut. Al inizi l'om disubidient al fo slontanât dal edenic arbul de vite, intal libri de Apocalìs a si viodin arbui di vite pe vuarision des nazions. Il libri nus da une vision maraveose dal Ream di Diu e un cuadri complet de santificazion dal so non. Dome Apocalìs nus da la vision complete de citât sante, la Gnove Jerusalem, in mieç a un "gnûf cîl" che insiemit a Jesus e formarà un gnûf guvier. Chest guvier, come che al ribat il libri, al suiarà ogni lagrime dai vôi dal gjenar uman che al podarà vivi feliç in eterni su une "gnove tiere". == Bibliografie == === Comentaris e studis esegjetics === * Giancarlo Biguzzi, ''Apocalisse'', Edizioni Paoline, Milano, 2005, ISBN 978-8831528221. * Richard Bauckham, ''The Theology of the Book of Revelation'', Cambridge University Press, Cambridge, 1993, ISBN 978-0521356916. * David E. Aune, ''Revelation 1–5'', ''Revelation 6–16'', ''Revelation 17–22'' (3 volums), Word Biblical Commentary, Thomas Nelson, Nashville, 1997–1998. * Raymond E. Brown, ''An Introduction to the New Testament'', Doubleday, New York, 1997, ISBN 978-0385247672. * Ugo Vanni, ''L'Apocalisse. Libro della speranza'', EDB, Bologna, 2008, ISBN 978-8810221372. === Traduzions e tescj in furlan === * ''La Bieblia'', traduzion in lenghe furlane di Josef Marchetti e pre Checo Placerean, Clape Culturâl Aquileia, Udin, 1997. * ''Il Gnûf Testament'', traduzion curade de Diocesi di Udin, Agraf, Udin, 1993. == Leams esternis == * [https://www.bibbiaedu.it/LA-BIBBIA-CEI-2008/nuovo-testamento/letteratura-apocalittica/apocalisse/ Il libri de Apocalìs te version ufiçiâl de CEI] {{it}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/apocalisse Voç di Apocalisse inte Enciclopedia Treccani] {{it}} * [https://www.britannica.com/topic/Revelation-to-John Voç di Revelation to John inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.vatlib.it Il teç grec dal Codex Vaticanus e dal Codex Sinaiticus inte Biblioteca Apostolica Vaticana] {{it}} [[Categorie:Gnûf Testament]] 8e754xauahvjgc2godw0bn5fge145cn 186645 186644 2026-09-02T09:07:42Z Santefoscje73 11500 /* Utilitât */ 186645 wikitext text/x-wiki [[Figure:Papyrus 98 (Rev 1,13-2.1).JPG|200px|miniatura|destra|250px|Papîr cun i viers 1,13-2,1 de Apocalìs]] Il '''Libri de Apocalìs''', clamât ancje Rivelazion (dal sostantîf grêc Αποκάλυψις, apokalupsis, che voltât al significhe " distaponament" , "disvelament", spès doprât a proposit di rivelazions di nature divine), al è un libri che cun tantis ilustrazions o simbui al conclût il [[Gnûf Testament]]. Propri a cause dai tancj simbui, al à dât lûc a diviersis corints di interpretazion. Une fondade cognossince e une atente analisi de intire [[Bibie]], nus permet purpûr di dâ il just significât, soredut tignint cont che lis scrituris a son ispiradis di [[Diu]] e il so proposit al è clarementri contignût dal libri di [[Libri di Gjenesi|Gjenesi]] a chel di Apocalìs, cence contradizions. Il scritôr al è l'[[apuestul]] Zuan, come che lui stes al declare e al precise di vêlu scrit cuant che al jere presonîr inte isule di Patmos, duncje probabilmentri ator il [[96]] d.C. Lui al declare di vê vût visions par mieç di un agnul il cuâl lis ve di [[Jesus]] che a so volte al riferive chel che Diu i voleve trasmeti. Contrariementri a chel che tancj a podaressin pensâ, il libri nol è stât scrit par spaurî la int, ancje se cetantis visions a puedin someâ spaventevulis, ma par confuartâ e incoragjâ chei che lu lein. == Contignût == [[Figure:Johannes op Patmos Saint John on Patmos Berlin, Staatlichen Museen zu Berlin, Gemaldegalerie HR.jpg|200px|miniatura|destra|San Zuan al scrîf il libri de Apocalìs in un cuadri di Hieronymus Bosch (1505)]] Inte jentrade Zuan al nomene la font divine e il canâl zontraviers il cuâl i ven dade la rivelazion; po al cjacare di messaçs di Jesus a lis siet congregazions o glesiis: * ''Efeso'', par vie che a vevin lassât l'amôr che a vevin al inizi; * ''Smirne'', al ricognòs la lôr tribulazion e la lôr miserie; * ''Pergamo'', dulà che a 'ndi jere il centri de idolatrie; * ''Tiatira'', laudâts par il lôr amôr e fede ma costumâts parcè che a tignivin buine une femine (Gerabele o Izebel) che si vantave di jessi une profetesse; * ''Sardi'', che a veve la nomee di jessi vive, ma e jere muarte parcè che lis sôs oparis no jerin completementri fatis denant di Diu; * ''Filadelfia'', cognossude pe so buine condote * ''Laodicea'', che no jere ni cjalde ni frede Po dopo la vision de santitât e de glorie di Diu. Ator dal so scagn a 'ndi son 24 vieris; al ven fûr un rodul cun 7 sigjîi che dome l'agnel (Jesus) al è bon di vierzi. A vegnin vierzûts i sigjîi: Prin: al aparìs un cjaval blanc cun il so cavalîr par completâ la vitorie; Secont: un cjaval di colôr ros vîf che al gjave la pâs intal mont; Tierç: un cjaval neri che al dose il forment; Cuart: un cjaval tombadiç montât de Muart; Cuint: si viodin chei scjanâts a cause de peraule di Diu; Sest: un gran taramot che al met in bulidure i potents de tiere. Daspò e je la vision di agnui che a intrategnin i cuatri aiars da la tiere, fintremai che a no vegnin segnâts i sierfs di Diu. Il lôr numar al è di 144.000. A ven viodude ancje une grande sdrume di int di ogni nazion in pîts denant dal Agnel. Al ven viert il setim sigjîl. Siet agnui cun 7 trombis a stan par sunâ. Al sun des primis trê trombis, flagjei a si strucjin su la tiere. Cuant che a sune la cuarte trombe un tierç dal soreli, de lune e des stelis a si scurissin. Cul sun de cuinte trombe un astri al cole dal cîl e al fâs vignî fûr une plaie di cavaletis. La seste trombe e anuncie il disleam di cuatri agnui che a son pronts a copâ. Setime trombe. Vôs celestis a anuncin che il ream dal mont al è deventât il ream dal nestri Signôr e dal so Crist. Al comparis un grant segn intal cîl: une femine che e parturìs un fi mascjo e un dragon pront a fâ fûr chest fi. Lis interpretazions achì a son diviersis. Cetantis organizazions a ritegni che: la ''femine'' e figure la Glesie e e ven ancje aplicade a Marie SS, che je apont clamade ancje Mari di Diu. Il ''dragon'' al è Satane il Diaul. Il ''fi'' al figure il Messie. Par altris invezit: la ''femine'' e figure la "Jerusalem di Parsore", ven a stâi l'organizazion universâl di Diu, fate di creaturis spirituâls. il ''dragon'' al è Satane il Diaul. la ''nassite dal fi'' e figure la nassite dal Ream di Diu il re dal cuâl al è Jesus. A ven po dopo une vuere in cîl, dulà che Michêl al sconfîç Satane che al ven butât jù e scaraventât dongje de tiere, e chest al cause grancj problemis. Si viôt cumò vignî fûr dal mâr une brute bestie cun dîs cuars e siet cjâfs. Secont cualchidun cheste e figure la potence dal mâl che e combat cuintri la Glesie. Par altris invezit e figure specifichis potencis politichis mondiâl che a si sucedin intal cors de storie fin a nestris dîs e che a àn fat cuintri al popul di Diu. A ven fûr dopo une altre bestie che e à doi cuars come chei di un agnel ma che e cjacare come un dragon. Cumò l'Agnel al è sul mont Sion cun i soi 144.000 sovrans. Po dopo un agnul che al svole in mieç al cîl al fâs un grant anunci: E je colade Babilonie la Grande. Cheste Babilonie par cetancj e figure Rome, mentri par altris e figure dutis lis falsis religjons dal mont. A vegnin po dopo disvuedadis lis siet copis dal furôr di Diu. E scomence cussì une schirie di flagjei che a si scjariin su le umanitât necuitose. Babilonie e cole e sei il sisteme politic che chel finanziari e comerciâl a fasin corot su di je, da le cuâl a tiravin fûr interès. L'Agnel al bataie cun justizie, al sconfîç il dragon (Satane) che al ven leât par mil agns. Dopo al ven il dî dal judizi di Diu, Ducj a vegnin judicâts denant di Diu, ancje i muarts risussitâts. La muart a ven gjavade vie par simpri de tiere. Si viôt la Gnove Jerusalem e dal scagn di Diu al ven fûr in flum di aghe vive, simbul de vite eterne. Si conclût cuntun invît di trai gratuitementri a cheste font. == Utilitât == * Il libri de Apocalìs e je la splendide conclusion de intire Biblie. In cheste maniere cumò si po capî sei il principi che il gran finâl. * Cuant che in Gjenesi si lei de comparse dal Diaul, si lei ancje che Diu al profetà che i sarès stât fruçât il cjâf. Il libri de Apocalìs al spieghe che Satane al sarà distrut.* Al inizi l'om disubidient al fo slontanât dal edenic arbul de vite, intal libri de Apocalìs a si viodin arbui di vite pe vuarision des nazions. * Il libri nus da une vision maraveose dal Ream di Diu e un cuadri complet de santificazion dal so non. * Dome Apocalìs nus da la vision complete de citât sante, la Gnove Jerusalem, in mieç a un "gnûf cîl" che insiemit a Jesus e formarà un gnûf guvier. Chest guvier, come che al ribat il libri, al suiarà ogni lagrime dai vôi dal gjenar uman che al podarà vivi feliç in eterni su une "gnove tiere". == Bibliografie == === Comentaris e studis esegjetics === * Giancarlo Biguzzi, ''Apocalisse'', Edizioni Paoline, Milano, 2005, ISBN 978-8831528221. * Richard Bauckham, ''The Theology of the Book of Revelation'', Cambridge University Press, Cambridge, 1993, ISBN 978-0521356916. * David E. Aune, ''Revelation 1–5'', ''Revelation 6–16'', ''Revelation 17–22'' (3 volums), Word Biblical Commentary, Thomas Nelson, Nashville, 1997–1998. * Raymond E. Brown, ''An Introduction to the New Testament'', Doubleday, New York, 1997, ISBN 978-0385247672. * Ugo Vanni, ''L'Apocalisse. Libro della speranza'', EDB, Bologna, 2008, ISBN 978-8810221372. === Traduzions e tescj in furlan === * ''La Bieblia'', traduzion in lenghe furlane di Josef Marchetti e pre Checo Placerean, Clape Culturâl Aquileia, Udin, 1997. * ''Il Gnûf Testament'', traduzion curade de Diocesi di Udin, Agraf, Udin, 1993. == Leams esternis == * [https://www.bibbiaedu.it/LA-BIBBIA-CEI-2008/nuovo-testamento/letteratura-apocalittica/apocalisse/ Il libri de Apocalìs te version ufiçiâl de CEI] {{it}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/apocalisse Voç di Apocalisse inte Enciclopedia Treccani] {{it}} * [https://www.britannica.com/topic/Revelation-to-John Voç di Revelation to John inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.vatlib.it Il teç grec dal Codex Vaticanus e dal Codex Sinaiticus inte Biblioteca Apostolica Vaticana] {{it}} [[Categorie:Gnûf Testament]] d0avi5k1x0houos8lxq48ob0trfpoo1 Roald Amundsen 0 6357 186646 160320 2026-09-02T09:24:47Z Santefoscje73 11500 186646 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Roald Amundsen |Figure = RoaldAmundsen.JPG |Didascalie = Roald Amundsen in te sô uniforme polâr |Nazionalitât = Norvegjêse |DateNassite = [[16 di Lui]] [[1872]] |LucNassite = Borge, [[Norvegje]] |DateMuart = [[18 di Jugn]] [[1928]] (scomparît) |LucMuart = Mâr di Barents |Ativitât = Esploradôr polâr, navigadôr |Oparis = Concuiste dal [[Pôl Sud]] (1911), prim traviersament dal Passaç a Nord-Ovest (1903-1906) |Note = Un dai plui grandis esploradôrs de storie, prim om a rivâ al [[Pôl Sud]] e prim a unifiçâ la concuiste di ducj i doi i pôls. }} '''Roald Engelbregt Gravning Amundsen''' ([[16 di Lui]] dal [[1872]] – [[18 di Jugn]] dal [[1928]]) al fo un celebri esploradôr e navigadôr norvegjês des regjons polârs. Al fo il comandant de spedizion antartica dal [[1911]]-[[1912]] che e fo la prime de storie a rivâ al [[Pôl Sud]], vincint la tragjiche sfide cuintri il britanic [[Robert Falcon Scott]]. Al fo ancje il prin om di simpri a traviersâ il '''Passaç a Nord-Ovest''' (1903–1906), il prin a sorvolâ il '''[[Pôl Nord]]'' cun un dirigjibil in tal 1926 e, par chest, la prime persone a vê rivât a ducj i doi i pôls de Terre. == Biografie == ===Zoventû e primi viaçs (1872–1902) === Amundsen al nassè a Borge (tra Fredrikstad e Sarpsborg) intune famee di armadôrs e cjapitanis di nâfs, cuart di cuatri fîs. So mari e varve volût che al studiàs midisine e Amundsen al à seguitât i studis fintremai a le muart de mari, sucedude cuant che al veve 21 agns. Daspo' di chel, colpît soredut des gnovis su la gran imprese di [[Fridtjof Nansen]] dal [[1888]] (che al veve traviersât la Groenlandie cun i sci), al à lassât l'universitât par dedicâsi intieramentri a lis esplorazions maritimis e polâris. Intal [[1897]] al à cjapât part come prin uficiâl ae spedizion antartica belga (''Belgica''), la prime a passâ un invier tai glaçs antartics. === Il Passaç a Nord-Ovest (1903–1906) === Intal [[1903]], al comand de piçule nâf ''Gjøa'', Amundsen al à puartât insom la storica impresa di traviersâ par prin il '''Passaç a Nord-Ovest''', la rote maritime viers l'[[Ocean Pacific]] transidant al nord dal continent merecan. Durant chest viaç di trê agns, al à passât tancj mès cui Inuit, imparant lis tecnichis di sopravivence tal frêt, l'ûs dai cjans di slite e i vistîts in pîel,robis che a saressin stadis fondamentâls par lis sôs spedizions futuris. === La concuiste dal Pôl Sud (1910–1912) === Inizialmentri Amundsen al veve intenzion di organizâ une spedizion al Pôl Nord. Ma cuant che intal [[1909]] [[Frederick Cook]] e [[Robert Peary]] an afermât di jessi za rivâts al Pôl Nord, Amundsen al à cambiat in secrêt i siei plans, virant viers l'Antartide al bord de nâf ''[[Fram]]'' (za doprade di Nansen). Inviade la competizion cun la spedizion britaniche de ''Terra Nova''vuidade di [[Robert Falcon Scott]], Amundsen al à stabilît il so cjamp base in te Baia des Balenis. Pontant su une organizazion perfete, l'ûs dai cjans nordics e i scîs, la sô scuadre al è rivât al [[Pôl Sud]] ai [[14 di Dicembar]] dal [[1911]], un mês e mieç denant di Scott, plantant la bandiere norvegjêse e tornand indaûr cence pierdi un sol om. === Il Passaç a Nord-Est e il Pôl Nord (1918–1926) === Jenfri il [[1918]] e il [[1920]], al à traviersât il '''Passaç a Nord-Est''' (al nord de Siberie) cul idrovolant o la nâf ''Maud'', deventant la prime persone a vê completât il circuît di dut il [[Mâr Artic]]. Intal [[1926]], insiemit al inzegnîr talian [[Umberto Nobile]], al merecan Lincoln Ellsworth e al equipaç norvegjês-talian, al à sorvolât par la prime volte il Pôl Nord al bord dal dirigjibil '''Norge''', intun viaç storic des [[Isulis Svalbard]] fintremai in [[Alaska]]. === La sparizion tragjiche (1928) === Intal mai dal [[1928]], il gnûf dirigjibil ''Italia'' comandât di Umberto Nobile al è colât in te tornade dal Pôl Nord.Ancje se tal passât jerin stadis incomprensions e dissentiments personâls cun Nobile, Amundsen al si è ofiert daurman par organizâ une spedizion di socôrs. Ai [[18 di Jugn]] dal [[1928]], Amundsen al è svolât fûr de citât di Tromsø al bord di un idrovolant Latham 47 insiemi a un equipaç francês. L'avion al è sparît inte fumate superant il Mâr di Barents. I restis dal velivul a an stât cjatâts plui tart, ma il cuarp di Amundsen no al è mai stât cjatât. == Figuris == <gallery> RoaldAmundsen.JPG|Roald Amundsen intal 1911 Amundsen-Fram.jpg|La nâf ''Fram'' (Indevant) inte spedizion viers il Pôl Sud Amundsen at the South Pole.jpg|Amundsen e i siei compagns al Pôl Sud (14 di Dicembar 1911) Norge-Spitsbergen.jpg|Il dirigjibil ''Norge'' denant dal svol al Pôl Nord intal 1926 </gallery> ==Vôs coreladis == * [[Pôl Sud]] * [[Pôl Nord]] * [[Robert Falcon Scott]] * [[Umberto Nobile]] * [[Fridtjof Nansen]] * [[Antartide]] == Bibliografie == * Roald Amundsen, ''The South Pole: An Account of the Norwegian Antarctic Expedition in the "Fram", 1910–1912'', John Murray, Londra, 1912. * Roland Huntford, ''The Last Place on Earth: Scott and Amundsen's Race to the South Pole'', Modern Library, 1999, ISBN 978-0375754746. * Tor Bomann-Larsen, ''Roald Amundsen: A Full Biography'', Sutton Publishing, 2006, ISBN 978-0750943437. == Leams esternis == * [https://frammuseum.no Voç e collezions inte Museu Fram di Oslo] {{en}} {{no}} * [https://www.britannica.com/biography/Roald-Amundsen Voç di Roald Amundsen inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/roald-amundsen Voç di Roald Amundsen inte Enciclopedia Treccani] {{it}} {{commons|Roald Amundsen}} [[Categorie:Esploradôrs|Amundsen, Roald]] [[Categorie:Biografiis di norvegjês|Amundsen, Roald]] [[Categorie:Storie de Antartide]] a9aiw10gfn6p6hp2aqal8je7r74robc 186647 186646 2026-09-02T09:33:48Z Santefoscje73 11500 /* Figuris */ 186647 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Roald Amundsen |Figure = RoaldAmundsen.JPG |Didascalie = Roald Amundsen in te sô uniforme polâr |Nazionalitât = Norvegjêse |DateNassite = [[16 di Lui]] [[1872]] |LucNassite = Borge, [[Norvegje]] |DateMuart = [[18 di Jugn]] [[1928]] (scomparît) |LucMuart = Mâr di Barents |Ativitât = Esploradôr polâr, navigadôr |Oparis = Concuiste dal [[Pôl Sud]] (1911), prim traviersament dal Passaç a Nord-Ovest (1903-1906) |Note = Un dai plui grandis esploradôrs de storie, prim om a rivâ al [[Pôl Sud]] e prim a unifiçâ la concuiste di ducj i doi i pôls. }} '''Roald Engelbregt Gravning Amundsen''' ([[16 di Lui]] dal [[1872]] – [[18 di Jugn]] dal [[1928]]) al fo un celebri esploradôr e navigadôr norvegjês des regjons polârs. Al fo il comandant de spedizion antartica dal [[1911]]-[[1912]] che e fo la prime de storie a rivâ al [[Pôl Sud]], vincint la tragjiche sfide cuintri il britanic [[Robert Falcon Scott]]. Al fo ancje il prin om di simpri a traviersâ il '''Passaç a Nord-Ovest''' (1903–1906), il prin a sorvolâ il '''[[Pôl Nord]]'' cun un dirigjibil in tal 1926 e, par chest, la prime persone a vê rivât a ducj i doi i pôls de Terre. == Biografie == ===Zoventû e primi viaçs (1872–1902) === Amundsen al nassè a Borge (tra Fredrikstad e Sarpsborg) intune famee di armadôrs e cjapitanis di nâfs, cuart di cuatri fîs. So mari e varve volût che al studiàs midisine e Amundsen al à seguitât i studis fintremai a le muart de mari, sucedude cuant che al veve 21 agns. Daspo' di chel, colpît soredut des gnovis su la gran imprese di [[Fridtjof Nansen]] dal [[1888]] (che al veve traviersât la Groenlandie cun i sci), al à lassât l'universitât par dedicâsi intieramentri a lis esplorazions maritimis e polâris. Intal [[1897]] al à cjapât part come prin uficiâl ae spedizion antartica belga (''Belgica''), la prime a passâ un invier tai glaçs antartics. === Il Passaç a Nord-Ovest (1903–1906) === Intal [[1903]], al comand de piçule nâf ''Gjøa'', Amundsen al à puartât insom la storica impresa di traviersâ par prin il '''Passaç a Nord-Ovest''', la rote maritime viers l'[[Ocean Pacific]] transidant al nord dal continent merecan. Durant chest viaç di trê agns, al à passât tancj mès cui Inuit, imparant lis tecnichis di sopravivence tal frêt, l'ûs dai cjans di slite e i vistîts in pîel,robis che a saressin stadis fondamentâls par lis sôs spedizions futuris. === La concuiste dal Pôl Sud (1910–1912) === Inizialmentri Amundsen al veve intenzion di organizâ une spedizion al Pôl Nord. Ma cuant che intal [[1909]] [[Frederick Cook]] e [[Robert Peary]] an afermât di jessi za rivâts al Pôl Nord, Amundsen al à cambiat in secrêt i siei plans, virant viers l'Antartide al bord de nâf ''[[Fram]]'' (za doprade di Nansen). Inviade la competizion cun la spedizion britaniche de ''Terra Nova''vuidade di [[Robert Falcon Scott]], Amundsen al à stabilît il so cjamp base in te Baia des Balenis. Pontant su une organizazion perfete, l'ûs dai cjans nordics e i scîs, la sô scuadre al è rivât al [[Pôl Sud]] ai [[14 di Dicembar]] dal [[1911]], un mês e mieç denant di Scott, plantant la bandiere norvegjêse e tornand indaûr cence pierdi un sol om. === Il Passaç a Nord-Est e il Pôl Nord (1918–1926) === Jenfri il [[1918]] e il [[1920]], al à traviersât il '''Passaç a Nord-Est''' (al nord de Siberie) cul idrovolant o la nâf ''Maud'', deventant la prime persone a vê completât il circuît di dut il [[Mâr Artic]]. Intal [[1926]], insiemit al inzegnîr talian [[Umberto Nobile]], al merecan Lincoln Ellsworth e al equipaç norvegjês-talian, al à sorvolât par la prime volte il Pôl Nord al bord dal dirigjibil '''Norge''', intun viaç storic des [[Isulis Svalbard]] fintremai in [[Alaska]]. === La sparizion tragjiche (1928) === Intal mai dal [[1928]], il gnûf dirigjibil ''Italia'' comandât di Umberto Nobile al è colât in te tornade dal Pôl Nord.Ancje se tal passât jerin stadis incomprensions e dissentiments personâls cun Nobile, Amundsen al si è ofiert daurman par organizâ une spedizion di socôrs. Ai [[18 di Jugn]] dal [[1928]], Amundsen al è svolât fûr de citât di Tromsø al bord di un idrovolant Latham 47 insiemi a un equipaç francês. L'avion al è sparît inte fumate superant il Mâr di Barents. I restis dal velivul a an stât cjatâts plui tart, ma il cuarp di Amundsen no al è mai stât cjatât. == Figuris == <gallery> RoaldAmundsen.JPG|Roald Amundsen intal 1911 Amundsen-Fram.jpg|La nâf ''Fram'' (Indevant) inte spedizion viers il Pôl Sud File:Flickr - Riksarkivet (National Archives of Norway) - Ved depoet.jpg|Amundsen e i siei compagns al Pôl Sud (14 di Dicembar 1911) File:"Norge" over Ny-Ålesund ved avreisen mot Nordpolen, 11. mai 1926 (8887659014).jpg|Il dirigjibil ''Norge'' denant dal svol al Pôl Nord intal 1926 </gallery> ==Vôs coreladis == * [[Pôl Sud]] * [[Pôl Nord]] * [[Robert Falcon Scott]] * [[Umberto Nobile]] * [[Fridtjof Nansen]] * [[Antartide]] == Bibliografie == * Roald Amundsen, ''The South Pole: An Account of the Norwegian Antarctic Expedition in the "Fram", 1910–1912'', John Murray, Londra, 1912. * Roland Huntford, ''The Last Place on Earth: Scott and Amundsen's Race to the South Pole'', Modern Library, 1999, ISBN 978-0375754746. * Tor Bomann-Larsen, ''Roald Amundsen: A Full Biography'', Sutton Publishing, 2006, ISBN 978-0750943437. == Leams esternis == * [https://frammuseum.no Voç e collezions inte Museu Fram di Oslo] {{en}} {{no}} * [https://www.britannica.com/biography/Roald-Amundsen Voç di Roald Amundsen inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/roald-amundsen Voç di Roald Amundsen inte Enciclopedia Treccani] {{it}} {{commons|Roald Amundsen}} [[Categorie:Esploradôrs|Amundsen, Roald]] [[Categorie:Biografiis di norvegjês|Amundsen, Roald]] [[Categorie:Storie de Antartide]] eb4gsjodp6nsckkv5mod8ycirhy6xi9 186648 186647 2026-09-02T09:34:36Z Santefoscje73 11500 /* Biografie */ 186648 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Roald Amundsen |Figure = RoaldAmundsen.JPG |Didascalie = Roald Amundsen in te sô uniforme polâr |Nazionalitât = Norvegjêse |DateNassite = [[16 di Lui]] [[1872]] |LucNassite = Borge, [[Norvegje]] |DateMuart = [[18 di Jugn]] [[1928]] (scomparît) |LucMuart = Mâr di Barents |Ativitât = Esploradôr polâr, navigadôr |Oparis = Concuiste dal [[Pôl Sud]] (1911), prim traviersament dal Passaç a Nord-Ovest (1903-1906) |Note = Un dai plui grandis esploradôrs de storie, prim om a rivâ al [[Pôl Sud]] e prim a unifiçâ la concuiste di ducj i doi i pôls. }} '''Roald Engelbregt Gravning Amundsen''' ([[16 di Lui]] dal [[1872]] – [[18 di Jugn]] dal [[1928]]) al fo un celebri esploradôr e navigadôr norvegjês des regjons polârs. Al fo il comandant de spedizion antartica dal [[1911]]-[[1912]] che e fo la prime de storie a rivâ al [[Pôl Sud]], vincint la tragjiche sfide cuintri il britanic [[Robert Falcon Scott]]. Al fo ancje il prin om di simpri a traviersâ il '''Passaç a Nord-Ovest''' (1903–1906), il prin a sorvolâ il '''[[Pôl Nord]]'' cun un dirigjibil in tal 1926 e, par chest, la prime persone a vê rivât a ducj i doi i pôls de Terre. == Biografie == ===Zoventût e prins viaçs (1872–1902) === Amundsen al nassè a Borge (jenfri Fredrikstad e Sarpsborg) intune famee di armadôrs e cjapitanis di nâfs, cuart di cuatri fîs. So mari e varve volût che al studiàs midisine e Amundsen al à seguitât i studis fintremai a le muart de mari, sucedude cuant che al veve 21 agns. Daspo' di chel, colpît soredut des gnovis su la gran imprese di [[Fridtjof Nansen]] dal [[1888]] (che al veve traviersât la Groenlandie cun i sci), al à lassât l'universitât par dedicâsi intieramentri a lis esplorazions maritimis e polâris. Intal [[1897]] al à cjapât part come prin uficiâl ae spedizion antartica belga (''Belgica''), la prime a passâ un invier tai glaçs antartics. === Il Passaç a Nord-Ovest (1903–1906) === Intal [[1903]], al comand de piçule nâf ''Gjøa'', Amundsen al à puartât insom la storica impresa di traviersâ par prin il '''Passaç a Nord-Ovest''', la rote maritime viers l'[[Ocean Pacific]] transidant al nord dal continent merecan. Durant chest viaç di trê agns, al à passât tancj mès cui Inuit, imparant lis tecnichis di sopravivence tal frêt, l'ûs dai cjans di slite e i vistîts in pîel,robis che a saressin stadis fondamentâls par lis sôs spedizions futuris. === La concuiste dal Pôl Sud (1910–1912) === Inizialmentri Amundsen al veve intenzion di organizâ une spedizion al Pôl Nord. Ma cuant che intal [[1909]] [[Frederick Cook]] e [[Robert Peary]] an afermât di jessi za rivâts al Pôl Nord, Amundsen al à cambiat in secrêt i siei plans, virant viers l'Antartide al bord de nâf ''[[Fram]]'' (za doprade di Nansen). Inviade la competizion cun la spedizion britaniche de ''Terra Nova''vuidade di [[Robert Falcon Scott]], Amundsen al à stabilît il so cjamp base in te Baia des Balenis. Pontant su une organizazion perfete, l'ûs dai cjans nordics e i scîs, la sô scuadre al è rivât al [[Pôl Sud]] ai [[14 di Dicembar]] dal [[1911]], un mês e mieç denant di Scott, plantant la bandiere norvegjêse e tornand indaûr cence pierdi un sol om. === Il Passaç a Nord-Est e il Pôl Nord (1918–1926) === Jenfri il [[1918]] e il [[1920]], al à traviersât il '''Passaç a Nord-Est''' (al nord de Siberie) cul idrovolant o la nâf ''Maud'', deventant la prime persone a vê completât il circuît di dut il [[Mâr Artic]]. Intal [[1926]], insiemit al inzegnîr talian [[Umberto Nobile]], al merecan Lincoln Ellsworth e al equipaç norvegjês-talian, al à sorvolât par la prime volte il Pôl Nord al bord dal dirigjibil '''Norge''', intun viaç storic des [[Isulis Svalbard]] fintremai in [[Alaska]]. === La sparizion tragjiche (1928) === Intal mai dal [[1928]], il gnûf dirigjibil ''Italia'' comandât di Umberto Nobile al è colât in te tornade dal Pôl Nord.Ancje se tal passât jerin stadis incomprensions e dissentiments personâls cun Nobile, Amundsen al si è ofiert daurman par organizâ une spedizion di socôrs. Ai [[18 di Jugn]] dal [[1928]], Amundsen al è svolât fûr de citât di Tromsø al bord di un idrovolant Latham 47 insiemi a un equipaç francês. L'avion al è sparît inte fumate superant il Mâr di Barents. I restis dal velivul a an stât cjatâts plui tart, ma il cuarp di Amundsen no al è mai stât cjatât. == Figuris == <gallery> RoaldAmundsen.JPG|Roald Amundsen intal 1911 Amundsen-Fram.jpg|La nâf ''Fram'' (Indevant) inte spedizion viers il Pôl Sud File:Flickr - Riksarkivet (National Archives of Norway) - Ved depoet.jpg|Amundsen e i siei compagns al Pôl Sud (14 di Dicembar 1911) File:"Norge" over Ny-Ålesund ved avreisen mot Nordpolen, 11. mai 1926 (8887659014).jpg|Il dirigjibil ''Norge'' denant dal svol al Pôl Nord intal 1926 </gallery> ==Vôs coreladis == * [[Pôl Sud]] * [[Pôl Nord]] * [[Robert Falcon Scott]] * [[Umberto Nobile]] * [[Fridtjof Nansen]] * [[Antartide]] == Bibliografie == * Roald Amundsen, ''The South Pole: An Account of the Norwegian Antarctic Expedition in the "Fram", 1910–1912'', John Murray, Londra, 1912. * Roland Huntford, ''The Last Place on Earth: Scott and Amundsen's Race to the South Pole'', Modern Library, 1999, ISBN 978-0375754746. * Tor Bomann-Larsen, ''Roald Amundsen: A Full Biography'', Sutton Publishing, 2006, ISBN 978-0750943437. == Leams esternis == * [https://frammuseum.no Voç e collezions inte Museu Fram di Oslo] {{en}} {{no}} * [https://www.britannica.com/biography/Roald-Amundsen Voç di Roald Amundsen inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/roald-amundsen Voç di Roald Amundsen inte Enciclopedia Treccani] {{it}} {{commons|Roald Amundsen}} [[Categorie:Esploradôrs|Amundsen, Roald]] [[Categorie:Biografiis di norvegjês|Amundsen, Roald]] [[Categorie:Storie de Antartide]] 0cj6dslatbvbucaub6wl3aqvo3920g3 Carl Benz 0 6774 186658 166013 2026-09-02T10:54:56Z Santefoscje73 11500 186658 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Carl Benz |Figure =Carl-Benz coloriert.jpg |Didascalie = Ritrat di Johann Sebastian Bach fât di Elias Gottlob Haussmann (1746) |Nazionalitât = Todescje |DateNassite = [[25 di Novembar]] [[1844]] |LucNassite = , [[Karlsruhe]] [[Gjermanie]] |DateMuart = [[28 di Lui]] [[1750]] |LucMuart = , [[Ladenburg]] [[Gjermanie]] |Ativitât = Inzegnîr,inventôr |Oparis = Fondatôr de fabriche di machinis "Benz%Co" |Note = Inventôr dal motôr a sclop }} '''Karl Friedrich Benz''' ([[Karlsruhe]], [[25 di Novembar]] [[1844]] – [[Ladenburg]], [[4 di Avrîl]] [[1929]]) al fo un inzegnîr todesc, inventôr dal motôr a sclopi e de [[autoveture]]. Daspò di sedi deventât inzegnîr, al realizà tal [[1878]] il prin motôr a sclopi a doi timps, che al ve un grant sucès, che al permetè a Benz di cjatâ i investiments par fondâ a Mannheim tal [[1883]] une fabriche di automobii, la '''Benz & Co'''. Tal inizi dal [[XX secul]] chest implant al veve l'onôr di jessi il plui grant al mont tal sô cjamp. Tal 1886 al deposità il brevet par un veicul cul motôr dotât di trê ruedis e in ch'al podeve rivâ ae velocitât di 16 km/h. Tai agns seguents al brevetà varis altris veicui che al provedeve a colaudâ su lis stradis francesis, in miôrs condizions rispiet a chês dal propri paîs. Plui tart, tal [[1926]], la Benz & Co. si fondè cu la '''Daimler''' di Gottlieb Daimler, altri inventôr di sucès tal cjamp automobilistic. La gnove dite, la Daimler-Benz AG, e ve une grande impuartance, e il non di Benz al è ancjemò vuê leât a une marcje famose: la Mercedes-Benz. Dal [[1984]] al jentrà a fâ part dal plui grancj personaçs tal cjamp automobilistic inserîts tal '''Automotive Hall of Fame'''. <gallery> Image:Werkstatt Carl Benz.png|Carl Benz‘ workshop in Mannheim/Germany Image:Benz Patent Motorwagen (replica) IMG 0850.jpg|Replica of the Benz Patent Motorwagen built in 1885 Image:Benz Patent Motorwagen Engine.jpg|Engine of the Benz Patent Motorwagen Image:Karl Benz Führerschein.jpg|The world’s first drivers‘ licence, issued to Carl Benz on August 1, 1888 Image:Automuseum Dr Carl Benz.jpg|Automuseum Dr. Carl Benz in Ladenburg/Germany Image:Patentmotorwagen mit Karl und Bertha Benz.jpg|Carl and Bertha Benz Image:berthabenzmemorialrouteschild.jpg|Official sign of Bertha Benz Memorial Route, commemorating the world's first long distance journey with a Benz Patent Motorwagen in 1888 Image:WslErsteTanke.jpg|The World’s first Filling-Station, the City Pharmacy in Wiesloch/Germany </gallery> == Leams esternis == * [http://www.automuseum-dr-carl-benz.de Automuseum Dr. Carl Benz, Ladenburg/Germany] * [http://www.bertha-benz.de Bertha Benz Memorial Route] [[Categorie:Inventôrs todescs]] 3fmgezux7wys4fl31oypzpluj7rcz5l 186659 186658 2026-09-02T10:56:01Z Santefoscje73 11500 186659 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Carl Benz |Figure =Carl-Benz coloriert.jpg |Didascalie = Ritrat di Johann Sebastian Bach fât di Elias Gottlob Haussmann (1746) |Nazionalitât = Todescje |DateNassite = [[25 di Novembar]] [[1844]] |LucNassite = , [[Karlsruhe]] [[Gjermanie]] |DateMuart = [[28 di Lui]] [[1750]] |LucMuart = , [[Ladenburg]] [[Gjermanie]] |Ativitât = Inzegnîr,inventôr |Oparis = Fondatôr de fabriche di autoveturis "Benz%Co" |Note = Inventôr dal motôr a sclop }} '''Karl Friedrich Benz''' ([[Karlsruhe]], [[25 di Novembar]] [[1844]] – [[Ladenburg]], [[4 di Avrîl]] [[1929]]) al fo un inzegnîr todesc, inventôr dal motôr a sclopi e de [[autoveture]]. Daspò di sedi deventât inzegnîr, al realizà tal [[1878]] il prin motôr a sclopi a doi timps, che al ve un grant sucès, che al permetè a Benz di cjatâ i investiments par fondâ a Mannheim tal [[1883]] une fabriche di automobii, la '''Benz & Co'''. Tal inizi dal [[XX secul]] chest implant al veve l'onôr di jessi il plui grant al mont tal sô cjamp. Tal 1886 al deposità il brevet par un veicul cul motôr dotât di trê ruedis e in ch'al podeve rivâ ae velocitât di 16 km/h. Tai agns seguents al brevetà varis altris veicui che al provedeve a colaudâ su lis stradis francesis, in miôrs condizions rispiet a chês dal propri paîs. Plui tart, tal [[1926]], la Benz & Co. si fondè cu la '''Daimler''' di Gottlieb Daimler, altri inventôr di sucès tal cjamp automobilistic. La gnove dite, la Daimler-Benz AG, e ve une grande impuartance, e il non di Benz al è ancjemò vuê leât a une marcje famose: la Mercedes-Benz. Dal [[1984]] al jentrà a fâ part dal plui grancj personaçs tal cjamp automobilistic inserîts tal '''Automotive Hall of Fame'''. <gallery> Image:Werkstatt Carl Benz.png|Carl Benz‘ workshop in Mannheim/Germany Image:Benz Patent Motorwagen (replica) IMG 0850.jpg|Replica of the Benz Patent Motorwagen built in 1885 Image:Benz Patent Motorwagen Engine.jpg|Engine of the Benz Patent Motorwagen Image:Karl Benz Führerschein.jpg|The world’s first drivers‘ licence, issued to Carl Benz on August 1, 1888 Image:Automuseum Dr Carl Benz.jpg|Automuseum Dr. Carl Benz in Ladenburg/Germany Image:Patentmotorwagen mit Karl und Bertha Benz.jpg|Carl and Bertha Benz Image:berthabenzmemorialrouteschild.jpg|Official sign of Bertha Benz Memorial Route, commemorating the world's first long distance journey with a Benz Patent Motorwagen in 1888 Image:WslErsteTanke.jpg|The World’s first Filling-Station, the City Pharmacy in Wiesloch/Germany </gallery> == Leams esternis == * [http://www.automuseum-dr-carl-benz.de Automuseum Dr. Carl Benz, Ladenburg/Germany] * [http://www.bertha-benz.de Bertha Benz Memorial Route] [[Categorie:Inventôrs todescs]] lyvw2u2zydfm62ruqcvjfa8aafbft7j 186660 186659 2026-09-02T10:56:27Z Santefoscje73 11500 186660 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Carl Benz |Figure =Carl-Benz coloriert.jpg |Didascalie = Ritrat di Johann Sebastian Bach fât di Elias Gottlob Haussmann (1746) |Nazionalitât = Todescje |DateNassite = [[25 di Novembar]] [[1844]] |LucNassite = [[Karlsruhe]] [[Gjermanie]] |DateMuart = [[28 di Lui]] [[1750]] |LucMuart = [[Ladenburg]] [[Gjermanie]] |Ativitât = Inzegnîr,inventôr |Oparis = Fondatôr de fabriche di autoveturis "Benz%Co" |Note = Inventôr dal motôr a sclop }} '''Karl Friedrich Benz''' ([[Karlsruhe]], [[25 di Novembar]] [[1844]] – [[Ladenburg]], [[4 di Avrîl]] [[1929]]) al fo un inzegnîr todesc, inventôr dal motôr a sclopi e de [[autoveture]]. Daspò di sedi deventât inzegnîr, al realizà tal [[1878]] il prin motôr a sclopi a doi timps, che al ve un grant sucès, che al permetè a Benz di cjatâ i investiments par fondâ a Mannheim tal [[1883]] une fabriche di automobii, la '''Benz & Co'''. Tal inizi dal [[XX secul]] chest implant al veve l'onôr di jessi il plui grant al mont tal sô cjamp. Tal 1886 al deposità il brevet par un veicul cul motôr dotât di trê ruedis e in ch'al podeve rivâ ae velocitât di 16 km/h. Tai agns seguents al brevetà varis altris veicui che al provedeve a colaudâ su lis stradis francesis, in miôrs condizions rispiet a chês dal propri paîs. Plui tart, tal [[1926]], la Benz & Co. si fondè cu la '''Daimler''' di Gottlieb Daimler, altri inventôr di sucès tal cjamp automobilistic. La gnove dite, la Daimler-Benz AG, e ve une grande impuartance, e il non di Benz al è ancjemò vuê leât a une marcje famose: la Mercedes-Benz. Dal [[1984]] al jentrà a fâ part dal plui grancj personaçs tal cjamp automobilistic inserîts tal '''Automotive Hall of Fame'''. <gallery> Image:Werkstatt Carl Benz.png|Carl Benz‘ workshop in Mannheim/Germany Image:Benz Patent Motorwagen (replica) IMG 0850.jpg|Replica of the Benz Patent Motorwagen built in 1885 Image:Benz Patent Motorwagen Engine.jpg|Engine of the Benz Patent Motorwagen Image:Karl Benz Führerschein.jpg|The world’s first drivers‘ licence, issued to Carl Benz on August 1, 1888 Image:Automuseum Dr Carl Benz.jpg|Automuseum Dr. Carl Benz in Ladenburg/Germany Image:Patentmotorwagen mit Karl und Bertha Benz.jpg|Carl and Bertha Benz Image:berthabenzmemorialrouteschild.jpg|Official sign of Bertha Benz Memorial Route, commemorating the world's first long distance journey with a Benz Patent Motorwagen in 1888 Image:WslErsteTanke.jpg|The World’s first Filling-Station, the City Pharmacy in Wiesloch/Germany </gallery> == Leams esternis == * [http://www.automuseum-dr-carl-benz.de Automuseum Dr. Carl Benz, Ladenburg/Germany] * [http://www.bertha-benz.de Bertha Benz Memorial Route] [[Categorie:Inventôrs todescs]] dc5xmweqx2lzvwzllrpv9ogrelfzo57 Cristoful Colomp 0 6907 186661 181647 2026-09-02T11:22:00Z Santefoscje73 11500 186661 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Cristoful Colomp |Figure = Cristoforo Colombo - Sebastiano del Piombo.jpg |Didascalie = Ritrat presumût di Cristoful Colomp fat di Sebastiano del Piombo (1519) |Nazionalitât = Gjenovêse |DateNassite = tal [[1451]] |LucNassite = Gjenua, [[Republiche di Gjenue]] |DateMuart = [[20 di Mai]] [[1506]] |LucMuart = Valladolid, [[Spagne]] |Ativitât = Navigadôr, esploradôr, amirâl |Oparis = Descoverte europeane de Americhe (1492), cuatri viaçs transatlantics |Note = Figure storiche clâf par l'inizi de etât moderne e de colonizazion europeane des Americhis. }} '''Cristoful Colomp''' (intal talian uficiâl ''Cristoforo Colombo'', par spagnûl ''Cristóbal Colón'', par gjenovês ''Cristoffafa Colombo'';[[Gjenue]], intal [[1451]] – Valladolid, [[20 di Mai]] [[1506]]) al è stât un navigadôr, esploradôr e amirâl gjenovês al servizi dai Rês Catolics di [[Spagne]]. Al è famôs te storie de umanitât par vê vuidât tal mês di otubar dal [[1492]] une spedizion che e à puartât a lascuvierte europeane dal continent merecan (ancje se intal so prin viaç al crodeve di jessi rivât intes Indîs orientâls). Chest aveniment storic al segne la fin de [[Etât di Mieç]] e l'inizi de Etât Moderne, viarzint une epoche di grancj cambiaments geopolitics, culturâls e economics internazionâls. == Biografie == ===Zoventût e prins viaçs (1451–1484) === Colomp al è nassût a [[Gjenue]] intal 1451, fi di Domenico Colombo, un tessitôr e comerciant di lane, e di Soffia Fontanarossa. Al à simpri vût une grande passion par la navigazion e par i studîs cartogràfics, leint teorîs di gjeografis come Paolo dal Pozzo Toscanelli e i tescj di [[Marco Polo]]. Daspo' di diviersis esperiencis di navigazion inte Mâr Mediterani etal Ocean Atlantic (fintremai tes Isulis Canarie, a Madeira in [[Islande]]), si è stabilît in [[Portugal]] in tal 1476, indulà che al à sposât Filipa Moniz Perestrello. === Il progjet dal viaç viers Ponent (1484–1492) === Colomp al jere convinçût che la [[Tiere]] e fôs sfere-forme e plui piçule di ce che si crodeve, e che al fòs pussibîl rivâ te Asie (Catai e Zipango) navigant viers Ponent. Al à presentât il sô progjet al re [[Zuan II dal Portugal]], che però lu à refudât , considerant lis distanzis gjeografichis stimadis no reâls. Daspo' di chest refudament, Colomp al è lât in [[Spagne]], indulà che tal [[1492]],daspo' di agns di negoziazions e le cjapade di Granada, i Reis Catolics '''Isabella di Castiglia''' e '''Ferdinando II di Aragona''' an acetât di finanziâ la sô spedizion e an firmat lis ''Capitulazions di Santa Fe'' nominant Colompamirâl e vicerê dai teritoris eventuâlmentri scuvierts. === La prime spedizion e lascuvierte de Americhe (1492–1493) === Ai [[3 di Avost dal 1492]], Colomp al è partît dal puart di Palos de la Frontera cun trê nâfs: lis caravelis ''Niña'' e ''Pinta'', e la nâf amiralie ''Santa María''. Daspo' di une navigazion dificîltal Ocean Atlantic, ai [[12 di Otubar]] dal [[1492]], il marinâr Rodrigo de Triana al à dât l'avîs di "Tiere!". La spedizion jere rivade in une des isulis des Bahamas, clamade dai natîfs ''Guanahani'', che Colomp al à rinominât ''San Salvador''. Intai mêsa vignî al à esplorât ancje Cuba e Hispaniola (vuê [[Haiti]] e Republiche Domenicane), prime di tornâ triumphant in Spagne intal març dal 1493. === I altris viaçs e l'aministrazion (1493–1504) === Colomp al à guidât altris trê spedizions intal "Gnûf Mont": * '''Secont viaç (1493–1496):''' Esplorazion des Piçulis Antillis, Puerto Rico e Gjamaiche, e fondazion dal prim insediament stabîl a Hispaniola. * '''Tierç viaç (1498–1500):'''Rivade te Americhe meridionâl (cuestis dal [[Venezuela]]). Durant chest viaç, par vie di revoltis e des acusis di cjastîs e male aministrazion, al è stât arestât dal governadôr Francisco de Bobadilla e puartât in cjadenis in Spagne, indulà che la regjne lu à liberât. * '''Cuart viaç (1502–1504):''' Esplorazion des cuestis de Americhe centrâl (Honduras, Nicaragua, Costa Rica e Panama)tal ultin tentatîf desesperât di cjatâ un passaç par l'Ocean Indian. === La muart (1506) === Malât e indebulît dai continuis viaçs, Colomp al è tornât in Spagne tal 1504.Daspo' de muart de sô protetore Isabella, al à passât i ultims agns di vite cirint cence sucès di cjapâ lis compensazions e i titui che jerin stâts prometûs. Al è muart a Valladolid ai [[20 di Mai]] dal [[1506]], cence stâ dal dut cussient di vê scuviert un gnûf continent, macrodint simpri di vê tocjât il Mâr Orientâl de Asie. == Impact storic e ereditât == La figure di Colomp e è une des pluifeveladis e analizadis de storie: * Par secui al è stât idealizât come l'eroe e il simbul dal progrès e des esplorazions europeanis. * Inte storiografie moderne, al sitocje ancje l'acent su lis consecuencis dramatichis des sôs scuvertis par lis popolazions indigjenis des Americhis, origjinant il sisteme di colonizazion e sclavitût. == Vôs coreladis == * [[Scuvierte de Americhe]] * [[Isabella di Castiglia]] * [[Amerigo Vespucci]] * [[Caravele]] == Bibliografie == * Paolo Emilio Taviani, ''Cristoforo Colombo. La genesi del grande scoprimento'', Istituto Poligrafico dello Stato, Roma, 1982. * Samuel Eliot Morison, ''Admiral of the Ocean Sea: A Life of Christopher Columbus'', Little, Brown and Company, Boston, 1942. * Consuelo Varela, ''Cristóbal Colón. Textos y documentos completos'', Alianza Editorial, Madrid, 1982. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Christopher-Columbus Voç di Christopher Columbus inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/cristoforo-colombo Voç di Cristoforo Colombo inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Cristoful Colomp]] [[Categorie:Esploradôrs|Colomp, Cristoful]] [[Categorie:Biografiis di gjenovês|Colomp, Cristoful]] [[Categorie:Storie de Spagne]] [[Categorie:Storie de America]] [[Categorie:Esploradôrs|Colombo, Cristoforo]] [[Categorie:Biografiis di talians|Colombo, Cristoforo]] ouwo3q1mf1i2tghjvt70bv3e08x0k0l 186662 186661 2026-09-02T11:23:19Z Santefoscje73 11500 186662 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Cristoful Colomp |Figure = Portrait of a Man, Said to be Christopher Columbus.jpg |Didascalie = Ritrat presumût di Cristoful Colomp fat di Sebastiano del Piombo (1519) |Nazionalitât = Gjenovêse |DateNassite = tal [[1451]] |LucNassite = Gjenua, [[Republiche di Gjenue]] |DateMuart = [[20 di Mai]] [[1506]] |LucMuart = Valladolid, [[Spagne]] |Ativitât = Navigadôr, esploradôr, amirâl |Oparis = Descoverte europeane de Americhe (1492), cuatri viaçs transatlantics |Note = Figure storiche clâf par l'inizi de etât moderne e de colonizazion europeane des Americhis. }} '''Cristoful Colomp''' (intal talian uficiâl ''Cristoforo Colombo'', par spagnûl ''Cristóbal Colón'', par gjenovês ''Cristoffafa Colombo'';[[Gjenue]], intal [[1451]] – Valladolid, [[20 di Mai]] [[1506]]) al è stât un navigadôr, esploradôr e amirâl gjenovês al servizi dai Rês Catolics di [[Spagne]]. Al è famôs te storie de umanitât par vê vuidât tal mês di otubar dal [[1492]] une spedizion che e à puartât a lascuvierte europeane dal continent merecan (ancje se intal so prin viaç al crodeve di jessi rivât intes Indîs orientâls). Chest aveniment storic al segne la fin de [[Etât di Mieç]] e l'inizi de Etât Moderne, viarzint une epoche di grancj cambiaments geopolitics, culturâls e economics internazionâls. == Biografie == ===Zoventût e prins viaçs (1451–1484) === Colomp al è nassût a [[Gjenue]] intal 1451, fi di Domenico Colombo, un tessitôr e comerciant di lane, e di Soffia Fontanarossa. Al à simpri vût une grande passion par la navigazion e par i studîs cartogràfics, leint teorîs di gjeografis come Paolo dal Pozzo Toscanelli e i tescj di [[Marco Polo]]. Daspo' di diviersis esperiencis di navigazion inte Mâr Mediterani etal Ocean Atlantic (fintremai tes Isulis Canarie, a Madeira in [[Islande]]), si è stabilît in [[Portugal]] in tal 1476, indulà che al à sposât Filipa Moniz Perestrello. === Il progjet dal viaç viers Ponent (1484–1492) === Colomp al jere convinçût che la [[Tiere]] e fôs sfere-forme e plui piçule di ce che si crodeve, e che al fòs pussibîl rivâ te Asie (Catai e Zipango) navigant viers Ponent. Al à presentât il sô progjet al re [[Zuan II dal Portugal]], che però lu à refudât , considerant lis distanzis gjeografichis stimadis no reâls. Daspo' di chest refudament, Colomp al è lât in [[Spagne]], indulà che tal [[1492]],daspo' di agns di negoziazions e le cjapade di Granada, i Reis Catolics '''Isabella di Castiglia''' e '''Ferdinando II di Aragona''' an acetât di finanziâ la sô spedizion e an firmat lis ''Capitulazions di Santa Fe'' nominant Colompamirâl e vicerê dai teritoris eventuâlmentri scuvierts. === La prime spedizion e lascuvierte de Americhe (1492–1493) === Ai [[3 di Avost dal 1492]], Colomp al è partît dal puart di Palos de la Frontera cun trê nâfs: lis caravelis ''Niña'' e ''Pinta'', e la nâf amiralie ''Santa María''. Daspo' di une navigazion dificîltal Ocean Atlantic, ai [[12 di Otubar]] dal [[1492]], il marinâr Rodrigo de Triana al à dât l'avîs di "Tiere!". La spedizion jere rivade in une des isulis des Bahamas, clamade dai natîfs ''Guanahani'', che Colomp al à rinominât ''San Salvador''. Intai mêsa vignî al à esplorât ancje Cuba e Hispaniola (vuê [[Haiti]] e Republiche Domenicane), prime di tornâ triumphant in Spagne intal març dal 1493. === I altris viaçs e l'aministrazion (1493–1504) === Colomp al à guidât altris trê spedizions intal "Gnûf Mont": * '''Secont viaç (1493–1496):''' Esplorazion des Piçulis Antillis, Puerto Rico e Gjamaiche, e fondazion dal prim insediament stabîl a Hispaniola. * '''Tierç viaç (1498–1500):'''Rivade te Americhe meridionâl (cuestis dal [[Venezuela]]). Durant chest viaç, par vie di revoltis e des acusis di cjastîs e male aministrazion, al è stât arestât dal governadôr Francisco de Bobadilla e puartât in cjadenis in Spagne, indulà che la regjne lu à liberât. * '''Cuart viaç (1502–1504):''' Esplorazion des cuestis de Americhe centrâl (Honduras, Nicaragua, Costa Rica e Panama)tal ultin tentatîf desesperât di cjatâ un passaç par l'Ocean Indian. === La muart (1506) === Malât e indebulît dai continuis viaçs, Colomp al è tornât in Spagne tal 1504.Daspo' de muart de sô protetore Isabella, al à passât i ultims agns di vite cirint cence sucès di cjapâ lis compensazions e i titui che jerin stâts prometûs. Al è muart a Valladolid ai [[20 di Mai]] dal [[1506]], cence stâ dal dut cussient di vê scuviert un gnûf continent, macrodint simpri di vê tocjât il Mâr Orientâl de Asie. == Impact storic e ereditât == La figure di Colomp e è une des pluifeveladis e analizadis de storie: * Par secui al è stât idealizât come l'eroe e il simbul dal progrès e des esplorazions europeanis. * Inte storiografie moderne, al sitocje ancje l'acent su lis consecuencis dramatichis des sôs scuvertis par lis popolazions indigjenis des Americhis, origjinant il sisteme di colonizazion e sclavitût. == Vôs coreladis == * [[Scuvierte de Americhe]] * [[Isabella di Castiglia]] * [[Amerigo Vespucci]] * [[Caravele]] == Bibliografie == * Paolo Emilio Taviani, ''Cristoforo Colombo. La genesi del grande scoprimento'', Istituto Poligrafico dello Stato, Roma, 1982. * Samuel Eliot Morison, ''Admiral of the Ocean Sea: A Life of Christopher Columbus'', Little, Brown and Company, Boston, 1942. * Consuelo Varela, ''Cristóbal Colón. Textos y documentos completos'', Alianza Editorial, Madrid, 1982. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Christopher-Columbus Voç di Christopher Columbus inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/cristoforo-colombo Voç di Cristoforo Colombo inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Cristoful Colomp]] [[Categorie:Esploradôrs|Colomp, Cristoful]] [[Categorie:Biografiis di gjenovês|Colomp, Cristoful]] [[Categorie:Storie de Spagne]] [[Categorie:Storie de America]] [[Categorie:Esploradôrs|Colombo, Cristoforo]] [[Categorie:Biografiis di talians|Colombo, Cristoforo]] iuhz5v0nmyryzclvbokzxa7hsnwcqy9 186663 186662 2026-09-02T11:23:56Z Santefoscje73 11500 /* La prime spedizion e lascuvierte de Americhe (1492–1493) */ 186663 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Cristoful Colomp |Figure = Portrait of a Man, Said to be Christopher Columbus.jpg |Didascalie = Ritrat presumût di Cristoful Colomp fat di Sebastiano del Piombo (1519) |Nazionalitât = Gjenovêse |DateNassite = tal [[1451]] |LucNassite = Gjenua, [[Republiche di Gjenue]] |DateMuart = [[20 di Mai]] [[1506]] |LucMuart = Valladolid, [[Spagne]] |Ativitât = Navigadôr, esploradôr, amirâl |Oparis = Descoverte europeane de Americhe (1492), cuatri viaçs transatlantics |Note = Figure storiche clâf par l'inizi de etât moderne e de colonizazion europeane des Americhis. }} '''Cristoful Colomp''' (intal talian uficiâl ''Cristoforo Colombo'', par spagnûl ''Cristóbal Colón'', par gjenovês ''Cristoffafa Colombo'';[[Gjenue]], intal [[1451]] – Valladolid, [[20 di Mai]] [[1506]]) al è stât un navigadôr, esploradôr e amirâl gjenovês al servizi dai Rês Catolics di [[Spagne]]. Al è famôs te storie de umanitât par vê vuidât tal mês di otubar dal [[1492]] une spedizion che e à puartât a lascuvierte europeane dal continent merecan (ancje se intal so prin viaç al crodeve di jessi rivât intes Indîs orientâls). Chest aveniment storic al segne la fin de [[Etât di Mieç]] e l'inizi de Etât Moderne, viarzint une epoche di grancj cambiaments geopolitics, culturâls e economics internazionâls. == Biografie == ===Zoventût e prins viaçs (1451–1484) === Colomp al è nassût a [[Gjenue]] intal 1451, fi di Domenico Colombo, un tessitôr e comerciant di lane, e di Soffia Fontanarossa. Al à simpri vût une grande passion par la navigazion e par i studîs cartogràfics, leint teorîs di gjeografis come Paolo dal Pozzo Toscanelli e i tescj di [[Marco Polo]]. Daspo' di diviersis esperiencis di navigazion inte Mâr Mediterani etal Ocean Atlantic (fintremai tes Isulis Canarie, a Madeira in [[Islande]]), si è stabilît in [[Portugal]] in tal 1476, indulà che al à sposât Filipa Moniz Perestrello. === Il progjet dal viaç viers Ponent (1484–1492) === Colomp al jere convinçût che la [[Tiere]] e fôs sfere-forme e plui piçule di ce che si crodeve, e che al fòs pussibîl rivâ te Asie (Catai e Zipango) navigant viers Ponent. Al à presentât il sô progjet al re [[Zuan II dal Portugal]], che però lu à refudât , considerant lis distanzis gjeografichis stimadis no reâls. Daspo' di chest refudament, Colomp al è lât in [[Spagne]], indulà che tal [[1492]],daspo' di agns di negoziazions e le cjapade di Granada, i Reis Catolics '''Isabella di Castiglia''' e '''Ferdinando II di Aragona''' an acetât di finanziâ la sô spedizion e an firmat lis ''Capitulazions di Santa Fe'' nominant Colompamirâl e vicerê dai teritoris eventuâlmentri scuvierts. === La prime spedizion e la scuvierte de Americhe (1492–1493) === Ai [[3 di Avost dal 1492]], Colomp al è partît dal puart di Palos de la Frontera cun trê nâfs: lis caravelis ''Niña'' e ''Pinta'', e la nâf amiralie ''Santa María''. Daspo' di une navigazion dificîltal Ocean Atlantic, ai [[12 di Otubar]] dal [[1492]], il marinâr Rodrigo de Triana al à dât l'avîs di "Tiere!". La spedizion jere rivade in une des isulis des Bahamas, clamade dai natîfs ''Guanahani'', che Colomp al à rinominât ''San Salvador''. Intai mêsa vignî al à esplorât ancje Cuba e Hispaniola (vuê [[Haiti]] e Republiche Domenicane), prime di tornâ triumphant in Spagne intal març dal 1493. === I altris viaçs e l'aministrazion (1493–1504) === Colomp al à guidât altris trê spedizions intal "Gnûf Mont": * '''Secont viaç (1493–1496):''' Esplorazion des Piçulis Antillis, Puerto Rico e Gjamaiche, e fondazion dal prim insediament stabîl a Hispaniola. * '''Tierç viaç (1498–1500):'''Rivade te Americhe meridionâl (cuestis dal [[Venezuela]]). Durant chest viaç, par vie di revoltis e des acusis di cjastîs e male aministrazion, al è stât arestât dal governadôr Francisco de Bobadilla e puartât in cjadenis in Spagne, indulà che la regjne lu à liberât. * '''Cuart viaç (1502–1504):''' Esplorazion des cuestis de Americhe centrâl (Honduras, Nicaragua, Costa Rica e Panama)tal ultin tentatîf desesperât di cjatâ un passaç par l'Ocean Indian. === La muart (1506) === Malât e indebulît dai continuis viaçs, Colomp al è tornât in Spagne tal 1504.Daspo' de muart de sô protetore Isabella, al à passât i ultims agns di vite cirint cence sucès di cjapâ lis compensazions e i titui che jerin stâts prometûs. Al è muart a Valladolid ai [[20 di Mai]] dal [[1506]], cence stâ dal dut cussient di vê scuviert un gnûf continent, macrodint simpri di vê tocjât il Mâr Orientâl de Asie. == Impact storic e ereditât == La figure di Colomp e è une des pluifeveladis e analizadis de storie: * Par secui al è stât idealizât come l'eroe e il simbul dal progrès e des esplorazions europeanis. * Inte storiografie moderne, al sitocje ancje l'acent su lis consecuencis dramatichis des sôs scuvertis par lis popolazions indigjenis des Americhis, origjinant il sisteme di colonizazion e sclavitût. == Vôs coreladis == * [[Scuvierte de Americhe]] * [[Isabella di Castiglia]] * [[Amerigo Vespucci]] * [[Caravele]] == Bibliografie == * Paolo Emilio Taviani, ''Cristoforo Colombo. La genesi del grande scoprimento'', Istituto Poligrafico dello Stato, Roma, 1982. * Samuel Eliot Morison, ''Admiral of the Ocean Sea: A Life of Christopher Columbus'', Little, Brown and Company, Boston, 1942. * Consuelo Varela, ''Cristóbal Colón. Textos y documentos completos'', Alianza Editorial, Madrid, 1982. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Christopher-Columbus Voç di Christopher Columbus inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/cristoforo-colombo Voç di Cristoforo Colombo inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Cristoful Colomp]] [[Categorie:Esploradôrs|Colomp, Cristoful]] [[Categorie:Biografiis di gjenovês|Colomp, Cristoful]] [[Categorie:Storie de Spagne]] [[Categorie:Storie de America]] [[Categorie:Esploradôrs|Colombo, Cristoforo]] [[Categorie:Biografiis di talians|Colombo, Cristoforo]] rshsqvczuwaopll8yadhkteb33c2gm3 Jacques Cartier 0 8991 186649 173090 2026-09-02T09:50:07Z Santefoscje73 11500 186649 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Jacques Cartier |Figure = Jacques Cartier 1491-1557.jpg |Didascalie = Ritrat di Jacques Cartier |Nazionalitât = Francêse (bretone) |DateNassite = [[31 di Dicembar]] [[1491]] |LucNassite = Saint-Malo, [[Bretagne]] ([[France]]) |DateMuart = [[1 di Setembar]] [[1557]] |LucMuart = Saint-Malo, France |Ativitât = Esploradôr, navigadôr |Oparis = Esplorazion dal Golf di San Laurinç, definizion dal nom "Canadà" |Note = Prim european a mapâ e esplorâ il flum San Laurinç e la region de Gnove France. }} '''Jacques Cartier''' ([[Lenghe bretone|Brèton]]: ''Jakez Karter''; Saint-Malo, [[31 di Dicembar]] [[1491]] – Saint-Malo, [[1 di Setembar]] [[1557]]) al fo un esploradôr e navigadôr francês di origjin bretone. Al èfamôs par vê reclamât ce che cumò al è il[[Canadà]] par la [[France]] e par jessi stât il prin european a descrivi e mapâ<ref>Lis sôs mapis originalis a son pierdudis ma citatis intune lètare dal so nevôt Jacques Noël (1587) e stampadis da [[Richard Hakluyt]] inte ''Relazion'' dal tierç viaç di Cartier (1600).</ref> il **Golf di San Laurinç** e lis tiaris traversadis dal flum '''San Laurinç'''. Al fo ancje chel che al dâ il nom ''Canadà'' a chestis tiaris, cjapant il mot de peraule [[Lenghe Irochês|irochêse]] *kanata* (che e vûl dî "vile" o "insediament"), usade dai natîfs par indicâ il borc di [[Stadacona]] (vuê la [[Citât di Quebec]]).<ref name="CanEn-Cartier">{{cite web|url=http://www.thecanadianencyclopedia.com/index.cfm?PgNm=TCE&Params=A1ARTA0001439|title=Cartier, Jacques|last=Trudel|first=Marcel|work=The Canadian Encyclopedia|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref><ref name="EB-Cartier">{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/97444/Jacques-Cartier|title=Jacques Cartier|work=Encyclopædia Britannica|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref> == Biografjie == === Prime zoventût e formazion === Jacques Cartier al nassè intal 1491 a Saint-Malo, un famôs puart tal ducât di Bretagne. Pôc si sa de sô prime zoventût, ma al deventà bena dore un espert navigadôr. Si dîs che al veve za participât a viaçs viers il[[Brasîl]] denant dal 1534, deventant un dai marinârs plui stimâts de sô region. === Prim viaç tal Nord Americhe (1534) === Intal 1534, il re di France [[Francesc I]] al à sielzût Cartier par guidâ une spedizion viers il "Gnûf Mont ", cul obietîf di cjatâ une rote maritimepar l'Asie (il passaç a nord-ovest) e di cjatâ ricjezis e aûr. Partît di Saint-Malo ai 20 di Avrîl dal 1534 cun dôs nâfs, Cartier al à traviersât l'[[Ocean Atlantic]] e al è rivat in te Isule di Tiaregnove. Al à esplorât il Golf di San Laurinç e, ai 24 di Lui, al à plantât une crôs alte 10 metris in te penisule di Gaspé, reclamant la tiere par il re di France. In chest viaç al è jentrât in contat cui natîfs Irochês e al à puartât cun lui in France i doi fîs dal cjâf tribâl Donnacona. ===Secont viaç (1535–1536) === Incoragjât dai risutâts, Cartier al è partît par unsecont viaç in tal mai dal 1535 cun trê nâfs. Risalind il flum San Laurinç, al è rivât al insediament irochês di ''Stadacona'' (Citât di Quebec) e al è lât plui in alt fintremai a ''Hochelaga'' (inte isule di Montreal), indulà che al è cjatât une montagne che al à clamât ''Mont Royal''(vuê Mont-Royal). Inviarnât a Stadacona, l'equipaçi al è stât colpît grivimentri dal scurbût, salvât dome grazie a un remedi tradizionâl irochês paret cun la scorze di un arbul di conifera (''annedda''). Cartier al è tornât in France intal 1536 puartant cun lui il cjâf Donnacona. === Tierç viaç e ultins agns (1541–1542) === Intal 1541, Cartier al è tornât intal Canadà par la sô tierce spedizion, chest viadi sot di comand dal nobil Jean-François de La Rocque de Roberval, cul obietîf di fondâ une colonie permanente e di cjatâ il mitic ream di ''Saguenay''. L'insediament di ''Charlesbourg-Royal'' no al è durât di plui par vie dal frêt e dai atàcs dai natîfs. Cartier al è tornat in France intal 1542 cun chel che al crodeve jessi aûr e diamants, ma che in realtât a jerin do me pirît di fier e cuarç (de ca il proverbi francês "fals come i diamants dal Canada"). Cartier al à passât il rest de sô vite a Saint-Malo, lavorant come interprete e aministradôr fintremai ae sô muart intal 1557 par vie de peste. == Figuris == <gallery> Jacques Cartier 1491-1557.jpg|Jacques Cartier Jacques Cartier Order of St Michael.jpg|Cartier al à plantât la cjoç a Gaspé intal 1534 Map of Jacques Cartier's travels.jpg|Rote dai viaçs di Cartier intal Golf di San Laurinç </gallery> == Notis == <references /> ==Vôs coreladis == * [[Canadà]] * [[Golf di San Laurinç]] * [[San Laurinç (flum)]] * [[Nova France]] == Bibliografie == * Marcel Trudel, *Histoire de la Nouvelle-France, vol. 1: Les vains tentatives 1524-1603*, Fides, Montréal, 1963. * Henry Percival Biggar, *The Voyages of Jacques Cartier*, Publications of the Public Archives of Canada, Ottawa, 1924. == Leams esternis == * [https://www.biographi.ca/en/bio/cartier_jacques_1E.html Voç di Jacques Cartier intal Dictionary of Canadian Biography] {{en}} {{fr}} * [https://www.britannica.com/biography/Jacques-Cartier Voç di Jacques Cartier inte Encyclopædia Britannica] {{en}} {{commons|Jacques Cartier}} [[Categorie:Esploradôrs|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Biografiis di francês|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Storie dal Canada]] fjskjdtmwr2nsbecqlgsqfqzz87jvsd 186650 186649 2026-09-02T09:51:10Z Santefoscje73 11500 186650 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Jacques Cartier |Figure = Jacques Cartier 1851-1852.jpg |Didascalie = Ritrat di Jacques Cartier |Nazionalitât = Francêse (bretone) |DateNassite = [[31 di Dicembar]] [[1491]] |LucNassite = Saint-Malo, [[Bretagne]] ([[France]]) |DateMuart = [[1 di Setembar]] [[1557]] |LucMuart = Saint-Malo, France |Ativitât = Esploradôr, navigadôr |Oparis = Esplorazion dal Golf di San Laurinç, definizion dal nom "Canadà" |Note = Prim european a mapâ e esplorâ il flum San Laurinç e la region de Gnove France. }} '''Jacques Cartier''' ([[Lenghe bretone|Brèton]]: ''Jakez Karter''; Saint-Malo, [[31 di Dicembar]] [[1491]] – Saint-Malo, [[1 di Setembar]] [[1557]]) al fo un esploradôr e navigadôr francês di origjin bretone. Al èfamôs par vê reclamât ce che cumò al è il[[Canadà]] par la [[France]] e par jessi stât il prin european a descrivi e mapâ<ref>Lis sôs mapis originalis a son pierdudis ma citatis intune lètare dal so nevôt Jacques Noël (1587) e stampadis da [[Richard Hakluyt]] inte ''Relazion'' dal tierç viaç di Cartier (1600).</ref> il **Golf di San Laurinç** e lis tiaris traversadis dal flum '''San Laurinç'''. Al fo ancje chel che al dâ il nom ''Canadà'' a chestis tiaris, cjapant il mot de peraule [[Lenghe Irochês|irochêse]] *kanata* (che e vûl dî "vile" o "insediament"), usade dai natîfs par indicâ il borc di [[Stadacona]] (vuê la [[Citât di Quebec]]).<ref name="CanEn-Cartier">{{cite web|url=http://www.thecanadianencyclopedia.com/index.cfm?PgNm=TCE&Params=A1ARTA0001439|title=Cartier, Jacques|last=Trudel|first=Marcel|work=The Canadian Encyclopedia|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref><ref name="EB-Cartier">{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/97444/Jacques-Cartier|title=Jacques Cartier|work=Encyclopædia Britannica|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref> == Biografjie == === Prime zoventût e formazion === Jacques Cartier al nassè intal 1491 a Saint-Malo, un famôs puart tal ducât di Bretagne. Pôc si sa de sô prime zoventût, ma al deventà bena dore un espert navigadôr. Si dîs che al veve za participât a viaçs viers il[[Brasîl]] denant dal 1534, deventant un dai marinârs plui stimâts de sô region. === Prim viaç tal Nord Americhe (1534) === Intal 1534, il re di France [[Francesc I]] al à sielzût Cartier par guidâ une spedizion viers il "Gnûf Mont ", cul obietîf di cjatâ une rote maritimepar l'Asie (il passaç a nord-ovest) e di cjatâ ricjezis e aûr. Partît di Saint-Malo ai 20 di Avrîl dal 1534 cun dôs nâfs, Cartier al à traviersât l'[[Ocean Atlantic]] e al è rivat in te Isule di Tiaregnove. Al à esplorât il Golf di San Laurinç e, ai 24 di Lui, al à plantât une crôs alte 10 metris in te penisule di Gaspé, reclamant la tiere par il re di France. In chest viaç al è jentrât in contat cui natîfs Irochês e al à puartât cun lui in France i doi fîs dal cjâf tribâl Donnacona. ===Secont viaç (1535–1536) === Incoragjât dai risutâts, Cartier al è partît par unsecont viaç in tal mai dal 1535 cun trê nâfs. Risalind il flum San Laurinç, al è rivât al insediament irochês di ''Stadacona'' (Citât di Quebec) e al è lât plui in alt fintremai a ''Hochelaga'' (inte isule di Montreal), indulà che al è cjatât une montagne che al à clamât ''Mont Royal''(vuê Mont-Royal). Inviarnât a Stadacona, l'equipaçi al è stât colpît grivimentri dal scurbût, salvât dome grazie a un remedi tradizionâl irochês paret cun la scorze di un arbul di conifera (''annedda''). Cartier al è tornât in France intal 1536 puartant cun lui il cjâf Donnacona. === Tierç viaç e ultins agns (1541–1542) === Intal 1541, Cartier al è tornât intal Canadà par la sô tierce spedizion, chest viadi sot di comand dal nobil Jean-François de La Rocque de Roberval, cul obietîf di fondâ une colonie permanente e di cjatâ il mitic ream di ''Saguenay''. L'insediament di ''Charlesbourg-Royal'' no al è durât di plui par vie dal frêt e dai atàcs dai natîfs. Cartier al è tornat in France intal 1542 cun chel che al crodeve jessi aûr e diamants, ma che in realtât a jerin do me pirît di fier e cuarç (de ca il proverbi francês "fals come i diamants dal Canada"). Cartier al à passât il rest de sô vite a Saint-Malo, lavorant come interprete e aministradôr fintremai ae sô muart intal 1557 par vie de peste. == Figuris == <gallery> Jacques Cartier 1491-1557.jpg|Jacques Cartier Jacques Cartier Order of St Michael.jpg|Cartier al à plantât la cjoç a Gaspé intal 1534 Map of Jacques Cartier's travels.jpg|Rote dai viaçs di Cartier intal Golf di San Laurinç </gallery> == Notis == <references /> ==Vôs coreladis == * [[Canadà]] * [[Golf di San Laurinç]] * [[San Laurinç (flum)]] * [[Nova France]] == Bibliografie == * Marcel Trudel, *Histoire de la Nouvelle-France, vol. 1: Les vains tentatives 1524-1603*, Fides, Montréal, 1963. * Henry Percival Biggar, *The Voyages of Jacques Cartier*, Publications of the Public Archives of Canada, Ottawa, 1924. == Leams esternis == * [https://www.biographi.ca/en/bio/cartier_jacques_1E.html Voç di Jacques Cartier intal Dictionary of Canadian Biography] {{en}} {{fr}} * [https://www.britannica.com/biography/Jacques-Cartier Voç di Jacques Cartier inte Encyclopædia Britannica] {{en}} {{commons|Jacques Cartier}} [[Categorie:Esploradôrs|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Biografiis di francês|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Storie dal Canada]] fyl5mwtrp0pa5m1yavxt4k04bc001hm 186651 186650 2026-09-02T09:51:28Z Santefoscje73 11500 /* Prime zoventût e formazion */ 186651 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Jacques Cartier |Figure = Jacques Cartier 1851-1852.jpg |Didascalie = Ritrat di Jacques Cartier |Nazionalitât = Francêse (bretone) |DateNassite = [[31 di Dicembar]] [[1491]] |LucNassite = Saint-Malo, [[Bretagne]] ([[France]]) |DateMuart = [[1 di Setembar]] [[1557]] |LucMuart = Saint-Malo, France |Ativitât = Esploradôr, navigadôr |Oparis = Esplorazion dal Golf di San Laurinç, definizion dal nom "Canadà" |Note = Prim european a mapâ e esplorâ il flum San Laurinç e la region de Gnove France. }} '''Jacques Cartier''' ([[Lenghe bretone|Brèton]]: ''Jakez Karter''; Saint-Malo, [[31 di Dicembar]] [[1491]] – Saint-Malo, [[1 di Setembar]] [[1557]]) al fo un esploradôr e navigadôr francês di origjin bretone. Al èfamôs par vê reclamât ce che cumò al è il[[Canadà]] par la [[France]] e par jessi stât il prin european a descrivi e mapâ<ref>Lis sôs mapis originalis a son pierdudis ma citatis intune lètare dal so nevôt Jacques Noël (1587) e stampadis da [[Richard Hakluyt]] inte ''Relazion'' dal tierç viaç di Cartier (1600).</ref> il **Golf di San Laurinç** e lis tiaris traversadis dal flum '''San Laurinç'''. Al fo ancje chel che al dâ il nom ''Canadà'' a chestis tiaris, cjapant il mot de peraule [[Lenghe Irochês|irochêse]] *kanata* (che e vûl dî "vile" o "insediament"), usade dai natîfs par indicâ il borc di [[Stadacona]] (vuê la [[Citât di Quebec]]).<ref name="CanEn-Cartier">{{cite web|url=http://www.thecanadianencyclopedia.com/index.cfm?PgNm=TCE&Params=A1ARTA0001439|title=Cartier, Jacques|last=Trudel|first=Marcel|work=The Canadian Encyclopedia|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref><ref name="EB-Cartier">{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/97444/Jacques-Cartier|title=Jacques Cartier|work=Encyclopædia Britannica|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref> == Biografjie == === Prime zoventût e formazion === Jacques Cartier al nassè intal 1491 a Saint-Malo, un famôs puart tal ducât di Bretagne. Pôc si sa de sô prime zoventût, ma al deventà bena dore un espert navigadôr. Si dîs che al veve za participât a viaçs viers il [[Brasîl]] denant dal 1534, deventant un dai marinârs plui stimâts de sô region. === Prim viaç tal Nord Americhe (1534) === Intal 1534, il re di France [[Francesc I]] al à sielzût Cartier par guidâ une spedizion viers il "Gnûf Mont ", cul obietîf di cjatâ une rote maritimepar l'Asie (il passaç a nord-ovest) e di cjatâ ricjezis e aûr. Partît di Saint-Malo ai 20 di Avrîl dal 1534 cun dôs nâfs, Cartier al à traviersât l'[[Ocean Atlantic]] e al è rivat in te Isule di Tiaregnove. Al à esplorât il Golf di San Laurinç e, ai 24 di Lui, al à plantât une crôs alte 10 metris in te penisule di Gaspé, reclamant la tiere par il re di France. In chest viaç al è jentrât in contat cui natîfs Irochês e al à puartât cun lui in France i doi fîs dal cjâf tribâl Donnacona. ===Secont viaç (1535–1536) === Incoragjât dai risutâts, Cartier al è partît par unsecont viaç in tal mai dal 1535 cun trê nâfs. Risalind il flum San Laurinç, al è rivât al insediament irochês di ''Stadacona'' (Citât di Quebec) e al è lât plui in alt fintremai a ''Hochelaga'' (inte isule di Montreal), indulà che al è cjatât une montagne che al à clamât ''Mont Royal''(vuê Mont-Royal). Inviarnât a Stadacona, l'equipaçi al è stât colpît grivimentri dal scurbût, salvât dome grazie a un remedi tradizionâl irochês paret cun la scorze di un arbul di conifera (''annedda''). Cartier al è tornât in France intal 1536 puartant cun lui il cjâf Donnacona. === Tierç viaç e ultins agns (1541–1542) === Intal 1541, Cartier al è tornât intal Canadà par la sô tierce spedizion, chest viadi sot di comand dal nobil Jean-François de La Rocque de Roberval, cul obietîf di fondâ une colonie permanente e di cjatâ il mitic ream di ''Saguenay''. L'insediament di ''Charlesbourg-Royal'' no al è durât di plui par vie dal frêt e dai atàcs dai natîfs. Cartier al è tornat in France intal 1542 cun chel che al crodeve jessi aûr e diamants, ma che in realtât a jerin do me pirît di fier e cuarç (de ca il proverbi francês "fals come i diamants dal Canada"). Cartier al à passât il rest de sô vite a Saint-Malo, lavorant come interprete e aministradôr fintremai ae sô muart intal 1557 par vie de peste. == Figuris == <gallery> Jacques Cartier 1491-1557.jpg|Jacques Cartier Jacques Cartier Order of St Michael.jpg|Cartier al à plantât la cjoç a Gaspé intal 1534 Map of Jacques Cartier's travels.jpg|Rote dai viaçs di Cartier intal Golf di San Laurinç </gallery> == Notis == <references /> ==Vôs coreladis == * [[Canadà]] * [[Golf di San Laurinç]] * [[San Laurinç (flum)]] * [[Nova France]] == Bibliografie == * Marcel Trudel, *Histoire de la Nouvelle-France, vol. 1: Les vains tentatives 1524-1603*, Fides, Montréal, 1963. * Henry Percival Biggar, *The Voyages of Jacques Cartier*, Publications of the Public Archives of Canada, Ottawa, 1924. == Leams esternis == * [https://www.biographi.ca/en/bio/cartier_jacques_1E.html Voç di Jacques Cartier intal Dictionary of Canadian Biography] {{en}} {{fr}} * [https://www.britannica.com/biography/Jacques-Cartier Voç di Jacques Cartier inte Encyclopædia Britannica] {{en}} {{commons|Jacques Cartier}} [[Categorie:Esploradôrs|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Biografiis di francês|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Storie dal Canada]] tis8o07ruivj7ttq702van9ifeccmvg 186652 186651 2026-09-02T09:53:10Z Santefoscje73 11500 /* Secont viaç (1535–1536) */ 186652 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Jacques Cartier |Figure = Jacques Cartier 1851-1852.jpg |Didascalie = Ritrat di Jacques Cartier |Nazionalitât = Francêse (bretone) |DateNassite = [[31 di Dicembar]] [[1491]] |LucNassite = Saint-Malo, [[Bretagne]] ([[France]]) |DateMuart = [[1 di Setembar]] [[1557]] |LucMuart = Saint-Malo, France |Ativitât = Esploradôr, navigadôr |Oparis = Esplorazion dal Golf di San Laurinç, definizion dal nom "Canadà" |Note = Prim european a mapâ e esplorâ il flum San Laurinç e la region de Gnove France. }} '''Jacques Cartier''' ([[Lenghe bretone|Brèton]]: ''Jakez Karter''; Saint-Malo, [[31 di Dicembar]] [[1491]] – Saint-Malo, [[1 di Setembar]] [[1557]]) al fo un esploradôr e navigadôr francês di origjin bretone. Al èfamôs par vê reclamât ce che cumò al è il[[Canadà]] par la [[France]] e par jessi stât il prin european a descrivi e mapâ<ref>Lis sôs mapis originalis a son pierdudis ma citatis intune lètare dal so nevôt Jacques Noël (1587) e stampadis da [[Richard Hakluyt]] inte ''Relazion'' dal tierç viaç di Cartier (1600).</ref> il **Golf di San Laurinç** e lis tiaris traversadis dal flum '''San Laurinç'''. Al fo ancje chel che al dâ il nom ''Canadà'' a chestis tiaris, cjapant il mot de peraule [[Lenghe Irochês|irochêse]] *kanata* (che e vûl dî "vile" o "insediament"), usade dai natîfs par indicâ il borc di [[Stadacona]] (vuê la [[Citât di Quebec]]).<ref name="CanEn-Cartier">{{cite web|url=http://www.thecanadianencyclopedia.com/index.cfm?PgNm=TCE&Params=A1ARTA0001439|title=Cartier, Jacques|last=Trudel|first=Marcel|work=The Canadian Encyclopedia|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref><ref name="EB-Cartier">{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/97444/Jacques-Cartier|title=Jacques Cartier|work=Encyclopædia Britannica|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref> == Biografjie == === Prime zoventût e formazion === Jacques Cartier al nassè intal 1491 a Saint-Malo, un famôs puart tal ducât di Bretagne. Pôc si sa de sô prime zoventût, ma al deventà bena dore un espert navigadôr. Si dîs che al veve za participât a viaçs viers il [[Brasîl]] denant dal 1534, deventant un dai marinârs plui stimâts de sô region. === Prim viaç tal Nord Americhe (1534) === Intal 1534, il re di France [[Francesc I]] al à sielzût Cartier par guidâ une spedizion viers il "Gnûf Mont ", cul obietîf di cjatâ une rote maritimepar l'Asie (il passaç a nord-ovest) e di cjatâ ricjezis e aûr. Partît di Saint-Malo ai 20 di Avrîl dal 1534 cun dôs nâfs, Cartier al à traviersât l'[[Ocean Atlantic]] e al è rivat in te Isule di Tiaregnove. Al à esplorât il Golf di San Laurinç e, ai 24 di Lui, al à plantât une crôs alte 10 metris in te penisule di Gaspé, reclamant la tiere par il re di France. In chest viaç al è jentrât in contat cui natîfs Irochês e al à puartât cun lui in France i doi fîs dal cjâf tribâl Donnacona. ===Secont viaç (1535–1536) === Incoragjât dai risutâts, Cartier al è partît par unsecont viaç in tal mai dal 1535 cun trê nâfs. Risalind il flum San Laurinç, al è rivât al insediament irochês di ''Stadacona'' (Citât di Quebec) e al è lât plui in alt fintremai a ''Hochelaga'' (inte isule di Montreal), indulà che al è cjatât une montagne che al à clamât ''Mont Royal''(vuê Mont-Royal). Inviarnât a Stadacona, l'equipaçi al è stât colpît gravementri dal scurbût, salvât dome grazîs a un remedi tradizionâl irochês preparât cun la scusse di un arbul di conifere (''annedda''). Cartier al è tornât in [[France]] intal 1536 puartant cun lui il cjâf Donnacona. === Tierç viaç e ultins agns (1541–1542) === Intal 1541, Cartier al è tornât intal Canadà par la sô tierce spedizion, chest viadi sot di comand dal nobil Jean-François de La Rocque de Roberval, cul obietîf di fondâ une colonie permanente e di cjatâ il mitic ream di ''Saguenay''. L'insediament di ''Charlesbourg-Royal'' no al è durât di plui par vie dal frêt e dai atàcs dai natîfs. Cartier al è tornat in France intal 1542 cun chel che al crodeve jessi aûr e diamants, ma che in realtât a jerin do me pirît di fier e cuarç (de ca il proverbi francês "fals come i diamants dal Canada"). Cartier al à passât il rest de sô vite a Saint-Malo, lavorant come interprete e aministradôr fintremai ae sô muart intal 1557 par vie de peste. == Figuris == <gallery> Jacques Cartier 1491-1557.jpg|Jacques Cartier Jacques Cartier Order of St Michael.jpg|Cartier al à plantât la cjoç a Gaspé intal 1534 Map of Jacques Cartier's travels.jpg|Rote dai viaçs di Cartier intal Golf di San Laurinç </gallery> == Notis == <references /> ==Vôs coreladis == * [[Canadà]] * [[Golf di San Laurinç]] * [[San Laurinç (flum)]] * [[Nova France]] == Bibliografie == * Marcel Trudel, *Histoire de la Nouvelle-France, vol. 1: Les vains tentatives 1524-1603*, Fides, Montréal, 1963. * Henry Percival Biggar, *The Voyages of Jacques Cartier*, Publications of the Public Archives of Canada, Ottawa, 1924. == Leams esternis == * [https://www.biographi.ca/en/bio/cartier_jacques_1E.html Voç di Jacques Cartier intal Dictionary of Canadian Biography] {{en}} {{fr}} * [https://www.britannica.com/biography/Jacques-Cartier Voç di Jacques Cartier inte Encyclopædia Britannica] {{en}} {{commons|Jacques Cartier}} [[Categorie:Esploradôrs|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Biografiis di francês|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Storie dal Canada]] q4ue02venh2mhjm4my7e4r7jyzvp2z1 186653 186652 2026-09-02T09:58:18Z Santefoscje73 11500 /* Figuris */ 186653 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Jacques Cartier |Figure = Jacques Cartier 1851-1852.jpg |Didascalie = Ritrat di Jacques Cartier |Nazionalitât = Francêse (bretone) |DateNassite = [[31 di Dicembar]] [[1491]] |LucNassite = Saint-Malo, [[Bretagne]] ([[France]]) |DateMuart = [[1 di Setembar]] [[1557]] |LucMuart = Saint-Malo, France |Ativitât = Esploradôr, navigadôr |Oparis = Esplorazion dal Golf di San Laurinç, definizion dal nom "Canadà" |Note = Prim european a mapâ e esplorâ il flum San Laurinç e la region de Gnove France. }} '''Jacques Cartier''' ([[Lenghe bretone|Brèton]]: ''Jakez Karter''; Saint-Malo, [[31 di Dicembar]] [[1491]] – Saint-Malo, [[1 di Setembar]] [[1557]]) al fo un esploradôr e navigadôr francês di origjin bretone. Al èfamôs par vê reclamât ce che cumò al è il[[Canadà]] par la [[France]] e par jessi stât il prin european a descrivi e mapâ<ref>Lis sôs mapis originalis a son pierdudis ma citatis intune lètare dal so nevôt Jacques Noël (1587) e stampadis da [[Richard Hakluyt]] inte ''Relazion'' dal tierç viaç di Cartier (1600).</ref> il **Golf di San Laurinç** e lis tiaris traversadis dal flum '''San Laurinç'''. Al fo ancje chel che al dâ il nom ''Canadà'' a chestis tiaris, cjapant il mot de peraule [[Lenghe Irochês|irochêse]] *kanata* (che e vûl dî "vile" o "insediament"), usade dai natîfs par indicâ il borc di [[Stadacona]] (vuê la [[Citât di Quebec]]).<ref name="CanEn-Cartier">{{cite web|url=http://www.thecanadianencyclopedia.com/index.cfm?PgNm=TCE&Params=A1ARTA0001439|title=Cartier, Jacques|last=Trudel|first=Marcel|work=The Canadian Encyclopedia|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref><ref name="EB-Cartier">{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/97444/Jacques-Cartier|title=Jacques Cartier|work=Encyclopædia Britannica|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref> == Biografjie == === Prime zoventût e formazion === Jacques Cartier al nassè intal 1491 a Saint-Malo, un famôs puart tal ducât di Bretagne. Pôc si sa de sô prime zoventût, ma al deventà bena dore un espert navigadôr. Si dîs che al veve za participât a viaçs viers il [[Brasîl]] denant dal 1534, deventant un dai marinârs plui stimâts de sô region. === Prim viaç tal Nord Americhe (1534) === Intal 1534, il re di France [[Francesc I]] al à sielzût Cartier par guidâ une spedizion viers il "Gnûf Mont ", cul obietîf di cjatâ une rote maritimepar l'Asie (il passaç a nord-ovest) e di cjatâ ricjezis e aûr. Partît di Saint-Malo ai 20 di Avrîl dal 1534 cun dôs nâfs, Cartier al à traviersât l'[[Ocean Atlantic]] e al è rivat in te Isule di Tiaregnove. Al à esplorât il Golf di San Laurinç e, ai 24 di Lui, al à plantât une crôs alte 10 metris in te penisule di Gaspé, reclamant la tiere par il re di France. In chest viaç al è jentrât in contat cui natîfs Irochês e al à puartât cun lui in France i doi fîs dal cjâf tribâl Donnacona. ===Secont viaç (1535–1536) === Incoragjât dai risutâts, Cartier al è partît par unsecont viaç in tal mai dal 1535 cun trê nâfs. Risalind il flum San Laurinç, al è rivât al insediament irochês di ''Stadacona'' (Citât di Quebec) e al è lât plui in alt fintremai a ''Hochelaga'' (inte isule di Montreal), indulà che al è cjatât une montagne che al à clamât ''Mont Royal''(vuê Mont-Royal). Inviarnât a Stadacona, l'equipaçi al è stât colpît gravementri dal scurbût, salvât dome grazîs a un remedi tradizionâl irochês preparât cun la scusse di un arbul di conifere (''annedda''). Cartier al è tornât in [[France]] intal 1536 puartant cun lui il cjâf Donnacona. === Tierç viaç e ultins agns (1541–1542) === Intal 1541, Cartier al è tornât intal Canadà par la sô tierce spedizion, chest viadi sot di comand dal nobil Jean-François de La Rocque de Roberval, cul obietîf di fondâ une colonie permanente e di cjatâ il mitic ream di ''Saguenay''. L'insediament di ''Charlesbourg-Royal'' no al è durât di plui par vie dal frêt e dai atàcs dai natîfs. Cartier al è tornat in France intal 1542 cun chel che al crodeve jessi aûr e diamants, ma che in realtât a jerin do me pirît di fier e cuarç (de ca il proverbi francês "fals come i diamants dal Canada"). Cartier al à passât il rest de sô vite a Saint-Malo, lavorant come interprete e aministradôr fintremai ae sô muart intal 1557 par vie de peste. == Figuris == <gallery> File:Découverte de la Terre 094.jpg|Jacques Cartier File:Jacques Cartier rencontre les indiens de Stadacone, 1535.jpg|Incuintri cu i Irochês File:A memoir of Jacques Cartier, sieur de Limoilou - his voyages to the St. Lawrence. A bibliography and a facsimile of the manuscript of 1534, with annotations, etc. (1906) (14744152146).jpg|Rote dai viaçs di Cartier intal Golf di San Laurinç </gallery> == Notis == <references /> ==Vôs coreladis == * [[Canadà]] * [[Golf di San Laurinç]] * [[San Laurinç (flum)]] * [[Nova France]] == Bibliografie == * Marcel Trudel, *Histoire de la Nouvelle-France, vol. 1: Les vains tentatives 1524-1603*, Fides, Montréal, 1963. * Henry Percival Biggar, *The Voyages of Jacques Cartier*, Publications of the Public Archives of Canada, Ottawa, 1924. == Leams esternis == * [https://www.biographi.ca/en/bio/cartier_jacques_1E.html Voç di Jacques Cartier intal Dictionary of Canadian Biography] {{en}} {{fr}} * [https://www.britannica.com/biography/Jacques-Cartier Voç di Jacques Cartier inte Encyclopædia Britannica] {{en}} {{commons|Jacques Cartier}} [[Categorie:Esploradôrs|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Biografiis di francês|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Storie dal Canada]] lqavtp0ixtwnu2hrbs2878hwigkn8bg 186654 186653 2026-09-02T09:58:38Z Santefoscje73 11500 /* Figuris */ 186654 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Jacques Cartier |Figure = Jacques Cartier 1851-1852.jpg |Didascalie = Ritrat di Jacques Cartier |Nazionalitât = Francêse (bretone) |DateNassite = [[31 di Dicembar]] [[1491]] |LucNassite = Saint-Malo, [[Bretagne]] ([[France]]) |DateMuart = [[1 di Setembar]] [[1557]] |LucMuart = Saint-Malo, France |Ativitât = Esploradôr, navigadôr |Oparis = Esplorazion dal Golf di San Laurinç, definizion dal nom "Canadà" |Note = Prim european a mapâ e esplorâ il flum San Laurinç e la region de Gnove France. }} '''Jacques Cartier''' ([[Lenghe bretone|Brèton]]: ''Jakez Karter''; Saint-Malo, [[31 di Dicembar]] [[1491]] – Saint-Malo, [[1 di Setembar]] [[1557]]) al fo un esploradôr e navigadôr francês di origjin bretone. Al èfamôs par vê reclamât ce che cumò al è il[[Canadà]] par la [[France]] e par jessi stât il prin european a descrivi e mapâ<ref>Lis sôs mapis originalis a son pierdudis ma citatis intune lètare dal so nevôt Jacques Noël (1587) e stampadis da [[Richard Hakluyt]] inte ''Relazion'' dal tierç viaç di Cartier (1600).</ref> il **Golf di San Laurinç** e lis tiaris traversadis dal flum '''San Laurinç'''. Al fo ancje chel che al dâ il nom ''Canadà'' a chestis tiaris, cjapant il mot de peraule [[Lenghe Irochês|irochêse]] *kanata* (che e vûl dî "vile" o "insediament"), usade dai natîfs par indicâ il borc di [[Stadacona]] (vuê la [[Citât di Quebec]]).<ref name="CanEn-Cartier">{{cite web|url=http://www.thecanadianencyclopedia.com/index.cfm?PgNm=TCE&Params=A1ARTA0001439|title=Cartier, Jacques|last=Trudel|first=Marcel|work=The Canadian Encyclopedia|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref><ref name="EB-Cartier">{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/97444/Jacques-Cartier|title=Jacques Cartier|work=Encyclopædia Britannica|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref> == Biografjie == === Prime zoventût e formazion === Jacques Cartier al nassè intal 1491 a Saint-Malo, un famôs puart tal ducât di Bretagne. Pôc si sa de sô prime zoventût, ma al deventà bena dore un espert navigadôr. Si dîs che al veve za participât a viaçs viers il [[Brasîl]] denant dal 1534, deventant un dai marinârs plui stimâts de sô region. === Prim viaç tal Nord Americhe (1534) === Intal 1534, il re di France [[Francesc I]] al à sielzût Cartier par guidâ une spedizion viers il "Gnûf Mont ", cul obietîf di cjatâ une rote maritimepar l'Asie (il passaç a nord-ovest) e di cjatâ ricjezis e aûr. Partît di Saint-Malo ai 20 di Avrîl dal 1534 cun dôs nâfs, Cartier al à traviersât l'[[Ocean Atlantic]] e al è rivat in te Isule di Tiaregnove. Al à esplorât il Golf di San Laurinç e, ai 24 di Lui, al à plantât une crôs alte 10 metris in te penisule di Gaspé, reclamant la tiere par il re di France. In chest viaç al è jentrât in contat cui natîfs Irochês e al à puartât cun lui in France i doi fîs dal cjâf tribâl Donnacona. ===Secont viaç (1535–1536) === Incoragjât dai risutâts, Cartier al è partît par unsecont viaç in tal mai dal 1535 cun trê nâfs. Risalind il flum San Laurinç, al è rivât al insediament irochês di ''Stadacona'' (Citât di Quebec) e al è lât plui in alt fintremai a ''Hochelaga'' (inte isule di Montreal), indulà che al è cjatât une montagne che al à clamât ''Mont Royal''(vuê Mont-Royal). Inviarnât a Stadacona, l'equipaçi al è stât colpît gravementri dal scurbût, salvât dome grazîs a un remedi tradizionâl irochês preparât cun la scusse di un arbul di conifere (''annedda''). Cartier al è tornât in [[France]] intal 1536 puartant cun lui il cjâf Donnacona. === Tierç viaç e ultins agns (1541–1542) === Intal 1541, Cartier al è tornât intal Canadà par la sô tierce spedizion, chest viadi sot di comand dal nobil Jean-François de La Rocque de Roberval, cul obietîf di fondâ une colonie permanente e di cjatâ il mitic ream di ''Saguenay''. L'insediament di ''Charlesbourg-Royal'' no al è durât di plui par vie dal frêt e dai atàcs dai natîfs. Cartier al è tornat in France intal 1542 cun chel che al crodeve jessi aûr e diamants, ma che in realtât a jerin do me pirît di fier e cuarç (de ca il proverbi francês "fals come i diamants dal Canada"). Cartier al à passât il rest de sô vite a Saint-Malo, lavorant come interprete e aministradôr fintremai ae sô muart intal 1557 par vie de peste. == Figuris == <gallery> File:Découverte de la Terre 094.jpg|Jacques Cartier File:Jacques Cartier rencontre les indiens de Stadacone, 1535.jpg|Incuintri cun i Irochês File:A memoir of Jacques Cartier, sieur de Limoilou - his voyages to the St. Lawrence. A bibliography and a facsimile of the manuscript of 1534, with annotations, etc. (1906) (14744152146).jpg|Rote dai viaçs di Cartier intal Golf di San Laurinç </gallery> == Notis == <references /> ==Vôs coreladis == * [[Canadà]] * [[Golf di San Laurinç]] * [[San Laurinç (flum)]] * [[Nova France]] == Bibliografie == * Marcel Trudel, *Histoire de la Nouvelle-France, vol. 1: Les vains tentatives 1524-1603*, Fides, Montréal, 1963. * Henry Percival Biggar, *The Voyages of Jacques Cartier*, Publications of the Public Archives of Canada, Ottawa, 1924. == Leams esternis == * [https://www.biographi.ca/en/bio/cartier_jacques_1E.html Voç di Jacques Cartier intal Dictionary of Canadian Biography] {{en}} {{fr}} * [https://www.britannica.com/biography/Jacques-Cartier Voç di Jacques Cartier inte Encyclopædia Britannica] {{en}} {{commons|Jacques Cartier}} [[Categorie:Esploradôrs|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Biografiis di francês|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Storie dal Canada]] gegf6mq4l7bxqx200d29p3wrt3t5grg 186655 186654 2026-09-02T10:04:52Z Santefoscje73 11500 186655 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Jacques Cartier |Figure = Jacques Cartier 1851-1852.jpg |Didascalie = Ritrat di Jacques Cartier |Nazionalitât = Francêse (bretone) |DateNassite = [[31 di Dicembar]] [[1491]] |LucNassite = Saint-Malo, [[Bretagne]] ([[France]]) |DateMuart = [[1 di Setembar]] [[1557]] |LucMuart = Saint-Malo, France |Ativitât = Esploradôr, navigadôr |Oparis = Esplorazion dal Golf di San Laurinç, definizion dal nom "Canadà" |Note = Prim european a mapâ e esplorâ il flum San Laurinç e la region de Gnove France. }} '''Jacques Cartier''' ([[Lenghe bretone|Brèton]]: ''Jakez Karter''; Saint-Malo, [[31 di Dicembar]] [[1491]] – Saint-Malo, [[1 di Setembar]] [[1557]]) al fo un esploradôr e navigadôr francês di origjin bretone. Al èfamôs par vê reclamât ce che cumò al è il [[Canadà]] par la [[France]] e par jessi stât il prin european a descrivi e mapâ<ref>Lis sôs mapis originalis a son pierdudis ma citatis intune lètare dal so nevôt Jacques Noël (1587) e stampadis da [[Richard Hakluyt]] inte ''Relazion'' dal tierç viaç di Cartier (1600).</ref> il **Golf di San Laurinç** e lis tiaris traversadis dal flum '''San Laurinç'''. Al fo ancje chel che al dâ il nom ''Canadà'' a chestis tiaris, cjapant il mot de peraule [[Lenghe Irochês|irochêse]] *kanata* (che e vûl dî "vile" o "insediament"), usade dai natîfs par indicâ il borc di [[Stadacona]] (vuê la [[Citât di Quebec]]).<ref name="CanEn-Cartier">{{cite web|url=http://www.thecanadianencyclopedia.com/index.cfm?PgNm=TCE&Params=A1ARTA0001439|title=Cartier, Jacques|last=Trudel|first=Marcel|work=The Canadian Encyclopedia|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref><ref name="EB-Cartier">{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/97444/Jacques-Cartier|title=Jacques Cartier|work=Encyclopædia Britannica|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref> == Biografjie == === Prime zoventût e formazion === Jacques Cartier al nassè intal 1491 a Saint-Malo, un famôs puart tal ducât di Bretagne. Pôc si sa de sô prime zoventût, ma al deventà bena dore un espert navigadôr. Si dîs che al veve za participât a viaçs viers il [[Brasîl]] denant dal 1534, deventant un dai marinârs plui stimâts de sô region. === Prim viaç tal Nord Americhe (1534) === Intal 1534, il re di France [[Francesc I]] al à sielzût Cartier par guidâ une spedizion viers il "Gnûf Mont ", cul obietîf di cjatâ une rote maritimepar l'Asie (il passaç a nord-ovest) e di cjatâ ricjezis e aûr. Partît di Saint-Malo ai 20 di Avrîl dal 1534 cun dôs nâfs, Cartier al à traviersât l'[[Ocean Atlantic]] e al è rivat in te Isule di Tiaregnove. Al à esplorât il Golf di San Laurinç e, ai 24 di Lui, al à plantât une crôs alte 10 metris in te penisule di Gaspé, reclamant la tiere par il re di France. In chest viaç al è jentrât in contat cui natîfs Irochês e al à puartât cun lui in France i doi fîs dal cjâf tribâl Donnacona. ===Secont viaç (1535–1536) === Incoragjât dai risutâts, Cartier al è partît par unsecont viaç in tal mai dal 1535 cun trê nâfs. Risalind il flum San Laurinç, al è rivât al insediament irochês di ''Stadacona'' (Citât di Quebec) e al è lât plui in alt fintremai a ''Hochelaga'' (inte isule di Montreal), indulà che al è cjatât une montagne che al à clamât ''Mont Royal''(vuê Mont-Royal). Inviarnât a Stadacona, l'equipaçi al è stât colpît gravementri dal scurbût, salvât dome grazîs a un remedi tradizionâl irochês preparât cun la scusse di un arbul di conifere (''annedda''). Cartier al è tornât in [[France]] intal 1536 puartant cun lui il cjâf Donnacona. === Tierç viaç e ultins agns (1541–1542) === Intal 1541, Cartier al è tornât intal Canadà par la sô tierce spedizion, chest viadi sot di comand dal nobil Jean-François de La Rocque de Roberval, cul obietîf di fondâ une colonie permanente e di cjatâ il mitic ream di ''Saguenay''. L'insediament di ''Charlesbourg-Royal'' no al è durât di plui par vie dal frêt e dai atàcs dai natîfs. Cartier al è tornat in France intal 1542 cun chel che al crodeve jessi aûr e diamants, ma che in realtât a jerin do me pirît di fier e cuarç (de ca il proverbi francês "fals come i diamants dal Canada"). Cartier al à passât il rest de sô vite a Saint-Malo, lavorant come interprete e aministradôr fintremai ae sô muart intal 1557 par vie de peste. == Figuris == <gallery> File:Découverte de la Terre 094.jpg|Jacques Cartier File:Jacques Cartier rencontre les indiens de Stadacone, 1535.jpg|Incuintri cun i Irochês File:A memoir of Jacques Cartier, sieur de Limoilou - his voyages to the St. Lawrence. A bibliography and a facsimile of the manuscript of 1534, with annotations, etc. (1906) (14744152146).jpg|Rote dai viaçs di Cartier intal Golf di San Laurinç </gallery> == Notis == <references /> ==Vôs coreladis == * [[Canadà]] * [[Golf di San Laurinç]] * [[San Laurinç (flum)]] * [[Nova France]] == Bibliografie == * Marcel Trudel, *Histoire de la Nouvelle-France, vol. 1: Les vains tentatives 1524-1603*, Fides, Montréal, 1963. * Henry Percival Biggar, *The Voyages of Jacques Cartier*, Publications of the Public Archives of Canada, Ottawa, 1924. == Leams esternis == * [https://www.biographi.ca/en/bio/cartier_jacques_1E.html Voç di Jacques Cartier intal Dictionary of Canadian Biography] {{en}} {{fr}} * [https://www.britannica.com/biography/Jacques-Cartier Voç di Jacques Cartier inte Encyclopædia Britannica] {{en}} {{commons|Jacques Cartier}} [[Categorie:Esploradôrs|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Biografiis di francês|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Storie dal Canada]] r4uyvpkohnsdvuxrrm00dv69crdbbu0 186656 186655 2026-09-02T10:06:15Z Santefoscje73 11500 /* Secont viaç (1535–1536) */ 186656 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Jacques Cartier |Figure = Jacques Cartier 1851-1852.jpg |Didascalie = Ritrat di Jacques Cartier |Nazionalitât = Francêse (bretone) |DateNassite = [[31 di Dicembar]] [[1491]] |LucNassite = Saint-Malo, [[Bretagne]] ([[France]]) |DateMuart = [[1 di Setembar]] [[1557]] |LucMuart = Saint-Malo, France |Ativitât = Esploradôr, navigadôr |Oparis = Esplorazion dal Golf di San Laurinç, definizion dal nom "Canadà" |Note = Prim european a mapâ e esplorâ il flum San Laurinç e la region de Gnove France. }} '''Jacques Cartier''' ([[Lenghe bretone|Brèton]]: ''Jakez Karter''; Saint-Malo, [[31 di Dicembar]] [[1491]] – Saint-Malo, [[1 di Setembar]] [[1557]]) al fo un esploradôr e navigadôr francês di origjin bretone. Al èfamôs par vê reclamât ce che cumò al è il [[Canadà]] par la [[France]] e par jessi stât il prin european a descrivi e mapâ<ref>Lis sôs mapis originalis a son pierdudis ma citatis intune lètare dal so nevôt Jacques Noël (1587) e stampadis da [[Richard Hakluyt]] inte ''Relazion'' dal tierç viaç di Cartier (1600).</ref> il **Golf di San Laurinç** e lis tiaris traversadis dal flum '''San Laurinç'''. Al fo ancje chel che al dâ il nom ''Canadà'' a chestis tiaris, cjapant il mot de peraule [[Lenghe Irochês|irochêse]] *kanata* (che e vûl dî "vile" o "insediament"), usade dai natîfs par indicâ il borc di [[Stadacona]] (vuê la [[Citât di Quebec]]).<ref name="CanEn-Cartier">{{cite web|url=http://www.thecanadianencyclopedia.com/index.cfm?PgNm=TCE&Params=A1ARTA0001439|title=Cartier, Jacques|last=Trudel|first=Marcel|work=The Canadian Encyclopedia|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref><ref name="EB-Cartier">{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/97444/Jacques-Cartier|title=Jacques Cartier|work=Encyclopædia Britannica|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref> == Biografjie == === Prime zoventût e formazion === Jacques Cartier al nassè intal 1491 a Saint-Malo, un famôs puart tal ducât di Bretagne. Pôc si sa de sô prime zoventût, ma al deventà bena dore un espert navigadôr. Si dîs che al veve za participât a viaçs viers il [[Brasîl]] denant dal 1534, deventant un dai marinârs plui stimâts de sô region. === Prim viaç tal Nord Americhe (1534) === Intal 1534, il re di France [[Francesc I]] al à sielzût Cartier par guidâ une spedizion viers il "Gnûf Mont ", cul obietîf di cjatâ une rote maritimepar l'Asie (il passaç a nord-ovest) e di cjatâ ricjezis e aûr. Partît di Saint-Malo ai 20 di Avrîl dal 1534 cun dôs nâfs, Cartier al à traviersât l'[[Ocean Atlantic]] e al è rivat in te Isule di Tiaregnove. Al à esplorât il Golf di San Laurinç e, ai 24 di Lui, al à plantât une crôs alte 10 metris in te penisule di Gaspé, reclamant la tiere par il re di France. In chest viaç al è jentrât in contat cui natîfs Irochês e al à puartât cun lui in France i doi fîs dal cjâf tribâl Donnacona. ===Secont viaç (1535–1536) === Incoragjât dai risutâts, Cartier al è partît par un secont viaç in tal mai dal 1535 cun trê nâfs.Lant insom dal flum San Laurinç, al è rivât al insediament irochês di ''Stadacona'' (Citât di Quebec) e al è lât plui in alt fintremai a ''Hochelaga'' (inte isule di Montreal), indulà che al è cjatât une montagne che al à clamât ''Mont Royal''(vuê Mont-Royal). Inviarnât a Stadacona, l'equipaçi al è stât colpît gravementri dal scurbût, salvât dome grazîs a un remedi tradizionâl irochês preparât cun la scusse di un arbul di conifere (''annedda''). Cartier al è tornât in [[France]] intal 1536 puartant cun lui il cjâf Donnacona. === Tierç viaç e ultins agns (1541–1542) === Intal 1541, Cartier al è tornât intal Canadà par la sô tierce spedizion, chest viadi sot di comand dal nobil Jean-François de La Rocque de Roberval, cul obietîf di fondâ une colonie permanente e di cjatâ il mitic ream di ''Saguenay''. L'insediament di ''Charlesbourg-Royal'' no al è durât di plui par vie dal frêt e dai atàcs dai natîfs. Cartier al è tornat in France intal 1542 cun chel che al crodeve jessi aûr e diamants, ma che in realtât a jerin do me pirît di fier e cuarç (de ca il proverbi francês "fals come i diamants dal Canada"). Cartier al à passât il rest de sô vite a Saint-Malo, lavorant come interprete e aministradôr fintremai ae sô muart intal 1557 par vie de peste. == Figuris == <gallery> File:Découverte de la Terre 094.jpg|Jacques Cartier File:Jacques Cartier rencontre les indiens de Stadacone, 1535.jpg|Incuintri cun i Irochês File:A memoir of Jacques Cartier, sieur de Limoilou - his voyages to the St. Lawrence. A bibliography and a facsimile of the manuscript of 1534, with annotations, etc. (1906) (14744152146).jpg|Rote dai viaçs di Cartier intal Golf di San Laurinç </gallery> == Notis == <references /> ==Vôs coreladis == * [[Canadà]] * [[Golf di San Laurinç]] * [[San Laurinç (flum)]] * [[Nova France]] == Bibliografie == * Marcel Trudel, *Histoire de la Nouvelle-France, vol. 1: Les vains tentatives 1524-1603*, Fides, Montréal, 1963. * Henry Percival Biggar, *The Voyages of Jacques Cartier*, Publications of the Public Archives of Canada, Ottawa, 1924. == Leams esternis == * [https://www.biographi.ca/en/bio/cartier_jacques_1E.html Voç di Jacques Cartier intal Dictionary of Canadian Biography] {{en}} {{fr}} * [https://www.britannica.com/biography/Jacques-Cartier Voç di Jacques Cartier inte Encyclopædia Britannica] {{en}} {{commons|Jacques Cartier}} [[Categorie:Esploradôrs|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Biografiis di francês|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Storie dal Canada]] nfk8awfxglutf2wd0yk24nwnwfezvw4 186657 186656 2026-09-02T10:07:16Z Santefoscje73 11500 186657 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Jacques Cartier |Figure = Jacques Cartier 1851-1852.jpg |Didascalie = Ritrat di Jacques Cartier |Nazionalitât = Francêse (bretone) |DateNassite = [[31 di Dicembar]] [[1491]] |LucNassite = Saint-Malo, [[Bretagne]] ([[France]]) |DateMuart = [[1 di Setembar]] [[1557]] |LucMuart = Saint-Malo, France |Ativitât = Esploradôr, navigadôr |Oparis = Esplorazion dal Golf di San Laurinç, definizion dal nom "Canadà" |Note = Prim european a mapâ e esplorâ il flum San Laurinç e la region de Gnove France. }} '''Jacques Cartier''' ([[Lenghe bretone|Brèton]]: ''Jakez Karter''; Saint-Malo, [[31 di Dicembar]] [[1491]] – Saint-Malo, [[1 di Setembar]] [[1557]]) al fo un esploradôr e navigadôr francês di origjin bretone. Al èfamôs par vê reclamât ce che cumò al è il [[Canadà]] par la [[France]] e par jessi stât il prin european a descrivi e mapâ<ref>Lis sôs mapis originalis a son pierdudis ma citatis intune lètare dal so nevôt Jacques Noël (1587) e stampadis da [[Richard Hakluyt]] inte ''Relazion'' dal tierç viaç di Cartier (1600).</ref> il **Golf di San Laurinç** e lis tiaris traversadis dal flum '''San Laurinç'''. Al fo ancje chel che al dâ il nom ''Canadà'' a chestis tiaris, cjapant il mot de peraule [[Lenghe Irochês|irochêse]] *kanata* (che e vûl dî "vile" o "insediament"), doprade dai natîfs par indicâ il borc di [[Stadacona]] (vuê la [[Citât di Quebec]]).<ref name="CanEn-Cartier">{{cite web|url=http://www.thecanadianencyclopedia.com/index.cfm?PgNm=TCE&Params=A1ARTA0001439|title=Cartier, Jacques|last=Trudel|first=Marcel|work=The Canadian Encyclopedia|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref><ref name="EB-Cartier">{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/97444/Jacques-Cartier|title=Jacques Cartier|work=Encyclopædia Britannica|accessdate=9 di Novembar 2009}}</ref> == Biografjie == === Prime zoventût e formazion === Jacques Cartier al nassè intal 1491 a Saint-Malo, un famôs puart tal ducât di Bretagne. Pôc si sa de sô prime zoventût, ma al deventà bena dore un espert navigadôr. Si dîs che al veve za participât a viaçs viers il [[Brasîl]] denant dal 1534, deventant un dai marinârs plui stimâts de sô region. === Prim viaç tal Nord Americhe (1534) === Intal 1534, il re di France [[Francesc I]] al à sielzût Cartier par guidâ une spedizion viers il "Gnûf Mont ", cul obietîf di cjatâ une rote maritimepar l'Asie (il passaç a nord-ovest) e di cjatâ ricjezis e aûr. Partît di Saint-Malo ai 20 di Avrîl dal 1534 cun dôs nâfs, Cartier al à traviersât l'[[Ocean Atlantic]] e al è rivat in te Isule di Tiaregnove. Al à esplorât il Golf di San Laurinç e, ai 24 di Lui, al à plantât une crôs alte 10 metris in te penisule di Gaspé, reclamant la tiere par il re di France. In chest viaç al è jentrât in contat cui natîfs Irochês e al à puartât cun lui in France i doi fîs dal cjâf tribâl Donnacona. ===Secont viaç (1535–1536) === Incoragjât dai risutâts, Cartier al è partît par un secont viaç in tal mai dal 1535 cun trê nâfs.Lant insom dal flum San Laurinç, al è rivât al insediament irochês di ''Stadacona'' (Citât di Quebec) e al è lât plui in alt fintremai a ''Hochelaga'' (inte isule di Montreal), indulà che al è cjatât une montagne che al à clamât ''Mont Royal''(vuê Mont-Royal). Inviarnât a Stadacona, l'equipaçi al è stât colpît gravementri dal scurbût, salvât dome grazîs a un remedi tradizionâl irochês preparât cun la scusse di un arbul di conifere (''annedda''). Cartier al è tornât in [[France]] intal 1536 puartant cun lui il cjâf Donnacona. === Tierç viaç e ultins agns (1541–1542) === Intal 1541, Cartier al è tornât intal Canadà par la sô tierce spedizion, chest viadi sot di comand dal nobil Jean-François de La Rocque de Roberval, cul obietîf di fondâ une colonie permanente e di cjatâ il mitic ream di ''Saguenay''. L'insediament di ''Charlesbourg-Royal'' no al è durât di plui par vie dal frêt e dai atàcs dai natîfs. Cartier al è tornat in France intal 1542 cun chel che al crodeve jessi aûr e diamants, ma che in realtât a jerin do me pirît di fier e cuarç (de ca il proverbi francês "fals come i diamants dal Canada"). Cartier al à passât il rest de sô vite a Saint-Malo, lavorant come interprete e aministradôr fintremai ae sô muart intal 1557 par vie de peste. == Figuris == <gallery> File:Découverte de la Terre 094.jpg|Jacques Cartier File:Jacques Cartier rencontre les indiens de Stadacone, 1535.jpg|Incuintri cun i Irochês File:A memoir of Jacques Cartier, sieur de Limoilou - his voyages to the St. Lawrence. A bibliography and a facsimile of the manuscript of 1534, with annotations, etc. (1906) (14744152146).jpg|Rote dai viaçs di Cartier intal Golf di San Laurinç </gallery> == Notis == <references /> ==Vôs coreladis == * [[Canadà]] * [[Golf di San Laurinç]] * [[San Laurinç (flum)]] * [[Nova France]] == Bibliografie == * Marcel Trudel, *Histoire de la Nouvelle-France, vol. 1: Les vains tentatives 1524-1603*, Fides, Montréal, 1963. * Henry Percival Biggar, *The Voyages of Jacques Cartier*, Publications of the Public Archives of Canada, Ottawa, 1924. == Leams esternis == * [https://www.biographi.ca/en/bio/cartier_jacques_1E.html Voç di Jacques Cartier intal Dictionary of Canadian Biography] {{en}} {{fr}} * [https://www.britannica.com/biography/Jacques-Cartier Voç di Jacques Cartier inte Encyclopædia Britannica] {{en}} {{commons|Jacques Cartier}} [[Categorie:Esploradôrs|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Biografiis di francês|Cartier, Jacques]] [[Categorie:Storie dal Canada]] 7awbhb99nfyai92l7c63z77tmhv768v Patriarcjât di Aquilee 0 13494 186628 186122 2026-09-01T22:24:31Z Santefoscje73 11500 /* Vôs correladis */ 186628 wikitext text/x-wiki [[Figure:Basilica Aquileia 110.jpg|250px|miniatura|destra|Le Basiliche di Aquilee]] Il '''Patriarcjât di Aquilee''' (par latin ''Patriarchatus Aquileiensis'') al è stât un des plui impurtantis istituzions eclesiastichis e politichis de Europe medievâl e moderne. Fondât sul plan religjôs te etât romane, al è deventât dal 1077 al 1420 un stât feudâl autonom (principât eclesiastic) dal [[Sacri Roman Imperi]], cognossût ancje cul nom di '''[[Patrie dal Friûl]]''' (latin ''Patria Foriiulii''). La so giurisdizion eclesiastiche e cjapave dentri un teritori vastissim che al lave dal Trentin fin ae [[Slovenie]], ae Stirie e [[Austrie]], mientri che il podê temporâl al governave sul teritori storîc dal Friûl. == Storie == === Lis origjins religjosis e il periodi roman === [[Figure:Aquileia, Basilica. Interno - Foto Giovanni Dall'Orto.jpg|250px|miniatura|destra|Le Baliliche di Aquilee viodude par drenti]] Secont la tradizion, la Glesie di Aquileie e je stade fondade di [[Sant Marc]], mandât di [[Sant Pieri]] a evangelizâ la citât, che e jere un dai centris plui siôrs e strategjics dal Imperi Roman. Cul [[Edît di Milan]] intal 313, la glesie aquileiese e à vût une grande autoritât, deventant une sedi metropolitane par dut il Nord-Est e i [[Balcans]]. Intal 557, durant il [[Sisme dai trê cjapitui]], il vescul Paolin I al à cjapât pal prim il titul di '''Patriarcje''' par afermâ la so autonomie eclesiastiche "vis-à-vis" di [[Rome]] e [[Costantinopoli]]. === La nassite dal principât temporâl (1077) === [[Figure:Patriarchate of Aquileia locator map (1250).svg|200px|miniatura|destra|L'estension dal teritori dal Patriarcjât di Aquilee]] Intal 1077, l'imperadôr [[Indrì IV]] al à concedût al patriarcje '''Sigeardo di Beilstein''' i dirits ducâls sul teritori dal Friûl par premiâ la so fedeltât inte [[Lote pes investiduris]] cuintri il [[Pape]]. Cheste date segne la nassite uficiâl dal Stât eclesiastic dal Patriarcjât, la '''Patrie dal Friûl'''. Stretament cjacarant, il Patriarcjât al jere un feut imperiâl dirêt, organizât cun un sô '''Parlament dal Friûl''' (un dai prims esemplis di parlament te [[Europe]] [[Etât di Mieç|medievâl]]), dulà che si sentavin i rapresentants de nobiltât, dal clero e dai Comuns. === L'apologjie e la decadence === [[Figure:Friuli Arms.svg|200px|miniatura|destra|Steme de "Patrie dal Friûl"]] In tal XIII e XIV sjecul, sot patriarcjs impurtants come [[Bertolt di Andechs]] e [[Marquart di Randelle]] ('''Marquart von Randeck'''), il Patriarcjât al à cognossût un moment di grande floriditât culturâl e economiche. [[Cividât]] e [[Udin]] a son deventadis i centris urbanis plui vîfs: * '''Capitâl:''' la capitâl storiche e nominâl e jere [[Aquilee]], ma la residence efetive e la aministrazion e à pontât prin a '''[[Cividât]]''' (fin tal 1238) e daspò a '''[[Udin]]'''. La decadence e è scomençade par vie des muartis violentis di diviers patriarcjs (come il martiri di [[Beltram di Sant Genesius]] intal 1350) e des lotis civilîs interne tra lis fazions nobiliarîs (i feudataris pro-Austrie cuintri i Comuns pro-Vignesie). === La concuiste de bande de Republiche di Vignesie (1420) e la sopression (1751) === [[Figure:Cividale Museo Cristiano - Bischofsthron.jpg|200px|miniatura|destra|Tron dal Patriarcje- XI secul (Cividât, Museu Cristian)]] Intal 1420, la [[Republiche di Vignesie]] e à invadût e anetût il [[Friûl]]. Il podê temporâl dal Patriarcje al è stât soprimût e la Patrie dal Friûl e è deventade une provincie de "Serenissima" (amministrade di un Lutignint di Vignesie a Udin). Il titul eclesiastîc di Patriarcje al è restât in vite fin al '''1751''', cuant che [[Pape Benedet XIV]], par placâ lis tensions jenfri Vignesie e l'Imperi d'Austrie par la nomine dai patriarcjs, al à soprimût uficialmentri il Patriarcjât di Aquileie cun la bole ''Inuncta nobis'', dividint il so teritori te '''[[Arcidiocesi di Udin]]''' (par i teritoris sòt Vignesie) e in te '''[[Arcidiocesi di Gurize]]''' (par i teritoris sot l'[[Austrie-Ongjarie|Austrie]]). == Lis incursions dai Turcs (1472-1499) == Atôr de metât dal XV secul, il Friûl al devente la frontiere orientâl de "Serenissime", cjapât dentri intal pericul de espansion dal Imperi Otoman daspo' de concuiste de Bosnie (1463). === Le cronologie des incursions === * '''1472:''' Plaçât un prin passaç tal 1415, une bande di plui di 8.000 Turcs e sfonde in Cjargne e rive te rive çampe dal Lusinç.Il comandant venit [[Deifobo dell'Anguillara]] al cîr di fermâju a [[Çarvignan]], ma i invasôrs svoltin viers [[Udin]], [[Cividât]] e Cernika, cjapant plui di 600 presonîrs. * '''1477 (La grande incursion):''' Guidâs di Iskander-Beg, i Turcs traviarsin il [[Lusinç]] viers [[Lucinîs]], superant la resistence de Republiche di Vignesie. I Turcs jentrin te planure (lunc de ''Stradalte'') rivant fin al [[Tiliment]] e al Piave. A vegnin deportâs plui di 10.000 presonîrs in Bosnie par jessi vendûs tai mercjâts dai sclâfs. * '''1478:''' Une gnove incursion e menaçe Gurize e il Tarvisian, ma ven respinte di une difese di cjamp e coordinade locâl. * '''1499 (L'ultin martoriament):''' L'esèrcit otoman al traviarse il Lusinç ai 28 di Setembar, fasint incursions fin a lis rivis dal [[Tiliment]] e de [[Livence]], devastant e sachegjant [[Savogne]], [[Migjee]], [[Çarvignan]] e [[Sacîl]]. === Consecuenzis storichis e defensivis === Lis incursions turchis mostrin lis deboleçis de difese veneziane te frontiere e costrinzin le Serenissime a: * Riorganizâ il sisteme defensîf teritoriâl, ricostruint murais e cjistiei e tirant sù impuartantis fortificazions ( esemplis son i fuarts di [[Gradiscje]] e [[Foian Redipulie]]). * Svilupâ un sisteme di alarmi cul ûs di toris di vuardie te planure furlane. Lis incursions dai Turcs provochin gnûf contrast politîcs internis e disastris socio-economics te popolazion rurâl furlane . == Organizazion politiche == La Patrie dal Friûl e jere caraterizade di un sisteme di guvier unîc par i sôs tiempis: * '''Il Patriarcje:''' prinçîp e cjâf spirituâl. * '''Il Parlament dal Friûl:''' assemblee legislative e rapresentative formade di tre stâts (Nobilîs, Clero, Citâts). * '''I Gastalds:''' aministradôrs de gjustizie e des tassis in tai diferents distrets temporâls. Stradis e marcjàts == Viis di comunicazion e placis di marcjât tal Patriarcjât di Aquilee == Centri di passaç e di contat jenfri il mont mediterani e l’Europe centrâl, il Friûl al à simpri vût te sô rêt di comunicazion une des clâfs dal so disvilup economic e sociâl. Fin dai timps plui antîcs, la posizion gjeografiche e à fat di chest teritori un snodament di primarie impuartance par il transît di mercis, oms e ideis. Te epoche romane, la fondazion di Aquileie (181 a.C.) e à segnât il prin grant ordenament de regjon. Stradis fondamentalis si ramificavin di chest centri strategîc: *'''Le Vie Annia''': colegave Aquilee cun Altin e le planure padane. *'''Vie Postumie''': unive il [[Mâr Adriatic]] cul [[Mâr Tiren|Tiren]], passant par [[Cremone]] e [[Gjenue]]. *''' Via Julia Augusta''': penetrave tal nord traviers des Alps Cjargnelis, rivant te Noric (l'odierne Austrie) par [[Cividât]] e [[Zui]] (Iulium Carnicum). Cun il sfaldament dal Imperi Roman e la jentrade dai Langobarts, il centri dal podê al si è movût a Cividât (Forum Iulii). Inte [[Etât di Mieç]], scunfessâts i antîcs stradons romans, la rêt stradâl si è adatade a lis gnovis esigjencis feudâls e di pelegrinaç. Lis viis di comunicazion a son diventadis il cûr di une economie basade tai marcjâts locâls e internazionâls. Sòt dal Patriarcjât di Aquileie, atôr dal Sîscent e il Sietcent, paîs e feudis a tignivin marcjàts periodîcs innomenâts. Citâts come Udin, che cul timp e à cjapât il rûl di capitâl economiche da la planure furlane, Cividât, Glemone e Pordenon a son diventadis i centris di scambi principâls: *'''Il marcjàt di Udin''': si tignive te plaçe dal Vin (Place San Jacum di vuê), un spazi dulâ jere il cumierç di cjar, blave, vin e bestîs. *'''Lis fieris e i passaç aipins''': Gemone e Vençon jerin centris dai trafics viers il Cjanâl dal Fier e l'Austrie . Lis stradis dal Friûl a no jerin nome cjanâi di cumierç di cjavai, strass, fiâr, len e formadi, ma ançie cjamps di bataie par esèrcits e rotis par pelegrins direts a Rome o tal Orient. Cheste rêt di viaçs e mercjâts e à motorizât l'identitât furlane, viers une sociêtât linguisticamentri e culturâlmentri vierte a lis influenzis esternis. == Vôs correladis == * [[Patrie dal Friûl]] * [[Parlament dal Friûl]] * [[Beltram di Sant Genesius]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] [[Categorie:Patriarcjât di Aquilee]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Stâts storics de Italie]] 3zemhp9hj4vezo4d9mk7h57ulumkl5k Everest 0 14775 186625 186041 2026-09-01T22:21:16Z Santefoscje73 11500 /* Impat ambientâl */ 186625 wikitext text/x-wiki [[Figure:Mt. Everest from Gokyo Ri November 5, 2012 Cropped.jpg|300px|miniatura|destra|Le parêt sud-pvest de bande dal Nepal dal Everest]] La '''Mont Everest''' (in nepalês ''Sagarmatha''; in tibetan ''Chomolungma'') e je la montagne plui alte de [[Tiere]] rispiet al nivel dal mâr. La sô altitudin uficiâl e je di '''8848,86''' metris, ancje se la sô elevazion e je sogjete a variazions par vie dai moviments tetonics. == Gjeologjie e conformazion == Il Mont Everest al fâs part dal massiç dal '''Mahalangur Himal'''. La sô formazion e è il risultât de collision jenfri la placche tetoniche indiane e chê eurasiatiche, un procès che al è scomençât cirche 50 milions di agns fa e che al continue ancjemò vuê, puartant a un lent ma costant inalçament de cjatene dai '''Himalaia'''. La montagne e je costituide par lo plui di rocis sedimentaris marins, prove dal fat che cheste zone, un timp, e jere soto il nivel dal mâr. == Significât culturâl == [[Figure:Mount Everest from Rongbuk may 2005.JPG|250px|miniatura|destra|Ghiacciaio Rongbuk, bande nord dal Everest]] Pe popolazion tibetane, il mont al è cognossût come '''Chomolungma'' ("Madri dai divins de Tiere" o"Dea Mari dal Mont"), intant che par i nepalês al è Sagarmatha ("Dee dal Cîl"). Par secoli, cheste montagne e je stade considerade sacre des comunitâts locâls e no je mai stade scalade prime dal XX secul, ancje par vie dal rispiet religjôs. == Storie des esplorazions == [[Figure:Edmund Hillary and Tenzing Norgay.jpg|250px|miniatura|destra|Edmund Hillary e Tenzing Norgay]] La montagne e je stade batezade "Everest" in onôr di Sir George Everest, un gjeometre britanic che al à lavôrât in Indie, ancje se il non dal ream al è cognossût di secui dai popui locâls. [[Figure:Everest 3D.gif|250px|miniatura|destra|Everest 3D]] * '''I primis tentatîfs''': Prime dal 1953, a son stâts fats tancj tentatîfs par rivâ in cime, il plui famôs dai cuai al è chel dal 1924 di George Mallory e Andrew Irvine, che a son sparîts vissin de cime; la lôr sorte e je ancjemò un misteri. * '''La prime scalade''': La date storiche e je il 29 di mai dal 1953, cuant che il neozelandês Edmund Hillary e lo sherpa Tenzing Norgay a àn rivât par la prime volte su la cime, doprant ossigjen supplementâr. * '''Evoluzion e comercjalisazion''': Daspò dai agns '90, l'Everest al è deventât la meta di un turisim di montagnis di masse, une volte che lis spedizions comercjâls a àn permetût a tancj alpiniscj amadôrs di provâ la scalade, puartant però a seris problemis di congestion e segurice. == Clime e "zone de muart" == [[Figure:IMG 2124 Everest.jpg|250px|miniatura|destra|le bande Nord dal Everest (versant cinês)]] La situazion climatiche su l'Everest e je estreme. La cime e si cjate tal limît jenfri la troposfere e la stratosfere; la pression atmosferiche e je di pôc plui di un tierç di chê dal nivel dal mâr, e i vints a puedin suparâ i $200$ km/h. La zone sore i '''8000''' metris e je clamade '''"zone de muart"''' par vie de scarsitât di ossigjen, che e rint la permanence umane estremamente riscjose e a alt tassi di mortalitât. == Impàt ambientâl == Negli ultins decens, la popolaritât de montagne e à creât un seri probleme di inquinament. L'Everest al è stât dispès definît "la discjamie plui alte dal mont" par vie de grande cuantitât di rifiuti, ossigjen vûd, tendis e rêts lassadis dai alpiniscj. Recentementri, il guvier dal Nepal al à introdusût regolamentazions plui strentis par obleâ i scaladôrs a ripuartâ ju i lôr rifiuti. == Bibliografie == * Messner, R., Everest: spedizione al limite, Milano, Corbaccio. * Hillary, E., High Adventure, London, Hodder & Stoughton. * Krakauer, J., Aria sottile, Milano, Corbaccio. * Hunt, J., The Ascent of Everest, London, Hodder & Stoughton. == Leams esternis == * [https://it.wikipedia.org/wiki/Monte_Everest Voce "Monte Everest" su Wikipedia] * [https://www.britannica.com/place/Mount-Everest Voce "Mount Everest" su Encyclopedia Britannica] * [https://www.nationalgeographic.com/science/article/everest-mount-everest-facts National Geographic - Informazions e curiositâts] rpb8uldid61zgihvtfrzyuyjcezrdak 186626 186625 2026-09-01T22:22:19Z Santefoscje73 11500 /* Storie des esplorazions */ 186626 wikitext text/x-wiki [[Figure:Mt. Everest from Gokyo Ri November 5, 2012 Cropped.jpg|300px|miniatura|destra|Le parêt sud-pvest de bande dal Nepal dal Everest]] La '''Mont Everest''' (in nepalês ''Sagarmatha''; in tibetan ''Chomolungma'') e je la montagne plui alte de [[Tiere]] rispiet al nivel dal mâr. La sô altitudin uficiâl e je di '''8848,86''' metris, ancje se la sô elevazion e je sogjete a variazions par vie dai moviments tetonics. == Gjeologjie e conformazion == Il Mont Everest al fâs part dal massiç dal '''Mahalangur Himal'''. La sô formazion e è il risultât de collision jenfri la placche tetoniche indiane e chê eurasiatiche, un procès che al è scomençât cirche 50 milions di agns fa e che al continue ancjemò vuê, puartant a un lent ma costant inalçament de cjatene dai '''Himalaia'''. La montagne e je costituide par lo plui di rocis sedimentaris marins, prove dal fat che cheste zone, un timp, e jere soto il nivel dal mâr. == Significât culturâl == [[Figure:Mount Everest from Rongbuk may 2005.JPG|250px|miniatura|destra|Ghiacciaio Rongbuk, bande nord dal Everest]] Pe popolazion tibetane, il mont al è cognossût come '''Chomolungma'' ("Madri dai divins de Tiere" o"Dea Mari dal Mont"), intant che par i nepalês al è Sagarmatha ("Dee dal Cîl"). Par secoli, cheste montagne e je stade considerade sacre des comunitâts locâls e no je mai stade scalade prime dal XX secul, ancje par vie dal rispiet religjôs. == Storie des esplorazions == [[Figure:Edmund Hillary and Tenzing Norgay.jpg|250px|miniatura|destra|Edmund Hillary e Tenzing Norgay]] La montagne e je stade batezade "Everest" in onôr di Sir George Everest, un gjeometre britanic che al à lavôrât in Indie, ancje se il non dal ream al è cognossût di secui dai popui locâls. [[Figure:Everest 3D.gif|250px|miniatura|destra|Everest 3D]] * '''I primis tentatîfs''': Prime dal 1953, a son stâts fats tancj tentatîfs par rivâ in cime, il plui famôs dai cuai al è chel dal 1924 di George Mallory e Andrew Irvine, che a son sparîts vissin de cime; la lôr sorte e je ancjemò un misteri. * '''La prime scjalade''': La date storiche e je il 29 di mai dal 1953, cuant che il neozelandês Edmund Hillary e lo sherpa Tenzing Norgay a àn rivât par la prime volte su la cime, doprant ossigjen suplementâr. * '''Evoluzion e comercjalisazion''': Daspò dai agns '90, l'Everest al è deventât la meta di un turisim di montagnis di masse, une volte che lis spedizions comercjâls a àn permetût a tancj alpiniscj amadôrs di provâ la scalade, puartant però a seris problemis di congestion e segurice. == Clime e "zone de muart" == [[Figure:IMG 2124 Everest.jpg|250px|miniatura|destra|le bande Nord dal Everest (versant cinês)]] La situazion climatiche su l'Everest e je estreme. La cime e si cjate tal limît jenfri la troposfere e la stratosfere; la pression atmosferiche e je di pôc plui di un tierç di chê dal nivel dal mâr, e i vints a puedin suparâ i $200$ km/h. La zone sore i '''8000''' metris e je clamade '''"zone de muart"''' par vie de scarsitât di ossigjen, che e rint la permanence umane estremamente riscjose e a alt tassi di mortalitât. == Impàt ambientâl == Negli ultins decens, la popolaritât de montagne e à creât un seri probleme di inquinament. L'Everest al è stât dispès definît "la discjamie plui alte dal mont" par vie de grande cuantitât di rifiuti, ossigjen vûd, tendis e rêts lassadis dai alpiniscj. Recentementri, il guvier dal Nepal al à introdusût regolamentazions plui strentis par obleâ i scaladôrs a ripuartâ ju i lôr rifiuti. == Bibliografie == * Messner, R., Everest: spedizione al limite, Milano, Corbaccio. * Hillary, E., High Adventure, London, Hodder & Stoughton. * Krakauer, J., Aria sottile, Milano, Corbaccio. * Hunt, J., The Ascent of Everest, London, Hodder & Stoughton. == Leams esternis == * [https://it.wikipedia.org/wiki/Monte_Everest Voce "Monte Everest" su Wikipedia] * [https://www.britannica.com/place/Mount-Everest Voce "Mount Everest" su Encyclopedia Britannica] * [https://www.nationalgeographic.com/science/article/everest-mount-everest-facts National Geographic - Informazions e curiositâts] 7j0uzqa30ja7g2qgsnhx5m1fltcr42d 186627 186626 2026-09-01T22:22:43Z Santefoscje73 11500 /* Storie des esplorazions */ 186627 wikitext text/x-wiki [[Figure:Mt. Everest from Gokyo Ri November 5, 2012 Cropped.jpg|300px|miniatura|destra|Le parêt sud-pvest de bande dal Nepal dal Everest]] La '''Mont Everest''' (in nepalês ''Sagarmatha''; in tibetan ''Chomolungma'') e je la montagne plui alte de [[Tiere]] rispiet al nivel dal mâr. La sô altitudin uficiâl e je di '''8848,86''' metris, ancje se la sô elevazion e je sogjete a variazions par vie dai moviments tetonics. == Gjeologjie e conformazion == Il Mont Everest al fâs part dal massiç dal '''Mahalangur Himal'''. La sô formazion e è il risultât de collision jenfri la placche tetoniche indiane e chê eurasiatiche, un procès che al è scomençât cirche 50 milions di agns fa e che al continue ancjemò vuê, puartant a un lent ma costant inalçament de cjatene dai '''Himalaia'''. La montagne e je costituide par lo plui di rocis sedimentaris marins, prove dal fat che cheste zone, un timp, e jere soto il nivel dal mâr. == Significât culturâl == [[Figure:Mount Everest from Rongbuk may 2005.JPG|250px|miniatura|destra|Ghiacciaio Rongbuk, bande nord dal Everest]] Pe popolazion tibetane, il mont al è cognossût come '''Chomolungma'' ("Madri dai divins de Tiere" o"Dea Mari dal Mont"), intant che par i nepalês al è Sagarmatha ("Dee dal Cîl"). Par secoli, cheste montagne e je stade considerade sacre des comunitâts locâls e no je mai stade scalade prime dal XX secul, ancje par vie dal rispiet religjôs. == Storie des esplorazions == [[Figure:Edmund Hillary and Tenzing Norgay.jpg|250px|miniatura|destra|Edmund Hillary e Tenzing Norgay]] La montagne e je stade batezade "Everest" in onôr di Sir George Everest, un gjeometre britanic che al à lavôrât in Indie, ancje se il non dal ream al è cognossût di secui dai popui locâls. [[Figure:Everest 3D.gif|250px|miniatura|destra|Everest 3D]] * '''I primis tentatîfs''': Prime dal 1953, a son stâts fats tancj tentatîfs par rivâ in cime, il plui famôs dai cuai al è chel dal 1924 di George Mallory e Andrew Irvine, che a son sparîts vissin de cime; la lôr sorte e je ancjemò un misteri. * '''La prime scjalade''': La date storiche e je il 29 di mai dal 1953, cuant che il neozelandês Edmund Hillary e lo sherpa Tenzing Norgay a àn rivât par la prime volte su la cime, doprant ossigjen suplementâr. * '''Evoluzion e comercializazion''': Daspò dai agns '90, l'Everest al è deventât la meta di un turisim di montagnis di masse, une volte che lis spedizions comercjâls a àn permetût a tancj alpiniscj amadôrs di provâ la scalade, puartant però a seris problemis di congestion e segurice. == Clime e "zone de muart" == [[Figure:IMG 2124 Everest.jpg|250px|miniatura|destra|le bande Nord dal Everest (versant cinês)]] La situazion climatiche su l'Everest e je estreme. La cime e si cjate tal limît jenfri la troposfere e la stratosfere; la pression atmosferiche e je di pôc plui di un tierç di chê dal nivel dal mâr, e i vints a puedin suparâ i $200$ km/h. La zone sore i '''8000''' metris e je clamade '''"zone de muart"''' par vie de scarsitât di ossigjen, che e rint la permanence umane estremamente riscjose e a alt tassi di mortalitât. == Impàt ambientâl == Negli ultins decens, la popolaritât de montagne e à creât un seri probleme di inquinament. L'Everest al è stât dispès definît "la discjamie plui alte dal mont" par vie de grande cuantitât di rifiuti, ossigjen vûd, tendis e rêts lassadis dai alpiniscj. Recentementri, il guvier dal Nepal al à introdusût regolamentazions plui strentis par obleâ i scaladôrs a ripuartâ ju i lôr rifiuti. == Bibliografie == * Messner, R., Everest: spedizione al limite, Milano, Corbaccio. * Hillary, E., High Adventure, London, Hodder & Stoughton. * Krakauer, J., Aria sottile, Milano, Corbaccio. * Hunt, J., The Ascent of Everest, London, Hodder & Stoughton. == Leams esternis == * [https://it.wikipedia.org/wiki/Monte_Everest Voce "Monte Everest" su Wikipedia] * [https://www.britannica.com/place/Mount-Everest Voce "Mount Everest" su Encyclopedia Britannica] * [https://www.nationalgeographic.com/science/article/everest-mount-everest-facts National Geographic - Informazions e curiositâts] 0nm6v14myhrpvxmj3k5efgldlf7y9da Marie Curie 0 14776 186664 184579 2026-09-02T11:27:11Z Santefoscje73 11500 186664 wikitext text/x-wiki [[Figure:Marie Curie c. 1920s.jpg|250px|miniatura|destra|Marie Curie tal 1920]] '''Marie Skłodowska Curie''' ([[Varsavie]], 7 novembar 1867 – [[Passy]], [[4 di Lui]] [[1934]]) e je stade une fisiche e chimiche polache naturalizade francêse, une de scienziadis plui influentis dal [[XX secul]]. E je cognossude in dut il mont pai siei studis pionieristics su la radioattivitât (tiermin che e à inventât), e par jessi stade la prime persone a vincji doi premis Nobel in doi camps sientifics diviers. [[Figure:Marie Curie Skłodowska Signature Polish.svg|250px|miniatura|destra|Firme di Marie Curie]] == Biografie == [[Figure:Sklodowski Family Wladyslaw and his daughters Maria Bronislawa Helena.jpg|250px|miniatura|destra|Władysław Skłodowski cun lis fîis; da sinistra: Maria, Bronisława e Helena, 1890]] Nassude a [[Varsavie]] in un periodi in cui la [[Polonie]] e jere soto il domini rûs, Maria Skłodowska e crês in une famee di insegnants. E à vût di afrontâ numerosis dificoltâts par podê studiâ, dât che lis feminis no vevin acêt a lis universitâts. Par podê imparâ, e à frecuentât clandestinament la "Universitât Volante", une istituzion educative ilegâl che e offrìve istruzion ai polacs, imparant a valorizâ il savê ancje intune situazion di oppression. [[Figure:Marie Sklodowska 16 years old.jpg|250px|miniatura|destra|Marie Sklodowska a 16 agns]] Tal 1891 si è trasferide a [[Parîs]] par frequentâ la Sorbonne. Chiscj agns a son stâts segnâts di grêf sacrifizis: Marie e viveve in une mansarde, mangjant pôc par podê comprâ i libris ma la sô dedizion e je stade premiade cu la lauree in fisiche (1893) e in matematiche (1894). [[Figure:Pierre and Marie Curie.jpg|250px|miniatura|destra|Pierre e Marie Curie]] Tal 1895 si è maridade cul fisic [[Pierre Curie]]. Insiemit, a àn iniziât une ricercje meticolose su la radioattivitât de pechblenda (un minerâl di urani). Il lôr lavôr di laboratoris, condusût in condizions precariis, al à puartât a scuvieris epocâls. == Ricercjis sientifichis e Nobel == Il lavôr di Marie Curie al à cambiât par simpri la comprension de matere: 1903 - '''Nobel par la Fisiche''': Marie Curie, Pierre Curie e Henri Becquerel a àn vût il prêmi pe lôr ricercje congiunte sui fenomins de radioattivitât. Marie e je stade la prime femine a vincji un Nobel. '''La ricercje dal Radi''': Daspò de muart tragjiche dal marît (1906), Marie e à continuât a insegnâ (e je stade la prime femine a deventâ professore ae Sorbonne) e a ricercjâ. Doprâ un procediment chimic complès di cristallizazion frazionade, e à rivât a isolâ il poloni (1898) e il radi (1898). [[Figure:Eve, Marie, Irene Curie 1908.jpg|250px|miniatura|destra|Marie Curie cun lis sô fîs]] 1911 - '''Nobel pe Chimiche''': Marie e à vût un secont Nobel par la scuvierte dai elements radi e poloni e par la isolazion dal radi metallic. E reste ad un vuê la prime e uniche femine a vincji il prêmi in doi ambits diviers e une des pocjis personis a vè al sô non doi Nobel in disciplinis sientifichis. La sô scuvierte e à dât il via a la ricercje nucleâr modarne, purtant a progressis incalculabii ancje in medicine, in particolâr intal tratament dai tumôrs. == Contribût durant la Grande Vuere == [[Figure:1911 Solvay conference.jpg|250px|miniatura|destra|Prin congrès Solvay 1911]] Durant la [[Prime vuere mondiâl]], Marie Curie e à mostât un grant spirt di altruisim. E à realizât lis "Petitis Curies" (piçulis Curies): un sisteme di circa 20 ambulanzis dotadis di apparecjaduris par raggi X (radiografiis). Chescj automez a permetevin ai miedis di localizâ sfuarcis, balis e scheis intai ferîts sul front, salvant un grum di vitis e evitant amputazions no necessariis. Marie e je jessude in persone sul front a imparâ ai miedis a doprâ chescj struments, purtant la sience diretamént a servizi di cui che al sufrive. == La muart e l'ereditât == Marie Curie e je muarte tal 1934 par vie di une anemie aplastiche gravissime, causade probabilmentri de lungje esposizion ae radioattivitât durante i siei studis, cuant che i pericui dal radi no jerin ancjemò cognossûts. Il sô corpe al è conservât tal Panthéon di Parîs, un onôr risiervât ai grandis personis de storie francese. La sô linie di ricercje e je continuade de fie Irène Joliot-Curie, che ancje jê e à vût il Nobel par la Chimiche intal 1935 insiemi al marît Frédéric. Il legât di Marie Curie al continue vuê traviers l'''Institut Curie di Parîs'', un pont di riferiment mondiâl pe lotte cuintri il cancri, che al unìs ricercje di avanguardie e cure dal pazient. == Bibliografie == * Curie, E., Marie Curie, Milano, Mondadori. * Giroud, F., Marie Curie. Una vita, Milano, Sperling & Kupfer. * Quinn, S., Marie Curie: A Life, New York, Simon & Schuster. * Pasachoff, N., Marie Curie: And the Science of Radioactivity, Oxford University Press. == Leams esternis == * [https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1903/summary/ Voce su Marie Curie sul sît uficiâl dal Prêmi Nobel] * [https://it.wikipedia.org/wiki/Marie_Curie Voce "Marie Curie" su Wikipedia] * [https://www.britannica.com/biography/Marie-Curie Voce "Marie Curie" su Encyclopedia Britannica] m2skcwkpx9b7sr8381a82jibhpfgj35 186665 186664 2026-09-02T11:55:49Z Santefoscje73 11500 186665 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Marie Curie |Figure = Marie Curie c. 1920s.jpg |Didascalie = Marie Curie intai agns '20 |Nazionalitât = Polache (naturalizade francêse) |DateNassite = [[7 di Novembar]] [[1867]] |LucNassite = [[Varsavie]], [[Polonie]] |DateMuart = [[4 di Lui]] [[1934]] |LucMuart = Passy, [[France]] |Ativitât = Fisiche, chimiche |Oparis =Scuvierte dal poloni e dal radio, studis su la radioativitât |Note = Prime femine a vinci un Premi Nobel, uniche persone a vinci il Nobel in doi ciamps siencifiçs diferents (Fisiche intal 1903 e Chimiche intal 1911). }} '''Marie Skłodowska Curie''' ([[Varsavie]], 7 novembar 1867 – [[Passy]], [[4 di Lui]] [[1934]]) e je stade une fisiche e chimiche polache naturalizade francêse, une de scienziadis plui influentis dal [[XX secul]]. E je cognossude in dut il mont pai siei studis pionieristics su la radioattivitât (tiermin che e à inventât), e par jessi stade la prime persone a vincji doi premis Nobel in doi camps sientifics diviers. [[Figure:Marie Curie Skłodowska Signature Polish.svg|250px|miniatura|destra|Firme di Marie Curie]] == Biografie == [[Figure:Sklodowski Family Wladyslaw and his daughters Maria Bronislawa Helena.jpg|250px|miniatura|destra|Władysław Skłodowski cun lis fîis; da sinistra: Maria, Bronisława e Helena, 1890]] Nassude a [[Varsavie]] in un periodi in cui la [[Polonie]] e jere soto il domini rûs, Maria Skłodowska e crês in une famee di insegnants. E à vût di afrontâ numerosis dificoltâts par podê studiâ, dât che lis feminis no vevin acêt a lis universitâts. Par podê imparâ, e à frecuentât clandestinament la "Universitât Volante", une istituzion educative ilegâl che e offrìve istruzion ai polacs, imparant a valorizâ il savê ancje intune situazion di oppression. [[Figure:Marie Sklodowska 16 years old.jpg|250px|miniatura|destra|Marie Sklodowska a 16 agns]] Tal 1891 si è trasferide a [[Parîs]] par frequentâ la Sorbonne. Chiscj agns a son stâts segnâts di grêf sacrifizis: Marie e viveve in une mansarde, mangjant pôc par podê comprâ i libris ma la sô dedizion e je stade premiade cu la lauree in fisiche (1893) e in matematiche (1894). [[Figure:Pierre and Marie Curie.jpg|250px|miniatura|destra|Pierre e Marie Curie]] Tal 1895 si è maridade cul fisic [[Pierre Curie]]. Insiemit, a àn iniziât une ricercje meticolose su la radioattivitât de pechblenda (un minerâl di urani). Il lôr lavôr di laboratoris, condusût in condizions precariis, al à puartât a scuvieris epocâls. == Ricercjis sientifichis e Nobel == Il lavôr di Marie Curie al à cambiât par simpri la comprension de matere: 1903 - '''Nobel par la Fisiche''': Marie Curie, Pierre Curie e Henri Becquerel a àn vût il prêmi pe lôr ricercje congiunte sui fenomins de radioattivitât. Marie e je stade la prime femine a vincji un Nobel. '''La ricercje dal Radi''': Daspò de muart tragjiche dal marît (1906), Marie e à continuât a insegnâ (e je stade la prime femine a deventâ professore ae Sorbonne) e a ricercjâ. Doprâ un procediment chimic complès di cristallizazion frazionade, e à rivât a isolâ il poloni (1898) e il radi (1898). [[Figure:Eve, Marie, Irene Curie 1908.jpg|250px|miniatura|destra|Marie Curie cun lis sô fîs]] 1911 - '''Nobel pe Chimiche''': Marie e à vût un secont Nobel par la scuvierte dai elements radi e poloni e par la isolazion dal radi metallic. E reste ad un vuê la prime e uniche femine a vincji il prêmi in doi ambits diviers e une des pocjis personis a vè al sô non doi Nobel in disciplinis sientifichis. La sô scuvierte e à dât il via a la ricercje nucleâr modarne, purtant a progressis incalculabii ancje in medicine, in particolâr intal tratament dai tumôrs. == Contribût durant la Grande Vuere == [[Figure:1911 Solvay conference.jpg|250px|miniatura|destra|Prin congrès Solvay 1911]] Durant la [[Prime vuere mondiâl]], Marie Curie e à mostât un grant spirt di altruisim. E à realizât lis "Petitis Curies" (piçulis Curies): un sisteme di circa 20 ambulanzis dotadis di apparecjaduris par raggi X (radiografiis). Chescj automez a permetevin ai miedis di localizâ sfuarcis, balis e scheis intai ferîts sul front, salvant un grum di vitis e evitant amputazions no necessariis. Marie e je jessude in persone sul front a imparâ ai miedis a doprâ chescj struments, purtant la sience diretamént a servizi di cui che al sufrive. == La muart e l'ereditât == Marie Curie e je muarte tal 1934 par vie di une anemie aplastiche gravissime, causade probabilmentri de lungje esposizion ae radioattivitât durante i siei studis, cuant che i pericui dal radi no jerin ancjemò cognossûts. Il sô corpe al è conservât tal Panthéon di Parîs, un onôr risiervât ai grandis personis de storie francese. La sô linie di ricercje e je continuade de fie Irène Joliot-Curie, che ancje jê e à vût il Nobel par la Chimiche intal 1935 insiemi al marît Frédéric. Il legât di Marie Curie al continue vuê traviers l'''Institut Curie di Parîs'', un pont di riferiment mondiâl pe lotte cuintri il cancri, che al unìs ricercje di avanguardie e cure dal pazient. == Bibliografie == * Curie, E., Marie Curie, Milano, Mondadori. * Giroud, F., Marie Curie. Una vita, Milano, Sperling & Kupfer. * Quinn, S., Marie Curie: A Life, New York, Simon & Schuster. * Pasachoff, N., Marie Curie: And the Science of Radioactivity, Oxford University Press. == Leams esternis == * [https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1903/summary/ Voce su Marie Curie sul sît uficiâl dal Prêmi Nobel] * [https://it.wikipedia.org/wiki/Marie_Curie Voce "Marie Curie" su Wikipedia] * [https://www.britannica.com/biography/Marie-Curie Voce "Marie Curie" su Encyclopedia Britannica] glusjl6jpkbgrjbsb2833bg0qxzk3rw 186666 186665 2026-09-02T11:56:31Z Santefoscje73 11500 /* Biografie */ 186666 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Marie Curie |Figure = Marie Curie c. 1920s.jpg |Didascalie = Marie Curie intai agns '20 |Nazionalitât = Polache (naturalizade francêse) |DateNassite = [[7 di Novembar]] [[1867]] |LucNassite = [[Varsavie]], [[Polonie]] |DateMuart = [[4 di Lui]] [[1934]] |LucMuart = Passy, [[France]] |Ativitât = Fisiche, chimiche |Oparis =Scuvierte dal poloni e dal radio, studis su la radioativitât |Note = Prime femine a vinci un Premi Nobel, uniche persone a vinci il Nobel in doi ciamps siencifiçs diferents (Fisiche intal 1903 e Chimiche intal 1911). }} '''Marie Skłodowska Curie''' ([[Varsavie]], 7 novembar 1867 – [[Passy]], [[4 di Lui]] [[1934]]) e je stade une fisiche e chimiche polache naturalizade francêse, une de scienziadis plui influentis dal [[XX secul]]. E je cognossude in dut il mont pai siei studis pionieristics su la radioattivitât (tiermin che e à inventât), e par jessi stade la prime persone a vincji doi premis Nobel in doi camps sientifics diviers. [[Figure:Marie Curie Skłodowska Signature Polish.svg|250px|miniatura|destra|Firme di Marie Curie]] == Biografie == [[Figure:Sklodowski Family Wladyslaw and his daughters Maria Bronislawa Helena.jpg|250px|miniatura|destra|Władysław Skłodowski cun lis fîis; da sinistra: Maria, Bronisława e Helena, 1890]] Nassude a [[Varsavie]] in un periodi in cui la [[Polonie]] e jere sòt dal domini rûs, Maria Skłodowska e crês in une famee di insegnants. E à vût di afrontâ numerosis dificoltâts par podê studiâ, dât che lis feminis no vevin acêt a lis universitâts. Par podê imparâ, e à frecuentât clandestinament la "Universitât Volante", une istituzion educative ilegâl che e offrìve istruzion ai polacs, imparant a valorizâ il savê ancje intune situazion di oppression. [[Figure:Marie Sklodowska 16 years old.jpg|250px|miniatura|destra|Marie Sklodowska a 16 agns]] Tal 1891 si è trasferide a [[Parîs]] par frequentâ la Sorbonne. Chiscj agns a son stâts segnâts di grêf sacrifizis: Marie e viveve in une mansarde, mangjant pôc par podê comprâ i libris ma la sô dedizion e je stade premiade cu la lauree in fisiche (1893) e in matematiche (1894). [[Figure:Pierre and Marie Curie.jpg|250px|miniatura|destra|Pierre e Marie Curie]] Tal 1895 si è maridade cul fisic [[Pierre Curie]]. Insiemit, a àn iniziât une ricercje meticolose su la radioattivitât de pechblenda (un minerâl di urani). Il lôr lavôr di laboratoris, condusût in condizions precariis, al à puartât a scuvieris epocâls. == Ricercjis sientifichis e Nobel == Il lavôr di Marie Curie al à cambiât par simpri la comprension de matere: 1903 - '''Nobel par la Fisiche''': Marie Curie, Pierre Curie e Henri Becquerel a àn vût il prêmi pe lôr ricercje congiunte sui fenomins de radioattivitât. Marie e je stade la prime femine a vincji un Nobel. '''La ricercje dal Radi''': Daspò de muart tragjiche dal marît (1906), Marie e à continuât a insegnâ (e je stade la prime femine a deventâ professore ae Sorbonne) e a ricercjâ. Doprâ un procediment chimic complès di cristallizazion frazionade, e à rivât a isolâ il poloni (1898) e il radi (1898). [[Figure:Eve, Marie, Irene Curie 1908.jpg|250px|miniatura|destra|Marie Curie cun lis sô fîs]] 1911 - '''Nobel pe Chimiche''': Marie e à vût un secont Nobel par la scuvierte dai elements radi e poloni e par la isolazion dal radi metallic. E reste ad un vuê la prime e uniche femine a vincji il prêmi in doi ambits diviers e une des pocjis personis a vè al sô non doi Nobel in disciplinis sientifichis. La sô scuvierte e à dât il via a la ricercje nucleâr modarne, purtant a progressis incalculabii ancje in medicine, in particolâr intal tratament dai tumôrs. == Contribût durant la Grande Vuere == [[Figure:1911 Solvay conference.jpg|250px|miniatura|destra|Prin congrès Solvay 1911]] Durant la [[Prime vuere mondiâl]], Marie Curie e à mostât un grant spirt di altruisim. E à realizât lis "Petitis Curies" (piçulis Curies): un sisteme di circa 20 ambulanzis dotadis di apparecjaduris par raggi X (radiografiis). Chescj automez a permetevin ai miedis di localizâ sfuarcis, balis e scheis intai ferîts sul front, salvant un grum di vitis e evitant amputazions no necessariis. Marie e je jessude in persone sul front a imparâ ai miedis a doprâ chescj struments, purtant la sience diretamént a servizi di cui che al sufrive. == La muart e l'ereditât == Marie Curie e je muarte tal 1934 par vie di une anemie aplastiche gravissime, causade probabilmentri de lungje esposizion ae radioattivitât durante i siei studis, cuant che i pericui dal radi no jerin ancjemò cognossûts. Il sô corpe al è conservât tal Panthéon di Parîs, un onôr risiervât ai grandis personis de storie francese. La sô linie di ricercje e je continuade de fie Irène Joliot-Curie, che ancje jê e à vût il Nobel par la Chimiche intal 1935 insiemi al marît Frédéric. Il legât di Marie Curie al continue vuê traviers l'''Institut Curie di Parîs'', un pont di riferiment mondiâl pe lotte cuintri il cancri, che al unìs ricercje di avanguardie e cure dal pazient. == Bibliografie == * Curie, E., Marie Curie, Milano, Mondadori. * Giroud, F., Marie Curie. Una vita, Milano, Sperling & Kupfer. * Quinn, S., Marie Curie: A Life, New York, Simon & Schuster. * Pasachoff, N., Marie Curie: And the Science of Radioactivity, Oxford University Press. == Leams esternis == * [https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1903/summary/ Voce su Marie Curie sul sît uficiâl dal Prêmi Nobel] * [https://it.wikipedia.org/wiki/Marie_Curie Voce "Marie Curie" su Wikipedia] * [https://www.britannica.com/biography/Marie-Curie Voce "Marie Curie" su Encyclopedia Britannica] ke89958gqme0h6qm4g3o4gyy2eg9tfj 186667 186666 2026-09-02T11:58:19Z Santefoscje73 11500 /* Biografie */ 186667 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Marie Curie |Figure = Marie Curie c. 1920s.jpg |Didascalie = Marie Curie intai agns '20 |Nazionalitât = Polache (naturalizade francêse) |DateNassite = [[7 di Novembar]] [[1867]] |LucNassite = [[Varsavie]], [[Polonie]] |DateMuart = [[4 di Lui]] [[1934]] |LucMuart = Passy, [[France]] |Ativitât = Fisiche, chimiche |Oparis =Scuvierte dal poloni e dal radio, studis su la radioativitât |Note = Prime femine a vinci un Premi Nobel, uniche persone a vinci il Nobel in doi ciamps siencifiçs diferents (Fisiche intal 1903 e Chimiche intal 1911). }} '''Marie Skłodowska Curie''' ([[Varsavie]], 7 novembar 1867 – [[Passy]], [[4 di Lui]] [[1934]]) e je stade une fisiche e chimiche polache naturalizade francêse, une de scienziadis plui influentis dal [[XX secul]]. E je cognossude in dut il mont pai siei studis pionieristics su la radioattivitât (tiermin che e à inventât), e par jessi stade la prime persone a vincji doi premis Nobel in doi camps sientifics diviers. [[Figure:Marie Curie Skłodowska Signature Polish.svg|250px|miniatura|destra|Firme di Marie Curie]] == Biografie == [[Figure:Sklodowski Family Wladyslaw and his daughters Maria Bronislawa Helena.jpg|250px|miniatura|destra|Władysław Skłodowski cun lis fîis; da sinistra: Maria, Bronisława e Helena, 1890]] Nassude a [[Varsavie]] in un periodi in cui la [[Polonie]] e jere sòt dal domini rûs, Maria Skłodowska e crês in une famee di insegnants. E à vût di afrontâ numerosis dificoltâts par podê studiâ, dât che lis feminis no vevin acêt a lis universitâts. Par podê imparâ, e à frecuentât clandestinament la "Universitât Volante", une istituzion educative ilegâl che e ufrìve istruzion ai polacs, imparant a valorizâ il savê ancje intune situazion di oppression. [[Figure:Marie Sklodowska 16 years old.jpg|200px|miniatura|destra|Marie Sklodowska a 16 agns]] Tal 1891 si è trasferide a [[Parîs]] par frequentâ la Sorbonne. Chiscj agns a son stâts segnâts di grancj sacrifizis: Marie viveve in une mansarde, mangjant pôc par podê comprâ i libris ma la sô dedizion e je stade premiade cun le lauree in fisiche (1893) e in matematiche (1894). [[Figure:Pierre and Marie Curie.jpg|200px|miniatura|destra|Pierre e Marie Curie]] Tal 1895 si è maridade cul fisic [[Pierre Curie]]. Insiemit, a àn iniziât une ricercje meticolose su la radioattivitât de pechblenda (un minerâl di urani). Il lôr lavôr di laboratoris, condusût in condizions precariis, al à puartât a scuvieris epocâls. == Ricercjis sientifichis e Nobel == Il lavôr di Marie Curie al à cambiât par simpri la comprension de matere: 1903 - '''Nobel par la Fisiche''': Marie Curie, Pierre Curie e Henri Becquerel a àn vût il prêmi pe lôr ricercje congiunte sui fenomins de radioattivitât. Marie e je stade la prime femine a vincji un Nobel. '''La ricercje dal Radi''': Daspò de muart tragjiche dal marît (1906), Marie e à continuât a insegnâ (e je stade la prime femine a deventâ professore ae Sorbonne) e a ricercjâ. Doprâ un procediment chimic complès di cristallizazion frazionade, e à rivât a isolâ il poloni (1898) e il radi (1898). [[Figure:Eve, Marie, Irene Curie 1908.jpg|250px|miniatura|destra|Marie Curie cun lis sô fîs]] 1911 - '''Nobel pe Chimiche''': Marie e à vût un secont Nobel par la scuvierte dai elements radi e poloni e par la isolazion dal radi metallic. E reste ad un vuê la prime e uniche femine a vincji il prêmi in doi ambits diviers e une des pocjis personis a vè al sô non doi Nobel in disciplinis sientifichis. La sô scuvierte e à dât il via a la ricercje nucleâr modarne, purtant a progressis incalculabii ancje in medicine, in particolâr intal tratament dai tumôrs. == Contribût durant la Grande Vuere == [[Figure:1911 Solvay conference.jpg|250px|miniatura|destra|Prin congrès Solvay 1911]] Durant la [[Prime vuere mondiâl]], Marie Curie e à mostât un grant spirt di altruisim. E à realizât lis "Petitis Curies" (piçulis Curies): un sisteme di circa 20 ambulanzis dotadis di apparecjaduris par raggi X (radiografiis). Chescj automez a permetevin ai miedis di localizâ sfuarcis, balis e scheis intai ferîts sul front, salvant un grum di vitis e evitant amputazions no necessariis. Marie e je jessude in persone sul front a imparâ ai miedis a doprâ chescj struments, purtant la sience diretamént a servizi di cui che al sufrive. == La muart e l'ereditât == Marie Curie e je muarte tal 1934 par vie di une anemie aplastiche gravissime, causade probabilmentri de lungje esposizion ae radioattivitât durante i siei studis, cuant che i pericui dal radi no jerin ancjemò cognossûts. Il sô corpe al è conservât tal Panthéon di Parîs, un onôr risiervât ai grandis personis de storie francese. La sô linie di ricercje e je continuade de fie Irène Joliot-Curie, che ancje jê e à vût il Nobel par la Chimiche intal 1935 insiemi al marît Frédéric. Il legât di Marie Curie al continue vuê traviers l'''Institut Curie di Parîs'', un pont di riferiment mondiâl pe lotte cuintri il cancri, che al unìs ricercje di avanguardie e cure dal pazient. == Bibliografie == * Curie, E., Marie Curie, Milano, Mondadori. * Giroud, F., Marie Curie. Una vita, Milano, Sperling & Kupfer. * Quinn, S., Marie Curie: A Life, New York, Simon & Schuster. * Pasachoff, N., Marie Curie: And the Science of Radioactivity, Oxford University Press. == Leams esternis == * [https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1903/summary/ Voce su Marie Curie sul sît uficiâl dal Prêmi Nobel] * [https://it.wikipedia.org/wiki/Marie_Curie Voce "Marie Curie" su Wikipedia] * [https://www.britannica.com/biography/Marie-Curie Voce "Marie Curie" su Encyclopedia Britannica] f8n7ec52iwdd6sgxlfk79a2vsy7hksf Akbar il Grant 0 15125 186616 186460 2026-09-01T20:01:48Z Santefoscje73 11500 /* Vôs coreladis */ 186616 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Akbar il Grant (Jalal-ud-din Muhammad Akbar) |Figure = Govardhan. Akbar With Lion and Calf ca. 1630, Metmuseum (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat di Akbar il Grant (dongje dal 1590) |Nazionalitât = Mughal (Inide) |DateNassite = [[15 di Otubar]] [[1542]] |LucNassite = Umerkot, [[Sind]] (vuê [[Pakistan]]) |DateMuart = [[27 di Otubar]] [[1605]] |LucMuart = Agra, [[Indie]] |Ativitât = Imperadôr Mughal |Oparis = Espansion dal Imperi Mughal, riformis aministrativis e fiscâls, politichis di toleranze religjôse (''Sulh-i-kul''), fondazion de citât di Fatehpur Sikri |Note = Tierç imperadôr de dinastie Mughal. Cunsiderât un dai plui grants sovrans de storie de Indie par vie de sô capacitât militâr, par la sô vision di ream inclusîf e par vê integrât lis diviersis culturis e religjons dal sô imperi. }} [[Figure:Mogulreich Akbar.png|250px|miniatura|destra|L'mperi Mughal tal an de muart di Akbar il Grant (1605)]] '''Jalal-ud-din Muhammad Akbar''' (in persian: ''Jalāl al-Dīn Muḥammad Akbar''; [[15 di Otubar]] [[1542]] – [[27 di Otubar]] [[1605]]), cognossût come '''Akbar il Grant''', al è stât il tierç imperadôr dal '''[[Imperi Mughal]]''', regnant dal [[1556]] fin a la sô muart tal [[1605]]. Cunsiderât un dai pi grants monarcjs de storie de [[Indie]], al à slargjât l'imperi su scuasit dut il subcontinents indian, creant une struture aministrative eficiente e promovint une politiche di pacificazion e toleranze religjôse uniche par chel periodi. == Biografjie == Nassût i nte fuartece di Umerkot intal 1542 intant di un periodi di esili di sô pari, l'imperadôr Humayun, Akbar al è deventât imperadôr a dome 13 agns tal [[1556]], sòt de tutele dal gjenerâl Bairam Khan. === Espansion militâr === Dotât di une straordinarie vision strategjiche, Akbar al à regnât e stabilizât il podê mughal te Indie setentrionâl, cjapant la vitorie te seconde bataie di Panipat (1556). Intal arc dal sô ream al à anetût la regjon dal Malwa, dal Gujarat, dal Bengala, dal Kashmir e dal Sind, slargjant i cunfins dal imperi fin al [[Afghanistan]] e al Deccan. === Politiche e riformis aministrativis === Akbar al è stât un aministradôr e inovadôr gjeniâl. Al à centralizât l'aministrazion de cort cul sisteme dal ''Mansabdari'' (un sisteme di tieris e puestis militar-civilis) e al à riformât la recuelte des tassis sul valôr reâl di produzion des tieris, ridusint le coruzion e favorizant le stabilitât economiche. === Tolerance religjôse e culture === Seben che no fôs inscuelât , Akbar al nutrive une curiositât profonde par la filosofie, par la leterature e par lis religjons. Al à abolît la ''jizya'' (le tasse par le popolazion che no jere islamiche) e la tasse sui pelegrins induiscj, promovint la paritât jenfri musulmans, induiscj, gjainists e cristians te sô cort (''Sulh-i-kul'', o "pâs universâl"). Intal [[1575]] al à fondât la ''Ibadat Khana'' ("Cjase dal Cult") te sô gnove capitâl, ''Fatehpur Sikri'', un lûc di dibatiment teologic unît par rapresentants di ducj lis religjons. Piatis di chestis cunsiderazions, al à cirût di creâ une filosofije sintetiche clamade ''Din-i Ilahi'' ("Fidie Divina"), cencje intenzion di ostintâle a le popolazion. == Ereditât == Akbar al è muart tal 1605 e al è stât sepelit tal sô grant monument tombâl a Sikandra, dongje di Agra. Al è stât sucedût di sô fî Jahangir. Il sô ream al è cunsiderât il periodi d'aur de civilitât mughal par vie de prosperitât economiche, il patrimoni mejestôs artistic e la coesion sociâl jenfri lis diviersis etnîs e religjons dal subcontinents indian. == Vôs coreladis == * [[Imperi Mughal]] * [[Indie]] * [[Fatehpur Sikri]] [[Categorie:Imperadôrs Mughal]] [[Categorie:Storie de Inide]] [[Categorie:Nassûts intal 1542]] [[Categorie:Muarts intal 1605]] 5q85sdmsb7qjisoymyzrz1h8w5s5456 186617 186616 2026-09-01T20:02:56Z Santefoscje73 11500 186617 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Akbar il Grant (Jalal-ud-din Muhammad Akbar) |Figure = Govardhan. Akbar With Lion and Calf ca. 1630, Metmuseum (cropped).jpg |Didascalie = Ritrat di Akbar il Grant (dongje dal 1590) |Nazionalitât = Mughal (Inide) |DateNassite = [[15 di Otubar]] [[1542]] |LucNassite = Umerkot, [[Sind]] (vuê [[Pakistan]]) |DateMuart = [[27 di Otubar]] [[1605]] |LucMuart = Agra, [[Indie]] |Ativitât = Imperadôr Mughal |Oparis = Espansion dal Imperi Mughal, riformis aministrativis e fiscâls, politichis di toleranze religjôse (''Sulh-i-kul''), fondazion de citât di Fatehpur Sikri |Note = Tierç imperadôr de dinastie Mughal. Cunsiderât un dai plui grants sovrans de storie de Indie par vie de sô capacitât militâr, par la sô vision di ream inclusîf e par vê integrât lis diviersis culturis e religjons dal sô imperi. }} [[Figure:Mogulreich Akbar.png|250px|miniatura|destra|L'mperi Mughal tal an de muart di Akbar il Grant (1605)]] '''Jalal-ud-din Muhammad Akbar''' (in persian: ''Jalāl al-Dīn Muḥammad Akbar''; [[15 di Otubar]] [[1542]] – [[27 di Otubar]] [[1605]]), cognossût come '''Akbar il Grant''', al è stât il tierç imperadôr dal '''[[Imperi Mughal]]''', regnant dal [[1556]] fin a la sô muart tal [[1605]]. Cunsiderât un dai plui grants sovrans de storie de [[Indie]], al à slargjât l'imperi su scuasit dut il subcontinents indian, creant une struture aministrative eficiente e promovint une politiche di pacificazion e toleranze religjôse uniche par chel periodi. == Biografjie == Nassût i nte fuartece di Umerkot intal 1542 intant di un periodi di esili di sô pari, l'imperadôr Humayun, Akbar al è deventât imperadôr a dome 13 agns tal [[1556]], sòt de tutele dal gjenerâl Bairam Khan. === Espansion militâr === Dotât di une straordinarie vision strategjiche, Akbar al à regnât e stabilizât il podê mughal te Indie setentrionâl, cjapant la vitorie te seconde bataie di Panipat (1556). Intal arc dal sô ream al à anetût la regjon dal Malwa, dal Gujarat, dal Bengala, dal Kashmir e dal Sind, slargjant i cunfins dal imperi fin al [[Afghanistan]] e al Deccan. === Politiche e riformis aministrativis === Akbar al è stât un aministradôr e inovadôr gjeniâl. Al à centralizât l'aministrazion de cort cul sisteme dal ''Mansabdari'' (un sisteme di tieris e puestis militar-civilis) e al à riformât la recuelte des tassis sul valôr reâl di produzion des tieris, ridusint le coruzion e favorizant le stabilitât economiche. === Tolerance religjôse e culture === Seben che no fôs inscuelât , Akbar al nutrive une curiositât profonde par la filosofie, par la leterature e par lis religjons. Al à abolît la ''jizya'' (le tasse par le popolazion che no jere islamiche) e la tasse sui pelegrins induiscj, promovint la paritât jenfri musulmans, induiscj, gjainists e cristians te sô cort (''Sulh-i-kul'', o "pâs universâl"). Intal [[1575]] al à fondât la ''Ibadat Khana'' ("Cjase dal Cult") te sô gnove capitâl, ''Fatehpur Sikri'', un lûc di dibatiment teologic unît par rapresentants di ducj lis religjons. Piatis di chestis cunsiderazions, al à cirût di creâ une filosofije sintetiche clamade ''Din-i Ilahi'' ("Fidie Divine"), cencje intenzion di ostintâle a le popolazion. == Ereditât == Akbar al è muart tal 1605 e al è stât sepelit tal sô grant monument tombâl a Sikandra, dongje di Agra. Al è stât sucedût di sô fî Jahangir. Il sô ream al è cunsiderât il periodi d'aur de civilitât mughal par vie de prosperitât economiche, il patrimoni mejestôs artistic e la coesion sociâl jenfri lis diviersis etnîs e religjons dal subcontinents indian. == Vôs coreladis == * [[Imperi Mughal]] * [[Indie]] * [[Fatehpur Sikri]] [[Categorie:Imperadôrs Mughal]] [[Categorie:Storie de Inide]] [[Categorie:Nassûts intal 1542]] [[Categorie:Muarts intal 1605]] qdet800xpbts6afi7mm9b13bnxcnye5 Vielm I di Gjermanie 0 15131 186638 186530 2026-09-02T08:53:38Z Santefoscje73 11500 186638 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Vielm I (Vielm I di Hohenzollern) |Figure = Kaiser Wilhelm I. .JPG |Didascalie = Vielm I, Imperadôr todesc e re di Prussie |Nazionalitât = Prussiane e todescje |DateNassite = [[22 di Març]] [[1797]] |LucNassite = [[Berlin]], [[Prussie]] |DateMuart = [[9 di Març]] [[1888]] |LucMuart = [[Berlin]], [[Gjermanie]] |Ativitât = Sovran, militâr, politic |Oparis = Unificazion de Gjermanie, fondazion dal [[Secont Reich|Zweites Reich]] (1871) |Note = Re di Prussie dal 1861 al 1888 e prin Imperadôr todesc dal 1871 al 1888. }} '''Vielm I''' (in todesc ''Wilhelm I.'', par talian '''Guglielmo I'''; nassût ai [[22 di Març]] dal [[1797]] – muart ai [[9 di Març]] dal [[1888]]) dal cjasât dai Hohenzollern, al è stât re di Prussie dal [[1861]] e prin '''Imperadôr todesc''' (''Deutscher Kaiser'') dal [[1871]] fin a la sô muart tal [[1888]]. Cun la sô nomine di [[Otto von Bismarck]] come Ministri-President e Cancelîr, Vielm I al à poiât la politiche di unificazion dai Stâts todescs, deventant il simbul dal gnûf '''Imperi Todesc''' (''Zweites Reich''). == Biografie == === De zoventût al tron di Prussie === Segont fî dal re Vielm Ricart III e de regjine Luise, al è jentrât piçul te cjarie militâr prussiane, combatint cuintri lis armadis napoleonichis tal 1814 e 1815. Daspo' de muart dal fradi plui grant Vielm Ricart IV tal [[1861]], al è deventât re di Prussie cun il nom di '''Vielm I'''. === La unificazion e la proclamazion a Versailles === Intal [[1862]], par risolvî il conflit costituzionâl cun il parlament prussian par vie des spesis militaris, Vielm I al à nominât [[Otto von Bismarck]] come prin ministri. Sò de vuide di Bismarck e dal gjenerâl Helmuth von Moltke, la Prussie e à vinçût lis vueris cuintri le [[Danimarcje]] (1864), l'[[Austrie-Ongjarie]](1866) e la [[France]] (1870–1871). Ai '''[[18 di Zenâr]] dal [[1871]]''', tal [[Palaç di Versailles]] ocupât in te [[Vuere Franco-Prussiane]], Vielm I al è stât proclamât Prin Imperadôr Todesc, unificant par la prin volte ducj i Stâts todescs csence l'Austrie) in un unîc imperi federâl. === Il ream e la ereditât === Tal timp dal sô ream come imperadôr, al à lassât la gjestion de politiche foreste e interne soredut tes mans di Bismarck, mantegnint un rûl centrâl come cjâf dal esercit e rispetât simbul de unitât nazionâl. Al è muart a [[Berlin]] ai 9 di Març dal 1888 a 90 agns. Intal stès an (clamât il "An dai trê imperadôrs"), li è sucedût il fî Fidrî III, che al è muart di lì a pôcs dîs, lassant il tron al nevôt [[Vielm II]]. == Vôs coreladis == * [[Otto von Bismarck]] * [[Prussie]] * [[Gjermanie]] [[Categorie:Imperadôrs todescs]] [[Categorie:Re di Prussie]] [[Categorie:Nassûts intal 1797]] [[Categorie:Muarts intal 1888]] jkta3vg6gulqg27sogl6r4ekey5msfh Carlo Cafiero 0 15138 186613 186584 2026-09-01T19:43:41Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186613 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Carlo Cafiero |Figure = Carlo Cafiero.jpg |Didascalie = Carlo Cafiero intun ritrat dal 1880 circa |Nazionalitât = Taliane |DateNassite = [[1 di Setembar]] [[1846]] |LucNassite = Barletta, [[Ream des Dôs Sicilis]] |DateMuart = [[17 di Lui]] [[1892]] |LucMuart = Nocera Inferiore, [[Ream d'Italie]] |Ativitât = Rivoluzionari, scritôr, teoric politic |Oparis = ''Il Capitale di Carlo Marx brevemente compendiato'' (1879), ''Anarchia e Comunismo'' (1880) |Note = Un dai principâls difusôrs dal pinsîr di [[Karl Marx|Marx]] in Italie e teoric dal anarco-comunisim. }} '''Carlo Cafiero''' (Barletta, [[1 di Setembar]] [[1846]] – Nocera Inferiore, [[17 di Lui]] [[1892]]) al è stât un rivoluzionari, scritôr e teoric politic talian. Al è stât une des figuris plui nobilis e tragjichis dal moviment socialiste ed anarchic dal secul XIX. Daspo' di jessi stât un dai prins a introdûsi e a sclarî il pensîr di [[Karl Marx]] in Italie, al è deventât un dai principâls teorics dal '''anarco-comunisim''' insiemi a [[Errico Malatesta]] e [[Pëtr Kropotkin]]. == Biografjie == === De diplomazie al socialism (1846–1871) === Nassût a Barletta in une famee benestant de aristocrazie di proprietarîs di tieris de Pulie , Cafiero al à studiât gjurisprudence a [[Napuli]], cjampant la cariere diplomatiche par il Ream d'Italie. Inviât a [[Londre]] tal 1870, al è jentrât in contàt cun la ''Prime Associazion Internazionâl dai Lavoradôrs'' (''Prime Internazionâl'') e al à cognossût [[Karl Marx]] e [[Fredrich Engels]]. Convertît a la cause socialiste, Engels da mandât in Italie in tal 1871 par contrastâ la influence cressent de ideologie anarchiche di [[Mikhail Bakunin]].Une volte tornât in Italie, cjalant lis condizions di miserie de classe operarie e dai contadins, Cafiero al à simpatizât par lis ideis libertaris, finint par deventâ un dai plui stets colaboradôrs di Bakunin. === La "Banda del Matese" e la miserie (1872–1878) === Cafiero al à doprât la sô imense ereditât di famee par finanzialâ la cause rivoluzionarie, comprant le tignude de "Baronata" te Svuizare par dâ asîl a Bakunin e a lis sôs publicazions. Intal [[1877]], insiemit a Errico Malatesta, al è stât il cjâf pensant de ''"Banda del Matese"'': une spedizion insurrezionâl te Campanie dulà che une clape di anarchics al à ocupât i paîs di Letino e Gallo, brusant i regjistris dal catast e distribuint lis cassis municipalis ai contadins.Daspo' dal faliment de insurrezion par vie dal intervent dal esercit, Cafiero al è stât arestât e assolt daspo' di un an di detenzion. === Le sunte dal "Capitâl" e le malatie (1879–1892) === Intal [[1879]], intant che al jere in esili te France, Cafiero al à publicât ''Il Capitale di Carlo Marx brevemente compendiato'' (''Il Capitâl di Marx in struc'') , un opuscul di divulgazion che al à vût un grant sucès ed al è stât elogjât di Marx stès par la sô clarece. Intai agns seguints, la sô salût mentâl e si è deteriorade sveltamentri par vie des persecuzions politichis, de miserie (daspo' di vê donât dut il sô patrimoni a la cause) e de preocupazion par la mancjance di une svolte rivoluzionarie. Diagnosticât cun formis gravissimis di paranoie ed esauriment gnervôs, al à passât i ultins agns de sô vite in diviersis manicomis. Al è muart tal ospedâl psichiatric di Nocera Inferiore ai 17 di Lui dal [[1892]]. == Pinsîr politic == * '''Anarcho-comunisim:''' Cafiero al è stât jenfri i prins a superâ il "colletivisim" di Bakunin (che al distribuive i bens in base al lavôr fât), formulant il principi dal comunisim libertari: distribuzion di ducj i bens in base a le bisugne di ognidun, abolint la monede ed il marcjât. * '''Propagande cui fâts:''' Al sostignive che l'ideâl libertari no varès di restâ dome une teorie tai libris, ma esprimisi te azion reâl e te insurrezion populâr par sburtâ la cuscience des massis. == Oparis principâlis == * ''Il Capitale di Carlo Marx brevemente compendiato'' (1879) (Il Capitâl di Marx in struc'') * ''Anarchia e Comunismo'' (1880) (''Anarchie e Comunisim'') - Discors pronunciât al Congrès de Federazion Jurassienne. == Vôs coreladis == * [[Anarchisim]] * [[Errico Malatesta]] * [[Mikhail Bakunin]] * [[Karl Marx]] * [[Prime Internazionâl]] == Bibliografie == * Carlo Cafiero, ''Il Capitale di Karl Marx'', Editori Riuniti, Roma, 1969. * Pier Carlo Masini, ''Cafiero'', Rizzoli, Milano, 1974. * Gian Mario Bravo, ''La Prima Internazionale in Italia'', Editori Riuniti, Roma, 1978. == Leams esternis == * [https://www.marxists.org/italiano/cafiero/ Archiu di tescj di Carlo Cafiero inte Marxists Internet Archive] {{it}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cafiero Voç di Carlo Cafiero inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Cafiero]] [[Categorie:Anarchics talians]] [[Categorie:Scritôrs talians]] [[Categorie:Anarchisim]] [[Categorie:Storie d'Italie]] aatuqk1vuwvw8ivaps6m1jd7lao2crs Genghis Khan 0 15140 186593 2026-09-01T15:36:17Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Genghis Khan |Figure = YuanEmperorAlbumGenghisPortrait.jpg |Didascalie = Ritrat postum di Gengis Khan (XIV secul, Museu dal Palaç dal Imperi, Taipei) |Nazionalitât = Mongole |DateNassite = [[1162]] circa |LucNassite = Delüün Boldog, [[Mongolie]] |DateMuart = [[18 di Avost]] [[1227]] |LucMuart = Yinchuan, Imperi Western Xia |Ativitât = Condotïr, imperadôr, fondadôr di imperi |Oparis = Unificazion des tribùs mongolîs, fondazion dal Imperi Mongol, autô... 186593 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Genghis Khan |Figure = YuanEmperorAlbumGenghisPortrait.jpg |Didascalie = Ritrat postum di Gengis Khan (XIV secul, Museu dal Palaç dal Imperi, Taipei) |Nazionalitât = Mongole |DateNassite = [[1162]] circa |LucNassite = Delüün Boldog, [[Mongolie]] |DateMuart = [[18 di Avost]] [[1227]] |LucMuart = Yinchuan, Imperi Western Xia |Ativitât = Condotïr, imperadôr, fondadôr di imperi |Oparis = Unificazion des tribùs mongolîs, fondazion dal Imperi Mongol, autôr de legjistrazion ''Yassa'' |Note = Prin Khagan e fondadôr dal Imperi Mongul, il plui grant imperi di contiguitât teritoriâl te storie. }} '''Genghis Khan''' (nom di nassite '''Temüjin'''; Delüün Boldog, [[1162]] cirche – Yinchuan, [[18 di Avost]] [[1227]]) al è stât un cjâf militâr, sovran e strateghe militâr mongol. Daspo' di vê unificât lis tribùs nomadis de Asie nord-orientâl , al è stât proclamât '''Khagan''' (Imperadôr di ducj i popui) tal 1206. Cun la sô straordinarie organizazion militâr, al à fondât il '''Imperi Mongul''', organizant campagnis di concuiste di une dimension mai viodude te storie, estendint il sô control de Cine nord-orientâl fin al Medi Orient e Europe orientâl. == Biografie == === Zoventût e unificazion des tribùs (1162–1206) === Nassût col nom di Temüjin te regjon dal flum Onon, al jere il fî di Yesügei, un cjâf dal clan Borjigin. Cuant che Temüjin al veve dome nûf agns, sô pari al è stât velenât dai Tatars, e la sô famee je stade bandonade de sô tribù, vivint tal pericul e te miserie. Cun la sô inteligjence politiche, il so coraç e la sô capacitât di stabilî aliançis strategichis (come chê cun Toghrul, cjâf dai Keraiti), Temüjin al à recomençât a riunî un moviment di fideîs. Eliminâs a un a un i siei aversarîs (includût il sô amî di zoventût e rivâl Jamukha), al à unificât ducj i clans nomadis de Mongolie. Intal 1206, tal cors di un grant conseî (il ''Kurultai''), al è stât proclamât cjâf sovran cun il titul di '''Gengis Khan''' (che al dâ a intindi ''"Sovran Universâl"''). === Lis grandis concuistis militaris (1207–1227) === Unificâts i mongols, Gengis Khan al à diert un periodi di espansion territoriale agresive par garantî risorsis ed unificâ i cumierç: * '''Invasion de Cine:''' Al à atacadôr la dinastie Xi Xia e plui tardi la dinastie Jin, cjampand la capitâl Zhongdu (la moderna Pechino) intal [[1215]]. * '''Concuiste dal Khwarazm:''' Daspo' che il shah dal Imperi Corasmio (in tal Orient Medi e in te Asie centrale) al à sgozât i ambassadôrs mongols, Gengis Khan al à scjadenât une cjastî devastant (1219–1221), sdrumant citâts florintis come Samarcanda e Bukhara. * '''Incursion in te Europe orientâl:''' I siei gjenerâls plui valents, Subutai e Jebe, a an fât une incursion di esplorazion tal Caucâs e in te Russie meridionâl, rompint lis armadis rus-comanis te [[Bataie dal flum Kalka]] (1223). === La muart e la sucession === Gengis Khan al è muart ai '''[[18 di Avost]] dal [[1227]]''' intant de cjastîf de ultime rivolte dal ream di Xi Xia. La sô tombe e è stade trasferide in un puest secrêt te Mongolie par mantegnî la sô sepolture scognossude. Il sô imperi al è stât spartît jenfri i siei cuatri fîs principâls (Jochi, Chagatai, Ögedei e Tolui), sòt de autoritât supreme dal sô sucessôr [[Ögedei Khan]]. == Organizzazion dal Stât ed ereditât == * '''La Yassa:''' Gengis Khan al à codificât un codiç di legjistrazion unificât (le ''Yassa''), basât su le lealtât, la disipline militâr e la meritocrazie, superant lis vecjis divisionis tribâlis. * '''Tolerance religjose:''' Ancje se al crodeve tal Tengrisim (la religjon tradizionâl mongola dal Cîl), al à garantît la totâl libertât di religjon par cristians, musulmans, buddhiscj e taoiscj tal sô imperi. * '''Pax Mongolica:''' La unificazion de EurAsie e à permetût il floressiment dai cumierç e des comunicazions (secont il famôs sisteme di corîrs a cjaval ''Yam''), fasint prosperâ la Vie de Sede. == Vôs coreladis == * [[Imperi Mongol]] * [[Kublai Khan]] * [[Vie de Sede]] * [[Asie Centrâl]] == Bibliografie == * Secret History of the Mongols, ''La storia segreta dei Mongoli'', Guanda, Parma, 1988. * Jack Weatherford, ''Genghis Khan and the Making of the Modern World'', Crown, New York, 2004, ISBN 978-0609610626. * René Grousset, ''L'impero delle steppe. Attila, Gengis Khan, Tamerlano'', Garzanti, Milano, 1994, ISBN 978-8811693116. * Michel Hoang, ''Gengis Khan'', Garzanti, Milano, 1992. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Genghis-Khan Voç di Gengis Khan inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/gengis-khan Voç di Gengis Khan inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Gengis Khan]] [[Categorie:Condottieri mongols]] [[Categorie:Imperadôrs mongols]] [[Categorie:Imperi Mongol]] [[Categorie:Storie de Asie]] clrkx6p0nx1748910rnwo8f6grcdqdl Mao Zedong 0 15141 186595 2026-09-01T16:09:08Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Mao Zedong |Figure = File:1966-09 1966年毛泽东.jpg |Didascalie = Mao Zedong (1966) |Nazionalitât = Cinêse |DateNassite = [[26 di Dicembar]] [[1893]] |LucNassite = Shaoshan, [[Cine]] |DateMuart = [[9 di Setembar]] [[1976]] |LucMuart = [[Pechin]], [[Cine]] |Ativitât = Politic, rivoluzionari, teoric marxist e poete |Oparis = ''Il Piçul Libri Rôs'' (Citazions dal President Mao), ''Su la contradizion'', ''Su la pratiche'' |Note = Fondadôr de Republiche Po... 186595 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mao Zedong |Figure = File:1966-09 1966年毛泽东.jpg |Didascalie = Mao Zedong (1966) |Nazionalitât = Cinêse |DateNassite = [[26 di Dicembar]] [[1893]] |LucNassite = Shaoshan, [[Cine]] |DateMuart = [[9 di Setembar]] [[1976]] |LucMuart = [[Pechin]], [[Cine]] |Ativitât = Politic, rivoluzionari, teoric marxist e poete |Oparis = ''Il Piçul Libri Rôs'' (Citazions dal President Mao), ''Su la contradizion'', ''Su la pratiche'' |Note = Fondadôr de Republiche Populâr Cinêse e president dal Partît Comunist Cinês dal 1943 fin ae sô muart. }} '''Mao Zedong''' (in [[Lenghe cinese|cinês]]: 毛泽东<sup>T</sup>, ''Máo Zédōng''<sup>P</sup>; Shaoshan, [[26 di Dicembar]] [[1893]] – Pechino, [[9 di Setembar]] [[1976]]) al è stât un politic, rivoluzionari, teoric marxiste e poete cinês. Al è stât le figure prinçipâl de rivoluzion cinêse e il fondadôr de '''Republiche Populâr Cinese''', che e è stade proclamade ai [[1 di Otubar]] dal [[1949]]. Al à viandât il [[Partît Comunist Cinês]] '''(PCC)''' come leader indiscutibîl dal 1943 fin a la sô muart tal 1976. Il sô impensament teoric, cognossût come '''Maoisim''' (un adatament dal marxisim-leninisim a lis condizions ruralis de Cine), al à segnât in un mût profont le storie e le politiche dal secul XX. == Biografie == === Zoventût e formazion (1893–1921) === Nassût te province agricule dal Hunan da une famee di contadins benestants, Mao al à studiât par deventâ insegnant. In tal periodi dal ''"Moviment dai 4 di Mai"'' dal [[1919]], al è jentrât in contat cui ideâls marxiscj e cul moviment inteletuâl radicâl cinês. In tal [[1921]], al è stât un dai associâs fondadôrs dal Partît Comunist Cinês a [[Shanghai]]. === La Vuere Civîl e la Lungje Marce (1927–1949) === Daspo' de roture de aleançe jenfri il Partît Comunist e il Kuomintang (Partît Nazionalist ledât di Chiang Kai-shek), Mao al à scuviert un mût di fâ la rivoluzion basât sui contadins pluitost che sui operaris des citâts. * '''Le Lungje Marce (1934–1935):''' Cjassât des armadis nazionalistis, Mao al à vuidât la retirade strategjiche de "Lungje Marce" par plui di 9.000 chilometris fin a le base di Yan'an. Chest fât al à consolidât la sô autoritât e il so prestigj assolût tal partît. * '''Le Vuere cungjuntive e le vitorie (1937–1949):'''Daspo' dal cunflit cuintri l'invasôr gjaponês (1937–1945), la vuere civîl cinês torne a scjadenâsi. Ai 1 di Otubar dal 1949, vincint cuintri i nazionaliscj , Mao al à proclamât a [[Pechin]] la Republiche Populâr Cinêse. === Il regjim e lis grandis campagnis (1949–1976) === In tai agns de sô vuide, Mao al à cjapât decisionis radicâls che an mudât profondamentri la societât cinêse: * '''Il Grant Sbalç Indenant (1958–1962):''' Un plan massîf di coletivizazion agricule e industrializazion rapide che, unît a cundizionis meteorologjichis aversis e la cjaura gestion politiche, al à provocât une tragjiche carestie cun milions di muarts. * '''Le Rivoluzion Culturâl (1966–1976):''' Un moviment politic e sociâl ordenâr di Mao par eliminâ i siei aversarîs te burocrazie dal partît e rinnovâ il spirt rivoluzionari, fassint apêl ai zovins ("Vuardîs Rossis"). Chest periodi al à puartât un Grant caos sociâl e la distruzion di tancj patrimonis culturâls. === La politiche foreste === Daspo' di une prime fase di strete aliençe cun l'[[Union Sovietiche]] '''(URSS)''', Mao al à rot i rapuarts cul regjim sovietic tai agns '60 (le ''"Roture Sino-Sovietiche"''). In tal [[1972]], cun une mosse strategjiche une vore inteligjente, al à acolt il president merecan [[Richard Nixon]] a [[Pechin]], viarzint la Cine al mont di fûr. Mao Zedong al è muart a [[Pechin]] ai [[9 di Setembar]] dal [[1976]]. Il sô cuarp al è preservât in un mausoleu te [[Plaçe Tiananmen]]. == Pinsîr e ideologjie == Il ''Maoisim'' al diferîs dal marxisim-leninisim ortodôs prinçipalmentri par: * Il rûl central de contadinance (pluitost che dal proletariât urban) come fuarce motôre de rivoluzion. * La teorisazion de ''"vuere populâr prolungjade"'' par vinci cuintri fuarcis militârs superiôrs. * La concezion che la lote di classe e continue ancje söt dal socialisim. == Voçs coreladis == * [[Republiche Populâr Cinêse]] * [[Partît Comunist Cinês]] * [[Lungje Marce]] * [[Rivoluzion Culturâl]] * [[Zhou Enlai]] == Bibliografie == * Philip Short, ''Mao - Una vita'', Rizzoli, Milano, 2006, ISBN 978-8817009973. * Jung Chang, Jon Halliday, ''Mao. La storia sconosciuta'', Longanesi, Milano, 2006, ISBN 978-8830421936. * Edgar Snow, ''Stella rossa sulla Cina'', Einaudi, Torino, 1974. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Mao-Zedong Voç di Mao Zedong inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/mao-zedong Voç di Mao Zedong inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Mao Zedong]] [[Categorie:Politics cines]] [[Categorie:Comuniscj]] [[Categorie:Storie de Cine]] 2elg57035sl2hf5azb4y8gqgslkbuf2 186596 186595 2026-09-01T16:09:36Z Santefoscje73 11500 186596 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mao Zedong |Figure = 1966-09 1966年毛泽东.jpg |Didascalie = Mao Zedong (1966) |Nazionalitât = Cinêse |DateNassite = [[26 di Dicembar]] [[1893]] |LucNassite = Shaoshan, [[Cine]] |DateMuart = [[9 di Setembar]] [[1976]] |LucMuart = [[Pechin]], [[Cine]] |Ativitât = Politic, rivoluzionari, teoric marxist e poete |Oparis = ''Il Piçul Libri Rôs'' (Citazions dal President Mao), ''Su la contradizion'', ''Su la pratiche'' |Note = Fondadôr de Republiche Populâr Cinêse e president dal Partît Comunist Cinês dal 1943 fin ae sô muart. }} '''Mao Zedong''' (in [[Lenghe cinêse|cinês]]: 毛泽东<sup>T</sup>, ''Máo Zédōng''<sup>P</sup>; Shaoshan, [[26 di Dicembar]] [[1893]] – Pechino, [[9 di Setembar]] [[1976]]) al è stât un politic, rivoluzionari, teoric marxiste e poete cinês. Al è stât le figure prinçipâl de rivoluzion cinêse e il fondadôr de '''Republiche Populâr Cinese''', che e è stade proclamade ai [[1 di Otubar]] dal [[1949]]. Al à viandât il [[Partît Comunist Cinês]] '''(PCC)''' come leader indiscutibîl dal 1943 fin a la sô muart tal 1976. Il sô impensament teoric, cognossût come '''Maoisim''' (un adatament dal marxisim-leninisim a lis condizions ruralis de Cine), al à segnât in un mût profont le storie e le politiche dal secul XX. == Biografie == === Zoventût e formazion (1893–1921) === Nassût te province agricule dal Hunan da une famee di contadins benestants, Mao al à studiât par deventâ insegnant. In tal periodi dal ''"Moviment dai 4 di Mai"'' dal [[1919]], al è jentrât in contat cui ideâls marxiscj e cul moviment inteletuâl radicâl cinês. In tal [[1921]], al è stât un dai associâs fondadôrs dal Partît Comunist Cinês a [[Shanghai]]. === La Vuere Civîl e la Lungje Marce (1927–1949) === Daspo' de roture de aleançe jenfri il Partît Comunist e il Kuomintang (Partît Nazionalist ledât di Chiang Kai-shek), Mao al à scuviert un mût di fâ la rivoluzion basât sui contadins pluitost che sui operaris des citâts. * '''Le Lungje Marce (1934–1935):''' Cjassât des armadis nazionalistis, Mao al à vuidât la retirade strategjiche de "Lungje Marce" par plui di 9.000 chilometris fin a le base di Yan'an. Chest fât al à consolidât la sô autoritât e il so prestigj assolût tal partît. * '''Le Vuere cungjuntive e le vitorie (1937–1949):'''Daspo' dal cunflit cuintri l'invasôr gjaponês (1937–1945), la vuere civîl cinês torne a scjadenâsi. Ai 1 di Otubar dal 1949, vincint cuintri i nazionaliscj , Mao al à proclamât a [[Pechin]] la Republiche Populâr Cinêse. === Il regjim e lis grandis campagnis (1949–1976) === In tai agns de sô vuide, Mao al à cjapât decisionis radicâls che an mudât profondamentri la societât cinêse: * '''Il Grant Sbalç Indenant (1958–1962):''' Un plan massîf di coletivizazion agricule e industrializazion rapide che, unît a cundizionis meteorologjichis aversis e la cjaura gestion politiche, al à provocât une tragjiche carestie cun milions di muarts. * '''Le Rivoluzion Culturâl (1966–1976):''' Un moviment politic e sociâl ordenâr di Mao par eliminâ i siei aversarîs te burocrazie dal partît e rinnovâ il spirt rivoluzionari, fassint apêl ai zovins ("Vuardîs Rossis"). Chest periodi al à puartât un Grant caos sociâl e la distruzion di tancj patrimonis culturâls. === La politiche foreste === Daspo' di une prime fase di strete aliençe cun l'[[Union Sovietiche]] '''(URSS)''', Mao al à rot i rapuarts cul regjim sovietic tai agns '60 (le ''"Roture Sino-Sovietiche"''). In tal [[1972]], cun une mosse strategjiche une vore inteligjente, al à acolt il president merecan [[Richard Nixon]] a [[Pechin]], viarzint la Cine al mont di fûr. Mao Zedong al è muart a [[Pechin]] ai [[9 di Setembar]] dal [[1976]]. Il sô cuarp al è preservât in un mausoleu te [[Plaçe Tiananmen]]. == Pinsîr e ideologjie == Il ''Maoisim'' al diferîs dal marxisim-leninisim ortodôs prinçipalmentri par: * Il rûl central de contadinance (pluitost che dal proletariât urban) come fuarce motôre de rivoluzion. * La teorisazion de ''"vuere populâr prolungjade"'' par vinci cuintri fuarcis militârs superiôrs. * La concezion che la lote di classe e continue ancje söt dal socialisim. == Voçs coreladis == * [[Republiche Populâr Cinêse]] * [[Partît Comunist Cinês]] * [[Lungje Marce]] * [[Rivoluzion Culturâl]] * [[Zhou Enlai]] == Bibliografie == * Philip Short, ''Mao - Una vita'', Rizzoli, Milano, 2006, ISBN 978-8817009973. * Jung Chang, Jon Halliday, ''Mao. La storia sconosciuta'', Longanesi, Milano, 2006, ISBN 978-8830421936. * Edgar Snow, ''Stella rossa sulla Cina'', Einaudi, Torino, 1974. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Mao-Zedong Voç di Mao Zedong inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/mao-zedong Voç di Mao Zedong inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Mao Zedong]] [[Categorie:Politics cines]] [[Categorie:Comuniscj]] [[Categorie:Storie de Cine]] hs4rvfokfvz57md8gq9eo348g2314w4 186597 186596 2026-09-01T16:13:09Z Santefoscje73 11500 /* La Vuere Civîl e la Lungje Marce (1927–1949) */ 186597 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mao Zedong |Figure = 1966-09 1966年毛泽东.jpg |Didascalie = Mao Zedong (1966) |Nazionalitât = Cinêse |DateNassite = [[26 di Dicembar]] [[1893]] |LucNassite = Shaoshan, [[Cine]] |DateMuart = [[9 di Setembar]] [[1976]] |LucMuart = [[Pechin]], [[Cine]] |Ativitât = Politic, rivoluzionari, teoric marxist e poete |Oparis = ''Il Piçul Libri Rôs'' (Citazions dal President Mao), ''Su la contradizion'', ''Su la pratiche'' |Note = Fondadôr de Republiche Populâr Cinêse e president dal Partît Comunist Cinês dal 1943 fin ae sô muart. }} '''Mao Zedong''' (in [[Lenghe cinêse|cinês]]: 毛泽东<sup>T</sup>, ''Máo Zédōng''<sup>P</sup>; Shaoshan, [[26 di Dicembar]] [[1893]] – Pechino, [[9 di Setembar]] [[1976]]) al è stât un politic, rivoluzionari, teoric marxiste e poete cinês. Al è stât le figure prinçipâl de rivoluzion cinêse e il fondadôr de '''Republiche Populâr Cinese''', che e è stade proclamade ai [[1 di Otubar]] dal [[1949]]. Al à viandât il [[Partît Comunist Cinês]] '''(PCC)''' come leader indiscutibîl dal 1943 fin a la sô muart tal 1976. Il sô impensament teoric, cognossût come '''Maoisim''' (un adatament dal marxisim-leninisim a lis condizions ruralis de Cine), al à segnât in un mût profont le storie e le politiche dal secul XX. == Biografie == === Zoventût e formazion (1893–1921) === Nassût te province agricule dal Hunan da une famee di contadins benestants, Mao al à studiât par deventâ insegnant. In tal periodi dal ''"Moviment dai 4 di Mai"'' dal [[1919]], al è jentrât in contat cui ideâls marxiscj e cul moviment inteletuâl radicâl cinês. In tal [[1921]], al è stât un dai associâs fondadôrs dal Partît Comunist Cinês a [[Shanghai]]. === La Vuere Civîl e la Lungje Marce (1927–1949) === Daspo' de roture de aleançe jenfri il Partît Comunist e il Kuomintang (Partît Nazionalist ledât di Chiang Kai-shek), Mao al à scuviert un mût di fâ la rivoluzion basât sui contadins pluitost che sui operaris des citâts. * '''Le Lungje Marce (1934–1935):''' Tacât des armadis nazionalistis di Chiang Kai Shek, Mao al à vuidât la retirade strategjiche de "Lungje Marce" par plui di 9.000 chilometris fin a le base di Yan'an. Chest fât al à consolidât la sô autoritât e il so prestigj assolût tal partît. * '''Le Vuere cungjuntive e le vitorie (1937–1949):'''Daspo' dal cunflit cuintri l'invasôr gjaponês (1937–1945), la vuere civîl cinês torne a scjadenâsi. Ai 1 di Otubar dal 1949, vincint cuintri i nazionaliscj , Mao al à proclamât a [[Pechin]] la Republiche Populâr Cinêse. === Il regjim e lis grandis campagnis (1949–1976) === In tai agns de sô vuide, Mao al à cjapât decisionis radicâls che an mudât profondamentri la societât cinêse: * '''Il Grant Sbalç Indenant (1958–1962):''' Un plan massîf di coletivizazion agricule e industrializazion rapide che, unît a cundizionis meteorologjichis aversis e la cjaura gestion politiche, al à provocât une tragjiche carestie cun milions di muarts. * '''Le Rivoluzion Culturâl (1966–1976):''' Un moviment politic e sociâl ordenâr di Mao par eliminâ i siei aversarîs te burocrazie dal partît e rinnovâ il spirt rivoluzionari, fassint apêl ai zovins ("Vuardîs Rossis"). Chest periodi al à puartât un Grant caos sociâl e la distruzion di tancj patrimonis culturâls. === La politiche foreste === Daspo' di une prime fase di strete aliençe cun l'[[Union Sovietiche]] '''(URSS)''', Mao al à rot i rapuarts cul regjim sovietic tai agns '60 (le ''"Roture Sino-Sovietiche"''). In tal [[1972]], cun une mosse strategjiche une vore inteligjente, al à acolt il president merecan [[Richard Nixon]] a [[Pechin]], viarzint la Cine al mont di fûr. Mao Zedong al è muart a [[Pechin]] ai [[9 di Setembar]] dal [[1976]]. Il sô cuarp al è preservât in un mausoleu te [[Plaçe Tiananmen]]. == Pinsîr e ideologjie == Il ''Maoisim'' al diferîs dal marxisim-leninisim ortodôs prinçipalmentri par: * Il rûl central de contadinance (pluitost che dal proletariât urban) come fuarce motôre de rivoluzion. * La teorisazion de ''"vuere populâr prolungjade"'' par vinci cuintri fuarcis militârs superiôrs. * La concezion che la lote di classe e continue ancje söt dal socialisim. == Voçs coreladis == * [[Republiche Populâr Cinêse]] * [[Partît Comunist Cinês]] * [[Lungje Marce]] * [[Rivoluzion Culturâl]] * [[Zhou Enlai]] == Bibliografie == * Philip Short, ''Mao - Una vita'', Rizzoli, Milano, 2006, ISBN 978-8817009973. * Jung Chang, Jon Halliday, ''Mao. La storia sconosciuta'', Longanesi, Milano, 2006, ISBN 978-8830421936. * Edgar Snow, ''Stella rossa sulla Cina'', Einaudi, Torino, 1974. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Mao-Zedong Voç di Mao Zedong inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/mao-zedong Voç di Mao Zedong inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Mao Zedong]] [[Categorie:Politics cines]] [[Categorie:Comuniscj]] [[Categorie:Storie de Cine]] pa7hh3fi072520qknzjhgns806p9afz 186598 186597 2026-09-01T16:15:27Z Santefoscje73 11500 /* Il regjim e lis grandis campagnis (1949–1976) */ 186598 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mao Zedong |Figure = 1966-09 1966年毛泽东.jpg |Didascalie = Mao Zedong (1966) |Nazionalitât = Cinêse |DateNassite = [[26 di Dicembar]] [[1893]] |LucNassite = Shaoshan, [[Cine]] |DateMuart = [[9 di Setembar]] [[1976]] |LucMuart = [[Pechin]], [[Cine]] |Ativitât = Politic, rivoluzionari, teoric marxist e poete |Oparis = ''Il Piçul Libri Rôs'' (Citazions dal President Mao), ''Su la contradizion'', ''Su la pratiche'' |Note = Fondadôr de Republiche Populâr Cinêse e president dal Partît Comunist Cinês dal 1943 fin ae sô muart. }} '''Mao Zedong''' (in [[Lenghe cinêse|cinês]]: 毛泽东<sup>T</sup>, ''Máo Zédōng''<sup>P</sup>; Shaoshan, [[26 di Dicembar]] [[1893]] – Pechino, [[9 di Setembar]] [[1976]]) al è stât un politic, rivoluzionari, teoric marxiste e poete cinês. Al è stât le figure prinçipâl de rivoluzion cinêse e il fondadôr de '''Republiche Populâr Cinese''', che e è stade proclamade ai [[1 di Otubar]] dal [[1949]]. Al à viandât il [[Partît Comunist Cinês]] '''(PCC)''' come leader indiscutibîl dal 1943 fin a la sô muart tal 1976. Il sô impensament teoric, cognossût come '''Maoisim''' (un adatament dal marxisim-leninisim a lis condizions ruralis de Cine), al à segnât in un mût profont le storie e le politiche dal secul XX. == Biografie == === Zoventût e formazion (1893–1921) === Nassût te province agricule dal Hunan da une famee di contadins benestants, Mao al à studiât par deventâ insegnant. In tal periodi dal ''"Moviment dai 4 di Mai"'' dal [[1919]], al è jentrât in contat cui ideâls marxiscj e cul moviment inteletuâl radicâl cinês. In tal [[1921]], al è stât un dai associâs fondadôrs dal Partît Comunist Cinês a [[Shanghai]]. === La Vuere Civîl e la Lungje Marce (1927–1949) === Daspo' de roture de aleançe jenfri il Partît Comunist e il Kuomintang (Partît Nazionalist ledât di Chiang Kai-shek), Mao al à scuviert un mût di fâ la rivoluzion basât sui contadins pluitost che sui operaris des citâts. * '''Le Lungje Marce (1934–1935):''' Tacât des armadis nazionalistis di Chiang Kai Shek, Mao al à vuidât la retirade strategjiche de "Lungje Marce" par plui di 9.000 chilometris fin a le base di Yan'an. Chest fât al à consolidât la sô autoritât e il so prestigj assolût tal partît. * '''Le Vuere cungjuntive e le vitorie (1937–1949):'''Daspo' dal cunflit cuintri l'invasôr gjaponês (1937–1945), la vuere civîl cinês torne a scjadenâsi. Ai 1 di Otubar dal 1949, vincint cuintri i nazionaliscj , Mao al à proclamât a [[Pechin]] la Republiche Populâr Cinêse. === Il regjim e lis grandis campagnis (1949–1976) === In tai agns de sô vuide, Mao al à cjapât decisionis radicâls che an mudât profondamentri la societât cinêse: * '''Il Grant Sbalç Indenant (1958–1962):''' Un plan massîf di coletivizazion agricule e industrializazion rapide che, unît a cundizionis meteorologjichis aversis errôrs di gestion politiche,recuisizions sproporzionadis al à provocât une tragjiche carestie cun milions di muarts (1959-1961). * '''Le Rivoluzion Culturâl (1966–1976):''' Un moviment politic e sociâl ordenâr di Mao par eliminâ i siei aversarîs te burocrazie dal partît e rinnovâ il spirt rivoluzionari, fassint apêl ai zovins ("Vuardîs Rossis"). Chest periodi al à puartât un Grant caos sociâl e la distruzion di tancj patrimonis culturâls. === La politiche foreste === Daspo' di une prime fase di strete aliençe cun l'[[Union Sovietiche]] '''(URSS)''', Mao al à rot i rapuarts cul regjim sovietic tai agns '60 (le ''"Roture Sino-Sovietiche"''). In tal [[1972]], cun une mosse strategjiche une vore inteligjente, al à acolt il president merecan [[Richard Nixon]] a [[Pechin]], viarzint la Cine al mont di fûr. Mao Zedong al è muart a [[Pechin]] ai [[9 di Setembar]] dal [[1976]]. Il sô cuarp al è preservât in un mausoleu te [[Plaçe Tiananmen]]. == Pinsîr e ideologjie == Il ''Maoisim'' al diferîs dal marxisim-leninisim ortodôs prinçipalmentri par: * Il rûl central de contadinance (pluitost che dal proletariât urban) come fuarce motôre de rivoluzion. * La teorisazion de ''"vuere populâr prolungjade"'' par vinci cuintri fuarcis militârs superiôrs. * La concezion che la lote di classe e continue ancje söt dal socialisim. == Voçs coreladis == * [[Republiche Populâr Cinêse]] * [[Partît Comunist Cinês]] * [[Lungje Marce]] * [[Rivoluzion Culturâl]] * [[Zhou Enlai]] == Bibliografie == * Philip Short, ''Mao - Una vita'', Rizzoli, Milano, 2006, ISBN 978-8817009973. * Jung Chang, Jon Halliday, ''Mao. La storia sconosciuta'', Longanesi, Milano, 2006, ISBN 978-8830421936. * Edgar Snow, ''Stella rossa sulla Cina'', Einaudi, Torino, 1974. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Mao-Zedong Voç di Mao Zedong inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/mao-zedong Voç di Mao Zedong inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Mao Zedong]] [[Categorie:Politics cines]] [[Categorie:Comuniscj]] [[Categorie:Storie de Cine]] lgc0dfcwbmov7uumcbqag0cocev1ltb 186599 186598 2026-09-01T16:24:52Z Santefoscje73 11500 186599 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mao Zedong |Figure = 1966-09 1966年毛泽东.jpg |Didascalie = Mao Zedong (1966) |Nazionalitât = Cinêse |DateNassite = [[26 di Dicembar]] [[1893]] |LucNassite = Shaoshan, [[Cine]] |DateMuart = [[9 di Setembar]] [[1976]] |LucMuart = [[Pechin]], [[Cine]] |Ativitât = Politic, rivoluzionari, teoric marxist e poete |Oparis = ''Il Piçul Libri Rôs'' (Citazions dal President Mao), ''Su la contradizion'', ''Su la pratiche'' |Note = Fondadôr de Republiche Populâr Cinêse e president dal Partît Comunist Cinês dal 1943 fin ae sô muart. }} '''Mao Zedong''' (in [[Lenghe cinêse|cinês]]: 毛泽东<sup>T</sup>, ''Máo Zédōng''<sup>P</sup>; Shaoshan, [[26 di Dicembar]] [[1893]] – [[Pechin]], [[9 di Setembar]] [[1976]]) al è stât un politic, rivoluzionari, teoric marxiste e poete cinês. Al è stât le figure prinçipâl de rivoluzion cinêse e il fondadôr de '''Republiche Populâr Cinese''', che e è stade proclamade ai [[1 di Otubar]] dal [[1949]]. Al à viandât il [[Partît Comunist Cinês]] '''(PCC)''' come leader indiscutibîl dal 1943 fin a la sô muart tal 1976. Il sô impensament teoric, cognossût come '''Maoisim''' (un adatament dal marxisim-leninisim a lis condizions ruralis de Cine), al à segnât in un mût profont le storie e le politiche dal secul XX. == Biografie == === Zoventût e formazion (1893–1921) === Nassût te province agricule dal Hunan da une famee di contadins benestants, Mao al à studiât par deventâ insegnant. In tal periodi dal ''"Moviment dai 4 di Mai"'' dal [[1919]], al è jentrât in contat cui ideâls marxiscj e cul moviment inteletuâl radicâl cinês. In tal [[1921]], al è stât un dai associâs fondadôrs dal Partît Comunist Cinês a [[Shanghai]]. === La Vuere Civîl e la Lungje Marce (1927–1949) === Daspo' de roture de aleançe jenfri il Partît Comunist e il Kuomintang (Partît Nazionalist ledât di Chiang Kai-shek), Mao al à scuviert un mût di fâ la rivoluzion basât sui contadins pluitost che sui operaris des citâts. * '''Le Lungje Marce (1934–1935):''' Tacât des armadis nazionalistis di Chiang Kai Shek, Mao al à vuidât la retirade strategjiche de "Lungje Marce" par plui di 9.000 chilometris fin a le base di Yan'an. Chest fât al à consolidât la sô autoritât e il so prestigj assolût tal partît. * '''Le Vuere cungjuntive e le vitorie (1937–1949):'''Daspo' dal cunflit cuintri l'invasôr gjaponês (1937–1945), la vuere civîl cinês torne a scjadenâsi. Ai 1 di Otubar dal 1949, vincint cuintri i nazionaliscj , Mao al à proclamât a [[Pechin]] la Republiche Populâr Cinêse. === Il regjim e lis grandis campagnis (1949–1976) === In tai agns de sô vuide, Mao al à cjapât decisionis radicâls che an mudât profondamentri la societât cinêse: * '''Il Grant Sbalç Indenant (1958–1962):''' Un plan massîf di coletivizazion agricule e industrializazion rapide che, unît a cundizionis meteorologjichis aversis errôrs di gestion politiche,recuisizions sproporzionadis al à provocât une tragjiche carestie cun milions di muarts (1959-1961). * '''Le Rivoluzion Culturâl (1966–1976):''' Un moviment politic e sociâl ordenâr di Mao par eliminâ i siei aversarîs te burocrazie dal partît e rinnovâ il spirt rivoluzionari, fassint apêl ai zovins ("Vuardîs Rossis"). Chest periodi al à puartât un Grant caos sociâl e la distruzion di tancj patrimonis culturâls. === La politiche foreste === Daspo' di une prime fase di strete aliençe cun l'[[Union Sovietiche]] '''(URSS)''', Mao al à rot i rapuarts cul regjim sovietic tai agns '60 (le ''"Roture Sino-Sovietiche"''). In tal [[1972]], cun une mosse strategjiche une vore inteligjente, al à acolt il president merecan [[Richard Nixon]] a [[Pechin]], viarzint la Cine al mont di fûr. Mao Zedong al è muart a [[Pechin]] ai [[9 di Setembar]] dal [[1976]]. Il sô cuarp al è preservât in un mausoleu te [[Plaçe Tiananmen]]. == Pinsîr e ideologjie == Il ''Maoisim'' al diferîs dal marxisim-leninisim ortodôs prinçipalmentri par: * Il rûl central de contadinance (pluitost che dal proletariât urban) come fuarce motôre de rivoluzion. * La teorisazion de ''"vuere populâr prolungjade"'' par vinci cuintri fuarcis militârs superiôrs. * La concezion che la lote di classe e continue ancje söt dal socialisim. == Voçs coreladis == * [[Republiche Populâr Cinêse]] * [[Partît Comunist Cinês]] * [[Lungje Marce]] * [[Rivoluzion Culturâl]] * [[Zhou Enlai]] == Bibliografie == * Philip Short, ''Mao - Una vita'', Rizzoli, Milano, 2006, ISBN 978-8817009973. * Jung Chang, Jon Halliday, ''Mao. La storia sconosciuta'', Longanesi, Milano, 2006, ISBN 978-8830421936. * Edgar Snow, ''Stella rossa sulla Cina'', Einaudi, Torino, 1974. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Mao-Zedong Voç di Mao Zedong inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/mao-zedong Voç di Mao Zedong inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Mao Zedong]] [[Categorie:Politics cines]] [[Categorie:Comuniscj]] [[Categorie:Storie de Cine]] qay2x7w28w4om9omz4z72grxag8pl3k 186614 186599 2026-09-01T19:44:03Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186614 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Mao Zedong |Figure = 1966-09 1966年毛泽东.jpg |Didascalie = Mao Zedong (1966) |Nazionalitât = Cinêse |DateNassite = [[26 di Dicembar]] [[1893]] |LucNassite = Shaoshan, [[Cine]] |DateMuart = [[9 di Setembar]] [[1976]] |LucMuart = [[Pechin]], [[Cine]] |Ativitât = Politic, rivoluzionari, teoric marxist e poete |Oparis = ''Il Piçul Libri Rôs'' (Citazions dal President Mao), ''Su la contradizion'', ''Su la pratiche'' |Note = Fondadôr de Republiche Populâr Cinêse e president dal Partît Comunist Cinês dal 1943 fin ae sô muart. }} '''Mao Zedong''' (in [[Lenghe cinêse|cinês]]: 毛泽东<sup>T</sup>, ''Máo Zédōng''<sup>P</sup>; Shaoshan, [[26 di Dicembar]] [[1893]] – [[Pechin]], [[9 di Setembar]] [[1976]]) al è stât un politic, rivoluzionari, teoric marxiste e poete cinês. Al è stât le figure prinçipâl de rivoluzion cinêse e il fondadôr de '''Republiche Populâr Cinese''', che e è stade proclamade ai [[1 di Otubar]] dal [[1949]]. Al à viandât il [[Partît Comunist Cinês]] '''(PCC)''' come leader indiscutibîl dal 1943 fin a la sô muart tal 1976. Il sô impensament teoric, cognossût come '''Maoisim''' (un adatament dal marxisim-leninisim a lis condizions ruralis de Cine), al à segnât in un mût profont le storie e le politiche dal secul XX. == Biografie == === Zoventût e formazion (1893–1921) === Nassût te province agricule dal Hunan da une famee di contadins benestants, Mao al à studiât par deventâ insegnant. In tal periodi dal ''"Moviment dai 4 di Mai"'' dal [[1919]], al è jentrât in contat cui ideâls marxiscj e cul moviment inteletuâl radicâl cinês. In tal [[1921]], al è stât un dai associâs fondadôrs dal Partît Comunist Cinês a [[Shanghai]]. === La Vuere Civîl e la Lungje Marce (1927–1949) === Daspo' de roture de aleançe jenfri il Partît Comunist e il Kuomintang (Partît Nazionalist ledât di Chiang Kai-shek), Mao al à scuviert un mût di fâ la rivoluzion basât sui contadins pluitost che sui operaris des citâts. * '''Le Lungje Marce (1934–1935):''' Tacât des armadis nazionalistis di Chiang Kai Shek, Mao al à vuidât la retirade strategjiche de "Lungje Marce" par plui di 9.000 chilometris fin a le base di Yan'an. Chest fât al à consolidât la sô autoritât e il so prestigj assolût tal partît. * '''Le Vuere cungjuntive e le vitorie (1937–1949):'''Daspo' dal cunflit cuintri l'invasôr gjaponês (1937–1945), la vuere civîl cinês torne a scjadenâsi. Ai 1 di Otubar dal 1949, vincint cuintri i nazionaliscj , Mao al à proclamât a [[Pechin]] la Republiche Populâr Cinêse. === Il regjim e lis grandis campagnis (1949–1976) === In tai agns de sô vuide, Mao al à cjapât decisionis radicâls che an mudât profondamentri la societât cinêse: * '''Il Grant Sbalç Indenant (1958–1962):''' Un plan massîf di coletivizazion agricule e industrializazion rapide che, unît a cundizionis meteorologjichis aversis errôrs di gestion politiche,recuisizions sproporzionadis al à provocât une tragjiche carestie cun milions di muarts (1959-1961). * '''Le Rivoluzion Culturâl (1966–1976):''' Un moviment politic e sociâl ordenâr di Mao par eliminâ i siei aversarîs te burocrazie dal partît e rinnovâ il spirt rivoluzionari, fassint apêl ai zovins ("Vuardîs Rossis"). Chest periodi al à puartât un Grant caos sociâl e la distruzion di tancj patrimonis culturâls. === La politiche foreste === Daspo' di une prime fase di strete aliençe cun l'[[Union Sovietiche]] '''(URSS)''', Mao al à rot i rapuarts cul regjim sovietic tai agns '60 (le ''"Roture Sino-Sovietiche"''). In tal [[1972]], cun une mosse strategjiche une vore inteligjente, al à acolt il president merecan [[Richard Nixon]] a [[Pechin]], viarzint la Cine al mont di fûr. Mao Zedong al è muart a [[Pechin]] ai [[9 di Setembar]] dal [[1976]]. Il sô cuarp al è preservât in un mausoleu te [[Plaçe Tiananmen]]. == Pinsîr e ideologjie == Il ''Maoisim'' al diferîs dal marxisim-leninisim ortodôs prinçipalmentri par: * Il rûl central de contadinance (pluitost che dal proletariât urban) come fuarce motôre de rivoluzion. * La teorisazion de ''"vuere populâr prolungjade"'' par vinci cuintri fuarcis militârs superiôrs. * La concezion che la lote di classe e continue ancje söt dal socialisim. == Vôs coreladis == * [[Republiche Populâr Cinêse]] * [[Partît Comunist Cinês]] * [[Lungje Marce]] * [[Rivoluzion Culturâl]] * [[Zhou Enlai]] == Bibliografie == * Philip Short, ''Mao - Una vita'', Rizzoli, Milano, 2006, ISBN 978-8817009973. * Jung Chang, Jon Halliday, ''Mao. La storia sconosciuta'', Longanesi, Milano, 2006, ISBN 978-8830421936. * Edgar Snow, ''Stella rossa sulla Cina'', Einaudi, Torino, 1974. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Mao-Zedong Voç di Mao Zedong inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/mao-zedong Voç di Mao Zedong inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Mao Zedong]] [[Categorie:Politics cines]] [[Categorie:Comuniscj]] [[Categorie:Storie de Cine]] jvuuizh3mxdsdu7aqzq1oos8n3r5xay Kwame Nkrumah 0 15142 186611 2026-09-01T19:15:51Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Kwame Nkrumah |Figure = Kwame Nkrumah (JFKWHP-AR6409-A).jpg |Didascalie = Kwame Nkrumah tai agns '50 |Nazionalitât = Ghanêse |DateNassite = [[21 di Setembar]] [[1909]] |LucNassite = Nkroful, [[Cueste di Aûr]] (vuê [[Ghana]]) |DateMuart = [[27 di Avrîl]] [[1972]] |LucMuart = [[Bucarest]], [[Romanie]] |Ativitât = Politic, filosof, teoric dal panafricanisim |Oparis = ''Ghana: The Autobiography of Kwame Nkrumah'', ''Africa Must Unite'', ''Neo-Colonialism: Th... 186611 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Kwame Nkrumah |Figure = Kwame Nkrumah (JFKWHP-AR6409-A).jpg |Didascalie = Kwame Nkrumah tai agns '50 |Nazionalitât = Ghanêse |DateNassite = [[21 di Setembar]] [[1909]] |LucNassite = Nkroful, [[Cueste di Aûr]] (vuê [[Ghana]]) |DateMuart = [[27 di Avrîl]] [[1972]] |LucMuart = [[Bucarest]], [[Romanie]] |Ativitât = Politic, filosof, teoric dal panafricanisim |Oparis = ''Ghana: The Autobiography of Kwame Nkrumah'', ''Africa Must Unite'', ''Neo-Colonialism: The Last Stage of Imperialism'' |Note = Prin Prin ministri e prin president dal Ghana, figure clâf dal panafricanisim e de decolonizazion africane. }} '''Kwame Nkrumah''' (Nkroful, [[21 di Setembar]] [[1909]] – [[Bucarest]], [[27 di Avrîl]] [[1972]]) al è stât un politic, filosof e teoric politic ghanês. Al è stât la figure prinçipâl de indipendence dal [[Ghana]] (prin paîs de Afriche sub-sahariane a liberâsi dal domini coloniâl i ntal [[1957]]) e al à servît come prin Prim Ministri e plui tart come prin President dal Paîs. Leader carismatic, al è stât un dai plui imporants ideolics dal '''panafricanisim''' e prin movidôr par la fondazion de [[Organizazion de Unitât Africane]] (OUA). == Biografie == === Formazion e agns tai Stâts Unîts e Ingletiere (1909–1947) === Nassût in tal piçul paîs di Nkroful, te colonie britaniche de Cueste di Aûr, Nkrumah al à studiât par deventâ insegnant tal Achimota College ad Accra. In tal [[1935]], al è partît par i Stâts Unîts par continuâ i siei studis te Lincoln University e te Universitât de Pennsylvania, indulà che al à cjapât la lauree in filosofie e teologje. In tai agns merecans al è jentrât in contat cui ideâls dai moviments dai dirits civîls e cui inteletuâls panafricans come Marcus Garvey e W.E.B. Du Bois. Intal [[1945]], al si è trasferît a [[Londre]] par studiâ te London School of Economics. Al à judât a organizâ il '''Cuint Pan-African Congress'' a [[Manchester]], un event storic che al à segnât il passaç dal panafricanisim di moviment inteletuâl a moviment di liberazion politiche. === La lote par indipendence dal Ghana (1947–1957) === Tornât te Cueste di Aûr tal [[1947]], Nkrumah al è stât nomnât segretari dal partît politic ''United Gold Coast Convention'' '''(UGCC)'''. Pôc timp daspo', par vie di diferençis strategjichis (Mentri l'UGCC al voleve une transizion graduâl, Nkrumah al pretendeve la indipendence daurman), al à fondât tal [[1949]] il '''Convention People's Party''' '''(CPP)'''. Cun la sô campagne di ''"Azion Positive"'' (''Positive Action''), basade su siopèrs e dimostrazions no-violentis, Nkrumah al è stât plui voltis mitût in preson dai inglês. In tal [[1951]], il sô partît al à vinçût lis elezions democratichis mentre al jere ancjmò in preson, fuarçant le autoritât britaniche a liberâlu e a nomnâlu cjâf dal guvier interni. Ai [[6 di Març]] dal [[1957]], le Cueste d'Aûr e à proclamât la sô indipendence, cjapant il gnûf nom storîc di '''Ghana'''. Nkrumah al è deventât il prin Prim Ministri de gnove nazion. === La presidence e il panafricanisim (1950–1966) === Intal [[1960]], il Ghana al è deventât une republiche e Nkrumah al è stât elet prin President. In tai agns de sô presidence: * '''Politiche interne e modernizazion:''' Al à promovût une industrializazion rapide, la costruzion de grande dighe di Akosombo e une estension massîve de scuele e de sanitât publiche. * '''Panafricanisim:''' Nkrumah al sostignive che la indipendence dal Ghana jere "incomplete se no leade a le liberazion totâl dal continent african". Al à dât un sostèn politic e finanziari ai moviments di liberazion in dut il continent. Intal [[1963]], al è stât un dai co-fondadôrs de '''Organizazion de Unitât Africane''' (OUA). * '''Svolte autoritaria:''' Par la mancjance di stabilitât politiche e lis cressintis oposizions, Nkrumah al à autorizât leç repressivis (come il ''Preventive Detention Act'') e tal [[1964]] al à modificât la costituzion par trasformâ il Ghana in un Stât a partî unic, nominât di bessôl president a vite. === Il colp di Stât e l'esili (1966–1972) === Ai [[24 di Fevrâr]] dal [[1966]], cuant Nkrumah al jere in viaç diplomatic a [[Pechin]], lis fuarcis armadis dal Ghana cjapant il podê cuntun colp di Stat militâr (pojât, par tant storics, dai servizîs segrêts merecans de CIA). Nkrumah al à passât i ultims agns de sô vite in esili te Guinee, ospitât dal sô ami e president Ahmed Sékou Touré, che al à autonomnât Nkrumah co-president onorari dal paîs. Malât di cancar, al è muart a [[Bucarest]], in [[Romanie]], ai [[27 di Avrîl]] dal [[1272]]. == Pinsîr teoric e ideologjie == L'impensament di Nkrumah, cognossût come ''Nkruhmaisim'', al combine i prinçipis dal marxisim-leninisim e dal socialisim african cun la prospetive dal panafricanisim. Inte sô famose opare ''Neo-Colonialism: The Last Stage of Imperialism'' (1965), al à teorizât che ancje daspo' de indipendence formâl, lis potencis occidentalis a continuavin a dominâ i paîs africans par mieç di pressions economichis e finanziaris (il neocolonialisim). == Voçs coreladis == * [[Ghana]] * [[Panafricanisim]] * [[Organizazion de Unitât Africane]] * [[Decolonizazion de Afriche]] == Bibliografie == * Kwame Nkrumah, ''Ghana: The Autobiography of Kwame Nkrumah'', Thomas Nelson & Sons, 1957. * Kwame Nkrumah, ''Africa Must Unite'', International Publishers, New York, 1963. * David Birmingham, ''Kwame Nkrumah: The Father of African Nationalism'', Ohio University Press, 1998, ISBN 978-0821412428. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Kwame-Nkrumah Voç di Kwame Nkrumah inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/kwame-nkrumah Voç di Kwame Nkrumah inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Kwame Nkrumah]] [[Categorie:Politics ghanês]] [[Categorie:President dal Ghana]] [[Categorie:Panafricaniscj]] [[Categorie:Storie de Afriche]] rvrlffxbv0y4xm89deun5yae9y360vr 186615 186611 2026-09-01T19:44:32Z Santefoscje73 11500 /* Voçs coreladis */ 186615 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Kwame Nkrumah |Figure = Kwame Nkrumah (JFKWHP-AR6409-A).jpg |Didascalie = Kwame Nkrumah tai agns '50 |Nazionalitât = Ghanêse |DateNassite = [[21 di Setembar]] [[1909]] |LucNassite = Nkroful, [[Cueste di Aûr]] (vuê [[Ghana]]) |DateMuart = [[27 di Avrîl]] [[1972]] |LucMuart = [[Bucarest]], [[Romanie]] |Ativitât = Politic, filosof, teoric dal panafricanisim |Oparis = ''Ghana: The Autobiography of Kwame Nkrumah'', ''Africa Must Unite'', ''Neo-Colonialism: The Last Stage of Imperialism'' |Note = Prin Prin ministri e prin president dal Ghana, figure clâf dal panafricanisim e de decolonizazion africane. }} '''Kwame Nkrumah''' (Nkroful, [[21 di Setembar]] [[1909]] – [[Bucarest]], [[27 di Avrîl]] [[1972]]) al è stât un politic, filosof e teoric politic ghanês. Al è stât la figure prinçipâl de indipendence dal [[Ghana]] (prin paîs de Afriche sub-sahariane a liberâsi dal domini coloniâl i ntal [[1957]]) e al à servît come prin Prim Ministri e plui tart come prin President dal Paîs. Leader carismatic, al è stât un dai plui imporants ideolics dal '''panafricanisim''' e prin movidôr par la fondazion de [[Organizazion de Unitât Africane]] (OUA). == Biografie == === Formazion e agns tai Stâts Unîts e Ingletiere (1909–1947) === Nassût in tal piçul paîs di Nkroful, te colonie britaniche de Cueste di Aûr, Nkrumah al à studiât par deventâ insegnant tal Achimota College ad Accra. In tal [[1935]], al è partît par i Stâts Unîts par continuâ i siei studis te Lincoln University e te Universitât de Pennsylvania, indulà che al à cjapât la lauree in filosofie e teologje. In tai agns merecans al è jentrât in contat cui ideâls dai moviments dai dirits civîls e cui inteletuâls panafricans come Marcus Garvey e W.E.B. Du Bois. Intal [[1945]], al si è trasferît a [[Londre]] par studiâ te London School of Economics. Al à judât a organizâ il '''Cuint Pan-African Congress'' a [[Manchester]], un event storic che al à segnât il passaç dal panafricanisim di moviment inteletuâl a moviment di liberazion politiche. === La lote par indipendence dal Ghana (1947–1957) === Tornât te Cueste di Aûr tal [[1947]], Nkrumah al è stât nomnât segretari dal partît politic ''United Gold Coast Convention'' '''(UGCC)'''. Pôc timp daspo', par vie di diferençis strategjichis (Mentri l'UGCC al voleve une transizion graduâl, Nkrumah al pretendeve la indipendence daurman), al à fondât tal [[1949]] il '''Convention People's Party''' '''(CPP)'''. Cun la sô campagne di ''"Azion Positive"'' (''Positive Action''), basade su siopèrs e dimostrazions no-violentis, Nkrumah al è stât plui voltis mitût in preson dai inglês. In tal [[1951]], il sô partît al à vinçût lis elezions democratichis mentre al jere ancjmò in preson, fuarçant le autoritât britaniche a liberâlu e a nomnâlu cjâf dal guvier interni. Ai [[6 di Març]] dal [[1957]], le Cueste d'Aûr e à proclamât la sô indipendence, cjapant il gnûf nom storîc di '''Ghana'''. Nkrumah al è deventât il prin Prim Ministri de gnove nazion. === La presidence e il panafricanisim (1950–1966) === Intal [[1960]], il Ghana al è deventât une republiche e Nkrumah al è stât elet prin President. In tai agns de sô presidence: * '''Politiche interne e modernizazion:''' Al à promovût une industrializazion rapide, la costruzion de grande dighe di Akosombo e une estension massîve de scuele e de sanitât publiche. * '''Panafricanisim:''' Nkrumah al sostignive che la indipendence dal Ghana jere "incomplete se no leade a le liberazion totâl dal continent african". Al à dât un sostèn politic e finanziari ai moviments di liberazion in dut il continent. Intal [[1963]], al è stât un dai co-fondadôrs de '''Organizazion de Unitât Africane''' (OUA). * '''Svolte autoritaria:''' Par la mancjance di stabilitât politiche e lis cressintis oposizions, Nkrumah al à autorizât leç repressivis (come il ''Preventive Detention Act'') e tal [[1964]] al à modificât la costituzion par trasformâ il Ghana in un Stât a partî unic, nominât di bessôl president a vite. === Il colp di Stât e l'esili (1966–1972) === Ai [[24 di Fevrâr]] dal [[1966]], cuant Nkrumah al jere in viaç diplomatic a [[Pechin]], lis fuarcis armadis dal Ghana cjapant il podê cuntun colp di Stat militâr (pojât, par tant storics, dai servizîs segrêts merecans de CIA). Nkrumah al à passât i ultims agns de sô vite in esili te Guinee, ospitât dal sô ami e president Ahmed Sékou Touré, che al à autonomnât Nkrumah co-president onorari dal paîs. Malât di cancar, al è muart a [[Bucarest]], in [[Romanie]], ai [[27 di Avrîl]] dal [[1272]]. == Pinsîr teoric e ideologjie == L'impensament di Nkrumah, cognossût come ''Nkruhmaisim'', al combine i prinçipis dal marxisim-leninisim e dal socialisim african cun la prospetive dal panafricanisim. Inte sô famose opare ''Neo-Colonialism: The Last Stage of Imperialism'' (1965), al à teorizât che ancje daspo' de indipendence formâl, lis potencis occidentalis a continuavin a dominâ i paîs africans par mieç di pressions economichis e finanziaris (il neocolonialisim). == Vôs coreladis == * [[Ghana]] * [[Panafricanisim]] * [[Organizazion de Unitât Africane]] * [[Decolonizazion de Afriche]] == Bibliografie == * Kwame Nkrumah, ''Ghana: The Autobiography of Kwame Nkrumah'', Thomas Nelson & Sons, 1957. * Kwame Nkrumah, ''Africa Must Unite'', International Publishers, New York, 1963. * David Birmingham, ''Kwame Nkrumah: The Father of African Nationalism'', Ohio University Press, 1998, ISBN 978-0821412428. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Kwame-Nkrumah Voç di Kwame Nkrumah inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/kwame-nkrumah Voç di Kwame Nkrumah inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Kwame Nkrumah]] [[Categorie:Politics ghanês]] [[Categorie:President dal Ghana]] [[Categorie:Panafricaniscj]] [[Categorie:Storie de Afriche]] h3buwqlafinuzf0dpheuev52pruunwv Pol Pot 0 15143 186612 2026-09-01T19:37:40Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Pol Pot |Figure = PolPot.jpg |Didascalie = Pol Pot intal 1978 |Nazionalitât = Cambogjane |DateNassite = [[19 di Mai]] [[1925]] |LucNassite = Prek Sbauv, [[Cambogje]] |DateMuart = [[15 di Avrîl]] [[1998]] |LucMuart = Anlong Veng, Cambogje |Ativitât = Politic, rivoluzionari, ditatôr |Oparis = Ideologjie dal maoism agrari e de Kampuchea Democratiche |Note = Leader dai Khmer Rôs e prin ministri de Kampuchea Democratiche (1976–1979), responsabîl dal genocid... 186612 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Pol Pot |Figure = PolPot.jpg |Didascalie = Pol Pot intal 1978 |Nazionalitât = Cambogjane |DateNassite = [[19 di Mai]] [[1925]] |LucNassite = Prek Sbauv, [[Cambogje]] |DateMuart = [[15 di Avrîl]] [[1998]] |LucMuart = Anlong Veng, Cambogje |Ativitât = Politic, rivoluzionari, ditatôr |Oparis = Ideologjie dal maoism agrari e de Kampuchea Democratiche |Note = Leader dai Khmer Rôs e prin ministri de Kampuchea Democratiche (1976–1979), responsabîl dal genocidi cambogjan. }} '''Pol Pot''' (pseudonim di '''Saloth Sar'''; Prek Sbauv, [[19 di Mai]] [[1925]] – Anlong Veng, [[15 di Avrîl]] [[1998]]) al è stât un politic, rivoluzionari e ditatôr cambogjan. Al è stât il leader assolût dal moviment dai '''Khmer Ros''' (''Khmers Rouges'') e prin ministri de '''Kampuchea Democratiche''' (il nom ufiçiâl de Cambogje sòt dal sô regjim) dal [[1976]] al [[1979]]. Intai agns dal sô guvier autoritari, al à organizât un dai regjims plui spietâts e radicâls dal secul XX , responsabîl di un tragjic genocidi che al à causât la muart di une cuote stimade jenfri 1,5 e 2 milions di personis (scuasit un cuart de popolazion dal paîs). == Biografie == === Zoventùt e formazion a Parîs (1925–1953) === Nassût tal piçul paîs di Prek Sbauv te provincie di Kampong Thom cun il nom di ''Saloth Sar'', al jere fî di une famee di contadins benestants. In tal [[1949]], al à cjapât une borse di studïs par lâ a Parîs par studiâ radiotecniche.Te capitâl francêse al è jentrât in contat cui ideâls marxist e al è deventât membri dal "Cercle d'Études Marxistes", insiemit ad altris zovins inteletuâls cambogjans (come Ieng Sary e Khieu Samphan). In tal [[1953]] al è tornât in Cambogje cence vê completât i studïs. === La clandestinitât e la cressite dai Khmer Ros (1953–1975) === Tornât in patrie, Saloth Sar al à lavorât come insegnant di storie e leterature in une scuele privade di Phnom Penh, militant in môt clandestin tal Partît Comunist Cambogjan. Intal [[1963]], par scjampâ de represion dal prinçip Norodom Sihanouk, al si è ritirât te jungle e al è deventât segretari dal partît. Cundut di chestis condizionis di clandestinitât, al à organizât une armade di vuerilîrs cognossude come '''Khmer Ros'''. Profitant de instabilitât provocade de [[Vuere dal Vietnam]] e dal colp di Stât militâr di Lon Nol tal 1970, i Khmer Ros a an cjapât cjamp te campagne cambogjane. Ai [[17 di Avrîl]] dal [[1975]], lis fuarcis di Pol Pot a an cjapât la capitâl Phnom Penh, sdrumant il guvier e proclamand la '''Kampuchea Democratiche'''. === Il regjim de Kampuchea Democratiche (1975–1979) === Cjapât il podê, Pol Pot (nom di bataie adotât in tal 1976, curt par ''Politique Potentielle'') al à cirît di trasformâ la Cambogje in une societât utopiche puramentri agrarie basade su une reinterpretazion radicâl dal maoism: * '''Evacuazion des citâts:''' Cunsideradis cjâf di coruzion capitalistiche, lis citâts a an stât evacuadis in pocjis oris. Centenârs di milars di citadins son stâts fuarçâs a spostâsi te campagne par lavorâ tai cjamps di coletivizazion. * '''Abolizion dai bêçs e de proprietât privade:''' La monede, la proprietât privade, lis religjions e i marcjâts a an stât abolîts. * '''Repression e genocidi:''' Il regjim al considerave "nemîs dal popul" ducj i inteletuâls, i professôrs, i miedis e personis che a fevelavin lenghis di fûr o che a puertavin sempliçementri i ocjâi. Centenârs di personis a an stât torturadis e copadis tes presons di Tuol Sleng (S-21) e soteradis tai famôs "Cjamps de Muart" (''Killing Fields''). === La colade e l'esili te jungle (1979–1998) === Intal [[1978]], par vie dai cuntinuis atàcs di confin e de paranoie dal regjim, Pol Pot al à ordenât une invasion parziâl dal [[Vietnam]]. In tal [[1979]], l'armade vietnamite e à rispondût invadint la Cambogje e parant vie i Khmer Ros de capitâl Phnom Penh in un mût svelt. Pol Pot e i siei fidêis son scjampâts te jungla a nord-ovest, al confin cun le [[Thailandie]], indulà che a an continuât la vuerilie par agns. In tai agns '90, il moviment dai Khmer Ros al à scomençât a disfâsi par vie des distruzions internis. Intal [[1997]], Pol Pot al è stât arestât dai siei stès ex-comiltons di armis e condanât ai trossis de cjasa. Al è muart ai [[15 di Avrîl]] dal [[1998]]in un cjamp te jungle, par vie di un atàc di cûr o par un pussibîl suicidi par velen. == Vôs coreladis == * [[Cambogje]] * [[Khmer Ros]] * [[Genocidi cambogjan]] * [[Kampuchea Democratiche]] * [[Phnom Penh]] == Bibliografie == * David P. Chandler, ''Brother Number One: A Political Biography of Pol Pot'', Westview Press, 1999, ISBN 978-0813335100. * Philip Short, ''Pol Pot: Anatomy of a Nightmare'', Henry Holt and Co., 2005, ISBN 978-0805066081. * Ben Kiernan, ''The Pol Pot Regime: Race, Power, and Genocide in Cambodia under the Khmer Rouge, 1975-79'', Yale University Press, 2008. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Pol-Pot Voç di Pol Pot inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/pol-pot Voç di Pol Pot inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Pol Pot]] [[Categorie:Politics cambogjans]] [[Categorie:Ditatôrs]] [[Categorie:Storie de Cambogje]] [[Categorie:Comuniscj]] cimmlspz679e7mvtxvjkto1tinojfeb Tamerlan 0 15144 186619 2026-09-01T21:58:53Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Tamerlan |Figure = Tamerlan.jpg |Didascalie = Ritrat d'epoca europeane di Tamerlan |Nazionalitât = Turc-mongule |DateNassite = [[9 di Avrîl]] [[1336]] |LucNassite = Kesh (vuê Shahrisabz, [[Uzbekistan]]) |DateMuart = [[19 di Fevrâr]] [[1405]] |LucMuart = Otrar, [[Kazakhstan]] |Ativitât = Cjâf militâr, concuistadôr, fondadôr dal Imperi Timurid |Oparis = Fondazion de dinastie timuride, ricostruzion di Samarcande |Note = Un dai plui grandis e spietâts co... 186619 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Tamerlan |Figure = Tamerlan.jpg |Didascalie = Ritrat d'epoca europeane di Tamerlan |Nazionalitât = Turc-mongule |DateNassite = [[9 di Avrîl]] [[1336]] |LucNassite = Kesh (vuê Shahrisabz, [[Uzbekistan]]) |DateMuart = [[19 di Fevrâr]] [[1405]] |LucMuart = Otrar, [[Kazakhstan]] |Ativitât = Cjâf militâr, concuistadôr, fondadôr dal Imperi Timurid |Oparis = Fondazion de dinastie timuride, ricostruzion di Samarcande |Note = Un dai plui grandis e spietâts concuistadôrs de storie, al à unificât l'Asie centrâl e creant un imperi vastissim. }} '''Tamerlan''' (de forme persiane ''Tīmūr-i Lang'', visso dît "Taimur il Çuet"; Kesh, [[9 di Avrîl]] [[1336]] – Otrar, [[19 di Fevrâr]] [[1405]]) al è stât un cjâf militâr e concuistadôr turc-mongul. Fondadôr dal '''Imperi Timurid''' in te Asie centrâl e te Persie, al è considerât un dai plui grancj e spietâts strategjics militârs de storie. A traviers une schirie di campagnis devastantis tal Medi Orient fintremai le Indie e le Russie, Tamerlan al à ricreât par une bande il vast imperi di [[Genghis Khan]], fondint la culture turco-mongule cu la tradizion islamiche e persiane. == Biografie == === Origjin e rivade al podê (1336–1370) === Nassût tal clan Barlas, une tribu mongole turchizade te region de Transoxiane (vuê tal [[Uzbekistan]]), Taimur al jere fî di un piçul cjàf tribâl. Tal moment di une scunfite te sô zoventût, al è stât ferît a le gjambe diestre e al braç destri, un fât che al à lassât çuet par dute la vite (di ca il sopranom persian ''Tīmūr-i Lang'', voltât in Europe come '''Tamerlan'''). A travers un intricât zûc di aleancîs militaris e politichis, al è rivât a unificâ lis tribûs nomadis de region e, in tal [[1370]], al si è proclamât emîr a [[Samarcanda]], fassint di cheste citât le capitâl splendent dal sô imperi. Cundut che al governave "de facto" come un sovran assolût, no jessint un disendent dirèt di Genghis Khan, no al à mai cjapât il titul di ''Khan'', par sielzi chel di chel di ''Emîr'' (Prinçip) o ''Guregen''("Zendro dal Khan"). === Lis grandis campagnis militaris (1370–1402) === Tamerlan al à passât plui di trente agns in vuere continue, fasint campagnis di une feroce leiendarie ma di une precision strategjiche straordenarie: * '''Concuiste de Persie e dal Medi Orient:''' Intai agns '80 e '90 dal Trecent, Tamerlan al à sdrumât i reams persians, devastant citâts come [[Isfahan]] e [[Baghdad]]. In tal 1387, daspo' de ribelion di Isfahan, al à ordenât il massalizi di decinis di miliars di citadins, fasint cjastîf piramidâls di cjafs tajâs. * '''Le campagne cuintri la Horda d'Aûr (1391–1395):''' Al à scunfît il so ex-aleât Tokhtamysh, khan de Horda d'Aûr, sachegiant lis citâts ribelis dal Volga e sdrumant par simpri la potence mongole te Russie meridionâl. * '''Il sac di Delhi (1398):''' Invadint il Sultanat di Delhi in [[Indie]] cul pretest che i sovrans musulmans jerin masse tolerants cul hinduism, Tamerlan al à sdrumât le capitâl e fat plui di 100.000 presonis. * '''La Bataie di Ankara (1402):''' Te sô opare mestre militâr, Tamerlan al à invadût l'Anatolie e al à scunfît l'[[Imperi Otoman]] te bataie di Ankara, cjapant presonîr il sultan [[Bayezid I]]. Chest fât al à ritardât le [[colade di Costantinopoli]] par plui di un mieç secul. === La ultime campagne e le muart (1404–1405) === Daspo di vê pacificât il sô vast imperi, tal [[1404]] Tamerlan al à organizât la sô plui grande e ambiziose spedizion: la concuiste de Cine de dinastie Ming. Cundut di chest, tal timp de marce viers est tal frêt invier de Asie Centrâl, al si è malât e al è muart ad Otrar (in dî di vuê [[Kazakhstan]]) ai [[19 di Fevrâr]] dal [[1405]]. Il sô cuarp al è stât puartât a [[Samarcanda]] e sepelît tal suntuôs mausoleu di '''Gur-e-Amir'''. == Culture e ereditât == Tai paîs concuistâts Tamerlan al è ricuardât come une figure tragjiche par vie des devastazions e dai massalizis massîfs, a [[Samarcanda]] e in te Transoxiane al è stât un mecenât straordenari: * Al à puartât i plui brâfs artigjans, architets, poetis e sienziâts di dut l'imperi par trasformâ [[Samarcanda]] e [[Shahrisabz]]tes citâts plui bielis de Asie. * Al à inaugurât il periodi dal ''Rinassiment Timuride'', che e à vût il sô pont plui alt cun so nevôt [[Ulugh Beg]] (astronomo e re) e che e à influençât la nassite dal [[Imperi Mughal]] in [[Indie]] par mieç dal sô dissendent Babur. In [[Uzbekistan]] vuê Tamerlan al è considerât il pari de patrie e un eroe nazionâl. == Vôs coreladis == * [[Samarcanda]] * [[Imperi Timurid]] * [[Genghis Khan]] * [[Bataie di Ankara]] * [[Ulugh Beg]] == Bibliografie == * Beatrice Forbes Manz, ''The Rise and Rule of Tamerlane'', Cambridge University Press, 1989, ISBN 978-0521633840. * Justin Marozzi, ''Tamerlane: Sword of Islam, Conqueror of the World'', HarperPerennial, Londra, 2005, ISBN 978-0007116645. * Jean-Paul Roux, ''Tamerlano'', Garzanti, Milano, 1992. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Timur Voç di Tamerlan inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/tamerlano Voç di Tamerlan inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Tamerlan]] [[Categorie:Imperi Timurid]] [[Categorie:Storie de Asie]] 3oapt8460wge1k0xsdik4bjfekw5jm7 186620 186619 2026-09-01T22:00:24Z Santefoscje73 11500 186620 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Tamerlan |Figure = Tamerlan.jpg |Didascalie = Ritrat d'epoca europeane di Tamerlan |Nazionalitât = Turc-mongule |DateNassite = [[9 di Avrîl]] [[1336]] |LucNassite = Kesh (vuê Shahrisabz, [[Uzbekistan]]) |DateMuart = [[19 di Fevrâr]] [[1405]] |LucMuart = Otrar, [[Kazakhstan]] |Ativitât = Cjâf militâr, concuistadôr, fondadôr dal Imperi Timurid |Oparis = Fondazion de dinastie timuride, ricostruzion di Samarcande |Note = Un dai plui grandis e spietâts concuistadôrs de storie, al à unificât l'Asie centrâl e creant un imperi vastissim. }} [[Figure:Timur reconstruction03.jpg|200px|miniatura|destra|Ricostruzion forense de muse di Tamerlan]] '''Tamerlan''' (de forme persiane ''Tīmūr-i Lang'', visso dît "Taimur il Çuet"; Kesh, [[9 di Avrîl]] [[1336]] – Otrar, [[19 di Fevrâr]] [[1405]]) al è stât un cjâf militâr e concuistadôr turc-mongul. Fondadôr dal '''Imperi Timurid''' in te Asie centrâl e te Persie, al è considerât un dai plui grancj e spietâts strategjics militârs de storie. A traviers une schirie di campagnis devastantis tal Medi Orient fintremai le Indie e le Russie, Tamerlan al à ricreât par une bande il vast imperi di [[Genghis Khan]], fondint la culture turco-mongule cu la tradizion islamiche e persiane. == Biografie == === Origjin e rivade al podê (1336–1370) === Nassût tal clan Barlas, une tribu mongole turchizade te region de Transoxiane (vuê tal [[Uzbekistan]]), Taimur al jere fî di un piçul cjàf tribâl. Tal moment di une scunfite te sô zoventût, al è stât ferît a le gjambe diestre e al braç destri, un fât che al à lassât çuet par dute la vite (di ca il sopranom persian ''Tīmūr-i Lang'', voltât in Europe come '''Tamerlan'''). A travers un intricât zûc di aleancîs militaris e politichis, al è rivât a unificâ lis tribûs nomadis de region e, in tal [[1370]], al si è proclamât emîr a [[Samarcanda]], fassint di cheste citât le capitâl splendent dal sô imperi. Cundut che al governave "de facto" come un sovran assolût, no jessint un disendent dirèt di Genghis Khan, no al à mai cjapât il titul di ''Khan'', par sielzi chel di chel di ''Emîr'' (Prinçip) o ''Guregen''("Zendro dal Khan"). === Lis grandis campagnis militaris (1370–1402) === Tamerlan al à passât plui di trente agns in vuere continue, fasint campagnis di une feroce leiendarie ma di une precision strategjiche straordenarie: * '''Concuiste de Persie e dal Medi Orient:''' Intai agns '80 e '90 dal Trecent, Tamerlan al à sdrumât i reams persians, devastant citâts come [[Isfahan]] e [[Baghdad]]. In tal 1387, daspo' de ribelion di Isfahan, al à ordenât il massalizi di decinis di miliars di citadins, fasint cjastîf piramidâls di cjafs tajâs. * '''Le campagne cuintri la Horda d'Aûr (1391–1395):''' Al à scunfît il so ex-aleât Tokhtamysh, khan de Horda d'Aûr, sachegiant lis citâts ribelis dal Volga e sdrumant par simpri la potence mongole te Russie meridionâl. * '''Il sac di Delhi (1398):''' Invadint il Sultanat di Delhi in [[Indie]] cul pretest che i sovrans musulmans jerin masse tolerants cul hinduism, Tamerlan al à sdrumât le capitâl e fat plui di 100.000 presonis. * '''La Bataie di Ankara (1402):''' Te sô opare mestre militâr, Tamerlan al à invadût l'Anatolie e al à scunfît l'[[Imperi Otoman]] te bataie di Ankara, cjapant presonîr il sultan [[Bayezid I]]. Chest fât al à ritardât le [[colade di Costantinopoli]] par plui di un mieç secul. === La ultime campagne e le muart (1404–1405) === Daspo di vê pacificât il sô vast imperi, tal [[1404]] Tamerlan al à organizât la sô plui grande e ambiziose spedizion: la concuiste de Cine de dinastie Ming. Cundut di chest, tal timp de marce viers est tal frêt invier de Asie Centrâl, al si è malât e al è muart ad Otrar (in dî di vuê [[Kazakhstan]]) ai [[19 di Fevrâr]] dal [[1405]]. Il sô cuarp al è stât puartât a [[Samarcanda]] e sepelît tal suntuôs mausoleu di '''Gur-e-Amir'''. == Culture e ereditât == Tai paîs concuistâts Tamerlan al è ricuardât come une figure tragjiche par vie des devastazions e dai massalizis massîfs, a [[Samarcanda]] e in te Transoxiane al è stât un mecenât straordenari: * Al à puartât i plui brâfs artigjans, architets, poetis e sienziâts di dut l'imperi par trasformâ [[Samarcanda]] e [[Shahrisabz]]tes citâts plui bielis de Asie. * Al à inaugurât il periodi dal ''Rinassiment Timuride'', che e à vût il sô pont plui alt cun so nevôt [[Ulugh Beg]] (astronomo e re) e che e à influençât la nassite dal [[Imperi Mughal]] in [[Indie]] par mieç dal sô dissendent Babur. In [[Uzbekistan]] vuê Tamerlan al è considerât il pari de patrie e un eroe nazionâl. == Vôs coreladis == * [[Samarcanda]] * [[Imperi Timurid]] * [[Genghis Khan]] * [[Bataie di Ankara]] * [[Ulugh Beg]] == Bibliografie == * Beatrice Forbes Manz, ''The Rise and Rule of Tamerlane'', Cambridge University Press, 1989, ISBN 978-0521633840. * Justin Marozzi, ''Tamerlane: Sword of Islam, Conqueror of the World'', HarperPerennial, Londra, 2005, ISBN 978-0007116645. * Jean-Paul Roux, ''Tamerlano'', Garzanti, Milano, 1992. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Timur Voç di Tamerlan inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/tamerlano Voç di Tamerlan inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Tamerlan]] [[Categorie:Imperi Timurid]] [[Categorie:Storie de Asie]] 1xmwuscqarw78qhefiscm81bmwl2rxn 186621 186620 2026-09-01T22:08:44Z Santefoscje73 11500 /* Lis grandis campagnis militaris (1370–1402) */ 186621 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Tamerlan |Figure = Tamerlan.jpg |Didascalie = Ritrat d'epoca europeane di Tamerlan |Nazionalitât = Turc-mongule |DateNassite = [[9 di Avrîl]] [[1336]] |LucNassite = Kesh (vuê Shahrisabz, [[Uzbekistan]]) |DateMuart = [[19 di Fevrâr]] [[1405]] |LucMuart = Otrar, [[Kazakhstan]] |Ativitât = Cjâf militâr, concuistadôr, fondadôr dal Imperi Timurid |Oparis = Fondazion de dinastie timuride, ricostruzion di Samarcande |Note = Un dai plui grandis e spietâts concuistadôrs de storie, al à unificât l'Asie centrâl e creant un imperi vastissim. }} [[Figure:Timur reconstruction03.jpg|200px|miniatura|destra|Ricostruzion forense de muse di Tamerlan]] '''Tamerlan''' (de forme persiane ''Tīmūr-i Lang'', visso dît "Taimur il Çuet"; Kesh, [[9 di Avrîl]] [[1336]] – Otrar, [[19 di Fevrâr]] [[1405]]) al è stât un cjâf militâr e concuistadôr turc-mongul. Fondadôr dal '''Imperi Timurid''' in te Asie centrâl e te Persie, al è considerât un dai plui grancj e spietâts strategjics militârs de storie. A traviers une schirie di campagnis devastantis tal Medi Orient fintremai le Indie e le Russie, Tamerlan al à ricreât par une bande il vast imperi di [[Genghis Khan]], fondint la culture turco-mongule cu la tradizion islamiche e persiane. == Biografie == === Origjin e rivade al podê (1336–1370) === Nassût tal clan Barlas, une tribu mongole turchizade te region de Transoxiane (vuê tal [[Uzbekistan]]), Taimur al jere fî di un piçul cjàf tribâl. Tal moment di une scunfite te sô zoventût, al è stât ferît a le gjambe diestre e al braç destri, un fât che al à lassât çuet par dute la vite (di ca il sopranom persian ''Tīmūr-i Lang'', voltât in Europe come '''Tamerlan'''). A travers un intricât zûc di aleancîs militaris e politichis, al è rivât a unificâ lis tribûs nomadis de region e, in tal [[1370]], al si è proclamât emîr a [[Samarcanda]], fassint di cheste citât le capitâl splendent dal sô imperi. Cundut che al governave "de facto" come un sovran assolût, no jessint un disendent dirèt di Genghis Khan, no al à mai cjapât il titul di ''Khan'', par sielzi chel di chel di ''Emîr'' (Prinçip) o ''Guregen''("Zendro dal Khan"). === Lis grandis campagnis militaris (1370–1402) === Tamerlan al à passât plui di trente agns in vuere continue, fasint campagnis di une feroce leiendarie ma di une precision strategjiche straordenarie: * '''Concuiste de Persie e dal Medi Orient:''' Intai agns '80 e '90 dal Trecent, Tamerlan al à sdrumât i reams persians, devastant citâts come [[Isfahan]] e [[Baghdad]]. In tal 1387, daspo' de ribelion di Isfahan, al à ordenât il massalizi di decinis di miliars di citadins, fasint fâ dai siei soldâts struturis piramidâls di cjafs tajâs. * '''Le campagne cuintri le Orde d'Aûr (1391–1395):''' Al à scunfît il so ex-aleât Tokhtamysh, khan de Orde d'Aûr, sachegiant lis citâts ribelis dal Volga e sdrumant par simpri la potence mongole te Russie meridionâl. * '''Il sac di Delhi (1398):''' Invadint il Sultanat di Delhi in [[Indie]] tal dicembar dal 1398 cul pretest che i sovrans musulmans jerin masse tolerants cul hinduism, Tamerlan al à sdrumât le capitâl e fat plui di 100.000 presonis.Tamerlan ordene le esecuzion di chests presonîrs in une dî. Chei che si refudavin di copâ i sclâfs ribei , sarressin stâts copâts ancje lôr. * '''La Bataie di Ankara (1402):''' Te sô opare mestre militâr, Tamerlan al à invadût l'Anatolie e al à scunfît l'[[Imperi Otoman]] te bataie di Ankara, cjapant presonîr il sultan [[Bayezid I]]. Chest fât al à ritardât le [[colade di Costantinopoli]] par plui di un mieç secul. === La ultime campagne e le muart (1404–1405) === Daspo di vê pacificât il sô vast imperi, tal [[1404]] Tamerlan al à organizât la sô plui grande e ambiziose spedizion: la concuiste de Cine de dinastie Ming. Cundut di chest, tal timp de marce viers est tal frêt invier de Asie Centrâl, al si è malât e al è muart ad Otrar (in dî di vuê [[Kazakhstan]]) ai [[19 di Fevrâr]] dal [[1405]]. Il sô cuarp al è stât puartât a [[Samarcanda]] e sepelît tal suntuôs mausoleu di '''Gur-e-Amir'''. == Culture e ereditât == Tai paîs concuistâts Tamerlan al è ricuardât come une figure tragjiche par vie des devastazions e dai massalizis massîfs, a [[Samarcanda]] e in te Transoxiane al è stât un mecenât straordenari: * Al à puartât i plui brâfs artigjans, architets, poetis e sienziâts di dut l'imperi par trasformâ [[Samarcanda]] e [[Shahrisabz]]tes citâts plui bielis de Asie. * Al à inaugurât il periodi dal ''Rinassiment Timuride'', che e à vût il sô pont plui alt cun so nevôt [[Ulugh Beg]] (astronomo e re) e che e à influençât la nassite dal [[Imperi Mughal]] in [[Indie]] par mieç dal sô dissendent Babur. In [[Uzbekistan]] vuê Tamerlan al è considerât il pari de patrie e un eroe nazionâl. == Vôs coreladis == * [[Samarcanda]] * [[Imperi Timurid]] * [[Genghis Khan]] * [[Bataie di Ankara]] * [[Ulugh Beg]] == Bibliografie == * Beatrice Forbes Manz, ''The Rise and Rule of Tamerlane'', Cambridge University Press, 1989, ISBN 978-0521633840. * Justin Marozzi, ''Tamerlane: Sword of Islam, Conqueror of the World'', HarperPerennial, Londra, 2005, ISBN 978-0007116645. * Jean-Paul Roux, ''Tamerlano'', Garzanti, Milano, 1992. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Timur Voç di Tamerlan inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/tamerlano Voç di Tamerlan inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Tamerlan]] [[Categorie:Imperi Timurid]] [[Categorie:Storie de Asie]] i1tj0oz91umuby6260klpuyzwegt0t8 186622 186621 2026-09-01T22:11:13Z Santefoscje73 11500 186622 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Tamerlan |Figure = Tamerlan.jpg |Didascalie = Ritrat d'epoca europeane di Tamerlan |Nazionalitât = Turc-mongule |DateNassite = [[9 di Avrîl]] [[1336]] |LucNassite = Kesh (vuê Shahrisabz, [[Uzbekistan]]) |DateMuart = [[19 di Fevrâr]] [[1405]] |LucMuart = Otrar, [[Kazakhstan]] |Ativitât = Cjâf militâr, concuistadôr, fondadôr dal Imperi Timurid |Oparis = Fondazion de dinastie timuride, ricostruzion di Samarcande |Note = Un dai plui grandis e spietâts concuistadôrs de storie, al à unificât l'Asie centrâl e creant un imperi vastissim. }} [[Figure:Timur reconstruction03.jpg|200px|miniatura|destra|Ricostruzion forense de muse di Tamerlan]] '''Tamerlan''' (de forme persiane ''Tīmūr-i Lang'', "Taimur il Çuet"; Kesh, [[9 di Avrîl]] [[1336]] – Otrar, [[19 di Fevrâr]] [[1405]]) al è stât un cjâf militâr e concuistadôr turc-mongul. Fondadôr dal '''Imperi Timurid''' in te Asie centrâl e te Persie, al è considerât un dai plui grancj e spietâts strategjics militârs de storie. A traviers une schirie di campagnis devastantis tal Medi Orient fintremai le Indie e le Russie, Tamerlan al à ricreât par une bande il vast imperi di [[Genghis Khan]], fondint la culture turco-mongule cu la tradizion islamiche e persiane. == Biografie == === Origjin e rivade al podê (1336–1370) === Nassût tal clan Barlas, une tribu mongole turchizade te region de Transoxiane (vuê tal [[Uzbekistan]]), Taimur al jere fî di un piçul cjàf tribâl. Tal moment di une scunfite te sô zoventût, al è stât ferît a le gjambe diestre e al braç destri, un fât che al à lassât çuet par dute la vite (di ca il sopranom persian ''Tīmūr-i Lang'', voltât in Europe come '''Tamerlan'''). A travers un intricât zûc di aleancîs militaris e politichis, al è rivât a unificâ lis tribûs nomadis de region e, in tal [[1370]], al si è proclamât emîr a [[Samarcanda]], fassint di cheste citât le capitâl splendent dal sô imperi. Cundut che al governave "de facto" come un sovran assolût, no jessint un disendent dirèt di Genghis Khan, no al à mai cjapât il titul di ''Khan'', par sielzi chel di chel di ''Emîr'' (Prinçip) o ''Guregen''("Zendro dal Khan"). === Lis grandis campagnis militaris (1370–1402) === Tamerlan al à passât plui di trente agns in vuere continue, fasint campagnis di une feroce leiendarie ma di une precision strategjiche straordenarie: * '''Concuiste de Persie e dal Medi Orient:''' Intai agns '80 e '90 dal Trecent, Tamerlan al à sdrumât i reams persians, devastant citâts come [[Isfahan]] e [[Baghdad]]. In tal 1387, daspo' de ribelion di Isfahan, al à ordenât il massalizi di decinis di miliars di citadins, fasint fâ dai siei soldâts struturis piramidâls di cjafs tajâs. * '''Le campagne cuintri le Orde d'Aûr (1391–1395):''' Al à scunfît il so ex-aleât Tokhtamysh, khan de Orde d'Aûr, sachegiant lis citâts ribelis dal Volga e sdrumant par simpri la potence mongole te Russie meridionâl. * '''Il sac di Delhi (1398):''' Invadint il Sultanat di Delhi in [[Indie]] tal dicembar dal 1398 cul pretest che i sovrans musulmans jerin masse tolerants cul hinduism, Tamerlan al à sdrumât le capitâl e fat plui di 100.000 presonis.Tamerlan ordene le esecuzion di chests presonîrs in une dî. Chei che si refudavin di copâ i sclâfs ribei , sarressin stâts copâts ancje lôr. * '''La Bataie di Ankara (1402):''' Te sô opare mestre militâr, Tamerlan al à invadût l'Anatolie e al à scunfît l'[[Imperi Otoman]] te bataie di Ankara, cjapant presonîr il sultan [[Bayezid I]]. Chest fât al à ritardât le [[colade di Costantinopoli]] par plui di un mieç secul. === La ultime campagne e le muart (1404–1405) === Daspo di vê pacificât il sô vast imperi, tal [[1404]] Tamerlan al à organizât la sô plui grande e ambiziose spedizion: la concuiste de Cine de dinastie Ming. Cundut di chest, tal timp de marce viers est tal frêt invier de Asie Centrâl, al si è malât e al è muart ad Otrar (in dî di vuê [[Kazakhstan]]) ai [[19 di Fevrâr]] dal [[1405]]. Il sô cuarp al è stât puartât a [[Samarcanda]] e sepelît tal suntuôs mausoleu di '''Gur-e-Amir'''. == Culture e ereditât == Tai paîs concuistâts Tamerlan al è ricuardât come une figure tragjiche par vie des devastazions e dai massalizis massîfs, a [[Samarcanda]] e in te Transoxiane al è stât un mecenât straordenari: * Al à puartât i plui brâfs artigjans, architets, poetis e sienziâts di dut l'imperi par trasformâ [[Samarcanda]] e [[Shahrisabz]]tes citâts plui bielis de Asie. * Al à inaugurât il periodi dal ''Rinassiment Timuride'', che e à vût il sô pont plui alt cun so nevôt [[Ulugh Beg]] (astronomo e re) e che e à influençât la nassite dal [[Imperi Mughal]] in [[Indie]] par mieç dal sô dissendent Babur. In [[Uzbekistan]] vuê Tamerlan al è considerât il pari de patrie e un eroe nazionâl. == Vôs coreladis == * [[Samarcanda]] * [[Imperi Timurid]] * [[Genghis Khan]] * [[Bataie di Ankara]] * [[Ulugh Beg]] == Bibliografie == * Beatrice Forbes Manz, ''The Rise and Rule of Tamerlane'', Cambridge University Press, 1989, ISBN 978-0521633840. * Justin Marozzi, ''Tamerlane: Sword of Islam, Conqueror of the World'', HarperPerennial, Londra, 2005, ISBN 978-0007116645. * Jean-Paul Roux, ''Tamerlano'', Garzanti, Milano, 1992. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Timur Voç di Tamerlan inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/tamerlano Voç di Tamerlan inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Tamerlan]] [[Categorie:Imperi Timurid]] [[Categorie:Storie de Asie]] h6bw7bw8qhncp5v7fu672xtnfm4y50x 186623 186622 2026-09-01T22:12:36Z Santefoscje73 11500 /* Lis grandis campagnis militaris (1370–1402) */ 186623 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Tamerlan |Figure = Tamerlan.jpg |Didascalie = Ritrat d'epoca europeane di Tamerlan |Nazionalitât = Turc-mongule |DateNassite = [[9 di Avrîl]] [[1336]] |LucNassite = Kesh (vuê Shahrisabz, [[Uzbekistan]]) |DateMuart = [[19 di Fevrâr]] [[1405]] |LucMuart = Otrar, [[Kazakhstan]] |Ativitât = Cjâf militâr, concuistadôr, fondadôr dal Imperi Timurid |Oparis = Fondazion de dinastie timuride, ricostruzion di Samarcande |Note = Un dai plui grandis e spietâts concuistadôrs de storie, al à unificât l'Asie centrâl e creant un imperi vastissim. }} [[Figure:Timur reconstruction03.jpg|200px|miniatura|destra|Ricostruzion forense de muse di Tamerlan]] '''Tamerlan''' (de forme persiane ''Tīmūr-i Lang'', "Taimur il Çuet"; Kesh, [[9 di Avrîl]] [[1336]] – Otrar, [[19 di Fevrâr]] [[1405]]) al è stât un cjâf militâr e concuistadôr turc-mongul. Fondadôr dal '''Imperi Timurid''' in te Asie centrâl e te Persie, al è considerât un dai plui grancj e spietâts strategjics militârs de storie. A traviers une schirie di campagnis devastantis tal Medi Orient fintremai le Indie e le Russie, Tamerlan al à ricreât par une bande il vast imperi di [[Genghis Khan]], fondint la culture turco-mongule cu la tradizion islamiche e persiane. == Biografie == === Origjin e rivade al podê (1336–1370) === Nassût tal clan Barlas, une tribu mongole turchizade te region de Transoxiane (vuê tal [[Uzbekistan]]), Taimur al jere fî di un piçul cjàf tribâl. Tal moment di une scunfite te sô zoventût, al è stât ferît a le gjambe diestre e al braç destri, un fât che al à lassât çuet par dute la vite (di ca il sopranom persian ''Tīmūr-i Lang'', voltât in Europe come '''Tamerlan'''). A travers un intricât zûc di aleancîs militaris e politichis, al è rivât a unificâ lis tribûs nomadis de region e, in tal [[1370]], al si è proclamât emîr a [[Samarcanda]], fassint di cheste citât le capitâl splendent dal sô imperi. Cundut che al governave "de facto" come un sovran assolût, no jessint un disendent dirèt di Genghis Khan, no al à mai cjapât il titul di ''Khan'', par sielzi chel di chel di ''Emîr'' (Prinçip) o ''Guregen''("Zendro dal Khan"). === Lis grandis campagnis militaris (1370–1402) === Tamerlan al à passât plui di trente agns in vuere continue, fasint campagnis di une ferocitât jentrade te liende ma di une precision strategjiche straordenarie: * '''Concuiste de Persie e dal Medi Orient:''' Intai agns '80 e '90 dal Trecent, Tamerlan al à sdrumât i reams persians, devastant citâts come [[Isfahan]] e [[Baghdad]]. In tal 1387, daspo' de ribelion di Isfahan, al à ordenât il massalizi di decinis di miliars di citadins, fasint fâ dai siei soldâts struturis piramidâls di cjafs tajâs. * '''Le campagne cuintri le Orde d'Aûr (1391–1395):''' Al à scunfît il so ex-aleât Tokhtamysh, khan de Orde d'Aûr, sachegiant lis citâts ribelis dal Volga e sdrumant par simpri la potence mongole te Russie meridionâl. * '''Il sac di Delhi (1398):''' Invadint il Sultanat di Delhi in [[Indie]] tal dicembar dal 1398 cul pretest che i sovrans musulmans jerin masse tolerants cul hinduism, Tamerlan al à sdrumât le capitâl e fat plui di 100.000 presonis.Tamerlan ordene le esecuzion di chests presonîrs in une dî. Chei che si refudavin di copâ i sclâfs ribei , sarressin stâts copâts ancje lôr. * '''La Bataie di Ankara (1402):''' Te sô opare mestre militâr, Tamerlan al à invadût l'Anatolie e al à scunfît l'[[Imperi Otoman]] te bataie di Ankara, cjapant presonîr il sultan [[Bayezid I]]. Chest fât al à ritardât le [[colade di Costantinopoli]] par plui di un mieç secul. === La ultime campagne e le muart (1404–1405) === Daspo di vê pacificât il sô vast imperi, tal [[1404]] Tamerlan al à organizât la sô plui grande e ambiziose spedizion: la concuiste de Cine de dinastie Ming. Cundut di chest, tal timp de marce viers est tal frêt invier de Asie Centrâl, al si è malât e al è muart ad Otrar (in dî di vuê [[Kazakhstan]]) ai [[19 di Fevrâr]] dal [[1405]]. Il sô cuarp al è stât puartât a [[Samarcanda]] e sepelît tal suntuôs mausoleu di '''Gur-e-Amir'''. == Culture e ereditât == Tai paîs concuistâts Tamerlan al è ricuardât come une figure tragjiche par vie des devastazions e dai massalizis massîfs, a [[Samarcanda]] e in te Transoxiane al è stât un mecenât straordenari: * Al à puartât i plui brâfs artigjans, architets, poetis e sienziâts di dut l'imperi par trasformâ [[Samarcanda]] e [[Shahrisabz]]tes citâts plui bielis de Asie. * Al à inaugurât il periodi dal ''Rinassiment Timuride'', che e à vût il sô pont plui alt cun so nevôt [[Ulugh Beg]] (astronomo e re) e che e à influençât la nassite dal [[Imperi Mughal]] in [[Indie]] par mieç dal sô dissendent Babur. In [[Uzbekistan]] vuê Tamerlan al è considerât il pari de patrie e un eroe nazionâl. == Vôs coreladis == * [[Samarcanda]] * [[Imperi Timurid]] * [[Genghis Khan]] * [[Bataie di Ankara]] * [[Ulugh Beg]] == Bibliografie == * Beatrice Forbes Manz, ''The Rise and Rule of Tamerlane'', Cambridge University Press, 1989, ISBN 978-0521633840. * Justin Marozzi, ''Tamerlane: Sword of Islam, Conqueror of the World'', HarperPerennial, Londra, 2005, ISBN 978-0007116645. * Jean-Paul Roux, ''Tamerlano'', Garzanti, Milano, 1992. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Timur Voç di Tamerlan inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/tamerlano Voç di Tamerlan inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Tamerlan]] [[Categorie:Imperi Timurid]] [[Categorie:Storie de Asie]] 6kjwprm8bcvjzlfao2ppcr1wqpqi631 186624 186623 2026-09-01T22:18:36Z Santefoscje73 11500 186624 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Tamerlan |Figure = Tamerlan.jpg |Didascalie = Ritrat d'epoca europeane di Tamerlan |Nazionalitât = Turc-mongule |DateNassite = [[9 di Avrîl]] [[1336]] |LucNassite = Kesh (vuê Shahrisabz, [[Uzbekistan]]) |DateMuart = [[19 di Fevrâr]] [[1405]] |LucMuart = Otrar, [[Kazakhstan]] |Ativitât = Cjâf militâr, concuistadôr, fondadôr dal Imperi Timurid |Oparis = Fondazion de dinastie timuride, ricostruzion di Samarcande |Note = Un dai plui grandis e spietâts concuistadôrs de storie, al à unificât l'Asie centrâl e creant un imperi vastissim. }} [[Figure:Timur reconstruction03.jpg|200px|miniatura|destra|Ricostruzion forense de muse di Tamerlan]] '''Tamerlan''' (de forme persiane ''Tīmūr-i Lang'', "Taimur il Çuet"; Kesh, [[9 di Avrîl]] [[1336]] – Otrar, [[19 di Fevrâr]] [[1405]]) al è stât un cjâf militâr e concuistadôr turc-mongul. Fondadôr dal '''Imperi Timurid''' in te Asie centrâl e te Persie, al è considerât un dai plui grancj e spietâts strategjics militârs de storie. A traviers une schirie di campagnis devastantis tal Medi Orient fintremai le Indie e le Russie, Tamerlan al à ricreât par une bande il vast imperi di [[Genghis Khan]], fondint la culture turco-mongule cu la tradizion islamiche e persiane. == Biografie == === Origjin e rivade al podê (1336–1370) === Nassût tal clan Barlas, une tribu mongole turchizade te region de Transoxiane (vuê tal [[Uzbekistan]]), Taimur al jere fî di un piçul cjàf tribâl. Tal moment di une scunfite te sô zoventût, al è stât ferît a le gjambe diestre e al braç destri, un fât che al à lassât çuet par dute la vite (di ca il sopranom persian ''Tīmūr-i Lang'', voltât in Europe come '''Tamerlan'''). A travers un intricât zûc di aleancîs militaris e politichis, al è rivât a unificâ lis tribûs nomadis de region e, in tal [[1370]], al si è proclamât emîr a [[Samarcanda]], fassint di cheste citât le capitâl splendent dal sô imperi. Cundut che al governave "de facto" come un sovran assolût, no jessint un disendent dirèt di Genghis Khan, no al à mai cjapât il titul di ''Khan'', par sielzi chel di chel di ''Emîr'' (Prinçip) o ''Guregen''. === Lis grandis campagnis militaris (1370–1402) === Tamerlan al à passât plui di trente agns in vuere continue, fasint campagnis di une ferocitât jentrade te liende ma di une precision strategjiche straordenarie: * '''Concuiste de Persie e dal Medi Orient:''' Intai agns '80 e '90 dal Trecent, Tamerlan al à sdrumât i reams persians, devastant citâts come [[Isfahan]] e [[Baghdad]]. In tal 1387, daspo' de ribelion di Isfahan, al à ordenât il massalizi di decinis di miliars di citadins, fasint fâ dai siei soldâts struturis piramidâls di cjafs tajâs. * '''Le campagne cuintri le Orde d'Aûr (1391–1395):''' Al à scunfît il so ex-aleât Tokhtamysh, khan de Orde d'Aûr, sachegiant lis citâts ribelis dal Volga e sdrumant par simpri la potence mongole te Russie meridionâl. * '''Il sac di Delhi (1398):''' Invadint il Sultanat di Delhi in [[Indie]] tal dicembar dal 1398 cul pretest che i sovrans musulmans jerin masse tolerants cul hinduism, Tamerlan al à sdrumât le capitâl e fat plui di 100.000 presonis.Tamerlan ordene le esecuzion di chests presonîrs in une dî. Chei che si refudavin di copâ i sclâfs ribei , sarressin stâts copâts ancje lôr. * '''La Bataie di Ankara (1402):''' Te sô opare mestre militâr, Tamerlan al à invadût l'Anatolie e al à scunfît l'[[Imperi Otoman]] te bataie di Ankara, cjapant presonîr il sultan [[Bayezid I]]. Chest fât al à ritardât le [[colade di Costantinopoli]] par plui di un mieç secul. === La ultime campagne e le muart (1404–1405) === Daspo di vê pacificât il sô vast imperi, tal [[1404]] Tamerlan al à organizât la sô plui grande e ambiziose spedizion: la concuiste de Cine de dinastie Ming. Cundut di chest, tal timp de marce viers est tal frêt invier de Asie Centrâl, al si è malât e al è muart ad Otrar (in dî di vuê [[Kazakhstan]]) ai [[19 di Fevrâr]] dal [[1405]]. Il sô cuarp al è stât puartât a [[Samarcanda]] e sepelît tal suntuôs mausoleu di '''Gur-e-Amir'''. == Culture e ereditât == Tai paîs concuistâts Tamerlan al è ricuardât come une figure tragjiche par vie des devastazions e dai massalizis massîfs, a [[Samarcanda]] e in te Transoxiane al è stât un mecenât straordenari: * Al à puartât i plui brâfs artigjans, architets, poetis e sienziâts di dut l'imperi par trasformâ [[Samarcanda]] e [[Shahrisabz]]tes citâts plui bielis de Asie. * Al à inaugurât il periodi dal ''Rinassiment Timuride'', che e à vût il sô pont plui alt cun so nevôt [[Ulugh Beg]] (astronomo e re) e che e à influençât la nassite dal [[Imperi Mughal]] in [[Indie]] par mieç dal sô dissendent Babur. In [[Uzbekistan]] vuê Tamerlan al è considerât il pari de patrie e un eroe nazionâl. == Vôs coreladis == * [[Samarcanda]] * [[Imperi Timurid]] * [[Genghis Khan]] * [[Bataie di Ankara]] * [[Ulugh Beg]] == Bibliografie == * Beatrice Forbes Manz, ''The Rise and Rule of Tamerlane'', Cambridge University Press, 1989, ISBN 978-0521633840. * Justin Marozzi, ''Tamerlane: Sword of Islam, Conqueror of the World'', HarperPerennial, Londra, 2005, ISBN 978-0007116645. * Jean-Paul Roux, ''Tamerlano'', Garzanti, Milano, 1992. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Timur Voç di Tamerlan inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/tamerlano Voç di Tamerlan inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Tamerlan]] [[Categorie:Imperi Timurid]] [[Categorie:Storie de Asie]] f19mm8hhsn91gb33y76t1kybngbfxz0 Saladin 0 15145 186631 2026-09-02T07:36:22Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Saladin |Figure = Saladin Portrait.jpg |Didascalie = Ritrat di fantasie dal XIX secul di Saladin |Nazionalitât = Curde |DateNassite = [[1137]] o [[1138]] |LucNassite = Tikrit, [[Irak]] |DateMuart = [[4 di Març]] [[1193]] |LucMuart = Damasco, [[Sirie]] |Ativitât = Sultan dal Egjit e de Sirie, cjâf militâr, fondadôr de dinastia ayyubide |Oparis = Riconcuiste musulmane di [[Jerusalem]] (1187), fondazion de dinastie Ayyubide |Note = Un dai plui celebris cond... 186631 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Saladin |Figure = Saladin Portrait.jpg |Didascalie = Ritrat di fantasie dal XIX secul di Saladin |Nazionalitât = Curde |DateNassite = [[1137]] o [[1138]] |LucNassite = Tikrit, [[Irak]] |DateMuart = [[4 di Març]] [[1193]] |LucMuart = Damasco, [[Sirie]] |Ativitât = Sultan dal Egjit e de Sirie, cjâf militâr, fondadôr de dinastia ayyubide |Oparis = Riconcuiste musulmane di [[Jerusalem]] (1187), fondazion de dinastie Ayyubide |Note = Un dai plui celebris condotîrs dal mont islamic, famôs par la sô abilitât militâr e la sô magnanimitât viers i aversarîs. }} '''Saladin''' (forme voltade dal arab ''Ṣalāḥ ad-Dīn Yūsuf ibn Ayyūb''; Tikrit, [[1137]] o [[1138]] – Damasco, [[4 di Març]] [[1193]]) al è stât un sultan, cjâf militâr e politic curdi. Fondadôr de ''dinastie Ayyubide'' in [[Egjit]] e [[Sirie]], al è une des figuris plui celebris de storie dal mont islamic e des [[Crosadis]]. Al è cognossûts par vê unificât i teritoris musulmans dal Medi Orient e par vê riconcuistât la citât di [[Jerusalem]] in tal [[1187]], metint un tiermin a une dominazion di scuasit un secul dai crosâts ocidentâli. In te culture europeane e tal imagjnari storic al è stât dispès ricuardât ancje dai siei aversaris par la sô cjavalerie, diplomazie e clemence. == Biografie == === Zoventût e jentrade te cort ziṅgide (1138–1169) === Nassût intune famee curde a Tikrit ( vuê tal [[Iraq]]), Saladin al jera fî di Ayyub, un governadôr militâr al servizi de dinastie dei Zengidi. Al à passât la sô zoventut a Baalbek e a Damasco, dulâ che al à vût une educazion culturâl, religjiose e militâr. Intai agns '60 dal [[XII secul]], Saladin al à compagnât sô barbe [[Shirkuh]], un gjenerâl al servizi dal emîr Nur ad-Din (Nuredin), tes campagnis militaris in tal Egjit fatimidi par impedî la concuiste dai crosâts. Daspo' de muart di Shirkuh intal [[1169]], Saladin al è stât nominât visîr dal Egjit. === Sultan dal Egjit e unificazion de Sirie (1169–1186) === Cjapât il control de aministrazion egjiziane, Saladin al à abolît formalmentri il califfât fatimidi shiite in tal [[1171]], ripristinant l'ortodossie sunnite. Daspo' de muart di Nuredin tal [[1174]], Saladin al à cjapât il control di [[Damasco]] e de [[Sirie]], unificant sòt de sô sferade i paîs musulmans che circondavin i Stâts crosâts. In tal [[1175]], il califi abbaside di Baghdad al à riconossût Saladin come '''Sultan dal Egjit e de Sirie'''. === La concuiste di Jerusalem e la Tiarçe Crosade (1187–1192) === Riconsolidât il so podê, Saladin al à inviât le campagne definitive cuintri il Ream di Jerusalem, cuintri le provocazion des azions di Rinaldo di Châtillon: * '''Le Bataie di Hattin (1187):''' Ai [[4 di Lui]] dal [[1187]], te celebre '''[[Bataie di Hattin]]''', Saladin al à scunfît in môt devastant l'armade dai crosâts vuidade dal re Guido di Lusignano. Chest fât al à viert la strade par la concuiste de plui parte des citâts de Palestine. * '''La cjapade di Jerusalem (1187):''' Ai [[2 di Otubar]] dal [[1187]], Jerusalem e à capitolât. A diference dal sac cruent fat dai crosâts in tal 1099, Saladin al à concedût la vite e la salvaguardie a lis popolazions cristianis in cjâf di un riscat moderât, impedint sachegjamentss e massalizis. * '''Le Tiarce Crosade (1189–1192):''' Le colade di Jerusalem e à scjadenât le Tiarce Crosade, vuidade dai plui grancj sovrans europeans, jenfri cui il re d'Ingletiere '''[[Ricart Cûr di Leon]]'''. Malgrât diviarsis vitorîs di Ricart (come a Giaffa e ad Ascalona), Saladin al è rivât a tignî le citât di Jerusalem. In tal [[1192]], i doi sovrans an segnât une tregue (Tratât di Giaffa) che e mantignive la citât tes mans musulmanis, ma garantive il pelegrinaç libâr dai cristians ai Lûcs Sants. === La muart e l'ereditât (1193) === Pôcs mês daspo' de jessude di Ricart Cûr di Leon de Palestine, Saladin al si è malât di une fiere violente e al è muart a [[Damasco]] ai [[4 di Març]] dal [[1193]], a l'etât di 55 agns. Al è stât sepelit te Moschee dei Omayyadi a [[Damasco]]. Al moment de sô muart, il sô tesaur al jere scuasit vueit par vie des sôs continuis elemosinis e donazions ai siei sotàns e soldâts. == Figure e mitologjie == Saladin al è une des raris figuris de storie medievâl a jessi storicamentri stimadis tant in te cultura islamica cuant in chê ocidentâl: * In te '''cultura islamiche''', al è ricuardât come l'eroe per ecelence che al à unificât la ''Umma'' e liberât la citât sante di Al-Quds ([[Jerusalem]]). * In te '''culture europeane''', za in te [[Etât di Mieç]] al è stât idealizât come il modêl dal "pagan cjavaleresc" e magnanim. [[Dante Alighieri]] lu inseris in tal [[Infier]] (Cjant IV) in tal "Limbo" insiemit ai grandis pagans nobîls, e [[Giovanni Boccaccio]] lu met come protagonist di une famose novele dal ''[[Decameron]]''. == Vôs coreladis == * [[Crosadis]] * [[Bataie di Hattin]] * [[Ricart Cûr di Leon]] * [[Jerusalem]] * [[Dinastie Ayyubide]] == Bibliografie == * Francesco Gabrieli, ''Storici arabi delle Crociate'', Einaudi, Torino, 1969. * Steven Runciman, ''Storia delle Crociate'', BUR, Milano, 2005, ISBN 978-8817116985. * Stanley Lane-Poole, ''Saladin and the Fall of the Kingdom of Jerusalem'', G.P. Putnam's Sons, Londra, 1898 (ristampa 2002). == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Saladin Voç di Saladin inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/saladino Voç di Saladin inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Saladin]] [[Categorie:Sultans]] [[Categorie:Condottiers]] [[Categorie:Crosadis]] [[Categorie:Storie dal Mediant Orient]] n5ud3t82odvfwa4k9hr2l17xuw08sty 186632 186631 2026-09-02T07:37:48Z Santefoscje73 11500 186632 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Saladin |Figure = Folio from The book of knowledge of ingenious mechanical devices (1354 Mamluk copy). Part of a water clock (detail).jpg |Didascalie = Saladin in un codiç arap dal secul XII |Nazionalitât = Curde |DateNassite = [[1137]] o [[1138]] |LucNassite = Tikrit, [[Irak]] |DateMuart = [[4 di Març]] [[1193]] |LucMuart = [[Damasco]], [[Sirie]] |Ativitât = Sultan dal Egjit e de Sirie, cjâf militâr, fondadôr de dinastia ayyubide |Oparis = Riconcuiste musulmane di [[Jerusalem]] (1187), fondazion de dinastie Ayyubide |Note = Un dai plui celebris condotîrs dal mont islamic, famôs par la sô abilitât militâr e la sô magnanimitât viers i aversarîs. }} '''Saladin''' (forme voltade dal arab ''Ṣalāḥ ad-Dīn Yūsuf ibn Ayyūb''; Tikrit, [[1137]] o [[1138]] – Damasco, [[4 di Març]] [[1193]]) al è stât un sultan, cjâf militâr e politic curdi. Fondadôr de ''dinastie Ayyubide'' in [[Egjit]] e [[Sirie]], al è une des figuris plui celebris de storie dal mont islamic e des [[Crosadis]]. Al è cognossûts par vê unificât i teritoris musulmans dal Medi Orient e par vê riconcuistât la citât di [[Jerusalem]] in tal [[1187]], metint un tiermin a une dominazion di scuasit un secul dai crosâts ocidentâli. In te culture europeane e tal imagjnari storic al è stât dispès ricuardât ancje dai siei aversaris par la sô cjavalerie, diplomazie e clemence. == Biografie == === Zoventût e jentrade te cort ziṅgide (1138–1169) === Nassût intune famee curde a Tikrit ( vuê tal [[Iraq]]), Saladin al jera fî di Ayyub, un governadôr militâr al servizi de dinastie dei Zengidi. Al à passât la sô zoventut a Baalbek e a Damasco, dulâ che al à vût une educazion culturâl, religjiose e militâr. Intai agns '60 dal [[XII secul]], Saladin al à compagnât sô barbe [[Shirkuh]], un gjenerâl al servizi dal emîr Nur ad-Din (Nuredin), tes campagnis militaris in tal Egjit fatimidi par impedî la concuiste dai crosâts. Daspo' de muart di Shirkuh intal [[1169]], Saladin al è stât nominât visîr dal Egjit. === Sultan dal Egjit e unificazion de Sirie (1169–1186) === Cjapât il control de aministrazion egjiziane, Saladin al à abolît formalmentri il califfât fatimidi shiite in tal [[1171]], ripristinant l'ortodossie sunnite. Daspo' de muart di Nuredin tal [[1174]], Saladin al à cjapât il control di [[Damasco]] e de [[Sirie]], unificant sòt de sô sferade i paîs musulmans che circondavin i Stâts crosâts. In tal [[1175]], il califi abbaside di Baghdad al à riconossût Saladin come '''Sultan dal Egjit e de Sirie'''. === La concuiste di Jerusalem e la Tiarçe Crosade (1187–1192) === Riconsolidât il so podê, Saladin al à inviât le campagne definitive cuintri il Ream di Jerusalem, cuintri le provocazion des azions di Rinaldo di Châtillon: * '''Le Bataie di Hattin (1187):''' Ai [[4 di Lui]] dal [[1187]], te celebre '''[[Bataie di Hattin]]''', Saladin al à scunfît in môt devastant l'armade dai crosâts vuidade dal re Guido di Lusignano. Chest fât al à viert la strade par la concuiste de plui parte des citâts de Palestine. * '''La cjapade di Jerusalem (1187):''' Ai [[2 di Otubar]] dal [[1187]], Jerusalem e à capitolât. A diference dal sac cruent fat dai crosâts in tal 1099, Saladin al à concedût la vite e la salvaguardie a lis popolazions cristianis in cjâf di un riscat moderât, impedint sachegjamentss e massalizis. * '''Le Tiarce Crosade (1189–1192):''' Le colade di Jerusalem e à scjadenât le Tiarce Crosade, vuidade dai plui grancj sovrans europeans, jenfri cui il re d'Ingletiere '''[[Ricart Cûr di Leon]]'''. Malgrât diviarsis vitorîs di Ricart (come a Giaffa e ad Ascalona), Saladin al è rivât a tignî le citât di Jerusalem. In tal [[1192]], i doi sovrans an segnât une tregue (Tratât di Giaffa) che e mantignive la citât tes mans musulmanis, ma garantive il pelegrinaç libâr dai cristians ai Lûcs Sants. === La muart e l'ereditât (1193) === Pôcs mês daspo' de jessude di Ricart Cûr di Leon de Palestine, Saladin al si è malât di une fiere violente e al è muart a [[Damasco]] ai [[4 di Març]] dal [[1193]], a l'etât di 55 agns. Al è stât sepelit te Moschee dei Omayyadi a [[Damasco]]. Al moment de sô muart, il sô tesaur al jere scuasit vueit par vie des sôs continuis elemosinis e donazions ai siei sotàns e soldâts. == Figure e mitologjie == Saladin al è une des raris figuris de storie medievâl a jessi storicamentri stimadis tant in te cultura islamica cuant in chê ocidentâl: * In te '''cultura islamiche''', al è ricuardât come l'eroe per ecelence che al à unificât la ''Umma'' e liberât la citât sante di Al-Quds ([[Jerusalem]]). * In te '''culture europeane''', za in te [[Etât di Mieç]] al è stât idealizât come il modêl dal "pagan cjavaleresc" e magnanim. [[Dante Alighieri]] lu inseris in tal [[Infier]] (Cjant IV) in tal "Limbo" insiemit ai grandis pagans nobîls, e [[Giovanni Boccaccio]] lu met come protagonist di une famose novele dal ''[[Decameron]]''. == Vôs coreladis == * [[Crosadis]] * [[Bataie di Hattin]] * [[Ricart Cûr di Leon]] * [[Jerusalem]] * [[Dinastie Ayyubide]] == Bibliografie == * Francesco Gabrieli, ''Storici arabi delle Crociate'', Einaudi, Torino, 1969. * Steven Runciman, ''Storia delle Crociate'', BUR, Milano, 2005, ISBN 978-8817116985. * Stanley Lane-Poole, ''Saladin and the Fall of the Kingdom of Jerusalem'', G.P. Putnam's Sons, Londra, 1898 (ristampa 2002). == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Saladin Voç di Saladin inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/saladino Voç di Saladin inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Saladin]] [[Categorie:Sultans]] [[Categorie:Condottiers]] [[Categorie:Crosadis]] [[Categorie:Storie dal Mediant Orient]] oy5n7gm3ozd376px940131yibpwnnic 186633 186632 2026-09-02T07:38:46Z Santefoscje73 11500 /* Vôs coreladis */ 186633 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Saladin |Figure = Folio from The book of knowledge of ingenious mechanical devices (1354 Mamluk copy). Part of a water clock (detail).jpg |Didascalie = Saladin in un codiç arap dal secul XII |Nazionalitât = Curde |DateNassite = [[1137]] o [[1138]] |LucNassite = Tikrit, [[Irak]] |DateMuart = [[4 di Març]] [[1193]] |LucMuart = [[Damasco]], [[Sirie]] |Ativitât = Sultan dal Egjit e de Sirie, cjâf militâr, fondadôr de dinastia ayyubide |Oparis = Riconcuiste musulmane di [[Jerusalem]] (1187), fondazion de dinastie Ayyubide |Note = Un dai plui celebris condotîrs dal mont islamic, famôs par la sô abilitât militâr e la sô magnanimitât viers i aversarîs. }} '''Saladin''' (forme voltade dal arab ''Ṣalāḥ ad-Dīn Yūsuf ibn Ayyūb''; Tikrit, [[1137]] o [[1138]] – Damasco, [[4 di Març]] [[1193]]) al è stât un sultan, cjâf militâr e politic curdi. Fondadôr de ''dinastie Ayyubide'' in [[Egjit]] e [[Sirie]], al è une des figuris plui celebris de storie dal mont islamic e des [[Crosadis]]. Al è cognossûts par vê unificât i teritoris musulmans dal Medi Orient e par vê riconcuistât la citât di [[Jerusalem]] in tal [[1187]], metint un tiermin a une dominazion di scuasit un secul dai crosâts ocidentâli. In te culture europeane e tal imagjnari storic al è stât dispès ricuardât ancje dai siei aversaris par la sô cjavalerie, diplomazie e clemence. == Biografie == === Zoventût e jentrade te cort ziṅgide (1138–1169) === Nassût intune famee curde a Tikrit ( vuê tal [[Iraq]]), Saladin al jera fî di Ayyub, un governadôr militâr al servizi de dinastie dei Zengidi. Al à passât la sô zoventut a Baalbek e a Damasco, dulâ che al à vût une educazion culturâl, religjiose e militâr. Intai agns '60 dal [[XII secul]], Saladin al à compagnât sô barbe [[Shirkuh]], un gjenerâl al servizi dal emîr Nur ad-Din (Nuredin), tes campagnis militaris in tal Egjit fatimidi par impedî la concuiste dai crosâts. Daspo' de muart di Shirkuh intal [[1169]], Saladin al è stât nominât visîr dal Egjit. === Sultan dal Egjit e unificazion de Sirie (1169–1186) === Cjapât il control de aministrazion egjiziane, Saladin al à abolît formalmentri il califfât fatimidi shiite in tal [[1171]], ripristinant l'ortodossie sunnite. Daspo' de muart di Nuredin tal [[1174]], Saladin al à cjapât il control di [[Damasco]] e de [[Sirie]], unificant sòt de sô sferade i paîs musulmans che circondavin i Stâts crosâts. In tal [[1175]], il califi abbaside di Baghdad al à riconossût Saladin come '''Sultan dal Egjit e de Sirie'''. === La concuiste di Jerusalem e la Tiarçe Crosade (1187–1192) === Riconsolidât il so podê, Saladin al à inviât le campagne definitive cuintri il Ream di Jerusalem, cuintri le provocazion des azions di Rinaldo di Châtillon: * '''Le Bataie di Hattin (1187):''' Ai [[4 di Lui]] dal [[1187]], te celebre '''[[Bataie di Hattin]]''', Saladin al à scunfît in môt devastant l'armade dai crosâts vuidade dal re Guido di Lusignano. Chest fât al à viert la strade par la concuiste de plui parte des citâts de Palestine. * '''La cjapade di Jerusalem (1187):''' Ai [[2 di Otubar]] dal [[1187]], Jerusalem e à capitolât. A diference dal sac cruent fat dai crosâts in tal 1099, Saladin al à concedût la vite e la salvaguardie a lis popolazions cristianis in cjâf di un riscat moderât, impedint sachegjamentss e massalizis. * '''Le Tiarce Crosade (1189–1192):''' Le colade di Jerusalem e à scjadenât le Tiarce Crosade, vuidade dai plui grancj sovrans europeans, jenfri cui il re d'Ingletiere '''[[Ricart Cûr di Leon]]'''. Malgrât diviarsis vitorîs di Ricart (come a Giaffa e ad Ascalona), Saladin al è rivât a tignî le citât di Jerusalem. In tal [[1192]], i doi sovrans an segnât une tregue (Tratât di Giaffa) che e mantignive la citât tes mans musulmanis, ma garantive il pelegrinaç libâr dai cristians ai Lûcs Sants. === La muart e l'ereditât (1193) === Pôcs mês daspo' de jessude di Ricart Cûr di Leon de Palestine, Saladin al si è malât di une fiere violente e al è muart a [[Damasco]] ai [[4 di Març]] dal [[1193]], a l'etât di 55 agns. Al è stât sepelit te Moschee dei Omayyadi a [[Damasco]]. Al moment de sô muart, il sô tesaur al jere scuasit vueit par vie des sôs continuis elemosinis e donazions ai siei sotàns e soldâts. == Figure e mitologjie == Saladin al è une des raris figuris de storie medievâl a jessi storicamentri stimadis tant in te cultura islamica cuant in chê ocidentâl: * In te '''cultura islamiche''', al è ricuardât come l'eroe per ecelence che al à unificât la ''Umma'' e liberât la citât sante di Al-Quds ([[Jerusalem]]). * In te '''culture europeane''', za in te [[Etât di Mieç]] al è stât idealizât come il modêl dal "pagan cjavaleresc" e magnanim. [[Dante Alighieri]] lu inseris in tal [[Infier]] (Cjant IV) in tal "Limbo" insiemit ai grandis pagans nobîls, e [[Giovanni Boccaccio]] lu met come protagonist di une famose novele dal ''[[Decameron]]''. == Vôs coreladis == * [[Crosadis]] * [[Tiarce Crosade]] * [[Bataie di Hattin]] * [[Ricart Cûr di Leon]] * [[Jerusalem]] * [[Dinastie Ayyubide]] == Bibliografie == * Francesco Gabrieli, ''Storici arabi delle Crociate'', Einaudi, Torino, 1969. * Steven Runciman, ''Storia delle Crociate'', BUR, Milano, 2005, ISBN 978-8817116985. * Stanley Lane-Poole, ''Saladin and the Fall of the Kingdom of Jerusalem'', G.P. Putnam's Sons, Londra, 1898 (ristampa 2002). == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Saladin Voç di Saladin inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/saladino Voç di Saladin inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Saladin]] [[Categorie:Sultans]] [[Categorie:Condottiers]] [[Categorie:Crosadis]] [[Categorie:Storie dal Mediant Orient]] 23edx1h9hsifl9ygy3rraap4pcekgz8 Shaka Zulu 0 15146 186634 2026-09-02T08:06:48Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Shaka Zulu |Figure = KingShaka.jpg |Didascalie = Disen storic di Shaka intai vistîts tradizionâls di vuerîr |Nazionalitât = Zulu |DateNassite = c. [[1787]] |LucNassite = Melmoth, [[Africa dal Sud]] |DateMuart = [[22 di Setembar]] [[1828]] |LucMuart = Stanger (vuê KwaDukuza), Africa dal Sud |Ativitât = Re, cjâf militâr, riformadôr militâr |Oparis = Fondazion dal Ream Zulu, inovazions militâris (lancia ''iklwa'', scût ''ishlangu'') |Note = Un dai plu... 186634 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Shaka Zulu |Figure = KingShaka.jpg |Didascalie = Disen storic di Shaka intai vistîts tradizionâls di vuerîr |Nazionalitât = Zulu |DateNassite = c. [[1787]] |LucNassite = Melmoth, [[Africa dal Sud]] |DateMuart = [[22 di Setembar]] [[1828]] |LucMuart = Stanger (vuê KwaDukuza), Africa dal Sud |Ativitât = Re, cjâf militâr, riformadôr militâr |Oparis = Fondazion dal Ream Zulu, inovazions militâris (lancia ''iklwa'', scût ''ishlangu'') |Note = Un dai plui celebris sovrans e strategjis dal continent african, trasformadôr dal clan Zulu in un imperi militâr potent. }} '''Shaka kaSenzangakhona''', cognossût comunementri come '''Shaka Zulu''' (c. [[1787]] – [[22 di Setembar]] [[1828]]), al è stât un re, cjâf militâr e riformadôr militâr african. Al è stât il fondadôr dal '''Ream Zulu''' in te Afriche austrâl. A traviars di une schirie di riformis militaris e tatichis inovatîvis, al à trasformât un piçul clan tribâl in une nazion potent e organizade, esercitant une grande influence te storie de Afriche dal Sud tal XIX secul. == Biografie == === Zoventût e formazion (1787–1816) === Shaka al è nassût tal 1787 cirche, fî illegjitim dal cjaf tribâl zulu Senzangakhona kaJama e de prinçipesse Nandi. Par vie de sô origjin illegjitime, la sô infanzie e è stade dificîl: mandât vie cun sô mari, al à passât l'infanzie cence une cjase fisse. In tal [[1809]], Shaka al è jentrât in te armade dal cjaf ''Dingiswayo'', leader de confederazion Mthethwa. Aîs al à dimostrât une straordinarie bravure militâr, coraç e une inteligjence strategjiche fûr dal comun, deventant in pocs agns il prinçipâl gjenerâl di Dingiswayo. === Rivadeal podê e riformis militaris (1816–1828) === Cuant che sô pari Senzangakhona al è muart in tal [[1816]], Shaka, cun l'apojament di Dingiswayo, al à cjapât il control dal clan Zulu, eliminant il fradilastri che al veve ereditât il podê. Cjapât il podê, Shaka al à inviat une rivoluzion militâr profonde: * '''Inovazions des armis:''' Al à sostituît lis lungjis lancis tradizionâls di tîr cun une lancie curte da cjace che veve une lame plui largje, clamade '''iklwa''', e al à introdusût scûts di pîel di cjaval plui grancj e resistents ('''ishlangu''').Le bande di çampe dal scût coventave par fermâ i nemîs par pugnalalu daspo' a lis cuestis cun le lance. * '''Dissipline e tattiche:''' Al à eliminât i cjalçârs par fâ cori i soldâts a pît discolç e al à perfezionât le celebre tattiche de "cuar di bufal" (''buffalo horns''), dividint le armade in tre clapis: il cjâf par blocâ il nemî, i "cuars" par circondalu e i rinfuarç di riserve. * '''Organizazion sociâl:''' Al à integrât i zovins dai popui concuistâts in tai stès impiants militârs (''amabutho''), creanz un sens di identitât nazionâl unificade superant lis divisions tribâls. === L'espansion === Sòt de sô vuide, il Ream Zulu al è cressût in môt espopilant, concuistant une grande bande de regjon meridionâl (vuê la provincia dal KwaZulu-Natal). Chest periodi di grandis migrazions, vueris e sconvolgiments demografics tal interni de Afriche meridionâl al è cognossût come ''Mfecane'' (o ''Dequane''). Daspo'de muart di sô mari Nandi in tal [[1827]], Shaka al è jentrât in un periodi di dûl e paranoie profonde, imponint il dûl rigorôs e ordenant esecuzions massîvis che a an alienât il sostèn de sô . === La muart (1828) === Ai [[22 di Setembar]] dal [[1828]], Shaka al è stât assassinât a Stanger dai siei fradilastris ''Dingane'' e ''Mhlangana'', in un complòt ordît insiemit al servitôr Mbopa. Dingane al à cjapât il podê come re dai Zulu. == Figure e ereditât == Shaka al è considerât une des figuris plui complessis e fascinantis de storie africane: * Par certs storics e par la tradizion orâl zulu, al è il pari de nazion e un gjeni militâr comparabîl a [[Napoleon Bonabarte]] o [[Lissandri il Grant]]. * Par atrîs, soredut in te storiografie coloniâl ocidentâl dal secul XIX , al è stât descrit come un ditatôr spietât e cruent. Vuê, la sô figure e reste un simbul di identitât e fiertât par la popolazion Zulu e par la Afriche dal Sud in te sô intiereze. == Vôs coreladis == * [[Ream Zulu]] * [[Mfecane]] * [[Afriche dal Sud]] * [[Dingane]] == Bibliografie == * E. A. Ritter, *Shaka Zulu: The Rise of the Zulu Empire*, Longmans, Green & Co., 1955. * Dan Wylie, *Myth of Iron: Shaka in History*, University of KwaZulu-Natal Press, 2006, ISBN 978-1869140861. * John Laband, *The Rise and Fall of the Zulu Nation*, Arms and Armour Press, 1997. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Shaka Voç di Shaka inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/shaka Voç di Shaka inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Shaka Zulu]] [[Categorie:Re Zulu]] [[Categorie:Storie de Africa dal Sud]] tufa1y9ndbyujjjx8xzswrosi03jk2q Taur Sentât 0 15147 186635 2026-09-02T08:34:03Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Taur Sentât |Figure = Sitting Bull by D F Barry ca 1883 Dakota Territory.jpg |Didascalie = Taur Sentât in une fotografie dal 1884 |Nazionalitât = Lakota Sioux |DateNassite = c. [[1831]] |LucNassite = Grand River, [[Dakota dal Sud]] |DateMuart = [[15 di Dicembar]] [[1890]] |LucMuart = Standing Rock Indian Reservation, Dakota dal Sud |Ativitât = Cjâf tribal, om medisine (''wichaša wakan''), leader di resistence |Oparis = Unificazion dai clans Lakota, resis... 186635 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Taur Sentât |Figure = Sitting Bull by D F Barry ca 1883 Dakota Territory.jpg |Didascalie = Taur Sentât in une fotografie dal 1884 |Nazionalitât = Lakota Sioux |DateNassite = c. [[1831]] |LucNassite = Grand River, [[Dakota dal Sud]] |DateMuart = [[15 di Dicembar]] [[1890]] |LucMuart = Standing Rock Indian Reservation, Dakota dal Sud |Ativitât = Cjâf tribal, om medisine (''wichaša wakan''), leader di resistence |Oparis = Unificazion dai clans Lakota, resistence cuintri l'espansion merecane, vitorie te [[Bataie di Little Bighorn]] |Note = Un dai plui famôs cjafs de resistence dai natîfs merecans (Sioux Lakota Hunkpapa) cuintri il guvier dai Stâts Unîts. }} '''Taur Sentât''' (voltât dal nom lakota '''Tȟatȟáŋka Īyotake'''; c. [[1831]] – [[15 di Dicembar]] [[1890]]) al è stât un cjâf tribâl, leader spirituâl e om medisine (''wichaša wakan'') de tribu dai ''Sioux Lakota Hunkpapa''. Al è considerât une des figuris plui emblematichis de resistence dai natîfs merecans cuintri le invasion e l'espansionisim dai Stâts Unîts in te seconde metât dal secul XIX . Al è famôs par vê unificât par la prime volte diviersis tribûs des Grandis Planuris e par vê guidât la sô int te storiche vitorie de '''[[Bataie di Little Bighorn]]''' intal [[1876]]. == Biografie == ===Zoventût e prime resistence (1831–1868) === Nassût intal 1831 cirche dongje dal Grand River tal [[Dakota dal Sud]], al à cjapât prin il nom di ''Jumping Badger'' ("Tac che al salte"), par daspo' cjapâ il nom di sô pari, '''Tȟatȟáŋka Īyotak''' (''"Taur Sentât"''), a 14 agns par vie di une prove di valor e coraç demostrade in un scuintri cui Crows. Intai agns '50 e '60 dal XIX secul, intant che l'esercit merecan al cresseve la sô presence te regjon des Grandis Planuris, Taur Sentât al è deventât un dai cjafs plui rispietâts dai Hunkpapa par la sô sapience spirituâl e la sô fermece militâr, refudant di firmâ i tratâts che a limitavin la libertât dai natîfs o che a cedeve i territoris di cjace tradizionâi. === Le Vuere des Black Hills e Little Bighorn (1874–1876) === Lascuviarte di aûr tai monts sants des ''Black Hills'' (''Paha Sapa'') in tal 1874 e à puartât il guvier merecan a provâ a comprâ i teritoris e a fuarçâ i Sioux a jentrâ tes riservis. Le reazion di Taur Sentât fô chê di unificâ no dome i Lakota, ma ancje i Cheyenne e gli Arapaho in un grant cjamp unificât par difindi lis teris santis. * '''La vision:''' Intal [[1876]], durant une cerimonie de Danze dal Soreli, Taur Sentât al à vût une vision profetiche di soldâts merecans che a colavin dal cîl come cavaletis tal sô cjamp. * '''La Bataie di Little Bighorn (1876):'' Ai [[25 di Jugn]] dal [[1876]], i vuerîrs natîfs, guidâts soredut dal cjaf militâr '''Cjaval Mat''' (''Crazy Horse'') cul sostèn spirituâl di Taur Sentât, an annientât il 7° Regjiment di Cavalerie dal tenent colonelo [[George Armstrong Custer]] in te celebre Bataie di Little Bighorn. === L'esili in Canada e la capitolazion (1877–1881) === Daspo' de scunfite di Custer, l'esercit merecan al à inviat une repression cence preçedents. Par salvâ la sô int de fan e de destruzion, in tal [[1877]] Taur Sentât al à vuidât i siei fidêi in te Nord de frontiere, tal [[Canadà]] (clamât ''Wood Mountain'), indulà che al è restât par cuatri agns. Par vie demancjance di bisonts e des pressions diplomatichis, int al [[1881]] Taur Sentât al è tornât tai Stâts Unîts e al si è rindût ufiçiâlmentri al Fort Buford, deventand un presonîr di vuere. === Il "Wild West Show" e i ultims agns (1885–1890) === Intal [[1885]], al à cjapât part par diviersis mès al famôs spetacul circolâr di Buffalo Bill, il '''Wild West Show''', viazant par lis grandis citâts merecanis e in Europe. Cundut che al jere considerât une atrazion dai spetadôrs, al à aprofitât dal so rûl par fâ concôrs sul stât di miserietal cuâl viveve la sôint e par ingranâ fonts vendint autografs e fotografïs. === La muart (1890) === Intal [[1890]], in tes riservis nativis al si è difondût il moviment religjôs de ''Bal dai Spirts'' (''Ghost Dance''), che al prometeve la rinassite dai natîfs e il tornâ dai bisonts.Vint pôre che Taur Sentât al dopràs chest moviment par organizâ une gnove ribelion, lis autoritâts merecanis an mandât la polizie indigjena a arestâlu. Ai **[[15 di Dicembar]] dal [[1890]]**, durant il tentatîf di arest in te sô cjase te riserve di Standing Rock, un scuintri a fûc si è scjadenât e Taur Sentât al è stât colpît e copât di un om de polizie indigjene. Pocjis zornadisdaspo' de sô muart, la repression e à tocjât il sô pont plui tragjic cul massalizi di [[Wounded Knee]]. == Vôs coreladis == * [[Sioux]] * [[Cjaval Mat]] * [[Bataie di Little Bighorn]] * [[George Armstrong Custer]] * [[Wounded Knee]] == Bibliografie == * Stanley Vestal, *Sitting Bull, Champion of the Sioux: A Biography*, University of Oklahoma Press, 1957. * Robert M. Utley, *The Lance and the Shield: The Life and Times of Sitting Bull*, Henry Holt and Co., 1993, ISBN 978-0805012743. * Dee Brown, *Bury My Heart at Wounded Knee* (*Soterrât il gno cûr a Wounded Knee*), Holt, Rinehart & Winston, 1970. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Sitting-Bull Voç di Sitting Bull inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/toro-seduto Voç di Taur Sentât inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Taur Sentât]] [[Categorie:Cjafs Sioux]] [[Categorie:Natîfs merecans]] [[Categorie:Storie dai Stâts Unîts]] h8mi4q3khzaz6ft0bwigghk3xvldbie 186636 186635 2026-09-02T08:35:04Z Santefoscje73 11500 /* La muart (1890) */ 186636 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Taur Sentât |Figure = Sitting Bull by D F Barry ca 1883 Dakota Territory.jpg |Didascalie = Taur Sentât in une fotografie dal 1884 |Nazionalitât = Lakota Sioux |DateNassite = c. [[1831]] |LucNassite = Grand River, [[Dakota dal Sud]] |DateMuart = [[15 di Dicembar]] [[1890]] |LucMuart = Standing Rock Indian Reservation, Dakota dal Sud |Ativitât = Cjâf tribal, om medisine (''wichaša wakan''), leader di resistence |Oparis = Unificazion dai clans Lakota, resistence cuintri l'espansion merecane, vitorie te [[Bataie di Little Bighorn]] |Note = Un dai plui famôs cjafs de resistence dai natîfs merecans (Sioux Lakota Hunkpapa) cuintri il guvier dai Stâts Unîts. }} '''Taur Sentât''' (voltât dal nom lakota '''Tȟatȟáŋka Īyotake'''; c. [[1831]] – [[15 di Dicembar]] [[1890]]) al è stât un cjâf tribâl, leader spirituâl e om medisine (''wichaša wakan'') de tribu dai ''Sioux Lakota Hunkpapa''. Al è considerât une des figuris plui emblematichis de resistence dai natîfs merecans cuintri le invasion e l'espansionisim dai Stâts Unîts in te seconde metât dal secul XIX . Al è famôs par vê unificât par la prime volte diviersis tribûs des Grandis Planuris e par vê guidât la sô int te storiche vitorie de '''[[Bataie di Little Bighorn]]''' intal [[1876]]. == Biografie == ===Zoventût e prime resistence (1831–1868) === Nassût intal 1831 cirche dongje dal Grand River tal [[Dakota dal Sud]], al à cjapât prin il nom di ''Jumping Badger'' ("Tac che al salte"), par daspo' cjapâ il nom di sô pari, '''Tȟatȟáŋka Īyotak''' (''"Taur Sentât"''), a 14 agns par vie di une prove di valor e coraç demostrade in un scuintri cui Crows. Intai agns '50 e '60 dal XIX secul, intant che l'esercit merecan al cresseve la sô presence te regjon des Grandis Planuris, Taur Sentât al è deventât un dai cjafs plui rispietâts dai Hunkpapa par la sô sapience spirituâl e la sô fermece militâr, refudant di firmâ i tratâts che a limitavin la libertât dai natîfs o che a cedeve i territoris di cjace tradizionâi. === Le Vuere des Black Hills e Little Bighorn (1874–1876) === Lascuviarte di aûr tai monts sants des ''Black Hills'' (''Paha Sapa'') in tal 1874 e à puartât il guvier merecan a provâ a comprâ i teritoris e a fuarçâ i Sioux a jentrâ tes riservis. Le reazion di Taur Sentât fô chê di unificâ no dome i Lakota, ma ancje i Cheyenne e gli Arapaho in un grant cjamp unificât par difindi lis teris santis. * '''La vision:''' Intal [[1876]], durant une cerimonie de Danze dal Soreli, Taur Sentât al à vût une vision profetiche di soldâts merecans che a colavin dal cîl come cavaletis tal sô cjamp. * '''La Bataie di Little Bighorn (1876):'' Ai [[25 di Jugn]] dal [[1876]], i vuerîrs natîfs, guidâts soredut dal cjaf militâr '''Cjaval Mat''' (''Crazy Horse'') cul sostèn spirituâl di Taur Sentât, an annientât il 7° Regjiment di Cavalerie dal tenent colonelo [[George Armstrong Custer]] in te celebre Bataie di Little Bighorn. === L'esili in Canada e la capitolazion (1877–1881) === Daspo' de scunfite di Custer, l'esercit merecan al à inviat une repression cence preçedents. Par salvâ la sô int de fan e de destruzion, in tal [[1877]] Taur Sentât al à vuidât i siei fidêi in te Nord de frontiere, tal [[Canadà]] (clamât ''Wood Mountain'), indulà che al è restât par cuatri agns. Par vie demancjance di bisonts e des pressions diplomatichis, int al [[1881]] Taur Sentât al è tornât tai Stâts Unîts e al si è rindût ufiçiâlmentri al Fort Buford, deventand un presonîr di vuere. === Il "Wild West Show" e i ultims agns (1885–1890) === Intal [[1885]], al à cjapât part par diviersis mès al famôs spetacul circolâr di Buffalo Bill, il '''Wild West Show''', viazant par lis grandis citâts merecanis e in Europe. Cundut che al jere considerât une atrazion dai spetadôrs, al à aprofitât dal so rûl par fâ concôrs sul stât di miserietal cuâl viveve la sôint e par ingranâ fonts vendint autografs e fotografïs. === La muart (1890) === Intal [[1890]], in tes riservis nativis al si è difondût il moviment religjôs de ''Bal dai Spirts'' (''Ghost Dance''), che al prometeve la rinassite dai natîfs e il tornâ dai bisonts.Vint pôre che Taur Sentât al dopràs chest moviment par organizâ une gnove ribelion, lis autoritâts merecanis an mandât la polizie indigjena a arestâlu. Ai [[15 di Dicembar]] dal [[1890]], durant il tentatîf di arest in te sô cjase te riserve di Standing Rock, un scuintri a fûc si è scjadenât e Taur Sentât al è stât colpît e copât di un om de polizie indigjene. Pocjis zornadisdaspo' de sô muart, la repression e à tocjât il sô pont plui tragjic cul massalizi di [[Wounded Knee]]. == Vôs coreladis == * [[Sioux]] * [[Cjaval Mat]] * [[Bataie di Little Bighorn]] * [[George Armstrong Custer]] * [[Wounded Knee]] == Bibliografie == * Stanley Vestal, *Sitting Bull, Champion of the Sioux: A Biography*, University of Oklahoma Press, 1957. * Robert M. Utley, *The Lance and the Shield: The Life and Times of Sitting Bull*, Henry Holt and Co., 1993, ISBN 978-0805012743. * Dee Brown, *Bury My Heart at Wounded Knee* (*Soterrât il gno cûr a Wounded Knee*), Holt, Rinehart & Winston, 1970. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Sitting-Bull Voç di Sitting Bull inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/toro-seduto Voç di Taur Sentât inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Taur Sentât]] [[Categorie:Cjafs Sioux]] [[Categorie:Natîfs merecans]] [[Categorie:Storie dai Stâts Unîts]] es4ibu9vpixh5uoy34to2qj0jmls9rk 186637 186636 2026-09-02T08:35:27Z Santefoscje73 11500 /* Le Vuere des Black Hills e Little Bighorn (1874–1876) */ 186637 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Taur Sentât |Figure = Sitting Bull by D F Barry ca 1883 Dakota Territory.jpg |Didascalie = Taur Sentât in une fotografie dal 1884 |Nazionalitât = Lakota Sioux |DateNassite = c. [[1831]] |LucNassite = Grand River, [[Dakota dal Sud]] |DateMuart = [[15 di Dicembar]] [[1890]] |LucMuart = Standing Rock Indian Reservation, Dakota dal Sud |Ativitât = Cjâf tribal, om medisine (''wichaša wakan''), leader di resistence |Oparis = Unificazion dai clans Lakota, resistence cuintri l'espansion merecane, vitorie te [[Bataie di Little Bighorn]] |Note = Un dai plui famôs cjafs de resistence dai natîfs merecans (Sioux Lakota Hunkpapa) cuintri il guvier dai Stâts Unîts. }} '''Taur Sentât''' (voltât dal nom lakota '''Tȟatȟáŋka Īyotake'''; c. [[1831]] – [[15 di Dicembar]] [[1890]]) al è stât un cjâf tribâl, leader spirituâl e om medisine (''wichaša wakan'') de tribu dai ''Sioux Lakota Hunkpapa''. Al è considerât une des figuris plui emblematichis de resistence dai natîfs merecans cuintri le invasion e l'espansionisim dai Stâts Unîts in te seconde metât dal secul XIX . Al è famôs par vê unificât par la prime volte diviersis tribûs des Grandis Planuris e par vê guidât la sô int te storiche vitorie de '''[[Bataie di Little Bighorn]]''' intal [[1876]]. == Biografie == ===Zoventût e prime resistence (1831–1868) === Nassût intal 1831 cirche dongje dal Grand River tal [[Dakota dal Sud]], al à cjapât prin il nom di ''Jumping Badger'' ("Tac che al salte"), par daspo' cjapâ il nom di sô pari, '''Tȟatȟáŋka Īyotak''' (''"Taur Sentât"''), a 14 agns par vie di une prove di valor e coraç demostrade in un scuintri cui Crows. Intai agns '50 e '60 dal XIX secul, intant che l'esercit merecan al cresseve la sô presence te regjon des Grandis Planuris, Taur Sentât al è deventât un dai cjafs plui rispietâts dai Hunkpapa par la sô sapience spirituâl e la sô fermece militâr, refudant di firmâ i tratâts che a limitavin la libertât dai natîfs o che a cedeve i territoris di cjace tradizionâi. === Le Vuere des Black Hills e Little Bighorn (1874–1876) === Lascuviarte di aûr tai monts sants des ''Black Hills'' (''Paha Sapa'') in tal 1874 e à puartât il guvier merecan a provâ a comprâ i teritoris e a fuarçâ i Sioux a jentrâ tes riservis. Le reazion di Taur Sentât fô chê di unificâ no dome i Lakota, ma ancje i Cheyenne e gli Arapaho in un grant cjamp unificât par difindi lis teris santis. * '''La vision:''' Intal [[1876]], durant une cerimonie de Danze dal Soreli, Taur Sentât al à vût une vision profetiche di soldâts merecans che a colavin dal cîl come cavaletis tal sô cjamp. * '''La Bataie di Little Bighorn (1876):''' Ai [[25 di Jugn]] dal [[1876]], i vuerîrs natîfs, guidâts soredut dal cjaf militâr '''Cjaval Mat''' (''Crazy Horse'') cul sostèn spirituâl di Taur Sentât, an annientât il 7° Regjiment di Cavalerie dal tenent colonelo [[George Armstrong Custer]] in te celebre Bataie di Little Bighorn. === L'esili in Canada e la capitolazion (1877–1881) === Daspo' de scunfite di Custer, l'esercit merecan al à inviat une repression cence preçedents. Par salvâ la sô int de fan e de destruzion, in tal [[1877]] Taur Sentât al à vuidât i siei fidêi in te Nord de frontiere, tal [[Canadà]] (clamât ''Wood Mountain'), indulà che al è restât par cuatri agns. Par vie demancjance di bisonts e des pressions diplomatichis, int al [[1881]] Taur Sentât al è tornât tai Stâts Unîts e al si è rindût ufiçiâlmentri al Fort Buford, deventand un presonîr di vuere. === Il "Wild West Show" e i ultims agns (1885–1890) === Intal [[1885]], al à cjapât part par diviersis mès al famôs spetacul circolâr di Buffalo Bill, il '''Wild West Show''', viazant par lis grandis citâts merecanis e in Europe. Cundut che al jere considerât une atrazion dai spetadôrs, al à aprofitât dal so rûl par fâ concôrs sul stât di miserietal cuâl viveve la sôint e par ingranâ fonts vendint autografs e fotografïs. === La muart (1890) === Intal [[1890]], in tes riservis nativis al si è difondût il moviment religjôs de ''Bal dai Spirts'' (''Ghost Dance''), che al prometeve la rinassite dai natîfs e il tornâ dai bisonts.Vint pôre che Taur Sentât al dopràs chest moviment par organizâ une gnove ribelion, lis autoritâts merecanis an mandât la polizie indigjena a arestâlu. Ai [[15 di Dicembar]] dal [[1890]], durant il tentatîf di arest in te sô cjase te riserve di Standing Rock, un scuintri a fûc si è scjadenât e Taur Sentât al è stât colpît e copât di un om de polizie indigjene. Pocjis zornadisdaspo' de sô muart, la repression e à tocjât il sô pont plui tragjic cul massalizi di [[Wounded Knee]]. == Vôs coreladis == * [[Sioux]] * [[Cjaval Mat]] * [[Bataie di Little Bighorn]] * [[George Armstrong Custer]] * [[Wounded Knee]] == Bibliografie == * Stanley Vestal, *Sitting Bull, Champion of the Sioux: A Biography*, University of Oklahoma Press, 1957. * Robert M. Utley, *The Lance and the Shield: The Life and Times of Sitting Bull*, Henry Holt and Co., 1993, ISBN 978-0805012743. * Dee Brown, *Bury My Heart at Wounded Knee* (*Soterrât il gno cûr a Wounded Knee*), Holt, Rinehart & Winston, 1970. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Sitting-Bull Voç di Sitting Bull inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/toro-seduto Voç di Taur Sentât inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Taur Sentât]] [[Categorie:Cjafs Sioux]] [[Categorie:Natîfs merecans]] [[Categorie:Storie dai Stâts Unîts]] qy2tht03rnqt27aw2uh2knzxgqgdqms