Vichipedie furwiki https://fur.wikipedia.org/wiki/Pagjine_princip%C3%A2l MediaWiki 1.47.0-wmf.18 first-letter Media Speciâl Discussion Utent Discussion utent Vichipedie Discussion Vichipedie Figure Discussion figure MediaWiki Discussion MediaWiki Model Discussion model Jutori Discussion jutori Categorie Discussion categorie TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Pieri Pauli Pasolini 0 1707 186684 185118 2026-09-02T17:15:36Z CommonsDelinker 206 Il file Pasolini_Portrait.jpg al è stât gjavât parcè che al è stât eliminât su Commons di Infrogmation. 186684 wikitext text/x-wiki {{Citazion|A vegnarà ben il dì che il Friul si inecuarzarà di vei na storia, un passat, na tradision!|Pier Paolo Pasolini, ''Stroligut di cà da l'Aga'' (1944)}} '''Pieri Pauli Pasolini''' (Pier Paolo Pasolini) al è nassût a [[Bologne]] ai [[5 di Març]] [[1922]] e muart a [[Ostie]] ai [[2 di Novembar]] [[1975]]. Al fo un scritôr, poete, inteletuâl, critic, regjist, la plui impuartante figure di inteletuâl furlan dal [[XX secul]] e un dai plui impuartants ancje pe culture taliane. Al imparà la [[lenghe furlane]] de mari, Susanna Colussi, che e jere di [[Cjasarse]], in provincie di Pordenon. Di piçul al passave lis [[istât]]s in [[Friûl]], mentri vie pal an al veve di lâ daûr dal pari militâr. Al si trasferìs a Cjasarse cu la mari sul principi dal [[1943]], par stâ lì fintremai al [[Zenâr]] dal [[1950]]; intant, il fradi al murive combatint in te [[Resistence taliane]]. Pier Paolo al discuvierzè une lenghe viere, fevelât da int puare ma plene di dignitât, e al scomence a meti dongje i zovins fin ae creazion de [[Academiuta di lenga furlana]], dulà che a forin inmaneadis poesiis, cjants, [[spetacul tetrâl|spetacui teatrâi]]. In chest periodi al publicà cinc libris di poesiis e cinc rivistis leteraris. [[Figure:Ppp scolaresca.jpg|250px|miniatura|destra|Pasolini cun i siei scuelârs a Volveson]] Daspò chest periodi, al si trasferì fûr dal Friûl, cence dismenteâlu, e seguint une ideologjie marxiste ma cuintri corint, venade di [[cristianesim]] e simpri orientât ai interès dai plui puars e maltratâts; tai ultins agns, prime de muart violente (e ancjemò un grum misteriose) al tornà a dedicâsi al furlan, publicant diviers articui e la racuelte La gnove zoventût che cjape dentri dute la sô produzion leterarie inte marilenghe. == La sô vision poetiche == [[Figure:Ppp casarsa.jpg|250px|miniatura|destra|Pasolini a Cjasarse]] Il fuart leam cu la mari, di famee furlane contadine, e i studis di filologjie romanze, lu àn sburtât a cirî te lenghe de mari la maniere par burî fûr un delicât e fantastic mont poetic. A son nassudis cussì lis "Poesiis a Cjasarsa" ([[1942]]), daspò publicadis dongje cun altris in "La miôr zoventût" ([[1954]]). La Domenica uliva, fîl de schene dal libri, ancje se no samee al è un dialic tra un fi e une mari, che mostre une clamade tant che di Damasc par Pauli: «Crist – peraule di Pasolini – mi clame, ma cence lûs». La vuere lu à obleât a parâsi a Cjasarse in te istât dal 1943 dulà che al à inmaneât diviersis iniziativis pe difese de lenghe. Intal 1947 si è segnât al Partît Comunist Talian scomençant une ativitât che in part je stade contade in ''"L'usignolo della Chiesa cattolica"'' ([[1958]]) che al mostrave il durium dal mont e dai rapuarts sociâi e intal romanç ''"Il sogno di una cosa"'' ([[1962]]), che al contave lis lotis dai contadins furlans. Intal [[1949]], incolpât di corompi minôrs, sospindût dal insegnament e parât fûr dal partît si trasferìs a [[Rome]], imprin puar in cane. Alì al torne a inventâ il lengaç dal sotproletariât roman che i pareve un grum vîf, zuiant cun zergalitât e dialet, e storiis di perifarie cui doi romançs "Ragazzi di vita" ([[1955]]) e "Una vita violenta" (1959). Il vê doprât un stîl cussì estrôs lu à metût al centri da la atenzion dal mont inteletuâl. Il contignût crût i à procurât une denuncie par pornografie: par la opinion publiche al jere deventât un provocadôr. Il discori ator reson e passion al torne intai viers di "Le ceneri di Gramsci" (1957, Premi Viareggio), forsit la sô prove poetiche plui alte, sigûr chê che lu presente miôr. Vignirin daspò i poemuts "La religione del mio tempo" ([[1961]]) e "Poesie in forma di rosa" ([[1964]]), dulà che al mostre la sô volontât di cognossi il reâl midiant la rievocazion dal mont contadin. Intai agns Sessante e Setante, cence bandonâ la poesie, si dediche al cine, al teatri, a la scriture di saçs e articui par gjornâi, coltant la sô vene di polemist. Impuartant il romanç jessût dopo la sô muart, Petrolio, dongje a lis poesiis par furlan tornadis a viodi e publicadis in La nuova gioventù e ai intervents critics di Descrizioni di descrizioni. Passant de leterature al resonâ sui fenomens sociâi e di costum Pasolini al cjalcje la sô clamade a jessi une vôs difarente, fûr dal côr, cirint simpri la sô veretât, sedi in politiche che te art e tai rapuarts umans. La sô tragjiche muart violente intal Novembar dal [[1975]] e segne dal dut il so jessi e no jessi jenfri a la societât dal so timp. == La prime poesie == [[Figure:Ppp 1925.jpg|180px|miniatura|destra|Pasolini cun sô mari Susanna]] La sô prime poesie e nas «In une matine dal Istât dal 1941, o stevi sul puiûl di len de cjase di mê mari. Il soreli dolç e fuart dal Friûl al bateve su dut chê materie rustiche. [...] Cuant e sunà tal aiâr la peraule rosada. [...] proferide in chê matine di soreli, no jere altri che une ponte espressive vivacitât orâl dal furlan. Dal sigûr chê peraule, in ducj i secui che je stade doprade intal Friûl di ca da l’aghe, no jere stade mai scrite. Jere stade simpri e nome un sun. [...] E o ai scrit subite dai viers, in chê fevelade furlane doprade te diestre Taiament, che fin a chel moment e jere stade nome un messedot di suns. O scomenzai par prime robe cul meti ju in maniere grafiche la peraule ROSADA. Chê prime poesie sperimentâl e je lade pierdude, e je restade la seconde scrite la zornade daûr: “sera imbarlumida, tal fossal / a cres l’aga”». <ref>origjinâl:"''In una mattina dell’estate del 1941, stavo sul poggiolo di legno della casa di mia madre. Il sole dolce e forte del Friuli batteva su tutta quella materia rustica […] Quando risuonò nell’aria la parola rosada (rugiada) pronunciata in quella mattina di sole, non era altro che una punta espressiva della sua vivacità orale.''" P.P. Pasolini, Il nini muàrt, da "Poesie a Casarsa", cumò in "La nuova gioventù: poesie friulane 1941-1974", Torino 1975, p. 8. </ref> <div style="float: right; clear: right; width: 310px; margin: 0 0 1em 1.5em; padding: 15px; background-color: #f8f9fa; border: 1px solid #a2a9b1; border-left: 4px solid #36c; font-style: italic; line-height: 1.5; font-size: 0.88em;"> <div style="font-weight: bold; font-style: normal; text-align: center; margin-bottom: 12px; font-size: 1.1em; color: #202122;"> Testament Coran </div> "In ta l'an dal quaranta quatro<br /> fevi el gardon dei Botèrs:<br /> Al era il nuostri timp sacro<br /> sabuít dal sòul dal dover.<br /> Núvuli negri tal foghèr<br /> thàculi blanci in tal thièl<br /> a eri la poura e el piathèr<br /> de amà la falth e el martièl.<br /> <br /> Mi eri un pithu de sèdese ani<br /> con un cuòr rugio e pothale<br /> cui vuoj coma rosi rovani<br /> e i ciavièj coma chej de me mare.<br /> Scuminthievi a dujà a li bali,<br /> a ondi i rith, a balà de fiesta.<br /> Scarpi scuri! ciamesi clari!<br /> dovenetha, tiara foresta!<br /> <br /> Chela vuolta se 'ndava a rani<br /> de nuòt col feràl e la fòssina.<br /> Rico al sanganava li ciani<br /> e i bruscànduj col feral ros<br /> ta l'umbría ch'a inglassava i vuos.<br /> Tal Sil se trovava pissíguli<br /> a mijars in ta li pothi.<br /> Se 'ndava plan thentha un thigu.<br /> <br /> In ta la boscheta dai poj<br /> 'pena magnàt se ingrumava<br /> duta la compagnie dai fiòj,<br /> e lí spes se bestemava<br /> e coma uthiej se ciantava.<br /> Dopo se dujava a li ciarti<br /> a l'umbría da la blava.<br /> La mare e il pare a eri muarti.<br /> <br /> De Domènia, òmis dal cuòr gredo,<br /> se coreva via in bicicleta<br /> par loucs de un inciànt sensa pretho.<br /> E na sera mi ài vist la Neta<br /> in tal lustri da la boscheta<br /> ch'a menava a passòn la feda.<br /> Liena co la sova bacheta<br /> a moveva l'aria de seda.<br /> <br /> Mi nasavi de arba e ledàn<br /> e dei sudòurs rassegnadi<br /> tal me cialt stomi de corbàn;<br /> e li barghessi impiradi<br /> tai flancs, da l'alba dismintiadi,<br /> a no cujerdavin la vuoja<br /> sglonfa de albi insumiadi<br /> e seri thentha fresc de ploja.<br /> <br /> Par la prima vuolta ài provàt<br /> cun chela fiola de tredese ani<br /> e plen de ardòur soj s-ciampàt<br /> par cuntalu ai me cumpagni.<br /> Al era Sabo, e nancia un cian<br /> no se vedeva par li stradi.<br /> Al brusava el loúc de Selàn.<br /> Li luci duti distudadi.<br /> <br /> In mieth da la platha un muàrt<br /> ta na potha de sanc glath.<br /> Tal paese desert coma un mar<br /> quatro todèscs a me àn ciapàt<br /> e thigànt rugio a me àn menàt<br /> ta un camio fer in ta l me ambría.<br /> Dopo tre dis a me àn piciàt<br /> in tal moràr de l'osteria.<br /> <br /> Lassi in reditàt la me imàdin<br /> ta la cossientha dai siòrs.<br /> I vuòj vuòiti, i abith ch'a nasin<br /> dei me tamari sudòurs.<br /> Coi todescs no ài vut timòur<br /> de lassà la me dovenetha.<br /> Viva el coragiu, el dolòur<br /> e la nothentha dei puarèth!" <div style="text-align: right; font-style: normal; margin-top: 15px; font-size: 0.85em; color: #555;"> — <b>Pier Paolo Pasolini</b><br /> <small>(<i>La nuova gioventù</i>, Torino, Einaudi 1975)</small> </div> </div> == Pasolini, il PCI e il marxisim: un leam eretîc e morâl == [[Figure:Skulptur Karl Marx und Friedrich Engels Ludwig Engelhardt Marx-Engels-Forum Berlin-Mitte.jpg|250px|miniatura|destra|Monument a Marx e Engel a Berlin]] Il leam di Pier Paolo Pasolini cun il marxisim, la figure di [[Karl Marx]] e il [[Partît Comunist Talian]] (PCI) al è stât un dai argoments plui complès, intensîfs e controversis de storie culturâl taliane dal Nûfcent. Pasolini al si è simpri definît un comunist, ma la so e je stade une adesion "eretiche", morâl e poetiche, puitost che dogmatiche o di aparât. === La scuviarte  di Marx e il “marxisim poetic” === Par Pasolini, la leture di Karl Marx no e je stade une sielte ideologiche, ma un strument teoric fondamentâl par comprindi lis dinamichis de trasformazion sociâl, la [[lote di clâs]] e la alienazion dal capitâl. Intant che il marxisim ortodòs al cjalave al progrès industriâl e al proletariât urban come fuarce di riscàt e di rivoluzion, Pasolini al à unît la teorie marxiste cun une vision sacre e antropologjiche dal mont rurâl: Il soto-proletariât e i contadins: Par Pasolini, la vera fuarce pure e no contaminade de borghesie e jere il soto-proletariât des borgadis e i contadins (soredut chei furlans e dal Sud Italie). Un marxisim morâl: La so vision e jere une sintesi jenfri la analisi sociâl di Marx e un sintiment religjôs e spirtuâl dal mont, che si oponeve a la frêde burocratiche e purament materialiste dal comunisim sovietic. === L'esperience in Friûl e la espulsion dal PCI (1947–1949) === Il leam diret cun il Partît Comunist Talian al nâs in Friûl in tal dopovuere. In tal [[1947]], Pasolini al si è iscrit al PCI di [[Cjasarse]], deventant un dai animatôrs plui atîfs des lotis dai contadins e dai braciants furlans par i lôr dirits e par la tiere. In tal [[1949]], daspò dal scandul dai fâts di [[Ramuscello]] legâts a la sô omosessualitât, la federazion dal PCI di Udin lu bute fûr dal partît cunle  motivazion uficiâl di "indegnitât morâl e politiche". Malgrât chest àt dolorôs e inbiandant, Pasolini no à mai rinegât la sô apartenence ideologiche e la so fedeltât ai valôrs dal socialisim, e si è definît par dute la vite un "comunist eretic". === Il dialic critic cun la direzion dal PCI === Daspò dal so spostament a Rome, la relazion cun il PCI e je stade caraterizade di un dialic continuatîf ma viert e polemîc: La critiche de burocrazie: Pasolini al considerave il PCI la uniche fuarce politiche che podeve  difindi i dirits  dai marzinâi, ma al criticave la direzion (di [[Palmiro Togliatti]] fin a lis  posizions plui moderadis) par la sô incapacitât di comprindi lis trasformazions culturâls e morâls de societât. La distanze dal "realisim socialiste": Il partît al cjalave cun sospièt e difidence la sô opare leterarie e cinematografiche (films come '' Accattone'' o ''Ragazzi di vita''), acusant Pasolini di decadentisim o di descrivi une realtât  sbrissote e cence perspetive rivoluzionarie. === Il 1968 e la poesie "Il PCI ai giovani!" === [[Figure:Walter Veltroni 01.jpg|250px|miniatura|destra|Pasolini cun un zovin Walter Veltroni a une manifestazion dal PCI. ]] Un dai moments di plui grande tension e controversie al fo in tal [[1968]], tal periodi de proteste dai students. Daspò dai scuintris di Valle Giulia a Rome jenfri i students universitaris e la polizie, Pasolini al à publicât la famose poesie Il PCI ai giovani!. In chest scrit, Pasolini al à ribaltât la letrure tradizionâl de çampe: * Al à criticât i students in revuelte, cun le definizion "fîs dai borghês" che a fasevin une finte rivoluzion in te logiche dal stès sisteme borghês. * Al à spressât la sô simpatie par i poliziots , definint  chest ultins i ‘‘vêrs fîs dai contadins e dal soto-proletariât dal Sud", obleâs a lavorâ par pocs francs ,  a diference dai zovins  de universitât , fîs di siôrs. Cheste declarazion al à provocât une ondade di critichis de bande de çampe e de diestre, ma e mostreve la sô coerenza e fedeltât assolude al soto-proletariât reâl, al di là des modis ideologichis. === La fin dal marxisim tradizionâl cuintri la societât dai consums === In tes ultimis fases de so vite (espressis te racuelte ''Scritti corsari''), Pasolini al à sostegnût che la societât dai consums e il neocapitalisim a vevin fevelât e vinçût une bataille che ni il marxisim ortodòs ni il PCI a jerin stâts boins di fermâ. Cun la "mutazion antropologjiche", il neocapitalisim al veve trasformât i desideris e i cuarps di dutis lis clâs sociâlis, anullant la distinzion tra proletariât e borghesie e rint inutîls i stumens di interpretazion marxistis tradizionâi. Par Pasolini, la cussience di clâsse e jere stade sostituide dal omologazion culturâl dai consums. == Le critiche  di Pasolini al neocapitalisim: l'omologazion e la societât dai consums == In te ultime fâs de so vite, soredut in tes  intervistis, tai articuis e tai scrîts contignûts te l racuelte  ''Scritti corsari'' (1975) e ''Lettere luterane'' (1976), Pier Paolo Pasolini al à formulât une des critichis plui profondis e radicâls de societât contemporanee, viers chel che al definive il "neocapitalisim" e la societât dai consums. === La mutazion antropologjiche e l'omologazion culturâl === Par Pasolini, il trasformament sociâl e economic dai ans 60 e 70 al marcjave une vere e proprie "mutazion antropologjiche" dal popul talian. Diversamentri dal fassisim, che al veve imponût une omologazion dome autoritarie e superfiçiâl cence rivâ a sradicâ lis animis e lis culturis popolârs e rurâls, la societât dai consums e je rivade a penetrâ in te intimitât  de psiche, dai desiderîs e dai stîls di vite des personis. Cun la difusion di un modêl unîc di edonisim, dal benstâ  materiâl e dai mieç di comunicazion di masse  come le television, la societât neocapitaliste e à unificât e uniformât lis difarencis regjonâls, sradicant lis tradizions, i dialets, lis lenghis minoritariis (come il furlan, tant cjar al poete) e chel mont campagnûl che al jere stât la font de so poetiche des origjins. Chest prucess di anulament des identitâts e des varietâts al è chel che Pasolini al à clamât omologazion culturâl. === Il disacuardi neutralizât e le ilusion de libertât === In chest cuadri totalitari e omnipresent, il concet di omologazion al cjape une impuortance fondamentâl ancje par chel che al sguarde il dissens e la proteste. Pasolini al viodeve cun luciditât spietade che la societât dai consums veve  une capacitât straordenarie di asorbî e neutralizâ ogni forme di oposizion. * Il neocapitalisim al trasforme in un prodot di marcjât ancje la contestazion e la trasgression: * La ribelion e deventâ une mode, un stîl di vestî o un consum ideologic che la matris capitalistiche e rebalte inmò une volte inte une oporunitât di vuadagn. * Chel che al semee un àt di roture o di disubidience al ven integrât te gjeometrie dal sisteme, che lu rint lecît, lu difond e, di fat, gjave vie  la sô cjarie eversive. L'omologazion e cree une ilusion di libertât: l'individui al crôt di sielzi la so identitât e la so proteste in maniere autonome, ma te realtât al dopre  i codîs, i lengaçs e i prodots mitûts a disposizion dal marcjât stès. Par chest motîf te vision pasoliniane, te societât dai consums al deventâ scuasit impussobîl fâ un dissens autentic, dal moment che ogni tentatîf di otignilu al ven neutralizât e reintrodôt in te la dinamiche unificandore dal consumism. == Pasolini regjist == [[Figure:Pier Paolo Pasolini.jpg|thumb|200px|Pasolini regjist]] === Pier Paolo Pasolini e la setime art: il cine come lengaç de realtât === Pier Paolo Pasolini al è stât un dai regjiscj plui origjinâi, provocatôrs e influents dal cine talian e internazionâl. La sô jentrade tal mont de setime art e nâs no come un sempliç cjanç di cjariera o une sielte comerciâl, ma come une estension de sô poetiche e une ricercje di un gnûf lengaç pussibil par contâ le realtât in maniere direte. === La teorie dal "Cine di poesie" === [[Figure:Pasolini e fellini.jpg|200px|miniatura|destra|Pasolini cun Federico Fellini]] Te sô racuelte di scrîts di critiche e teorie cinematografiche Empirismo eretico (1972), Pasolini al à formulât une des vision filosofichis plui profondis sul cine, definintlu come "il lengaç scrit de realtât". Par il poete-regjist: [[Figure:AccattonePasolini1961WP.jpg|200px|miniatura|destra|Sergio Citti in une sene di ''"Accattone"'' dal 1960. Sergio Citti al è stât un dai atôrs plui utilizâts da Pasolini par contâ il sot-proletariât roman, che par Pasolini no veve sperancis]] * Intant che le leterature e dopre i segns de lenghe (lis peraulis), il cine al dopre i segns de realtât stesse (i im-segns o imagjinis visivis). * Il cine al à un leam primordiâl e sacri cun la vite, parcè al  à le  capacitât di mostrâ l'assolût te fisicitât dal mont. * Pasolini al contrapon il "cine di narrative" (chel tradizionâl e de industrie) al "cine di poesie", dulà che la cjamare e divente la vôs espressive e feltre dal autore, fasint sintî la sô presence cul stîl, la framentazion e la poetiche visive. === Lis fasis de sô cinematografie === ===  Il reâl e il sacri: la periferie e il Vanzeli (1961–1964) === [[Figure:Il-Vangelo-secondo-Matteo-1.jpg|200px|miniatura|destra|Une sene dal "Vangelo secondo Matteo" (Vanzeli segont Mateu) dal 1964.]] Pasolini al scomençe come regjist cun '''Accattone''' (1961), seguitât di ''Mamma Roma'' (1962, interpretât di une imponente Anna Magnani). Chestis oparis, cjapant lis distancis dal Neorealisim classic, a esplorin la periferie romane e il soto-proletariât des borgadis. Pasolini al mostre chestis vitis miserabilîs cun un cjalâ sacri e monumentâl, ridusint i marzinâi similârs a  sants medievâi, ancje grazîs al ûs de musiche classiche di Bach e Vivaldi. Cun Il '''Vangelo secondo Matteo''' (1964), dedicât a [[Pape Zuan XXIII]], Pasolini al conte la vite di Crist in te Italie dal Sud (Matera) cun un stîl essenziâl, filolologic e popolâr, rivand a creâ une des oparis plui intensis e spirtuâls de storie dal cine. ===  Il mît antîc e la critiche de borghesie (1967–1969) === [[Figure:Porcile6.jpg|200px|miniatura|destra|Sene di "Porcile" (''Cjôt'') , fuarte critiche a la borghesie taliane.]] In tai ans sucessifs, la so azion e si sposte viers la re-interpretazion dal mît antîc par criticâ il modernisim e la pèrdite dal sacri: * '''Edipo re'' (1967) e '''Medea''' (1969, cun la grande cantante liriche Maria Callas): a contin lis lidrîs irazionâls, violentis e magjichis dal mît grêc. [[Figure:Pescucci Callas 1969.png|180px|miniatura|destra|Maria Callas tal set di ''Medea'']] * '''Teorema''' (1968) e '''Porcile''' (1969): son alegorîs spietadis de borghesie contemporanee, caraterizade di une incapacitât morâl e spiritual di confrontâsi cun le alteritât e il sacri. ===  La "Trilogia de vite" e la libertât dal cuarp (1971–1974) === In tai prims ans '70, Pasolini al progjete une des sôs oparis plui popularis e cjaldis, le Trilogje de vite: * '''Il Decameron''' (1971) * '''I racconti di Canterbury'' (1972) * '''Il fiore delle Mille e una notte''' (1974) In chestis oparis, il regjist al celebre la vitalitât popolâr, il cuarp, le felicitât de carnalitât e dal erotisim pre-industriâl come ultime forme di resistence e inocence cuintri la omologazion e la represion morâl de societât dai consums. ===  La "abiure" e Salò: la tragjedie finâl (1975) === Tal 1975, Pasolini al publiche il celebri scrit ''"Abiura dalla Trilogia della vita"'': al ricognôs che ancje la libertât sessuâl e il cuarp a jerin stâts trasformâts de societât dai consums in prodots di marcjât e forme di omologazion. La so ultime opare, '''Salò o le 120 giornate di Sodoma''' (1975, jessût daspò de sô muart violente), al è un testament teribîl e spietât. Pasolini al traspuarte la opare dal Marchês de Sade te Republiche fassiste di Salò, Pasolini al fâs une alegorie estreme dulà che il podê e il consumisim a ridusin i cuarps umans a pure mercanzie, sdrumant dutis lis formis di umanitât e inocence. == Bibliografie par furlan == * Poesie a Casarsa, [[Bologne]] 1942 * Dalla lingua al friulano, CF XXIII, 1947 * Dov'è la mia patria, [[Cjasarse]] 1949 * Tal cour di un frut, [[Tresesin]] 1953 * La meglio gioventù, Firenze 1954 * Motivi vecchi e nuovi per una poesia friulana non dialettale, “Il tesaur” II, 1949 * Poesie dimenticate, [[Udin]] 1965 e 1976 * Il Friuli nella mia piccola vita, “Il Friuli”, giugno 1968 * La nuova gioventù, [[Turin]] 1975 e 1981 * I turcs tal Friûl, [[Udin]] 1976 * Amado mio, [[Milan]] 1982 * L'Academiuta friulana e le sue riviste, Vicenza 1994 * Romans, [[Parma]] 1994 * Poèmes oubliés. Poesie dimenticate. Édition bilingue. Arles 1996. == Notis == [[Categorie:Biografiis di furlans|Pasolini, Pier Paolo]] [[Categorie:Scritôrs furlans|Pasolini, Pier Paolo]] [[Categorie:Poetis furlans|Pasolini, Pier Paolo]] [[Categorie:Poetis par furlan|Pasolini, Pier Paolo]] [[Categorie:Regjiscj furlans|Pasolini, Pier Paolo]] 8sfn9tmjcjexkeveww3m9jvl7tvb3vn Cristoful Colomp 0 6907 186680 186663 2026-09-02T17:11:01Z Santefoscje73 11500 186680 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Cristoful Colomp |Figure = Portrait of a Man, Said to be Christopher Columbus.jpg |Didascalie = Ritrat presumût di Cristoful Colomp fat di Sebastiano del Piombo (1519) |Nazionalitât = Gjenovêse |DateNassite = tal [[1451]] |LucNassite = Gjenua, [[Republiche di Gjenue]] |DateMuart = [[20 di Mai]] [[1506]] |LucMuart = Valladolid, [[Spagne]] |Ativitât = Navigadôr, esploradôr, amirâl |Oparis = Descoverte europeane de Americhe (1492), cuatri viaçs transatlantics |Note = Figure storiche clâf par l'inizi de etât moderne e de colonizazion europeane des Americhis. }} '''Cristoful Colomp''' (par talian ''Cristoforo Colombo'', par spagnûl ''Cristóbal Colón'', par gjenovês ''Cristoffafa Colombo'';[[Gjenue]], in tal [[1451]] – Valladolid, [[20 di Mai]] [[1506]]) al è stât un navigadôr, esploradôr e amirâl gjenovês al servizi dai Rês Catolics di [[Spagne]]. Al è famôs te storie de umanitât par vê vuidât tal mês di otubar dal [[1492]] une spedizion che e à puartât a lascuvierte europeane dal continent merecan (ancje se intal so prin viaç al crodeve di jessi rivât intes Indîs orientâls). Chest aveniment storic al segne la fin de [[Etât di Mieç]] e l'inizi de Etât Moderne, viarzint une epoche di grancj cambiaments geopolitics, culturâls e economics internazionâls. == Biografie == ===Zoventût e prins viaçs (1451–1484) === Colomp al è nassût a [[Gjenue]] intal 1451, fi di Domenico Colombo, un tessitôr e comerciant di lane, e di Sofia Fontanarossa. Al à simpri vût une grande passion par la navigazion e par i studîs cartogràfics, leint lis teorîs di gjeografis come Paolo dal Pozzo Toscanelli e i tescj di [[Marco Polo]]. Daspo' di diviersis esperiencis di navigazion inte Mâr Mediterani etal Ocean Atlantic (fintremai tes Isulis Canarie, a Madeira in [[Islande]]), si è stabilît in [[Portugal]] in tal 1476, indulà che al à sposât Filipa Moniz Perestrello. === Il progjet dal viaç viers Ponent (1484–1492) === Colomp al jere convinçût che la [[Tiere]] e fôs sfere-forme e plui piçule di ce che si crodeve, e che al fòs pussibîl rivâ te Asie (Catai e Zipango) navigant viers Ponent. Al à presentât il sô progjet al re [[Zuan II dal Portugal]], che però lu à refudât , considerant lis distanzis gjeografichis stimadis no reâls. Daspo' di chest refudament, Colomp al è lât in [[Spagne]], indulà che tal [[1492]],daspo' di agns di negoziazions e le cjapade di Granada, i Reis Catolics '''Isabella di Castiglia''' e '''Ferdinando II di Aragona''' an acetât di finanziâ la sô spedizion e an firmat lis ''Capitulazions di Santa Fe'' nominant Colomp amirâl e vicerê dai teritoris eventuâlmentri scuvierts. === La prime spedizion e la scuvierte de Americhe (1492–1493) === Ai [[3 di Avost dal 1492]], Colomp al è partît dal puart di Palos de la Frontera cun trê nâfs: lis caravelis ''Niña'' e ''Pinta'', e la nâf amiralie ''Santa María''. Daspo' di une navigazion dificîltal Ocean Atlantic, ai [[12 di Otubar]] dal [[1492]], il marinâr Rodrigo de Triana al à dât l'avîs di "Tiere!". La spedizion jere rivade in une des isulis des Bahamas, clamade dai natîfs ''Guanahani'', che Colomp al à rinominât ''San Salvador''. Intai mêsa vignî al à esplorât ancje Cuba e Hispaniola (vuê [[Haiti]] e Republiche Domenicane), prime di tornâ triumphant in Spagne intal març dal 1493. === I altris viaçs e l'aministrazion (1493–1504) === Colomp al à guidât altris trê spedizions intal "Gnûf Mont": * '''Secont viaç (1493–1496):''' Esplorazion des Piçulis Antillis, Puerto Rico e Gjamaiche, e fondazion dal prim insediament stabîl a Hispaniola. * '''Tierç viaç (1498–1500):'''Rivade te Americhe meridionâl (cuestis dal [[Venezuela]]). Durant chest viaç, par vie di revoltis e des acusis di cjastîs e male aministrazion, al è stât arestât dal governadôr Francisco de Bobadilla e puartât in cjadenis in Spagne, indulà che la regjne lu à liberât. * '''Cuart viaç (1502–1504):''' Esplorazion des cuestis de Americhe centrâl (Honduras, Nicaragua, Costa Rica e Panama)tal ultin tentatîf desesperât di cjatâ un passaç par l'Ocean Indian. === La muart (1506) === Malât e indebulît dai continuis viaçs, Colomp al è tornât in Spagne tal 1504.Daspo' de muart de sô protetore Isabella, al à passât i ultims agns di vite cirint cence sucès di cjapâ lis compensazions e i titui che jerin stâts prometûs. Al è muart a Valladolid ai [[20 di Mai]] dal [[1506]], cence stâ dal dut cussient di vê scuviert un gnûf continent, macrodint simpri di vê tocjât il Mâr Orientâl de Asie. == Impact storic e ereditât == La figure di Colomp e è une des pluifeveladis e analizadis de storie: * Par secui al è stât idealizât come l'eroe e il simbul dal progrès e des esplorazions europeanis. * Inte storiografie moderne, al sitocje ancje l'acent su lis consecuencis dramatichis des sôs scuvertis par lis popolazions indigjenis des Americhis, origjinant il sisteme di colonizazion e sclavitût. == Vôs coreladis == * [[Scuvierte de Americhe]] * [[Isabella di Castiglia]] * [[Amerigo Vespucci]] * [[Caravele]] == Bibliografie == * Paolo Emilio Taviani, ''Cristoforo Colombo. La genesi del grande scoprimento'', Istituto Poligrafico dello Stato, Roma, 1982. * Samuel Eliot Morison, ''Admiral of the Ocean Sea: A Life of Christopher Columbus'', Little, Brown and Company, Boston, 1942. * Consuelo Varela, ''Cristóbal Colón. Textos y documentos completos'', Alianza Editorial, Madrid, 1982. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Christopher-Columbus Voç di Christopher Columbus inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/cristoforo-colombo Voç di Cristoforo Colombo inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Cristoful Colomp]] [[Categorie:Esploradôrs|Colomp, Cristoful]] [[Categorie:Biografiis di gjenovês|Colomp, Cristoful]] [[Categorie:Storie de Spagne]] [[Categorie:Storie de America]] [[Categorie:Esploradôrs|Colombo, Cristoforo]] [[Categorie:Biografiis di talians|Colombo, Cristoforo]] pzlce5bsy8jy2hvnw81zdcuzn2dl39m 186681 186680 2026-09-02T17:12:51Z Santefoscje73 11500 186681 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Cristoful Colomp |Figure = Portrait of a Man, Said to be Christopher Columbus.jpg |Didascalie = Ritrat presumût di Cristoful Colomp fat di Sebastiano del Piombo (1519) |Nazionalitât = Gjenovêse |DateNassite = tal [[1451]] |LucNassite = Gjenua, [[Republiche di Gjenue]] |DateMuart = [[20 di Mai]] [[1506]] |LucMuart = Valladolid, [[Spagne]] |Ativitât = Navigadôr, esploradôr, amirâl |Oparis = Descoverte europeane de Americhe (1492), cuatri viaçs transatlantics |Note = Figure storiche clâf par l'inizi de etât moderne e de colonizazion europeane des Americhis. }} '''Cristoful Colomp''' (par talian ''Cristoforo Colombo'', par spagnûl ''Cristóbal Colón'', par gjenovês ''Cristoffafa Colombo'';[[Gjenue]], in tal [[1451]] – Valladolid, [[20 di Mai]] [[1506]]) al è stât un navigadôr, esploradôr e amirâl gjenovês al servizi dai Rês Catolics di [[Spagne]]. Al è famôs te storie de umanitât par vê vuidât tal mês di otubar dal [[1492]] une spedizion che e à puartât a la scuvierte europeane dal continent merecan (ancje se intal so prin viaç al crodeve di jessi rivât in tes Indîs orientâls). Chest aveniment storic al segne la fin de [[Etât di Mieç]] e l'inizi de Etât Moderne, viarzint une epoche di grancj cambiaments geopolitics, culturâls e economics internazionâls. == Biografie == ===Zoventût e prins viaçs (1451–1484) === Colomp al è nassût a [[Gjenue]] intal 1451, fi di Domenico Colombo, un tessitôr e comerciant di lane, e di Sofia Fontanarossa. Al à simpri vût une grande passion par la navigazion e par i studîs cartogràfics, leint lis teorîs di gjeografis come Paolo dal Pozzo Toscanelli e i tescj di [[Marco Polo]]. Daspo' di diviersis esperiencis di navigazion inte Mâr Mediterani etal Ocean Atlantic (fintremai tes Isulis Canarie, a Madeira in [[Islande]]), si è stabilît in [[Portugal]] in tal 1476, indulà che al à sposât Filipa Moniz Perestrello. === Il progjet dal viaç viers Ponent (1484–1492) === Colomp al jere convinçût che la [[Tiere]] e fôs sfere-forme e plui piçule di ce che si crodeve, e che al fòs pussibîl rivâ te Asie (Catai e Zipango) navigant viers Ponent. Al à presentât il sô progjet al re [[Zuan II dal Portugal]], che però lu à refudât , considerant lis distanzis gjeografichis stimadis no reâls. Daspo' di chest refudament, Colomp al è lât in [[Spagne]], indulà che tal [[1492]],daspo' di agns di negoziazions e le cjapade di Granada, i Reis Catolics '''Isabella di Castiglia''' e '''Ferdinando II di Aragona''' an acetât di finanziâ la sô spedizion e an firmat lis ''Capitulazions di Santa Fe'' nominant Colomp amirâl e vicerê dai teritoris eventuâlmentri scuvierts. === La prime spedizion e la scuvierte de Americhe (1492–1493) === Ai [[3 di Avost dal 1492]], Colomp al è partît dal puart di Palos de la Frontera cun trê nâfs: lis caravelis ''Niña'' e ''Pinta'', e la nâf amiralie ''Santa María''. Daspo' di une navigazion dificîltal Ocean Atlantic, ai [[12 di Otubar]] dal [[1492]], il marinâr Rodrigo de Triana al à dât l'avîs di "Tiere!". La spedizion jere rivade in une des isulis des Bahamas, clamade dai natîfs ''Guanahani'', che Colomp al à rinominât ''San Salvador''. Intai mêsa vignî al à esplorât ancje Cuba e Hispaniola (vuê [[Haiti]] e Republiche Domenicane), prime di tornâ triumphant in Spagne intal març dal 1493. === I altris viaçs e l'aministrazion (1493–1504) === Colomp al à guidât altris trê spedizions intal "Gnûf Mont": * '''Secont viaç (1493–1496):''' Esplorazion des Piçulis Antillis, Puerto Rico e Gjamaiche, e fondazion dal prim insediament stabîl a Hispaniola. * '''Tierç viaç (1498–1500):'''Rivade te Americhe meridionâl (cuestis dal [[Venezuela]]). Durant chest viaç, par vie di revoltis e des acusis di cjastîs e male aministrazion, al è stât arestât dal governadôr Francisco de Bobadilla e puartât in cjadenis in Spagne, indulà che la regjne lu à liberât. * '''Cuart viaç (1502–1504):''' Esplorazion des cuestis de Americhe centrâl (Honduras, Nicaragua, Costa Rica e Panama)tal ultin tentatîf desesperât di cjatâ un passaç par l'Ocean Indian. === La muart (1506) === Malât e indebulît dai continuis viaçs, Colomp al è tornât in Spagne tal 1504.Daspo' de muart de sô protetore Isabella, al à passât i ultims agns di vite cirint cence sucès di cjapâ lis compensazions e i titui che jerin stâts prometûs. Al è muart a Valladolid ai [[20 di Mai]] dal [[1506]], cence stâ dal dut cussient di vê scuviert un gnûf continent, macrodint simpri di vê tocjât il Mâr Orientâl de Asie. == Impact storic e ereditât == La figure di Colomp e è une des pluifeveladis e analizadis de storie: * Par secui al è stât idealizât come l'eroe e il simbul dal progrès e des esplorazions europeanis. * Inte storiografie moderne, al sitocje ancje l'acent su lis consecuencis dramatichis des sôs scuvertis par lis popolazions indigjenis des Americhis, origjinant il sisteme di colonizazion e sclavitût. == Vôs coreladis == * [[Scuvierte de Americhe]] * [[Isabella di Castiglia]] * [[Amerigo Vespucci]] * [[Caravele]] == Bibliografie == * Paolo Emilio Taviani, ''Cristoforo Colombo. La genesi del grande scoprimento'', Istituto Poligrafico dello Stato, Roma, 1982. * Samuel Eliot Morison, ''Admiral of the Ocean Sea: A Life of Christopher Columbus'', Little, Brown and Company, Boston, 1942. * Consuelo Varela, ''Cristóbal Colón. Textos y documentos completos'', Alianza Editorial, Madrid, 1982. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Christopher-Columbus Voç di Christopher Columbus inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/cristoforo-colombo Voç di Cristoforo Colombo inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Cristoful Colomp]] [[Categorie:Esploradôrs|Colomp, Cristoful]] [[Categorie:Biografiis di gjenovês|Colomp, Cristoful]] [[Categorie:Storie de Spagne]] [[Categorie:Storie de America]] [[Categorie:Esploradôrs|Colombo, Cristoforo]] [[Categorie:Biografiis di talians|Colombo, Cristoforo]] q0ym10859isse0w5rkvo43tmuby5hie 186682 186681 2026-09-02T17:13:35Z Santefoscje73 11500 /* La prime spedizion e la scuvierte de Americhe (1492–1493) */ 186682 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Cristoful Colomp |Figure = Portrait of a Man, Said to be Christopher Columbus.jpg |Didascalie = Ritrat presumût di Cristoful Colomp fat di Sebastiano del Piombo (1519) |Nazionalitât = Gjenovêse |DateNassite = tal [[1451]] |LucNassite = Gjenua, [[Republiche di Gjenue]] |DateMuart = [[20 di Mai]] [[1506]] |LucMuart = Valladolid, [[Spagne]] |Ativitât = Navigadôr, esploradôr, amirâl |Oparis = Descoverte europeane de Americhe (1492), cuatri viaçs transatlantics |Note = Figure storiche clâf par l'inizi de etât moderne e de colonizazion europeane des Americhis. }} '''Cristoful Colomp''' (par talian ''Cristoforo Colombo'', par spagnûl ''Cristóbal Colón'', par gjenovês ''Cristoffafa Colombo'';[[Gjenue]], in tal [[1451]] – Valladolid, [[20 di Mai]] [[1506]]) al è stât un navigadôr, esploradôr e amirâl gjenovês al servizi dai Rês Catolics di [[Spagne]]. Al è famôs te storie de umanitât par vê vuidât tal mês di otubar dal [[1492]] une spedizion che e à puartât a la scuvierte europeane dal continent merecan (ancje se intal so prin viaç al crodeve di jessi rivât in tes Indîs orientâls). Chest aveniment storic al segne la fin de [[Etât di Mieç]] e l'inizi de Etât Moderne, viarzint une epoche di grancj cambiaments geopolitics, culturâls e economics internazionâls. == Biografie == ===Zoventût e prins viaçs (1451–1484) === Colomp al è nassût a [[Gjenue]] intal 1451, fi di Domenico Colombo, un tessitôr e comerciant di lane, e di Sofia Fontanarossa. Al à simpri vût une grande passion par la navigazion e par i studîs cartogràfics, leint lis teorîs di gjeografis come Paolo dal Pozzo Toscanelli e i tescj di [[Marco Polo]]. Daspo' di diviersis esperiencis di navigazion inte Mâr Mediterani etal Ocean Atlantic (fintremai tes Isulis Canarie, a Madeira in [[Islande]]), si è stabilît in [[Portugal]] in tal 1476, indulà che al à sposât Filipa Moniz Perestrello. === Il progjet dal viaç viers Ponent (1484–1492) === Colomp al jere convinçût che la [[Tiere]] e fôs sfere-forme e plui piçule di ce che si crodeve, e che al fòs pussibîl rivâ te Asie (Catai e Zipango) navigant viers Ponent. Al à presentât il sô progjet al re [[Zuan II dal Portugal]], che però lu à refudât , considerant lis distanzis gjeografichis stimadis no reâls. Daspo' di chest refudament, Colomp al è lât in [[Spagne]], indulà che tal [[1492]],daspo' di agns di negoziazions e le cjapade di Granada, i Reis Catolics '''Isabella di Castiglia''' e '''Ferdinando II di Aragona''' an acetât di finanziâ la sô spedizion e an firmat lis ''Capitulazions di Santa Fe'' nominant Colomp amirâl e vicerê dai teritoris eventuâlmentri scuvierts. === La prime spedizion e la scuvierte de Americhe (1492–1493) === Ai [[3 di Avost]] dal [[1492]], Colomp al è partît dal puart di Palos de la Frontera cun trê nâfs: lis caravelis ''Niña'' e ''Pinta'', e la nâf amiralie ''Santa María''. Daspo' di une navigazion dificîltal Ocean Atlantic, ai [[12 di Otubar]] dal [[1492]], il marinâr Rodrigo de Triana al à dât l'avîs di "Tiere!". La spedizion jere rivade in une des isulis des Bahamas, clamade dai natîfs ''Guanahani'', che Colomp al à rinominât ''San Salvador''. Intai mêsa vignî al à esplorât ancje Cuba e Hispaniola (vuê [[Haiti]] e Republiche Domenicane), prime di tornâ triumphant in Spagne intal març dal 1493. === I altris viaçs e l'aministrazion (1493–1504) === Colomp al à guidât altris trê spedizions intal "Gnûf Mont": * '''Secont viaç (1493–1496):''' Esplorazion des Piçulis Antillis, Puerto Rico e Gjamaiche, e fondazion dal prim insediament stabîl a Hispaniola. * '''Tierç viaç (1498–1500):'''Rivade te Americhe meridionâl (cuestis dal [[Venezuela]]). Durant chest viaç, par vie di revoltis e des acusis di cjastîs e male aministrazion, al è stât arestât dal governadôr Francisco de Bobadilla e puartât in cjadenis in Spagne, indulà che la regjne lu à liberât. * '''Cuart viaç (1502–1504):''' Esplorazion des cuestis de Americhe centrâl (Honduras, Nicaragua, Costa Rica e Panama)tal ultin tentatîf desesperât di cjatâ un passaç par l'Ocean Indian. === La muart (1506) === Malât e indebulît dai continuis viaçs, Colomp al è tornât in Spagne tal 1504.Daspo' de muart de sô protetore Isabella, al à passât i ultims agns di vite cirint cence sucès di cjapâ lis compensazions e i titui che jerin stâts prometûs. Al è muart a Valladolid ai [[20 di Mai]] dal [[1506]], cence stâ dal dut cussient di vê scuviert un gnûf continent, macrodint simpri di vê tocjât il Mâr Orientâl de Asie. == Impact storic e ereditât == La figure di Colomp e è une des pluifeveladis e analizadis de storie: * Par secui al è stât idealizât come l'eroe e il simbul dal progrès e des esplorazions europeanis. * Inte storiografie moderne, al sitocje ancje l'acent su lis consecuencis dramatichis des sôs scuvertis par lis popolazions indigjenis des Americhis, origjinant il sisteme di colonizazion e sclavitût. == Vôs coreladis == * [[Scuvierte de Americhe]] * [[Isabella di Castiglia]] * [[Amerigo Vespucci]] * [[Caravele]] == Bibliografie == * Paolo Emilio Taviani, ''Cristoforo Colombo. La genesi del grande scoprimento'', Istituto Poligrafico dello Stato, Roma, 1982. * Samuel Eliot Morison, ''Admiral of the Ocean Sea: A Life of Christopher Columbus'', Little, Brown and Company, Boston, 1942. * Consuelo Varela, ''Cristóbal Colón. Textos y documentos completos'', Alianza Editorial, Madrid, 1982. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Christopher-Columbus Voç di Christopher Columbus inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/cristoforo-colombo Voç di Cristoforo Colombo inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Cristoful Colomp]] [[Categorie:Esploradôrs|Colomp, Cristoful]] [[Categorie:Biografiis di gjenovês|Colomp, Cristoful]] [[Categorie:Storie de Spagne]] [[Categorie:Storie de America]] [[Categorie:Esploradôrs|Colombo, Cristoforo]] [[Categorie:Biografiis di talians|Colombo, Cristoforo]] aify0h7v1mlsr85qchfgus2vfwhxplk 186683 186682 2026-09-02T17:14:36Z Santefoscje73 11500 186683 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Cristoful Colomp |Figure = Portrait of a Man, Said to be Christopher Columbus.jpg |Didascalie = Ritrat presumût di Cristoful Colomp fat di Sebastiano del Piombo (1519) |Nazionalitât = Gjenovêse |DateNassite = tal [[1451]] |LucNassite = Gjenua, [[Republiche di Gjenue]] |DateMuart = [[20 di Mai]] [[1506]] |LucMuart = Valladolid, [[Spagne]] |Ativitât = Navigadôr, esploradôr, amirâl |Oparis = Descoverte europeane de Americhe (1492), cuatri viaçs transatlantics |Note = Figure storiche clâf par l'inizi de etât moderne e de colonizazion europeane des Americhis. }} '''Cristoful Colomp''' (par talian ''Cristoforo Colombo'', par spagnûl ''Cristóbal Colón'', par gjenovês ''Cristoffafa Colombo'') ; [[Gjenue]], in tal [[1451]] – Valladolid, [[20 di Mai]] [[1506]]) al è stât un navigadôr, esploradôr e amirâl gjenovês al servizi dai Rês Catolics di [[Spagne]]. Al è famôs te storie de umanitât par vê vuidât tal mês di otubar dal [[1492]] une spedizion che e à puartât a la scuvierte europeane dal continent merecan (ancje se intal so prin viaç al crodeve di jessi rivât in tes Indîs orientâls). Chest aveniment storic al segne la fin de [[Etât di Mieç]] e l'inizi de Etât Moderne, viarzint une epoche di grancj cambiaments geopolitics, culturâls e economics internazionâls. == Biografie == ===Zoventût e prins viaçs (1451–1484) === Colomp al è nassût a [[Gjenue]] intal 1451, fi di Domenico Colombo, un tessitôr e comerciant di lane, e di Sofia Fontanarossa. Al à simpri vût une grande passion par la navigazion e par i studîs cartogràfics, leint lis teorîs di gjeografis come Paolo dal Pozzo Toscanelli e i tescj di [[Marco Polo]]. Daspo' di diviersis esperiencis di navigazion inte Mâr Mediterani etal Ocean Atlantic (fintremai tes Isulis Canarie, a Madeira in [[Islande]]), si è stabilît in [[Portugal]] in tal 1476, indulà che al à sposât Filipa Moniz Perestrello. === Il progjet dal viaç viers Ponent (1484–1492) === Colomp al jere convinçût che la [[Tiere]] e fôs sfere-forme e plui piçule di ce che si crodeve, e che al fòs pussibîl rivâ te Asie (Catai e Zipango) navigant viers Ponent. Al à presentât il sô progjet al re [[Zuan II dal Portugal]], che però lu à refudât , considerant lis distanzis gjeografichis stimadis no reâls. Daspo' di chest refudament, Colomp al è lât in [[Spagne]], indulà che tal [[1492]],daspo' di agns di negoziazions e le cjapade di Granada, i Reis Catolics '''Isabella di Castiglia''' e '''Ferdinando II di Aragona''' an acetât di finanziâ la sô spedizion e an firmat lis ''Capitulazions di Santa Fe'' nominant Colomp amirâl e vicerê dai teritoris eventuâlmentri scuvierts. === La prime spedizion e la scuvierte de Americhe (1492–1493) === Ai [[3 di Avost]] dal [[1492]], Colomp al è partît dal puart di Palos de la Frontera cun trê nâfs: lis caravelis ''Niña'' e ''Pinta'', e la nâf amiralie ''Santa María''. Daspo' di une navigazion dificîltal Ocean Atlantic, ai [[12 di Otubar]] dal [[1492]], il marinâr Rodrigo de Triana al à dât l'avîs di "Tiere!". La spedizion jere rivade in une des isulis des Bahamas, clamade dai natîfs ''Guanahani'', che Colomp al à rinominât ''San Salvador''. Intai mêsa vignî al à esplorât ancje Cuba e Hispaniola (vuê [[Haiti]] e Republiche Domenicane), prime di tornâ triumphant in Spagne intal març dal 1493. === I altris viaçs e l'aministrazion (1493–1504) === Colomp al à guidât altris trê spedizions intal "Gnûf Mont": * '''Secont viaç (1493–1496):''' Esplorazion des Piçulis Antillis, Puerto Rico e Gjamaiche, e fondazion dal prim insediament stabîl a Hispaniola. * '''Tierç viaç (1498–1500):'''Rivade te Americhe meridionâl (cuestis dal [[Venezuela]]). Durant chest viaç, par vie di revoltis e des acusis di cjastîs e male aministrazion, al è stât arestât dal governadôr Francisco de Bobadilla e puartât in cjadenis in Spagne, indulà che la regjne lu à liberât. * '''Cuart viaç (1502–1504):''' Esplorazion des cuestis de Americhe centrâl (Honduras, Nicaragua, Costa Rica e Panama)tal ultin tentatîf desesperât di cjatâ un passaç par l'Ocean Indian. === La muart (1506) === Malât e indebulît dai continuis viaçs, Colomp al è tornât in Spagne tal 1504.Daspo' de muart de sô protetore Isabella, al à passât i ultims agns di vite cirint cence sucès di cjapâ lis compensazions e i titui che jerin stâts prometûs. Al è muart a Valladolid ai [[20 di Mai]] dal [[1506]], cence stâ dal dut cussient di vê scuviert un gnûf continent, macrodint simpri di vê tocjât il Mâr Orientâl de Asie. == Impact storic e ereditât == La figure di Colomp e è une des pluifeveladis e analizadis de storie: * Par secui al è stât idealizât come l'eroe e il simbul dal progrès e des esplorazions europeanis. * Inte storiografie moderne, al sitocje ancje l'acent su lis consecuencis dramatichis des sôs scuvertis par lis popolazions indigjenis des Americhis, origjinant il sisteme di colonizazion e sclavitût. == Vôs coreladis == * [[Scuvierte de Americhe]] * [[Isabella di Castiglia]] * [[Amerigo Vespucci]] * [[Caravele]] == Bibliografie == * Paolo Emilio Taviani, ''Cristoforo Colombo. La genesi del grande scoprimento'', Istituto Poligrafico dello Stato, Roma, 1982. * Samuel Eliot Morison, ''Admiral of the Ocean Sea: A Life of Christopher Columbus'', Little, Brown and Company, Boston, 1942. * Consuelo Varela, ''Cristóbal Colón. Textos y documentos completos'', Alianza Editorial, Madrid, 1982. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Christopher-Columbus Voç di Christopher Columbus inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/cristoforo-colombo Voç di Cristoforo Colombo inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Cristoful Colomp]] [[Categorie:Esploradôrs|Colomp, Cristoful]] [[Categorie:Biografiis di gjenovês|Colomp, Cristoful]] [[Categorie:Storie de Spagne]] [[Categorie:Storie de America]] [[Categorie:Esploradôrs|Colombo, Cristoforo]] [[Categorie:Biografiis di talians|Colombo, Cristoforo]] ti8h0eud1vj7oue98wc22u6wffd6ylf Pape Grivôr XIII 0 10283 186702 171273 2026-09-02T18:12:05Z Santefoscje73 11500 186702 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Grivôr XIV | fotografie = Gregory XIV.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[11 di Fevrâr]] [[1535]] | lûc di nassite = Somma Lombardo, [[Ducât di Milan]] | date di muart = [[16 di Otubar]] [[1590]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, jurist }} [[Figure:Coat of arms of Gregory XIV.svg|180px|miniatura|destra]] '''Grivôr XIV''' (nassût ''Niccolò Sfondrati''; Somma Lombardo, [[11 di Fevrâr]] [[1535]] – [[Rome]], [[16 di Otubar]] [[1591]]) al è stât il 229esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[5 di Dicembar]] [[1590]] fin a la sô muart. Al è stât un pontifice jaraterizât di une profonde pietât personâl e di une grande rigorositât morâl, ma ancje di un fuart sosteniment a le Fazion Spagnole e a le [[Leghe Catoliche (France)|Ligue Catoliche]] tal timp des Vueris di Religjon in France. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût intune famee de alte nobilitât milanêse, fi dal senatôr Francesco Sfondrati (deventât daspo' cardinâl daspo' de muart defemine), Niccolò al à studiât dirit civîl e canonic tes universitâts di [[Perugje]], [[Padue]] e [[Pavie]], cjapant le lauree intal [[1555]]. Intal [[1560]], a dome 25 agns, al è stât nominât vescul di Cremone di [[Pape Piu IV]]. Al à partecipât ativamentri a lis ultimis sessions dal [[Concili di Trent]] (1562–1563), e si impegne par le aplicazion dai decrêts conciliârs te sô diocesi. Intal [[1583]] al è stât creât cardinâl di [[Pape Grivôr XIII]], mantignint une vite di grande austeritât e pietât personal. Daspo' de muart improvise di [[Urban VII]] e un conclave lunc e dibatût di Plui di doi mès, al è stât elezût pape ai 5 di Dicembar 1590 cul sostèn decisîf dal re [[Felipe II di Spagne]]. == Pontificât == === Politiche esterne e lis vueris in France === Durant il sô curt pontificât, Grivôr XIV al à mantignût un fuart orientament pro-spagnûl: * Al à sostegnût in maniereviarte leLeghe Catoliche francêse cuintri [[Enrico IV di France|Enrico di Navarra]] (il futûr Enrico IV), par condanâlu come eretic e rinovant la sô scomuniche. * Al à inviât un esercit pontifici sòt il comant di so nevôt Ercole Sfondrati in jutori des fuarcis catolichis in France, includint ancje une sussidi monetari mensîl par la Leghe. === Riformis e mesuris internis === Nondimancul de sô salûte debile, al à cjapât decisions impurtantis par la aministrazion de Glesie: * Cun la bolle ''Cogit nos'' (1591), al à proibît severamentri ducj lis scommessis e lis puntadis su la elezion dal Pape o su la nominazion dai gnûfs cardinâi, sòt pene di scomuniche. * Al à ordenât il riscat dai sclâfs tes [[Isulis Filipinis]] e proibît ae popolazion locâl di vê sclâfs indigenis. * Al à confermât e slargjât i privilegis des conferenzis monastichis, in particolâr par i Cjamaldolês e i Fatebenefratelli. Al è muart di gravis complicazions par vie di calcui renâli a [[Rome]] il 16 di Otubar 1591,daspo' dome 10 mès di pontificât. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Urban VII]] * [[Pape Inocenç IX]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Urban VII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1590 – 1591 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç IX]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] 5x0wem0d81780p6b1oio0h89nacjv13 186703 186702 2026-09-02T18:13:42Z Santefoscje73 11500 186703 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Grivôr XIV | fotografie = Lavinia Fontana - Portrait of Pope Gregory XIII.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[11 di Fevrâr]] [[1535]] | lûc di nassite = Somma Lombardo, [[Ducât di Milan]] | date di muart = [[16 di Otubar]] [[1590]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, jurist }} [[Figure:C o a Gregorius XIII.svg|180px|miniatura|destra]] '''Grivôr XIV''' (nassût ''Niccolò Sfondrati''; Somma Lombardo, [[11 di Fevrâr]] [[1535]] – [[Rome]], [[16 di Otubar]] [[1591]]) al è stât il 229esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[5 di Dicembar]] [[1590]] fin a la sô muart. Al è stât un pontifice jaraterizât di une profonde pietât personâl e di une grande rigorositât morâl, ma ancje di un fuart sosteniment a le Fazion Spagnole e a le [[Leghe Catoliche (France)|Ligue Catoliche]] tal timp des Vueris di Religjon in France. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût intune famee de alte nobilitât milanêse, fi dal senatôr Francesco Sfondrati (deventât daspo' cardinâl daspo' de muart defemine), Niccolò al à studiât dirit civîl e canonic tes universitâts di [[Perugje]], [[Padue]] e [[Pavie]], cjapant le lauree intal [[1555]]. Intal [[1560]], a dome 25 agns, al è stât nominât vescul di Cremone di [[Pape Piu IV]]. Al à partecipât ativamentri a lis ultimis sessions dal [[Concili di Trent]] (1562–1563), e si impegne par le aplicazion dai decrêts conciliârs te sô diocesi. Intal [[1583]] al è stât creât cardinâl di [[Pape Grivôr XIII]], mantignint une vite di grande austeritât e pietât personal. Daspo' de muart improvise di [[Urban VII]] e un conclave lunc e dibatût di Plui di doi mès, al è stât elezût pape ai 5 di Dicembar 1590 cul sostèn decisîf dal re [[Felipe II di Spagne]]. == Pontificât == === Politiche esterne e lis vueris in France === Durant il sô curt pontificât, Grivôr XIV al à mantignût un fuart orientament pro-spagnûl: * Al à sostegnût in maniereviarte leLeghe Catoliche francêse cuintri [[Enrico IV di France|Enrico di Navarra]] (il futûr Enrico IV), par condanâlu come eretic e rinovant la sô scomuniche. * Al à inviât un esercit pontifici sòt il comant di so nevôt Ercole Sfondrati in jutori des fuarcis catolichis in France, includint ancje une sussidi monetari mensîl par la Leghe. === Riformis e mesuris internis === Nondimancul de sô salûte debile, al à cjapât decisions impurtantis par la aministrazion de Glesie: * Cun la bolle ''Cogit nos'' (1591), al à proibît severamentri ducj lis scommessis e lis puntadis su la elezion dal Pape o su la nominazion dai gnûfs cardinâi, sòt pene di scomuniche. * Al à ordenât il riscat dai sclâfs tes [[Isulis Filipinis]] e proibît ae popolazion locâl di vê sclâfs indigenis. * Al à confermât e slargjât i privilegis des conferenzis monastichis, in particolâr par i Cjamaldolês e i Fatebenefratelli. Al è muart di gravis complicazions par vie di calcui renâli a [[Rome]] il 16 di Otubar 1591,daspo' dome 10 mès di pontificât. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Urban VII]] * [[Pape Inocenç IX]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Urban VII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1590 – 1591 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç IX]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] pfsleqwi2tef084zlfte14glkso57tp 186704 186703 2026-09-02T18:18:59Z Santefoscje73 11500 186704 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Grivôr XIV | fotografie = Lavinia Fontana - Portrait of Pope Gregory XIII.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[11 di Fevrâr]] [[1535]] | lûc di nassite = Somma Lombardo, [[Ducât di Milan]] | date di muart = [[16 di Otubar]] [[1590]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, jurist }} [[Figure:C o a Gregorius XIII.svg|180px|miniatura|destra]] '''Grivôr XIV''' (nassût ''Niccolò Sfondrati''; Somma Lombardo, [[11 di Fevrâr]] [[1535]] – [[Rome]], [[16 di Otubar]] [[1591]]) al è stât il 229esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[5 di Dicembar]] [[1590]] fin a la sô muart. Al è stât un pontifice jaraterizât di une profonde pietât personâl e di une grande rigorositât morâl, ma ancje di un fuart sosteniment a le Fazion Spagnole e a le [[Leghe Catoliche (France)|Leghe Catoliche]] tal timp des Vueris di Religjon in France. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût intune famee de alte nobilitât milanêse, fi dal senatôr Francesco Sfondrati (deventât daspo' cardinâl daspo' de muart defemine), Niccolò al à studiât dirit civîl e canonic tes universitâts di [[Perugje]], [[Padue]] e [[Pavie]], cjapant le lauree intal [[1555]]. Intal [[1560]], a dome 25 agns, al è stât nominât vescul di Cremone di [[Pape Piu IV]]. Al à partecipât ativamentri a lis ultimis sessions dal [[Concili di Trent]] (1562–1563), e si impegne par le aplicazion dai decrêts conciliârs te sô diocesi. Intal [[1583]] al è stât creât cardinâl di [[Pape Piu V]], mantignint une vite di grande austeritât e pietât personal. Daspo' de muart improvise di [[Urban VII]] e un conclave lunc e dibatût di Plui di doi mès, al è stât elezût pape ai 5 di Dicembar 1590 cul sostèn decisîf dal re [[Felipe II di Spagne]]. == Pontificât == === Politiche esterne e lis vueris in France === Durant il sô curt pontificât, Grivôr XIV al à mantignût un fuart orientament pro-spagnûl: * Al à sostegnût in maniereviarte leLeghe Catoliche francêse cuintri [[Enrico IV di France|Enrico di Navarra]] (il futûr Enrico IV), par condanâlu come eretic e rinovant la sô scomuniche. * Al à inviât un esercit pontifici sòt il comant di so nevôt Ercole Sfondrati in jutori des fuarcis catolichis in France, includint ancje une sussidi monetari mensîl par la Leghe. === Riformis e mesuris internis === Nondimancul de sô salûte debile, al à cjapât decisions impurtantis par la aministrazion de Glesie: * Cun la bolle ''Cogit nos'' (1591), al à proibît severamentri ducj lis scommessis e lis puntadis su la elezion dal Pape o su la nominazion dai gnûfs cardinâi, sòt pene di scomuniche. * Al à ordenât il riscat dai sclâfs tes [[Isulis Filipinis]] e proibît ae popolazion locâl di vê sclâfs indigenis. * Al à confermât e slargjât i privilegis des conferenzis monastichis, in particolâr par i Cjamaldolês e i Fatebenefratelli. Al è muart di gravis complicazions par vie di calcui renâli a [[Rome]] il 16 di Otubar 1591,daspo' dome 10 mès di pontificât. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Urban VII]] * [[Pape Inocenç IX]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu V]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1590 – 1591 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç IX]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] 8o0gt9i5bj471l7bpd5g2q81qerweo8 186729 186704 2026-09-02T19:59:34Z Santefoscje73 11500 186729 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Grivôr XIV | fotografie = Lavinia Fontana - Portrait of Pope Gregory XIII.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[11 di Fevrâr]] [[1535]] | lûc di nassite = Somma Lombardo, [[Ducât di Milan]] | date di muart = [[16 di Otubar]] [[1590]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, jurist }} [[Figure:C o a Gregorius XIII.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Grivôr XIII]] '''Grivôr XIV''' (nassût ''Niccolò Sfondrati''; Somma Lombardo, [[11 di Fevrâr]] [[1535]] – [[Rome]], [[16 di Otubar]] [[1591]]) al è stât il 229esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[5 di Dicembar]] [[1590]] fin a la sô muart. Al è stât un pontifice jaraterizât di une profonde pietât personâl e di une grande rigorositât morâl, ma ancje di un fuart sosteniment a le Fazion Spagnole e a le [[Leghe Catoliche (France)|Leghe Catoliche]] tal timp des Vueris di Religjon in France. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût intune famee de alte nobilitât milanêse, fi dal senatôr Francesco Sfondrati (deventât daspo' cardinâl daspo' de muart defemine), Niccolò al à studiât dirit civîl e canonic tes universitâts di [[Perugje]], [[Padue]] e [[Pavie]], cjapant le lauree intal [[1555]]. Intal [[1560]], a dome 25 agns, al è stât nominât vescul di Cremone di [[Pape Piu IV]]. Al à partecipât ativamentri a lis ultimis sessions dal [[Concili di Trent]] (1562–1563), e si impegne par le aplicazion dai decrêts conciliârs te sô diocesi. Intal [[1583]] al è stât creât cardinâl di [[Pape Piu V]], mantignint une vite di grande austeritât e pietât personal. Daspo' de muart improvise di [[Urban VII]] e un conclave lunc e dibatût di Plui di doi mès, al è stât elezût pape ai 5 di Dicembar 1590 cul sostèn decisîf dal re [[Felipe II di Spagne]]. == Pontificât == === Politiche esterne e lis vueris in France === Durant il sô curt pontificât, Grivôr XIV al à mantignût un fuart orientament pro-spagnûl: * Al à sostegnût in maniereviarte leLeghe Catoliche francêse cuintri [[Enrico IV di France|Enrico di Navarra]] (il futûr Enrico IV), par condanâlu come eretic e rinovant la sô scomuniche. * Al à inviât un esercit pontifici sòt il comant di so nevôt Ercole Sfondrati in jutori des fuarcis catolichis in France, includint ancje une sussidi monetari mensîl par la Leghe. === Riformis e mesuris internis === Nondimancul de sô salûte debile, al à cjapât decisions impurtantis par la aministrazion de Glesie: * Cun la bolle ''Cogit nos'' (1591), al à proibît severamentri ducj lis scommessis e lis puntadis su la elezion dal Pape o su la nominazion dai gnûfs cardinâi, sòt pene di scomuniche. * Al à ordenât il riscat dai sclâfs tes [[Isulis Filipinis]] e proibît ae popolazion locâl di vê sclâfs indigenis. * Al à confermât e slargjât i privilegis des conferenzis monastichis, in particolâr par i Cjamaldolês e i Fatebenefratelli. Al è muart di gravis complicazions par vie di calcui renâli a [[Rome]] il 16 di Otubar 1591,daspo' dome 10 mès di pontificât. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Urban VII]] * [[Pape Inocenç IX]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu V]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1590 – 1591 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç IX]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] t22vfsrued0gb7w4eyzox8cw9f9cuqa Pape Pauli IV 0 10285 186713 170027 2026-09-02T19:11:27Z Santefoscje73 11500 186713 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Pau IV | fotografie = Pope Paul IV.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[28 di Jugn]] [[1476]] | lûc di nassite = Capriglia Irpina, [[Regn di Napoli]] | date di muart = [[18 di Avost]] [[1559]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, teolic }} [[Figure:Coat of arms of Paul IV.svg|180px|miniatura|destra]] '''Pau IV''' (nassût ''Gian Pietro Carafa''; Capriglia Irpina, [[28 di Jugn]] [[1476]] – [[Rome]], [[18 di Avost]] [[1559]]) al è stât il 223esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[23 di Mai]] [[1555]] fin a la sô muart. Cofondadôr dal ordin dai Theatins, al è stât une figure ecentriche e intransigjent de [[Cuintririforme]]. Il sô pontificât al è stât cjaraterizât di un severissim rigorisim morâl, de intensificazion dal control de [[Incuisizion]], de istituzion dal prin '''Index Librorum Prohibitorum''' (Libris proibîts) e de creazion dal prin ''Ghetto ebraic'' a [[Rome]]. == Biografie == === Prins agns e fondazion dai Theatins === Nassût intune des plui nobilis e potentis fameis dal [[Ream di Napuli]] , al è jentrât di zovin te cariere eclesiastiche cuntun fuart indirîç teologic e umanistic sot la protezion di so barbe, il cardinâl Oliviero Carafa. Intal 1505 al è stât nominât vescul di Chieti (en latin ''Theate'', di dulà che al ven il nom dai theatins). Intal 1524, insieme cun San Gaetano Thiene, al à cofondât l'''Ordin dai Chierics Regolârs Theatins'', un ordin basât su la povertât rigorose e sul rinovament morâl dal clero. Intal 1536 al è stât creât cardinâl di [[Pape Pauli III]] e al è stât une des figuris clâf te reorganizazion de ''Incuisizion romane'' (1542), deventant al prin responsabïl e rinfuarçant lis sôs struturis. Al è stât elezût pape il 23 di Mai 1555, sucedint al curt pontificât di [[Pape Marcel II]], intun conclave tensionât dulà che al à vinçût la condopposizion dal re Felipe II di Spagne. == Pontificât == === Rigorisim e riforme de Glesie === Pau IV al à refudât di riandâ a cjapâ i lavôrs dal Concili di Trent, preferint atuâ la riforme de Glesie in maniere direte e autoritarie par mieç de Curie romane: * Al à rinforzât en maniere rigide la Incuisizion, no sparagnant nancje cardinâis sospietâs di eresie. * Intal 1559 al à promulgât il prin ''Index Librorum Prohibitorum'' (''Indiç dai libris proibîts''), proibint la leture di centenârs di tescj teologjics, filosofics e leteraris no conformis. * Al à combatût cun severitât la coruzion e la simonie te Curie e al à imponût l'obligament di residence strete par ducj i vescui. === Politiche anti-spagnole e il Ghetto di Rome === Inte politiche foreste e sociâl, lis sôs decisions a son stadis sfracajantis: * Al à purtât avanti une politiche foreste di ostilitât cuintri la Spagne e l'imperadôr [[Carli V]], provocant une vuere tal Stât Pontifici che e à riscjât di menâ a un gnûf sac de citât. * Cun la bole ''Cum nimis absurdum'' (1555), al à stabilît la segregazion de comunitât ebraiche di Rome intun cuartïr sierât (il ''Ghetto di Rome''), imponint restrizions comerciâls e l'obligament di vistî un segn distintîf. Al è muart il 18 di Avost 1559. La sô muart e je stade acuelte di manifestazions popolâris di gjonde, cun la popolazion di Rome che e à sfracajât la sede de Incuisizion e tirât jù la statue dal pape in Cjampidoli. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Pape Piu IV]] * [[Inquisizion]] * [[Index Librorum Prohibitorum]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Marcel II]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1555 – 1559 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu IV]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] drglwvk062e99dr7fzsq6sukr5y54ub 186714 186713 2026-09-02T19:13:02Z Santefoscje73 11500 186714 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Pau IV | fotografie = Pope Paul IV – Jacopino Conte (Manner), ca. 1560.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[28 di Jugn]] [[1476]] | lûc di nassite = Capriglia Irpina, [[Ream di Napuli]] | date di muart = [[18 di Avost]] [[1559]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, teolic }} [[Figure:C o a Paulus IV.svg|180px|miniatura|destra]] '''Pau IV''' (nassût ''Gian Pietro Carafa''; Capriglia Irpina, [[28 di Jugn]] [[1476]] – [[Rome]], [[18 di Avost]] [[1559]]) al è stât il 223esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[23 di Mai]] [[1555]] fin a la sô muart. Cofondadôr dal ordin dai Theatins, al è stât une figure ecentriche e intransigjent de [[Cuintririforme]]. Il sô pontificât al è stât cjaraterizât di un severissim rigorisim morâl, de intensificazion dal control de [[Incuisizion]], de istituzion dal prin '''Index Librorum Prohibitorum''' (Libris proibîts) e de creazion dal prin ''Ghetto ebraic'' a [[Rome]]. == Biografie == === Prins agns e fondazion dai Theatins === Nassût intune des plui nobilis e potentis fameis dal [[Ream di Napuli]] , al è jentrât di zovin te cariere eclesiastiche cuntun fuart indirîç teologic e umanistic sot la protezion di so barbe, il cardinâl Oliviero Carafa. Intal 1505 al è stât nominât vescul di Chieti (en latin ''Theate'', di dulà che al ven il nom dai theatins). Intal 1524, insieme cun San Gaetano Thiene, al à cofondât l'''Ordin dai Chierics Regolârs Theatins'', un ordin basât su la povertât rigorose e sul rinovament morâl dal clero. Intal 1536 al è stât creât cardinâl di [[Pape Pauli III]] e al è stât une des figuris clâf te reorganizazion de ''Incuisizion romane'' (1542), deventant al prin responsabïl e rinfuarçant lis sôs struturis. Al è stât elezût pape il 23 di Mai 1555, sucedint al curt pontificât di [[Pape Marcel II]], intun conclave tensionât dulà che al à vinçût la condopposizion dal re Felipe II di Spagne. == Pontificât == === Rigorisim e riforme de Glesie === Pau IV al à refudât di riandâ a cjapâ i lavôrs dal Concili di Trent, preferint atuâ la riforme de Glesie in maniere direte e autoritarie par mieç de Curie romane: * Al à rinforzât en maniere rigide la Incuisizion, no sparagnant nancje cardinâis sospietâs di eresie. * Intal 1559 al à promulgât il prin ''Index Librorum Prohibitorum'' (''Indiç dai libris proibîts''), proibint la leture di centenârs di tescj teologjics, filosofics e leteraris no conformis. * Al à combatût cun severitât la coruzion e la simonie te Curie e al à imponût l'obligament di residence strete par ducj i vescui. === Politiche anti-spagnole e il Ghetto di Rome === Inte politiche foreste e sociâl, lis sôs decisions a son stadis sfracajantis: * Al à purtât avanti une politiche foreste di ostilitât cuintri la Spagne e l'imperadôr [[Carli V]], provocant une vuere tal Stât Pontifici che e à riscjât di menâ a un gnûf sac de citât. * Cun la bole ''Cum nimis absurdum'' (1555), al à stabilît la segregazion de comunitât ebraiche di Rome intun cuartïr sierât (il ''Ghetto di Rome''), imponint restrizions comerciâls e l'obligament di vistî un segn distintîf. Al è muart il 18 di Avost 1559. La sô muart e je stade acuelte di manifestazions popolâris di gjonde, cun la popolazion di Rome che e à sfracajât la sede de Incuisizion e tirât jù la statue dal pape in Cjampidoli. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Pape Piu IV]] * [[Inquisizion]] * [[Index Librorum Prohibitorum]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Marcel II]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1555 – 1559 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu IV]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] qwx37nzwxuitfallw1rtdf4giox6bnf 186726 186714 2026-09-02T19:56:47Z Santefoscje73 11500 186726 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Pauli IV | fotografie = Pope Paul IV – Jacopino Conte (Manner), ca. 1560.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[28 di Jugn]] [[1476]] | lûc di nassite = Capriglia Irpina, [[Ream di Napuli]] | date di muart = [[18 di Avost]] [[1559]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, teolic }} [[Figure:C o a Paulus IV.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Pauli IV]] '''Pau IV''' (nassût ''Gian Pietro Carafa''; Capriglia Irpina, [[28 di Jugn]] [[1476]] – [[Rome]], [[18 di Avost]] [[1559]]) al è stât il 223esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[23 di Mai]] [[1555]] fin a la sô muart. Cofondadôr dal ordin dai Theatins, al è stât une figure ecentriche e intransigjent de [[Cuintririforme]]. Il sô pontificât al è stât cjaraterizât di un severissim rigorisim morâl, de intensificazion dal control de [[Incuisizion]], de istituzion dal prin '''Index Librorum Prohibitorum''' (Libris proibîts) e de creazion dal prin ''Ghetto ebraic'' a [[Rome]]. == Biografie == === Prins agns e fondazion dai Theatins === Nassût intune des plui nobilis e potentis fameis dal [[Ream di Napuli]] , al è jentrât di zovin te cariere eclesiastiche cuntun fuart indirîç teologic e umanistic sot la protezion di so barbe, il cardinâl Oliviero Carafa. Intal 1505 al è stât nominât vescul di Chieti (en latin ''Theate'', di dulà che al ven il nom dai theatins). Intal 1524, insieme cun San Gaetano Thiene, al à cofondât l'''Ordin dai Chierics Regolârs Theatins'', un ordin basât su la povertât rigorose e sul rinovament morâl dal clero. Intal 1536 al è stât creât cardinâl di [[Pape Pauli III]] e al è stât une des figuris clâf te reorganizazion de ''Incuisizion romane'' (1542), deventant al prin responsabïl e rinfuarçant lis sôs struturis. Al è stât elezût pape il 23 di Mai 1555, sucedint al curt pontificât di [[Pape Marcel II]], intun conclave tensionât dulà che al à vinçût la condopposizion dal re Felipe II di Spagne. == Pontificât == === Rigorisim e riforme de Glesie === Pau IV al à refudât di riandâ a cjapâ i lavôrs dal Concili di Trent, preferint atuâ la riforme de Glesie in maniere direte e autoritarie par mieç de Curie romane: * Al à rinforzât en maniere rigide la Incuisizion, no sparagnant nancje cardinâis sospietâs di eresie. * Intal 1559 al à promulgât il prin ''Index Librorum Prohibitorum'' (''Indiç dai libris proibîts''), proibint la leture di centenârs di tescj teologjics, filosofics e leteraris no conformis. * Al à combatût cun severitât la coruzion e la simonie te Curie e al à imponût l'obligament di residence strete par ducj i vescui. === Politiche anti-spagnole e il Ghetto di Rome === Inte politiche foreste e sociâl, lis sôs decisions a son stadis sfracajantis: * Al à purtât avanti une politiche foreste di ostilitât cuintri la Spagne e l'imperadôr [[Carli V]], provocant une vuere tal Stât Pontifici che e à riscjât di menâ a un gnûf sac de citât. * Cun la bole ''Cum nimis absurdum'' (1555), al à stabilît la segregazion de comunitât ebraiche di Rome intun cuartïr sierât (il ''Ghetto di Rome''), imponint restrizions comerciâls e l'obligament di vistî un segn distintîf. Al è muart il 18 di Avost 1559. La sô muart e je stade acuelte di manifestazions popolâris di gjonde, cun la popolazion di Rome che e à sfracajât la sede de Incuisizion e tirât jù la statue dal pape in Cjampidoli. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Pape Piu IV]] * [[Inquisizion]] * [[Index Librorum Prohibitorum]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Marcel II]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1555 – 1559 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu IV]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] jmb4xtevcbnxg1lnndt78x1fw5lqi9g Pape Pauli III 0 10286 186754 171712 2026-09-03T09:50:01Z Santefoscje73 11500 186754 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Climent VII | fotografie = Sebastiano del Piombo - Portrait of Clement VII - WGA21111.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[26 di Mai]] [[1478]] | lûc di nassite = [[Florence]], [[Republiche di Florence]] | date di muart = [[25 di Setembar]] [[1534]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, mecenât }} [[Figure:Coat of arms of Clement VII.svg|180px|miniatura|destra]] '''Climent VII''' (nassût ''Giulio de' Medici''; [[Florence]], [[26 di Mai]] [[1478]] – [[Rome]], [[25 di Setembar]] [[1534]]) al è stât il 219esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[19 di Novembar]] [[1523]] fin a la sô muart. Jessût de potente famee florentine dai Medici, il sô pontificât al è stât un dai plui travagliâts de storie de Glesie, segnât dal traumatic ''[[Sac di Rome]]'' (1527), de espansion dal Protestantesim e dal scisme anglican provocât dal re [[Indrì VIII di Ingletiere]]. == Biografie == === Prin agns e cariere eclesiastiche === Fî illegjtim di Zulian de' Medici (copât tal congiurament dai Pazzi), Giulio al è stât cjapât sòt la protezion di sôbarbe Lorenzo il Magnifico. In tal 1513 sô cusin, deventât [[Pape Leon X]], lu à declarât fî legjtim, vierzint le cariere eclesiastiche e nominant Juli arcivescul di Florence e cardinâl. Al è deventât intun zîr di pôcs agns il principâl cunsilîr de Curie romane, mostrant notevulis capacitâts politichis. Daspò dal curt pontificât di [[Pape Adrian VI]], Giulio de' Medici al è stât elezût pape ai 19 di Novembar 1523,cjapant il non di [[Clement VII]]. == Pontificât == === Il Sac di Rome (1527) === Intal contest des vueris d'Italie jenfri l'imperadôr [[Carli V]] e il re di France Francesc I, Clement VII al à sielzût di aleâsi cun la France te Leghe di Cognac (1526). La reazion di Carli V e je stade dure: in tal mai dal 1527, un esercit di varis milis soldâts imperiâi e lanzichenecs protestants al à invadût e sachegjât la citât di Rome (''Sac di Rome''). Il pape al si è salvât par un pêl scjampant tal Cjistiel Sant'Angelo, dulà che al è stât assediât par diviers mès prin di rindisi e paiâ un bon riscàt. Daspò de pâs cul imperadôr, Clement VII à incoronât Carli V imperadôr a Bologne intal 1530. === Il Scisma anglican e le art === * '''La roture cun l'Ingletiere:''' Intal 1533, Climent VII al à ricusât ufiçialmentri di anulâ il matrimoni dal re di Inghiltere [[Indrì VIII]] cun Caterine di Aragone. Chest al à puartât il re inglês a rompi cul Pape e a promulgâ l'''At di Supremazie'' (1534), dant il vie al scisme anglican. * '''Mecenatisim:'' Cun dutis lis dificoltâts politichis, Clement VII al è stât un grant amant de art. Al à comissionât a [[Michêlagnul Buonarroti]] i lavôrs par la SagrestieGnove e la Biblioteche Medicee Laurenziane a Florence, e pôc prime di murî lué incjariât di piturâ il [[Judizi Universâl di Michêlagnul|Judizi Universâl]] e [[Capele Sistine]]. Al è muart a Rome ai [[]25 di Setembar]] [[1534]], probabilmentri par vê mangjât foncs velenôs (''Amanita phalloides''). == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Sacc di Rome]] * [[Pape Leon X]] * [[Pape Pauli III]] * [[Indrì VIII di Ingletiere]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Adrian VI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1523 – 1534 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Pauli III]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] [[Categorie:Papis|Pauli IV]] cucl3lw4oxfjgcio2kjvngyr12il6b4 186756 186754 2026-09-03T09:56:29Z Santefoscje73 11500 186756 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Climent VII | fotografie = El papa Clemente VII, por Sebastiano del Piombo.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[26 di Mai]] [[1478]] | lûc di nassite = [[Florence]], [[Republiche di Florence]] | date di muart = [[25 di Setembar]] [[1534]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, mecenât }} [[Figure:Coat of arms of Medici popes.svg|180px|miniatura|destra]] '''Climent VII''' (nassût ''Giulio de' Medici''; [[Florence]], [[26 di Mai]] [[1478]] – [[Rome]], [[25 di Setembar]] [[1534]]) al è stât il 219esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[19 di Novembar]] [[1523]] fin a la sô muart. Jessût de potente famee florentine dai Medici, il sô pontificât al è stât un dai plui travagliâts de storie de Glesie, segnât dal traumatic ''[[Sac di Rome]]'' (1527), de espansion dal Protestantesim e dal scisme anglican provocât dal re [[Indrì VIII di Ingletiere]]. == Biografie == === Prin agns e cariere eclesiastiche === Fî illegjtim di Zulian de' Medici (copât tal congiurament dai Pazzi), Giulio al è stât cjapât sòt la protezion di sôbarbe Lorenzo il Magnifico. In tal 1513 sô cusin, deventât [[Pape Leon X]], lu à declarât fî legjtim, vierzint le cariere eclesiastiche e nominant Juli arcivescul di Florence e cardinâl. Al è deventât intun zîr di pôcs agns il principâl cunsilîr de Curie romane, mostrant notevulis capacitâts politichis. Daspò dal curt pontificât di [[Pape Adrian VI]], Giulio de' Medici al è stât elezût pape ai 19 di Novembar 1523,cjapant il non di [[Clement VII]]. == Pontificât == === Il Sac di Rome (1527) === Intal contest des vueris d'Italie jenfri l'imperadôr [[Carli V]] e il re di France Francesc I, Clement VII al à sielzût di aleâsi cun la France te Leghe di Cognac (1526). La reazion di Carli V e je stade dure: in tal mai dal 1527, un esercit di varis milis soldâts imperiâi e lanzichenecs protestants al à invadût e sachegjât la citât di Rome (''Sac di Rome''). Il pape al si è salvât par un pêl scjampant tal Cjistiel Sant'Angelo, dulà che al è stât assediât par diviers mès prin di rindisi e paiâ un bon riscàt. Daspò de pâs cul imperadôr, Clement VII à incoronât Carli V imperadôr a Bologne intal 1530. === Il Scisma anglican e le art === * '''La roture cun l'Ingletiere:''' Intal 1533, Climent VII al à ricusât ufiçialmentri di anulâ il matrimoni dal re di Inghiltere [[Indrì VIII]] cun Caterine di Aragone. Chest al à puartât il re inglês a rompi cul Pape e a promulgâ l'''At di Supremazie'' (1534), dant il vie al scisme anglican. * '''Mecenatisim:'' Cun dutis lis dificoltâts politichis, Clement VII al è stât un grant amant de art. Al à comissionât a [[Michêlagnul Buonarroti]] i lavôrs par la SagrestieGnove e la Biblioteche Medicee Laurenziane a Florence, e pôc prime di murî lué incjariât di piturâ il [[Judizi Universâl di Michêlagnul|Judizi Universâl]] e [[Capele Sistine]]. Al è muart a Rome ai [[]25 di Setembar]] [[1534]], probabilmentri par vê mangjât foncs velenôs (''Amanita phalloides''). == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Sacc di Rome]] * [[Pape Leon X]] * [[Pape Pauli III]] * [[Indrì VIII di Ingletiere]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Adrian VI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1523 – 1534 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Pauli III]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] [[Categorie:Papis|Pauli IV]] hijupejcdvoltc7a3kr3dye1hj94mnp 186757 186756 2026-09-03T10:11:43Z Santefoscje73 11500 186757 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Pauli III | fotografie = Portrait of Pope Paul III Farnese (by Titian) - National Museum of Capodimonte.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[29 di Fevrâr]] [[1468]] | lûc di nassite = Canino, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[10 di Novembar]] [[1549]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, mecenât }} [[Figure:C o a Paulus III.svg|180px|miniatura|destra]] '''Pauli III''' (nassût ''Alessandro Farnese''; Canino, [[29 di Fevrâr]] [[1468]] – [[Rome]], [[10 di Novembar]] [[1549]]) al è stât il 220esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[13 di Otubar]] [[1534]] fin a la sô muart. Figure clâf dal [[Rinassiment]] e de [[Cuintririforme]], al è famôs par vê convocât e viert il [[Concili di Trent]] (1545), par vê aprovât l'ordin dai gjesuîsts e par vê comissionât a [[Michêlagnul Buonarroti]] il fresc dal [[Judizi Universâl di Michêlagnul|Judizi Universâl]] te [[Capele Sistine]]. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût te potente famee dei Farnese, Lissandri al à studiât a [[Florence]]te cort di Lorenzo il Magnifico, deventant un dai plui grancj umaniscj de sô gjenerazion. Intal 1493 al è stât creat cardinâl di [[Pape Lissandri VI]]. Par vie de sô capacitât diplomaticheo, al è stât par agns un dai membris plui influents dal Colegj dai Cardinâi, servint sòt diviers pontificâts. Al è stât elezût pape ai 13 di Otubar 1534, sucedint a [[Pape Clement VII]], in un moment di grâf crisi par le Glesie catoliche par vie de espansion dal Protestantesim. == Pontificât == === Le Cuintririforme e il Concili di Trent === Comprendint la necessitât di une riforme interne de Glesie e de rispueste al Protestantesim: * Intal 1540 al à aprovât cun la bole ''Regimini militantis Ecclesiae' la fondazion de ''Compagnie di Gjesù'' (i gjesuîts) di Sant Ignazi di Loyola. * Intal 1542 al à riorganizât la ''Incuisizion romane'' (il ''Sant Ufizi''). * Ai [[13 di Dicembar]] [[1545]], al à viert ufiçialmentri il [[Concili di Trent]],segnant l'inizi de Cuintririforme. === Nepotisim e mecenatisim === Pauli III al è stât un tipîc sovran dal Rinassiment, famôs par il sô mecenatisim e par vê favorît la sô famee: * Al à creat il [[Ducât di Parme e Placence]] par so fî Pier Luigi Farnese. * Al à rinnovât l'aspièt di Rome, comissionant le plaçute di Cjampidoli a [[Michêlagnul Buonarroti|Michêlagnul]] e il famôs Palaç Farnese. * Al à commissionât a Michêlagnul di completâ la Capele Sistine cun il monumentâl fresc dal "Judizi Universâlç. Al è muart a Rome il 10 di Novembar 1549 a 81 agns. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Concili di Trent]] * [[Pape Clement VII]] * [[Pape Juli III]] * [[Michêlagnul Buonarroti]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement VII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1534 – 1549 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Juli III]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] gbt92e55nakiasht2y10r74isvcptyn 186758 186757 2026-09-03T10:12:28Z Santefoscje73 11500 186758 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Pauli III | fotografie = Portrait of Pope Paul III Farnese (by Titian) - National Museum of Capodimonte.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[29 di Fevrâr]] [[1468]] | lûc di nassite = Canino, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[10 di Novembar]] [[1549]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, mecenât }} [[Figure:C o a Paulus III.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Pauli III]] '''Pauli III''' (nassût ''Alessandro Farnese''; Canino, [[29 di Fevrâr]] [[1468]] – [[Rome]], [[10 di Novembar]] [[1549]]) al è stât il 220esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[13 di Otubar]] [[1534]] fin a la sô muart. Figure clâf dal [[Rinassiment]] e de [[Cuintririforme]], al è famôs par vê convocât e viert il [[Concili di Trent]] (1545), par vê aprovât l'ordin dai gjesuîsts e par vê comissionât a [[Michêlagnul Buonarroti]] il fresc dal [[Judizi Universâl di Michêlagnul|Judizi Universâl]] te [[Capele Sistine]]. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût te potente famee dei Farnese, Lissandri al à studiât a [[Florence]]te cort di Lorenzo il Magnifico, deventant un dai plui grancj umaniscj de sô gjenerazion. Intal 1493 al è stât creat cardinâl di [[Pape Lissandri VI]]. Par vie de sô capacitât diplomaticheo, al è stât par agns un dai membris plui influents dal Colegj dai Cardinâi, servint sòt diviers pontificâts. Al è stât elezût pape ai 13 di Otubar 1534, sucedint a [[Pape Clement VII]], in un moment di grâf crisi par le Glesie catoliche par vie de espansion dal Protestantesim. == Pontificât == === Le Cuintririforme e il Concili di Trent === Comprendint la necessitât di une riforme interne de Glesie e de rispueste al Protestantesim: * Intal 1540 al à aprovât cun la bole ''Regimini militantis Ecclesiae' la fondazion de ''Compagnie di Gjesù'' (i gjesuîts) di Sant Ignazi di Loyola. * Intal 1542 al à riorganizât la ''Incuisizion romane'' (il ''Sant Ufizi''). * Ai [[13 di Dicembar]] [[1545]], al à viert ufiçialmentri il [[Concili di Trent]],segnant l'inizi de Cuintririforme. === Nepotisim e mecenatisim === Pauli III al è stât un tipîc sovran dal Rinassiment, famôs par il sô mecenatisim e par vê favorît la sô famee: * Al à creat il [[Ducât di Parme e Placence]] par so fî Pier Luigi Farnese. * Al à rinnovât l'aspièt di Rome, comissionant le plaçute di Cjampidoli a [[Michêlagnul Buonarroti|Michêlagnul]] e il famôs Palaç Farnese. * Al à commissionât a Michêlagnul di completâ la Capele Sistine cun il monumentâl fresc dal "Judizi Universâlç. Al è muart a Rome il 10 di Novembar 1549 a 81 agns. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Concili di Trent]] * [[Pape Clement VII]] * [[Pape Juli III]] * [[Michêlagnul Buonarroti]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement VII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1534 – 1549 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Juli III]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] 5om0jd1ixoc2go95ujc117z89ek4eh3 Pape Piu V 0 10287 186705 168893 2026-09-02T18:30:43Z Santefoscje73 11500 186705 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piu V | fotografie = Pope Pius V.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[17 di Zenâr]] [[1504]] | lûc di nassite = Bosco Marengo, [[Ducât di Milan]] | date di muart = [[1 di Mai]] [[1572]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, frat domenican, teolic }} [[Figure:Coat of arms of Pius V.svg|180px|miniatura|destra]] '''San Piu V''' (nassût ''Antonio Ghislieri'', daspo' fradi ''Michele''; Bosco Marengo, [[17 di Zenâr]] [[1504]] – [[Rome]], [[1 di Mai]] [[1572]]) al è stât il 225esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[7 di Zenâr]] [[1566]] fin a la sô muart. Frari domenican di rigide osservance, al è stât une des figuris plui impurtantis e determinantis de [[Cuintririforme]]. Al è famôs par vê aplicât cun fermece i decrêts dal [[Concili di Trent]], par vê promulgât il [[Messâl Roman]] e par vê promovût la Leghe Sante che e à vinçû la storiche [[Bataie di Lepanto]] (1571) cuintri l'[[Imperi Otoman]]. Al è stât canonizât in tal [[1712]] di [[Pape Clement XI]]. == Biografie == ===Zoventût e cariere te Incuisizion === Nassût intune famee umîl a Bosco Marengo (dongje [[Alessandrie]]), al è jentrât di zovin tal ordin dai Fraris Predicadôrs (domenicans), cjapant il nom di fradi Michêl. Al à completât i studis teologjics e di filosofie e al è stât ordenât predi in tal 1528. Par vie de sô intransigjence e de sô pietât personal, al è stât nominât commissari gjenerâl de ''Incuisizion romane'' in tal 1551 di [[Pape Piu IV|Pape Piu III]] e creât cardinâl in tal 1557 di [[Pape Pau IV]], deventant il Grant Incuisitôr de Glesie. Al è stât elezût pape tal conclave dal 7 di Zenâr 1566, sucedint a [[Pape Piu IV]], sostignût dal decisîf intervent dal cardinâl Carlo Borromeo. == Pontificât == === Aplicazion dal Concili di Trent e riforme de Glesie === Sòt il sô pontificât, Piu V al à iniziât une restruturazion morâl e liturgjiche radicâl de Glesie: * Al à publicât il ''Catechisim Roman'' (1566), il ''Breviari Roman'' (1568) e il '''Messâl Roman''' (1570), unificant la liturgjie latine (la ''missa tridentina'') par dut il mont catolic. * Al à imponût l'obleament di residence par i vescui e combatût severamentri la simonie e la coruzion te Curie. * Al à difendût l'autoritât de Glesie cuintri il podê secolâr promulgant la famose bolle ''In Coena Domini''. === Politicheforeste e Leghe Sante === In te politiche internazionâl, Piu V al è stât un grant difensôr de ortodossie catoliche: * Intal 1570 al à promulgât la bolle ^^Regnans in Excelsis'', scomunicant la regjne [[Elisabete I di Ingletiere]] e le declare deponude. * Di front ae cressinte menace otomane tal Mediterani, al è stât il principâl promotôr de '''Leghe Sante''', une coalizion maritime che cjapave dentri la [[Spagne]], la [[Republiche di Vignesie]], il [[Stât Pontifici]] e altris stâts talians. * Ai [[7 di Otubar]] dal [[1571]], la flote de Leghe Sante e à sfracajât la flote turche te [[Bataie di Lepanto]]. In ricuart di cheste vitorie, Piu V al à istituit la fieste de '''Madone dal Rosari'''. Al è muart il 1 di Mai 1572 par vie digravis complicazions renâls. La sô salme e je conservade te Basiliche di Sante Marie Maiôr a Rome. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Controriforme]] * [[Concili di Trent]] * [[Bataglie di Lepanto]] * [[Pape Grivôr XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu IV]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1566 – 1572 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Grivôr XIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Sants]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] euc8d84neptfu3xuxzfxnh80l8yqj9s 186706 186705 2026-09-02T18:31:32Z Santefoscje73 11500 186706 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piu V | fotografie = Bartolomeo Passarotti (follower) - Portrait of Pope Pius V.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[17 di Zenâr]] [[1504]] | lûc di nassite = Bosco Marengo, [[Ducât di Milan]] | date di muart = [[1 di Mai]] [[1572]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, frat domenican, teolic }} [[Figure:Coat of arms of Pius V.svg|180px|miniatura|destra]] '''San Piu V''' (nassût ''Antonio Ghislieri'', daspo' fradi ''Michele''; Bosco Marengo, [[17 di Zenâr]] [[1504]] – [[Rome]], [[1 di Mai]] [[1572]]) al è stât il 225esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[7 di Zenâr]] [[1566]] fin a la sô muart. Frari domenican di rigide osservance, al è stât une des figuris plui impurtantis e determinantis de [[Cuintririforme]]. Al è famôs par vê aplicât cun fermece i decrêts dal [[Concili di Trent]], par vê promulgât il [[Messâl Roman]] e par vê promovût la Leghe Sante che e à vinçû la storiche [[Bataie di Lepanto]] (1571) cuintri l'[[Imperi Otoman]]. Al è stât canonizât in tal [[1712]] di [[Pape Clement XI]]. == Biografie == ===Zoventût e cariere te Incuisizion === Nassût intune famee umîl a Bosco Marengo (dongje [[Alessandrie]]), al è jentrât di zovin tal ordin dai Fraris Predicadôrs (domenicans), cjapant il nom di fradi Michêl. Al à completât i studis teologjics e di filosofie e al è stât ordenât predi in tal 1528. Par vie de sô intransigjence e de sô pietât personal, al è stât nominât commissari gjenerâl de ''Incuisizion romane'' in tal 1551 di [[Pape Piu IV|Pape Piu III]] e creât cardinâl in tal 1557 di [[Pape Pau IV]], deventant il Grant Incuisitôr de Glesie. Al è stât elezût pape tal conclave dal 7 di Zenâr 1566, sucedint a [[Pape Piu IV]], sostignût dal decisîf intervent dal cardinâl Carlo Borromeo. == Pontificât == === Aplicazion dal Concili di Trent e riforme de Glesie === Sòt il sô pontificât, Piu V al à iniziât une restruturazion morâl e liturgjiche radicâl de Glesie: * Al à publicât il ''Catechisim Roman'' (1566), il ''Breviari Roman'' (1568) e il '''Messâl Roman''' (1570), unificant la liturgjie latine (la ''missa tridentina'') par dut il mont catolic. * Al à imponût l'obleament di residence par i vescui e combatût severamentri la simonie e la coruzion te Curie. * Al à difendût l'autoritât de Glesie cuintri il podê secolâr promulgant la famose bolle ''In Coena Domini''. === Politicheforeste e Leghe Sante === In te politiche internazionâl, Piu V al è stât un grant difensôr de ortodossie catoliche: * Intal 1570 al à promulgât la bolle ^^Regnans in Excelsis'', scomunicant la regjne [[Elisabete I di Ingletiere]] e le declare deponude. * Di front ae cressinte menace otomane tal Mediterani, al è stât il principâl promotôr de '''Leghe Sante''', une coalizion maritime che cjapave dentri la [[Spagne]], la [[Republiche di Vignesie]], il [[Stât Pontifici]] e altris stâts talians. * Ai [[7 di Otubar]] dal [[1571]], la flote de Leghe Sante e à sfracajât la flote turche te [[Bataie di Lepanto]]. In ricuart di cheste vitorie, Piu V al à istituit la fieste de '''Madone dal Rosari'''. Al è muart il 1 di Mai 1572 par vie digravis complicazions renâls. La sô salme e je conservade te Basiliche di Sante Marie Maiôr a Rome. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Controriforme]] * [[Concili di Trent]] * [[Bataglie di Lepanto]] * [[Pape Grivôr XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu IV]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1566 – 1572 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Grivôr XIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Sants]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] ivkki26stsh23uce5it2md7qctcag3o 186707 186706 2026-09-02T18:32:17Z Santefoscje73 11500 186707 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piu V | fotografie = Bartolomeo Passarotti (follower) - Portrait of Pope Pius V.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[17 di Zenâr]] [[1504]] | lûc di nassite = Bosco Marengo, [[Ducât di Milan]] | date di muart = [[1 di Mai]] [[1572]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, frat domenican, teolic }} [[Figure:C o a Pius V.svg|180px|miniatura|destra]] '''San Piu V''' (nassût ''Antonio Ghislieri'', daspo' fradi ''Michele''; Bosco Marengo, [[17 di Zenâr]] [[1504]] – [[Rome]], [[1 di Mai]] [[1572]]) al è stât il 225esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[7 di Zenâr]] [[1566]] fin a la sô muart. Frari domenican di rigide osservance, al è stât une des figuris plui impurtantis e determinantis de [[Cuintririforme]]. Al è famôs par vê aplicât cun fermece i decrêts dal [[Concili di Trent]], par vê promulgât il [[Messâl Roman]] e par vê promovût la Leghe Sante che e à vinçû la storiche [[Bataie di Lepanto]] (1571) cuintri l'[[Imperi Otoman]]. Al è stât canonizât in tal [[1712]] di [[Pape Clement XI]]. == Biografie == ===Zoventût e cariere te Incuisizion === Nassût intune famee umîl a Bosco Marengo (dongje [[Alessandrie]]), al è jentrât di zovin tal ordin dai Fraris Predicadôrs (domenicans), cjapant il nom di fradi Michêl. Al à completât i studis teologjics e di filosofie e al è stât ordenât predi in tal 1528. Par vie de sô intransigjence e de sô pietât personal, al è stât nominât commissari gjenerâl de ''Incuisizion romane'' in tal 1551 di [[Pape Piu IV|Pape Piu III]] e creât cardinâl in tal 1557 di [[Pape Pau IV]], deventant il Grant Incuisitôr de Glesie. Al è stât elezût pape tal conclave dal 7 di Zenâr 1566, sucedint a [[Pape Piu IV]], sostignût dal decisîf intervent dal cardinâl Carlo Borromeo. == Pontificât == === Aplicazion dal Concili di Trent e riforme de Glesie === Sòt il sô pontificât, Piu V al à iniziât une restruturazion morâl e liturgjiche radicâl de Glesie: * Al à publicât il ''Catechisim Roman'' (1566), il ''Breviari Roman'' (1568) e il '''Messâl Roman''' (1570), unificant la liturgjie latine (la ''missa tridentina'') par dut il mont catolic. * Al à imponût l'obleament di residence par i vescui e combatût severamentri la simonie e la coruzion te Curie. * Al à difendût l'autoritât de Glesie cuintri il podê secolâr promulgant la famose bolle ''In Coena Domini''. === Politicheforeste e Leghe Sante === In te politiche internazionâl, Piu V al è stât un grant difensôr de ortodossie catoliche: * Intal 1570 al à promulgât la bolle ^^Regnans in Excelsis'', scomunicant la regjne [[Elisabete I di Ingletiere]] e le declare deponude. * Di front ae cressinte menace otomane tal Mediterani, al è stât il principâl promotôr de '''Leghe Sante''', une coalizion maritime che cjapave dentri la [[Spagne]], la [[Republiche di Vignesie]], il [[Stât Pontifici]] e altris stâts talians. * Ai [[7 di Otubar]] dal [[1571]], la flote de Leghe Sante e à sfracajât la flote turche te [[Bataie di Lepanto]]. In ricuart di cheste vitorie, Piu V al à istituit la fieste de '''Madone dal Rosari'''. Al è muart il 1 di Mai 1572 par vie digravis complicazions renâls. La sô salme e je conservade te Basiliche di Sante Marie Maiôr a Rome. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Controriforme]] * [[Concili di Trent]] * [[Bataglie di Lepanto]] * [[Pape Grivôr XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu IV]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1566 – 1572 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Grivôr XIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Sants]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] jafe7c9zxwntofo42yfo8h47t322tvt 186708 186707 2026-09-02T18:33:08Z Santefoscje73 11500 /* Politicheforeste e Leghe Sante */ 186708 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piu V | fotografie = Bartolomeo Passarotti (follower) - Portrait of Pope Pius V.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[17 di Zenâr]] [[1504]] | lûc di nassite = Bosco Marengo, [[Ducât di Milan]] | date di muart = [[1 di Mai]] [[1572]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, frat domenican, teolic }} [[Figure:C o a Pius V.svg|180px|miniatura|destra]] '''San Piu V''' (nassût ''Antonio Ghislieri'', daspo' fradi ''Michele''; Bosco Marengo, [[17 di Zenâr]] [[1504]] – [[Rome]], [[1 di Mai]] [[1572]]) al è stât il 225esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[7 di Zenâr]] [[1566]] fin a la sô muart. Frari domenican di rigide osservance, al è stât une des figuris plui impurtantis e determinantis de [[Cuintririforme]]. Al è famôs par vê aplicât cun fermece i decrêts dal [[Concili di Trent]], par vê promulgât il [[Messâl Roman]] e par vê promovût la Leghe Sante che e à vinçû la storiche [[Bataie di Lepanto]] (1571) cuintri l'[[Imperi Otoman]]. Al è stât canonizât in tal [[1712]] di [[Pape Clement XI]]. == Biografie == ===Zoventût e cariere te Incuisizion === Nassût intune famee umîl a Bosco Marengo (dongje [[Alessandrie]]), al è jentrât di zovin tal ordin dai Fraris Predicadôrs (domenicans), cjapant il nom di fradi Michêl. Al à completât i studis teologjics e di filosofie e al è stât ordenât predi in tal 1528. Par vie de sô intransigjence e de sô pietât personal, al è stât nominât commissari gjenerâl de ''Incuisizion romane'' in tal 1551 di [[Pape Piu IV|Pape Piu III]] e creât cardinâl in tal 1557 di [[Pape Pau IV]], deventant il Grant Incuisitôr de Glesie. Al è stât elezût pape tal conclave dal 7 di Zenâr 1566, sucedint a [[Pape Piu IV]], sostignût dal decisîf intervent dal cardinâl Carlo Borromeo. == Pontificât == === Aplicazion dal Concili di Trent e riforme de Glesie === Sòt il sô pontificât, Piu V al à iniziât une restruturazion morâl e liturgjiche radicâl de Glesie: * Al à publicât il ''Catechisim Roman'' (1566), il ''Breviari Roman'' (1568) e il '''Messâl Roman''' (1570), unificant la liturgjie latine (la ''missa tridentina'') par dut il mont catolic. * Al à imponût l'obleament di residence par i vescui e combatût severamentri la simonie e la coruzion te Curie. * Al à difendût l'autoritât de Glesie cuintri il podê secolâr promulgant la famose bolle ''In Coena Domini''. === Politicheforeste e Leghe Sante === In te politiche internazionâl, Piu V al è stât un grant difensôr de ortodossie catoliche: * Intal 1570 al à promulgât la bolle ''Regnans in Excelsis'', scomunicant la regjne [[Elisabete I di Ingletiere]] e le declare deponude. * Di front ae cressinte menace otomane tal Mediterani, al è stât il principâl promotôr de '''Leghe Sante''', une coalizion maritime che cjapave dentri la [[Spagne]], la [[Republiche di Vignesie]], il [[Stât Pontifici]] e altris stâts talians. * Ai [[7 di Otubar]] dal [[1571]], la flote de Leghe Sante e à sfracajât la flote turche te [[Bataie di Lepanto]]. In ricuart di cheste vitorie, Piu V al à istituit la fieste de '''Madone dal Rosari'''. Al è muart il 1 di Mai 1572 par vie digravis complicazions renâls. La sô salme e je conservade te Basiliche di Sante Marie Maiôr a Rome. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Controriforme]] * [[Concili di Trent]] * [[Bataglie di Lepanto]] * [[Pape Grivôr XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu IV]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1566 – 1572 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Grivôr XIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Sants]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] kqutb79fw2cotgz6ah9wvn9v501cz3v 186709 186708 2026-09-02T18:33:32Z Santefoscje73 11500 /* Aplicazion dal Concili di Trent e riforme de Glesie */ 186709 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piu V | fotografie = Bartolomeo Passarotti (follower) - Portrait of Pope Pius V.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[17 di Zenâr]] [[1504]] | lûc di nassite = Bosco Marengo, [[Ducât di Milan]] | date di muart = [[1 di Mai]] [[1572]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, frat domenican, teolic }} [[Figure:C o a Pius V.svg|180px|miniatura|destra]] '''San Piu V''' (nassût ''Antonio Ghislieri'', daspo' fradi ''Michele''; Bosco Marengo, [[17 di Zenâr]] [[1504]] – [[Rome]], [[1 di Mai]] [[1572]]) al è stât il 225esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[7 di Zenâr]] [[1566]] fin a la sô muart. Frari domenican di rigide osservance, al è stât une des figuris plui impurtantis e determinantis de [[Cuintririforme]]. Al è famôs par vê aplicât cun fermece i decrêts dal [[Concili di Trent]], par vê promulgât il [[Messâl Roman]] e par vê promovût la Leghe Sante che e à vinçû la storiche [[Bataie di Lepanto]] (1571) cuintri l'[[Imperi Otoman]]. Al è stât canonizât in tal [[1712]] di [[Pape Clement XI]]. == Biografie == ===Zoventût e cariere te Incuisizion === Nassût intune famee umîl a Bosco Marengo (dongje [[Alessandrie]]), al è jentrât di zovin tal ordin dai Fraris Predicadôrs (domenicans), cjapant il nom di fradi Michêl. Al à completât i studis teologjics e di filosofie e al è stât ordenât predi in tal 1528. Par vie de sô intransigjence e de sô pietât personal, al è stât nominât commissari gjenerâl de ''Incuisizion romane'' in tal 1551 di [[Pape Piu IV|Pape Piu III]] e creât cardinâl in tal 1557 di [[Pape Pau IV]], deventant il Grant Incuisitôr de Glesie. Al è stât elezût pape tal conclave dal 7 di Zenâr 1566, sucedint a [[Pape Piu IV]], sostignût dal decisîf intervent dal cardinâl Carlo Borromeo. == Pontificât == === Aplicazion dal Concili di Trent e riforme de Glesie === Sòt il sô pontificât, Piu V al à iniziât une restruturazion morâl e liturgjiche radicâl de Glesie: * Al à publicât il ''Catechisim Roman'' (1566), il ''Breviari Roman'' (1568) e il ''Messâl Roman'' (1570), unificant la liturgjie latine (la ''missa tridentina'') par dut il mont catolic. * Al à imponût l'obleament di residence par i vescui e combatût severamentri la simonie e la coruzion te Curie. * Al à difendût l'autoritât de Glesie cuintri il podê secolâr promulgant la famose bolle ''In Coena Domini''. === Politicheforeste e Leghe Sante === In te politiche internazionâl, Piu V al è stât un grant difensôr de ortodossie catoliche: * Intal 1570 al à promulgât la bolle ''Regnans in Excelsis'', scomunicant la regjne [[Elisabete I di Ingletiere]] e le declare deponude. * Di front ae cressinte menace otomane tal Mediterani, al è stât il principâl promotôr de '''Leghe Sante''', une coalizion maritime che cjapave dentri la [[Spagne]], la [[Republiche di Vignesie]], il [[Stât Pontifici]] e altris stâts talians. * Ai [[7 di Otubar]] dal [[1571]], la flote de Leghe Sante e à sfracajât la flote turche te [[Bataie di Lepanto]]. In ricuart di cheste vitorie, Piu V al à istituit la fieste de '''Madone dal Rosari'''. Al è muart il 1 di Mai 1572 par vie digravis complicazions renâls. La sô salme e je conservade te Basiliche di Sante Marie Maiôr a Rome. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Controriforme]] * [[Concili di Trent]] * [[Bataglie di Lepanto]] * [[Pape Grivôr XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu IV]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1566 – 1572 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Grivôr XIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Sants]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] rmvzi9ria15fsip9ip6xdhe3ivyfzlk 186710 186709 2026-09-02T18:34:30Z Santefoscje73 11500 /* Zoventût e cariere te Incuisizion */ 186710 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piu V | fotografie = Bartolomeo Passarotti (follower) - Portrait of Pope Pius V.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[17 di Zenâr]] [[1504]] | lûc di nassite = Bosco Marengo, [[Ducât di Milan]] | date di muart = [[1 di Mai]] [[1572]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, frat domenican, teolic }} [[Figure:C o a Pius V.svg|180px|miniatura|destra]] '''San Piu V''' (nassût ''Antonio Ghislieri'', daspo' fradi ''Michele''; Bosco Marengo, [[17 di Zenâr]] [[1504]] – [[Rome]], [[1 di Mai]] [[1572]]) al è stât il 225esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[7 di Zenâr]] [[1566]] fin a la sô muart. Frari domenican di rigide osservance, al è stât une des figuris plui impurtantis e determinantis de [[Cuintririforme]]. Al è famôs par vê aplicât cun fermece i decrêts dal [[Concili di Trent]], par vê promulgât il [[Messâl Roman]] e par vê promovût la Leghe Sante che e à vinçû la storiche [[Bataie di Lepanto]] (1571) cuintri l'[[Imperi Otoman]]. Al è stât canonizât in tal [[1712]] di [[Pape Clement XI]]. == Biografie == ===Zoventût e cariere te Incuisizion === Nassût intune famee umîl a Bosco Marengo (dongje [[Alessandrie]]), al è jentrât di zovin tal ordin dai Fraris Predicadôrs (domenicans), cjapant il nom di fradi Michêl. Al à completât i studis teologjics e di filosofie e al è stât ordenât predi in tal 1528. Par vie de sô intransigjence e de sô pietât personal, al è stât nominât commissari gjenerâl de ''Incuisizion romane'' in tal 1551 di [[Pape Piu IV|Pape Piu III]] e creât cardinâl in tal 1557 di [[Pape Pauli IV]], deventant il Grant Incuisitôr de Glesie. Al è stât elezût pape tal conclave dal 7 di Zenâr 1566, sucedint a [[Pape Piu IV]], sostignût dal decisîf intervent dal cardinâl Carlo Borromeo. == Pontificât == === Aplicazion dal Concili di Trent e riforme de Glesie === Sòt il sô pontificât, Piu V al à iniziât une restruturazion morâl e liturgjiche radicâl de Glesie: * Al à publicât il ''Catechisim Roman'' (1566), il ''Breviari Roman'' (1568) e il ''Messâl Roman'' (1570), unificant la liturgjie latine (la ''missa tridentina'') par dut il mont catolic. * Al à imponût l'obleament di residence par i vescui e combatût severamentri la simonie e la coruzion te Curie. * Al à difendût l'autoritât de Glesie cuintri il podê secolâr promulgant la famose bolle ''In Coena Domini''. === Politicheforeste e Leghe Sante === In te politiche internazionâl, Piu V al è stât un grant difensôr de ortodossie catoliche: * Intal 1570 al à promulgât la bolle ''Regnans in Excelsis'', scomunicant la regjne [[Elisabete I di Ingletiere]] e le declare deponude. * Di front ae cressinte menace otomane tal Mediterani, al è stât il principâl promotôr de '''Leghe Sante''', une coalizion maritime che cjapave dentri la [[Spagne]], la [[Republiche di Vignesie]], il [[Stât Pontifici]] e altris stâts talians. * Ai [[7 di Otubar]] dal [[1571]], la flote de Leghe Sante e à sfracajât la flote turche te [[Bataie di Lepanto]]. In ricuart di cheste vitorie, Piu V al à istituit la fieste de '''Madone dal Rosari'''. Al è muart il 1 di Mai 1572 par vie digravis complicazions renâls. La sô salme e je conservade te Basiliche di Sante Marie Maiôr a Rome. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Controriforme]] * [[Concili di Trent]] * [[Bataglie di Lepanto]] * [[Pape Grivôr XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu IV]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1566 – 1572 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Grivôr XIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Sants]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] 7eui63vcbxruk1027tpbs3l3xjoy2xs 186728 186710 2026-09-02T19:58:45Z Santefoscje73 11500 186728 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piu V | fotografie = Bartolomeo Passarotti (follower) - Portrait of Pope Pius V.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[17 di Zenâr]] [[1504]] | lûc di nassite = Bosco Marengo, [[Ducât di Milan]] | date di muart = [[1 di Mai]] [[1572]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, frat domenican, teolic }} [[Figure:C o a Pius V.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Piu V]] '''San Piu V''' (nassût ''Antonio Ghislieri'', daspo' fradi ''Michele''; Bosco Marengo, [[17 di Zenâr]] [[1504]] – [[Rome]], [[1 di Mai]] [[1572]]) al è stât il 225esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[7 di Zenâr]] [[1566]] fin a la sô muart. Frari domenican di rigide osservance, al è stât une des figuris plui impurtantis e determinantis de [[Cuintririforme]]. Al è famôs par vê aplicât cun fermece i decrêts dal [[Concili di Trent]], par vê promulgât il [[Messâl Roman]] e par vê promovût la Leghe Sante che e à vinçû la storiche [[Bataie di Lepanto]] (1571) cuintri l'[[Imperi Otoman]]. Al è stât canonizât in tal [[1712]] di [[Pape Clement XI]]. == Biografie == ===Zoventût e cariere te Incuisizion === Nassût intune famee umîl a Bosco Marengo (dongje [[Alessandrie]]), al è jentrât di zovin tal ordin dai Fraris Predicadôrs (domenicans), cjapant il nom di fradi Michêl. Al à completât i studis teologjics e di filosofie e al è stât ordenât predi in tal 1528. Par vie de sô intransigjence e de sô pietât personal, al è stât nominât commissari gjenerâl de ''Incuisizion romane'' in tal 1551 di [[Pape Piu IV|Pape Piu III]] e creât cardinâl in tal 1557 di [[Pape Pauli IV]], deventant il Grant Incuisitôr de Glesie. Al è stât elezût pape tal conclave dal 7 di Zenâr 1566, sucedint a [[Pape Piu IV]], sostignût dal decisîf intervent dal cardinâl Carlo Borromeo. == Pontificât == === Aplicazion dal Concili di Trent e riforme de Glesie === Sòt il sô pontificât, Piu V al à iniziât une restruturazion morâl e liturgjiche radicâl de Glesie: * Al à publicât il ''Catechisim Roman'' (1566), il ''Breviari Roman'' (1568) e il ''Messâl Roman'' (1570), unificant la liturgjie latine (la ''missa tridentina'') par dut il mont catolic. * Al à imponût l'obleament di residence par i vescui e combatût severamentri la simonie e la coruzion te Curie. * Al à difendût l'autoritât de Glesie cuintri il podê secolâr promulgant la famose bolle ''In Coena Domini''. === Politicheforeste e Leghe Sante === In te politiche internazionâl, Piu V al è stât un grant difensôr de ortodossie catoliche: * Intal 1570 al à promulgât la bolle ''Regnans in Excelsis'', scomunicant la regjne [[Elisabete I di Ingletiere]] e le declare deponude. * Di front ae cressinte menace otomane tal Mediterani, al è stât il principâl promotôr de '''Leghe Sante''', une coalizion maritime che cjapave dentri la [[Spagne]], la [[Republiche di Vignesie]], il [[Stât Pontifici]] e altris stâts talians. * Ai [[7 di Otubar]] dal [[1571]], la flote de Leghe Sante e à sfracajât la flote turche te [[Bataie di Lepanto]]. In ricuart di cheste vitorie, Piu V al à istituit la fieste de '''Madone dal Rosari'''. Al è muart il 1 di Mai 1572 par vie digravis complicazions renâls. La sô salme e je conservade te Basiliche di Sante Marie Maiôr a Rome. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Controriforme]] * [[Concili di Trent]] * [[Bataglie di Lepanto]] * [[Pape Grivôr XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu IV]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1566 – 1572 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Grivôr XIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Sants]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] 5mhmz2jiydvb4wbujo0mou4jcgkvxwb Pape Piu IV 0 10288 186711 170870 2026-09-02T18:59:08Z Santefoscje73 11500 186711 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piu IV | fotografie = Pope Pius IV.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[31 di Març]] [[1499]] | lûc di nassite = [[Milan]], [[Ducât di Milan]] | date di muart = [[9 di Dicembar]] [[1565]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, gjurist }} [[Figure:Coat of arms of Pius IV.svg|180px|miniatura|destra]] '''Piu IV''' (nassût ''Giovanni Angelo Medici''; [[Milan]], [[31 di Març]] [[1499]] – [[Rome]], [[9 di Dicembar]] [[1565]]) al è stât il 224esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[25 di Dicembar]] [[1559]] fin a la sô muart. Al è famôs par vê conclût e sierât cuntun grant sucès diplomatic il [[Concili di Trent]] intal 1563, dant il vie a le di aplicazion de [[Cuintririforme]], e par vê nominât cardinâl sô nevôt Carlo Borromeo. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût a Milan in une brancje de famee Medici (no leade di drete ai Medici di Florence), al à studiât dirit e medisine tes universitâts di [[Pavie]] e [[Bologne]],cjapant le lauree tal 1525. Al à scomençât daspo' la cariere te aministrazion pontificie sòt il pontificât di [[Pape Pauli III]], servint come governatôr di diviersis citâts dal Stât Pontifici (fintremai a Ancone e Perugje) e dimostrant grandis capacitâts aministrativis. In tal 1549 al è stât nominât vescul di Raguse e in tal 1549 al è stât creat cardinâl di Pauli III. Daspo' di un conclave lunc e dificîl che al è durât plui di tre mês, al è stât elezût pape ai 25 di Dicembar 1559, sucedint a [[Pape Pauli IV]]. == Pontificât == === Conclusion dal Concili di Trent === I plui grancj sucès di Piu IV a son stâts la viarzidure e la conclusion dal Concili di Trent: * Intal 1562 al à riaviât i lavôrs dal Concili, sornonants restâts fêrs par agns par vie di divisions politics e religjosis. * Cun la sô grande abilitât diplomatica e il jutori di so nevôt, il cardinâl Carlo Borromeo, al è rivât a superâ i cunflits jenfri i vescui e i sovrans europeans. * Ai [[4 di Dicembar]] [[1563]], il Concili al à concludût i siei lavôrs. Piu IV al à confermât ducj i decrêts conciliârs cun la bolle ''Benedictus Deus'' (1564) e al à promulgât la profession di fêde ortodosse (''Professio fidei tridentinae''). === Mecenatisim e oparis a Rome === Piu IV al è stât un grant promotôr di oparis publichis e urbanistichis a Rome: * Al à comissionât a [[Michêlagnul Buonarroti]] la trasformazion des Termis di Dioclezian te [[Basiliche di Sante Marie daiAgnui e dai Martîrs]]. * Al à fât costruî la ''Puarte Pia'' e al à rinfuarçât lis fortificazions de citât e dal Vatican (''Borgo Pio''). * Al à promovût la fondazion de Tipografie Vaticane par stampâ i tescj uficiâi de Glesie. Al è muart a Rome il [[9 di Dicembar]] [[1565]] e al è stât sepelît te Basiliche di Sante Marie dai Agnui. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Concili di Trent]] * [[Pape Pauli IV]] * [[Pape Piu V]] * [[Carlo Borromeo]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Pauli IV]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1559 – 1565 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu V]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] lecrcyo1ukbl65mg94fucqa2cjwn8cv 186712 186711 2026-09-02T19:01:27Z Santefoscje73 11500 186712 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piu IV | fotografie = Portrait of Pope Pius IV, three-quarter-length, seated at a draped table (Circle of Scipione Pulzone).jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[31 di Març]] [[1499]] | lûc di nassite = [[Milan]], [[Ducât di Milan]] | date di muart = [[9 di Dicembar]] [[1565]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, gjurist }} [[Figure:Pius IV Coat of Arms.svg|180px|miniatura|destra]] '''Piu IV''' (nassût ''Giovanni Angelo Medici''; [[Milan]], [[31 di Març]] [[1499]] – [[Rome]], [[9 di Dicembar]] [[1565]]) al è stât il 224esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[25 di Dicembar]] [[1559]] fin a la sô muart. Al è famôs par vê conclût e sierât cuntun grant sucès diplomatic il [[Concili di Trent]] intal 1563, dant il vie a le di aplicazion de [[Cuintririforme]], e par vê nominât cardinâl sô nevôt Carlo Borromeo. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût a Milan in une brancje de famee Medici (no leade di drete ai Medici di Florence), al à studiât dirit e medisine tes universitâts di [[Pavie]] e [[Bologne]],cjapant le lauree tal 1525. Al à scomençât daspo' la cariere te aministrazion pontificie sòt il pontificât di [[Pape Pauli III]], servint come governatôr di diviersis citâts dal Stât Pontifici (fintremai a Ancone e Perugje) e dimostrant grandis capacitâts aministrativis. In tal 1549 al è stât nominât vescul di Raguse e in tal 1549 al è stât creat cardinâl di Pauli III. Daspo' di un conclave lunc e dificîl che al è durât plui di tre mês, al è stât elezût pape ai 25 di Dicembar 1559, sucedint a [[Pape Pauli IV]]. == Pontificât == === Conclusion dal Concili di Trent === I plui grancj sucès di Piu IV a son stâts la viarzidure e la conclusion dal Concili di Trent: * Intal 1562 al à riaviât i lavôrs dal Concili, sornonants restâts fêrs par agns par vie di divisions politics e religjosis. * Cun la sô grande abilitât diplomatica e il jutori di so nevôt, il cardinâl Carlo Borromeo, al è rivât a superâ i cunflits jenfri i vescui e i sovrans europeans. * Ai [[4 di Dicembar]] [[1563]], il Concili al à concludût i siei lavôrs. Piu IV al à confermât ducj i decrêts conciliârs cun la bolle ''Benedictus Deus'' (1564) e al à promulgât la profession di fêde ortodosse (''Professio fidei tridentinae''). === Mecenatisim e oparis a Rome === Piu IV al è stât un grant promotôr di oparis publichis e urbanistichis a Rome: * Al à comissionât a [[Michêlagnul Buonarroti]] la trasformazion des Termis di Dioclezian te [[Basiliche di Sante Marie daiAgnui e dai Martîrs]]. * Al à fât costruî la ''Puarte Pia'' e al à rinfuarçât lis fortificazions de citât e dal Vatican (''Borgo Pio''). * Al à promovût la fondazion de Tipografie Vaticane par stampâ i tescj uficiâi de Glesie. Al è muart a Rome il [[9 di Dicembar]] [[1565]] e al è stât sepelît te Basiliche di Sante Marie dai Agnui. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Concili di Trent]] * [[Pape Pauli IV]] * [[Pape Piu V]] * [[Carlo Borromeo]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Pauli IV]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1559 – 1565 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu V]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] dppw85rvsvy1bbug4n75y2ydy0nht47 186727 186712 2026-09-02T19:57:54Z Santefoscje73 11500 186727 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piu IV | fotografie = Portrait of Pope Pius IV, three-quarter-length, seated at a draped table (Circle of Scipione Pulzone).jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[31 di Març]] [[1499]] | lûc di nassite = [[Milan]], [[Ducât di Milan]] | date di muart = [[9 di Dicembar]] [[1565]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, gjurist }} [[Figure:Pius IV Coat of Arms.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Piu IV]] '''Piu IV''' (nassût ''Giovanni Angelo Medici''; [[Milan]], [[31 di Març]] [[1499]] – [[Rome]], [[9 di Dicembar]] [[1565]]) al è stât il 224esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[25 di Dicembar]] [[1559]] fin a la sô muart. Al è famôs par vê conclût e sierât cuntun grant sucès diplomatic il [[Concili di Trent]] intal 1563, dant il vie a le di aplicazion de [[Cuintririforme]], e par vê nominât cardinâl sô nevôt Carlo Borromeo. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût a Milan in une brancje de famee Medici (no leade di drete ai Medici di Florence), al à studiât dirit e medisine tes universitâts di [[Pavie]] e [[Bologne]],cjapant le lauree tal 1525. Al à scomençât daspo' la cariere te aministrazion pontificie sòt il pontificât di [[Pape Pauli III]], servint come governatôr di diviersis citâts dal Stât Pontifici (fintremai a Ancone e Perugje) e dimostrant grandis capacitâts aministrativis. In tal 1549 al è stât nominât vescul di Raguse e in tal 1549 al è stât creat cardinâl di Pauli III. Daspo' di un conclave lunc e dificîl che al è durât plui di tre mês, al è stât elezût pape ai 25 di Dicembar 1559, sucedint a [[Pape Pauli IV]]. == Pontificât == === Conclusion dal Concili di Trent === I plui grancj sucès di Piu IV a son stâts la viarzidure e la conclusion dal Concili di Trent: * Intal 1562 al à riaviât i lavôrs dal Concili, sornonants restâts fêrs par agns par vie di divisions politics e religjosis. * Cun la sô grande abilitât diplomatica e il jutori di so nevôt, il cardinâl Carlo Borromeo, al è rivât a superâ i cunflits jenfri i vescui e i sovrans europeans. * Ai [[4 di Dicembar]] [[1563]], il Concili al à concludût i siei lavôrs. Piu IV al à confermât ducj i decrêts conciliârs cun la bolle ''Benedictus Deus'' (1564) e al à promulgât la profession di fêde ortodosse (''Professio fidei tridentinae''). === Mecenatisim e oparis a Rome === Piu IV al è stât un grant promotôr di oparis publichis e urbanistichis a Rome: * Al à comissionât a [[Michêlagnul Buonarroti]] la trasformazion des Termis di Dioclezian te [[Basiliche di Sante Marie daiAgnui e dai Martîrs]]. * Al à fât costruî la ''Puarte Pia'' e al à rinfuarçât lis fortificazions de citât e dal Vatican (''Borgo Pio''). * Al à promovût la fondazion de Tipografie Vaticane par stampâ i tescj uficiâi de Glesie. Al è muart a Rome il [[9 di Dicembar]] [[1565]] e al è stât sepelît te Basiliche di Sante Marie dai Agnui. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Concili di Trent]] * [[Pape Pauli IV]] * [[Pape Piu V]] * [[Carlo Borromeo]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Pauli IV]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1559 – 1565 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu V]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] o8r3wahsww4bgwe21m19ko7mq039y2t Riforme Protestante 0 10455 186768 185193 2026-09-03T11:35:07Z Santefoscje73 11500 186768 wikitext text/x-wiki [[Figure:Lucas Cranach (I) workshop - Martin Luther (Uffizi).jpg|miniatura|destra|Il muini todesc Martin Luther in un cuadri di Lucas Cranach il Vecjo]] La '''riforme protestante''' ancje cognossude come '''La Riforme''' scomençade in tal XVI secul je une volontât di torna a lis lidrîs dal [[cristianisim]] e di une bisugne di considerâ le religjon e le vite sociâl in une âtre maniere. Le riflesion de salvece de anime jere une cuestión centrâl in te reflesion dai riformatôrs dal XVI secul che denuncin la coruzion di dute le societât dal timp atôr dal [[cumierç des indulgencis]]. I riformatôs profitant ancje de invenzion de [[stampe]] , inventate propri in te epoche , par publicâ le [[Biblie]] in tes lenghis locâls feveladis da dute le comunitât (soredut il [[todesc]] in te traduzione par cure di [[Martin Lutêr]]) indulâ no si fâs peraule dai [[sants]] , a la devozion de Vergjine e ancje dal [[purgatori]]. Il riferiment a la Bibie je une pai principal referimentos dai riformatôrs. Chest principi, clamât <nowiki>''Sola scritura''</nowiki> , al sarâ chel di guide. Scomençade par il 31 di otubar dal 1517 par [[Martin Lutêr]] muini catolic in [[Gjermanie]], par [[Ulrich Zwingli]] in [[Svuizare]], e par [[Zuan Calvin]] in [[France]] e in [[Svuizare]] , la Riforme tocche in buone bande dute le Europe dal Nord-Ovest.Ducj i tentatîfs di conciliazion van a vueit par temine cun le division jenfri le [[glesie catoliche]] e lis [[glesis protestantis]]. Le [[Cuintri-Riforme]] catoliche aprovade dal [[Concili di Trent]] puartarâ le glesie catoliche a une riconcuiste parziâl dai territorio piardûs passâs al protestantesim. Le adozioni de Riforme vere ancje un caratar politic.I princips Marcin Sussi la lor indipendence dal podê dal [[Pape]] disint di governâ par dirit divin. La Riforme mene in tal XVII secul a une cjadene di vueris civîls jenfri la [[France]], le [[Ingletiere]] e la [[Scozie]]. ==Lis causis== Le cause principâl fo la polemiche daspo la publicazion da lis [[tesis di Luther]] , cuintri la vendite des indulgencis in Gjermanie e in âtris bandis in Europe il 31 di otubar dal 1517.Il muini todesc tache i sfueis des tesis parsore la puarte de glesie dal cjistiel di [[Wittemberg]] par protestâ cuintri le [[glesie catoliche]].Ma lis causis de riforme son tantis e dispès misturadis jenfri di lôr. La pui grande e je di sigûr la posizion di Luther rispiet le difusion de peraule di Diu. La [[liturgie]] jere celebrade nome in [[latin]] e al jere difici par chei che no fevelavin il latin di vê acês a lis traduzions de [[Bibie]] in âtris lenghis.Lis autoritâts de glesie no viodevin di bon vôli chestis traduzions. Par ches motîf , nome la int studiade podeve vê acês a lis [[Scrituris]] Luther al voleve che ducj i cristians podevin lei la [[Bibie]] cence l'intervent dai predis e lis autoritâs de glesie.Luther cure la traduzion de Bibie e cul jutori de invenzion de [[stampe]] al cure diviarsis edizion par todesc difondudis in dute le Gjermanie. Studiant la Bibie , Luther al fâs cognossi lis contradizions jenfri l'opare dal clero catolic e la presumude dotrine cristiane origjnarie.Daspo la publicazion des tesis , Luther scugne vê bisugne di protezion dai princips todescs. Atri motîf forin l'ingrumâ des carichis de bande dal clero , une vore pui interessât al podê e ai aspiet economic che al pinsîr de difusion de dotrine. Le predicazion jere simpri pui dispès afidade ai ordins di fraris cercandui e i vescui vignivin da lis grandis fameis nobiliârs , pôc interesâs al aspiet religjôs de aministrazion. La Glesie jere parone di grandj toc di tiaris e podeve scuedi le decime.Le nobiltât passade al [[luteranesim]] podeve gjoldi di chest dirit in ereditât. In chest mût si è formade le [[Prussie]] daspo che il Grant Mestri [[Albert di Hohenzollen] ]al passe de bande dal [[luteranesim]]. Si pues ancje zontâ il fatôr politic.L'imperadôr [[Carli V]] al governave cun le aprovazion daipricips e feudataris. Le religjon devente un element impuartant in tai rapuarts cun il [[Pape]]. boqs3d0pio882d2fe61ilkspr94dfwj Vernassin 0 14022 186751 181066 2026-09-03T09:14:39Z ~2026-47694-78 17245 Comedade cualchi falope 186751 wikitext text/x-wiki {{Comun furlan|non=Vernassin|nontalian=Vernassino|nonsloven=Gorenj Barnas|provincie=Udin|part=Sclavanie|altitudin=458|popolazion=19|confinants=[[Savogne]], [[Azide]], [[Ponteà]]|patron=Sants Prin e Felician, Sant Cjançan}} '''Vernassin''' (par [[Lenghe slovene|sloven]] '''Gorenj Barnas''') al è un paîs di 19 abitants, frazion dal comun di [[San Pieri dai Sclavons]] . [[File: Vernassino.jpg|240px|thumb|left|Il paîs e il tôr viodût dal simitieri]] ==Geografie== Il paîs si cjate a une altece di 458 m.s.n.m te alte valade dal torint [[Alberon]] e disot dal mont di [[Sant Canzian]] (Sv. Kocjan par sloven). Par Vernassin al passe ancje il torint Savogne. ==Storie== ===Origjins=== Il borç al è nassût te [[Basse etât di mieç|Basse ete di mieç]] tant che paîs di boscadôrs e agricultôrs sclavans, tal [[1600]] a son stâts fats la glesie e il tor e tal [[1807]], te ete [[Napoleon Bonaparte|napoleoniche]], al veve 490 abitants. ===Ete moderne=== Te [[Prime vuere mondiâl]] il paîs, che al è a 15 chilometris di [[Cjaurêt|Cjaurêt,]] al fo devastât de [[Bataie di Cjaurêt|disfate di Cjaurêt]] e cjapât dai austriacs. Te [[Seconde vuere mondiâl]], ai [[12 di Fevrâr]] dal [[1944|1944,]] il paîs al fo in part bombardât dai todescs parcé che a Vernassin a jerin masse partesans. Tal bombardament a restarin copâts 4 abitants. Vuê il paîs di Vernassin al à dome 19 abitants. ==Borcs== * '''Puoie/ Puee''' * '''San Cjançan''' * '''Vernassin''' * '''Vernassin disot''' ==Monuments e lûcs di interès== * Glesie dai Sants Prin e Felician: fate sù tal 1500 e 1600, e je la glesie principâl dal paîs. * Glesie di Sant Cjançan, vuê dome ruvinis * Ostarie Cividino [[File:Campanile di Vernassino.jpg|190px|thumb|left| Il tor dal 1620]] [[Categorie:Paîs dal Friûl]] [[Categorie:Frazions di San Pieri dai Sclavons]] __FORCETOC__ psi8hofg6w93ryz96pvdqr82g79vuqp Francis Drake 0 14344 186676 182609 2026-09-02T13:06:34Z Santefoscje73 11500 186676 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Sir Francis Drake |Figure = Sir Francis Drake by Nicholas Hilliard.jpg |Didascalie = Ritrat di Sir Francis Drake atribuît a Nicholas Hilliard (1581 c.) |Nazionalitât = Inglêse |DateNassite = intal [[1540]] |LucNassite = Tavistock, [[Ingletiere]] |DateMuart = [[28 di Zenâr]] [[1596]] |LucMuart = Portobelo, [[Panama]] |Ativitât = Corsâr, esploradôr,amirâl, politic |Oparis = Scomparte de tiare (seconde circumnavigazion dal mont, 1577-1580), vitorie cuintri la ''Invincibile Armata'' (1588) |Note = Corsâr une vore famôs par la regjne Elisabete I, prin inglês a completâ la circumnavigazion de Tiare. }} '''Sir Francis Drake''' (Tavistock, intal [[1540]] c. – Portobelo, [[28 di Zenâr]] [[1596]]) al è stât un corsâr, esploradôr,amirâ e politic inglês. Al è une des figuris plui celebris de epoche elisabettiane. Al fo il prin inglês (e il prin cjapitani a completâ il viaç a le vuide de sô nâf) a compî la '''circumnavigazion dal globo'''jenfri il 1577 e il 1580. Celebrât come eroe nazionâl inIngletiere par lis sôs impresîs militârs e maritimis cuintri l'Imperi Spagnûl, al jere invece considerât dai Spagnûi dome un pirate e un terrorist, cussì famôs di jessi clamât cun il sopranom di ''El Draque'' ("Il Drâc"). == Biografie == ===Zoventût e prins viaçs (1540–1577) === Drake al nassè a Tavistock, tal Devon, fî di un contadin protestant. Al à scomençât a navigâ za dizobin sul [[Mâr dal Nord]] e intai agns '60 dal Cincent al si è unît a lis spedizions dal sô cusin [[John Hawkins]], praticant il cumierç di sclâfs e la piraterie cuintri lis nâfs e i puarts spagnûls te Americhe centrâl. Intal 1572, cu la autorizazion de regjne [[Elisabete I di Inghiltere]], al à guidât une spedizion in tal Mâr dai Caraibs, tacant la citât di Nombre de Dios e cjapant un rîc cjari di arint spagnûl che al proveneve dal [[Perù]]. === La circumnavigazion dal mont (1577–1580) === Intal [[1577]], la regjne Elisabete I d'Inglatiere li à afidât il comant di une spedizion par esplorâ e rapinâ lis cuestis dal Pacific de America dal Sud, pôc consideradis dai spagnûi. Partît cun di piçule flote di 5 nâfs, Drake al à traviersât il Strèt di Magelan cun la sô nave amiralie, la '''Pelican''', rinomonade daspo' [[Golden Hind]] ("La Cjavoie d'Aur").Daspo' di vê risalît lecueste de Americhe dal Sud e dal Nord tacant puarts e sachegjant nâfs spagnulis, al è rivât probabilmentri fintremai tal Oregon o te Californie moderne (regjon che al à clamât ''Nova Albion''). Parscjampâ a lis nâfs spagnulis che lu spietavin al Sud, al à decidût di tirâ in denant viers Ponent traviersant l'[[Ocean Pacific]] e l'[[Ocean Indian]]. Al è tornât a Plymouth ai [[26 di Setembar]] dal [[1580]], deventant il prin cjapitani a puartâ a fin une interie circumnavigazion dal mont cun la sô nâf. In tal 1581 la regjne Elisabete I lu à nominât cjavalîr (''sir'') te Golden Hind. ===Ilscuintri cun le "Invincibile Armata" (1588) === Tornât in patrie benestant e famôs, Drake al fô nomenât podestât di Plymouth e deputâttal Parlament ingles. Cuant che la tension jenfri [[Ingletiere]] e [[Spagne]] je divignude vuere uficiâl, Drake al à segnât âltis impresis: in tal 1587 al à fât un coragjôs atâc tal puart spagnûl di Càdice,sdrumant decinis di nâfs e ritardant i preparatîfs de invasion spagnule di un an. Intal [[1588]], come viceamirâl de flote inglêse sòt il comant di Lord Howard di Effingham, Drake al à vût un rûl decisîf in te vitorie cuintri le '''Invincibile Armata''' (la grande flote inviade dal re [[Felipe II di Spagne]]), doprant cun savietât lis nâfs incendiarîs par sfracheâ la formazion spagnuledongje a Gravelines. === Ultins agns e muart (1595–1596) === Lis spedizions à vignî di Drake no an vût il stès sucès: in tal 1589 la sô spedizion cuintri liscuestis spagnulis (le ''"Contro-Armada"'') e è falide in mûf grâf. In tal 1595 al è partît par une ultime campagne tai Caraibis insiemit al sô vecjo cjamarât John Hawkins.Daspo' uneschirie di disfatis e la muart di Hawkins, Drake al si è malât gravementri di disenterie e al è muart ai [[28 di Zenâr]] dal [[1596]] al larc decueste di Portobelo (Panama). Al è stât sepelit tal mâr , tal sô vistît di coraze in une casse di plomp. == Vœ coreladis == * [[Golden Hind]] * [[Elisabete I di Ingletiere]] * [[Circumnavigazion dal mont]] * [[Invincibile Armata]] == Bibliografie == * Harry Kelsey, *Sir Francis Drake: The Queen's Pirate*, Yale University Press, New Haven, 1998. * John Sugden, *Sir Francis Drake*, Pimlico, London, 1990. * David Cordingly, *Under the Black Flag: The Romance and the Reality of Life Among the Pirates*, Random House, New York, 1996. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Francis-Drake Voç di Sir Francis Drake inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/sir-francis-drake Voç di Francis Drake inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Sir Francis Drake]] [[Categorie:Corsârs]] [[Categorie:Esploradôrs inglês]] [[Categorie:Amiraglis ingles]] [[Categorie:Storie de Ingletiere]] aszjtjmol7h1bzpthrqtx4t3sckdcv4 186677 186676 2026-09-02T13:07:54Z Santefoscje73 11500 186677 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Sir Francis Drake |Figure = 1590 or later Marcus Gheeraerts, Sir Francis Drake Buckland Abbey, Devon.jpg |Didascalie = Ritràt di Sir Francis Drake atribuît a Nicholas Hilliard (1581 c.) |Nazionalitât = Inglêse |DateNassite = Tal [[1540]] |LucNassite = Tavistock, [[Ingletiere]] |DateMuart = [[28 di Zenâr]] [[1596]] |LucMuart = Portobelo, [[Panama]] |Ativitât = Corsâr, esploradôr,amirâl, politic |Oparis = Scomparte de tiare (seconde circumnavigazion dal mont, 1577-1580), vitorie cuintri la ''Invincibile Armata'' (1588) |Note = Corsâr une vore famôs par la regjne Elisabete I, prin inglês a completâ la circumnavigazion de Tiare. }} '''Sir Francis Drake''' (Tavistock, intal [[1540]] c. – Portobelo, [[28 di Zenâr]] [[1596]]) al è stât un corsâr, esploradôr,amirâ e politic inglês. Al è une des figuris plui celebris de epoche elisabettiane. Al fo il prin inglês (e il prin cjapitani a completâ il viaç a le vuide de sô nâf) a compî la '''circumnavigazion dal globo''' jenfri il 1577 e il 1580. Celebrât come eroe nazionâl inIngletiere par lis sôs impresîs militârs e maritimis cuintri l'Imperi Spagnûl, al jere invece considerât dai Spagnûi dome un pirate e un terrorist, cussì famôs di jessi clamât cun il sopranom di ''El Draque'' ("Il Drâc"). == Biografie == ===Zoventût e prins viaçs (1540–1577) === Drake al nassè a Tavistock, tal Devon, fî di un contadin protestant. Al à scomençât a navigâ za dizobin sul [[Mâr dal Nord]] e intai agns '60 dal Cincent al si è unît a lis spedizions dal sô cusin [[John Hawkins]], praticant il cumierç di sclâfs e la piraterie cuintri lis nâfs e i puarts spagnûls te Americhe centrâl. Intal 1572, cu la autorizazion de regjne [[Elisabete I di Inghiltere]], al à guidât une spedizion in tal Mâr dai Caraibs, tacant la citât di Nombre de Dios e cjapant un rîc cjari di arint spagnûl che al proveneve dal [[Perù]]. === La circumnavigazion dal mont (1577–1580) === Intal [[1577]], la regjne Elisabete I d'Inglatiere li à afidât il comant di une spedizion par esplorâ e rapinâ lis cuestis dal Pacific de America dal Sud, pôc consideradis dai spagnûi. Partît cun di piçule flote di 5 nâfs, Drake al à traviersât il Strèt di Magelan cun la sô nave amiralie, la '''Pelican''', rinomonade daspo' [[Golden Hind]] ("La Cjavoie d'Aur").Daspo' di vê risalît lecueste de Americhe dal Sud e dal Nord tacant puarts e sachegjant nâfs spagnulis, al è rivât probabilmentri fintremai tal Oregon o te Californie moderne (regjon che al à clamât ''Nova Albion''). Parscjampâ a lis nâfs spagnulis che lu spietavin al Sud, al à decidût di tirâ in denant viers Ponent traviersant l'[[Ocean Pacific]] e l'[[Ocean Indian]]. Al è tornât a Plymouth ai [[26 di Setembar]] dal [[1580]], deventant il prin cjapitani a puartâ a fin une interie circumnavigazion dal mont cun la sô nâf. In tal 1581 la regjne Elisabete I lu à nominât cjavalîr (''sir'') te Golden Hind. ===Ilscuintri cun le "Invincibile Armata" (1588) === Tornât in patrie benestant e famôs, Drake al fô nomenât podestât di Plymouth e deputâttal Parlament ingles. Cuant che la tension jenfri [[Ingletiere]] e [[Spagne]] je divignude vuere uficiâl, Drake al à segnât âltis impresis: in tal 1587 al à fât un coragjôs atâc tal puart spagnûl di Càdice,sdrumant decinis di nâfs e ritardant i preparatîfs de invasion spagnule di un an. Intal [[1588]], come viceamirâl de flote inglêse sòt il comant di Lord Howard di Effingham, Drake al à vût un rûl decisîf in te vitorie cuintri le '''Invincibile Armata''' (la grande flote inviade dal re [[Felipe II di Spagne]]), doprant cun savietât lis nâfs incendiarîs par sfracheâ la formazion spagnuledongje a Gravelines. === Ultins agns e muart (1595–1596) === Lis spedizions à vignî di Drake no an vût il stès sucès: in tal 1589 la sô spedizion cuintri liscuestis spagnulis (le ''"Contro-Armada"'') e è falide in mûf grâf. In tal 1595 al è partît par une ultime campagne tai Caraibis insiemit al sô vecjo cjamarât John Hawkins.Daspo' uneschirie di disfatis e la muart di Hawkins, Drake al si è malât gravementri di disenterie e al è muart ai [[28 di Zenâr]] dal [[1596]] al larc decueste di Portobelo (Panama). Al è stât sepelit tal mâr , tal sô vistît di coraze in une casse di plomp. == Vœ coreladis == * [[Golden Hind]] * [[Elisabete I di Ingletiere]] * [[Circumnavigazion dal mont]] * [[Invincibile Armata]] == Bibliografie == * Harry Kelsey, *Sir Francis Drake: The Queen's Pirate*, Yale University Press, New Haven, 1998. * John Sugden, *Sir Francis Drake*, Pimlico, London, 1990. * David Cordingly, *Under the Black Flag: The Romance and the Reality of Life Among the Pirates*, Random House, New York, 1996. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Francis-Drake Voç di Sir Francis Drake inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/sir-francis-drake Voç di Francis Drake inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Sir Francis Drake]] [[Categorie:Corsârs]] [[Categorie:Esploradôrs inglês]] [[Categorie:Amiraglis ingles]] [[Categorie:Storie de Ingletiere]] thf0t5bsxpw8921i8pm2vbqnm452jel 186678 186677 2026-09-02T13:09:28Z Santefoscje73 11500 /* Ultins agns e muart (1595–1596) */ 186678 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Sir Francis Drake |Figure = 1590 or later Marcus Gheeraerts, Sir Francis Drake Buckland Abbey, Devon.jpg |Didascalie = Ritràt di Sir Francis Drake atribuît a Nicholas Hilliard (1581 c.) |Nazionalitât = Inglêse |DateNassite = Tal [[1540]] |LucNassite = Tavistock, [[Ingletiere]] |DateMuart = [[28 di Zenâr]] [[1596]] |LucMuart = Portobelo, [[Panama]] |Ativitât = Corsâr, esploradôr,amirâl, politic |Oparis = Scomparte de tiare (seconde circumnavigazion dal mont, 1577-1580), vitorie cuintri la ''Invincibile Armata'' (1588) |Note = Corsâr une vore famôs par la regjne Elisabete I, prin inglês a completâ la circumnavigazion de Tiare. }} '''Sir Francis Drake''' (Tavistock, intal [[1540]] c. – Portobelo, [[28 di Zenâr]] [[1596]]) al è stât un corsâr, esploradôr,amirâ e politic inglês. Al è une des figuris plui celebris de epoche elisabettiane. Al fo il prin inglês (e il prin cjapitani a completâ il viaç a le vuide de sô nâf) a compî la '''circumnavigazion dal globo''' jenfri il 1577 e il 1580. Celebrât come eroe nazionâl inIngletiere par lis sôs impresîs militârs e maritimis cuintri l'Imperi Spagnûl, al jere invece considerât dai Spagnûi dome un pirate e un terrorist, cussì famôs di jessi clamât cun il sopranom di ''El Draque'' ("Il Drâc"). == Biografie == ===Zoventût e prins viaçs (1540–1577) === Drake al nassè a Tavistock, tal Devon, fî di un contadin protestant. Al à scomençât a navigâ za dizobin sul [[Mâr dal Nord]] e intai agns '60 dal Cincent al si è unît a lis spedizions dal sô cusin [[John Hawkins]], praticant il cumierç di sclâfs e la piraterie cuintri lis nâfs e i puarts spagnûls te Americhe centrâl. Intal 1572, cu la autorizazion de regjne [[Elisabete I di Inghiltere]], al à guidât une spedizion in tal Mâr dai Caraibs, tacant la citât di Nombre de Dios e cjapant un rîc cjari di arint spagnûl che al proveneve dal [[Perù]]. === La circumnavigazion dal mont (1577–1580) === Intal [[1577]], la regjne Elisabete I d'Inglatiere li à afidât il comant di une spedizion par esplorâ e rapinâ lis cuestis dal Pacific de America dal Sud, pôc consideradis dai spagnûi. Partît cun di piçule flote di 5 nâfs, Drake al à traviersât il Strèt di Magelan cun la sô nave amiralie, la '''Pelican''', rinomonade daspo' [[Golden Hind]] ("La Cjavoie d'Aur").Daspo' di vê risalît lecueste de Americhe dal Sud e dal Nord tacant puarts e sachegjant nâfs spagnulis, al è rivât probabilmentri fintremai tal Oregon o te Californie moderne (regjon che al à clamât ''Nova Albion''). Parscjampâ a lis nâfs spagnulis che lu spietavin al Sud, al à decidût di tirâ in denant viers Ponent traviersant l'[[Ocean Pacific]] e l'[[Ocean Indian]]. Al è tornât a Plymouth ai [[26 di Setembar]] dal [[1580]], deventant il prin cjapitani a puartâ a fin une interie circumnavigazion dal mont cun la sô nâf. In tal 1581 la regjne Elisabete I lu à nominât cjavalîr (''sir'') te Golden Hind. ===Ilscuintri cun le "Invincibile Armata" (1588) === Tornât in patrie benestant e famôs, Drake al fô nomenât podestât di Plymouth e deputâttal Parlament ingles. Cuant che la tension jenfri [[Ingletiere]] e [[Spagne]] je divignude vuere uficiâl, Drake al à segnât âltis impresis: in tal 1587 al à fât un coragjôs atâc tal puart spagnûl di Càdice,sdrumant decinis di nâfs e ritardant i preparatîfs de invasion spagnule di un an. Intal [[1588]], come viceamirâl de flote inglêse sòt il comant di Lord Howard di Effingham, Drake al à vût un rûl decisîf in te vitorie cuintri le '''Invincibile Armata''' (la grande flote inviade dal re [[Felipe II di Spagne]]), doprant cun savietât lis nâfs incendiarîs par sfracheâ la formazion spagnuledongje a Gravelines. === Ultins agns e muart (1595–1596) === Lis spedizions à vignî di Drake no an vût il stès sucès: in tal 1589 la sô spedizion cuintri liscuestis spagnulis (le ''"Contro-Armada"'') e è falide in mûf grâf. In tal 1595 al è partît par une ultime campagne tai Caraibis insiemit al sô vecjo cjamarât John Hawkins.Daspo' uneschirie di disfatis e la muart di Hawkins, Drake al si è malât gravementri di disenterie e al è muart ai [[28 di Zenâr]] dal [[1596]] al larc de cueste di Portobelo (Panama). Al è stât sepelît tal mâr , tal sô vistît di coraze in une casse di plomp. == Vœ coreladis == * [[Golden Hind]] * [[Elisabete I di Ingletiere]] * [[Circumnavigazion dal mont]] * [[Invincibile Armata]] == Bibliografie == * Harry Kelsey, *Sir Francis Drake: The Queen's Pirate*, Yale University Press, New Haven, 1998. * John Sugden, *Sir Francis Drake*, Pimlico, London, 1990. * David Cordingly, *Under the Black Flag: The Romance and the Reality of Life Among the Pirates*, Random House, New York, 1996. == Leams esternis == * [https://www.britannica.com/biography/Francis-Drake Voç di Sir Francis Drake inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/sir-francis-drake Voç di Francis Drake inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Sir Francis Drake]] [[Categorie:Corsârs]] [[Categorie:Esploradôrs inglês]] [[Categorie:Amiraglis ingles]] [[Categorie:Storie de Ingletiere]] l0vr3qmf8v40iih0vlsridl7zf3ybq8 David Maria Turoldo 0 14372 186686 183354 2026-09-02T17:15:42Z CommonsDelinker 206 Il file David_Maria_Turoldo_01.jpg al è stât gjavât parcè che al è stât eliminât su Commons di Infrogmation. 186686 wikitext text/x-wiki '''David Maria Turoldo''' (nassût '''Giuseppe Turoldo'''; Codêr di [[Sedean]], 22 di Novembar dal [[1916]] – [[Milan]], [[6 di Fevrâr]] dal [[1992]]) al è stât un [[predi]], [[poete]], scritôr e filosof furlan, religjôs dal Ordin dai Servis di Marie. Al è considerât une des figuris culturâls e spirituâls plui impurtantis e profondis dal [[Secul XX]] in Italie, cognossût par jessi stât un "poete de fêde e de resistence" e une vôs profetiche simpri bande i ultims. == Biografie == Nassût inte frasion di Codêr (Sedean) in une famee di contadins, al jentre inte Ordis dai Servis di Marie inte [[1932]], cjapant il non di David Maria. Al ven ordenât predi inte [[1940]] a [[Vicence]]. In tal timp de [[Seconde Vuere Mondiâl]], intellectualmentri in rêt cun la Universitât Catoliche di Milan, al partecipe in mût atîf inte [[Resistence taliane]] antifasciste, fondant il gjornâl clandestin ''[[L'Uomo]]''. In tal dopovuere il so pinsîr al turne simpri in mût critic cuintri la societât dal consum e de borgezie. Par chest motîf, e par lis sôs posizions viartis, al ven par un lung periodi "esiliât" dai superiors e al viaze in [[Europe]] e in [[Americhe]]. In tal [[1964]] al fonde il centri studi e di ospitalitât [[Sotto il Monte]] (in [[Bergamo]]), lûf dulà che al vivarà e al lavorarà fintremai la muart. == Il rapuart cun il Friûl == Ancje se al ha vivût tancj agns fûr dal [[Friûl]], Turoldo nol à mai sbeasât lis sôs radîs furlanis. Al à simpri puartât tal cûr la sô tère di nassite, definide tant che la matris de sô vision dal mont: une tère puare, di sacrifizi ma ancje di grande dinitât spirituâl. Inte [[1963]] al à diret e realizât il film ''[[Gli ultimi]]'' (I ultims), insiemit cul regjist Vito Pandolfi, trat dal so cont ''Mai fusi vivi''. Il film al è une documentazion poetiche e reâl de vite crude dai contadins furlans inte decade dal 1930, interpretât di atôrs no professioniscj dal puest. == Oparis principâls == Turoldo al è stât un autôr cetant prolific di poesiis, sagjis e oparis teologjichis. In tal so jessi poete si ricuardin soredut: * ''Io non ho mani'' (1948, premi Saint-Vincent) * ''Udii una voce'' (1952) * ''Gli occhi miei lo vedranno'' (1955) * ''Se tu non riappari. 1950-1961''(1963) * ''Gli ultimi'' (1963, senari dal film) * ''Il sesto angelo'' (1976) * ''Nel segno del Tau'' (1988) * ''Canti ultimi'' (1991) == Note == <references /> == Leams esternis == * [https://www.centrostudituroldo.it Centri Studi David Maria Turoldo] [[Categorie:Scritôrs talians]] [[Categorie:Poetis furlans]] [[Categorie:Personaçs dal Friûl]] [[Categorie:Nassûts tal 1916]] [[Categorie:Muarts tal 1992]] aizsb131889pmb08hweirxctyua3skm Giampaolo Pozzo 0 14446 186687 184173 2026-09-02T17:15:45Z CommonsDelinker 206 Il file Giampaolo_Pozzo_1986.jpg al è stât gjavât parcè che al è stât eliminât su Commons di Infrogmation. 186687 wikitext text/x-wiki '''Giampaolo Pozzo''' (ancje '''Zuanpauli'''; [[Udin]], [[25 di Mai]] dal [[1941]]) al e' un [[imprenditôr]] e [[dirigjent sportîf]] [[furlan]], famôs soredut par jessi il paron e il simbul de societât di [[balon]] de '''[[Udinese Calcio]]''' dal [[1986]]. Al è un dai presidents plui luncs inte storie dal balon talian e al à creât il cognossût "Model Udinese", un sisteme di scout e di fâs sportîfs basât su la scuvierte di tancj talents di dut il mont. == Biografie == Nassût a [[Udin]] tal 1941, Pozzo al dancje vite a la sô carere economiche in te industrie di famee, la '''Freud''' (fondâde dal so von tal 1910), specializâde in te costruzion di imprescj par la lavorazion industriâl dal lèn. Sot de sô vuide, la dite Freud e deventâ une potence internazionâl fin a la sô vendite tal [[2008]] ai todescs de Bosch. La sô famee e à vût ancje impoartants fâs tal setôr imobilîr e inte creazion di gnovis tecnologjis par l'artigjanât. == Il paronât de Udinese (dal 1986) == Pozzo al à acundât la Udinese Calcio tal luj dal [[1986]], in un moment scûr par la societât dopo dal scandul dal Totonero. Ancje se i primis agns a forin cetant dûrs (cun retrocessions e penalizazions), Pozzo al rivâ a sbeasâ i problemis dant stabilitât a la societât e ae scuadre inte massime serie ([[Serie A]]) fin de stagjon 1995-1996. Sut la sô gjestion, la Udinese e à spiandût la sô rute plui sglonfâde di simpri: * '''Lis Copis europeis:''' La scuadre e à partecipât par tantis voltis inte Cope UEFA/Europa League e par trê voltis inte '''[[UEFA Champions League]]''' (tal 2005, 2011 e 2012). * '''I grancj talents:''' Pozzo al à puartât a Udin zovins che a son deventâts campions tal mont, come [[Oliver Bierhoff]], [[Márcio Amoroso]], [[Alexis Sánchez]], [[Juan Cuadrado]] e, soredut, il simbul storic '''[[Antonio Di Natale]]'''. * '''Il gnûf Stadi:''' Sot de sô regjie, il Stadi Friûl al è stât completamenti rifât a gnûf e modernizât, deventant tal [[2016]] un dai primis stadis di proprietât in Italie. == Altris societâts e la famee == Pozzo, insiemit cul fî Gino e la famee, al à slargjât il so model economic cjapant altris scuadris par fâ un "network" internazionâl. Tal [[2009]] al compre il '''Granada''' in [[Spagne]] (puartâti de la terza serie a la Liga) e tal [[2012]] il '''Watford''' in [[Ingletiere]] (puartât in te Premier League). == Bibliografie == * Guido Barbieri, ''Udinese, una squadra a misura di mondo: la gestione Pozzo'', Udin, Nuova Base, 2006. * R. Meroi, ''Storia dell'Udinese Calcio'', Udin, Campanotto Editore, 1996. == Leams esternis == * [https://www.udinese.it/ Sît uficjâl de Udinese Calcio - Sezion de Storie] (par talian) * [https://www.treccani.it/enciclopedia/giampaolo-pozzo_%28Enciclopedia-dello-Sport%29/ La vuast su Giampaolo Pozzo inte Enciclopedie dal Sport Treccani] (par talian) == Cjale ancje == * [[Udinese Calcio]] * [[Udin]] * [[Antonio Di Natale]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Imprenditôrs talians]] [[Categorie:Furlans]] [[Categorie:Nâssûts tal 1941]] qflkmly0yyufnqh0l68rrlx6zekz7fq Massimo Giacomini 0 14509 186688 183371 2026-09-02T17:15:48Z CommonsDelinker 206 Il file Massimo_Giacomini.jpg al è stât gjavât parcè che al è stât eliminât su Commons di Infrogmation. 186688 wikitext text/x-wiki '''Massimo Giacomini''' ([[Udin]], 14 di Avost 1939) al è stât un zuiadôr di balon e alenadôr di balon furlan. == Cariere == ===Zuiadôr=== Daspò une cariere di zuiadôr tal Udinese par siet stagjons, Giacomini siere la sô cariere tal 1972-73.Al a' ancje zuîat tal [[Genoa Cricket and Football Club|Genoa]] , zuiant par la prime volte cun la scuadre ligure il 3 setembar 1961.Cun la scuadre di [[Gjenue]] , al a' vinçût il campionât di Serie B e le Cope de Amicizie italo- francese tal 1963. Al lasse Gjenue tal 1963 par zuiâ par la [[Società Sportiva Lazio|Lazio]] , ma al torne tal [[Genoa Cricket and Football Club|Genoa]] l'an daspo'.Tal 1965 zuie tal "Brescia" e tal 1966 zuie tal AC Milan . Al vinç la "Serie A " e ancje la "Coppa delle Coppe".Tal 1968 al zuie cun la "Triestina" , e daspo' dôs stagjons al torne a Udin , dul' che al siere la cariere. ===Alenadôr=== Al à tacât a alenâ l' [[Udinese Calcio]] tal 1973-74 , te "Serie C" cun la colaborazion di [[Sergio Manente]] , rivant al secont puest.Tal 1974-75 al vâ al Trevîs , in te "Serie D " , indulâ a rive a vinci il campionât e pauartant la scuadre in Serie C . L'an daspo' al guide la scuadre de "Salernitana" par dîs partidis. Daspo' vê otignût il patentin al torne a Udin , clamât dal president [[Teofilo Sanson]] in te stagjon 1977-78. In doi agns al puarte la scuadre di [[Udin]] de Serie C ae Serie A. Cun le scuadre di Udin al vinç ancje il "Torneo Anglo-italiano e le "Coppa Italia di Serie C". A venl clamât a guidâ il Milan, e tal 1980-1981 al puarte la scuadre in "Serie A" , ma al scuen lassâ le scuadre tes mans di Italo Galbiati , par contrasts cun la dirigenze dal Milan. In sucession al guide ancje "Torino" , "Napoli" "Triestina" "Perugia" e "Venezia". In te stagjon 1987-88 al ven clamât dal president [[Gianpaolo Pozzo]] par alenâ l'"Udinese" ma scuen lassâ le scuadre dapo cinc zornadis.Al alene ancjimo' il " Brescia" , le "Triestina" al va in Sardegne par alenâ il [[Cagliari Calcio]]. Tal zenâr dal 1996 al guide la "Pro Gorizia" , in Serie D par sierâ la cariere di alenadôr. ===Dirigent=== Tal 2007 al devente responsabîl dal setôr dai zovin e scolastic de FIGC , daspo' lis dimissions di Luigi Agnolin. Al mantèn l'incaric fin tal 2010 ===Atris ativitâts=== Al a comentât lis partidis dal campionât mondiâl di balon 1986 par "Telemontecarlo" , e al commente partidis dal"Udinese" par Telefriuli. Simpri par Telefriuli al è comentatôr par la trasmission "Bianconero" dal lunìs di sere , dula' che analize e comente lis partidis de scuadre di Udin. Al a publicât un libri , dula' al conte lis esperiencis cun la scuadre furlane. == Bibliografie (par talian)== *Davide Rota, ''Dizionario illustrato dei giocatori genoani'', De Ferrari, 2008. == Viôt ancje== * [[Udinese Calcio]] * [[Genoa Cricket and Football Club]] * [[Società Sportiva Lazio]] b85g9n2l2gut655oqdxl975vewre16g Incuisizion 0 14528 186679 183380 2026-09-02T13:13:52Z Santefoscje73 11500 /* Vôs correladis */ 186679 wikitext text/x-wiki [[Figure:Inquisición española.svg|250px|miniatura|destra|''Simbul dal Tribunâl de Incuisizion'']] La '''incuisizion''' (dal latin ''inquisitio'', "indagjin, ricercje") e je stade une istituzion ecclesiastiche fondade de Glesie Catoliche par indagjâ e condanâ i sostignidôrs di teorie consideradis contrariis ae ortodossie catoliche (eresie). == Storie == I tribunâi de Incuisizion a son stâts istituîts in te [[Etât di Mieç]], in particolâr tal XIII secul, par contrastâ il disvilup di moviments ereticâi. Il pape Gregorio IX al afidà il compit dai procès a ordeni mendicants, come i Domenicans e i Francescans. Un rûl fondamentâl te aministrazion de Incuisizion al è stât chel dal Orden dai Predicadôrs (i Domenicans). Fondât di Sant Domeni di Guzmán cun l'obietîf di combati l'eresie trasmitint la dotrine catoliche mediant la predicazion, l'Ordin al veve une preparazion teologjiche e legâl une rêt di studiis che e rindeve i siei fraris i plui adats par fâ i gjudiçs. Par cheste resòn, i pontificîs a àn sielzût plui di ducj i Domenicans, in bande ai Francescans, par deventâ i acusadôrs e i giudiçs dai tribunâi incuisitoriâi. Tal 1542, il pape Pauli III al fondà la ''Congregazion dal Sant Ufizi'' (o Incuisizion romane), par coordinâ la lote cuintri la difusion de [[Riforme Protestante|Riforme protestante]] e il disconcuardi religjôs. Cheste istituzion al à operât fin tal XIX secul, cuant che e fo soprimude (anche se il dicasteri al è stât po dopo trasformât in chê che vuê e je la "Congregazion pe dotrine de fede"). === Disvilup e evoluzion === La storiografie divît solitamentri la storie de Incuisizion in diviersis fasis. La prime, te [[Etât di Mieç]], la ''Incuisizion episcopâl'' jere affidade ai [[vescul|vescui]], ma cence une struture organizade. Il svolte decisive al è stât il passaç ae ''Incuisizion delegade'' dal Pape, che e veve come obietîf il sradicament dai moviments ereticâi, tant che i Catars e i Valdês, considerâts periculôs no dome pe glesie, ma ancje pe stabilitât sociâl. Cun la nassite de ''Incuisizion romane'' tal 1542, l'istituzion e assumè un caratar plui centrâl e burocratic. Il Sant Ufizi al veve une rêt di tribunâi su ducj i teritoris dai Stâts de Glesie e in altris zonis de [[Italie]]. I procès a seguivin une procedure riguride, clamade ''procedure incuisitorie'', caraterizade dal segrêt d'istrutorie e, in cualchi câs, dal ûs de torture par viodi di otenî la confessiòn dal imputât. Il decjadiment de Incuisizion al è stât un procès lent che al è durât dut il XVIII secul, soredut sôt il sburt dal [[Iluminisim]], che al criticave il fanatisim religjôs e la metodiche dai procès. La trasformazion finâl e je rivade tal 1965, cuant che il pape Pauli VI al à riorganizât il sant Ufizi in ''Congregazion pe dotrine de fede'', sielzint une metodologjie basade plui sul dialic e sul insegnament che su la repression disciplinâr. == L'Incuisizion tal Friûl == Il Friûl al è stât une aree particolâr, soredut tal Cincent e tal Sîscent, a cause de posizion di frontiere e dal incrosament di culturis. Il tribunâl di Aquilee e Concordie al è stât un dai pui atîfs. Il compit di chescj tribunâi no jere nome chê di colpî l'eresie teologjiche, ma ancje di cjapâ la "superstizion", la magie populâr e i costums morâi. Un dai procès plui cognossûts tal Friûl al è chel di [[Domenico Scandella]], dit "Menocchio", un mulinâr di [[Montreâl]], condanât a jessi brusât par lis sôs idies religjosis autonomis. I documents di chescj procès, conservâts tai archivis, a son une testemoneance fondamentâl par i storics modernis, come chel studiât di [[Carlo Ginzburg]], par capî la mentalitât dal timp. == Vôs coreladis == * [[Eresie]] * [[Menocchio]] * [[Glesie Catoliche]] == Bibliografie == * Andrea Del Col, ''Inquisizione e dissenso nel Friuli del primo Cinquecento'', Forum, 2024. * Carlo Ginzburg, ''Il formaggio e i vermi. Il cosmo di un mugnaio del '500'', Einaudi. [[Category:Storie]] [[Category:Religjon]] do1xtia4ngqqjg91e132wzf9pzhqx9x Hippies 0 14677 186685 184132 2026-09-02T17:15:39Z CommonsDelinker 206 Il file RagazzahippyRoma1970.jpg al è stât gjavât parcè che al è stât eliminât su Commons di Infrogmation. 186685 wikitext text/x-wiki '''I hippies''' (scrît ancje in te forme '''hippy''') a son stâts i components di un innomenât moviment di [[Cuintriculture|cuintriculture]] nassût tai [[Stâts Unîts di Americhe]] (soredut te citât di [[San Francisco]]) in te seconde metât dai agns '60, slargjât svelt in dut il mont e deventât il simbul di une revoluzion sociâl, di costum e culturâl. Il moviment, caraterizât de filosofie de no-violence, dal pacifisim e dal cussì clamât "Flower Power" (la fuarce dai flôrs), al à contestât in mût dret i valôrs de societât di consum de epoche, la moralitât tradizionâl, la rion dal capitalisim e, soredut, il lavôr militâr te [[Vuere dal Vietnam|vuere dal Vietnam]]. == Etimologjie == La peraule "hippy" e derive de slang merecan ''hipster'' (un tiermin doprât tai agns '40 par indicâ i zovins che a amavin il [[Musiche jazz|jazz]], il swing e la culture d'avanguardie). A la metât dai agns '60, i gjornaliscj e i disc-jockeys americans a àn tacât a doprâ la peraule par definî i zovins ribei de zone di Haight-Ashbury a San Francisco, che a cjapavin un model di vite in complet roture cun chê de societât dominante. == Carateristichis e stîl di vite == [[Figure:Woodstock redmond hair.JPG|250px|miniatura|destra|Hippies tal Festival di Woodstock tal 1969]] La culture hippie si basave parsore di uns pilastris d'autôr: *'''Pacifisim e antimilitarisim:''' la oposizion a la vuere e a la violence dal Stât. Slogans deventâts storics tant che "Fâs l'amôr, no la vuere" (''Make love, not war'') a son deventâts un simbul di libertât e di unitât globâle. *'''La culture psichedeliche e spirituâl:''' la riscuvierte de spiritualitât orientâl (budisim, taoisim, induisim) e l'ûs di sostanzis psichedelichis (come l'LSD) viarziis a la ricercje di une dople espansion de cussience e des esperienzis de ment. *'''Il stîl "Flower Power":''' i cjavei lungs (segno di ribelion cuintri la rigjiditât de vite militâr), i vistîts colorâts, i disens di flôrs e l'ûs di meti flôrs tai cjavei o di regalâjus ai poliziots dilunc des manifestazions, par rindi visible la sô no-violence. *'''La comunitât:''' il bandon de famee tradizionâl par creâ comunis rurâls o urbanis dulà che si spartive dut, de mangjative a la educazion dai fruts, refudant la proprietât privade. == Il ròl de musiche == La musiche e je stâde la drita anime e il canâl di comunicazion plui fuart de culture hippie. Diviers gjenars, in particolâr il [[rock psichedelic]] e il folk, a àn dât fûc aes ideis dal moviment: *'''La sene di San Francisco:''' cul sound di clapis ecelentis come i '''[[Jefferson Airplane]]''', i '''[[Grateful Dead]]''' (guidâts de ghitare di '''[[Jerry Garcia]]''') e la straordinarie vôs di '''[[Janis Joplin]]'''. *'''I grancj talentis:''' artists che a àn dât la sô impronte al moviment, come '''[[Jimi Hendrix]]''', cu la sô ghitare d'autore, e cjantautôrs pacifiscj come '''[[Bob Dylan]]''' e '''[[Joan Baez]]'''. *'''I Festivals:''' i dople d'acordi grancj spetacui tal vert, in particolâr la Istât dal Amôr (Summer of Love) a San Francisco tal 1967 e il festival di Woodstock tal 1969 (dulà che plui di 400.000 zovins a àn radunât a test de pussibilitât di un dret convivere pacific). == Ereditât == Ancje se la etât d'aur dal moviment si è serade a la metât dai agns '70, la sô ereditât e je incalculabile. Diviersis batiis de epoche hippie a àn cambiat par simpri la realtât moderne: la sensibilitât ecologicale (i hippies a son stâts i prins a dâ fûc a la riscuvierte de nature), i diredis des minoranzis, la rivoluzion sessuâl e la libertât artistichis a son cumò elements integrâts te culture di dut il mont, testant la fuarce e la sveltece de sô svoltade storiche. == Vôs coreladis == *[[Cuintriculture]] *[[Rock psichedelic]] *[[Woodstock]] *[[Pacifisim]] *[[Laicitât]] [[Categorie:Culture alternative]] [[Categorie:Sociologjie]] 5cphqbewghdpo7tpkhz8bie9lt6kiks Marie Curie 0 14776 186668 186667 2026-09-02T12:00:26Z Santefoscje73 11500 /* Ricercjis sientifichis e Nobel */ 186668 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Marie Curie |Figure = Marie Curie c. 1920s.jpg |Didascalie = Marie Curie intai agns '20 |Nazionalitât = Polache (naturalizade francêse) |DateNassite = [[7 di Novembar]] [[1867]] |LucNassite = [[Varsavie]], [[Polonie]] |DateMuart = [[4 di Lui]] [[1934]] |LucMuart = Passy, [[France]] |Ativitât = Fisiche, chimiche |Oparis =Scuvierte dal poloni e dal radio, studis su la radioativitât |Note = Prime femine a vinci un Premi Nobel, uniche persone a vinci il Nobel in doi ciamps siencifiçs diferents (Fisiche intal 1903 e Chimiche intal 1911). }} '''Marie Skłodowska Curie''' ([[Varsavie]], 7 novembar 1867 – [[Passy]], [[4 di Lui]] [[1934]]) e je stade une fisiche e chimiche polache naturalizade francêse, une de scienziadis plui influentis dal [[XX secul]]. E je cognossude in dut il mont pai siei studis pionieristics su la radioattivitât (tiermin che e à inventât), e par jessi stade la prime persone a vincji doi premis Nobel in doi camps sientifics diviers. [[Figure:Marie Curie Skłodowska Signature Polish.svg|250px|miniatura|destra|Firme di Marie Curie]] == Biografie == [[Figure:Sklodowski Family Wladyslaw and his daughters Maria Bronislawa Helena.jpg|250px|miniatura|destra|Władysław Skłodowski cun lis fîis; da sinistra: Maria, Bronisława e Helena, 1890]] Nassude a [[Varsavie]] in un periodi in cui la [[Polonie]] e jere sòt dal domini rûs, Maria Skłodowska e crês in une famee di insegnants. E à vût di afrontâ numerosis dificoltâts par podê studiâ, dât che lis feminis no vevin acêt a lis universitâts. Par podê imparâ, e à frecuentât clandestinament la "Universitât Volante", une istituzion educative ilegâl che e ufrìve istruzion ai polacs, imparant a valorizâ il savê ancje intune situazion di oppression. [[Figure:Marie Sklodowska 16 years old.jpg|200px|miniatura|destra|Marie Sklodowska a 16 agns]] Tal 1891 si è trasferide a [[Parîs]] par frequentâ la Sorbonne. Chiscj agns a son stâts segnâts di grancj sacrifizis: Marie viveve in une mansarde, mangjant pôc par podê comprâ i libris ma la sô dedizion e je stade premiade cun le lauree in fisiche (1893) e in matematiche (1894). [[Figure:Pierre and Marie Curie.jpg|200px|miniatura|destra|Pierre e Marie Curie]] Tal 1895 si è maridade cul fisic [[Pierre Curie]]. Insiemit, a àn iniziât une ricercje meticolose su la radioattivitât de pechblenda (un minerâl di urani). Il lôr lavôr di laboratoris, condusût in condizions precariis, al à puartât a scuvieris epocâls. == Ricercjis sientifichis e Nobel == Il lavôr di Marie Curie al à cambiât par simpri la comprension de materie: 1903 - '''Nobel par la Fisiche''': Marie Curie, Pierre Curie e Henri Becquerel a àn vût il prêmi pe lôr ricercje congiunte sui fenomins de radioativitât. Marie e je stade la prime femine a vincji un Nobel. '''La ricercje dal Radi''': Daspò de muart tragjiche dal marît (1906), Marie e à continuât a insegnâ (e je stade la prime femine a deventâ professore ae Sorbonne) e a ricercjâ. Doprâ un procediment chimic complès di cristallizazion frazionade, e à rivât a isolâ il poloni (1898) e il radi (1898). [[Figure:Eve, Marie, Irene Curie 1908.jpg|200px|miniatura|destra|Marie Curie cun lis sô fîs]] 1911 - '''Nobel pe Chimiche''': Marie e à vût un secont Nobel par la scuvierte dai elements radi e poloni e par la isolazion dal radi metallic. E reste ad un vuê la prime e uniche femine a vincji il prêmi in doi ambits diviers e une des pocjis personis a vè al sô non doi Nobel in disciplinis sientifichis. La sô scuvierte e à dât il via a la ricercje nucleâr moderne, puratant a tancj progrès incalculabils ancje in medisine, in particolâr in tal tratament dai tumôrs. == Contribût durant la Grande Vuere == [[Figure:1911 Solvay conference.jpg|250px|miniatura|destra|Prin congrès Solvay 1911]] Durant la [[Prime vuere mondiâl]], Marie Curie e à mostât un grant spirt di altruisim. E à realizât lis "Petitis Curies" (piçulis Curies): un sisteme di circa 20 ambulanzis dotadis di apparecjaduris par raggi X (radiografiis). Chescj automez a permetevin ai miedis di localizâ sfuarcis, balis e scheis intai ferîts sul front, salvant un grum di vitis e evitant amputazions no necessariis. Marie e je jessude in persone sul front a imparâ ai miedis a doprâ chescj struments, purtant la sience diretamént a servizi di cui che al sufrive. == La muart e l'ereditât == Marie Curie e je muarte tal 1934 par vie di une anemie aplastiche gravissime, causade probabilmentri de lungje esposizion ae radioattivitât durante i siei studis, cuant che i pericui dal radi no jerin ancjemò cognossûts. Il sô corpe al è conservât tal Panthéon di Parîs, un onôr risiervât ai grandis personis de storie francese. La sô linie di ricercje e je continuade de fie Irène Joliot-Curie, che ancje jê e à vût il Nobel par la Chimiche intal 1935 insiemi al marît Frédéric. Il legât di Marie Curie al continue vuê traviers l'''Institut Curie di Parîs'', un pont di riferiment mondiâl pe lotte cuintri il cancri, che al unìs ricercje di avanguardie e cure dal pazient. == Bibliografie == * Curie, E., Marie Curie, Milano, Mondadori. * Giroud, F., Marie Curie. Una vita, Milano, Sperling & Kupfer. * Quinn, S., Marie Curie: A Life, New York, Simon & Schuster. * Pasachoff, N., Marie Curie: And the Science of Radioactivity, Oxford University Press. == Leams esternis == * [https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1903/summary/ Voce su Marie Curie sul sît uficiâl dal Prêmi Nobel] * [https://it.wikipedia.org/wiki/Marie_Curie Voce "Marie Curie" su Wikipedia] * [https://www.britannica.com/biography/Marie-Curie Voce "Marie Curie" su Encyclopedia Britannica] bo67qlzyt86l30rs0tti1fiti61mruj 186669 186668 2026-09-02T12:00:40Z Santefoscje73 11500 /* Ricercjis sientifichis e Nobel */ 186669 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Marie Curie |Figure = Marie Curie c. 1920s.jpg |Didascalie = Marie Curie intai agns '20 |Nazionalitât = Polache (naturalizade francêse) |DateNassite = [[7 di Novembar]] [[1867]] |LucNassite = [[Varsavie]], [[Polonie]] |DateMuart = [[4 di Lui]] [[1934]] |LucMuart = Passy, [[France]] |Ativitât = Fisiche, chimiche |Oparis =Scuvierte dal poloni e dal radio, studis su la radioativitât |Note = Prime femine a vinci un Premi Nobel, uniche persone a vinci il Nobel in doi ciamps siencifiçs diferents (Fisiche intal 1903 e Chimiche intal 1911). }} '''Marie Skłodowska Curie''' ([[Varsavie]], 7 novembar 1867 – [[Passy]], [[4 di Lui]] [[1934]]) e je stade une fisiche e chimiche polache naturalizade francêse, une de scienziadis plui influentis dal [[XX secul]]. E je cognossude in dut il mont pai siei studis pionieristics su la radioattivitât (tiermin che e à inventât), e par jessi stade la prime persone a vincji doi premis Nobel in doi camps sientifics diviers. [[Figure:Marie Curie Skłodowska Signature Polish.svg|250px|miniatura|destra|Firme di Marie Curie]] == Biografie == [[Figure:Sklodowski Family Wladyslaw and his daughters Maria Bronislawa Helena.jpg|250px|miniatura|destra|Władysław Skłodowski cun lis fîis; da sinistra: Maria, Bronisława e Helena, 1890]] Nassude a [[Varsavie]] in un periodi in cui la [[Polonie]] e jere sòt dal domini rûs, Maria Skłodowska e crês in une famee di insegnants. E à vût di afrontâ numerosis dificoltâts par podê studiâ, dât che lis feminis no vevin acêt a lis universitâts. Par podê imparâ, e à frecuentât clandestinament la "Universitât Volante", une istituzion educative ilegâl che e ufrìve istruzion ai polacs, imparant a valorizâ il savê ancje intune situazion di oppression. [[Figure:Marie Sklodowska 16 years old.jpg|200px|miniatura|destra|Marie Sklodowska a 16 agns]] Tal 1891 si è trasferide a [[Parîs]] par frequentâ la Sorbonne. Chiscj agns a son stâts segnâts di grancj sacrifizis: Marie viveve in une mansarde, mangjant pôc par podê comprâ i libris ma la sô dedizion e je stade premiade cun le lauree in fisiche (1893) e in matematiche (1894). [[Figure:Pierre and Marie Curie.jpg|200px|miniatura|destra|Pierre e Marie Curie]] Tal 1895 si è maridade cul fisic [[Pierre Curie]]. Insiemit, a àn iniziât une ricercje meticolose su la radioattivitât de pechblenda (un minerâl di urani). Il lôr lavôr di laboratoris, condusût in condizions precariis, al à puartât a scuvieris epocâls. == Ricercjis sientifichis e Nobel == Il lavôr di Marie Curie al à cambiât par simpri la comprension de materie: 1903 - '''Nobel par la Fisiche''': Marie Curie, Pierre Curie e Henri Becquerel a àn vût il prêmi pe lôr ricercje congiunte sui fenomins de radioativitât. Marie e je stade la prime femine a vincji un Nobel. '''La ricercje dal Radi''': Daspò de muart tragjiche dal marît (1906), Marie e à continuât a insegnâ (e je stade la prime femine a deventâ professore ae Sorbonne) e a ricercjâ. Doprâ un procediment chimic complès di cristallizazion frazionade, e à rivât a isolâ il poloni (1898) e il radi (1898). [[Figure:Eve, Marie, Irene Curie 1908.jpg|200px|miniatura|destra|Marie Curie cun lis sô fîs]] 1911 - '''Nobel par la Chimiche''': Marie e à vût un secont Nobel par la scuvierte dai elements radi e poloni e par la isolazion dal radi metallic. E reste ad un vuê la prime e uniche femine a vincji il prêmi in doi ambits diviers e une des pocjis personis a vè al sô non doi Nobel in disciplinis sientifichis. La sô scuvierte e à dât il via a la ricercje nucleâr moderne, puratant a tancj progrès incalculabils ancje in medisine, in particolâr in tal tratament dai tumôrs. == Contribût durant la Grande Vuere == [[Figure:1911 Solvay conference.jpg|250px|miniatura|destra|Prin congrès Solvay 1911]] Durant la [[Prime vuere mondiâl]], Marie Curie e à mostât un grant spirt di altruisim. E à realizât lis "Petitis Curies" (piçulis Curies): un sisteme di circa 20 ambulanzis dotadis di apparecjaduris par raggi X (radiografiis). Chescj automez a permetevin ai miedis di localizâ sfuarcis, balis e scheis intai ferîts sul front, salvant un grum di vitis e evitant amputazions no necessariis. Marie e je jessude in persone sul front a imparâ ai miedis a doprâ chescj struments, purtant la sience diretamént a servizi di cui che al sufrive. == La muart e l'ereditât == Marie Curie e je muarte tal 1934 par vie di une anemie aplastiche gravissime, causade probabilmentri de lungje esposizion ae radioattivitât durante i siei studis, cuant che i pericui dal radi no jerin ancjemò cognossûts. Il sô corpe al è conservât tal Panthéon di Parîs, un onôr risiervât ai grandis personis de storie francese. La sô linie di ricercje e je continuade de fie Irène Joliot-Curie, che ancje jê e à vût il Nobel par la Chimiche intal 1935 insiemi al marît Frédéric. Il legât di Marie Curie al continue vuê traviers l'''Institut Curie di Parîs'', un pont di riferiment mondiâl pe lotte cuintri il cancri, che al unìs ricercje di avanguardie e cure dal pazient. == Bibliografie == * Curie, E., Marie Curie, Milano, Mondadori. * Giroud, F., Marie Curie. Una vita, Milano, Sperling & Kupfer. * Quinn, S., Marie Curie: A Life, New York, Simon & Schuster. * Pasachoff, N., Marie Curie: And the Science of Radioactivity, Oxford University Press. == Leams esternis == * [https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1903/summary/ Voce su Marie Curie sul sît uficiâl dal Prêmi Nobel] * [https://it.wikipedia.org/wiki/Marie_Curie Voce "Marie Curie" su Wikipedia] * [https://www.britannica.com/biography/Marie-Curie Voce "Marie Curie" su Encyclopedia Britannica] ltqs7redirlp1rmb8b4gewsjpmhmqsl 186670 186669 2026-09-02T12:07:27Z Santefoscje73 11500 186670 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Marie Curie |Figure = Marie Curie c. 1920s.jpg |Didascalie = Marie Curie intai agns '20 |Nazionalitât = Polache (naturalizade francêse) |DateNassite = [[7 di Novembar]] [[1867]] |LucNassite = [[Varsavie]], [[Polonie]] |DateMuart = [[4 di Lui]] [[1934]] |LucMuart = Passy, [[France]] |Ativitât = Fisiche, chimiche |Oparis =Scuvierte dal poloni e dal radio, studis su la radioativitât |Note = Prime femine a vinci un Premi Nobel, uniche persone a vinci il Nobel in doi ciamps siencifiçs diferents (Fisiche intal 1903 e Chimiche intal 1911). }} '''Marie Skłodowska Curie''' ([[Varsavie]], 7 novembar 1867 – [[Passy]], [[4 di Lui]] [[1934]]) e je stade une fisiche e chimiche polache naturalizade francêse, une de scienziadis plui influentis dal [[XX secul]]. E je cognossude in dut il mont pai siei studis pionieristics su la radioattivitât (tiermin che e à inventât), e par jessi stade la prime persone a vincji doi premis Nobel in doi camps sientifics diviers. [[Figure:Marie Curie Skłodowska Signature Polish.svg|250px|miniatura|destra|Firme di Marie Curie]] == Biografie == [[Figure:Sklodowski Family Wladyslaw and his daughters Maria Bronislawa Helena.jpg|250px|miniatura|destra|Władysław Skłodowski cun lis fîis; da sinistra: Maria, Bronisława e Helena, 1890]] Nassude a [[Varsavie]] in un periodi in cui la [[Polonie]] e jere sòt dal domini rûs, Maria Skłodowska e crês in une famee di insegnants. E à vût di afrontâ numerosis dificoltâts par podê studiâ, dât che lis feminis no vevin acêt a lis universitâts. Par podê imparâ, e à frecuentât clandestinament la "Universitât Volante", une istituzion educative ilegâl che e ufrìve istruzion ai polacs, imparant a valorizâ il savê ancje intune situazion di oppression. [[Figure:Marie Sklodowska 16 years old.jpg|200px|miniatura|destra|Marie Sklodowska a 16 agns]] Tal 1891 si è trasferide a [[Parîs]] par frequentâ la Sorbonne. Chiscj agns a son stâts segnâts di grancj sacrifizis: Marie viveve in une mansarde, mangjant pôc par podê comprâ i libris ma la sô dedizion e je stade premiade cun le lauree in fisiche (1893) e in matematiche (1894). [[Figure:Pierre and Marie Curie.jpg|200px|miniatura|destra|Pierre e Marie Curie]] Tal 1895 si è maridade cul fisic [[Pierre Curie]]. Insiemit, a àn iniziât une ricercje meticolose su la radioattivitât de pechblenda (un minerâl di urani). Il lôr lavôr di laboratoris, condusût in condizions precariis, al à puartât a scuvieris epocâls. == Ricercjis sientifichis e Nobel == Il lavôr di Marie Curie al à cambiât par simpri la comprension de materie: 1903 - '''Nobel par la Fisiche''': Marie Curie, Pierre Curie e Henri Becquerel a àn vût il prêmi pe lôr ricercje congiunte sui fenomins de radioativitât. Marie e je stade la prime femine a vincji un Nobel. '''La ricercje dal Radi''': Daspò de muart tragjiche dal marît (1906), Marie e à continuât a insegnâ (e je stade la prime femine a deventâ professore ae Sorbonne) e a ricercjâ. Doprâ un procediment chimic complès di cristallizazion frazionade, e à rivât a isolâ il poloni (1898) e il radi (1898). [[Figure:Eve, Marie, Irene Curie 1908.jpg|200px|miniatura|destra|Marie Curie cun lis sô fîs]] 1911 - '''Nobel par la Chimiche''': Marie e à vût un secont Nobel par la scuvierte dai elements radi e poloni e par la isolazion dal radi metallic. E reste ad un vuê la prime e uniche femine a vincji il prêmi in doi ambits diviers e une des pocjis personis a vè al sô non doi Nobel in disciplinis sientifichis. La sô scuvierte e à dât il via a la ricercje nucleâr moderne, puratant a tancj progrès incalculabils ancje in medisine, in particolâr in tal tratament dai tumôrs. == Contribût durant la Grande Vuere == [[Figure:1911 Solvay conference.jpg|250px|miniatura|destra|Prin congrès Solvay 1911]] Durant la [[Prime vuere mondiâl]], Marie Curie e à mostât un grant spirt di altruisim. E à realizât lis "Petitis Curies" (piçulis Curies): un sisteme di circa 20 ambulanzis dotadis di apparecjaduris par raggi X (radiografiis). Chescj automez a permetevin ai miedis di localizâ sfuarcis, balis e scheis intai ferîts sul front, salvant un grum di vitis e evitant amputazions no necessariis. Marie e je jessude in persone sul front a imparâ ai miedis a doprâ chescj struments, purtant la sience diretamént a servizi di cui che al sufrive. == La muart e l'ereditât == Marie Curie e je muarte tal 1934 par vie di une anemie aplastiche gravissime, causade probabilmentri de lungje esposizion ae radioattivitât durante i siei studis, cuant che i pericui dal radi no jerin ancjemò cognossûts. Il sô corpe al è conservât tal Panthéon di Parîs, un onôr risiervât ai grandis personis de storie francese. La sô linie di ricercje e je continuade de fie Irène Joliot-Curie, che ancje jê e à vût il Nobel par la Chimiche intal 1935 insiemi al marît Frédéric. Il legât di Marie Curie al continue vuê traviers l'''Institut Curie di Parîs'', un pont di riferiment mondiâl pe lotte cuintri il cancri, che al unìs ricercje di avanguardie e cure dal pazient. == Marie Curie tal cine e in te culture popolâr == La vite e lisscuviertis sientifichis di Marie Curie an cjatât l'interès di une vore di regjists e scritôrs, diventand une icone de sience e dal emancipazion de femine. De sô storie son stâts basâts varis film e oparis audiovisivis: * '''''Madame Curie''''' (1943), regjie di Mervyn LeRoy: film hollywoodian storic cun Greer Garson tal rûl di Marie e Walter Pidgeon tal rûl di Pierre Curie. Il film al è stât nominât a vot Premi Oscar. * '''''Marie Curie: Une femme honorable''''' (1991), miniserie di television francêse di Michel Boisrond, basade su la biografie di Françoise Giroud. * '''''Les Palmes de M. Schutz''''' (1997), regjie di Claude Pinoteau: comedie francêse indulà che Marie e è interpretade di Isabelle Huppert. * '''''Marie Curie''''' (2016), regjie di Marie Noëlle: coproduzion europeane cun Karolina Gruszka tal rûl de sienziade. * '''''Radioactive''''' (2019), regjie di Marjane Satrapi: adattament de graphic novel di Laurent Redniss, cun Rosamund Pike te part di Marie Curie. No mancjn riferiments tai fumets, teatri e tal mont des serie tv (come par esempli te comedie merecane ''The Big Bang Theory'', indulà che ven citricade plui voltis come model di sientifiche). == Bibliografie == * Curie, E., Marie Curie, Milano, Mondadori. * Giroud, F., Marie Curie. Una vita, Milano, Sperling & Kupfer. * Quinn, S., Marie Curie: A Life, New York, Simon & Schuster. * Pasachoff, N., Marie Curie: And the Science of Radioactivity, Oxford University Press. == Leams esternis == * [https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1903/summary/ Voce su Marie Curie sul sît uficiâl dal Prêmi Nobel] * [https://it.wikipedia.org/wiki/Marie_Curie Voce "Marie Curie" su Wikipedia] * [https://www.britannica.com/biography/Marie-Curie Voce "Marie Curie" su Encyclopedia Britannica] c06u6j7x0riid70s3ha5co4phh3ula8 186671 186670 2026-09-02T12:09:07Z Santefoscje73 11500 186671 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Marie Curie |Figure = Marie Curie c. 1920s.jpg |Didascalie = Marie Curie intai agns '20 |Nazionalitât = Polache (naturalizade francêse) |DateNassite = [[7 di Novembar]] [[1867]] |LucNassite = [[Varsavie]], [[Polonie]] |DateMuart = [[4 di Lui]] [[1934]] |LucMuart = Passy, [[France]] |Ativitât = Fisiche, chimiche |Oparis =Scuvierte dal poloni e dal radio, studis su la radioativitât |Note = Prime femine a vinci un Premi Nobel, uniche persone a vinci il Nobel in doi ciamps siencifiçs diferents (Fisiche intal 1903 e Chimiche intal 1911). }} '''Marie Skłodowska Curie''' ([[Varsavie]], [[7 di Novembar]] [[1867]] – [[Passy]], [[4 di Lui]] [[1934]]) e je stade une fisiche e chimiche polache naturalizade francêse, une de scienziadis plui influentis dal [[XX secul]]. E je cognossude in dut il mont pai siei studis pionieristics su la radioattivitât (tiermin che e à inventât), e par jessi stade la prime persone a vincji doi premis Nobel in doi camps sientifics diviers. [[Figure:Marie Curie Skłodowska Signature Polish.svg|250px|miniatura|destra|Firme di Marie Curie]] == Biografie == [[Figure:Sklodowski Family Wladyslaw and his daughters Maria Bronislawa Helena.jpg|250px|miniatura|destra|Władysław Skłodowski cun lis fîis; da sinistra: Maria, Bronisława e Helena, 1890]] Nassude a [[Varsavie]] in un periodi in cui la [[Polonie]] e jere sòt dal domini rûs, Maria Skłodowska e crês in une famee di insegnants. E à vût di afrontâ numerosis dificoltâts par podê studiâ, dât che lis feminis no vevin acêt a lis universitâts. Par podê imparâ, e à frecuentât clandestinament la "Universitât Volante", une istituzion educative ilegâl che e ufrìve istruzion ai polacs, imparant a valorizâ il savê ancje intune situazion di oppression. [[Figure:Marie Sklodowska 16 years old.jpg|200px|miniatura|destra|Marie Sklodowska a 16 agns]] Tal 1891 si è trasferide a [[Parîs]] par frequentâ la Sorbonne. Chiscj agns a son stâts segnâts di grancj sacrifizis: Marie viveve in une mansarde, mangjant pôc par podê comprâ i libris ma la sô dedizion e je stade premiade cun le lauree in fisiche (1893) e in matematiche (1894). [[Figure:Pierre and Marie Curie.jpg|200px|miniatura|destra|Pierre e Marie Curie]] Tal 1895 si è maridade cul fisic [[Pierre Curie]]. Insiemit, a àn iniziât une ricercje meticolose su la radioattivitât de pechblenda (un minerâl di urani). Il lôr lavôr di laboratoris, condusût in condizions precariis, al à puartât a scuvieris epocâls. == Ricercjis sientifichis e Nobel == Il lavôr di Marie Curie al à cambiât par simpri la comprension de materie: 1903 - '''Nobel par la Fisiche''': Marie Curie, Pierre Curie e Henri Becquerel a àn vût il prêmi pe lôr ricercje congiunte sui fenomins de radioativitât. Marie e je stade la prime femine a vincji un Nobel. '''La ricercje dal Radi''': Daspò de muart tragjiche dal marît (1906), Marie e à continuât a insegnâ (e je stade la prime femine a deventâ professore ae Sorbonne) e a ricercjâ. Doprâ un procediment chimic complès di cristallizazion frazionade, e à rivât a isolâ il poloni (1898) e il radi (1898). [[Figure:Eve, Marie, Irene Curie 1908.jpg|200px|miniatura|destra|Marie Curie cun lis sô fîs]] 1911 - '''Nobel par la Chimiche''': Marie e à vût un secont Nobel par la scuvierte dai elements radi e poloni e par la isolazion dal radi metallic. E reste ad un vuê la prime e uniche femine a vincji il prêmi in doi ambits diviers e une des pocjis personis a vè al sô non doi Nobel in disciplinis sientifichis. La sô scuvierte e à dât il via a la ricercje nucleâr moderne, puratant a tancj progrès incalculabils ancje in medisine, in particolâr in tal tratament dai tumôrs. == Contribût durant la Grande Vuere == [[Figure:1911 Solvay conference.jpg|250px|miniatura|destra|Prin congrès Solvay 1911]] Durant la [[Prime vuere mondiâl]], Marie Curie e à mostât un grant spirt di altruisim. E à realizât lis "Petitis Curies" (piçulis Curies): un sisteme di circa 20 ambulanzis dotadis di apparecjaduris par raggi X (radiografiis). Chescj automez a permetevin ai miedis di localizâ sfuarcis, balis e scheis intai ferîts sul front, salvant un grum di vitis e evitant amputazions no necessariis. Marie e je jessude in persone sul front a imparâ ai miedis a doprâ chescj struments, purtant la sience diretamént a servizi di cui che al sufrive. == La muart e l'ereditât == Marie Curie e je muarte tal 1934 par vie di une anemie aplastiche gravissime, causade probabilmentri de lungje esposizion ae radioattivitât durante i siei studis, cuant che i pericui dal radi no jerin ancjemò cognossûts. Il sô corpe al è conservât tal Panthéon di Parîs, un onôr risiervât ai grandis personis de storie francese. La sô linie di ricercje e je continuade de fie Irène Joliot-Curie, che ancje jê e à vût il Nobel par la Chimiche intal 1935 insiemi al marît Frédéric. Il legât di Marie Curie al continue vuê traviers l'''Institut Curie di Parîs'', un pont di riferiment mondiâl pe lotte cuintri il cancri, che al unìs ricercje di avanguardie e cure dal pazient. == Marie Curie tal cine e in te culture popolâr == La vite e lisscuviertis sientifichis di Marie Curie an cjatât l'interès di une vore di regjists e scritôrs, diventand une icone de sience e dal emancipazion de femine. De sô storie son stâts basâts varis film e oparis audiovisivis: * '''''Madame Curie''''' (1943), regjie di Mervyn LeRoy: film hollywoodian storic cun Greer Garson tal rûl di Marie e Walter Pidgeon tal rûl di Pierre Curie. Il film al è stât nominât a vot Premi Oscar. * '''''Marie Curie: Une femme honorable''''' (1991), miniserie di television francêse di Michel Boisrond, basade su la biografie di Françoise Giroud. * '''''Les Palmes de M. Schutz''''' (1997), regjie di Claude Pinoteau: comedie francêse indulà che Marie e è interpretade di Isabelle Huppert. * '''''Marie Curie''''' (2016), regjie di Marie Noëlle: coproduzion europeane cun Karolina Gruszka tal rûl de sienziade. * '''''Radioactive''''' (2019), regjie di Marjane Satrapi: adattament de graphic novel di Laurent Redniss, cun Rosamund Pike te part di Marie Curie. No mancjn riferiments tai fumets, teatri e tal mont des serie tv (come par esempli te comedie merecane ''The Big Bang Theory'', indulà che ven citricade plui voltis come model di sientifiche). == Bibliografie == * Curie, E., Marie Curie, Milano, Mondadori. * Giroud, F., Marie Curie. Una vita, Milano, Sperling & Kupfer. * Quinn, S., Marie Curie: A Life, New York, Simon & Schuster. * Pasachoff, N., Marie Curie: And the Science of Radioactivity, Oxford University Press. == Leams esternis == * [https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1903/summary/ Voce su Marie Curie sul sît uficiâl dal Prêmi Nobel] * [https://it.wikipedia.org/wiki/Marie_Curie Voce "Marie Curie" su Wikipedia] * [https://www.britannica.com/biography/Marie-Curie Voce "Marie Curie" su Encyclopedia Britannica] l7bg90ypz6dmka7wayr59gvze8r9km1 Papis 0 15016 186689 185982 2026-09-02T17:19:15Z Santefoscje73 11500 /* XIV sjecul */ 186689 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V sjecul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apostul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç || Monac benedet |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napoli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Kampanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Gerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome || Monac benedet |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Terç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stefani II]] || 752 – 757 || Rome || Nascite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stefani II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Alleât di Carlo Magno cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carli Magn (Carli il Grant)Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carlo Magno intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome || Monac benedet; al à costruît lis Muri Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedet |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mecs |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobil famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prim pontificât; elezût ancje intal 1045 e intal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elet in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || Intal 1054 al è stât il Gran Scisme cu la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e Lotta par lis Investituris (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicât la Prime Crazide (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Monac di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i Cjavalîrs Templaris |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Second Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Discipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis intal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pisa || Monac cistercens, discipul di Sant Bernart; al à indit la Seconde Crazide |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 || Inghiltere || Unic pape di origjine inglese (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Siena || Al à sostegnût la Leighe Lombarde cuintri Federic Barbarossa; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Inquisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Federic Barbarossa |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crazide |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crazide e liberât Rome de autoritât imperial |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'Ordin Teutonic |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al apogje; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Quart Concili dal Lateran |} === XIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Quart Concili dal Lateran (1215); apogje dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à excomunicât Federic II e inandiât la Inquisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elet intal prim ver "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Zenoa || Prim Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Federic II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prim pape francês daspò plui di un sjecul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Cjarl I d'Angiò te concueste dal Regn di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interruzion de storie (scasi 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Piacenza || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoia || Prim pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 || Zenoa || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbona (Portugal) || Unic pape di origjine portoghese; famôs medi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobil famie Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elet par via de pression di Cjarl d'Angiò; pontificât marcolât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobil famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prim pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mecs ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napul]]|| La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napul]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] mag36th73a1lbf9k998kdgfcsqjt2ek 186690 186689 2026-09-02T17:24:36Z Santefoscje73 11500 /* XIII sjecul */ 186690 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V sjecul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apostul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç || Monac benedet |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napoli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Kampanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Gerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome || Monac benedet |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Terç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stefani II]] || 752 – 757 || Rome || Nascite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stefani II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Alleât di Carlo Magno cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carli Magn (Carli il Grant)Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carlo Magno intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome || Monac benedet; al à costruît lis Muri Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedet |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mecs |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobil famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prim pontificât; elezût ancje intal 1045 e intal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elet in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || Intal 1054 al è stât il Gran Scisme cu la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e Lotta par lis Investituris (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicât la Prime Crazide (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Monac di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i Cjavalîrs Templaris |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Second Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Discipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis intal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pisa || Monac cistercens, discipul di Sant Bernart; al à indit la Seconde Crazide |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 || Inghiltere || Unic pape di origjine inglese (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Siena || Al à sostegnût la Leighe Lombarde cuintri Federic Barbarossa; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Inquisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Federic Barbarossa |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crazide |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crazide e liberât Rome de autoritât imperial |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'Ordin Teutonic |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al apogje; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Quart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napul]]|| La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napul]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] r82ydd4o3iaa8s3vz9wj0jnz6u09uz0 186691 186690 2026-09-02T17:29:01Z Santefoscje73 11500 /* XII sjecul */ 186691 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V sjecul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apostul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç || Monac benedet |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napoli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Kampanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Gerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome || Monac benedet |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Terç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stefani II]] || 752 – 757 || Rome || Nascite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stefani II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Alleât di Carlo Magno cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carli Magn (Carli il Grant)Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carlo Magno intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome || Monac benedet; al à costruît lis Muri Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedet |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mecs |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobil famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prim pontificât; elezût ancje intal 1045 e intal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elet in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || Intal 1054 al è stât il Gran Scisme cu la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e Lotta par lis Investituris (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicât la Prime Crazide (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crosade |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napul]]|| La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napul]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] eew9xcu0jv9ghdd2puzf06aelwwek1z 186692 186691 2026-09-02T17:31:46Z Santefoscje73 11500 /* XI sjecul */ 186692 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V sjecul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apostul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç || Monac benedet |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napoli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Kampanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Gerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome || Monac benedet |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Terç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stefani II]] || 752 – 757 || Rome || Nascite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stefani II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Alleât di Carlo Magno cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carli Magn (Carli il Grant)Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carlo Magno intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome || Monac benedet; al à costruît lis Muri Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedet |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crosade |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napul]]|| La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napul]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] pbjt24fp4fq1j09x48dggbeca3fm2id 186693 186692 2026-09-02T17:32:50Z Santefoscje73 11500 /* Cronologjie dai Papis */ 186693 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç || Monac benedet |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napoli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Kampanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Gerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome || Monac benedet |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Terç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stefani II]] || 752 – 757 || Rome || Nascite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stefani II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Alleât di Carlo Magno cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carli Magn (Carli il Grant)Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carlo Magno intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome || Monac benedet; al à costruît lis Muri Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedet |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crosade |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napul]]|| La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napul]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] tniwrx9aikavtpvj9pynukdg95ewuze 186694 186693 2026-09-02T17:34:20Z Santefoscje73 11500 /* VII sjecul */ 186694 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stefani II]] || 752 – 757 || Rome || Nascite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stefani II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Alleât di Carlo Magno cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carli Magn (Carli il Grant)Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carlo Magno intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome || Monac benedet; al à costruît lis Muri Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedet |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crosade |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napul]]|| La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napul]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] q1re2cx1p3wrcqnev0tmcmn2yk7q5hk 186695 186694 2026-09-02T17:36:39Z Santefoscje73 11500 /* VIII sjecul */ 186695 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carlo Magno intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome || Monac benedet; al à costruît lis Muri Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedet |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crosade |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napul]]|| La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napul]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] rncp1zihwyubz8webmhlrlo8721ym41 186696 186695 2026-09-02T17:38:10Z Santefoscje73 11500 /* IX sjecul */ 186696 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crosade |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napul]]|| La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napul]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] fbasvm8y02hlp48kt3c6t7kxxwblamd 186697 186696 2026-09-02T17:39:54Z Santefoscje73 11500 /* X sjecul */ 186697 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deponûtt e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crosade |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napul]]|| La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napul]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] oe55phx5f68tsavvcjw7ic45o01a12d 186698 186697 2026-09-02T17:41:09Z Santefoscje73 11500 /* XI secul */ 186698 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deponûtt e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crosade |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napul]]|| La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napul]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] jo7fidxsobn2flyj6ymzal5a3zchnhl 186725 186698 2026-09-02T19:55:16Z Santefoscje73 11500 /* XV secul */ 186725 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deponûtt e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crosade |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napul]]|| La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napul]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] n43ahnplm600ws6gnpqc16pwmxd4v8w 186730 186725 2026-09-03T08:30:53Z Santefoscje73 11500 /* XV secul */ 186730 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deponûtt e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crosade |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napul]]|| La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napul]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] s4mz69m7dhavkteqgsvgi79wb0phof8 186731 186730 2026-09-03T08:31:50Z Santefoscje73 11500 /* XV secul */ 186731 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deponûtt e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crosade |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napul]]|| La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napul]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] 86cjtwslegbjg3wirfxmtkbuujb5lg2 186734 186731 2026-09-03T08:33:45Z Santefoscje73 11500 /* XVI secul */ 186734 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deponûtt e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crosade |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napul]]|| La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napul]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] 26erzacqio58q3ai09nemze43oda97a 186735 186734 2026-09-03T08:36:06Z Santefoscje73 11500 /* XV secul */ 186735 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deponûtt e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crosade |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napul]]|| La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napul]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezût al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilee, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protetôr des artis e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || [[Gjenue]] || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] s3yhbwrexhts1wiuv9mw2o98pjf8lnb 186737 186735 2026-09-03T08:39:40Z Santefoscje73 11500 /* XIV secul */ 186737 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deponûtt e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crosade |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Pape Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Pape Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Pape Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Pape Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Pape Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Pape Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Pape Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napuli La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Pape Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napuli]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezût al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilee, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protetôr des artis e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || [[Gjenue]] || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] pffq8e0rxhihiqhgaoxp288pdpdpqaa 186738 186737 2026-09-03T08:42:33Z Santefoscje73 11500 /* XIII secul */ 186738 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deponûtt e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crosade |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Pape Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Pape Grivôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Pape Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Pape Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Pape Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Pape Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Pape Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grivôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Pape Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[PapeZuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Pape Nicolau III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Pape Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Pape Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Pape Nicolau IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Pape Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Pape Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Pape Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Pape Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Pape Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Pape Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Pape Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Pape Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napuli La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Pape Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napuli]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezût al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilee, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protetôr des artis e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || [[Gjenue]] || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] hdonntda5178a9hu5y43vaef2zfc86e 186739 186738 2026-09-03T08:45:57Z Santefoscje73 11500 /* XII secul */ 186739 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deponûtt e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Pape Gelâs II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Pape Calist II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Pape Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Pape Inocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Pape Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Pape Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Pape Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Pape Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Pape Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Pape Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Pape Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Pape GriVôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la [[Tiarce Crosade]] |- | 174 || [[Pape Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Pape Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Pape Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Pape Grivôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Pape Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Pape Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Pape Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Pape Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Pape Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grivôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Pape Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[PapeZuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Pape Nicolau III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Pape Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Pape Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Pape Nicolau IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Pape Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Pape Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Pape Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Pape Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Pape Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Pape Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Pape Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Pape Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napuli La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Pape Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napuli]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezût al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilee, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protetôr des artis e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || [[Gjenue]] || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] ksmd0oshnhjh2bktusgjkliypuy21l8 186740 186739 2026-09-03T08:49:26Z Santefoscje73 11500 /* XI secul */ 186740 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deponûtt e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Pape Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Pape Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Pape Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Pape Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Pape Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Pape Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Pape Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Pape Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Pape Grivôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Pape Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Pape Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Pape Damâs II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Pape Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Pape Stiefin X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Pape Nicolau II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Pape Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pape Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Pape Gelâs II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Pape Calist II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Pape Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Pape Inocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Pape Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Pape Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Pape Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Pape Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Pape Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Pape Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Pape Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Pape GriVôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la [[Tiarce Crosade]] |- | 174 || [[Pape Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Pape Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Pape Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Pape Grivôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Pape Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Pape Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Pape Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Pape Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Pape Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grivôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Pape Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[PapeZuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Pape Nicolau III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Pape Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Pape Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Pape Nicolau IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Pape Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Pape Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Pape Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Pape Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Pape Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Pape Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Pape Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Pape Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napuli La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Pape Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napuli]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezût al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilee, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protetôr des artis e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || [[Gjenue]] || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] rgf03o4r3dpyy0bhjcg5gytdv3ta1ar 186741 186740 2026-09-03T08:52:18Z Santefoscje73 11500 /* X secul */ 186741 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Pape Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Pape Leon V]] || 903 || Ardea || Deponûtt e imprisonât |- | 119 || [[Pape Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[PapeAnastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Pape Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I 1978) |- | 122 || [[Pape Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Pape Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Pape Stiefin VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Pape Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Pape Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Pape Stiefin IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Pape Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Pape Agapît II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Pape Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Pape Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Pape Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Pape Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Pape Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Pape Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Pape Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Pape Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalrîc) |- | 138 || [[Pape Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Pape Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Pape Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Pape Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Pape Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Pape Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Pape Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Pape Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Pape Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Pape Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Pape Grivôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Pape Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Pape Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Pape Damâs II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Pape Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Pape Stiefin X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Pape Nicolau II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Pape Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pape Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Pape Gelâs II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Pape Calist II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Pape Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Pape Inocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Pape Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Pape Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Pape Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Pape Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Pape Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Pape Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Pape Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Pape GriVôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la [[Tiarce Crosade]] |- | 174 || [[Pape Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Pape Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Pape Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Pape Grivôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Pape Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Pape Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Pape Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Pape Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Pape Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grivôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Pape Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[PapeZuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Pape Nicolau III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Pape Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Pape Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Pape Nicolau IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Pape Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Pape Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Pape Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Pape Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Pape Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Pape Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Pape Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Pape Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napuli La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Pape Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napuli]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezût al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilee, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protetôr des artis e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || [[Gjenue]] || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] 7viww6cma982y8atkjv13y9nfn2o0xu 186742 186741 2026-09-03T08:53:03Z Santefoscje73 11500 /* X secul */ 186742 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Pape Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Pape Leon V]] || 903 || Ardea || Deponûtt e imprisonât |- | 119 || [[Pape Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Pape Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Pape Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a [[Zuan Paoli I]] 1978) |- | 122 || [[Pape Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Pape Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Pape Stiefin VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Pape Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Pape Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Pape Stiefin IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Pape Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Pape Agapît II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Pape Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Pape Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Pape Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Pape Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Pape Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Pape Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Pape Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Pape Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalrîc) |- | 138 || [[Pape Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Pape Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Pape Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Pape Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Pape Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Pape Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Pape Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Pape Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Pape Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Pape Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Pape Grivôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Pape Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Pape Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Pape Damâs II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Pape Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Pape Stiefin X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Pape Nicolau II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Pape Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pape Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Pape Gelâs II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Pape Calist II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Pape Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Pape Inocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Pape Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Pape Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Pape Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Pape Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Pape Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Pape Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Pape Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Pape GriVôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la [[Tiarce Crosade]] |- | 174 || [[Pape Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Pape Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Pape Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Pape Grivôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Pape Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Pape Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Pape Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Pape Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Pape Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grivôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Pape Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[PapeZuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Pape Nicolau III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Pape Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Pape Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Pape Nicolau IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Pape Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Pape Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Pape Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Pape Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Pape Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Pape Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Pape Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Pape Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napuli La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Pape Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napuli]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezût al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilee, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protetôr des artis e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || [[Gjenue]] || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] 28h59such7xth8jbcsh0rb3vmw2s7ow 186743 186742 2026-09-03T08:54:14Z Santefoscje73 11500 /* X secul */ 186743 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Pape Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Pape Leon V]] || 903 || Ardea || Deponût e imprisonât |- | 119 || [[Pape Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Pape Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Pape Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a [[Zuan Pauli I]] 1978) |- | 122 || [[Pape Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Pape Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Pape Stiefin VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Pape Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Pape Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Pape Stiefin IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Pape Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Pape Agapît II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Pape Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Pape Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Pape Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Pape Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Pape Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Pape Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Pape Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Pape Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalrîc) |- | 138 || [[Pape Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Pape Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Pape Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Pape Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Pape Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Pape Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Pape Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Pape Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Pape Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Pape Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Pape Grivôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Pape Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Pape Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Pape Damâs II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Pape Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Pape Stiefin X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Pape Nicolau II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Pape Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pape Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Pape Gelâs II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Pape Calist II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Pape Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Pape Inocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Pape Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Pape Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Pape Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Pape Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Pape Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Pape Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Pape Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Pape GriVôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la [[Tiarce Crosade]] |- | 174 || [[Pape Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Pape Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Pape Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Pape Grivôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Pape Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Pape Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Pape Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Pape Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Pape Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grivôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Pape Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[PapeZuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Pape Nicolau III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Pape Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Pape Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Pape Nicolau IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Pape Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Pape Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Pape Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Pape Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Pape Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Pape Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Pape Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Pape Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napuli La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Pape Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napuli]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezût al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilee, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protetôr des artis e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || [[Gjenue]] || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] 8cfss1qkq21uxlvfdl6pjausu55m1jt 186744 186743 2026-09-03T08:54:38Z Santefoscje73 11500 /* X secul */ 186744 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Pape Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Pape Leon V]] || 903 || Ardea || Deponût e imprisonât |- | 119 || [[Pape Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Pape Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Pape Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a [[Pape Zuan Pauli I]] 1978) |- | 122 || [[Pape Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Pape Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Pape Stiefin VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Pape Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Pape Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Pape Stiefin IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Pape Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Pape Agapît II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Pape Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Pape Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Pape Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Pape Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Pape Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Pape Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Pape Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Pape Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalrîc) |- | 138 || [[Pape Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Pape Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Pape Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Pape Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Pape Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Pape Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Pape Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Pape Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Pape Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Pape Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Pape Grivôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Pape Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Pape Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Pape Damâs II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Pape Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Pape Stiefin X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Pape Nicolau II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Pape Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pape Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Pape Gelâs II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Pape Calist II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Pape Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Pape Inocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Pape Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Pape Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Pape Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Pape Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Pape Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Pape Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Pape Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Pape GriVôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la [[Tiarce Crosade]] |- | 174 || [[Pape Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Pape Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Pape Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Pape Grivôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Pape Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Pape Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Pape Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Pape Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Pape Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grivôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Pape Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[PapeZuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Pape Nicolau III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Pape Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Pape Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Pape Nicolau IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Pape Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Pape Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Pape Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Pape Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Pape Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Pape Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Pape Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Pape Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napuli La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Pape Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napuli]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezût al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilee, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protetôr des artis e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || [[Gjenue]] || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] iv3hxbbu2yzzg43vts61y2bi78iqg32 186745 186744 2026-09-03T08:56:58Z Santefoscje73 11500 /* IX secul */ 186745 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Pape Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Pape Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Pape Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Pape Grivôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Pape Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[PapeStiefin V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Nicolau I]] (Nicolau il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Pape Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Pape Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Pape Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Pape Stiefin VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Pape Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Pape Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Pape Stiefin VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Pape Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Pape Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Pape Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Pape Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Pape Leon V]] || 903 || Ardea || Deponût e imprisonât |- | 119 || [[Pape Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Pape Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Pape Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a [[Pape Zuan Pauli I]] 1978) |- | 122 || [[Pape Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Pape Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Pape Stiefin VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Pape Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Pape Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Pape Stiefin IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Pape Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Pape Agapît II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Pape Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Pape Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Pape Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Pape Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Pape Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Pape Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Pape Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Pape Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalrîc) |- | 138 || [[Pape Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Pape Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Pape Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Pape Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Pape Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Pape Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Pape Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Pape Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Pape Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Pape Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Pape Grivôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Pape Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Pape Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Pape Damâs II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Pape Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Pape Stiefin X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Pape Nicolau II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Pape Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pape Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Pape Gelâs II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Pape Calist II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Pape Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Pape Inocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Pape Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Pape Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Pape Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Pape Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Pape Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Pape Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Pape Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Pape GriVôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la [[Tiarce Crosade]] |- | 174 || [[Pape Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Pape Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Pape Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Pape Grivôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Pape Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Pape Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Pape Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Pape Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Pape Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grivôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Pape Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[PapeZuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Pape Nicolau III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Pape Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Pape Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Pape Nicolau IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Pape Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Pape Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Pape Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Pape Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Pape Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Pape Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Pape Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Pape Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napuli La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Pape Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napuli]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezût al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilee, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protetôr des artis e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || [[Gjenue]] || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] 8iultu3stq1mpjlgtcbjycm8oli708b 186746 186745 2026-09-03T08:58:37Z Santefoscje73 11500 /* VIII secul */ 186746 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Pape Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Pape Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Pape Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Pape Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grivôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grivôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Pape Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Pauli I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Pape Stiefin III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Pape Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal [[Sacri Roman Imperi]] (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Pape Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Pape Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Pape Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Pape Grivôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Pape Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[PapeStiefin V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Nicolau I]] (Nicolau il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Pape Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Pape Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Pape Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Pape Stiefin VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Pape Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Pape Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Pape Stiefin VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Pape Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Pape Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Pape Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Pape Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Pape Leon V]] || 903 || Ardea || Deponût e imprisonât |- | 119 || [[Pape Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Pape Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Pape Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a [[Pape Zuan Pauli I]] 1978) |- | 122 || [[Pape Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Pape Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Pape Stiefin VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Pape Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Pape Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Pape Stiefin IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Pape Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Pape Agapît II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Pape Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Pape Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Pape Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Pape Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Pape Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Pape Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Pape Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Pape Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalrîc) |- | 138 || [[Pape Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Pape Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Pape Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Pape Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Pape Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Pape Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Pape Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Pape Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Pape Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Pape Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Pape Grivôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Pape Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Pape Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Pape Damâs II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Pape Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Pape Stiefin X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Pape Nicolau II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Pape Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pape Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Pape Gelâs II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Pape Calist II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Pape Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Pape Inocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Pape Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Pape Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Pape Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Pape Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Pape Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Pape Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Pape Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Pape GriVôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la [[Tiarce Crosade]] |- | 174 || [[Pape Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Pape Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Pape Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Pape Grivôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Pape Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Pape Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Pape Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Pape Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Pape Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grivôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Pape Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[PapeZuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Pape Nicolau III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Pape Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Pape Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Pape Nicolau IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Pape Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Pape Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Pape Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Pape Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Pape Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Pape Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Pape Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Pape Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napuli La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Pape Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napuli]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezût al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilee, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protetôr des artis e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || [[Gjenue]] || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] edaauq6hnof7e3kk8ct6ua699gfenge 186747 186746 2026-09-03T09:00:02Z Santefoscje73 11500 /* VII secul */ 186747 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Pape Sabinian]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Pape Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Pape Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Pape Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Pape Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Pape Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Pape Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Pape Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Pape Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Pape Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Pape Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Pape Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Pape Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Pape Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Pape Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grivôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grivôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Pape Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Pauli I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Pape Stiefin III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Pape Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal [[Sacri Roman Imperi]] (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Pape Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Pape Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Pape Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Pape Grivôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Pape Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[PapeStiefin V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Nicolau I]] (Nicolau il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Pape Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Pape Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Pape Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Pape Stiefin VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Pape Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Pape Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Pape Stiefin VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Pape Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Pape Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Pape Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Pape Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Pape Leon V]] || 903 || Ardea || Deponût e imprisonât |- | 119 || [[Pape Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Pape Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Pape Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a [[Pape Zuan Pauli I]] 1978) |- | 122 || [[Pape Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Pape Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Pape Stiefin VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Pape Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Pape Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Pape Stiefin IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Pape Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Pape Agapît II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Pape Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Pape Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Pape Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Pape Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Pape Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Pape Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Pape Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Pape Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalrîc) |- | 138 || [[Pape Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Pape Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Pape Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Pape Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Pape Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Pape Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Pape Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Pape Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Pape Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Pape Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Pape Grivôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Pape Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Pape Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Pape Damâs II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Pape Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Pape Stiefin X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Pape Nicolau II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Pape Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pape Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Pape Gelâs II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Pape Calist II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Pape Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Pape Inocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Pape Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Pape Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Pape Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Pape Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Pape Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Pape Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Pape Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Pape GriVôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la [[Tiarce Crosade]] |- | 174 || [[Pape Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Pape Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Pape Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Pape Grivôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Pape Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Pape Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Pape Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Pape Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Pape Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grivôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Pape Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[PapeZuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Pape Nicolau III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Pape Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Pape Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Pape Nicolau IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Pape Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Pape Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Pape Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Pape Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Pape Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Pape Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Pape Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Pape Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napuli La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Pape Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napuli]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezût al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilee, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protetôr des artis e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || [[Gjenue]] || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] hnrex20b5woflbw06dnapzirkl6hq4b 186748 186747 2026-09-03T09:01:33Z Santefoscje73 11500 /* VI secul */ 186748 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Pape Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Pape Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Esiliât te isele di Palmarola |- | 59 || [[Pape Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pape Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Pape Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Pape Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pape Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grivôr I]] (Grivôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotôr de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Pape Sabinian]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Pape Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Pape Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Pape Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Pape Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Pape Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Pape Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Pape Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Pape Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Pape Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Pape Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Pape Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Pape Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Pape Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Pape Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grivôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grivôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Pape Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Pauli I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Pape Stiefin III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Pape Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal [[Sacri Roman Imperi]] (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Pape Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Pape Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Pape Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Pape Grivôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Pape Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[PapeStiefin V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Nicolau I]] (Nicolau il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Pape Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Pape Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Pape Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Pape Stiefin VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Pape Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Pape Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Pape Stiefin VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Pape Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Pape Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Pape Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Pape Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Pape Leon V]] || 903 || Ardea || Deponût e imprisonât |- | 119 || [[Pape Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Pape Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Pape Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a [[Pape Zuan Pauli I]] 1978) |- | 122 || [[Pape Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Pape Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Pape Stiefin VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Pape Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Pape Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Pape Stiefin IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Pape Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Pape Agapît II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Pape Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Pape Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Pape Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Pape Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Pape Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Pape Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Pape Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Pape Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalrîc) |- | 138 || [[Pape Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Pape Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Pape Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Pape Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Pape Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Pape Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Pape Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Pape Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Pape Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Pape Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Pape Grivôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Pape Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Pape Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Pape Damâs II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Pape Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Pape Stiefin X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Pape Nicolau II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Pape Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pape Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Pape Gelâs II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Pape Calist II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Pape Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Pape Inocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Pape Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Pape Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Pape Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Pape Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Pape Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Pape Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Pape Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Pape GriVôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la [[Tiarce Crosade]] |- | 174 || [[Pape Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Pape Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Pape Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Pape Grivôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Pape Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Pape Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Pape Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Pape Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Pape Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grivôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Pape Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[PapeZuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Pape Nicolau III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Pape Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Pape Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Pape Nicolau IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Pape Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Pape Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Pape Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Pape Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Pape Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Pape Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Pape Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Pape Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napuli La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Pape Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napuli]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezût al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilee, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protetôr des artis e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || [[Gjenue]] || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] r9z7dmw67d605cldo5lbv8nbm85u4zb 186749 186748 2026-09-03T09:05:09Z Santefoscje73 11500 /* IV-V secul (Daspò di Costantin) */ 186749 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecie || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Afriche || Prim pape daspò dal Edit di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Pape Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damâs I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de[[]] in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât tal timp dal Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecie || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanie || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sist III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maiôr |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Uns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelâsi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Pape Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Pape Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Pape Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Esiliât te isele di Palmarola |- | 59 || [[Pape Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pape Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Pape Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Pape Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pape Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grivôr I]] (Grivôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotôr de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Pape Sabinian]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Pape Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Pape Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Pape Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Pape Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Pape Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Pape Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Pape Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Pape Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Pape Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Pape Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Pape Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Pape Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Pape Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Pape Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grivôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grivôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Pape Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Pauli I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Pape Stiefin III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Pape Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal [[Sacri Roman Imperi]] (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Pape Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Pape Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Pape Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Pape Grivôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Pape Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[PapeStiefin V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Nicolau I]] (Nicolau il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Pape Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Pape Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Pape Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Pape Stiefin VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Pape Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Pape Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Pape Stiefin VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Pape Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Pape Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Pape Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Pape Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Pape Leon V]] || 903 || Ardea || Deponût e imprisonât |- | 119 || [[Pape Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Pape Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Pape Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a [[Pape Zuan Pauli I]] 1978) |- | 122 || [[Pape Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Pape Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Pape Stiefin VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Pape Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Pape Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Pape Stiefin IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Pape Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Pape Agapît II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Pape Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Pape Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Pape Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Pape Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Pape Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Pape Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Pape Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Pape Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalrîc) |- | 138 || [[Pape Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Pape Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Pape Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Pape Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Pape Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Pape Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Pape Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Pape Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Pape Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Pape Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Pape Grivôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Pape Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Pape Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Pape Damâs II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Pape Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Pape Stiefin X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Pape Nicolau II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Pape Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pape Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Pape Gelâs II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Pape Calist II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Pape Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Pape Inocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Pape Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Pape Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Pape Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Pape Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Pape Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Pape Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Pape Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Pape GriVôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la [[Tiarce Crosade]] |- | 174 || [[Pape Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Pape Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Pape Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Pape Grivôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Pape Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Pape Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Pape Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Pape Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Pape Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grivôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Pape Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[PapeZuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Pape Nicolau III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Pape Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Pape Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Pape Nicolau IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Pape Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Pape Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Pape Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Pape Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Pape Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Pape Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Pape Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Pape Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napuli La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Pape Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napuli]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezût al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilee, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protetôr des artis e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || [[Gjenue]] || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] q7usculy0ss2jjnr54anowdkymune87 186750 186749 2026-09-03T09:07:42Z Santefoscje73 11500 /* II-III secul */ 186750 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V secul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apuestul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecie || |- | 9 || [[Sant Igjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecie || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquilee || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquilee |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stiefin I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sist II]] || 257 – 258 || Grecie || Martàr sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecie || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscane) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martar sòt de persecuzion di [[Dioclezian]] |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecie || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Afriche || Prim pape daspò dal Edit di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Pape Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damâs I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de[[]] in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât tal timp dal Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecie || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanie || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sist III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maiôr |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Uns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelâsi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Pape Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Pape Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Pape Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Esiliât te isele di Palmarola |- | 59 || [[Pape Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pape Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Pape Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Pape Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pape Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grivôr I]] (Grivôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotôr de Glesie; monac beneditin |} === VII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Pape Sabinian]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Pape Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç ||Muini benedetin |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Pape Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napuli || |- | 70 || [[Pape Onori I]] || 625 – 638 || Campanie || |- | 71 || [[Pape Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Pape Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Pape Teodôr I]] || 642 – 649 || Jerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Pape Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome ||Muini benedetin |- | 78 || [[Pape Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Tierç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Pape Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Pape Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Pape Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Pape Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Pape Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Pape Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grivôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grivôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Pape Stiefin II]] || 752 – 757 || Rome || Nassite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Pauli I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stiefin II |- | 94 || [[Pape Stiefin III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Pape Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Aleât di [[Carli il Grant]] cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli Magn|Carli il Grant]] Imperadôr dal [[Sacri Roman Imperi]] (800) |} === IX secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât [[Carli il Grant]] intal 800 |- | 97 || [[Pape Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Pape Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Pape Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Pape Grivôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Pape Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome ||Muini benedetin; al à costruît lis Murs Leoninis |- | 104 || [[PapeStiefin V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Nicolau I]] (Nicolau il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Pape Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Pape Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Pape Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Pape Stiefin VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Pape Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Pape Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Pape Stiefin VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Pape Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Pape Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Pape Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedetin |} === X secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Pape Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Pape Leon V]] || 903 || Ardea || Deponût e imprisonât |- | 119 || [[Pape Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Pape Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Pape Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a [[Pape Zuan Pauli I]] 1978) |- | 122 || [[Pape Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Pape Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Pape Stiefin VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Pape Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Pape Leon VII]] || 936 – 939 || Rome ||Muini benedetin |- | 127 || [[Pape Stiefin IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Pape Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Pape Agapît II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Pape Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Oton I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Pape Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Pape Benedet V]] || 964 || Rome || Deponût de bande di Oton I |- | 133 || [[Pape Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Pape Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât tal Cjistiel Sant'Angelo |- | 135 || [[Pape Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Pape Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Pape Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persone (Sant Udalrîc) |- | 138 || [[Pape Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gjermaniche |- | 139 || [[Pape Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prin pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Pape Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mês |- | 141 || [[Pape Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Pape Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Pape Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobîl famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Pape Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Pape Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prin pontificât; elezût ancje in tal 1045 e in tal 1047 |- | 146 || [[Pape Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elezût in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Pape Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Pape Grivôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Pape Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Pape Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Pape Damâs II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || In tal 1054 il Gran Scisme cun la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Pape Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Pape Stiefin X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Pape Nicolau II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Pape Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e [[Lote pes investiduris|Lote pes Investituris]] (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicjât la Prime Crosade (1095) |- | 160 || [[Pape Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Pape Gelâs II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Muini di Montecassino |- | 162 || [[Pape Calist II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Pape Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i [[Cavalîrs Templârs]] |- | 164 || [[Pape Inocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Secont Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Pape Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Disipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Pape Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis tal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pise ||Muini cistercens, disipul di Sant Bernart; al à indèt la Seconde Crosade |- | 168 || [[Pape Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Pape Adrian IV]] || 1154 – 1159 ||Ingletiere || Unic pape di origjine inglêse (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Pape Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Sien || Al à sostignût la Leghe Lombarde cuintriFidrî Barberosse; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Pape Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Incuisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Pape Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Fidrï Barberosse |- | 173 || [[Pape GriVôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la [[Tiarce Crosade]] |- | 174 || [[Pape Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crosade e liberât Rome de autoritât imperiâl |- | 175 || [[Pape Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'[[Ordin Teutonic]] |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al sô colm ; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Cuart Concili dal Lateran |} === XIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Pape Inocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Cuart Concili dal Lateran (1215); pojât dal podê teocratic |- | 177 || [[Pape Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Pape Grivôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à scomunicât Fidrî II e inandiât le Incuisizion papâl |- | 179 || [[Pape Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elezût tal prim vêr "conclave" de storie |- | 180 || [[Pape Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Gjenue || Prin Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Fidrî II |- | 181 || [[Pape Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Pape Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prin pape francês daspò plui di un secul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Pape Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Carli I d'Angiò te concuiste dal Ream di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interuzion de storie (scuasit 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grivôr X]] || 1271 – 1276 || Placence || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoie || Prin pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Pape Adrian V]] || 1276 ||Gjenue || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[PapeZuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbone (Portugal) || Unic pape di origjine portoghêse; famôs miedi e filosof |- | 188 || [[Pape Nicolau III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobîl famee Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Pape Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elezût par vie de pression di Carli d'Angiò; pontificâtsegnât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Pape Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobîl famie Savelli |- | 191 || [[Pape Nicolau IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prin pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mês ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Pape Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || [[Trevîs]] || Muini domenican; al à cirût di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Pape Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna ([[France]]) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à eliminât l'Ordin dai [[Cavalîrs templârs|Cavalîrs Templârs]] |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Pape Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curie |- | 197 || [[Pape Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Pape Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de [[Peste Nere]] in Europe |- | 199 || [[Pape Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Pape Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosin (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a [[Rome]] intal 1377 su esortazion di [[Sante Catarine di Siena]] |- | 202 || [[Pape Urban VI]] || 1378 – 1389 || [[Napuli La so elezion e à provocât il Gran Scisme d'Ocident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Pape Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || [[Napuli]] || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Pape Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |- | 205 || [[Pape Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Pape Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezût al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Pape Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilee, Ferare e Florence |- | 208 || [[Pape Nicolau V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || (Pape Niccolo V) Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Pape Calist III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Ream di Valencie) || De famee Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de colade di Costantinopoli |- | 210 || [[Pape Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pape Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protetôr des artis e dai stampatôrs |- | 212 || [[Pape Sist IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Pape Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || [[Gjenue]] || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Pape Lissandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât segnât de [[Scuvierte de Americhe]] e de politiche rinassimentâls |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Pape Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Pape Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Pape Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Pape Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Pape Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisme anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pape Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Companie di Gjesù |- | 221 || [[Pape Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Pape Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisim |- | 223 || [[Pape Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romane e istituît l'"Index Librorum Prohibitorum" |- | 224 || [[Pape Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Pape Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Muini domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Bataie de Lepanto (1571) e promulgât il "Messâl Roman" |- | 226 || [[Pape Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Pape Sist V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Pape Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Pape Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Pape Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mês |- | 231 || [[Pape Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || [[Gjenue]] || Pape de [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de [[Seconde vuere mondiâl|Seconde Vuere Mondiâl]] |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || [[Polonie]] || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || [[Gjermanie]] || Al à rinunçiât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || [[Argjentine]] || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||[[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] || Prin pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concêt al Patriarcje Sigeardo i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un svincul strategjic viers il mont gjermanîc e i [[Balcans]]. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''[[Il Concili di Cividât]] (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passaç di Piu VI (1782):''' durant il so viaç par lâ a [[Viene]] par incontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî onôr ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] kspc6mess9j16ogpchw98nlcd4dfz3k Pierre Curie 0 15148 186672 2026-09-02T12:28:21Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Schede |Nom = Pierre Curie |Figure = Pierre Curie by Dujardin c1906.jpg |Didascalie = Pierre Curie intai primi agns dal Novecent |Nazionalitât = Francese |DateNassite = [[15 di Mai]] [[1859]] |LucNassite =[[Parîs]], [[France]] |DateMuart = [[19 di Avrîl]] [[1906]] |LucMuart = [[Parîs]], [[France]] |Ativitât = Fisic, chimic |Oparis =Scuviarte de piezoeletricitât, leç di Curie,scuvierte dal polonio e dal radi |Note = Premi Nobel par la Fisiche tal 1903 insiemit a le s... 186672 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Pierre Curie |Figure = Pierre Curie by Dujardin c1906.jpg |Didascalie = Pierre Curie intai primi agns dal Novecent |Nazionalitât = Francese |DateNassite = [[15 di Mai]] [[1859]] |LucNassite =[[Parîs]], [[France]] |DateMuart = [[19 di Avrîl]] [[1906]] |LucMuart = [[Parîs]], [[France]] |Ativitât = Fisic, chimic |Oparis =Scuviarte de piezoeletricitât, leç di Curie,scuvierte dal polonio e dal radi |Note = Premi Nobel par la Fisiche tal 1903 insiemit a le sô femine Marie Curie e ad Henri Becquerel. }} '''Pierre Curie''' ([[Parîs]], [[15 di Mai]] [[1859]] –[[Parîs]], [[19 di Avrîl]] [[1906]]) al è stât un fisic e chimic francês. Al è stât un dai pionîrs plui impurtants tal studit de cristalografjie, dal magnetisim e de radioativitât. In tal [[1903]] al à vinçût il '''Premi Nobel par la Fisiche''' insiemit a le sô femine [[Marie Curie]] e al fisic [[Henri Becquerel]], par i lôr studis fondamentâls sui fenomeni radiatîfs scuvierts di Becquerel. == Biografie == ===Zoventu e primis scuviertis (1859–1894) === Fi di un miedi, Pierre Curie al à ricevût une educazion privade te sô infanzie, demostrant a dore une inclinazion ecezionâl par la [[matematiche]] e le [[gjeometrie]]. A 18 agns al veve za cjapât la licenze in siencis fisichis te Universitât de Sorbona a Parîs. Intal [[1880]], insiemi a so fradi plui grant '''Jacques Curie''', al àscuviert la [[piezoeletricitât]] la proprietât di cierts cristâls (come il cuarç) di gjenerâ une cjarie eletriche cuant che a vegnin sotmitûs a une compression mecaniche. Par misurâ chestis cjarîs, i doi fradis a an inventât il ''eletrometri a piezoeletricitât'', un strument che al deventarà fondamentâl par i futurs studis su la radioativitât. A vignî, Pierre al si è dedicât ai studis sul magnetisim, formulant chê che ven clamade la '''Leç di Curie''' (che unîs le suscetibilitât magnetiche de materie a le temperadure) escuviarzint il '''pont di Curie''',sedi a dî la temperadure al disore de cuâl i materiâls ferromagnetics apierdin lis lôr proprietâts magnetichis. === Il matrimoni cun Marie e i studîs te radioativitât (1894–1904) === Intal [[1894]], Pierre al à cognossût lazovine studiosepolache '''Maria Skłodowska''' (deventade daspo' famose come [[Marie Curie]]), che lavorave in tal sô stès laboratori. I doi si son maridâs ai 26 di Lui dal [[1895]]. Bandonant par un periodi i siei studis sui cristâls, Pierre al si è unît ai lavôrs de sô femine par isolâ e identificâ lis sostancis radiatîvis presencis te pechblenda (un minerâl dal urani). Insiemit anscuviert doi gnûfs elements chimics: * Il '''poloni''' (intal lul dal 1898), clamât cussì in onôr de patrie di Marie. * Il '''radi''' (intal dicembar dal 1898). Intal [[1903]], Pierre e Marie Curie a an ricevût insiemit ad Henri Becquerel il '''Premi Nobel par la Fisiche'''. Intal stès an, Pierre al è stât nomnât professôr te Sorbona e membri de "Académie des Sciences". === La muart tragjiche (1906) === Ai [[19 di Avrîl]] dal [[1906]], durant une zornade di ploie bagnade a Parîs, Pierre Curie al è stât cjapât sòt tragjicamentri de une carroze a cjavâi intant che al traviersave la rue Dauphine. Al è muart sul colp par vie de une frature al cjâf a dome 46 agns. La sô scomparse e à lassât un grantvueit tal mont sientific e te vite di Marie, che e à cjapât il sô puest di insegnamentte Sorbona, deventant la prime femine professore te storie de universitât parigjine. In tal 1995, lis rests di Pierre e Marie Curie a son stadis trasferîs cun onôrs solenis tal [[Panthéondi Parîs]]. == Voçs coreladis == * [[Marie Curie]] * [[Radioativitât]] * [[Premi Nobel par la Fisiche]] * [[Piezoeletricitât]] == Bibliografie == * Marie Curie, ''Pierre Curie'', Macmillan, New York, 1923 (biografie scrite de muglêr). * Franco Prattico, ''la tribù di Curie'', Nuova Iniziativa Editoriale, Roma, 2005. == Leams esternis == * [https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1903/pierre-curie/biographical/ Biografjie ufiçiâl sul sît dal Premi Nobel] {{en}} * [https://www.britannica.com/biography/Pierre-Curie Voç di Pierre Curie inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/pierre-curie Voç di Pierre Curie inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Pierre Curie]] [[Categorie:Fisics francês]] [[Categorie:Chimics francês]] [[Categorie:Vincidôrs dal Premi Nobel par la Fisiche]] a5utta8pcm7r8g2su5m6w6tmcm8286e 186673 186672 2026-09-02T12:28:59Z Santefoscje73 11500 186673 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Pierre Curie |Figure = Pierre Curie by Dujardin c1906.jpg |Didascalie = Pierre Curie intai primi agns dal Novecent |Nazionalitât = Francese |DateNassite = [[15 di Mai]] [[1859]] |LucNassite = [[Parîs]], [[France]] |DateMuart = [[19 di Avrîl]] [[1906]] |LucMuart = [[Parîs]], [[France]] |Ativitât = Fisic, chimic |Oparis =Scuviarte de piezoeletricitât, leç di Curie,scuvierte dal polonio e dal radi |Note = Premi Nobel par la Fisiche tal 1903 insiemit a le sô femine Marie Curie e ad Henri Becquerel. }} '''Pierre Curie''' ([[Parîs]], [[15 di Mai]] [[1859]] – [[Parîs]] , [[19 di Avrîl]] [[1906]]) al è stât un fisic e chimic francês. Al è stât un dai pionîrs plui impurtants tal studit de cristalografjie, dal magnetisim e de radioativitât. In tal [[1903]] al à vinçût il '''Premi Nobel par la Fisiche''' insiemit a le sô femine [[Marie Curie]] e al fisic [[Henri Becquerel]], par i lôr studis fondamentâls sui fenomeni radiatîfs scuvierts di Becquerel. == Biografie == ===Zoventu e primis scuviertis (1859–1894) === Fi di un miedi, Pierre Curie al à ricevût une educazion privade te sô infanzie, demostrant a dore une inclinazion ecezionâl par la [[matematiche]] e le [[gjeometrie]]. A 18 agns al veve za cjapât la licenze in siencis fisichis te Universitât de Sorbona a Parîs. Intal [[1880]], insiemi a so fradi plui grant '''Jacques Curie''', al àscuviert la [[piezoeletricitât]] la proprietât di cierts cristâls (come il cuarç) di gjenerâ une cjarie eletriche cuant che a vegnin sotmitûs a une compression mecaniche. Par misurâ chestis cjarîs, i doi fradis a an inventât il ''eletrometri a piezoeletricitât'', un strument che al deventarà fondamentâl par i futurs studis su la radioativitât. A vignî, Pierre al si è dedicât ai studis sul magnetisim, formulant chê che ven clamade la '''Leç di Curie''' (che unîs le suscetibilitât magnetiche de materie a le temperadure) escuviarzint il '''pont di Curie''',sedi a dî la temperadure al disore de cuâl i materiâls ferromagnetics apierdin lis lôr proprietâts magnetichis. === Il matrimoni cun Marie e i studîs te radioativitât (1894–1904) === Intal [[1894]], Pierre al à cognossût lazovine studiosepolache '''Maria Skłodowska''' (deventade daspo' famose come [[Marie Curie]]), che lavorave in tal sô stès laboratori. I doi si son maridâs ai 26 di Lui dal [[1895]]. Bandonant par un periodi i siei studis sui cristâls, Pierre al si è unît ai lavôrs de sô femine par isolâ e identificâ lis sostancis radiatîvis presencis te pechblenda (un minerâl dal urani). Insiemit anscuviert doi gnûfs elements chimics: * Il '''poloni''' (intal lul dal 1898), clamât cussì in onôr de patrie di Marie. * Il '''radi''' (intal dicembar dal 1898). Intal [[1903]], Pierre e Marie Curie a an ricevût insiemit ad Henri Becquerel il '''Premi Nobel par la Fisiche'''. Intal stès an, Pierre al è stât nomnât professôr te Sorbona e membri de "Académie des Sciences". === La muart tragjiche (1906) === Ai [[19 di Avrîl]] dal [[1906]], durant une zornade di ploie bagnade a Parîs, Pierre Curie al è stât cjapât sòt tragjicamentri de une carroze a cjavâi intant che al traviersave la rue Dauphine. Al è muart sul colp par vie de une frature al cjâf a dome 46 agns. La sô scomparse e à lassât un grantvueit tal mont sientific e te vite di Marie, che e à cjapât il sô puest di insegnamentte Sorbona, deventant la prime femine professore te storie de universitât parigjine. In tal 1995, lis rests di Pierre e Marie Curie a son stadis trasferîs cun onôrs solenis tal [[Panthéondi Parîs]]. == Voçs coreladis == * [[Marie Curie]] * [[Radioativitât]] * [[Premi Nobel par la Fisiche]] * [[Piezoeletricitât]] == Bibliografie == * Marie Curie, ''Pierre Curie'', Macmillan, New York, 1923 (biografie scrite de muglêr). * Franco Prattico, ''la tribù di Curie'', Nuova Iniziativa Editoriale, Roma, 2005. == Leams esternis == * [https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1903/pierre-curie/biographical/ Biografjie ufiçiâl sul sît dal Premi Nobel] {{en}} * [https://www.britannica.com/biography/Pierre-Curie Voç di Pierre Curie inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/pierre-curie Voç di Pierre Curie inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Pierre Curie]] [[Categorie:Fisics francês]] [[Categorie:Chimics francês]] [[Categorie:Vincidôrs dal Premi Nobel par la Fisiche]] btilds08eooaf6bzwglwgn83e09x7uv 186674 186673 2026-09-02T12:31:02Z Santefoscje73 11500 /* Zoventu e primis scuviertis (1859–1894) */ 186674 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Pierre Curie |Figure = Pierre Curie by Dujardin c1906.jpg |Didascalie = Pierre Curie intai primi agns dal Novecent |Nazionalitât = Francese |DateNassite = [[15 di Mai]] [[1859]] |LucNassite = [[Parîs]], [[France]] |DateMuart = [[19 di Avrîl]] [[1906]] |LucMuart = [[Parîs]], [[France]] |Ativitât = Fisic, chimic |Oparis =Scuviarte de piezoeletricitât, leç di Curie,scuvierte dal polonio e dal radi |Note = Premi Nobel par la Fisiche tal 1903 insiemit a le sô femine Marie Curie e ad Henri Becquerel. }} '''Pierre Curie''' ([[Parîs]], [[15 di Mai]] [[1859]] – [[Parîs]] , [[19 di Avrîl]] [[1906]]) al è stât un fisic e chimic francês. Al è stât un dai pionîrs plui impurtants tal studit de cristalografjie, dal magnetisim e de radioativitât. In tal [[1903]] al à vinçût il '''Premi Nobel par la Fisiche''' insiemit a le sô femine [[Marie Curie]] e al fisic [[Henri Becquerel]], par i lôr studis fondamentâls sui fenomeni radiatîfs scuvierts di Becquerel. == Biografie == === Zoventût e primis scuviertis (1859–1894) === Fî di un miedi, Pierre Curie al à vût une educazion privade te sô infanzie, demostrant a dore une inclinazion ecezionâl par la [[matematiche]] e le [[gjeometrie]]. A 18 agns al veve za cjapât la licenze in siencis fisichis te Universitât de Sorbona a Parîs. Intal [[1880]], insiemit a sô fradi plui grant '''Jacques Curie''', al à scuviert la [[piezoeletricitât]] la proprietât di cierts cristâls (come il cuarç) di gjenerâ une cjarie eletriche cuant che a vegnin sotmitûs a une compression mecaniche. Par misurâ chestis cjarîs, i doi fradis a an inventât il ''eletrometri a piezoeletricitât'', un strument che al deventarà fondamentâl par i futurs studis su la radioativitât. A vignî, Pierre al si è dedicât ai studis sul magnetisim, formulant chê che ven clamade la '''Leç di Curie''' (che unîs le suscetibilitât magnetiche de materie a le temperadure) es cuviarzint il '''Pont di Curie''',sedi a dî la temperadure al disore de cuâl i materiâls ferromagnetics apierdin lis lôr proprietâts magnetichis. === Il matrimoni cun Marie e i studîs te radioativitât (1894–1904) === Intal [[1894]], Pierre al à cognossût lazovine studiosepolache '''Maria Skłodowska''' (deventade daspo' famose come [[Marie Curie]]), che lavorave in tal sô stès laboratori. I doi si son maridâs ai 26 di Lui dal [[1895]]. Bandonant par un periodi i siei studis sui cristâls, Pierre al si è unît ai lavôrs de sô femine par isolâ e identificâ lis sostancis radiatîvis presencis te pechblenda (un minerâl dal urani). Insiemit anscuviert doi gnûfs elements chimics: * Il '''poloni''' (intal lul dal 1898), clamât cussì in onôr de patrie di Marie. * Il '''radi''' (intal dicembar dal 1898). Intal [[1903]], Pierre e Marie Curie a an ricevût insiemit ad Henri Becquerel il '''Premi Nobel par la Fisiche'''. Intal stès an, Pierre al è stât nomnât professôr te Sorbona e membri de "Académie des Sciences". === La muart tragjiche (1906) === Ai [[19 di Avrîl]] dal [[1906]], durant une zornade di ploie bagnade a Parîs, Pierre Curie al è stât cjapât sòt tragjicamentri de une carroze a cjavâi intant che al traviersave la rue Dauphine. Al è muart sul colp par vie de une frature al cjâf a dome 46 agns. La sô scomparse e à lassât un grantvueit tal mont sientific e te vite di Marie, che e à cjapât il sô puest di insegnamentte Sorbona, deventant la prime femine professore te storie de universitât parigjine. In tal 1995, lis rests di Pierre e Marie Curie a son stadis trasferîs cun onôrs solenis tal [[Panthéondi Parîs]]. == Voçs coreladis == * [[Marie Curie]] * [[Radioativitât]] * [[Premi Nobel par la Fisiche]] * [[Piezoeletricitât]] == Bibliografie == * Marie Curie, ''Pierre Curie'', Macmillan, New York, 1923 (biografie scrite de muglêr). * Franco Prattico, ''la tribù di Curie'', Nuova Iniziativa Editoriale, Roma, 2005. == Leams esternis == * [https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1903/pierre-curie/biographical/ Biografjie ufiçiâl sul sît dal Premi Nobel] {{en}} * [https://www.britannica.com/biography/Pierre-Curie Voç di Pierre Curie inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/pierre-curie Voç di Pierre Curie inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Pierre Curie]] [[Categorie:Fisics francês]] [[Categorie:Chimics francês]] [[Categorie:Vincidôrs dal Premi Nobel par la Fisiche]] ni9sh9mvua6588dx6r3ufxdtsml73w2 186675 186674 2026-09-02T12:32:47Z Santefoscje73 11500 /* Zoventût e primis scuviertis (1859–1894) */ 186675 wikitext text/x-wiki {{Schede |Nom = Pierre Curie |Figure = Pierre Curie by Dujardin c1906.jpg |Didascalie = Pierre Curie intai primi agns dal Novecent |Nazionalitât = Francese |DateNassite = [[15 di Mai]] [[1859]] |LucNassite = [[Parîs]], [[France]] |DateMuart = [[19 di Avrîl]] [[1906]] |LucMuart = [[Parîs]], [[France]] |Ativitât = Fisic, chimic |Oparis =Scuviarte de piezoeletricitât, leç di Curie,scuvierte dal polonio e dal radi |Note = Premi Nobel par la Fisiche tal 1903 insiemit a le sô femine Marie Curie e ad Henri Becquerel. }} '''Pierre Curie''' ([[Parîs]], [[15 di Mai]] [[1859]] – [[Parîs]] , [[19 di Avrîl]] [[1906]]) al è stât un fisic e chimic francês. Al è stât un dai pionîrs plui impurtants tal studit de cristalografjie, dal magnetisim e de radioativitât. In tal [[1903]] al à vinçût il '''Premi Nobel par la Fisiche''' insiemit a le sô femine [[Marie Curie]] e al fisic [[Henri Becquerel]], par i lôr studis fondamentâls sui fenomeni radiatîfs scuvierts di Becquerel. == Biografie == === Zoventût e primis scuviertis (1859–1894) === Fî di un miedi, Pierre Curie al à vût une educazion privade te sô infanzie, demostrant a dore une inclinazion ecezionâl par la [[matematiche]] e le [[gjeometrie]]. A 18 agns al veve za cjapât la licenze in siencis fisichis te Universitât de Sorbona a Parîs. Intal [[1880]], insiemit a sô fradi plui grant '''Jacques Curie''', al à scuviert la [[piezoeletricitât]] la proprietât di cierts cristâls (come il cuarç) di gjenerâ une cjarie eletriche cuant che a vegnin sotmitûs a une compression mecaniche. Par misurâ chestis cjarîs, i doi fradis a an inventât il ''eletrometri a piezoeletricitât'', un strument che al deventarà fondamentâl par i futurs studis su la radioativitât. A vignî, Pierre al si è dedicât ai studis sul magnetisim, formulant chê che ven clamade la '''Leç di Curie''' (che unîs le suscetibilitât magnetiche de materie a le temperadure) e scuviarzint il '''Pont di Curie''', sedi a dî la temperadure al disore de cuâl i materiâls ferromagnetics pierdin lis lôr proprietâts magnetichis. === Il matrimoni cun Marie e i studîs te radioativitât (1894–1904) === Intal [[1894]], Pierre al à cognossût lazovine studiosepolache '''Maria Skłodowska''' (deventade daspo' famose come [[Marie Curie]]), che lavorave in tal sô stès laboratori. I doi si son maridâs ai 26 di Lui dal [[1895]]. Bandonant par un periodi i siei studis sui cristâls, Pierre al si è unît ai lavôrs de sô femine par isolâ e identificâ lis sostancis radiatîvis presencis te pechblenda (un minerâl dal urani). Insiemit anscuviert doi gnûfs elements chimics: * Il '''poloni''' (intal lul dal 1898), clamât cussì in onôr de patrie di Marie. * Il '''radi''' (intal dicembar dal 1898). Intal [[1903]], Pierre e Marie Curie a an ricevût insiemit ad Henri Becquerel il '''Premi Nobel par la Fisiche'''. Intal stès an, Pierre al è stât nomnât professôr te Sorbona e membri de "Académie des Sciences". === La muart tragjiche (1906) === Ai [[19 di Avrîl]] dal [[1906]], durant une zornade di ploie bagnade a Parîs, Pierre Curie al è stât cjapât sòt tragjicamentri de une carroze a cjavâi intant che al traviersave la rue Dauphine. Al è muart sul colp par vie de une frature al cjâf a dome 46 agns. La sô scomparse e à lassât un grantvueit tal mont sientific e te vite di Marie, che e à cjapât il sô puest di insegnamentte Sorbona, deventant la prime femine professore te storie de universitât parigjine. In tal 1995, lis rests di Pierre e Marie Curie a son stadis trasferîs cun onôrs solenis tal [[Panthéondi Parîs]]. == Voçs coreladis == * [[Marie Curie]] * [[Radioativitât]] * [[Premi Nobel par la Fisiche]] * [[Piezoeletricitât]] == Bibliografie == * Marie Curie, ''Pierre Curie'', Macmillan, New York, 1923 (biografie scrite de muglêr). * Franco Prattico, ''la tribù di Curie'', Nuova Iniziativa Editoriale, Roma, 2005. == Leams esternis == * [https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1903/pierre-curie/biographical/ Biografjie ufiçiâl sul sît dal Premi Nobel] {{en}} * [https://www.britannica.com/biography/Pierre-Curie Voç di Pierre Curie inte Encyclopædia Britannica] {{en}} * [https://www.treccani.it/enciclopedia/pierre-curie Voç di Pierre Curie inte Enciclopedia Treccani] {{it}} [[Categorie:Pierre Curie]] [[Categorie:Fisics francês]] [[Categorie:Chimics francês]] [[Categorie:Vincidôrs dal Premi Nobel par la Fisiche]] aqfty2dv5rubinxr6a08bvns366uw76 Pape Sist V 0 15149 186699 2026-09-02T17:58:21Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Infoschede cjâf cristian | non = Sist V | fotografie = SistusV.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[13 di Dicembar]] [[1521]] | lûc di nassite = Grottammare, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[27 di Avost]] [[1590]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, frari francescan, teolic }} [[Figure:Coat of arms of Sixtus V.svg|180px|miniatura|destra]] '''Sist... 186699 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Sist V | fotografie = SistusV.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[13 di Dicembar]] [[1521]] | lûc di nassite = Grottammare, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[27 di Avost]] [[1590]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, frari francescan, teolic }} [[Figure:Coat of arms of Sixtus V.svg|180px|miniatura|destra]] '''Sist V''' (nassût ''Felice Peretti''; Grottammare, [[13 di Dicembar]] [[1521]] – [[Rome]], [[27 di Avost]] [[1590]]) al è stât il 227esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[24 di Avrîl]] [[1585]] fin a la sô muart. Frari franciscan conventuâl di marcjade determinazion e rigorism, al è stât un dai papis plui energjics e autoritarîs de etât moderne, famôs par lis sôs riformis aministrativis e par ve restruturât radicalmentri la citât di [[Rome]]. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût intune famee di origjins umilis a Grottammare, tes Marcjs, al è jentrât une vore zovin tal ordin dai Fraris Minôrs Conventuâls. Al à studiât teologjie a [[Ferare]] e [[Bologne]] e si è distint come predicjadôr di talent e teolic rigorôs. Nomnât Incuisitôr a [[Vignesie]] intal 1557, al à lavorât cun fermeze par la aplicazion dai decrêts de Controriforme. Intal 1570 al è stât creat cardinâl di [[Pape Piu V]], ma sot il pontificât di [[Pape Grivôr XIII]] al si è ritirât te vite privade par vie di scuintris politics cun il Pape. Al è stât elezût pape in tal conclave dal 24 di Avrîl 1585, sucedint a Grivôr XIII. == Pontificât == === Guere al brigants e ordin public === Apene elezût, Sist V al à fât front al probleme dal brigancj e dal banditisim che al infestave il Stât Pontifici. Cun metodichis une vore durs e cence pietât, al à eliminât intun zîr di agns prinçipâls cjafs bandîts, ristabiliint l'ordin public e la gjustizie te citât e tes provinciis. === Riforme de Curie e de Glesie === Sist V al à reordinât radicalmentri la aministrazion centrâl de Glesie catoliche: * Cun la bolle ''Immensa Aeterni Dei'' (1588), al à stabilît il sistem des ''15 Congregazions cardinaliciis'', la struture fondamentâle de Curie romane restade in vigôr par secui. * Al à fissât a 70 il numar in assolût dai membris dal Colegjo dai Cardinâi. * Al à reordinât lis finanzis pontificiis, accumulant un grant patrimoni tal Cjistiel di Sant'Agnul. === Trasformazion urbanistiche di Rome === Jenfri i siei intervents plui famôs a son lis grandis oparis publichis realizadis cun l'architet Domenico Fontana: * Al à traviersât la citât cun gnovis grandis stradis retis par leâ lis basilichis prinçipâls (jenfri lis cualis la vie Sistina). * Al à fât dreçâ cuatri grancj obeliscs egizians a Rome,jenfri cui chel di Place Sant Pieri (1586). * Al à fât completâ la [[Cupole di San Pieri]] progjetade di [[Michêlagnul Buonarroti]]. * Al à fât costruî la Gnove Biblioteche Vaticane e completât l'Acuedot Felice. Al è muart di gravis febris di malarie intal sô palaç dal Cuirinâl il [[27 di Avost]] [[1590]]. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Pape Grivôr XIII]] * [[Urban VII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Grivôr XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1585 – 1590 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Urban VII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] h4v5httf1o25rz0bla0k11etkdcjk8l 186700 186699 2026-09-02T18:00:03Z Santefoscje73 11500 186700 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Sist V | fotografie = His Holiness Pope Sixtus V Pietro Fachetti.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[13 di Dicembar]] [[1521]] | lûc di nassite = Grottammare, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[27 di Avost]] [[1590]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, frari francescan, teolic }} [[Figure:C o a Sixtus V.svg|180px|miniatura|destra]] '''Sist V''' (nassût ''Felice Peretti''; Grottammare, [[13 di Dicembar]] [[1521]] – [[Rome]], [[27 di Avost]] [[1590]]) al è stât il 227esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[24 di Avrîl]] [[1585]] fin a la sô muart. Frari franciscan conventuâl di marcjade determinazion e rigorism, al è stât un dai papis plui energjics e autoritarîs de etât moderne, famôs par lis sôs riformis aministrativis e par ve restruturât radicalmentri la citât di [[Rome]]. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût intune famee di origjins umilis a Grottammare, tes Marcjs, al è jentrât une vore zovin tal ordin dai Fraris Minôrs Conventuâls. Al à studiât teologjie a [[Ferare]] e [[Bologne]] e si è distint come predicjadôr di talent e teolic rigorôs. Nomnât Incuisitôr a [[Vignesie]] intal 1557, al à lavorât cun fermeze par la aplicazion dai decrêts de Controriforme. Intal 1570 al è stât creat cardinâl di [[Pape Piu V]], ma sot il pontificât di [[Pape Grivôr XIII]] al si è ritirât te vite privade par vie di scuintris politics cun il Pape. Al è stât elezût pape in tal conclave dal 24 di Avrîl 1585, sucedint a Grivôr XIII. == Pontificât == === Guere al brigants e ordin public === Apene elezût, Sist V al à fât front al probleme dal brigancj e dal banditisim che al infestave il Stât Pontifici. Cun metodichis une vore durs e cence pietât, al à eliminât intun zîr di agns prinçipâls cjafs bandîts, ristabiliint l'ordin public e la gjustizie te citât e tes provinciis. === Riforme de Curie e de Glesie === Sist V al à reordinât radicalmentri la aministrazion centrâl de Glesie catoliche: * Cun la bolle ''Immensa Aeterni Dei'' (1588), al à stabilît il sistem des ''15 Congregazions cardinaliciis'', la struture fondamentâle de Curie romane restade in vigôr par secui. * Al à fissât a 70 il numar in assolût dai membris dal Colegjo dai Cardinâi. * Al à reordinât lis finanzis pontificiis, accumulant un grant patrimoni tal Cjistiel di Sant'Agnul. === Trasformazion urbanistiche di Rome === Jenfri i siei intervents plui famôs a son lis grandis oparis publichis realizadis cun l'architet Domenico Fontana: * Al à traviersât la citât cun gnovis grandis stradis retis par leâ lis basilichis prinçipâls (jenfri lis cualis la vie Sistina). * Al à fât dreçâ cuatri grancj obeliscs egizians a Rome,jenfri cui chel di Place Sant Pieri (1586). * Al à fât completâ la [[Cupole di San Pieri]] progjetade di [[Michêlagnul Buonarroti]]. * Al à fât costruî la Gnove Biblioteche Vaticane e completât l'Acuedot Felice. Al è muart di gravis febris di malarie intal sô palaç dal Cuirinâl il [[27 di Avost]] [[1590]]. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Pape Grivôr XIII]] * [[Urban VII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Grivôr XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1585 – 1590 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Urban VII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] eaysh7i6ur9700vs20f7q13j995g95k 186701 186700 2026-09-02T18:00:32Z Santefoscje73 11500 /* Vôs coreladis */ 186701 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Sist V | fotografie = His Holiness Pope Sixtus V Pietro Fachetti.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[13 di Dicembar]] [[1521]] | lûc di nassite = Grottammare, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[27 di Avost]] [[1590]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, frari francescan, teolic }} [[Figure:C o a Sixtus V.svg|180px|miniatura|destra]] '''Sist V''' (nassût ''Felice Peretti''; Grottammare, [[13 di Dicembar]] [[1521]] – [[Rome]], [[27 di Avost]] [[1590]]) al è stât il 227esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[24 di Avrîl]] [[1585]] fin a la sô muart. Frari franciscan conventuâl di marcjade determinazion e rigorism, al è stât un dai papis plui energjics e autoritarîs de etât moderne, famôs par lis sôs riformis aministrativis e par ve restruturât radicalmentri la citât di [[Rome]]. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût intune famee di origjins umilis a Grottammare, tes Marcjs, al è jentrât une vore zovin tal ordin dai Fraris Minôrs Conventuâls. Al à studiât teologjie a [[Ferare]] e [[Bologne]] e si è distint come predicjadôr di talent e teolic rigorôs. Nomnât Incuisitôr a [[Vignesie]] intal 1557, al à lavorât cun fermeze par la aplicazion dai decrêts de Controriforme. Intal 1570 al è stât creat cardinâl di [[Pape Piu V]], ma sot il pontificât di [[Pape Grivôr XIII]] al si è ritirât te vite privade par vie di scuintris politics cun il Pape. Al è stât elezût pape in tal conclave dal 24 di Avrîl 1585, sucedint a Grivôr XIII. == Pontificât == === Guere al brigants e ordin public === Apene elezût, Sist V al à fât front al probleme dal brigancj e dal banditisim che al infestave il Stât Pontifici. Cun metodichis une vore durs e cence pietât, al à eliminât intun zîr di agns prinçipâls cjafs bandîts, ristabiliint l'ordin public e la gjustizie te citât e tes provinciis. === Riforme de Curie e de Glesie === Sist V al à reordinât radicalmentri la aministrazion centrâl de Glesie catoliche: * Cun la bolle ''Immensa Aeterni Dei'' (1588), al à stabilît il sistem des ''15 Congregazions cardinaliciis'', la struture fondamentâle de Curie romane restade in vigôr par secui. * Al à fissât a 70 il numar in assolût dai membris dal Colegjo dai Cardinâi. * Al à reordinât lis finanzis pontificiis, accumulant un grant patrimoni tal Cjistiel di Sant'Agnul. === Trasformazion urbanistiche di Rome === Jenfri i siei intervents plui famôs a son lis grandis oparis publichis realizadis cun l'architet Domenico Fontana: * Al à traviersât la citât cun gnovis grandis stradis retis par leâ lis basilichis prinçipâls (jenfri lis cualis la vie Sistina). * Al à fât dreçâ cuatri grancj obeliscs egizians a Rome,jenfri cui chel di Place Sant Pieri (1586). * Al à fât completâ la [[Cupole di San Pieri]] progjetade di [[Michêlagnul Buonarroti]]. * Al à fât costruî la Gnove Biblioteche Vaticane e completât l'Acuedot Felice. Al è muart di gravis febris di malarie intal sô palaç dal Cuirinâl il [[27 di Avost]] [[1590]]. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Pape Grivôr XIII]] * [[Urban VII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Grivôr XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1585 – 1590 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Urban VII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] gzk3wjbnw8kp4w2fdzfn0uv6urkpm1i 186732 186701 2026-09-03T08:32:54Z Santefoscje73 11500 Santefoscje73 al à spostât la pagjine [[Pape Sisto V]] a [[Pape Sist V]]: Titolo errato 186701 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Sist V | fotografie = His Holiness Pope Sixtus V Pietro Fachetti.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[13 di Dicembar]] [[1521]] | lûc di nassite = Grottammare, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[27 di Avost]] [[1590]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, frari francescan, teolic }} [[Figure:C o a Sixtus V.svg|180px|miniatura|destra]] '''Sist V''' (nassût ''Felice Peretti''; Grottammare, [[13 di Dicembar]] [[1521]] – [[Rome]], [[27 di Avost]] [[1590]]) al è stât il 227esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[24 di Avrîl]] [[1585]] fin a la sô muart. Frari franciscan conventuâl di marcjade determinazion e rigorism, al è stât un dai papis plui energjics e autoritarîs de etât moderne, famôs par lis sôs riformis aministrativis e par ve restruturât radicalmentri la citât di [[Rome]]. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût intune famee di origjins umilis a Grottammare, tes Marcjs, al è jentrât une vore zovin tal ordin dai Fraris Minôrs Conventuâls. Al à studiât teologjie a [[Ferare]] e [[Bologne]] e si è distint come predicjadôr di talent e teolic rigorôs. Nomnât Incuisitôr a [[Vignesie]] intal 1557, al à lavorât cun fermeze par la aplicazion dai decrêts de Controriforme. Intal 1570 al è stât creat cardinâl di [[Pape Piu V]], ma sot il pontificât di [[Pape Grivôr XIII]] al si è ritirât te vite privade par vie di scuintris politics cun il Pape. Al è stât elezût pape in tal conclave dal 24 di Avrîl 1585, sucedint a Grivôr XIII. == Pontificât == === Guere al brigants e ordin public === Apene elezût, Sist V al à fât front al probleme dal brigancj e dal banditisim che al infestave il Stât Pontifici. Cun metodichis une vore durs e cence pietât, al à eliminât intun zîr di agns prinçipâls cjafs bandîts, ristabiliint l'ordin public e la gjustizie te citât e tes provinciis. === Riforme de Curie e de Glesie === Sist V al à reordinât radicalmentri la aministrazion centrâl de Glesie catoliche: * Cun la bolle ''Immensa Aeterni Dei'' (1588), al à stabilît il sistem des ''15 Congregazions cardinaliciis'', la struture fondamentâle de Curie romane restade in vigôr par secui. * Al à fissât a 70 il numar in assolût dai membris dal Colegjo dai Cardinâi. * Al à reordinât lis finanzis pontificiis, accumulant un grant patrimoni tal Cjistiel di Sant'Agnul. === Trasformazion urbanistiche di Rome === Jenfri i siei intervents plui famôs a son lis grandis oparis publichis realizadis cun l'architet Domenico Fontana: * Al à traviersât la citât cun gnovis grandis stradis retis par leâ lis basilichis prinçipâls (jenfri lis cualis la vie Sistina). * Al à fât dreçâ cuatri grancj obeliscs egizians a Rome,jenfri cui chel di Place Sant Pieri (1586). * Al à fât completâ la [[Cupole di San Pieri]] progjetade di [[Michêlagnul Buonarroti]]. * Al à fât costruî la Gnove Biblioteche Vaticane e completât l'Acuedot Felice. Al è muart di gravis febris di malarie intal sô palaç dal Cuirinâl il [[27 di Avost]] [[1590]]. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Pape Grivôr XIII]] * [[Urban VII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Grivôr XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1585 – 1590 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Urban VII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] gzk3wjbnw8kp4w2fdzfn0uv6urkpm1i Pape Marcel II 0 15150 186715 2026-09-02T19:25:42Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Infoschede cjâf cristian | non = Marcel II | fotografie = Portrait of Pope Marcellus II Cervini (Vatican Museums - Musei Vaticani, Vatican).jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[6 di Mai]] [[1501]] | lûc di nassite = Montefano, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[1 di Mai]] [[1555]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, umanist, bibliotecari }... 186715 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Marcel II | fotografie = Portrait of Pope Marcellus II Cervini (Vatican Museums - Musei Vaticani, Vatican).jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[6 di Mai]] [[1501]] | lûc di nassite = Montefano, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[1 di Mai]] [[1555]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, umanist, bibliotecari }} [[Figure:C o a Marcelus II.svg|180px|miniatura|destra]] '''Marcell II''' (nassût ''Marcello Cervini''; Montefano, [[6 di Mai]] [[1501]] – [[Rome]], [[1 di Mai]] [[1555]]) al è stât il 222esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[9 di Avrîl]] [[1555]] fin a la sô muart, avignude daspo' dome 22 dìs di pontificât. Al è stât un dai plui grancj umaniscj, erudîts e teolics dal sô timp, e al è stât l'ultin pape che al à sielzût di mantegnî il so prin nom di batesim (Marcello) durant il pontificât. A lui e je dedicade la famose ''Missa Papae Marcelli'' di [[Giovanni Pierluigi da Palestrina]]. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Fî di Riccardo Cervini, un erudît e funzionari pontifici, Marcel al à studiât a [[Siena]], deventand un espert di lenghis classichis, astronomie, matematichis e architetture. Intal 1539 al è stât creat cardinâl di [[Pape Pauli III]] e al à servît come legât pontifici e segretari di Stât. Intal 1545 al è stât nominât prin president dal [[Concili di Trent]], defindint la dotrine catoliche ma promovint in tal stès timp une profonde riforme morâl dal clero e de Curie romane. Al è stât ancje nomenât cardinâl bibliotecari de ''Biblioteche Vaticane'', che à cognossût sòt la sô direzion une fase di grant slargjament e catalogazion dai manuscrîs antics. Al è stât elezût pape ai 9 di Avrîl 1555, sucedint a [[Pape Zulian III]], cence fâ nissune fieste e cun siumis ridots par lis balis, e ordenant che lis risorsis a fossin distribuidis ai puars. == Prin pontificât e la muart improvise == Malgrât la brevitât dal sô pontificât, Marcel II al à lassât une impronte clâf: * Al à reiudât di concedî titui e previlegis ai siei parints,si è oponût al nepotisim che al veve caraterizât i pontificâts precedents. * Al à ordenât une riduzion drastiche des spesis de cort pontificie e preparât un plan di riforme par il clero e l'aministrazion de Glesie. Stacât de fature dal conclave e des celebrazions di Pasche, al è stât colpît di un fuart colp apopletic. Al è muart il 1 di Mai 1555, adome 22 dìs daspo' la sô elezion. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Concili di Trent]] * [[Pape Zulian III]] * [[Pape Pauli IV]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Zulian III]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1555 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Pau IV]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] ibu5nh90sk8ohs22711wt0831xdydqy 186716 186715 2026-09-02T19:26:50Z Santefoscje73 11500 186716 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Marcel II | fotografie = Portrait of Pope Marcellus II Cervini (Vatican Museums - Musei Vaticani, Vatican).jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[6 di Mai]] [[1501]] | lûc di nassite = Montefano, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[1 di Mai]] [[1555]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, umanist, bibliotecari }} [[Figure:C o a Marcelus II.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Marcel II]] '''Marcell II''' (nassût ''Marcello Cervini''; Montefano, [[6 di Mai]] [[1501]] – [[Rome]], [[1 di Mai]] [[1555]]) al è stât il 222esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[9 di Avrîl]] [[1555]] fin a la sô muart, avignude daspo' dome 22 dìs di pontificât. Al è stât un dai plui grancj umaniscj, erudîts e teolics dal sô timp, e al è stât l'ultin pape che al à sielzût di mantegnî il so prin nom di batesim (Marcello) durant il pontificât. A lui e je dedicade la famose ''Missa Papae Marcelli'' di [[Giovanni Pierluigi da Palestrina]]. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Fî di Riccardo Cervini, un erudît e funzionari pontifici, Marcel al à studiât a [[Siena]], deventand un espert di lenghis classichis, astronomie, matematichis e architetture. Intal 1539 al è stât creat cardinâl di [[Pape Pauli III]] e al à servît come legât pontifici e segretari di Stât. Intal 1545 al è stât nominât prin president dal [[Concili di Trent]], defindint la dotrine catoliche ma promovint in tal stès timp une profonde riforme morâl dal clero e de Curie romane. Al è stât ancje nomenât cardinâl bibliotecari de ''Biblioteche Vaticane'', che à cognossût sòt la sô direzion une fase di grant slargjament e catalogazion dai manuscrîs antics. Al è stât elezût pape ai 9 di Avrîl 1555, sucedint a [[Pape Zulian III]], cence fâ nissune fieste e cun siumis ridots par lis balis, e ordenant che lis risorsis a fossin distribuidis ai puars. == Prin pontificât e la muart improvise == Malgrât la brevitât dal sô pontificât, Marcel II al à lassât une impronte clâf: * Al à reiudât di concedî titui e previlegis ai siei parints,si è oponût al nepotisim che al veve caraterizât i pontificâts precedents. * Al à ordenât une riduzion drastiche des spesis de cort pontificie e preparât un plan di riforme par il clero e l'aministrazion de Glesie. Stacât de fature dal conclave e des celebrazions di Pasche, al è stât colpît di un fuart colp apopletic. Al è muart il 1 di Mai 1555, adome 22 dìs daspo' la sô elezion. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Concili di Trent]] * [[Pape Zulian III]] * [[Pape Pauli IV]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Zulian III]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1555 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Pauli IV]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] ljbf9h99klmdhyy9god5yflpe3ok7ac 186720 186716 2026-09-02T19:41:59Z Santefoscje73 11500 /* Vôs coreladis */ 186720 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Marcel II | fotografie = Portrait of Pope Marcellus II Cervini (Vatican Museums - Musei Vaticani, Vatican).jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[6 di Mai]] [[1501]] | lûc di nassite = Montefano, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[1 di Mai]] [[1555]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, umanist, bibliotecari }} [[Figure:C o a Marcelus II.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Marcel II]] '''Marcell II''' (nassût ''Marcello Cervini''; Montefano, [[6 di Mai]] [[1501]] – [[Rome]], [[1 di Mai]] [[1555]]) al è stât il 222esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[9 di Avrîl]] [[1555]] fin a la sô muart, avignude daspo' dome 22 dìs di pontificât. Al è stât un dai plui grancj umaniscj, erudîts e teolics dal sô timp, e al è stât l'ultin pape che al à sielzût di mantegnî il so prin nom di batesim (Marcello) durant il pontificât. A lui e je dedicade la famose ''Missa Papae Marcelli'' di [[Giovanni Pierluigi da Palestrina]]. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Fî di Riccardo Cervini, un erudît e funzionari pontifici, Marcel al à studiât a [[Siena]], deventand un espert di lenghis classichis, astronomie, matematichis e architetture. Intal 1539 al è stât creat cardinâl di [[Pape Pauli III]] e al à servît come legât pontifici e segretari di Stât. Intal 1545 al è stât nominât prin president dal [[Concili di Trent]], defindint la dotrine catoliche ma promovint in tal stès timp une profonde riforme morâl dal clero e de Curie romane. Al è stât ancje nomenât cardinâl bibliotecari de ''Biblioteche Vaticane'', che à cognossût sòt la sô direzion une fase di grant slargjament e catalogazion dai manuscrîs antics. Al è stât elezût pape ai 9 di Avrîl 1555, sucedint a [[Pape Zulian III]], cence fâ nissune fieste e cun siumis ridots par lis balis, e ordenant che lis risorsis a fossin distribuidis ai puars. == Prin pontificât e la muart improvise == Malgrât la brevitât dal sô pontificât, Marcel II al à lassât une impronte clâf: * Al à reiudât di concedî titui e previlegis ai siei parints,si è oponût al nepotisim che al veve caraterizât i pontificâts precedents. * Al à ordenât une riduzion drastiche des spesis de cort pontificie e preparât un plan di riforme par il clero e l'aministrazion de Glesie. Stacât de fature dal conclave e des celebrazions di Pasche, al è stât colpît di un fuart colp apopletic. Al è muart il 1 di Mai 1555, adome 22 dìs daspo' la sô elezion. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Concili di Trent]] * [[Pape Zulian III]] * [[Pape Pauli IV]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Juli III]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1555 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Pauli IV]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] mjskgp69jgclimuq6s6guab2olmu3s3 Pape Zulian III 0 15151 186717 2026-09-02T19:36:39Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Infoschede cjâf cristian | non = Zulian III | fotografie = Pope Julius III.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[10 di Setembar]] [[1487]] | lûc di nassite = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[23 di Març]] [[1555]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, gjurist }} [[Figure:Coat of arms of Julius III.svg|180px|miniatura|destra]] '''Z... 186717 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Zulian III | fotografie = Pope Julius III.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[10 di Setembar]] [[1487]] | lûc di nassite = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[23 di Març]] [[1555]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, gjurist }} [[Figure:Coat of arms of Julius III.svg|180px|miniatura|destra]] '''Zulian III''' (nassût ''Giovanni Maria Ciocchi del Monte''; [[Rome]], [[10 di Setembar]] [[1487]] – [[Rome]], [[23 di Març]] [[1555]]) al è stât il 221esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[7 di Fevrâr]] [[1550]] fin a la sô muart. Al è famôs par vê riaviât il [[Concili di Trent]] intal 1551, par vê sostegnût la Cuintririforme tal Ream di Ingletiere sòt il ream di Maria I Tudor, e par il sò mecenatisim artistic, une des sôs oparis plui famosis e je la costruzione di Villa Giulia a Rome. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût a Rome intune famee di famôs djuriscunsults origjinarie di Monte San Savino, al à studiât dirit canonic e civîl tes universitâts di Perugje e Siena. Al à intraprendût la cariere eclesiastiche sot la protezion di so barbe Antonio Maria Ciocchi del Monte. Intal 1513 al è stât nominât arcivescul di Siponto e intal 1521 vescul di Pavie. Intal 1536 al è stât creat cardinâl di [[Pape Pauli III]]. Intal 1545 al è stât nominât prin legât pontifici par presiedi la viarziture dal [[Concili di Trent]], dimostrant notevulis capacitâts gjuridichis e diplomatichis intal gjestî lis tensionsjenfri i vescui e l'imperadôr [[Carli V]]. Al è stât elezût pape ai 7 di Fevrâr 1550, al tiermin di un conclave lunc e dibatût durât plui di doi mès, sucedint a [[Pape Pauli III]]. == Pontificât == === Il Concili di Trent e la politiche religjose === Durant il sô pontificât, Zulian III al à cjapadis impurtantis decisions dotrinâls e politichis: * Intal 1551 al à viarzût il Concili di Trent, sanzionant i decrêts fondamentâls su le [[Eucaristie]] e sui sacraments de Penitence e de Unzion dai malâts, prin che i lavôrs a fossin tornâts a jessi sospendûs in tal 1552 par vie des vueris in Gjermanie. * Al à confirmât e slargjât i privilegis de ''Compagnie di Jesù'' (i gjesuîts), aprovant la fondazion dal Colegjo Roman. * Al à sostegnût cun entusiasim la ricatolicizazion de Inglatiere inviade de regjne Maria I (Maria la Sanganarie), inviant il cardinâl Reginald Pole come legât pontifici a Lundre. === Mecenatisim e scanduli === Zulian III al è stât un grant amant de biele vite, de cjace e dal teatri, rivant a jessi distint par un grant mecenatisim: * Al à comissionât la meravigliose ''Villa Giulia'' a Rome, vierte des plui grancis architets dal timp come Giorgio Vasari, Jacopo Barozzi da Vignola e Bartolomeo Ammannati. * Al à nominât il famôs compositôr [[Giovanni Pierluigi da Palestrina]] mestri di capele de Capele Gjuliane. * Il sô pontificât al è stât ancje segnât di un grâf nepotisim e de controversie par la nominazion a cardinâl dal zovin Ingegnoli (Innocenzo Ciocchi del Monte), une decision che e à causât un notevul scandul te Curie romane. Al è muart a Rome il 23 di Març 1555 par vie di complicazions de podagre. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Concili di Trent]] * [[Pape Pau III]] * [[Pape Marcell II]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Pauli III]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1550 – 1555 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Marcel II]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] q6hkcjt60wb0kz6gg2dlb5giawcg5b8 186721 186717 2026-09-02T19:44:21Z Santefoscje73 11500 Netât fûr dut ce che al jere inte pagjine 186721 wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 186723 186721 2026-09-02T19:50:44Z Santefoscje73 11500 Re-indreçât a [[Juli III]] 186723 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Juli III]] 3b0uh7l535ir8jlm3e4ow6ru407vrii 186724 186723 2026-09-02T19:51:19Z Santefoscje73 11500 Modificata destinazione reindirizzamento da [[Juli III]] a [[Pape Juli III]] 186724 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Pape Juli III]] du4kpu111v5hn9y3py3bozbp44goucz Pape Juli III 0 15152 186718 2026-09-02T19:40:53Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Infoschede cjâf cristian | non = Juli III | fotografie = Girolamo Sicciolante - Paus Julius IIIFXD.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[10 di Setembar]] [[1487]] | lûc di nassite = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[23 di Març]] [[1555]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, gjurist }} Figure:C o a Iulius III.svg|180px|miniatura... 186718 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Juli III | fotografie = Girolamo Sicciolante - Paus Julius IIIFXD.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[10 di Setembar]] [[1487]] | lûc di nassite = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[23 di Març]] [[1555]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, gjurist }} [[Figure:C o a Iulius III.svg|180px|miniatura|destra]] '''Zulian III''' (nassût ''Giovanni Maria Ciocchi del Monte''; [[Rome]], [[10 di Setembar]] [[1487]] – [[Rome]], [[23 di Març]] [[1555]]) al è stât il 221esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[7 di Fevrâr]] [[1550]] fin a la sô muart. Al è famôs par vê riaviât il [[Concili di Trent]] intal 1551, par vê sostegnût la Cuintririforme tal Ream di Ingletiere sòt il ream di Maria I Tudor, e par il sò mecenatisim artistic, une des sôs oparis plui famosis e je la costruzione di Villa Giulia a Rome. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût a Rome intune famee di famôs djuriscunsults origjinarie di Monte San Savino, al à studiât dirit canonic e civîl tes universitâts di Perugje e Siena. Al à intraprendût la cariere eclesiastiche sot la protezion di so barbe Antonio Maria Ciocchi del Monte. Intal 1513 al è stât nominât arcivescul di Siponto e intal 1521 vescul di Pavie. Intal 1536 al è stât creat cardinâl di [[Pape Pauli III]]. Intal 1545 al è stât nominât prin legât pontifici par presiedi la viarziture dal [[Concili di Trent]], dimostrant notevulis capacitâts gjuridichis e diplomatichis intal gjestî lis tensionsjenfri i vescui e l'imperadôr [[Carli V]]. Al è stât elezût pape ai 7 di Fevrâr 1550, al tiermin di un conclave lunc e dibatût durât plui di doi mès, sucedint a [[Pape Pauli III]]. == Pontificât == === Il Concili di Trent e la politiche religjose === Durant il sô pontificât, Zulian III al à cjapadis impurtantis decisions dotrinâls e politichis: * Intal 1551 al à viarzût il Concili di Trent, sanzionant i decrêts fondamentâls su le [[Eucaristie]] e sui sacraments de Penitence e de Unzion dai malâts, prin che i lavôrs a fossin tornâts a jessi sospendûs in tal 1552 par vie des vueris in Gjermanie. * Al à confirmât e slargjât i privilegis de ''Compagnie di Jesù'' (i gjesuîts), aprovant la fondazion dal Colegjo Roman. * Al à sostegnût cun entusiasim la ricatolicizazion de Inglatiere inviade de regjne Maria I (Maria la Sanganarie), inviant il cardinâl Reginald Pole come legât pontifici a Lundre. === Mecenatisim e scanduli === Zulian III al è stât un grant amant de biele vite, de cjace e dal teatri, rivant a jessi distint par un grant mecenatisim: * Al à comissionât la meravigliose ''Villa Giulia'' a Rome, vierte des plui grancis architets dal timp come Giorgio Vasari, Jacopo Barozzi da Vignola e Bartolomeo Ammannati. * Al à nominât il famôs compositôr [[Giovanni Pierluigi da Palestrina]] mestri di capele de Capele Gjuliane. * Il sô pontificât al è stât ancje segnât di un grâf nepotisim e de controversie par la nominazion a cardinâl dal zovin Ingegnoli (Innocenzo Ciocchi del Monte), une decision che e à causât un notevul scandul te Curie romane. Al è muart a Rome il 23 di Març 1555 par vie di complicazions de podagre. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Concili di Trent]] * [[Pape Pau III]] * [[Pape Marcel II]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Pauli III]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1550 – 1555 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Marcel II]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] 6x4qax55q8zg9ss3059y89xm30rmtpj 186719 186718 2026-09-02T19:41:29Z Santefoscje73 11500 186719 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Juli III | fotografie = Girolamo Sicciolante - Paus Julius IIIFXD.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[10 di Setembar]] [[1487]] | lûc di nassite = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[23 di Març]] [[1555]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, gjurist }} [[Figure:C o a Iulius III.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Juli III]] '''Zulian III''' (nassût ''Giovanni Maria Ciocchi del Monte''; [[Rome]], [[10 di Setembar]] [[1487]] – [[Rome]], [[23 di Març]] [[1555]]) al è stât il 221esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[7 di Fevrâr]] [[1550]] fin a la sô muart. Al è famôs par vê riaviât il [[Concili di Trent]] intal 1551, par vê sostegnût la Cuintririforme tal Ream di Ingletiere sòt il ream di Maria I Tudor, e par il sò mecenatisim artistic, une des sôs oparis plui famosis e je la costruzione di Villa Giulia a Rome. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût a Rome intune famee di famôs djuriscunsults origjinarie di Monte San Savino, al à studiât dirit canonic e civîl tes universitâts di Perugje e Siena. Al à intraprendût la cariere eclesiastiche sot la protezion di so barbe Antonio Maria Ciocchi del Monte. Intal 1513 al è stât nominât arcivescul di Siponto e intal 1521 vescul di Pavie. Intal 1536 al è stât creat cardinâl di [[Pape Pauli III]]. Intal 1545 al è stât nominât prin legât pontifici par presiedi la viarziture dal [[Concili di Trent]], dimostrant notevulis capacitâts gjuridichis e diplomatichis intal gjestî lis tensionsjenfri i vescui e l'imperadôr [[Carli V]]. Al è stât elezût pape ai 7 di Fevrâr 1550, al tiermin di un conclave lunc e dibatût durât plui di doi mès, sucedint a [[Pape Pauli III]]. == Pontificât == === Il Concili di Trent e la politiche religjose === Durant il sô pontificât, Zulian III al à cjapadis impurtantis decisions dotrinâls e politichis: * Intal 1551 al à viarzût il Concili di Trent, sanzionant i decrêts fondamentâls su le [[Eucaristie]] e sui sacraments de Penitence e de Unzion dai malâts, prin che i lavôrs a fossin tornâts a jessi sospendûs in tal 1552 par vie des vueris in Gjermanie. * Al à confirmât e slargjât i privilegis de ''Compagnie di Jesù'' (i gjesuîts), aprovant la fondazion dal Colegjo Roman. * Al à sostegnût cun entusiasim la ricatolicizazion de Inglatiere inviade de regjne Maria I (Maria la Sanganarie), inviant il cardinâl Reginald Pole come legât pontifici a Lundre. === Mecenatisim e scanduli === Zulian III al è stât un grant amant de biele vite, de cjace e dal teatri, rivant a jessi distint par un grant mecenatisim: * Al à comissionât la meravigliose ''Villa Giulia'' a Rome, vierte des plui grancis architets dal timp come Giorgio Vasari, Jacopo Barozzi da Vignola e Bartolomeo Ammannati. * Al à nominât il famôs compositôr [[Giovanni Pierluigi da Palestrina]] mestri di capele de Capele Gjuliane. * Il sô pontificât al è stât ancje segnât di un grâf nepotisim e de controversie par la nominazion a cardinâl dal zovin Ingegnoli (Innocenzo Ciocchi del Monte), une decision che e à causât un notevul scandul te Curie romane. Al è muart a Rome il 23 di Març 1555 par vie di complicazions de podagre. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Concili di Trent]] * [[Pape Pau III]] * [[Pape Marcel II]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Pauli III]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1550 – 1555 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Marcel II]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] 828bzqlmy3qfxhoqfl0c9pg17eurbm9 186722 186719 2026-09-02T19:48:01Z Santefoscje73 11500 186722 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Juli III | fotografie = Girolamo Sicciolante - Paus Julius IIIFXD.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[10 di Setembar]] [[1487]] | lûc di nassite = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[23 di Març]] [[1555]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, gjurist }} [[Figure:C o a Iulius III.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Juli III]] '''Juli III''' (nassût ''Giovanni Maria Ciocchi del Monte''; [[Rome]], [[10 di Setembar]] [[1487]] – [[Rome]], [[23 di Març]] [[1555]]) al è stât il 221esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[7 di Fevrâr]] [[1550]] fin a la sô muart. Al è famôs par vê riaviât il [[Concili di Trent]] intal 1551, par vê sostegnût la Cuintririforme tal Ream di Ingletiere sòt il ream di Maria I Tudor, e par il sò mecenatisim artistic, une des sôs oparis plui famosis e je la costruzione di Villa Giulia a Rome. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût a Rome intune famee di famôs djuriscunsults origjinarie di Monte San Savino, al à studiât dirit canonic e civîl tes universitâts di Perugje e Siena. Al à intraprendût la cariere eclesiastiche sot la protezion di so barbe Antonio Maria Ciocchi del Monte. Intal 1513 al è stât nominât arcivescul di Siponto e intal 1521 vescul di Pavie. Intal 1536 al è stât creat cardinâl di [[Pape Pauli III]]. Intal 1545 al è stât nominât prin legât pontifici par presiedi la viarziture dal [[Concili di Trent]], dimostrant notevulis capacitâts gjuridichis e diplomatichis intal gjestî lis tensionsjenfri i vescui e l'imperadôr [[Carli V]]. Al è stât elezût pape ai 7 di Fevrâr 1550, al tiermin di un conclave lunc e dibatût durât plui di doi mès, sucedint a [[Pape Pauli III]]. == Pontificât == === Il Concili di Trent e la politiche religjose === Durant il sô pontificât, Zulian III al à cjapadis impurtantis decisions dotrinâls e politichis: * Intal 1551 al à viarzût il Concili di Trent, sanzionant i decrêts fondamentâls su le [[Eucaristie]] e sui sacraments de Penitence e de Unzion dai malâts, prin che i lavôrs a fossin tornâts a jessi sospendûs in tal 1552 par vie des vueris in Gjermanie. * Al à confirmât e slargjât i privilegis de ''Compagnie di Jesù'' (i gjesuîts), aprovant la fondazion dal Colegjo Roman. * Al à sostegnût cun entusiasim la ricatolicizazion de Inglatiere inviade de regjne Maria I (Maria la Sanganarie), inviant il cardinâl Reginald Pole come legât pontifici a Lundre. === Mecenatisim e scanduli === Zulian III al è stât un grant amant de biele vite, de cjace e dal teatri, rivant a jessi distint par un grant mecenatisim: * Al à comissionât la meravigliose ''Villa Giulia'' a Rome, vierte des plui grancis architets dal timp come Giorgio Vasari, Jacopo Barozzi da Vignola e Bartolomeo Ammannati. * Al à nominât il famôs compositôr [[Giovanni Pierluigi da Palestrina]] mestri di capele de Capele Gjuliane. * Il sô pontificât al è stât ancje segnât di un grâf nepotisim e de controversie par la nominazion a cardinâl dal zovin Ingegnoli (Innocenzo Ciocchi del Monte), une decision che e à causât un notevul scandul te Curie romane. Al è muart a Rome il 23 di Març 1555 par vie di complicazions de podagre. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Concili di Trent]] * [[Pape Pau III]] * [[Pape Marcel II]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Pauli III]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1550 – 1555 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Marcel II]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] qjf64ki3llzqk1e16vpgbfapqh0seed 186736 186722 2026-09-03T08:37:21Z Santefoscje73 11500 /* Vôs coreladis */ 186736 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Juli III | fotografie = Girolamo Sicciolante - Paus Julius IIIFXD.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[10 di Setembar]] [[1487]] | lûc di nassite = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[23 di Març]] [[1555]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, gjurist }} [[Figure:C o a Iulius III.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Juli III]] '''Juli III''' (nassût ''Giovanni Maria Ciocchi del Monte''; [[Rome]], [[10 di Setembar]] [[1487]] – [[Rome]], [[23 di Març]] [[1555]]) al è stât il 221esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[7 di Fevrâr]] [[1550]] fin a la sô muart. Al è famôs par vê riaviât il [[Concili di Trent]] intal 1551, par vê sostegnût la Cuintririforme tal Ream di Ingletiere sòt il ream di Maria I Tudor, e par il sò mecenatisim artistic, une des sôs oparis plui famosis e je la costruzione di Villa Giulia a Rome. == Biografie == === Prins agns e cariere eclesiastiche === Nassût a Rome intune famee di famôs djuriscunsults origjinarie di Monte San Savino, al à studiât dirit canonic e civîl tes universitâts di Perugje e Siena. Al à intraprendût la cariere eclesiastiche sot la protezion di so barbe Antonio Maria Ciocchi del Monte. Intal 1513 al è stât nominât arcivescul di Siponto e intal 1521 vescul di Pavie. Intal 1536 al è stât creat cardinâl di [[Pape Pauli III]]. Intal 1545 al è stât nominât prin legât pontifici par presiedi la viarziture dal [[Concili di Trent]], dimostrant notevulis capacitâts gjuridichis e diplomatichis intal gjestî lis tensionsjenfri i vescui e l'imperadôr [[Carli V]]. Al è stât elezût pape ai 7 di Fevrâr 1550, al tiermin di un conclave lunc e dibatût durât plui di doi mès, sucedint a [[Pape Pauli III]]. == Pontificât == === Il Concili di Trent e la politiche religjose === Durant il sô pontificât, Zulian III al à cjapadis impurtantis decisions dotrinâls e politichis: * Intal 1551 al à viarzût il Concili di Trent, sanzionant i decrêts fondamentâls su le [[Eucaristie]] e sui sacraments de Penitence e de Unzion dai malâts, prin che i lavôrs a fossin tornâts a jessi sospendûs in tal 1552 par vie des vueris in Gjermanie. * Al à confirmât e slargjât i privilegis de ''Compagnie di Jesù'' (i gjesuîts), aprovant la fondazion dal Colegjo Roman. * Al à sostegnût cun entusiasim la ricatolicizazion de Inglatiere inviade de regjne Maria I (Maria la Sanganarie), inviant il cardinâl Reginald Pole come legât pontifici a Lundre. === Mecenatisim e scanduli === Zulian III al è stât un grant amant de biele vite, de cjace e dal teatri, rivant a jessi distint par un grant mecenatisim: * Al à comissionât la meravigliose ''Villa Giulia'' a Rome, vierte des plui grancis architets dal timp come Giorgio Vasari, Jacopo Barozzi da Vignola e Bartolomeo Ammannati. * Al à nominât il famôs compositôr [[Giovanni Pierluigi da Palestrina]] mestri di capele de Capele Gjuliane. * Il sô pontificât al è stât ancje segnât di un grâf nepotisim e de controversie par la nominazion a cardinâl dal zovin Ingegnoli (Innocenzo Ciocchi del Monte), une decision che e à causât un notevul scandul te Curie romane. Al è muart a Rome il 23 di Març 1555 par vie di complicazions de podagre. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Concili di Trent]] * [[Pape Pauli III]] * [[Pape Marcel II]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Pauli III]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1550 – 1555 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Marcel II]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] r5so0qxay7pmbhzc14nezt4jlybo3wj Pape Sisto V 0 15153 186733 2026-09-03T08:32:54Z Santefoscje73 11500 Santefoscje73 al à spostât la pagjine [[Pape Sisto V]] a [[Pape Sist V]]: Titolo errato 186733 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pape Sist V]] ado3f1suq75tkly7alutk0tbz4x6bed Concili di Trent 0 15154 186752 2026-09-03T09:27:23Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: Il '''Concili di Trent''' (storicamentri cognossût ancje come '''XIX Concili ecumenic de Glesie catoliche''') al è stât un dai concilis plui impurtants de storie de Glesie. Inviât par rispundî a la Riforme protestante di [[Martin Lutêr]] e par riformâ la struture interne de Glesie, al si è devuelzût a [[Trent]] e a [[Bologne]] intal arc di timp dal [[1545]] al [[1563]], söt il pontificât di trê papis: [[Pape Pauli III]], [[Pape Juli III]] e [[Pape Piu IV]]. I dec... 186752 wikitext text/x-wiki Il '''Concili di Trent''' (storicamentri cognossût ancje come '''XIX Concili ecumenic de Glesie catoliche''') al è stât un dai concilis plui impurtants de storie de Glesie. Inviât par rispundî a la Riforme protestante di [[Martin Lutêr]] e par riformâ la struture interne de Glesie, al si è devuelzût a [[Trent]] e a [[Bologne]] intal arc di timp dal [[1545]] al [[1563]], söt il pontificât di trê papis: [[Pape Pauli III]], [[Pape Juli III]] e [[Pape Piu IV]]. I decrêts dal Concili a àn definît la dotrine catoliche par plui di trê secui, segnant l'inizi de epoche de '''[[Cuntririforme]]''' (o Riforme catoliche). == Storie e disvilup == === Lis origjins e la convocazion === Daspò dal strafendiment de Riforme protestante in te prime metât dal [[secul XVI]], l'imperadôr [[Carli V]] al à insistît par une tancje di un concili ecumenic par ricomponi la unetât religjose de Europe e dal Sacri Imperi Roman. I papis a àn vût tancj dubis par vie di tensions politichis cun le [[France]] e par la pôre che un concili al podès minâ l'autoritât pontificie. A la fin, '''[[Pape Pauli III]]''' al à convocât ufiçialmentri il concili cun la bole ''Laetare Jerusalem'' in tal 1544,sielzint la citât di [[Trent]] par vie che e jere un principât vesculâr imperiâl, duncje a mieze strade jenfri l'[[Italie]] e il mont gjermanic. === I periodîs dal Concili === Il Concili al si è articolât in trê grandis periodîs interotis da acjadiments politichis e epidemies: 1. '''Prin periodi (1545-1547):''' Sot Pauli III. A venin afermâts i principîs fondamentâls de fede catoliche cuontri i protestants. Intal 1547, par vie di une epidemie di pest e des tensions cul imperadôr, il concili al ven trasferît a [[Bologne]], ma i lavôrs a si fermin. 2. '''Secont periodi (1551-1552):'''Sot [[Pape Juli III]]. A venin discutûts e aprovâts i decrêts sui sacraments de Eucaristie, de Penitence e de Unzion dai malâts. I lavôrs a venin di gnûf sospendûts par vie des vueris tal Imperi. 3. **Tierç periodi (1562-1563):'''Sot [[Pape Piu IV]]. A venin completadis lis reformis disciplinârs, la regolamentazion dal matrimoni e la organizazion des diocesis e dai seminarîs. == Decisions e decrêt principâls == === Decrêts dotrinâls === * '''Fonts de Rivelazion:''' A ven afermât che lis Sacris Scrituris e la Tradizion eclesiastiche a àn la stesse autoritât. La uniche version uficiâl de Biblie e deventâ la ''Vulgata'' di Sant Jeseun. * '''Gjustificazion:''' Cuintri le tesi protestant de "sôle fede", il Concili al à stabilît che le salvece ven de gracie di Diu ma ancje des buinis oparis dal om. * '''Sacraments:''' A ven reconfermât il numar di '''siet sacraments''', e in particolâr la presence reâl di Crist te Eucaristie ("transustanziazion"). * '''Cult dai sants e des relicuis:''' A ven reconfermât il valôr de venerazion dai sants, des relicuis e di Marie, minant in piçul l'ûs sbaliât des indulgjencis. === Decrêts disciplinârs e reât eclesiastic === * '''Obleament di residence:''' I vescui e i plevans a àn l'obligazion di stâ inte propie diocesi o parochie par curâ la anime di chei che a vivin lî. * '''Istituzion dai Seminaris:''' A ven fondât un sisteme di scuelis (i seminaris) par la formazion di chel che al vûl deventâ plevan. * '''Istituzion dai registris parochiâls:''' I plevans a tegnin di anotâ cun precision i batesims, i matrimonis e lis muarts. * '''Publicazion dal Catechisim:''' Al vèn preparât un Catechisim Roman par unificâ il dotrine insegnât ai fidêi. == Ereditât e impàt == Il Concili di Trent al à modelât l'aspeit de Glesie Catoliche moderne fin al Concili Vatican II (1962-1965). Al à favorît la nassite di un gnûf ordin te art e in te muisiche sacre (cul stîl baroc) e al à consolidât l'autoritât de Curie e dal Pape su la struture eclesiastiche. == Vôs coreladis == * [[Controriforme]] * [[Pape Pauli III]] * [[Pape Juli III]] * [[Compagnie di Gjesù]] [[Categorie:Concilis ecumenics]] [[Categorie:Storie de Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] fs7dzbesmc808pz89m9mzghblb7vmuv 186753 186752 2026-09-03T09:30:12Z Santefoscje73 11500 186753 wikitext text/x-wiki [[Figure:Sebastiano Ricci 034.jpg|250px|miniatura|destra|Sebastiano Ricci, Pape Pauli III à la vision dal Concili di Trent.Vueli su tele, 1687-1688, Placence, Museus Civîcs. ]] Il '''Concili di Trent''' (storicamentri cognossût ancje come '''XIX Concili ecumenic de Glesie catoliche''') al è stât un dai concilis plui impurtants de storie de Glesie. Inviât par rispundî a la Riforme protestante di [[Martin Lutêr]] e par riformâ la struture interne de Glesie, al si è devuelzût a [[Trent]] e a [[Bologne]] intal arc di timp dal [[1545]] al [[1563]], söt il pontificât di trê papis: [[Pape Pauli III]], [[Pape Juli III]] e [[Pape Piu IV]]. I decrêts dal Concili a àn definît la dotrine catoliche par plui di trê secui, segnant l'inizi de epoche de '''[[Cuntririforme]]''' (o Riforme catoliche). == Storie e disvilup == === Lis origjins e la convocazion === Daspò dal strafendiment de Riforme protestante in te prime metât dal [[secul XVI]], l'imperadôr [[Carli V]] al à insistît par une tancje di un concili ecumenic par ricomponi la unetât religjose de Europe e dal Sacri Imperi Roman. I papis a àn vût tancj dubis par vie di tensions politichis cun le [[France]] e par la pôre che un concili al podès minâ l'autoritât pontificie. A la fin, '''[[Pape Pauli III]]''' al à convocât ufiçialmentri il concili cun la bole ''Laetare Jerusalem'' in tal 1544,sielzint la citât di [[Trent]] par vie che e jere un principât vesculâr imperiâl, duncje a mieze strade jenfri l'[[Italie]] e il mont gjermanic. === I periodîs dal Concili === Il Concili al si è articolât in trê grandis periodîs interotis da acjadiments politichis e epidemies: 1. '''Prin periodi (1545-1547):''' Sot Pauli III. A venin afermâts i principîs fondamentâls de fede catoliche cuontri i protestants. Intal 1547, par vie di une epidemie di pest e des tensions cul imperadôr, il concili al ven trasferît a [[Bologne]], ma i lavôrs a si fermin. 2. '''Secont periodi (1551-1552):'''Sot [[Pape Juli III]]. A venin discutûts e aprovâts i decrêts sui sacraments de Eucaristie, de Penitence e de Unzion dai malâts. I lavôrs a venin di gnûf sospendûts par vie des vueris tal Imperi. 3. **Tierç periodi (1562-1563):'''Sot [[Pape Piu IV]]. A venin completadis lis reformis disciplinârs, la regolamentazion dal matrimoni e la organizazion des diocesis e dai seminarîs. == Decisions e decrêt principâls == === Decrêts dotrinâls === * '''Fonts de Rivelazion:''' A ven afermât che lis Sacris Scrituris e la Tradizion eclesiastiche a àn la stesse autoritât. La uniche version uficiâl de Biblie e deventâ la ''Vulgata'' di Sant Jeseun. * '''Gjustificazion:''' Cuintri le tesi protestant de "sôle fede", il Concili al à stabilît che le salvece ven de gracie di Diu ma ancje des buinis oparis dal om. * '''Sacraments:''' A ven reconfermât il numar di '''siet sacraments''', e in particolâr la presence reâl di Crist te Eucaristie ("transustanziazion"). * '''Cult dai sants e des relicuis:''' A ven reconfermât il valôr de venerazion dai sants, des relicuis e di Marie, minant in piçul l'ûs sbaliât des indulgjencis. === Decrêts disciplinârs e reât eclesiastic === * '''Obleament di residence:''' I vescui e i plevans a àn l'obligazion di stâ inte propie diocesi o parochie par curâ la anime di chei che a vivin lî. * '''Istituzion dai Seminaris:''' A ven fondât un sisteme di scuelis (i seminaris) par la formazion di chel che al vûl deventâ plevan. * '''Istituzion dai registris parochiâls:''' I plevans a tegnin di anotâ cun precision i batesims, i matrimonis e lis muarts. * '''Publicazion dal Catechisim:''' Al vèn preparât un Catechisim Roman par unificâ il dotrine insegnât ai fidêi. == Ereditât e impàt == Il Concili di Trent al à modelât l'aspeit de Glesie Catoliche moderne fin al Concili Vatican II (1962-1965). Al à favorît la nassite di un gnûf ordin te art e in te muisiche sacre (cul stîl baroc) e al à consolidât l'autoritât de Curie e dal Pape su la struture eclesiastiche. == Vôs coreladis == * [[Controriforme]] * [[Pape Pauli III]] * [[Pape Juli III]] * [[Compagnie di Gjesù]] [[Categorie:Concilis ecumenics]] [[Categorie:Storie de Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] b5lvy5o7i7oipo6qyxdkmd16yh26vtz Pape Clement VII 0 15155 186755 2026-09-03T09:54:57Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement VII | fotografie = Sebastiano del Piombo - Portrait of Clement VII - WGA21111.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[26 di Mai]] [[1478]] | lûc di nassite = [[Florence]], [[Republiche di Florence]] | date di muart = [[25 di Setembar]] [[1534]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, mecenât }} Figure:Coat o... 186755 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement VII | fotografie = Sebastiano del Piombo - Portrait of Clement VII - WGA21111.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[26 di Mai]] [[1478]] | lûc di nassite = [[Florence]], [[Republiche di Florence]] | date di muart = [[25 di Setembar]] [[1534]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, mecenât }} [[Figure:Coat of arms of Clement VII.svg|180px|miniatura|destra]] '''Climent VII''' (nassût ''Giulio de' Medici''; [[Florence]], [[26 di Mai]] [[1478]] – [[Rome]], [[25 di Setembar]] [[1534]]) al è stât il 219esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[19 di Novembar]] [[1523]] fin a la sô muart. Jessût de potente famee florentine dai Medici, il sô pontificât al è stât un dai plui travagliâts de storie de Glesie, segnât dal traumatic ''[[Sac di Rome]]'' (1527), de espansion dal Protestantesim e dal scisme anglican provocât dal re [[Indrì VIII di Ingletiere]]. == Biografie == === Prin agns e cariere eclesiastiche === Fî illegjtim di Zulian de' Medici (copât tal congiurament dai Pazzi), Giulio al è stât cjapât sòt la protezion di sôbarbe Lorenzo il Magnifico. In tal 1513 sô cusin, deventât [[Pape Leon X]], lu à declarât fî legjtim, vierzint le cariere eclesiastiche e nominant Juli arcivescul di Florence e cardinâl. Al è deventât intun zîr di pôcs agns il principâl cunsilîr de Curie romane, mostrant notevulis capacitâts politichis. Daspò dal curt pontificât di [[Pape Adrian VI]], Giulio de' Medici al è stât elezût pape ai 19 di Novembar 1523,cjapant il non di [[Clement VII]]. == Pontificât == === Il Sac di Rome (1527) === Intal contest des vueris d'Italie jenfri l'imperadôr [[Carli V]] e il re di France Francesc I, Clement VII al à sielzût di aleâsi cun la France te Leghe di Cognac (1526). La reazion di Carli V e je stade dure: in tal mai dal 1527, un esercit di varis milis soldâts imperiâi e lanzichenecs protestants al à invadût e sachegjât la citât di Rome (''Sac di Rome''). Il pape al si è salvât par un pêl scjampant tal Cjistiel Sant'Angelo, dulà che al è stât assediât par diviers mès prin di rindisi e paiâ un bon riscàt. Daspò de pâs cul imperadôr, Clement VII à incoronât Carli V imperadôr a Bologne intal 1530. === Il Scisma anglican e le art === * '''La roture cun l'Ingletiere:''' Intal 1533, Climent VII al à ricusât ufiçialmentri di anulâ il matrimoni dal re di Inghiltere [[Indrì VIII]] cun Caterine di Aragone. Chest al à puartât il re inglês a rompi cul Pape e a promulgâ l'''At di Supremazie'' (1534), dant il vie al scisme anglican. * '''Mecenatisim:'' Cun dutis lis dificoltâts politichis, Clement VII al è stât un grant amant de art. Al à comissionât a [[Michêlagnul Buonarroti]] i lavôrs par la SagrestieGnove e la Biblioteche Medicee Laurenziane a Florence, e pôc prime di murî lué incjariât di piturâ il [[Judizi Universâl di Michêlagnul|Judizi Universâl]] e [[Capele Sistine]]. Al è muart a Rome ai [[]25 di Setembar]] [[1534]], probabilmentri par vê mangjât foncs velenôs (''Amanita phalloides''). == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Sacc di Rome]] * [[Pape Leon X]] * [[Pape Pauli III]] * [[Indrì VIII di Ingletiere]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Adrian VI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1523 – 1534 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Pauli III]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] [[Categorie:Papis|Pauli IV]] phlxe7x4pnzu55gjsde7fy46d9szk8u 186759 186755 2026-09-03T10:15:02Z Santefoscje73 11500 186759 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement VII | fotografie = El papa Clemente VII, por Sebastiano del Piombo.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[26 di Mai]] [[1478]] | lûc di nassite = [[Florence]], [[Republiche di Florence]] | date di muart = [[25 di Setembar]] [[1534]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, mecenât }} [[Figure:Coat of arms of Medici popes.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Clement VII]] '''Clement VII''' (nassût ''Giulio de' Medici''; [[Florence]], [[26 di Mai]] [[1478]] – [[Rome]], [[25 di Setembar]] [[1534]]) al è stât il 219esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[19 di Novembar]] [[1523]] fin a la sô muart. Jessût de potente famee florentine dai Medici, il sô pontificât al è stât un dai plui travagliâts de storie de Glesie, segnât dal traumatic ''[[Sac di Rome]]'' (1527), de espansion dal Protestantesim e dal scisme anglican provocât dal re [[Indrì VIII di Ingletiere]]. == Biografie == === Prin agns e cariere eclesiastiche === Fî illegjtim di Zulian de' Medici (copât tal congiurament dai Pazzi), Giulio al è stât cjapât sòt la protezion di sôbarbe Lorenzo il Magnifico. In tal 1513 sô cusin, deventât [[Pape Leon X]], lu à declarât fî legjtim, vierzint le cariere eclesiastiche e nominant Juli arcivescul di Florence e cardinâl. Al è deventât intun zîr di pôcs agns il principâl cunsilîr de Curie romane, mostrant notevulis capacitâts politichis. Daspò dal curt pontificât di [[Pape Adrian VI]], Giulio de' Medici al è stât elezût pape ai 19 di Novembar 1523,cjapant il non di [[Clement VII]]. == Pontificât == === Il Sac di Rome (1527) === Intal contest des vueris d'Italie jenfri l'imperadôr [[Carli V]] e il re di France Francesc I, Clement VII al à sielzût di aleâsi cun la France te Leghe di Cognac (1526). La reazion di Carli V e je stade dure: in tal mai dal 1527, un esercit di varis milis soldâts imperiâi e lanzichenecs protestants al à invadût e sachegjât la citât di Rome (''Sac di Rome''). Il pape al si è salvât par un pêl scjampant tal Cjistiel Sant'Angelo, dulà che al è stât assediât par diviers mès prin di rindisi e paiâ un bon riscàt. Daspò de pâs cul imperadôr, Clement VII à incoronât Carli V imperadôr a Bologne intal 1530. === Il Scisma anglican e le art === * '''La roture cun l'Ingletiere:''' Intal 1533, Climent VII al à ricusât ufiçialmentri di anulâ il matrimoni dal re di Inghiltere [[Indrì VIII]] cun Caterine di Aragone. Chest al à puartât il re inglês a rompi cul Pape e a promulgâ l'''At di Supremazie'' (1534), dant il vie al scisme anglican. * '''Mecenatisim:'' Cun dutis lis dificoltâts politichis, Clement VII al è stât un grant amant de art. Al à comissionât a [[Michêlagnul Buonarroti]] i lavôrs par la SagrestieGnove e la Biblioteche Medicee Laurenziane a Florence, e pôc prime di murî lué incjariât di piturâ il [[Judizi Universâl di Michêlagnul|Judizi Universâl]] e [[Capele Sistine]]. Al è muart a Rome ai [[]25 di Setembar]] [[1534]], probabilmentri par vê mangjât foncs velenôs (''Amanita phalloides''). == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Sacc di Rome]] * [[Pape Leon X]] * [[Pape Pauli III]] * [[Indrì VIII di Ingletiere]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Adrian VI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1523 – 1534 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Pauli III]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] [[Categorie:Papis|Pauli IV]] 7zqm4mvxlivsf2o2rksin8dbqua04cu 186760 186759 2026-09-03T10:15:34Z Santefoscje73 11500 /* Vôs coreladis */ 186760 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement VII | fotografie = El papa Clemente VII, por Sebastiano del Piombo.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[26 di Mai]] [[1478]] | lûc di nassite = [[Florence]], [[Republiche di Florence]] | date di muart = [[25 di Setembar]] [[1534]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, mecenât }} [[Figure:Coat of arms of Medici popes.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Clement VII]] '''Clement VII''' (nassût ''Giulio de' Medici''; [[Florence]], [[26 di Mai]] [[1478]] – [[Rome]], [[25 di Setembar]] [[1534]]) al è stât il 219esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[19 di Novembar]] [[1523]] fin a la sô muart. Jessût de potente famee florentine dai Medici, il sô pontificât al è stât un dai plui travagliâts de storie de Glesie, segnât dal traumatic ''[[Sac di Rome]]'' (1527), de espansion dal Protestantesim e dal scisme anglican provocât dal re [[Indrì VIII di Ingletiere]]. == Biografie == === Prin agns e cariere eclesiastiche === Fî illegjtim di Zulian de' Medici (copât tal congiurament dai Pazzi), Giulio al è stât cjapât sòt la protezion di sôbarbe Lorenzo il Magnifico. In tal 1513 sô cusin, deventât [[Pape Leon X]], lu à declarât fî legjtim, vierzint le cariere eclesiastiche e nominant Juli arcivescul di Florence e cardinâl. Al è deventât intun zîr di pôcs agns il principâl cunsilîr de Curie romane, mostrant notevulis capacitâts politichis. Daspò dal curt pontificât di [[Pape Adrian VI]], Giulio de' Medici al è stât elezût pape ai 19 di Novembar 1523,cjapant il non di [[Clement VII]]. == Pontificât == === Il Sac di Rome (1527) === Intal contest des vueris d'Italie jenfri l'imperadôr [[Carli V]] e il re di France Francesc I, Clement VII al à sielzût di aleâsi cun la France te Leghe di Cognac (1526). La reazion di Carli V e je stade dure: in tal mai dal 1527, un esercit di varis milis soldâts imperiâi e lanzichenecs protestants al à invadût e sachegjât la citât di Rome (''Sac di Rome''). Il pape al si è salvât par un pêl scjampant tal Cjistiel Sant'Angelo, dulà che al è stât assediât par diviers mès prin di rindisi e paiâ un bon riscàt. Daspò de pâs cul imperadôr, Clement VII à incoronât Carli V imperadôr a Bologne intal 1530. === Il Scisma anglican e le art === * '''La roture cun l'Ingletiere:''' Intal 1533, Climent VII al à ricusât ufiçialmentri di anulâ il matrimoni dal re di Inghiltere [[Indrì VIII]] cun Caterine di Aragone. Chest al à puartât il re inglês a rompi cul Pape e a promulgâ l'''At di Supremazie'' (1534), dant il vie al scisme anglican. * '''Mecenatisim:'' Cun dutis lis dificoltâts politichis, Clement VII al è stât un grant amant de art. Al à comissionât a [[Michêlagnul Buonarroti]] i lavôrs par la SagrestieGnove e la Biblioteche Medicee Laurenziane a Florence, e pôc prime di murî lué incjariât di piturâ il [[Judizi Universâl di Michêlagnul|Judizi Universâl]] e [[Capele Sistine]]. Al è muart a Rome ai [[]25 di Setembar]] [[1534]], probabilmentri par vê mangjât foncs velenôs (''Amanita phalloides''). == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Sac di Rome]] * [[Pape Leon X]] * [[Pape Pauli III]] * [[Indrì VIII di Ingletiere]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Adrian VI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1523 – 1534 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Pauli III]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] [[Categorie:Papis|Pauli IV]] tm14iq2udtu0qxdrnydwxfs84ppwhjf 186761 186760 2026-09-03T10:16:16Z Santefoscje73 11500 /* Prin agns e cariere eclesiastiche */ 186761 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement VII | fotografie = El papa Clemente VII, por Sebastiano del Piombo.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[26 di Mai]] [[1478]] | lûc di nassite = [[Florence]], [[Republiche di Florence]] | date di muart = [[25 di Setembar]] [[1534]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, mecenât }} [[Figure:Coat of arms of Medici popes.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Clement VII]] '''Clement VII''' (nassût ''Giulio de' Medici''; [[Florence]], [[26 di Mai]] [[1478]] – [[Rome]], [[25 di Setembar]] [[1534]]) al è stât il 219esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[19 di Novembar]] [[1523]] fin a la sô muart. Jessût de potente famee florentine dai Medici, il sô pontificât al è stât un dai plui travagliâts de storie de Glesie, segnât dal traumatic ''[[Sac di Rome]]'' (1527), de espansion dal Protestantesim e dal scisme anglican provocât dal re [[Indrì VIII di Ingletiere]]. == Biografie == === Prin agns e cariere eclesiastiche === Fî illegjtim di Zulian de' Medici (copât tal congiurament dai Pazzi), Giulio al è stât cjapât sòt la protezion di sôbarbe Lorenzo il Magnifico. In tal 1513 sô cusin, deventât [[Pape Leon X]], lu à declarât fî legjtim, vierzint le cariere eclesiastiche e nominant Juli arcivescul di Florence e cardinâl. Al è deventât intun zîr di pôcs agns il principâl cunsilîr de Curie romane, mostrant notevulis capacitâts politichis. Daspò dal curt pontificât di [[Pape Adrian VI]], Giulio de' Medici al è stât elezût pape ai 19 di Novembar 1523,cjapant il non di '''Clement VII'''. == Pontificât == === Il Sac di Rome (1527) === Intal contest des vueris d'Italie jenfri l'imperadôr [[Carli V]] e il re di France Francesc I, Clement VII al à sielzût di aleâsi cun la France te Leghe di Cognac (1526). La reazion di Carli V e je stade dure: in tal mai dal 1527, un esercit di varis milis soldâts imperiâi e lanzichenecs protestants al à invadût e sachegjât la citât di Rome (''Sac di Rome''). Il pape al si è salvât par un pêl scjampant tal Cjistiel Sant'Angelo, dulà che al è stât assediât par diviers mès prin di rindisi e paiâ un bon riscàt. Daspò de pâs cul imperadôr, Clement VII à incoronât Carli V imperadôr a Bologne intal 1530. === Il Scisma anglican e le art === * '''La roture cun l'Ingletiere:''' Intal 1533, Climent VII al à ricusât ufiçialmentri di anulâ il matrimoni dal re di Inghiltere [[Indrì VIII]] cun Caterine di Aragone. Chest al à puartât il re inglês a rompi cul Pape e a promulgâ l'''At di Supremazie'' (1534), dant il vie al scisme anglican. * '''Mecenatisim:'' Cun dutis lis dificoltâts politichis, Clement VII al è stât un grant amant de art. Al à comissionât a [[Michêlagnul Buonarroti]] i lavôrs par la SagrestieGnove e la Biblioteche Medicee Laurenziane a Florence, e pôc prime di murî lué incjariât di piturâ il [[Judizi Universâl di Michêlagnul|Judizi Universâl]] e [[Capele Sistine]]. Al è muart a Rome ai [[]25 di Setembar]] [[1534]], probabilmentri par vê mangjât foncs velenôs (''Amanita phalloides''). == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Sac di Rome]] * [[Pape Leon X]] * [[Pape Pauli III]] * [[Indrì VIII di Ingletiere]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Adrian VI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1523 – 1534 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Pauli III]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] [[Categorie:Papis|Pauli IV]] a3cp7nqch7qzm65q4oeoywb2115kwgn Pape Adrian VI 0 15156 186762 2026-09-03T10:31:15Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Infoschede cjâf cristian | non = Adrian VI | fotografie = Portrait of Pope Adrian VI (after Jan van Scorel).jpg | nazionalitât = Olandêse | date di nassite = [[2 di Març]] [[1459]] | lûc di nassite = [[Utrecht]], [[Sacri Roman Imperi]] | date di muart = [[14 di Setembar]] [[1523]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, teolic }} Figure:C o a Hadrianus VI.sv... 186762 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Adrian VI | fotografie = Portrait of Pope Adrian VI (after Jan van Scorel).jpg | nazionalitât = Olandêse | date di nassite = [[2 di Març]] [[1459]] | lûc di nassite = [[Utrecht]], [[Sacri Roman Imperi]] | date di muart = [[14 di Setembar]] [[1523]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, teolic }} [[Figure:C o a Hadrianus VI.svg|180px|miniatura|destra]] '''Adriani VI''' (nassût ''Adriaan Florenszoon Boeyens''; [[Utrecht]], [[2 di Març]] [[1459]] – [[Rome]], [[14 di Setembar]] [[1523]]) al è stât il 218esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[9 di Zenâr]] [[1522]] fin a la sô muart. Al è stât l'unic pape origjinari dai Paîs Bâs e l'ultim pape no talian fin a le elezion di [[Pape Zuan Pauli II]] tal [[1978]]. == Biografie == === Primi agns e cariere === Nassût in une famee modeste di Utrecht, Adriaan al à studiât teologjie ae Universitât di Lovanio, deventant un dai professôrs plui stimâts e daspo' ancje retôr de Universitât. Intal 1515 al è stât mandât in Spagne come istitutôr dal zovin prinçip Carli di Asburgo (il futur imperadôr [[Carli V]]). Cheste relazion la puartât a deventâ vescul di Tortosa, incuisitôr gjenerâl di Aragone e Castilie e regjent de Spagne in tal 1520. Intal 1517 al è stât creat cardinâl di [[Pape Leon X]]. === Elezion a Pape === Daspò de muart di Leon X, il conclave di Rome al si è cjatât cence un candidât talian fuart. Ai 9 di Zenâr 1522, il Colegjo dai Cardinâi al à elezût Adriaan a la sô insapude (al jere no present a Rome). Al è stât un dai râr papis che a àn mantegnût il sô non di batesim (Adriano/Adriaan). == Pontificât == === Austeritât e tentatîfs di riforme === Adriani VI al è rivât a Rome tal avost dal 1522 e al à cjatât une Curie ruvinade di debits e segnade de vite lussuôse de Curie . Il sœ stîl di vite austêr e rigorôs al è stât in net contrast cun il stîl rinasimentâl dai siei predecessôrs: * Al à ridot di brut lis spesis de cort pontificie e gjavât titui cence utilitât. * Al à ricognossût ufiçialmentri te Diete di Norimberghe (1522-1523) lis colpis e la coruzion de Curie tal provocâ la [[Riforme protestante]] di [[Martin Lutêr]]. * Al à cirût di unî i prinçips cristians cuintri l'[[Imperi Otoman]], che tal 1522 al veve cjapât l'isule di Rodi. Par vie dal so rigôr e de sô origjin no taliane, al è stât une di lis figures plui inpopolârs te Curie, abituade daipapis di origjin romane o taliane, che lu viodeve come un "barbàr" e un teolic masse dûr. Al è muart a Rome ai 14 di Setembar 1523, viertint la strade a la elezion di Giulio de' Medici (**[[Pape Clement VII]]**). == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Pape Leon X]] * [[Pape Clement VII]] * [[Carli V]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Leon X]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1522 – 1523 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement VII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] rl4wep32oz6kuv1sxahddktl85cgm0j 186763 186762 2026-09-03T10:31:54Z Santefoscje73 11500 186763 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Adrian VI | fotografie = Portrait of Pope Adrian VI (after Jan van Scorel).jpg | nazionalitât = Olandêse | date di nassite = [[2 di Març]] [[1459]] | lûc di nassite = [[Utrecht]], [[Sacri Roman Imperi]] | date di muart = [[14 di Setembar]] [[1523]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, teolic }} [[Figure:C o a Hadrianus VI.svg|180px|miniatura|destra]|Steme di Pape Adrian VI] '''Adriani VI''' (nassût ''Adriaan Florenszoon Boeyens''; [[Utrecht]], [[2 di Març]] [[1459]] – [[Rome]], [[14 di Setembar]] [[1523]]) al è stât il 218esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[9 di Zenâr]] [[1522]] fin a la sô muart. Al è stât l'unic pape origjinari dai Paîs Bâs e l'ultim pape no talian fin a le elezion di [[Pape Zuan Pauli II]] tal [[1978]]. == Biografie == === Primi agns e cariere === Nassût in une famee modeste di Utrecht, Adriaan al à studiât teologjie ae Universitât di Lovanio, deventant un dai professôrs plui stimâts e daspo' ancje retôr de Universitât. Intal 1515 al è stât mandât in Spagne come istitutôr dal zovin prinçip Carli di Asburgo (il futur imperadôr [[Carli V]]). Cheste relazion la puartât a deventâ vescul di Tortosa, incuisitôr gjenerâl di Aragone e Castilie e regjent de Spagne in tal 1520. Intal 1517 al è stât creat cardinâl di [[Pape Leon X]]. === Elezion a Pape === Daspò de muart di Leon X, il conclave di Rome al si è cjatât cence un candidât talian fuart. Ai 9 di Zenâr 1522, il Colegjo dai Cardinâi al à elezût Adriaan a la sô insapude (al jere no present a Rome). Al è stât un dai râr papis che a àn mantegnût il sô non di batesim (Adriano/Adriaan). == Pontificât == === Austeritât e tentatîfs di riforme === Adriani VI al è rivât a Rome tal avost dal 1522 e al à cjatât une Curie ruvinade di debits e segnade de vite lussuôse de Curie . Il sœ stîl di vite austêr e rigorôs al è stât in net contrast cun il stîl rinasimentâl dai siei predecessôrs: * Al à ridot di brut lis spesis de cort pontificie e gjavât titui cence utilitât. * Al à ricognossût ufiçialmentri te Diete di Norimberghe (1522-1523) lis colpis e la coruzion de Curie tal provocâ la [[Riforme protestante]] di [[Martin Lutêr]]. * Al à cirût di unî i prinçips cristians cuintri l'[[Imperi Otoman]], che tal 1522 al veve cjapât l'isule di Rodi. Par vie dal so rigôr e de sô origjin no taliane, al è stât une di lis figures plui inpopolârs te Curie, abituade daipapis di origjin romane o taliane, che lu viodeve come un "barbàr" e un teolic masse dûr. Al è muart a Rome ai 14 di Setembar 1523, viertint la strade a la elezion di Giulio de' Medici (**[[Pape Clement VII]]**). == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Pape Leon X]] * [[Pape Clement VII]] * [[Carli V]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Leon X]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1522 – 1523 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement VII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] kym8itj3ei4jrhs9yqcvidn742ea5pf Pape Leon X 0 15157 186764 2026-09-03T11:31:40Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Infoschede cjâf cristian | non = Leon X | fotografie = Raffaello, ritratto di papa leone X tra i cardinali luigi de' rossi e giulio de' medici, 1518, 03.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[11 di Dicembar]] [[1475]] | lûc di nassite = [[Florence]], [[Republiche di Florence]] | date di muart = [[1 di Dicembar]] [[1521]] | lûc di lûc = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catolic... 186764 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Leon X | fotografie = Raffaello, ritratto di papa leone X tra i cardinali luigi de' rossi e giulio de' medici, 1518, 03.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[11 di Dicembar]] [[1475]] | lûc di nassite = [[Florence]], [[Republiche di Florence]] | date di muart = [[1 di Dicembar]] [[1521]] | lûc di lûc = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, mecenat }} [[Figure:Coat of arms of Medici popes.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Leon X]] '''Leon X''' (nassût ''Giovanni di Lorenzo de' Medici''; [[Florence , [[11 di Dicembar]] [[1475]] – [[Rome]], [[1 di Dicembar]] [[1521]]) al è stât il 217esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[9 di Març]] [[1513]] fin a la sô muart. Fî di Lorenzo il Magnifico, il so pontificât al à marcât il culmin dal [[Rinassiment]] a [[Rome]] par vie dal so fîr mecenatisim, ma al è stât ancje segnât dal scjâs de [[Riforme protestante]] viarzude de bande di [[Martin Lutêr]]. == Biografie == === Prins agns e carriêre === Tierç fî di Lorenzo de' Medici e di Clarice Orsini, Giovanni al è stât destinât daurman a la carriêre eclesiastiche. Al à ricolt une educazion umanistiche di altissim nivel a Florence, cuntun mestri come Poliziano. Intal 1489, a dome 13 agns, al è stât creat cardinâl cuviert di [[Pape Inocenç VIII]], deventand ufiçialmentri un dai membris dal Colegjo dai Cardinâi intal 1492. Daspò de cjaçade de famee Medici a Florence (1494), al à viazât par l'Europe prin di tornâ a Rome e rinfuarçâ il sô pês politic. === Elezion === Daspò de muart dal "pape vuerîr" [[Pape Juli II]], Giovanni de' Medici al è stât elezût pape ai 9 di Març 1513, cajpant il non di '''Leon X'''. A la sô elezion si atribuîs lef amose frase: «''Gjoldìn dal pontificât,dal moment che Diu al nus lu à dât''». == Pontificât == === Mecenatisim e splendôr rinassimentâl === Leon X al à trasformât Rome tal cûr culturâl de Europe. Al à protezût e finanziât arts, leterâts er icercjadôrs di antichitât: * Al à nomenât [[Raffaello Sanzio]] architèt de [[Basiliche di San Pieri]] e al à comissionât i famôs frescs des ''Stanze Vaticane'' e i arazis pe Capiele Sistine. * Al à promovût la scuelis di grêc antîc e rinfurzât la Universitât di Rome (La Sapienza). === La Riforme protestante === Par finanziâ la cjare ricostruzion de Basiliche di San Pieri e le vite te bondance de cort pontificie, Leon X al à rinfuarçât e slargjât la vendite des ''indulgenzis''. Cheste pratiche la provocât la reazion di [[Martin Lutêr]], che in tal 1517 al à publicât lis sôs 95 tesis a Wittenberg, dant il vie a la Riforme protestante. Daspò di diviers tentatîfs di conciliazion no superâts: * Intal 1520, Leon X al à emanât la bole ''Exsurge Domine'', menaçant Lutêr di scomuniche par no vê ritrat lis sôs tesis. * Intal 1521, cun la bole ''Decet Romanum Pontificem'', al à scomunicât ufiçialmentri Martin Lutêr. Leon X al è muart di colp ai 1 di Dicembar 1521 a dome 45 agns,cun grande probabilitât par vie di une polmonite, lassant le Glesie in un moment di profont dôl politic e religjôs. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Famee Medici]] * [[Martin Lutêr]] * [[Pape Juli II]] * [[Pape Adrian VI]] * [[Raffaello Sanzio]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Juli II]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1513 – 1521 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Adrian VI]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] gl680vxyx43nnujcz9goq0qjp2tm97z 186765 186764 2026-09-03T11:32:21Z Santefoscje73 11500 186765 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Leon X | fotografie = Raffaello, ritratto di papa leone X tra i cardinali luigi de' rossi e giulio de' medici, 1518, 03.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[11 di Dicembar]] [[1475]] | lûc di nassite = [[Florence]], [[Republiche di Florence]] | date di muart = [[1 di Dicembar]] [[1521]] | lûc di lûc = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, mecenat }} [[Figure:Coat of arms of Medici popes.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Leon X]] '''Leon X''' (nassût ''Giovanni di Lorenzo de' Medici''; [[Florence , [[11 di Dicembar]] [[1475]] – [[Rome]], [[1 di Dicembar]] [[1521]]) al è stât il 217esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[9 di Març]] [[1513]] fin a la sô muart. Fî di Lorenzo il Magnifico, il so pontificât al à marcât il culmin dal [[Rinassiment]] a [[Rome]] par vie dal so fîr mecenatisim, ma al è stât ancje segnât dal scjâs de [[Riforme Protestante]] viarzude de bande di [[Martin Lutêr]]. == Biografie == === Prins agns e carriêre === Tierç fî di Lorenzo de' Medici e di Clarice Orsini, Giovanni al è stât destinât daurman a la carriêre eclesiastiche. Al à ricolt une educazion umanistiche di altissim nivel a Florence, cuntun mestri come Poliziano. Intal 1489, a dome 13 agns, al è stât creat cardinâl cuviert di [[Pape Inocenç VIII]], deventand ufiçialmentri un dai membris dal Colegjo dai Cardinâi intal 1492. Daspò de cjaçade de famee Medici a Florence (1494), al à viazât par l'Europe prin di tornâ a Rome e rinfuarçâ il sô pês politic. === Elezion === Daspò de muart dal "pape vuerîr" [[Pape Juli II]], Giovanni de' Medici al è stât elezût pape ai 9 di Març 1513, cajpant il non di '''Leon X'''. A la sô elezion si atribuîs lef amose frase: «''Gjoldìn dal pontificât,dal moment che Diu al nus lu à dât''». == Pontificât == === Mecenatisim e splendôr rinassimentâl === Leon X al à trasformât Rome tal cûr culturâl de Europe. Al à protezût e finanziât arts, leterâts er icercjadôrs di antichitât: * Al à nomenât [[Raffaello Sanzio]] architèt de [[Basiliche di San Pieri]] e al à comissionât i famôs frescs des ''Stanze Vaticane'' e i arazis pe Capiele Sistine. * Al à promovût la scuelis di grêc antîc e rinfurzât la Universitât di Rome (La Sapienza). === La Riforme protestante === Par finanziâ la cjare ricostruzion de Basiliche di San Pieri e le vite te bondance de cort pontificie, Leon X al à rinfuarçât e slargjât la vendite des ''indulgenzis''. Cheste pratiche la provocât la reazion di [[Martin Lutêr]], che in tal 1517 al à publicât lis sôs 95 tesis a Wittenberg, dant il vie a la Riforme protestante. Daspò di diviers tentatîfs di conciliazion no superâts: * Intal 1520, Leon X al à emanât la bole ''Exsurge Domine'', menaçant Lutêr di scomuniche par no vê ritrat lis sôs tesis. * Intal 1521, cun la bole ''Decet Romanum Pontificem'', al à scomunicât ufiçialmentri Martin Lutêr. Leon X al è muart di colp ai 1 di Dicembar 1521 a dome 45 agns,cun grande probabilitât par vie di une polmonite, lassant le Glesie in un moment di profont dôl politic e religjôs. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Famee Medici]] * [[Martin Lutêr]] * [[Pape Juli II]] * [[Pape Adrian VI]] * [[Raffaello Sanzio]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Juli II]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1513 – 1521 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Adrian VI]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] gfacawn926n29jr5s453iuub0xm701z 186766 186765 2026-09-03T11:33:13Z Santefoscje73 11500 /* Vôs coreladis */ 186766 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Leon X | fotografie = Raffaello, ritratto di papa leone X tra i cardinali luigi de' rossi e giulio de' medici, 1518, 03.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[11 di Dicembar]] [[1475]] | lûc di nassite = [[Florence]], [[Republiche di Florence]] | date di muart = [[1 di Dicembar]] [[1521]] | lûc di lûc = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, mecenat }} [[Figure:Coat of arms of Medici popes.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Leon X]] '''Leon X''' (nassût ''Giovanni di Lorenzo de' Medici''; [[Florence , [[11 di Dicembar]] [[1475]] – [[Rome]], [[1 di Dicembar]] [[1521]]) al è stât il 217esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[9 di Març]] [[1513]] fin a la sô muart. Fî di Lorenzo il Magnifico, il so pontificât al à marcât il culmin dal [[Rinassiment]] a [[Rome]] par vie dal so fîr mecenatisim, ma al è stât ancje segnât dal scjâs de [[Riforme Protestante]] viarzude de bande di [[Martin Lutêr]]. == Biografie == === Prins agns e carriêre === Tierç fî di Lorenzo de' Medici e di Clarice Orsini, Giovanni al è stât destinât daurman a la carriêre eclesiastiche. Al à ricolt une educazion umanistiche di altissim nivel a Florence, cuntun mestri come Poliziano. Intal 1489, a dome 13 agns, al è stât creat cardinâl cuviert di [[Pape Inocenç VIII]], deventand ufiçialmentri un dai membris dal Colegjo dai Cardinâi intal 1492. Daspò de cjaçade de famee Medici a Florence (1494), al à viazât par l'Europe prin di tornâ a Rome e rinfuarçâ il sô pês politic. === Elezion === Daspò de muart dal "pape vuerîr" [[Pape Juli II]], Giovanni de' Medici al è stât elezût pape ai 9 di Març 1513, cajpant il non di '''Leon X'''. A la sô elezion si atribuîs lef amose frase: «''Gjoldìn dal pontificât,dal moment che Diu al nus lu à dât''». == Pontificât == === Mecenatisim e splendôr rinassimentâl === Leon X al à trasformât Rome tal cûr culturâl de Europe. Al à protezût e finanziât arts, leterâts er icercjadôrs di antichitât: * Al à nomenât [[Raffaello Sanzio]] architèt de [[Basiliche di San Pieri]] e al à comissionât i famôs frescs des ''Stanze Vaticane'' e i arazis pe Capiele Sistine. * Al à promovût la scuelis di grêc antîc e rinfurzât la Universitât di Rome (La Sapienza). === La Riforme protestante === Par finanziâ la cjare ricostruzion de Basiliche di San Pieri e le vite te bondance de cort pontificie, Leon X al à rinfuarçât e slargjât la vendite des ''indulgenzis''. Cheste pratiche la provocât la reazion di [[Martin Lutêr]], che in tal 1517 al à publicât lis sôs 95 tesis a Wittenberg, dant il vie a la Riforme protestante. Daspò di diviers tentatîfs di conciliazion no superâts: * Intal 1520, Leon X al à emanât la bole ''Exsurge Domine'', menaçant Lutêr di scomuniche par no vê ritrat lis sôs tesis. * Intal 1521, cun la bole ''Decet Romanum Pontificem'', al à scomunicât ufiçialmentri Martin Lutêr. Leon X al è muart di colp ai 1 di Dicembar 1521 a dome 45 agns,cun grande probabilitât par vie di une polmonite, lassant le Glesie in un moment di profont dôl politic e religjôs. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Famee Medici]] * [[Martin Lutêr]] * [[Pape Juli II]] * [[Pape Adrian VI]] * [[Rafaêl|Raffaello Sanzio]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Juli II]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1513 – 1521 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Adrian VI]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] rsfafvlpp6mga7vex9zgreiutkwm7yy 186767 186766 2026-09-03T11:33:38Z Santefoscje73 11500 /* Mecenatisim e splendôr rinassimentâl */ 186767 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Leon X | fotografie = Raffaello, ritratto di papa leone X tra i cardinali luigi de' rossi e giulio de' medici, 1518, 03.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[11 di Dicembar]] [[1475]] | lûc di nassite = [[Florence]], [[Republiche di Florence]] | date di muart = [[1 di Dicembar]] [[1521]] | lûc di lûc = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, mecenat }} [[Figure:Coat of arms of Medici popes.svg|180px|miniatura|destra|Steme di Pape Leon X]] '''Leon X''' (nassût ''Giovanni di Lorenzo de' Medici''; [[Florence , [[11 di Dicembar]] [[1475]] – [[Rome]], [[1 di Dicembar]] [[1521]]) al è stât il 217esim [[Papis|Pape de Glesie catoliche]] e sovran dal Stât Pontifici dal [[9 di Març]] [[1513]] fin a la sô muart. Fî di Lorenzo il Magnifico, il so pontificât al à marcât il culmin dal [[Rinassiment]] a [[Rome]] par vie dal so fîr mecenatisim, ma al è stât ancje segnât dal scjâs de [[Riforme Protestante]] viarzude de bande di [[Martin Lutêr]]. == Biografie == === Prins agns e carriêre === Tierç fî di Lorenzo de' Medici e di Clarice Orsini, Giovanni al è stât destinât daurman a la carriêre eclesiastiche. Al à ricolt une educazion umanistiche di altissim nivel a Florence, cuntun mestri come Poliziano. Intal 1489, a dome 13 agns, al è stât creat cardinâl cuviert di [[Pape Inocenç VIII]], deventand ufiçialmentri un dai membris dal Colegjo dai Cardinâi intal 1492. Daspò de cjaçade de famee Medici a Florence (1494), al à viazât par l'Europe prin di tornâ a Rome e rinfuarçâ il sô pês politic. === Elezion === Daspò de muart dal "pape vuerîr" [[Pape Juli II]], Giovanni de' Medici al è stât elezût pape ai 9 di Març 1513, cajpant il non di '''Leon X'''. A la sô elezion si atribuîs lef amose frase: «''Gjoldìn dal pontificât,dal moment che Diu al nus lu à dât''». == Pontificât == === Mecenatisim e splendôr rinassimentâl === Leon X al à trasformât Rome tal cûr culturâl de Europe. Al à protezût e finanziât arts, leterâts er icercjadôrs di antichitât: * Al à nomenât [[Rafaêl|Raffaello Sanzio]] architèt de [[Basiliche di San Pieri]] e al à comissionât i famôs frescs des ''Stanze Vaticane'' e i arazis pe Capiele Sistine. * Al à promovût la scuelis di grêc antîc e rinfurzât la Universitât di Rome (La Sapienza). === La Riforme protestante === Par finanziâ la cjare ricostruzion de Basiliche di San Pieri e le vite te bondance de cort pontificie, Leon X al à rinfuarçât e slargjât la vendite des ''indulgenzis''. Cheste pratiche la provocât la reazion di [[Martin Lutêr]], che in tal 1517 al à publicât lis sôs 95 tesis a Wittenberg, dant il vie a la Riforme protestante. Daspò di diviers tentatîfs di conciliazion no superâts: * Intal 1520, Leon X al à emanât la bole ''Exsurge Domine'', menaçant Lutêr di scomuniche par no vê ritrat lis sôs tesis. * Intal 1521, cun la bole ''Decet Romanum Pontificem'', al à scomunicât ufiçialmentri Martin Lutêr. Leon X al è muart di colp ai 1 di Dicembar 1521 a dome 45 agns,cun grande probabilitât par vie di une polmonite, lassant le Glesie in un moment di profont dôl politic e religjôs. == Vôs coreladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Famee Medici]] * [[Martin Lutêr]] * [[Pape Juli II]] * [[Pape Adrian VI]] * [[Rafaêl|Raffaello Sanzio]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Juli II]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1513 – 1521 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Adrian VI]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVI secul]] 8evvyvmhkhio2dm6o0rb6r6mz18xait