Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.47.0-wmf.3
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Inghiltæra
0
3501
269940
258179
2026-05-24T23:38:22Z
InternetArchiveBot
12666
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
269940
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Stato
|nomeCorrente = Inghiltæra
|nomeCompleto =
|nomeUfficiale =
|linkBandiera = Flag_of_England.svg
|paginaBandiera =
|linkStemma = Royal Arms of England (1198-1340).svg
|paginaStemma =
|linkLocalizzazione = England in the UK and Europe.svg
|linkMappa = England relief location map.jpg
|motto = Dieu et mon droit<br /><small>Dê e o më drito</small>
|lingua = [[Lèngoa ingleise|Ingleize]]
|capitale = {{Scìnbolo|Coat of Arms of The City of London.svg}} [[Londra]]
|capitaleAbitanti =
|capitaleAbitantiAnno =
|governo = [[Monarchia|Monarchia Costituçionâ]]
|presidente =
|sovrano = Carlo III do Regno Unîo
|primoMinistro = Boris Johnson
|cancelliere =
|governatore =
|formazione = Into [[1066]], unificâ da Ghigermo I o Conquistatô
|indipendenza =
|unificazione =
|autonomia =
|dipendenza =
|ingressoONU = 24/10/1945 (membro permanente)
|ingressoUE = 1/1/1973
|ingressoSAARC =
|ingressoGCC =
|ingressoMercosur =
|ingressoASEAN =
|ingressoAPEC =
|superficieTotale = 130,395
|superficieOrdine = 76
|superficieAcqua = 2
|popolazioneTotale = 55,619,400<ref>[https://www.ons.gov.uk/peoplepopulationandcommunity/populationandmigration/populationestimates/bulletins/annualmidyearpopulationestimates/mid2017 Population estimates for the UK, England and Wales, Scotland and Northern Ireland - Office for National Statistics]
</ref>
|popolazioneAnno = 2017<small>stima</small>
|popolazioneOrdine = 22
|popolazioneDensita = 424
|popolazioneDensitaOrdine = 34
|continente = [[Euròpa]]
|orario = GMT
|PIL = 38,000
|PILValuta = $
|PILAnno = 2006<small>stima</small>
|PILOrdine = 5
|PILprocapite = 44,000
|PILprocapiteValuta = $
|PILprocapiteAnno = 2006<small>stima</small>
|PILprocapiteOrdine = 6
|ISU = 0.940 (erto)
|ISUAnno = 2006
|ISUOrdine = 16
|valuta = Sterlinn-a ingleize,(£), (GBP)
|energia =
|tld = .uk
|telefono = +44
|targa = Uk
|inno = ''God Save the Queen''<br /><small>''Che o Segnô o sarve a Reginn-a''</small>
|festa =
|note = }}
L''''Inghiltæra''' (''England'' in [[Lèngoa ingleise|ingleize]], prononçiòu {{IPA|/ˈɪŋɡlənd/}}) a l'é parte do [[Regno Unïo]] da l'[[Atto de Union do Regno Unïo|atto de union]] do 1° de Mazzo do [[1707]] e a seu capitâ a l'é [[Londra]].
== Bandêa ==
A bandêa de l'Inghiltæra a l'é a mæxima da [[Repùbrica de Zena|Repùbbrica de Zêna]] e pâ ch'a segge stæta adreitûa vendûa ò afitâ da-i Zeneixi a-i Ingleixi inte l'[[Etæ de Mëzo|etæ de mêzo]], ciù ò mêno into 1190, pe poei navegâ into [[Mâ Mediterraneo|Mâ Mediterànio]] sénsa poîa de vegnî atacæ da-i piratti e da-i tùrchi.
O scìndico de Zêna, o Marco Bócci, o pénsa òua de domandâ de palanche a-a reginn-a d'Inghiltæra pe-i ùrtimi 247 anni de afìtto<ref>https://web.archive.org/web/20180704183741/https://www.quotidiano.net/cronaca/bandiera-genova-inghilterra-1.4017853</ref>, dæto che l'Inghiltæra a l’à ciantòu li de pagâ aprofitàndo da deboléssa da Repùblica.
I giornâli ingléixi ascì àn parlòu che no l'é goæi de quésta stöia<ref>https://www.theguardian.com/world/2018/jul/05/england-owes-arrears-over-st-georges-cross-claims-genoa-mayor</ref>, confermando coscì c'a bandêa de l'Inghiltæra a l'é a [[bandêa de Zêna]].
== Nòtte ==
<references />
{{Clear}}
== Atri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Inghiltæra| ]]
9g38yvm5mv5y9rwci2mb943kkmflhlb
Quattro Provinse
0
5168
269941
264065
2026-05-25T00:16:23Z
InternetArchiveBot
12666
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
269941
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
[[File:Piffero.jpg|thumb|350px|Piffero e fisarmònega]]
L'area de '''Quattro Provinse''' a l'è 'na zöna coltûralmenti omogennea c'a comprende e valle montann-e de [[Provinsa|provinse]] de:
* [[Provinsa de Lisciandria|Lisciandria]], in [[Piemonte]]
* [[Çittæ metropolitann-a de Zena|Zena]], in [[Liguria|Ligûria]]
* [[Provinsa de Pavia|Pavia]], in [[Lombardïa|Lombardia]]
* [[Provinsa de Piaçensa|Piaxensa]], in [[Emilia-Romagna]]
== Stöja ==
A l'è stæta storicamenti 'na zona de transcito pe mercanti, ezèrciti, pellegrîn e viâgiatoî, donde ghe passâvan di camîn antighi comme a via Postumia (disegnâ da [[Aulo Postumio Albin]] into 148 a.C., c'a colegâva [[Zena]] e [[Aquileia]]), a via Francigena (c'a portâva inte l'[[Etæ de Mëzo]] i pellegrîn da-a [[Fransa]] a [[Roma]] e a [[Gerusalemme]]) e a dïta Via da Sâ (c'a portâva verso a cianûa padann-a a sâ da [[Liguria]]).
== Geografia ==
O l'è diffiçile marcâ i confin de 'sta región perchè a l'è 'n àrea coltûrâ tradissionâ, legâ a-a çiviltæ contadinn-a de l'[[Appennìn|Appennin]].
Antigamenti quell'area a l'êa ben ben ciû larga, comprendendo scinn-a a [[Cianûa padann-a]] a nòrd e a-o [[Mâ Ligure]] a sûd, e arivando a-a provinsa de [[Parma]] a est. Però i cangiamenti soçio-econommici g'han totalmenti modificòu o mòddo de vitta tradissionâ e a sêu sûperfiçie a s'è redûta co-e migrassioin verso e çittæ insemme a-o spopolamento de campagne, co-e tecnologîe da modernitæ c'àn fæto scordâse da vitta difiçile e pòvia de 'na vòtta, e co-a dificoltæ de tegní vivi i abitûdine do passòu diverse da quelle da vitta soçiâle d'anchêu.
L'estension attuâle a l'è marcâ da l'àrea da [[val Borbëa|val Borbéia]] e val Curón ([[provinsa de Lisciandria]]), ærta val Trebbia, val d'Aìto, val Fontan-a bon-a ([[Çittæ metropolitann-a de Zena|çitæ metropolitann-a de Zêna]]), valle Staffora (provinsa de Pavia), val Trebbia, val Boreca, val Tidone, val Luretta, e ærta val Nure ([[E Ferrër]], provinsa de Piaçensa).
Son stæti o sciûmme Trebbia e i torrenti Aìto, Besagno, [[Borbëa|Borbéia]], Boreca, Curón, Lavagna, Staffora, Tidone, quelli che g'han scavòu e valli dove a difficoltæ de comûnicassion e e stradde stréite, insemme a-a tenaxitæ di contadin de 'sti monti, han contribûio a preservâ da-o rischio d'estinsion ûn tòcco importante do patrimònnio coltûrâ [[Italia|italian]].
== Coltûa ==
Anchêu se conscidera comme teritöjo d'e Quattro Provinse quelle regioin dove l'è diffûzo 'n çerto repertöjo mûxicâle collegòu con l'ûso speçifego de 'n strûmento: o dïto [[Piffero]] de Quattro Provinse.
[[File:Alessandrina bimbi.JPG|thumb|350px|Alessandrina bimbi|Figeu chi ballan a [[lisciandrinn-a]] a Cegni, provinsa de Pavîa]]
=== Mûxica ===
O strûmento prinçipe o l'è o [[piffero]], accompagnòu anchêu da-a [[fisarmonega]] ma scin a-i anni 30 da-a [[müsa]] [[Appennìn|appenninica]].
A cobbia de mûxicisti che sûnnan [[piffero]] e [[fisarmonega]] a l'anima tûtte e feste e o no se balla sensa mûxica da-o vivo.
O mòddo de cantâ do coo tippico o l'è inflûensòu da-o [[Trallallero]] [[Zena|zeneise]], e o repertöjo d'e mûxiche da [[piffero]] e e danse popolâri d'e Quattro Provinse son testimonianse de 'n'antiga coltûa sorvevisciûa miacösamenti scin a-i nostri giórni.
=== Danse tradissionâli ===
Tra i balli gh'é i [[valzer]], a [[mazurca]], a [[polka]] (co-o tippico passo de Quattro Provinse), a piana, a [[lisciandrinn-a]], a [[monferrinn-a]], a [[giga]] a quattro, a [[bisagna]] e a [[pòvia donna]]. Se son persi çerti âtri comme o [[perigordin]] e a sestrinn-a.
=== Lengoa ===
I dialetti che se parlan ancon into teritöio de Quattro Provinse son de varietæ lenguistiche gallo-italiche, e particolarmente dialetti da lengua ligûre e dialetti de tranxición da-o ligûre verso l’emilian, o lombardo e o piemonteise. In linia de mascima ognidûn ch'o parla in dialetto de 'na valadda de Quattro Provinse o riesce a acapî bastante bén quelli che parlan i dialetti de atre valadde confinanti<ref>http://www.appennino4p.it/index.cr.html</ref>.
=== Feste ===
Son tippiche tra e feste e "questue" pe-o Calendimaggio, o [[Carlevà]] e i festezamenti di Santi patroin.
== Bibliografîa ==
=== Publicaçioîn ===
* {{Çitta lìbbro|outô=Aldo Ambrogio|tìtolo=Danze rusticali piacentine|dæta=1928-01-15|ànno=|editô=La scure|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Carmen Artocchini|tìtolo=Il folklore piacentino: tradizioni, vita e arti popolari|url=https://books.google.it/books?id=_4bKngEACAAJ|ediçión=2|ànno=1971|editô=Unione tipografica editrice piacentina|çitæ=[[Piaçensa]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Aurelio Citelli|outô2=Giuliano Grasso|outô3=Placida Staro|tìtolo=Musa di pelle, pinfio di legno nero|ànno=1984|editô=Madau|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuliano Grasso|outô2=Aurelio Citelli|outô3=(curatôi) R. Leydi, B. Pianta, A. Stella|tìtolo=Pavia e il suo territorio|ànno=1989|editô=Silvana|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|capìtolo=La tradizione del piffero della montagna pavese}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Scianna|outô2=(curatôi) R. Leydi, B. Pianta, A. Stella|tìtolo=Pavia e il suo territorio|ànno=1989|editô=Silvana|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|pp=381-390|capìtolo=Ernesto Sala, 1907-1989}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Leydi|outô2=Bruno Pianta|outô3=Angelo Stella|tìtolo=Pavia e il suo territorio|url=https://books.google.it/books?id=CdQiAQAAIAAJ|ànno=1989|editô=Silvana|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|volùmme=14|òpera=Mondo popolare in Lombardia|ISBN=88-36-60266-5}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fabrizio Capecchi|outô2=Claudio Turrini|tìtolo=Un'isola tra i monti: le alte valli dell'Oltrepò fra il Trebbia e lo Scrivia|ànno=1990|editô=Croma|çitæ=[[Pavia]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Maria Bernabò Brea|tìtolo=La Valtrebbia dal paleolitico all'età del Ferro|url=https://books.google.it/books?id=3sZMMwEACAAJ|ànno=1991|editô=Gruppo di Ricerca Culturale "La Minerva"|çitæ=|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Per antiche strade di Santi e Pellegrini dalla Val Trebbia al Taro|url=https://books.google.it/books?id=yJ0iAQAAIAAJ|ànno=1999|editô=Editrice degli A.S.B.|léngoa=IT|volùmme=21|òpera=Archivum Bobiense: Revista degli Archivi storici bobiensi}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Debattisti|tìtolo=Un viaggio nel tempo|ànno=2000|editô=Guardamagna|çitæ=[[Varzi]]|léngoa=IT}}
=== Videocascétte ===
* Edward Neill, ''[https://web.archive.org/web/20241209021137/https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opac/cbl/scheda_sim.jsp?sim_bid=1AVB00802309&pager.offset=8&bid=LIG0025599 La musica popolare ligure]'' [video VHS], (La gazzetta del lunedì. 10 gennaio-29 maggio 1972), 1972.
* ''Selvaggia val Boreca: storia e natura di un confine lungo 4 regioni'' [video VHS] / Andrea Agogliati : ideazione, commenti ; Mauro Germano, Nando Bellani : riprese, montaggio - (Storia e natura delle alte valli piacentine) -- ASC : Salsominore, [[2002]]
== Discografia ==
* [[1986]]: I Suonatori delle quattro Province - ''Musica trdizionale dell'Appennino'' -- Robi Droli
* [[1987]]: Baraban - ''Il valzer dei disertori'' -- ACB
* [[1989]]: AA.VV. - ''Canti e musiche popolari dell'Appennino pavese - 1 canti rituali, i balli, il piffero'' -- ACB
* [[1990]]: Baraban - ''Naquane'' -- ACB
* [[1993]]: I Suonatori delle Quattro Province - ''Racconti a colori'' -- Robi Droli
* [[1994]]: Stefano Valla/Franco Guglielmetti - ''Traditions of the oboe = Traditions du piffero'' -- Silex mosaïque
* [[1999]]: Marco Domenichetti - ''Per sentieri di festa'' -- Felmay
* [[2000]]: Eva Tagliani - ''La voce delle mascherate'' -- ACB
* [[2001]]: I Müsetta - ''La vulp la vâ 'ntla vigna'' -- Folkclub-Ethnosuoni
* [[2002]]: Stefano Faravelli/Franco Guglielmetti - ''Antiquae: danze delle 4 Province'' -- Spazio libero
* [[2003]]: Enerbia - ''Così lontano l'azzurro'' -- EDT
* [[2004]]: Musicisti Vari - ''Tilion'' -- Folkclub-Ethnosuoni
* [[2006]]: Musicisti Vari - ''Le tradizioni musicali delle quattro province'' -- SOPRIP
* [[2007]]: Musiche selvagge – ''Sentré'' -- ACB
* [[2009]]: Enerbia - ''La Rosa e la Viola'', Le vie del Sale
* [[2012]]: Musicisti vari: ''Martéla la Paja'', Folkclub-Ethnosuoni
== Colegaménti estèrni ==
* [https://web.archive.org/web/20050903035431/http://www.quattroprovince.it/ Scïto dedicòu a e danse de e Quattro Provinse]
* [http://www.appennino4p.it/ Donde comensa l'Appennin - scïto dedicòu a e Quattro Provinse]
* [https://web.archive.org/web/20070311002921/http://philomusica.unipv.it/annate/2003-4/gianotti/ O piffero e e sêu danse]
[[Categorîa:Italia]]
k2bt9c9aeb70esqx6f54whqfg4z44ab
Cuni
0
17706
269934
269804
2026-05-24T17:24:45Z
N.Longo
12052
/* Architetü(r)e religiuse */ +
269934
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Cuni
|Tipo = [[comun|cumün]]
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Pms}} ''Coni'', {{It}} ''Cuneo''</div>
|Panorama = Cuneo PiazzaGalimberti panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Ciàssa Galimberti</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Piemunte
|Divisione amm grado 2 = Cuni
|Amministratore locale = Patrizia Manassero
|Partito = PD
|Data elezione = 4-7-2022
|Abitanti = 55819
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2025&i=D7B Dètu Istat] - Pupulasiùn residènte ai 31 d'agustu du 2025.
|Aggiornamento abitanti = 31-8-2025
|Sottodivisioni = 22 cumitèi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20141220194434/http://www.comune.cuneo.gov.it/fileadmin/comune_cuneo/content/amm_organiz/la_citta/ComitatiCartina.pdf|tìtolo=Cartina comitati|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30}}</ref>
|Divisioni confinanti = [[Beinette]], [[Borgo San Dalmazzo]], [[Boves]], [[Busca]], [[Caraglio]], [[Castelletto Stura]], [[Centallo]], [[Cervasca]], [[Morozzo]], [[Peveragno]], [[Tarantasca]], [[Vignolo]]
|Zona sismica = 3s
|Gradi giorno = 3012
|Nome abitanti = De Cuni<br />{{Maioscolétto|([[Lengua brigašca|br]])}} ''cuneéṡ''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Alesciandria|léngoa=LIJ, IT|p=140|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref><br />{{Pms}} ''coniees''
|Patrono = [[San Michê]]
|Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]]
|Motto = {{Maioscolétto|Ferendo}}
|Mappa = Map of comune of Cuneo (province of Cuneo, region Piedmont, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Cuni inta sò pruvinsa.
}}
'''Cuni'''{{#tag:ref|''Cuni'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganese]], [[Lengua brigašca|brigascu]], [[Dialettu garescìn|garescìn]] e [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cüneu'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA12773|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=A(r)àsce|léngoa=LIJ, IT|p=25}}</ref>|group=n.}} (''Coni'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]], prununsiàu {{IPA|[ˈkʊni]}}, ''Cuneo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Çitæ|sitè]] e [[Comun|cumün]] du [[Piemonte|Piemunte]] de 55.798 abitanti, sêde de [[Provinsa de Cuneo|pruvinsa]] e de [[Diocexi de Cuni|diocexi]]<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>. Cuni a se tröva intu scitu dund'i se uniscen i sciümmi [[Stü(r)a de Demunte|Stü(r)a]] e [[Gessu (sciümme)|Gessu]], ch'i marcan cuscì u "cügnu" ch'u g'ha dètu de furma e de numme<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/cuneo/?search=Cuneo%2F|tìtolo=Cuneo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30}}</ref>.
A parte veggia da sitè a g'ha ina cianta urtugunâle che, a partì daa punta du cügnu, a l'è spartìa daa linea mezâna de Vìa Rumma, ch'a finisce inta grande Ciàssa Galimberti. A cianta de Cuni a ne vegne defèti daa sitadèlla militâre fundâ dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]] pe cuntrastâ i fransesi e, pe' stu fètu, a l'è üna de pôche sêde de pruvinsa inte l'Italia du Nòrd ch'a gh'agge in'u(r)igine mudèrna.
== Geugrafìa ==
=== Terito(r)iu ===
[[Immaggine:Cuneo e Bisalta.jpg|sinistra|miniatura|Cuni cu'a [[Munte Bisarta|Bisarta]] de derê]]
U terito(r)iu de Cuni u se spande in sce l'âtuciàn ch'u cröve a parte de süd-òvest du [[Piemonte|Piemunte]], grossu moddu intu mezzu fra a [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]], au nòrd-èst, e a cadena de [[Arpi|Àrpi]], a süd-òvest. A sitè a se tröva quarche dexêna de chilòmetri a punènte de [[Langhe]] e, in linea d'a(r)ia, a 70 km dau [[Mâ Ligure|Mâ Ligü(r)e]].
I sciti intu terito(r)iu du cumün i van da in'artessa de 431 mêtri in sciu livéllu du mâ, in curispundènsa da frasiùn de [[Ronchi (Cuni)|Ronchi]], ai 615 m da frasiùn de [[San Rocco Castagnaretta]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20141023004527/http://www.comune.cuneo.gov.it/la-citta/cuneo-in-cifre.html|tìtolo=Cuneo in cifre|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>. Nu gua(r)i da distante, a quarche dexena de chilòmetri, u se ghe tröva de còlle impurtanti: a nòrd-òvest u gh'è a [[Còlla de l'Agnélu]] (2.748 m), a punènte a [[Còlla da Lumbarda]] (2.350 m) e a [[Còlla da Madalêna]] (1.996 m) e a meridiùn a [[Còlla de Tenda]] (1.871 m) e a [[Cóla ed Cazótu|Còlla de Casòttu]] (1.379 m). Cuni a l'è stèta dicia(r)â a sitè arpìna pe' l'ànnu 2024<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittaalpina.org/cuneo-e-citta-alpina-dellanno-2024/|tìtolo=Cuneo è «Città Alpina dell’anno 2024»|léngoa=IT|vìxita=24 dixémbre 2023}}</ref>.
A sitè a l'è traversâ dai sciümmi [[Stü(r)a de Demunte|Stü(r)a]] e [[Gessu (sciümme)|Gessu]], ch'i furman in impurtante parcu sitadìn, u [[Parcu fluviâle Stü(r)a e Gessu|parcu fluviâle Gessu e Stü(r)a]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/parco.gesso.stura/mapl.jpeg|tìtolo=Parco Gesso Stura, mappa|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>, ch'u l'ha cuntribuìu au titulu de "capitâle vèrde du Piemunte"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150402181339/http://www.comune.cuneo.gov.it/la-citta/foto-gallery/la-capitale-verde-del-piemonte.html|tìtolo=La "Capitale verde del Piemonte"|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>. De ciü, inta parte de nòrd-òvest du sò terito(r)iu, u ghe scûre ascì u turènte [[Grâna (turènte)|Grâna]]<ref name=":0" />.
Pe'u riscciu sismicu a sitè a l'è cunscide(r)â int'ina regiùn de livéllu 3, a bassu pe(r)ìgu de teramòtti<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20121021071204/http://www.protezionecivile.gov.it/resources/cms/documents/class2012_02prov.pdf|tìtolo=Classificazione sismica al 2012|outô=Prutesiùn Sivìle|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>.
=== Climma ===
U climma de Cuni u l'è du tipu [[Clìmma tenpiòu ùmio|tempe(r)àu sub-cuntinentâle]], cun di inverni frèdi e de estè câde e cun l'afa. Scicumme che a sitè, a ògni moddu, a se tröva a ciü de 500 mêtri in sciu livéllu du mâ, u tèmpu u rèsta ciü mite pe'u vèntu: u mese ciü câdu u l'è lüggiu cu'ina temperatü(r)a media de +21,6 °C, u ciü frèdu u l'è zenâ cun +2,6 °C e, in sce tüttu l'ànnu, a media a l'è de 12,3 °C<ref>{{Çitta web|url=https://it.climate-data.org/location/1111/|tìtolo=Temperatura media annua|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>.
A Cuni u ciöve de media 950 mm a l'ànnu, spanteghèi sciüü 81 giurni, cu'u tèmpu d'ègua ch'u l'è, cumme a [[Turin|Tü(r)ìn]], pe'u ciü de primma e ascì d'autünnu, mèntre d'estè e d'invernu u l'è ciü seccu. Intu detaju, u mese ciü seccu u l'è lüggiu (44 mm) e, pe'a sò pusisiùn, a sitè a patisce de mênu i tempu(r)âli ch'i sun sòliti de l'estè. A Cuni u neva de spessu, tantu pe'u livéllu du terén che pe' l'efèttu du ''[[Stau]]'' di vènti da setentriùn e pe'a pusisiùn da sitè, au redòssu de [[Arpi|Àrpi]], ch'e a prutezzen dai vènti da meridiùn, fètu ch'u porta a de meju cundisiùi pe'a neve au puntu che Cuni a l'è a sitè ch'a fa pruvinsa, inte tütta l'Italia, dund'u neva de ciü.
A neggia a gh'è pe' ciü o mênu vinti giurni a l'ànnu, de rè(r)u spessa, e u vèntu u ghe sciüscia de media ai 2,2 m/s<ref>{{Çitta web|url=http://www.meoweather.com/history/Italy/na/44.3833333/7.5333333/Cuneo.html|tìtolo=Giorni di nebbia all'anno|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>. U tèmpu u nu l'è gua(r)i ümidu, scibèn che, d'estè, u se ghe rive a ciü de l'80% de ümiditè relativa<ref>{{Çitta web|url=https://weatherspark.com/averages/32271/Cuneo-Piemonte-Italy|tìtolo=Umidità relativa Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.myweather2.com/City-Town/Italy/Cuneo/climate-profile.aspx?month=1|tìtolo=Medie mensili Umidità relativa Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>. U giurnu u dü(r)a, de media, 12 u(r)e e 23 menüti<ref>{{Çitta web|url=http://www.comuni-italiani.it/soleluna/comune/004078/|tìtolo=Alba/tramonto Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>.
Mi(r)andu a [[clascificasiùn du climma de Köppen]], Cuni a se tröva inta fascia "Cfb" segundu i dèti campèi pe'i ànni [[1961]]-[[1990]].
{| class="wikitable"
! rowspan="2" |Cuni - Sèntru
! colspan="12" |Mesi
! colspan="4" |Stagiùi
! rowspan="2" |Ànnu
|-
!Zen
!Fev
!Mar
!Arv
!Maz
!Züg
!Lüj
!Agu
!Set
!Utt
!Nuv
!Dix
!Inv
!Pri
!Est
!Aut
|-
!T. max. media (°C)
|5,3
|7,0
|10,9
|14,7
|19,1
|23,6
|26,6
|25,4
|21,5
|15,4
|9,6
|6,3
|6,2
|14,9
|25,2
|15,5
|15,5
|-
!T. min. media (°C)
| -1,8
| -0,7
|2,6
|6,1
|9,9
|13,9
|16,6
|16,1
|13,0
|7,8
|2,9
| -0,4
| -1,0
|6,2
|15,5
|7,9
|7,2
|-
!Nivu(r)e (okta au giurnu)
|4
|4
|4
|5
|4
|4
|3
|4
|5
|4
|4
|3
|3,7
|4,3
|3,7
|4,3
|4
|-
!Precipitasiùi (mm)
|52
|51
|88
|116
|126
|88
|44
|53
|77
|109
|94
|64
|167
|330
|185
|280
|962
|-
!Giurni d'ègua
|5
|5
|8
|9
|10
|8
|5
|5
|6
|8
|7
|5
|15
|27
|18
|21
|81
|-
!Giurni de neggia
|3
|2
|1
|1
|1
|1
|0
|1
|1
|3
|3
|5
|10
|3
|2
|7
|22
|-
!Vèntu (diresiùn-m/s)
|SW
2,2
|SW
2,2
|SW
2,2
|NE
2,3
|NE
2,2
|NE
2,2
|NE
2,2
|NE
2,1
|NE
2,1
|SW
2,1
|SW
2,2
|SW
2,3
|2,2
|2,2
|2,2
|2,1
|2,2
|}
== Sto(r)ia ==
=== Etè antìga ===
A sto(r)ia antìga de Cuni a nu l'è pe' ninte cunusciüa, scibèn che stu scitu u gh'agge ina pusisiùn strategica, missa in sce 'n âtuciàn a l'uniùn de dui sciümmi, u Gessu e u Stü(r)a, ch'a dòmina a regiùn e cu'in'a(r)ia ciü sâna.
Di rèsti de l'etè rumâna, truvèi inta Cuntrâ Munduì, drentu aa sitè veggia, i l'han fètu pensà aa presènsa d'ina grande vìlla di tèmpi de l'[[Impêo Roman|impe(r)u]]. De ciü, podâse che pròpiu in sciu "cügnu" se ghe truvesse a sitè de [[Auriate]], sêde de diocexi e de cumitàu au tèmpu di [[Franchi]], fòscia derucâ da in ataccu di saracén ch'u n'ha lasciàu ciü pôche infurmasiùi.
=== Etè de mezzu ===
==== Fundasiùn de Cuni ====
Fina dai tèmpi di [[Longobàrdi|lungubardi]] u terito(r)iu de Cuni u l'è stètu guvernàu da l'[[abasìa de San Darmàssu de Pedona]], pe' passà de dòppu au [[Diocexi de Àsti|vescu de Àsti]]. Sta diocexi, armenu da in pà de seculi, a l'axeva defèti piàu u cuntrollu da sitè rumâna de ''[[Augusta Bagiennorum]]'', au dì d'ancöi [[Bene Vagienna]], cu'u sò terito(r)iu che de primma u l'é(r)a stètu quellu di [[Liguri Antighi|lìgü(r)i]] [[Bagienni]]. Intu detaju, e tère de Cuni e l'é(r)an guvernèi intu [[cumitàu de Auriate]], cu'u [[Stü(r)a]] ch'u marcava i tèrmi fra e [[Arçidiòcexi de Turìn|diocexi de Tü(r)ìn]] e [[Diòcexi d'Àsti|de Àsti]] e ch'u faxeva ascì da cunfìn fra a [[Regio IX Liguria|Ligü(r)ia]] e a [[Lonbardîa (región stòrica)|Lumbardìa]].
E sto(r)ie du pòstu i cuntan che e gènte di paìsi a l'in gì(r)u, cumme [[Quaranta]] e [[Brusaporcello]], pe' schivà e pretese di [[Marchexòu do Monferòu|marchesi du Munferàu]] e [[Marchesàu de Salüssu|de Salüssu]] i fussen scapèi fina in sciu "Pissu de Cuni", au segü(r)u di dui sciümmi, dunde fòscia e ghe staxevan de gènte scurìe d'in [[Milan|Milàn]] cumme che l'impe(r)atû [[Federigo Barbarossa|Fede(r)igu Barbarussa]] u l'axeva derucàu quella sitè. Chi, a cumünitè a l'axeva truvàu de prutesiùn intu munastê de San Darmàssu e intu vescu de Àsti, dicia(r)anduse lìbe(r)u cumün cuscì cumme ''Monte Vico'', [[Munduì]], e [[Savijàn]].
A ògni moddu, i papèi stò(r)ichi in scia sitè i cumensan pròpiu aa fìn du [[XII secolo|Millesèntu]], quande, du [[1198]], Cuni a vegne in lìbe(r)u cumün e a cumensa a ti(r)à pa(r)egge gènte dai paìsi sutt'ai marchesi. De stu ànnu, ai 23 de zügnu, de mèntre ch'i se sendevan di fa(r)ò in sci bricchi da vixìn e dae pòrte de Cuni, i sò sitadìn i l'han numinàu i primmi trèi retûi, ün du populu e dui di nobili: u Pipinus de Vignolio, u lumbardu Peyre Rogna e u Berardus de Valgrana.
==== Guère cu'i marchesi ====
Du [[1204]], i [[Marchesàu de Salüssu|marchesi de Salüssu]] i l'han dicia(r)àu guèra a [[Asti|Àsti]] e, dunca, ascì a Cuni, ch'a l'é(r)a aleâ di astigièi e che, dau [[1202]], a s'é(r)a dèta au guvèrnu d'in pudestà. Daa parte de Salüssu i gh'é(r)an ascì i [[Marchexòu do Monferòu|marchesi du Munferàu]], [[Marchesàu de Büsca|de Büsca]], [[Marchesàu de Sêva|de Sêva]], [[Du Carettu (famiggia)|du Carettu]] e [[Marchesàu de Clavesâna|de Clavesâna]], ciü che a sitè d'[[Àrba (Italia)|Àrba]]. Pe(r)ò, du [[1206]] u marchese [[Manfrêdu II de Salüssu]] u s'è resu a Àsti e, pe' schivà l'abandùn di paìsi inte sò tère, u l'ha pruibìu ae gènte de [[Villafalletto]], [[Costigliole Saluzzo|Costigliole]], [[Centallo]] e [[Romanisio]] de fà San Michê a Cuni sènsa de permissu.
A ògni moddu, du [[1210]] u Manfrêdu II de Salüssu e u [[Guièrmu VI du Munferàu]] i l'han piàu cu'a forsa a sitè de Cuni, che alantu(r)a a l'axeva pèrsu u favû du vescu d'Àsti.
Pe' di papèi ch'i se trövan a [[Tolosa|Tulusa]], ai tèmpi de l'Inquisisiùn cuntr'ai [[Catari|Càtari]] a sitè de Cuni a l'é(r)a acüsâ d'avê uspitàu di albigesi e, pe' stu fètu, a l'é(r)a dìta ''bourg tournant'', titulu dètu ae sitè ch'e faxevan passà i eretichi versu a [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]]. St'acüsa, bèn pesante, a l'ave(r)ea dètu ascì ina raxùn au marchese de Salüssu a fâghe turna a guèra, scicumme che pe' vellu a sitè de Cuni a l'é(r)a in gran desenemigu.
Du [[1230]], Cuni a l'ha firmàu in'aleansa cu'u [[Borgo San Dalmazzo|Burgu de San Darmàssu]] e [[Savigliano|Savijàn]], cun l'Oberto de Ozeno, òmmu d'arme de [[Milan|Milàn]], ch'u l'ha libe(r)â, faxèndune rangià e furtificasiùi, pe' finì pe(r)ò massàu in bataja. Pe' vendicà l'Oberto, i milanesi i sun intrèi in guèra cuntra au Munferàu, ch'u l'ha pèrsu cuscì a sitè de [[Chivasso|Chivassu]]. Cuni, passâ sutta a Milàn fina du [[1237]], du [[1238]] a l'è finìa au [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)ìgu II]], ch'u g'ha dètu a libertè, pe' intrà in aleansa cun Àrba e Àsti dau [[1251]], ànnu da quande a l'è guvernâ da 'n giüdise e da 'n ''miles'', paghèi 150 franchi, ciü che dau pudestà e dau cunseju du Cumün. E tère sutta a Cuni e se spandevan pe'e valè di dui sciümmi ch'i ghe finiscen, ciü che in sce parte de quelle [[Val Grana|du Grâna]] e [[Val Maira|du Maira]], spartìe cu'a grande [[abasìa de San Darmàssu]].
==== Fra i angiuìn e i Savoia ====
Du [[1259]] u Cumün de Cuni u l'ha pèrsu a sò autunumia, pe' dâse au [[Carlo d'Angiò|Carlu d'Angiò]], cunte de [[Provensa|Pruvènsa]]. I angiuìn, du [[1306]], i l'han purtàu a Cuni a secca du [[Régno de Nàpoli|regnu de Napuli]], regulâ da 'n acôrdiu du 31 de marsu du [[1307]] firmàu fra u senescallu du [[Carlo II d'Angiò|Carlu II d'Angiò]], u Rinaldo di Leto, e, pe' Cuni, u Tommaso Riva, l'Ardizzone Merlo e u Riccardino di Sommariva. De stu moddu, asemme a [[Àrba (Itlia)|Àrba]], Cuni a l'è vegnüa u sèntru de tère di angiuìn intu Piemunte, che pròpiu inte st'ucaxùi lì u l'ha cumensàu a pià stu numme, pe'u fètu d'êsse u duminiu di angiuìn ai "pèi di munti". U distrêtu de Cuni, alantu(r)a, u se spandeva fina ae valè du Stü(r)a, du Gessu, du Grâna e du Vermenagna, cu'a sitè ch'a gh'axeva i sò statüi, di impurtanti vantaggi in questiùn de tàsce e, cumme dìtu, a batteva de munêa. Aa morte du Carlu II, du [[1309]], i scignu(r)i du regnu de Napuli i se sun truvèi a Cuni pe' l'àttu de fedeltè au [[Roberto d'Angiò|Rubèrtu d'Angiò]] e, int'in sigillu du Cumün du [[1379]], u se ghe tröva a scrìta "''Notum sit contis: Conium caput est Pedemontis''".
U tèmpu di angiuìn u l'è stètu in seculu de gran richessa pe'a sitè, vegnüa in impurtante scitu de passu e de traffeghi fra a cianü(r)a, u mâ e a Pruvènsa, cun de bèlle lògge de mercanti ch'i ne vegnivan da tütte ste tère. A ògni moddu, de sti ànni a sitè a l'è finìa ascì sutt'au cuntrollu d'âtri scignu(r)i, cumme i [[Savöia (famìggia)|Savoia]], pe'a primma votta, du [[1347]]-[[1348]], i [[Viscónti (famìggia)|Viscunti]] du [[1348]]-[[1356]], u [[marchesàu de Salüssu]] du [[1356]] e, turna, i Viscunti du [[1366]]-[[1372]].
Du [[1382]] Cuni a l'è passâ cu'u Piemunte pruvensâle a l'[[Amedeu IV de Savoia]], u "cunte vèrde", in cangiu du sò agiüttu aa regìna [[Giovanna d'Angiò|Giuànna d'Angiò]] a repià u regnu de Napuli. Cuni a l'è cuscì intrâ intu [[Ducâto de Savöia|stâtu di Savoia]], pe' cangià da sitè avèrta e de cumèrci a sitè-furtessa, ciü picìna che primma, in sce l'àsse fra a [[Savoia]] e a [[cuntea de Nissa]], cu'a funsiùn, daa fìn da [[Goæra di çent'anni|guèra di sent'ànni]] fin'ai tèmpi du [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], de blucà e pretese di fransesi in scia [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]].
=== Etè mudèrna ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
– Statuta civitatis Cunei, 1590 – BEIC 14493098.jpg|I statüi de Cuni du [[1590]]
Belagerung von Coni-1691-Huchtenburg.jpg|[[Jan van Huchtenburgh]], l'asêdiu de Cuni du [[1691]]
Cuneo (1726) - 2.jpg|Vista de Cuni du [[1726]]
Le prince de Conti à la bataille de Coni, 30 septembre 1744.jpg|[[Henri Serrur]], ''Le prince de Conti à la bataille de Coni'', [[1837]]
</gallery>
Inti seculi da duminasiùn di [[Savöia (famìggia)|Savoia]], Cuni a l'è stèta asediâ tante votte. Du [[1515]] e gènte da sitè i l'han batüu in'armâ de svìsse(r)i, aleâ de l'impe(r)atû, intu mèntre ch'u rivava in sò agiüttu u ré de Fransa, u [[Françesco I|Fransescu I]]. Du [[1542]] u gh'è stètu l'asêdiu de 18.000 fransesi cumandèi dau [[Claude d'Annebault]], turna batüi, cuscì cumme quelli du maresciallu de Brissac du [[1557]]. Aa fìn de st'asêdiu, dund'a l'é(r)a cumandâ dau cunte [[Carlo Manfredi Luserna d'Angrogna|Carlu Manfrêdi Lusèrna d'Angrogna]], l'[[Emanuele Filiberto di Savoia|Emanuele Filibèrtu de Savoia]] u l'ha cuncessu a Cuni u titulu de sitè, ciü che u dirittu de zunze u stemma di Savoia in simma au stemma sìvicu. Du [[1639]] e du [[1641]], Cuni a l'è stèta atacâ dai surdatti da [[Cristìna de Burbùn-Fransa|Cristìna de Burbùn]] e, du [[1691]], dai fransesi cumandèi dau [[Nicolas de Catinat]].
In âtru asêdiu impurtante inta sto(r)ia de Cuni u l'è stètu quellu inta [[Goæra de sucescion aostriaca|guèra de sucesciùn austriaca]], cumbatüu cuntr'ai francu-spagnòlli ch'i l'axevan sircundàu a sitè ai 15 de setèmbre du [[1744]]. E gènte e a guarnixùn de Cuni i l'han tegnüu a sitè fìn ai 29 de setèmbre, quand'u l'è rivàu u ré cu'u grossu de l'armâ piemuntese, ch'a s'è scuntrâ aa [[Bataja da Madònna de l'Urmu|Madònna de l'Urmu]] cu'i francu-spagnòlli, ch'i l'han guagnàu a bataja ma patìu de morti au puntu che, ai 21 d'utùbre, i l'han levàu l'asêdiu e i se sun reti(r)èi. De quelli tèmpi u guvernatû de Cuni u l'é(r)a u barùn [[Karl Sigmund Friedrich Wilhelm von Leutrum]], dìtu dae sò gènte u "Barùn Litrùn" e bèn vistu au puntu ch'i g'han dedicàu [[Baron Litron|in ballu]].
=== Etè cuntempuranea ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Battaglia di Cuneo Bagetti.jpg|[[Giuseppe Pietro Bagetti]], Cuni piâ dai fransesi ai 28 d'arvì du [[1796]]
Le Provincie d'Italia - Cuneo - Piemonte.jpg|A növa pruvinsa de Cuni aa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]
THE SPECIAL AIR SERVICE (SAS) IN ITALY DURING THE SECOND WORLD WAR NA25417.jpg|Surdatti inglesi aa messa pe'a fìn da guèra in Ciàssa Galimberti
</gallery>
Ai tèmpi de [[Goære rivoluçionâie françéixi|guère rivulusiuna(r)ie]], Cuni a l'è stèta piâ dau [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] sènsa de cumbatimènti, scicumme che l'armâ piemuntese a l'é(r)a au sbandu dòppu de bataje de [[Bataggia de Muntenötte|Muntenötte]], [[Bataggia de Dêgu|Dêgu]], [[Bataggia de Cuscèria|Cuscèria]] e [[Bataja de San Michê de Munduì|San Michê de Munduì]]. A sitè a l'è stèta pe(r)ò asediâ ancù ina votta du [[1799]], p'êsse cunquistâ dai austru-rüsci a dànnu di fransesi, ma, passàu nu gua(r)i de tèmpu, cu'a [[Batàggia de Maréngo|vito(r)ia de Marengu]] tütte ste tère e sun turnèi ai fransesi.
Sutta au [[Primmu Impe(r)u fransese]] Cuni a l'è vegnüa a capitâle du [[dipartimèntu du Stü(r)a]], da l'estensciùn tòstu pa(r)eggia aa [[Provinsa de Cuneo|pruvinsa d'ancöi]], levàu numma che u terito(r)iu da veggia [[pruvinsa de Sêva]], ch'u l'é(r)a finìu au [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimèntu de Muntenötte]]. Inti ànni da [[Restaoraçión|restaurasiùn]], a sitè a l'è stèta issâ a [[Diocexi de Cuni|diocexi]], vegnindu destacâ da [[Diocexi de Munduì|quella de Munduì]] du [[1817]], e, dau [[1859]], a l'è fèta ascì capitâle de pruvinsa. De lungu du [[1859]], a Cuni a gh'è stèta a fundasiùn di [[Cacioéi de Àrpi|Caciaûi de Àrpi]] du [[Gioxeppe Gaibado|Garibaldi]].
Inti ànni da [[Segonda Guæra Mondiâ|segunda guèra mundiâle]], Cuni e a sò pruvinsa i l'han patìu de pesanti cunseguènse. Pròpiu de de chi a l'è partìa a [[4° divixón arpìnn-a "Cuneense"|divixùn "Cuneense"]] pe'a sò ruìna inta [[Canpàgna de Rùscia|campagna de Rüscia]] e, fra u [[1943]] e [[1945]], tantu Cuni che e sò valè e sun stète ün di sciti ciü impurtanti pe'a [[Rexisténsa italiànn-a|rexistènsa]], animâ da l'aucattu [[Duccio Galimberti]]. Fra i fèti ciü scü(r)i de quelli tèmpi i se ponen regurdà a strage da stasiùn du 26 de nuvèmbre du [[1944]] e quella de San Benignu ai 2 de frevâ du 1945; a l'ürtimu, a sitè a l'è stèta libe(r)â dai partigièi ai 28 d'avrì du [[1945]].
=== Scimbuli ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Cuneo-Stemma 1559.svg|U stemma de Cuni au [[1559]]
Cuneo-Stemma.svg|U stemma de Cuni au dì d'ancöi
Flag of Cuneo.svg|A bande(r)a de Cuni
</gallery>
Cun l'asêdiu du [[1557]] e a gran pröva de rexistènsa dèta da-e sò gènte, u dücca [[Emanuele Filibèrtu de Savoia]] u l'ha cuncessu a Cuni, "fedelìscima invitta", u titulu de sitè ai 31 de zenà du [[1559]], ciü che u dirittu d'azunze a crûxe di [[Savöia (famìggia)|Savoia]] in simma au stemma u(r)iginâle du cumün. A növa descrisiùn araldica a l'è dunca vegnüa: "fasciàu de russu e d'argèntu cu'u cappu di Savoia (de russu, aa crûxe d'argèntu). Mòttu: Ferendo. U scüu surmuntàu da sèi ramme de parma de vèrde, ch'e divèrgen a l'in fö(r)a"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Manno|tìtolo=Bibliografia storica degli Stati della monarchia di Savoia|url=https://books.google.com/books/about/Biblioteca_storica_italiana.html?id=7x4RAAAAYAAJ|ànno=1893|editô=F.lli Bocca|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|p=85|volùmme=Vul. 5}}</ref>.
U stemma ricunusciüu in vìa ufisiâle u l'è quellu au decrêtu du cappu du guvèrnu du 28 de zenâ du [[1936]]<ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?189|tìtolo=Cuneo, decreto 1936-01-28 DCG, riconoscimento di stemma|léngoa=IT|vìxita=2025-12-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://patrimonioacs.cultura.gov.it/patrimonio/3762ea24-f26f-4b6e-a1df-faa081bf0b83/690-cuneo|tìtolo=Bozzetto dello stemma del Comune di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-12}}</ref>, ch'u repìa u stemma araldicu cumme cuncessu dai Savoia:
{{Çitaçión|Truncàu. U primmu inquartàu: 1° e 4° partìu de Vestfalia <small>(de purpu(r)a, au cavallu inarbu(r)àu e revertegàu d'argèntu)</small> e de Sasônia <small>(fasciàu de öttu tocchi d'ò(r)u e de negru, au crancelìn de vèrde, traversante in banda)</small>, inestàu in punta d'Angria <small>(d'argèntu ai trèi puntâli de russu, missi 1 e 2)</small>; 2° de Chiablese <small>(d'argèntu seminàu de plinti de negru, au leùn du mèximu, armàu e lampasàu de russu)</small>; 3° de Aòsta <small>(de negru, au leùn d'argèntu, armàu e lampasàu de russu)</small>; in sce tüttu in cö, de Savoia mudèrna <small>(de russu, aa crûxe d'argèntu)</small>. U segundu fasciàu d'argèntu e de russu. U scüu u l'è fianchezàu da due brunde de parma e surmuntàu daa cu(r)una de sitè aculâ da 'n nastru cu'u mòttu {{Maioscolétto|Ferendo}}.|3=Troncato. Il primo inquartato: 1° e 4° partito di Vestfalia <small>(di porpora, al cavallo inalberato e rivoltato d'argento)</small> e di Sassonia <small>(fasciato di otto pezzi d'oro e di nero, al crancelino di verde, attraversante in banda)</small>, innestato in punta di Angria <small>(d'argento ai tre puntali di rosso, disposti 1 e 2)</small>; 2° di Chiablese <small>(d'argento, seminato di plinti di nero, al leone dello stesso, armato e lampassato di rosso)</small>; 3° di Aosta <small>(di nero, al leone d'argento, armato e lampassato di rosso)</small>; sul tutto in cuore, di Savoia moderna <small>(di rosso, alla croce d'argento)</small>. Il secondo fasciato d'argento e di rosso. Lo scudo è accostato da due fronde di palma e sormontato dalla corona di città accollata da un nastro con il motto {{Maioscolétto|Ferendo}}.|lingua=IT}}
U mòttu latìn da sitè, ''Ferendo'' ("Supurtandu"), u fà de riferimèntu a tütti i asêdi patìi da Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20220601000000*/https://www.comune.cuneo.it/uploads/media/Il_palazzo_municipale_di_Cuneo.pdf|tìtolo=Il Palazzo municipale di Cuneo|outô=Giovanni Cerutti (a cü(r)a de)|léngoa=IT|p=7}}</ref>. U gunfa(r)ùn da sitè u l'è in drappu spartìu de giancu e de russu.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Cuni}}
=== Minu(r)anse fu(r)èste ===
Ai 31 de dixèmbre du [[2024]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti a Cuni i sun 6.397<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera e popolazione residente straniera per sesso al 31 dicembre 2024|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2025-12-08}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüsi ===
I cugnummi ciü difüsi a Cuni i sun ''Dutto'', ''Giordano'', ''Giraudo'', ''Pellegrino'' e ''Bruno''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüsi cumün pe' cumün, Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-08}}</ref>.
=== Persune lighèi cun Cuni ===
* [[San Steva da Cuni]] (Cuni, [[1340]] ca. - [[Gerusalemme|Gerüsalèmme]], [[1391]]), religiusu, martire e santu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Carta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/stefano-da-cuneo-santo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2019|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 94|capìtolo=STEFANO da Cuneo, santo}}</ref>.
* [[Angelo Carletti]] ([[Chivasso|Chivassu]], [[1411]] - Cuni, [[1495]]), religiusu, lete(r)àu e ümanista<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sosio Pezzella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-carletti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1977|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 20|capìtolo=CARLETTI, Angelo}}</ref>.
* [[Gian Luigi Pascale]] (Cuni, [[1525]]/[[1530]] - [[Romma|Rumma]], [[1560]]), editû, tradutû e religiusu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Susanna Pyronel|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gian-luigi-pascale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2014|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 81|capìtolo=PASCALE, Gian Luigi}}</ref>.
* [[Carlo Pascale]] (Cuni, [[1547]] - [[Abbeville]], [[1625]]), lete(r)àu e diplumaticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eleonora Belligni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-pascale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2014|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 81|capìtolo=PASCALE, Carlo}}</ref>.
* [[Giovanni Aicardi]] (Cuni, [[1550]] - [[Zena]], [[1631]]), architettu e inzegnê<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Labò|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-aicardi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=AICARDI, Giovanni}}</ref>.
* [[Giovanni Francesco Ferrari]] (Cuni, [[1609]]/[[1610]] - [[Anqing]], [[1671]]), misciuna(r)iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuliano Bertuccioli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-francesco-ferrari_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1996|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 46|capìtolo=FERRARI, Giovanni Francesco}}</ref>.
* [[Bruno Bruni]] (Cuni, [[1714]] - [[Romma|Rumma]], [[1796]]), stò(r)icu e teolugu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Pignatelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/bruno-bruni_res-0bed41c1-87e9-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRUNI, Bruno}}</ref>.
* [[Pio Eula]] (Cuni, [[1722]]/[[1723]] - Cuni, [[1801]]), architettu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bruno Signorelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pio-eula_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1993|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 43|capìtolo=EULA, Pio}}</ref>.
* [[Vittorio Filippo Melano]] (Cuni, [[1737]] - [[Novæa|Nuva(r)a]], [[1813]]), assivescu de Cagliari e vescu de Nuva(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paolo Palumbo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/vittorio-filippo-melano_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2009|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 73|capìtolo=MELANO, Vittorio Filippo}}</ref>.
* [[Maurizio Pipino]] (Cuni, [[1739]] - [[Symi]], [[1788]]), megu e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Rafaella Pilo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/maurizio-pipino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=PIPINO, Maurizio}}</ref>.
* [[Antonio Bartolomeo Bruni]] (Cuni, [[1757]] - Cuni, [[1821]]), cumpusitû, viulinista e diretû d'urchèstra<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Scalabrino|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-bartolomeo-bruni_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRUNI, Antonio Bartolomeo}}</ref>.
* [[Bruno Lanteri]] (Cuni, [[1759]] - Pineròllu, [[1830]]), religiusu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Griseri|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pio-bruno-lanteri_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 63|capìtolo=LANTERI, Pio Bruno}}</ref>.
* [[Giuseppe Barbaroux]] (Cuni, [[1772]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1843]]), aucattu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Narciso Nada|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giuseppe-barbaroux_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1964|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 6|capìtolo=BARBAROUX, Giuseppe}}</ref>.
* [[Franco Andrea Bonelli]] (Cuni, [[1784]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1830]]), ornitolugu e entumolugu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Baccio Baccetti|outô2=Pietro Omodeo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-andrea-bonelli_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1969|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 11|capìtolo=BONELLI, Franco Andrea}}</ref>.
* [[Alessandro Riberi]] ([[Stroppo]], [[1794]] - Cuni, [[1861]]), megu, academicu e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierangelo Gentile|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/alessandro-riberi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2016|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 87|capìtolo=RIBERI, Alessandro}}</ref>.
* [[Lelio Della Torre]] (Cuni, [[1805]] - [[Padova|Pàduva]], [[1871]]), scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Riccardo Di Segni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/della-torre-lelio-hillel_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1989|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 37|capìtolo=DELLA TORRE, Lelio Hillel}}</ref>.
* [[Carlo Baudi di Vesme]] (Cuni, [[1809]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1877]]), lete(r)àu e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Maria Fubini Leuzzi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/baudi-di-vesme-carlo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BAUDI DI VESME, Carlo}}</ref>.
* [[Gustavo Ponza di San Martino]] (Cuni, [[1810]] - [[Dronero]], [[1876]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Davide De Franco|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ponza-di-san-martino-alessandro-gustavo-giorgio-filippo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=PONZA DI SAN MARTINO, Alessandro Gustavo Giorgio Filippo Maria}}</ref>.
* [[Emilio Ferrero]] (Cuni, [[1819]] - [[Firense|Firènse]], [[1887]]), militâre e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Caciulli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/emilio-ferrero_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FERRERO, Emilio}}</ref>.
* [[Giovanni Toselli]] (Cuni, [[1819]] - [[Zena]], [[1886]]), atû de teâtru<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Emanuela Agostini|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-toselli_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2019|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 96|capìtolo=TOSELLI, Giovanni}}</ref>.
* [[Antonio Allegretti]] (Cuni, [[1840]] - [[Carrara]], [[1918]]), scurtû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nello Tarchiani|outô2=Franco Russoli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-allegretti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=ALLEGRETTI, Antonio}}</ref>.
* [[Coriolano Ponza di San Martino]] ([[Turin|Tü(r)ìn]], [[1842]] - Cuni, [[1926]]), militâre e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Davide De Franco|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ponza-di-san-martino-coriolano-cesare-luigi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=PONZA DI SAN MARTINO, Coriolano Cesare Luigi}}</ref>.
* [[Carolina Invernizio]] ([[Voghera]], [[1851]] - Cuni, [[1916]]), scritrixe<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Zaccaria|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carolina-invernizio_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 62|capìtolo=INVERNIZIO, Carolina}}</ref>.
* [[Giuseppe Brignone]] (Cuni, [[1854]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1937]]), atû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sisto Sallusti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giuseppe-brignone_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRIGNONE, Giuseppe}}</ref>.
* [[Gherardo Ferreri]] (Cuni, [[1856]] - [[Romma|Rumma]], [[1929]]), megu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Domenico Celestino|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gherardo-ferreri_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1996|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 46|capìtolo=FERRERI, Gherardo}}</ref>.
* [[Tancredi Galimberti]] (Cuni, [[1856]] - Cuni, [[1939]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Sircana|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tancredi-galimberti_res-99642c2c-87ed-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1998|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 51|capìtolo=GALIMBERTI, Tancredi}}</ref>.
* [[Giovanni Muffone]] (Cuni, [[1859]] - [[Cortemilia]], [[1927]]), prefèttu e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Wladimiro Settimelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-muffone_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2012|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 77|capìtolo=MUFFONE, Giovanni}}</ref>.
* [[Lorenzo Michelangelo Billia]] (Cuni, [[1860]] - [[Firense|Firènse]], [[1924]]), studiusu de filusufia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Traniello|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lorenzo-michelangelo-billia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1968|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 10|capìtolo=BILLIA, Lorenzo Michelangelo}}</ref>.
* [[Giovanni Battista Ceirano]] (Cuni, [[1860]] - [[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[1912]]), impresa(r)iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-ceirano_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1979|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 23|capìtolo=CEIRANO, Giovanni}}</ref>.
* [[Cesare Goria Gatti]] (Cuni, [[1860]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1939]]), impresa(r)iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Brignone|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/cesare-goria-gatti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2002|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 58|capìtolo=GORIA GATTI, Cesare}}</ref>.
* [[Camillo Manfroni]] (Cuni, [[1863]] - [[Romma|Rumma]], [[1935]]), prufesû e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Monsagrati|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/camillo-manfroni_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 68|capìtolo=MANFRONI, Camillo}}</ref>.
* [[Luigi Caissotti di Chiusano]] ([[Turin|Tü(r)ìn]], [[1868]] - Cuni, [[1963]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandro Zussini|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/caissotti-di-chiusano-luigi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CAISSOTTI DI CHIUSANO, Luigi}}</ref>.
* [[Attilio Mussino]] ([[Turin|Tü(r)ìn]], [[1878]] - Cuni, [[1954]]), ilustratû, fümetista e pitû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariadelaide Cuozzo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/attilio-mussino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2012|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 77|capìtolo=MUSSINO, Attilio}}</ref>.
* [[Antonio Stefano Benni]] (Cuni, [[1880]] - [[Losanna]], [[1945]]), impresa(r)iu e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Pertici|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/marcello-soleri_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2018|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 93|capìtolo=SOLERI, Marcello}}</ref>.
* [[Nino Berrini]] (Cuni, [[1880]] - [[Boves]], [[1962]]), giurnalista, scritû e dramatürgu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pino Fasano|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/nino-berrini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1967|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 9|capìtolo=BERRINI, Nino}}</ref>.
* [[Marcello Soleri]] (Cuni, [[1882]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1945]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Bock Berti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gastone-lambertini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 63|capìtolo=LAMBERTINI, Gastone}}</ref>.
* [[Aldo Ferrabino]] (Cuni, [[1892]] - [[Romma|Rumma]], [[1972]]), stò(r)icu, filòsufu e bibliuteca(r)u<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Treves|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/aldo-ferrabino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1996|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 46|capìtolo=FERRABINO, Aldo}}</ref>.
* [[Giorgio Federico Ghedini]] (Cuni, [[1892]] - [[Nervi|Nèrvi]], [[1965]]), cumpusitû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Sardi De letto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-federico-ghedini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2000|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 53|capìtolo=GHEDINI, Giorgio Federico}}</ref>.
* [[Augusto Rostagni]] (Cuni, [[1892]] - [[Muzzano (Italia)|Muzzano]], [[1961]]), filolugu clascicu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Piras|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/augusto-rostagni_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROSTAGNI, Augusto}}</ref>.
* [[Sergio Ortolani]] ([[Napoli|Napuli]], [[1896]] - Cuni, [[1949]]), stò(r)icu de l'arte, pueta e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Federica De Rosa|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/sergio-ortolani_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2013|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 79|capìtolo=ORTOLANI, Sergio}}</ref>.
* [[Gastone Lambertini]] (Cuni, [[1902]] - [[Firense|Firènse]], [[1994]]), biolugu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Bock Berti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gastone-lambertini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 63|capìtolo=LAMBERTINI, Gastone}}</ref>.
* [[Amedeo Giacomini]] (Cuni, [[1905]] - [[Romma|Rumma]], [[1979]]), fisicu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulio Maltese|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amedeo-giacomini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2000|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 54|capìtolo=GIACOMINI, Amedeo}}</ref>.
* [[Duccio Galimberti]] (Cuni, [[1906]] - [[Centallo]], [[1944]]), aucattu e partigiàn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Sircana|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tancredi-galimberti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1998|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 51|capìtolo=GALIMBERTI, Tancredi}}</ref>.
* [[Leonardo Ferrero]] (Cuni, [[1915]] - [[Trieste|Trièste]], [[1965]]), filolugu e prufesû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marcello Gigante|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-ferrero_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FERRERO, Leonardo}}</ref>.
* [[Nuto Revelli]] (Cuni, [[1919]] - Cuni, [[2004]]), stò(r)icu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lidia Piccioni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/benvenuto-revelli_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2016|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 87|capìtolo=REVELLI, Benvenuto}}</ref>.
* [[Valerio Verra]] (Cuni, [[1928]] - [[Romma|Rumma]], [[2001]]), prufesû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claudia Melica|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-verra_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2020|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 98|capìtolo=VERRA, Valerio}}</ref>.
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Cuneo - Duomo di Cuneo - 2023-09-24 16-13-08 001.JPG|A catedrâle de Cuni
Cuneo - Chiesa di Sant'Ambrogio - 2023-09-24 16-16-47 001.JPG|A gêxa de Sant'Ambröxu
Cuneo - Chiesa di Santa Maria della Pieve - 2023-09-24 16-19-58 001.JPG|A faciâ de Santa Ma(r)ìa da Cêve
Cuneo, Chiesa di San Sebastiano, esterno, facciata.jpg|Gêxa di Santi Giacumu e Bastiàn
Chiesa di Sant'Anna, Cuneo, vista frontale.jpg|A capélla de Sant'Ànna
Santuario Madonna della Riva, Cuneo 01.jpg|U santua(r)iu da Madònna da Riva
</gallery>
;Paròcchia da catedrâle
* Catedrâle de Santa Ma(r)ia du Bòscu: a l'è a catedrâle da [[diocexi de Cuni-Fusàn]] e a l'è mensiunâ fina du [[XIII secolo|Duxèntu]], scibèn che a gêxa d'ancöi a secce du [[XVII secolo|Seisèntu]], cun di âtri intervènti fèti pe'i dànni de l'asêdiu du [[1774]]. A catedrâle de Cuni a g'ha ina furma a crûxe grêga cuèrta da vorte a butte, cu'ina faciâ neuclascica. De drentu a l'è decu(r)â da pitü(r)e e finimènti fèti tra u [[XVIII secolo|Settesèntu]] e u [[XX secolo|Növesèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12213/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria del Bosco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-02}}</ref>.
;Paròcchia de Sant'Ambröxu
* Gêxa de Sant'Ambröxu: fina dau [[XIII secolo|Duxèntu]] a Cuni u gh'é(r)a in gêxa dedicâ a [[Sant'Ambrœuxo|Sant'Ambröxu]], fèta növa aa fìn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e turna du [[XVIII secolo|Settesèntu]], quand'a l'ha piàu a sò furma d'ancöi, scibèn che i travai pe'a faciâ ba(r)òcca i sun finìi numma che du [[1890]]. Prugèttu du [[Francesco Gallo (architettu)|Francesco Gallo]], de drentu a g'ha ina cianta a crûxe grega cun de capélle dae parte, cun de vorte e de mü(r)aje tütte decu(r)èi cu'in güstu ba(r)òccu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12229/|tìtolo=Chiesa di Sant'Ambrogio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.cittaecattedrali.it/it/bces/185-chiesa-di-sant-ambrogio|tìtolo=Chiesa di Sant'Ambrogio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-13}}</ref>.
;Paròcchia de Santa Ma(r)ia da Cêve
* Gêxa de Santa Ma(r)ia da Cêve: a se tröva intu veggiu, dund'i l'han fèta aa mitè du [[XVII secolo|Seisèntu]] cumme capélla pe'u culêgiu di Gesuiti, sciü prugèttu du [[Giovenale Botto]]. Cunsacrâ du [[1673]], du [[1773]] u gh'è stètu a supresciùn de l'urdine e, passàu quarche tèmpu, a l'è stèta rangiâ a gêxa paruchiâle, funsiùn ch'a l'ha tegnüu fina au dì d'ancöi. Derê da faciâ ba(r)òcca a g'ha ina sula navâ, cun quattru èrchi dae parte dund'i se dröven di atèi, ciü de quellu au fundu, de marme(r)u du [[XVIII secolo|Settesèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12228/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria della Pieve|léngoa=IT|vìxita=2026-05-17}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.cittaecattedrali.it/it/bces/183-chiesa-di-santa-maria-della-pieve|tìtolo=Chiesa di Santa Maria della Pieve|léngoa=IT|vìxita=2026-05-17}}</ref>.
;Paròcchia de San Michê
* Gêxa di Santi Giacumu e Bastiàn: fundâ du [[1481]] in scia pòrte pe' [[Boves]], a l'è stèta fèta növa fra u [[1595]] e u [[1630]], pe' pià a sò faciâ d'ancöi de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]. De drentu a g'ha ina navâ sula, cuèrta da 'na cupula intu mezzu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/11996/|tìtolo=Chiesa dei Santi Giacomo e Sebastiano|léngoa=IT|vìxita=2026-05-18}}</ref>.
* Gêxa de Sant'Ànna: a punènte du cèntru, inte basse ch'e ne pian u numme.
* Gêxa du Semina(r)iu Vescuvìle: capélla ch'a se tröva intu cumplessu du Semina(r)iu, au sò servissiu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12197/|tìtolo=Chiesa del Seminario Vescovile|léngoa=IT|vìxita=2026-05-18}}</ref>.
* Santua(r)iu da Madònna da Riva: fètu in curispundènsa d'ina funte, u l'existeva da primma du [[XV secolo|Quattrusèntu]] ma u l'è stètu fabricàu de növu ciü votte, a l'ürtimu de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], p'esse stètu purtàu vìa da de bu(r)e du [[Stü(r)a (sciümme)|Stü(r)a]] o ruvinàu au tèmpu di asêdi da sitè<ref>{{Çitta web|url=https://www.piemontesacro.it/santuari_cuneo/santuario_madonna_della_riva_cuneo.htm|tìtolo=Santuario Madonna della Riva (Cuneo)|léngoa=IT|vìxita=2026-05-18}}</ref>.
;Paròcchia du Cö Imaculàu de Ma(r)ia
* Gêxa du Cö Imaculàu de Ma(r)ia: a l'è ina gêxa mudèrna, inandiâ du [[1957]] ma custruìa de növu, ciü grossa, a partì dau [[1961]], pe' êsse cunsacrâ du [[1970]]. Fèta int'in güstu mudèrnu, a g'ha ina faciâ a cabanna e de drentu a se svilüppa int'in'aula ünica, dund'u ghe fà lüxe sette grandi barcùi e in lüxernâ. Tantu l'atâ che u co(r)u, au fundu da gêxa, i sun fèti de legnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12214/|tìtolo=Chiesa del Cuore Immacolato di Maria|léngoa=IT|vìxita=2026-05-24}}</ref>.
* Santua(r)iu de Sant'Antôgnu de Pàduva: inte quartèi növi de Cuni, faciâ in sce Cursu Nissa, u santua(r)iu u l'è stètu issàu du [[1907]] pe' vuluntè du prève Don Peano, di [[Òpia picìnn-a da Divìnn-a Providénsa|fratti de Don Orione]]. Dau [[2003]] u l'è passàu aa cumünitè urtudossa rümêna, ricunusciüa dau [[2005]] cumme ina sò paròcchia da [[Diòcexi ortodòssa roménn-a d'Itàlia|diocexi d'Italia]]<ref>{{Çitta web|url=https://cuneofotografie.blogspot.com/2016/01/chiesa-di-santantonio.html|tìtolo=Chiesa di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-24}}</ref>.
;Paròcchia de San Giuànni Bòscu
* Gêxa de San Giuànni Bòscu
;Paròcchia de San Paulu
* Gêxa de San Paulu
;Paròcchia du Sacru Cö
* Gêxa du Sacru Cö
* Gêxa da Madònna de Lourdes
* Gêxa di Feruvê
;Paròcchia de Bombonina
* Gêxa de San Matê e da Beâ Vèrgine di Du(r)ùi
;Paròcchia de Borgo San Giuseppe
* Gêxa de San Giüsèppe
;Paròcchia de Cerialdo
* Gêxa de San Piu X
* Gêxa da Madònna du Rusa(r)iu
* Gêxa de San Giacumu
;Paròcchia de Confreria
* Gêxa de San Defendente
;Paròcchia de Madonna delle Grazie
* Gêxa da Madònna de Grassie
;Paròcchia de Madonna dell'Olmo
* Gêxa da Madònna de l'Urmu
* Gêxa de San Grâtu
;Paròcchia de Passatore
* Gêxa de San Giuànni u Batìsta
;Paròcchia de Roà Canale
* Gêxa de l'Imaculâ Cuncesiùn de Ma(r)ia Santìscima
;Paròcchia de Roata Rossi
* Gêxa de San Ròccu
;Paròcchia de Ronchi
* Gêxa de San Lu(r)ènsu
* Gêxa de Sant'Ànna
;Paròcchia de San Benigno
* Gêxa de San Benignu
* Gêxa de Ma(r)ia Imaculâ
;Paròcchia de San Bernardo
* Gêxa de San Benardu
;Paròcchia de San Pietro del Gallo
* Gêxa de San Pe(r)u
;Paròcchia de San Rocco Castagnaretta
* Gêxa de San Ròccu
* Gêxa du Santìscimu Numme de Ma(r)ia
;Paròcchia de Spinetta
* Gêxa da Nativitè de Ma(r)ia Santìscima
;Âtre architetü(r)e
* Veggiu cunventu de San Fransescu
* Veggia gêxa de San Tumaxu
* Veggia gêxa de San Giuànni Deculàu
* Scinagoga de Cuni
=== Architetü(r)e sivìli ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Cuneo - Palazzo della Prefettura - 2025-09-26 12-42-03 001.jpg|U palàssiu da Prefetü(r)a
Immaggine:PiazzaGalimberti-Cuneo3.jpg|U palàssiu du Tribünà
Immaggine:Cuneo palazzo vescovile.jpg|U palàssiu du Vescu
</gallery>
* Palàssiu Alberti
* Palàssiu Andreis di Mondrone
* Palàssiu-Cà Galimberti
* Palàssiu Delfino
* Palàssiu Delfino di Trivero
* Palàssiu da Banca d'Italia
* Palàssiu da Prefetü(r)a
* Palàssiu da Pruvinsa
* Palàssiu da Stasiùn
* Palàssiu da Tûre, cu'a Tûre Sivica
* Palàssiu du Municìpiu
* Palàssiu du Tribünà
* Palàssiu du Vescu
* Palàssiu Pascale di Nuceto, dapöi Audiffredi
* Palàssiu Rubatti di Toricella
* Palàssiu Scotti di Sauze
* Palàssiu Taricchi di Stroppo
* Teâtro Toselli
* Palàssiu Uffici Finanziari PUF
* Vìlla Oldofredi Tadini
* Vìlla Tornaforte
* Munümèntu au Giuseppe Barbaroux
* Munümèntu aa cunfruènsa du Stü(r)a e du Gessu
* Munümèntu aa rexistènsa
==== Pòrteghi ====
{{Çitaçión||''[[:pms:s:Giovanni Cerutti/Canson/Sota ij pòrti 'd Coni|Ij pòrti 'd Coni]]''|Là sota ij pòrti 'd Coni, là sota ij pòrti neuv,<br />a-i é na bela, bela bionda, larà, ch’a vend ij parapieuv.|lingua=PMS}}
[[Immaggine:Portici di Cuneo.jpg|miniatura|I pòrteghi de Cuni]]
Cuni a g'ha ciü o mêno öttu chilòmetri de pòrteghi inte tüttu, de lungu impurtanti inta vìtta da sitè e pe'i sò cumèrci<ref>{{Çitta web|url=https://viaggi.corriere.it/itinerari-e-luoghi/cards/portici-ditalia-le-passeggiate-nel-cuore-di-10-citta/?img=2|tìtolo=Sotto i portici più eleganti d'Italia: passeggiate nel cuore di 10 città|outô=Luca Sartori|dæta=17 nuvèmbre 2023|léngoa=IT|vìxita=2025-12-10}}</ref>. Segundu a sò u(r)igine, sti pòrteghi i se ponen spartì inte trèi mumènti de custrusiùn: i pòrteghi de Vìa Rumma e da sitè veggia i ne vegnen da l'etè de mezzu fina au Sei-Settesèntu e l'etè ba(r)òcca, quelli de Ciàssa Galimberti i g'han de cuntru in impiantu de l'Öttusèntu mèntre, daa fìn de l'ürtima guèra mundiâle, i se sun stèti tracièi i pòrteghi de Cursu Nissa e de sò travèrse.
Cuni a l'è a quarta sitè de l'Italia pe'a lunghessa di sò pòrteghi, dòppu numma che [[Bologna|Bulògna]], [[Turin|Tü(r)ìn]] e [[Padova|Pàduva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ecoditorino.org/quali-sono-le-citta-con-piu-portici-in-italia.htm|tìtolo=Quali sono le città con più portici in Italia?|outô=Emanuel Silci|dæta=19 arvì 2024|léngoa=IT|vìxita=2025-12-10}}</ref>.
=== Architetü(r)e militâri ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Cuneo – Caserma Vittorio Emanuele II (xilografia).jpg|A caserma Vittorio Emanuele II, [[1893]]
Targa Via Cesare Battisti, Cuneo.jpg|Targa au Cesare Battisti in scia caserma ch'a gh'è dedicâ
</gallery>
* Caserma "Cesare Battisti": nasciüa in gì(r)u au [[1889]] cumme caserma "Vittorio Emanuele II", a l'è stèta fabricâ da fiancu da caserma "generâle Antonio Cantore", ciü antìga, pe' furmà in cumplessu ünicu. Fra i quattri fabrichèi ch'i furmavan sta caserma, quellu ciü a punènte, de ciü prexu pe' êsse duve(r)àu pe'i servissi e di ufissi, u l'è vegnüu a sêde de l'[[Archiviu de Stàttu de Cuni]]<ref>{{Çitta web|url=https://artbonus.gov.it/1431-archivio-di-stato-di-cuneo.html|tìtolo=Archivio di Stato di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
* Caserma "Gonzaga": missa inte Cursu Soleri, a l'è ancù duve(r)â cumme sêde du cumandu di carabinèi pe'a pruvinsa de Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneodice.it/eventi/cuneo-e-valli/caserma-gonzaga-aperta-al-pubblico_3514.html|tìtolo=Caserma "Gonzaga" aperta al pubblico|dæta=3 nuvèmbre 2016|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
=== Müsei ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Cuneo - Museo Casa Galimberti - Marcok 2024-10-11 001 015.jpeg|U Müseu Cà Galimberti
Cuneo - Museo civico di Cuneo - Marcok 2024-10-11 022.jpeg|Müseu Sivicu de Cuni
Cuneo, Museo Diocesano San Sebastiano Interno Sala di San Giacomo, veduta d'insieme con ex voto.jpg|Sâla de San Giacumu, Müseu Diucesàn
</gallery>
* Müseu Cà Galimberti: u se tröva drentu au palàssiu Osasco, intu scitu ch'u l'é(r)a da famìa Galimberti e intu scagnu de l'aucattu e partigiàn [[Duccio Galimberti]]. Lì, u gh'è in mustra a culesiùn d'ope(r)e d'arte da famìa, ciü che a sò bibliutêca e archiviu<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/vivere-il-comune/luoghi/museo-casa-galimberti/|tìtolo=Museo Casa Galimberti|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
* Müseu Sivicu: u müseu da sitè, da-i [[Anni 1980|ànni '80]] u tröva de pòstu intu cumplessu de San Fransescu e u campa insemme de testimunianse in scia sto(r)ia de Cuni dau sò imprinsippiu fin'au dì d'ancöi. Furmàu da pa(r)eggi fundi, u g'ha fina de bibliutêca e de archiviu sto(r)icu<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneocultura.it/musei/museo-civico-di-cuneo/informazioni/|tìtolo=Museo civico di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
* Müseu Diucesàn "San Bastiàn": inta Cuntrâ Munduì, u l'è missu intu cumplessu de San Bastiàn, cu'e ciü tante ope(r)e mustrèi intu müseu ch'e ne vegnen da stu lì e daa cungrega ch'a gh'axeva de sêde<ref>{{Çitta web|url=https://www.museodiocesanocuneo.it/|tìtolo=Il percorso espositivo|outô=Müseu Diucesàn "San Bastiàn"|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
* Müseu feruviàriu: u se tröva inta [[stasiùn de Cuni]] e u se ghe pò vegghe tante testimunianse in scia sto(r)ia de feruvìe a Cuni, cun tantu de vestì e beretti da feruvê, manifesti, papèi e futugrafìe. De ciü, au de fö(r)a u gh'è in vagùn du [[1943]] e ina veggia [[Lucumutìva FS E.551|lucumutìva E.551]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120929010308/http://www.dlfcuneo.net/museo.html|tìtolo=Il Museo Ferroviario di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
* Memu(r)iâle Divixùn Arpìna "Cuneense": inta veggia [[stasiùn de Cuni Gessu]], u mette in mustra memo(r)ie e testimunianse da "Cuneense" e di mòrti in guèra de tütta a pruvinsa, cun di repèrti de quelli tèmpi<ref>{{Çitta web|url=https://www.memocuneense.it/|tìtolo=Memoriale Divisione Alpina Cuneense|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
=== Natü(r)a ===
* Parcu da Zuentù
* Parcu da Rexistènsa
* Parcu fluviâle Gessu e Stü(r)a
* Parcu Munvìsu
* Giardìn "Piazza della Libertà"
* Parcu da Castagna
* Giardìn "Dino Fresia"
* Giardìn "Don Cesare Stoppa"
* Giardìn "Lalla Romano"
* Giardìn "Villa Sarah"
* Parcu Parri
== Cultü(r)a ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
[[Immaggine:Biblioteca civica di Cuneo - cortile 01.jpg|miniatura|U curtì da Bibliutêca Sivica]]
A Cuni e ghe sun 17 bibliutêche<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305093342/http://www.comune.cuneo.gov.it/fileadmin/comune_cuneo/content/amm_organiz/cultura/biblioincitta/Pieghevole_Biblioincitta.pdf|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteche della Città di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>, tütte drentu aa réa da sitè, ch'a se ciamma ''Biblioincittà''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130127161018/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta.html|tìtolo=Biblioincittà|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. Intu detaju, ste chi e sun:
* Bibliutêca de l'Alliance Française: a campa di tèsti pe'u stüddiu e pe' mustrà a [[Lengua françéise|lengua fransese]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210353/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-dellalliance-francaise.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dell'Alliance Française di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca de l'asuciasiùn APICE: furmâ da 1.500 vulümmi, a campa du mate(r)iâle dedicàu a l'[[Union Europea|Uniùn Eurupea]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210355/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-dellassociazione-apice.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dell'Associazione APICE di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca di matetti e di fiöi: a g'ha numma che di scrìti dedichèi pe'i fiöi fra 0 e 14 ànni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210319/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-dei-bambini-e-dei-ragazzi.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dei Bambini e dei Ragazzi|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du [[Club arpin italian|Clüb Arpìn Italiàn]] "A. Borsi": a l'è dedicâ a l'arpinismu e aa muntagna in gene(r)âle<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210331/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-club-alpino-italiano-a-borsi.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Club Alpino Italiano A. Borsi di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca da Came(r)a de Cumèrciu: a cunsèrva libbri e reviste de genere ecunòmicu e stò(r)icu-ecunòmicu, ciü che u fundu bibliugraficu da sêde da Banca d'Italia a Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210349/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-della-camera-di-commercio.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca della Camera di Commercio di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du sèntru de ducumentàsiu spurtiva: a se tröva inta sêde du CONI pe'a pruvinsa<ref>{{Çitta web|url=https://archive.is/20121219024220/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-centro-di-doc-sportiva.html|tìtolo=Biblioteca del Centro di Documentazione Sportiva|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du sèntru stüddi da fundasiùn Càscia de risparmiu de Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210324/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-centro-studi-fond-crc.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Centro Studi della Fondazione CRC di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca Sivica: a l'è a bibliutêca sivica ciü antìga du Piemunte, fundâ du [[1802]], e a l'ha ina culesiùn de ciü de 300.000 vulümmi. A l'è ascì ina sêde de depôxitu legâle e u sèntru da réa sitadìna<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210116/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-civica-di-cuneo.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca Civica di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca pe'i fiöi de Cuni süd: intu sèntru cumerciâle de Cuni 2, a l'è turna ina bibliutêca pe'i letûi fra 0 e 14 ànni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210409/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-per-ragazzi-di-cuneo-sud.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca per Ragazzi di Cuneo Sud|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du Cunservato(r)iu "G. F. Gherdini"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210335/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-conservatorio-g-f-ghedini.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Conservatorio G. F. Ghedini di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca diucesâna: intu semina(r)iu vescuvìle<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210359/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-diocesana.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca Diocesana di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca de l'Istitüu Stò(r)icu da Rexistènsa: a se tröva intu sèntru de ducumentasiùn teritu(r)iâle e a campa du mate(r)iâle bibliugraficu dedicàu aa sto(r)ia cuntempuranea<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210406/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-ist-storico-resistenza.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dell'Istituto Storico della Resistenza di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca da Müseu Cà Galimberti: missa insemme daa famìa Galimberti a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210339/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-museo-casa-galimberti.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Museo Casa Galimberti di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du Cumplessu munümentâle de San Fransescu: a cunsèrva du mate(r)iâle dedicàu ai bêni cultü(r)âli<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210117/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-compl-monum-san-francesco.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Complesso Monumentale di San Francesco di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du prugètti fiö: intu sèntru de ducumentasiùn teritu(r)iâle, a l'è dedicâ ai fiö fra 14 e 18 ànni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210344/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-progetto-adolescenti.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Progetto Adolescenti di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca universcita(r)ia de Cuni: u g'ha du pübricasiùi in sce mate(r)ie mustrèi inta sêde de Cuni de l'Üniverscitè de Tü(r)ìn<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210414/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-universitaria-cuneese.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca Universitaria Cuneese di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca "Davide Cavaglion": a l'è dedicâ aa sto(r)ia de cumünitè ebraiche du Piemunte.
;Scö(r)e
Intu terito(r)iu du cumün de Cuni i se trövan 10 asili statâli e 13 privèi, 19 scö(r)e elementâ(r)i (üna privâ), 7 scö(r)e medie (üna privâ), 11 scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu e 5 istitüi de furmasiùn prufesciunâle, cumpresu ün ch'u l'è du cumün.
I primmi trèi livélli de scö(r)e prima(r)ie i sun spartìi fra i sinque istitüi cumprensivi "Corso Soleri", "Via Sobrero", "Viale Angeli", "Oltrestura" e "Borgo San Giuseppe", mèntre e segunda(r)ie e sun u magistrâle "E. De Amicis", u tecnicu cumerciâle "F. Bonelli", u tecnicu indüstriâle "M. Delpozzo", l'istitüu d'istrusiùn superiûre "S. Grandis", u scientificu e clascicu "S. Pellico - G.Peano", l'I.I.S. "Bianchi - Virginio" e l'I.I.S. "Virgino - Donadio"<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/wp-content/uploads/2025/10/SEDI-ISTITUTI-SCOLASTICI.pdf|tìtolo=Sedi istituti scolastici|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
De ciü, a Cuni a gh'è ina sêde destacâ de l'Üniverscitè de Tü(r)ìn, u cunservato(r)iu "Giorgio Federico Ghedini", l'Academia de Bèlle Arte e l'Istitüu Universcita(r)iu pe' mediatûi lenguistichi "A. Macagno".
=== Parlà de Cuni ===
U [[parlà de Cuni]] u l'è ina va(r)ietè da [[Léngoa piemontéize|lengua piemuntese]], cunscide(r)àu cumme parte du piemuntese de punènte e tòstu pa(r)eggiu au [[parlà de Tü(r)ìn]]. Au dì d'ancöi, inta sitè nu se ghe parla ancù gua(r)i de Cuni, mèntre a situasiùn a l'è in pôcu meju inte frasiùi.
=== Cuxìna ===
U dûse tipicu de Cuni i sun i "[[cuneesi au rum]]", di ciculatìn fèti cun due negge de meringa ch'e g'han intu mezzu ina crema de ciculata fundènte e rum, tütte cuèrte de ciculata fundènte. Sti ciculatìn i sun stèti inventèi da l'Andrea Arione du [[1923]], ch'u n'ha depuxitàu u brevettu, e au dì d'ancöi i se ne ponen truvà inte de versciùi dife(r)ènti, cun o sènsa de licure<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/topnews/edizioni-locali/cuneo/2021/05/25/news/un-secolo-di-cuneesi-il-dolce-che-fa-sognare-golosi-in-tutto-il-mondo-1.40314156/|tìtolo=Un secolo di "cuneesi", il dolce che fa sognare golosi in tutto il mondo|dæta=15 mazzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-01-13}}</ref>.
== Ecunumia ==
L'ecunumia de Cuni, scibèn ch'a se secce strêta inti ànni, u l'è ancù ligâ au cumèrciu di prudòtti de l'[[Agricoltûa|agricultü(r)a]] e de l'[[Alevaménto|alevamèntu]], cu'u sò mercàu de béstie ch'u l'è ün di ciü impurtanti de l'Italia. E indüstrie ch'e se ghe trövan e sun pe'u ciü inti setùi da gumma, du vestì e da mecanica. A sitè a l'è ina destinasiùn pe'u türismu, survetüttu de tranxitu<ref name=":1" />.
== Manifestasiùi ==
* ''Mostra Regionale Zootecnica di Quaresima'': mustra de béstie fèta fina dau [[1952]] intu tèmpu de [[Qua(r)exima]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20241106184035/https://www.comune.cuneo.it/attivita-produttive/agricoltura-industria-artigianato-sanita-turismo/ufficio-agricoltura/mostre-agricole-mostra-regionale-zootecnica-di-quaresima.html|tìtolo=Mostre Agricole - Mostra Regionale Zootecnica di Quaresima|léngoa=IT|vìxita=2026-01-08}}</ref>.
* ''Degustibus'': manifestasiùn de cuxìna ch'a mi(r)a de dà vûxe ai prudòtti tipichi de Cuni, ch'a se tegne, dau [[2010]], intu segundu fìn de setemâna de mazzu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150527121951/http://cuneo.degustibus.cuneo.it/|tìtolo=Degustibus|léngoa=IT|vìxita=2026-01-08}}</ref>.
* ''La Fausto Coppi'': cumpetisiùn de briciclette pe' curidûi nu aspèrti, a l'è spartìa inti dui percursi da mediufundu e da granfundu. Fèta dau [[1987]], a cazze aa segunda dumenega de lüju<ref>{{Çitta web|url=http://www.faustocoppi.net/|tìtolo=La Fausto Coppi|léngoa=IT|vìxita=2026-01-08}}</ref>.
* ''Cuneo Illuminata'': fèta dau [[2014]], de lüju, pe' l'ucaxùn u l'è decu(r)àu de lüxe cu'a müxica tütta Vìa Rumma e Ciàssa Galimberti<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.cuneoilluminata.eu/|tìtolo=Cuneo Illuminata|léngoa=IT|vìxita=2026-01-17}}</ref>.
* ''Grande Fiera d'Estate'': manifestasiùn du genere de fe(r)e, a l'é(r)a inandià a Cuni fra a fìn d'agustu e l'imprinsippiu de setèmbre, dau [[1976]] fina du [[2019]]. Sta fe(r)a, che dau [[2010]] a g'ha u titulu de "Nasiunâle", a l'è spartìa inte sette sesiùi pe' argumèntu, e a cumprènde ascì di âtri evènti lighèi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20180321193220/http://grandefieradestate.com/|tìtolo=Grande Fiera d'Estate|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>.
* ''Mirabilia International Circus & Performing Arts Festival'': in gran festival de arte da cìrcu, u se tegne turna fra a fìn d'agustu e i primmi de setèmbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalmirabilia.it/|tìtolo=Mirabilia International Circus & Performing Arts Festival|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>.
* ''Mostra Regionale Ortofrutticola Città di Cuneo'': a l'è ina manifestasiùn dedicâ ai prudòtti de l'agricultü(r)a da pruvinsa de Cuni. Sta mustra a cazze tütti i ànni inta primma mitè du mese de setèmbre e a l'è fèta inta frasiùn de San Rocco Castagnaretta<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20241106165759/https://www.comune.cuneo.it/attivita-produttive/agricoltura-industria-artigianato-sanita-turismo/ufficio-agricoltura/mostra-regionale-ortofrutticola-citta-di-cuneo.html|tìtolo=Comune di Cuneo - Portale Istituzionale - Mostra Regionale Ortofrutticola - Città di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>.
* ''Fiera Nazionale del Marrone'': a l'è ina manifestasiùn dedicâ aa [[castagna]] e ai prudòtti fèti cun sta lì, inandiâ intu tèrsu fìn da setemâna d'utùbre dau [[1999]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.marrone.net/|tìtolo=Fiera del Marrone|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>.
* ''Sono un uomo di mondo'': a tèrsa dumenega d'utùbre, dau [[1999]], u se tegne st'evèntu dedicàu a tütte e gènte ch'e l'han fètu u servissiu militâre a Cuni o ch'e l'han stüdiàu intu sò semina(r)iu<ref>{{Çitta web|url=http://www.uominidimondo.it/|tìtolo=Uomini di mondo|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>.
* ''Stracôni'': a l'è ina caminâ de ciü o mênu 7 km fèta intu terito(r)iu du cumün, pe'u [[Parcu fluviâle Stü(r)a e Gessu|parcu fluviâle Gessu e Stü(r)a]], intu segundu fìn da setemâna de nuvèmbre; a se tegne tütti i ànni dau [[1978]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.straconicard.it/|tìtolo=Stracôni|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>.
* ''Scrittorincittà'': ciamâ a ''Festa Europea degli autori'' fina du [[2002]], a l'è ina manifestasiùn de lete(r)atü(r)a ch'a cunsciste inte di incuntri fra i scritùi e i letùi, cun tantu de cunfe(r)ènse, di spetaculi, de mustre e di âtri evènti. ''Scrittorincittà'' a l'è inandiâ, dau [[1999]], intu tèrsu fìn da setemâna de nuvèmbre<ref>{{Çitta web|url=http://www.scrittorincitta.it/|tìtolo=Scrittorincittà|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref>.
* ''IllumiNatale'': manifestasiùn pe' Natâle, cun di mercatìn, di spetaculi, preseppi e âtre ativitè<ref name=":2" />.
== Sport ==
=== Zögu du balùn ===
[[Immaggine:Stadio Fratelli Paschiero vista Tribuna Matteotti.jpg|miniatura|U stàddiu "Fratelli Paschiero", u campu de cà pe' l'AC Cuneo]]
A squaddra de balùn ciü impurtante da sitè a l'è stèta l'[[Associazione Calcio Cuneo 1905]], fundâ du [[1905]] e ch'a l'ha zügàu pe'u ciü fra a Serie C e a Serie D, fina a quande, du [[2019]], a l'è finìa in falimèntu. De dòppu, u titulu spurtivu du "Cuneo" u l'è stètu rilevàu daa sucietè AC Cuneo 1905 Olmo, che au dì d'ancöi a zöga intu campiunàu de l'Ecelènsa.
Fra e âtre sucietè, u se pò regurdà u gruppu spurtivu Saetta, nasciüu daa fuxùn fra a Beppino Nasetta e a Saetta, ch'u l'ha zügàu fina du [[2010]] intu [[Centro Sportivo Italiano|C.S.I.]] du pòstu, ciü che in segunda e in tèrsa categu(r)ìa cun de squaddre dai fiöi fina ai over 40<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneodice.it/sport/cuneo-e-valli/calcio-rimpatriata-tra-ex-allinaugurazione-del-museo-dedicato-alla-saetta_53532.html|tìtolo=Calcio, rimpatriata tra ex all’inaugurazione del museo dedicato alla Saetta|dæta=12 setèmbre 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>. Dapöi u gh'è ancù l'Auxilium Cuneo, u San Benigno, l'Olmense, u San Tarcisio, a Madonna delle Grazie, l'Olmo e u New Ronchi 2012, de squaddre ch'e zögan fra e categu(r)ìe du pòstu o regiunâli<ref>{{Çitta web|url=http://www.tuttocampo.it/Piemonte/CN/ElencoNews#!|tìtolo=Società calcistiche di Cuneo e provincia|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>. De ciü, du [[2019]] u l'è nasciüu a "Scuola calcio Cuneo Oltrestura", ch'a mette insemme e frasiùi de San Benigno, San Pietro del Gallo, Roata Rossi e Passatore<ref>{{Çitta web|url=https://cuneoltrestura.it/chi-siamo/|tìtolo=Chi Siamo|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>.
A sitè de Cuni a pò vantà de quarche partecipasiùn a campiunèi de livéllu ciü âtu cu'a [[Cuneo Calcio Femminile]], fundâ du [[1985]], che defèti a l'ha zügàu due votte inta [[Serie A (dònne)|Serie A]], finèndu pe(r)ò pe' cedde u sò titulu spurtivu aa [[Juventus Football Club (dònne)|Juventus Women]] du [[2017]].
=== Bricichette ===
Inta sitè de Cuni u gh'è finìu pa(r)egge votte üna de tappe du [[Gîo d'Italia|gì(r)u d'Italia]] e, de ciü, de chi a l'è partìa a famusa tappa nüme(r)u 17 du gì(r)u du [[1949]], dunde u [[Fausto Coppi]] u l'ha guagnàu a maja rösa pe' êsse rivàu a [[Pinerolo|Pine(r)òllu]] cun 11'52" in sce [[Gino Bartali]]. A memo(r)ia de st'impresa lì, fèta traversandu e [[Còlla da Madalena|còlle da Madalena]], [[Còlla du Vars|du Vars]], [[Còlla de l'Izoard|de l'Izoard]], [[Còlla du Munginevru|du Munginevru]] e [[Còlla du Sestriere|du Sestriere]], stu percursu u l'è turnàu inte pa(r)egge edisiùi du gì(r)u.
Cuni a l'è stèta ascì a partènsa d'ina tappa du [[Tour de France]], a nüme(r)u 16 de l'edisiùn du [[2008]], ch'a l'è finìa a [[Jausiers]], in [[Provensa|Pruvènsa]]<ref>{{Çitta web|url=https://newsfood.com/cuneo-granda-tour-2008-presentato-il-comitato-organizzatore/|tìtolo=Cuneo: "Granda Tour 2008", presentato il Comitato organizzatore|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref>.
=== Volley ===
[[Immaggine:PalazzettodellosportCuneo.jpg|miniatura|U palasettu du sport de San Rocco Castagnaretta]]
A sucietè de [[volley]] de rife(r)imèntu pe'a sitè, pe'i òmmi, a l'è stèta pe' tanti ànni u [[Piemonte Volley]], squaddra fundâ du [[1958]] cumme Cuneo Volley Ball Club e restâ in ativitè fina du [[2014]], rivandu a guagnà fina in scüdettu da mascima se(r)ie. Du [[2015]], quande ch'a s'è desfèta, u sò pòstu u l'è stètu piàu daa növa squaddra du [[Cuneo Volley]], ch'a l'ha cumensàu daa [[Serie B2 (volley òmmi)|Se(r)ie B]] e che au dì d'ancöi a zöga inta [[Superlega (volley)|Superlega]].
Pe'e dònne, a squaddra da sitè a l'è a [[Cuneo Granda Volley]], che aù a zöga inta [[Série A1 (volley dònne)|Se(r)ie A1]].
A Cuni, l'impiantu ciü impurtante pe' praticà stu sport, ch'u l'è ascì u sèntru spurtivu prinsipâle da sitè, u l'è u palasettu de San Rocco Castagnaretta, in campu cuèrtu ch'u pò tegnì fina a 4.700 spetatùi.
=== Balùn ===
In sport tipicu e da tradisiùn de Cuni u l'è u [[Balón (zêugo)|balùn]], cu'a squaddra da sitè ch'a l'è a Pallonistica Subalcuneo. Sta squaddra a zöga da fissu inta [[Série A (balón)|Se(r)ie A]], u mascimu livéllu du [[Canpionòu italiàn de balón|campiunàu de balùn]], guagnàu dau Cuni bèn 14 votte, ciü che e 7 vito(r)ia inta [[Cóppa Itàlia de balón|Cuppa Italia de categu(r)ìa]].
U campu de cà da Subalcuneo u l'è u sferiste(r)iu "Francesco Capello", ina strutü(r)a du cumün cuèrta ch'a pò tegnì 1.290 persune.
=== Âtru ===
Pe'u [[Ballabanastra|basket]] a squaddra da sitè a l'é a Granda College Cuneo, ch'a l'è de cà inta palestra cumünâle de Borgo San Giuseppe e ch'a l'ha zügàu de lungu inta [[Serie C (basket òmmi)|Se(r)ie C]] da regiùn.
Pe'u [[rugby]], a Cuni u se tröva u Cuneo Pedona Rugby, ina squaddra ch'a zöga inta [[Serie C (rugby a 15)|Se(r)ie C]] in sciu campu, du cumün, aa Madonna dell'Olmo.
A Cuni u gh'è pöi u campu spurtivu "Walter Merlo", daa capacitè de 400 pòsti, ch'u g'ha ina pista a 6 cursie ciü che i atressi e e dutasiùi pe'e âtre discipline de l'[[atletica]].
== Aministrasiùn ==
=== Scindichi de Cuni ===
[[Immaggine:I-CN-Cuneo13.JPG|miniatura|U palàssiu du cumün de Cuni]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1860|1862|Carlo Brunet||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1862|1862|Francesco Lovera||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1863|1863|Agostino Moschetti||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1863|1865|Carlo Brunet||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1866|1866|Agostino Moschetti||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1867|1868|Luigi Fabre||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1869|1872|Giacinto Ballario||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1872|1874|Agostino Moschetti||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1874|1884|Virginio Allione||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1885|1888|Giuseppe Calcagno||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1888|1905|Angelo Bocca||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1905|1907|Attilio Pirinoli||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1907|1907|Luigi Moschetti||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1907|1908|Giulio Bertoldi||Regiu cum.|}}
{{ComuniAmminPrec|1908|1912|Luigi Fresia||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1912|1913|Marcello Soleri||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1913|1914|Marco Cassin||Pro-scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1914|1920|Luigi Fresia||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1920|1925|Antonio Bassignano||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1925|1926|Vincenzo Gueli||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1926|1926|Ugo Franco||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1926|1927|Pietro Frigerio||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1927|1938|Giovanni Battista Imberti|PNF|Pudestè|}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1940|Michele Olivero|PNF|Pudestè|}}
{{ComuniAmminPrec|1940|1941|Giovanni Marchetti|PNF|Pudestè f.f.|}}
{{ComuniAmminPrec|1941|1941|Massimo Ferreri||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1941|1943|Carlo Viglino||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Antonio Bassignano||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1944|Angelo Tua||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1944|Pensiero Macciotta||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Caiani|PFR|Pudestè|}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Armando Sartirana||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1948|Ettore Rosa|CLN|Scindicu|<ref group="n.">Scindicu indicàu dau Cumitàu de Libe(r)asiùn Nasiunâle</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1948|Antonio Toselli|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1948|1951|Luigi Teresio Cavallo|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1951|8 zügnu 1965|Mario Delpozzo|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 1965|1976|Tancredi Dotta Rosso|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1976|1985|Guido Bonino|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1985|1990|Elvio Viano|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1990|1995|Giuseppe Menardi|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 mazzu 1995|11 zügnu 2002|Elio Rostagno|Indipendènte|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|11 zügnu 2002|23 mazzu 2012|Alberto Valmaggia|DL - La Margherita|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 zügnu 2017|4 lüju 2022|Federico Borgna|Indipendènte|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 lüju 2022|''in càrega''|Patrizia Manassero|PD|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Gemelaggi ===
A sitè de Cuni a l'é binélla cun quelle de<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/la-citta/storia/gemellaggi.html|tìtolo=Gemellaggi di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2026-02-17}}</ref>:
* {{Binelàggio|FRA|Nissa|1964|var-da-o=da-u}}
* {{Binelàggio|DEU|Fürstenberg/Havel|1974|var-da-o=da-u}}
* {{Binelàggio|SEN|Richard Toll|1986|var-da-o=da-u}}
* {{Binelàggio|ARG|Santa Fe de la Vera Cruz|1991|var-da-o=da-u|Santa Fe (Argentinn-a)}}
De ciü, a l'è binélla ascì cun<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilpalio.org/aneddoti_selva03.htm|tìtolo=Gemellaggio Cuneo-Contrada Selva|léngoa=IT|vìxita=2026-02-17}}</ref>:
* {{Scìnbolo|600px Verde e Arancione listati di Bianco.PNG}} [[Cuntrâ da Selva]], [[Senn-a|Siena]], da-u [[1959]]
== Vìe de cumünicasiùn ==
=== Stradde ===
[[Immaggine:Cuneo map.png|miniatura|Mappa cu'e stradde da pruvincia de Cuni]]
L'[[Autustradda A33 (Italia)|Autustradda A33 Cuni-Asti]] a liga a sitè cu'a regiùn de fe(r)e de Cuni e cun l'[[Autustradda A6 (Italia)|Autustradda A6 Türìn-Savuna]]. Intu terito(r)iu du cumün de Cuni u se ghe tröva due sciurtie, ch'e sun quelle de Cuni Sèntru, ''Cuneo Centro'', e de Cuni Levante'', Cuni Est''.
Fra e âtre stradde impurtanti ch'e se trövan a Cuni u gh'è a cuscì dìta ''Variante Est-Ovest'', che pe' dabùn a cûre in diresiùn Nord-Ovest/Sud-Est, e a stradda dìta a "bovesâna", ch'a se svilüppa in sciu percursu da veggia [[Feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmassu|feruvìa Cuni-Boves]].
=== Feruvìe ===
[[Immaggine:Stazione di Cuneo (2).jpg|sinistra|miniatura|U fabricàu da [[stasiùn de Cuni]]]]
{{Véddi ascì|Stasiùn de Cuni|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}
A [[stasiùn de Cuni]] a l'è a stasiùn ciü impurtante da sitè; a l'è servìa da di treni regiunâli de [[Trenitalia]] pe'a [[Feruvìa Fusàn-Cuni|linea Fusàn-Cuni-Limùn-Vintimìa]] e de [[Arenaways]] pe'a [[feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni]], ch'i travajan intu cuntèstu du cuntrattu servissiu cu'a [[Piemonte|Regiùn Piemunte]]. Fina du [[1960]] sta linea a l'ha avüu in percursu dife(r)ènte, ch'u l'é(r)a quellu u(r)iginâle, atìvu cumme [[feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu]].
A [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|feruvìa Cuni-Vintimìa-Nissa]], cunusciüa cumme a "feruvìa de ma(r)aveje", a g'ha tòstu dui seculi e cu'u sò percursu a liga insemme u [[Piemonte|Piemunte]] cu'a [[Liguria|Ligü(r)ia]], pe' cûre cuscì dai munti au mâ e daa cianü(r)a aa còsta.
Di âtri impianti ch'i se trövan inta sitè i sun a [[stasiùn de Cuni Gessu]], che fina du [[1937]] a l'è stèta a sula de Cuni, sènsa de traffegu da quande che, du [[2012]], a [[feruvìa Cuni-Munduvì]] a l'è stèta serâ. De ciü, u gh'è ancù a [[Stasiùn de Roata Rossi|fermâ de Roata Rossi]] in scia [[feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni]], supressa du [[2003]], e [[Stasiùn de San Benignu de Cuni|quella de San Benignu de Cuni]], in scia [[Feruvìa Fusàn-Cuni|linea pe' Fusàn]].
=== Tranvài ===
[[Immaggine:Cuneo, piazza VE II - 1905.JPG|miniatura|Ciàssa Galimberti cu'i tranvài, du [[1905]]]]
A partì dau [[1877]] a sitè de Cuni a l'è stèta servìa da 'n'impurtante réa inter-urbâna de tranvài a vapû, tütte serèi au [[1948]]:
* [[Tranvài Cuni-Burgu San Darmàssu-Demunte|Cuni-Burgu San Darmàssu]] (1877-1948, slungâ du 1914 fina a [[Demonte|Demunte]])
* [[Tranvài Cuni-Drune(r)u|Cuni-Drune(r)u]] (1879-1948)
* [[Tranvài Cuni-Salüssu|Cuni-Salüssu]] (1880-1948)
* [[Tranvài Cuni-Boves|Cuni-Boves]] (1903-1935)
=== Ariupòrti ===
[[Immaggine:Cuneo Airport aerial view.jpg|miniatura|L'ariupòrtu de Cuni mi(r)àu da l'aruplàn|sinistra]]
A sitè a l'è servìa da l'[[Ariupòrtu Internasiunâle de Cuni-Levaldigi]], che au dì d'ancöi u l'è ufisialmènte ciamàu "de Langhe e de Arpi du Mâ", dund'u se ghe pò rivà pe' mezzu da [[Stradda statâle 20 da Còlla de Tènda e da Valâ du Röia|SS20]]<ref>{{Çitta web|url=https://cuneoairport.com/|tìtolo=Aeroporto di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-28}}</ref>.
=== Trasporti ürbani ===
U trasportu pübbricu inta sitè de Cuni e intu sò sircunda(r)iu u l'è stètu afidàu aa ''Conurbazione di Cuneo'', ch'a l'è gestìa dau ''Consorzio Trasporti GrandaBus''.
De ciü, a Cuni u se ghe tröva in [[Ascensû de Cuni|ascensû panu(r)àmicu inclinàu]], ch'u lìga insemme a parte bassa da sitè, daa Pòrte de Munduvì, cu'u sèntru e, intu detaju, cun Cursu Giuseppe Garibaldi, cu'in percursu tüttu intu mezzu aa natü(r)a. Avèrtu a partì dau [[2009]], st'ascensû u pò purtà ciü o mênu vintisinque persune.
Fra u [[1908]] e u [[1968]] Cuni a gh'axeva fina ina sò [[Réa de filobus de Cuni|réa de filobus]].
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/|tìtolo=Scìtu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Cuni| ]]
[[Categorîa:Capolêughi de provìnse italiànn-e]]
[[Categorîa:Çittæ d'Italia]]
n41itj0psq2d5kngspk28toihnjvvb4
269935
269934
2026-05-24T17:27:03Z
N.Longo
12052
/* Architetü(r)e religiuse */ + img
269935
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Cuni
|Tipo = [[comun|cumün]]
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Pms}} ''Coni'', {{It}} ''Cuneo''</div>
|Panorama = Cuneo PiazzaGalimberti panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Ciàssa Galimberti</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Piemunte
|Divisione amm grado 2 = Cuni
|Amministratore locale = Patrizia Manassero
|Partito = PD
|Data elezione = 4-7-2022
|Abitanti = 55819
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2025&i=D7B Dètu Istat] - Pupulasiùn residènte ai 31 d'agustu du 2025.
|Aggiornamento abitanti = 31-8-2025
|Sottodivisioni = 22 cumitèi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20141220194434/http://www.comune.cuneo.gov.it/fileadmin/comune_cuneo/content/amm_organiz/la_citta/ComitatiCartina.pdf|tìtolo=Cartina comitati|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30}}</ref>
|Divisioni confinanti = [[Beinette]], [[Borgo San Dalmazzo]], [[Boves]], [[Busca]], [[Caraglio]], [[Castelletto Stura]], [[Centallo]], [[Cervasca]], [[Morozzo]], [[Peveragno]], [[Tarantasca]], [[Vignolo]]
|Zona sismica = 3s
|Gradi giorno = 3012
|Nome abitanti = De Cuni<br />{{Maioscolétto|([[Lengua brigašca|br]])}} ''cuneéṡ''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Alesciandria|léngoa=LIJ, IT|p=140|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref><br />{{Pms}} ''coniees''
|Patrono = [[San Michê]]
|Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]]
|Motto = {{Maioscolétto|Ferendo}}
|Mappa = Map of comune of Cuneo (province of Cuneo, region Piedmont, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Cuni inta sò pruvinsa.
}}
'''Cuni'''{{#tag:ref|''Cuni'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganese]], [[Lengua brigašca|brigascu]], [[Dialettu garescìn|garescìn]] e [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cüneu'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA12773|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=A(r)àsce|léngoa=LIJ, IT|p=25}}</ref>|group=n.}} (''Coni'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]], prununsiàu {{IPA|[ˈkʊni]}}, ''Cuneo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Çitæ|sitè]] e [[Comun|cumün]] du [[Piemonte|Piemunte]] de 55.798 abitanti, sêde de [[Provinsa de Cuneo|pruvinsa]] e de [[Diocexi de Cuni|diocexi]]<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>. Cuni a se tröva intu scitu dund'i se uniscen i sciümmi [[Stü(r)a de Demunte|Stü(r)a]] e [[Gessu (sciümme)|Gessu]], ch'i marcan cuscì u "cügnu" ch'u g'ha dètu de furma e de numme<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/cuneo/?search=Cuneo%2F|tìtolo=Cuneo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30}}</ref>.
A parte veggia da sitè a g'ha ina cianta urtugunâle che, a partì daa punta du cügnu, a l'è spartìa daa linea mezâna de Vìa Rumma, ch'a finisce inta grande Ciàssa Galimberti. A cianta de Cuni a ne vegne defèti daa sitadèlla militâre fundâ dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]] pe cuntrastâ i fransesi e, pe' stu fètu, a l'è üna de pôche sêde de pruvinsa inte l'Italia du Nòrd ch'a gh'agge in'u(r)igine mudèrna.
== Geugrafìa ==
=== Terito(r)iu ===
[[Immaggine:Cuneo e Bisalta.jpg|sinistra|miniatura|Cuni cu'a [[Munte Bisarta|Bisarta]] de derê]]
U terito(r)iu de Cuni u se spande in sce l'âtuciàn ch'u cröve a parte de süd-òvest du [[Piemonte|Piemunte]], grossu moddu intu mezzu fra a [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]], au nòrd-èst, e a cadena de [[Arpi|Àrpi]], a süd-òvest. A sitè a se tröva quarche dexêna de chilòmetri a punènte de [[Langhe]] e, in linea d'a(r)ia, a 70 km dau [[Mâ Ligure|Mâ Ligü(r)e]].
I sciti intu terito(r)iu du cumün i van da in'artessa de 431 mêtri in sciu livéllu du mâ, in curispundènsa da frasiùn de [[Ronchi (Cuni)|Ronchi]], ai 615 m da frasiùn de [[San Rocco Castagnaretta]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20141023004527/http://www.comune.cuneo.gov.it/la-citta/cuneo-in-cifre.html|tìtolo=Cuneo in cifre|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>. Nu gua(r)i da distante, a quarche dexena de chilòmetri, u se ghe tröva de còlle impurtanti: a nòrd-òvest u gh'è a [[Còlla de l'Agnélu]] (2.748 m), a punènte a [[Còlla da Lumbarda]] (2.350 m) e a [[Còlla da Madalêna]] (1.996 m) e a meridiùn a [[Còlla de Tenda]] (1.871 m) e a [[Cóla ed Cazótu|Còlla de Casòttu]] (1.379 m). Cuni a l'è stèta dicia(r)â a sitè arpìna pe' l'ànnu 2024<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittaalpina.org/cuneo-e-citta-alpina-dellanno-2024/|tìtolo=Cuneo è «Città Alpina dell’anno 2024»|léngoa=IT|vìxita=24 dixémbre 2023}}</ref>.
A sitè a l'è traversâ dai sciümmi [[Stü(r)a de Demunte|Stü(r)a]] e [[Gessu (sciümme)|Gessu]], ch'i furman in impurtante parcu sitadìn, u [[Parcu fluviâle Stü(r)a e Gessu|parcu fluviâle Gessu e Stü(r)a]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/parco.gesso.stura/mapl.jpeg|tìtolo=Parco Gesso Stura, mappa|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>, ch'u l'ha cuntribuìu au titulu de "capitâle vèrde du Piemunte"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150402181339/http://www.comune.cuneo.gov.it/la-citta/foto-gallery/la-capitale-verde-del-piemonte.html|tìtolo=La "Capitale verde del Piemonte"|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>. De ciü, inta parte de nòrd-òvest du sò terito(r)iu, u ghe scûre ascì u turènte [[Grâna (turènte)|Grâna]]<ref name=":0" />.
Pe'u riscciu sismicu a sitè a l'è cunscide(r)â int'ina regiùn de livéllu 3, a bassu pe(r)ìgu de teramòtti<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20121021071204/http://www.protezionecivile.gov.it/resources/cms/documents/class2012_02prov.pdf|tìtolo=Classificazione sismica al 2012|outô=Prutesiùn Sivìle|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>.
=== Climma ===
U climma de Cuni u l'è du tipu [[Clìmma tenpiòu ùmio|tempe(r)àu sub-cuntinentâle]], cun di inverni frèdi e de estè câde e cun l'afa. Scicumme che a sitè, a ògni moddu, a se tröva a ciü de 500 mêtri in sciu livéllu du mâ, u tèmpu u rèsta ciü mite pe'u vèntu: u mese ciü câdu u l'è lüggiu cu'ina temperatü(r)a media de +21,6 °C, u ciü frèdu u l'è zenâ cun +2,6 °C e, in sce tüttu l'ànnu, a media a l'è de 12,3 °C<ref>{{Çitta web|url=https://it.climate-data.org/location/1111/|tìtolo=Temperatura media annua|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>.
A Cuni u ciöve de media 950 mm a l'ànnu, spanteghèi sciüü 81 giurni, cu'u tèmpu d'ègua ch'u l'è, cumme a [[Turin|Tü(r)ìn]], pe'u ciü de primma e ascì d'autünnu, mèntre d'estè e d'invernu u l'è ciü seccu. Intu detaju, u mese ciü seccu u l'è lüggiu (44 mm) e, pe'a sò pusisiùn, a sitè a patisce de mênu i tempu(r)âli ch'i sun sòliti de l'estè. A Cuni u neva de spessu, tantu pe'u livéllu du terén che pe' l'efèttu du ''[[Stau]]'' di vènti da setentriùn e pe'a pusisiùn da sitè, au redòssu de [[Arpi|Àrpi]], ch'e a prutezzen dai vènti da meridiùn, fètu ch'u porta a de meju cundisiùi pe'a neve au puntu che Cuni a l'è a sitè ch'a fa pruvinsa, inte tütta l'Italia, dund'u neva de ciü.
A neggia a gh'è pe' ciü o mênu vinti giurni a l'ànnu, de rè(r)u spessa, e u vèntu u ghe sciüscia de media ai 2,2 m/s<ref>{{Çitta web|url=http://www.meoweather.com/history/Italy/na/44.3833333/7.5333333/Cuneo.html|tìtolo=Giorni di nebbia all'anno|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>. U tèmpu u nu l'è gua(r)i ümidu, scibèn che, d'estè, u se ghe rive a ciü de l'80% de ümiditè relativa<ref>{{Çitta web|url=https://weatherspark.com/averages/32271/Cuneo-Piemonte-Italy|tìtolo=Umidità relativa Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.myweather2.com/City-Town/Italy/Cuneo/climate-profile.aspx?month=1|tìtolo=Medie mensili Umidità relativa Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>. U giurnu u dü(r)a, de media, 12 u(r)e e 23 menüti<ref>{{Çitta web|url=http://www.comuni-italiani.it/soleluna/comune/004078/|tìtolo=Alba/tramonto Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>.
Mi(r)andu a [[clascificasiùn du climma de Köppen]], Cuni a se tröva inta fascia "Cfb" segundu i dèti campèi pe'i ànni [[1961]]-[[1990]].
{| class="wikitable"
! rowspan="2" |Cuni - Sèntru
! colspan="12" |Mesi
! colspan="4" |Stagiùi
! rowspan="2" |Ànnu
|-
!Zen
!Fev
!Mar
!Arv
!Maz
!Züg
!Lüj
!Agu
!Set
!Utt
!Nuv
!Dix
!Inv
!Pri
!Est
!Aut
|-
!T. max. media (°C)
|5,3
|7,0
|10,9
|14,7
|19,1
|23,6
|26,6
|25,4
|21,5
|15,4
|9,6
|6,3
|6,2
|14,9
|25,2
|15,5
|15,5
|-
!T. min. media (°C)
| -1,8
| -0,7
|2,6
|6,1
|9,9
|13,9
|16,6
|16,1
|13,0
|7,8
|2,9
| -0,4
| -1,0
|6,2
|15,5
|7,9
|7,2
|-
!Nivu(r)e (okta au giurnu)
|4
|4
|4
|5
|4
|4
|3
|4
|5
|4
|4
|3
|3,7
|4,3
|3,7
|4,3
|4
|-
!Precipitasiùi (mm)
|52
|51
|88
|116
|126
|88
|44
|53
|77
|109
|94
|64
|167
|330
|185
|280
|962
|-
!Giurni d'ègua
|5
|5
|8
|9
|10
|8
|5
|5
|6
|8
|7
|5
|15
|27
|18
|21
|81
|-
!Giurni de neggia
|3
|2
|1
|1
|1
|1
|0
|1
|1
|3
|3
|5
|10
|3
|2
|7
|22
|-
!Vèntu (diresiùn-m/s)
|SW
2,2
|SW
2,2
|SW
2,2
|NE
2,3
|NE
2,2
|NE
2,2
|NE
2,2
|NE
2,1
|NE
2,1
|SW
2,1
|SW
2,2
|SW
2,3
|2,2
|2,2
|2,2
|2,1
|2,2
|}
== Sto(r)ia ==
=== Etè antìga ===
A sto(r)ia antìga de Cuni a nu l'è pe' ninte cunusciüa, scibèn che stu scitu u gh'agge ina pusisiùn strategica, missa in sce 'n âtuciàn a l'uniùn de dui sciümmi, u Gessu e u Stü(r)a, ch'a dòmina a regiùn e cu'in'a(r)ia ciü sâna.
Di rèsti de l'etè rumâna, truvèi inta Cuntrâ Munduì, drentu aa sitè veggia, i l'han fètu pensà aa presènsa d'ina grande vìlla di tèmpi de l'[[Impêo Roman|impe(r)u]]. De ciü, podâse che pròpiu in sciu "cügnu" se ghe truvesse a sitè de [[Auriate]], sêde de diocexi e de cumitàu au tèmpu di [[Franchi]], fòscia derucâ da in ataccu di saracén ch'u n'ha lasciàu ciü pôche infurmasiùi.
=== Etè de mezzu ===
==== Fundasiùn de Cuni ====
Fina dai tèmpi di [[Longobàrdi|lungubardi]] u terito(r)iu de Cuni u l'è stètu guvernàu da l'[[abasìa de San Darmàssu de Pedona]], pe' passà de dòppu au [[Diocexi de Àsti|vescu de Àsti]]. Sta diocexi, armenu da in pà de seculi, a l'axeva defèti piàu u cuntrollu da sitè rumâna de ''[[Augusta Bagiennorum]]'', au dì d'ancöi [[Bene Vagienna]], cu'u sò terito(r)iu che de primma u l'é(r)a stètu quellu di [[Liguri Antighi|lìgü(r)i]] [[Bagienni]]. Intu detaju, e tère de Cuni e l'é(r)an guvernèi intu [[cumitàu de Auriate]], cu'u [[Stü(r)a]] ch'u marcava i tèrmi fra e [[Arçidiòcexi de Turìn|diocexi de Tü(r)ìn]] e [[Diòcexi d'Àsti|de Àsti]] e ch'u faxeva ascì da cunfìn fra a [[Regio IX Liguria|Ligü(r)ia]] e a [[Lonbardîa (región stòrica)|Lumbardìa]].
E sto(r)ie du pòstu i cuntan che e gènte di paìsi a l'in gì(r)u, cumme [[Quaranta]] e [[Brusaporcello]], pe' schivà e pretese di [[Marchexòu do Monferòu|marchesi du Munferàu]] e [[Marchesàu de Salüssu|de Salüssu]] i fussen scapèi fina in sciu "Pissu de Cuni", au segü(r)u di dui sciümmi, dunde fòscia e ghe staxevan de gènte scurìe d'in [[Milan|Milàn]] cumme che l'impe(r)atû [[Federigo Barbarossa|Fede(r)igu Barbarussa]] u l'axeva derucàu quella sitè. Chi, a cumünitè a l'axeva truvàu de prutesiùn intu munastê de San Darmàssu e intu vescu de Àsti, dicia(r)anduse lìbe(r)u cumün cuscì cumme ''Monte Vico'', [[Munduì]], e [[Savijàn]].
A ògni moddu, i papèi stò(r)ichi in scia sitè i cumensan pròpiu aa fìn du [[XII secolo|Millesèntu]], quande, du [[1198]], Cuni a vegne in lìbe(r)u cumün e a cumensa a ti(r)à pa(r)egge gènte dai paìsi sutt'ai marchesi. De stu ànnu, ai 23 de zügnu, de mèntre ch'i se sendevan di fa(r)ò in sci bricchi da vixìn e dae pòrte de Cuni, i sò sitadìn i l'han numinàu i primmi trèi retûi, ün du populu e dui di nobili: u Pipinus de Vignolio, u lumbardu Peyre Rogna e u Berardus de Valgrana.
==== Guère cu'i marchesi ====
Du [[1204]], i [[Marchesàu de Salüssu|marchesi de Salüssu]] i l'han dicia(r)àu guèra a [[Asti|Àsti]] e, dunca, ascì a Cuni, ch'a l'é(r)a aleâ di astigièi e che, dau [[1202]], a s'é(r)a dèta au guvèrnu d'in pudestà. Daa parte de Salüssu i gh'é(r)an ascì i [[Marchexòu do Monferòu|marchesi du Munferàu]], [[Marchesàu de Büsca|de Büsca]], [[Marchesàu de Sêva|de Sêva]], [[Du Carettu (famiggia)|du Carettu]] e [[Marchesàu de Clavesâna|de Clavesâna]], ciü che a sitè d'[[Àrba (Italia)|Àrba]]. Pe(r)ò, du [[1206]] u marchese [[Manfrêdu II de Salüssu]] u s'è resu a Àsti e, pe' schivà l'abandùn di paìsi inte sò tère, u l'ha pruibìu ae gènte de [[Villafalletto]], [[Costigliole Saluzzo|Costigliole]], [[Centallo]] e [[Romanisio]] de fà San Michê a Cuni sènsa de permissu.
A ògni moddu, du [[1210]] u Manfrêdu II de Salüssu e u [[Guièrmu VI du Munferàu]] i l'han piàu cu'a forsa a sitè de Cuni, che alantu(r)a a l'axeva pèrsu u favû du vescu d'Àsti.
Pe' di papèi ch'i se trövan a [[Tolosa|Tulusa]], ai tèmpi de l'Inquisisiùn cuntr'ai [[Catari|Càtari]] a sitè de Cuni a l'é(r)a acüsâ d'avê uspitàu di albigesi e, pe' stu fètu, a l'é(r)a dìta ''bourg tournant'', titulu dètu ae sitè ch'e faxevan passà i eretichi versu a [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]]. St'acüsa, bèn pesante, a l'ave(r)ea dètu ascì ina raxùn au marchese de Salüssu a fâghe turna a guèra, scicumme che pe' vellu a sitè de Cuni a l'é(r)a in gran desenemigu.
Du [[1230]], Cuni a l'ha firmàu in'aleansa cu'u [[Borgo San Dalmazzo|Burgu de San Darmàssu]] e [[Savigliano|Savijàn]], cun l'Oberto de Ozeno, òmmu d'arme de [[Milan|Milàn]], ch'u l'ha libe(r)â, faxèndune rangià e furtificasiùi, pe' finì pe(r)ò massàu in bataja. Pe' vendicà l'Oberto, i milanesi i sun intrèi in guèra cuntra au Munferàu, ch'u l'ha pèrsu cuscì a sitè de [[Chivasso|Chivassu]]. Cuni, passâ sutta a Milàn fina du [[1237]], du [[1238]] a l'è finìa au [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)ìgu II]], ch'u g'ha dètu a libertè, pe' intrà in aleansa cun Àrba e Àsti dau [[1251]], ànnu da quande a l'è guvernâ da 'n giüdise e da 'n ''miles'', paghèi 150 franchi, ciü che dau pudestà e dau cunseju du Cumün. E tère sutta a Cuni e se spandevan pe'e valè di dui sciümmi ch'i ghe finiscen, ciü che in sce parte de quelle [[Val Grana|du Grâna]] e [[Val Maira|du Maira]], spartìe cu'a grande [[abasìa de San Darmàssu]].
==== Fra i angiuìn e i Savoia ====
Du [[1259]] u Cumün de Cuni u l'ha pèrsu a sò autunumia, pe' dâse au [[Carlo d'Angiò|Carlu d'Angiò]], cunte de [[Provensa|Pruvènsa]]. I angiuìn, du [[1306]], i l'han purtàu a Cuni a secca du [[Régno de Nàpoli|regnu de Napuli]], regulâ da 'n acôrdiu du 31 de marsu du [[1307]] firmàu fra u senescallu du [[Carlo II d'Angiò|Carlu II d'Angiò]], u Rinaldo di Leto, e, pe' Cuni, u Tommaso Riva, l'Ardizzone Merlo e u Riccardino di Sommariva. De stu moddu, asemme a [[Àrba (Itlia)|Àrba]], Cuni a l'è vegnüa u sèntru de tère di angiuìn intu Piemunte, che pròpiu inte st'ucaxùi lì u l'ha cumensàu a pià stu numme, pe'u fètu d'êsse u duminiu di angiuìn ai "pèi di munti". U distrêtu de Cuni, alantu(r)a, u se spandeva fina ae valè du Stü(r)a, du Gessu, du Grâna e du Vermenagna, cu'a sitè ch'a gh'axeva i sò statüi, di impurtanti vantaggi in questiùn de tàsce e, cumme dìtu, a batteva de munêa. Aa morte du Carlu II, du [[1309]], i scignu(r)i du regnu de Napuli i se sun truvèi a Cuni pe' l'àttu de fedeltè au [[Roberto d'Angiò|Rubèrtu d'Angiò]] e, int'in sigillu du Cumün du [[1379]], u se ghe tröva a scrìta "''Notum sit contis: Conium caput est Pedemontis''".
U tèmpu di angiuìn u l'è stètu in seculu de gran richessa pe'a sitè, vegnüa in impurtante scitu de passu e de traffeghi fra a cianü(r)a, u mâ e a Pruvènsa, cun de bèlle lògge de mercanti ch'i ne vegnivan da tütte ste tère. A ògni moddu, de sti ànni a sitè a l'è finìa ascì sutt'au cuntrollu d'âtri scignu(r)i, cumme i [[Savöia (famìggia)|Savoia]], pe'a primma votta, du [[1347]]-[[1348]], i [[Viscónti (famìggia)|Viscunti]] du [[1348]]-[[1356]], u [[marchesàu de Salüssu]] du [[1356]] e, turna, i Viscunti du [[1366]]-[[1372]].
Du [[1382]] Cuni a l'è passâ cu'u Piemunte pruvensâle a l'[[Amedeu IV de Savoia]], u "cunte vèrde", in cangiu du sò agiüttu aa regìna [[Giovanna d'Angiò|Giuànna d'Angiò]] a repià u regnu de Napuli. Cuni a l'è cuscì intrâ intu [[Ducâto de Savöia|stâtu di Savoia]], pe' cangià da sitè avèrta e de cumèrci a sitè-furtessa, ciü picìna che primma, in sce l'àsse fra a [[Savoia]] e a [[cuntea de Nissa]], cu'a funsiùn, daa fìn da [[Goæra di çent'anni|guèra di sent'ànni]] fin'ai tèmpi du [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], de blucà e pretese di fransesi in scia [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]].
=== Etè mudèrna ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
– Statuta civitatis Cunei, 1590 – BEIC 14493098.jpg|I statüi de Cuni du [[1590]]
Belagerung von Coni-1691-Huchtenburg.jpg|[[Jan van Huchtenburgh]], l'asêdiu de Cuni du [[1691]]
Cuneo (1726) - 2.jpg|Vista de Cuni du [[1726]]
Le prince de Conti à la bataille de Coni, 30 septembre 1744.jpg|[[Henri Serrur]], ''Le prince de Conti à la bataille de Coni'', [[1837]]
</gallery>
Inti seculi da duminasiùn di [[Savöia (famìggia)|Savoia]], Cuni a l'è stèta asediâ tante votte. Du [[1515]] e gènte da sitè i l'han batüu in'armâ de svìsse(r)i, aleâ de l'impe(r)atû, intu mèntre ch'u rivava in sò agiüttu u ré de Fransa, u [[Françesco I|Fransescu I]]. Du [[1542]] u gh'è stètu l'asêdiu de 18.000 fransesi cumandèi dau [[Claude d'Annebault]], turna batüi, cuscì cumme quelli du maresciallu de Brissac du [[1557]]. Aa fìn de st'asêdiu, dund'a l'é(r)a cumandâ dau cunte [[Carlo Manfredi Luserna d'Angrogna|Carlu Manfrêdi Lusèrna d'Angrogna]], l'[[Emanuele Filiberto di Savoia|Emanuele Filibèrtu de Savoia]] u l'ha cuncessu a Cuni u titulu de sitè, ciü che u dirittu de zunze u stemma di Savoia in simma au stemma sìvicu. Du [[1639]] e du [[1641]], Cuni a l'è stèta atacâ dai surdatti da [[Cristìna de Burbùn-Fransa|Cristìna de Burbùn]] e, du [[1691]], dai fransesi cumandèi dau [[Nicolas de Catinat]].
In âtru asêdiu impurtante inta sto(r)ia de Cuni u l'è stètu quellu inta [[Goæra de sucescion aostriaca|guèra de sucesciùn austriaca]], cumbatüu cuntr'ai francu-spagnòlli ch'i l'axevan sircundàu a sitè ai 15 de setèmbre du [[1744]]. E gènte e a guarnixùn de Cuni i l'han tegnüu a sitè fìn ai 29 de setèmbre, quand'u l'è rivàu u ré cu'u grossu de l'armâ piemuntese, ch'a s'è scuntrâ aa [[Bataja da Madònna de l'Urmu|Madònna de l'Urmu]] cu'i francu-spagnòlli, ch'i l'han guagnàu a bataja ma patìu de morti au puntu che, ai 21 d'utùbre, i l'han levàu l'asêdiu e i se sun reti(r)èi. De quelli tèmpi u guvernatû de Cuni u l'é(r)a u barùn [[Karl Sigmund Friedrich Wilhelm von Leutrum]], dìtu dae sò gènte u "Barùn Litrùn" e bèn vistu au puntu ch'i g'han dedicàu [[Baron Litron|in ballu]].
=== Etè cuntempuranea ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Battaglia di Cuneo Bagetti.jpg|[[Giuseppe Pietro Bagetti]], Cuni piâ dai fransesi ai 28 d'arvì du [[1796]]
Le Provincie d'Italia - Cuneo - Piemonte.jpg|A növa pruvinsa de Cuni aa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]
THE SPECIAL AIR SERVICE (SAS) IN ITALY DURING THE SECOND WORLD WAR NA25417.jpg|Surdatti inglesi aa messa pe'a fìn da guèra in Ciàssa Galimberti
</gallery>
Ai tèmpi de [[Goære rivoluçionâie françéixi|guère rivulusiuna(r)ie]], Cuni a l'è stèta piâ dau [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] sènsa de cumbatimènti, scicumme che l'armâ piemuntese a l'é(r)a au sbandu dòppu de bataje de [[Bataggia de Muntenötte|Muntenötte]], [[Bataggia de Dêgu|Dêgu]], [[Bataggia de Cuscèria|Cuscèria]] e [[Bataja de San Michê de Munduì|San Michê de Munduì]]. A sitè a l'è stèta pe(r)ò asediâ ancù ina votta du [[1799]], p'êsse cunquistâ dai austru-rüsci a dànnu di fransesi, ma, passàu nu gua(r)i de tèmpu, cu'a [[Batàggia de Maréngo|vito(r)ia de Marengu]] tütte ste tère e sun turnèi ai fransesi.
Sutta au [[Primmu Impe(r)u fransese]] Cuni a l'è vegnüa a capitâle du [[dipartimèntu du Stü(r)a]], da l'estensciùn tòstu pa(r)eggia aa [[Provinsa de Cuneo|pruvinsa d'ancöi]], levàu numma che u terito(r)iu da veggia [[pruvinsa de Sêva]], ch'u l'é(r)a finìu au [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimèntu de Muntenötte]]. Inti ànni da [[Restaoraçión|restaurasiùn]], a sitè a l'è stèta issâ a [[Diocexi de Cuni|diocexi]], vegnindu destacâ da [[Diocexi de Munduì|quella de Munduì]] du [[1817]], e, dau [[1859]], a l'è fèta ascì capitâle de pruvinsa. De lungu du [[1859]], a Cuni a gh'è stèta a fundasiùn di [[Cacioéi de Àrpi|Caciaûi de Àrpi]] du [[Gioxeppe Gaibado|Garibaldi]].
Inti ànni da [[Segonda Guæra Mondiâ|segunda guèra mundiâle]], Cuni e a sò pruvinsa i l'han patìu de pesanti cunseguènse. Pròpiu de de chi a l'è partìa a [[4° divixón arpìnn-a "Cuneense"|divixùn "Cuneense"]] pe'a sò ruìna inta [[Canpàgna de Rùscia|campagna de Rüscia]] e, fra u [[1943]] e [[1945]], tantu Cuni che e sò valè e sun stète ün di sciti ciü impurtanti pe'a [[Rexisténsa italiànn-a|rexistènsa]], animâ da l'aucattu [[Duccio Galimberti]]. Fra i fèti ciü scü(r)i de quelli tèmpi i se ponen regurdà a strage da stasiùn du 26 de nuvèmbre du [[1944]] e quella de San Benignu ai 2 de frevâ du 1945; a l'ürtimu, a sitè a l'è stèta libe(r)â dai partigièi ai 28 d'avrì du [[1945]].
=== Scimbuli ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Cuneo-Stemma 1559.svg|U stemma de Cuni au [[1559]]
Cuneo-Stemma.svg|U stemma de Cuni au dì d'ancöi
Flag of Cuneo.svg|A bande(r)a de Cuni
</gallery>
Cun l'asêdiu du [[1557]] e a gran pröva de rexistènsa dèta da-e sò gènte, u dücca [[Emanuele Filibèrtu de Savoia]] u l'ha cuncessu a Cuni, "fedelìscima invitta", u titulu de sitè ai 31 de zenà du [[1559]], ciü che u dirittu d'azunze a crûxe di [[Savöia (famìggia)|Savoia]] in simma au stemma u(r)iginâle du cumün. A növa descrisiùn araldica a l'è dunca vegnüa: "fasciàu de russu e d'argèntu cu'u cappu di Savoia (de russu, aa crûxe d'argèntu). Mòttu: Ferendo. U scüu surmuntàu da sèi ramme de parma de vèrde, ch'e divèrgen a l'in fö(r)a"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Manno|tìtolo=Bibliografia storica degli Stati della monarchia di Savoia|url=https://books.google.com/books/about/Biblioteca_storica_italiana.html?id=7x4RAAAAYAAJ|ànno=1893|editô=F.lli Bocca|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|p=85|volùmme=Vul. 5}}</ref>.
U stemma ricunusciüu in vìa ufisiâle u l'è quellu au decrêtu du cappu du guvèrnu du 28 de zenâ du [[1936]]<ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?189|tìtolo=Cuneo, decreto 1936-01-28 DCG, riconoscimento di stemma|léngoa=IT|vìxita=2025-12-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://patrimonioacs.cultura.gov.it/patrimonio/3762ea24-f26f-4b6e-a1df-faa081bf0b83/690-cuneo|tìtolo=Bozzetto dello stemma del Comune di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-12}}</ref>, ch'u repìa u stemma araldicu cumme cuncessu dai Savoia:
{{Çitaçión|Truncàu. U primmu inquartàu: 1° e 4° partìu de Vestfalia <small>(de purpu(r)a, au cavallu inarbu(r)àu e revertegàu d'argèntu)</small> e de Sasônia <small>(fasciàu de öttu tocchi d'ò(r)u e de negru, au crancelìn de vèrde, traversante in banda)</small>, inestàu in punta d'Angria <small>(d'argèntu ai trèi puntâli de russu, missi 1 e 2)</small>; 2° de Chiablese <small>(d'argèntu seminàu de plinti de negru, au leùn du mèximu, armàu e lampasàu de russu)</small>; 3° de Aòsta <small>(de negru, au leùn d'argèntu, armàu e lampasàu de russu)</small>; in sce tüttu in cö, de Savoia mudèrna <small>(de russu, aa crûxe d'argèntu)</small>. U segundu fasciàu d'argèntu e de russu. U scüu u l'è fianchezàu da due brunde de parma e surmuntàu daa cu(r)una de sitè aculâ da 'n nastru cu'u mòttu {{Maioscolétto|Ferendo}}.|3=Troncato. Il primo inquartato: 1° e 4° partito di Vestfalia <small>(di porpora, al cavallo inalberato e rivoltato d'argento)</small> e di Sassonia <small>(fasciato di otto pezzi d'oro e di nero, al crancelino di verde, attraversante in banda)</small>, innestato in punta di Angria <small>(d'argento ai tre puntali di rosso, disposti 1 e 2)</small>; 2° di Chiablese <small>(d'argento, seminato di plinti di nero, al leone dello stesso, armato e lampassato di rosso)</small>; 3° di Aosta <small>(di nero, al leone d'argento, armato e lampassato di rosso)</small>; sul tutto in cuore, di Savoia moderna <small>(di rosso, alla croce d'argento)</small>. Il secondo fasciato d'argento e di rosso. Lo scudo è accostato da due fronde di palma e sormontato dalla corona di città accollata da un nastro con il motto {{Maioscolétto|Ferendo}}.|lingua=IT}}
U mòttu latìn da sitè, ''Ferendo'' ("Supurtandu"), u fà de riferimèntu a tütti i asêdi patìi da Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20220601000000*/https://www.comune.cuneo.it/uploads/media/Il_palazzo_municipale_di_Cuneo.pdf|tìtolo=Il Palazzo municipale di Cuneo|outô=Giovanni Cerutti (a cü(r)a de)|léngoa=IT|p=7}}</ref>. U gunfa(r)ùn da sitè u l'è in drappu spartìu de giancu e de russu.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Cuni}}
=== Minu(r)anse fu(r)èste ===
Ai 31 de dixèmbre du [[2024]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti a Cuni i sun 6.397<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera e popolazione residente straniera per sesso al 31 dicembre 2024|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2025-12-08}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüsi ===
I cugnummi ciü difüsi a Cuni i sun ''Dutto'', ''Giordano'', ''Giraudo'', ''Pellegrino'' e ''Bruno''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüsi cumün pe' cumün, Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-08}}</ref>.
=== Persune lighèi cun Cuni ===
* [[San Steva da Cuni]] (Cuni, [[1340]] ca. - [[Gerusalemme|Gerüsalèmme]], [[1391]]), religiusu, martire e santu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Carta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/stefano-da-cuneo-santo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2019|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 94|capìtolo=STEFANO da Cuneo, santo}}</ref>.
* [[Angelo Carletti]] ([[Chivasso|Chivassu]], [[1411]] - Cuni, [[1495]]), religiusu, lete(r)àu e ümanista<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sosio Pezzella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-carletti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1977|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 20|capìtolo=CARLETTI, Angelo}}</ref>.
* [[Gian Luigi Pascale]] (Cuni, [[1525]]/[[1530]] - [[Romma|Rumma]], [[1560]]), editû, tradutû e religiusu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Susanna Pyronel|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gian-luigi-pascale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2014|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 81|capìtolo=PASCALE, Gian Luigi}}</ref>.
* [[Carlo Pascale]] (Cuni, [[1547]] - [[Abbeville]], [[1625]]), lete(r)àu e diplumaticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eleonora Belligni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-pascale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2014|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 81|capìtolo=PASCALE, Carlo}}</ref>.
* [[Giovanni Aicardi]] (Cuni, [[1550]] - [[Zena]], [[1631]]), architettu e inzegnê<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Labò|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-aicardi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=AICARDI, Giovanni}}</ref>.
* [[Giovanni Francesco Ferrari]] (Cuni, [[1609]]/[[1610]] - [[Anqing]], [[1671]]), misciuna(r)iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuliano Bertuccioli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-francesco-ferrari_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1996|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 46|capìtolo=FERRARI, Giovanni Francesco}}</ref>.
* [[Bruno Bruni]] (Cuni, [[1714]] - [[Romma|Rumma]], [[1796]]), stò(r)icu e teolugu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Pignatelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/bruno-bruni_res-0bed41c1-87e9-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRUNI, Bruno}}</ref>.
* [[Pio Eula]] (Cuni, [[1722]]/[[1723]] - Cuni, [[1801]]), architettu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bruno Signorelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pio-eula_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1993|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 43|capìtolo=EULA, Pio}}</ref>.
* [[Vittorio Filippo Melano]] (Cuni, [[1737]] - [[Novæa|Nuva(r)a]], [[1813]]), assivescu de Cagliari e vescu de Nuva(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paolo Palumbo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/vittorio-filippo-melano_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2009|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 73|capìtolo=MELANO, Vittorio Filippo}}</ref>.
* [[Maurizio Pipino]] (Cuni, [[1739]] - [[Symi]], [[1788]]), megu e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Rafaella Pilo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/maurizio-pipino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=PIPINO, Maurizio}}</ref>.
* [[Antonio Bartolomeo Bruni]] (Cuni, [[1757]] - Cuni, [[1821]]), cumpusitû, viulinista e diretû d'urchèstra<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Scalabrino|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-bartolomeo-bruni_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRUNI, Antonio Bartolomeo}}</ref>.
* [[Bruno Lanteri]] (Cuni, [[1759]] - Pineròllu, [[1830]]), religiusu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Griseri|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pio-bruno-lanteri_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 63|capìtolo=LANTERI, Pio Bruno}}</ref>.
* [[Giuseppe Barbaroux]] (Cuni, [[1772]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1843]]), aucattu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Narciso Nada|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giuseppe-barbaroux_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1964|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 6|capìtolo=BARBAROUX, Giuseppe}}</ref>.
* [[Franco Andrea Bonelli]] (Cuni, [[1784]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1830]]), ornitolugu e entumolugu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Baccio Baccetti|outô2=Pietro Omodeo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-andrea-bonelli_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1969|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 11|capìtolo=BONELLI, Franco Andrea}}</ref>.
* [[Alessandro Riberi]] ([[Stroppo]], [[1794]] - Cuni, [[1861]]), megu, academicu e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierangelo Gentile|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/alessandro-riberi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2016|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 87|capìtolo=RIBERI, Alessandro}}</ref>.
* [[Lelio Della Torre]] (Cuni, [[1805]] - [[Padova|Pàduva]], [[1871]]), scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Riccardo Di Segni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/della-torre-lelio-hillel_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1989|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 37|capìtolo=DELLA TORRE, Lelio Hillel}}</ref>.
* [[Carlo Baudi di Vesme]] (Cuni, [[1809]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1877]]), lete(r)àu e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Maria Fubini Leuzzi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/baudi-di-vesme-carlo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BAUDI DI VESME, Carlo}}</ref>.
* [[Gustavo Ponza di San Martino]] (Cuni, [[1810]] - [[Dronero]], [[1876]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Davide De Franco|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ponza-di-san-martino-alessandro-gustavo-giorgio-filippo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=PONZA DI SAN MARTINO, Alessandro Gustavo Giorgio Filippo Maria}}</ref>.
* [[Emilio Ferrero]] (Cuni, [[1819]] - [[Firense|Firènse]], [[1887]]), militâre e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Caciulli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/emilio-ferrero_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FERRERO, Emilio}}</ref>.
* [[Giovanni Toselli]] (Cuni, [[1819]] - [[Zena]], [[1886]]), atû de teâtru<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Emanuela Agostini|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-toselli_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2019|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 96|capìtolo=TOSELLI, Giovanni}}</ref>.
* [[Antonio Allegretti]] (Cuni, [[1840]] - [[Carrara]], [[1918]]), scurtû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nello Tarchiani|outô2=Franco Russoli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-allegretti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=ALLEGRETTI, Antonio}}</ref>.
* [[Coriolano Ponza di San Martino]] ([[Turin|Tü(r)ìn]], [[1842]] - Cuni, [[1926]]), militâre e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Davide De Franco|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ponza-di-san-martino-coriolano-cesare-luigi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=PONZA DI SAN MARTINO, Coriolano Cesare Luigi}}</ref>.
* [[Carolina Invernizio]] ([[Voghera]], [[1851]] - Cuni, [[1916]]), scritrixe<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Zaccaria|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carolina-invernizio_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 62|capìtolo=INVERNIZIO, Carolina}}</ref>.
* [[Giuseppe Brignone]] (Cuni, [[1854]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1937]]), atû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sisto Sallusti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giuseppe-brignone_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRIGNONE, Giuseppe}}</ref>.
* [[Gherardo Ferreri]] (Cuni, [[1856]] - [[Romma|Rumma]], [[1929]]), megu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Domenico Celestino|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gherardo-ferreri_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1996|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 46|capìtolo=FERRERI, Gherardo}}</ref>.
* [[Tancredi Galimberti]] (Cuni, [[1856]] - Cuni, [[1939]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Sircana|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tancredi-galimberti_res-99642c2c-87ed-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1998|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 51|capìtolo=GALIMBERTI, Tancredi}}</ref>.
* [[Giovanni Muffone]] (Cuni, [[1859]] - [[Cortemilia]], [[1927]]), prefèttu e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Wladimiro Settimelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-muffone_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2012|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 77|capìtolo=MUFFONE, Giovanni}}</ref>.
* [[Lorenzo Michelangelo Billia]] (Cuni, [[1860]] - [[Firense|Firènse]], [[1924]]), studiusu de filusufia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Traniello|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lorenzo-michelangelo-billia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1968|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 10|capìtolo=BILLIA, Lorenzo Michelangelo}}</ref>.
* [[Giovanni Battista Ceirano]] (Cuni, [[1860]] - [[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[1912]]), impresa(r)iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-ceirano_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1979|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 23|capìtolo=CEIRANO, Giovanni}}</ref>.
* [[Cesare Goria Gatti]] (Cuni, [[1860]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1939]]), impresa(r)iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Brignone|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/cesare-goria-gatti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2002|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 58|capìtolo=GORIA GATTI, Cesare}}</ref>.
* [[Camillo Manfroni]] (Cuni, [[1863]] - [[Romma|Rumma]], [[1935]]), prufesû e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Monsagrati|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/camillo-manfroni_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 68|capìtolo=MANFRONI, Camillo}}</ref>.
* [[Luigi Caissotti di Chiusano]] ([[Turin|Tü(r)ìn]], [[1868]] - Cuni, [[1963]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandro Zussini|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/caissotti-di-chiusano-luigi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CAISSOTTI DI CHIUSANO, Luigi}}</ref>.
* [[Attilio Mussino]] ([[Turin|Tü(r)ìn]], [[1878]] - Cuni, [[1954]]), ilustratû, fümetista e pitû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariadelaide Cuozzo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/attilio-mussino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2012|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 77|capìtolo=MUSSINO, Attilio}}</ref>.
* [[Antonio Stefano Benni]] (Cuni, [[1880]] - [[Losanna]], [[1945]]), impresa(r)iu e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Pertici|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/marcello-soleri_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2018|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 93|capìtolo=SOLERI, Marcello}}</ref>.
* [[Nino Berrini]] (Cuni, [[1880]] - [[Boves]], [[1962]]), giurnalista, scritû e dramatürgu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pino Fasano|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/nino-berrini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1967|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 9|capìtolo=BERRINI, Nino}}</ref>.
* [[Marcello Soleri]] (Cuni, [[1882]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1945]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Bock Berti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gastone-lambertini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 63|capìtolo=LAMBERTINI, Gastone}}</ref>.
* [[Aldo Ferrabino]] (Cuni, [[1892]] - [[Romma|Rumma]], [[1972]]), stò(r)icu, filòsufu e bibliuteca(r)u<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Treves|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/aldo-ferrabino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1996|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 46|capìtolo=FERRABINO, Aldo}}</ref>.
* [[Giorgio Federico Ghedini]] (Cuni, [[1892]] - [[Nervi|Nèrvi]], [[1965]]), cumpusitû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Sardi De letto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-federico-ghedini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2000|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 53|capìtolo=GHEDINI, Giorgio Federico}}</ref>.
* [[Augusto Rostagni]] (Cuni, [[1892]] - [[Muzzano (Italia)|Muzzano]], [[1961]]), filolugu clascicu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Piras|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/augusto-rostagni_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROSTAGNI, Augusto}}</ref>.
* [[Sergio Ortolani]] ([[Napoli|Napuli]], [[1896]] - Cuni, [[1949]]), stò(r)icu de l'arte, pueta e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Federica De Rosa|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/sergio-ortolani_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2013|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 79|capìtolo=ORTOLANI, Sergio}}</ref>.
* [[Gastone Lambertini]] (Cuni, [[1902]] - [[Firense|Firènse]], [[1994]]), biolugu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Bock Berti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gastone-lambertini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 63|capìtolo=LAMBERTINI, Gastone}}</ref>.
* [[Amedeo Giacomini]] (Cuni, [[1905]] - [[Romma|Rumma]], [[1979]]), fisicu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulio Maltese|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amedeo-giacomini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2000|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 54|capìtolo=GIACOMINI, Amedeo}}</ref>.
* [[Duccio Galimberti]] (Cuni, [[1906]] - [[Centallo]], [[1944]]), aucattu e partigiàn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Sircana|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tancredi-galimberti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1998|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 51|capìtolo=GALIMBERTI, Tancredi}}</ref>.
* [[Leonardo Ferrero]] (Cuni, [[1915]] - [[Trieste|Trièste]], [[1965]]), filolugu e prufesû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marcello Gigante|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-ferrero_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FERRERO, Leonardo}}</ref>.
* [[Nuto Revelli]] (Cuni, [[1919]] - Cuni, [[2004]]), stò(r)icu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lidia Piccioni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/benvenuto-revelli_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2016|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 87|capìtolo=REVELLI, Benvenuto}}</ref>.
* [[Valerio Verra]] (Cuni, [[1928]] - [[Romma|Rumma]], [[2001]]), prufesû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claudia Melica|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-verra_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2020|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 98|capìtolo=VERRA, Valerio}}</ref>.
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Cuneo - Duomo di Cuneo - 2023-09-24 16-13-08 001.JPG|A catedrâle de Cuni
Cuneo - Chiesa di Sant'Ambrogio - 2023-09-24 16-16-47 001.JPG|A gêxa de Sant'Ambröxu
Cuneo - Chiesa di Santa Maria della Pieve - 2023-09-24 16-19-58 001.JPG|A faciâ de Santa Ma(r)ìa da Cêve
Cuneo, Chiesa di San Sebastiano, esterno, facciata.jpg|Gêxa di Santi Giacumu e Bastiàn
Chiesa di Sant'Anna, Cuneo, vista frontale.jpg|A capélla de Sant'Ànna
Santuario Madonna della Riva, Cuneo 01.jpg|U santua(r)iu da Madònna da Riva
</gallery>
;Paròcchia da catedrâle
* Catedrâle de Santa Ma(r)ia du Bòscu: a l'è a catedrâle da [[diocexi de Cuni-Fusàn]] e a l'è mensiunâ fina du [[XIII secolo|Duxèntu]], scibèn che a gêxa d'ancöi a secce du [[XVII secolo|Seisèntu]], cun di âtri intervènti fèti pe'i dànni de l'asêdiu du [[1774]]. A catedrâle de Cuni a g'ha ina furma a crûxe grêga cuèrta da vorte a butte, cu'ina faciâ neuclascica. De drentu a l'è decu(r)â da pitü(r)e e finimènti fèti tra u [[XVIII secolo|Settesèntu]] e u [[XX secolo|Növesèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12213/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria del Bosco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-02}}</ref>.
;Paròcchia de Sant'Ambröxu
* Gêxa de Sant'Ambröxu: fina dau [[XIII secolo|Duxèntu]] a Cuni u gh'é(r)a in gêxa dedicâ a [[Sant'Ambrœuxo|Sant'Ambröxu]], fèta növa aa fìn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e turna du [[XVIII secolo|Settesèntu]], quand'a l'ha piàu a sò furma d'ancöi, scibèn che i travai pe'a faciâ ba(r)òcca i sun finìi numma che du [[1890]]. Prugèttu du [[Francesco Gallo (architettu)|Francesco Gallo]], de drentu a g'ha ina cianta a crûxe grega cun de capélle dae parte, cun de vorte e de mü(r)aje tütte decu(r)èi cu'in güstu ba(r)òccu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12229/|tìtolo=Chiesa di Sant'Ambrogio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.cittaecattedrali.it/it/bces/185-chiesa-di-sant-ambrogio|tìtolo=Chiesa di Sant'Ambrogio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-13}}</ref>.
;Paròcchia de Santa Ma(r)ia da Cêve
* Gêxa de Santa Ma(r)ia da Cêve: a se tröva intu veggiu, dund'i l'han fèta aa mitè du [[XVII secolo|Seisèntu]] cumme capélla pe'u culêgiu di Gesuiti, sciü prugèttu du [[Giovenale Botto]]. Cunsacrâ du [[1673]], du [[1773]] u gh'è stètu a supresciùn de l'urdine e, passàu quarche tèmpu, a l'è stèta rangiâ a gêxa paruchiâle, funsiùn ch'a l'ha tegnüu fina au dì d'ancöi. Derê da faciâ ba(r)òcca a g'ha ina sula navâ, cun quattru èrchi dae parte dund'i se dröven di atèi, ciü de quellu au fundu, de marme(r)u du [[XVIII secolo|Settesèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12228/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria della Pieve|léngoa=IT|vìxita=2026-05-17}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.cittaecattedrali.it/it/bces/183-chiesa-di-santa-maria-della-pieve|tìtolo=Chiesa di Santa Maria della Pieve|léngoa=IT|vìxita=2026-05-17}}</ref>.
;Paròcchia de San Michê
* Gêxa di Santi Giacumu e Bastiàn: fundâ du [[1481]] in scia pòrte pe' [[Boves]], a l'è stèta fèta növa fra u [[1595]] e u [[1630]], pe' pià a sò faciâ d'ancöi de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]. De drentu a g'ha ina navâ sula, cuèrta da 'na cupula intu mezzu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/11996/|tìtolo=Chiesa dei Santi Giacomo e Sebastiano|léngoa=IT|vìxita=2026-05-18}}</ref>.
* Gêxa de Sant'Ànna: a punènte du cèntru, inte basse ch'e ne pian u numme.
* Gêxa du Semina(r)iu Vescuvìle: capélla ch'a se tröva intu cumplessu du Semina(r)iu, au sò servissiu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12197/|tìtolo=Chiesa del Seminario Vescovile|léngoa=IT|vìxita=2026-05-18}}</ref>.
* Santua(r)iu da Madònna da Riva: fètu in curispundènsa d'ina funte, u l'existeva da primma du [[XV secolo|Quattrusèntu]] ma u l'è stètu fabricàu de növu ciü votte, a l'ürtimu de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], p'esse stètu purtàu vìa da de bu(r)e du [[Stü(r)a (sciümme)|Stü(r)a]] o ruvinàu au tèmpu di asêdi da sitè<ref>{{Çitta web|url=https://www.piemontesacro.it/santuari_cuneo/santuario_madonna_della_riva_cuneo.htm|tìtolo=Santuario Madonna della Riva (Cuneo)|léngoa=IT|vìxita=2026-05-18}}</ref>.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Chiesa del Cuore Immacolato di Maria, Cuneo, campanile.jpg|A gêxa du Cö Imaculàu de Ma(r)ia
Chiesa di Sant'Antonio, Cuneo, vista frontale.jpg|Sant'Antôgnu, vegnüu ina gêxa urtudossa
</gallery>
;Paròcchia du Cö Imaculàu de Ma(r)ia
* Gêxa du Cö Imaculàu de Ma(r)ia: a l'è ina gêxa mudèrna, inandiâ du [[1957]] ma custruìa de növu, ciü grossa, a partì dau [[1961]], pe' êsse cunsacrâ du [[1970]]. Fèta int'in güstu mudèrnu, a g'ha ina faciâ a cabanna e de drentu a se svilüppa int'in'aula ünica, dund'u ghe fà lüxe sette grandi barcùi e in lüxernâ. Tantu l'atâ che u co(r)u, au fundu da gêxa, i sun fèti de legnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12214/|tìtolo=Chiesa del Cuore Immacolato di Maria|léngoa=IT|vìxita=2026-05-24}}</ref>.
* Santua(r)iu de Sant'Antôgnu de Pàduva: inte quartèi növi de Cuni, faciâ in sce Cursu Nissa, u santua(r)iu u l'è stètu issàu du [[1907]] pe' vuluntè du prève Don Peano, di [[Òpia picìnn-a da Divìnn-a Providénsa|fratti de Don Orione]]. Dau [[2003]] u l'è passàu aa cumünitè urtudossa rümêna, ricunusciüa dau [[2005]] cumme ina sò paròcchia da [[Diòcexi ortodòssa roménn-a d'Itàlia|diocexi d'Italia]]<ref>{{Çitta web|url=https://cuneofotografie.blogspot.com/2016/01/chiesa-di-santantonio.html|tìtolo=Chiesa di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-24}}</ref>.
;Paròcchia de San Giuànni Bòscu
* Gêxa de San Giuànni Bòscu
;Paròcchia de San Paulu
* Gêxa de San Paulu
;Paròcchia du Sacru Cö
* Gêxa du Sacru Cö
* Gêxa da Madònna de Lourdes
* Gêxa di Feruvê
;Paròcchia de Bombonina
* Gêxa de San Matê e da Beâ Vèrgine di Du(r)ùi
;Paròcchia de Borgo San Giuseppe
* Gêxa de San Giüsèppe
;Paròcchia de Cerialdo
* Gêxa de San Piu X
* Gêxa da Madònna du Rusa(r)iu
* Gêxa de San Giacumu
;Paròcchia de Confreria
* Gêxa de San Defendente
;Paròcchia de Madonna delle Grazie
* Gêxa da Madònna de Grassie
;Paròcchia de Madonna dell'Olmo
* Gêxa da Madònna de l'Urmu
* Gêxa de San Grâtu
;Paròcchia de Passatore
* Gêxa de San Giuànni u Batìsta
;Paròcchia de Roà Canale
* Gêxa de l'Imaculâ Cuncesiùn de Ma(r)ia Santìscima
;Paròcchia de Roata Rossi
* Gêxa de San Ròccu
;Paròcchia de Ronchi
* Gêxa de San Lu(r)ènsu
* Gêxa de Sant'Ànna
;Paròcchia de San Benigno
* Gêxa de San Benignu
* Gêxa de Ma(r)ia Imaculâ
;Paròcchia de San Bernardo
* Gêxa de San Benardu
;Paròcchia de San Pietro del Gallo
* Gêxa de San Pe(r)u
;Paròcchia de San Rocco Castagnaretta
* Gêxa de San Ròccu
* Gêxa du Santìscimu Numme de Ma(r)ia
;Paròcchia de Spinetta
* Gêxa da Nativitè de Ma(r)ia Santìscima
;Âtre architetü(r)e
* Veggiu cunventu de San Fransescu
* Veggia gêxa de San Tumaxu
* Veggia gêxa de San Giuànni Deculàu
* Scinagoga de Cuni
=== Architetü(r)e sivìli ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Cuneo - Palazzo della Prefettura - 2025-09-26 12-42-03 001.jpg|U palàssiu da Prefetü(r)a
Immaggine:PiazzaGalimberti-Cuneo3.jpg|U palàssiu du Tribünà
Immaggine:Cuneo palazzo vescovile.jpg|U palàssiu du Vescu
</gallery>
* Palàssiu Alberti
* Palàssiu Andreis di Mondrone
* Palàssiu-Cà Galimberti
* Palàssiu Delfino
* Palàssiu Delfino di Trivero
* Palàssiu da Banca d'Italia
* Palàssiu da Prefetü(r)a
* Palàssiu da Pruvinsa
* Palàssiu da Stasiùn
* Palàssiu da Tûre, cu'a Tûre Sivica
* Palàssiu du Municìpiu
* Palàssiu du Tribünà
* Palàssiu du Vescu
* Palàssiu Pascale di Nuceto, dapöi Audiffredi
* Palàssiu Rubatti di Toricella
* Palàssiu Scotti di Sauze
* Palàssiu Taricchi di Stroppo
* Teâtro Toselli
* Palàssiu Uffici Finanziari PUF
* Vìlla Oldofredi Tadini
* Vìlla Tornaforte
* Munümèntu au Giuseppe Barbaroux
* Munümèntu aa cunfruènsa du Stü(r)a e du Gessu
* Munümèntu aa rexistènsa
==== Pòrteghi ====
{{Çitaçión||''[[:pms:s:Giovanni Cerutti/Canson/Sota ij pòrti 'd Coni|Ij pòrti 'd Coni]]''|Là sota ij pòrti 'd Coni, là sota ij pòrti neuv,<br />a-i é na bela, bela bionda, larà, ch’a vend ij parapieuv.|lingua=PMS}}
[[Immaggine:Portici di Cuneo.jpg|miniatura|I pòrteghi de Cuni]]
Cuni a g'ha ciü o mêno öttu chilòmetri de pòrteghi inte tüttu, de lungu impurtanti inta vìtta da sitè e pe'i sò cumèrci<ref>{{Çitta web|url=https://viaggi.corriere.it/itinerari-e-luoghi/cards/portici-ditalia-le-passeggiate-nel-cuore-di-10-citta/?img=2|tìtolo=Sotto i portici più eleganti d'Italia: passeggiate nel cuore di 10 città|outô=Luca Sartori|dæta=17 nuvèmbre 2023|léngoa=IT|vìxita=2025-12-10}}</ref>. Segundu a sò u(r)igine, sti pòrteghi i se ponen spartì inte trèi mumènti de custrusiùn: i pòrteghi de Vìa Rumma e da sitè veggia i ne vegnen da l'etè de mezzu fina au Sei-Settesèntu e l'etè ba(r)òcca, quelli de Ciàssa Galimberti i g'han de cuntru in impiantu de l'Öttusèntu mèntre, daa fìn de l'ürtima guèra mundiâle, i se sun stèti tracièi i pòrteghi de Cursu Nissa e de sò travèrse.
Cuni a l'è a quarta sitè de l'Italia pe'a lunghessa di sò pòrteghi, dòppu numma che [[Bologna|Bulògna]], [[Turin|Tü(r)ìn]] e [[Padova|Pàduva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ecoditorino.org/quali-sono-le-citta-con-piu-portici-in-italia.htm|tìtolo=Quali sono le città con più portici in Italia?|outô=Emanuel Silci|dæta=19 arvì 2024|léngoa=IT|vìxita=2025-12-10}}</ref>.
=== Architetü(r)e militâri ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Cuneo – Caserma Vittorio Emanuele II (xilografia).jpg|A caserma Vittorio Emanuele II, [[1893]]
Targa Via Cesare Battisti, Cuneo.jpg|Targa au Cesare Battisti in scia caserma ch'a gh'è dedicâ
</gallery>
* Caserma "Cesare Battisti": nasciüa in gì(r)u au [[1889]] cumme caserma "Vittorio Emanuele II", a l'è stèta fabricâ da fiancu da caserma "generâle Antonio Cantore", ciü antìga, pe' furmà in cumplessu ünicu. Fra i quattri fabrichèi ch'i furmavan sta caserma, quellu ciü a punènte, de ciü prexu pe' êsse duve(r)àu pe'i servissi e di ufissi, u l'è vegnüu a sêde de l'[[Archiviu de Stàttu de Cuni]]<ref>{{Çitta web|url=https://artbonus.gov.it/1431-archivio-di-stato-di-cuneo.html|tìtolo=Archivio di Stato di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
* Caserma "Gonzaga": missa inte Cursu Soleri, a l'è ancù duve(r)â cumme sêde du cumandu di carabinèi pe'a pruvinsa de Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneodice.it/eventi/cuneo-e-valli/caserma-gonzaga-aperta-al-pubblico_3514.html|tìtolo=Caserma "Gonzaga" aperta al pubblico|dæta=3 nuvèmbre 2016|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
=== Müsei ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Cuneo - Museo Casa Galimberti - Marcok 2024-10-11 001 015.jpeg|U Müseu Cà Galimberti
Cuneo - Museo civico di Cuneo - Marcok 2024-10-11 022.jpeg|Müseu Sivicu de Cuni
Cuneo, Museo Diocesano San Sebastiano Interno Sala di San Giacomo, veduta d'insieme con ex voto.jpg|Sâla de San Giacumu, Müseu Diucesàn
</gallery>
* Müseu Cà Galimberti: u se tröva drentu au palàssiu Osasco, intu scitu ch'u l'é(r)a da famìa Galimberti e intu scagnu de l'aucattu e partigiàn [[Duccio Galimberti]]. Lì, u gh'è in mustra a culesiùn d'ope(r)e d'arte da famìa, ciü che a sò bibliutêca e archiviu<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/vivere-il-comune/luoghi/museo-casa-galimberti/|tìtolo=Museo Casa Galimberti|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
* Müseu Sivicu: u müseu da sitè, da-i [[Anni 1980|ànni '80]] u tröva de pòstu intu cumplessu de San Fransescu e u campa insemme de testimunianse in scia sto(r)ia de Cuni dau sò imprinsippiu fin'au dì d'ancöi. Furmàu da pa(r)eggi fundi, u g'ha fina de bibliutêca e de archiviu sto(r)icu<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneocultura.it/musei/museo-civico-di-cuneo/informazioni/|tìtolo=Museo civico di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
* Müseu Diucesàn "San Bastiàn": inta Cuntrâ Munduì, u l'è missu intu cumplessu de San Bastiàn, cu'e ciü tante ope(r)e mustrèi intu müseu ch'e ne vegnen da stu lì e daa cungrega ch'a gh'axeva de sêde<ref>{{Çitta web|url=https://www.museodiocesanocuneo.it/|tìtolo=Il percorso espositivo|outô=Müseu Diucesàn "San Bastiàn"|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
* Müseu feruviàriu: u se tröva inta [[stasiùn de Cuni]] e u se ghe pò vegghe tante testimunianse in scia sto(r)ia de feruvìe a Cuni, cun tantu de vestì e beretti da feruvê, manifesti, papèi e futugrafìe. De ciü, au de fö(r)a u gh'è in vagùn du [[1943]] e ina veggia [[Lucumutìva FS E.551|lucumutìva E.551]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120929010308/http://www.dlfcuneo.net/museo.html|tìtolo=Il Museo Ferroviario di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
* Memu(r)iâle Divixùn Arpìna "Cuneense": inta veggia [[stasiùn de Cuni Gessu]], u mette in mustra memo(r)ie e testimunianse da "Cuneense" e di mòrti in guèra de tütta a pruvinsa, cun di repèrti de quelli tèmpi<ref>{{Çitta web|url=https://www.memocuneense.it/|tìtolo=Memoriale Divisione Alpina Cuneense|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
=== Natü(r)a ===
* Parcu da Zuentù
* Parcu da Rexistènsa
* Parcu fluviâle Gessu e Stü(r)a
* Parcu Munvìsu
* Giardìn "Piazza della Libertà"
* Parcu da Castagna
* Giardìn "Dino Fresia"
* Giardìn "Don Cesare Stoppa"
* Giardìn "Lalla Romano"
* Giardìn "Villa Sarah"
* Parcu Parri
== Cultü(r)a ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
[[Immaggine:Biblioteca civica di Cuneo - cortile 01.jpg|miniatura|U curtì da Bibliutêca Sivica]]
A Cuni e ghe sun 17 bibliutêche<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305093342/http://www.comune.cuneo.gov.it/fileadmin/comune_cuneo/content/amm_organiz/cultura/biblioincitta/Pieghevole_Biblioincitta.pdf|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteche della Città di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>, tütte drentu aa réa da sitè, ch'a se ciamma ''Biblioincittà''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130127161018/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta.html|tìtolo=Biblioincittà|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. Intu detaju, ste chi e sun:
* Bibliutêca de l'Alliance Française: a campa di tèsti pe'u stüddiu e pe' mustrà a [[Lengua françéise|lengua fransese]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210353/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-dellalliance-francaise.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dell'Alliance Française di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca de l'asuciasiùn APICE: furmâ da 1.500 vulümmi, a campa du mate(r)iâle dedicàu a l'[[Union Europea|Uniùn Eurupea]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210355/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-dellassociazione-apice.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dell'Associazione APICE di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca di matetti e di fiöi: a g'ha numma che di scrìti dedichèi pe'i fiöi fra 0 e 14 ànni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210319/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-dei-bambini-e-dei-ragazzi.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dei Bambini e dei Ragazzi|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du [[Club arpin italian|Clüb Arpìn Italiàn]] "A. Borsi": a l'è dedicâ a l'arpinismu e aa muntagna in gene(r)âle<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210331/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-club-alpino-italiano-a-borsi.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Club Alpino Italiano A. Borsi di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca da Came(r)a de Cumèrciu: a cunsèrva libbri e reviste de genere ecunòmicu e stò(r)icu-ecunòmicu, ciü che u fundu bibliugraficu da sêde da Banca d'Italia a Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210349/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-della-camera-di-commercio.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca della Camera di Commercio di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du sèntru de ducumentàsiu spurtiva: a se tröva inta sêde du CONI pe'a pruvinsa<ref>{{Çitta web|url=https://archive.is/20121219024220/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-centro-di-doc-sportiva.html|tìtolo=Biblioteca del Centro di Documentazione Sportiva|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du sèntru stüddi da fundasiùn Càscia de risparmiu de Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210324/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-centro-studi-fond-crc.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Centro Studi della Fondazione CRC di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca Sivica: a l'è a bibliutêca sivica ciü antìga du Piemunte, fundâ du [[1802]], e a l'ha ina culesiùn de ciü de 300.000 vulümmi. A l'è ascì ina sêde de depôxitu legâle e u sèntru da réa sitadìna<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210116/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-civica-di-cuneo.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca Civica di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca pe'i fiöi de Cuni süd: intu sèntru cumerciâle de Cuni 2, a l'è turna ina bibliutêca pe'i letûi fra 0 e 14 ànni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210409/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-per-ragazzi-di-cuneo-sud.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca per Ragazzi di Cuneo Sud|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du Cunservato(r)iu "G. F. Gherdini"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210335/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-conservatorio-g-f-ghedini.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Conservatorio G. F. Ghedini di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca diucesâna: intu semina(r)iu vescuvìle<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210359/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-diocesana.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca Diocesana di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca de l'Istitüu Stò(r)icu da Rexistènsa: a se tröva intu sèntru de ducumentasiùn teritu(r)iâle e a campa du mate(r)iâle bibliugraficu dedicàu aa sto(r)ia cuntempuranea<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210406/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-ist-storico-resistenza.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dell'Istituto Storico della Resistenza di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca da Müseu Cà Galimberti: missa insemme daa famìa Galimberti a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210339/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-museo-casa-galimberti.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Museo Casa Galimberti di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du Cumplessu munümentâle de San Fransescu: a cunsèrva du mate(r)iâle dedicàu ai bêni cultü(r)âli<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210117/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-compl-monum-san-francesco.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Complesso Monumentale di San Francesco di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du prugètti fiö: intu sèntru de ducumentasiùn teritu(r)iâle, a l'è dedicâ ai fiö fra 14 e 18 ànni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210344/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-progetto-adolescenti.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Progetto Adolescenti di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca universcita(r)ia de Cuni: u g'ha du pübricasiùi in sce mate(r)ie mustrèi inta sêde de Cuni de l'Üniverscitè de Tü(r)ìn<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210414/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-universitaria-cuneese.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca Universitaria Cuneese di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca "Davide Cavaglion": a l'è dedicâ aa sto(r)ia de cumünitè ebraiche du Piemunte.
;Scö(r)e
Intu terito(r)iu du cumün de Cuni i se trövan 10 asili statâli e 13 privèi, 19 scö(r)e elementâ(r)i (üna privâ), 7 scö(r)e medie (üna privâ), 11 scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu e 5 istitüi de furmasiùn prufesciunâle, cumpresu ün ch'u l'è du cumün.
I primmi trèi livélli de scö(r)e prima(r)ie i sun spartìi fra i sinque istitüi cumprensivi "Corso Soleri", "Via Sobrero", "Viale Angeli", "Oltrestura" e "Borgo San Giuseppe", mèntre e segunda(r)ie e sun u magistrâle "E. De Amicis", u tecnicu cumerciâle "F. Bonelli", u tecnicu indüstriâle "M. Delpozzo", l'istitüu d'istrusiùn superiûre "S. Grandis", u scientificu e clascicu "S. Pellico - G.Peano", l'I.I.S. "Bianchi - Virginio" e l'I.I.S. "Virgino - Donadio"<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/wp-content/uploads/2025/10/SEDI-ISTITUTI-SCOLASTICI.pdf|tìtolo=Sedi istituti scolastici|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
De ciü, a Cuni a gh'è ina sêde destacâ de l'Üniverscitè de Tü(r)ìn, u cunservato(r)iu "Giorgio Federico Ghedini", l'Academia de Bèlle Arte e l'Istitüu Universcita(r)iu pe' mediatûi lenguistichi "A. Macagno".
=== Parlà de Cuni ===
U [[parlà de Cuni]] u l'è ina va(r)ietè da [[Léngoa piemontéize|lengua piemuntese]], cunscide(r)àu cumme parte du piemuntese de punènte e tòstu pa(r)eggiu au [[parlà de Tü(r)ìn]]. Au dì d'ancöi, inta sitè nu se ghe parla ancù gua(r)i de Cuni, mèntre a situasiùn a l'è in pôcu meju inte frasiùi.
=== Cuxìna ===
U dûse tipicu de Cuni i sun i "[[cuneesi au rum]]", di ciculatìn fèti cun due negge de meringa ch'e g'han intu mezzu ina crema de ciculata fundènte e rum, tütte cuèrte de ciculata fundènte. Sti ciculatìn i sun stèti inventèi da l'Andrea Arione du [[1923]], ch'u n'ha depuxitàu u brevettu, e au dì d'ancöi i se ne ponen truvà inte de versciùi dife(r)ènti, cun o sènsa de licure<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/topnews/edizioni-locali/cuneo/2021/05/25/news/un-secolo-di-cuneesi-il-dolce-che-fa-sognare-golosi-in-tutto-il-mondo-1.40314156/|tìtolo=Un secolo di "cuneesi", il dolce che fa sognare golosi in tutto il mondo|dæta=15 mazzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-01-13}}</ref>.
== Ecunumia ==
L'ecunumia de Cuni, scibèn ch'a se secce strêta inti ànni, u l'è ancù ligâ au cumèrciu di prudòtti de l'[[Agricoltûa|agricultü(r)a]] e de l'[[Alevaménto|alevamèntu]], cu'u sò mercàu de béstie ch'u l'è ün di ciü impurtanti de l'Italia. E indüstrie ch'e se ghe trövan e sun pe'u ciü inti setùi da gumma, du vestì e da mecanica. A sitè a l'è ina destinasiùn pe'u türismu, survetüttu de tranxitu<ref name=":1" />.
== Manifestasiùi ==
* ''Mostra Regionale Zootecnica di Quaresima'': mustra de béstie fèta fina dau [[1952]] intu tèmpu de [[Qua(r)exima]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20241106184035/https://www.comune.cuneo.it/attivita-produttive/agricoltura-industria-artigianato-sanita-turismo/ufficio-agricoltura/mostre-agricole-mostra-regionale-zootecnica-di-quaresima.html|tìtolo=Mostre Agricole - Mostra Regionale Zootecnica di Quaresima|léngoa=IT|vìxita=2026-01-08}}</ref>.
* ''Degustibus'': manifestasiùn de cuxìna ch'a mi(r)a de dà vûxe ai prudòtti tipichi de Cuni, ch'a se tegne, dau [[2010]], intu segundu fìn de setemâna de mazzu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150527121951/http://cuneo.degustibus.cuneo.it/|tìtolo=Degustibus|léngoa=IT|vìxita=2026-01-08}}</ref>.
* ''La Fausto Coppi'': cumpetisiùn de briciclette pe' curidûi nu aspèrti, a l'è spartìa inti dui percursi da mediufundu e da granfundu. Fèta dau [[1987]], a cazze aa segunda dumenega de lüju<ref>{{Çitta web|url=http://www.faustocoppi.net/|tìtolo=La Fausto Coppi|léngoa=IT|vìxita=2026-01-08}}</ref>.
* ''Cuneo Illuminata'': fèta dau [[2014]], de lüju, pe' l'ucaxùn u l'è decu(r)àu de lüxe cu'a müxica tütta Vìa Rumma e Ciàssa Galimberti<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.cuneoilluminata.eu/|tìtolo=Cuneo Illuminata|léngoa=IT|vìxita=2026-01-17}}</ref>.
* ''Grande Fiera d'Estate'': manifestasiùn du genere de fe(r)e, a l'é(r)a inandià a Cuni fra a fìn d'agustu e l'imprinsippiu de setèmbre, dau [[1976]] fina du [[2019]]. Sta fe(r)a, che dau [[2010]] a g'ha u titulu de "Nasiunâle", a l'è spartìa inte sette sesiùi pe' argumèntu, e a cumprènde ascì di âtri evènti lighèi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20180321193220/http://grandefieradestate.com/|tìtolo=Grande Fiera d'Estate|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>.
* ''Mirabilia International Circus & Performing Arts Festival'': in gran festival de arte da cìrcu, u se tegne turna fra a fìn d'agustu e i primmi de setèmbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalmirabilia.it/|tìtolo=Mirabilia International Circus & Performing Arts Festival|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>.
* ''Mostra Regionale Ortofrutticola Città di Cuneo'': a l'è ina manifestasiùn dedicâ ai prudòtti de l'agricultü(r)a da pruvinsa de Cuni. Sta mustra a cazze tütti i ànni inta primma mitè du mese de setèmbre e a l'è fèta inta frasiùn de San Rocco Castagnaretta<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20241106165759/https://www.comune.cuneo.it/attivita-produttive/agricoltura-industria-artigianato-sanita-turismo/ufficio-agricoltura/mostra-regionale-ortofrutticola-citta-di-cuneo.html|tìtolo=Comune di Cuneo - Portale Istituzionale - Mostra Regionale Ortofrutticola - Città di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>.
* ''Fiera Nazionale del Marrone'': a l'è ina manifestasiùn dedicâ aa [[castagna]] e ai prudòtti fèti cun sta lì, inandiâ intu tèrsu fìn da setemâna d'utùbre dau [[1999]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.marrone.net/|tìtolo=Fiera del Marrone|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>.
* ''Sono un uomo di mondo'': a tèrsa dumenega d'utùbre, dau [[1999]], u se tegne st'evèntu dedicàu a tütte e gènte ch'e l'han fètu u servissiu militâre a Cuni o ch'e l'han stüdiàu intu sò semina(r)iu<ref>{{Çitta web|url=http://www.uominidimondo.it/|tìtolo=Uomini di mondo|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>.
* ''Stracôni'': a l'è ina caminâ de ciü o mênu 7 km fèta intu terito(r)iu du cumün, pe'u [[Parcu fluviâle Stü(r)a e Gessu|parcu fluviâle Gessu e Stü(r)a]], intu segundu fìn da setemâna de nuvèmbre; a se tegne tütti i ànni dau [[1978]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.straconicard.it/|tìtolo=Stracôni|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>.
* ''Scrittorincittà'': ciamâ a ''Festa Europea degli autori'' fina du [[2002]], a l'è ina manifestasiùn de lete(r)atü(r)a ch'a cunsciste inte di incuntri fra i scritùi e i letùi, cun tantu de cunfe(r)ènse, di spetaculi, de mustre e di âtri evènti. ''Scrittorincittà'' a l'è inandiâ, dau [[1999]], intu tèrsu fìn da setemâna de nuvèmbre<ref>{{Çitta web|url=http://www.scrittorincitta.it/|tìtolo=Scrittorincittà|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref>.
* ''IllumiNatale'': manifestasiùn pe' Natâle, cun di mercatìn, di spetaculi, preseppi e âtre ativitè<ref name=":2" />.
== Sport ==
=== Zögu du balùn ===
[[Immaggine:Stadio Fratelli Paschiero vista Tribuna Matteotti.jpg|miniatura|U stàddiu "Fratelli Paschiero", u campu de cà pe' l'AC Cuneo]]
A squaddra de balùn ciü impurtante da sitè a l'è stèta l'[[Associazione Calcio Cuneo 1905]], fundâ du [[1905]] e ch'a l'ha zügàu pe'u ciü fra a Serie C e a Serie D, fina a quande, du [[2019]], a l'è finìa in falimèntu. De dòppu, u titulu spurtivu du "Cuneo" u l'è stètu rilevàu daa sucietè AC Cuneo 1905 Olmo, che au dì d'ancöi a zöga intu campiunàu de l'Ecelènsa.
Fra e âtre sucietè, u se pò regurdà u gruppu spurtivu Saetta, nasciüu daa fuxùn fra a Beppino Nasetta e a Saetta, ch'u l'ha zügàu fina du [[2010]] intu [[Centro Sportivo Italiano|C.S.I.]] du pòstu, ciü che in segunda e in tèrsa categu(r)ìa cun de squaddre dai fiöi fina ai over 40<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneodice.it/sport/cuneo-e-valli/calcio-rimpatriata-tra-ex-allinaugurazione-del-museo-dedicato-alla-saetta_53532.html|tìtolo=Calcio, rimpatriata tra ex all’inaugurazione del museo dedicato alla Saetta|dæta=12 setèmbre 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>. Dapöi u gh'è ancù l'Auxilium Cuneo, u San Benigno, l'Olmense, u San Tarcisio, a Madonna delle Grazie, l'Olmo e u New Ronchi 2012, de squaddre ch'e zögan fra e categu(r)ìe du pòstu o regiunâli<ref>{{Çitta web|url=http://www.tuttocampo.it/Piemonte/CN/ElencoNews#!|tìtolo=Società calcistiche di Cuneo e provincia|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>. De ciü, du [[2019]] u l'è nasciüu a "Scuola calcio Cuneo Oltrestura", ch'a mette insemme e frasiùi de San Benigno, San Pietro del Gallo, Roata Rossi e Passatore<ref>{{Çitta web|url=https://cuneoltrestura.it/chi-siamo/|tìtolo=Chi Siamo|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>.
A sitè de Cuni a pò vantà de quarche partecipasiùn a campiunèi de livéllu ciü âtu cu'a [[Cuneo Calcio Femminile]], fundâ du [[1985]], che defèti a l'ha zügàu due votte inta [[Serie A (dònne)|Serie A]], finèndu pe(r)ò pe' cedde u sò titulu spurtivu aa [[Juventus Football Club (dònne)|Juventus Women]] du [[2017]].
=== Bricichette ===
Inta sitè de Cuni u gh'è finìu pa(r)egge votte üna de tappe du [[Gîo d'Italia|gì(r)u d'Italia]] e, de ciü, de chi a l'è partìa a famusa tappa nüme(r)u 17 du gì(r)u du [[1949]], dunde u [[Fausto Coppi]] u l'ha guagnàu a maja rösa pe' êsse rivàu a [[Pinerolo|Pine(r)òllu]] cun 11'52" in sce [[Gino Bartali]]. A memo(r)ia de st'impresa lì, fèta traversandu e [[Còlla da Madalena|còlle da Madalena]], [[Còlla du Vars|du Vars]], [[Còlla de l'Izoard|de l'Izoard]], [[Còlla du Munginevru|du Munginevru]] e [[Còlla du Sestriere|du Sestriere]], stu percursu u l'è turnàu inte pa(r)egge edisiùi du gì(r)u.
Cuni a l'è stèta ascì a partènsa d'ina tappa du [[Tour de France]], a nüme(r)u 16 de l'edisiùn du [[2008]], ch'a l'è finìa a [[Jausiers]], in [[Provensa|Pruvènsa]]<ref>{{Çitta web|url=https://newsfood.com/cuneo-granda-tour-2008-presentato-il-comitato-organizzatore/|tìtolo=Cuneo: "Granda Tour 2008", presentato il Comitato organizzatore|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref>.
=== Volley ===
[[Immaggine:PalazzettodellosportCuneo.jpg|miniatura|U palasettu du sport de San Rocco Castagnaretta]]
A sucietè de [[volley]] de rife(r)imèntu pe'a sitè, pe'i òmmi, a l'è stèta pe' tanti ànni u [[Piemonte Volley]], squaddra fundâ du [[1958]] cumme Cuneo Volley Ball Club e restâ in ativitè fina du [[2014]], rivandu a guagnà fina in scüdettu da mascima se(r)ie. Du [[2015]], quande ch'a s'è desfèta, u sò pòstu u l'è stètu piàu daa növa squaddra du [[Cuneo Volley]], ch'a l'ha cumensàu daa [[Serie B2 (volley òmmi)|Se(r)ie B]] e che au dì d'ancöi a zöga inta [[Superlega (volley)|Superlega]].
Pe'e dònne, a squaddra da sitè a l'è a [[Cuneo Granda Volley]], che aù a zöga inta [[Série A1 (volley dònne)|Se(r)ie A1]].
A Cuni, l'impiantu ciü impurtante pe' praticà stu sport, ch'u l'è ascì u sèntru spurtivu prinsipâle da sitè, u l'è u palasettu de San Rocco Castagnaretta, in campu cuèrtu ch'u pò tegnì fina a 4.700 spetatùi.
=== Balùn ===
In sport tipicu e da tradisiùn de Cuni u l'è u [[Balón (zêugo)|balùn]], cu'a squaddra da sitè ch'a l'è a Pallonistica Subalcuneo. Sta squaddra a zöga da fissu inta [[Série A (balón)|Se(r)ie A]], u mascimu livéllu du [[Canpionòu italiàn de balón|campiunàu de balùn]], guagnàu dau Cuni bèn 14 votte, ciü che e 7 vito(r)ia inta [[Cóppa Itàlia de balón|Cuppa Italia de categu(r)ìa]].
U campu de cà da Subalcuneo u l'è u sferiste(r)iu "Francesco Capello", ina strutü(r)a du cumün cuèrta ch'a pò tegnì 1.290 persune.
=== Âtru ===
Pe'u [[Ballabanastra|basket]] a squaddra da sitè a l'é a Granda College Cuneo, ch'a l'è de cà inta palestra cumünâle de Borgo San Giuseppe e ch'a l'ha zügàu de lungu inta [[Serie C (basket òmmi)|Se(r)ie C]] da regiùn.
Pe'u [[rugby]], a Cuni u se tröva u Cuneo Pedona Rugby, ina squaddra ch'a zöga inta [[Serie C (rugby a 15)|Se(r)ie C]] in sciu campu, du cumün, aa Madonna dell'Olmo.
A Cuni u gh'è pöi u campu spurtivu "Walter Merlo", daa capacitè de 400 pòsti, ch'u g'ha ina pista a 6 cursie ciü che i atressi e e dutasiùi pe'e âtre discipline de l'[[atletica]].
== Aministrasiùn ==
=== Scindichi de Cuni ===
[[Immaggine:I-CN-Cuneo13.JPG|miniatura|U palàssiu du cumün de Cuni]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1860|1862|Carlo Brunet||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1862|1862|Francesco Lovera||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1863|1863|Agostino Moschetti||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1863|1865|Carlo Brunet||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1866|1866|Agostino Moschetti||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1867|1868|Luigi Fabre||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1869|1872|Giacinto Ballario||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1872|1874|Agostino Moschetti||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1874|1884|Virginio Allione||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1885|1888|Giuseppe Calcagno||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1888|1905|Angelo Bocca||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1905|1907|Attilio Pirinoli||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1907|1907|Luigi Moschetti||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1907|1908|Giulio Bertoldi||Regiu cum.|}}
{{ComuniAmminPrec|1908|1912|Luigi Fresia||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1912|1913|Marcello Soleri||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1913|1914|Marco Cassin||Pro-scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1914|1920|Luigi Fresia||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1920|1925|Antonio Bassignano||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1925|1926|Vincenzo Gueli||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1926|1926|Ugo Franco||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1926|1927|Pietro Frigerio||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1927|1938|Giovanni Battista Imberti|PNF|Pudestè|}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1940|Michele Olivero|PNF|Pudestè|}}
{{ComuniAmminPrec|1940|1941|Giovanni Marchetti|PNF|Pudestè f.f.|}}
{{ComuniAmminPrec|1941|1941|Massimo Ferreri||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1941|1943|Carlo Viglino||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Antonio Bassignano||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1944|Angelo Tua||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1944|Pensiero Macciotta||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Caiani|PFR|Pudestè|}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Armando Sartirana||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1948|Ettore Rosa|CLN|Scindicu|<ref group="n.">Scindicu indicàu dau Cumitàu de Libe(r)asiùn Nasiunâle</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1948|Antonio Toselli|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1948|1951|Luigi Teresio Cavallo|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1951|8 zügnu 1965|Mario Delpozzo|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 1965|1976|Tancredi Dotta Rosso|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1976|1985|Guido Bonino|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1985|1990|Elvio Viano|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1990|1995|Giuseppe Menardi|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 mazzu 1995|11 zügnu 2002|Elio Rostagno|Indipendènte|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|11 zügnu 2002|23 mazzu 2012|Alberto Valmaggia|DL - La Margherita|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 zügnu 2017|4 lüju 2022|Federico Borgna|Indipendènte|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 lüju 2022|''in càrega''|Patrizia Manassero|PD|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Gemelaggi ===
A sitè de Cuni a l'é binélla cun quelle de<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/la-citta/storia/gemellaggi.html|tìtolo=Gemellaggi di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2026-02-17}}</ref>:
* {{Binelàggio|FRA|Nissa|1964|var-da-o=da-u}}
* {{Binelàggio|DEU|Fürstenberg/Havel|1974|var-da-o=da-u}}
* {{Binelàggio|SEN|Richard Toll|1986|var-da-o=da-u}}
* {{Binelàggio|ARG|Santa Fe de la Vera Cruz|1991|var-da-o=da-u|Santa Fe (Argentinn-a)}}
De ciü, a l'è binélla ascì cun<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilpalio.org/aneddoti_selva03.htm|tìtolo=Gemellaggio Cuneo-Contrada Selva|léngoa=IT|vìxita=2026-02-17}}</ref>:
* {{Scìnbolo|600px Verde e Arancione listati di Bianco.PNG}} [[Cuntrâ da Selva]], [[Senn-a|Siena]], da-u [[1959]]
== Vìe de cumünicasiùn ==
=== Stradde ===
[[Immaggine:Cuneo map.png|miniatura|Mappa cu'e stradde da pruvincia de Cuni]]
L'[[Autustradda A33 (Italia)|Autustradda A33 Cuni-Asti]] a liga a sitè cu'a regiùn de fe(r)e de Cuni e cun l'[[Autustradda A6 (Italia)|Autustradda A6 Türìn-Savuna]]. Intu terito(r)iu du cumün de Cuni u se ghe tröva due sciurtie, ch'e sun quelle de Cuni Sèntru, ''Cuneo Centro'', e de Cuni Levante'', Cuni Est''.
Fra e âtre stradde impurtanti ch'e se trövan a Cuni u gh'è a cuscì dìta ''Variante Est-Ovest'', che pe' dabùn a cûre in diresiùn Nord-Ovest/Sud-Est, e a stradda dìta a "bovesâna", ch'a se svilüppa in sciu percursu da veggia [[Feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmassu|feruvìa Cuni-Boves]].
=== Feruvìe ===
[[Immaggine:Stazione di Cuneo (2).jpg|sinistra|miniatura|U fabricàu da [[stasiùn de Cuni]]]]
{{Véddi ascì|Stasiùn de Cuni|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}
A [[stasiùn de Cuni]] a l'è a stasiùn ciü impurtante da sitè; a l'è servìa da di treni regiunâli de [[Trenitalia]] pe'a [[Feruvìa Fusàn-Cuni|linea Fusàn-Cuni-Limùn-Vintimìa]] e de [[Arenaways]] pe'a [[feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni]], ch'i travajan intu cuntèstu du cuntrattu servissiu cu'a [[Piemonte|Regiùn Piemunte]]. Fina du [[1960]] sta linea a l'ha avüu in percursu dife(r)ènte, ch'u l'é(r)a quellu u(r)iginâle, atìvu cumme [[feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu]].
A [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|feruvìa Cuni-Vintimìa-Nissa]], cunusciüa cumme a "feruvìa de ma(r)aveje", a g'ha tòstu dui seculi e cu'u sò percursu a liga insemme u [[Piemonte|Piemunte]] cu'a [[Liguria|Ligü(r)ia]], pe' cûre cuscì dai munti au mâ e daa cianü(r)a aa còsta.
Di âtri impianti ch'i se trövan inta sitè i sun a [[stasiùn de Cuni Gessu]], che fina du [[1937]] a l'è stèta a sula de Cuni, sènsa de traffegu da quande che, du [[2012]], a [[feruvìa Cuni-Munduvì]] a l'è stèta serâ. De ciü, u gh'è ancù a [[Stasiùn de Roata Rossi|fermâ de Roata Rossi]] in scia [[feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni]], supressa du [[2003]], e [[Stasiùn de San Benignu de Cuni|quella de San Benignu de Cuni]], in scia [[Feruvìa Fusàn-Cuni|linea pe' Fusàn]].
=== Tranvài ===
[[Immaggine:Cuneo, piazza VE II - 1905.JPG|miniatura|Ciàssa Galimberti cu'i tranvài, du [[1905]]]]
A partì dau [[1877]] a sitè de Cuni a l'è stèta servìa da 'n'impurtante réa inter-urbâna de tranvài a vapû, tütte serèi au [[1948]]:
* [[Tranvài Cuni-Burgu San Darmàssu-Demunte|Cuni-Burgu San Darmàssu]] (1877-1948, slungâ du 1914 fina a [[Demonte|Demunte]])
* [[Tranvài Cuni-Drune(r)u|Cuni-Drune(r)u]] (1879-1948)
* [[Tranvài Cuni-Salüssu|Cuni-Salüssu]] (1880-1948)
* [[Tranvài Cuni-Boves|Cuni-Boves]] (1903-1935)
=== Ariupòrti ===
[[Immaggine:Cuneo Airport aerial view.jpg|miniatura|L'ariupòrtu de Cuni mi(r)àu da l'aruplàn|sinistra]]
A sitè a l'è servìa da l'[[Ariupòrtu Internasiunâle de Cuni-Levaldigi]], che au dì d'ancöi u l'è ufisialmènte ciamàu "de Langhe e de Arpi du Mâ", dund'u se ghe pò rivà pe' mezzu da [[Stradda statâle 20 da Còlla de Tènda e da Valâ du Röia|SS20]]<ref>{{Çitta web|url=https://cuneoairport.com/|tìtolo=Aeroporto di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-28}}</ref>.
=== Trasporti ürbani ===
U trasportu pübbricu inta sitè de Cuni e intu sò sircunda(r)iu u l'è stètu afidàu aa ''Conurbazione di Cuneo'', ch'a l'è gestìa dau ''Consorzio Trasporti GrandaBus''.
De ciü, a Cuni u se ghe tröva in [[Ascensû de Cuni|ascensû panu(r)àmicu inclinàu]], ch'u lìga insemme a parte bassa da sitè, daa Pòrte de Munduvì, cu'u sèntru e, intu detaju, cun Cursu Giuseppe Garibaldi, cu'in percursu tüttu intu mezzu aa natü(r)a. Avèrtu a partì dau [[2009]], st'ascensû u pò purtà ciü o mênu vintisinque persune.
Fra u [[1908]] e u [[1968]] Cuni a gh'axeva fina ina sò [[Réa de filobus de Cuni|réa de filobus]].
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/|tìtolo=Scìtu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Cuni| ]]
[[Categorîa:Capolêughi de provìnse italiànn-e]]
[[Categorîa:Çittæ d'Italia]]
mrdh1imxf2fpbuh3jatxale9hwpvql8
20 arvî
0
20401
269943
209539
2026-05-25T09:22:42Z
CommonsDelinker
89
Replacing Andrea_di_bonaiuto,_apotesosi_di_san_tommaso_d'aquino,_scienze_ed_arti_02_Legge_canonica_e_Clemente_V_3.JPG with [[File:Andrea_di_bonaiuto,_apoteosi_di_san_tommaso_d'aquino,_scienze_ed_arti_02_Legge_canonica_e_Clemente_V_3.jpg]] (by [[:c:User:Co
269943
wikitext
text/x-wiki
{{arvî}}
O '''20 arvî''' o l'é o 110° [[giórno]] de l'ànno (111° inti [[ànno bizestîle|ànni bizestîli]]) segondo o [[Lûnäio Gregorian]]. Màncan 255 giórni a-a fin de l'ànno.
== Fæti ==
== Nasciûi ==
<gallery>
Immaggine:Tiziano, ritratto di pietro aretino, 1545 (uffizi).jpg|<small>[[Tiçiàn Vecellio]], ''[[Pietro Aretino]]'' (20 arvî [[1492]]-[[21 òtôbre]] [[1556]]), 1545 ([[Palasso Pitti]] - Firénse)</small>
Immaggine:Emperor Napoleon III.jpg|<small>''[[Napolion III]]'' (20 arvî [[1808]]-[[9 zenâ]] [[1873]]), 1857 (Museo naçionâle do Castéllo de Compiègne)</small>
</gallery>
== Mòrti ==
<gallery>
Immaggine:Andrea di bonaiuto, apoteosi di san tommaso d'aquino, scienze ed arti 02 Legge canonica e Clemente V 3.jpg|<small>[[Andrea di Bonaiuto]] (1343-1379), ''[[Clemente V]]'' ([[1264]]-20 arvî [[1314]]) into ''Trionfo de [[Sant'Aostin]]'', 1365–1566 (Cappellone degli Spagnoli - [[Gêxa de Santa Maria Novella]] - Firénse)</small>
</gallery>
== Fèste e ricorénse ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Giorni de arvî|20]]
9uav9xk2q8vlcbixqhicynjsmt9mi5q
1264
0
22108
269944
233808
2026-05-25T09:22:45Z
CommonsDelinker
89
Replacing Andrea_di_bonaiuto,_apotesosi_di_san_tommaso_d'aquino,_scienze_ed_arti_02_Legge_canonica_e_Clemente_V_3.JPG with [[File:Andrea_di_bonaiuto,_apoteosi_di_san_tommaso_d'aquino,_scienze_ed_arti_02_Legge_canonica_e_Clemente_V_3.jpg]] (by [[:c:User:Co
269944
wikitext
text/x-wiki
{{Anno}}
{{Anno in altri calendari}}
== Fæti ==
=== Euröpa ===
=== Àzia ===
=== Àfrica ===
=== Arte ===
=== Costruçión ===
=== Inovaçión ===
{{clear}}
{{Lunâio ànno|1264}}
=== Nasciûi ===
<gallery>
Immaggine:Andrea di bonaiuto, apoteosi di san tommaso d'aquino, scienze ed arti 02 Legge canonica e Clemente V 3.jpg|<small>[[Andrea di Bonaiuto]] (1343-1379), ''[[Clemente V]]'' (1264-[[20 arvî]] [[1314]]) into ''Triónfo de [[Sant'Aostin]]'', 1365–1566 (Cappellone degli Spagnoli - [[Gêxa de Santa Maria Novella]] - Firénse)</small>
</gallery>
=== Mòrti ===
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Anni do XIII secolo|064]]
jr1tdu73xzq5ezsagoqj6ktda5zjfam
Mandello del Lario
0
25385
269942
215060
2026-05-25T01:29:59Z
~2026-31144-91
19903
269942
wikitext
text/x-wiki
'''Mandello del Lario''' o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Mandello del Lario
|Panorama = Lake Como Lecco Arm 2.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Lecco
|Amministratore locale = Riccardo Fasoli
|Partito = lìsta cìvica de céntro-drîta ''Il paese di tutti''
|Data elezione = 1-6-2015
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Abbadia Lariana]], [[Ballabio]], [[Esino Lario]], [[Lecco]], [[Lierna]], [[Oliveto Lario]], [[Pasturo]], [[Valbrona]] (CO), [[Valmadrera]]
|Nome abitanti = (it) ''Mandellesi''
|Patrono = Sàn Loénso
|Festivo = 10 agósto
|Mappa = Map_of_comune_of_Mandello_del_Lario_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Mandello del Lario inta provìnsa de Lecco.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
[[Immaggine:Asilo di Via Monastero, Mandello del Lario, entrata a lago.jpg|thumb|280px|Asilo de via Monastero a Mandello del Lario|centro]]
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Lecco}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]]
m2bmc2rwpvh0zxvgiclyx8acnrja51j
Diocexi de Arbenga e Impeia
0
29999
269930
269927
2026-05-24T12:28:31Z
Arbenganese
12552
/* Terito(r)iu */ rev
269930
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
[[File:Diocesi di Albenga-Imperia.png|thumb|Mappa du teritòiu da diocexi|250px]]
A '''diocexi de Arbenga e Impe(r)ia''' (''Dioecesis Albingaunensis-Imperiae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]) a l'è ina sêde da [[Catoliceximo|Gêxa catôlica]] in Italia, ch'a dipènfe da l'[[Arcidiòcexi de Zêna|arcidiocexi de Zena]] e a fa parte da [[Región eclesiàstica Ligùria|regiùn eclexiastica Ligü(r)ia]]. Intu [[2022]] a l'ha cuntàu 153.000 batezèi in sce 172.000 abitanti. A l'è rezüa dau vescu Guglielmo Borghetti.
== Terito(r)iu ==
{{Véddi ascì|Paròcchie da diocexi de Arbenga e Impe(r)ia|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U terito(r)iu da diocexi u cumprènde a parte de punènte da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]] e quella de levante da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Impeia]]. A cunfina a punènte cu'a [[Diocexi de Ventemiglia-Sanremu|diocexi de Vintimìa-Sanremmu]], a setentriùn cun [[Diocexi de Munduvì|quella de Munduvì]] e a levante cun [[Diocexi de Sann-a-Noi|quella de Savuna-Nûi]].
A sêde vescuvìle a l'è a sitè d'[[Arbenga]], dund'a se tröva a catedrâle de San Michê. A [[Imperia|Impeia]] a [[Baxilica de San Maurissiu (U Pòrtu)|baxìlica de San Mau(r)issiu]] a mantegne l'incàregu de cuncatedrâle da diocexi. In ciü i se trövan ascì due baxìliche minui, quella de San Giuànni Batìsta a [[Inéia|Uneja]] e quella de [[Baxilica de San Nicolò (A Pria)|San Nicolò]] aa [[A Prìa|Prìa]].
U terito(r)iu da diocexi u l'è estesu pe' bèn 979 km<sup>2</sup> frasiunàu poi inte 161 paròcchie, distribuìe fra:
* a [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], cu-i cumüi de [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arbenga]], [[Andôa|Andö(r)a]], [[Arnascu]], [[Barestin|Ba(r)estìn]], [[Buinzan|Buissàn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Casanöva]], [[Castergiancu]], [[Castrevegliu|Casterveggiu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Cixan|Cixàn]], [[Èrli]], [[Finô|Finâ]] (numma pe'e frasiùi de [[Gura|Gûra]] e [[Olle]]), [[Garlenda]], [[Giüstexine|Giüstènexe]], [[L'Aigheuja|Leigueja]], [[Löa]], [[Magiö|Majö]], [[Naxin|Naxìn]], [[Unsu]], [[Utuê]], [[A Prìa]], [[Staanéllu|Stelanellu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Téstegu]], [[U Tû|U Tuvu]], [[Vendùn]], [[Villanöva]] e [[Süccaellu|Sücca(r)ellu]];
* a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Impe(r)ia]], cu-i cumüi de [[Aquila (cumüne)|Àquila]], [[Armu]], [[Uigu|Au(r)ìgu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], [[Burgumau|Burgumàu]], [[Cairònega|Ca(r)iònega]], [[U Sèrvu|Sêrvu]], [[Cexi|Céxi]], [[Ciüsànegu|Ciüsanegu]], [[Ciüxavéja|Ciüsavegia]], [[Sivessa|Civessa]], [[Cuxe]], [[Aèntìn|Diàn Arentin]], [[U Castéllu de Diàn|U Castellu de Diàn]], [[A Maina de Dian|A Maina de Diàn]], [[Dian San Pê]], [[U Duseu|U Dusseu]], [[Imperia|Impe(r)ia]], [[Lüxinascu|Lüxinàscu]], [[Mendaiga]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegròssu]], [[Prebüna|Priabrüna]] (numma pe'u paìse), [[A Cêve]], [[Puntedasce]], [[Purnasce|Purnàsce]], [[Prelà]], [[Ransu]], [[Ressu]], [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], [[Vaxìa]], [[Vesargu]] e [[Vìlla Faròdi|A Villa]].
== Stòia ==
=== Etè clascica ===
A tradisiun lucâle a cunscide(r)a Arbenga a sêde du marti(r)iu de San Calocciu, tradisiunalmente fissâ fra i ànni [[121]] e [[125]], u santu u l'éa in üfisiâle bresciàn aa curte de l'impe(r)atû ruman Adriàn; i àtti du sò marti(r)iu e nu sun ben cià(r)i, asemme a quelli de san Faustin e Giuvìtta, pe questu van ancù ve(r)ificàe du tüttu.
Nunustante questu, in sciu pre-supòstu scitu de sepurtüa du santu a se riünìva a primma cumünitè cristiàna ingàuna, e dai scàvi archeulogici u pà che u pòstu (curispundente au sucescìvu munastê de San Calocciu au Munte)<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Spadea|outô2=Philippe Pergola|outô3=Stefano Roascio|tìtolo=Albenga. Un antico spazio cristiano, Chiesa e monastero di San Calocero al Monte|url=https://books.google.com/books?id=mOkSQgAACAAJ|ànno=2010|editô=Fratelli Frilli Editori|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-75-63521-8}}</ref>, l'éa zà stàu in postu privuegiàu inte l'epuca imperiâle pe sepelì e sàrme. Düante u prucèssu de <ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Paganetti|tìtolo=Istoria ecclesiastica della Liguria|ànno=1765|editô=|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=11, 270}}</ref><ref>{{Çitta|Semeria, 1843|p. 353}}; {{Çitta|Rossi, 1870|p. 76}}</ref> vangelizasiun d'Arbenga, l'axeva avüu impurtansa ascì san Calimêu, véscu de Milan, atîvu inta secunda mitè du [[III secolo|III seculu]]; sta côsa a leghe(r)éva a difuxùn du cristianêximu inta sitè e lungu tütta a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punente]] aa diocexi milanese.
I stüddi archeulògici mustran cumme za dau [[V secolo|V seculu]] in sitè se truvava ina ben difüza cumünitè cristiana, fàttu testimuniàu ascì daa cuntempuranea custrusiùn da catedrâle de San Michê e du [[Batiste(r)u d'Arbenga|batistêu]] lucâle, ma ascì dae gêxe simite(r)iàli föa dae müagie sitadine, cumme quelle de San Calocciu e de [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|San Vitû]].
Âtru eventu fundamentâle pe a stòia religiusa ingàuna l'è stâ a presensa de [[San Martìn de Tours|San Martìn]], vescu de Tours, in sce l'[[ìsua Gainâa]] pôcu doppu a metè du [[IV secolo|IV seculu]] ch'u pà êsse a pröva da presensa de in polu religiusu zà urganisàu, ben primma da mensciun du véscu ''Quintius:'' propiu a questu sentru u santu l'axeva pusciüu fa riferimentu.<ref name="beweb">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/diocesi/diocesi/351/|tìtolo=Diocesi di Albenga - Imperia|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref><ref>''Leonis Magni Epistule'', XCVII, 3, in ''Patrologiae cursus completus, series latina'', a cüa de J.P. Migne, 54, Pa(r)îgi, 1881</ref>
L'istitusiun da diocexi rizülta cumunque ciütòstu tarda, in quantu fundâ següamente dòppu a mòrte de Sant'Ambrogiu.<ref>{{Çitta|Calzamiglia, 2014|p. 6}}</ref> U primmu vescu, Quinsiu, du quale l'emmu nutissa sèrta, remunta au [[451]], firmatà(r)iu da lete(r)a du scinudu de Euzebiu, [[Arcidiocexi de Milan|véscu de Milàn]], inviâ au pappa Leun I; inta curispundensa a se stabuiva a cundànna de Nestò(r)iu e de Eutiche (Mànsi); tüttavia fra e istitusiun religiuse de questu genere, a duxéa esse a primma in urdine de fundasiun, vistu che nu se tröva tràccia di véscuvi de Vinimìa e de Savuna armenu fin a l'ànnu 680, annu da partecipasiun de queste due figüe a ün di cuncui de quel'epuca.<ref>''Aghatonis Pape Epistule'', III, col 1238, in ''Patrologiae'', cit., 87, Pa(r)îgi, 1863</ref>
U(r)igina(r)iamènte ae dipendense de l'arcidiocexi de Milan, u sò teritòiu u l'éa limitàu a setentriùn dau spartiaiva arpìn, mèntre a levante rivava scin a [[Finô|Finâ]] e a Punente cumprendeva a zòna sanremasca.
A scuvèrta de in edifissiu eclexiàsticu cun funte bateximâle intu paise da [[A Riva (cumüna)|Riva]], cun datasiun curispundente au [[VI secolo|VI seculu]] mustran in urganisasiun cristiàna de campagne e testimonian ascì in urganisasiun du teritòiu bazâ in scia cêve lucâle.
=== Etè de Mezzu ===
Inti seculi a vegnì e nutissie insci vescuvi de Arbenga sun framentà(r)ie, armenu fin a l'ànnu Mule. Âtri scavi archeulogici l'han purtau turna aa lüxe u numme de 'n véscu cuntempuraneu a l'etè de Quinsiu, stu lì u se(r)éva Benedettu.
Au cunciliu pruvinsâle de [[Milan|Milan]] du [[679]], ch'u s'éa espressu cuntru i ideâli du munutelismu, l'axeva piàu parte ascì u véscu arbenganese: ''Bono''; pa(r)eggia a partecipasiun au scinudu rumàn in prepa(r)asiunau seguente cuncuiu ecümenicu du 680-681. Âtri dui véscuvi, Iünsiu e Martirian, culuchèi stu(r)icamente fra a mitè du [[VI secolo|VI]] e a mitè de l'[[VIII secolo|VIII seculu]], sun reciamèi inti ''Acta Sancti Martiriani episcopi et martiris''.
De l'epuca presedente a quella carulingia gh'è Dexide(r)iu, che u l'ha cunsacràu a gêxa de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasìa de San Pê]], inta [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atella]]. Egidürfu l'axeva piàu parte invêce au cunciliu milanese a livellu pruvinsale de l'[[864]], cun 'na funsiun de sarvaguardia de l'urdinamentu eclexiasticu e du cuntrollu de l'upe(r)àu du véscu inta giü(r)isdisiun diucesana.
Sèra u [[IX secolo|IX seculu]] u véscu Benedettu Revelli, a l'imprensippiu abâte du munastêu de l'Ìsua epoi elezüu vescu arbenganese, vene(r)àu intu Mediuevu e canunisàu poi intu [[XVII secolo|XVII seculu]].
Arbenga, asemme ae sitè de Vadu e de Vintimìa, aturnu a l'[[825]], vegne cunscide(r)â, dandu amèntu au capitulàre de Lutà(r)iu I, cumme üna de mête pe i zueni ch'i vönen stüdià, mèntre i chierici duxevan andà a stüdià a [[Turin]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=J. Carbonara|nómme=|cognómme=|tìtolo=Giovanni|ànno=1981|editô=|çitæ=Rumma|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|outô2=Maria Celeste Paoli Maineri|tìtolo=La Cattedrale di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=vaX6NAAACAAJ|ànno=2007|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Litografia Bacchetta|çitæ=A Burdighea - Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-86-79631-5}}</ref>
Ina presensa de fundamentale impurtansa a l'éa quella di munasté(r)i benedetìn ch'i cuntribuìvan au rafursamentu religiusu da diocexi. Fra sti chi, particularmente, se distinguéva quellu de l'Ìsua, giüstu de frunte aa sitè, che intu [[1044]], grassie a ina particulâre cuncesciùn du Pappa Benedettu IX, l'éa stàu ezentàu da l'aministrasiùn vescuvìle.
Grassie a questa particularitè u munastê u l'éa sciurtìu a utegnì diverse prupietè nu sulu in Itàlia, ma ascì in [[Catalogna|Catalògna]], in [[Provensa|Pruvensa]] e in [[Corsega]]. Inte l'annu [[1064]] a cü(r)ia ingàuna l'éa ancù sutta ae dipendense lumbàrde, difatti l'éa in vigure u pagamentu de tàsce d'in annu in annu.
U prelàu diucesàn Erembertu axéva poi partesipàu au scinudu de Pavìa, ch'u s'éa svoltu u [[25 òtôbre|25 d'utubre]] [[1046]], u sulu fra tütti i vescuvi ligü(r)i, incuntrandu u suvràn Enrîcu III u Negru, ch'u rapresentava ina reuniùn de curte aa fìn de stabuì a so ca(r)â versu Rumma, a testimuniâ u legamme fra u teritòiu arbenganese e u Regnu d'Italia.
Se cumprende invêce, grassie aa còppi de 'n ducumentu du 29 de zügnu du [[1076]], a cuncesciùn a l'abasìa de San Pê de Tui(r)àn de 'n mu(r)ìn intu paìse, firmàu cun u cunsensu de ben 22 canònici da cattedrâle elenchèi in urdine de dignitèi e de duzze ''muites Sancti Ioanis'', (primmu de l'elencu ''Conradus'', avucàu de l'episcòpiu).
U ducumentu u ne mustra ducca cumme a cü(r)ia a l'éa gestìa da in alunga sé(r)ie de canònici ch'i fiancavan u vèscu (a l'epuca Deudàu), asemme a 'na clientêla armâ, con incàreghi ben definìi e ch'a fa imaginâ in patrimôniu vastu, tantu da paê puntu de riferimentu ascì a livellu puliticu.<ref>Navone, Dell'Ingaunia, cit., III, pp. 204-205, còpia du Seisentu du canônicu Paneri</ref>
Du [[1127]] u munastê de San Luénsu a [[Varigotti|Va(r)igòtti]] vegne cucessu da parte de Bunifassiu du Vastu au vescu ingàunu, intu stessu periudu sun strétti i rapòrti cu-a sitè de Lerìn. A furtüna de l'abasia a Tui(r)àn a munta, grassie püe a l'asiun du véscu Utùn, intu [[1149]], che paralelamènte sette ànni primma l'axéva cunfermàu u cuntròllu da parte da gêxa de San Steva de [[Zena]] e gêxe de San Steva a [[Sanremu|Sanremmu]] e de Vuarêgia.
Inte sta fase a prusegue l'uranisasiun cu-e cêvi lucâli, inta fàscia cumprésa fra a valâ de dl'Aròscia e u finalese, e (in scia còsta) fin au Pòrtu. Au de föa de questa sudivixun gh'éa u gurfu de Diàn, ancù sutta a l'abasìa de [[Dian San Pê|San Pê]].
Intu [[1169]], invêce, u munastê da Gainâa vegne culucàu sutta u direttu cuntrollu de l'arcivescuvàu de Zena; aa fin du [[1473]], in cuntempuranea aa perdita de prupietè prestigiuse vegne cuncessu in cumênda. Cu-u 1179 e a paxe in Lateran fra l'Impe(r)u e a Lega di cumüi italiàni, l'éa presente u véscu Lanteriu, ch'u rapresentàva a [[Marca d'Arbenga]]. L'annu [[1159]] [[Pappa Lisciàndro III|pappa Lisciandru III]] l'axeva asegnàu a diocexi aa pruvinsa eclexiàstica de l'arcidiocexi de Zena, ma u pruvedimentu, u nu tröva imediàu riscuntru, tantu che ancùa intu [[1213]] pappa Inucensu III ribadìsce au véscu Enrîcu a sutumisciùn duvüa a l'auturitè diucesana zenesi.
L'éa propiu a partì da-u [[XIII secolo|XIII seculu]] ch'i s'èan fai ciü streiti i rapôrti cun Zena. Fàttu ch'u mustra l'avixinamentu de due realtè l'è u lungu episcopàu de Lanfrancu de Negru ([[1255]]-[[1288]]), zenese: vellu u và a eliminà serti ben da mensa vescuvìle a favûre de famìe zenesi, i quali membri vegnivan cuscì inse(r)ìi ad aministrà u capitulu da catedrâle; Au sò mandàu se fan ascì remuntà i primmi urdini mendicànti diucesèi.
Düante u [[1292]] u seggiu vescuvìle u rezültava vöiu, fin a quande nu munta u sevaschìn Nicolò Guascùn (o Vascùn di Marchesi de Séva) da [[Pàppa Niccolò IV|pappa Niccolò IV]] u 29 de zenà. Vell'u se(r)à u priummu de ina sé(r)ie de sevaschìn a ucupà a cattedra diucesana inta primma mitè du [[XIV secolo|XIV seculu]].
Fedeîgu de Séva, fìu de Benedettu di Marchesi de Seva, scignû de Muntezemu(r)u, u l'éa stàu elezüu u 4 dixembre du 1330 a l'etè de numma 22 ànni, pe a quale u l'utegne ina dispensa da parte du pappa [[Pappa Zane XXII|Giùanni XXII]] pe a sòa cunuscensa pe i me(r)iti zà utegnüi.
U [[7 arvî|7 d'arvì]] du [[1334]] vegne urdinàu u scinudu diucesàn, ai quali a segue a pübbricasiùn di àtti ai seguenti [[2 mazzo|2 de màzzu]]. Ascì pe sta côsa chi u pappa Benedettu XII cu'ina létera du [[27 mazzo|27 mazzu]] [[1336]] u incàrrega de infurmâse e de furnì 'na scistemasiùn ai prublemi nasciüi fra u marchese du Carettu de Savuna e u véscu de Nôli, Teudôxiu.
Ai [[31 lûggio|31 de lüiu]] du [[1337]] u l'axéva apruvàu i statüi capitulà(r)i di canonici da sò catedrâle. U mö(r)e [[1349]] e u [[18 frevâ|18 de frevâ]] du mèximu ànnu u pìa u trônu u prubabue névu Giuanni di marchesi de Séva, cunscignû de Priéru e Sâle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Oliviero|tìtolo=Memorie storiche della Città di Ceva|url=https://it.wikisource.org/wiki/Memorie_storiche_della_citt%C3%A0_e_marchesato_di_Ceva|ànno=1858|editô=Teonesto Gareone|çitæ=Seva|léngoa=IT|p=343|capìtolo=Uomini illustri|vìxita=2021-12-07}}</ref> Dau [[1380]] au [[1419]] u véscu in càrega l'è stàu Girbertu Fieschi, ch'u l'aministàva a diocexi grassie a 'na sé(r)ie de vicàri, mustrandu ina scarsa presensa.
Doppu se vegghe Antôgnu Da Punte, prelàu atentu a l'ambitu artisticu, ch'u porta aa fin i travaji pe u növu cô(r)u da catedrâle ascì grassie aa puscibuitè dâ dau pàppa Martin Vpe puê vende e indurgense dü(r)ànte a festivitè ''conluant ad eandem ecclesiam et ad eius conservationem seu fabricam manus prompte porrigant adiutrices''. Intu [[1427]] u ròllu vegne ricuvèrtu da Matêu du Carettu, che partecipandu au Cuncuiu de Baxuêa u cuntrasta furtemente a linea de Rumma, pe poi turnâ in derê a paxificâse primma ch'u fusse tròppu tardi.
=== Etè mudèrna ===
[[Immaggine:Musêo Diocezàn (Arbénga) - A diòcexi d'Arbénga do Benàrdo Raibâdo da-o Palàçio do Vésco (3).jpg|miniatura|250x250px|Benardu Raibadu, ''A diocexi d'Arbenga'', öiu in sce tèia, 1636]]
Fra i seculi [[XV secolo|XV]] e [[XVI secolo|XVI]] se fa stradda a figüa de Leunardu Marchese ([[1476]]-[[1513]]), ricurdàu pe a cüa du teritòiu diucesàn, a riurganisasiùn di ben pusedüi e a fundasiun de növe paròcchie.<ref name="beweb" /> Carlu Siga(r)a ([[1554]]-[[1572]]), doppu avê piàu parte au Cuncuilu de Trentu, rezülta êsse ün di prìmmi a aplicâ efetivamente e növe nurmatìve. L'8 de màzzu du [[1564]] u fa cunvucà u primmu scinudu diucesàn.
Ai 21 d'arvì du [[1569]] istituìsce u [[Seminario vescovile di Albenga|seminà(r)iu vescuvìle]] intu ciòstru da catedrâle, ch'u l'ha utegnüu in növu edifissiu primma intu [[1622]] e poi [[1929]], qund'u s'è spustàu inta sêde de ancöi. U nüme(r)u de scinudi va multiplicanduse cu-i vescuvi chìi vegnen: fra tütti Luca Fieschi n'axéva cunvucàu trei, mèntre Vincensu Landiintuli e Pier Fransescu Costa dui pe ün.
A st'ürtimu se dêve ascì a redasiùn, atuâ dau canônicu Gio Antôgnu Paniêri, da munumentâle òpe(r)a, restâ scrìta a màn e cunservâ inti archivi diucesèi, cu-u titulu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]'', fundamentâle pe a cunuscensa du stàttu da diocexi d'Arbenga inta primma mitè du [[XVII secolo|XVII seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello, succinto repilogo delle Ragioni delle Chiese, e Diocesi d'Albenga, cominciato da Pier Francesco Costa Vescovo d'Albenga dell'anno 1624, in tre tomi diviso|url=https://www.andoraneltempo.it/sacro-e-vago-giardinello.php|ànno=1624-1625|editô=Diocexi de Arbenga-Impéia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LA}}, manuscrîtu in papê, divisu in tréi tômmi, cunservàu inte l'archiviu diucesàn</ref>
Aa fin du [[XVI secolo|XVI seculu]] u se regòrda u vescuvàu de Luca Fieschi, membru de 'na ricca famìa zenese, ch'u mette(r)à a dispusisiun ina gròssa parte du so patrimôniu intu rifasimentu da catedrâle arbenganese, adatâ cuscì ai canuni fissèi dau Cuncuiu trentìn.
Sciben st'impurtante òpe(r)a de restrüttü(r)asiùn, u nu l'ha avüu vitta fasue, tantu che a vîxita aa fin du seculu, cumpiüu dau munscignû Mascàrdi, se(r)éva stâ vusciüa dau papàu pe meju cuntrulâ u mandàu du véscu, ludàu cumunque pe u so upe(r)àu inta magiuransa de gêxe sutta aa diocexi. U marcuntentu di âtri eclexiastici e de serti sitadìn uustri se(r)éva stàu racoltu e messu in evidensa cun in ducumentu (nu 'rivàu aa giurnâ d'ancöi) du [[1600]]: i ''mugugni'' i vegnivan survatüttu dai ciü cunservatùi, ch'i cuntestavan e òpe(r) da vellu fàe e dumandavan ascì a vîxita in diocexi de 'n cumisâiu e a cunvucasiun a [[Rumma]] du prelàu pe rênde cùntu da sò aministrasiun.
In âtru papê, inviàu dau cumün aa Santa Sêde, dumanda a presensa du vescu in sitè dü(r)ante u periudu de Qua(r)éxima de l'ànnu du Giubuêu, in mòddu ch'i possen finì ascì i travaji entru a fin de l'ànnu santu. U Fieschi u mö(r)e in [[Arbenga]] intu [[1610]], sepurtu inta capélla de San Ricàrdu, dund'u sò sucesû Pê Fransescu Còsta u fa(r)à custruìi in büstu e mete(r)à ina tàrga a memôia du véscu, poi spustâ inta sacrestìa.
Dòppu San Benedettu, véscu du [[IX secolo|IX seculu]], intu [[XVIII secolo|Setesentu]] a diocexi l'ha purtàu aa Gêxa catôlica in âtru sàntu, Leunardu dau Pòrtu, fràtte di Minûi rifurmèi, predicatû de ruiêvu in tütta Itàlia, ma survatüttu a Rumma, dunde u l'è ina figüa sentrâle du grande giubuêu de l'ànnu [[1750]], ricurdàu ascì cumme prumutû da pràtica da Via Crûci, che pe primmu prêdica au [[Colosseo|Culussêu]], propiu dü(r)ànte l'Annu Sàntu inandiàu da pappa [[Pappa Benêito XIV|Benedettu XIV]].<ref name="beweb" />
=== Etè cuntempuranea ===
Inta primma parte de l'[[XIX secolo|Utusentu]] a diocexi a vegghe in ridimensciunamentu da sò sfé(r)a de influènsa terituiâle. Vegnen difatti sedüe fra u [[1803]] e u [[1804]] quattru paròcchie de l'entrutèra arbenganese, in sciu crinâle arpìn: sun quella de [[Cirixöa|Ci(r)ixöa]] (frasiun de [[Garesce|Garésce]]) inta [[Valâ du Neva|valâ du Néva]] e quelle de Autu, Cravaüna e naxin, inta valâ du Pennavaire.
Tütte queste e passan sutta aa diocexi de Munduvì. De suguitu, intu [[1831]], âtre vintisinque parocchie da parte ciü a punente vegnen pasàe aa diocexi de Vintimìa, fra ste chi: [[Sanremu|Sanremmu]], [[Tàgia (cumüna)|Tàggia]], [[Baaücu|Bâüccu]], [[Muntautu Carpaxe|Muntâutu Carpàxe]], [[Triöra|Triöa]], [[Baiardu|Bajardu]], [[Seriana|Se(r)iàna]], A Còlla de Sanremmu, [[U Castelà (cumüna)|U Castelâ]], [[U Tersö|Tersôiu]], [[Pumpiana|Pompêiàna]], [[A Riva (cumüna)|A Riva]], [[San Steva a Mâ|San Stêva au Mâ]], [[A Sipressa|Ciprèssa]], [[Lingueglietta|Lenguejetta]], [[A Còsta]], [[San Luensu (cumüna)|San Luensu au Mâ]], [[Prebüna|Priabrüna]] (numma e frasiui de [[Boscomare|Bòscumâ]] e da Tûre), [[I Moin|I Mu(r)in de Triöa]] e [[I Spiareti|Uspedaletti]].<ref>Testu da bulla in: {{Çitta|Rossi, 1870|pp. 351-355}}</ref>
Fra i véscuvi ch'i figü(r)an intu [[XIX secolo|XIX seculu]], gh'è stàu Raffaele Biale ([[1840]]-[[1870]]) ch'u l'axéva favu(r)ìu i stüddi teulogici du clêru e l'inìu de 'na misciùn de sacerdòtti diucesèi.
Zà intu [[1816]] in saceròtte de [[Triöra|Triöa]], Giuànni dai Mu(r)ìn, l'éa mòrtu martì(r)e inta [[Cinn-a|Cìna]]. I primmi dui patriàrchi da restaurâ sêde da Geruxalèmme di latìn l'éan u(r)iginèi da diocexi: [[Giuseppe Valerga|Giüseppe Valerga]] de [[Löa]] e [[Vincenzo Bracco|Vincenso Bràcco]] da [[Torrazza (Imperia)|Turàssa]].
Sempre intu mèximu periudu gh'è stâ a nàscita de arcüne ciungregasiun religiuse feminìli: intu [[1836]] Te(r)esa Munardu l'axéva fundàu a Löa e muneghe da Vixitasiùn, ancù a Löa, intu [[1885]], [[Maria Francesca Rubatto|Ma(r)ia Fransesca de Gesù Rübàttu]] l'axéva fundàu e Tersiàrie Capucîne. Ancù du [[1848]] [[Maria Leonarda Ranixe|Ma(r)ìa Leunarda Ranìxe]] l'ha istituìu e Cla(r)ìsse da Santìscima Nunsiâ.
Intu [[XX secolo|Növesentu]], pe diversci ànni u véscu d'Arbenga l'è stàu Ange(r)u Cambiâxu, ch'u vìve i ànni dü(r)ìscimi de due guère, intervenendu ascì persunalmente inti cunfrunti du cumandu tedescu, fin au [[1945]]. In particulâre ufrenduse intu [[1942]], u [[29 seténbre|29 de setembre]], cumme ustàggiu au pòstu de ciü de sentusinquanta pixuné(r)i sivìli.<ref name="beweb" />
L'8 de lüiu du [[1949]], cu-a leté(r)a apustôlica ''Qua Augustus Imperator'', u pappa Piu XII u l'ha pruclamàu a Beâta Ma(r)ìa Vèrgine, cunusciüa cu-u titulu de ''Madònna de Puntelungu'', prutetrixe prinsipâle da sitè d'Arbenga e da diocexi.<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1950|tìtolo=Létte(r)a apustòlica "Qua Augustus Imperator"|revìsta=Acta Apostolicae Sedis|editô=Typis Polyglottis Vaticanis|volùmme=An. et Vol. XLII|pp=591-593|léngoa=LA|url=http://www.vatican.va/archive/aas/documents/AAS-57-1965-ocr.pdf}}</ref> Ai 2 de frevâ du [[1965]] a diocexi asciòrbe intu sò teritòiu a paròcchia de [[Naxin|Naxìn]], ch'a l'éa apartegnüa aa diocexi de Munduvì dau [[1804]].<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1965|tìtolo=Decretti "Quo aptius animarum"|revìsta=Acta Apostolicae Sedis|editô=Typis Polyglottis Vaticanis|volùmme=An. et Vol. LVII|pp=610-611|léngoa=LA|url=http://www.vatican.va/archive/aas/documents/AAS-57-1965-ocr.pdf}}</ref> Vista l'impurtansa da sitè de Impeia, u numme da diocexi u l'è stàu cangiàu in diocexi de Arbenga-Impeia a partì dau 1º de dixembre du [[1973]], mèntre a baxìlica de San Mau(r)ìssiu au Portu, l'è stà elevâ a cuncatedrâle da diocexi.<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1974|tìtolo=I dui decretti "In dioecesi Albinganensi"|revìsta=Acta Apostolicae Sedis|editô=Typis Polyglottis Vaticanis|volùmme=An. et Vol. LXVI|pp=27-29|léngoa=LA|url=https://www.vatican.va/archive/aas/documents/AAS-66-1974-ocr.pdf}}</ref>
== Vescuvi ==
Sun chi de sutta inse(r)ìi i vescuvi da diocexi scin daa sò fundasiun, umetendu i periudi de sêde vacànte ch'i nu süpe(r)an i dui anni o nu sun acertèi.
* Quinsiu † (mensciunàu intu [[451]])
* Benedettu I ([[V secolo|V seculu]])<ref>Numme du véscu restituìu mediante in'epigrafe atribuìbile au V seculu ({{Çitta|Calzamiglia, 2014|p. 10}}).</ref>
* Gaudensiu? † (mensciunàu intu [[465]])<ref>Segundu serti studiuxi l'éa véscu de Avêia, in Abrüssu. Pe âtri dòppu Gaudensiu ghe se(r)éa stàu Sarviu, destinatâiu peò da diocexi de Albi, in Fransa </ref>
* ''Anonimu'' † (mensciunàu intu [[552]])<ref>Mensciunàu pe u scinudu milanese de quell'ànnu asemme ai âtri vescuvi ligüri, nu se ne cunusce u numme ({{Çitta|Calzamiglia, 2014|p. 11}}; a p. 33 se dîxe che u véscu u l'éa Iünsiu)</ref>
* Unu(r)àu? † (mensciunàu intu [[585]])<ref>Inta ''Vita sancti Verani'', [[San Ve(r)àn de Cavaillon|vescu de Cavaillon]], u l'è mensiunàu in vescu ''Honoratus''; ma segundu u Lanzoni, Unu(r)àu u l'éa u numme du vescu de Milàn e nu d'Arbenga, atìvu int'in periudu quande i milanesi i staxevan a Zena; l'è in questu periudu ch'u ciamma u santu e u cumensa a predicâ u Vange(r)u intu teritòiu de Arbenga.</ref>
* Iünsiu † ([[VI secolo|VI]]/[[VIII secolo|VIII seculu]])
* ''San'' Martirian † ([[VI secolo|VI]]/[[VIII secolo|VIII seculu]])<ref>I nummi de Iünsiu (''Iuncius'') e de Martirian i sun ducumentài dai ''Acta Sancti Martiriani episcopi et martiris'', cunusciüi in Itàlia numma dau [[1969]]. Cfr. {{Çitta|Calzamiglia, 2014|pp. 10, 22}}; {{Çitta publicaçión|outô=Nino Lamboglia|ànno=1973-1975|tìtolo=Un Vescovo di Albenga sconosciuto: S. Martiriano|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|editô=|çitæ=|nùmero=XXVIII-XXX (n.1-4)|pp=pp. 1-10}}</ref>
* Bônu † (primma du [[679]] - dòppu u [[680]])
* Dexidê(r)iu† (primma du [[IX secolo|IX seculu]])<ref>Segundu a ''Chronica'' du [[Abasia de San Pêru in Varatella|munastê de San Pê in Va(r)atèlla]], Dexidê(r)iu u l'axéva cunsacràu a baxilica int'in epuca inserta, primma de l'etài carulingia ({{Çitta|Calzamiglia, 2014|p. 11}}).</ref>
* Egidürfu † (mensciunàu inte l'[[864]])<ref name="beweb" />
* San [[Benedetto Revelli|Benedettu]] [[Benedetto Revelli|II]], [[Ordine de San Benêito|O.S.B.]] † (primma de l'[[885]] - 16 frevâ [[900]] mòrtu)
* Ingu o Ingorfu? † (primma du [[940]] - dòppu u [[962]])<ref>Inserta l'è l'apartenensa de stu véscu aa sêde de Arbenga, perché inti dui ducumenti ch'i ripòrtan u sò numme, nu ven mai dìtu de quale diocexi u fusse véscu ({{Çitta|Semeria, 1843|p. 365}}).</ref>
* ''Anonimu'' † (? - [[998]] diméssu)
* Erimbèrtu † (mensciunàu intu [[1046]])
* Diudàu, [[Órdine certozin|O.Carth.]] † (primma du [[1075]] - tòstu [[1098]] depòstu)<ref>L'éa stàu cundanàu cumme scimunìacu au scinudu de Milan inte l'arvì du [[1098]], ''sub conditione'', "se ducca entru a festa di sànti Pê e Paulu u nu l'avésse abandunàu a sêde invàsa o u nu l'avesse dàu ina giüsta repa(r)asiùn" ({{Çitta|Calzamiglia, 2014|pp. 28, 33}}).</ref>
* Adalbèrtu (o Aldebèrtu) † (primma du [[1103]] - 2 dixembre [[1124]] mòrtu)<ref>In papê du [[1123]] u ripòrta e firme di véscuvi che ghe sucedden e cunferman a dunasiun fâ da Aldebertu; in urdine sun ripurtài i nummi de Utùn, Lanteriu, Alnardu e Trüccu. {{Çitta|Semeria, 1843|pp. 367-368}}</ref>
* Utùn † ([[1125]] - dòppu u [[1142]])
* Trüccu I †
* Bunifassiu I †<ref>I véscuvi Trüccu I e Bunifassiu I i sun mensciunài da Üghelli, ma sensa nisciün rife(r)imentu ducumentà(r)iu a sustegnu.</ref>
* Uduàrdu † (primma du [[1150]] - dòppu u [[1155]])
* Rubertu † (mensciunàu intu [[1159]])
* Lanteriu I † (primma du [[1171]] - dòppu u [[1179]])
* Lisciandru † (mensciunàu intu [[1180]] tòstu)
* Alnàrdu † (mensciunàu intu [[1189]] e [[1196]])<ref>Üghelli u ripòrta in vescu Alraudu intu 1189 e Airaldu intu 1196; in tütt'i dui câxi nu s'ha arcüna ducumemtasiun a sustegnu da crunulugia; pe Semeria u se tratta du mèximu véscu, du quale nu existen ducumenti ch'i repòrten u sò numme.</ref>
* Ibàrdu Fieschi † (fìn du [[XII secolo|seculu XII]])
* Trüccu II † (mensciunàu intu [[1199]])<ref>Üghelli rife(r)isce che u numme de stu vescu chi ''"floruit a. 1199"'' (col. 915), ma nu ne ripòrta a funte; segundu Semeria ({{Çitta|Semeria, 1843|p. 373}}) a nu l'existe nisciün ducumentu che u parle de Trüccu II.</ref>
* Ubèrtu I † ([[1205]] - 1º utùbre [[1211]] depòstu)
* Enrîcu † (mensciunàu intu [[1212]])
* Ubèrtu II † ([[1216]] o [[1217]]<ref>Segundu Gams e Eubel, Ubèrtu u l'è stàu cunsacràu ai 8 de marsu du 1217; Calzamiglia ({{Çitta|Calzamiglia, 2014|p. 29}}) u marca pe' cuntru cumme data i 5 de marsu du 1216.</ref> - dòppu u [[1225]])
* Scimùn I † (primma du [[1230]] - dòppu u [[1231]])
* Bunifassiu II † (mensciunàu intu [[1233]])
* [[Papa Innocenzo IV|Sinibardu Fieschi]] † (primma du [[1235]] - [[1238]] diméssu, in seguitu elezüu pàppa cu-u numme de Inocensu IV)
* Scimùn II † ([[1238]] - ?)
* Imperiâle Dô(r)ia †
* Lanteriu II † (primma du [[1250]] - [[1255]] ? mòrtu)
* Lanfràncu de Negru, O.F.M. † (17 frevâ [[1255]] - tòstu [[1288]] mòrtu)
* Nicolò Vaschin, O.F.M. † (28 zenà [[1292]] - dòppu u [[1302]] mòrtu)
* Manuêle Spinnu(r)a † (13 mazzu [[1309]]<ref>L'éa aministratû apustolicu da sêde primma da so nomina (zà intu [[1306]]).</ref> - tòstu [[1320]] mòrtu)
* Giuànni, O.F.M. † (18 lüiu [[1321]] - [[1328]] mòrtu)
** Fedeîgu Cibo † (28 nuvèmbre [[1328]] - 4 dixembre [[1329]] diméssu) (aministratû apustôlicu)
* Fedeîgu de Séva † (4 dixembre [[1329]] - [[1349]] mòrtu)
* Giuànni de Séva † (18 frevâ [[1350]] - 13 setèmbre [[1364]] numinàu véscu de [[Diocexi de Tortonn-a|Turtuna]])
* Giuànni Fieschi † (13 setèmbre [[1364]] - [[1390]] mòrtu)
* Girbertu Fieschi † ([[1390]] - dòppu u [[1415]] mòrtu)
* [[Antonio Da Ponte (vescovo)|Antôgnu Da Punte]] † (10 lüiu [[1419]] - [[1429]] mòrtu)
* Matêu Du Carettu † (2 dixembre [[1429]] - [[1448]] mòrtu)
** [[Giorgio Fieschi|Zorzu Fieschi]] † (31 lüiu [[1448]] - 21 dixembre [[1459]] diméssu) (aministratû apustôlicu)
** [[Napoleone Fieschi|Napuleun Fieschi]] † (21 dixembre [[1459]] - [[1466]] mòrtu) (aministratû apustôlicu)
* Valé(r)iu Caldeîna † (5 nuvèmbre [[1466]] - zenà [[1472]] mòrtu)
* Girolamu Bassu da Rûve † (14 frevâ [[1472]] - 5 utùbre [[1476]] numinàu véscu de [[Diocexi de Maseâa-Tolentin-Recanâti-Cingoli-Treia|Recanâti e de Mase(r)â]])
* Leunardu Marchese † (5 utùbre [[1476]] - 31 lüiu [[1513]] mòrtu)
** Bandinellu Sauli † (5 austu [[1513]] - 19 nuvèmbre [[1517]] diméssu) (aministratû apustôlicu)
** Giuliu de' Medici † (19 nuvèmbre [[1517]] - 5 mazzu [[1518]] diméssu) (aministratû apustôlicu)
* Giangiacumu de Gambarâna † (5 mazzu [[1518]] - [[1538]] mòrtu)
** Girolamo Grimaldi † (15 nuvèmbre [[1538]] - 27 nuvèmbre [[1543]] mòrtu) (aministratû apustôlicu)
** Giuànni Battista Sigâ(r)a † (5 dixembre [[1543]] - 30 marsu [[1554]] diméssu) (aministratû apustôlicu)
* Carlu Sigâ(r)a † (30 marsu [[1554]] - [[1572]] diméssu)
* Carlu Grimaldi † (26 nuvèmbre [[1572]] - 11 utùbre [[1581]] mòrtu)
** U(r)àssiu Malaspina † (8 zenà [[1582]] - [[1582]] mòrtu) (véscu elezüu)
* Luca Fieschi † (28 marsu [[1582]] - 29 dixembre [[1610]] mòrtu)
* Dumenegu de' Marini † (11 arvì [[1611]] - 18 lüiu [[1616]] numinàu arcivéscu de [[Arcidiocexi de Zena|Zena]])
* Vincensu Landinelli † (3 austu [[1616]] - [[1624]] diméssu)
* Pê Fransescu Costa † (29 arvì [[1624]] - 14 marsu [[1655]] mòrtu)
* Fransescu de' Marini † (2 austu [[1655]] - 29 marsu [[1666]] numinàu véscu de [[Diocexi de Molfetta-Rûvo-Giovinasso-Terlissi|Mulfetta]])
* Giuànni Tumâsu Piintuli, C.R. † (29 marsu [[1666]] - zügnu [[1688]] mòrtu)
* Albertu Blotto, O.Carm. † (24 zenà [[1689]] - dixembre [[1690]] mòrtu)
* Zorzu Spinnu(r)a † (12 nuvèmbre [[1691]] - setèmbre [[1714]] mòrtu)
* Carlu Maria Giüseppe de Furnari † (20 frevâ [[1715]] - 16 nuvèmbre [[1730]] diméssu)
* Gustìn Rivarola † (11 dixembre [[1730]] - 31 dixembre [[1745]] mòrtu)
* Custantìn Sèra, [[Chierici regolari di Somasca|C.R.S.]] † (9 marsu [[1746]] - 21 dixembre [[1763]] mòrtu)
* Giüseppe Fransescu Ma(r)ìa da Tûre † (11 mazzu [[1764]] - 9 frevâ [[1779]] mòrtu)
* Stêva Giüstiniani † (12 lüiu [[1779]] - 29 marsu [[1791]] mòrtu)
* Paulu Mazzulo † (26 setèmbre [[1791]] - 7 austu [[1802]] mòrtu)
* Ange(r)u Vincensu Andrìa Ma(r)ia Dania, [[Órdine dei fratti predicatoî|O.P.]] † (20 dixembre [[1802]] - 6 setèmbre [[1818]] mòrtu)
* Carmine Cordiviola † (2 utùbre [[1820]] - 29 austu [[1827]] mòrtu)
** ''Sêde vacànte (1827-1832)''
* [[Vincenzo Tommaso Pirattoni|Vincensu Tumâsu Pirattoni]], [[Órdine di fratti predicatoî|O.P.]] † (24 frevâ [[1832]] - 25 utùbre [[1839]] mòrtu)
* Raffaêle Biâle † (27 arvì [[1840]] - 12 arvì [[1870]] mòrtu)
* Pê Anacleêtu Siboni † (27 utùbre [[1871]] - 23 zügnu [[1877]] mòrtu)
* [[Gaetano Alimonda|Gaetan Alimonda]] † (21 setèmbre [[1877]] - 12 mazzu [[1879]] diméssu<ref> U 12 de mazzu ven incaregàu cardinâle de Santa Ma(r)ìa in Traspuntìna</ref>)
* Feìppu Alegru † (12 mazzu [[1879]] - 2 dixembre [[1910]] mòrtu)
* [[Giosuè Cattarossi|Giusuè Cattarossi]] † (11 arvì [[1911]] - 21 nuvèmbre [[1913]] numinàu véscu de [[Diocexi di Bellun-Feltre|Fèltre e Bellün]])
* Cèlsu Carletti (Pacifico da Seggiano), [[Órdine di fratti minoî capuçìn|O.F.M.Cap.]] † (25 austu [[1914]] - 22 utùbre [[1914]] mòrtu)
* Ange(r)u Cambiâxiu † (22 zenà [[1915]] - 6 zenà [[1946]] mòrtu)
* [[Raffaele De Giuli|Raffaêle De Giuli]] † (18 frevâ [[1946]] - 18 arvì [[1963]] mòrtu)
* [[Gilberto Baroni|Girbertu Baroni]] † (30 mazzu [[1963]] - 27 marsu [[1965]] numinàu véscu da [[Diocesxi de Réggio Emilia-Guastalla|Reggiu Emìlia]])
* [[Alessandro Piazza (vescovo)|Lisciandru Piazza]] † (18 mazzu [[1965]] - 6 utùbre [[1990]] riti(r)àu)
* [[Mario Oliveri|Màriu Uliveri]] (6 utùbre [[1990]] - 1º setèmbre [[2016]] diméssu)
* [[Guglielmo Borghetti|Guglielmu Burghetti]], sucedüu u 1º setèmbre [[2016]]
== Statistighe ==
A diocexi a cuntava du 2022 de 153.000 batezzi in sce 'na pupulasiùn de 172.000 persune, ch'i curispunden a l'89,0% du tutâle.
{| class="wikitable" id="820" style="font-size:95%;width:80%;margin:auto;clear:both;text-align:center;"
! rowspan="2" id="823" |ànnu
! colspan="3" id="825" |pupulasiùn
! colspan="4" id="827" |presbite(r)i
! rowspan="2" id="829" |diacuni
! colspan="2" id="831" |religiusi
! rowspan="2" id="833" |parocchie
|- id="835"
! id="836" style="width:10%;" |<small>batezèi</small>
! id="838" style="width:10%;" |<small>tutâle</small>
! id="840" style="width:5%;" |<small>%</small>
! id="842" style="width:8%;" |<small>nüme(r)u</small>
! id="844" style="width:8%;" |<small>seculâri</small>
! id="846" style="width:8%;" |<small>regulâri</small>
! id="848" style="width:8%;" |batezèi pe presbite(r)u
! id="850" style="width:8%;" |<small>òmmi</small>
! id="852" style="width:8%;" |<small>dònne</small>
|- id="854"
|- id="855"
| id="856" |1905
| id="858" | ?
| id="860" |119.280
| id="862" | ?
| id="864" |571
| id="866" |485
| id="868" |86
| id="870" | ?
| id="872" |
| id="873" | ?
| id="875" | ?
| id="877" |170
|- id="879"
| id="880" |1959
| id="882" |117.280
| id="884" |117.500
| id="886" |99,8
| id="888" |328
| id="890" |226
| id="892" |102
| id="894" |357
| id="896" |
| id="897" |140
| id="899" |935
| id="901" |169
|- id="903"
| id="904" |1969
| id="906" |148.584
| id="908" |148.770
| id="910" |99,9
| id="912" |268
| id="914" |182
| id="916" |86
| id="918" |554
| id="920" |
| id="921" |94
| id="923" |895
| id="925" |136
|- id="927"
| id="928" |1980
| id="930" |165.500
| id="932" |165.792
| id="934" |99,8
| id="936" |252
| id="938" |168
| id="940" |84
| id="942" |656
| id="944" |1
| id="946" |111
| id="948" |786
| id="950" |192
|- id="952"
| id="953" |1990
| id="955" |164.700
| id="957" |165.300
| id="959" |99,6
| id="961" |216
| id="963" |140
| id="965" |76
| id="967" |762
| id="969" |2
| id="971" |98
| id="973" |703
| id="975" |164
|- id="977"
| id="978" |1999
| id="980" |162.000
| id="982" |164.000
| id="984" |98,8
| id="986" |197
| id="988" |129
| id="990" |68
| id="992" |822
| id="994" |12
| id="996" |84
| id="998" |481
| id="1000" |162
|- id="1002"
| id="1003" |2000
| id="1005" |162.000
| id="1007" |164.000
| id="1009" |98,8
| id="1011" |194
| id="1013" |130
| id="1015" |64
| id="1017" |835
| id="1019" |14
| id="1021" |80
| id="1023" |470
| id="1025" |162
|- id="1027"
| id="1028" |2001
| id="1030" |162.000
| id="1032" |164.000
| id="1034" |98,8
| id="1036" |192
| id="1038" |131
| id="1040" |61
| id="1042" |843
| id="1044" |16
| id="1046" |77
| id="1048" |470
| id="1050" |162
|- id="1052"
| id="1053" |2002
| id="1055" |162.000
| id="1057" |164.000
| id="1059" |98,8
| id="1061" |195
| id="1063" |136
| id="1065" |59
| id="1067" |830
| id="1069" |16
| id="1071" |75
| id="1073" |468
| id="1075" |162
|- id="1077"
| id="1078" |2003
| id="1080" |162.000
| id="1082" |164.000
| id="1084" |98,8
| id="1086" |182
| id="1088" |128
| id="1090" |54
| id="1092" |890
| id="1094" |16
| id="1096" |72
| id="1098" |464
| id="1100" |162
|- id="1102"
| id="1103" |2004
| id="1105" |162.000
| id="1107" |164.000
| id="1109" |98,8
| id="1111" |192
| id="1113" |134
| id="1115" |58
| id="1117" |843
| id="1119" |17
| id="1121" |74
| id="1123" |403
| id="1125" |162
|- id="1127"
| id="1128" |2006
| id="1130" |163.000
| id="1132" |165.000
| id="1134" |98,8
| id="1136" |196
| id="1138" |139
| id="1140" |57
| id="1142" |831
| id="1144" |17
| id="1146" |73
| id="1148" |443
| id="1150" |163
|- id="1152"
| id="1153" |2012
| id="1155" |158.000
| id="1157" |168.200
| id="1159" |93,9
| id="1161" |176
| id="1163" |129
| id="1165" |47
| id="1167" |897
| id="1169" |22
| id="1171" |61
| id="1173" |331
| id="1175" |162
|- id="1177"
| id="1178" |2015
| id="1180" |158.400
| id="1182" |171.500
| id="1184" |92,4
| id="1186" |182
| id="1188" |135
| id="1190" |47
| id="1192" |870
| id="1194" |21
| id="1196" |59
| id="1198" |316
| id="1200" |162
|- id="1202"
| id="1203" |2018
| id="1205" |162.600
| id="1207" |176.000
| id="1209" |92,4
| id="1211" |173
| id="1213" |134
| id="1215" |39
| id="1217" |939
| id="1219" |23
| id="1221" |48
| id="1223" |233
| id="1225" |162
|- id="1227"
| id="1228" |2020
| id="1230" |157.000
| id="1232" |176.000
| id="1234" |89,2
| id="1236" |165
| id="1238" |126
| id="1240" |39
| id="1242" |952
| id="1244" |22
| id="1246" |45
| id="1248" |230
| id="1250" |162
|-
|2022
|153.000
|172.000
|89,0
|146
|115
|31
|1.047
|20
|40
|199
|161
|}
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* Anuàriu puntifissiu du 2019 e presedenti, in {{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/diocese/dalim.html|tìtolo=Diocese of Albenga-Imperia|outô=David Cheney|léngoa=EN|vìxita=2024-03-09}}
* Anuàriu puntifissiu de papê du 2021
* {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Ughelli|outô2=Nicola Coleti|tìtolo=Italia sacra|url=http://books.google.com/books?id=3p1GpyF9BUQC|ediçión=2|ànno=1719|çitæ=Venessia|léngoa=LA|volùmme=vul. IV, coll. 910-924}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Semeria|tìtolo=Secoli cristiani della Liguria|url=http://books.google.com/books?id=_NMCAAAAQAAJ&pg=PA529|ànno=1843|çitæ=Turin|léngoa=IT|pp=345-473|volùmme=vul. II|cid=Semeria, 1843}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cappelletti|tìtolo=Le Chiese d'Italia della loro origine sino ai nostri giorni|url=http://books.google.com/books?id=_NMCAAAAQAAJ&pg=PA529|ànno=1857|çitæ=Venessia|léngoa=IT|pp=529-575|volùmme=vul. XIII}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=http://books.google.com/books?id=g7ksAAAAYAAJ|ànno=1870|editô=T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Catholic Encyclopedia|url=https://en.wikisource.org/wiki/Catholic_Encyclopedia_(1913)/Diocese_of_Albenga|ànno=1913|editô=Encyclopedia Press|çitæ=New York|léngoa=EN|capìtolo=Diocese of Albenga}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Konrad Eubel|tìtolo=Hierarchia Catholica Medii Aevi|volùmme=[https://web.archive.org/web/20190709140633/http://sul-derivatives.stanford.edu/derivative?CSNID=00002716&mediaType=application%2Fpdf vul. 1], pp. 81-82; [https://web.archive.org/web/20181004040657/http://sul-derivatives.stanford.edu/derivative?CSNID=00002717&mediaType=application%2Fpdf vul. 2], p. 84; [https://web.archive.org/web/20160304085415/http://sul-derivatives.stanford.edu/derivative?CSNID=00002718&mediaType=application%2Fpdf vul. 3], pp. 101-102; [https://web.archive.org/web/20181004040718/http://sul-derivatives.stanford.edu/derivative?CSNID=00002719&mediaType=application%2Fpdf vul. 4], pp. 75-76; [https://www.archive.org/stream/hierarchiacathol05eubeuoft#page/75/mode/1up vul. 5], p. 75; [https://www.archive.org/stream/hierarchiacathol06eubeuoft#page/73/mode/1up vul. 6], pp. 73-74|léngoa=LA|ànno=1913-1958}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Lanzoni|tìtolo=Le diocesi d'Italia dalle origini al principio del secolo VII (an. 604)|url=https://www.archive.org/stream/MN5017ucmf_0#page/n882/mode/2up|ànno=1927|çitæ=Faensa|léngoa=IT|pp=841-842|volùmme=vul. II}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pius Bonifacius Gams|tìtolo=Series episcoporum Ecclesiae Catholicae|url=https://archive.org/stream/seriesepiscoporu00gamsuoft#page/810/mode/1up|ànno=1957|editô=|çitæ=Graz|léngoa=LA|pp=810-811}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Philippe Pergola|outô2=Giuseppina Spadea|tìtolo=Albenga: un antico spazio cristiano : chiesa e monastero di San Calocero al Monte: un complesso archeologico dal I d.C. al XVI secolo|ànno=2010|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-7563-521-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Luciano Livio Calzamiglia|tìtolo=Argomenti di storia della Chiesa di Albenga-Imperia|url=https://web.archive.org/web/20150518084548/http://www.issralbim.it/dispense/Argomenti-di-Storia-della-Chiesa-di-Albenga-Imperia.pdf|ànno=2014|editô=|çitæ=Impeia|léngoa=IT|cid=Calzamiglia, 2014}}
== Âtri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/|tìtolo=Scìtu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2025-02-09}}
* {{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/diocesi/diocesi/351/|tìtolo=Diocesi di Albenga - Imperia|léngoa=IT|vìxita=2025-02-09}}
* {{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/diocese/dalim.html|tìtolo=Diocese of Albenga-Imperia|léngoa=EN|vìxita=2025-02-09}}
* {{Çitta web|url=https://gcatholic.org/dioceses/diocese/albe0.htm|tìtolo=Diocese of Albenga-Imperia|léngoa=EN|vìxita=2025-02-09}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Arbenga]]
[[Categorîa:Diòcexi|Arbenga]]
[[Categorîa:Religión in Ligùria]]
kh4cqjukwkahd7ov4h52mji3hcmlziu
269931
269930
2026-05-24T12:28:46Z
Arbenganese
12552
/* Terito(r)iu */ j
269931
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
[[File:Diocesi di Albenga-Imperia.png|thumb|Mappa du teritòiu da diocexi|250px]]
A '''diocexi de Arbenga e Impe(r)ia''' (''Dioecesis Albingaunensis-Imperiae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]) a l'è ina sêde da [[Catoliceximo|Gêxa catôlica]] in Italia, ch'a dipènfe da l'[[Arcidiòcexi de Zêna|arcidiocexi de Zena]] e a fa parte da [[Región eclesiàstica Ligùria|regiùn eclexiastica Ligü(r)ia]]. Intu [[2022]] a l'ha cuntàu 153.000 batezèi in sce 172.000 abitanti. A l'è rezüa dau vescu Guglielmo Borghetti.
== Terito(r)iu ==
{{Véddi ascì|Paròcchie da diocexi de Arbenga e Impe(r)ia|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaju}}
U terito(r)iu da diocexi u cumprènde a parte de punènte da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]] e quella de levante da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Impeia]]. A cunfina a punènte cu'a [[Diocexi de Ventemiglia-Sanremu|diocexi de Vintimìa-Sanremmu]], a setentriùn cun [[Diocexi de Munduvì|quella de Munduvì]] e a levante cun [[Diocexi de Sann-a-Noi|quella de Savuna-Nûi]].
A sêde vescuvìle a l'è a sitè d'[[Arbenga]], dund'a se tröva a catedrâle de San Michê. A [[Imperia|Impeia]] a [[Baxilica de San Maurissiu (U Pòrtu)|baxìlica de San Mau(r)issiu]] a mantegne l'incàregu de cuncatedrâle da diocexi. In ciü i se trövan ascì due baxìliche minui, quella de San Giuànni Batìsta a [[Inéia|Uneja]] e quella de [[Baxilica de San Nicolò (A Pria)|San Nicolò]] aa [[A Prìa|Prìa]].
U terito(r)iu da diocexi u l'è estesu pe' bèn 979 km<sup>2</sup> frasiunàu poi inte 161 paròcchie, distribuìe fra:
* a [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], cu-i cumüi de [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arbenga]], [[Andôa|Andö(r)a]], [[Arnascu]], [[Barestin|Ba(r)estìn]], [[Buinzan|Buissàn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Casanöva]], [[Castergiancu]], [[Castrevegliu|Casterveggiu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Cixan|Cixàn]], [[Èrli]], [[Finô|Finâ]] (numma pe'e frasiùi de [[Gura|Gûra]] e [[Olle]]), [[Garlenda]], [[Giüstexine|Giüstènexe]], [[L'Aigheuja|Leigueja]], [[Löa]], [[Magiö|Majö]], [[Naxin|Naxìn]], [[Unsu]], [[Utuê]], [[A Prìa]], [[Staanéllu|Stelanellu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Téstegu]], [[U Tû|U Tuvu]], [[Vendùn]], [[Villanöva]] e [[Süccaellu|Sücca(r)ellu]];
* a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Impe(r)ia]], cu-i cumüi de [[Aquila (cumüne)|Àquila]], [[Armu]], [[Uigu|Au(r)ìgu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], [[Burgumau|Burgumàu]], [[Cairònega|Ca(r)iònega]], [[U Sèrvu|Sêrvu]], [[Cexi|Céxi]], [[Ciüsànegu|Ciüsanegu]], [[Ciüxavéja|Ciüsavegia]], [[Sivessa|Civessa]], [[Cuxe]], [[Aèntìn|Diàn Arentin]], [[U Castéllu de Diàn|U Castellu de Diàn]], [[A Maina de Dian|A Maina de Diàn]], [[Dian San Pê]], [[U Duseu|U Dusseu]], [[Imperia|Impe(r)ia]], [[Lüxinascu|Lüxinàscu]], [[Mendaiga]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegròssu]], [[Prebüna|Priabrüna]] (numma pe'u paìse), [[A Cêve]], [[Puntedasce]], [[Purnasce|Purnàsce]], [[Prelà]], [[Ransu]], [[Ressu]], [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], [[Vaxìa]], [[Vesargu]] e [[Vìlla Faròdi|A Villa]].
== Stòia ==
=== Etè clascica ===
A tradisiun lucâle a cunscide(r)a Arbenga a sêde du marti(r)iu de San Calocciu, tradisiunalmente fissâ fra i ànni [[121]] e [[125]], u santu u l'éa in üfisiâle bresciàn aa curte de l'impe(r)atû ruman Adriàn; i àtti du sò marti(r)iu e nu sun ben cià(r)i, asemme a quelli de san Faustin e Giuvìtta, pe questu van ancù ve(r)ificàe du tüttu.
Nunustante questu, in sciu pre-supòstu scitu de sepurtüa du santu a se riünìva a primma cumünitè cristiàna ingàuna, e dai scàvi archeulogici u pà che u pòstu (curispundente au sucescìvu munastê de San Calocciu au Munte)<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Spadea|outô2=Philippe Pergola|outô3=Stefano Roascio|tìtolo=Albenga. Un antico spazio cristiano, Chiesa e monastero di San Calocero al Monte|url=https://books.google.com/books?id=mOkSQgAACAAJ|ànno=2010|editô=Fratelli Frilli Editori|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-75-63521-8}}</ref>, l'éa zà stàu in postu privuegiàu inte l'epuca imperiâle pe sepelì e sàrme. Düante u prucèssu de <ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Paganetti|tìtolo=Istoria ecclesiastica della Liguria|ànno=1765|editô=|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=11, 270}}</ref><ref>{{Çitta|Semeria, 1843|p. 353}}; {{Çitta|Rossi, 1870|p. 76}}</ref> vangelizasiun d'Arbenga, l'axeva avüu impurtansa ascì san Calimêu, véscu de Milan, atîvu inta secunda mitè du [[III secolo|III seculu]]; sta côsa a leghe(r)éva a difuxùn du cristianêximu inta sitè e lungu tütta a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punente]] aa diocexi milanese.
I stüddi archeulògici mustran cumme za dau [[V secolo|V seculu]] in sitè se truvava ina ben difüza cumünitè cristiana, fàttu testimuniàu ascì daa cuntempuranea custrusiùn da catedrâle de San Michê e du [[Batiste(r)u d'Arbenga|batistêu]] lucâle, ma ascì dae gêxe simite(r)iàli föa dae müagie sitadine, cumme quelle de San Calocciu e de [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|San Vitû]].
Âtru eventu fundamentâle pe a stòia religiusa ingàuna l'è stâ a presensa de [[San Martìn de Tours|San Martìn]], vescu de Tours, in sce l'[[ìsua Gainâa]] pôcu doppu a metè du [[IV secolo|IV seculu]] ch'u pà êsse a pröva da presensa de in polu religiusu zà urganisàu, ben primma da mensciun du véscu ''Quintius:'' propiu a questu sentru u santu l'axeva pusciüu fa riferimentu.<ref name="beweb">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/diocesi/diocesi/351/|tìtolo=Diocesi di Albenga - Imperia|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref><ref>''Leonis Magni Epistule'', XCVII, 3, in ''Patrologiae cursus completus, series latina'', a cüa de J.P. Migne, 54, Pa(r)îgi, 1881</ref>
L'istitusiun da diocexi rizülta cumunque ciütòstu tarda, in quantu fundâ següamente dòppu a mòrte de Sant'Ambrogiu.<ref>{{Çitta|Calzamiglia, 2014|p. 6}}</ref> U primmu vescu, Quinsiu, du quale l'emmu nutissa sèrta, remunta au [[451]], firmatà(r)iu da lete(r)a du scinudu de Euzebiu, [[Arcidiocexi de Milan|véscu de Milàn]], inviâ au pappa Leun I; inta curispundensa a se stabuiva a cundànna de Nestò(r)iu e de Eutiche (Mànsi); tüttavia fra e istitusiun religiuse de questu genere, a duxéa esse a primma in urdine de fundasiun, vistu che nu se tröva tràccia di véscuvi de Vinimìa e de Savuna armenu fin a l'ànnu 680, annu da partecipasiun de queste due figüe a ün di cuncui de quel'epuca.<ref>''Aghatonis Pape Epistule'', III, col 1238, in ''Patrologiae'', cit., 87, Pa(r)îgi, 1863</ref>
U(r)igina(r)iamènte ae dipendense de l'arcidiocexi de Milan, u sò teritòiu u l'éa limitàu a setentriùn dau spartiaiva arpìn, mèntre a levante rivava scin a [[Finô|Finâ]] e a Punente cumprendeva a zòna sanremasca.
A scuvèrta de in edifissiu eclexiàsticu cun funte bateximâle intu paise da [[A Riva (cumüna)|Riva]], cun datasiun curispundente au [[VI secolo|VI seculu]] mustran in urganisasiun cristiàna de campagne e testimonian ascì in urganisasiun du teritòiu bazâ in scia cêve lucâle.
=== Etè de Mezzu ===
Inti seculi a vegnì e nutissie insci vescuvi de Arbenga sun framentà(r)ie, armenu fin a l'ànnu Mule. Âtri scavi archeulogici l'han purtau turna aa lüxe u numme de 'n véscu cuntempuraneu a l'etè de Quinsiu, stu lì u se(r)éva Benedettu.
Au cunciliu pruvinsâle de [[Milan|Milan]] du [[679]], ch'u s'éa espressu cuntru i ideâli du munutelismu, l'axeva piàu parte ascì u véscu arbenganese: ''Bono''; pa(r)eggia a partecipasiun au scinudu rumàn in prepa(r)asiunau seguente cuncuiu ecümenicu du 680-681. Âtri dui véscuvi, Iünsiu e Martirian, culuchèi stu(r)icamente fra a mitè du [[VI secolo|VI]] e a mitè de l'[[VIII secolo|VIII seculu]], sun reciamèi inti ''Acta Sancti Martiriani episcopi et martiris''.
De l'epuca presedente a quella carulingia gh'è Dexide(r)iu, che u l'ha cunsacràu a gêxa de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasìa de San Pê]], inta [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atella]]. Egidürfu l'axeva piàu parte invêce au cunciliu milanese a livellu pruvinsale de l'[[864]], cun 'na funsiun de sarvaguardia de l'urdinamentu eclexiasticu e du cuntrollu de l'upe(r)àu du véscu inta giü(r)isdisiun diucesana.
Sèra u [[IX secolo|IX seculu]] u véscu Benedettu Revelli, a l'imprensippiu abâte du munastêu de l'Ìsua epoi elezüu vescu arbenganese, vene(r)àu intu Mediuevu e canunisàu poi intu [[XVII secolo|XVII seculu]].
Arbenga, asemme ae sitè de Vadu e de Vintimìa, aturnu a l'[[825]], vegne cunscide(r)â, dandu amèntu au capitulàre de Lutà(r)iu I, cumme üna de mête pe i zueni ch'i vönen stüdià, mèntre i chierici duxevan andà a stüdià a [[Turin]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=J. Carbonara|nómme=|cognómme=|tìtolo=Giovanni|ànno=1981|editô=|çitæ=Rumma|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|outô2=Maria Celeste Paoli Maineri|tìtolo=La Cattedrale di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=vaX6NAAACAAJ|ànno=2007|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Litografia Bacchetta|çitæ=A Burdighea - Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-86-79631-5}}</ref>
Ina presensa de fundamentale impurtansa a l'éa quella di munasté(r)i benedetìn ch'i cuntribuìvan au rafursamentu religiusu da diocexi. Fra sti chi, particularmente, se distinguéva quellu de l'Ìsua, giüstu de frunte aa sitè, che intu [[1044]], grassie a ina particulâre cuncesciùn du Pappa Benedettu IX, l'éa stàu ezentàu da l'aministrasiùn vescuvìle.
Grassie a questa particularitè u munastê u l'éa sciurtìu a utegnì diverse prupietè nu sulu in Itàlia, ma ascì in [[Catalogna|Catalògna]], in [[Provensa|Pruvensa]] e in [[Corsega]]. Inte l'annu [[1064]] a cü(r)ia ingàuna l'éa ancù sutta ae dipendense lumbàrde, difatti l'éa in vigure u pagamentu de tàsce d'in annu in annu.
U prelàu diucesàn Erembertu axéva poi partesipàu au scinudu de Pavìa, ch'u s'éa svoltu u [[25 òtôbre|25 d'utubre]] [[1046]], u sulu fra tütti i vescuvi ligü(r)i, incuntrandu u suvràn Enrîcu III u Negru, ch'u rapresentava ina reuniùn de curte aa fìn de stabuì a so ca(r)â versu Rumma, a testimuniâ u legamme fra u teritòiu arbenganese e u Regnu d'Italia.
Se cumprende invêce, grassie aa còppi de 'n ducumentu du 29 de zügnu du [[1076]], a cuncesciùn a l'abasìa de San Pê de Tui(r)àn de 'n mu(r)ìn intu paìse, firmàu cun u cunsensu de ben 22 canònici da cattedrâle elenchèi in urdine de dignitèi e de duzze ''muites Sancti Ioanis'', (primmu de l'elencu ''Conradus'', avucàu de l'episcòpiu).
U ducumentu u ne mustra ducca cumme a cü(r)ia a l'éa gestìa da in alunga sé(r)ie de canònici ch'i fiancavan u vèscu (a l'epuca Deudàu), asemme a 'na clientêla armâ, con incàreghi ben definìi e ch'a fa imaginâ in patrimôniu vastu, tantu da paê puntu de riferimentu ascì a livellu puliticu.<ref>Navone, Dell'Ingaunia, cit., III, pp. 204-205, còpia du Seisentu du canônicu Paneri</ref>
Du [[1127]] u munastê de San Luénsu a [[Varigotti|Va(r)igòtti]] vegne cucessu da parte de Bunifassiu du Vastu au vescu ingàunu, intu stessu periudu sun strétti i rapòrti cu-a sitè de Lerìn. A furtüna de l'abasia a Tui(r)àn a munta, grassie püe a l'asiun du véscu Utùn, intu [[1149]], che paralelamènte sette ànni primma l'axéva cunfermàu u cuntròllu da parte da gêxa de San Steva de [[Zena]] e gêxe de San Steva a [[Sanremu|Sanremmu]] e de Vuarêgia.
Inte sta fase a prusegue l'uranisasiun cu-e cêvi lucâli, inta fàscia cumprésa fra a valâ de dl'Aròscia e u finalese, e (in scia còsta) fin au Pòrtu. Au de föa de questa sudivixun gh'éa u gurfu de Diàn, ancù sutta a l'abasìa de [[Dian San Pê|San Pê]].
Intu [[1169]], invêce, u munastê da Gainâa vegne culucàu sutta u direttu cuntrollu de l'arcivescuvàu de Zena; aa fin du [[1473]], in cuntempuranea aa perdita de prupietè prestigiuse vegne cuncessu in cumênda. Cu-u 1179 e a paxe in Lateran fra l'Impe(r)u e a Lega di cumüi italiàni, l'éa presente u véscu Lanteriu, ch'u rapresentàva a [[Marca d'Arbenga]]. L'annu [[1159]] [[Pappa Lisciàndro III|pappa Lisciandru III]] l'axeva asegnàu a diocexi aa pruvinsa eclexiàstica de l'arcidiocexi de Zena, ma u pruvedimentu, u nu tröva imediàu riscuntru, tantu che ancùa intu [[1213]] pappa Inucensu III ribadìsce au véscu Enrîcu a sutumisciùn duvüa a l'auturitè diucesana zenesi.
L'éa propiu a partì da-u [[XIII secolo|XIII seculu]] ch'i s'èan fai ciü streiti i rapôrti cun Zena. Fàttu ch'u mustra l'avixinamentu de due realtè l'è u lungu episcopàu de Lanfrancu de Negru ([[1255]]-[[1288]]), zenese: vellu u và a eliminà serti ben da mensa vescuvìle a favûre de famìe zenesi, i quali membri vegnivan cuscì inse(r)ìi ad aministrà u capitulu da catedrâle; Au sò mandàu se fan ascì remuntà i primmi urdini mendicànti diucesèi.
Düante u [[1292]] u seggiu vescuvìle u rezültava vöiu, fin a quande nu munta u sevaschìn Nicolò Guascùn (o Vascùn di Marchesi de Séva) da [[Pàppa Niccolò IV|pappa Niccolò IV]] u 29 de zenà. Vell'u se(r)à u priummu de ina sé(r)ie de sevaschìn a ucupà a cattedra diucesana inta primma mitè du [[XIV secolo|XIV seculu]].
Fedeîgu de Séva, fìu de Benedettu di Marchesi de Seva, scignû de Muntezemu(r)u, u l'éa stàu elezüu u 4 dixembre du 1330 a l'etè de numma 22 ànni, pe a quale u l'utegne ina dispensa da parte du pappa [[Pappa Zane XXII|Giùanni XXII]] pe a sòa cunuscensa pe i me(r)iti zà utegnüi.
U [[7 arvî|7 d'arvì]] du [[1334]] vegne urdinàu u scinudu diucesàn, ai quali a segue a pübbricasiùn di àtti ai seguenti [[2 mazzo|2 de màzzu]]. Ascì pe sta côsa chi u pappa Benedettu XII cu'ina létera du [[27 mazzo|27 mazzu]] [[1336]] u incàrrega de infurmâse e de furnì 'na scistemasiùn ai prublemi nasciüi fra u marchese du Carettu de Savuna e u véscu de Nôli, Teudôxiu.
Ai [[31 lûggio|31 de lüiu]] du [[1337]] u l'axéva apruvàu i statüi capitulà(r)i di canonici da sò catedrâle. U mö(r)e [[1349]] e u [[18 frevâ|18 de frevâ]] du mèximu ànnu u pìa u trônu u prubabue névu Giuanni di marchesi de Séva, cunscignû de Priéru e Sâle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Oliviero|tìtolo=Memorie storiche della Città di Ceva|url=https://it.wikisource.org/wiki/Memorie_storiche_della_citt%C3%A0_e_marchesato_di_Ceva|ànno=1858|editô=Teonesto Gareone|çitæ=Seva|léngoa=IT|p=343|capìtolo=Uomini illustri|vìxita=2021-12-07}}</ref> Dau [[1380]] au [[1419]] u véscu in càrega l'è stàu Girbertu Fieschi, ch'u l'aministàva a diocexi grassie a 'na sé(r)ie de vicàri, mustrandu ina scarsa presensa.
Doppu se vegghe Antôgnu Da Punte, prelàu atentu a l'ambitu artisticu, ch'u porta aa fin i travaji pe u növu cô(r)u da catedrâle ascì grassie aa puscibuitè dâ dau pàppa Martin Vpe puê vende e indurgense dü(r)ànte a festivitè ''conluant ad eandem ecclesiam et ad eius conservationem seu fabricam manus prompte porrigant adiutrices''. Intu [[1427]] u ròllu vegne ricuvèrtu da Matêu du Carettu, che partecipandu au Cuncuiu de Baxuêa u cuntrasta furtemente a linea de Rumma, pe poi turnâ in derê a paxificâse primma ch'u fusse tròppu tardi.
=== Etè mudèrna ===
[[Immaggine:Musêo Diocezàn (Arbénga) - A diòcexi d'Arbénga do Benàrdo Raibâdo da-o Palàçio do Vésco (3).jpg|miniatura|250x250px|Benardu Raibadu, ''A diocexi d'Arbenga'', öiu in sce tèia, 1636]]
Fra i seculi [[XV secolo|XV]] e [[XVI secolo|XVI]] se fa stradda a figüa de Leunardu Marchese ([[1476]]-[[1513]]), ricurdàu pe a cüa du teritòiu diucesàn, a riurganisasiùn di ben pusedüi e a fundasiun de növe paròcchie.<ref name="beweb" /> Carlu Siga(r)a ([[1554]]-[[1572]]), doppu avê piàu parte au Cuncuilu de Trentu, rezülta êsse ün di prìmmi a aplicâ efetivamente e növe nurmatìve. L'8 de màzzu du [[1564]] u fa cunvucà u primmu scinudu diucesàn.
Ai 21 d'arvì du [[1569]] istituìsce u [[Seminario vescovile di Albenga|seminà(r)iu vescuvìle]] intu ciòstru da catedrâle, ch'u l'ha utegnüu in növu edifissiu primma intu [[1622]] e poi [[1929]], qund'u s'è spustàu inta sêde de ancöi. U nüme(r)u de scinudi va multiplicanduse cu-i vescuvi chìi vegnen: fra tütti Luca Fieschi n'axéva cunvucàu trei, mèntre Vincensu Landiintuli e Pier Fransescu Costa dui pe ün.
A st'ürtimu se dêve ascì a redasiùn, atuâ dau canônicu Gio Antôgnu Paniêri, da munumentâle òpe(r)a, restâ scrìta a màn e cunservâ inti archivi diucesèi, cu-u titulu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]'', fundamentâle pe a cunuscensa du stàttu da diocexi d'Arbenga inta primma mitè du [[XVII secolo|XVII seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello, succinto repilogo delle Ragioni delle Chiese, e Diocesi d'Albenga, cominciato da Pier Francesco Costa Vescovo d'Albenga dell'anno 1624, in tre tomi diviso|url=https://www.andoraneltempo.it/sacro-e-vago-giardinello.php|ànno=1624-1625|editô=Diocexi de Arbenga-Impéia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LA}}, manuscrîtu in papê, divisu in tréi tômmi, cunservàu inte l'archiviu diucesàn</ref>
Aa fin du [[XVI secolo|XVI seculu]] u se regòrda u vescuvàu de Luca Fieschi, membru de 'na ricca famìa zenese, ch'u mette(r)à a dispusisiun ina gròssa parte du so patrimôniu intu rifasimentu da catedrâle arbenganese, adatâ cuscì ai canuni fissèi dau Cuncuiu trentìn.
Sciben st'impurtante òpe(r)a de restrüttü(r)asiùn, u nu l'ha avüu vitta fasue, tantu che a vîxita aa fin du seculu, cumpiüu dau munscignû Mascàrdi, se(r)éva stâ vusciüa dau papàu pe meju cuntrulâ u mandàu du véscu, ludàu cumunque pe u so upe(r)àu inta magiuransa de gêxe sutta aa diocexi. U marcuntentu di âtri eclexiastici e de serti sitadìn uustri se(r)éva stàu racoltu e messu in evidensa cun in ducumentu (nu 'rivàu aa giurnâ d'ancöi) du [[1600]]: i ''mugugni'' i vegnivan survatüttu dai ciü cunservatùi, ch'i cuntestavan e òpe(r) da vellu fàe e dumandavan ascì a vîxita in diocexi de 'n cumisâiu e a cunvucasiun a [[Rumma]] du prelàu pe rênde cùntu da sò aministrasiun.
In âtru papê, inviàu dau cumün aa Santa Sêde, dumanda a presensa du vescu in sitè dü(r)ante u periudu de Qua(r)éxima de l'ànnu du Giubuêu, in mòddu ch'i possen finì ascì i travaji entru a fin de l'ànnu santu. U Fieschi u mö(r)e in [[Arbenga]] intu [[1610]], sepurtu inta capélla de San Ricàrdu, dund'u sò sucesû Pê Fransescu Còsta u fa(r)à custruìi in büstu e mete(r)à ina tàrga a memôia du véscu, poi spustâ inta sacrestìa.
Dòppu San Benedettu, véscu du [[IX secolo|IX seculu]], intu [[XVIII secolo|Setesentu]] a diocexi l'ha purtàu aa Gêxa catôlica in âtru sàntu, Leunardu dau Pòrtu, fràtte di Minûi rifurmèi, predicatû de ruiêvu in tütta Itàlia, ma survatüttu a Rumma, dunde u l'è ina figüa sentrâle du grande giubuêu de l'ànnu [[1750]], ricurdàu ascì cumme prumutû da pràtica da Via Crûci, che pe primmu prêdica au [[Colosseo|Culussêu]], propiu dü(r)ànte l'Annu Sàntu inandiàu da pappa [[Pappa Benêito XIV|Benedettu XIV]].<ref name="beweb" />
=== Etè cuntempuranea ===
Inta primma parte de l'[[XIX secolo|Utusentu]] a diocexi a vegghe in ridimensciunamentu da sò sfé(r)a de influènsa terituiâle. Vegnen difatti sedüe fra u [[1803]] e u [[1804]] quattru paròcchie de l'entrutèra arbenganese, in sciu crinâle arpìn: sun quella de [[Cirixöa|Ci(r)ixöa]] (frasiun de [[Garesce|Garésce]]) inta [[Valâ du Neva|valâ du Néva]] e quelle de Autu, Cravaüna e naxin, inta valâ du Pennavaire.
Tütte queste e passan sutta aa diocexi de Munduvì. De suguitu, intu [[1831]], âtre vintisinque parocchie da parte ciü a punente vegnen pasàe aa diocexi de Vintimìa, fra ste chi: [[Sanremu|Sanremmu]], [[Tàgia (cumüna)|Tàggia]], [[Baaücu|Bâüccu]], [[Muntautu Carpaxe|Muntâutu Carpàxe]], [[Triöra|Triöa]], [[Baiardu|Bajardu]], [[Seriana|Se(r)iàna]], A Còlla de Sanremmu, [[U Castelà (cumüna)|U Castelâ]], [[U Tersö|Tersôiu]], [[Pumpiana|Pompêiàna]], [[A Riva (cumüna)|A Riva]], [[San Steva a Mâ|San Stêva au Mâ]], [[A Sipressa|Ciprèssa]], [[Lingueglietta|Lenguejetta]], [[A Còsta]], [[San Luensu (cumüna)|San Luensu au Mâ]], [[Prebüna|Priabrüna]] (numma e frasiui de [[Boscomare|Bòscumâ]] e da Tûre), [[I Moin|I Mu(r)in de Triöa]] e [[I Spiareti|Uspedaletti]].<ref>Testu da bulla in: {{Çitta|Rossi, 1870|pp. 351-355}}</ref>
Fra i véscuvi ch'i figü(r)an intu [[XIX secolo|XIX seculu]], gh'è stàu Raffaele Biale ([[1840]]-[[1870]]) ch'u l'axéva favu(r)ìu i stüddi teulogici du clêru e l'inìu de 'na misciùn de sacerdòtti diucesèi.
Zà intu [[1816]] in saceròtte de [[Triöra|Triöa]], Giuànni dai Mu(r)ìn, l'éa mòrtu martì(r)e inta [[Cinn-a|Cìna]]. I primmi dui patriàrchi da restaurâ sêde da Geruxalèmme di latìn l'éan u(r)iginèi da diocexi: [[Giuseppe Valerga|Giüseppe Valerga]] de [[Löa]] e [[Vincenzo Bracco|Vincenso Bràcco]] da [[Torrazza (Imperia)|Turàssa]].
Sempre intu mèximu periudu gh'è stâ a nàscita de arcüne ciungregasiun religiuse feminìli: intu [[1836]] Te(r)esa Munardu l'axéva fundàu a Löa e muneghe da Vixitasiùn, ancù a Löa, intu [[1885]], [[Maria Francesca Rubatto|Ma(r)ia Fransesca de Gesù Rübàttu]] l'axéva fundàu e Tersiàrie Capucîne. Ancù du [[1848]] [[Maria Leonarda Ranixe|Ma(r)ìa Leunarda Ranìxe]] l'ha istituìu e Cla(r)ìsse da Santìscima Nunsiâ.
Intu [[XX secolo|Növesentu]], pe diversci ànni u véscu d'Arbenga l'è stàu Ange(r)u Cambiâxu, ch'u vìve i ànni dü(r)ìscimi de due guère, intervenendu ascì persunalmente inti cunfrunti du cumandu tedescu, fin au [[1945]]. In particulâre ufrenduse intu [[1942]], u [[29 seténbre|29 de setembre]], cumme ustàggiu au pòstu de ciü de sentusinquanta pixuné(r)i sivìli.<ref name="beweb" />
L'8 de lüiu du [[1949]], cu-a leté(r)a apustôlica ''Qua Augustus Imperator'', u pappa Piu XII u l'ha pruclamàu a Beâta Ma(r)ìa Vèrgine, cunusciüa cu-u titulu de ''Madònna de Puntelungu'', prutetrixe prinsipâle da sitè d'Arbenga e da diocexi.<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1950|tìtolo=Létte(r)a apustòlica "Qua Augustus Imperator"|revìsta=Acta Apostolicae Sedis|editô=Typis Polyglottis Vaticanis|volùmme=An. et Vol. XLII|pp=591-593|léngoa=LA|url=http://www.vatican.va/archive/aas/documents/AAS-57-1965-ocr.pdf}}</ref> Ai 2 de frevâ du [[1965]] a diocexi asciòrbe intu sò teritòiu a paròcchia de [[Naxin|Naxìn]], ch'a l'éa apartegnüa aa diocexi de Munduvì dau [[1804]].<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1965|tìtolo=Decretti "Quo aptius animarum"|revìsta=Acta Apostolicae Sedis|editô=Typis Polyglottis Vaticanis|volùmme=An. et Vol. LVII|pp=610-611|léngoa=LA|url=http://www.vatican.va/archive/aas/documents/AAS-57-1965-ocr.pdf}}</ref> Vista l'impurtansa da sitè de Impeia, u numme da diocexi u l'è stàu cangiàu in diocexi de Arbenga-Impeia a partì dau 1º de dixembre du [[1973]], mèntre a baxìlica de San Mau(r)ìssiu au Portu, l'è stà elevâ a cuncatedrâle da diocexi.<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1974|tìtolo=I dui decretti "In dioecesi Albinganensi"|revìsta=Acta Apostolicae Sedis|editô=Typis Polyglottis Vaticanis|volùmme=An. et Vol. LXVI|pp=27-29|léngoa=LA|url=https://www.vatican.va/archive/aas/documents/AAS-66-1974-ocr.pdf}}</ref>
== Vescuvi ==
Sun chi de sutta inse(r)ìi i vescuvi da diocexi scin daa sò fundasiun, umetendu i periudi de sêde vacànte ch'i nu süpe(r)an i dui anni o nu sun acertèi.
* Quinsiu † (mensciunàu intu [[451]])
* Benedettu I ([[V secolo|V seculu]])<ref>Numme du véscu restituìu mediante in'epigrafe atribuìbile au V seculu ({{Çitta|Calzamiglia, 2014|p. 10}}).</ref>
* Gaudensiu? † (mensciunàu intu [[465]])<ref>Segundu serti studiuxi l'éa véscu de Avêia, in Abrüssu. Pe âtri dòppu Gaudensiu ghe se(r)éa stàu Sarviu, destinatâiu peò da diocexi de Albi, in Fransa </ref>
* ''Anonimu'' † (mensciunàu intu [[552]])<ref>Mensciunàu pe u scinudu milanese de quell'ànnu asemme ai âtri vescuvi ligüri, nu se ne cunusce u numme ({{Çitta|Calzamiglia, 2014|p. 11}}; a p. 33 se dîxe che u véscu u l'éa Iünsiu)</ref>
* Unu(r)àu? † (mensciunàu intu [[585]])<ref>Inta ''Vita sancti Verani'', [[San Ve(r)àn de Cavaillon|vescu de Cavaillon]], u l'è mensiunàu in vescu ''Honoratus''; ma segundu u Lanzoni, Unu(r)àu u l'éa u numme du vescu de Milàn e nu d'Arbenga, atìvu int'in periudu quande i milanesi i staxevan a Zena; l'è in questu periudu ch'u ciamma u santu e u cumensa a predicâ u Vange(r)u intu teritòiu de Arbenga.</ref>
* Iünsiu † ([[VI secolo|VI]]/[[VIII secolo|VIII seculu]])
* ''San'' Martirian † ([[VI secolo|VI]]/[[VIII secolo|VIII seculu]])<ref>I nummi de Iünsiu (''Iuncius'') e de Martirian i sun ducumentài dai ''Acta Sancti Martiriani episcopi et martiris'', cunusciüi in Itàlia numma dau [[1969]]. Cfr. {{Çitta|Calzamiglia, 2014|pp. 10, 22}}; {{Çitta publicaçión|outô=Nino Lamboglia|ànno=1973-1975|tìtolo=Un Vescovo di Albenga sconosciuto: S. Martiriano|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|editô=|çitæ=|nùmero=XXVIII-XXX (n.1-4)|pp=pp. 1-10}}</ref>
* Bônu † (primma du [[679]] - dòppu u [[680]])
* Dexidê(r)iu† (primma du [[IX secolo|IX seculu]])<ref>Segundu a ''Chronica'' du [[Abasia de San Pêru in Varatella|munastê de San Pê in Va(r)atèlla]], Dexidê(r)iu u l'axéva cunsacràu a baxilica int'in epuca inserta, primma de l'etài carulingia ({{Çitta|Calzamiglia, 2014|p. 11}}).</ref>
* Egidürfu † (mensciunàu inte l'[[864]])<ref name="beweb" />
* San [[Benedetto Revelli|Benedettu]] [[Benedetto Revelli|II]], [[Ordine de San Benêito|O.S.B.]] † (primma de l'[[885]] - 16 frevâ [[900]] mòrtu)
* Ingu o Ingorfu? † (primma du [[940]] - dòppu u [[962]])<ref>Inserta l'è l'apartenensa de stu véscu aa sêde de Arbenga, perché inti dui ducumenti ch'i ripòrtan u sò numme, nu ven mai dìtu de quale diocexi u fusse véscu ({{Çitta|Semeria, 1843|p. 365}}).</ref>
* ''Anonimu'' † (? - [[998]] diméssu)
* Erimbèrtu † (mensciunàu intu [[1046]])
* Diudàu, [[Órdine certozin|O.Carth.]] † (primma du [[1075]] - tòstu [[1098]] depòstu)<ref>L'éa stàu cundanàu cumme scimunìacu au scinudu de Milan inte l'arvì du [[1098]], ''sub conditione'', "se ducca entru a festa di sànti Pê e Paulu u nu l'avésse abandunàu a sêde invàsa o u nu l'avesse dàu ina giüsta repa(r)asiùn" ({{Çitta|Calzamiglia, 2014|pp. 28, 33}}).</ref>
* Adalbèrtu (o Aldebèrtu) † (primma du [[1103]] - 2 dixembre [[1124]] mòrtu)<ref>In papê du [[1123]] u ripòrta e firme di véscuvi che ghe sucedden e cunferman a dunasiun fâ da Aldebertu; in urdine sun ripurtài i nummi de Utùn, Lanteriu, Alnardu e Trüccu. {{Çitta|Semeria, 1843|pp. 367-368}}</ref>
* Utùn † ([[1125]] - dòppu u [[1142]])
* Trüccu I †
* Bunifassiu I †<ref>I véscuvi Trüccu I e Bunifassiu I i sun mensciunài da Üghelli, ma sensa nisciün rife(r)imentu ducumentà(r)iu a sustegnu.</ref>
* Uduàrdu † (primma du [[1150]] - dòppu u [[1155]])
* Rubertu † (mensciunàu intu [[1159]])
* Lanteriu I † (primma du [[1171]] - dòppu u [[1179]])
* Lisciandru † (mensciunàu intu [[1180]] tòstu)
* Alnàrdu † (mensciunàu intu [[1189]] e [[1196]])<ref>Üghelli u ripòrta in vescu Alraudu intu 1189 e Airaldu intu 1196; in tütt'i dui câxi nu s'ha arcüna ducumemtasiun a sustegnu da crunulugia; pe Semeria u se tratta du mèximu véscu, du quale nu existen ducumenti ch'i repòrten u sò numme.</ref>
* Ibàrdu Fieschi † (fìn du [[XII secolo|seculu XII]])
* Trüccu II † (mensciunàu intu [[1199]])<ref>Üghelli rife(r)isce che u numme de stu vescu chi ''"floruit a. 1199"'' (col. 915), ma nu ne ripòrta a funte; segundu Semeria ({{Çitta|Semeria, 1843|p. 373}}) a nu l'existe nisciün ducumentu che u parle de Trüccu II.</ref>
* Ubèrtu I † ([[1205]] - 1º utùbre [[1211]] depòstu)
* Enrîcu † (mensciunàu intu [[1212]])
* Ubèrtu II † ([[1216]] o [[1217]]<ref>Segundu Gams e Eubel, Ubèrtu u l'è stàu cunsacràu ai 8 de marsu du 1217; Calzamiglia ({{Çitta|Calzamiglia, 2014|p. 29}}) u marca pe' cuntru cumme data i 5 de marsu du 1216.</ref> - dòppu u [[1225]])
* Scimùn I † (primma du [[1230]] - dòppu u [[1231]])
* Bunifassiu II † (mensciunàu intu [[1233]])
* [[Papa Innocenzo IV|Sinibardu Fieschi]] † (primma du [[1235]] - [[1238]] diméssu, in seguitu elezüu pàppa cu-u numme de Inocensu IV)
* Scimùn II † ([[1238]] - ?)
* Imperiâle Dô(r)ia †
* Lanteriu II † (primma du [[1250]] - [[1255]] ? mòrtu)
* Lanfràncu de Negru, O.F.M. † (17 frevâ [[1255]] - tòstu [[1288]] mòrtu)
* Nicolò Vaschin, O.F.M. † (28 zenà [[1292]] - dòppu u [[1302]] mòrtu)
* Manuêle Spinnu(r)a † (13 mazzu [[1309]]<ref>L'éa aministratû apustolicu da sêde primma da so nomina (zà intu [[1306]]).</ref> - tòstu [[1320]] mòrtu)
* Giuànni, O.F.M. † (18 lüiu [[1321]] - [[1328]] mòrtu)
** Fedeîgu Cibo † (28 nuvèmbre [[1328]] - 4 dixembre [[1329]] diméssu) (aministratû apustôlicu)
* Fedeîgu de Séva † (4 dixembre [[1329]] - [[1349]] mòrtu)
* Giuànni de Séva † (18 frevâ [[1350]] - 13 setèmbre [[1364]] numinàu véscu de [[Diocexi de Tortonn-a|Turtuna]])
* Giuànni Fieschi † (13 setèmbre [[1364]] - [[1390]] mòrtu)
* Girbertu Fieschi † ([[1390]] - dòppu u [[1415]] mòrtu)
* [[Antonio Da Ponte (vescovo)|Antôgnu Da Punte]] † (10 lüiu [[1419]] - [[1429]] mòrtu)
* Matêu Du Carettu † (2 dixembre [[1429]] - [[1448]] mòrtu)
** [[Giorgio Fieschi|Zorzu Fieschi]] † (31 lüiu [[1448]] - 21 dixembre [[1459]] diméssu) (aministratû apustôlicu)
** [[Napoleone Fieschi|Napuleun Fieschi]] † (21 dixembre [[1459]] - [[1466]] mòrtu) (aministratû apustôlicu)
* Valé(r)iu Caldeîna † (5 nuvèmbre [[1466]] - zenà [[1472]] mòrtu)
* Girolamu Bassu da Rûve † (14 frevâ [[1472]] - 5 utùbre [[1476]] numinàu véscu de [[Diocexi de Maseâa-Tolentin-Recanâti-Cingoli-Treia|Recanâti e de Mase(r)â]])
* Leunardu Marchese † (5 utùbre [[1476]] - 31 lüiu [[1513]] mòrtu)
** Bandinellu Sauli † (5 austu [[1513]] - 19 nuvèmbre [[1517]] diméssu) (aministratû apustôlicu)
** Giuliu de' Medici † (19 nuvèmbre [[1517]] - 5 mazzu [[1518]] diméssu) (aministratû apustôlicu)
* Giangiacumu de Gambarâna † (5 mazzu [[1518]] - [[1538]] mòrtu)
** Girolamo Grimaldi † (15 nuvèmbre [[1538]] - 27 nuvèmbre [[1543]] mòrtu) (aministratû apustôlicu)
** Giuànni Battista Sigâ(r)a † (5 dixembre [[1543]] - 30 marsu [[1554]] diméssu) (aministratû apustôlicu)
* Carlu Sigâ(r)a † (30 marsu [[1554]] - [[1572]] diméssu)
* Carlu Grimaldi † (26 nuvèmbre [[1572]] - 11 utùbre [[1581]] mòrtu)
** U(r)àssiu Malaspina † (8 zenà [[1582]] - [[1582]] mòrtu) (véscu elezüu)
* Luca Fieschi † (28 marsu [[1582]] - 29 dixembre [[1610]] mòrtu)
* Dumenegu de' Marini † (11 arvì [[1611]] - 18 lüiu [[1616]] numinàu arcivéscu de [[Arcidiocexi de Zena|Zena]])
* Vincensu Landinelli † (3 austu [[1616]] - [[1624]] diméssu)
* Pê Fransescu Costa † (29 arvì [[1624]] - 14 marsu [[1655]] mòrtu)
* Fransescu de' Marini † (2 austu [[1655]] - 29 marsu [[1666]] numinàu véscu de [[Diocexi de Molfetta-Rûvo-Giovinasso-Terlissi|Mulfetta]])
* Giuànni Tumâsu Piintuli, C.R. † (29 marsu [[1666]] - zügnu [[1688]] mòrtu)
* Albertu Blotto, O.Carm. † (24 zenà [[1689]] - dixembre [[1690]] mòrtu)
* Zorzu Spinnu(r)a † (12 nuvèmbre [[1691]] - setèmbre [[1714]] mòrtu)
* Carlu Maria Giüseppe de Furnari † (20 frevâ [[1715]] - 16 nuvèmbre [[1730]] diméssu)
* Gustìn Rivarola † (11 dixembre [[1730]] - 31 dixembre [[1745]] mòrtu)
* Custantìn Sèra, [[Chierici regolari di Somasca|C.R.S.]] † (9 marsu [[1746]] - 21 dixembre [[1763]] mòrtu)
* Giüseppe Fransescu Ma(r)ìa da Tûre † (11 mazzu [[1764]] - 9 frevâ [[1779]] mòrtu)
* Stêva Giüstiniani † (12 lüiu [[1779]] - 29 marsu [[1791]] mòrtu)
* Paulu Mazzulo † (26 setèmbre [[1791]] - 7 austu [[1802]] mòrtu)
* Ange(r)u Vincensu Andrìa Ma(r)ia Dania, [[Órdine dei fratti predicatoî|O.P.]] † (20 dixembre [[1802]] - 6 setèmbre [[1818]] mòrtu)
* Carmine Cordiviola † (2 utùbre [[1820]] - 29 austu [[1827]] mòrtu)
** ''Sêde vacànte (1827-1832)''
* [[Vincenzo Tommaso Pirattoni|Vincensu Tumâsu Pirattoni]], [[Órdine di fratti predicatoî|O.P.]] † (24 frevâ [[1832]] - 25 utùbre [[1839]] mòrtu)
* Raffaêle Biâle † (27 arvì [[1840]] - 12 arvì [[1870]] mòrtu)
* Pê Anacleêtu Siboni † (27 utùbre [[1871]] - 23 zügnu [[1877]] mòrtu)
* [[Gaetano Alimonda|Gaetan Alimonda]] † (21 setèmbre [[1877]] - 12 mazzu [[1879]] diméssu<ref> U 12 de mazzu ven incaregàu cardinâle de Santa Ma(r)ìa in Traspuntìna</ref>)
* Feìppu Alegru † (12 mazzu [[1879]] - 2 dixembre [[1910]] mòrtu)
* [[Giosuè Cattarossi|Giusuè Cattarossi]] † (11 arvì [[1911]] - 21 nuvèmbre [[1913]] numinàu véscu de [[Diocexi di Bellun-Feltre|Fèltre e Bellün]])
* Cèlsu Carletti (Pacifico da Seggiano), [[Órdine di fratti minoî capuçìn|O.F.M.Cap.]] † (25 austu [[1914]] - 22 utùbre [[1914]] mòrtu)
* Ange(r)u Cambiâxiu † (22 zenà [[1915]] - 6 zenà [[1946]] mòrtu)
* [[Raffaele De Giuli|Raffaêle De Giuli]] † (18 frevâ [[1946]] - 18 arvì [[1963]] mòrtu)
* [[Gilberto Baroni|Girbertu Baroni]] † (30 mazzu [[1963]] - 27 marsu [[1965]] numinàu véscu da [[Diocesxi de Réggio Emilia-Guastalla|Reggiu Emìlia]])
* [[Alessandro Piazza (vescovo)|Lisciandru Piazza]] † (18 mazzu [[1965]] - 6 utùbre [[1990]] riti(r)àu)
* [[Mario Oliveri|Màriu Uliveri]] (6 utùbre [[1990]] - 1º setèmbre [[2016]] diméssu)
* [[Guglielmo Borghetti|Guglielmu Burghetti]], sucedüu u 1º setèmbre [[2016]]
== Statistighe ==
A diocexi a cuntava du 2022 de 153.000 batezzi in sce 'na pupulasiùn de 172.000 persune, ch'i curispunden a l'89,0% du tutâle.
{| class="wikitable" id="820" style="font-size:95%;width:80%;margin:auto;clear:both;text-align:center;"
! rowspan="2" id="823" |ànnu
! colspan="3" id="825" |pupulasiùn
! colspan="4" id="827" |presbite(r)i
! rowspan="2" id="829" |diacuni
! colspan="2" id="831" |religiusi
! rowspan="2" id="833" |parocchie
|- id="835"
! id="836" style="width:10%;" |<small>batezèi</small>
! id="838" style="width:10%;" |<small>tutâle</small>
! id="840" style="width:5%;" |<small>%</small>
! id="842" style="width:8%;" |<small>nüme(r)u</small>
! id="844" style="width:8%;" |<small>seculâri</small>
! id="846" style="width:8%;" |<small>regulâri</small>
! id="848" style="width:8%;" |batezèi pe presbite(r)u
! id="850" style="width:8%;" |<small>òmmi</small>
! id="852" style="width:8%;" |<small>dònne</small>
|- id="854"
|- id="855"
| id="856" |1905
| id="858" | ?
| id="860" |119.280
| id="862" | ?
| id="864" |571
| id="866" |485
| id="868" |86
| id="870" | ?
| id="872" |
| id="873" | ?
| id="875" | ?
| id="877" |170
|- id="879"
| id="880" |1959
| id="882" |117.280
| id="884" |117.500
| id="886" |99,8
| id="888" |328
| id="890" |226
| id="892" |102
| id="894" |357
| id="896" |
| id="897" |140
| id="899" |935
| id="901" |169
|- id="903"
| id="904" |1969
| id="906" |148.584
| id="908" |148.770
| id="910" |99,9
| id="912" |268
| id="914" |182
| id="916" |86
| id="918" |554
| id="920" |
| id="921" |94
| id="923" |895
| id="925" |136
|- id="927"
| id="928" |1980
| id="930" |165.500
| id="932" |165.792
| id="934" |99,8
| id="936" |252
| id="938" |168
| id="940" |84
| id="942" |656
| id="944" |1
| id="946" |111
| id="948" |786
| id="950" |192
|- id="952"
| id="953" |1990
| id="955" |164.700
| id="957" |165.300
| id="959" |99,6
| id="961" |216
| id="963" |140
| id="965" |76
| id="967" |762
| id="969" |2
| id="971" |98
| id="973" |703
| id="975" |164
|- id="977"
| id="978" |1999
| id="980" |162.000
| id="982" |164.000
| id="984" |98,8
| id="986" |197
| id="988" |129
| id="990" |68
| id="992" |822
| id="994" |12
| id="996" |84
| id="998" |481
| id="1000" |162
|- id="1002"
| id="1003" |2000
| id="1005" |162.000
| id="1007" |164.000
| id="1009" |98,8
| id="1011" |194
| id="1013" |130
| id="1015" |64
| id="1017" |835
| id="1019" |14
| id="1021" |80
| id="1023" |470
| id="1025" |162
|- id="1027"
| id="1028" |2001
| id="1030" |162.000
| id="1032" |164.000
| id="1034" |98,8
| id="1036" |192
| id="1038" |131
| id="1040" |61
| id="1042" |843
| id="1044" |16
| id="1046" |77
| id="1048" |470
| id="1050" |162
|- id="1052"
| id="1053" |2002
| id="1055" |162.000
| id="1057" |164.000
| id="1059" |98,8
| id="1061" |195
| id="1063" |136
| id="1065" |59
| id="1067" |830
| id="1069" |16
| id="1071" |75
| id="1073" |468
| id="1075" |162
|- id="1077"
| id="1078" |2003
| id="1080" |162.000
| id="1082" |164.000
| id="1084" |98,8
| id="1086" |182
| id="1088" |128
| id="1090" |54
| id="1092" |890
| id="1094" |16
| id="1096" |72
| id="1098" |464
| id="1100" |162
|- id="1102"
| id="1103" |2004
| id="1105" |162.000
| id="1107" |164.000
| id="1109" |98,8
| id="1111" |192
| id="1113" |134
| id="1115" |58
| id="1117" |843
| id="1119" |17
| id="1121" |74
| id="1123" |403
| id="1125" |162
|- id="1127"
| id="1128" |2006
| id="1130" |163.000
| id="1132" |165.000
| id="1134" |98,8
| id="1136" |196
| id="1138" |139
| id="1140" |57
| id="1142" |831
| id="1144" |17
| id="1146" |73
| id="1148" |443
| id="1150" |163
|- id="1152"
| id="1153" |2012
| id="1155" |158.000
| id="1157" |168.200
| id="1159" |93,9
| id="1161" |176
| id="1163" |129
| id="1165" |47
| id="1167" |897
| id="1169" |22
| id="1171" |61
| id="1173" |331
| id="1175" |162
|- id="1177"
| id="1178" |2015
| id="1180" |158.400
| id="1182" |171.500
| id="1184" |92,4
| id="1186" |182
| id="1188" |135
| id="1190" |47
| id="1192" |870
| id="1194" |21
| id="1196" |59
| id="1198" |316
| id="1200" |162
|- id="1202"
| id="1203" |2018
| id="1205" |162.600
| id="1207" |176.000
| id="1209" |92,4
| id="1211" |173
| id="1213" |134
| id="1215" |39
| id="1217" |939
| id="1219" |23
| id="1221" |48
| id="1223" |233
| id="1225" |162
|- id="1227"
| id="1228" |2020
| id="1230" |157.000
| id="1232" |176.000
| id="1234" |89,2
| id="1236" |165
| id="1238" |126
| id="1240" |39
| id="1242" |952
| id="1244" |22
| id="1246" |45
| id="1248" |230
| id="1250" |162
|-
|2022
|153.000
|172.000
|89,0
|146
|115
|31
|1.047
|20
|40
|199
|161
|}
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* Anuàriu puntifissiu du 2019 e presedenti, in {{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/diocese/dalim.html|tìtolo=Diocese of Albenga-Imperia|outô=David Cheney|léngoa=EN|vìxita=2024-03-09}}
* Anuàriu puntifissiu de papê du 2021
* {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Ughelli|outô2=Nicola Coleti|tìtolo=Italia sacra|url=http://books.google.com/books?id=3p1GpyF9BUQC|ediçión=2|ànno=1719|çitæ=Venessia|léngoa=LA|volùmme=vul. IV, coll. 910-924}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Semeria|tìtolo=Secoli cristiani della Liguria|url=http://books.google.com/books?id=_NMCAAAAQAAJ&pg=PA529|ànno=1843|çitæ=Turin|léngoa=IT|pp=345-473|volùmme=vul. II|cid=Semeria, 1843}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cappelletti|tìtolo=Le Chiese d'Italia della loro origine sino ai nostri giorni|url=http://books.google.com/books?id=_NMCAAAAQAAJ&pg=PA529|ànno=1857|çitæ=Venessia|léngoa=IT|pp=529-575|volùmme=vul. XIII}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=http://books.google.com/books?id=g7ksAAAAYAAJ|ànno=1870|editô=T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Catholic Encyclopedia|url=https://en.wikisource.org/wiki/Catholic_Encyclopedia_(1913)/Diocese_of_Albenga|ànno=1913|editô=Encyclopedia Press|çitæ=New York|léngoa=EN|capìtolo=Diocese of Albenga}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Konrad Eubel|tìtolo=Hierarchia Catholica Medii Aevi|volùmme=[https://web.archive.org/web/20190709140633/http://sul-derivatives.stanford.edu/derivative?CSNID=00002716&mediaType=application%2Fpdf vul. 1], pp. 81-82; [https://web.archive.org/web/20181004040657/http://sul-derivatives.stanford.edu/derivative?CSNID=00002717&mediaType=application%2Fpdf vul. 2], p. 84; [https://web.archive.org/web/20160304085415/http://sul-derivatives.stanford.edu/derivative?CSNID=00002718&mediaType=application%2Fpdf vul. 3], pp. 101-102; [https://web.archive.org/web/20181004040718/http://sul-derivatives.stanford.edu/derivative?CSNID=00002719&mediaType=application%2Fpdf vul. 4], pp. 75-76; [https://www.archive.org/stream/hierarchiacathol05eubeuoft#page/75/mode/1up vul. 5], p. 75; [https://www.archive.org/stream/hierarchiacathol06eubeuoft#page/73/mode/1up vul. 6], pp. 73-74|léngoa=LA|ànno=1913-1958}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Lanzoni|tìtolo=Le diocesi d'Italia dalle origini al principio del secolo VII (an. 604)|url=https://www.archive.org/stream/MN5017ucmf_0#page/n882/mode/2up|ànno=1927|çitæ=Faensa|léngoa=IT|pp=841-842|volùmme=vul. II}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pius Bonifacius Gams|tìtolo=Series episcoporum Ecclesiae Catholicae|url=https://archive.org/stream/seriesepiscoporu00gamsuoft#page/810/mode/1up|ànno=1957|editô=|çitæ=Graz|léngoa=LA|pp=810-811}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Philippe Pergola|outô2=Giuseppina Spadea|tìtolo=Albenga: un antico spazio cristiano : chiesa e monastero di San Calocero al Monte: un complesso archeologico dal I d.C. al XVI secolo|ànno=2010|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-7563-521-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Luciano Livio Calzamiglia|tìtolo=Argomenti di storia della Chiesa di Albenga-Imperia|url=https://web.archive.org/web/20150518084548/http://www.issralbim.it/dispense/Argomenti-di-Storia-della-Chiesa-di-Albenga-Imperia.pdf|ànno=2014|editô=|çitæ=Impeia|léngoa=IT|cid=Calzamiglia, 2014}}
== Âtri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/|tìtolo=Scìtu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2025-02-09}}
* {{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/diocesi/diocesi/351/|tìtolo=Diocesi di Albenga - Imperia|léngoa=IT|vìxita=2025-02-09}}
* {{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/diocese/dalim.html|tìtolo=Diocese of Albenga-Imperia|léngoa=EN|vìxita=2025-02-09}}
* {{Çitta web|url=https://gcatholic.org/dioceses/diocese/albe0.htm|tìtolo=Diocese of Albenga-Imperia|léngoa=EN|vìxita=2025-02-09}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Arbenga]]
[[Categorîa:Diòcexi|Arbenga]]
[[Categorîa:Religión in Ligùria]]
4yk4fzrxlw15ai87ui458hwzgy7bl90
269932
269931
2026-05-24T12:29:46Z
Arbenganese
12552
dipende
269932
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
[[File:Diocesi di Albenga-Imperia.png|thumb|Mappa du teritòiu da diocexi|250px]]
A '''diocexi de Arbenga e Impe(r)ia''' (''Dioecesis Albingaunensis-Imperiae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]) a l'è ina sêde da [[Catoliceximo|Gêxa catôlica]] in Italia, ch'a dipènde da l'[[Arcidiòcexi de Zêna|arcidiocexi de Zena]] e a fa parte da [[Región eclesiàstica Ligùria|regiùn eclexiastica Ligü(r)ia]]. Intu [[2022]] a l'ha cuntàu 153.000 batezèi in sce 172.000 abitanti. A l'è rezüa dau vescu Guglielmo Borghetti.
== Terito(r)iu ==
{{Véddi ascì|Paròcchie da diocexi de Arbenga e Impe(r)ia|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaju}}
U terito(r)iu da diocexi u cumprènde a parte de punènte da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]] e quella de levante da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Impeia]]. A cunfina a punènte cu'a [[Diocexi de Ventemiglia-Sanremu|diocexi de Vintimìa-Sanremmu]], a setentriùn cun [[Diocexi de Munduvì|quella de Munduvì]] e a levante cun [[Diocexi de Sann-a-Noi|quella de Savuna-Nûi]].
A sêde vescuvìle a l'è a sitè d'[[Arbenga]], dund'a se tröva a catedrâle de San Michê. A [[Imperia|Impeia]] a [[Baxilica de San Maurissiu (U Pòrtu)|baxìlica de San Mau(r)issiu]] a mantegne l'incàregu de cuncatedrâle da diocexi. In ciü i se trövan ascì due baxìliche minui, quella de San Giuànni Batìsta a [[Inéia|Uneja]] e quella de [[Baxilica de San Nicolò (A Pria)|San Nicolò]] aa [[A Prìa|Prìa]].
U terito(r)iu da diocexi u l'è estesu pe' bèn 979 km<sup>2</sup> frasiunàu poi inte 161 paròcchie, distribuìe fra:
* a [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], cu-i cumüi de [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arbenga]], [[Andôa|Andö(r)a]], [[Arnascu]], [[Barestin|Ba(r)estìn]], [[Buinzan|Buissàn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Casanöva]], [[Castergiancu]], [[Castrevegliu|Casterveggiu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Cixan|Cixàn]], [[Èrli]], [[Finô|Finâ]] (numma pe'e frasiùi de [[Gura|Gûra]] e [[Olle]]), [[Garlenda]], [[Giüstexine|Giüstènexe]], [[L'Aigheuja|Leigueja]], [[Löa]], [[Magiö|Majö]], [[Naxin|Naxìn]], [[Unsu]], [[Utuê]], [[A Prìa]], [[Staanéllu|Stelanellu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Téstegu]], [[U Tû|U Tuvu]], [[Vendùn]], [[Villanöva]] e [[Süccaellu|Sücca(r)ellu]];
* a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Impe(r)ia]], cu-i cumüi de [[Aquila (cumüne)|Àquila]], [[Armu]], [[Uigu|Au(r)ìgu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], [[Burgumau|Burgumàu]], [[Cairònega|Ca(r)iònega]], [[U Sèrvu|Sêrvu]], [[Cexi|Céxi]], [[Ciüsànegu|Ciüsanegu]], [[Ciüxavéja|Ciüsavegia]], [[Sivessa|Civessa]], [[Cuxe]], [[Aèntìn|Diàn Arentin]], [[U Castéllu de Diàn|U Castellu de Diàn]], [[A Maina de Dian|A Maina de Diàn]], [[Dian San Pê]], [[U Duseu|U Dusseu]], [[Imperia|Impe(r)ia]], [[Lüxinascu|Lüxinàscu]], [[Mendaiga]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegròssu]], [[Prebüna|Priabrüna]] (numma pe'u paìse), [[A Cêve]], [[Puntedasce]], [[Purnasce|Purnàsce]], [[Prelà]], [[Ransu]], [[Ressu]], [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], [[Vaxìa]], [[Vesargu]] e [[Vìlla Faròdi|A Villa]].
== Stòia ==
=== Etè clascica ===
A tradisiun lucâle a cunscide(r)a Arbenga a sêde du marti(r)iu de San Calocciu, tradisiunalmente fissâ fra i ànni [[121]] e [[125]], u santu u l'éa in üfisiâle bresciàn aa curte de l'impe(r)atû ruman Adriàn; i àtti du sò marti(r)iu e nu sun ben cià(r)i, asemme a quelli de san Faustin e Giuvìtta, pe questu van ancù ve(r)ificàe du tüttu.
Nunustante questu, in sciu pre-supòstu scitu de sepurtüa du santu a se riünìva a primma cumünitè cristiàna ingàuna, e dai scàvi archeulogici u pà che u pòstu (curispundente au sucescìvu munastê de San Calocciu au Munte)<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Spadea|outô2=Philippe Pergola|outô3=Stefano Roascio|tìtolo=Albenga. Un antico spazio cristiano, Chiesa e monastero di San Calocero al Monte|url=https://books.google.com/books?id=mOkSQgAACAAJ|ànno=2010|editô=Fratelli Frilli Editori|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-75-63521-8}}</ref>, l'éa zà stàu in postu privuegiàu inte l'epuca imperiâle pe sepelì e sàrme. Düante u prucèssu de <ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Paganetti|tìtolo=Istoria ecclesiastica della Liguria|ànno=1765|editô=|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=11, 270}}</ref><ref>{{Çitta|Semeria, 1843|p. 353}}; {{Çitta|Rossi, 1870|p. 76}}</ref> vangelizasiun d'Arbenga, l'axeva avüu impurtansa ascì san Calimêu, véscu de Milan, atîvu inta secunda mitè du [[III secolo|III seculu]]; sta côsa a leghe(r)éva a difuxùn du cristianêximu inta sitè e lungu tütta a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punente]] aa diocexi milanese.
I stüddi archeulògici mustran cumme za dau [[V secolo|V seculu]] in sitè se truvava ina ben difüza cumünitè cristiana, fàttu testimuniàu ascì daa cuntempuranea custrusiùn da catedrâle de San Michê e du [[Batiste(r)u d'Arbenga|batistêu]] lucâle, ma ascì dae gêxe simite(r)iàli föa dae müagie sitadine, cumme quelle de San Calocciu e de [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|San Vitû]].
Âtru eventu fundamentâle pe a stòia religiusa ingàuna l'è stâ a presensa de [[San Martìn de Tours|San Martìn]], vescu de Tours, in sce l'[[ìsua Gainâa]] pôcu doppu a metè du [[IV secolo|IV seculu]] ch'u pà êsse a pröva da presensa de in polu religiusu zà urganisàu, ben primma da mensciun du véscu ''Quintius:'' propiu a questu sentru u santu l'axeva pusciüu fa riferimentu.<ref name="beweb">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/diocesi/diocesi/351/|tìtolo=Diocesi di Albenga - Imperia|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref><ref>''Leonis Magni Epistule'', XCVII, 3, in ''Patrologiae cursus completus, series latina'', a cüa de J.P. Migne, 54, Pa(r)îgi, 1881</ref>
L'istitusiun da diocexi rizülta cumunque ciütòstu tarda, in quantu fundâ següamente dòppu a mòrte de Sant'Ambrogiu.<ref>{{Çitta|Calzamiglia, 2014|p. 6}}</ref> U primmu vescu, Quinsiu, du quale l'emmu nutissa sèrta, remunta au [[451]], firmatà(r)iu da lete(r)a du scinudu de Euzebiu, [[Arcidiocexi de Milan|véscu de Milàn]], inviâ au pappa Leun I; inta curispundensa a se stabuiva a cundànna de Nestò(r)iu e de Eutiche (Mànsi); tüttavia fra e istitusiun religiuse de questu genere, a duxéa esse a primma in urdine de fundasiun, vistu che nu se tröva tràccia di véscuvi de Vinimìa e de Savuna armenu fin a l'ànnu 680, annu da partecipasiun de queste due figüe a ün di cuncui de quel'epuca.<ref>''Aghatonis Pape Epistule'', III, col 1238, in ''Patrologiae'', cit., 87, Pa(r)îgi, 1863</ref>
U(r)igina(r)iamènte ae dipendense de l'arcidiocexi de Milan, u sò teritòiu u l'éa limitàu a setentriùn dau spartiaiva arpìn, mèntre a levante rivava scin a [[Finô|Finâ]] e a Punente cumprendeva a zòna sanremasca.
A scuvèrta de in edifissiu eclexiàsticu cun funte bateximâle intu paise da [[A Riva (cumüna)|Riva]], cun datasiun curispundente au [[VI secolo|VI seculu]] mustran in urganisasiun cristiàna de campagne e testimonian ascì in urganisasiun du teritòiu bazâ in scia cêve lucâle.
=== Etè de Mezzu ===
Inti seculi a vegnì e nutissie insci vescuvi de Arbenga sun framentà(r)ie, armenu fin a l'ànnu Mule. Âtri scavi archeulogici l'han purtau turna aa lüxe u numme de 'n véscu cuntempuraneu a l'etè de Quinsiu, stu lì u se(r)éva Benedettu.
Au cunciliu pruvinsâle de [[Milan|Milan]] du [[679]], ch'u s'éa espressu cuntru i ideâli du munutelismu, l'axeva piàu parte ascì u véscu arbenganese: ''Bono''; pa(r)eggia a partecipasiun au scinudu rumàn in prepa(r)asiunau seguente cuncuiu ecümenicu du 680-681. Âtri dui véscuvi, Iünsiu e Martirian, culuchèi stu(r)icamente fra a mitè du [[VI secolo|VI]] e a mitè de l'[[VIII secolo|VIII seculu]], sun reciamèi inti ''Acta Sancti Martiriani episcopi et martiris''.
De l'epuca presedente a quella carulingia gh'è Dexide(r)iu, che u l'ha cunsacràu a gêxa de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasìa de San Pê]], inta [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atella]]. Egidürfu l'axeva piàu parte invêce au cunciliu milanese a livellu pruvinsale de l'[[864]], cun 'na funsiun de sarvaguardia de l'urdinamentu eclexiasticu e du cuntrollu de l'upe(r)àu du véscu inta giü(r)isdisiun diucesana.
Sèra u [[IX secolo|IX seculu]] u véscu Benedettu Revelli, a l'imprensippiu abâte du munastêu de l'Ìsua epoi elezüu vescu arbenganese, vene(r)àu intu Mediuevu e canunisàu poi intu [[XVII secolo|XVII seculu]].
Arbenga, asemme ae sitè de Vadu e de Vintimìa, aturnu a l'[[825]], vegne cunscide(r)â, dandu amèntu au capitulàre de Lutà(r)iu I, cumme üna de mête pe i zueni ch'i vönen stüdià, mèntre i chierici duxevan andà a stüdià a [[Turin]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=J. Carbonara|nómme=|cognómme=|tìtolo=Giovanni|ànno=1981|editô=|çitæ=Rumma|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|outô2=Maria Celeste Paoli Maineri|tìtolo=La Cattedrale di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=vaX6NAAACAAJ|ànno=2007|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Litografia Bacchetta|çitæ=A Burdighea - Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-86-79631-5}}</ref>
Ina presensa de fundamentale impurtansa a l'éa quella di munasté(r)i benedetìn ch'i cuntribuìvan au rafursamentu religiusu da diocexi. Fra sti chi, particularmente, se distinguéva quellu de l'Ìsua, giüstu de frunte aa sitè, che intu [[1044]], grassie a ina particulâre cuncesciùn du Pappa Benedettu IX, l'éa stàu ezentàu da l'aministrasiùn vescuvìle.
Grassie a questa particularitè u munastê u l'éa sciurtìu a utegnì diverse prupietè nu sulu in Itàlia, ma ascì in [[Catalogna|Catalògna]], in [[Provensa|Pruvensa]] e in [[Corsega]]. Inte l'annu [[1064]] a cü(r)ia ingàuna l'éa ancù sutta ae dipendense lumbàrde, difatti l'éa in vigure u pagamentu de tàsce d'in annu in annu.
U prelàu diucesàn Erembertu axéva poi partesipàu au scinudu de Pavìa, ch'u s'éa svoltu u [[25 òtôbre|25 d'utubre]] [[1046]], u sulu fra tütti i vescuvi ligü(r)i, incuntrandu u suvràn Enrîcu III u Negru, ch'u rapresentava ina reuniùn de curte aa fìn de stabuì a so ca(r)â versu Rumma, a testimuniâ u legamme fra u teritòiu arbenganese e u Regnu d'Italia.
Se cumprende invêce, grassie aa còppi de 'n ducumentu du 29 de zügnu du [[1076]], a cuncesciùn a l'abasìa de San Pê de Tui(r)àn de 'n mu(r)ìn intu paìse, firmàu cun u cunsensu de ben 22 canònici da cattedrâle elenchèi in urdine de dignitèi e de duzze ''muites Sancti Ioanis'', (primmu de l'elencu ''Conradus'', avucàu de l'episcòpiu).
U ducumentu u ne mustra ducca cumme a cü(r)ia a l'éa gestìa da in alunga sé(r)ie de canònici ch'i fiancavan u vèscu (a l'epuca Deudàu), asemme a 'na clientêla armâ, con incàreghi ben definìi e ch'a fa imaginâ in patrimôniu vastu, tantu da paê puntu de riferimentu ascì a livellu puliticu.<ref>Navone, Dell'Ingaunia, cit., III, pp. 204-205, còpia du Seisentu du canônicu Paneri</ref>
Du [[1127]] u munastê de San Luénsu a [[Varigotti|Va(r)igòtti]] vegne cucessu da parte de Bunifassiu du Vastu au vescu ingàunu, intu stessu periudu sun strétti i rapòrti cu-a sitè de Lerìn. A furtüna de l'abasia a Tui(r)àn a munta, grassie püe a l'asiun du véscu Utùn, intu [[1149]], che paralelamènte sette ànni primma l'axéva cunfermàu u cuntròllu da parte da gêxa de San Steva de [[Zena]] e gêxe de San Steva a [[Sanremu|Sanremmu]] e de Vuarêgia.
Inte sta fase a prusegue l'uranisasiun cu-e cêvi lucâli, inta fàscia cumprésa fra a valâ de dl'Aròscia e u finalese, e (in scia còsta) fin au Pòrtu. Au de föa de questa sudivixun gh'éa u gurfu de Diàn, ancù sutta a l'abasìa de [[Dian San Pê|San Pê]].
Intu [[1169]], invêce, u munastê da Gainâa vegne culucàu sutta u direttu cuntrollu de l'arcivescuvàu de Zena; aa fin du [[1473]], in cuntempuranea aa perdita de prupietè prestigiuse vegne cuncessu in cumênda. Cu-u 1179 e a paxe in Lateran fra l'Impe(r)u e a Lega di cumüi italiàni, l'éa presente u véscu Lanteriu, ch'u rapresentàva a [[Marca d'Arbenga]]. L'annu [[1159]] [[Pappa Lisciàndro III|pappa Lisciandru III]] l'axeva asegnàu a diocexi aa pruvinsa eclexiàstica de l'arcidiocexi de Zena, ma u pruvedimentu, u nu tröva imediàu riscuntru, tantu che ancùa intu [[1213]] pappa Inucensu III ribadìsce au véscu Enrîcu a sutumisciùn duvüa a l'auturitè diucesana zenesi.
L'éa propiu a partì da-u [[XIII secolo|XIII seculu]] ch'i s'èan fai ciü streiti i rapôrti cun Zena. Fàttu ch'u mustra l'avixinamentu de due realtè l'è u lungu episcopàu de Lanfrancu de Negru ([[1255]]-[[1288]]), zenese: vellu u và a eliminà serti ben da mensa vescuvìle a favûre de famìe zenesi, i quali membri vegnivan cuscì inse(r)ìi ad aministrà u capitulu da catedrâle; Au sò mandàu se fan ascì remuntà i primmi urdini mendicànti diucesèi.
Düante u [[1292]] u seggiu vescuvìle u rezültava vöiu, fin a quande nu munta u sevaschìn Nicolò Guascùn (o Vascùn di Marchesi de Séva) da [[Pàppa Niccolò IV|pappa Niccolò IV]] u 29 de zenà. Vell'u se(r)à u priummu de ina sé(r)ie de sevaschìn a ucupà a cattedra diucesana inta primma mitè du [[XIV secolo|XIV seculu]].
Fedeîgu de Séva, fìu de Benedettu di Marchesi de Seva, scignû de Muntezemu(r)u, u l'éa stàu elezüu u 4 dixembre du 1330 a l'etè de numma 22 ànni, pe a quale u l'utegne ina dispensa da parte du pappa [[Pappa Zane XXII|Giùanni XXII]] pe a sòa cunuscensa pe i me(r)iti zà utegnüi.
U [[7 arvî|7 d'arvì]] du [[1334]] vegne urdinàu u scinudu diucesàn, ai quali a segue a pübbricasiùn di àtti ai seguenti [[2 mazzo|2 de màzzu]]. Ascì pe sta côsa chi u pappa Benedettu XII cu'ina létera du [[27 mazzo|27 mazzu]] [[1336]] u incàrrega de infurmâse e de furnì 'na scistemasiùn ai prublemi nasciüi fra u marchese du Carettu de Savuna e u véscu de Nôli, Teudôxiu.
Ai [[31 lûggio|31 de lüiu]] du [[1337]] u l'axéva apruvàu i statüi capitulà(r)i di canonici da sò catedrâle. U mö(r)e [[1349]] e u [[18 frevâ|18 de frevâ]] du mèximu ànnu u pìa u trônu u prubabue névu Giuanni di marchesi de Séva, cunscignû de Priéru e Sâle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Oliviero|tìtolo=Memorie storiche della Città di Ceva|url=https://it.wikisource.org/wiki/Memorie_storiche_della_citt%C3%A0_e_marchesato_di_Ceva|ànno=1858|editô=Teonesto Gareone|çitæ=Seva|léngoa=IT|p=343|capìtolo=Uomini illustri|vìxita=2021-12-07}}</ref> Dau [[1380]] au [[1419]] u véscu in càrega l'è stàu Girbertu Fieschi, ch'u l'aministàva a diocexi grassie a 'na sé(r)ie de vicàri, mustrandu ina scarsa presensa.
Doppu se vegghe Antôgnu Da Punte, prelàu atentu a l'ambitu artisticu, ch'u porta aa fin i travaji pe u növu cô(r)u da catedrâle ascì grassie aa puscibuitè dâ dau pàppa Martin Vpe puê vende e indurgense dü(r)ànte a festivitè ''conluant ad eandem ecclesiam et ad eius conservationem seu fabricam manus prompte porrigant adiutrices''. Intu [[1427]] u ròllu vegne ricuvèrtu da Matêu du Carettu, che partecipandu au Cuncuiu de Baxuêa u cuntrasta furtemente a linea de Rumma, pe poi turnâ in derê a paxificâse primma ch'u fusse tròppu tardi.
=== Etè mudèrna ===
[[Immaggine:Musêo Diocezàn (Arbénga) - A diòcexi d'Arbénga do Benàrdo Raibâdo da-o Palàçio do Vésco (3).jpg|miniatura|250x250px|Benardu Raibadu, ''A diocexi d'Arbenga'', öiu in sce tèia, 1636]]
Fra i seculi [[XV secolo|XV]] e [[XVI secolo|XVI]] se fa stradda a figüa de Leunardu Marchese ([[1476]]-[[1513]]), ricurdàu pe a cüa du teritòiu diucesàn, a riurganisasiùn di ben pusedüi e a fundasiun de növe paròcchie.<ref name="beweb" /> Carlu Siga(r)a ([[1554]]-[[1572]]), doppu avê piàu parte au Cuncuilu de Trentu, rezülta êsse ün di prìmmi a aplicâ efetivamente e növe nurmatìve. L'8 de màzzu du [[1564]] u fa cunvucà u primmu scinudu diucesàn.
Ai 21 d'arvì du [[1569]] istituìsce u [[Seminario vescovile di Albenga|seminà(r)iu vescuvìle]] intu ciòstru da catedrâle, ch'u l'ha utegnüu in növu edifissiu primma intu [[1622]] e poi [[1929]], qund'u s'è spustàu inta sêde de ancöi. U nüme(r)u de scinudi va multiplicanduse cu-i vescuvi chìi vegnen: fra tütti Luca Fieschi n'axéva cunvucàu trei, mèntre Vincensu Landiintuli e Pier Fransescu Costa dui pe ün.
A st'ürtimu se dêve ascì a redasiùn, atuâ dau canônicu Gio Antôgnu Paniêri, da munumentâle òpe(r)a, restâ scrìta a màn e cunservâ inti archivi diucesèi, cu-u titulu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]'', fundamentâle pe a cunuscensa du stàttu da diocexi d'Arbenga inta primma mitè du [[XVII secolo|XVII seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello, succinto repilogo delle Ragioni delle Chiese, e Diocesi d'Albenga, cominciato da Pier Francesco Costa Vescovo d'Albenga dell'anno 1624, in tre tomi diviso|url=https://www.andoraneltempo.it/sacro-e-vago-giardinello.php|ànno=1624-1625|editô=Diocexi de Arbenga-Impéia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LA}}, manuscrîtu in papê, divisu in tréi tômmi, cunservàu inte l'archiviu diucesàn</ref>
Aa fin du [[XVI secolo|XVI seculu]] u se regòrda u vescuvàu de Luca Fieschi, membru de 'na ricca famìa zenese, ch'u mette(r)à a dispusisiun ina gròssa parte du so patrimôniu intu rifasimentu da catedrâle arbenganese, adatâ cuscì ai canuni fissèi dau Cuncuiu trentìn.
Sciben st'impurtante òpe(r)a de restrüttü(r)asiùn, u nu l'ha avüu vitta fasue, tantu che a vîxita aa fin du seculu, cumpiüu dau munscignû Mascàrdi, se(r)éva stâ vusciüa dau papàu pe meju cuntrulâ u mandàu du véscu, ludàu cumunque pe u so upe(r)àu inta magiuransa de gêxe sutta aa diocexi. U marcuntentu di âtri eclexiastici e de serti sitadìn uustri se(r)éva stàu racoltu e messu in evidensa cun in ducumentu (nu 'rivàu aa giurnâ d'ancöi) du [[1600]]: i ''mugugni'' i vegnivan survatüttu dai ciü cunservatùi, ch'i cuntestavan e òpe(r) da vellu fàe e dumandavan ascì a vîxita in diocexi de 'n cumisâiu e a cunvucasiun a [[Rumma]] du prelàu pe rênde cùntu da sò aministrasiun.
In âtru papê, inviàu dau cumün aa Santa Sêde, dumanda a presensa du vescu in sitè dü(r)ante u periudu de Qua(r)éxima de l'ànnu du Giubuêu, in mòddu ch'i possen finì ascì i travaji entru a fin de l'ànnu santu. U Fieschi u mö(r)e in [[Arbenga]] intu [[1610]], sepurtu inta capélla de San Ricàrdu, dund'u sò sucesû Pê Fransescu Còsta u fa(r)à custruìi in büstu e mete(r)à ina tàrga a memôia du véscu, poi spustâ inta sacrestìa.
Dòppu San Benedettu, véscu du [[IX secolo|IX seculu]], intu [[XVIII secolo|Setesentu]] a diocexi l'ha purtàu aa Gêxa catôlica in âtru sàntu, Leunardu dau Pòrtu, fràtte di Minûi rifurmèi, predicatû de ruiêvu in tütta Itàlia, ma survatüttu a Rumma, dunde u l'è ina figüa sentrâle du grande giubuêu de l'ànnu [[1750]], ricurdàu ascì cumme prumutû da pràtica da Via Crûci, che pe primmu prêdica au [[Colosseo|Culussêu]], propiu dü(r)ànte l'Annu Sàntu inandiàu da pappa [[Pappa Benêito XIV|Benedettu XIV]].<ref name="beweb" />
=== Etè cuntempuranea ===
Inta primma parte de l'[[XIX secolo|Utusentu]] a diocexi a vegghe in ridimensciunamentu da sò sfé(r)a de influènsa terituiâle. Vegnen difatti sedüe fra u [[1803]] e u [[1804]] quattru paròcchie de l'entrutèra arbenganese, in sciu crinâle arpìn: sun quella de [[Cirixöa|Ci(r)ixöa]] (frasiun de [[Garesce|Garésce]]) inta [[Valâ du Neva|valâ du Néva]] e quelle de Autu, Cravaüna e naxin, inta valâ du Pennavaire.
Tütte queste e passan sutta aa diocexi de Munduvì. De suguitu, intu [[1831]], âtre vintisinque parocchie da parte ciü a punente vegnen pasàe aa diocexi de Vintimìa, fra ste chi: [[Sanremu|Sanremmu]], [[Tàgia (cumüna)|Tàggia]], [[Baaücu|Bâüccu]], [[Muntautu Carpaxe|Muntâutu Carpàxe]], [[Triöra|Triöa]], [[Baiardu|Bajardu]], [[Seriana|Se(r)iàna]], A Còlla de Sanremmu, [[U Castelà (cumüna)|U Castelâ]], [[U Tersö|Tersôiu]], [[Pumpiana|Pompêiàna]], [[A Riva (cumüna)|A Riva]], [[San Steva a Mâ|San Stêva au Mâ]], [[A Sipressa|Ciprèssa]], [[Lingueglietta|Lenguejetta]], [[A Còsta]], [[San Luensu (cumüna)|San Luensu au Mâ]], [[Prebüna|Priabrüna]] (numma e frasiui de [[Boscomare|Bòscumâ]] e da Tûre), [[I Moin|I Mu(r)in de Triöa]] e [[I Spiareti|Uspedaletti]].<ref>Testu da bulla in: {{Çitta|Rossi, 1870|pp. 351-355}}</ref>
Fra i véscuvi ch'i figü(r)an intu [[XIX secolo|XIX seculu]], gh'è stàu Raffaele Biale ([[1840]]-[[1870]]) ch'u l'axéva favu(r)ìu i stüddi teulogici du clêru e l'inìu de 'na misciùn de sacerdòtti diucesèi.
Zà intu [[1816]] in saceròtte de [[Triöra|Triöa]], Giuànni dai Mu(r)ìn, l'éa mòrtu martì(r)e inta [[Cinn-a|Cìna]]. I primmi dui patriàrchi da restaurâ sêde da Geruxalèmme di latìn l'éan u(r)iginèi da diocexi: [[Giuseppe Valerga|Giüseppe Valerga]] de [[Löa]] e [[Vincenzo Bracco|Vincenso Bràcco]] da [[Torrazza (Imperia)|Turàssa]].
Sempre intu mèximu periudu gh'è stâ a nàscita de arcüne ciungregasiun religiuse feminìli: intu [[1836]] Te(r)esa Munardu l'axéva fundàu a Löa e muneghe da Vixitasiùn, ancù a Löa, intu [[1885]], [[Maria Francesca Rubatto|Ma(r)ia Fransesca de Gesù Rübàttu]] l'axéva fundàu e Tersiàrie Capucîne. Ancù du [[1848]] [[Maria Leonarda Ranixe|Ma(r)ìa Leunarda Ranìxe]] l'ha istituìu e Cla(r)ìsse da Santìscima Nunsiâ.
Intu [[XX secolo|Növesentu]], pe diversci ànni u véscu d'Arbenga l'è stàu Ange(r)u Cambiâxu, ch'u vìve i ànni dü(r)ìscimi de due guère, intervenendu ascì persunalmente inti cunfrunti du cumandu tedescu, fin au [[1945]]. In particulâre ufrenduse intu [[1942]], u [[29 seténbre|29 de setembre]], cumme ustàggiu au pòstu de ciü de sentusinquanta pixuné(r)i sivìli.<ref name="beweb" />
L'8 de lüiu du [[1949]], cu-a leté(r)a apustôlica ''Qua Augustus Imperator'', u pappa Piu XII u l'ha pruclamàu a Beâta Ma(r)ìa Vèrgine, cunusciüa cu-u titulu de ''Madònna de Puntelungu'', prutetrixe prinsipâle da sitè d'Arbenga e da diocexi.<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1950|tìtolo=Létte(r)a apustòlica "Qua Augustus Imperator"|revìsta=Acta Apostolicae Sedis|editô=Typis Polyglottis Vaticanis|volùmme=An. et Vol. XLII|pp=591-593|léngoa=LA|url=http://www.vatican.va/archive/aas/documents/AAS-57-1965-ocr.pdf}}</ref> Ai 2 de frevâ du [[1965]] a diocexi asciòrbe intu sò teritòiu a paròcchia de [[Naxin|Naxìn]], ch'a l'éa apartegnüa aa diocexi de Munduvì dau [[1804]].<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1965|tìtolo=Decretti "Quo aptius animarum"|revìsta=Acta Apostolicae Sedis|editô=Typis Polyglottis Vaticanis|volùmme=An. et Vol. LVII|pp=610-611|léngoa=LA|url=http://www.vatican.va/archive/aas/documents/AAS-57-1965-ocr.pdf}}</ref> Vista l'impurtansa da sitè de Impeia, u numme da diocexi u l'è stàu cangiàu in diocexi de Arbenga-Impeia a partì dau 1º de dixembre du [[1973]], mèntre a baxìlica de San Mau(r)ìssiu au Portu, l'è stà elevâ a cuncatedrâle da diocexi.<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1974|tìtolo=I dui decretti "In dioecesi Albinganensi"|revìsta=Acta Apostolicae Sedis|editô=Typis Polyglottis Vaticanis|volùmme=An. et Vol. LXVI|pp=27-29|léngoa=LA|url=https://www.vatican.va/archive/aas/documents/AAS-66-1974-ocr.pdf}}</ref>
== Vescuvi ==
Sun chi de sutta inse(r)ìi i vescuvi da diocexi scin daa sò fundasiun, umetendu i periudi de sêde vacànte ch'i nu süpe(r)an i dui anni o nu sun acertèi.
* Quinsiu † (mensciunàu intu [[451]])
* Benedettu I ([[V secolo|V seculu]])<ref>Numme du véscu restituìu mediante in'epigrafe atribuìbile au V seculu ({{Çitta|Calzamiglia, 2014|p. 10}}).</ref>
* Gaudensiu? † (mensciunàu intu [[465]])<ref>Segundu serti studiuxi l'éa véscu de Avêia, in Abrüssu. Pe âtri dòppu Gaudensiu ghe se(r)éa stàu Sarviu, destinatâiu peò da diocexi de Albi, in Fransa </ref>
* ''Anonimu'' † (mensciunàu intu [[552]])<ref>Mensciunàu pe u scinudu milanese de quell'ànnu asemme ai âtri vescuvi ligüri, nu se ne cunusce u numme ({{Çitta|Calzamiglia, 2014|p. 11}}; a p. 33 se dîxe che u véscu u l'éa Iünsiu)</ref>
* Unu(r)àu? † (mensciunàu intu [[585]])<ref>Inta ''Vita sancti Verani'', [[San Ve(r)àn de Cavaillon|vescu de Cavaillon]], u l'è mensiunàu in vescu ''Honoratus''; ma segundu u Lanzoni, Unu(r)àu u l'éa u numme du vescu de Milàn e nu d'Arbenga, atìvu int'in periudu quande i milanesi i staxevan a Zena; l'è in questu periudu ch'u ciamma u santu e u cumensa a predicâ u Vange(r)u intu teritòiu de Arbenga.</ref>
* Iünsiu † ([[VI secolo|VI]]/[[VIII secolo|VIII seculu]])
* ''San'' Martirian † ([[VI secolo|VI]]/[[VIII secolo|VIII seculu]])<ref>I nummi de Iünsiu (''Iuncius'') e de Martirian i sun ducumentài dai ''Acta Sancti Martiriani episcopi et martiris'', cunusciüi in Itàlia numma dau [[1969]]. Cfr. {{Çitta|Calzamiglia, 2014|pp. 10, 22}}; {{Çitta publicaçión|outô=Nino Lamboglia|ànno=1973-1975|tìtolo=Un Vescovo di Albenga sconosciuto: S. Martiriano|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|editô=|çitæ=|nùmero=XXVIII-XXX (n.1-4)|pp=pp. 1-10}}</ref>
* Bônu † (primma du [[679]] - dòppu u [[680]])
* Dexidê(r)iu† (primma du [[IX secolo|IX seculu]])<ref>Segundu a ''Chronica'' du [[Abasia de San Pêru in Varatella|munastê de San Pê in Va(r)atèlla]], Dexidê(r)iu u l'axéva cunsacràu a baxilica int'in epuca inserta, primma de l'etài carulingia ({{Çitta|Calzamiglia, 2014|p. 11}}).</ref>
* Egidürfu † (mensciunàu inte l'[[864]])<ref name="beweb" />
* San [[Benedetto Revelli|Benedettu]] [[Benedetto Revelli|II]], [[Ordine de San Benêito|O.S.B.]] † (primma de l'[[885]] - 16 frevâ [[900]] mòrtu)
* Ingu o Ingorfu? † (primma du [[940]] - dòppu u [[962]])<ref>Inserta l'è l'apartenensa de stu véscu aa sêde de Arbenga, perché inti dui ducumenti ch'i ripòrtan u sò numme, nu ven mai dìtu de quale diocexi u fusse véscu ({{Çitta|Semeria, 1843|p. 365}}).</ref>
* ''Anonimu'' † (? - [[998]] diméssu)
* Erimbèrtu † (mensciunàu intu [[1046]])
* Diudàu, [[Órdine certozin|O.Carth.]] † (primma du [[1075]] - tòstu [[1098]] depòstu)<ref>L'éa stàu cundanàu cumme scimunìacu au scinudu de Milan inte l'arvì du [[1098]], ''sub conditione'', "se ducca entru a festa di sànti Pê e Paulu u nu l'avésse abandunàu a sêde invàsa o u nu l'avesse dàu ina giüsta repa(r)asiùn" ({{Çitta|Calzamiglia, 2014|pp. 28, 33}}).</ref>
* Adalbèrtu (o Aldebèrtu) † (primma du [[1103]] - 2 dixembre [[1124]] mòrtu)<ref>In papê du [[1123]] u ripòrta e firme di véscuvi che ghe sucedden e cunferman a dunasiun fâ da Aldebertu; in urdine sun ripurtài i nummi de Utùn, Lanteriu, Alnardu e Trüccu. {{Çitta|Semeria, 1843|pp. 367-368}}</ref>
* Utùn † ([[1125]] - dòppu u [[1142]])
* Trüccu I †
* Bunifassiu I †<ref>I véscuvi Trüccu I e Bunifassiu I i sun mensciunài da Üghelli, ma sensa nisciün rife(r)imentu ducumentà(r)iu a sustegnu.</ref>
* Uduàrdu † (primma du [[1150]] - dòppu u [[1155]])
* Rubertu † (mensciunàu intu [[1159]])
* Lanteriu I † (primma du [[1171]] - dòppu u [[1179]])
* Lisciandru † (mensciunàu intu [[1180]] tòstu)
* Alnàrdu † (mensciunàu intu [[1189]] e [[1196]])<ref>Üghelli u ripòrta in vescu Alraudu intu 1189 e Airaldu intu 1196; in tütt'i dui câxi nu s'ha arcüna ducumemtasiun a sustegnu da crunulugia; pe Semeria u se tratta du mèximu véscu, du quale nu existen ducumenti ch'i repòrten u sò numme.</ref>
* Ibàrdu Fieschi † (fìn du [[XII secolo|seculu XII]])
* Trüccu II † (mensciunàu intu [[1199]])<ref>Üghelli rife(r)isce che u numme de stu vescu chi ''"floruit a. 1199"'' (col. 915), ma nu ne ripòrta a funte; segundu Semeria ({{Çitta|Semeria, 1843|p. 373}}) a nu l'existe nisciün ducumentu che u parle de Trüccu II.</ref>
* Ubèrtu I † ([[1205]] - 1º utùbre [[1211]] depòstu)
* Enrîcu † (mensciunàu intu [[1212]])
* Ubèrtu II † ([[1216]] o [[1217]]<ref>Segundu Gams e Eubel, Ubèrtu u l'è stàu cunsacràu ai 8 de marsu du 1217; Calzamiglia ({{Çitta|Calzamiglia, 2014|p. 29}}) u marca pe' cuntru cumme data i 5 de marsu du 1216.</ref> - dòppu u [[1225]])
* Scimùn I † (primma du [[1230]] - dòppu u [[1231]])
* Bunifassiu II † (mensciunàu intu [[1233]])
* [[Papa Innocenzo IV|Sinibardu Fieschi]] † (primma du [[1235]] - [[1238]] diméssu, in seguitu elezüu pàppa cu-u numme de Inocensu IV)
* Scimùn II † ([[1238]] - ?)
* Imperiâle Dô(r)ia †
* Lanteriu II † (primma du [[1250]] - [[1255]] ? mòrtu)
* Lanfràncu de Negru, O.F.M. † (17 frevâ [[1255]] - tòstu [[1288]] mòrtu)
* Nicolò Vaschin, O.F.M. † (28 zenà [[1292]] - dòppu u [[1302]] mòrtu)
* Manuêle Spinnu(r)a † (13 mazzu [[1309]]<ref>L'éa aministratû apustolicu da sêde primma da so nomina (zà intu [[1306]]).</ref> - tòstu [[1320]] mòrtu)
* Giuànni, O.F.M. † (18 lüiu [[1321]] - [[1328]] mòrtu)
** Fedeîgu Cibo † (28 nuvèmbre [[1328]] - 4 dixembre [[1329]] diméssu) (aministratû apustôlicu)
* Fedeîgu de Séva † (4 dixembre [[1329]] - [[1349]] mòrtu)
* Giuànni de Séva † (18 frevâ [[1350]] - 13 setèmbre [[1364]] numinàu véscu de [[Diocexi de Tortonn-a|Turtuna]])
* Giuànni Fieschi † (13 setèmbre [[1364]] - [[1390]] mòrtu)
* Girbertu Fieschi † ([[1390]] - dòppu u [[1415]] mòrtu)
* [[Antonio Da Ponte (vescovo)|Antôgnu Da Punte]] † (10 lüiu [[1419]] - [[1429]] mòrtu)
* Matêu Du Carettu † (2 dixembre [[1429]] - [[1448]] mòrtu)
** [[Giorgio Fieschi|Zorzu Fieschi]] † (31 lüiu [[1448]] - 21 dixembre [[1459]] diméssu) (aministratû apustôlicu)
** [[Napoleone Fieschi|Napuleun Fieschi]] † (21 dixembre [[1459]] - [[1466]] mòrtu) (aministratû apustôlicu)
* Valé(r)iu Caldeîna † (5 nuvèmbre [[1466]] - zenà [[1472]] mòrtu)
* Girolamu Bassu da Rûve † (14 frevâ [[1472]] - 5 utùbre [[1476]] numinàu véscu de [[Diocexi de Maseâa-Tolentin-Recanâti-Cingoli-Treia|Recanâti e de Mase(r)â]])
* Leunardu Marchese † (5 utùbre [[1476]] - 31 lüiu [[1513]] mòrtu)
** Bandinellu Sauli † (5 austu [[1513]] - 19 nuvèmbre [[1517]] diméssu) (aministratû apustôlicu)
** Giuliu de' Medici † (19 nuvèmbre [[1517]] - 5 mazzu [[1518]] diméssu) (aministratû apustôlicu)
* Giangiacumu de Gambarâna † (5 mazzu [[1518]] - [[1538]] mòrtu)
** Girolamo Grimaldi † (15 nuvèmbre [[1538]] - 27 nuvèmbre [[1543]] mòrtu) (aministratû apustôlicu)
** Giuànni Battista Sigâ(r)a † (5 dixembre [[1543]] - 30 marsu [[1554]] diméssu) (aministratû apustôlicu)
* Carlu Sigâ(r)a † (30 marsu [[1554]] - [[1572]] diméssu)
* Carlu Grimaldi † (26 nuvèmbre [[1572]] - 11 utùbre [[1581]] mòrtu)
** U(r)àssiu Malaspina † (8 zenà [[1582]] - [[1582]] mòrtu) (véscu elezüu)
* Luca Fieschi † (28 marsu [[1582]] - 29 dixembre [[1610]] mòrtu)
* Dumenegu de' Marini † (11 arvì [[1611]] - 18 lüiu [[1616]] numinàu arcivéscu de [[Arcidiocexi de Zena|Zena]])
* Vincensu Landinelli † (3 austu [[1616]] - [[1624]] diméssu)
* Pê Fransescu Costa † (29 arvì [[1624]] - 14 marsu [[1655]] mòrtu)
* Fransescu de' Marini † (2 austu [[1655]] - 29 marsu [[1666]] numinàu véscu de [[Diocexi de Molfetta-Rûvo-Giovinasso-Terlissi|Mulfetta]])
* Giuànni Tumâsu Piintuli, C.R. † (29 marsu [[1666]] - zügnu [[1688]] mòrtu)
* Albertu Blotto, O.Carm. † (24 zenà [[1689]] - dixembre [[1690]] mòrtu)
* Zorzu Spinnu(r)a † (12 nuvèmbre [[1691]] - setèmbre [[1714]] mòrtu)
* Carlu Maria Giüseppe de Furnari † (20 frevâ [[1715]] - 16 nuvèmbre [[1730]] diméssu)
* Gustìn Rivarola † (11 dixembre [[1730]] - 31 dixembre [[1745]] mòrtu)
* Custantìn Sèra, [[Chierici regolari di Somasca|C.R.S.]] † (9 marsu [[1746]] - 21 dixembre [[1763]] mòrtu)
* Giüseppe Fransescu Ma(r)ìa da Tûre † (11 mazzu [[1764]] - 9 frevâ [[1779]] mòrtu)
* Stêva Giüstiniani † (12 lüiu [[1779]] - 29 marsu [[1791]] mòrtu)
* Paulu Mazzulo † (26 setèmbre [[1791]] - 7 austu [[1802]] mòrtu)
* Ange(r)u Vincensu Andrìa Ma(r)ia Dania, [[Órdine dei fratti predicatoî|O.P.]] † (20 dixembre [[1802]] - 6 setèmbre [[1818]] mòrtu)
* Carmine Cordiviola † (2 utùbre [[1820]] - 29 austu [[1827]] mòrtu)
** ''Sêde vacànte (1827-1832)''
* [[Vincenzo Tommaso Pirattoni|Vincensu Tumâsu Pirattoni]], [[Órdine di fratti predicatoî|O.P.]] † (24 frevâ [[1832]] - 25 utùbre [[1839]] mòrtu)
* Raffaêle Biâle † (27 arvì [[1840]] - 12 arvì [[1870]] mòrtu)
* Pê Anacleêtu Siboni † (27 utùbre [[1871]] - 23 zügnu [[1877]] mòrtu)
* [[Gaetano Alimonda|Gaetan Alimonda]] † (21 setèmbre [[1877]] - 12 mazzu [[1879]] diméssu<ref> U 12 de mazzu ven incaregàu cardinâle de Santa Ma(r)ìa in Traspuntìna</ref>)
* Feìppu Alegru † (12 mazzu [[1879]] - 2 dixembre [[1910]] mòrtu)
* [[Giosuè Cattarossi|Giusuè Cattarossi]] † (11 arvì [[1911]] - 21 nuvèmbre [[1913]] numinàu véscu de [[Diocexi di Bellun-Feltre|Fèltre e Bellün]])
* Cèlsu Carletti (Pacifico da Seggiano), [[Órdine di fratti minoî capuçìn|O.F.M.Cap.]] † (25 austu [[1914]] - 22 utùbre [[1914]] mòrtu)
* Ange(r)u Cambiâxiu † (22 zenà [[1915]] - 6 zenà [[1946]] mòrtu)
* [[Raffaele De Giuli|Raffaêle De Giuli]] † (18 frevâ [[1946]] - 18 arvì [[1963]] mòrtu)
* [[Gilberto Baroni|Girbertu Baroni]] † (30 mazzu [[1963]] - 27 marsu [[1965]] numinàu véscu da [[Diocesxi de Réggio Emilia-Guastalla|Reggiu Emìlia]])
* [[Alessandro Piazza (vescovo)|Lisciandru Piazza]] † (18 mazzu [[1965]] - 6 utùbre [[1990]] riti(r)àu)
* [[Mario Oliveri|Màriu Uliveri]] (6 utùbre [[1990]] - 1º setèmbre [[2016]] diméssu)
* [[Guglielmo Borghetti|Guglielmu Burghetti]], sucedüu u 1º setèmbre [[2016]]
== Statistighe ==
A diocexi a cuntava du 2022 de 153.000 batezzi in sce 'na pupulasiùn de 172.000 persune, ch'i curispunden a l'89,0% du tutâle.
{| class="wikitable" id="820" style="font-size:95%;width:80%;margin:auto;clear:both;text-align:center;"
! rowspan="2" id="823" |ànnu
! colspan="3" id="825" |pupulasiùn
! colspan="4" id="827" |presbite(r)i
! rowspan="2" id="829" |diacuni
! colspan="2" id="831" |religiusi
! rowspan="2" id="833" |parocchie
|- id="835"
! id="836" style="width:10%;" |<small>batezèi</small>
! id="838" style="width:10%;" |<small>tutâle</small>
! id="840" style="width:5%;" |<small>%</small>
! id="842" style="width:8%;" |<small>nüme(r)u</small>
! id="844" style="width:8%;" |<small>seculâri</small>
! id="846" style="width:8%;" |<small>regulâri</small>
! id="848" style="width:8%;" |batezèi pe presbite(r)u
! id="850" style="width:8%;" |<small>òmmi</small>
! id="852" style="width:8%;" |<small>dònne</small>
|- id="854"
|- id="855"
| id="856" |1905
| id="858" | ?
| id="860" |119.280
| id="862" | ?
| id="864" |571
| id="866" |485
| id="868" |86
| id="870" | ?
| id="872" |
| id="873" | ?
| id="875" | ?
| id="877" |170
|- id="879"
| id="880" |1959
| id="882" |117.280
| id="884" |117.500
| id="886" |99,8
| id="888" |328
| id="890" |226
| id="892" |102
| id="894" |357
| id="896" |
| id="897" |140
| id="899" |935
| id="901" |169
|- id="903"
| id="904" |1969
| id="906" |148.584
| id="908" |148.770
| id="910" |99,9
| id="912" |268
| id="914" |182
| id="916" |86
| id="918" |554
| id="920" |
| id="921" |94
| id="923" |895
| id="925" |136
|- id="927"
| id="928" |1980
| id="930" |165.500
| id="932" |165.792
| id="934" |99,8
| id="936" |252
| id="938" |168
| id="940" |84
| id="942" |656
| id="944" |1
| id="946" |111
| id="948" |786
| id="950" |192
|- id="952"
| id="953" |1990
| id="955" |164.700
| id="957" |165.300
| id="959" |99,6
| id="961" |216
| id="963" |140
| id="965" |76
| id="967" |762
| id="969" |2
| id="971" |98
| id="973" |703
| id="975" |164
|- id="977"
| id="978" |1999
| id="980" |162.000
| id="982" |164.000
| id="984" |98,8
| id="986" |197
| id="988" |129
| id="990" |68
| id="992" |822
| id="994" |12
| id="996" |84
| id="998" |481
| id="1000" |162
|- id="1002"
| id="1003" |2000
| id="1005" |162.000
| id="1007" |164.000
| id="1009" |98,8
| id="1011" |194
| id="1013" |130
| id="1015" |64
| id="1017" |835
| id="1019" |14
| id="1021" |80
| id="1023" |470
| id="1025" |162
|- id="1027"
| id="1028" |2001
| id="1030" |162.000
| id="1032" |164.000
| id="1034" |98,8
| id="1036" |192
| id="1038" |131
| id="1040" |61
| id="1042" |843
| id="1044" |16
| id="1046" |77
| id="1048" |470
| id="1050" |162
|- id="1052"
| id="1053" |2002
| id="1055" |162.000
| id="1057" |164.000
| id="1059" |98,8
| id="1061" |195
| id="1063" |136
| id="1065" |59
| id="1067" |830
| id="1069" |16
| id="1071" |75
| id="1073" |468
| id="1075" |162
|- id="1077"
| id="1078" |2003
| id="1080" |162.000
| id="1082" |164.000
| id="1084" |98,8
| id="1086" |182
| id="1088" |128
| id="1090" |54
| id="1092" |890
| id="1094" |16
| id="1096" |72
| id="1098" |464
| id="1100" |162
|- id="1102"
| id="1103" |2004
| id="1105" |162.000
| id="1107" |164.000
| id="1109" |98,8
| id="1111" |192
| id="1113" |134
| id="1115" |58
| id="1117" |843
| id="1119" |17
| id="1121" |74
| id="1123" |403
| id="1125" |162
|- id="1127"
| id="1128" |2006
| id="1130" |163.000
| id="1132" |165.000
| id="1134" |98,8
| id="1136" |196
| id="1138" |139
| id="1140" |57
| id="1142" |831
| id="1144" |17
| id="1146" |73
| id="1148" |443
| id="1150" |163
|- id="1152"
| id="1153" |2012
| id="1155" |158.000
| id="1157" |168.200
| id="1159" |93,9
| id="1161" |176
| id="1163" |129
| id="1165" |47
| id="1167" |897
| id="1169" |22
| id="1171" |61
| id="1173" |331
| id="1175" |162
|- id="1177"
| id="1178" |2015
| id="1180" |158.400
| id="1182" |171.500
| id="1184" |92,4
| id="1186" |182
| id="1188" |135
| id="1190" |47
| id="1192" |870
| id="1194" |21
| id="1196" |59
| id="1198" |316
| id="1200" |162
|- id="1202"
| id="1203" |2018
| id="1205" |162.600
| id="1207" |176.000
| id="1209" |92,4
| id="1211" |173
| id="1213" |134
| id="1215" |39
| id="1217" |939
| id="1219" |23
| id="1221" |48
| id="1223" |233
| id="1225" |162
|- id="1227"
| id="1228" |2020
| id="1230" |157.000
| id="1232" |176.000
| id="1234" |89,2
| id="1236" |165
| id="1238" |126
| id="1240" |39
| id="1242" |952
| id="1244" |22
| id="1246" |45
| id="1248" |230
| id="1250" |162
|-
|2022
|153.000
|172.000
|89,0
|146
|115
|31
|1.047
|20
|40
|199
|161
|}
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* Anuàriu puntifissiu du 2019 e presedenti, in {{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/diocese/dalim.html|tìtolo=Diocese of Albenga-Imperia|outô=David Cheney|léngoa=EN|vìxita=2024-03-09}}
* Anuàriu puntifissiu de papê du 2021
* {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Ughelli|outô2=Nicola Coleti|tìtolo=Italia sacra|url=http://books.google.com/books?id=3p1GpyF9BUQC|ediçión=2|ànno=1719|çitæ=Venessia|léngoa=LA|volùmme=vul. IV, coll. 910-924}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Semeria|tìtolo=Secoli cristiani della Liguria|url=http://books.google.com/books?id=_NMCAAAAQAAJ&pg=PA529|ànno=1843|çitæ=Turin|léngoa=IT|pp=345-473|volùmme=vul. II|cid=Semeria, 1843}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cappelletti|tìtolo=Le Chiese d'Italia della loro origine sino ai nostri giorni|url=http://books.google.com/books?id=_NMCAAAAQAAJ&pg=PA529|ànno=1857|çitæ=Venessia|léngoa=IT|pp=529-575|volùmme=vul. XIII}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=http://books.google.com/books?id=g7ksAAAAYAAJ|ànno=1870|editô=T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}}
* {{Çitta lìbbro|tìtolo=Catholic Encyclopedia|url=https://en.wikisource.org/wiki/Catholic_Encyclopedia_(1913)/Diocese_of_Albenga|ànno=1913|editô=Encyclopedia Press|çitæ=New York|léngoa=EN|capìtolo=Diocese of Albenga}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Konrad Eubel|tìtolo=Hierarchia Catholica Medii Aevi|volùmme=[https://web.archive.org/web/20190709140633/http://sul-derivatives.stanford.edu/derivative?CSNID=00002716&mediaType=application%2Fpdf vul. 1], pp. 81-82; [https://web.archive.org/web/20181004040657/http://sul-derivatives.stanford.edu/derivative?CSNID=00002717&mediaType=application%2Fpdf vul. 2], p. 84; [https://web.archive.org/web/20160304085415/http://sul-derivatives.stanford.edu/derivative?CSNID=00002718&mediaType=application%2Fpdf vul. 3], pp. 101-102; [https://web.archive.org/web/20181004040718/http://sul-derivatives.stanford.edu/derivative?CSNID=00002719&mediaType=application%2Fpdf vul. 4], pp. 75-76; [https://www.archive.org/stream/hierarchiacathol05eubeuoft#page/75/mode/1up vul. 5], p. 75; [https://www.archive.org/stream/hierarchiacathol06eubeuoft#page/73/mode/1up vul. 6], pp. 73-74|léngoa=LA|ànno=1913-1958}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Lanzoni|tìtolo=Le diocesi d'Italia dalle origini al principio del secolo VII (an. 604)|url=https://www.archive.org/stream/MN5017ucmf_0#page/n882/mode/2up|ànno=1927|çitæ=Faensa|léngoa=IT|pp=841-842|volùmme=vul. II}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pius Bonifacius Gams|tìtolo=Series episcoporum Ecclesiae Catholicae|url=https://archive.org/stream/seriesepiscoporu00gamsuoft#page/810/mode/1up|ànno=1957|editô=|çitæ=Graz|léngoa=LA|pp=810-811}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Philippe Pergola|outô2=Giuseppina Spadea|tìtolo=Albenga: un antico spazio cristiano : chiesa e monastero di San Calocero al Monte: un complesso archeologico dal I d.C. al XVI secolo|ànno=2010|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-7563-521-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Luciano Livio Calzamiglia|tìtolo=Argomenti di storia della Chiesa di Albenga-Imperia|url=https://web.archive.org/web/20150518084548/http://www.issralbim.it/dispense/Argomenti-di-Storia-della-Chiesa-di-Albenga-Imperia.pdf|ànno=2014|editô=|çitæ=Impeia|léngoa=IT|cid=Calzamiglia, 2014}}
== Âtri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/|tìtolo=Scìtu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2025-02-09}}
* {{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/diocesi/diocesi/351/|tìtolo=Diocesi di Albenga - Imperia|léngoa=IT|vìxita=2025-02-09}}
* {{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/diocese/dalim.html|tìtolo=Diocese of Albenga-Imperia|léngoa=EN|vìxita=2025-02-09}}
* {{Çitta web|url=https://gcatholic.org/dioceses/diocese/albe0.htm|tìtolo=Diocese of Albenga-Imperia|léngoa=EN|vìxita=2025-02-09}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Arbenga]]
[[Categorîa:Diòcexi|Arbenga]]
[[Categorîa:Religión in Ligùria]]
i0q8o3qveiw3hteu2ilh33htytq6wko
Paròcchie da diocexi de Arbenga e Impe(r)ia
0
30011
269929
269917
2026-05-24T12:20:41Z
Arbenganese
12552
punènte
269929
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
[[Immaggine:Diocesi di Albenga-Imperia.png|miniatura|Mappa da diocexi]]
E '''paròcchie da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]]''' e sun 161, spanteghèi int'ina zôna ch'a cumprènde i cumüi da parte ciü a punènte da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]] e da parte ciü a levante de [[Pruvincia de Imper̂ia|quella de Impe(r)ia]] in sce 'na superficcie de 979 km quaddri, pe' 172.000 abitanti<ref>{{Çitta web|https://www.catholic-hierarchy.org/diocese/dalim.html|Diocese of Albenga-Imperia|léngoa=EN|2026-05-23}}</ref>. Intu detaju, 85 paròcchie e se trövan inta pruvinsa de Impe(r)ia, mèntre e âtre 76 e sun inte quella de Savuna, tütte spartìe fra dêxe vica(r)ièi<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/incontri-del-vescovo-con-il-clero-diocesano/|tìtolo=Incontri del Vescovo con il clero dei Vicariati|outô=Diocexi de Arbenga-Impe(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-23}}</ref>.
== Vica(r)ièi ==
=== Vica(r)iàu d'Andö(r)a ===
U cumprènde 13 paròcchie, inti cumüi de [[Andora|Andö(r)a]], [[Staanéllu|Stananellu]] e [[U Téstegu|U Testegu]]<ref name=":0" />.
{| class="wikitable"
!Paròcchia
!Cumün e lucalitè
|-
|Cö Imaculàu de Ma(r)ia
|[[Andora|Andö(r)a]], A Ma(r)ìna
|-
|Santa Matirde
|[[Andora|Andö(r)a]], A Ma(r)ìna
|-
|Sant'Andrea
|[[Andora|Andö(r)a]], Conna
|-
|Santìscima Trinitè
|[[Andora|Andö(r)a]], Ròllu
|-
|San Bertumê
|[[Andora|Andö(r)a]], San Bertumê
|-
|San Giuànni u Batìsta
|[[Andora|Andö(r)a]], San Giuànni
|-
|San Pe(r)u
|[[Andora|Andö(r)a]], San Pe(r)u
|-
|Santi Cosma e Damiàn
|[[Staanéllu|Stananellu]], San Damiàn
|-
|San Grego(r)iu Magnu
|[[Staanéllu|Stananellu]], San Grego(r)iu
|-
|Santi Lu(r)ènsu e Benardìn
|[[Staanéllu|Stananellu]], San Lu(r)ènsu - Villarelli
|-
|A Sunta
|[[Staanéllu|Stananellu]], Santa Ma(r)ìa
|-
|Santi Vincènsu e Anastâxiu
|[[Staanéllu|Stananellu]], San Vincènsu
|-
|Santi Pe(r)u e Paulu e<br />San Benardu
|[[U Téstegu|U Testegu]], sèntru - Ginestru
|}
=== Vica(r)iàu d'A(r)àsce ===
U cumprènde 6 paròcchie, inti cumüi de [[Arasce|A(r)àsce]] e de [[L'Aigheuja|Leigueja]]<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Diocexi de Arbenga e Impe(r)ia|tìtolo=I - Elenco dei vicariati|ànno=2026|léngoa=IT}}</ref>.
{| class="wikitable"
!Paròcchia
!Cumün e lucalitè
|-
|Sant'Ambröxu
|[[Arasce|A(r)àsce]]
|-
|Santa Ma(r)ìa Imaculâ
|[[Arasce|A(r)àsce]]
|-
|San Vincènsu Ferreri
|[[Arasce|A(r)àsce]]
|-
|San Bastiàn
|[[Arasce|A(r)àsce]], [[Meuio|Möju]]
|-
|Santìscima Nunsiâ
|[[Arasce|A(r)àsce]], Surva
|-
|San Matê
|[[L'Aigheuja|Leigueja]]
|}
=== Vica(r)iàu d'Arbenga ===
U cumprènde 35 paròcchie, inti cumüi de [[Arbenga]], [[Arnascu]], [[Casanöva]], [[Castergiancu]], [[Castrevegliu|Casterveggiu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Èrli]], [[Garlenda]], [[Naxin|Naxìn]], [[Süccaellu|Sücca(r)ellu]], [[Unsu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Utuê]], [[Vendùn]] e [[Villanöva]].
{| class="wikitable"
!Paròcchia
!Cumün e lucalitè
|-
|San Michê (catedrâle)
|[[Arbenga]], Arbenga Veggia
|-
|Santìscima Nunsiâ
|[[Arbenga]], [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]
|-
|Sacru Cö
|[[Arbenga]], A Ma(r)ìna
|-
|Santi Fabiàn e Bastiàn
|[[Arbenga]], [[Campugexa]]
|-
|A Sunta
|[[Arbenga]], [[Leca (Arbenga)|Leca]]
|-
|Santa Marga(r)ìtta
|[[Arbenga]], [[Lüxignan|Lüxignàn]]
|-
|San Giacumu Mazû
|[[Arbenga]], [[Sàlia]]
|-
|Santi Scimùn e Giüdda
|[[Arbenga]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]
|-
|San Zorzu
|[[Arbenga]], San Zorzu
|-
|San Benardìn
|[[Arbenga]], [[Vaìn]]
|-
|A Sunta
|[[Arnascu]]
|-
|San Giuànni u Batìsta
|[[Casanöva]], Bassanegu
|-
|San Lücca
|[[Casanöva]], Degna
|-
|Santi Pe(r)u e Paulu Apòstuli
|[[Casanöva]], Marmö
|-
|Sant'Antunìn
|[[Casanöva]], U Burgu
|-
|Sant'Antôgnu Abâte e San Giüliàn
|[[Casanöva]], Vellegu
|-
|A Sunta
|[[Castergiancu]]
|-
|[[Gêxa de l'Asunta (Castrevegliu)|A Sunta]]
|[[Castrevegliu|Casterveggiu]]
|-
|[[Gêxa da Madònna da Nêve (Veserxe)|Madònna da Nêve]]
|[[Castrevegliu|Casterveggiu]], [[Veserxe|Veserxi]]
|-
|Santa Ma(r)ìa Madalêna
|[[Cixan|Cixàn]]
|-
|San Niculò de Bâri
|[[Cixan|Cixàn]], Sènexi
|-
|San Lisciandru
|[[Cixan|Cixàn]], Cunscènte
|-
|Santa Cata(r)ìna
|[[Èrli]]
|-
|Nativitè de Ma(r)ìa Santìscima
|[[Garlenda]]
|-
|San Giuànni u Batìsta
|[[Naxin|Naxìn]]
|-
|[[Gêxa de San Bertumê (Süccaellu)|San Bertumê]]
|[[Süccaellu|Sücca(r)ellu]]
|-
|San Martìn
|[[Unsu]]
|-
|Santi Giuànni u Batìsta e Eugeniu
|[[U Sejô|U Se(r)iâ]]
|-
|San Giuànni u Batìsta
|[[U Sejô|U Se(r)iâ]], A Peagna
|-
|San Silvestru
|[[Utuê]]
|-
|Santi Steva e Matê
|[[Utuê]] - [[Casanöva]], Pûi - Bòscu
|-
|Sant'Antunìn
|[[Vendùn]]
|-
|Madònna da Nêve
|[[Vendùn]], Cü(r)enna
|-
|San Steva
|[[Villanöva]]
|-
|San Benardu
|[[Villanöva]], Ligu
|}
=== Vica(r)iàu da Cêve ===
U cumprènde 22 paròcchie, inti cumüi d[[a Cêve]], [[Aquila (cumüne)|Aquila]], [[Armu]], [[Cuxe]], [[Mendaiga]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegrossu]], [[Purnasce]], [[Ransu]], [[Ressu|Rèssu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] e [[Vesargu]]<ref name=":0" />.
{| class="wikitable"
!Paròcchia
!Cumün e lucalitè
|-
|San Giuànni u Batìsta
|[[A Cêve]]
|-
|San Giacumu Mazû
|[[A Cêve]], Aigheghi
|-
|San Michê
|[[A Cêve]], A Ni(r)asca
|-
|A Sunta e San Martìn
|[[A Cêve]], A Truasta - Möa
|-
|San Zorzu
|[[A Cêve]], Cade(r)a(r)a
|-
|Santa Repa(r)â
|[[Aquila (cumüne)|Aquila]]
|-
|Nativitè de Ma(r)ìa Santìscima
|[[Armu]]
|-
|San Pe(r)u
|[[Cuxe]]
|-
|Santi Nazâ e Celsu
|[[Mendaiga]]
|-
|San Biâxu
|[[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegrossu]]
|-
|San Darmàssiu
|[[Purnasce]]
|-
|A Sunta e San Dunàu
|[[Ransu]], sèntru e Baserga
|-
|San Benardu
|[[Ransu]], A Còsta de Base(r)ega
|-
|San Martìn
|[[Ressu|Rèssu]]
|-
|Sant'Antôgnu
|[[Ressu|Rèssu]], A Lavìna
|-
|A Sunta
|[[Ressu|Rèssu]], Sènua
|-
|San Marcu
|[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]]
|-
|San Cu(r)umbàn
|[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], Gavenu(r)a
|-
|San Benardìn da Siêna
|[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], Gazzu
|-
|San Benardu Abâte
|[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], Leve(r)ùn
|-
|Sant'Antôgnu Abâte e San Lu(r)ènsu e<br />San Giuànni u Batìsta
|[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], Muntecarvu -<br />Übaga - Übagheta
|-
|Santi Ma(r)ìa Madalêna, Prucessu,<br />Martiniàn e Matê
|[[Vesargu]], sèntru -<br />I Siöi - Lensa(r)i
|}
=== Vica(r)iàu de Löa ===
U cumprènde 10 paròcchie, inti cumüi de [[Barestin|Balestrìn]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Löa]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]<ref name=":0" />.
{| class="wikitable"
!Paròcchia
!Cumün e lucalitè
|-
|[[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Sant'Andrea Apòstulu]]
|[[Barestin|Balestrìn]]
|-
|Santa Ma(r)ìa Madalêna
|[[Buinzan|Buisàn]]
|-
|San Giuànni u Batìsta
|[[Löa]]
|-
|Santa Ma(r)ìa Imaculâ
|[[Löa]]
|-
|San Pìu X
|[[Löa]]
|-
|Madònna de Grassie
|[[Löa]], Vèrxi
|-
|[[Gêxa de San Martin (Tuiran)|San Martìn]]
|[[Tuiran|Tüi(r)àn]]
|-
|San Benardu
|[[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[Carpe]]
|-
|[[Gêxa de San Matê (U Burghettu)|San Matê]]
|[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]
|-
|[[Santuariu de Sant'Antoniu de Padova (U Burghettu)|Sant'Antôgnu de Paduva]]
|[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]
|}
=== Vica(r)iàu da Ma(r)ìna de Diàn ===
U cumprènde 14 paròcchie, inti cumüi d[[A Maina de Dian|a Ma(r)ìna de Diàn]], [[Aèntìn|Diàn A(r)entìn]], [[Dian San Pê|Diàn San Pe(r)u]], [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], [[U Castéllu de Diàn]], [[U Sèrvu]] e [[Vìlla Faròdi|Vìlla Fa(r)adi]]<ref name=":0" />.
{| class="wikitable"
!Paròcchia
!Cumün e lucalitè
|-
|San Antôgnu Abâte
|[[A Maina de Dian|A Ma(r)ìna de Diàn]]
|-
|Santi Ànna e Giacumu
|[[A Maina de Dian|A Ma(r)ìna de Diàn]], A Sa(r)ea - Calde(r)ìna
|-
|Santi Leunardu e Nicola
|[[A Maina de Dian|A Ma(r)ìna de Diàn]], I Gurlèi
|-
|Santi Marga(r)ìtta e Benardu
|[[Aèntìn|Diàn A(r)entìn]], A(r)entìn - Evignu
|-
|San Michê
|[[Aèntìn|Diàn A(r)entìn]], Bu(r)ellu
|-
|San Pe(r)u
|[[Dian San Pê|Diàn San Pe(r)u]]
|-
|Nativitè de Ma(r)ìa e Santa Lüsìa
|[[Dian San Pê|Diàn San Pe(r)u]], Burgansu - Runcaji
|-
|San Bertumê
|[[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]]
|-
|Madònna da Nêve
|[[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], A Paiö(r)a
|-
|Santi Mauru e Giacumu Mazû
|[[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], Ciappa
|-
|San Niculò de Bâri
|[[U Castéllu de Diàn]]
|-
|San Giuànni u Batìsta
|[[U Sèrvu]]
|-
|Santi Lu(r)ènsu e Antôgnu Abâte
|[[Vìlla Faròdi|Vìlla Fa(r)adi]], A Vìlla - U Tuvu
|-
|Trasfigü(r)asiùn du Segnû e<br />San Benardu
|[[Vìlla Faròdi|Vìlla Fa(r)adi]], A Riva - Deju
|}
=== Vica(r)iàu du Pòrtu ===
U cumprènde 21 paròcchie, inti cumüi de [[Imperia|Impe(r)ia]], [[Prelà]], [[Prebüna|Priabrüna]], [[Sivessa]], [[U Duseu]] e [[Vaxìa]]<ref name=":0" />.
{| class="wikitable"
!Paròcchia
!Cumün e lucalitè
|-
|San Mau(r)issiu
|[[Imperia|Impe(r)ia]], U Pòrtu
|-
|San Benedettu Revelli
|[[Imperia|Impe(r)ia]], U Pòrtu
|-
|San Giüseppe
|[[Imperia|Impe(r)ia]], U Pòrtu
|-
|San Bastiàn
|[[Imperia|Impe(r)ia]], Artallu
|-
|San Zorzu
|[[Imperia|Impe(r)ia]], A Turassa
|-
|Santi Scimùn e Giüdda
|[[Imperia|Impe(r)ia]], Cantaluvu
|-
|San Bertumê
|[[Imperia|Impe(r)ia]], Ca(r)amagna
|-
|A Sunta
|[[Imperia|Impe(r)ia]], I Cièi
|-
|Madònna da Nêve
|[[Imperia|Impe(r)ia]], I Pöxi
|-
|San Benardu
|[[Imperia|Impe(r)ia]], Murteu
|-
|Santìscima Nunsiâ
|[[Imperia|Impe(r)ia]], Muntegrassie
|-
|San Giuànni u Batìsta
|[[Prelà]], I Mu(r)ìn
|-
|Santìscima Nunsiâ
|[[Prelà]], To(r)e
|-
|Santi Gervâxiu e Prutâxiu
|[[Prelà]], Vallo(r)ia
|-
|San Michê
|[[Prelà]], Villatalla
|-
|San Matê e San Zorzu
|[[Prebüna|Priabrüna]] (numma u sèntru)
|-
|San Marcu
|[[Sivessa]]
|-
|San Tumaxu
|[[U Duseu]]
|-
|Santi Agustìn e Mauru
|[[U Duseu]], Lecciu(r)e - Belìscimi
|-
|Santi Antôgnu, Giacumu e Nicola
|[[Vaxìa]], Vaxìa - Prelà Castellu
|-
|Trasfigü(r)asiùn du Segnû e<br />San Bastiàn
|[[Vaxìa]] - [[Prelà]], Pantaxìna - Cà Carli
|}
=== Vica(r)iàu da Prìa ===
U cumprènde 12 paròcchie, inti cumüi d[[a Prìa]], [[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Finô|Finâ]], [[Giüstexine|Giüstènexe]], [[Magiö|Majö]] e [[U Tû|U Tuvu]]<ref name=":0" />.
{| class="wikitable"
!Paròcchia
!Cumün e lucalitè
|-
|[[Baxilica de San Nicolò (A Pria)|San Niculò]]
|[[A Prìa]]
|-
|Nòstra Scignu(r)a du Sucursu
|[[A Prìa]]
|-
|San Benardu Abâte
|[[A Prìa]], [[Ransci|Ransi]]
|-
|San Pe(r)u
|[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], Bòrzi
|-
|San Martìn
|[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], Ve(r)ezzi
|-
|San Bertumê
|[[Finô|Finâ]], Gûra
|-
|San Giuànni u Batìsta deculàu
|[[Finô|Finâ]], Òlle
|-
|Santi Lu(r)ènsu e Michê
|[[Giüstexine|Giüstènexe]]
|-
|Sant'Antôgnu Abâte
|[[Magiö|Majö]]
|-
|San Giacumu Mazû
|[[U Tû|U Tuvu]]
|-
|San Bastiàn
|[[U Tû|U Tuvu]], Bardìn Növu
|-
|San Giuànni u Batìsta
|[[U Tû|U Tuvu]], Bardìn Veggiu
|}
=== Vica(r)iàu de Puntedasce ===
U cumprènde 19 paròcchie, inti cumüi de [[Uigu|Au(r)ìgu]], [[Burgumau|Burgumàu]], [[Cairònega|Cai(r)ònega]], [[Cexi]], [[Ciüsànegu]], [[Ciüxavéja|Ciüsaveggia]], [[Lüxinascu]] e [[Puntedasce]]<ref name=":0" />.
{| class="wikitable"
!Paròcchia
!Cumün e lucalitè
|-
|Nativitè de Ma(r)ìa e San Benardu
|[[Uigu|Au(r)ìgu]], sèntru e Pesartu
|-
|Santi Antôgnu e Benardìn da Siêna
|[[Burgumau|Burgumàu]], sèntru e Candeascu
|-
|San Lazza(r)u
|[[Burgumau|Burgumàu]], San Lazza(r)u
|-
|San Pe(r)u in Vinculi
|[[Burgumau|Burgumàu]], Vìlle San Pe(r)u
|-
|Santi Nazâ e Celsu
|[[Burgumau|Burgumàu]], Vìlle San Bastiàn
|-
|Nativitè de Ma(r)ìa
|[[Burgumau|Burgumàu]], U Cuniu
|-
|Santi Michê e Bertumê
|[[Cairònega|Cai(r)ònega]], sèntru e San Bertumê d'Arzen
|-
|Santi Lüsìa e Benedettu
|[[Cexi]], sèntru e Arzén d'Uneja
|-
|San Steva
|[[Ciüsànegu]]
|-
|San Martìn
|[[Ciüsànegu]], A Tûria
|-
|Sant'Andrea
|[[Ciüsànegu]], Gazelli
|-
|Santi Biâxu e Fransèscu de Sales
|[[Ciüxavéja|Ciüsaveggia]]
|-
|Presentasiùn de Ma(r)ìa e<br />Santi Vincènsu e Anastâxiu
|[[Ciüxavéja|Ciüsaveggia]], A Saiö(r)a - U(r)ivastri
|-
|Santi Steva e Antunìn
|[[Lüxinascu]]
|-
|San Pantaleùn
|[[Lüxinascu]], Burgurattu
|-
|Santa Marga(r)ìtta
|[[Puntedasce]]
|-
|San Matê
|[[Puntedasce]], A Guardia
|-
|A Sunta
|[[Puntedasce]], A Vìlla
|-
|San Michê e San Bastiàn
|[[Puntedasce]], Bestagnu
|}
=== Vica(r)iàu de Uneja ===
U cumprènde 9 paròcchie, intu cumün de [[Imperia|Impe(r)ia]]<ref name=":0" />.
{| class="wikitable"
!Paròcchia
!Cumün e lucalitè
|-
|Cristu Ré
|[[Imperia|Impe(r)ia]]
|-
|Sant'Antôgnu
|[[Imperia|Impe(r)ia]], A Còsta
|-
|San Lücca Evangelista
|[[Imperia|Impe(r)ia]], Cascìne
|-
|Santa Ma(r)ìa Mazû
|[[Imperia|Impe(r)ia]], Castelluveggiu
|-
|San Benardu
|[[Imperia|Impe(r)ia]], L'U(r)iveu
|-
|Sant'Agâ
|[[Imperia|Impe(r)ia]], Sant'Agâ
|-
|San Michê
|[[Imperia|Impe(r)ia]], U Burgu
|-
|San Giuànni u Batìsta
|[[Imperia|Impe(r)ia]], [[Inéia|Uneja]]
|-
|Sacra Famìa
|[[Imperia|Impe(r)ia]], [[Inéia|Uneja]]
|}
== Nòtte ==
<references/>
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/|tìtolo=Scitu da diocexi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-23}}
[[Categorîa:Diòcexi|Arbenga]]
[[Categorîa:Religión in Ligùria]]
3nzm7iizbmwy9m5hh8q5j0h2gh6ugtb
Vaìn
0
31570
269937
269363
2026-05-24T17:29:29Z
N.Longo
12052
269937
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Vaìn
|Nome ufficiale =
|Tipo=quartê
|Panorama = Panuràmma de Vaìn (Arbenga) daa Julia Augusta 12.jpg
|Didascalia = <div align="center">Vaìn, daa <i>Julia Augusta</i>, in sciu sfundu l'Ìsu(r)a</div>
|Stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|Superficie =
|Note superficie =
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|Codice catastale =
|Nome abitanti = de Vaìn
|Patrono = San Benardìn
|Festivo = 29 de màzzu
}}
'''Vaìn''' (''Vadino'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in quartê da sitè d'[[Arbenga]], ch'u se tröva in scia zina de drìta d[[a Sènta]], a meridiùn du sèntru sitadìn.
== Geugrafìa ==
[[Immaggine:Panuràmma de Vaìn (Arbenga) daa Julia Augusta 06.jpg|sinistra|miniatura|Âtra vìsta de Vaìn]]
U quartê de Vaìn u se estende inta parte meridiunâle da [[ciâna d'Arbenga]], partèndu dau cursu da Sènta fin versu i munti ch'i spartiscen u terito(r)iu cumünâle d'Arbenga, ch'u se spuncia versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme ai cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta.
Stu cunfìn chi u se(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)êa pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta|Staricco, 2021|Geografia del luogo pp.13-16}}</ref><ref>{{Çitta|Moscardini, 2011|Il confine tra Alassio e Albenga (n.1), p.137}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242 m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521 m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce.
== Sto(r)ia ==
=== U(r)igine du numme ===
U numme de Vaìn u ne vegne dau latìn ''vadum'', ch'u vö dì "ègua bassa", tipicu de de 'na möja o d'in scìtu dund'u l'è ciü fasile passà da 'na zina a l'âtra du riàn. U trètu de mâ ch'u se gh'è d'in faccia defèti u l'é(r)a zà bèn cunusciüu pe' avêghe in bassu fundu, cumme marcàu dau gregu [[Strabùn]], ch'u ne fa pensà che a quelli tèmpi a zona a puésse vegnì duve(r)â cumme atraccu. In antigu dunca a zôna a vegnìva ciamâ ''Vadinum'' e inta prìmma [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] a l'è mensiunâ cumme ''Vainum'' o ''Vaynum''.
Segundu de âtre teurie u numme u pu(r)eva êsse ligàu au tardu latìn ''Vayvo'', a marcà in terén in abandùn, scicumme che cun stu numme u se indicava l'ànnu che 'n tòccu de tèra u l'é(r)a tegnüu a riposu. U mòddu ch'u vegne ciamàu u s'è pöi evulüu inte ''Vaino'', in moddu du tüttu scimile a quellu ch'u l'è u numme in dialettu. Inta fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] u vegne pöi dìtu ''Vadino.''<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|La Toponomastica, pp.17-18}}</ref>
=== Etè antiga ===
Au cumènsu de l'epuca sto(r)ica a cunfurmasiùn du teritò(r)iu a l'é(r)a bèn dife(r)ente da cumme a veghemmu au dì d'ancöi, scicumme che a ciâna d'Arbenga a l'é(r)a ciü strêta, cu'u cursu d[[a Sènta]] spustàu de armenu in chilòmetru ciü versu setentriùn. Dunca u mâ u rivava fin a tucà u Munte, numme ch'u se ghe dà au prumuntò(r)iu ch'u gh'è de d'âtu.
Nu se sa de segü(r)u quella ch'a l'é(r)a a pusisiùn de 'n prìmmu insediamèntu, ma üna de teurìe ciü impurtanti a fà pensà che ''[[Albium Ingaunum]]'', l'antiga capitâle di [[Ingauni|Lìgü(r)i Ingàuni]] a fusse stèta ti(r)à sciü propiu da ste parte. Dai scâvi fèti in sciu pòstu u s'è descuèrtu numma che di tocchi de se(r)amica du [[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Lo sviluppo urbano, p.13}}</ref> Pe' sta raxùn lì u nu s'è pusciüu cunfermà a pusisiùn de l'antigu nücleu in sciu Munte, scibèn ch'a rèsta quella ciü prubabile. A pusisiùn in sciu Munte a se(r)ea difèti quella tipica di [[Castelâ (fortificaçión)|castelèi]], survaelevâ e fassile da difènde, che in ciü a l'ave(r)ea avüu da vixìn in sò pòrtu o, armenu, in aprôdu segü(r)u.
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Via Julia Augusta (Arbenga-Arasce)-Vista 04.jpg|U tòccu da ''Julia Augusta'' cu'u risö
Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 09.jpg|U Pilùn
Immaggine:Edificio F (Albenga) 2.jpg|L'edifissiu A du percursu
Immaggine:Edifissiu E (Via Julia Augusta, Arbenga)-Resti de müraje 04.jpg|Rèsti de mü(r)aje de l'edifissiu E
</gallery>
Inte l'epuca rumâna, propiu ai pèi du Munte u vegne fètu passà a ''[[Via Julia Augusta]]'', ch'a zunzeva da ste parte ina votta sciurtìa daa sitè rumana passâ a Pòrte de l'A(r)òscia (''Porta Arociorum)'', sbuccu de l'antigu càrdu màscimu, che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Fra e testimunianse rumâne ciü impurtanti facièi in scia vìa, se pò regurdà [[U Pilùn (Arbenga)|u Pilùn]], munümèntu fünebre "a pilla" du [[II secolo|II seculu]], l'[[Anfiteâtru d'Arbenga|anfiteâtru]] de ''[[Albingaunum]]'' e, in diresiùn d'[[Arasce|A(r)asce]], e ruìne de öttu munümènti fünebri. De ciü, pe' in curtu tòccu a punènte du [[Munümèntu A (Arbenga)|munümèntu A]], u se tröva ina pursiùn de risö ch'u pà quellu u(r)igina(r)iu da vìa rumâna, che inte stu puntu a duxeva êsse larga nu ciü de 3,50 m.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|pp=160-167|volùmme=Vul. 1|capìtolo=Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta}}</ref>
Tèmpu di rumèi, ai pèi du Munte u se duxeva truvà u ''portus'', nasciüu inta cega fra a sitè e u prumunto(r)iu: scibèn ch'i nu ghe seccen di ducümènti ch'i ne testimonian a custrusiùn bèn evidènte u l'è a rilevansa ch'u l'ha avüu inte ciü ucaxùi, cumme dü(r)ante e guère püniche, vistu che chi intu [[I secolo|I seculu d.C.]] chi u l'axeva truvàu repa(r)u u cappu cartaginese Magùn. A pusisiuùn precisa du pòrtu a nu l'è du tüttu cè(r)a, scicumme che tütta a custe(r)a, fra a bucca da Sènta fin a Santa Cruxe a pu(r)eva rapresentà in pòstu segü(r)u pe l'atraccu de nâve.<ref name=":0">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 177}}</ref>
=== Mediuevu ===
[[Immaggine:San Martìn au Munte (Arbenga) 01.jpg|miniatura|San Martìn au Munte, u cumplessu a l'imbuccu da vìa]]
Levàu stu fètu armenu fin au [[XIII secolo|seculu XIII]] u l'è bèn difissile parlà de Vaìn, scicumme che u mâ u cumense(r)a a vegnisene in derê numma che a partì da stu seculu, in seguitu aa deviasiùn da Sènta, che cu'u növu lettu u l'ha purtàu ascì au repòrtu da tèra inte sti scìti. Turnandu au pòrtu, u se sa da partecipasiùn d'Arbenga ae primme cruxèi, cu'ina sò flotta, a mèxima ch'a l'axeva stabilìu dife(r)ènti traffeghi intu [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]].
Du [[1044]] u se sa che, apröu a de grosse dunasiùi, u munastê di benedetìn de l'Ìsu(r)a u guagna in impurtante ricunuscimèntu da [[Pàppa Benedétto IX|Pappa Benedettu IX]], fètu ch'u l'ha cumme cunseguènsa u trasfe(r)imèntu a tèra, in sciu Munte, podâse sutta l'asiùn de Aginulfo, che pe' tradisiùn u n'è cunscide(r)àu u primmu abâte. U se tratava de in pe(r)iudu de richessa pe'i benedetìn d'Arbenga, cumme testimuniàu ascì dai dife(r)ènti pusedimènti cuntrulèi. U l'è bèn regurdà a ogni moddu, che ina primma presènsa di benedetìn in sce artü(r)e de Vaìn a l'è da fa remuntà ancù a prìmma, zà aa fin dau [[VIII secolo|seculu VIII]].
Au [[1254]] u se(r)ea da fissà u mumèntu da deviasiùn d[[a Sènta]], defèti du [[1288]], inti [[Statüi d'Arbenga du 1288|Statüi d'Arbenga]], u se scrive apòsta u capitulu ''De portu previdendo''<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|IV. Notizie sopra il Porto Vadino, p.136}}</ref>, scicumme che u cangiu du cursu d'ègua u l'axeva purtàu l'antigu aprôdu a interâse e u se vuxeva prugetà in növu atraccu. A stu prupôxitu u vegniva pruibìu de druvì lucande e usta(r)ìe là dund'u l'é(r)a in prugettu a custrusiùn du növu portu, ch'a curispunde a quella ch'a vegniva ciamâ l'''Arbara''.<ref name=":3">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Lo sviluppo urbano, p.20}}</ref>
Ma du restu u prugettu u nu vegghe a lüxe, scicumme che inti Statüi de dòppu, du [[1350]], u nu se ne parla ciü. Dunca è ben prubabile che se inti seculi de prìmma u gh'é(r)a in gurfu ai pèi du munte u secce stètu encìu daa Sènta, lasciandu növe tère dispunibili.<ref name=":3" />
Ste chi du rèstu e vegnen in man au Cumün, duve(r)èi fin da sübitu pe' sardà i debiti ch'u gh'axeva cu'e gènte.<ref name=":0" /> Pe' permétte de passà da 'na parte a l'âtra da scciümè(r)a, u vegne custruìu u ''pons Arociorum'', che daa Pòrte de l'A(r)òscia u l'inmeteva in scia stradda versu u Munte. Cunusciüu ascì cumme ''pons supranus'', u l'é(r)a ciamàu cuscì perché u traversava u sciümme ciü in sciü rispettu a 'n âtru, custruìu de prìmma, de cuntru dìtu ''pons subtranus''. Vistu che au cumènsu u l'é(r)a stètu fètu de legnu, u g'ha avüu besögnu ciü votte de travai, fin a che du [[1382]] u nu s'è delibe(r)àu pe' fâlu de prìa.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 173}}</ref>
Dau [[XIV secolo|seculu XIV]] u se cumènsa ascì a parlà da stradda ''usque Vaynum'', che da l'[[Uspissiu de San Làzzaru (Arbenga)|uspissiu de San Làzzaru]] a purtava in zü versu quella che ancöi a l'è a cianü(r)a au de sutta du Munte. Sta vìa a l'é(r)a cunusciüa cumme stradda rumana e de prubabile a recarcava quella che in antigu culegâva u levànte da sitè cu'u pòrtu. U nu gh'è tüttavia ancù traccia de in insediamèntu stabile, numma che dau [[XV secolo|seculu XV]], quandu che u Cumün u càtta da l'abâte de l'Ìsu(r)a i scìti ch'u ghe vegni(r)à ti(r)àu sciü u cunvèntu e a gêxa de San Benardìn. Cumme cunseguènsa, e prìmme cà e fabbrichèi rüsteghi i vegnen marchèi intu ''registrum'' du [[1473]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 178}}</ref>, mèntre a pôchi ànni prìmma ([[1416]]) i remuntan i prìmmi àtti de vèndita fra privèi.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.55}}</ref>
=== Etè muderna ===
[[Immaggine:Albenga fine 800 da vadino.jpg|sinistra|miniatura|Vìsta d'Arbenga versu a fìn de l'Öttusèntu, da Vaìn]]
Quarche tèmpu de dòppu, intu [[XV secolo|seculu XV]], pe' curpa de üna o ciü aluviùi, l'ègua a s'è purtâ turna vìa u punte in scia Sènta, ch'u l'è duvüu êsse fabricàu növu. A prupôxitu de stu chi a gh'è ina delibe(r)a du [[1519]] inse(r)ìa inti statüi de quel'ànnu, dìta ''De ponte Cente''. Frütu de decixùi pièi dau Cumün a l'è a custrusiùn du növu punte, dìtu ''da Branca'', a dui èrchi, finìu du [[1587]].<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.54}}</ref> Du [[1550]] u l'è in decrêtu sitadìn, ch'u porta a l'alestimèntu de 'n redossu pe'e barche aa bucca de l'[[Ava(r)ènna]]<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.57}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|IV. Notizie sopra il Porto Vadino, p.137}}</ref>, mèntre de sti ànni a l'è a dumanda de l'a(r)ascìn Lorenzo Testa pe arvì 'na tunè(r)a, de segü(r)u atìva intu [[1667]] e da lì a pôcu abandunâ, se pènsa pe' curpa de tàsce imposte daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|IV. Notizie sopra il Porto Vadino, p.141}}</ref>
Cu'u [[XVI secolo|seculu XVI]] du restu u se ascìste a di cangiamènti inte l'ecunumia du pòstu, cun curtivasiùi miste e in aumèntu de ciànte d'u(r)ive, ch'i levan terén ae vìgne, mèntre âtri scìti i l'é(r)àn tegnüi cumme prèi (u l'è u câxu de Praélle) e i gh'é(r)an senù di canèi, in sce rìve de l'Ava(r)ènna e in Campulàu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|III. L'Età Moderna, p.65}}</ref> Fra [[XIV secolo|Sinquesèntu]] e Settesèntu u gh'è che 'na grossa parte di sciti i vegne ina palüde, chi cumme inte âtre parte da Ciâna. Du mèximu periudu a pia largu campu a curtivasiùn da càneva, che in ciü a quantu ditu, a rènde a ciâna nu gua(r)i sâna, survatüttu pe'u rüxentâla: bèn doppu e cumense(r)àn e òpe(r)e de bunifica.
=== Tèmpu di fransesi ===
Au [[1794]] u l'é(r)a ancù in pèi u veggiu punte da Branca, tantu che da chi u l'è registràu u passàggiu d'in Arbenga de trüppe fransesi, ch'i l'axevan fina cumpiüu di sachezzi inte l'Uspeâ. Viste e cundisiùi de sanitè nu gua(r)i bune, cumme zà dìtu, du [[1795]] l'uspeâ militâre fransese u vegne mesciàu dau seminà(r)iu d'Arbenga au de fö(r)a de mü(r)aje, intu cunvèntu de San Bernardìn. Sulusiùn, sta chi, ch'a nu funsiuna, scicumme che int'in tèmpu abasta rapidu vegne encìu ascì stu chi, purtandu turna a l'ucupasiùn di lucâli in Arbenga Veggia.
Du [[1796]] ina növa bü(r)iana a se pòrta via u punte da Branca, cu'u besögnu de cuntegnì [[a Sènta]] au de drentu di argini, finansièi inte st'ucaxùn dai Seullìn, spuncèi da l'aministrasiùn: a vegne sciü a cuscì dìta "bia(r)e(r)a".<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.73}}</ref> U punte u vegne fètu növu dau Geniu militâre pôcu dòppu, ma zà du [[1798]] u vegniva zü. U segue in periudu d'isu(r)amèntu pe'a parte de levante da sitè, scicumme che u Cumün u nu gh'axeva abasta de fundi pe' rangiâlu, a sulusiùn a se tröva ti(r)àndu sciü in punte de legnu, a l'artessa da Pòrte du Pertüxu, cunscide(r)àu ciü che ina votta cumme instabile.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea , p.76}}</ref>
Du mèximu ànnu u l'è registràu l'ucupasiùn da parte de trüppe fransesi du cunvèntu de San Benardìn, ch'u ghe vegne fètu di dànni avanti de vegnì abandunàu dai surdàtti mèximi, mèntre i muneghi i l'axevan fètu stramüu a Lüxignàn.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.76}}</ref> A cunfisca di bèn da Gêxa a porta u sachezzu de pa(r)egge òpe(r)e ch'u gh'é(r)a de drentu,e ancù du [[1799]] a l'è a vèndita de l'abasìa de San Martìn ai privèi.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.78}}</ref>
Du [[1807]] l'aministrasiùn fransese a spuncia pe' istituì u növu catastru e u se pune u prublema di cunfìn fra Arbenga e A(r)àsce, cu'i arbenganesi che i dixen ch'i passan au de sutta de l'èrcu da [[Capella da Santa Cruxe (Arasce)|Capella da Santa Cruxe]], segundu di papèi de l'etè de mezzu cunservèi inta paròcchia mèntre che i âtri i vuxevan ch'i vegnìssen fissèi inta lucalitè de Maimuna, ben ciü vixìn a Vaìn. E ratèlle van aavanti pe' quarche annu, cu'u scangiu de papèi fra i dui cumün e u prefettu fransese, che inte l'utubre du [[1807]] u dumandava in elencu de prupietèi che e se truvavan fra e dui regiùi. Du [[1808]], inti travai pe'a custrusiùn da stradda lituranea, u vegne mandàu in növu ducümèntu daa prefetü(r)a au Maire d'Arbenga e intu mese d'avrì u vegne stabilìu dau prefettu u cunfìn definitìvu, daa Còsta du Munte ''vis-a-vis'' fin ae Ròcche de Vaìn'','' tèrmi ch'i sun cunfermèi fina da [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], ch'u firma in edittu ai 12 d'utubre du [[1812]], mèntre ch'u l'è a [[Mosca (çittæ)|Musca]]. Cunfìn ch'u vegne ancù dibatüu, scicumme ch'u nu segue mancu u spartiègua, ma sènsa ch'u vegne cangiàu, mancu au passu sutta u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]].<ref>{{Çitta|Moscardini, 2011|Il confine tra Alassio e Albenga (n.1), p.138}}</ref>
=== Etè mudèrna ===
Caütti i fransesi u l'è sutta ai Savoia che a ''Littoranea'' a vegne cumpletâ, faxendula passà pe' Vaìn, dund'e vegnen rangièi e stradde nu tantu pe' rènde ciü fassile a vitta di cuntadìn, quantu pe' permette u passaggiu du Ré. I travai i finiscen du [[1823]], cun tantu de növu punte in scia Sènta, che pe l'ucaxùn u s'é(r)a ciamàu in inzegnê da [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]]. I tèmpi de dòppu i sun caraterisài da ina relativa stabilitè. Du [[1834]] a l'è a realisasiùn du semite(r)iu, da vixìn aa ma(r)ìna, viste e cunseguènse de l'edìttu de Saint Cloud e che u nu gh'é(r)a ciü pòstu inte gêxe.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.82}}</ref>
U semite(r)iu de Vaìn u vegne prugetàu da l'inzegnê Paolo Duce, inaugu(r)àu de quel'ànnu. A strutü(r)a a nu l'ave(r)à de furtüna, scicumme ch'a vegne indagâ pe' purtà e spüssie di morti inta zôna a l'ingì(r)u, tüttavia u veni(r)à ancù duve(r)àu pe' quarche tèmpu, armenu fin a quande u nu vegne avèrtu [[Semite(r)iu munümentâle (Arbenga)|quellu de Leca]], aa fìn du seculu. A partì dau [[1840]] cumènsan a êsse fabrichèi de növe cà, mèntre aturnu au [[1880]] ciü votte a Sènta a se porta via i argini, giüstèi de dòppu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, pp.86-91}}</ref> Du [[1894]] a vegne istituìa a Caserma Garibaldi dau veggiu ciòstru de San Bernardìn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|p=64|capìtolo=Lo sviluppo del quartiere Vadino}}</ref>
Passàu a Prìmma Guèra Mundiâle, l'edifissiu u vegne duve(r)àu cumme prixùn du mandamèntu. Du [[1926]], cu'a supresciùn di mandamènti, l'edifissiu u recampa i prixuné(r)i ascì de [[Andôa|Andö(r)a]] e d'[[Arasce|A(r)àsce]]. Du [[1927]] i cumènsan i travai da Caserma Piave, pöi duve(r)â ascì inta Segunda guèra. In particulâre a Ciâna a l'è stèta bumbardâ ai 12 d'avrì du [[1944]], cun trei mòrti registrèi, pe' via de bumbe sgancièi in sciu punte da feruvìa, in sce due Caserme e a l'Ava(r)ènna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga dal fascismo alla Repubblica 1923 - 1970|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/494/c/13/albenga-dal-fascismo-alla-repubblica.-1923-1970.html|ànno=2013|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=122}}</ref>
Passàu u cunflittu, a partì dai [[Anni 1950|ànni '50]]-[[Anni 1960|'60]] u gh'è stètu in grande svilüppu edilissiu, ch'u l'ha purtàu a ti(r)à sciü di növi fabbrichèi e au rivà de növe gènte, scicumme ch'u gh'é(r)a besögnu de travaju inte stüffe (e avanti de ste chi, pe'a Caserma), cun pöi u cangiu türisticu de l'ecunumia du pòstu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea. p.111}}</ref>
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
[[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn|left]]
* '''Gêxa de San Benardìn de Siêna''', a l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê au de là d[[a Sènta]]. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zòna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''Vìa Julia Augusta''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunventu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa ciànta u(r)iginà(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]], a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttüàu cumme caserma militàre sutta ai Sabàudi, vegne in parte recupe(r)àu a destinasiùn religiùsa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle di Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardin au Munte|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu_da_Madònna_de_Fatima_(Vaìn,_Arbenga)-Faciâ_04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]]
* '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stîle goticu. U purtâle u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>
=== Architetü(r)e militâri ===
* '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu du cunventu de San Benardìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunventu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' 300 surdàtti inte tüttu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'età contemporanea, p.98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave nu gua(r)i daa distànte a l'ha purtàu au lentu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina mànega de surdàtti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref>
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908)
Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasina de cumandu
Immaggine:Albenga, rifugio antiaereo (cropped).jpg|L'imbuccu du redossu dai bumbardamènti, Via San Calocciu
Immaggine:Albenga Vadino bunker (cropped).jpg|Furtìn ch'u resta daa riunda de Via Piave
</gallery>
* '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbertu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrèi. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma ch'a puésse uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a vegnì chi u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasîna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i èrchi semireundi a surmuntâli.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref>
* '''Furtìn da segunda guèra mundiâle''', du [[1940]], cun l'intrâ in guèra de l'Itàlia, u gh'è stètu besögnu de custruì di redossi pe'a pupulasiùn in câxu de bumbardamènti. Fra i pa(r)eggi ch'u l'è stètu imbastìu, dui i se trövan a Vaìn e ün inta Do(r)ia, che pe(r)ò u nu l'è stètu finìu. I se cunservan i dui imbucchi, ün da Vìa San Calòcciu, l'âtru in Vìa Rafaèllu. Du '43 a l'è invece a furtificasiùn du trattu de mâ fra Arbenga e A(r)àsce, d'ataccu aa feruvìa. Vegnen ti(r)èi sciü de mü(r)aje cuntru i sbarchi, âte 2 mêtri inte tüttu, cun pustasiùi pe' l'artije(r)ìa, in ciü u gh'é(r)a u diviêtu de razunze l'a(r)ena, isu(r)â, metendughe du reticulâtu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga dal fascismo alla Repubblica 1923 - 1970|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/494/c/13/albenga-dal-fascismo-alla-repubblica.-1923-1970.html|ànno=2013|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=106}}</ref>
=== Vìlle sto(r)iche ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte
Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta''
Immaggine:Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia
</gallery>
* '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)asce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa restagno, 1993|III. Il paesaggio urbano e le arti, p.155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çittæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivéi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u gròssu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padijùn o a cruxe(r)a, mentre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref>
* '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensciunâ pe'a prìmma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligâ ai fundi agriculi a l'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du [[XX secolo|Növesèntu]]. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertüa a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi i l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref>
=== Âtre architetü(r)e ===
* '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref>
== Cultü(r)a ==
=== Istrusiùn ===
Intu quartê u gh'è in cumplessu de scö(r)e ch'u cröve daa matèrna ae elementàri, a primma a se tröva au de sutta de l'Istitüu Cumprenscìvu Arbenga 2<ref>{{Çitta web|url=https://www.icalbengasecondo.edu.it/luogo/sede-san-clemente/|tìtolo=Infanzia Albenga San Clemente|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref>, cunusciüa ascì cumme "asìlu de San Clemènte" e istituìu a partì dau [[1981]]-[[1982]].<ref name=":2">{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.114}}</ref> E elementàri, de cuntru, e sun sutta a l'Arbenga 1, uspitè in San Benardìn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.icalbenga1.edu.it/luoghi?id=29|tìtolo=Scuola Primaria Vadino|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref> A partì dau [[1990]] u l'è stètu trasfe(r)ìu in Arbenga l'Istitüu agra(r)iu "Domenico Aicardi", che avanti de stu mumèntu u se truvava a Sanremmu<ref name=":2" />: scituàu ascì stu lì inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria, parte dau [[2000]], de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref>
== Ecunumia ==
Cumme pe'u restu da Ciâna, l'ecunumia a se basa in sce l'agricultü(r)a, zà in antigu a l'é(r)a curtivâ a càneva, asèmme ae vìgne e ai u(r)ìvi in sce artü(r)e. Du rèstu u se sa ascì che inte l'Öttusèntu l'a(r)éna de Vaìn a l'é(r)a cunusciüa pe' l'estrasiùn de l'a(r)éna, ch'a serviva pe'i campi de spà(r)eghi. Fra l'âtru du [[1886]] a l'è ina delibe(r)a ch'a l'impune de duve(r)ala numma che pe' Arbenga, de moddu ch'u nu se vegnisse a creà cuncurènsa cu'e sitè a l'ingi(r)u. Dapöi, l'a(r)éna ch'a ghe rèsta a vegne messa sutta tutêla da parte du Cumün, interessàu aa custrusiùn d'in stabilimèntu e de 'na stasiùn invernâle.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea. p.98}}</ref> Inti àgni a vegnì u se punta sempre de ciü au türismu, cu' in'espansciùn de ativitè de stu genere.
== Feste e fe(r)e ==
* A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Festa du Santìscimu numme de Ma(r)ìa, a se tegne ai 12 de setèmbre, cu'a messa au santuà(r)iu da Madònna de Fatima dìta dau preve de San Benardìn e a prucesciùn versu vìa San Calòcciu e u Munte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/09/albenga-a-vadino-la-festa-del-nome-di-maria/|tìtolo=Albenga, a Vadino la Festa del Nome di Maria|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref>
* Castagnata, au cumènsu d'utubre, inti mèximi spàssi duve(r)èi pe' A Vaìn pe' mangià bèn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/castagnata-vain-pe-mangia-ben-vadino/|tìtolo=Castagnata “A Vain Pe’ mangia’ Bèn” a Vadino|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref>
== Sport ==
* ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn du Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ogni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 posti inte tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
== Vìe de cumünicasiùn ==
Vaìn u vegne traversàu zà daa prìmma mitè du [[XIX secolo|seculu XIX]] daa cuscì dita ''Littoranea'', vusciüa dai fransesi e finìa dai Savoia, sfartâ de dòppu e cunessa aa gale(r)ìa sutta u Munte, invêce che daa centrâle du lète. Zà du [[1934]] a vìa ciü gròssa du quartê a pìa u numme de Via Piave, da intènde cumme ''Via alla Piave'', in unû aa Caserma, ch'a se tröva propiu lì da vixìn''.'' De quell'annu vegnen ascì finansièi i travai pe'a sò lüminasiùn e scistemasiùn.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.91}}</ref>
Daa fin da guèra u s'è cumensàu a sentì u besögnu de scistemà a viabilitè sitadìna, l'è pe' stu fètu chi che sutta a l'aministrasiùn Viveri, di ànni '60, ch'u l'ha vistu a lüxe doppu pa(r)egge discusciùi a ''Variante Aurelia'' fra [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Vaìn, ch'a scansa u sèntru da sitè e a passa sutta u Munte pe' mezzu da gale(r)ìa de San Martìn, che au sbuccu in diresiùn [[Arasce|A(r)àsce]] a se ghe cunette a veggia traccia. Inte tüttu u gh'è trê sciurtìe, l'ürtima daa Mi(r)ànda, ch'a permette a cunesciùn cu'a parte da sitè a punènte da Sènta, ciü [[Lüxignan|Lüxignàn]] e [[San Fé (Arbenga)|San Fê]]. Da Vaìn a se de(r)amma dunca a [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a munta versu e due frasiùi arbenganesi e a cuntinua in diresiùn de [[Villanöva]].
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Staricco, 2021|ISBN=88-88-39761-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=|capìtolo=|cid=Moscardini, 2011}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Arbenga]]
dytf21qgfjmsov0vxcd0sf12a0eqz7c
Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)
0
31635
269936
269869
2026-05-24T17:29:02Z
N.Longo
12052
a
269936
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
[[File:Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga Veggia)-Vìsta 03.jpg|thumb|A Vìa vista dau Palàssiu di Scotti]]
A '''Vìa de Medaje d'Ò(r)u''' (''Via delle Medaglie d'Oro'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na stradda fra e ciü impurtanti d'Arbenga Veggia, ch'a traversa tantu u quartê de San Giuànni cumme quellu de San Scî. A cûre defèti a partì daa Pòrte de l'A(r)òscia fìn a rivà da quella de Mu(r)ìn, passandu da 'na parte a l'âtra du sèntru sitadìn lungu quellu ch'u l'é(r)a u càrdu màscimu da [[Albingaunum|sitè rumâna]].
== Sto(r)ia ==
A vìa a cûre pe' in antìgu e impurtante percursu d'Arbenga Veggia, passandu in curispundènsa de quellu ch'u l'é(r)a u cardu màscimu de ''[[Albingaunum]]''<ref name=":5">{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 41}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', pp. 13-14}}</ref>. De ciü, de quelli tèmpi, a funsiunâva ascì cumme pursiùn ürbâna da ''[[Via Julia Augusta]]'', che pròpiu pe' de chi a traversâva a sitè<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 16}}</ref>. Inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] a l'é(r)a üna de stradde ciü impurtanti e trafeghèi d'[[Arbenga]], cumme testimuniàu daa registrasiùn a catastru de cà cu'in valû ciü âtu che inti caruggi de segunda impurtansa<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Lo sviluppo urbano'', p. 21}}</ref>.
Avanti de pià u numme ch'a g'ha au dì ancöi, a Vìa de Medaje d'Ò(r)u a l'è stèta primma intitulâ au ré Vittorio Emanuele e pöi a l'é(r)a vegnüa Vìa Turinettu. Intu detaju, l'intitulasiùn mudèrna a se rife(r)ìsce ae quattru medaje d'ò(r)u guagnèi da sitadìn arbenganesi: a medaja du cuntrami(r)àiu Alessandro D'Aste Stella, quella du Bruno Comandone, capitàn d'artije(r)ìa caüttu in [[Rùscia|Rüscia]] du dixèmbre [[1942]], quella du suttatenènte di arpìn Aldo Turinetto, mortu de lungu de stu ànnu lì inti Balcâni, e ancù a medaja du partigiàn Roberto Di Ferro, massàu du [[1945]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|pp. 41-42}}</ref>.
== Descrisiùn ==
[[File:Vìa de Medàje d'Ò(r)u (Arbenga Veggia) - Màppa.svg|thumb|upright=2.5|center|Mappa de Vìa de Medaje d'Ò(r)u, cu'i caruggi ch'i se ghe incruxan]]Üna de ciü impurtanti stradde du sèntru d'Arbenga, ch'a ripercûre u càrdu mascimu da sitè rumâna, venèndu da l'estremitè meridiunâle, versu [[a Sènta]], e pruseguèndu versu setentriùn, passandu da 'na parte a l'âtra tantu du quartê de San Scî cumme de quellu de Turlâ. I sò dui imbucchi i sun rapresentèi da due pòrte de ciü cunusciüe: versu a scciümè(r)a quella dìta "de l'A(r)òscia", l'âtra quella "de Mu(r)ìn".
Imbucandula partèndu daa primma de due pòrte, se scuntra da sübitu u quartê de San Scî, inmetenduse inte vixinanse da Ciàssa de l'A(r)òscia, ch'u se ghe rìva seguèndu u percursu da Barbacana, caruggiu ch'u sêgue a fì e mü(r)aje antighe. In avanti i se scuntran di elemènti artistichi de riliêvu, tantu inte architetü(r)e quantu inte decurasiùi de ste chi mèxime. De rilivêvu, presèmpiu, in survapòrte in prìa negra (tütelàu dau [[1935]] daa [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendènsa]]<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00109572_sc.pdf|tìtolo=Sovraporta - Decreto di tutela|léngoa=IT|vìxita=2024-11-23}}</ref>), ch'u se tröva pôcu primma da cruxe(r)a cun [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], d'in faccia aa Cà di Stücchi, ch'a se fa cunusce pe'a sò carateristica faciâ.
Fra i palàssi stò(r)ichi ch'i se ghe faccian, apartegnüi ae ciü gròsse famìe ingàune, se scuntra pe' primmu quellu di Rulandi-Ricci-Capelìn, pe' rivà pöi a quellu di D'Aste e da chi, in [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|San Dumenegu]], ciàssa sèntru du quartê. Inte sta primma parte da vìa se ghe incruxa ascì [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], che cun Vìa Rumma e a [[Vìa de Turlâ (Arbenga)|Vìa de Turlâ]] a l'axeva 'na serta impurtansa, tantu ch'e l'é(r)an cunscide(r)èi cumme di decümèi segunda(r)i. U prinsipâle, rapresentàu da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] e da Vìa Maineri, u furma cu'u ''cardo maximus'' a cruxe(r)a di Quattru Canti, in curispundènsa de dunde se trövan ascì e tûre di Rulandi-D'Aste e quella di Lengueja Do(r)ia, ciü a famusa lugetta a dui èrchi, dìta di Quattru Canti pü(r)e sta chi.
Ancù in avanti u se rìva in Turlâ, cun ancù palàssi de cuntu, cumme quellu di Seullìn (cu'a tûre ch'a domina in sce l'incruxu cu'a Vìa de Turlâ) e quellu di Scotti. In ürtimu u se rìva au lìmite tucandu a parte setentriunâle de mü(r)aje, cun in âtru tòccu da Barbacana ch'u permette de gi(r)âse versu a [[Ciàssa de Turlâ (Arbenga)|Ciàssa de Turlâ]] o versu San Fransescu, o sedunca sciurtèndu daa Pòrte de Mu(r)ìn.
=== Cruxe(r)e ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
A Barbacana - U Caruggiu da Sènta (Arbenga Veggia).jpg|A Barbacana o u Caruggiu da Sènta
PmAlbenga04.jpg|U Caruggiu de l'A(r)òscia
Via Rumma (Sentru Stòricu d'Arbenga)-Vista da l'imbuccu venèndu daa Vìa de Medaje d'Òu 01.jpg|Vìa Rumma daa cruxe(r)a cun Vìa de Medaje d'Ò(r)u
A Tûre di Barbera (San Scî, Arbenga veggia)-Vista d'in Via Somis 05.jpg|Vìa Somis versu Vìa de Medaje d'Ò(r)u
Vico al Centa 1.jpg|U Caruggiu du Navùn
Via Cavour (San Scî, Arbenga Veggia) 24.jpg|Vìa Cavour d'in Vìa de Medaje d'Ò(r)u
Albenga-IMG 0361.JPG|Vìa Baccio Emanuele Maineri versu Vìa de Medaje d'Ò(r)u
Vìa Benardu Ricci (Arbenga Veggia).jpg|Vìa Benardu Ricci versu Vìa de Medaje d'Ò(r)u
</gallery>
* U Caruggiu da Sènta, lungu 130 mêtri, u cûre seguèndu l'àndiu da scciümè(r)a, a partì da Vìa de Medaje d'Ò(r)u fìn a zunze in [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]]. Scicumme ch'u pàssa a còsta de mü(r)aje, u l'ha piàu u stranumme de ''Barbacana''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 32}}</ref>.
* U Caruggiu de l'A(r)òscia, ch'u lìga a Vìa de Medaje d'Ò(r)u cu'u Caruggiu dau Gumbu (au dì d'ancöi dedicàu au Marco Antonio Barbera), ciü a punènte, pe' ina lunghessa de 35 mêtri in tüttu. U pìa u numme da[[a Sènta]], inte l'antighitè cunusciüa delungu cu'u numme d'A(r)òscia, cun stu tuponimu che in Arbenga Veggia u l'è restàu ascì aa vixìna Ciàssa de l'A(r)òscia<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 28}}</ref>.
* [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], caruggiu che intu sò percursu u repìa da vixìn u segundu decümàn p'impurtansa da sitè rumâna<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 16, 139}}</ref>, u g'ha u sò imprinsippiu au de sutta de l'èrcu du Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn e u finìsce tòstu 230 mêtri de dòppu, au de sutta de ün di dui pòrteghi de l'Uspeâ, traversandu tantu San Scî cumme Sant'Eulàlia. A l'è ciamâ ascì cu'u stranumme de "u Caruggiu dau Culêgiu", scicumme che se ghe fàccia u Culêgiu Oddu.
* Vìa Somis, ch'a parte d'in frunte au cumensu de Vìa Rumma, ch'a n'è a cuntinuasiùn versu a Ciàssa de San Dumenegu, recarcandu ascì sta lì u percursu du veggiu decümàn. A pòrta u numme du Giovanni Somis, sutta-prefèttu da [[Pruvinsa d'Arbenga]] fra u [[1824]] e u [[1829]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 59}}</ref>.
* [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|Ciàssa de San Dumenegu]], a se tröva a munte da stradda, restandu aa mancina partèndu daa Pòrte de l'A(r)òscia. A se dröve in sciu cantu dund'u gh'è u Palàssiu D'Aste-Ardüìn e a l'ha ina cianta nu regulâre, vistu ch'a se slarga pe' pôcu ciü de 1.300 mêtri quàddri cun 'na furma a "L" duvüa au fètu ch'a l'ha avüu u(r)igine daa messa asemme de spassi dife(r)ènti<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 53}}</ref>. A pìa u numme dau santu ch'u gh'è dedicàu u cumplessu ch'u se ghe fàccia, mèntre intu parlà pupulâre se ghe dìxe "Da l'Aviamèntu", scicumme che l'edifissiu u l'è stètu pe' di ànni sêde de 'na scö(r)a tecnica.
* U Caruggiu du Navùn, dedicàu au canònicu Tumâxu Navùn, visciüu a cavàllu fra [[XVIII secolo|Settesèntu]] e [[XIX secolo|Öttusèntu]], autû de l'incumpìa recampâ de memo(r)ie stò(r)iche arbenganesi ''Dell'Ingaunia''. Se tratta de 'n carugettu strêtu, vurtàu a l'imbuccu, ch'u l'inmette turna in San Dumenegu doppu tòstu 30 mêtri.
* [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], se diràmma in scia drìta, cun l'imbuccu fra mezzu u Palàssiu Rulandi-D'Aste e a Cà di Gerardenghi, sciurtèndu a l'artessa du Palàssiu di Pe(r)usu-Seùlla inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]]. Passâ sta lì a pàssa d'ataccu aa [[Ciàssa di Pésci (Arbenga)|Ciàssa di Pésci]] e a finìsce de dòppu, sgarbandu intu caruggiu de verdü(r)e(r)e, cun 'na lunghessa de ciü de 100 mêtri in tüttu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 31}}</ref>.
* Vìa Baccio Emanuele Maineri, dedicâ au scritû tui(r)anìn, asemme a Vìa Ricci a furma a cruxe(r)a di Quattru Canti, marcâ fina daa presènsa da lugetta ch'a ne pìa u numme. A rapresènta l'ürtimu trètu du decümàn màscimu versu munte, druvènduse a partì daa Tûre di Lengueja Do(r)ia pe' cuntinuà fina inta [[Ciàssa du Semina(r)iu (Arbenga)|Ciasetta dau Sufragiu]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 42}}</ref>.
* [[Vìa Benardu Ricci (Arbenga)|Vìa Benardu Ricci]], parte du quartê de San Giuànni e duve(r)â inti tèmpi antìghi cumme cunfìn fra i quartèi d'Arbenga Veggia, a recarca u percursu decümàn màscimu de ''[[Albingaunum]]'' rivandu fìn inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa de San Michê]], dunde pöi a cumènsa [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], ch'a n'è u cuntinuu. A dêve u sò numme au Benardu Ricci, benefatû de ricca famìa arbenganese, ch'u l'ha fundàu du [[1565]] in'ope(r)a pe' l'ascistènsa di pòve(r)i.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
CENTRO STORICO - panoramio - Emanuela Meme Giudic… (5).jpg|U Caruggiu di Russi
Albenga centro storico dentro Porta Mulino.jpg|Vìa de Medaje d'Ò(r)u e, in scia drìta, u Caruggiu aa Ciàssa de San Fransescu
Albenga centro storico 5.jpg|Caruggiu aa Pòrte de Turlâ
</gallery>
* A Vìa de Turlâ, a pìa u numme da üna de pòrte sitadìne e a recarca u percursu de ün di decümèi segunda(r)i<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 151}}</ref>, a partì daa ciàssa ch'a se ghe tröva sübitu de dòppu fìn a rivâ inta Vìa de Medaje d'Ò(r)u, a l'artessa da Cà di Rulandi Ricci.
* Vìa Mariettina Lengueja, a cuntinuasiùn da Vìa de Turlâ, ch'a cumènsa in sciu "Cantu di Barbe(r)i", cum'u l'é(r)a in antigu ciamâ a cruxe(r)a, scicumme ch'a l'è giüstu au de sutta da Tûre di Seullìn, 'na votta apartegnüa ai Barbe(r)i. A pòrta fìn versu Vìa Pertinace, a l'imbuccu da [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|Ciàssa di Leùi]]. A g'ha dètu u numme Mariettina Lengueja, ch'a ne vegnìva da üna de ciü gròsse famìe da sitè e ch'a l'axeva lasciàu u sò patrimoniu cun di scòppi benefichi<ref name=":5" />.
* U Caruggiu di Russi, u l'è dedicàu aa famìa di Russi, che zà du Trexèntu a faxeva parte da nubiltè zenese, famìa de prim'urdine, fra i sò mèmbri i ghe sun stèti di academichi, cumme u Giuànni Batìsta Russi e u Steva Russi, tütti dui visciüi intu Seisèntu. Carugettu strêtu, u porta fìn in Turlâ, slarganduse aa mitè cun 'na ciasetta, u presènta i tipichi erchetti a zuntà e faciè da 'na parte a l'âtra da vìa<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 52}}</ref>.
* U Caruggiu di Scotti, dedicàu ciü intu specificu a Nicolò Scottu, canonicu da Catedrâle da segunda mitè du [[XVII secolo|Seisèntu]], regurdàu pe'i fundi furnìi tantu aa Gêxa cumme au Capìtulu, lungu ina setantêna de mêtri u pòrta fina daa Sca(r)a de Balacaghé<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 59}}</ref>.
* U Caruggiu aa Ciàssa de San Fransescu, u pòrta u numme da Ciàssa ch'u ghe inmette doppu in percursu de 143 mêtri, sgarbandu ciü de precisu inte Vìa Ernestu Rulandi Ricci, in pruscimitè da Pòrte de San Fransescu<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 54}}</ref>.
* U Caruggiu aa Pòrte de Turlâ, u segue du tüttu u percursu de mü(r)aje d'Arbenga Veggia, partèndu d'inta Pòrte de Mu(r)ìn e rivandu ciü de 'na sentêna de mêtri de dòppu fina a quella de Turlâ, passandughe se vegghen i lucâli ina votta duve(r)èi cumme stalle pe'e béstie, cun trèi tipichi pòrteghi immü(r)èi<ref>{{Çitta|AA.VV., 2001|p. 49}}</ref>.
=== Architetü(r)e ===
{| class="wikitable"
!Figü(r)a
!n°
!Numme
!Descrisiùn
|-
|[[Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|senza_cornice|104x104px]]
|s.n.c.
|'''Pòrte de Mu(r)ìn'''
|A Pòrte de Mu(r)ìn a se tröva in curispundènsa de l'estremitè da vìa versu setentriùn, dunde se sgarba d'inte mü(r)aje sitadìne pe' l'antìgu percursu ch'u mêna au Puntelungu. Mensunâ intu passàu cumme ''porte Molendini'', a l'é(r)a a ciü impurtante fra quelle de stu fiancu de mü(r)aje e, dunca, a l'é(r)a bèn furtificâ<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', p. 157}}</ref>. A pìa u sò numme da in mu(r)ìn mensunàu chi zà du [[XII secolo|Millesèntu]], ciü avanti inglubàu intu gì(r)u de mü(r)aje pe' de raxùi de segü(r)essa, e, de pôcu ciü a munte, se pò ancù vegghe ina pursiùn de ste mü(r)aje cunservâ fina a l'artessa di mèrli<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=La Porta Mulino e le mura medievali|léngoa=IT|vìxita=2024-11-21}}</ref>. A pòrte, cumm'a se vegghe au dì d'ancöi, a ne vegne pe(r)ò da ina recustrusiùn ciü resènte, fabricâ du [[1831]] segundu u güstu de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]<ref name=":1">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''La torre e casa Lengueglia D'Oria e la Via Medaglie d'Oro'', p. 130}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga Veggia)-Vìsta 08.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|7
|'''Palàssiu Scotti-Nicula(r)i'''
|U Palàssiu Scotti-Nicula(r)i u l'è in palàssiu de cuntu d'Arbenga Veggia, a dui cièi, fabricàu a partì dau [[XIII secolo|Duxèntu]]. Aa fìn de l'ürtimu seculu u l'è stètu restauràu, fandu turnà aa vista a sò faciâ de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], cu'u prufì d'in èrcu macissu e seminteràu ch'u se pò ancù vegghe au cian terén<ref name=":1" />. De drentu u cunserva ina gran sca(r)inâ du [[XV secolo|Quattru]]-[[XVI secolo|Sinquesèntu]] e dau güstu ciütòstu arcaicu, a rampa ünica, ch'a munta dau cian terén au primmu cian e pöi, cu'a segunda rampa, dau primmu au segundu cian<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 151}}</ref>. Dau [[1935]] u palàssiu u l'è vinculàu daa [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendènsa]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111144|tìtolo=Palazzo Scotto-Nicolari|léngoa=IT|vìxita=2024-11-21}}</ref>.
|-
|
|8-10-12-14-16-18-20<ref group="n.">L'intrâ prinsipâle du Palàssiu a pòrta u sivicu n°14</ref>
|'''Cà di Rulandi-Ricci'''
|A Cà di Rulandi-Ricci a l'è in gran palàssiu de cuntu d'Arbenga Veggia da l'u(r)igine pe(r)ò ciü resènte di âtri ch'i se fàccian in scia vìa. Defèti, u cumplessu u l'è stètu cumisciunàu inte furme ch'e se vegghen au dì d'ancöi dau senatû Vittorio Amedeo Rolandi Ricci, ch'u n'ha afidàu a prugetasiùn au famusu architèttu Gino Coppedè. Intu parlà, du restu, a l'è fina cunusciüa cumme "u Palàssiu du Senatû"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0455769|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=51|capìtolo=U Strada"iu}}</ref>. Pe'u cumplessu, inandiàu du [[1910]], a dife(r)ènsa du sò solitu u Coppedè u s'è tegnüu in sce de linee ciü tradisiunâli, in acôrdiu au cuntèstu du sèntru stò(r)icu. A faciâ a l'è tütta abelìa dae decurasiùi ch'e ghe sun stète tenzüe in simma e a l'è stèta rangiâ ch'u nu l'è gua(r)i, mèntre i pügioli i sun de güstu ciü antìgu<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2010/06/04/coppede-ad-albenga/|tìtolo=Il trend dei desideri - Coppedè ad Albenga|outô=Alfredo Sgarlato|dæta=4 zügnu 2010|léngoa=IT}}</ref>. U cumplessu u l'è vinculàu daa [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendènsa]] dau [[1923]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700110924|tìtolo=Casa Rolandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-11-22}}</ref>.
|-
| rowspan="2" |[[Immaggine:Tûre di Seullìn (Arbenga Veggia)-Vìsta 06.jpg|senza_cornice|139x139px]]
| rowspan="2" |25-27<ref group="n.">L'intrâ prinsipâle du Palàssiu a pòrta u sivicu n°25</ref>
| rowspan="2" |'''Palàssiu e tûre di Seullìn'''
|U Palàssiu di Seullìn u sta in sciu cantu ch'u da in sce Vìa Lengueja e ben u rapresènta in esempiu de architetü(r)a medievâle, elevàu in sce sinque cièi, in u(r)igine sei. L'ürtimu cian u l'è vegnüu zü in seguitu au [[Teramòttu da Maìna de Diàn du 1887|teramòttu du 1887]] e nu l'è ciü stètu ti(r)àu sciü. Tracce de stu chi se ponen ancù vegghe intu pruspettu a meridiùn. U frunte du palàssiu u l'è du tüttu intunacàu de russu, pü(r)e se au de sutta i se su cunservèi i segni de avertü(r)e a bifura ch'e gh'e(r)an de primma<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''La torre e casa Lengueglia D'Oria e la Via Medaglie d'Oro'', pp. 129-130}}</ref>. I vàri su(r)èi da rexidènsa i presèntan ina cuvertü(r)a cianélla. A rexidènsa, ch'a pìa u numme daa famìa de cuntu arbenganese, a l'è stèta custruìa de dòssu aa tûre de lungu de prupietè da mèxima famìa<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111154.pdf|tìtolo=Palazzo Cepollini inglobante Torre dei Cepollini - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-11-22}}</ref>.
|-
|A l'è a tûre d'Arbenga cu'u ciü largu basamèntu ch'u ghe secce fra tütte, fètu de blocchi de prìa negra de Pûi ch'i rivan fina a 'n'artessa de 12<ref name=":3">{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|pp. 46-48}}</ref>-15<ref name=":2" /> mêtri. D'u(r)igine di primmi du [[XIII secolo|Quattrusèntu]] (o sedunca de quarche perdiudu avanti), du cumplessu se trövan referense zà fìn da l'afrescu ch'u gh'é(r)a in Santa Ma(r)ìa, pü(r)e se inti ànni a l'è passâ de man ciü de 'na votta, tantu che inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] u resülta ch'a se tröva intu ''Cantu di Barbe(r)i''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC&pg=PA280|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=280|cid=Rossi, 1870}}</ref>, segnu ch'u cunferma l'apartenènsa, de dòppu u [[XV secolo|Seisèntu]], a st'âtra famìa. Intu sò pruspettu a mustra di barcùi squadrèi, ciü mudèrni, ch'i mustran cumme intu tèmpu i seccen cangièi, a l'internu, i livélli di cièi. L'intrâ prinsipâle a se truvava au cumènsu de Vìa Lengueja, primma ch'u ghe fusse tacâ de dòssu a trumba de sca(r)e ch'a l'inmette inte stànsie de d'âtu. Âtra particularitè, cumün a de âtre architetü(r)e stò(r)iche arbenganesi, u l'è u fètu che a strutü(r)a a se mustra inclinâ versu a vìa, pödâse ch'a secce duvüa a 'na mutivasiùn lògica, cuscì cumme au teren ch'u nu l'ha rezüu<ref name=":3" />.
|-
|[[Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|40-42<ref group="n.">L'entrâ prinsipâle du Palàssiu a pòrta u sivicu n°40</ref>
|'''Cà e tûre di Lengueja Do(r)ia'''
|Impunènte tûre ti(r)â sciü du [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'a se pusisiùna tòstu aa mitè du percursu da vìa, a l'artessa di Quattru Canti, de dòppu, i ghe sun stèti zunti de dòssu dui tòcchi, ün ch'u dà in sciu caruggiu, l'âtru gi(r)àu versu Vìa Maineri. Mensunâ inti ducumènti stò(r)ichi numma cumme "di Lengueja" scicumme ch'i sun stèti vélli i primmi prupietàri, dapöi lighèi pe' vìa de 'n matrimòniu ai Do(r)ia, ma sulu che dau [[XVI secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|pp. 52-55}}</ref>. A strutü(r)a a se mustra cu'in basamèntu de prìa negra surmuntàu dau restu du còrpu de l'edifissiu, tüttu de maùi a vìsta. U moddu ch'a se mustra au dì d'ancöi u l'è u frütu di restàuri du [[1936]]-[[1938]], ch'i l'han purtàu turna aa lüxe e avertü(r)e ch'e gh'é(r)an in u(r)igine. Ciü intu specificu se pònen bèn vegghe intu pruspettu prinsipâle de bifure de güstu rumanicu, asemme a de trìfure, de ste chì üna a l'è quella au segundu cian, versu a cruxe(r)a cun [[Vìa Benardu Ricci (Arbenga)|Vìa Ricci]], duvèrta du [[XIV secolo|seculu XIV]] sfundandu u prufì de 'n'avertü(r)a ch'a gh'é(r)a de primma<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''La torre e casa Lengueglia D'Oria e la Via Medaglie d'Oro'', p. 128}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Lögia di Quàttro Cànti (Arbénga) - vìsta (1).jpg|senza_cornice|104x104px]]
|43<ref group="n.">U sivicu u se rife(r)isce a l'intrâ de bütega ch'a se dröve in scia Lòggia</ref>
|'''Lòggia di Quattru Canti'''
|A se tröva intu scitu dunde se incruxan i stò(r)ichi cardu e decümàn d'Arbenga Veggia, au dì d'ancöi rapresentèi daa Vìa de Medaje d'Ò(r)u e da Vìa Benardu Ricci. A lugetta a sa(r)ea stèta fabricâ fra [[XIII secolo|Duxèntu]] e [[XIV secolo|Trexèntu]] e a l'ha cunservàu a carateristica cunfurmasiùn di dui èrchi. Defèti, quellu ch'u dà in sce Vìa Medaje d'Ò(r)u u l'è semireundu e dunca ciü stundàu rispettu a quellu ch'u se fàccia in sce l'âtru caruggiu. A ògni moddu tütti dui i sun fèti de laterissiu e cumm'u se pò ancù vegghe, a lugetta a presènta in basamèntu cun blocchi de prìa a vista, ch'u se ghe diramma a strutü(r)a, cu'in bèllu vortu a cruxe(r)a de güstu medievâle<ref>{{Çitta web|url=https://sigecweb.beniculturali.it/sigec/item/print/ICCD14150624|tìtolo=Loggia dei Quattro Canti (Scheda)|léngoa=IT|vìxita=2024-11-09}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Casa_e_torre_D'Aste_Rolandi,_Albenga_01.jpg|senza_cornice|139x139px]]
| rowspan="2" |45-51
|'''Tûre di Rulandi - D'Aste'''
|A tûre a se tröva in sciu cantu cun [[Vìa Benardu Ricci (Arbenga)|Vìa Benardu Ricci]], ben vixibile mi(r)andu l'incruxu d'inte Vìa Maineri, marcâ zà inti tèmpi antighi, tantu ch'a se mustra tantu inte l'afrescu ch'u l'e(r)a cunservàu in Santa Ma(r)ìa quantu inte mappe d'Arbenga fète dau Vinzoni e ancù intu disegnu d'Arbenga Veggia piâ d'in San Martìn. A segunda de quantu sciurtìu intu mèntre di restauri di [[Anni 1960|ànni '60]] a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü fra a fìn du [[XIII secolo|seculu XIII]] e i cumènsi du [[XIV secolo|XIV]]. Cumme pe'a cà ch'a ghe furma in blòccu ünicu, l'edifissiu u l'è apartegnüu au Tu(r)ellu D'Aste e ancù primma ai Lengueja. In u(r)igine a strutü(r)a a l'é(r)a dife(r)ènte, scicumme ch'a l'è stèta tajâ inta parte âta, e scistemâ cumme teràssa, cu'e mü(r)aje, pe' trèi làtti in sce quattru, ch'e ghe sun servìe cumme burdu. U basamèntu u l'è de prìa de Pûi, in cangiu, mèntre ch'i a rangiavan, integrèi inta strutü(r)a i sun stèti truvèi di resti de vasi a turtaiö, ch'i fan pensà ch'u sbasciamèntu u sa(r)ea avegnüu du [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|pp. 55-58}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Palàssiu_D'Aste_-_Rulandi_-_Ricci_(San_Scî,_Arbenga_Veggia)_04.jpg|senza_cornice|104x104px]]
|'''Palàssiu Rulandi - D'Aste'''
|U Palàssiu Rulandi - D'Aste, o ascì Rulandi - Ricci u l'occupa l'intregu isulàu fra i Quattru Canti, Vìa Cavour e U Fussàu Ve(r)àn. U primmu grüppu de cà u l'è mensunàu inti catastri du [[1552]], vegnüu fra [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e [[XVII secolo|Seisèntu]] prupietè du Tu(r)ellu D'Aste, che de sò cuntu u l'axeva catàu da Galeottu e Gio Tumâxu di Lengueja. Fra i edifissi tachèi asemme fra u [[1623]] e u [[1679]], due cà du Quattrusèntu, cun tantu de tûre, üna versu i Quattru Canti, l'âtra a l'imbuccu de Vìa Cavour. Passàu de màn ai Rulandi du [[1749]], u l'ha uspitàu ascì in zùenu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]] de derê aa Campàgna d'Itàlia.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-80|pp. 41-43}}</ref>
|-
|[[Immaggine:Torre Navone, Albenga 02.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|60
|'''Tûre di Navùi'''
|Du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seullìn, a se tröva in diresiùn de l'imbuccu de Vìa Cavour. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustràu dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupietària a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navùi. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è in prupietè ai Ferrari<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-11-21}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Palàssu D'Aste-Ardüìn (sentru stòricu d'Arbenga)-Vìsta 09.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|66-68-70-72-74<ref group="n.">L'intrâ prinsipâle du Palàssiu a pòrta u sivicu n°70</ref>
|'''Palàssiu D'Aste-Ardüìn'''
|U Palàssiu D'Aste-Ardüìn, dìtu ascì Cà D'Aste-Ardüìn o numma Palàssiu D'Aste, u ne vegne da ina serie d'agregasiùi de cà de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] ch'e se faciâvan in scia vìa, fèta primma du [[XVIII secolo|Settesèntu]], ch'a l'ha purtàu aa furmasiùn de in palàssiu ünicu desvilüpàu sciü trèi cièi, pöi isèi a quattru. U palàssiu u cuntegne due sca(r)inè; quella prinsipâle, a quattru rampe e fabricâ du [[XVII secolo|Seisèntu]], a se desvilüppa d'inte in atriu cuèrtu da votta a lünetta. Au segundu cian se ghe tröva in gran sâla dìta a "stansia di stücchi", ricca de stücchi barocchi, scibèn ch'i seccen in parte ruinèi da l'ègua. Grassie a in restauru, fètu du [[1994]], se pò turna vegghe ina parte da ricche pitü(r)e ch'e ne decurâvan a faciâ, scibèn che ruinèi dau tèmpu e dai intervènti pe' slargà e intrè e dà l'intonacu in sce mü(r)aje<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111116.pdf|tìtolo=Casa D'Aste-Arduini - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-11-21}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Vìsta 04.jpg|senza_cornice|139x139px]]
| rowspan="2" |65-67-69-71-73<ref group="n.">L'intrâ prinsipâle du Palàssiu a pòrta u sivicu n°73</ref>
|'''Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn'''
|Palàssiu e rexidènsa nobile, datàu du [[XVII secolo|Seisèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111115|tìtolo=Palazzo Rolandi Ricci Cappellini|léngoa=IT|vìxita=2024-11-21}}</ref>, u l'è apartegnüu aa famìa Barbe(r)a avanti ch'u vegnìsse de quelle ch'u ne pòrta u numme. U l'è de cianta nu regulâre, furmàu da dui còrpi prinsipâli racurdèi da in âtu pòrtegu, ch'u ne caraterìzza u pruspettu in scia Vìa de Medaje d'Ò(r)u, de cuntru, mi(r)andu da Vìa Rumma u se vegghe, pôcu au de surva de l'ârcu, in gran barcùn bügnàu. L'intrâ prinsipâle, faciâ in sciu cardu màscimu, a l'ha in gì(r)u 'na curnixe de marma(r)u. Ti(r)àu sciü cun di mate(r)iali in prìa e laterissiu, u l'è strütu(r)àu in sce quattru cièi e u presènta tantu de stansie cuvèrte a cruxe(r)a quantu sèrte cuvèrte cun vorta a lünétta<ref>{{Çitta web|url=https://sigecweb.beniculturali.it/sigec/item/print/ICCD14150599|tìtolo=Palazzo Rolandi Ricci Cappellini, scheda completa|léngoa=IT|vìxita=2024-11-21}}</ref>. U cumplessu u l'é(r)a stètu vendüu du [[XVIII secolo|Setesèntu]] ai Rulandi-Ricci, fìn a quande, du [[1967]], Luigi Rulandi Ricci u l'ha dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]], ch'u l'ha mantegnüu fìn au [[2008]]<ref name=":0">{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''La descrizione delle torri di Albenga'', ''Quartiere San Siro'', pp. 63-64|Bertonasco Rubatti, 2010}}</ref>. Da quell'annu u l'è de prupietè pe'a ciü parte privâ, duve(r)àu cumme sêde de apartamènti e de ufìssi.
|-
|[[Immaggine:A Tûre di Barbera (San Scî, Arbenga veggia)-Vista d'in Via Somis 04.jpg|senza_cornice|139x139px]]
|'''Tûre Barbe(r)a'''
|Adòssu au palàssiu a se tröva ina tûre, ciamâ a "Tûre di Barbe(r)a", ch'a se issa fra i têiti de cà d'in gì(r)u e a remunte(r)eva au [[XIII secolo|seculu XIII]], vegnüa parte du palàssiu numma che intu [[XVIII secolo|seculu XVIII]], tantu che ancöi se ghe tröva au de drentu a trumba da sca(r)a ch'a permette l'acessu ai cièi de d'âtu da rexidènsa. Podâse che a tûre a gh'avesse u sò ingressu a meridiùn, fètu de prìa de Pûi, ch'u daxeva dunca intu caruggiu, scibèn ch'aù u secce stètu seràu<ref name=":0" />.
|-
| rowspan="2" |[[Immaggine:A Cà di Stücchi (Via de Medaje d'Òu, Arbenga) 01.jpg|senza_cornice|104x104px]]
| rowspan="2" |76-78-80-82<ref group="n.">L'intrâ prinsipâle da cà a pòrta u sivicu n°80</ref>
|'''Cà di Stücchi'''
|A Cà di Stücchi a l'è ina cà ch'a se fàccia in sce Vìa de Medaje d'Ò(r)u, missa intu cantu de sta lì cun Vìa Somis. A pìa u sò numme daa ricca decurasiùn a stücchi da faciâ, de güstu ba(r)occu e fabricâ du [[XVIII secolo|Settesèntu]]<ref name=":4" />, ch'a l'è stèta rangiâ che nu l'è gua(r)i.
|-
|'''Tûre'''
|Inta Cà di Stücchi, au sivicu n°76, l'è prubabile che ghe secce stètu inglubàu üna de tûre da sitè. Defèti, in sciü cantu cun Vìa Somis se pò intravegghe in basamèntu de bluchetti in prìa negra de Pûi, ben travajèi, mèntre au primmu cian s'è truvàu di âtri tòcchi de mü(r)aje antìghe inte l'ucaxùn de in restauru. Sta tûre a l'ha purtàu a in impurtante cangiamèntu inta tupugrafìa d'Arbenga Veggia, serandu u camìn du segundu decümàn pe' impurtansa, quellu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], che defèti u và avanti versu punènte numma pe' Vìa Somis, ch'a cûre ciü a setentriùn da primma<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|p. 65}}</ref>.
|-
|[[Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|senza_cornice|157x157px]]
|s.n.c.
|'''Pòrte de l'A(r)òscia'''
|A Pòrte de l'A(r)òscia a se dröve inte mü(r)aje sitadìne d'Arbenga in curispundènsa de l'estremitè da vìa versu [[A Sènta]]. A l'è mensunâ cumme ''porta Arociorum'' zà du [[1398]], quande, pe' di travai de missa a növu du gi(r)u de mü(r)aje, gh'è stètu de questiùi in scia decixùn de serà sta pòrte chi o a vixìna ''porta Affaytariorum'', cu'a segunda ch'a l'è stèta aa fìn immü(r)â. Pe'i dànni caxunèi dae bü(r)e da Sènta a ''porta Arociorum'' o ''Arocie'' a l'è stèta rangiâ ciü votte intu passà di seculi, tantu da êsse mensunâ de spessu inti papèi pübbrichi d'alùa scicumme che a sò manutensiùn a l'é(r)a de cumpetènsa da Cumüna<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|''Le mura'', pp. 146-147}}</ref>. A strutü(r)a ch'a se vegghe au dì d'ancöi a ne vegne pe(r)ò da ina recustrusiùn ciü resènte, de l'imprinsippiu de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''La torre e casa Lengueglia D'Oria e la Via Medaglie d'Oro'', p. 132}}</ref>.
|}
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|cid=Lamboglia, 1992}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9270|ànno=2001|editô=Edizioni dell'Unitre Ingauna|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2001}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Josepha Costa Restagno|ànno=1979-1980|tìtolo=I palazzi del comune di Albenga: palazzo Comunale o Municipio, palazzo D'Aste, palazzo Rolando-Ricci|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|volùmme=n.s., XXXIV-XXXV|pp=32-45|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1979-80}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=http://www.immaginistorichealbenga.it/medaglie-doro-via/|tìtolo=Medaglie d'Oro, via|outô=AA. VV.|scîto=Albenga: Immagini e Ricordi|léngoa=IT}}
[[Categorîa:Stradde d'Arbenga]]
gk6hes8u49fnfnbyokv0x3nsxkgxoms
Via Julia Augusta
0
31825
269938
269830
2026-05-24T17:29:45Z
N.Longo
12052
269938
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
[[Immaggine:Viae Julia Augusta Aemilia-Scauri Aurelia.jpg|miniatura|300x300px|Mappa da ''Via Julia Augusta'', in viu(r)ettu, pe'a sò pursiùn inta ''[[Regio IX Liguria]]''. De russu a ''[[Via Aemilia Scauri]]'' e a ''[[Via Aurelia]]'' de blö.]]
A '''''Via Julia Augusta''''', scrìtu ascì '''''Via Iulia Augusta'''''{{#tag:ref|U numme ciü cumün da vìa u ne vegne dai gran travai cumandèi da l'Augüstu, scibèn che ni alantu(r)a ni au dì d'ancöi ne secce duve(r)àu numma che ün. In [[Fransa]], pe'u tòccu a punènte d[[a Türbia]], a l'è meju cunusciüa cu'u numme ''[[Via Aurelia]]'', pe' estensciùn a l'intrega vìa pe'a [[Gallia]] du sò numme inta parte ciü vixìna aa sitè de [[Romma|Rumma]]. Stu tòccu lì u l'è de votte ciamàu fìna ''[[Via Domitia]]'', estendèndula dau [[Scciùmme Ròdano|Rodanu]] fìna aa Türbia<ref>{{Çitta|Corsi, 2007|p. 177}}</ref>. Inta [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]] u l'è in cangiu bèn duve(r)àu u numme de ''[[Via Aemilia Scauri]]'', ch'a gh'axeva au sò primmu traciamèntu.|group=n.}}, a l'é(r)a ina [[Stràdda consolâre|stradda cunsulâre]] [[Impêo Roman|rumâna]] cumisciunâ, inte l'ànnu [[13 a.C.|13 primma de Cristu]], da l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]]. A sò funsiùn a l'é(r)a quella de cumpletà u culegamèntu pe' tèra fra [[Romma|Rumma]] e a ''[[Gallia Narbonensis]]'', cu'i dui tèrmi soi ch'i l'é(r)an e sitè de ''[[Placentia]]'' ([[Piaçensa|Piaxènsa]]) e de ''[[Arelate]]'' ([[Arles]])<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=via Iulia Augusta (infrastruttura viaria strada)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-08}}</ref>.
== Sto(r)ia ==
A ''Via Julia Augusta'' a l'è stèta cumisciunâ da l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]] sciübitu dòppu a vito(r)ia rumâna in sci [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i]] de [[Àrpe Marìtime (provìnsa romànn-a)|Àrpi Marittime]], batüi du [[14 a.C.|14 primma de Cristu]]. Lungu a còsta u traciàu da vìa u repiava di percursi ciü antìghi, cumme quelli lighèi aa legenda(r)ia ''[[Via Heraclea]]'', rangièi pe' l'ucaxùn mèntre, au de là di [[Appennìn|Apenìn]], u recarcava de stradde rumâne ciü vegge cumme a ''[[Via Postumia]]'' (du [[148 a.C.]]) e, survetüttu, a ''[[Via Aemilia Scauri]]'' (du [[109 a.C.]]), che a l'imprinsippiu a chinava fina au mâ, rivandu a ''[[Vada Sabatia]]'', dund'a se zuntava cu'a vìa rive(r)asca, slungamèntu da ''[[Via Aurelia]]'' ch'u traversava ''[[Luna (colònia romànn-a)|Luna]]'' e ''[[Genua]]''<ref name=":0" />.
I travai cumandèi da l'Augüstu, fèti fra u [[13 a.C.|13]] e u [[12 a.C.|12 primma de Cristu]] cu'u fìn de meju(r)à i culegamènti cu'a [[Gallia]], i sun mensunèi inte iscrisiùi de pa(r)eggi ''[[Miliarium|miliaria]]'', truvèi survetüttu fra [[a Türbia]] e [[Ventemiglia|Vintimìa]] ma ascì, cu'u [[Miliarium da Ciappa|''miliarium'' da Ciappa]] ([[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]]), ciü a punènte. De quelli tèmpi, a vìa a finìva pròpiu a[[a Türbia]], dund'u se tröva u [[Trofêo d'Ougósto|trufeu d'Augüstu]]<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Bornes miliaires de la Via Julia Augusta, Musée archéologique de Nice-Cimiez, France.jpg|sinistra|miniatura|250x250px|Di ''miliaria'' intu [[Musêo archiològico de Nìssa-Cimiez|müseu archeulogicu de Nissa-Cimiez]], quellu au sèntru u fà rife(r)imèntu ai intervènti de l'[[Adriàn]].]]
In parte ruinâ a l'imprinsippiu du [[II secolo|II seculu]], a vìa a l'è stèta rangiâ pe' vuluntè de l'impe(r)atû [[Adriàn]] fra u [[124]] e u [[125]]<ref name=":4">{{Çitta|Bruno Massabò|p. 228|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=I ponti romani di Loano lungo la Via Julia Augusta}}</ref>, cumme testimuniàu da di ''miliaria'' de quellu periudu. Da sti lì s'è descuvèrtu che, alantu(r)a, l'imprinsippiu da ''Julia Augusta'' u l'é(r)a vegnüu u [[Sciùmme Trébia|sciümme Trebbia]] in curispundènsa de ''[[Placentia]]'', sitè au sèntru du scistema de stradde rumâne da [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]]. Aa sò estremitè in [[Provensa|Pruvènsa]], a vìa a l'é(r)a stèta in cangiu slungâ armenu fina au [[scciümme Va(r)u|sciümme Va(r)u]], mèntre a pursiùn ch'a cuntinuava pe' ''[[Arelate]]'', pe' di mumènti cunscide(r)â ascì inta ''Julia Augusta'', a l'è meju cunusciüa cu'u numme de ''Viam Aureliam per Tusciam et Alpes Maritimas Arelatum usque'', cumm'a l'è stèta marcâ inte l'''[[Itinerarium Antonini]]''<ref name=":0">{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 231|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. Ciü avanti, a tòstu in seculu dai tèmpi de l'Adriàn, fra u [[211]] e u [[217]] u gh'è stètu ancù in'âtra gran campagna de travai, cumandâ da l'impe(r)atû [[Caracalla|Ca(r)acalla]].
A ògni moddu, ciü che a grande òpe(r)a ai tèmpi de l'Adriàn, inta parte lìgü(r)e da vìa gh'è de testimunianse de intervènti intu primmu decènniu du [[II secolo|II seculu]], intu [[IV secolo|IV seculu]] e, fòscia, de âtri ciü resènti. De cuntru, inta [[Provensa|Pruvènsa]], gh'è stètu di bèlli intervènti zà inte l'etè d'Augüstu, cumme testimuniàu da ''miliaria'' du [[I secolo|I seculu]] du [[Tibêio|Tibe(r)iu]], du [[Claudio|Claudiu]] e du [[Nerón|Ne(r)ùn]]. Passèi i intervènti de l'[[Adriàn]] e du [[Caracalla|Ca(r)acalla]], ch'i l'han inte(r)esàu a vìa intrega, inte sta pursiùn i ne sun stèti cumandèi di âtri da l'[[Aoreliàn|Aureliàn]] e dau [[Marcus Aurelius Probus|Prôbu]], intu [[II secolo|II seculu]], e dai [[Tetrarchîa de Diocleçiàn|tetrarchi]] e dau [[Costantìn I|Custantìn]], intu [[IV secolo|IV seculu]]. Ancù de dòppu, i ürtimi travai ch'u gh'è de mensiùi i sun quelli du [[V secolo|V seculu]]<ref name=":0" />.
A dife(r)ènsa d'âtre vìe rumâne, a ''Julia Augusta'' a l'ha cunservàu ina funsiùn impurtante bèn dòppu da [[Chéita de l'Inpêio Romàn|caütta de l'impe(r)u]] grassie ai intervènti de cumünitè de muneghi, survetüttu [[Órdine benedetìn|benedetìn]], ch'i g'han dètu recattu e i l'han tegnüa duvèrta. Intu detaju, fra de quelli ch'i gh'axevan da fà cu'e regiùi traversèi daa vìa, se pò regurdà i munastèi e e abasìe [[Abaçîa de Lerìn|de Lerìn]], [[Gêxa de Sàn Stêva (Zêna)|de San Steva]] de [[Zena]]<ref group="n.">Scicumme ch'u cuntrulava, pe' dunasiùn de l'[[Adelaide de Süsa]], u prinsipàu de ''Villaregia'', dund'u gh'è au dì d'ancöi u paìse de [[San Steva a Mâ|San Steva]].</ref>, [[Abasìa de San Martìn (Arbenga)|de San Martìn de l'Ìsu(r)a]] d'[[Arbenga]], [[Abasia de San Pêru in Varatella|de San Pe(r)u in Varatella]] de [[Tuiran|Tui(r)àn]], [[Abaçîa de Ferània|di Santi Pe(r)u e Paulu]] de [[Frania|Ferania]] ([[Còiri|Cai(r)u]]), [[Abaçîa de Sàn Sarvòu (Giusvàlla)|de San Sarvatû]] de [[Giusvala|Giüsvalla]], [[Abaçîa de Sàn Conbàn (A Ciànn-a)|de San Cu(r)umbàn]] a [[Lodisiu]] d[[A Ciana|a Ciâna]], [[Abaçîa de Sànta Giustìnn-a|de Santa Giüstina]] de [[Sezzadio|Sesadiu]], [[Abaçîa de Sàn Pê de Preçipiàn|de San Pe(r)u]] de [[Precipiàn]] ([[E Vignöe|E Vignö(r)e]]) e [[Abaçîa de Sàn Conbàn (Béubbio)|de San Cu(r)umbàn]] de [[Béubbio|Böbbiu]]. A ''Julia Augusta'' a l'ha cuscì piàu pe' vàri seculi a funsiùn de "vìa marenga", vegnindu duve(r)â scìa dai pelegrìn che pe'i cumèrci cu'a [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]], dunde se viagiava survetüttu i prudüti da tèra e a sâ<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriella Airaldi|tìtolo=Storia della Liguria vol. II - Il caso di Bobbio e delle "vie marenche"|ànno=Utubre 2009|editô=Ed. Marinetti 1820|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=110-120|ISBN=978-88-211-8032-3}}</ref>.
== Descrisiùn ==
=== Percursu ===
==== Primmu toccu ====
{{Màppa de localizaçión+|NordItalia|width=500|caption=I scìti d'etè rumâna traversèi daa vìa pe'u sò tòccu fra [[Lombardïa|Lumbardia]] e [[Piemonte|Piemunte]] d'ancöi.|relief=x|places=
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=45.053475|long=9.694746|position=right|label=''[[Placentia]]''|mark=City locator 5.svg|link=Placentia}}
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=45.062162|long=9.261191|position=topright|label=''[[Camillomagus]]''|mark=City locator 5.svg|link=Camillomagus}}
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=45.014114|long=9.123578|position=bottomright|label=''[[Clastidium]]''|mark=City locator 5.svg|link=Clastidium}}
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=44.992670|long=9.008667|position=topleft|label=''[[Iria]]''|mark=City locator 5.svg|link=Iria}}
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=44.896660|long=8.864128|position=left|label=''[[Derthona]]''|mark=City locator 5.svg|link=Derthona}}
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=44.675145|long=8.467546|position=left|label=''[[Aquae Statiellae]]''|mark=City locator 5.svg|link=Aquae Statiellae}}
}}
A ''Via Julia Augusta'' a partìva d'in ''[[Placentia]]'', sitè rumâna ch'a l'è vegnüa a [[Piaçensa|Piaxènsa]] da giurnâ d'ancöi, o fòscia de pôcu ciü a punènte, da l'atraversamèntu du [[Sciùmme Trébbia|sciümme Trebbia]]. U primmu tòccu da vìa, de lì fina a [[Turtonn-a|Turtûna]], u l'é(r)a grossu moddu in cumün cu'a ''[[Via Postumia]]'', ch'a ghe curìva in pa(r)alêlu a ina distansa de ciü o menu in chilòmetru. Fra i sèntri traversèi inta prima parte da stradda i se ponen regurdà ''[[Camillomagus]]'', de prubabile intu terito(r)iu da mudèrna [[Broni]], ''[[Clastidium]]'', ancöi [[Casteggio|Casteggiu]], e ''[[Iria]]'', [[Voghera|Vughe(r)a]], pe' rivà cuscì a ''[[Derthona]]''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Maria Grazia Dapuzzo|tìtolo=Piovera e il suo territorio|url=https://books.google.it/books?id=2JJlV5pOu4wC|ànno=2007|editô=Alinea Editrice|çitæ=Fi(r)ènse|léngoa=IT|p=90|ISBN=88-6055-156-0}}</ref>.
Sciurtìa d'in ''Derthona'' a ''Julia Augusta'' a menava dunca pe' ''[[Aquae Statiellae]]'', l'[[Acqui Terme|Acqui Tèrme]] rumâna, cumensandu cu'u traversamèntu du [[Screivia|sciümme Scrivia]]. Inte sta pursiùn, scibèn che cun de interusiùi, a vìa a l'è restâ bèn aa vista pe' de lungu, grassie au fètu d'êsse stèta traciâ in sc'in percursu arsàu rispèttu ai campi cürtivèi, ch'u g'ha dètu u survenumme de "Vìa Levâ"<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|p. 35}}</ref>.
Intu detaju, passàu u Scrivia, a cuntinuava drìta in diresiùn süd-ovest, cun de sò tracce ch'e sun stète truvèi tantu intu cumün de Turtûna cumme inta lucalitè de San Quirico de [[Bosco Marengo|Boscu Marengu]] e de Retorto de [[Predosa|Predûsa]], dund'a l'é(r)a larga 7 metri e mezzu. Passàu e testimunianse inte lucalitè de Boschi e de Cascìna Marachìn de [[Sezzadio|Sesadiu]], n'è stètu truvàu pa(r)egge ascì intu cumün de [[Castelnuovo Bormida|Casternövu Burmia]], dund'a curispundeva grossu moddu aa viabilitè d'ancöi. Daa vixìna [[Rivalta Bormida|Rivalta Burmia]] u ne vegne ancù in ''miliarium'', du che nu s'è sarvàu u nüme(r)u, ch'u remunte(r)eva ai ànni [[367]]-[[375]]<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|pp. 38-40}}</ref>.
A vìa a traversava dunca a [[Sciümme Burmia|Burmia]] e a l'andaxeva avanti a custezâla d'in scia zìna de mancìna<ref name=":1" />, pe' passà intu cumün de [[Strevi]], dunde n'è stètu truvàu pa(r)egge testimunianse. S'intrava cuscì in [[Acqui Terme|Acqui]], dund'a vìa a vegnìva u decümàn màscimu da sitè e dunde, fòscia, a se deramava inte dui percursi ch'i passavan a meridiùn e a setentriùn du sèntru de ''[[Aquae Statiellae]]''. Inta pursiùn ürbâna a l'é(r)a cu'in fundu a "[[basulàu]]" e larga fra 6,5 e 7 metri, scibèn che n'è stètu truvàu ciü livelli a de prufunditè dife(r)ènti, ch'i ne vegnen dai intervènti fèti intu cursu di seculi<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|pp. 40-45}}</ref>. D'in Acqui a vìa a l'andaxeva avanti a muntà sciü pe'a [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref name=":2">{{Çitta lìbbro|outô=Touring Clüb Italiàn|tìtolo=Le strade dell'Italia romana|url=https://books.google.com/books?id=N-NlS_8TOaYC|ànno=2004|editô=Touring|çitæ=Milàn|léngoa=IT|p=175|ISBN=88-365-3295-0}}</ref>, cun di rèsti du sò passaggiu ch'i sun stèti descuvèrti intu cumün de [[Terzo (Italia)|Tèrsu]] e u tupònimu de "Levâ" ch'u s'è cunservàu inte quellu de [[Bistagno|Bistagnu]]. Aa fìn da pursiùn piemuntese, inta regiùn da Ciapetta du cumün de [[Ponti (Italia)|Punti]], di scâvi fèti du [[1979]] i l'han purtàu aa lüxe ciü tòcchi da vìa, ch'i se zunzen aa descuvèrta d'in ''miliarium'', u nüme(r)u 149, ciantàu inte l'ucaxùn di travai cumisciunèi dau [[Caracàlla|Ca(r)acalla]]<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|pp. 46-47}}</ref>.
==== Ligü(r)ia ====
{{Màppa de localizaçión+|IT-LIG|float=left|width=500|caption=I scìti d'etè rumâna traversèi daa vìa pe'u sò tòccu inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] d'ancöi.|relief=x|places=
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.486179|long=8.306101|position=topleft|label=''[[Crixia]]''|mark=City locator 5.svg|link=Crixia}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.399268|long=8.274561|position=topleft|label=''[[Calanicum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Calanicum}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.310810|long=8.396560|label=|mark=Pont.svg|link=Rian d'i Tecci}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.271440|long=8.438221|label=''[[Vada Sabatia]]''|mark=City locator 5.svg|link=Vada Sabatia}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.206360|long=8.367380|label=|mark=Pont.svg|link=Rian de Punci}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.188368|long=8.355736|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumônu in-scia sciüméra Susà}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.172551|long=8.247188|position=left|label=''[[Pollupice]]''|mark=City locator 5.svg|link=Pollupice}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.123405|long=8.251183|label=|mark=Pont.svg|link=U Puntettu}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.118004|long=8.247106|label=|mark=Pont.svg|link=U Puntassu}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.049250|long=8.213124|label=''[[Albingaunum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Albingaunum}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.949821|long=8.107690|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium da Ciappa}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.910077|long=8.080364|label=''[[Lucus Bormani]]''|mark=City locator 5.svg|link=Lucus Bormani}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.869844|long=8.002585|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn in sciu Prìn}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.843916|long=7.904341|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn de Porciana}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.835570|long=7.868040|position=top|label=''[[Costa Balenae]]''|mark=City locator 5.svg|link=Costa Balenae}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.820967|long=7.782928|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn in sciu Rian de San Lazzaru}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.817050|long=7.775005|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn in sciu Rian da Fuxe}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.788984|long=7.626722|label=''[[Albintimilium]]''|mark=City locator 5.svg|link=Albintimilium}}
}}
A ''Via Julia Augusta'', intrâ inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] d'ancöi, a muntava pe' de lungu sciü pe'a [[Burmia (valä)|valâ]] da [[Burmia de Spignu]], traversandu cuscì e due ''[[mansio]]'' de ''[[Crixia]]'', intu cumün d[[A Ciana|a Ciâna]], e de ''[[Calanicum]]'', situâ inta regiùn fra [[Còiri|Cai(r)u]], [[Còrcre|Carca(r)e]] e [[Cadebunn-a|Cadebùna]]. De prubabile a passava pöi pe' [[Bragn|Bragnu]], rivandu a [[L'Atè|L'Artâ]] pe' traversà cuscì i [[Appennìn|Apenìn]] in curispundènsa da [[Còlle de Cadebonn-a|Colla de Cadebùna]]<ref name=":2" />.
De de lì, u cumensa in trètu ch'u l'è stètu bèn recustruìu grassie aa presènsa di rèsti d'ina duzena de punti, intreghi o in ruìna, ch'i l'é(r)an parte da ''Julia Augusta'', scibèn che inta regiùn nu ghe seccen de gran testimunianse d'âtru genere de quelli tèmpi<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Il Terzo ponte Romano di Quiliano -Savona.tif|miniatura|250x250px|Ün di punti rumèi in sciu [[Riàn di Tecci]]]]
A primma se(r)ie de strutü(r)e, dunde a vìa a cumensava a chinà versu u mâ, a l'è quella di sètte punti da valâ du [[Riàn di Tecci]] che, cu'u sò camìn strêtu e pìn de regi(r)i, u l'axeva ubligàu i rumèi a traversâlu ciü votte. De cuntru, ciü a valle i mancan di rèsti pe' l'atraversamèntu da [[Sciumèa Cügèn|scciümai(r)a de Quiliàn]], che fòscia a l'é(r)a traversâ inta regiùn da Pilla Lunga, vixìna au scìtu de [[Gexa de San Pé in Carpignàn|Carpignàn]], o ciü versu u mâ, tantu che di scâvi fèti da vixìn au [[Punte d'i Saraceni|punte]] de [[Zinöa|Zinö(r)a]], ch'u remunta au [[XIV secolo|Quattrusèntu]], i l'han descuvèrtu in risö de l'etè rumâna pròpiu sutta ai rèsti d'in âtru de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], pa(r)eggiu a quellu in sciu punte. A ''Julia Augusta'' a se zuntava dunca cu'a vìa rive(r)asca ch'a ne vegniva d'in ''[[Savo]]'', pe' rivà cuscì in ''[[Vada Sabatia]]'', dund'a a custezava due de necròpuli da sitè, in curispundènsa da [[Gexa de San Giuan Battista (Vuè)|gêxa de San Giuanni]] e de l'area indüstriâle<ref name=":3" />.[[Immaggine:Val Ponci - Ponte delle Fate.JPG|miniatura|250x250px|U [[Punte de Fôie|punte de Fâte]], ün di sinque in sciu [[Riàn de Punci]]|sinistra]]
Rivâ a [[Spoturnu|Sputurnu]], de de lì a muntava versu [[Magnùn]], inte l'entrutèra, pe'e cundisiùi troppu assidentèi da còsta<ref name=":3">{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 238|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. Pe' turnà in sciu mâ a chinava dunca pe'a valâ du [[Riàn de Punci]], âtru scìtu dund'i se ponen vegghe i rèsti de sinque punti, cun trèi de sti lì intreghi au puntu da passaghe ancù de stradda in simma. I punti da valâ, ch'i g'han dètu ascì u numme, inte l'urdine i sun u [[Punte de Magnùn (Finô)|punte de Magnùn]], u [[Punte de l'Ègua (Finô)|punte de l'Ègua]], u [[Punte de Voze (Finô)|punte de Voze]], u [[Punte Surdu (Finô)|punte Surdu]] e u [[Punte de Fôie|punte de Vèrzi]] o de Fâte, u meju cunservàu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/la-val-ponci/|tìtolo=La Val Ponci|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT|vìxita=2025-02-14}}</ref><ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 238-246|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. Chinèi inta valâ da [[Sciüméra Susà|Susà]], u percursu da vìa u nu l'è gua(r)i cè(r)u, menu che pe'i rèsti du pilùn d'in punte inglubèi inta zìna mancìna da Susà. De de lì, a muntava fòscia pe' [[Lacremô|Lacremâ]] e [[San Benardìn (Finô)|San Benardìn]], pe' chinâ da [[Pèrti]] inta valâ du [[Sciüméra Pora|Po(r)a]], identificàu cu'u ''fluvius Lucus'' in scia ''[[Tabula Peutingeriana]]''<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 246-247|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. In scia Po(r)a u ghe duveva êsse in punte, fòscia missu in sci cunfìn fra [[Côrxi|Carxi]] e [[Finô|Finâ]], dunde inti [[Anni 1990|ànni Nuvanta]] s'è descuvèrtu i rèsti de due pille, che pe(r)ò e sun de difissile datasiùn e de segü(r)u u frütu de ciü intervènti<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 248-249|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. versu punènte, a ''Julia Augusta'' a scartava cuscì i rivasùi du [[Côu da Crôvas̠òppa|Câu da Cravasöppa]] muntandu sciü pe' [[Gura|Gu(r)a]], dunde, inti àtti de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], a l'è mensiunâ ina ''via romera'', pe' chinâ dunca inta ciâna d[[a Prìa]]<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 247|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>.
[[Immaggine:Pontàsso (Lêua) - vìsta (2).jpg|miniatura|250x250px|E ruìne d[[u Puntassu]], a [[Löa]]]]
Inte sta pursiùn da ''Julia Augusta'', missa in sciu sò percursu o ligâ a sta chi cu'ina deramasiùn, se duveva truvà a ''mansio'' de ''[[Pollupice]]'', scìtu nu bèn identificàu che de prubabile u l'é(r)a fra i terito(r)i d[[a Prìa]] e de [[Giüstexine|Giüstènexi]]. Andandu apröu a di rèsti truvèi inte sta ciâna, a vìa, chinâ d'in [[Ver̯éssu|Ve(r)ézzi]], a menava pe' [[Borṡi|Bòrzi]] e a traversava u [[Riàn de Butassàn|Riàn de Butasàn]] pe' rivà inta regiùn da Valle, passandu dae parte da [[Santuàju da Madònna du Bun Cunsiggiu (Borṡi e Veressi)|Madònna du Bun Cunseju]], de sutta au [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]]. Passàu a regiùn de l'Arbascu, a curìva da vixìn aa [[Santuâiu de Nòstra Scignùa du Sucûrsu (A Prìa)|Madònna du Sucursu]] pe' traversà u [[Scciumêa Maémua|Ma(r)emua]] ciü a munte di punti mudèrni. A cuntinuava pöi in sce rìve ciü basse du [[Còlla du Trabichettu|Trabuchettu]], pe' traversà u Riàn di Punti e muntà sciü pe'u Pözzu di Curtesi, cuntinuandu pe'a cuscì dìta Vìa di Curtesi e, rivâ a [[Löa]], passandu sutt'au pözzu de [[Conventu de Munte Carmèllu (Löa)|Munte Carmélu]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|ànno=1889|tìtolo=La via Aurelia ed il Pollupice nel territorio di Pietra Ligure|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|volùmme=Vul. XVI|pp=246-247|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/677626f216b1cbca2b78281f4f7892b9.pdf}}</ref>. De de lì a vìa a turnava ciü vixìn au mâ, cu'in tòccu drìtu de 600 m ch'u pò êsse marcàu cun gran precixùn pe'a presènsa de ruìne de dui punti: [[u Puntettu]] in sciu [[Riàn di Gazzi]] e [[u Puntassu]] in sciu [[Riàn Cazasse|Rian Cazasse]]<ref name=":4" />. A ''Julia Augusta'' a menava cuscì pe' [[Arbenga]] passandu in sciu [[Cadansiu|Câu d'Ansiu]] o du Se(r)iâ, scìtu dund'u s'è truvàu ina [[Cippu de Didio Calinicus|lapide dedicâ ae dee matrùne]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|ànno=1889|tìtolo=La via Aurelia ed il Pollupice nel territorio di Pietra Ligure|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|volùmme=Vul. XVI|p=247|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/677626f216b1cbca2b78281f4f7892b9.pdf}}</ref>.[[Immaggine:Via Julia Augusta (Arbenga-Arasce)-Vista 04.jpg|sinistra|miniatura|250x250px|U tòccu, fòscia, u(r)iginâle da vìa fra [[Arbenga]] e [[Arasce|A(r)asce]]]]
Inta [[Ciâna d'Arbenga]], cu'in percursu ch'u l'è restàu pa(r)eggiu fina inte l'Etè de Mezzu, se passava da vixìn aa [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]] pe' traversà pöi [[a Sènta]] grossu moddu dae parte du [[Punte Lungu (Arbenga)|Punte Lungu]], che pe(r)ò nu l'è cè(r)u s'u se truvasse pròpiu in sciu sò percursu. A vìa, passâ davanti aa [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], a l'intrava dunca in [[Arbenga Veggia]], traversandula pe'u sò càrdu màscimu, ancöi [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]], pe' andà cuscì versu a culìna du [[U Munte (Arbenga)|Munte]], passandu vixìn aa [[Gêxa de San Pe(r)u (Arbenga)|gêxa de San Pe(r)u]], au [[Cunventu de San Calòcciu (Arbenga)|cunvèntu de San Calòcciu]] e a l'[[Abasìa de Santa Ma(r)ìa e San Martìn (Arbenga)|abasìa de Santa Ma(r)ìa e San Martìn]]. De dòppu a vìa a se spartìva inte dui percursi, ün ch'u passava ciü in âtu, in scia custe(r)a de culìne, e l'âtru ch'u l'è quellu ch'u se pò traversà ancù au dì d'ancöi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|pp=169-176|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|capìtolo=Le strade esterne alla città ed i sobborghi}}</ref>. Fra e testimunianse rumâne ciü impurtanti facièi in scia vìa, se pò regurdà [[U Pilùn (Arbenga)|u Pilùn]], munümèntu fünebre "a pilla" du [[II secolo|II seculu]], l'[[Anfiteâtru d'Arbenga|anfiteâtru]] de ''[[Albingaunum]]'' e, lungu a vìa in diresiùn d'[[Arasce|A(r)asce]], e ruìne de öttu munümènti fünebri. De ciü, pe' in curtu tòccu a punènte du [[Munümèntu A (Arbenga)|munümèntu A]], se tröva ina pursiùn de risö ch'u pà quellu u(r)igina(r)iu da vìa rumâna, chi larga 3,50 m<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|pp=160-167|volùmme=Vul. 1|capìtolo=Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta}}</ref>.
Traversèi i terito(r)i d'[[Arasce|A(r)asce]] e de [[L'Aigheuja|Leigueja]] cu'in percursu che, de prubabile, u se faxeva ciü vixìn au mâ, a vìa a schivava u passaggiu pe'u [[Còvu de Mée|Câu de Mè(r)e]] muntandu sciü pe' [[Còlla Micheri|Colla Miche(r)i]], de dund'a chinava inta [[Valâ du Mérula|valâ du Me(r)ula]] pe'u pözzu du [[Castellu d'Andôa|Castellu]], traversandu a scciümai(r)a dae parte du [[Punte rumanicu (Andôa)|punte rumanicu]]. Rivâ intu scìtu da [[Gexa de San Giuvanni Battista (Andôa)|cêve de San Giuànni]], a vìa a muntava sciü pe'u [[Munte Ciappa]], pe' chinà inta [[Valâ du Steria|valâ du Ste(r)ia]] passandu pe'u paìse da [[Ciappa (San Bertumê)|Ciappa]]. Chi, in sce culìne a levante du paìse, u l'è stètu descuvèrtu in rè(r)u ''miliarium'' de l'etè d'[[Aogusto|Augüstu]], u nüme(r)u 553, ancöi cunservàu inta [[Capella de San Giacumu (Ciappa)|capeletta de San Giacumu]], intu campusantu du pòstu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mariovassallo.it/julia-augusta.php|tìtolo=Julia Augusta|outô=Mario Vassallo|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Turnâ in scia còsta, inta ciâna du Diàn, a vìa a l'incuntrava a ''mansio'' de ''[[Lucus Bormani]]'', cun di rèsti ch'i sun stèti truvèi a[[A Maina de Dian|a Ma(r)ìna de Diàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309400|tìtolo=LUCUS BORMANI (insediamento urbano)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref> e inta burgâ da [[Santuâiu da Nòsscia Scignùa da Rûve (San Bertumê)|Ruve]] de [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]]{{#tag:ref|Intu detaju, u l'è stètu prupòstu che i rèsti da ''mansio'' i seccen quelli truvèi aa Madònna da Rûve mèntre quelli aa Ma(r)ìna de Diàn, i sa(r)evan de culegà aa presènsa d'in ''vicus''<ref>{{Çitta|Corsi, 2007|pp. 183-184}}</ref>.|group=n.}}, dund'u s'è descuvèrtu quellu ch'u pà in tòccu du risö da vìa<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309194|tìtolo=Mansio romana Loc. LA ROVERE (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>.
[[Immaggine:Tratto dela via Julia augusta.jpg|miniatura|250x250px|Tòccu da vìa in mustra au [[Müseu Bicknell]] d[[A Burdighea|a Burdighe(r)a]], descuvèrtu a l'intrà de ''[[Albintimilium]]'']]
Traversàu a valle d'[[Inéia|Ineja]] a vìa a passava pe'[[u Portu]], u ''[[Portus Mauricii]]'' fòscia de fundasiùn rumâna, pe' chinà au [[Turente Prìn|Prìn]]. Lì u sò percursu u se fà turna cè(r)u grassie ai rèsti du [[Punte rumàn in sciu Prìn|punte ch'u traversava u riàn]] e pe'a descuvèrta d'in tòccu da vìa mèxima<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263690|tìtolo=Ponte romano sul Torrente Prino (ponte, infrastruttura viaria) - Imperia (IM) (Età romana)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309200|tìtolo=TRATTO VIA JULIA AUGUSTA (infrastruttura viaria strada)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Ciü a punènte, passàu u [[Punte rumàn de Porciana|punte in sciu Riàn da Tûre]] a [[San Steva a Mâ|San Steva]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263613|tìtolo=Ponte romano sul Rio della Torre (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>, a vìa a passava pe'a ''mansio'' de ''[[Costa Balenae]]'', intu cumün d[[A Riva (cumüna)|a Rìva]], e a traversava a [[Valà de l'Argentìna|valâ de l'Argentìna]] fina au [[Cavu de l'Arma|Câu de l'Arma]], dund'a l'è stèta truvâ ina [[Villa rumana de Büssana|villa d'etè rumâna]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309682-0|tìtolo=Villa romana di BUSSANA (insediamento, villa) - Sanremo (IM) (Età romana imperiale)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Intu terito(r)iu de [[Sanremu|Sanremmu]], passàu u [[Turente Armea|turènte Armea]] de pôcu ciü a l'entrutèra, a ''Julia Augusta'' a turnava in sciu mâ lungu u percursu de l'[[Stradda Statâle 1 Aurelia|Aurelia]], andandughe apröu fìna au rundò Garibaldi, slargàu caciandu zü e ruìne du [[Punte rumàn in sciu Rian de San Lazzaru|punte rumàn]] in sciu [[Riàn de San Lazzaru|Riàn de San Lazza(r)u]]. De de lì a vìa rumâna a passava pe'u camìn de vìe Palazzo e Corrado d'ancöi, cu'in aretramèntu in curispundènsa di rèsti, interèi, du [[Punte rumàn in sciu Rian da Fuxe|punte in sciu Riàn da Fuxe]], da vixìn au scìtu d'in'âtra [[Villa rumana da Fuxe|villa rumâna]]. A vìa a turnava cuscì in scia sede de l'Aurelia fina au [[Cavu Negru|Câu Negru]], dund'a vegniva de pôcu ciü luntâna dau mâ. De ciü, int'in mumèntu e int'in scìtu nu meju marcàu, ''in oppido Sancti Romuli'' u l'é(r)a stètu truvàu in ''miliarium'' da vìa, u n° 579, cunservàu pe' pa(r)eggi ànni inta [[Geixa de San Steva (Sanremu)|gêxa de San Steva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/238-storia-di-sanremo-2-parte.html?start=1|tìtolo=STORIA DI SANREMO - 2^ Parte - 2 - La via Julia Augusta|léngoa=IT|vìxita=2024-02-16}}</ref>.
Intu sò ürtimu tòccu lìgü(r)e, a ''Julia Augusta'' a curìva lungu a ciâna custe(r)a a levante de [[Ventemiglia|Vintimìa]], pe' rivà cuscì inta sitè e ''[[municipium]]'' de ''[[Albintimilium]]'', dund'a ne faxeva da decümàn màscimu<ref>{{Çitta web|url=https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/index.php/strade-locali/363-percorsi-di-crinale-e-incroci|tìtolo=Antiche strade|outô=Luigino Maccario|dæta=27 nuvèmbre 2016|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Inta sitè intemelia, inta cripta da [[Geixa de San Miché (Ventemiglia)|gêxa de San Michê]], u se cunserva ascì in ''miliarium'' de l'etè du [[Caracalla|Ca(r)acalla]], u nüme(r)u 590<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', pp. 131-132}}</ref>. Ciü a punènte, a vìa a sciurtìva d'inta sitè passandu grossu moddu pe' [[Porta Canarda (Ventemiglia)|Pòrta Canarda]], mèntre inta ciâna de [[Laite (Ventemiglia)|Lète]] se n'è truvàu de pursiùi grassie a scâvi archeulogichi, cuscì cumme inti giardìn de [[Villa Hambury|Vìlla Hambury]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309504|tìtolo=TRACCIATO DELLA VIA ROMANA IULIA AUGUSTA (strada, infrastruttura viaria) - Ventimiglia (IM) (I a.C)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>, dund'u ghe duveva êsse u ''miliarium'' n° 594<ref name="archeo-alpi-maritimi" />. Da vixìn au cunfìn cu'a [[Fransa]], ai [[Bausi Russi|Bâsi Rusci]], faciàu in sciu mâ se ghe tröva ancù in segnu du passaggiu da vìa, cu'in âtu taju inta rìva de prìe, mèntre u punte rumàn ch'u gh'é(r)a u l'è stètu caciàu zü a l'avertü(r)a da [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309396|tìtolo=AVANZI DELLA VIA ROMANA TAGLIATA NELLE ROCCE (tracciato viario, infrastruttura viaria) - Ventimiglia (IM) (I a.C)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>.
==== Fransa ====
{{Màppa de localizaçión+|FR-PAC|width=500|caption=I scìti d'etè rumâna traversèi daa vìa pe'u sò tòccu inta [[Fransa]] d'ancöi.|relief=x|places=
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.758400|long=7.473530|position=bottomright|label=''[[Lumone]]''|mark=City locator 5.svg|link=Lumone}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.761400|long=7.457573|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium 600 da Via Julia Augusta}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.744778|long=7.401803|position=top|label=''[[Alpe Summa]]''|mark=City locator 5.svg|link=Alpe Summa}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.715783|long=7.271833|position=left|label=''[[Cemenelum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Cemenelum}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.580834|long=7.123889|position=bottomright|label=''[[Antipolis]]''|mark=City locator 5.svg|link=Antipolis}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.432900|long=6.736900|position=top|label=''[[Forum Julii]]''|mark=City locator 5.svg|link=Forum Julii}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.426200|long=6.432500|position=bottom|label=''[[Forum Voconii]]''|mark=City locator 5.svg|link=Forum Voconii}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.426900|long=6.222500|position=top|label=''[[Matavo]]''|mark=City locator 5.svg|link=Matavo}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.408900|long=5.924700|position=bottom|label=''[[Turris]]''|mark=City locator 5.svg|link=Turris}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.472144|long=5.592173|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de Favary}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.531127|long=5.454025|position=bottom|label=''[[Aquae Sextiae]]''|mark=City locator 5.svg|link=Aquae Sextiae}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.608173|long=5.173973|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de Bidoussanne}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.597628|long=5.209083|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de Caseneuve}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.618925|long=5.124984|position=top|label=''[[Pisavis]]''|mark=City locator 5.svg|link=Pisavis}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.629000|long=5.057323|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du petit Merle}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.643421|long=5.016181|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du Merle}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.660822|long=4.961430|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de la Calanque}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.713016|long=4.808451|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du mas Chabran}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.717982|long=4.783929|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du Paradou}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.721155|long=4.777173|position=top|label=|mark=Pont.svg|link=Punte du Burlande}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.734865|long=4.740569|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du château d'Estoublon}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.768333|long=4.695833|position=top|label=''[[Ernaginum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Ernaginum}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.676650|long=4.627803|position=bottom|label=''[[Arelate]]''|mark=City locator 5.svg|link=Arelate}}
}}
Intrâ in [[Fransa]], a ''Via Julia Augusta'' a traversava a ciâna du [[Garavan|Garavàn]] da vixìn au mâ, dund'i ghe duveva êsse i ''miliaria'' nüme(r)u 595 e 596, pe' passà inte quella de [[Mentun|Mentùn]], cu'u n° 597 ch'u l'è stimàu in curispundènsa di Giardìn Biovès, piandu dunca a diresiùn de l'Avenue Général de Gaulle. Rivâ a [[Carnolès]], intu cumün de [[Rocabrüna]], a vìa a passava grossu moddu pe'a mudèrna Rue Paul Morilot. De pôcu a l'entrutèra u gh'é(r)a l'atraversamèntu du [[turènte de Gòrbiu]], in curispundènsa du miju n° 598, e de de lì se traversava u [[Cavu Martìn|Câu Martìn]] a l'artessa du mudèrnu Chemin de Fontanouille. Turnèi a custezà u mâ, in scia pursiùn pe'u ''miliarium'' nüme(r)u 599, se truvava a stasiùn de ''[[Lumone]]'', supravisciüa inte ruìne d'in [[Mausuleu de Lumone|mausuléu]] faciàu pròpiu in scia vìa; de de lì, u ne partìva ascì ina deramasiùn ciü bassa pe'u ''[[Portum Herculis]]'', ancöi [[Mu̍negu-A̍utu|Munegu]]<ref name="archeo-alpi-maritimi">{{Çitta web|url=https://www.archeo-alpi-maritimi.com/viajulia_turbie_vintimille.php|tìtolo=Via Julia entre la Turbie et Vintimille|léngoa=FR|vìxita=2025-02-17}}</ref>.
versu punènte, se muntava dunca a[[a Türbia]] pe' in percursu ch'u se semejava a quellu de stradde de Paul Doumer, de Pierre Curie e de Villarem, pe' rivà au scìtu dund'u s'è descuvèrtu i rèsti du ''miliarium'' n° 600, au fundu de stu viâle. Se traversava cuscì u valùn du Ramingao dae parte du [[Punte du Ramingao|punte veggiu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeo-alpi-maritimi.com/viajulia_ramingao_rcm.php|tìtolo=Pont du Ramingao - Roquebrune Cap-Martin|léngoa=FR|vìxita=2025-02-17}}</ref>, muntandu sciü pe'e stradde de Georges Drin e de Bon Voyage, cu'u ''miliarium'' n° 601 ch'u duveva êsse aa sò fìn. Se andaxeva avanti pe'a cuscì dìta "vìa rumâna", passandu ascì e prìe n° 602 e 603 e muntandu sciü pe'u camìn de San Roccu, ai pèi d'ina câva d'alantu(r)a. Piàu dunca u camìn de Fontvielle, se passava u ''miliarium'' n° 604<ref name="archeo-alpi-maritimi" /> pe' intrà cuscì aa Türbia dunde, du [[6 a.C.]], u [[Senâto romàn|Senàu de Rumma]] u l'axeva fètu ti(r)à sciü in [[Trufeu de Arpe|gran trufeu]] pe' regurdà a vito(r)ia d'[[Aogusto|Augüstu]] in sce gènte de Arpe, missu in simma aa muntâ ciü impurtante da vìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.marventimiglia.it/iulia-augusta|tìtolo=Via Iulia Augusta|outô=Museo Civico Archeologico Girolamo Rossi|léngoa=IT|vìxita=2025-02-17}}</ref>.
[[Immaggine:La Turbie BW 1.JPG|sinistra|miniatura|250x250px|U [[Trufeu de Arpe|trufeu d'Augüstu]] a[[a Türbia]], l'antìga ''Alpe Summa'', in sciu passu ciü âtu da vìa]]
Traversàu a Türbia a ''Julia Augusta'' a l'andaxeva apröu au stradùn de punènte, passandu u ''miliarium'' n° 605, pe' pöi pià u percursu da Route départementale N°2204 e, dunca, u camìn de l’Esparaye intu cumün de [[La Trinité]], dund'u l'è stètu descuvèrtu u ''miliarium'' n° 606. A vìa a cuntinuava versu punènte pe'u valùn du [[Laghet|Laghettu]], dund'u gh'é(r)a u miju n° 607 e u 608, mèntre u 609 u duveva êsse in scia cruxe(r)a fra l'Avenue de André Theuriet e u valùn de Font Sant. A vìa a chinava dunca intu valùn du [[Paillone|Pajùn]], cu'u ''miliarium'' n° 610 dau [[campu da balùn de l'Oli]] e u n° 611 dau punte de l'autustradda, pe' traversà u sciümme da l'[[Abasìa de Saint Pons (Nissa)|abasìa de Saint Pons]], au miju 612<ref name="archeo-alpi-maritimi2">{{Çitta web|url=https://www.archeo-alpi-maritimi.com/turbienice.php|tìtolo=Via Julia entre la Turbie 06320 et Le Var|léngoa=FR|vìxita=2025-02-17}}</ref>. De de lì, a ''Julia Augusta'' a piava, tajandula, a "Voie Romaine", pe' intrà dunca inte l'antìga sitè de ''[[Cemenelum]]'', ancöi u quartê de [[Cimiez]], dund'u gh'é(r)a u ''miliarium'' n° 613. Passâ l'Avenue de Brancolar, a vìa a piava u Chemin de la Galère, l'Avenue des Mimosas e, fòscia, u Chemin de Gairaut, pe' rivà au miju 614 dae parte da Fontaine du Temple. Ciü a punènte u camìn da vìa u vegne menu cè(r)u, cu'a duggia puscibilitè ch'a passesse in sce culìne a setentriùn da sitè o ciü vixìn au mâ, rivandu a traversà u [[sciümme Va(r)u]] a in'artessa scunusciüa<ref name="archeo-alpi-maritimi2" />.
[[Immaggine:Decumanus Cemenelum.JPG|miniatura|250x250px|Panu(r)amma di scâvi de ''[[Cemenelum]]'']]
A punènte de [[Nissa]] a vìa a traversava u terito(r)iu du mudèrnu cumün de [[La Gaude]], dund'u se tröva in cenutaffiu e in punte de prìa de l'etè rumâna, pe' rivà dunca in [[Antibu]], l'''[[Antipolis]]'' di tèmpi di rumèi. De de lì a vìa a l'andaxeva apröu au percursu da mudèrna [[Route nationale 7 (Frànsa)|Route nationale 7]], traversandu a nu meju identificâ ''statio'' de ''[[Ad Horrea]]'', pe' passà pöi da vixìn au [[Mónte Vinaigre (Esterel)|Munte Vinaigre]] pe'a vìa de Malpey e a [[Tour de Mare]] e rivà cuscì au ''[[Forum Julii]]'', ch'a l'è vegnüa a [[Fréjus]] d'ancöi. Sciurtìa d'intu ''Forum Julii'' a vìa a l'andaxeva apröu au cursu du [[Sciùmme Argens|sciümme Argens]] e, in parte, au traciàu da stradda nasiunâle. Se traversava cuscì a ''[[Mansio|mutatio]]'' de [[Le Muy]] e a ''[[Statio (Romén)|statio]]'' de ''[[Forum Voconi]]'', scituâ inta regiùn de Les Baïs, da vixìn au paìse de [[Le Cannet-des-Maures]], dund'e se trövan ancù e ruìne d'in punte. Passàu [[Le Luc]] se riva inte l'antìga ''[[Matavo]]'', ancöi dìta [[Cabasse]], dund'i se trövan i rèsti d'ina necropuli e d'in munümèntu gallu-rumàn. A [[Brignoles]] a vìa a turnava in sciu camìn du stradùn mudèrnu, int'in'area dunde s'è truvàu i rèsti de quarche ''miliarium'', d'ina villa gallu-rumâna e d'ina lucanda. Traversàu ''[[Ad Turrem]]'', de prubabile [[Tourves]], a vìa a custezava u scìtu ucupàu au dì d'ancöi daa sitadìna de [[Saint-Maximin-la-Sainte-Baume]], pe' andà avanti in diresiùn de [[Pourcieux]] e da ciâna de La Grande Pugère, dund'u gh'é(r)a grossu moddu a ''mansio'' de ''[[Tegulata]]''<ref>{{Çitta|Hall, 1898|Chapter XIX. ''Via Aurelia'', pp. 180-183}}</ref><ref>{{Çitta|Corsi, 2007|p. 192}}</ref>. Se passava cuscì e ruìne du [[Trofêo de Màrio|Trufeu de Ma(r)iu]], du [[102 a.C.]], pe' intrà dunca inte l'impurtante sèntru de ''[[Aquae Sextiae]]'', [[Aix-en-Provence]], dau [[III secolo|III seculu]] capitâle da ''[[Gallia Narbonensis]]''.
L'ürtima pursiùn da vìa a l'é(r)a quella che d'in Aix a menava versu punènte, a [[Marseggia|Marseja]], [[Vitrolles]], [[Fos-sur-Mer|Fos]] e [[Arles]]. De doppu de ''[[Tericie]]'', nu bèn identificâ<ref>{{Çitta|Corsi, 2007|p. 193}}</ref>, se passava a setentriùn de [[Éguilles]], pe' andà apröu au camìn da mudèrna [[Route départementale 7 (Bouches-du-Rhône)|Route départementale 7]] in diresiùn de ''[[Pisavis]]'', ''statio'' inta lucalitè de Saint-Jean-de-Bernasse du cumün de [[Salon-de-Provence]], da che n'è restàu in tòccu de mü(r)aja, pursiùn dund'e se trövan ancù i dui [[Miliarium de Caseneuve|''miliaria'' de Caseneuve]] e [[Miliarium de Bidoussanne|de Bidoussanne]]. A ''Julia Augusta'' a traversava dunca a cianü(r)a da [[Crau]], dund'i sun stèti truvèi i [[Miliarium de Petit Merle|''miliaria'' du Petit Merle]], [[Miliarium du Merle|du Merle]] e [[Miliarium de La Calanque|de La Calanque]], pe' rivà a ''[[Tericiae]]'', d'ancöi [[Mouriès]]. Ciü avanti i se trövan ancù di âtri ''miliaria'', cumme [[Miliarium du Mas d'Archimbaud|quelli du Mas d'Archimbaud]], [[Miliarium du Mas Chabran|du Mas Chabran]], [[Miliarium du Paradou|du Paradou]] e [[Miliarium du castellu d'Estoublon|d'Estoublon]], ciantèi nu gua(r)i primma d'intrà inta sitè rumâna de ''[[Ernaginum]]''. Sta lì, ch'a se truvava intu scìtu cunusciüu au dì d'ancöi cumme Saint-Gabriel, a l'é(r)a in scia cruxe(r)a ciü impurtante da Gallia rumâna, aa cunfruènsa da ''Via Julia Augusta'' cu'a [[Via Domitia|''Via Domitia'']] e ''[[Via Agrippa]]'', cu'a primma ch'a ne faxeva da cuntinuasiùn versu a [[Spagna]]. A l'ürtimu, u gh'é(r)a ancù u tòccu de stradda pe' ''[[Arelate]]'', d'ancöi [[Arles]], lungu sèi mija, tòstu 9 chilometri<ref>{{Çitta|Hall, 1898|Chapter XIX. ''Via Aurelia'', pp. 184-185}}</ref>.
=== Carateristiche ===
==== Tecnica ====
<gallery mode="packed" widths="150" heights="180">
Italien - Via Iulia Augusta - zwischen Albenga und Alassio; August 2019.jpg|Detaju du tòccu arbenganese da vìa
Via Aurelia in Hanbury gardens (West).jpg|A vìa a l'artessa de [[Villa Hambury|Vìlla Hambury]]
La taglia della via Julia.jpg|A tajâ da vìa sciübitu primma du cunfìn cu'a [[Fransa]]
</gallery>
A ''Via Julia Augusta'' a se presènta cun de carateristiche dife(r)ènti lungu u sò percursu, ch'e ne vegnen da cundisiùi du terito(r)iu e tecniche ch'e cangian du bèllu pe'u spassiu e intu tèmpu. pe' esempiu, inta sò pursiùn inta [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]], a và d'int'ina larghessa de 4,60 m fìna ai dexe metri e pe'u ciü a g'ha in prufì a schìna d'âse, cu'in fundu de tèra o de gè(r)a missa a söi, menu de quarche tòccu lastregàu inti cuntèsti sitadìn<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|p. 48}}</ref>. Dau curtu tòccu, fòscia u(r)iginâle, ch'u s'è sarvàu inta pursiùn lìgü(r)e fra [[Arbenga]] e [[Arasce|A(r)asce]], u se pò vegghe cumme lì a vìa a fusse larga nu ciü de 3,50 m e pe' intregu lastregâ. In sciu cian da stradda i ghe sun di sca(r)ìn de prìa, missi pe' traversu, ch'i servivan a purtà vìa l'ègua, mèntre in sci burdi i ghe curìvan i dui ''margines'', di marciapèi riarsèi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|p=170|volùmme=Vul. 1|capìtolo=Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta}}</ref>.
De cuntru, fra i pôchi rèsti truvèi da vixìn ai punti inta [[Valô di Punci|valâ di Punci]], s'è vistu cumme lì a stradda a curisse in simma a ina masiciâ de bluchetti mesccièi cun da tèra, cu'u cian stradâle de d'âtu ch'u s'è pèrsu o che, fòscia, u nu l'è mai stètu traciàu, tantu che a ''glareata'' a finisce sciübitu in scia testâ di punti. A ògni moddu, intu mèximu trètu e se ponen truvà de tecniche dife(r)ènti, che nu l'è cè(r)u s'e seccen u frütu de intervènti fèti int'in âtru mumèntu o s'e ne vegnen da l'üsu tütt'a l'insemme de ciü scistemi<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 245|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="180">
IV Ponte Romano - Quiliano-Cadibona.jpg|U quartu punte rumàn in sciu [[Riàn di Tecci]]
Finalese 15-278b Val Ponci - Ponte Muto.jpg|U [[Punte Müttu (Finô)|Punte Müttu]], inta [[Valô di Punci|valâ di Punci]]
Pont Flavien, Bouches-du-Rhône, France. Pic 02.jpg|U [[Punte Flaviàn]], inte l'ürtima pursiùn da vìa
</gallery>
Pe'e vàrie upe(r)e ti(r)èi sciü lungu u camìn da vìa, se pò vegghe in'architetü(r)a ciütòstu cuerènte di sò punti, ch'i se sun sarvèi survetüttu intu trètu lìgü(r)e fra [[Vuè|Vâdu]] e [[Löa]], dund'u se ne tröva ina chinzena. I punti, ch'i sun stèti atribuìi ai travai cumandèi da l'[[Adriàn]] du [[II secolo|II seculu]], i sun tütti a èrcu ünicu, a bluchetti de prìa slunghèi e missi de solitu in ghie(r)a duggia. E sò architetü(r)e e sun quelle du cuscì dìtu genere lìgü(r)e-gallicu, desvilüpàu in [[Gallia]] inte l'etè d'Augüstu e rivàu, ina sinquantena d'ànni de dòppu, inta [[Rivêa de Ponénte|Ligü(r)ia de Punènte]], dund'u l'è restàu inte l'üsu fìna aa caütta de l'[[Impêo Roman|impe(r)u rumàn]] e, fòscia, ancù de dòppu. Stu genere u l'è caraterizàu da in cö de ciümèntu in upe(r)a a saccu cun risöi e gè(r)a cacièi inta mâta, mèntre i pa(r)amènti i sun fèti de prìe picìne squadrèi e misse in fì(r)a, segundu a tecnica du cuscì dìtu ''petit appareil''<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 231-232|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>.
==== ''Miliaria'' ====
<gallery mode="packed" widths="150" heights="180">
MD2A,PM13000363,borne milliaire d'Auguste,chiffre X.jpg|U ''miliaria'' de [[Paradou]], di tèmpi de l'[[Aogusto|Augüstu]]
Saint-Maximin borne miliaire.jpg|''Miliaria'' du [[43 a.C.|43]]-[[44 a.C.]], tèmpi du [[Claudius|Claudiu]], truvàu a [[Pourcieux]]
Musée Arles antique 802.jpg|U ''miliaria'' de l'Hôtel de Laval, du [[435]], missu dau prefèttu di Galli Auxiliaris
</gallery>
Da ''Via Julia Augusta'' u l'è scampàu fina au dì d'ancöi in sèrtu nüme(r)u de antìghe prìe chilometriche, i ''[[Miliarium|miliaria]]'', truvèi survetüttu inta sò pursiùn ch'a l'andaxeva d'in [[Ventemiglia|Vintimìa]] a[[a Türbia]], da l'etè e e furme dife(r)ènti. I ciü tanti i sun lighèi ai impe(r)atùi [[Aogusto|Augüstu]], [[Adriàn]] e [[Caracàlla|Ca(r)acalla]], e, pe'u fètu de presentà de scrìte ch'e sun tòstu tütte pa(r)egge, i permetten de remuntà fassile ascì a quelle in sci ''miliaria'' andèi in tòcchi. De ciü, pròpiu dae prìe misse ai tèmpi de l'Adriàn, ne vegne segü(r)a cunfèrma du numme da vìa, armenu pe'u tòccu fra ''[[Vada Sabatia]]'' e u [[Scciümme Va(r)u|Va(r)u]]. In sce ste lì, defèti, se ghe tröva l'iscrisiùn {{Maioscolétto|viam ivaliam avg. a flvmine trebia}}, ch'a cangia numma che ina votta inte {{Maioscolétto|trebbia}} e giüstu inte l'urdine de pa(r)olle pe'i ''miliaria'' du Ca(r)acalla<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', p. 127}}</ref>.
Scicumme ch'i sun bèn pa(r)egièi fra de velli, ciaschedün di trèi grüppi de ''miliaria'' u pò ésse identificàu da trèti cumüi che, intu detaju, i sun cuscì spartìi:
* ''Miliaria'' de Augüstu: in sce stu grüppu de prìe se ghe tröva l'iscrisiùn {{Maioscolétto|imp.caesar / avgvstus.imp.x / tribvnicia / potestate xi}}, ch'a vö dì "L'impe(r)atû Césa(r)e Augüstu, pruclamàu impe(r)atû pe'a 10<sup>a</sup> votta, investìu du putere tribünissiu pe' l'11<sup>a</sup> votta", cun sutta, inte l'ürtima riga, u nüme(r)u ch'u marcava a distansa da prìa in questiùn dau [[Miliarium aureum|''miliarium aureum'']] de [[Romma|Rumma]]. Daa primma espresciùn, in cangiu, se sciorte fassile a truvà l'ànnu de l'intervèntu, u [[12 a.C.|12 primma de Cristu]]<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', p. 128}}</ref>.
* ''Miliaria'' de Adriàn: e prìe misse au tèmpu d'[[Adriàn]] i presentan in'iscrisiùn ciü lunga, cu'a distansa da [[Piaçensa|Piaxènsa]] a l'imprinsippiu e quella da Rumma au fundu. De cuntru, inta parte de mezzu du tèstu u gh'è scrìtu {{Maioscolétto|imp.caes.divi. / traiani.parthici.f. / divi.nervae.n.traia / nvs.hadrianvs.avg. / pont.max.trib.pot.ix. / cos.iii.viam.ivliam. / avg.a.flvmine.treb / bia.qvae.vetvstate. / interciderat.sva. / pecvnia.restitvit.}}<ref group="n.">A tradusiùn a l'è:{{Çitaçión|L'impe(r)atû Césare, fìu du divìn Traiàn Particu, nevu du divìn Nèrva, Traiàn Adriàn Augüstu, puntefice mascimu, investìu du putere tribünissiu pe'a nôna votta, cunsu(r)e pe'a tèrsa votta, u l'ha, a sò spese, rangiàu a Via Julia Augusta, a partì dau sciümme Trebbia, che u tèmpu u l'axeva rumpìu.}}</ref>, cun st'infurmasiùi chi ch'e permettan de fà remuntà l'intervèntu de l'Adriàn a primma de l'ànnu [[126]]<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', pp. 128-129}}</ref>.
* ''Miliaria'' de Ca(r)acalla: i sun quelli da l'iscrisiùn ciü curta, {{Maioscolétto|imp.antoninvs / pivs.felix.avgvstvs / poni.cvravit}}, ch'a vö dì "L'impe(r)atû Antunìn u Pìu, felisse augüstu, u l'è fètu de sta vìa l'ogèttu de cü(r)e soe", cun sutta in'ürtima riga dund'a gh'é(r)a a distansa da Rumma. De votte, pe'e sò iscrisiùi, ste prìe e sun stète atribuìe a l'[[Antoninus Pius|Antunìn Pìu]], che pe(r)ò u se(r)eva stètu in intervèntu troppu da vixìn a quellu de l'Adriàn, e du rèstu i cuincidden pe' dimensciùi cu'i âtri ''miliaria'' du Ca(r)acalla. Defèti, a dife(r)ènsa de quelli ciü antìghi, sti lì i sun ciü picìn, âti ciü o menu in metru e mezzu dau terén (1,70 m inte tüttu, in cangiu di 2,15 m de quelli d'Augüstu) e de 40-45 citti de diametru; inte sò iscrisiùi e pa(r)olle e sun destachèi da puntìn a trèi làtti<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', pp. 130-132}}</ref>.
A l'ürtimu, nu l'è gua(r)i cè(r)u a fin ch'i l'han fètu i ''miliaria'' ciü veggi ina votta ch'u se n'è ciantàu di növi, tantu ch'u nu se pò esclüdde u derucamèntu pe' de raxùi pulitiche de quelli missi dai predecesùi. A ògni moddu, armenu inte quarche câxu, sti lì i g'han da êssise sarvèi, scibèn che numma e trê prìe du miju 601, a [[Mu̍negu-A̍utu|Munegu]], e sun cunusciüe pe' êsse restèi üna da fiancu a l'âtra pe' di seculi<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', p. 132}}</ref>.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=William Henry Hall|tìtolo=The Romans on the Riviera and the Rhone: A Sketch of the Conquest of Liguria and the Roman Province|url=https://books.google.com/books?id=CSMsAAAAYAAJ|ànno=1898|editô=Macmillan|çitæ=Lundra|léngoa=EN|cid=Hall, 1898}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Pierre Bodard|ànno=1974|méize=Lüju-Setèmbre|tìtolo=Les milliaires de la via Julia Augusta de Vado (Ligurie occidentale) au Var|revìsta=Nice Historique|editô=Acadèmia Nissarda|çitæ=Nissa|volùmme=Ànnu 77|nùmero=3|pp=125-162|léngoa=FR|url=https://archive.wikiwix.com/cache/?url=http%3A%2F%2Fwww.nicehistorique.org%2Fvwr%2F%3Fnav%3DIndex%26document%3D729|cid=Bodard, 1974}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Quilici|outô2=Stefania Quilici Gigli (a cü(r)a de)|tìtolo=Strade romane, ponti e viadotti|url=https://books.google.com/books?id=hLz37Hxn7uIC|ànno=1996|editô=L'Erma di Bretschneider|çitæ=Rumma|léngoa=IT|cid=Quilici & Quilici Gigli, 1996|ISBN=88-70-62951-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Cristina Corsi|tìtolo=Albenga città episcopale. Tempi e dinamiche della cristianizzazione tra Liguria di Ponente e Provenza, Atti del Convegno Internazionale (Albenga 21-23 settembre 2006)|url=https://www.academia.edu/30676103/|ànno=2007|editô=M. Marcenaro ed.|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=173-232|capìtolo=Luoghi di sosta terrestri e marittimi tra Liguria e Provenza in età tardoantica|cid=Corsi, 2007}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Marica Venturino|outô2=Margherita Roncaglio|outô3=Camilla Cermelli|ànno=2019|tìtolo=Storia e sopravvivenza di un tracciato stradale di età romana: la via Aemilia Scauri|revìsta=Quaderni di archeologia del Piemonte|çitæ=Tü(r)ìn|volùmme=Vul. 3|pp=35-50|léngoa=IT|url=http://www.sabap-to.beniculturali.it/Editoria/QUADERNI/3/02_Q3_storia%20e%20sopravvivenza%20di%20un%20tracciato-la%20via%20aemilia%20scauri.pdf|cid=Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2018/05/via-iulia-augusta.html|tìtolo=Via Iulia Augusta|léngoa=IT|vìxita=2025-02-20}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Stràdde da Ligùria]]
[[Categorîa:Stöia da Ligùria]]
[[Categorîa:Çiviltæ romànn-a]]
b7y9l54bpj4nyi363kahn2w1xyv48fc
269939
269938
2026-05-24T17:36:41Z
N.Longo
12052
269939
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
[[Immaggine:Viae Julia Augusta Aemilia-Scauri Aurelia.jpg|miniatura|300x300px|Mappa da ''Via Julia Augusta'', in viu(r)ettu, pe'a sò pursiùn inta ''[[Regio IX Liguria]]''. De russu a ''[[Via Aemilia Scauri]]'' e a ''[[Via Aurelia]]'' de blö.]]
A '''''Via Julia Augusta''''', scrìtu ascì '''''Via Iulia Augusta'''''{{#tag:ref|U numme ciü cumün da vìa u ne vegne dai gran travai cumandèi da l'Augüstu, scibèn che ni alantu(r)a ni au dì d'ancöi ne secce duve(r)àu numma che ün. In [[Fransa]], pe'u tòccu a punènte d[[a Türbia]], a l'è meju cunusciüa cu'u numme ''[[Via Aurelia]]'', pe' estensciùn a l'intrega vìa pe'a [[Gallia]] du sò numme inta parte ciü vixìna aa sitè de [[Romma|Rumma]]. Stu tòccu lì u l'è de votte ciamàu fìna ''[[Via Domitia]]'', estendèndula dau [[Scciùmme Ròdano|Rodanu]] fìna aa Türbia<ref>{{Çitta|Corsi, 2007|p. 177}}</ref>. Inta [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]] u l'è in cangiu bèn duve(r)àu u numme de ''[[Via Aemilia Scauri]]'', ch'a gh'axeva au sò primmu traciamèntu.|group=n.}}, a l'é(r)a ina [[Stràdda consolâre|stradda cunsulâre]] [[Impêo Roman|rumâna]] cumisciunâ, inte l'ànnu [[13 a.C.|13 primma de Cristu]], da l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]]. A sò funsiùn a l'é(r)a quella de cumpletà u culegamèntu pe' tèra fra [[Romma|Rumma]] e a ''[[Gallia Narbonensis]]'', cu'i dui tèrmi soi ch'i l'é(r)an e sitè de ''[[Placentia]]'' ([[Piaçensa|Piaxènsa]]) e de ''[[Arelate]]'' ([[Arles]])<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=via Iulia Augusta (infrastruttura viaria strada)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-08}}</ref>.
== Sto(r)ia ==
A ''Via Julia Augusta'' a l'è stèta cumisciunâ da l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]] sciübitu dòppu a vito(r)ia rumâna in sci [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i]] de [[Àrpe Marìtime (provìnsa romànn-a)|Àrpi Marittime]], batüi du [[14 a.C.|14 primma de Cristu]]. Lungu a còsta u traciàu da vìa u repiava di percursi ciü antìghi, cumme quelli lighèi aa legenda(r)ia ''[[Via Heraclea]]'', rangièi pe' l'ucaxùn mèntre, au de là di [[Appennìn|Apenìn]], u recarcava de stradde rumâne ciü vegge cumme a ''[[Via Postumia]]'' (du [[148 a.C.]]) e, survetüttu, a ''[[Via Aemilia Scauri]]'' (du [[109 a.C.]]), che a l'imprinsippiu a chinava fina au mâ, rivandu a ''[[Vada Sabatia]]'', dund'a se zuntava cu'a vìa rive(r)asca, slungamèntu da ''[[Via Aurelia]]'' ch'u traversava ''[[Luna (colònia romànn-a)|Luna]]'' e ''[[Genua]]''<ref name=":0" />.
I travai cumandèi da l'Augüstu, fèti fra u [[13 a.C.|13]] e u [[12 a.C.|12 primma de Cristu]] cu'u fìn de meju(r)à i culegamènti cu'a [[Gallia]], i sun mensunèi inte iscrisiùi de pa(r)eggi ''[[Miliarium|miliaria]]'', truvèi survetüttu fra [[a Türbia]] e [[Ventemiglia|Vintimìa]] ma ascì, cu'u [[Miliarium da Ciappa|''miliarium'' da Ciappa]] ([[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]]), ciü a punènte. De quelli tèmpi, a vìa a finìva pròpiu a[[a Türbia]], dund'u se tröva u [[Trofêo d'Ougósto|trufeu d'Augüstu]]<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Bornes miliaires de la Via Julia Augusta, Musée archéologique de Nice-Cimiez, France.jpg|sinistra|miniatura|250x250px|Di ''miliaria'' intu [[Musêo archiològico de Nìssa-Cimiez|müseu archeulogicu de Nissa-Cimiez]], quellu au sèntru u fà rife(r)imèntu ai intervènti de l'[[Adriàn]].]]
In parte ruinâ a l'imprinsippiu du [[II secolo|II seculu]], a vìa a l'è stèta rangiâ pe' vuluntè de l'impe(r)atû [[Adriàn]] fra u [[124]] e u [[125]]<ref name=":4">{{Çitta|Bruno Massabò|p. 228|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=I ponti romani di Loano lungo la Via Julia Augusta}}</ref>, cumme testimuniàu da di ''miliaria'' de quellu periudu. Da sti lì s'è descuvèrtu che, alantu(r)a, l'imprinsippiu da ''Julia Augusta'' u l'é(r)a vegnüu u [[Sciùmme Trébia|sciümme Trebbia]] in curispundènsa de ''[[Placentia]]'', sitè au sèntru du scistema de stradde rumâne da [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]]. Aa sò estremitè in [[Provensa|Pruvènsa]], a vìa a l'é(r)a stèta in cangiu slungâ armenu fina au [[scciümme Va(r)u|sciümme Va(r)u]], mèntre a pursiùn ch'a cuntinuava pe' ''[[Arelate]]'', pe' di mumènti cunscide(r)â ascì inta ''Julia Augusta'', a l'è meju cunusciüa cu'u numme de ''Viam Aureliam per Tusciam et Alpes Maritimas Arelatum usque'', cumm'a l'è stèta marcâ inte l'''[[Itinerarium Antonini]]''<ref name=":0">{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 231|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. Ciü avanti, a tòstu in seculu dai tèmpi de l'Adriàn, fra u [[211]] e u [[217]] u gh'è stètu ancù in'âtra gran campagna de travai, cumandâ da l'impe(r)atû [[Caracalla|Ca(r)acalla]].
A ògni moddu, ciü che a grande òpe(r)a ai tèmpi de l'Adriàn, inta parte lìgü(r)e da vìa gh'è de testimunianse de intervènti intu primmu decènniu du [[II secolo|II seculu]], intu [[IV secolo|IV seculu]] e, fòscia, de âtri ciü resènti. De cuntru, inta [[Provensa|Pruvènsa]], gh'è stètu di bèlli intervènti zà inte l'etè d'Augüstu, cumme testimuniàu da ''miliaria'' du [[I secolo|I seculu]] du [[Tibêio|Tibe(r)iu]], du [[Claudio|Claudiu]] e du [[Nerón|Ne(r)ùn]]. Passèi i intervènti de l'[[Adriàn]] e du [[Caracalla|Ca(r)acalla]], ch'i l'han inte(r)esàu a vìa intrega, inte sta pursiùn i ne sun stèti cumandèi di âtri da l'[[Aoreliàn|Aureliàn]] e dau [[Marcus Aurelius Probus|Prôbu]], intu [[II secolo|II seculu]], e dai [[Tetrarchîa de Diocleçiàn|tetrarchi]] e dau [[Costantìn I|Custantìn]], intu [[IV secolo|IV seculu]]. Ancù de dòppu, i ürtimi travai ch'u gh'è de mensiùi i sun quelli du [[V secolo|V seculu]]<ref name=":0" />.
A dife(r)ènsa d'âtre vìe rumâne, a ''Julia Augusta'' a l'ha cunservàu ina funsiùn impurtante bèn dòppu da [[Chéita de l'Inpêio Romàn|caütta de l'impe(r)u]] grassie ai intervènti de cumünitè de muneghi, survetüttu [[Órdine benedetìn|benedetìn]], ch'i g'han dètu recattu e i l'han tegnüa duvèrta. Intu detaju, fra de quelli ch'i gh'axevan da fà cu'e regiùi traversèi daa vìa, se pò regurdà i munastèi e e abasìe [[Abaçîa de Lerìn|de Lerìn]], [[Gêxa de Sàn Stêva (Zêna)|de San Steva]] de [[Zena]]<ref group="n.">Scicumme ch'u cuntrulava, pe' dunasiùn de l'[[Adelaide de Süsa]], u prinsipàu de ''Villaregia'', dund'u gh'è au dì d'ancöi u paìse de [[San Steva a Mâ|San Steva]].</ref>, [[Abasìa de San Martìn (Arbenga)|de San Martìn de l'Ìsu(r)a]] d'[[Arbenga]], [[Abasia de San Pêru in Varatella|de San Pe(r)u in Varatella]] de [[Tuiran|Tui(r)àn]], [[Abaçîa de Ferània|di Santi Pe(r)u e Paulu]] de [[Frania|Ferania]] ([[Còiri|Cai(r)u]]), [[Abaçîa de Sàn Sarvòu (Giusvàlla)|de San Sarvatû]] de [[Giusvala|Giüsvalla]], [[Abaçîa de Sàn Conbàn (A Ciànn-a)|de San Cu(r)umbàn]] a [[Lodisiu]] d[[A Ciana|a Ciâna]], [[Abaçîa de Sànta Giustìnn-a|de Santa Giüstina]] de [[Sezzadio|Sesadiu]], [[Abaçîa de Sàn Pê de Preçipiàn|de San Pe(r)u]] de [[Precipiàn]] ([[E Vignöe|E Vignö(r)e]]) e [[Abaçîa de Sàn Conbàn (Béubbio)|de San Cu(r)umbàn]] de [[Béubbio|Böbbiu]]. A ''Julia Augusta'' a l'ha cuscì piàu pe' vàri seculi a funsiùn de "vìa marenga", vegnindu duve(r)â scìa dai pelegrìn che pe'i cumèrci cu'a [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]], dunde se viagiava survetüttu i prudüti da tèra e a sâ<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriella Airaldi|tìtolo=Storia della Liguria vol. II - Il caso di Bobbio e delle "vie marenche"|ànno=Utubre 2009|editô=Ed. Marinetti 1820|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=110-120|ISBN=978-88-211-8032-3}}</ref>.
== Descrisiùn ==
=== Percursu ===
==== Primmu toccu ====
{{Màppa de localizaçión+|NordItalia|width=500|caption=I scìti d'etè rumâna traversèi daa vìa pe'u sò tòccu fra [[Lombardïa|Lumbardia]] e [[Piemonte|Piemunte]] d'ancöi.|relief=x|places=
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=45.053475|long=9.694746|position=right|label=''[[Placentia]]''|mark=City locator 5.svg|link=Placentia}}
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=45.062162|long=9.261191|position=topright|label=''[[Camillomagus]]''|mark=City locator 5.svg|link=Camillomagus}}
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=45.014114|long=9.123578|position=bottomright|label=''[[Clastidium]]''|mark=City locator 5.svg|link=Clastidium}}
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=44.992670|long=9.008667|position=topleft|label=''[[Iria]]''|mark=City locator 5.svg|link=Iria}}
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=44.896660|long=8.864128|position=left|label=''[[Derthona]]''|mark=City locator 5.svg|link=Derthona}}
{{Màppa de localizaçión~|NordItalia|lat=44.675145|long=8.467546|position=left|label=''[[Aquae Statiellae]]''|mark=City locator 5.svg|link=Aquae Statiellae}}
}}
A ''Via Julia Augusta'' a partìva d'in ''[[Placentia]]'', sitè rumâna ch'a l'è vegnüa a [[Piaçensa|Piaxènsa]] da giurnâ d'ancöi, o fòscia de pôcu ciü a punènte, da l'atraversamèntu du [[Sciùmme Trébbia|sciümme Trebbia]]. U primmu tòccu da vìa, de lì fina a [[Turtonn-a|Turtûna]], u l'é(r)a grossu moddu in cumün cu'a ''[[Via Postumia]]'', ch'a ghe curìva in pa(r)alêlu a ina distansa de ciü o menu in chilòmetru. Fra i sèntri traversèi inta prima parte da stradda i se ponen regurdà ''[[Camillomagus]]'', de prubabile intu terito(r)iu da mudèrna [[Broni]], ''[[Clastidium]]'', ancöi [[Casteggio|Casteggiu]], e ''[[Iria]]'', [[Voghera|Vughe(r)a]], pe' rivà cuscì a ''[[Derthona]]''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Maria Grazia Dapuzzo|tìtolo=Piovera e il suo territorio|url=https://books.google.it/books?id=2JJlV5pOu4wC|ànno=2007|editô=Alinea Editrice|çitæ=Fi(r)ènse|léngoa=IT|p=90|ISBN=88-6055-156-0}}</ref>.
Sciurtìa d'in ''Derthona'' a ''Julia Augusta'' a menava dunca pe' ''[[Aquae Statiellae]]'', l'[[Acqui Terme|Acqui Tèrme]] rumâna, cumensandu cu'u traversamèntu du [[Screivia|sciümme Scrivia]]. Inte sta pursiùn, scibèn che cun de interusiùi, a vìa a l'è restâ bèn aa vista pe' de lungu, grassie au fètu d'êsse stèta traciâ in sc'in percursu arsàu rispèttu ai campi cürtivèi, ch'u g'ha dètu u survenumme de "Vìa Levâ"<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|p. 35}}</ref>.
Intu detaju, passàu u Scrivia, a cuntinuava drìta in diresiùn süd-ovest, cun de sò tracce ch'e sun stète truvèi tantu intu cumün de Turtûna cumme inta lucalitè de San Quirico de [[Bosco Marengo|Boscu Marengu]] e de Retorto de [[Predosa|Predûsa]], dund'a l'é(r)a larga 7 metri e mezzu. Passàu e testimunianse inte lucalitè de Boschi e de Cascìna Marachìn de [[Sezzadio|Sesadiu]], n'è stètu truvàu pa(r)egge ascì intu cumün de [[Castelnuovo Bormida|Casternövu Burmia]], dund'a curispundeva grossu moddu aa viabilitè d'ancöi. Daa vixìna [[Rivalta Bormida|Rivalta Burmia]] u ne vegne ancù in ''miliarium'', du che nu s'è sarvàu u nüme(r)u, ch'u remunte(r)eva ai ànni [[367]]-[[375]]<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|pp. 38-40}}</ref>.
A vìa a traversava dunca a [[Sciümme Burmia|Burmia]] e a l'andaxeva avanti a custezâla d'in scia zìna de mancìna<ref name=":1" />, pe' passà intu cumün de [[Strevi]], dunde n'è stètu truvàu pa(r)egge testimunianse. S'intrava cuscì in [[Acqui Terme|Acqui]], dund'a vìa a vegnìva u decümàn màscimu da sitè e dunde, fòscia, a se deramava inte dui percursi ch'i passavan a meridiùn e a setentriùn du sèntru de ''[[Aquae Statiellae]]''. Inta pursiùn ürbâna a l'é(r)a cu'in fundu a "[[basulàu]]" e larga fra 6,5 e 7 metri, scibèn che n'è stètu truvàu ciü livelli a de prufunditè dife(r)ènti, ch'i ne vegnen dai intervènti fèti intu cursu di seculi<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|pp. 40-45}}</ref>. D'in Acqui a vìa a l'andaxeva avanti a muntà sciü pe'a [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref name=":2">{{Çitta lìbbro|outô=Touring Clüb Italiàn|tìtolo=Le strade dell'Italia romana|url=https://books.google.com/books?id=N-NlS_8TOaYC|ànno=2004|editô=Touring|çitæ=Milàn|léngoa=IT|p=175|ISBN=88-365-3295-0}}</ref>, cun di rèsti du sò passaggiu ch'i sun stèti descuvèrti intu cumün de [[Terzo (Italia)|Tèrsu]] e u tupònimu de "Levâ" ch'u s'è cunservàu inte quellu de [[Bistagno|Bistagnu]]. Aa fìn da pursiùn piemuntese, inta regiùn da Ciapetta du cumün de [[Ponti (Italia)|Punti]], di scâvi fèti du [[1979]] i l'han purtàu aa lüxe ciü tòcchi da vìa, ch'i se zunzen aa descuvèrta d'in ''miliarium'', u nüme(r)u 149, ciantàu inte l'ucaxùn di travai cumisciunèi dau [[Caracàlla|Ca(r)acalla]]<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|pp. 46-47}}</ref>.
==== Ligü(r)ia ====
{{Màppa de localizaçión+|IT-LIG|float=left|width=500|caption=I scìti d'etè rumâna traversèi daa vìa pe'u sò tòccu inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] d'ancöi.|relief=x|places=
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.486179|long=8.306101|position=topleft|label=''[[Crixia]]''|mark=City locator 5.svg|link=Crixia}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.399268|long=8.274561|position=topleft|label=''[[Calanicum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Calanicum}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.310810|long=8.396560|label=|mark=Pont.svg|link=Rian d'i Tecci}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.271440|long=8.438221|label=''[[Vada Sabatia]]''|mark=City locator 5.svg|link=Vada Sabatia}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.206360|long=8.367380|label=|mark=Pont.svg|link=Rian de Punci}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.188368|long=8.355736|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumônu in-scia sciüméra Susà}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.172551|long=8.247188|position=left|label=''[[Pollupice]]''|mark=City locator 5.svg|link=Pollupice}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.123405|long=8.251183|label=|mark=Pont.svg|link=U Puntettu}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.118004|long=8.247106|label=|mark=Pont.svg|link=U Puntassu}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=44.049250|long=8.213124|label=''[[Albingaunum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Albingaunum}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.949821|long=8.107690|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium da Ciappa}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.910077|long=8.080364|label=''[[Lucus Bormani]]''|mark=City locator 5.svg|link=Lucus Bormani}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.869844|long=8.002585|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn in sciu Prìn}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.843916|long=7.904341|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn de Porciana}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.835570|long=7.868040|position=top|label=''[[Costa Balenae]]''|mark=City locator 5.svg|link=Costa Balenae}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.820967|long=7.782928|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn in sciu Rian de San Lazzaru}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.817050|long=7.775005|label=|mark=Pont.svg|link=Punte rumàn in sciu Rian da Fuxe}}
{{Màppa de localizaçión~|IT-LIG|lat=43.788984|long=7.626722|label=''[[Albintimilium]]''|mark=City locator 5.svg|link=Albintimilium}}
}}
A ''Via Julia Augusta'', intrâ inta [[Liguria|Ligü(r)ia]] d'ancöi, a muntava pe' de lungu sciü pe'a [[Burmia (valä)|valâ]] da [[Burmia de Spignu]], traversandu cuscì e due ''[[mansio]]'' de ''[[Crixia]]'', intu cumün d[[A Ciana|a Ciâna]], e de ''[[Calanicum]]'', situâ inta regiùn fra [[Còiri|Cai(r)u]], [[Còrcre|Carca(r)e]] e [[Cadebunn-a|Cadebùna]]. De prubabile a passava pöi pe' [[Bragn|Bragnu]], rivandu a [[L'Atè|L'Artâ]] pe' traversà cuscì i [[Appennìn|Apenìn]] in curispundènsa da [[Còlle de Cadebonn-a|Colla de Cadebùna]]<ref name=":2" />.
De de lì, u cumensa in trètu ch'u l'è stètu bèn recustruìu grassie aa presènsa di rèsti d'ina duzena de punti, intreghi o in ruìna, ch'i l'é(r)an parte da ''Julia Augusta'', scibèn che inta regiùn nu ghe seccen de gran testimunianse d'âtru genere de quelli tèmpi<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Il Terzo ponte Romano di Quiliano -Savona.tif|miniatura|250x250px|Ün di punti rumèi in sciu [[Riàn di Tecci]]]]
A primma se(r)ie de strutü(r)e, dunde a vìa a cumensava a chinà versu u mâ, a l'è quella di sètte punti da valâ du [[Riàn di Tecci]] che, cu'u sò camìn strêtu e pìn de regi(r)i, u l'axeva ubligàu i rumèi a traversâlu ciü votte. De cuntru, ciü a valle i mancan di rèsti pe' l'atraversamèntu da [[Sciumèa Cügèn|scciümai(r)a de Quiliàn]], che fòscia a l'é(r)a traversâ inta regiùn da Pilla Lunga, vixìna au scìtu de [[Gexa de San Pé in Carpignàn|Carpignàn]], o ciü versu u mâ, tantu che di scâvi fèti da vixìn au [[Punte d'i Saraceni|punte]] de [[Zinöa|Zinö(r)a]], ch'u remunta au [[XIV secolo|Quattrusèntu]], i l'han descuvèrtu in risö de l'etè rumâna pròpiu sutta ai rèsti d'in âtru de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], pa(r)eggiu a quellu in sciu punte. A ''Julia Augusta'' a se zuntava dunca cu'a vìa rive(r)asca ch'a ne vegniva d'in ''[[Savo]]'', pe' rivà cuscì in ''[[Vada Sabatia]]'', dund'a a custezava due de necròpuli da sitè, in curispundènsa da [[Gexa de San Giuan Battista (Vuè)|gêxa de San Giuànni]] e de l'area indüstriâle<ref name=":3" />.[[Immaggine:Val Ponci - Ponte delle Fate.JPG|miniatura|250x250px|U [[Punte de Fôie|punte de Fâte]], ün di sinque in sciu [[Riàn de Punci]]|sinistra]]
Rivâ a [[Spoturnu|Sputurnu]], de de lì a muntava versu [[Magnùn]], inte l'entrutèra, pe'e cundisiùi troppu assidentèi da còsta<ref name=":3">{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 238|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. Pe' turnà in sciu mâ a chinava dunca pe'a valâ du [[Riàn de Punci]], âtru scìtu dund'i se ponen vegghe i rèsti de sinque punti, cun trèi de sti lì intreghi au puntu da passaghe ancù de stradda in simma. I punti da valâ, ch'i g'han dètu ascì u numme, inte l'urdine i sun u [[Punte de Magnùn (Finô)|punte de Magnùn]], u [[Punte de l'Ègua (Finô)|punte de l'Ègua]], u [[Punte de Voze (Finô)|punte de Voze]], u [[Punte Surdu (Finô)|punte Surdu]] e u [[Punte de Fôie|punte de Vèrzi]] o de Fâte, u meju cunservàu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/la-val-ponci/|tìtolo=La Val Ponci|outô=Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT|vìxita=2025-02-14}}</ref><ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 238-246|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. Chinèi inta valâ da [[Sciüméra Susà|Susà]], u percursu da vìa u nu l'è gua(r)i cè(r)u, menu che pe'i rèsti du pilùn d'in punte inglubèi inta zìna mancìna da Susà. De de lì, a muntava fòscia pe' [[Lacremô|Lacremâ]] e [[San Benardìn (Finô)|San Benardìn]], pe' chinâ da [[Pèrti]] inta valâ du [[Sciüméra Pora|Po(r)a]], identificàu cu'u ''fluvius Lucus'' in scia ''[[Tabula Peutingeriana]]''<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 246-247|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. In scia Po(r)a u ghe duveva êsse in punte, fòscia missu in sci cunfìn fra [[Côrxi|Carxi]] e [[Finô|Finâ]], dunde inti [[Anni 1990|ànni Nuvanta]] s'è descuvèrtu i rèsti de due pille, che pe(r)ò e sun de difissile datasiùn e de segü(r)u u frütu de ciü intervènti<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 248-249|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>. versu punènte, a ''Julia Augusta'' a scartava cuscì i rivasùi du [[Côu da Crôvas̠òppa|Câu da Cravasöppa]] muntandu sciü pe' [[Gura|Gu(r)a]], dunde, inti àtti de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]], a l'è mensiunâ ina ''via romera'', pe' chinâ dunca inta ciâna d[[a Prìa]]<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 247|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>.
[[Immaggine:Pontàsso (Lêua) - vìsta (2).jpg|miniatura|250x250px|E ruìne d[[u Puntassu]], a [[Löa]]]]
Inte sta pursiùn da ''Julia Augusta'', missa in sciu sò percursu o ligâ a sta chi cu'ina deramasiùn, se duveva truvà a ''mansio'' de ''[[Pollupice]]'', scìtu nu bèn identificàu che de prubabile u l'é(r)a fra i terito(r)i d[[a Prìa]] e de [[Giüstexine|Giüstènexi]]. Andandu apröu a di rèsti truvèi inte sta ciâna, a vìa, chinâ d'in [[Ver̯éssu|Ve(r)ézzi]], a menava pe' [[Borṡi|Bòrzi]] e a traversava u [[Riàn de Butassàn|Riàn de Butasàn]] pe' rivà inta regiùn da Valle, passandu dae parte da [[Santuàju da Madònna du Bun Cunsiggiu (Borṡi e Veressi)|Madònna du Bun Cunseju]], de sutta au [[Munte Grossu (Borṡi)|Munte Grossu]]. Passàu a regiùn de l'Arbascu, a curìva da vixìn aa [[Santuâiu de Nòstra Scignùa du Sucûrsu (A Prìa)|Madònna du Sucursu]] pe' traversà u [[Scciumêa Maémua|Ma(r)emua]] ciü a munte di punti mudèrni. A cuntinuava pöi in sce rìve ciü basse du [[Còlla du Trabichettu|Trabuchettu]], pe' traversà u Riàn di Punti e muntà sciü pe'u Pözzu di Curtesi, cuntinuandu pe'a cuscì dìta Vìa di Curtesi e, rivâ a [[Löa]], passandu sutt'au pözzu de [[Conventu de Munte Carmèllu (Löa)|Munte Carmélu]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|ànno=1889|tìtolo=La via Aurelia ed il Pollupice nel territorio di Pietra Ligure|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|volùmme=Vul. XVI|pp=246-247|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/677626f216b1cbca2b78281f4f7892b9.pdf}}</ref>. De de lì a vìa a turnava ciü vixìn au mâ, cu'in tòccu drìtu de 600 m ch'u pò êsse marcàu cun gran precixùn pe'a presènsa de ruìne de dui punti: [[u Puntettu]] in sciu [[Riàn di Gazzi]] e [[u Puntassu]] in sciu [[Riàn Cazasse|Rian Cazasse]]<ref name=":4" />. A ''Julia Augusta'' a menava cuscì pe' [[Arbenga]] passandu in sciu [[Cadansiu|Câu d'Ansiu]] o du Se(r)iâ, scìtu dund'u s'è truvàu ina [[Cippu de Didio Calinicus|lapide dedicâ ae dee matrùne]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Paolo Accame|ànno=1889|tìtolo=La via Aurelia ed il Pollupice nel territorio di Pietra Ligure|revìsta=Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura|volùmme=Vul. XVI|p=247|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/aaf535a76b222e2018bb2778067e0f7b/Estratti/677626f216b1cbca2b78281f4f7892b9.pdf}}</ref>.[[Immaggine:Via Julia Augusta (Arbenga-Arasce)-Vista 04.jpg|sinistra|miniatura|250x250px|U tòccu, fòscia, u(r)iginâle da vìa fra [[Arbenga]] e [[Arasce|A(r)asce]]]]
Inta [[Ciâna d'Arbenga]], cu'in percursu ch'u l'è restàu pa(r)eggiu fina inte l'Etè de Mezzu, se passava da vixìn aa [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]] pe' traversà pöi [[a Sènta]] grossu moddu dae parte du [[Punte Lungu (Arbenga)|Punte Lungu]], che pe(r)ò nu l'è cè(r)u s'u se truvasse pròpiu in sciu sò percursu. A vìa, passâ davanti aa [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)|baxìlica de San Vitû]], a l'intrava dunca in [[Arbenga Veggia]], traversandula pe'u sò càrdu màscimu, ancöi [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]], pe' andà cuscì versu a culìna du [[U Munte (Arbenga)|Munte]], passandu vixìn aa [[Gêxa de San Pe(r)u (Arbenga)|gêxa de San Pe(r)u]], au [[Cunventu de San Calòcciu (Arbenga)|cunvèntu de San Calòcciu]] e a l'[[Abasìa de Santa Ma(r)ìa e San Martìn (Arbenga)|abasìa de Santa Ma(r)ìa e San Martìn]]. De dòppu a vìa a se spartìva inte dui percursi, ün ch'u passava ciü in âtu, in scia custe(r)a de culìne, e l'âtru ch'u l'è quellu ch'u se pò traversà ancù au dì d'ancöi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|pp=169-176|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|capìtolo=Le strade esterne alla città ed i sobborghi}}</ref>. Fra e testimunianse rumâne ciü impurtanti facièi in scia vìa, se pò regurdà [[U Pilùn (Arbenga)|u Pilùn]], munümèntu fünebre "a pilla" du [[II secolo|II seculu]], l'[[Anfiteâtru d'Arbenga|anfiteâtru]] de ''[[Albingaunum]]'' e, lungu a vìa in diresiùn d'[[Arasce|A(r)asce]], e ruìne de öttu munümènti fünebri. De ciü, pe' in curtu tòccu a punènte du [[Munümèntu A (Arbenga)|munümèntu A]], se tröva ina pursiùn de risö ch'u pà quellu u(r)igina(r)iu da vìa rumâna, chi larga 3,50 m<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|pp=160-167|volùmme=Vul. 1|capìtolo=Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta}}</ref>.
Traversèi i terito(r)i d'[[Arasce|A(r)asce]] e de [[L'Aigheuja|Leigueja]] cu'in percursu che, de prubabile, u se faxeva ciü vixìn au mâ, a vìa a schivava u passaggiu pe'u [[Còvu de Mée|Câu de Mè(r)e]] muntandu sciü pe' [[Còlla Micheri|Colla Miche(r)i]], de dund'a chinava inta [[Valâ du Mérula|valâ du Me(r)ula]] pe'u pözzu du [[Castellu d'Andôa|Castellu]], traversandu a scciümai(r)a dae parte du [[Punte rumanicu (Andôa)|punte rumanicu]]. Rivâ intu scìtu da [[Gexa de San Giuvanni Battista (Andôa)|cêve de San Giuànni]], a vìa a muntava sciü pe'u [[Munte Ciappa]], pe' chinà inta [[Valâ du Steria|valâ du Ste(r)ia]] passandu pe'u paìse da [[Ciappa (San Bertumê)|Ciappa]]. Chi, in sce culìne a levante du paìse, u l'è stètu descuvèrtu in rè(r)u ''miliarium'' de l'etè d'[[Aogusto|Augüstu]], u nüme(r)u 553, ancöi cunservàu inta [[Capella de San Giacumu (Ciappa)|capeletta de San Giacumu]], intu campusantu du pòstu<ref>{{Çitta web|url=https://www.mariovassallo.it/julia-augusta.php|tìtolo=Julia Augusta|outô=Mario Vassallo|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Turnâ in scia còsta, inta ciâna du Diàn, a vìa a l'incuntrava a ''mansio'' de ''[[Lucus Bormani]]'', cun di rèsti ch'i sun stèti truvèi a[[A Maina de Dian|a Ma(r)ìna de Diàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309400|tìtolo=LUCUS BORMANI (insediamento urbano)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref> e inta burgâ da [[Santuâiu da Nòsscia Scignùa da Rûve (San Bertumê)|Ruve]] de [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]]{{#tag:ref|Intu detaju, u l'è stètu prupòstu che i rèsti da ''mansio'' i seccen quelli truvèi aa Madònna da Rûve mèntre quelli aa Ma(r)ìna de Diàn, i sa(r)evan de culegà aa presènsa d'in ''vicus''<ref>{{Çitta|Corsi, 2007|pp. 183-184}}</ref>.|group=n.}}, dund'u s'è descuvèrtu quellu ch'u pà in tòccu du risö da vìa<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309194|tìtolo=Mansio romana Loc. LA ROVERE (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>.
[[Immaggine:Tratto dela via Julia augusta.jpg|miniatura|250x250px|Tòccu da vìa in mustra au [[Müseu Bicknell]] d[[A Burdighea|a Burdighe(r)a]], descuvèrtu a l'intrà de ''[[Albintimilium]]'']]
Traversàu a valle d'[[Inéia|Ineja]] a vìa a passava pe'[[u Portu]], u ''[[Portus Mauricii]]'' fòscia de fundasiùn rumâna, pe' chinà au [[Turente Prìn|Prìn]]. Lì u sò percursu u se fà turna cè(r)u grassie ai rèsti du [[Punte rumàn in sciu Prìn|punte ch'u traversava u riàn]] e pe'a descuvèrta d'in tòccu da vìa mèxima<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263690|tìtolo=Ponte romano sul Torrente Prino (ponte, infrastruttura viaria) - Imperia (IM) (Età romana)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309200|tìtolo=TRATTO VIA JULIA AUGUSTA (infrastruttura viaria strada)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Ciü a punènte, passàu u [[Punte rumàn de Porciana|punte in sciu Riàn da Tûre]] a [[San Steva a Mâ|San Steva]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263613|tìtolo=Ponte romano sul Rio della Torre (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>, a vìa a passava pe'a ''mansio'' de ''[[Costa Balenae]]'', intu cumün d[[A Riva (cumüna)|a Rìva]], e a traversava a [[Valà de l'Argentìna|valâ de l'Argentìna]] fina au [[Cavu de l'Arma|Câu de l'Arma]], dund'a l'è stèta truvâ ina [[Villa rumana de Büssana|villa d'etè rumâna]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309682-0|tìtolo=Villa romana di BUSSANA (insediamento, villa) - Sanremo (IM) (Età romana imperiale)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Intu terito(r)iu de [[Sanremu|Sanremmu]], passàu u [[Turente Armea|turènte Armea]] de pôcu ciü a l'entrutèra, a ''Julia Augusta'' a turnava in sciu mâ lungu u percursu de l'[[Stradda Statâle 1 Aurelia|Aurelia]], andandughe apröu fìna au rundò Garibaldi, slargàu caciandu zü e ruìne du [[Punte rumàn in sciu Rian de San Lazzaru|punte rumàn]] in sciu [[Riàn de San Lazzaru|Riàn de San Lazza(r)u]]. De de lì a vìa rumâna a passava pe'u camìn de vìe Palazzo e Corrado d'ancöi, cu'in aretramèntu in curispundènsa di rèsti, interèi, du [[Punte rumàn in sciu Rian da Fuxe|punte in sciu Riàn da Fuxe]], da vixìn au scìtu d'in'âtra [[Villa rumana da Fuxe|villa rumâna]]. A vìa a turnava cuscì in scia sede de l'Aurelia fina au [[Cavu Negru|Câu Negru]], dund'a vegniva de pôcu ciü luntâna dau mâ. De ciü, int'in mumèntu e int'in scìtu nu meju marcàu, ''in oppido Sancti Romuli'' u l'é(r)a stètu truvàu in ''miliarium'' da vìa, u n° 579, cunservàu pe' pa(r)eggi ànni inta [[Geixa de San Steva (Sanremu)|gêxa de San Steva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/238-storia-di-sanremo-2-parte.html?start=1|tìtolo=STORIA DI SANREMO - 2^ Parte - 2 - La via Julia Augusta|léngoa=IT|vìxita=2024-02-16}}</ref>.
Intu sò ürtimu tòccu lìgü(r)e, a ''Julia Augusta'' a curìva lungu a ciâna custe(r)a a levante de [[Ventemiglia|Vintimìa]], pe' rivà cuscì inta sitè e ''[[municipium]]'' de ''[[Albintimilium]]'', dund'a ne faxeva da decümàn màscimu<ref>{{Çitta web|url=https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/index.php/strade-locali/363-percorsi-di-crinale-e-incroci|tìtolo=Antiche strade|outô=Luigino Maccario|dæta=27 nuvèmbre 2016|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>. Inta sitè intemelia, inta cripta da [[Geixa de San Miché (Ventemiglia)|gêxa de San Michê]], u se cunserva ascì in ''miliarium'' de l'etè du [[Caracalla|Ca(r)acalla]], u nüme(r)u 590<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', pp. 131-132}}</ref>. Ciü a punènte, a vìa a sciurtìva d'inta sitè passandu grossu moddu pe' [[Porta Canarda (Ventemiglia)|Pòrta Canarda]], mèntre inta ciâna de [[Laite (Ventemiglia)|Lète]] se n'è truvàu de pursiùi grassie a scâvi archeulogichi, cuscì cumme inti giardìn de [[Villa Hambury|Vìlla Hambury]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309504|tìtolo=TRACCIATO DELLA VIA ROMANA IULIA AUGUSTA (strada, infrastruttura viaria) - Ventimiglia (IM) (I a.C)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>, dund'u ghe duveva êsse u ''miliarium'' n° 594<ref name="archeo-alpi-maritimi" />. Da vixìn au cunfìn cu'a [[Fransa]], ai [[Bausi Russi|Bâsi Rusci]], faciàu in sciu mâ se ghe tröva ancù in segnu du passaggiu da vìa, cu'in âtu taju inta rìva de prìe, mèntre u punte rumàn ch'u gh'é(r)a u l'è stètu caciàu zü a l'avertü(r)a da [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309396|tìtolo=AVANZI DELLA VIA ROMANA TAGLIATA NELLE ROCCE (tracciato viario, infrastruttura viaria) - Ventimiglia (IM) (I a.C)|léngoa=IT|vìxita=2025-02-16}}</ref>.
==== Fransa ====
{{Màppa de localizaçión+|FR-PAC|width=500|caption=I scìti d'etè rumâna traversèi daa vìa pe'u sò tòccu inta [[Fransa]] d'ancöi.|relief=x|places=
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.758400|long=7.473530|position=bottomright|label=''[[Lumone]]''|mark=City locator 5.svg|link=Lumone}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.761400|long=7.457573|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium 600 da Via Julia Augusta}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.744778|long=7.401803|position=top|label=''[[Alpe Summa]]''|mark=City locator 5.svg|link=Alpe Summa}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.715783|long=7.271833|position=left|label=''[[Cemenelum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Cemenelum}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.580834|long=7.123889|position=bottomright|label=''[[Antipolis]]''|mark=City locator 5.svg|link=Antipolis}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.432900|long=6.736900|position=top|label=''[[Forum Julii]]''|mark=City locator 5.svg|link=Forum Julii}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.426200|long=6.432500|position=bottom|label=''[[Forum Voconii]]''|mark=City locator 5.svg|link=Forum Voconii}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.426900|long=6.222500|position=top|label=''[[Matavo]]''|mark=City locator 5.svg|link=Matavo}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.408900|long=5.924700|position=bottom|label=''[[Turris]]''|mark=City locator 5.svg|link=Turris}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.472144|long=5.592173|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de Favary}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.531127|long=5.454025|position=bottom|label=''[[Aquae Sextiae]]''|mark=City locator 5.svg|link=Aquae Sextiae}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.608173|long=5.173973|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de Bidoussanne}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.597628|long=5.209083|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de Caseneuve}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.618925|long=5.124984|position=top|label=''[[Pisavis]]''|mark=City locator 5.svg|link=Pisavis}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.629000|long=5.057323|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du petit Merle}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.643421|long=5.016181|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du Merle}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.660822|long=4.961430|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium de la Calanque}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.713016|long=4.808451|position=top|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du mas Chabran}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.717982|long=4.783929|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du Paradou}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.721155|long=4.777173|position=top|label=|mark=Pont.svg|link=Punte du Burlande}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.734865|long=4.740569|position=bottom|label=|mark=Monument symbol.svg|marksize=6|link=Miliarium du château d'Estoublon}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.768333|long=4.695833|position=top|label=''[[Ernaginum]]''|mark=City locator 5.svg|link=Ernaginum}}
{{Màppa de localizaçión~|FR-PAC|lat=43.676650|long=4.627803|position=bottom|label=''[[Arelate]]''|mark=City locator 5.svg|link=Arelate}}
}}
Intrâ in [[Fransa]], a ''Via Julia Augusta'' a traversava a ciâna du [[Garavan|Garavàn]] da vixìn au mâ, dund'i ghe duveva êsse i ''miliaria'' nüme(r)u 595 e 596, pe' passà inte quella de [[Mentun|Mentùn]], cu'u n° 597 ch'u l'è stimàu in curispundènsa di Giardìn Biovès, piandu dunca a diresiùn de l'Avenue Général de Gaulle. Rivâ a [[Carnolès]], intu cumün de [[Rocabrüna]], a vìa a passava grossu moddu pe'a mudèrna Rue Paul Morilot. De pôcu a l'entrutèra u gh'é(r)a l'atraversamèntu du [[turènte de Gòrbiu]], in curispundènsa du miju n° 598, e de de lì se traversava u [[Cavu Martìn|Câu Martìn]] a l'artessa du mudèrnu Chemin de Fontanouille. Turnèi a custezà u mâ, in scia pursiùn pe'u ''miliarium'' nüme(r)u 599, se truvava a stasiùn de ''[[Lumone]]'', supravisciüa inte ruìne d'in [[Mausuleu de Lumone|mausuléu]] faciàu pròpiu in scia vìa; de de lì, u ne partìva ascì ina deramasiùn ciü bassa pe'u ''[[Portum Herculis]]'', ancöi [[Mu̍negu-A̍utu|Munegu]]<ref name="archeo-alpi-maritimi">{{Çitta web|url=https://www.archeo-alpi-maritimi.com/viajulia_turbie_vintimille.php|tìtolo=Via Julia entre la Turbie et Vintimille|léngoa=FR|vìxita=2025-02-17}}</ref>.
versu punènte, se muntava dunca a[[a Türbia]] pe' in percursu ch'u se semejava a quellu de stradde de Paul Doumer, de Pierre Curie e de Villarem, pe' rivà au scìtu dund'u s'è descuvèrtu i rèsti du ''miliarium'' n° 600, au fundu de stu viâle. Se traversava cuscì u valùn du Ramingao dae parte du [[Punte du Ramingao|punte veggiu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeo-alpi-maritimi.com/viajulia_ramingao_rcm.php|tìtolo=Pont du Ramingao - Roquebrune Cap-Martin|léngoa=FR|vìxita=2025-02-17}}</ref>, muntandu sciü pe'e stradde de Georges Drin e de Bon Voyage, cu'u ''miliarium'' n° 601 ch'u duveva êsse aa sò fìn. Se andaxeva avanti pe'a cuscì dìta "vìa rumâna", passandu ascì e prìe n° 602 e 603 e muntandu sciü pe'u camìn de San Roccu, ai pèi d'ina câva d'alantu(r)a. Piàu dunca u camìn de Fontvielle, se passava u ''miliarium'' n° 604<ref name="archeo-alpi-maritimi" /> pe' intrà cuscì aa Türbia dunde, du [[6 a.C.]], u [[Senâto romàn|Senàu de Rumma]] u l'axeva fètu ti(r)à sciü in [[Trufeu de Arpe|gran trufeu]] pe' regurdà a vito(r)ia d'[[Aogusto|Augüstu]] in sce gènte de Arpe, missu in simma aa muntâ ciü impurtante da vìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.marventimiglia.it/iulia-augusta|tìtolo=Via Iulia Augusta|outô=Museo Civico Archeologico Girolamo Rossi|léngoa=IT|vìxita=2025-02-17}}</ref>.
[[Immaggine:La Turbie BW 1.JPG|sinistra|miniatura|250x250px|U [[Trufeu de Arpe|trufeu d'Augüstu]] a[[a Türbia]], l'antìga ''Alpe Summa'', in sciu passu ciü âtu da vìa]]
Traversàu a Türbia a ''Julia Augusta'' a l'andaxeva apröu au stradùn de punènte, passandu u ''miliarium'' n° 605, pe' pöi pià u percursu da Route départementale N°2204 e, dunca, u camìn de l’Esparaye intu cumün de [[La Trinité]], dund'u l'è stètu descuvèrtu u ''miliarium'' n° 606. A vìa a cuntinuava versu punènte pe'u valùn du [[Laghet|Laghettu]], dund'u gh'é(r)a u miju n° 607 e u 608, mèntre u 609 u duveva êsse in scia cruxe(r)a fra l'Avenue de André Theuriet e u valùn de Font Sant. A vìa a chinava dunca intu valùn du [[Paillone|Pajùn]], cu'u ''miliarium'' n° 610 dau [[campu da balùn de l'Oli]] e u n° 611 dau punte de l'autustradda, pe' traversà u sciümme da l'[[Abasìa de Saint Pons (Nissa)|abasìa de Saint Pons]], au miju 612<ref name="archeo-alpi-maritimi2">{{Çitta web|url=https://www.archeo-alpi-maritimi.com/turbienice.php|tìtolo=Via Julia entre la Turbie 06320 et Le Var|léngoa=FR|vìxita=2025-02-17}}</ref>. De de lì, a ''Julia Augusta'' a piava, tajandula, a "Voie Romaine", pe' intrà dunca inte l'antìga sitè de ''[[Cemenelum]]'', ancöi u quartê de [[Cimiez]], dund'u gh'é(r)a u ''miliarium'' n° 613. Passâ l'Avenue de Brancolar, a vìa a piava u Chemin de la Galère, l'Avenue des Mimosas e, fòscia, u Chemin de Gairaut, pe' rivà au miju 614 dae parte da Fontaine du Temple. Ciü a punènte u camìn da vìa u vegne menu cè(r)u, cu'a duggia puscibilitè ch'a passesse in sce culìne a setentriùn da sitè o ciü vixìn au mâ, rivandu a traversà u [[sciümme Va(r)u]] a in'artessa scunusciüa<ref name="archeo-alpi-maritimi2" />.
[[Immaggine:Decumanus Cemenelum.JPG|miniatura|250x250px|Panu(r)amma di scâvi de ''[[Cemenelum]]'']]
A punènte de [[Nissa]] a vìa a traversava u terito(r)iu du mudèrnu cumün de [[La Gaude]], dund'u se tröva in cenutaffiu e in punte de prìa de l'etè rumâna, pe' rivà dunca in [[Antibu]], l'''[[Antipolis]]'' di tèmpi di rumèi. De de lì a vìa a l'andaxeva apröu au percursu da mudèrna [[Route nationale 7 (Frànsa)|Route nationale 7]], traversandu a nu meju identificâ ''statio'' de ''[[Ad Horrea]]'', pe' passà pöi da vixìn au [[Mónte Vinaigre (Esterel)|Munte Vinaigre]] pe'a vìa de Malpey e a [[Tour de Mare]] e rivà cuscì au ''[[Forum Julii]]'', ch'a l'è vegnüa a [[Fréjus]] d'ancöi. Sciurtìa d'intu ''Forum Julii'' a vìa a l'andaxeva apröu au cursu du [[Sciùmme Argens|sciümme Argens]] e, in parte, au traciàu da stradda nasiunâle. Se traversava cuscì a ''[[Mansio|mutatio]]'' de [[Le Muy]] e a ''[[Statio (Romén)|statio]]'' de ''[[Forum Voconi]]'', scituâ inta regiùn de Les Baïs, da vixìn au paìse de [[Le Cannet-des-Maures]], dund'e se trövan ancù e ruìne d'in punte. Passàu [[Le Luc]] se riva inte l'antìga ''[[Matavo]]'', ancöi dìta [[Cabasse]], dund'i se trövan i rèsti d'ina necropuli e d'in munümèntu gallu-rumàn. A [[Brignoles]] a vìa a turnava in sciu camìn du stradùn mudèrnu, int'in'area dunde s'è truvàu i rèsti de quarche ''miliarium'', d'ina villa gallu-rumâna e d'ina lucanda. Traversàu ''[[Ad Turrem]]'', de prubabile [[Tourves]], a vìa a custezava u scìtu ucupàu au dì d'ancöi daa sitadìna de [[Saint-Maximin-la-Sainte-Baume]], pe' andà avanti in diresiùn de [[Pourcieux]] e da ciâna de La Grande Pugère, dund'u gh'é(r)a grossu moddu a ''mansio'' de ''[[Tegulata]]''<ref>{{Çitta|Hall, 1898|Chapter XIX. ''Via Aurelia'', pp. 180-183}}</ref><ref>{{Çitta|Corsi, 2007|p. 192}}</ref>. Se passava cuscì e ruìne du [[Trofêo de Màrio|Trufeu de Ma(r)iu]], du [[102 a.C.]], pe' intrà dunca inte l'impurtante sèntru de ''[[Aquae Sextiae]]'', [[Aix-en-Provence]], dau [[III secolo|III seculu]] capitâle da ''[[Gallia Narbonensis]]''.
L'ürtima pursiùn da vìa a l'é(r)a quella che d'in Aix a menava versu punènte, a [[Marseggia|Marseja]], [[Vitrolles]], [[Fos-sur-Mer|Fos]] e [[Arles]]. De doppu de ''[[Tericie]]'', nu bèn identificâ<ref>{{Çitta|Corsi, 2007|p. 193}}</ref>, se passava a setentriùn de [[Éguilles]], pe' andà apröu au camìn da mudèrna [[Route départementale 7 (Bouches-du-Rhône)|Route départementale 7]] in diresiùn de ''[[Pisavis]]'', ''statio'' inta lucalitè de Saint-Jean-de-Bernasse du cumün de [[Salon-de-Provence]], da che n'è restàu in tòccu de mü(r)aja, pursiùn dund'e se trövan ancù i dui [[Miliarium de Caseneuve|''miliaria'' de Caseneuve]] e [[Miliarium de Bidoussanne|de Bidoussanne]]. A ''Julia Augusta'' a traversava dunca a cianü(r)a da [[Crau]], dund'i sun stèti truvèi i [[Miliarium de Petit Merle|''miliaria'' du Petit Merle]], [[Miliarium du Merle|du Merle]] e [[Miliarium de La Calanque|de La Calanque]], pe' rivà a ''[[Tericiae]]'', d'ancöi [[Mouriès]]. Ciü avanti i se trövan ancù di âtri ''miliaria'', cumme [[Miliarium du Mas d'Archimbaud|quelli du Mas d'Archimbaud]], [[Miliarium du Mas Chabran|du Mas Chabran]], [[Miliarium du Paradou|du Paradou]] e [[Miliarium du castellu d'Estoublon|d'Estoublon]], ciantèi nu gua(r)i primma d'intrà inta sitè rumâna de ''[[Ernaginum]]''. Sta lì, ch'a se truvava intu scìtu cunusciüu au dì d'ancöi cumme Saint-Gabriel, a l'é(r)a in scia cruxe(r)a ciü impurtante da Gallia rumâna, aa cunfruènsa da ''Via Julia Augusta'' cu'a [[Via Domitia|''Via Domitia'']] e ''[[Via Agrippa]]'', cu'a primma ch'a ne faxeva da cuntinuasiùn versu a [[Spagna]]. A l'ürtimu, u gh'é(r)a ancù u tòccu de stradda pe' ''[[Arelate]]'', d'ancöi [[Arles]], lungu sèi mija, tòstu 9 chilometri<ref>{{Çitta|Hall, 1898|Chapter XIX. ''Via Aurelia'', pp. 184-185}}</ref>.
=== Carateristiche ===
==== Tecnica ====
<gallery mode="packed" widths="150" heights="180">
Italien - Via Iulia Augusta - zwischen Albenga und Alassio; August 2019.jpg|Detaju du tòccu arbenganese da vìa
Via Aurelia in Hanbury gardens (West).jpg|A vìa a l'artessa de [[Villa Hambury|Vìlla Hambury]]
La taglia della via Julia.jpg|A tajâ da vìa sciübitu primma du cunfìn cu'a [[Fransa]]
</gallery>
A ''Via Julia Augusta'' a se presènta cun de carateristiche dife(r)ènti lungu u sò percursu, ch'e ne vegnen da cundisiùi du terito(r)iu e tecniche ch'e cangian du bèllu pe'u spassiu e intu tèmpu. pe' esempiu, inta sò pursiùn inta [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]], a và d'int'ina larghessa de 4,60 m fìna ai dexe metri e pe'u ciü a g'ha in prufì a schìna d'âse, cu'in fundu de tèra o de gè(r)a missa a söi, menu de quarche tòccu lastregàu inti cuntèsti sitadìn<ref>{{Çitta|Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019|p. 48}}</ref>. Dau curtu tòccu, fòscia u(r)iginâle, ch'u s'è sarvàu inta pursiùn lìgü(r)e fra [[Arbenga]] e [[Arasce|A(r)asce]], u se pò vegghe cumme lì a vìa a fusse larga nu ciü de 3,50 m e pe' intregu lastregâ. In sciu cian da stradda i ghe sun di sca(r)ìn de prìa, missi pe' traversu, ch'i servivan a purtà vìa l'ègua, mèntre in sci burdi i ghe curìvan i dui ''margines'', di marciapèi riarsèi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|p=170|volùmme=Vul. 1|capìtolo=Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta}}</ref>.
De cuntru, fra i pôchi rèsti truvèi da vixìn ai punti inta [[Valô di Punci|valâ di Punci]], s'è vistu cumme lì a stradda a curisse in simma a ina masiciâ de bluchetti mesccièi cun da tèra, cu'u cian stradâle de d'âtu ch'u s'è pèrsu o che, fòscia, u nu l'è mai stètu traciàu, tantu che a ''glareata'' a finisce sciübitu in scia testâ di punti. A ògni moddu, intu mèximu trètu e se ponen truvà de tecniche dife(r)ènti, che nu l'è cè(r)u s'e seccen u frütu de intervènti fèti int'in âtru mumèntu o s'e ne vegnen da l'üsu tütt'a l'insemme de ciü scistemi<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|p. 245|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="180">
IV Ponte Romano - Quiliano-Cadibona.jpg|U quartu punte rumàn in sciu [[Riàn di Tecci]]
Finalese 15-278b Val Ponci - Ponte Muto.jpg|U [[Punte Müttu (Finô)|Punte Müttu]], inta [[Valô di Punci|valâ di Punci]]
Pont Flavien, Bouches-du-Rhône, France. Pic 02.jpg|U [[Punte Flaviàn]], inte l'ürtima pursiùn da vìa
</gallery>
Pe'e vàrie upe(r)e ti(r)èi sciü lungu u camìn da vìa, se pò vegghe in'architetü(r)a ciütòstu cuerènte di sò punti, ch'i se sun sarvèi survetüttu intu trètu lìgü(r)e fra [[Vuè|Vâdu]] e [[Löa]], dund'u se ne tröva ina chinzena. I punti, ch'i sun stèti atribuìi ai travai cumandèi da l'[[Adriàn]] du [[II secolo|II seculu]], i sun tütti a èrcu ünicu, a bluchetti de prìa slunghèi e missi de solitu in ghie(r)a duggia. E sò architetü(r)e e sun quelle du cuscì dìtu genere lìgü(r)e-gallicu, desvilüpàu in [[Gallia]] inte l'etè d'Augüstu e rivàu, ina sinquantena d'ànni de dòppu, inta [[Rivêa de Ponénte|Ligü(r)ia de Punènte]], dund'u l'è restàu inte l'üsu fìna aa caütta de l'[[Impêo Roman|impe(r)u rumàn]] e, fòscia, ancù de dòppu. Stu genere u l'è caraterizàu da in cö de ciümèntu in upe(r)a a saccu cun risöi e gè(r)a cacièi inta mâta, mèntre i pa(r)amènti i sun fèti de prìe picìne squadrèi e misse in fì(r)a, segundu a tecnica du cuscì dìtu ''petit appareil''<ref>{{Çitta|Francesca Bulgarelli|pp. 231-232|Quilici & Quilici Gigli, 1996|tìtolo=Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta}}</ref>.
==== ''Miliaria'' ====
<gallery mode="packed" widths="150" heights="180">
MD2A,PM13000363,borne milliaire d'Auguste,chiffre X.jpg|U ''miliaria'' de [[Paradou]], di tèmpi de l'[[Aogusto|Augüstu]]
Saint-Maximin borne miliaire.jpg|''Miliaria'' du [[43 a.C.|43]]-[[44 a.C.]], tèmpi du [[Claudius|Claudiu]], truvàu a [[Pourcieux]]
Musée Arles antique 802.jpg|U ''miliaria'' de l'Hôtel de Laval, du [[435]], missu dau prefèttu di Galli Auxiliaris
</gallery>
Da ''Via Julia Augusta'' u l'è scampàu fina au dì d'ancöi in sèrtu nüme(r)u de antìghe prìe chilometriche, i ''[[Miliarium|miliaria]]'', truvèi survetüttu inta sò pursiùn ch'a l'andaxeva d'in [[Ventemiglia|Vintimìa]] a[[a Türbia]], da l'etè e e furme dife(r)ènti. I ciü tanti i sun lighèi ai impe(r)atùi [[Aogusto|Augüstu]], [[Adriàn]] e [[Caracàlla|Ca(r)acalla]], e, pe'u fètu de presentà de scrìte ch'e sun tòstu tütte pa(r)egge, i permetten de remuntà fassile ascì a quelle in sci ''miliaria'' andèi in tòcchi. De ciü, pròpiu dae prìe misse ai tèmpi de l'Adriàn, ne vegne segü(r)a cunfèrma du numme da vìa, armenu pe'u tòccu fra ''[[Vada Sabatia]]'' e u [[Scciümme Va(r)u|Va(r)u]]. In sce ste lì, defèti, se ghe tröva l'iscrisiùn {{Maioscolétto|viam ivaliam avg. a flvmine trebia}}, ch'a cangia numma che ina votta inte {{Maioscolétto|trebbia}} e giüstu inte l'urdine de pa(r)olle pe'i ''miliaria'' du Ca(r)acalla<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', p. 127}}</ref>.
Scicumme ch'i sun bèn pa(r)egièi fra de velli, ciaschedün di trèi grüppi de ''miliaria'' u pò ésse identificàu da trèti cumüi che, intu detaju, i sun cuscì spartìi:
* ''Miliaria'' de Augüstu: in sce stu grüppu de prìe se ghe tröva l'iscrisiùn {{Maioscolétto|imp.caesar / avgvstus.imp.x / tribvnicia / potestate xi}}, ch'a vö dì "L'impe(r)atû Césa(r)e Augüstu, pruclamàu impe(r)atû pe'a 10<sup>a</sup> votta, investìu du putere tribünissiu pe' l'11<sup>a</sup> votta", cun sutta, inte l'ürtima riga, u nüme(r)u ch'u marcava a distansa da prìa in questiùn dau [[Miliarium aureum|''miliarium aureum'']] de [[Romma|Rumma]]. Daa primma espresciùn, in cangiu, se sciorte fassile a truvà l'ànnu de l'intervèntu, u [[12 a.C.|12 primma de Cristu]]<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', p. 128}}</ref>.
* ''Miliaria'' de Adriàn: e prìe misse au tèmpu d'[[Adriàn]] i presentan in'iscrisiùn ciü lunga, cu'a distansa da [[Piaçensa|Piaxènsa]] a l'imprinsippiu e quella da Rumma au fundu. De cuntru, inta parte de mezzu du tèstu u gh'è scrìtu {{Maioscolétto|imp.caes.divi. / traiani.parthici.f. / divi.nervae.n.traia / nvs.hadrianvs.avg. / pont.max.trib.pot.ix. / cos.iii.viam.ivliam. / avg.a.flvmine.treb / bia.qvae.vetvstate. / interciderat.sva. / pecvnia.restitvit.}}<ref group="n.">A tradusiùn a l'è:{{Çitaçión|L'impe(r)atû Césare, fìu du divìn Traiàn Particu, nevu du divìn Nèrva, Traiàn Adriàn Augüstu, puntefice mascimu, investìu du putere tribünissiu pe'a nôna votta, cunsu(r)e pe'a tèrsa votta, u l'ha, a sò spese, rangiàu a Via Julia Augusta, a partì dau sciümme Trebbia, che u tèmpu u l'axeva rumpìu.}}</ref>, cun st'infurmasiùi chi ch'e permettan de fà remuntà l'intervèntu de l'Adriàn a primma de l'ànnu [[126]]<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', pp. 128-129}}</ref>.
* ''Miliaria'' de Ca(r)acalla: i sun quelli da l'iscrisiùn ciü curta, {{Maioscolétto|imp.antoninvs / pivs.felix.avgvstvs / poni.cvravit}}, ch'a vö dì "L'impe(r)atû Antunìn u Pìu, felisse augüstu, u l'è fètu de sta vìa l'ogèttu de cü(r)e soe", cun sutta in'ürtima riga dund'a gh'é(r)a a distansa da Rumma. De votte, pe'e sò iscrisiùi, ste prìe e sun stète atribuìe a l'[[Antoninus Pius|Antunìn Pìu]], che pe(r)ò u se(r)eva stètu in intervèntu troppu da vixìn a quellu de l'Adriàn, e du rèstu i cuincidden pe' dimensciùi cu'i âtri ''miliaria'' du Ca(r)acalla. Defèti, a dife(r)ènsa de quelli ciü antìghi, sti lì i sun ciü picìn, âti ciü o menu in metru e mezzu dau terén (1,70 m inte tüttu, in cangiu di 2,15 m de quelli d'Augüstu) e de 40-45 citti de diametru; inte sò iscrisiùi e pa(r)olle e sun destachèi da puntìn a trèi làtti<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', pp. 130-132}}</ref>.
A l'ürtimu, nu l'è gua(r)i cè(r)u a fin ch'i l'han fètu i ''miliaria'' ciü veggi ina votta ch'u se n'è ciantàu di növi, tantu ch'u nu se pò esclüdde u derucamèntu pe' de raxùi pulitiche de quelli missi dai predecesùi. A ògni moddu, armenu inte quarche câxu, sti lì i g'han da êssise sarvèi, scibèn che numma e trê prìe du miju 601, a [[Mu̍negu-A̍utu|Munegu]], e sun cunusciüe pe' êsse restèi üna da fiancu a l'âtra pe' di seculi<ref>{{Çitta|Bodard, 1974|''Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta'', p. 132}}</ref>.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=William Henry Hall|tìtolo=The Romans on the Riviera and the Rhone: A Sketch of the Conquest of Liguria and the Roman Province|url=https://books.google.com/books?id=CSMsAAAAYAAJ|ànno=1898|editô=Macmillan|çitæ=Lundra|léngoa=EN|cid=Hall, 1898}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Pierre Bodard|ànno=1974|méize=Lüju-Setèmbre|tìtolo=Les milliaires de la via Julia Augusta de Vado (Ligurie occidentale) au Var|revìsta=Nice Historique|editô=Acadèmia Nissarda|çitæ=Nissa|volùmme=Ànnu 77|nùmero=3|pp=125-162|léngoa=FR|url=https://archive.wikiwix.com/cache/?url=http%3A%2F%2Fwww.nicehistorique.org%2Fvwr%2F%3Fnav%3DIndex%26document%3D729|cid=Bodard, 1974}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Lorenzo Quilici|outô2=Stefania Quilici Gigli (a cü(r)a de)|tìtolo=Strade romane, ponti e viadotti|url=https://books.google.com/books?id=hLz37Hxn7uIC|ànno=1996|editô=L'Erma di Bretschneider|çitæ=Rumma|léngoa=IT|cid=Quilici & Quilici Gigli, 1996|ISBN=88-70-62951-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Cristina Corsi|tìtolo=Albenga città episcopale. Tempi e dinamiche della cristianizzazione tra Liguria di Ponente e Provenza, Atti del Convegno Internazionale (Albenga 21-23 settembre 2006)|url=https://www.academia.edu/30676103/|ànno=2007|editô=M. Marcenaro ed.|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=173-232|capìtolo=Luoghi di sosta terrestri e marittimi tra Liguria e Provenza in età tardoantica|cid=Corsi, 2007}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Marica Venturino|outô2=Margherita Roncaglio|outô3=Camilla Cermelli|ànno=2019|tìtolo=Storia e sopravvivenza di un tracciato stradale di età romana: la via Aemilia Scauri|revìsta=Quaderni di archeologia del Piemonte|çitæ=Tü(r)ìn|volùmme=Vul. 3|pp=35-50|léngoa=IT|url=http://www.sabap-to.beniculturali.it/Editoria/QUADERNI/3/02_Q3_storia%20e%20sopravvivenza%20di%20un%20tracciato-la%20via%20aemilia%20scauri.pdf|cid=Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2018/05/via-iulia-augusta.html|tìtolo=Via Iulia Augusta|léngoa=IT|vìxita=2025-02-20}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Stràdde da Ligùria]]
[[Categorîa:Stöia da Ligùria]]
[[Categorîa:Çiviltæ romànn-a]]
ibu20zmf548y2hg3u9dd3rvvjd5fria
Preistöia
0
32727
269933
269907
2026-05-24T15:08:35Z
Michæ.152
13747
Conligamenti
269933
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
A '''preistöia''' a l'é o perîodo da [[stöia de l'òmmo]] conpréizo tra e prìmme tràcce conosciûe de l'ûzo de instruménti de prîa di [[hominini]] d'in gîo a 3,3 mioìn d'ànni fa e-o coménso da stöia documentâ con l'invençión di scistêmi de [[scritûa]]. L'ûzo de scìnboli, ségni e imàgine sciòrtan fîto tra-i òmmi ma i primìscimi scistêmi de scritûa vêgnan fêua ciù o mêno 5 200 ànni fa. L'adoçión da scritûa into móndo o l'é stæto 'n proçèsso lénto, sciché a fìn da preistöia a l'é arivâ in ténpi despægi in pòsti despægi e-o tèrmine o l'é dêuviòu ciù de ræo into tratâ de [[soçiêtæ]] dónde a preistöia a l'é finîa relativaménte de reçénte. O perîodo quànde 'na [[coltûa]] a l'é documentâ da-a scritûa d'âtri ma a no l'à desvilupòu 'n seu scistêma de scritûa o l'é de spésso conosciûo cómme "protostöia" de quélla coltûa.
[[File:Resti del principe delle arene candide.jpg|thumb|Rèsti do coscidîto "Prìnçipe de Ænn-e Càndie", che remóntan a-o Paleolìtico supeiô, conservæ a-o Muzêo Archiològico de [[Pêgi]]|centro]]
A preistöia umànn-a a l'é despægia da-a stöia no sôlo pe-a seu cronologîa ma pe-a mainêa de tratâ e ativitæ de coltûe archiològiche ciufîto che de naçioìn nominæ ò persónn-e speçìfiche. Limitâ a proçèsci materiâli, rèsti e artefæti ciufîto che a documénti scrîti, a preistöia a l'é anònima e, pe sta raxón, tèrmini de riferiménto dêuviæ into cànpo da preistöia, cómme "Neanderthal" ò "[[Etæ do færo|Etæ do Færo]]", són de etichétte modérne con definiçioìn de vòtte mìsse in discusción. A ògni mòddo, inta ciù pàrte di câxi e in particolâ con l'anâ sénpre ciù inderê into ténpo, ste etichétte reprezéntan a sôla mainêa de distìngoe i grùppi de popolaçioìn preistòriche e trasmétte informaçioìn in sce quéste into prezénte.
Pe definiçión, no gh'é de testimoniànse scrîte da preistöia umànn-a, ch'a peu êse conosciûa sôlo che pe-o materiâle archiològico e pe l'evidénsa antropológica, ö sæ i materiâli preistòrichi e i rèsti umén. A-o prinçìpio ste conoscénse són stæte acapîe pe mêzo de l'arecugéita de eleménti do folclôre e pe analogîa co-e soçiêtæ preleteræ òservæ inte l'[[Epoca Moderna|época modèrna]].
== Stöia da paròlla ==
O conçètto de preistöia o l'é vegnûo fêua con l'[[Inluminîximo]] into travàggio di antiquâi che dêuviâvan a paròlla "primitîvo" pe descrîve e [[soçiêtæ]] che gh'êan prìmma de testimoniànse scrîte. Do [[1833]] o Paul Tournal (1805-1873), fondatô da Comisción Archiològica do Muzêo de Narbonne, o l'avéiva dêuviòu in [[Lengua françéise|françéize]] a paròlla ''anté-historique''; in càngio, a prìmma òcorénsa da paròlla ''prehistory'' in [[Ingleize|ingléize]] a l'é do [[1836]], into ''Foreign Quarterly Review''. O tèrmine o s'é pöi difûzo inte âtre léngoe ascì.
A scâ de ténpo giölògico pe-i perîodi pre-umoén e-o scistêma de træ etæ pe-a preistöia umànn-a són stæti scistematizæ into [[XIX secolo|XIX sécolo]] into travàggio di antropòloghi, archiòloghi e antiquâi britànnichi, françéixi, tedéschi e scandinâvi. Un prìmmo conçètto de preistöia ch'o l'é nasciûo o sugerîva che no ghe saiéiva posciûo êse nisciùnn-a [[stöia]] sensa de testimoniànse scrîte e nisciùnn-a mainêa de tratâ in mòddo scignificatîvo de popolaçioìn che no àn lasciòu nìnte de scrîto. O conçètto ciù comùn ancheu o l'é chi-â stöia a l'é bazâ d'in scê 'n àncio cànpo de evidénse e con tùtto che dötréi stòrichi no àn trovòu adàtto l'ûzo do tèrmine "preistöia", sto conçètto o l'é stæto mìsso in discusción ma no abandonòu. I archiòloghi in particolâ conscìderan o tèrmine cómme 'na distinçión scignificatîva e neçesâia tra-o tîpo de travàggio che fan e-e interpretaçioìn che pêuan esprìmme in sciô pasòu.
== Mézzi de riçèrca ==
A vivàgna prinçipâ d’informaçión pe-a preistöia a l'é a documentaçión archiològica, de spésso studiâ insémme a-a riçèrca de âtre disciprìnn-e cómme e [[scénse da natûa]].
I riçercatoî de prìmma lìnia inta preistöia umànn-a són i antropòloghi (archiòloghi e antropòloghi fìxichi) ch’adêuvian i scâvi, e investigaçioìn giölògiche e giögràfiche e âtre anàlixi scentìfiche pe scrovî e interpretâ a natûa e-o conporaménto de popolaçioìn pre-leteræ e no leteræ. I genetìsti de popolaçioìn umànn-e ascì e-i lengoìsti stòrichi són derê a provédde di spónti preçiôxi. I antropòloghi colturâli agiùttan a fornî o contèsto pe-e interaçioìn soçiâli che fan pasâ tra-e persónn-e i ògètti d'òrìgine umànn-a e perméttan ‘n’anàlixi de tùtti i artìcoli che sciòrtan inte ‘n contèsto da preistöia de l’òmmo. Dónca i dæti in sciâ preistöia són fornî da ‘n’ància varietæ de scénse da natûa e da soçiêtæ, cómme l’[[Antropologia|antropologîa]], l’[[Archeologia|archiologîa]], l’[[archioastronomîa]], a [[lengoìstica conparatîva]], a [[Biologia|biologîa]], a [[giölogîa]], a [[genética molecolâre]], a [[paleontologîa]], a [[palinologîa]], l’[[antropologîa fìxica]] e tànte âtre.
O pasàggio fondamentâle pe capî l’evidénsa stòrica o l’é a dataçión e de técniche segûe pe colocâ into ténpo i repèrti se són desvilupæ costanteménte scìn da-o [[XIX secolo|XIX sécolo]]. A ciù comùn de ste técniche a l’é a [[dataçión a-o radiocarbònio]]; técniche ciù reçénti conpréndan l’anàlixi chìmica forénse pe scrovî l’ûzo e-a proveniénsa di materiâli e l’anàlixi genética de òsse pe determinâ o ligàmme de parentòu e-e caraterìstiche fìxiche de persónn-e preistòriche.
== Definiçión ==
=== O prinçìpio e-a fìn ===
De sòlito se stabilisce o prinçìpio da preistöia co-o sciortî de êsei scìmili a l'[[Ommo|òmmo]] in sciâ [[Tæra]], in càngio a dæta ch’a ségna a seu fìn a l’é tipicaménte definîa cómme l’arivâ da documentaçión scrîta contenporània.
Tùtte dôe e dæte dónca càngian asæ da región a región: prezénpio, a preistöia africànn-a a coménsa ciù ò mêno 2,5 mioìn d'ànni fa, in càngio a preistöia aziàtica a l’é datâ a 1,8 mioìn d'ànni fa e-a preistöia ouropêa a coménsa 1,3 mioìn d'ànni fa co-o prìmmo arivâ di umoén inta región. A segónda da dæta quànde di documénti rilevànti són vegnûi ‘na bónn-a vivàgna académica, a fìn da preistöia ascì a càngia: prezénpio, l’é açetòu in generâle chi-â preistöia in [[Egitto|Egìtto]] a finìsce ciù ò mêno do 3100 prìmma de Crìsto, in càngio in [[Papua Neuva Guinea|Nêuva Goinêa]] a fìn da preistöia a l'é fisâ bén ciù de reçénte, inti ànni Setànta de l'[[XIX secolo|Euttoçénto]], quànde i antropòloghi rùsci Nicholai Miklukho-Maklai àn pasòu di ànni a vîve tra-i pòpoli do pòsto e àn descrîto o seu stîlo de vìtta inte 'n àncio tratòu. In [[Euròpa|Ouröpa]] e coltûe clàsciche relativaménte bén documentæ de l’[[Popolo græco antigo|Antîga Grêcia]] e de l'[[Popolo roman|Antîga Rómma]] avéivan de coltûe vixìnn-e con pöche testimoniànse scrîte, cómme i [[Cèlti]] e-i [[Popolo etrusco|Etrùschi]]. I stòrichi raxónn-an in sce quànte péizo dâ a-e relaçioìn de vòtte condiçionæ de ste coltûe protostòriche che s'atrêuvan inta letiatûa grêga e româna.
=== Perîodi de ténpo ===
Into spartî a preistöia umànn-a inte l'[[Eoràzia|Ouràzia]], i stòrichi dêuvian tipicaménte o scistêma de træ etæ, in càngio i studiôxi di perîodi pre-umoén dêuvian sorviatùtto a bén definîa documentaçión giölògica e-a seu bâze stratigràfica definîa a livéllo internaçionâle drénto da scâ de ténpo giölògico. O scistêma de træ etæ o l'é a periodizaçión da stöia de l'òmmo inte tréi perîodi de ténpo un dòppo l'âtro, che pìggian o nómme da-e tecnologîe predominànti de produçión di instruménti, ö sæ l’[[Etæ da Prîa]], l’[[Etæ do Brónzo]] e l’[[Etæ do færo|Etæ do Færo]]. Inte dötræ àree gh'é 'n perîodo de pasàggio ascì tra l’Etæ da Prîa e l’Etæ do Brónzo, dîta [[Etæ do Ràmmo]] ò Calcolìtico.
Inta prìmma Etæ do Brónzo i [[Sumêri]] in [[Mezopotàmia]], a [[Çiviltæ da Vàlle de l’Ìndo]] e l’[[antîgo Egìtto]] són stæte e prìmme çiviltæ a desvilupâ i seu scistêmi de scritûa e a tegnî di regìstri stòrichi, co-i seu vixìn che ghe són vegnûi aprêuvo. A ciù pàrte de âtre çiviltæ són arivæ a-a fìn da preistöia ciù tàrdi inte l’Etæ do Færo. A divixón de træ etæ da preistöia in Etæ da Prîa, Etæ do Brónzo e Etæ do Færo a rèsta in ûzo pe-a ciù pàrte de l’[[Ouràzia]] e de l’[[Àfrica do Nòrd]] ma a no l’é de sòlito dêuviâ inte quélle pàrte do móndo dónde a lavoraçión di metàlli dûi a l’é arivâ co-o contàtto co-e coltûe Ouraziàtiche cómme l’[[Oçeania|Oçeània]], l’[[Oustralàzia]], bónn-a pàrte de l’[[Àfrica Subsahariànn-a]] e de pàrte de [[Americhe|Amériche]]. Con dötræ eceçioìn inte [[çiviltæ precolonbiann-e]] inte Amériche, ste àree no àn desvilupòu di scistêmi de scritûa prìmma de l’arîvo di Ouraziàtichi e dónca a seu preistöia a l’arîva scìn a perîodi relativaménte reçénti, tànto che, prezénpio, o [[1788]] o l’é de sòlito tegnûo pe-a fìn da preistöia in [[Oustràlia]].
== Etæ da Prîa ==
{{Véddi ascì|Etæ da Prîa}}
O conçètto de “Etæ da Prîa” o l’é bón pe l’[[Archeologia|archiologîa]] da ciù pàrte do móndo, scibén che inte l’archiologîa de [[Americhe|Amériche]] s’adêuvia di âtri nómmi e-o coménsa co-îna fâze Lìtica, de vòtte ciamâ Paleoindiànn-a ascì. E sotodivixoìn descrîte de sótta són dêuviæ pe l'[[Ouràzia]] e no de lóngo in sce tùtta l'àrea.
O perîodo o l'é duòu ciù ò mêno 3,4 mioìn d'ànni e o l’é finîo tra-o 4000 e-o 2000 prìmma de Crìsto con l’arîvo da lavoraçión di [[Metàllo|metàlli]], quànde gh’é vegnûo aprêuvo l’[[Etæ do Ràmmo]] e pöi l’[[Etæ do Brónzo]]. In caxón da seu scâ de ténpo stramezuâ, l’Etæ da Prîa a conprénde o 99% da stöia de l'òmmo.
=== Paleolìtico ===
[[File:Spreading homo sapiens la.svg|thumb|O spantegâse into ténpo de ''[[Homo erectus]]'' (giâno), ''[[Homo neanderthaliensis]]'' (öcra) inta Prìmma diàspora fêua da l'Àfrica e ''[[Homo sapiens]]'' inta Segónda diàspora fêua da l'Àfrica, co-i nùmei d’ànni da quànde són sciortî prìmma do prezénte|centro|450x450px]]
O Paleolìtico, ö sæ l’Etæ da Prîa Vêgia, o l’é o primìscimo perîodo de l’Etæ da Prîa e-o coménsa co-o prìmmo ûzo de atréssi de pria. O s'esténde da-o primìscimo ûzo conosciûo de sti atréssi da pàrte di hominini ciù ò mêno 3,3 mioìn d'ànni fa scìn a-a fìn do [[Pleistocêne]] ciù ò mêno 11 650 ànni fa.
A prìmma pàrte do Paleolìtico a l'é dîta Paleolìtico Inferiô, dæto che inti scâvi o se prezénta sótta a-o Paleolìtico Supeiô, e-a coménsa co-i primìscimi atréssi de prîa datæ ciù ò mêno a 3,3 mioìn d'ànni fa into scîto de Lomekwi in [[Kenya]]. Sti atréssi són datæ a prìmma do génere ''Homo'' e vegnîvan con tùtta probabilitæ dêuviæ da ''Kenyanthropus''. L’evidénsa do contròllo do [[fêugo]] da-i prìmmi hominini into Paleolìtico Inferiô o no l’é segûo e o l’à ‘n supòrto académico a-o mànco limitòu. L’idêa ciù açetâ a l’é che ''Homo erectus'' ò ''Homo ergaster'' àggian fæto di fêughi tra 790 000 e 690 000 ànni fa inte ‘n scîto a Bnot Ya'akov Bridge, inte l’[[Isræ]] d’ancheu. L’ûzo do fêugo o l’à dæto a poscibilitæ a-i prìmmi òmmi de coxinâ o mangiâ, ascâdâse, avéi ‘na vivàgna de lûxe, scorî e béstie de néutte e raxonâ.
I prìmmi ''Homo sapiens'' són vegnûi fêua ciù ò mêno 300 000 ànni fa e àn inougoròu o Paleolìtico de Mêzo. Di càngi anatòmichi ìndican chi-â capaçitæ de [[lengoàggio]] d’ancheu ascì a l’é sciortîa into córso do Paleolìtico de Mêzo e inte sta êra gh’é a prìmma evidénsa definitîva de l’ûzo umàn do fêugo, dæto che di scîti in [[Zambia|Zànbia]] gh’àn di çéppi bruxæ, do [[Carbon|carbón]] e de ciànte carbonizæ che són stæte datæ a 180 000 ànni fa. A seportûa scistemàtica di mòrti, a [[Muxica|mûxica]], l’[[Arte|àrte]] preistòrica e l’ûzo de atréssi de ciù péssi de lóngo ciù sofisticæ són i pónti ciù inportànti do Paleolìtico de Mêzo.
O Paleolìtico Supeiô o s'esténde da 50 000 a 12 000 ànni fa, co-i prìmmi insediaménti òrganizæ e-o scioî do travàggio artìstico.
<gallery widths="200" heights="200" mode="packed">
Immaggine:Biface Cintegabelle MHNT PRE 2009.0.201.1 V2.jpg|Atrésso a dôe fàcce da coltûa acheoleànn-a do Paleolìtico Inferiô, trovòu a Cintegabelle, in [[Fransa|Frànsa]] (500 000 - 300 000 ànni fa)
Immaggine:Lascaux painting.jpg|Pitûe in sce miâgie de Gròtte de Lascaux, in [[Fransa|Frànsa]], che remóntan a-o Paleolìtico Supeiô (ciù ò mêno 17 300 ànni fa)
</gallery>
Into córso do Paleolìtico i òmmi vivéivan in generâle cómme cacioéi-racheugitoî nòmadi. E soçiêtæ de cacioéi-racheugitoî tendéivan a êse davéi picìnn-e e egalitâie, scibén che de vòtte quélle con rizôrse in abondànsa ò con técniche che stocàggio do mangiâ avansæ àn desvilupòu di stîli de vìtta sedentâi, con strutûe soçiâli conplèsse cómmò-u prinçipòu e-a stratificaçión soçiâle. L'é poscìbile che se ségge stabilîo di contàtti a lónga distànsa, cómme into câxo di percórsci tradiçionæ di [[indìgeni oustralién]], conosciûi cómme ''songlines'' ("tràcce cantæ").
=== Mezolìtico ===
<gallery widths="200" heights="200" mode="packed">
Immaggine:Mesolithic and Microliths.jpg|Microlîti do Mezolìtico
Immaggine:Boomstamkano van Pesse, Drents Museum, 1955-VIII-2.jpg|A canöa de Pesse, trovâ in [[Paixi Basci|Pàixi Bàsci]] e datâ a-o Mezolìtico (8040 - 7510 prìmma de Crìsto), a l'é consciderâ o ciù antîgo bàrco conosciûo
</gallery>
O Mezolìtico ò Etæ da Prîa de Mêzo o l'é stæto 'n perîodo into svilùppo da tecnologîa umànn-a tra-o Paleolìtico e-o Neolìtico.
O perîodo do Mezolìtico o coménsa co-o retîo di giasæ a-a fìn de l'época do Pleistocêne, ciù ò mêno 10 000 ànni fa, e-o l'é finîo con l'introduçión de l'[[agricoltûa]], ch'a l'à 'na dæta ch'a càngia a segónda da región giögràfica. Inte dötræ àree, cómme o Vixìn Levànte, l'agricoltûa a l'êa za praticâ a-a fìn do Pleistocêne e dónca inte sta región o Mezolìtico o l'é cùrto e pöco definîo. Inte àree co-ìn efètto limitòu da l'ativitæ de giàsse se preferìsce dêuviâ o tèrmine "Epipaleolìtico".
E regioìn che a-a fìn de l'[[ùrtima êra de giàsse]] àn patîo di efètti anbientâli ciù inportànti móstran 'n'Êra Mezolìtica segûo ciù ciæa ch'a dûa migiæa d'ànni. Inte l'Ouröpa do Nòrd e soçiêtæ poéivan vîve bén gràçie a-e rizôrse de mangiâ in abondànsa che ne vegnîvan da-e zöne de padù, favorîe da-o clìmma ciù tenpiòu. Ste condiçioìn àn prodûto di conportaménti umoén caraterìstichi che se són conservæ inte testimoniànse materiâli, cómme e coltûe Maglemosiànn-a e Aziliànn-a. Ste condiçioìn àn ritardòu ascì o coménso do Neolìtico scìn a-o 4000 prìmma de Crìsto inte l'Ouröpa do Nòrd.
I rèsti de sto perîodo són pöchi e spantegæ, de spésso limitæ a di mùggi de ruménta. Inte àree covèrte da forèste s'atrêuva i prìmmi ségni de deforestaçión, scibén che quésta a l'é comensâ davéi sôlo into Neolìtico, quànde gh'êa de bezéugno de ciù spàçio pe l'agricoltûa.
O Mezolìtico o l'é caraterizòu inta ciù pàrte de àree da instruménti conpòsti picìn de sèlce, ö sæ microlîti e microbolìn. Inte dötréi scîti s'é atrovòu atréssi da pésca, àsce de prîa e ògètti de légno cómme canöe e èrchi. Ste tecnologîe són sciortîe a-o prinçìpio in [[Africa|Àfrica]], asoçiæ co-a coltûa Aziliànn-a, prìmma de spantegâse in [[Euròpa|Ouröpa]] co-a coltûa Iberomouraziànn-a de l'Àfrica do Nòrd e-a coltûa Kebariànn-a do Levànte. A tùtti i mòddi, no se peu scartâ a poscibilitæ che ghe pòsse êse stæto de scovèrte indipendénti.
=== Neolìtico ===
O perîodo do Neolìtico, ö sæ l'Etæ da Prîa Nêuva, a coménsa ciù ò mêno into 10 200 prìmma de Crìsto, inte dötræ regioìn do Vixìn Levànte ò ciù tàrdi in âtre pàrte do móndo, e o l'é finîo tra-o 4500 e-o 2000 prìmma de Crìsto. Scibén che gh'êa ciù spêçie de umoén into Paleolìtico, into Neolìtico o l'êa restòu sôlo l'''Homo sapiens sapiens''. Quésto o l'êa 'n perîodo de svilùppo tecnològico e soçiâle ch'o l'à stabilîo a ciù pàrte di eleménti fondamentâli de coltûe stòriche, cómme a domestegaçión de cortivaçioìn e de béstie e-o stabiliménto de insediaménti e di prìmmi prinçipæ. L'êra a l'é prinçipiâ co-o coménso de l'[[alevaménto]], ch'o l'à prodûto a "Rivoluçión do Neolìtico" e a l'é finîa quànde s'é difûzo i instruménti de [[metàllo]] inte l'Etæ do Ràmmo ò do [[Etæ do Brónzo|Brónzo]], inte dötræ regioìn giögràfiche inte l'[[Etæ do færo|Etæ do Færo]]. O tèrmine Neolítico o l'é de sòlito dêuviòu into Vêgio Móndo, in càngio a seu apricaçión a-e coltûe de [[Americhe|Amériche]] e de l'[[Oçeania|Oçeània]] a l'é conplicâ da-o fæto chi-â normâle progresción da-i instruménti de prîa a quélli de metàllo a no se àpprica cómme l'é capitòu into Vêgio Móndo.
L'agricoltûa e l'alevaménto do prìmmo Neolìtico êan limitæ a 'na quantitæ ristréita de ciànte, sarvæghe e domestegæ, che conprendéivan fâro picìn, mìggio e fâro, e a-o tegnî [[Can|chén]], [[Pëgoa|pêgoe]] e [[crâve]]. In gîo a-o 6900-6400 prìmma de Crìsto s'êa azónto [[Vacca|stréuppe]] de vacche e [[Pòrco|pòrchi]] domestegæ, o stabilîse d'insediaménti òcupæ in mòddo permanénte ò stagionâle. O perîodo do Neolìtico o l'à vìsto o svilùppo di prìmmi vilàggi, da domestegaçión de béstie, de instruménti e-o sciortî di primìscimi açidénti documentæ de [[goæra]].
I insediaménti se són fæti ciù permanénti, dötréi con câze riónde fæte de moìn de [[Patan|bràtta]] co-îna sôla stànsa. Sti insediaménti poéivan êse contornæ da 'na miâgia de prîe pe tegnî e béstie domèsteghe drénto e e tribù nemîghe de fêua. I insediaménti ciù tàrdi gh'àivan de câze retangolâri fæte de moìn de bràtta dónde e famìgge vivéivan in stànse sénce ò mùltiple. I repèrti de seportûe sugerìscian un cùlto di antîghi trapasæ co-a conservaçión di crànni di mòrti. A coltûa de Vinča a poriéiva avéi creòu o primìscimo scistêma de [[scritûa]]. I conplèsci do ténpio megalìtico de Ġgantija són dégni de nòtta pe-e seu strutûe zegànti. Scibén che dötræ tàrde soçiêtæ ouraziàtiche do Neolìtico àn formòu di prinçipæ conplèsci e stratificæ ò scìnn-a di stâti, sti ùrtimi se són evolûi in Ouràzia sôlo con l'arîvo da metalurgîa e-a ciù pàrte de soçiêtæ neolìtiche restâvan inte l'insémme relativaménte sénplici e egalitâie. I vestî pan che fîsan fæti pe-o ciù de pélle d'animâ, cómme indicòu da-e scovèrte de 'n grànde nùmeo d'òsse e spiloìn de còrno de çèrvo che són boìn asæ pe fisâ a pélle. O pànno de lànn-a e-o lìn poriéivan êse vegnûi disponìbili into tàrdo Neolìtico, cómme sugerîo da-e scovèrte de prîe pertuzæ che, a segónda da dimensción, poriéivan êse servîe cómme fûxi ò péixi da tiâ.
<gallery widths="200" heights="200" mode="packed">
Immagine:Pietre Verdi del Neolitico.jpg|Prîe vèrdi che ne vêgnan da-o [[mónte Béigoa]] datæ a-o Neolìtico, conservæ into Muzêo Archiològico de [[Pêgi]]
Immagine:Stonehenge (213671879).jpeg|Stonehenge o l'é 'n scîto neolìtico in [[Inghiltæra]], segóndo dötréi dêuviòu into pasòu cómme òservatöio astronòmico (3600 - 1600 prìmma de Crìsto)
</gallery>
== Etæ do Ràmmo ==
{{Véddi ascì|Etæ do Ràmmo}}
[[File:Statua-stele, Zignago (Età del Rame).jpg|thumb|[[Statue stele|Stàtoa-stêle]] ch'a ne vêgne da [[Zignægo]] (Spézza) e ch'a remónta a l'Etæ do Ràmmo ([[III millennio a.C.|III milénio prìmma de Crìsto]]), conservâ a-o Muzêo Archiològico de [[Pêgi]]|312x312px]]
Inte l'[[Archeologia|archiologîa]] do Vêgio Móndo, l'Etæ do Ràmmo, dîta Calcolìtico ò Eneolìtico ascì, o l'é o perîodo de pasàggio dónde l'é sciortîa a prìmma lavoraçión do [[Rammo (elemento)|ràmmo]] da arénte a l'ûzo difûzo di atréssi de prîa. Into Calcolìtico dötræ àrmi e atréssi vegnîvan prodûti in ràmmo ma sto perîodo o l'êa ancón pe-o ciù Neolìtico into seu caràtere. A-o mæximo ténpo, o reprezénta 'na fâze de l'[[Etæ do Brónzo]] prìmma da scovèrta che l'azónta de [[Stagno (metallo)|stàgno]] a-o ràmmo o formésse 'na lîga ciù dûa. L'Etæ do Ràmmo a peu dónca êse vìsta cómme 'n perîodo de pasàggio tra l'Etæ da Prîa e l'Etæ do Brónzo.
'N scîto archiològico in [[Serbia|Sèrbia]] o contêgne a ciù antîga evidénsa de produçión do ràmmo a èrta tenperatûa de 7500 ànni fa. A scovèrta into [[2010]] a l'esténde a documentaçión conosciûa da fóndita do ràmmo ciù ò mêno de 800 ànni e-a seugerìsce chi-â técnica a ségge stæta inventâ in mòddo indipendénte in pàrte separæ de l'[[Asia|Àzia]] e de l'[[Euròpa|Ouröpa]] a-o mæximo ténpo, ciufîto che spantegâ da-a 'na sôla vivàgna. A metalurgîa a poriéiva êse sciortîa pe-a prìmma vòtta inta Mêza Lùnn-a Fèrtile, dónde a l'à inandiòu l'Etæ do Brónzo into IV milénio prìmma de Crìsto (segóndo a vixón tradiçionâ), scibén che de scovèrte da-a coltûa de Vinča òua són stæte datæ con seguéssa a pöco prìmma de quélle inta Mêza Lùnn-a Fèrtile. A Vàlle de Timna a contêgne evidénse d'estraçión do ràmmo 7000 ànni fa. O proçèsso de pasàggio da-o Neolìtico a l'Etæ do Ràmmo into Vixìn Levànte o l'é caraterizòu inti insémmi archiològichi da 'n derûo in provixón e ûzo de materiâle sgréuzzo d'èrta qualitæ. O Nòrd Àfrica e-a Vàlle do Nîlo àn inportòu a tecnologîa do færo da-o Vixìn Levànte e són anæti aprêuvo a-o seu córso de svilùppo de l'[[Etæ do Brónzo]] e de l'[[Etæ do færo|Etæ do Færo]].
== Etæ do Brónzo ==
{{Véddi ascì|Etæ do Brónzo}}
== Etæ do Færo ==
{{Véddi ascì|Etæ do færo}}
== Preistöia in Ligùria ==
A preistöia in [[Liguria|Ligùria]] a crêuve 'n èrco de ténpo ch'o va da-e prìmme prezénse de l'òmmo into Paleolìtico Inferiô scìnn-a l'Etæ di Metàlli, co-o sciortî da coltûa di [[Liguri Antighi|Antîghi Lìguri]] ch'o ségna o pasàggio a-a prötostöia. E prìmme testimoniànse s'atrêuvan inta Gròtta do Vallonet, vixìn a [[Mentun|Mentón]], con di rèsti umoén de 900.000 ànni fa. L'ûzo de cavitæ naturâli in sce tùtto o teritöio o l'é bén conosciûo za a partî da-o Paleolìtico, con di scîti cómme a Gròtta do Prìnçipe a-i Bàussi Róssi vixìn a [[Ventemiglia|Ventimìggia]] (240 000 ànni fa), a Gròtta da Madònna de l'Àlma tra [[Sanremu|San Rémmo]] e [[Tàgia (cumüna)|Tàggia]] (55 000 ànni fa), a Gròtta de Ænn-e Càndie a [[Finâ]] (25 000 ànni fa) e-e Gròtte de Toiràn vixìn a [[Sann-a|Sànn-a]] (14 000 ànni fa).
O megalitîximo, ö sæ a manifestaçión de l'[[Architettûa|architetûa]] preistòrica caraterizâ da monuménti tiæ sciù con di gròsci magheu tagiæ pöco fìn, o l'é atestòu in Ligùria a partî da-o Neolìtico scìnn-a l'Etæ do Brónzo. Cómme esprescioìn de sto fenòmeno se mensónn-a prezénpio o ''Menhir'' de Tramónti do Neolìtico, into comùn de [[Spezza|Spézza]], e-e [[Statue stele|stàtoe stêle]] difûze inta Lunigiànn-a, a-i confìn co-a [[Toscann-a|Toscànn-a]]. Spantegæ in sciô teritöio gh'é numerôze testimoniànse preistòriche de petroglîfi, ö sæ de inçixoìn in sce prîe, cómme prezénpio e "mâvégge" do [[Monte Bego|Mónte Bêgo]], ancheu in Frànsa, e "prîe scrîte" in sciô [[Mónte Béigoa]], tra Vâze e-o Sascéllo, e-a [[Prîa de Issel]] into comùn de Mê. A partî da l'Etæ do Ràmmo sciòrte in sce tùtta a región i [[Castelà (furtificasiùn)|castelæ]], di pàixi fortificæ d'in scê artûe dêuviæ pe-a diféiza, cómme quéllo d'[[Aosci|Aóscio]] vixìn a Camóggi, quéllo de [[Zignægo]] into spezìn e quéllo do [[Mónte Bignón]] vixìn a San Rémmo.
A prötostöia da Ligùria a coménsa co-e prìmme atestaçioìn de popolaçioìn lìguri inte vivàgne scrîte, sorviatùtto di outoî grêghi, con tùtta probabilitæ za da l'[[VIII secolo a.C.|VIII]]-[[VII secolo a.C.|VII sécolo prìmma de Crìsto]] (a primìscima testimoniànsa a l'é fòscia quélla de 'n framénto de l'[[Ezìodo]] riportâ da-o [[Strabón]]<ref>Strabón, Giögrafîa: [https://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Strabo/7C*.html 7.3.7]</ref>). In generâle se pénsa chi-â scritûa a fîse pöco ò pe nìnte difûza tra-i Lìguri Antîghi, zaché no s'atrêuva in sciô teritöio nisciùnn-a testimoniànsa scrîta da seu léngoa, fêua che de ræe iscriçioìn in [[arfabêto etrùsco]], cómme quélle in sciâ stêle de Zignægo (VII-VI sécolo prìmma de Crìsto) e in sciâ stêle de Bigliolo (VI sécolo prìmma de Crìsto). De reçénte o riçercatô Adolfo Zavaroni o l'à propòsto 'na rivalutaçión do fenòmeno, dæto che ciù iscriçioìn scovèrte in Ligùria e in sce l'Apenìn tosco-emiliàn saiéivan segóndo lê l'espresción de 'n scistêma de scritûa naçionâle elaboròu za prìmma da romanizaçión. A tùtti i mòddi, a stöia vêa e pròpia a coménsa in Ligùria con l'introduçión scistemàtica da scritûa inta región, ö sæ co-a sotomisción de tribù lìguri a [[Romma|Rómma]] into [[II secolo a.C.|II sécolo prìmma de Crìsto]] e-o seu proçèsso d'ascimilaçión a-a coltûa româna.
{| class="wikitable"
|+ Periodizaçión da Preistöia e da Protostöia in Ligùria
! Perîodo
! Cronologîa
! Caraterìstiche principæ
|-
| Paleolìtico Inferiô
| 950.000 - 120.000 ànni fa
| Prìmme frequentaçioìn umànn-e do teritöio lìgure da pàrte de ''Homo erectus'', òrganizaçión in soçiêtæ de cacioéi-racheugitoî, lavoraçión da prîa
|-
| Paleolìtico de Mêzo
| 120.000 – 38.000 ànni fa
| Prezénsa de ''Homo neanderthaliensis''
|-
| Paleolìtico Supeiô
| 38.000 ànni fa – 8.000 prìmma de Crìsto
| Difuxón de ''Homo sapiens'', lavoraçión de sèlce e òsse, evidénsa do cùlto di mòrti
|-
| Mezolìtico
| 8.000 – 5800 prìmma de Crìsto
| Abandón de gròtte cómme abitaçioìn, produçión de ògètti menûi de prîa
|-
| Neolìtico
| 5800 – 3600 prìmma de Crìsto
| Difuxón de l'alevaménto, de l'agricoltûa, da lavoraçión da çeràmica
|-
| Etæ do Ràmmo
| 3600 – 2200 prìmma de Crìsto
| Primìscima lavoraçión di metàlli, ciù che âtro pe-a produçión d'ògètti ritoâli
|-
| Etæ do Brónzo
| 2200 – 900 prìmma de Crìsto
| Difuxón da lavoraçión do brónzo, difuxón da constroçión di castelæ
|-
| Etæ do Færo
| 900 – 180 prìmma de Crìsto
| Difuxón da lavoraçión do færo, contàtto co-e çiviltæ do Mediterànio
|-
| Etæ Româna
| da-o II secolo prìmma de Crìsto
| Romanizaçión da Ligùria e coménso da stöia antîga
|}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Etæ stòriche]]
cgag2i7jis3dqvo9zp4t8bbjscrrr0x