Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.47.0-wmf.3
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Camuggi
0
1604
269945
269609
2026-05-25T12:49:32Z
Arbenganese
12552
/* Geugrafia */ fix top.
269945
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Camuggi
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Panorama = Camogli 2014 (15069262577).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A pasegiata e a ciazza de Camuggi</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Amministratore locale = Giovanni Anelli
|Partito = lista civica "Per la nostra città"
|Data elezione = 14-5-2023
|Data istituzione = 1861
|Altitudine = 32
|Abitanti = 4949
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Detu Istat] - Pupulasiun rescidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]
|Divisioni confinanti = [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1531
|Nome abitanti = Camugin
|Patrono = Madonna du Buschettu
|Festivo = Segundu fin da setemann-a de mazzu<br />Primma dumenega d'agustu
|Mappa = Map of comune of Camogli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Camuggi inta sitè metrupulitann-a de Zena
}}
'''Camuggi'''{{#tag:ref|Scritu anche cumme ''Camōggi''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pro Schiaffino|tìtolo=Capitanni marittimi camoggin sparsi pé tütto o mondo|revìsta=Gens Ligustica in Orbe|nùmero=1/2006|léngoa=LIJ|vìxita=2026-02-02|url=http://www.ligurinelmondo.it/wp-content/uploads/2017/12/GensLigustica1-2006.pdf}}</ref>; ''Camóggi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Camogli|tìtolo=Camogli - TIG Traduttore Italiano Genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> o ''Camoggi''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/camogli/|tìtolo=Camogli - DEIZE Diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> in tu [[zeneize]] de Zena, ''Camuggi'' finn-a in tu [[Dialettu arbenganese|parlà d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=122|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ditu a tütti i moddi {{IPA|[kaˈmudʒˑi]}}|group=n.}} (''Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün [[comun|cumüne]] ligüre de 4 949 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="145">
File:Camogli - View from Batterie - 1.jpg|Camuggi da Punta Ciappa
File:Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg|A Rüa vista da San Roccu
File:Camogli-IMG 1472.JPG|A frasiun de San Roccu
File:Camogli-Punta Chiappa-DSCF0658.JPG|Punta Ciappa
</gallery>
Tipicu burgu de mà, sentru türisticu cunusciüu pe'u sö [[Purtixö de Camuggi|purtixö]] e pe'i palassi de tanti culuri. U l'é ciamou cu'u numme de "Sitè di Mille Gianchi Velieri" o "Gemma du Gurfu Paradizu". In tu teritoiu du cumüne u l'é cumpreizu finn-a ste lucalitè: a Vetta de Portufin, Punta Ciappa, [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], Murtua, [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e Cà Russe. U statütu cumünale u ricunusce ancun e lucalitè du Buschetu, du Castagneu, de Pissurella e de [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]], Bann-a, San Giacumu, San Nichiozu e Sant'Anna.<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto comunale di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
Camuggi u cunfinn-a cun [[Recco|Reccu]] e [[Rapallo|Rapallu]] a setentriun e cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Portofin|Portufin]] a levante.
== Storia ==
[[File:Nature of Camogli.jpg|thumb|U Castelà de Camuggi|left]]
Di villaggi preistorici gh'ean dae parte du Castelà<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, p. 108}}</ref>, lungu a custea a piccu in sciu mà de fiancu au Fussou (''Rio Gentile''). Ste primme chè l'ean custrüie in sce de fasce tiè sciü dai primmi ommi, tantu che l'é stetu truvou di resti de capanne ancun au giurnu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> U tüttu u saieiva da fisà tra i [[XVI secolo a.C.|seculi XVI]] e [[XII secolo a.C.|XII a.C.]], anche se dai tocchi de ceramica ch'u s'é truvou se purieiva pensà a duì villaggi diferenti, ün ciü antigu e ün ch'u saieiva stetu custruiu doppu.
Quarchedün di reperti u mustra di materiali che vegnan da de tere ben ciü distanti, a fa capì che Camuggi u fuise zà ün scitu impurtante duve se incruxavan i traffeghi ecunomici, finn-a a pensà ae anfure e ai resti de epuca rumana truvè in tu paize e in mà, che vegnan dau [[II secolo a.C.|II seculu a.C.]]
I ''Casmonati'', a [[Liguri Antighi|pupulasiun ligüre]] du postu, mantegnivan di ligammi ciü forti cu'i ''Tigulii'' de moddu da dà cuntru ai ''Genuati'' e dunca ai etruschi primma e ai [[Popolo roman|rumen]] poi, ma nu sun mai arivè a scuntrase de dritu cu'i növi duminatui.
In tu mentre se cumensavan a svilüpà duì burghi, ognidün pe sö cuntu: u primmu dae parti de Prià, a chinà zü fin aa ciazza e ün atru a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], tantu che aa fin du [[V secolo|V seculu d.C.]] vegnan tiè sciü in te due lucalitè e primme gexe e duve gh'é a testimuniansa de primme cumünitè cristiann-e.
Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|Imperu Ruman]], Camuggi a l'é steta pigià dai bizantin, doppu che gh'é pasou i [[Goti]] e, in tu [[641]], i [[Longobardi|Lungubardi]], che sachezzan u vilaggiu, avanti d'atacà [[Zena]] sutta cumandu du ré [[Rotari]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/longobardi|tìtolo=Area Marina Protetta Portofino - Longobardi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> Anessa da [[Carlo Magno]] in tu [[774]], Camuggi a va a finì sutta a [[Marca Obertenga|Marca obertenga]], mentre che u cuntrollu u ne vegne dai vescuvi de [[Milan]], che han cumandou a sitè ancun doppu de l'[[1000|annu Mille]].
[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1518.jpg|thumb|L'Izua de Camuggi in tu 1518, disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]
In tu [[1162]] a ''Villa Camuli''<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/pagi/pcamogli.htm|tìtolo=La Città|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> (a ciü antiga mensiun da sitè) a l'é vegnüa üna cumünitè pe sö cuntu, spessu postu de prutesiun pe chi u praticava a pirateria, mentre i fratti de San Fertuzu s'ean infeudè a [[Portofin|Portufin]], a [[Sestri Levante|Sestri]] e, dau [[1296]] au [[1335]], a [[A Burdighea|Burdighea]].
In tu cursu du Trexentu a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] a s'ea scuntrà ciü votte cu'u [[Ducou de Milan]]. Camuggi e u sö castellu, tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]], l'ean finie in tu mezu di scuntri tra i Düxi e i Viscunti. In tu [[1366]] Gian Galeazzo Visconti e Nicolò Fieschi l'aveivan pigiou u castellu, tantu da cacialu zü e ucupà a sitè, primma in tu [[1435]] e poi turna in tu [[1438]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref>
In tu [[1448]] i scuntri tra e cumünitè de [[Recco|Reccu]] e de Camuggi sun finii cu'u castellu destrütu, a tütte e mainee i camugin, fedeli aa Repübblica, aveivan u permissu de tialu turna sciü sei anni doppu, ch'u l'ea stetu cunsegnou dritu au düxe. Ancun mutivu de discüsciuin in tu [[1461]], u l'é stetu adöviou aa fin cumme prexun e cumme pustasiun de difesa cuntru e scuribande di türchi, surviatüttu quelle de l'amiraggiu Dragut. A Repübblica l'aveiva rinfursou e difeize militari, e turi de guardia e u [[Purtixö de Camuggi|purtixö]], l'aveiva furniu i canuin e custruiu in tu [[1624]], u mö. A l'atru moddu, San Fertuzu fin dau [[XV secolo|Quattrusentu]] u l'é vegnüu in te man aa famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], ch'a n'ha mantegnüu u cuntrollu cu'a sö ture e e sö tumbe privè, fin aa fin du [[XVIII secolo|Settesentu]].[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1915.jpg|thumb|U paize de Camuggi cumme u l'ea in tu 1915 in t'ün disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]A parentezi napuleonica a l'é vegnüa pocu avanti de l'espansciun de l'ativitè de mà in tu paize. A Münisipalitè de Camuggi a l'é steta missa pe primma in tu dipartimentu du Gurfu du Tigülliu, sutta [[Rapallo|Rapallu]]. A partì dau [[1798]] Camuggi a vegne a sede du segundu cantun da giürisdisiun da Früta. In tu meximu periudu a vegne erezüa a Münisipalitè da Rüa, spartindu i duì paixi, che sun steti turna atachè insemme quande a [[Repùbrica Lìgure|Repübblica Ligüre]] a l'é pasà in tu [[Primmu Imperu Franseize]], pe finì in tu [[dipartimentu de Zena]].
Quantu a l'ativitè in sciu mà, i barchi de Camuggi sun steti pigiè pe'a [[campagna d’Egittu|campagna d'Egittu]], ch'a l'é ciantà lì cun l'arendise de Abukir. U n'é turnou in deré sulu che üna parte di rembursi da [[Pariggi]], ma i cianté navali aveivan purtou a ün grossu investimentu de palanche in ta custrusiun di velieri pe traffeghi de merci. Cuscì, quande che a Ligüria a turnava libera pe ün mumentu, primma de cazze sutta u duminiu di [[Savoia]] in tu [[1815]], i capitagni e i armatui du postu han amiou ün po ciü in là.
Cu'a [[guera de Crimea]], u gh'ea stetu in bellu cresce di investimenti. Scicumme che vegnivan traspurtè i surdatti ingleixi, franseixi e du Piemunte pe andà a cumbatte<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 116}}</ref>, pe u riturnu accattavan u gran dai rüsci, pe vendilu turna ai aleè anti-rüsci. Cu'a fundasiun in tu [[1853]] da ''Mutua Assicurazione Marittima Camogliese'' (Mutua Aseghiassiun Marittima Camuginn-a) du [[Nicolò Schiaffino]],<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_786_Unione_Marittima_Camogliese_Mutua.htm|tìtolo=786. Unione Marittima Camogliese|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> Camuggi a s'é pusciüa furnì de 580 barchi, arivandu a ciü de mille in tu cursu de tüttu l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e arivandu a di livelli duppi rispettu a de sitè cuncurenti, cumme u cumpartimentu de Ambürgu, e a ün tersu de l'intrega flotta marcantile du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] (ün quintu de quella di primi anni de l'Italia ünia).
[[Immaggine:Camogli-panorama di inizio Novecento.jpg|miniatura|Futugrafia de Camuggi du primmu Növesentu]]
Cu'u vegnì da navegasiun a vapure, i camugin nu sun steti buin de mette a növu i sö barchi. In tu fratempu a sitè a l'ea steta feta ciü bella, cun di növi palassi, stradde, u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], u ingrandise de gexe e u cresce de decurasiuin ch'u gh'é drentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 117}}</ref> Vegne finn-a tià sciü l'uspià, e due stasiuin di treni, u növu Münicipiu, e scöe e a scöa du mà.
Propiu in sce l'istitütu Nauticu e aministrasiuin che sun vegnüe in tu tempu han investiu tantu, pe vegnì i primmi in scia furmasiun di növi capitagni primma e poi di machinisti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_641_Istituto_Nautico_Allievi_del_corso_Macchinisti_1915-1916.htm|tìtolo=641. Istituto nautico|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> De sti tempi u Munte de Portufin u l'ea pasou a ese üna rocca difensiva de primma, surviatüttu cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. U l'é stetu tiou sciü, dae parte fra a Rüa, San Roccu e San Fertuzu, in cumplessu de bunker e de asusti cuntru i bumbardamenti. A sitè a l'é steta schivà dae bumbe, a diferensa de quante capitou aa vixinn-a [[Recco|Reccu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_235_Recco_dopo_il_bombardamento_aereo_del_1943.htm|tìtolo=235. Recco in guerra|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
[[Gilberto Govi]] a partì dai [[Anni 1940|anni Quaranta]] u l'aveiva capiu u valù türisticu de Camuggi, döviandu u paize in te scene de sö versciuin au cine, tantu ch'u gh'é andetu aprövu in müggiu de atri meistri finiu a guera. Camuggi a l'ha cuscì descuvertu u sö növu indirissu türisticu, cun vari eventi de sücessu, sagre e manifestasiuin che düan pe de lungu in tu tempu.
== Abitanti ==
Üna ratella in scia lengua italiann-a a vedde u dövià de parolle ''camoglini'' e ''camogliesi'', pe parlà di paizen. Dandu amente a cumm'u l'é döviou dae gente du postu, a primma versciun a l'é pe chi a Camuggi u ghe sta, mentre l'atra a l'é dita ae cose, u ciü tantu quelle da mangià. In tu restu d'Italia u se ghe dieiva ''camogliesi'', ma dövia stu agetivu pe ciamà a gente du postu u l'é dai ciü tanti sentiu cumme ün'ufeiza. Au cuntraiu a versciun in ligüre, ch'a l'é camugin, a l'é ciü ben vista.
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/Camóggi}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Camuggi sun: ''Bozzo'', ''Olivari'', ''Mortola'', ''Schiappacasse'' e ''Ferrari''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
=== Persunalitè ===
A sitè a vive ancun ancö du ricordu de Simone Schiaffino, ün di [[Elenco di Mille|Mille]], ch'u l'é mortu in ta [[bataggia de Calatafimi]] du [[1860]]. Dau tempu du Risurgimentu van ricurdé e sö Avegno de San Fertuzu, che l'aivan pruvou a sarvà a vitta a ün müggiu de surdatti che stavan pe annegà da u naufragiu du piroscafu Croesus c'ha u l'anava in Crimea, duve gh'ea a guerra. Ste due sö (üna morta mentre ch'a pruvava a sarvà quanta ciü gente puscibile, l'atra pocu tempu doppu pe'a fatiga) sun stete decurè cu'a medaggia au valù civile, primme donne da storia d'Italia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> Lighè ancun aa storia du Regnu nu sun da scurdà l'amiraggiu e senatù Carlo Alberto Quigini Puliga ([[Casale Monferrato|Cazale Munferou]] 1840 - Camuggi 1913)<ref>{{Çitta web|url=https://www.senato.it/web/senregno.nsf/876b34df7222a9fac125785e003ca629/aed2f41c4a4fcca64125646f005ed1ed?OpenDocument|tìtolo=QUIGINI PULIGA Carlo Alberto|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e u senatù Francesco Saverio Mosso (Camuggi 1869 - [[Zena]] 1946).<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonio.archivio.senato.it/repertorio-senatori-regno/senatore/IT-SEN-SEN0001-001548/mosso-francesco-saverio|tìtolo=MOSSO Francesco Saverio|léngoa=IT|vìxita=202-02-06}}</ref> In ta lotta di partigen sun da mensunà Riccardo Masnata (Zena 1908, mortu füxilou a Camuggi in tu [[1944]])<ref>{{Çitta web|url=https://santolceseinforma.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/09/volantino-masnata.pdf|tìtolo=Masnata Riccardo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e Nicolò Cuneo, stüdiuzu antifascista depurtou a Gusen ch'u dà u numme aa Bibliuteca Civica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/po/attachment_news.php?id=650|tìtolo=“UNA VITA PER LA LIBERTA’ – Niccolò CUNEO scrittore e patriota (1906 – 1945)”|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>
A Camuggi, ürtima tappa du vescuvu Prospu de Tarragona (mortu chì in tu [[718]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160318180545/http://www.consorziosanfruttuoso.it/storia-.html|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>, u gh'é nasciüu di ommi de gexa de impurtansa, tra sti chi u gh'é: u vescuvu de Acqui Disma Marchese<ref>{{Çitta web|url=https://santuarioboschetto.it/sito/il-santuario/personaggi-importanti/|tìtolo=Mons. Disma Marchese Vescovo di Acqui Terme|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1844 - 1925) e l'abate e litürgista Mario Righetti ([[1882]] - [[1975]]). Pe'a scritüa e l'arte u gh'é stetu u pueta du [[XVII secolo|Seisentu]] Angelo Schiaffino, u giurnalista e scritù Franco Scaglia<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-scaglia/|tìtolo=Scaglia, Franco|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1944 - Rumma [[2015]]), u meistru e müxicista Ruggero Chiesa<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/stampi/chiesa.pdf|tìtolo=IV Concorso Internazionale di chitarra "Ruggero Chiesa"|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> ([[1933]] - Milan [[1993]]), u latinista Antonio Marzullo (Mescinn-a 1898 - Camuggi [[1979]]), u giurnalista Piero Ottone (Zena 1924 - 2017), u storicu Giorgio Galli (Milan 1928 - [[2020]]), u püblicista e disegnatù Gualtiero Schiaffino ([[Acqui Terme]] [[1943]] - [[2007]]), u designer Marcello Nizzoli (Boretto [[1887]] - [[1969]]), u pitù Daniele de Strobel ([[Parma]] [[1873]] - [[1942]]) e u pitù [[Antonio Giuseppe Santagata]], mortu ai [[I Moinetti (Recco)|Muinetti]], cu'u sö archiviu ch'u l'é cunservou in ta Bibliuteca de Camuggi, insemme a di sö quaddri.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Serena Pacchiani|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-giuseppe-santagata_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=90|capìtolo=Santagata, Antonio Giuseppe|vìxita=2026-02-06}}</ref> A l'ürtimu, Walter Fochesato, autù e stüdiuzu di libri pe'i figiö nasciüu in tu [[1948]].
De lungu a Camuggi sun nasciüi duì grandi spurtivi: u velista ulimpionicu Claudio Celon in tu [[1961]] e u zügou de pallanöu Francesco Ferrari ([[1974]]). A Rari Nantes a l'ha vistu pasà tra e sö fie ciü tanti spurtivi premiè cun de medagge. Aa Rüa u gh'é stetu poi e ürtime sfide du scacchista Rinaldo Bianchetti, mortu in tu [[1963]].
Pe'a televixun u gh'é Giancarlo Bozzo, autù de prugrammi nasiunali, surviatüttu de quelli de demua. Tanti atri sun pasè pe Camuggi, ghe sun nasciüi o ghe sun morti: u regista Nicolò Ferrari ([[1928]] - [[Romma|Rumma]] [[2007]]), Claudio Lazzaro ([[1944]] - Cagliari [[2025]]) e Dino Emanuelli (Zena, [[1931]] - [[2017]]).
Da segnalà cumme autui da storia locale persunaggi cumme Gio Bono Ferrari, fundatù du müseu, e ciü da vixin in tu tempu, l'avucatu G.B. Roberto Figari, u criticu e sagista d'arte ligüre du Növesentu Franco Dioli e Carla Campodonico, megu.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Santa Maria Assunta.jpg|A baxilica dell'Assunta
File:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A gexa vegia da Rüa
File:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|A gexa de San Roccu
File:San Fruttuoso Camogli 05.JPG|L'abasia de San Fertuzu, dau mà
File:Camogli-monastero san prospero-facciata1.jpg|U frunte du munasteru de San Prospu
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
{{Véddi ascì|Gexe de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U gh'é de belle architetüe religiuze, tütte sutta a [[Arcidiòcexi de Zêna|Diocexi de Zena]].
* A '''Baxilica dell'Assunta''' a se tröva in tu burgu antigu, in sce quellu ch'u l'ea l'insediamentu de l'Izua. Custruia in tu [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La basilica di Santa Maria Assunta, pp. 118-123}}</ref>, a se mustra cun üna facià neuclascica e u de drentu a trè navè. Vistu a l'é sutta l'espuzisiun du mà, a gexa e a sö canonica sun stete rangè ciü votte in tu cursu di anni. Chi drentu sun cunservè e reliquie de San Furtünou e de San Prospu. In ta mexima parocchia u gh'é finn-a l''''otoiu de San Prospu e de Santa Cataina''', tiou sciü in tu [[1420]].<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=27237|tìtolo=Oratorio di San Prospero e Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* Lungu a Via Rumann-a, survia u burgu, truvemmu u '''Munasteru de San Prospu'''<ref name=":0">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, pp. 134-135}}</ref>, tiou sciü dai fratti Benedetin da cungrega de Santa Maia de Monte Oliveto Maggiore de Siena<ref name=":0" />, ch'u l'é stetu avertu in tu [[1883]]. Da vixin a stu chi se trövan due capelle dedichè a Sant'Anna, üna du [[XVII secolo|Seisentu]] e üna de primma.
* Grande impurtansa u g'ha u '''Santuaiu da Madonna du Buschettu''', santa patrunn-a da sitè, tiou sciü doppu che gh'é stetu l'aparisiun da Madonna aa pastua Angela Schiaffino ai 2 de lüggiu du [[1518]], primma cumme capella e poi cumme gexa a partì dau Seisentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, Il Santuario di Nostra Signora del Boschetto, pp. 124-125}}</ref> Custruia in sci resti da capella de primma, che se veddan au de föa, daa ciassa. Vixin a sta gexa u se ghe tröva ancun l'Otoiu da Madonna Adulurà, primmu otoiu ch'u l'ha risevüu u dirittu de gexa giubilare in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/03/camogli-giubileo-in-oratorio-del-boschetto-dal-13-al-15-settembre/|tìtolo=Camogli: Giubileo in Oratorio del Boschetto dal 13 al 15 settembre|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>, ciü u Chiostru cu'i ex voto.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La galleria degli ex voto marinari, pp. 125-126}}</ref>
* A frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] a g'ha cumme parocchia a '''gexa de San Miché Arcangiou''', cun l''''Otoiu da (Santiscima) Nunsià''' lì vixin. Ben cunusciüa a l'é a "gexa vegia" dita ''Millenaria''<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, p. 136}}</ref>, ch'a l'é a '''gexa du Sacru Cö''', feta in tu [[XIII secolo|seculu XIII]].
* In ta frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] u gh'é a gexa cu'u meximu numme, ch'a l'é du [[1863]], feta in sci resti d'üna capella che gh'ea primma. Drentu u se cunserva üna impunente curnixe de marmu scurpia da Bernardo Schiaffino.<ref name=":1">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 2. Le pievi del monte: le chiese parrocchiali di Ruta e di San Rocco, la chiesa romanica di San Nicolò, pp. 136-141}}</ref> In te stu postu, insemme au bellu vedde, u se ghe tröva finn-a u munümentu aa Fedeltè du Can, mentre in Via Galletti gh'é e stasiuin in ceramica da Via Cruci. Chinandu dau paize u se incuntra a '''gexa de San Nichiozu''' du seculu XII, scitu che se ghe meteivan au següu e gente cuntru e scuribande di saracini, cunvertiu cumme cà au tempu di franseixi, e aa fin turna cumme gexa in tu [[1870]].<ref name=":1" />
* Famusa a l'é l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|Abasia de San Fertuzu de ''Capodimonte'']], in tu gurfu ch'u porta u meximu numme, a l'é steta tià sciü tra i [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]], u gh'é drentu de antighe reliquie che sun de cuntu. I fratti da gexa in te l'Etè de mezu l'ean arivè au cuntrollu de ciü tanti edifissi e cumünitè da [[A Burdighea|Burdighea]] a [[Sestri Levante]], avanti che sta chi a vegnisse a sede zeneize di [[Döia (famiggia)|Doia]].
=== Atre architetüe ===
[[File:Castel Dragone (Camogli) - lato mare 2023-04-14.jpg|thumb|left|Castel Dragun, versu u mà]]
* Dau luntan Mediuevu ne vegne u Castel Dragun (ciamou da quarcün Castellu da Dragunara)<ref group="n.">O anche "Castellu du Dragun", u numme ''Dragonara'' u vegne da l'italian e u l'è de difuxun ciü recente.</ref>, erezüu in tu [[XII secolo|seculu XII]] e restou in tu mezu di scuntri tra [[XIII secolo|Duxentu]] e [[XV secolo|Quattrusentu]] a Zena.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=176|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> Döviou cumme prexun, u l'é poi stetu sede de l'Acquariu Tirrenicu fin au [[1999]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=1202. Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* In ta sitè se trövan strutüe de valù cumme u Tiatru Suciale, ch'u l'ha avertu ai 30 de setembre du [[1876]], ae case lungu Via Garibaldi, u munümentu a Simone Schiaffino, a Casa di mainè "Gente di Mare", u vegiu uspià di Santi Prospu e Catàina e a Villa Gentile-Tassara, cangià in albergu.
* De lungu in sitè, de frunte aa stasiun e vixin au palassiu du Cumüne, gh'é u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] e a [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Sala Archeulogica]].
* Sciü pe'i munti se trövan e pustasiuin da [[Baterie de Punta Ciappa|Bateria de Punta Ciappa]], cumplessu de difeiza cun di bunker da 202° Bateria custiera du Regiu Ezercitu, requizia poi dai tedeschi. A seguì in ti percursi se incuntra u Semafuru Vègiu e u Semafuru Növu Napuleonicu e in sciü scöggiu de Punta Ciappa a capeletta da Stella Maris.
== Ecunumia ==
Levou e impreize in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] cu'i grandi velieri, Camuggi zà da l'antighitè a l'ha vistu pasà gente e mercansie e u gh'ea finn-a in müggiu de pescuèi.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, pp. 109-110}}</ref> A partì dai [[anni 1950|anni Sinquanta]] du [[XX secolo|Növesentu]] vegne föa u fenomenu du türismu, ch'u l'ha purtou aa cunversciun de tante strutüe e ativitè. In tu meximu tempu l'é stetu serou e poche indüstrie in sciu postu, cumme quella de Riccobaldi ch'a fava e rè (''retificio'') e l'elettru-mecanica Pisoni. In ta storia a s'é feta cunusce a tunea, moddu de pescà cu'e rè fisse che a remunta au [[1600]], gestia daa Cuperativa Pescuèi Camuggi (''Cooperativa Pescatori Camogli''), che ancö a nu gh'é ciü.
A l'é da marcà ün postu impurtante pe'u mangià. Camuggi u l'é parte du cunsorsiu üfisiale da fügassa cu'u furmaggiu, gh'é anche i famuxi camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure) cu'e varianti. In ciü u gh'é u scistema de cunserva de anciue sutta sà in te arbanelle e a capunadda tipica da Rüa a baze de gallette, tumate, anciue e atri güsti.<ref>{{Çitta web|url=https://liguricettario.blogspot.com/2010/09/la-caponadda-di-camogli_23.html|tìtolo=Ruta: Sagra Capponadda, occasione unica per gustare un tpico piatto ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
San Roccu u l'ea in tu passou üna zona da cuntadin, ma ascì chi u gh'é stetu ün cangiu versu u türismu. Ma levou questu, A Rüa e San Roccu restan i suli posti che ghe segge e fasce, de moddu da furnì üna prudusiun picina de früta e verdüa.
== Cultüa ==
Ben cunusciüu u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale de Camuggi]], ch'u g'ha a sala a feru de cavallu, quattru urdini de parchi e u lugiun. Custrüiu tra u [[1874]] e u [[1876]], u l'é stetu inaugürou ai 30 de setembre du [[1876]] cun ativitè de opera, de proza e de cine. U l'é sede de ricurense e de riuniuin di armatui de tütta l'[[Italia]], mentre a ciassa che gh'é davanti a l'é vegnüa, anni doppu, a sede du munümentu ai morti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guerra]]. Dau [[1933]] au [[1946]] g'han cangiou numme in ''Teatro Principe del Piemonte'', dedicou au ré d'Italia ch'u l'aiva da vegnì: Umberto II, che alantù u l'ea vegnüu a vedde ün spetaculu.
In tu periudu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] e ancun doppu se gh'é tegnüu di spetaculi zeneixi, e i atui se n'ean andeti scicumme che i tiatri da sitè aivan patiu di danni. Doppu de stagiuin furtünè, ancun in ti [[Anni 1970|anni Setanta]], u tiatru u l'ha pasou di tempi serou e cun di travaggi, fin a vegnì turna avertu in tu [[2016]]. U Tiatru Suciale u l'urganizza annu pe annu u Festival dedicou au [[Gilberto Govi]].
A Camuggi gh'é due scöe superiuri, l'<i>Istituto Tecnico Nautico Statale "Cristoforo Colombo"</i> (cun di cursci anche de aerunautica) e a sede de l'<i>Istituto Professionale Statale per i Servizi Alberghieri e Ristorazione "Marco Polo"</i>, ch'u se tröva in te l'edifissiu ciamou Barsanti, dau numme de l'istitütu pe'i radiutelegrafisti ch'u gh'ea primma.
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Civico Museo Marinaro Gio Bono Ferrari (1).jpg|Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari
File:Camogli - Biblioteca Civica Niccolò Cuneo.jpg|Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo
File:Camogli - Sala Archeologica.jpg|U Müseu Archeulogicu
</gallery>Ghe sun trè bibliuteche. A primma a l'é a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] in tu burgu, ciü a bibliuteca du munasté de San Prospu (fundà in tu [[1883]]) e a bibliuteca "La Millenaria" in ta frasiun da Rüa.
De grande impurtansa u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], ch'u conserva e memoie e a roba dunà dai capitagni da sitè. Tüttu quellu ch'u gh'é mustrou u l'é ligou sulu che aa sitè de Camuggi, o perché l'han fetu i capitagni o i ommi de mà, o perché u ne vegne da di viaggi feti luntan dunè dai eredi di naveganti. A Bibliuteca Cuneo e u Müseu du Mà se trövan in tu meximu palassu insemme au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] (o "Sala Archeulogica"), cun testimunianse da storia avanti de l'epuca rumana.
Da tegnì a mente ascì a pratica spurtiva, ch'a g'ha turna de raixe a Camuggi: a [[Ballaneuo|pallanöu]]. A [[Rari Nantes Camogli]] a l'ha ben guagnou ina riga de campiunè tra i [[anni 1930|anni Trenta]] e [[anni 1950|Sinquanta]], avanti ch'a sciurtisse föa a [[Pro Recco]]. Dai primmi campiunè zughè in tu portu, cu'e trasferte in barca fin a Reccu, s'è pasou ae piscinn-e d'ancö, che au mumentu stan vegnindu arangiè.
U gemelaggiu cun [[Tuningen]], sitè da [[Foresta Neigra|Furesta Neigra]] in [[Germania]], u porta a ün müggiu de inisiative e au scangiu de prudotti tipici. Culaburasiuin pe'u türismu ghe sun invece cu'i atri duì cumüni gemelli, [[Carlufòrte|Carluforte]] e [[Gressoney-La-Trinité]], che se ghe urganizza finn-a de mustre. In ciü u gh'é üna manega de sitè amighe, cumme: [[Calatafimi]], [[Segesta]], [[Teano]], [[Trani]] e [[Valparaíso|Valparaiso]] in tu [[Cile]].
== Feste e fee ==
[[File:Camogli Fire 2.jpg|thumb|U falò pe San Furtünou]]
A Camuggi gh'é diferenti feste religiuze, che cangian da frasiun a frasiun. A Madonna du Buschettu, ch'u gh'é dedicou u santuaiu, a l'é steta elezüa cumme patrunn-a de Camuggi in tu [[1955]], cun tantu de bulla du Pappa, ch'u gh'é l'ezensiun dau travaggiu ai 2 de lüggiu, u giurnu ch'u saieva avegnüa l'aparisiun da Madonna a Angiola Schiaffino in tu [[1518]]. Tantu sentie anche e celebrasiuin de San Furtünou, festa ch'a l'é ligà cu'a Sagra du Pesciu (''Sagra del Pesce''), e a San Prospu ai 31 d'agustu, aa memoia du santu vescuvu de Tarragona che in tu 409, mentre ch'u se ne vegniva da üna vixita papale, u s'ea cuegou in scia Via Rumann-a survia a Camuggi, duv'u l'ha reizu l'anima au Segnùn.
[[File:Padella di Camogli.jpg|thumb|U paelun d'asà|left]]
A Sagra du Pesciu a nasce in tu [[1952]] cu'a vuluntè de tra da gente in tu burgu, dandu a mente au moddu de dì "pe San Furtünou pesciu regalou"; a se tegne in ta segunda meitè du meize de mazzu. In te edisiuin de doppu u l'é stetu inaugürou in paelun de asà largu 3,80 metri (trei metri e otanta), cu'ün manegu de 6 metri, 2,8 tunelè de peizu e in vulümme de 2000 litri, duve vegnan friti quintali de pesciu. In ucaxun da festa de San Furtünou, aa seia primma, u se sende di falò figürè in scia ciazza.
Ün'atra antiga devusiun a l'é quella da Stella Maris, a primma dumenega d'agustu, ch'u se rivive l'antigu ritu d'afidase a Maria. U se dixe üna messa a Punta Ciappa, duve se incuntran e due prucesciuin, üna a pé ch'a chinn-a da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], l'atra pe mà, ch'a parte dau [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]. Aa seia u brassu de mà in frunte a Camuggi e Punta Ciappa u l'é cuvertu de ciü de mille lümin che galeggian.
De impurtansa finn-a e feste de San Giuvanni, patrun da Rüa, cun insemme a ''Sagra delle focaccette'' (Sagra di fugasin o de fügasette), e de San Roccu, in ta frasiun ch'a ne porta u numme, acubià cu'a Festa du Can. Quest'ürtima a l'é nasciüa ai 16 d'agustu du [[1962]] cumme premiasiun regiunale a regordu d'ün cagnettu, Pucci, ''mascotte'' da scöa elementare du paize. Abinou a di atri premi dau [[1966]], ancö u l'é ün premiu de livellu internasiunale.
Eventu ch'u g'ha da rilevansa u l'é "Innamorati a Camogli", partiu in tu [[1988]] cun de inisiative pe'u giurnu de [[San Valentin]] e pe festezà i galanti. Dau [[2014]] u se tegne in ciü u ''Festival della Comunicazione'', eventu cunusciüu in te tütta Italia vusciüu da [[Umberto Eco]], cumme rasegna in scia cumünicasiun mediatica e in sciu mustrà a sciensa e a cultüa.
== Sport ==
Camuggi, in ta storia, a l'é steta ligà pe'u ciü ai sport d'egua. Ben cunusciüa a l'é a [[Rari Nantes Camuggi]] (''Rari'' ''Nantes Camogli''), üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] ch'a l'é steta fra e ciü impurtanti di [[Anni 1930|anni Trenta]] e Sinquanta, quande a l'ha guagnou ben sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a l'é ancun ünn-a de sucietè ciü impurtanti da [[Liguria|Ligüria]] e de tütta l'[[Italia]].
Ün atru sport ch'u ghe han pruvou i zueni u l'é u [[Zeugo do ballon|zögu du balun]]. U [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), nasciüu in tu [[2024]], u zöga in ti campiunè di amatuì ma, a ogni moddu, sta tradisiun spurtiva a ne vegne armenu dai [[Anni 1970|anni]] [[Anni 1970|Setanta]]. Üna votta u gh'ea finn-a üna squaddra d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. Camuggi a l'é raprezentà, a livellu de sircundaiu, dau [[Gurfu Paradizu Pro Reccu Camuggi Avegnu]] (''Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''), üna sucietè ciü grande ch'a zöga in ti livelli ciü erti du campiunou da regiun.
De ciü, se pö mensiünà e ativitè pe'u [[Zeugo de bòcce|zögu de bocce]], cu'a ''Bocciofila'' ''"Adolfo Corzetto"'', e di [[scacchi]], cu'a ''Golfo Paradiso "Giancarlo Musso"'' de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Üna votta u gh'ea üna squaddra de [[volley]] e üna de [[Ballabanastra|basket]] ascì.
== Aministrasiun ==
<gallery mode="packed" widths="200" heights="180">
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (1).jpg|Ün di seggi in tu Cumüne
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (2).jpg|Ün atru seggiu pe'u centru
Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu da Rüa
San Rocco (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu de San Roccu
</gallery>
Camuggi a l'é üna sitè cu'üna forte cumpunente liberale, in ucaxun du Referendum du [[1946]] u s'é registrou ciü tanti vuti pe'a munarchia (50,06%).<ref>{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=F&dtel=02/06/1946&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=3&levsut1=1&lev2=34&levsut2=2&levsut3=3&ne1=3&ne2=34&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S&ne3=340070&lev3=70|tìtolo=Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli|vìxita=2026-02-02|léngoa=IT}}</ref> In ta ciü tanta storia da Repübblica a l'é steta guvernà da scindici da [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiann-a]] (gh'ean trè sede diferenti: pe'u paize, A Rüa e San Roccu), fin au 1994 cun de gente de Aleansa Nasiunale. I primmi vintisinque anni du 2000 l'han vistu di scindici de centru-sinistra, a segnà in cangiu prufundu in ta sucietè. In tu 2023 u vegne fetu scindicu Giovanni Anelli cun üna lista de centru-drita.
A magiuransa di seggi a l'é imbastia in tu centru de Camuggi, in tu palassiu du Cumüne e in te scöe ch'u gh'é de sutta, u ne vegne avertu ün pe'a frasiun da Rüa e ün a San Roccu. Üna votta u ghe n'ea ün finn-a a San Fertuzu, ma scicumme ch'u l'ea diffisile metilu sciü, au mumentu a gente de sta frasiun a vuta in tu seggiu du sentru da sitè.
=== Scindici de Camuggi ===
{{Véddi ascì|Scindici de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
[[Immaggine:Camogli-municipio.jpg|miniatura|U palassiu du Cumüne]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Biagio Olivari|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Mario Bertolotto|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1964|Agostino Mari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1964|1967|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1967|1979|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1979|1982|Mario Bellagamba|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1982|1984|Ester Fortunata Crovari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1984|1986|Attilio Antola|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1986|1987|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1987|1988|Calogero Arcabasso|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 nuvembre 1988|16 lüggiu 1992|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 agustu 1992|20 marsu 1994|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|<ref>Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|mazzu 1994|21 nuvembre 1994|Pasquale Gioffrè||Cum. straord.|<ref>{{Çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaArticolo?art.progressivo=0&art.idArticolo=1&art.versione=1&art.codiceRedazionale=094A3968&art.dataPubblicazioneGazzetta=1994-06-17&art.idGruppo=0&art.idSottoArticolo1=10&art.idSottoArticolo=1&art.flagTipoArticolo=1|tìtolo=Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994|léngoa=IT}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|21 nuvembre 1994|30 nuvembre 1998|Giuseppe Passalacqua|[[Alleanza Nazionale|AN]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1998|27 mazzu 2003|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2003|15 arvì 2008|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Italo Salvatore Mannucci|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|10 zügnu 2018|Francesco Olivari|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2018|15 mazzu 2023|Francesco Olivari|Scelgo Camogli<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 mazzu 2023|''in carega''|Giovanni Anelli|Per la nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumünicasiuin==
<gallery mode="packed">
Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|Vista da stasiun de Camuggi
Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg|A vegia stasiun de Prià
Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|U mö pe'i batelli in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]
Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|A fermata de curiere [[AMT]] daa stasiun
</gallery>
U cazellu de l'[[Aotostràdda A12 (Itàlia)|autustradda]] ch'u resta ciü da vixin u l'é quellu de [[Recco|Reccu]], da duve se piggia a [[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Via Aurelia]] ch'a cuntinua versu [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e in diresiun du [[Tigülliu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/come-arrivare-a-camogli|tìtolo=Come raggiungere Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Au burgu de Camuggi se gh'ariva cun de stradde pruvinciali tantu da Reccu che daa Rüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp030-camogli|tìtolo=Strada SP030 di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>, mentre a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] se ghe pö arivà sulu che daa Rüa, levou e cröze e i senté da fà a pé. A Rüa a l'é cullegà anche cun San Martin de Noxeu e Santa Maria du Campu pe mezzu da stradda pruvinciale 31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|fermata di treni de Camuggi]] a l'é steta averta in tu [[1868]], insemme a quella, ciü picinn-a, [[Stasiun de Camuggi-Prià|de Prià]].
Tütte due e stasiuin se trövan in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|linia tra Zena e Pisa]]. Pe di mutivi türistici, a stasiun da sitè a l'ha cangiou numme in Camuggi-San Fertuzu, cumme a l'é cunusciüa aa giurnà d'ancö, mentre in tu [[1981]] quella de Prià a l'é steta serà. L'ünica stasiun che gh'é restà a l'é steta declasà, levandughe u scalu pe'e merci e u tersu binariu, che l'ea döviou pe'e precedense. U capulinia de curse ürbann-e, che üna votta u l'ea a Camuggi, u l'é stetu stramüou a [[Staçión de Récco|Reccu]].
I batelli van tütti i giurni da Camuggi in diresiun du [[Pòrto Antîgo (Zêna)|Portu Antigu de Zena]], de Reccu, [[Rapallo|Rapallu]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margàita]]. Ün servissiu internu u permette de culegà San Fertuzu cun [[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], lucalitè che senù se purieivan razunze sulu che a pé pe'i senté in sciu [[Monte de Portofìn|Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.golfoparadiso.it/linee-e-tours/|tìtolo=Linee e Tours|outô=Golfo Paradiso|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'[[AMT]] a garantisce u servissiu tra u sentru de Camuggi, Reccu e A Rüa. Daa Rüa u se pö pigià a navetta pe San Roccu o e curiere che van finn-a a Rapallu e Zena<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/autobus-camogli|tìtolo=Bus|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Pe mezu de Trenitalia u l'é puscibile a prenutasiun du servissiu nave pe'e fermate de [[Purtixö de Camuggi|Camuggi-Purtixö]], San Fertuzu e Punta Ciappa<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.camogli.ge.it/|tìtolo=Scitu du Cumüne|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}
* {{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/|tìtolo=Scitu türisticu de Camuggi|outô=Pro Loco Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}
{{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Camuggi| ]]
cpp4ox16c2xx4dfg68511cod45la1eu
269946
269945
2026-05-25T12:50:01Z
Arbenganese
12552
/* Geugrafia */ wl
269946
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Camuggi
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Panorama = Camogli 2014 (15069262577).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A pasegiata e a ciazza de Camuggi</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Amministratore locale = Giovanni Anelli
|Partito = lista civica "Per la nostra città"
|Data elezione = 14-5-2023
|Data istituzione = 1861
|Altitudine = 32
|Abitanti = 4949
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Detu Istat] - Pupulasiun rescidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]
|Divisioni confinanti = [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1531
|Nome abitanti = Camugin
|Patrono = Madonna du Buschettu
|Festivo = Segundu fin da setemann-a de mazzu<br />Primma dumenega d'agustu
|Mappa = Map of comune of Camogli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Camuggi inta sitè metrupulitann-a de Zena
}}
'''Camuggi'''{{#tag:ref|Scritu anche cumme ''Camōggi''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pro Schiaffino|tìtolo=Capitanni marittimi camoggin sparsi pé tütto o mondo|revìsta=Gens Ligustica in Orbe|nùmero=1/2006|léngoa=LIJ|vìxita=2026-02-02|url=http://www.ligurinelmondo.it/wp-content/uploads/2017/12/GensLigustica1-2006.pdf}}</ref>; ''Camóggi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Camogli|tìtolo=Camogli - TIG Traduttore Italiano Genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> o ''Camoggi''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/camogli/|tìtolo=Camogli - DEIZE Diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> in tu [[zeneize]] de Zena, ''Camuggi'' finn-a in tu [[Dialettu arbenganese|parlà d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=122|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ditu a tütti i moddi {{IPA|[kaˈmudʒˑi]}}|group=n.}} (''Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün [[comun|cumüne]] ligüre de 4 949 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="145">
File:Camogli - View from Batterie - 1.jpg|Camuggi da Punta Ciappa
File:Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg|A Rüa vista da San Roccu
File:Camogli-IMG 1472.JPG|A frasiun de San Roccu
File:Camogli-Punta Chiappa-DSCF0658.JPG|Punta Ciappa
</gallery>
Tipicu burgu de mà, sentru türisticu cunusciüu pe'u sö [[Purtixö de Camuggi|purtixö]] e pe'i palassi de tanti culuri. U l'é ciamou cu'u numme de "Sitè di Mille Gianchi Velieri" o "Gemma du Gurfu Paradizu". In tu teritoiu du cumüne u l'é cumpreizu finn-a ste lucalitè: a Vetta de Portufin, Punta Ciappa, [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], Murtua, [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e Cà Russe. U statütu cumünale u ricunusce ancun e lucalitè du Buschetu, du Castagneu, de Pissurella e de [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]], [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], San Giacumu, San Nichiozu e Sant'Anna.<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto comunale di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
Camuggi u cunfinn-a cun [[Recco|Reccu]] e [[Rapallo|Rapallu]] a setentriun e cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Portofin|Portufin]] a levante.
== Storia ==
[[File:Nature of Camogli.jpg|thumb|U Castelà de Camuggi|left]]
Di villaggi preistorici gh'ean dae parte du Castelà<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, p. 108}}</ref>, lungu a custea a piccu in sciu mà de fiancu au Fussou (''Rio Gentile''). Ste primme chè l'ean custrüie in sce de fasce tiè sciü dai primmi ommi, tantu che l'é stetu truvou di resti de capanne ancun au giurnu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> U tüttu u saieiva da fisà tra i [[XVI secolo a.C.|seculi XVI]] e [[XII secolo a.C.|XII a.C.]], anche se dai tocchi de ceramica ch'u s'é truvou se purieiva pensà a duì villaggi diferenti, ün ciü antigu e ün ch'u saieiva stetu custruiu doppu.
Quarchedün di reperti u mustra di materiali che vegnan da de tere ben ciü distanti, a fa capì che Camuggi u fuise zà ün scitu impurtante duve se incruxavan i traffeghi ecunomici, finn-a a pensà ae anfure e ai resti de epuca rumana truvè in tu paize e in mà, che vegnan dau [[II secolo a.C.|II seculu a.C.]]
I ''Casmonati'', a [[Liguri Antighi|pupulasiun ligüre]] du postu, mantegnivan di ligammi ciü forti cu'i ''Tigulii'' de moddu da dà cuntru ai ''Genuati'' e dunca ai etruschi primma e ai [[Popolo roman|rumen]] poi, ma nu sun mai arivè a scuntrase de dritu cu'i növi duminatui.
In tu mentre se cumensavan a svilüpà duì burghi, ognidün pe sö cuntu: u primmu dae parti de Prià, a chinà zü fin aa ciazza e ün atru a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], tantu che aa fin du [[V secolo|V seculu d.C.]] vegnan tiè sciü in te due lucalitè e primme gexe e duve gh'é a testimuniansa de primme cumünitè cristiann-e.
Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|Imperu Ruman]], Camuggi a l'é steta pigià dai bizantin, doppu che gh'é pasou i [[Goti]] e, in tu [[641]], i [[Longobardi|Lungubardi]], che sachezzan u vilaggiu, avanti d'atacà [[Zena]] sutta cumandu du ré [[Rotari]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/longobardi|tìtolo=Area Marina Protetta Portofino - Longobardi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> Anessa da [[Carlo Magno]] in tu [[774]], Camuggi a va a finì sutta a [[Marca Obertenga|Marca obertenga]], mentre che u cuntrollu u ne vegne dai vescuvi de [[Milan]], che han cumandou a sitè ancun doppu de l'[[1000|annu Mille]].
[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1518.jpg|thumb|L'Izua de Camuggi in tu 1518, disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]
In tu [[1162]] a ''Villa Camuli''<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/pagi/pcamogli.htm|tìtolo=La Città|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> (a ciü antiga mensiun da sitè) a l'é vegnüa üna cumünitè pe sö cuntu, spessu postu de prutesiun pe chi u praticava a pirateria, mentre i fratti de San Fertuzu s'ean infeudè a [[Portofin|Portufin]], a [[Sestri Levante|Sestri]] e, dau [[1296]] au [[1335]], a [[A Burdighea|Burdighea]].
In tu cursu du Trexentu a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] a s'ea scuntrà ciü votte cu'u [[Ducou de Milan]]. Camuggi e u sö castellu, tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]], l'ean finie in tu mezu di scuntri tra i Düxi e i Viscunti. In tu [[1366]] Gian Galeazzo Visconti e Nicolò Fieschi l'aveivan pigiou u castellu, tantu da cacialu zü e ucupà a sitè, primma in tu [[1435]] e poi turna in tu [[1438]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref>
In tu [[1448]] i scuntri tra e cumünitè de [[Recco|Reccu]] e de Camuggi sun finii cu'u castellu destrütu, a tütte e mainee i camugin, fedeli aa Repübblica, aveivan u permissu de tialu turna sciü sei anni doppu, ch'u l'ea stetu cunsegnou dritu au düxe. Ancun mutivu de discüsciuin in tu [[1461]], u l'é stetu adöviou aa fin cumme prexun e cumme pustasiun de difesa cuntru e scuribande di türchi, surviatüttu quelle de l'amiraggiu Dragut. A Repübblica l'aveiva rinfursou e difeize militari, e turi de guardia e u [[Purtixö de Camuggi|purtixö]], l'aveiva furniu i canuin e custruiu in tu [[1624]], u mö. A l'atru moddu, San Fertuzu fin dau [[XV secolo|Quattrusentu]] u l'é vegnüu in te man aa famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], ch'a n'ha mantegnüu u cuntrollu cu'a sö ture e e sö tumbe privè, fin aa fin du [[XVIII secolo|Settesentu]].[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1915.jpg|thumb|U paize de Camuggi cumme u l'ea in tu 1915 in t'ün disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]A parentezi napuleonica a l'é vegnüa pocu avanti de l'espansciun de l'ativitè de mà in tu paize. A Münisipalitè de Camuggi a l'é steta missa pe primma in tu dipartimentu du Gurfu du Tigülliu, sutta [[Rapallo|Rapallu]]. A partì dau [[1798]] Camuggi a vegne a sede du segundu cantun da giürisdisiun da Früta. In tu meximu periudu a vegne erezüa a Münisipalitè da Rüa, spartindu i duì paixi, che sun steti turna atachè insemme quande a [[Repùbrica Lìgure|Repübblica Ligüre]] a l'é pasà in tu [[Primmu Imperu Franseize]], pe finì in tu [[dipartimentu de Zena]].
Quantu a l'ativitè in sciu mà, i barchi de Camuggi sun steti pigiè pe'a [[campagna d’Egittu|campagna d'Egittu]], ch'a l'é ciantà lì cun l'arendise de Abukir. U n'é turnou in deré sulu che üna parte di rembursi da [[Pariggi]], ma i cianté navali aveivan purtou a ün grossu investimentu de palanche in ta custrusiun di velieri pe traffeghi de merci. Cuscì, quande che a Ligüria a turnava libera pe ün mumentu, primma de cazze sutta u duminiu di [[Savoia]] in tu [[1815]], i capitagni e i armatui du postu han amiou ün po ciü in là.
Cu'a [[guera de Crimea]], u gh'ea stetu in bellu cresce di investimenti. Scicumme che vegnivan traspurtè i surdatti ingleixi, franseixi e du Piemunte pe andà a cumbatte<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 116}}</ref>, pe u riturnu accattavan u gran dai rüsci, pe vendilu turna ai aleè anti-rüsci. Cu'a fundasiun in tu [[1853]] da ''Mutua Assicurazione Marittima Camogliese'' (Mutua Aseghiassiun Marittima Camuginn-a) du [[Nicolò Schiaffino]],<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_786_Unione_Marittima_Camogliese_Mutua.htm|tìtolo=786. Unione Marittima Camogliese|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> Camuggi a s'é pusciüa furnì de 580 barchi, arivandu a ciü de mille in tu cursu de tüttu l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e arivandu a di livelli duppi rispettu a de sitè cuncurenti, cumme u cumpartimentu de Ambürgu, e a ün tersu de l'intrega flotta marcantile du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] (ün quintu de quella di primi anni de l'Italia ünia).
[[Immaggine:Camogli-panorama di inizio Novecento.jpg|miniatura|Futugrafia de Camuggi du primmu Növesentu]]
Cu'u vegnì da navegasiun a vapure, i camugin nu sun steti buin de mette a növu i sö barchi. In tu fratempu a sitè a l'ea steta feta ciü bella, cun di növi palassi, stradde, u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], u ingrandise de gexe e u cresce de decurasiuin ch'u gh'é drentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 117}}</ref> Vegne finn-a tià sciü l'uspià, e due stasiuin di treni, u növu Münicipiu, e scöe e a scöa du mà.
Propiu in sce l'istitütu Nauticu e aministrasiuin che sun vegnüe in tu tempu han investiu tantu, pe vegnì i primmi in scia furmasiun di növi capitagni primma e poi di machinisti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_641_Istituto_Nautico_Allievi_del_corso_Macchinisti_1915-1916.htm|tìtolo=641. Istituto nautico|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> De sti tempi u Munte de Portufin u l'ea pasou a ese üna rocca difensiva de primma, surviatüttu cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. U l'é stetu tiou sciü, dae parte fra a Rüa, San Roccu e San Fertuzu, in cumplessu de bunker e de asusti cuntru i bumbardamenti. A sitè a l'é steta schivà dae bumbe, a diferensa de quante capitou aa vixinn-a [[Recco|Reccu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_235_Recco_dopo_il_bombardamento_aereo_del_1943.htm|tìtolo=235. Recco in guerra|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
[[Gilberto Govi]] a partì dai [[Anni 1940|anni Quaranta]] u l'aveiva capiu u valù türisticu de Camuggi, döviandu u paize in te scene de sö versciuin au cine, tantu ch'u gh'é andetu aprövu in müggiu de atri meistri finiu a guera. Camuggi a l'ha cuscì descuvertu u sö növu indirissu türisticu, cun vari eventi de sücessu, sagre e manifestasiuin che düan pe de lungu in tu tempu.
== Abitanti ==
Üna ratella in scia lengua italiann-a a vedde u dövià de parolle ''camoglini'' e ''camogliesi'', pe parlà di paizen. Dandu amente a cumm'u l'é döviou dae gente du postu, a primma versciun a l'é pe chi a Camuggi u ghe sta, mentre l'atra a l'é dita ae cose, u ciü tantu quelle da mangià. In tu restu d'Italia u se ghe dieiva ''camogliesi'', ma dövia stu agetivu pe ciamà a gente du postu u l'é dai ciü tanti sentiu cumme ün'ufeiza. Au cuntraiu a versciun in ligüre, ch'a l'é camugin, a l'é ciü ben vista.
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/Camóggi}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Camuggi sun: ''Bozzo'', ''Olivari'', ''Mortola'', ''Schiappacasse'' e ''Ferrari''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
=== Persunalitè ===
A sitè a vive ancun ancö du ricordu de Simone Schiaffino, ün di [[Elenco di Mille|Mille]], ch'u l'é mortu in ta [[bataggia de Calatafimi]] du [[1860]]. Dau tempu du Risurgimentu van ricurdé e sö Avegno de San Fertuzu, che l'aivan pruvou a sarvà a vitta a ün müggiu de surdatti che stavan pe annegà da u naufragiu du piroscafu Croesus c'ha u l'anava in Crimea, duve gh'ea a guerra. Ste due sö (üna morta mentre ch'a pruvava a sarvà quanta ciü gente puscibile, l'atra pocu tempu doppu pe'a fatiga) sun stete decurè cu'a medaggia au valù civile, primme donne da storia d'Italia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> Lighè ancun aa storia du Regnu nu sun da scurdà l'amiraggiu e senatù Carlo Alberto Quigini Puliga ([[Casale Monferrato|Cazale Munferou]] 1840 - Camuggi 1913)<ref>{{Çitta web|url=https://www.senato.it/web/senregno.nsf/876b34df7222a9fac125785e003ca629/aed2f41c4a4fcca64125646f005ed1ed?OpenDocument|tìtolo=QUIGINI PULIGA Carlo Alberto|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e u senatù Francesco Saverio Mosso (Camuggi 1869 - [[Zena]] 1946).<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonio.archivio.senato.it/repertorio-senatori-regno/senatore/IT-SEN-SEN0001-001548/mosso-francesco-saverio|tìtolo=MOSSO Francesco Saverio|léngoa=IT|vìxita=202-02-06}}</ref> In ta lotta di partigen sun da mensunà Riccardo Masnata (Zena 1908, mortu füxilou a Camuggi in tu [[1944]])<ref>{{Çitta web|url=https://santolceseinforma.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/09/volantino-masnata.pdf|tìtolo=Masnata Riccardo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e Nicolò Cuneo, stüdiuzu antifascista depurtou a Gusen ch'u dà u numme aa Bibliuteca Civica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/po/attachment_news.php?id=650|tìtolo=“UNA VITA PER LA LIBERTA’ – Niccolò CUNEO scrittore e patriota (1906 – 1945)”|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>
A Camuggi, ürtima tappa du vescuvu Prospu de Tarragona (mortu chì in tu [[718]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160318180545/http://www.consorziosanfruttuoso.it/storia-.html|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>, u gh'é nasciüu di ommi de gexa de impurtansa, tra sti chi u gh'é: u vescuvu de Acqui Disma Marchese<ref>{{Çitta web|url=https://santuarioboschetto.it/sito/il-santuario/personaggi-importanti/|tìtolo=Mons. Disma Marchese Vescovo di Acqui Terme|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1844 - 1925) e l'abate e litürgista Mario Righetti ([[1882]] - [[1975]]). Pe'a scritüa e l'arte u gh'é stetu u pueta du [[XVII secolo|Seisentu]] Angelo Schiaffino, u giurnalista e scritù Franco Scaglia<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-scaglia/|tìtolo=Scaglia, Franco|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1944 - Rumma [[2015]]), u meistru e müxicista Ruggero Chiesa<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/stampi/chiesa.pdf|tìtolo=IV Concorso Internazionale di chitarra "Ruggero Chiesa"|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> ([[1933]] - Milan [[1993]]), u latinista Antonio Marzullo (Mescinn-a 1898 - Camuggi [[1979]]), u giurnalista Piero Ottone (Zena 1924 - 2017), u storicu Giorgio Galli (Milan 1928 - [[2020]]), u püblicista e disegnatù Gualtiero Schiaffino ([[Acqui Terme]] [[1943]] - [[2007]]), u designer Marcello Nizzoli (Boretto [[1887]] - [[1969]]), u pitù Daniele de Strobel ([[Parma]] [[1873]] - [[1942]]) e u pitù [[Antonio Giuseppe Santagata]], mortu ai [[I Moinetti (Recco)|Muinetti]], cu'u sö archiviu ch'u l'é cunservou in ta Bibliuteca de Camuggi, insemme a di sö quaddri.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Serena Pacchiani|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-giuseppe-santagata_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=90|capìtolo=Santagata, Antonio Giuseppe|vìxita=2026-02-06}}</ref> A l'ürtimu, Walter Fochesato, autù e stüdiuzu di libri pe'i figiö nasciüu in tu [[1948]].
De lungu a Camuggi sun nasciüi duì grandi spurtivi: u velista ulimpionicu Claudio Celon in tu [[1961]] e u zügou de pallanöu Francesco Ferrari ([[1974]]). A Rari Nantes a l'ha vistu pasà tra e sö fie ciü tanti spurtivi premiè cun de medagge. Aa Rüa u gh'é stetu poi e ürtime sfide du scacchista Rinaldo Bianchetti, mortu in tu [[1963]].
Pe'a televixun u gh'é Giancarlo Bozzo, autù de prugrammi nasiunali, surviatüttu de quelli de demua. Tanti atri sun pasè pe Camuggi, ghe sun nasciüi o ghe sun morti: u regista Nicolò Ferrari ([[1928]] - [[Romma|Rumma]] [[2007]]), Claudio Lazzaro ([[1944]] - Cagliari [[2025]]) e Dino Emanuelli (Zena, [[1931]] - [[2017]]).
Da segnalà cumme autui da storia locale persunaggi cumme Gio Bono Ferrari, fundatù du müseu, e ciü da vixin in tu tempu, l'avucatu G.B. Roberto Figari, u criticu e sagista d'arte ligüre du Növesentu Franco Dioli e Carla Campodonico, megu.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Santa Maria Assunta.jpg|A baxilica dell'Assunta
File:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A gexa vegia da Rüa
File:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|A gexa de San Roccu
File:San Fruttuoso Camogli 05.JPG|L'abasia de San Fertuzu, dau mà
File:Camogli-monastero san prospero-facciata1.jpg|U frunte du munasteru de San Prospu
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
{{Véddi ascì|Gexe de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U gh'é de belle architetüe religiuze, tütte sutta a [[Arcidiòcexi de Zêna|Diocexi de Zena]].
* A '''Baxilica dell'Assunta''' a se tröva in tu burgu antigu, in sce quellu ch'u l'ea l'insediamentu de l'Izua. Custruia in tu [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La basilica di Santa Maria Assunta, pp. 118-123}}</ref>, a se mustra cun üna facià neuclascica e u de drentu a trè navè. Vistu a l'é sutta l'espuzisiun du mà, a gexa e a sö canonica sun stete rangè ciü votte in tu cursu di anni. Chi drentu sun cunservè e reliquie de San Furtünou e de San Prospu. In ta mexima parocchia u gh'é finn-a l''''otoiu de San Prospu e de Santa Cataina''', tiou sciü in tu [[1420]].<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=27237|tìtolo=Oratorio di San Prospero e Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* Lungu a Via Rumann-a, survia u burgu, truvemmu u '''Munasteru de San Prospu'''<ref name=":0">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, pp. 134-135}}</ref>, tiou sciü dai fratti Benedetin da cungrega de Santa Maia de Monte Oliveto Maggiore de Siena<ref name=":0" />, ch'u l'é stetu avertu in tu [[1883]]. Da vixin a stu chi se trövan due capelle dedichè a Sant'Anna, üna du [[XVII secolo|Seisentu]] e üna de primma.
* Grande impurtansa u g'ha u '''Santuaiu da Madonna du Buschettu''', santa patrunn-a da sitè, tiou sciü doppu che gh'é stetu l'aparisiun da Madonna aa pastua Angela Schiaffino ai 2 de lüggiu du [[1518]], primma cumme capella e poi cumme gexa a partì dau Seisentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, Il Santuario di Nostra Signora del Boschetto, pp. 124-125}}</ref> Custruia in sci resti da capella de primma, che se veddan au de föa, daa ciassa. Vixin a sta gexa u se ghe tröva ancun l'Otoiu da Madonna Adulurà, primmu otoiu ch'u l'ha risevüu u dirittu de gexa giubilare in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/03/camogli-giubileo-in-oratorio-del-boschetto-dal-13-al-15-settembre/|tìtolo=Camogli: Giubileo in Oratorio del Boschetto dal 13 al 15 settembre|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>, ciü u Chiostru cu'i ex voto.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La galleria degli ex voto marinari, pp. 125-126}}</ref>
* A frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] a g'ha cumme parocchia a '''gexa de San Miché Arcangiou''', cun l''''Otoiu da (Santiscima) Nunsià''' lì vixin. Ben cunusciüa a l'é a "gexa vegia" dita ''Millenaria''<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, p. 136}}</ref>, ch'a l'é a '''gexa du Sacru Cö''', feta in tu [[XIII secolo|seculu XIII]].
* In ta frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] u gh'é a gexa cu'u meximu numme, ch'a l'é du [[1863]], feta in sci resti d'üna capella che gh'ea primma. Drentu u se cunserva üna impunente curnixe de marmu scurpia da Bernardo Schiaffino.<ref name=":1">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 2. Le pievi del monte: le chiese parrocchiali di Ruta e di San Rocco, la chiesa romanica di San Nicolò, pp. 136-141}}</ref> In te stu postu, insemme au bellu vedde, u se ghe tröva finn-a u munümentu aa Fedeltè du Can, mentre in Via Galletti gh'é e stasiuin in ceramica da Via Cruci. Chinandu dau paize u se incuntra a '''gexa de San Nichiozu''' du seculu XII, scitu che se ghe meteivan au següu e gente cuntru e scuribande di saracini, cunvertiu cumme cà au tempu di franseixi, e aa fin turna cumme gexa in tu [[1870]].<ref name=":1" />
* Famusa a l'é l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|Abasia de San Fertuzu de ''Capodimonte'']], in tu gurfu ch'u porta u meximu numme, a l'é steta tià sciü tra i [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]], u gh'é drentu de antighe reliquie che sun de cuntu. I fratti da gexa in te l'Etè de mezu l'ean arivè au cuntrollu de ciü tanti edifissi e cumünitè da [[A Burdighea|Burdighea]] a [[Sestri Levante]], avanti che sta chi a vegnisse a sede zeneize di [[Döia (famiggia)|Doia]].
=== Atre architetüe ===
[[File:Castel Dragone (Camogli) - lato mare 2023-04-14.jpg|thumb|left|Castel Dragun, versu u mà]]
* Dau luntan Mediuevu ne vegne u Castel Dragun (ciamou da quarcün Castellu da Dragunara)<ref group="n.">O anche "Castellu du Dragun", u numme ''Dragonara'' u vegne da l'italian e u l'è de difuxun ciü recente.</ref>, erezüu in tu [[XII secolo|seculu XII]] e restou in tu mezu di scuntri tra [[XIII secolo|Duxentu]] e [[XV secolo|Quattrusentu]] a Zena.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=176|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> Döviou cumme prexun, u l'é poi stetu sede de l'Acquariu Tirrenicu fin au [[1999]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=1202. Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* In ta sitè se trövan strutüe de valù cumme u Tiatru Suciale, ch'u l'ha avertu ai 30 de setembre du [[1876]], ae case lungu Via Garibaldi, u munümentu a Simone Schiaffino, a Casa di mainè "Gente di Mare", u vegiu uspià di Santi Prospu e Catàina e a Villa Gentile-Tassara, cangià in albergu.
* De lungu in sitè, de frunte aa stasiun e vixin au palassiu du Cumüne, gh'é u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] e a [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Sala Archeulogica]].
* Sciü pe'i munti se trövan e pustasiuin da [[Baterie de Punta Ciappa|Bateria de Punta Ciappa]], cumplessu de difeiza cun di bunker da 202° Bateria custiera du Regiu Ezercitu, requizia poi dai tedeschi. A seguì in ti percursi se incuntra u Semafuru Vègiu e u Semafuru Növu Napuleonicu e in sciü scöggiu de Punta Ciappa a capeletta da Stella Maris.
== Ecunumia ==
Levou e impreize in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] cu'i grandi velieri, Camuggi zà da l'antighitè a l'ha vistu pasà gente e mercansie e u gh'ea finn-a in müggiu de pescuèi.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, pp. 109-110}}</ref> A partì dai [[anni 1950|anni Sinquanta]] du [[XX secolo|Növesentu]] vegne föa u fenomenu du türismu, ch'u l'ha purtou aa cunversciun de tante strutüe e ativitè. In tu meximu tempu l'é stetu serou e poche indüstrie in sciu postu, cumme quella de Riccobaldi ch'a fava e rè (''retificio'') e l'elettru-mecanica Pisoni. In ta storia a s'é feta cunusce a tunea, moddu de pescà cu'e rè fisse che a remunta au [[1600]], gestia daa Cuperativa Pescuèi Camuggi (''Cooperativa Pescatori Camogli''), che ancö a nu gh'é ciü.
A l'é da marcà ün postu impurtante pe'u mangià. Camuggi u l'é parte du cunsorsiu üfisiale da fügassa cu'u furmaggiu, gh'é anche i famuxi camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure) cu'e varianti. In ciü u gh'é u scistema de cunserva de anciue sutta sà in te arbanelle e a capunadda tipica da Rüa a baze de gallette, tumate, anciue e atri güsti.<ref>{{Çitta web|url=https://liguricettario.blogspot.com/2010/09/la-caponadda-di-camogli_23.html|tìtolo=Ruta: Sagra Capponadda, occasione unica per gustare un tpico piatto ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
San Roccu u l'ea in tu passou üna zona da cuntadin, ma ascì chi u gh'é stetu ün cangiu versu u türismu. Ma levou questu, A Rüa e San Roccu restan i suli posti che ghe segge e fasce, de moddu da furnì üna prudusiun picina de früta e verdüa.
== Cultüa ==
Ben cunusciüu u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale de Camuggi]], ch'u g'ha a sala a feru de cavallu, quattru urdini de parchi e u lugiun. Custrüiu tra u [[1874]] e u [[1876]], u l'é stetu inaugürou ai 30 de setembre du [[1876]] cun ativitè de opera, de proza e de cine. U l'é sede de ricurense e de riuniuin di armatui de tütta l'[[Italia]], mentre a ciassa che gh'é davanti a l'é vegnüa, anni doppu, a sede du munümentu ai morti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guerra]]. Dau [[1933]] au [[1946]] g'han cangiou numme in ''Teatro Principe del Piemonte'', dedicou au ré d'Italia ch'u l'aiva da vegnì: Umberto II, che alantù u l'ea vegnüu a vedde ün spetaculu.
In tu periudu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] e ancun doppu se gh'é tegnüu di spetaculi zeneixi, e i atui se n'ean andeti scicumme che i tiatri da sitè aivan patiu di danni. Doppu de stagiuin furtünè, ancun in ti [[Anni 1970|anni Setanta]], u tiatru u l'ha pasou di tempi serou e cun di travaggi, fin a vegnì turna avertu in tu [[2016]]. U Tiatru Suciale u l'urganizza annu pe annu u Festival dedicou au [[Gilberto Govi]].
A Camuggi gh'é due scöe superiuri, l'<i>Istituto Tecnico Nautico Statale "Cristoforo Colombo"</i> (cun di cursci anche de aerunautica) e a sede de l'<i>Istituto Professionale Statale per i Servizi Alberghieri e Ristorazione "Marco Polo"</i>, ch'u se tröva in te l'edifissiu ciamou Barsanti, dau numme de l'istitütu pe'i radiutelegrafisti ch'u gh'ea primma.
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Civico Museo Marinaro Gio Bono Ferrari (1).jpg|Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari
File:Camogli - Biblioteca Civica Niccolò Cuneo.jpg|Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo
File:Camogli - Sala Archeologica.jpg|U Müseu Archeulogicu
</gallery>Ghe sun trè bibliuteche. A primma a l'é a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] in tu burgu, ciü a bibliuteca du munasté de San Prospu (fundà in tu [[1883]]) e a bibliuteca "La Millenaria" in ta frasiun da Rüa.
De grande impurtansa u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], ch'u conserva e memoie e a roba dunà dai capitagni da sitè. Tüttu quellu ch'u gh'é mustrou u l'é ligou sulu che aa sitè de Camuggi, o perché l'han fetu i capitagni o i ommi de mà, o perché u ne vegne da di viaggi feti luntan dunè dai eredi di naveganti. A Bibliuteca Cuneo e u Müseu du Mà se trövan in tu meximu palassu insemme au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] (o "Sala Archeulogica"), cun testimunianse da storia avanti de l'epuca rumana.
Da tegnì a mente ascì a pratica spurtiva, ch'a g'ha turna de raixe a Camuggi: a [[Ballaneuo|pallanöu]]. A [[Rari Nantes Camogli]] a l'ha ben guagnou ina riga de campiunè tra i [[anni 1930|anni Trenta]] e [[anni 1950|Sinquanta]], avanti ch'a sciurtisse föa a [[Pro Recco]]. Dai primmi campiunè zughè in tu portu, cu'e trasferte in barca fin a Reccu, s'è pasou ae piscinn-e d'ancö, che au mumentu stan vegnindu arangiè.
U gemelaggiu cun [[Tuningen]], sitè da [[Foresta Neigra|Furesta Neigra]] in [[Germania]], u porta a ün müggiu de inisiative e au scangiu de prudotti tipici. Culaburasiuin pe'u türismu ghe sun invece cu'i atri duì cumüni gemelli, [[Carlufòrte|Carluforte]] e [[Gressoney-La-Trinité]], che se ghe urganizza finn-a de mustre. In ciü u gh'é üna manega de sitè amighe, cumme: [[Calatafimi]], [[Segesta]], [[Teano]], [[Trani]] e [[Valparaíso|Valparaiso]] in tu [[Cile]].
== Feste e fee ==
[[File:Camogli Fire 2.jpg|thumb|U falò pe San Furtünou]]
A Camuggi gh'é diferenti feste religiuze, che cangian da frasiun a frasiun. A Madonna du Buschettu, ch'u gh'é dedicou u santuaiu, a l'é steta elezüa cumme patrunn-a de Camuggi in tu [[1955]], cun tantu de bulla du Pappa, ch'u gh'é l'ezensiun dau travaggiu ai 2 de lüggiu, u giurnu ch'u saieva avegnüa l'aparisiun da Madonna a Angiola Schiaffino in tu [[1518]]. Tantu sentie anche e celebrasiuin de San Furtünou, festa ch'a l'é ligà cu'a Sagra du Pesciu (''Sagra del Pesce''), e a San Prospu ai 31 d'agustu, aa memoia du santu vescuvu de Tarragona che in tu 409, mentre ch'u se ne vegniva da üna vixita papale, u s'ea cuegou in scia Via Rumann-a survia a Camuggi, duv'u l'ha reizu l'anima au Segnùn.
[[File:Padella di Camogli.jpg|thumb|U paelun d'asà|left]]
A Sagra du Pesciu a nasce in tu [[1952]] cu'a vuluntè de tra da gente in tu burgu, dandu a mente au moddu de dì "pe San Furtünou pesciu regalou"; a se tegne in ta segunda meitè du meize de mazzu. In te edisiuin de doppu u l'é stetu inaugürou in paelun de asà largu 3,80 metri (trei metri e otanta), cu'ün manegu de 6 metri, 2,8 tunelè de peizu e in vulümme de 2000 litri, duve vegnan friti quintali de pesciu. In ucaxun da festa de San Furtünou, aa seia primma, u se sende di falò figürè in scia ciazza.
Ün'atra antiga devusiun a l'é quella da Stella Maris, a primma dumenega d'agustu, ch'u se rivive l'antigu ritu d'afidase a Maria. U se dixe üna messa a Punta Ciappa, duve se incuntran e due prucesciuin, üna a pé ch'a chinn-a da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], l'atra pe mà, ch'a parte dau [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]. Aa seia u brassu de mà in frunte a Camuggi e Punta Ciappa u l'é cuvertu de ciü de mille lümin che galeggian.
De impurtansa finn-a e feste de San Giuvanni, patrun da Rüa, cun insemme a ''Sagra delle focaccette'' (Sagra di fugasin o de fügasette), e de San Roccu, in ta frasiun ch'a ne porta u numme, acubià cu'a Festa du Can. Quest'ürtima a l'é nasciüa ai 16 d'agustu du [[1962]] cumme premiasiun regiunale a regordu d'ün cagnettu, Pucci, ''mascotte'' da scöa elementare du paize. Abinou a di atri premi dau [[1966]], ancö u l'é ün premiu de livellu internasiunale.
Eventu ch'u g'ha da rilevansa u l'é "Innamorati a Camogli", partiu in tu [[1988]] cun de inisiative pe'u giurnu de [[San Valentin]] e pe festezà i galanti. Dau [[2014]] u se tegne in ciü u ''Festival della Comunicazione'', eventu cunusciüu in te tütta Italia vusciüu da [[Umberto Eco]], cumme rasegna in scia cumünicasiun mediatica e in sciu mustrà a sciensa e a cultüa.
== Sport ==
Camuggi, in ta storia, a l'é steta ligà pe'u ciü ai sport d'egua. Ben cunusciüa a l'é a [[Rari Nantes Camuggi]] (''Rari'' ''Nantes Camogli''), üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] ch'a l'é steta fra e ciü impurtanti di [[Anni 1930|anni Trenta]] e Sinquanta, quande a l'ha guagnou ben sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a l'é ancun ünn-a de sucietè ciü impurtanti da [[Liguria|Ligüria]] e de tütta l'[[Italia]].
Ün atru sport ch'u ghe han pruvou i zueni u l'é u [[Zeugo do ballon|zögu du balun]]. U [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), nasciüu in tu [[2024]], u zöga in ti campiunè di amatuì ma, a ogni moddu, sta tradisiun spurtiva a ne vegne armenu dai [[Anni 1970|anni]] [[Anni 1970|Setanta]]. Üna votta u gh'ea finn-a üna squaddra d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. Camuggi a l'é raprezentà, a livellu de sircundaiu, dau [[Gurfu Paradizu Pro Reccu Camuggi Avegnu]] (''Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''), üna sucietè ciü grande ch'a zöga in ti livelli ciü erti du campiunou da regiun.
De ciü, se pö mensiünà e ativitè pe'u [[Zeugo de bòcce|zögu de bocce]], cu'a ''Bocciofila'' ''"Adolfo Corzetto"'', e di [[scacchi]], cu'a ''Golfo Paradiso "Giancarlo Musso"'' de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Üna votta u gh'ea üna squaddra de [[volley]] e üna de [[Ballabanastra|basket]] ascì.
== Aministrasiun ==
<gallery mode="packed" widths="200" heights="180">
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (1).jpg|Ün di seggi in tu Cumüne
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (2).jpg|Ün atru seggiu pe'u centru
Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu da Rüa
San Rocco (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu de San Roccu
</gallery>
Camuggi a l'é üna sitè cu'üna forte cumpunente liberale, in ucaxun du Referendum du [[1946]] u s'é registrou ciü tanti vuti pe'a munarchia (50,06%).<ref>{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=F&dtel=02/06/1946&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=3&levsut1=1&lev2=34&levsut2=2&levsut3=3&ne1=3&ne2=34&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S&ne3=340070&lev3=70|tìtolo=Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli|vìxita=2026-02-02|léngoa=IT}}</ref> In ta ciü tanta storia da Repübblica a l'é steta guvernà da scindici da [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiann-a]] (gh'ean trè sede diferenti: pe'u paize, A Rüa e San Roccu), fin au 1994 cun de gente de Aleansa Nasiunale. I primmi vintisinque anni du 2000 l'han vistu di scindici de centru-sinistra, a segnà in cangiu prufundu in ta sucietè. In tu 2023 u vegne fetu scindicu Giovanni Anelli cun üna lista de centru-drita.
A magiuransa di seggi a l'é imbastia in tu centru de Camuggi, in tu palassiu du Cumüne e in te scöe ch'u gh'é de sutta, u ne vegne avertu ün pe'a frasiun da Rüa e ün a San Roccu. Üna votta u ghe n'ea ün finn-a a San Fertuzu, ma scicumme ch'u l'ea diffisile metilu sciü, au mumentu a gente de sta frasiun a vuta in tu seggiu du sentru da sitè.
=== Scindici de Camuggi ===
{{Véddi ascì|Scindici de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
[[Immaggine:Camogli-municipio.jpg|miniatura|U palassiu du Cumüne]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Biagio Olivari|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Mario Bertolotto|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1964|Agostino Mari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1964|1967|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1967|1979|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1979|1982|Mario Bellagamba|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1982|1984|Ester Fortunata Crovari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1984|1986|Attilio Antola|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1986|1987|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1987|1988|Calogero Arcabasso|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 nuvembre 1988|16 lüggiu 1992|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 agustu 1992|20 marsu 1994|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|<ref>Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|mazzu 1994|21 nuvembre 1994|Pasquale Gioffrè||Cum. straord.|<ref>{{Çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaArticolo?art.progressivo=0&art.idArticolo=1&art.versione=1&art.codiceRedazionale=094A3968&art.dataPubblicazioneGazzetta=1994-06-17&art.idGruppo=0&art.idSottoArticolo1=10&art.idSottoArticolo=1&art.flagTipoArticolo=1|tìtolo=Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994|léngoa=IT}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|21 nuvembre 1994|30 nuvembre 1998|Giuseppe Passalacqua|[[Alleanza Nazionale|AN]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1998|27 mazzu 2003|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2003|15 arvì 2008|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Italo Salvatore Mannucci|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|10 zügnu 2018|Francesco Olivari|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2018|15 mazzu 2023|Francesco Olivari|Scelgo Camogli<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 mazzu 2023|''in carega''|Giovanni Anelli|Per la nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumünicasiuin==
<gallery mode="packed">
Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|Vista da stasiun de Camuggi
Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg|A vegia stasiun de Prià
Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|U mö pe'i batelli in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]
Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|A fermata de curiere [[AMT]] daa stasiun
</gallery>
U cazellu de l'[[Aotostràdda A12 (Itàlia)|autustradda]] ch'u resta ciü da vixin u l'é quellu de [[Recco|Reccu]], da duve se piggia a [[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Via Aurelia]] ch'a cuntinua versu [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e in diresiun du [[Tigülliu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/come-arrivare-a-camogli|tìtolo=Come raggiungere Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Au burgu de Camuggi se gh'ariva cun de stradde pruvinciali tantu da Reccu che daa Rüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp030-camogli|tìtolo=Strada SP030 di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>, mentre a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] se ghe pö arivà sulu che daa Rüa, levou e cröze e i senté da fà a pé. A Rüa a l'é cullegà anche cun San Martin de Noxeu e Santa Maria du Campu pe mezzu da stradda pruvinciale 31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|fermata di treni de Camuggi]] a l'é steta averta in tu [[1868]], insemme a quella, ciü picinn-a, [[Stasiun de Camuggi-Prià|de Prià]].
Tütte due e stasiuin se trövan in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|linia tra Zena e Pisa]]. Pe di mutivi türistici, a stasiun da sitè a l'ha cangiou numme in Camuggi-San Fertuzu, cumme a l'é cunusciüa aa giurnà d'ancö, mentre in tu [[1981]] quella de Prià a l'é steta serà. L'ünica stasiun che gh'é restà a l'é steta declasà, levandughe u scalu pe'e merci e u tersu binariu, che l'ea döviou pe'e precedense. U capulinia de curse ürbann-e, che üna votta u l'ea a Camuggi, u l'é stetu stramüou a [[Staçión de Récco|Reccu]].
I batelli van tütti i giurni da Camuggi in diresiun du [[Pòrto Antîgo (Zêna)|Portu Antigu de Zena]], de Reccu, [[Rapallo|Rapallu]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margàita]]. Ün servissiu internu u permette de culegà San Fertuzu cun [[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], lucalitè che senù se purieivan razunze sulu che a pé pe'i senté in sciu [[Monte de Portofìn|Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.golfoparadiso.it/linee-e-tours/|tìtolo=Linee e Tours|outô=Golfo Paradiso|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'[[AMT]] a garantisce u servissiu tra u sentru de Camuggi, Reccu e A Rüa. Daa Rüa u se pö pigià a navetta pe San Roccu o e curiere che van finn-a a Rapallu e Zena<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/autobus-camogli|tìtolo=Bus|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Pe mezu de Trenitalia u l'é puscibile a prenutasiun du servissiu nave pe'e fermate de [[Purtixö de Camuggi|Camuggi-Purtixö]], San Fertuzu e Punta Ciappa<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.camogli.ge.it/|tìtolo=Scitu du Cumüne|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}
* {{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/|tìtolo=Scitu türisticu de Camuggi|outô=Pro Loco Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}
{{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Camuggi| ]]
nbo31sukz59ily6xts3gx4p3d1jetv4
Berzezzi
0
1719
269971
269903
2026-05-25T15:17:30Z
Arbenganese
12552
/* Spiagge */ curesiuin dau Rossello
269971
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Berzezzi
|Panorama = Promenade di Bergeggi, ottobre 2017.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma de Berzezzi</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[comun|cumüne]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Sann-a
|Amministratore locale = Maria Rebagliati
|Partito = lista civica de çentru-mancinn-a "Uniti per Bergeggi"
|Data elezione = 4-10-2021
|Abitanti = 1060
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dätu Istat] - Pupulaçiùn rescidénte a-u 31 d'utubre d'u 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Ture d'u Mä
|Divisioni confinanti = [[Spoturnu]], [[Vuè]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1769
|Nome abitanti = Berzezìn
|Patrono = [[San Martìn de Tours]]
|Festivo = [[11 novénbre|11 de nuvenbre]]
|Mappa = Map of comune of Bergeggi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puziçiùn d'u cumüne de Berzezzi int'a pruvincia de Sann-a.
}}
'''Berzezzi''' (''Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è u̇n [[Comun|cumüne]] [[Liguria|lìgure]] de 1.060 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[pruvincia de Sann-a]].
== Giografìa ==
Berzezzi u l'è u̇n paize in faccia a-u mä int'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea Lìgure de Punente]], a 110 m de altitüdine sciü p'ou briccu (munte Sant'Élena 347 m s.l.m.). Cröze e caruggi giüttan a chinä a-a spedìa versu a màina.
Fan pärte d'u teritoju cumunäle ascì a fraçiùn de Ture d'u Mä e l'[[Îzua de Berzezzi]].
L'îzua, u trètu de costa ch'a ghe stà de frunte e e grotte marine da-u 1985 sun intrè a fä pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi ch'a l'ha u cùnpitu de cunservä intattu questu àngulu de Mediteràniu. Int'u [[2007]] a l'è stèta istituìa l'[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"]] p'â tutela e a valurizasiùn d'u patrimoĝn̂u naturalìsticu e anbientäle d'i fundäli in gìu a l'îzua e davanti a-a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi.
=== Spiagge ===
A spiaggia de Berzezzi a l'ha avüu a sö grande trasfurmasiùn a-a fin di [[Anni 1960|anni '60]] cu'u scàregu in mä, zona Prìa d'u Menu (scöggiu ch'u se pö vedde ancùn oua davanti ai baĝn̂i La Caletta), de urtre 'n miliùn de metri cübbi de tèra de 'n brichettu sc-cianä p'â realizasiùn d'a [[Centräle elettrica de Vuè|Centräle ENEL]] de [[Vuè]].
Primma de alùa u gh'ea 'na sula spiaggia, anche se de dimensciuìn ciü picine rispèttu a l'atuäle, ch'andäva da l'albèrgu Anghelittu poi Färu e ancö, doppu i ürtimi travaggi, cà de civile abitasiùn, fin a-a Punta d'u Cävu. Cunuŝĉiüa a Berzezzi cumme “a spiaggia d'a stasiùn” cun riferimentu a stasiùn d'a feruvìa ch'a se tröva dederé apena travèrsä l'Aurelia. Questa a l'ea cunsciderä “a spiaggia d'i bagnanti” e, aredossu d'a scügêa, d'i vadeixi. Chì u gh'ea l'ünicu stabilimentu balneäre de Berzezzi i “Baĝn̂i Italia” oua La Bussola..
Pe dä 'n'idea de quantu a se segge trasfurmä a spiaggia, basta ricurdä che alùa pe andä vèrsu punente e superä u scöggiu vèrticäle, che ascì ancö u se vedde sut'a-u cazegiätu, u s'ea custreiti a bagnäse i pé e, nu de rèu, u pavimentu de leĝn̂u d'a veranda d'u risturante Anghelittu, a-u primmu cian, u vegniva sulevä da-e unde quande u gh'ea u mä grossu.
Sübbitu doppu u gh'ea a spiagetta d'u Scöggiu d'u Pussu (u̇n scöggiu ch'a-u centru u l'aveiva 'na spece de pussu) e a l'ea cunsciderä a spiaggia d'i berzezìn. Spiagetta ch'a l'aveiva u frunte de l'atuäle lìbera atresä, ma cun 'na prufunditè màŝĉima ch'a nu superäva i 10/12 metri.
U trètu da-u scöggiu d'u pussu a-a “cazetta russa” (cà cantunea), ancö ciü o u menu a l'altessa di baĝn̂i Stella Maris, u nu gh'ea spiaggia ma 'n tapêtu de aiga spiagiä, in particular moddu posidonia, che de votte u l'ea spessu ciü de mezu metru e lì sutta i pescói da canna andävan a çercä a “tremuiza”, u̇n vèrméttu ch'u se döviäva cumme lesca, ünna de quelle preferìe da-i peŝĉi.
'N'ünica picaggia de sabbia, che a malapena a tegniva testa a-e nostre debulìŝĉime maree, a se truväva ciü o u menu tra i atuäli baĝn̂i La Caletta e Stella Maris. Int'e sta zona pina de scöggi se distìngueivan “a Prìa d'u Menu”, a “Prìa Sèa” e i “Tréi Frè”, tréi scögétti vixìn tra de lù e puzisiunè a çèrciu.
A cunfurmasiùn atuäle d'a spiaggia a l'ha pigiä furma cu'a realizasiùn, a-a fin d'i [[Anni 1970|anni '70]], d'u penellu da-i baĝn̂i Il Gabbiano e, a-a fin d'i anni '80 e inissiu '90, d'u grande penellu custruìu a difeiza de l'avansamentu de l'àrea purtuäle.
A spiaggia de Ture d'u Mä vêi spiaggia d'u Merellu, ch'a piggia u numme da l' Istitütu Merellu sübbitu urtre a Via Aurelia, u se pö dì ch'a l'è restä custante int'i anni cun u̇n legeru aumentu d'a prufunditè, tantu da ese cunsciderä zà int'i anni '60, insemme a-u lungu trètu int'u cumüne de Spôtùrnu, ünna d'e ciü bèlle spiagge d'a Ligüria ascì perché a regalla a vista 'nsce l'îzua de Berzezzi.
A-a fin a spiagetta d'i “Preni” aredossu d'a “Punta d'i Preni” restä custante int'u tenpu e quella de l'ex stabilimentu Lido delle Sirene, proppiu davanti a l'îzua, creä da-u ninte a-a fin di anni '50 da-u materiäle d'i scävi p'â custrusiùn d'e stradde de Ture d'u Mä e d'e primme ville.
== Stoja ==
I primmi insediamenti riportan a l'épuca Neulìtica ma e nostre origini i sun lighè a 'n'antiga stirpe de Lìguri cunusciüa zà a-i tenpi d'i Rumäni. U numme d'u paize u vegne fètu derivä da ''Berg'' che in tedescu u vö dì muntaĝn̂a, cun riferimentu a-e caraterìstiche d'u postu, ma ascì a l'îzua: 'na muntaĝn̂a ch'a sciorte da-u mä. Ätri stüdiùzi ou fan derivä da Bergensis, d'a bäse lìgure bergo, munte, cun a zunta d'u sufissu latìn ense.
Int'u [[992]], u Véscuvu de Sann-a, pruprietäju de sti teritoi, u l'ha dèti cumme dunasiùn po'u sustentamentu di fratti, a l'abasìa custruìa insce l'îzua pe custudì e prezunte relìquje de Sant'Eugeniu.
Tra i [[X secolo|sécculi X]] e [[XI secolo|XI]] u burgu furtificä u l'ha rexistìu a-e frequenti incursciuìn saracene.
Int'u [[1385]] u Pappa Urbàn VI u l'ha vendüu u nostru teritoju a-a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] e insemme a quelli de [[Spoturnu|Spôtùrnu]] e [[Vuè]] u l'è inträ a fä pärte d'a pudesterìa de Costa de Vuè; l'îzua a l'è restä sutta a giurisdiçiùn d'u Véscuvu de Nôi.
Cu'u declìn d'a Repübblica de Zena ([[1797]]) e a séguitu d'a canpaĝn̂a d'Italia de [[Napolion Bonaparte|Napuliùn Bunapärte]], u teritoju de Berzezzi u l'è inträ da-u 2 dixenbre [[1797]] int'u Dipartimentu d'u Letinbru, cun capulögu [[Sann-a]], drentu a-a Repübblica Lìgure. Da-u 28 arvì [[1798]] u l'ha fètu pärte d'u II cantùn, capulögu [[Spoturnu|Spôtùrnu]], d'a Giurisdiçiùn de Culunbu e da-u [[1803]] d'u növu I cantùn de Sann-a int'a Giurisdiçiùn de Culunbu. Int'u [[1805]] a Repübblica Lìgure a l'è incurpurä inte l'Inperu Françeize, da-u 13 züĝn̂u 1805 a-u [[1814]], u cumüne de Berzezzi u vegne inserìu int'u [[Dipartimentu de Muntenötte]].
Int'u [[1815]] Berzezzi u l'è inträ a fä pärte d'u [[Regno de Sardegna|Reĝn̂u de Sardeĝn̂a]], cum'u l'ha stabilìu u Cungrèssu de Vienna e da-u [[1861]] d'u [[Regno d'Italia (1861-1946)|Reĝn̂u d'Italia]].
Fina a-u [[1927]] u teritoju berzezìn u l'è inserìu e u fà pärte d'a pruvincia de Zena, int'u [[1927]] u l'è pasä sut'â [[pruvincia de Sann-a]] apena custituìa.
A l'inissiu d'u [[XX secolo|XX sécculu]] sun avegnüi duì fèti rilevanti. U 4 de mazzu d'u [[1917]], a dùe miggia da-a costa, u piróscafu SS Transylvania u l'è stètu afundä da u̇n sutumarìn tedescu. 'Na cruxe insc'â scügêa d'a Punta d'i Preni a ricorda i 407 morti int'a trageddia.
U segundu epizoddiu u l'è sucèssu int'u [[1921]], a dex'ùe de seĵa d'u 25 otubre u l'è esplozu u forte de Sant'Élena pe 'n incendiu partìu da-i bricchi vixìn. U paize u l'ha pagä u̇n gräve tribütu cun 20 morti, ciü de 300 ferìi, pezanti danni a-e chè e a-a gexa paruchiäle de San Martìn. 'Na làppide, insc'â faciäta lätu mä d'a gexa, a ricorda e vìttime d'u scoppiu d'u forte Sant'Élena.
In tenpu de guèra e precizamente u 28 dixenbre [[1943]], 'na lettia indiriçä a-u Cumandu d'a Milissia de Sann-a a individuäva inte l'Istitütu Merellu u̇n canpu de cuncentramentu d'a Repübblica Suciäle Italiäna. Tante persune, sulu perché ean ebrei, operäi ch'aveivan u curaggiu de scioperä, persune suspètte de antifascismu, parenti de zueni che refuävan de aruoläse o ch'aveivan aderìu a-a rexistensa, vegnivan pigè e serè int'e stu canpu e int'i ätri quattru prezenti in Ligüria. Chì u se prucedeiva a-a seleçiùn e a l'invìu int'i canpi de sterminiu; int'u cäxu d'u Merellu, a vixinansa a-u cazellu e a-a feruvìa, cunsentiva de furmä e tradotte d'i depurtè.
Berzezzi da-u 1973 a-u 31 dixenbre [[2008]] u l'ha fètu pärte d'a Cumunitè muntäna d'i Zuvi.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Berzézzi}}
=== Cugnummi ch'u ghe n'è de ciü ===
I cugnummi ch'u ghe n'è de ciü a Berzezzi i sun: ''Rovere'', ''Bruzzone'', ''Griffo'', ''D'Antonio'' e ''Isnardi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ch'u ghe n'è de ciü cumüne pe cumüne, Berzezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-23}}</ref>
=== Persune lighè cun Berzezzi ===
* Carmen Boni, näta Maria Carmela Bonicatti ([[Romma|Rumma]], 8 arvì [[1901]]) a l'è stèta 'n'atrice d'u cine müttu. Figgia de 'n culunellu de l'ezèrcitu e de Rovere Teresa de Berzezzi, a l'ha debutä 'nsc'ou grande schèrmu int'u [[1919]]. Spuzä da-u [[1938]] cu'u famuzu "chansonnier" parigìn Jean Rigaux a nu s'è scurdä de Berzezzi e oĝn̂i annu, int'u perìudu estivu, a vegniva in vacansa int'a cà russa de fiancu a gexa. A l'è morta a [[Pariggi]] int'u [[1963]], investìa da 'na màcchina.
* Carlo Buti, nätu a [[Firense|Firenze]] u 14 nuvenbre [[1902]] da Alfredo, faturìn d'u telégrafu, e Evelina Pani. Famuzu cantante di anni '30, cunsciderä ün d'i inventuì de quellu génere che ciü tärdi u sajà definìu cumme "cantu melódicu a l'italiäna", infèti quande 'n cantante u cantäva ben ghe divan "u canta a-a Buti". Int'u [[1953]] u spuza in segunde nosse Paolina Rossi, in ärte Lya, sö d'a muè d'u futüru scìndicu de Berzezzi Lorenzo Stacchini. Carlo Buti ou ricurdemmu a Berzezzi, int'a villa ciamä "Primmu amù" int'i anni chi van da-u [[1953]] a-u [[1962]]. U l'è mortu a Montelupo Fiorentino u 16 nuvenbre [[1963]].
* Achille Cabiati, scultù, pitù e ceramista u l'è nätu in [[Vuè]] int'u [[1920]]. U l'ha partecipä a Rexistensa cumme partigiàn cunbatente, numme de bataggia "Michelangelo", ricruvindu ascì a càrega de cumandante d'u distacamentu Calcagno. Int'i primmi anni d'u dopuguèra u l'ha perfeçiunä a sö furmasiùn a Rumma, frequentandu autuì d'u càlibru de Guttuso, Turcato e Consagra. U l'ha spuzä a berzezina Maria Luisa Cocito e u l'ha fètu pärte d'u Cunseggiu Cumunäle de Berzezzi cu'i scìndichi Francesco Anaclerio e Lorenzo Stacchini. A Achille Cabiati, mortu int'u [[1962]], a l'è stèta intitulä a bibliuteca cumunäle.
== Posti de interèsse ==
[[File:Bergeggi - chiesa di San Martino Vescovo.jpg|thumb|A gexa de San Martìn|left]]
=== Architetüe religiuze ===
Int'u paize:
* '''Gexa de San Martìn de Tours''', int'u [[1706]] u l'ha inissiu a custrusiùn d'a növa paruchiäle e u 29 otubre [[1709]] u gh'è l'inaugurasiùn e a sulenne cerimonia de cunsacrasiùn. A-u sö intèrnu sun cunsèrvè u̇n dipintu d'a Madonna d'u Ruzäju de scöa tuscäna (d'u [[XVI secolo|XVI sécculu)]], 'na scultüa d'u françeize Lacroix e u̇n Cristu de Antón Marìa Maragliàn.
* L''''Âtóju de Santa Catàina''', zà prezente int'a relasiùn d'u Véscuvu Mascardi de l'autünnu [[1585]], u l'è stètu ristruturä e ancö u l'è adibìu a 'na funçiùn ciü suciäle.
Insc'ê âtüe:
* Capella de San Steva
* Capeletta de San Bastiàn
Insce l'îzua:
* Rèsti de 'na'antiga gexa paleucristiäna d'u [[V secolo|V]]-[[VI secolo|VI sécculu]] e de l'abasìa custruìa int'u [[992]], vuŝĉiüa da-u Véscuvu Benärdu ch'u l'aveiva afidä a-a cüa d'i fratti pruvenienti da Lérins.
=== Architetüe civili ===
==== Pärcu Architetónicu de Ture d'u Mä ====
U Pärcu Architetónicu de Ture d'u Mä, vusciüu e istituìu da-u Cumüne de Berzezzi int'u [[2012]], cu'u suportu d'a [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendensa d'i Beni Architetónici d'a Ligüria]], u vö
divulgä l'ereditè lasciä da Mario Galvagni: u̇n mesaggiu ancùn cèu e cuncretu de cumme u segge puscìbbile custruì, sensa metise in cunpetisiùn cun l'Anbiente.
U l'ea a meitè d'i [[Anni 1950|anni '50]] quande Galvagni, architettu frescu de làurea, u l'aveiva vintu u cuncursu prumossu da l'inprezäju Piero Tizzoni e u partiva a traçä e lìnie pe svilüpä da zeru l'urbanizasiùn d'u prumuntoju de Ture d'u Mä. Cumensäva cuscì a realizasiùn de 'na serie de custruçiuìn e de aredi urbäni, 'n insemme de ópere
architetóniche de ricunusciüu valure artìsticu, in graddu, ancùn a-a giurnä d'ancö, de caraterizä u̇n'àrea urbanizä elevàndune u prestiggiu.
L'istitusiùn d'u Pärcu Architetónicu, a vö ese a celebrasiùn de ste ópere, testimuniansa de cumme 'n'architetüa de äta qualitè e pregiu, ch'a l'ha tegnüu in grande cunsciderasiùn u teritoju, a segge in graddu de svilupä, in manea atuäle e cun 'na giüsta sensibilitè creativa, tesciüi urbanizè in armunìa cun i valuri anbientäli e naturalìstici d'u postu. Defèti, cumme u l'ha avüu moddu de evidensiä u Galvagni stessu, e sö ópere sun näte in pèrfetta sintunìa cun e furme e e caraterìstiche estetiche d'u prumuntoju, cu'a luxe, cu'u terén, cun e tante emusciuìn e i forti sentimenti cundivizi cu'a cumitensa e cu'i operäi che l'han custruìe.
Pe prumuöve u Pärcu, u Cumüne de Berzezzi, cun a culaburasiùn de l'Arch. Marco Ciarlo, u l'ha ideä e adutä u̇n logu identificativu, u l'ha realizä 'na püblicasiùn "Guidda a-u Pärcu Architetónicu de Ture d'u Mä" e 'na Cartina temàtica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.turismobergeggi.it/il-parco-architettonico-di-torre-del-mare/|tìtolo=Turismo Bergeggi, Parco Architettonico Torre del Mare|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref>
=== Architetüe militäri ===
* Forti San Luensu, San Steva e San Giàcumu custruìi tra u [[XVII secolo|XVII]] e u [[XVIII secolo|XVIII sécculu]] a-i cunfìn cu'u cumüne de [[Vuè]]. Urtre a furtessa de San Giàcumu, ch'a se pö vedde da l'Aurelia, restan sulu duì speruìn d'u forte San Steva.
* Forte de Sant'Élena, pocu distante da-a çimma d'u munte ch'u gh'ha u stessu numme, u fäva buna guärdia insc'ou paize. U sajà cunpletamente distrütu da l'espluxùn d'u forte stessu int'a nötte d'u 25 otubre [[1921]]. Ancö d'u Forte u nu rèsta nint'ätru ch'â cavitè cauzä da-u scoppiu e i rèsti de quärche custrusiùn militäre.
* Baterìa de San Bastiàn, semmu int'u [[1889]] quandu cuminsan a tiä sciü a furtessa. Ciamä ancùn ancö "A Baterìa", a l'è prutètta da mu̇àgge e a se cunpune de dùe custrusiuìn retanguläri indipendenti culeghè tra de lù. Vendüa a-i privè, döviä cumme abitasiùn a l'è in óttimu stätu.
=== U castelä ===
U vegne definìu [[Castelà (furtificasiùn)|castelä]] 'na zona duvve u segge prezente u̇n recintu preistóricu furtificä in génere puzisiunä inte 'n puntu stratégicu duminante e cunprendente a-u sö intèrnu abitasiuìn, posti destinè a-e pràtiche rituäli de venerasiùn urtre che ativitè artigianäli, ricóveri pe-i animäli e magazìn p'ê scorte alimentäri. A sö difuxùn avegne inte l'[[Etæ do Brónzo|etè d'u brunzu]] e [[Etæ do færo|d'u fèru]] cun 'na duggia funçiùn: difensiva e de cuntrollu.
Sun a tütti i efètti i primmi acenni de vitta suciäle organizä, ch'a purtià poi a-a nàscita d'i primmi centri abitè spece doppu a cunquista rumäna. U cäxu de Berzezzi u prezenta d'i trèti particularmente interesanti, cumme u truväse in pruscimitè de 'na viabilitè ben antiga, repigiä poi da-i [[Impêo Roman|rumäni]], in graddu de culegä lungu e dursäli tütta a regiùn. Ripurtä a-a lüxe in séguitu a 'n incendiu ch'u l'ha interesä a zona int'u [[1982]], u l'è stètu puscìbbile datä i repèrti ciü antighi a-u [[V secolo a.C.|V sécculu a.C.]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.turismobergeggi.it/wp-content/themes/editheme/pdf/documento3.pdf|tìtolo=Monte S.Elena, I primi Liguri a Bergeggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-13}}</ref>
Fra i ritruvamenti ciü interesanti, d'e munèe, ogètti d'üzu giurnalieru (che dimustran a cuntinuitè abitativa fina a-u [[I secolo a.C.|I sécculu a.C.]]) e ceràmiche che ìndican a prezensa de scangi anche se han a megiu i prudotti lucäli. Degna de notta a prezensa d'a lavurasiùn d'u fèru ma ascì d'u brunzu int'u scîtu, cu'u ritruvamentu de divèrsi ogètti. U castelä u l'è stètu poi abandunä pe 'n perìudu ciütóstu lungu, särvu ütilizzi izulè fina a-u [[XIII secolo|XIII sécculu]] e poi int'e guère francu-piemunteixi d'u [[XVIII secolo|XVIII sécculu]], p'â sö puzisiùn stratégica.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Sann-a|léngoa=IT|p=11}}</ref> Ancö u se pö nutä a çèrcia de prìe estèrna ch'a circuscrive a çimma d'u briccu e u bazamentu de divèrse abitasiuìn che a sö tenpu aveivan l'elevä custituìu da argilla presä e legnamme; int'a pärte ciü in èrtu u l'è puscìbbile nutä a prezensa de 'na custrusiùn cunposta da grossi blocchi de prìa scìmile a 'na scainä, de difìççile intèrpretasiùn.
=== Turi ===
* Insc'â sumitè de l'îzua se trövan e ruvine de 'na ture rumäna, a bäze circuläre. A funçiùn ciü prubàbbile a l'è cumme avanpostu de guärdia e färu de segnalasiùn po'u portu de ''Vada Sabatia'', ch'u l'ea rivä a ese davéi inpurtante pe-i tràffeghi marìttimi in épuca inperiäle.
* Int'u mediuevu surva e ruvine d'u turiùn circuläre a l'è stèta custruìa 'na ture de avistamentu a bäze quadräta.
* Ture d'Èa, antiga ture d'e l'ätu mediuevu a bäze runbuidäle, ch'a se tröva insc'ou prumuntoju de Ture d'u Mä.
* Ture Ruvie d'u [[XV secolo|XV sécculu]].
== Ecunumìa ==
U turizmu u l'è a ciü inpurtante risorsa d'u cumüne, specialmente int'u perìudu estivu. De pregiu, a pruduçiùn de öju d'e ôvìva e vin. Berzezzi u l'ha otegnüu da-a FEE-Italia (Foundation for Environmental Education) u cunferimentu d'a bandêa blö p'â qualitè d'e sö spiagge.
== Cultüa ==
=== Bibliuteca Cìvica "Achille Cabiati" ===
A bibliuteca cìvica "Achille Cabiati" a l'è a bibliuteca pübblica d'u Cumüne de Berzezzi. A se tröva in Via De Mari 28/D a l'intèrnu de 'n spassiu dedicä a-e ativitè culturäli.
A bibliuteca a l'ha 'n patrimoĝn̂u de 10.400 vulümmi de narasiùn, sagìstica, libbri pe-i figiö e stoja lucäle. A offre divèrsi servissi: préstitu lucäle d'i libbri, cunsultasiùn int'i spassi dedichè, üzu de pustasiuìn PC cun réi Wi-Fi pe inträ in internet e inurtre l'adexùn a-u Scistêma Bibliutecäju Nasiunäle, a l'ha reizu puscìbbile ascì préstiti tra e varie bibliuteche.
A strutüa a l'è avèrta cun orari setimanäli ch'i varian segundu a stagiùn (in génere martedì, zöggia, venerdì e sabbu).
A l'intèrnu d'a bibliuteca u gh'è a sede de l'Organizasiùn de Vuluntariätu "L'Îzua", 'n'asuciasiùn stóricu suciäle culturäle ativa 'nsc'ou teritoju e a Seçiùn de l'ANPI "F.lli Faggi". A bibliuteca dunque, a l'è 'n puntu de riferimentu p'â letüa, u stüddiu, i eventi culturäli e i mumenti de parteçipasiùn e cundivixùn suciäle int'u Cumüne de Berzezzi.
== Fèste e fêe ==
E sägre estive de Berzezzi sun u̇n mumentu duvve u prufümmu d'u baxeicó e d'i piatti de peŝĉiu se fùnden cun l'arbaxìa, apuntamenti da nu pèrde che trasfurman u burgu inte 'n pälcuscénicu a l'avèrtu de cunvivialitè e tradisiùn. U̇n viaggiu int'u güstu sc-cettu.
U cö de oĝn̂i sejäna a l'è a cuxina e e sö pruposte. U nu se tratta de ofrì i soliti piatti, ma de fä cunuŝĉe i prudotti tìpici d'u teritoju, elaburè cun cüa segundu e riçètte tramandè int'u tenpu. Da-e troffie cu'u pestu artigianäle a-e specialitè de mä, oĝn̂i piattu u esprimme l'amù pe sta tèra. A qualitè d'i ingredienti primäi a fà da prutagunista, deliçiandu ascì i óspiti ciü ezigenti cun a vêa cuxina lìgure. L'ànima d'u paize a l'è 'na furmasiùn, ch'a và da-i figiö a quelli zà d'etè, in graddu de cuinvolge tütti cu'u sö calure umänu. L'organizasiùn, cüä cun paŝĉiùn da-u Cìrculu Ricreativu Culturäle Berzezìn, a se distingue pe l'acugliensa e a fà sentì ognün cumme a cà sö. U Circulu u l'è u muture instancàbile c'hu porta avanti e inisiative cun entuziasmu e prufesciunalitè. I vêi prutagunisti i sun i figiö d'u postu, che cun slanciu e dedisiùn portan 'na ventä de energìa in mezu a-e toue, inparandu 'nt'u fratenpu u valure d'a cumunitè. Inte 'na curnixe da söĝn̂u tra mä e bricchi, e sejäne cazzan int'i fin setemäna de Züĝn̂u, Lüggiu e Agustu, truvandu a giüsta culucasiùn int'a spléndida Ciassa XX Setenbre.
Chì, u zguärdu u l'è rapìu da-u panuramma ch'u leva u respìu: de frunte u mä, a-e spalle e faŝĉe cu'e maxee e i bricchi cu'i senté i strenzan a ciassa cumme a vureila braçä inte 'n scenäju ünicu. U nu manca a müxica, ch'a cunpagna oĝn̂i purtä e a rende l'anbiente festuzu e cuinvulgente. Partecipä a-e sägre de Berzezzi u l'è inträ inte l'ànima de 'n burgu ch'u sà cumme tegnì de bun cuntu a vitta, u mangiä e a belessa.
== Sport ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|1975|3 züĝn̂u 1985|Riccardo Borgo|Partìu Sucialista Italian|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|3 züĝn̂u 1985|21 mazzu 1990|Riccardo Borgo|Partìu Sucialista Italian|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|21 mazzu 1990|24 arvì 1995|Riccardo Borgo|Partìu Sucialista Italian|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 züĝn̂u 1999|Riccardo Borgo|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 züĝn̂u 1999|14 züĝn̂u 2004|Riccardo Borgo|Indipendente|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 züĝn̂u 2004|8 züĝn̂u 2009|Gianluigi Galesso|lista civica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 züĝn̂u 2009|26 mazzu 2014|Riccardo Borgo|Uniti per Bergeggi<br/>(lista civica de centru-sinistra)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Roberto Arboscello|Uniti per Bergeggi<br/>(lista civica de centru-sinistra)|Sindaco|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|5 nuvenbre 2020|Roberto Arboscello|Uniti per Bergeggi<br/>(lista civica de centru-sinistra)|Scìndicu|<ref>U se dimette daa càrega aministrativa scicumme ch'u vegne elezüu cunsegé regiunäle</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|11 dixenbre 2020|4 otubre 2021|Adolfo Bormida|Uniti per Bergeggi<br/>(lista civica di centru-sinistra)|Vicescìndicu|<ref>{{çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.biz/atti/2021/20210001/20A07223.htm|tìtolo=U munta in càrega cun Decretu du Prexidente da Repübbrica di 11 de dixenbre du 2020, pübblicä insc'a Gazetta Uficiäle n. 1 di 2 de zenä du 2021}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Maria Rebagliati|Uniti per Bergeggi<br/>(lista civica di centru-sinistra)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumünicaçiuìn ==
{{Seçión vêua}}
== Note ==
<references />
{{Clear}}
== Ätri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Berzezzi| ]]
l9sa8yruw07zow4clgvaotimibel7a3
Wikipedia:Pòrtego da comunitæ
4
5573
269973
266999
2026-05-25T18:26:06Z
Sciking
6399
/* Apertura delle pre-iscrizioni */ nêuva seçión
269973
wikitext
text/x-wiki
__NEWSECTIONLINK__
<div style="text-align:center; font-size:larger">'''Benvegnûo into Pòrtego da comunitæ'''</div>
{{Archìvio
|titolo = [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio|Archìvio do Pòrtego]]
|testo =
* [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2006-2016]]
* [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2017-2018]]
* [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/Bis]]
* [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2019-2020]]
* [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2021]]
* [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2022]]
* [[Wikipedia:Pòrtego da comunitæ/Archìvio/2023]]
}}
== Statistiche 2024 da lij.wiki ==
;A-o 1º zenâ 2024
Statistiche dexénbre 2023. lij.wiki a l'é a-o '''162°''' pòsto, con '''11.212''' paggine de contegnûi e con '''1.997.383''' pòule in tùtte e paggine de contegnûo. A meddia de modiffiche pe paggina a l'é '''9,02'''. E Biografie son '''771'''. E Vôxe biografiche con còdici de contròllo de outoritæ son '''561'''. E Vôxe no biografiche con còdici de contròllo de outoritæ son '''4.265'''. I File caregæ son '''9'''. E modifiche, a partî da l'installaçion de lij.wiki, son '''244.238'''. E Vôxe co muxica son '''29''' e Vôxe parlæ son '''12'''. Uténti registræ son '''16.007''' e uténti atîvi son '''25'''. Aministratoî son '''7'''. In bótto in avànti! Gh'é de bezeugno de perseverâ e de continoâ, sénpre de ciù!! --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 15:26, 1 zen 2024 (CET)
;A-o 1º frevâ 2024
Statistiche zenâ 2024. lij.wiki a l'é a-o '''162°''' pòsto, con '''11.221''' paggine de contegnûi e con '''2.012.408''' pòule in tùtte e paggine de contegnûo. A meddia de modiffiche pe paggina a l'é '''9,02'''. E Biografie son '''777'''. E Vôxe biografiche con còdici de contròllo de outoritæ son '''562'''. E Vôxe no biografiche con còdici de contròllo de outoritæ son '''4.268'''. I File caregæ son '''9'''. E modifiche, a partî da l'installaçion de lij.wiki, son '''244.892'''. E Vôxe co muxica son '''29''' e Vôxe parlæ son '''12'''. Uténti registræ son '''16.345''' e uténti atîvi son '''27'''. Aministratoî son '''7'''. In bótto in avànti! Gh'é de bezeugno de perseverâ e de continoâ, sénpre de ciù!! --[[Utente:Fausta Samaritani|Fausta Samaritani]] ([[Discûscioîn ûtente:Fausta Samaritani|discuscioìn]]) 10:29, 1 fre 2024 (CET)
== O Zinâ - notiçie in Zeneize ==
Neuva iniçiativa: tùtti i venardì o sciòrte ''[https://ozina.org/ O Zinâ]'', a prìmma revìsta de notiçie in zenéize in sciâ Ræ con tànto de versción audio. Quésto travàggio o l'é stæto inandiòu da l'asociaçión do ''[https://www.conseggio-ligure.org/ Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure]''. [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:45, 5 lùg 2023 (CEST)
== Incóntro anoâle ==
''Semmo apreuvo a inandiâ l'incóntro anoâle co-o tradutô Rîco Carlini e o prescidente da Compagna Franco Bampi. Çerchemmo alôa de incontrâse sùbito dòppo Feragósto, a Casella. Quelli che veuan parteçipâ peuan scrive in mesaggio a mi (Luensu1959). Alegri! '' [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 12:45, 1 agó 2023 (CEST)
:Niâtri aministratoî se semmo incontræ co-o tradutô Rîco Carlini, o prescidente da Compagna Franco Bampi e o prescidente da Consulta Ligure Giorgio (Zòrzo) Oddone a Casella a-i 21 de agósto e emmo parlòu de varie fórme de colaboraçion fra liâtri e a nòstra Wikipedia. Anemmo avanti coscì! Viva Zêna, viva San Zòrzo! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:40, 28 agó 2023 (CEST)
== cansoìn in zeneize ==
I [[Demueluìn]] e o [[Mike fC]] cantiàn insemme a-i 15 d'agósto a Vaccaressa (Vaccarezza) arente a Savignón e a-i 19 d'agósto a [[San Steva d'Aveto]] [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 17:17, 9 agó 2023 (CEST)
== Ritrovemmose ==
Grande inisiativa do cantante zeneize Mike FC pe avardâ a lengoa ligure: [https://www.youtube.com/watch?v=haufpNxn1KU chi] gh'è o filmato da conferensa che le o l'à òrganizòu a Zena inta biblioteca Berio insemme a-o prescidente da Consulta Ligure Giorgio Oddone, a-o lengoista Stefano Lusito e a-o giornalista Fabio Canessa [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:26, 4 òtô 2023 (CEST)
== Mes cisalpin ==
Bon dì, ve scrivi in milanes che tant se capissom benon.
Volevi invitàv al "Mes cisalpin": l'ann passad hem fad un'editathon dedicada ai lengue gall-italeghe (con la Wikipedia piemontesa, lombarda, ligurina e emiliana-romagnoeula) e quell marz chi volevom fàlla pussee granda, a meter dent tute i lengue de la banda cisalpina!
In quella editathon chi se scrivaria di sgent, sit e storia lombarda, piemontesa, romancia, ladina, ligurina, emiliana, romagnoeula, veneta e furlana. Volii sgiontàv? [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 16:29, 26 zen 2024 (CET)
== Convegno "Leggere e scrivere in genovese" ==
A-i 19 de dexénbre do 2023 l'è stæto tegnûo a Zena o Convegno "Leggere e scrivere in genovese", organizòu da-o Conseggio pe-o Patrimònio Linguistico Ligure. [https://www.youtube.com/watch?v=gpqpnIeBNWk Chi] gh'é o video conplêto de tûtto quello convegno. Alêgri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:10, 31 zen 2024 (CET)
[[Categorîa:Comünitæ]]
== "Donde ti væ?" a Tiatro! ==
Sabbo 23 de marso 2024, a 9 ôe a-a séia, a-o Tiatro Rina e Gilberto Govi a Zêna Bolsanæo ghe saià 'n spetàcolo muxical-tiatrâle intitolòu "Donde ti væ?" realizòu da-o [[Mike fC]] co-a parteçipaçion de Antonello Ferroni e Franca Parodi e con di tòcchi scriti da lê e ezegoîi da-i muxicisti Andrea Alinovi, Enrico Bovone e Vittorio Sasso. [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 13:20, 21 fre 2024 (CET)
== Scignorîa! ==
Scignorîa! a l'é 'na trasmisión televisiza tütta in lengoa zeneize ch'a se vedde in sce Telenord. [https://telenord.it/scignoria-puntata-del-20-06-2024-74186 Chi] gh'é a puntata do 20 de zügno 2024. [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 17:36, 21 zùg 2024 (CEST)
== Proposte per itWikiCon ==
Bon dì, ve scrivi (in lombard, che tant se capissom) per dìv che inn verte i proposte per el programa de l'itWikiCon (la conferenza di utent che parlen italian o lengov minoritarie che se parlen in di bande italofone): [https://meta.wikimedia.org/wiki/ItWikiCon/2024/Programma/Proposte chì podii lensger i proposte o fànn vuna noeuva]. I proposte inn averte fina al 26 de luj. [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 20:53, 26 zùg 2024 (CEST)
:Graçie pe-a to cumünicaçiùn in lumbardu: sci, se acapimmu beniscimu! Purtroppu mi creddu che nu ghe la femmu a parteçipä, ma peró me fa piäxei che ti ti ne tegni infurmæ. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 14:32, 8 agó 2024 (CEST)
== itWikicon2024 ==
Buongiorno, vi annuncio che si stanno chiudendo le opportunità per itWikiCon 2024, che quest'anno sarà a Padova!
Fino al 24 è possibile [https://meta.wikimedia.org/wiki/ItWikiCon/2024/Borse chiedere una borsa di partecipazione] per coprire le spese, mentre fino al 26 è possibile fare [https://meta.wikimedia.org/wiki/ItWikiCon/2024/Programma/Proposte proposte per il programma]
Un saluto! -- [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 20:03, 22 lùg 2024 (CEST)
== Incóntro anoâle ==
''Semmo apreuvo a inandiâ l'incóntro anoâle co-o tradutô Rîco Carlini e o prescidente da Compagna Franco Bampi. Ghe saià fòscia anche o prescidente da Consulta Ligure Giorgio (Zòrzo) Oddone. Çerchemmo de incontrâse a-i 10 d'agosto a Casella, però a dæta a deve êse ancon confermâ. Quelli che veuan parteçipâ peuan scrive in mesaggio a mi (Luensu1959). Alegri! '' [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 12:45, 1 agó 2023 (CEST)
L'é confermòu l'incóntro co-o tradutô Rîco Carlini, o prescidente da Compagna Franco Bampi e o prescidente da Consulta Ligure Zòrzo Oddone a Cazélla, a-i 10 d'agosto, a-o ristorante zeneize "Da Mario" (localitæ: Staggio/Stabbio), into mezzodì (12.00h). L'incóntro o l'é averto a tütti. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 14:27, 8 agó 2024 (CEST)
== Iscrizzion verte per itWikiCon 2024 ==
(in lombard, che tant se capissom) Ciao a tucc, ve nonzi che inn verte i iscrizzion a itWikiCon 2024 a Padoa: se volii vegnì gh'havii de impienì [https://ticket.itwikicon.org/itwikicon/2024/ quell modul chi] per el 8 de setember. [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 18:38, 19 agó 2024 (CEST)
:Ghe pensemmo, graçie! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 01:01, 26 agó 2024 (CEST)
== Incontro a Cazella ==
Se semmo incontræ a-i 10 d'agosto co-o tradutô Rîco Carlini, o prescidente da Compagna Franco Bampi e o prescidente da Consulta Ligure Zòrzo Oddone. L'é vegnûo ascì o cantante folk zeneize Max Turigìn da Crôxe, o tradutô leterâio Fabio Farina da Rapallo, l'utente e amigo Mauro Boero da L'Aja, o scritô zeneize Vitöio Romajón da Buzalla e o vegio aministratô Feipìn Noceti. Emmo parlòu fra e atre cöse do progetto fra a Consulta Ligure e a nòstra Wiki e in sciâ traduçion automàtica. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 01:10, 26 agó 2024 (CEST)
== Conferensa a Megia, Lerxi e Arcoa ==
Ghe saià 'na [https://lericicoast.it/evento/fra-liguria-e-lunigiana/ Conferensa] a Mêgia, Lerxi e Àrcoa in sci dialetti do spezìn a-i 5, 6 e 7 de seténbre co-a parteçipaçion do nòstro utente e consulente lengoistico Dott. Cavallini. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:30, 3 set 2024 (CEST)
== o monumento a-o cavallo matto ==
Ogni tanto quarche sysop globale o ne scancella de inmagine. Stavòtta ò vosciüo scrivighe e m'atasto pe savei se ghe son. Chi de sotta gh'é a trascriçion da conversaçion:
Hi, I am one of the administrators on Wiki Ligure (Genoese language from Genoa, Italy). It's such a pity that we could not keep the picture of the monument currently being built. For us in Europe it's a real hit and it's so right for Indians to be placed at the same level as white people on Mt. Rushmore. Believe me, if I could come all the way to that monument, I would take a pic and let it circulate free on every Wikipedia. It would be so just for the Indian people whom I respect so much. Any chance that you take one more pic and upload it free on Commons? All the best Luensu1959 (talk) 07:06, 25 September 2024 (UTC)
Hello Luensu1959. As you can see Jonathunder hasn't edited for a longtime, and some of us hope he is well and will come back. May I ask, why can't you keep the image on your Wikipedia? I missed the discussion about the photo, can you link it? Thanks. Anothr good place to ask may be the Crazy Horse Memorial talk page. Randy Kryn (talk) 12:44, 25 September 2024 (UTC)
Hello Randy, global sysops keep deleting images from our and from other Wikis, that's why. The file I'd like to put once again on Wiki Ligure is CrazyHorse.jpg on https://en.wikipedia.org/wiki/Crazy_Horse_Memorial
Considering that the author might not be in a position to edit on Wikis anymore, why can't something be started to preserve pics that all wikis might benefit from? Be well, Luensu1959 (talk) 07:24, 26 September 2024 (UTC) [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 09:28, 26 set 2024 (CEST)
:Travaju cuertu dau dirittu d'autù e dunca l'è ciairu ch'u ne gh'agge da stà in sce Commons; futugrafie du genere a n'e careghemmu in lucäle scicumme - e ancuasai - ch'a ne gh'emmu l'EDP pe färu. Se purea mette au sò postu ina vista du [[commons:File:CrazyH.jpg|genere]] dund'a l'è recunusciüa a regula du ''de minimis'' e dunca buna pe de license libere. E nu, i ne gh'entra propriu nente i cd "global sysop", a l'è nurmäle gestiun de Commons. [[Utente:N.Longo|N.Longo]] ([[Discûscioîn ûtente:N.Longo|discuscioìn]]) 09:40, 26 set 2024 (CEST)
::E brao Nicolò che t'é trovòu 'n atra inmagine in scio monumento! Mille graçie! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 12:16, 26 set 2024 (CEST)
== Conferensa a Vintimiggia a-i 5 d'otobre ==
Ghe saià 'n [https://conseggio-ligure.org/ Convêgno] a Vintimiggia in sci dialetti liguri de l'intemelio a-i 5 de otôbre co-a parteçipaçion do nòstro utente, consulente lengoistico e prescidente da [[Consulta Ligure]] Zòrzo Oddone, do riçercatô Steva Lusito de l'universcitæ de Innsbruck in Austria, do profesô [[Werner Forner]] de l'universcitæ de Siegen in Germania e di esperti françéixi. Pe saveine de ciù andæ [https://www.sanremonews.it/2024/10/03/mobile/leggi-notizia/argomenti/altre-notizie/articolo/ventimiglia-ospita-un-convegno-internazionale-di-studio-e-riflessione-sul-patrimonio-linguistico-del.html chi] Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 16:20, 26 set 2024 (CEST)
== Rapporto tra le comunità dei progetti e Wikimedia Italia ==
Ciao, vorrei segnalarvi che sul bar di Wikipedia in italiano è in corso una discussione sul [https://it.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Bar/Discussioni/Rapporti_tra_comunit%C3%A0_e_capitoli_Wikimedia rapporto tra la comunità e l'associazione Wikimedia Italia e come farlo evolvere]. Ci piacerebbe che tutte le comunità wiki* italofone e delle lingue sorelle partecipassero, anche se per questa volta siamo ospiti del bar di Wikipedia in italiano. Vi invito caldamente ad esprimere il vostro punto di vista. Grazie, --[[User:Ferdi2005|<span style="font-weight: 700;font-family: Liberation Serif;serif; color:#991815">Ferdi2005</span>]][[User talk:Ferdi2005|<span style="font-family: Liberation Serif;serif color:#8f0000;margin-left:1px"><sub>(talk)</sub></span>]] 01:21, 18 dex 2024 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:Ferdi2005@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Ferdi2005/Sandbox&oldid=27994514 -->
== "Pàgine co-e variànte lìguri" ==
In salüu a tütti e bun annu! Chi de sutta mettu ina tabèlla ch'a ne mustra e pàgine ch'e sun recampàe au dì d'ancöi inta nòstra Wiki, au de sutta da categu(r)ìa de "Pàgine co-e variànte lìguri" (numma quelle dunca ch'e duve(r)an in template definitivu):
{| class="wikitable"
! colspan="2" |Variante
!Numero de pagine
|-
|{{Scìnbolo|Blason ville fr Ajaccio.svg}}
|Aghjaccinu
|14
|-
|{{Scìnbolo|Albenga-Stemma.svg}}
|Arbenganese
|123
|-
|{{Scìnbolo|Flag of Tera Brigasca.svg}}
|Brigašc
|25
|-
|{{Scìnbolo|Blason ville fr Bonifacio (Corse du Sud).svg}}
|Bunifazzin
|8
|-
|{{Scìnbolo|Finale Ligure-Stemma.svg}}
|Finarin
|11
|-
|{{Scìnbolo|Garessio-Stemma.svg}}
|Garescén
|7
|-
|{{Scìnbolo|Imperia-Stemma.svg}}
|Inpeiéśe
|10
|-
| colspan="2" |Ligûre dra Burnia
|11
|-
|{{Scìnbolo|Coat of arms of Monaco.svg}}
|Munegascu
|91
|-
|{{Scìnbolo|Novi Ligure-Stemma.svg}}
|Nuvaize
|76
|-
|{{Scìnbolo|Pietra Ligure-Stemma.svg}}
|Priéze
|19
|-
|{{Scìnbolo|Sanremo-Stemma.svg}}
|Sanremascu
|6
|-
|{{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}}
|Savuneize
|78
|-
|{{Scìnbolo|La Spezia-Stemma.svg}}
|Spezin
|31
|-
| colspan="2" |Tabarchin
|7
|-
|{{Scìnbolo|Ormea-Stemma.svg}}
|Ulmioš-cu
|23
|-
|{{Scìnbolo|Ventimiglia-Stemma 3.svg}}
|Ventemigliusu
|28
|-
|{{Scìnbolo|Provincia di Genova-Stemma.svg}}
|Zeneize
|2219
|}
E chi a tabella ciü in detaju, ch'a mustra cumme sun spartìe e pàgine in zenese:
{| class="wikitable"
!{{Scìnbolo|Provincia di Genova-Stemma.svg}} Grafia
!Numero de pagine
|-
|Zeneize (generico)
|1009
|-
|Grafia unitäia
|93
|-
|Zeneize antigo
|14
|-
|Grafîa ofiçiâ
|806
|-
|Zeneize do Prian
|235
|-
|Ortografia tradiçionâ
|30
|-
|Grafia in U
|32
|}
Avanti cuscì, bôna!-- [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 14:57, 1 zen 2025 (CET)
:Bravu, gròsie! U gh'manca sulu i pagine scrite da-i Carlo Poggi ncu a grafìa simile a issa dei Priàn dei 1745 cmè inte sta [https://lij.wikipedia.org/wiki/Bataggia_de_Leppanto pagina]. Ciau! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 15:23, 3 zen 2025 (CET)
::Giüstàu, u restava due vôte "zenese antigu". [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 16:01, 3 zen 2025 (CET)
== Lingua Ligure e DeepSeek ==
Scusate se non scrivo in ligure. Ho provato a comunicare in lingua piemontese con DeepSeek e sono rimasto stupito dal suo livello di piemontese (ChatGPT non ci riusciva proprio). Avreste voglia di provare a comunicare con DeepSeek in ligure? Da Web funziona bene, non l'hanno bloccato (www.deepseek.com). Grazie, --[[Utente:Dragonòt|Dragonòt]] ([[Discûscioîn ûtente:Dragonòt|discuscioìn]]) 09:44, 1 fre 2025 (CET)
:Cerea Bepe, l'è tantu taimpu ch'a n'se sentima! Mi ö pruvó a ciatelò in zenaize ncu Chatgpt e le u l'è in parte resiu a rispundime. Mi a painsu che peró, vistu che a gh'ema tante grafie, purtroppu, ei prugrama u gh'aiva di dificultè. Vo bain (va bin) a gh'prövu anche ncu DeepSeek se i n'l'àn mia blucó... Luenséin [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:37, 1 fre 2025 (CET)
::A gh'ö pruvó ava: u fò tanti paciüghi e u metta di parole italian-e o abrèciu... peró se ti ti gh'mustri, le piàn pianéin u l'impara... [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 10:53, 1 fre 2025 (CET)
:::<PMS>Am dëspias, i sperava ch'a funsionèissa 'dcò bin an lìgur com a funsion-a bin an piemontèis. Përchè an piemontèis a funsion-a bin, a l'é tant mej che chatGPT o Gemini. Mersì an tùit ij cas, </PMS> --[[Utente:Dragonòt|Dragonòt]] ([[Discûscioîn ûtente:Dragonòt|discuscioìn]]) 18:37, 1 fre 2025 (CET)
== itWikiCon 2025 dal 7 al 9 novembre 2025 a Catania: prossimi passi ==
Ciao a tutti,
come forse già sapete, la ‘’’[[m:ItWikiCon/2025|ItWikiCon 2025]]’’’, il convegno annuale della comunità italofona dei progetti Wikimedia, si terrà ‘’’a Catania da venerdì 7 a domenica 9 novembre’’’.
Per una panoramica generale, vi rimandiamo alla ‘’’[[m:ItWikiCon/2025/Programma|sezione Programma]]’’’, che aggiorneremo regolarmente nei prossimi mesi e nella quale trovate già la ‘’’scheda delle attività’’’, nonché alla [[m:ItWikiCon/2025/Informazioni|sezione Informazioni]].
In attesa dell’apertura ufficiale della fase di proposte prevista per il prossimo 3 giugno, la commissione Programma vorrebbe sondare i desideri delle comunità italofone in merito ai temi da trattare alla conferenza: quali sono gli argomenti più importanti da coprire, secondo voi? Che discussioni dobbiamo avere durante l’itWikiCon? ‘’’Potete aggiungere dei temi o commentare quelli proposti dagli altri [[m:ItWikiCon/2025/Programma/Proposte/Temi|sulla pagina Temi]] da ora fino a inizio giugno’’’.
Infine, per chi ha la necessità di richiedere una borsa di partecipazione per coprire le spese di viaggio e alloggio, ‘’’la fase di richieste di borse sarà aperta dal 17 giugno fino al 27 luglio’’’. Si svolge un po’ prima rispetto alle ultime edizioni, per permettervi di organizzare il vostro viaggio a Catania nelle condizioni migliori, quindi segnatevi queste date per non perdervi la fase di richieste!
Aggiungeremo regolarmente nuove informazioni sulla pagina Meta dell’evento, che vi invitiamo a seguire. Per qualsiasi domanda o suggerimento, non esitare a scrivere un messaggio sulla pagina di discussione dell’evento o di contattarci a info (at) itwikicon.org.
A presto,
Il team organizzatore itWikiCon 2025 e la commissione Programma, [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 12:44, 5 màz 2025 (CEST)
== itWikiCon 2025: fase di proposte per il programma aperta fino al 15 luglio ==
Ciao a tutti,
dichiariamo ufficialmente aperta la raccolta di proposte di sessioni per '''[[m:ItWikiCon/2025|ItWikiCon 2025]]''', il convegno annuale della comunità italofona dei progetti Wikimedia che si terrà '''a Catania da venerdì 7 a domenica 9 novembre'''.
Il programma dell’evento è costruito dal basso grazie a presentazioni, discussioni e laboratori proposti dalla comunità e selezionati dalla commissione Programma. La fase di proposte è ora aperta '''fino al 15 luglio incluso'''. Seguendo le istruzioni '''[[m:ItWikiCon/2025/Programma/Proposte|sulla pagina Proposte]]''' potete presentare una o più proposte di sessioni, talk o workshop che vi piacerebbe tenere durante l’evento.
L'itWikiCon è lo spazio di incontro dal vivo delle comunità dei vari progetti Wikimedia in italiano e nelle lingue regionali. Vi invitiamo a proporre sessioni che aiutano a rafforzare il senso di comunità e la voglia di contribuire ai progetti, ma anche a identificare dei problemi e individuare delle soluzioni. Daremo la priorità alle sessioni in cui tutti i partecipanti sono parte attiva, come ad esempio discussioni e laboratori.
Se cercate ispirazione, alcune '''richieste di temi''' sono state fatte sulla [[m:ItWikiCon/2025/Programma/Proposte/Temi|relativa pagina]], a cui potete liberamente attingere per elaborare una proposta. Inoltre, per chi non se la sente di tenere una sessione, ma vorrebbe che durante la conferenza si parlasse di un argomento che gli sta a cuore, è possibile continuare ad aggiungere delle richieste di temi fino al 15 luglio.
La selezione delle proposte avverrà durante l’estate e i relatori saranno confermati a fine agosto. Nel frattempo, la fase di '''[[m:ItWikiCon/2025/Borse|richieste di borse di partecipazione]] sarà aperta dal 17 giugno al 27 luglio''', quindi se considerate di proporre una sessione per il programma, ma avete bisogno di supporto economico per raggiungere Catania, vi invitiamo a farne richiesta entro le scadenze previste.
Per qualsiasi domanda o suggerimento, non esitare a scrivere un messaggio sulla pagina di discussione dell’evento o di contattarci a info{{at}}itwikicon.org.
A presto,
Il team organizzatore itWikiCon 2025 e la commissione Programma, [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 18:35, 5 zùg 2025 (CEST)
== Partecipa al sondaggio sulla strategia 2026-2030 di Wikimedia Italia ==
Ciao,
Wikimedia Italia sta avviando un percorso per definire la nuova strategia 2026–2030. Vogliamo costruire un piano condiviso, attento alle esperienze e ai bisogni delle nostre comunità: è per questo che '''abbiamo bisogno anche del vostro contributo'''.
Vi invitiamo a compilare un '''breve questionario''' (circa 10 minuti), che tocca temi centrali per il futuro dell’associazione: priorità strategiche, progetti, comunicazione, raccolta fondi e molto altro.
Link al sondaggio: https://survey.wikimedia.it/index.php/246216?lang=it
'''Per favore, inviateci le vostre risposte entro il 20 luglio 2025''': dopo questa data il sondaggio verrà chiuso.
Nei prossimi mesi, lavoreremo per trasformare le opinioni raccolte tramite il sondaggio in '''obiettivi concreti e sostenibili'''.
Vi ringraziamo per il tempo che vorrete dedicare a questo questionario e per il vostro importante contributo nella definizione della nuova strategia.
Per qualsiasi domanda, potete scrivere a '''info@wikimedia.it'''.
Un cordiale saluto, [[Utente:Dario Crespi (WMIT)|Dario Crespi (WMIT)]] ([[Discûscioîn ûtente:Dario Crespi (WMIT)|discuscioìn]]) 12:25, 2 lùg 2025 (CEST)
== itWikiCon 2025: proposte programma entro il 15 luglio, richieste borse entro il 27 luglio ==
Ciao a tutti,
qui un promemoria per le prossime scadenze della '''[[m:ItWikiCon/2025|ItWikiCon 2025]]''' che si terrà '''a Catania da venerdì 7 a domenica 9 novembre''':
* la fase di '''[[m:ItWikiCon/2025/Programma/Proposte|proposte di sessioni per il programma]] è aperta fino a martedì 15 luglio'''. Fino ad allora, potete ancora supportare o dare feedback [[m:ItWikiCon/2025/Programma/Proposte#Supporta_le_tue_proposte_preferite|alle proposte già presentate]];
* la fase di '''[[m:ItWikiCon/2025/Borse|richiesta di una borsa]]''' (rimborso del viaggio e alloggio, gratuità della quota di partecipazione) è aperta fino a ‘’’domenica 27 luglio'''.
A latere, trovate dei suggerimenti per prenotare il vostro viaggio e alloggio sulla pagina [[m:ItWikiCon/2025/Informazioni|Informazioni]]).
Per qualsiasi domanda o suggerimento, non esitare a scrivere un messaggio sulla pagina di discussione dell’evento o di contattarci a info at itwikicon.org.
A presto,
Il team organizzatore itWikiCon 2025 e le commissioni Programma e Borse, [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 23:23, 13 lùg 2025 (CEST)
== Incóntro anoâle ==
Niâtri aministratoî semmo apreuvo a inandiâ l'incóntro anoâle co-o tradutô Rîco Carlini, o prescidente da Consulta Ligure Zòrzo Oddone e o prescidente da Compagna Franco Bampi. Ghe saià o cantante Mike fC ascì. Emmo stabilìo de incontrâse dòppo Feragósto, e precisamente '''a-i 22 d'agósto, venardì''', ma stavòtta no semmo ancón donde saiemmo a mangiâ into mezodì. Quelli che veuan parteçipâ peuan scrive 'n mesaggio a mi (Luensu1959). Wikipedia a l'é do tütto neotrâle, donca anche pe-e grafìe, e coscì restemmo averti a tütte e diverscitæ lengoistiche. Alegri! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:53, 25 lùg 2025 (CEST)
L'é confermòu l'incóntro anoâle a-i '''22 d'agósto 2025, venardì, a pranso (12.00h), a-o ristorante Cà de Töe, via Croce Bianca 25, Ponterosso''' (arente a Mignanego). L'incóntro o l'é averto a tütti i colaboratoì óltre che a niâtri aministratoì. Alegri! --[[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 11:09, 14 agó 2025 (CEST)
Comme anonçiòu gh'é stæto l'incontro anoâle a-o ristorante Cà de Töe a Ponterosso (GE). Gh'éa ascì i cantanti [[Max Torigìn]] e [[Mike fC]] e, pe-a primma vótta, 'na scignôa de Mazón, a Laura Ottonello. O Zòrzo Oddone o l'à parlòu di progressi fæti co-o progetto inandiòu da-a Consulta Ligure insemme a Wiki Ligure e de prospetîve futûre. Anche o Feipìn Noceti o l'à parlòu di progetti in córso.
== Festeggiamo il 25° compleanno di Wikipedia a Genova ==
Ciao a tutti, siete tutti invitati a partecipare alla cerimonia pubblica del 25° compleanno di Wikipedia con premiazione dei vincitori di [[:it:Wiki Loves Monuments|Wiki Loves Monuments]] Liguria 2025 :-) l'appuntamento è per '''sabato 24 gennaio 2026''' alle '''16:30''' alla [[:it:Biblioteca civica Berio|Biblioteca Berio]] di Genova. Tanti ospiti, un'esposizione a tema, gadget wiki e un dolce finale.
Aggiungo che per chi volesse, c'è la possibilità di una visita guidata pre-evento (15:30) agli spazi storici della biblioteca, prenotandosi [https://survey.wikimedia.it/index.php/626179 qui] (soltanto i primi 15 potranno partecipare, quindi affrettatevi). Ovviamente sarà un'occasione per scattare foto per Commons ;-)
Per informazioni, la pagina dell'evento è -> [[:it:Evento:Wikipedia 25 e premiazione WLM Liguria 2025]]: iscrivetevi, partecipate, non capita tutti i giorni di compiere 25 anni :-) l'ingresso è libero e gratuito, passate parola.
--[[Utente:Superchilum|Superchilum]] ([[Discûscioîn ûtente:Superchilum|discuscioìn]]) 22:17, 20 dex 2025 (CET)
== Bun annu cu'e variante ligüri ==
{| class="wikitable"
! colspan="2" |Variante
!Numero de pagine
|-
|{{Scìnbolo|Blason ville fr Ajaccio.svg}}
|Aghjaccinu
|10
|-
|{{Scìnbolo|Andora-Stemma.svg}}
|Andoreẑe
|6
|-
|{{Scìnbolo|Alassio-Stemma.svg}}
|Ar̂ascìn
|3
|-
|{{Scìnbolo|Albenga-Stemma.svg}}
|Arbenganese
|151
|-
|{{Scìnbolo|Borgio Verezzi-Stemma.svg}}
|Borṡin
|2
|-
|{{Scìnbolo|Flag of Tera Brigasca.svg}}
|Brigašc
|22
|-
|{{Scìnbolo|Blason ville fr Bonifacio (Corse du Sud).svg}}
|Bunifazzin
|5
|-
|{{Scìnbolo|Camogli-Stemma.svg}}
|Camugin
|3
|-
|{{Scìnbolo|Diano Marina-Stemma.svg}}
|Dianeṡe
|11
|-
|{{Scìnbolo|Finale Ligure-Stemma.svg}}
|Finarin
|11
|-
|{{Scìnbolo|Garessio-Stemma.svg}}
|Garescén
|8
|-
|{{Scìnbolo|Oneglia-Stemma 2.svg}}
|Ineién
|10
|-
| colspan="2" |Ligûre dra Burnia
|12
|-
|{{Scìnbolo|Blason ville fr Menton (Alpes-Maritimes).svg}}
|Mentunasch
|7
|-
|{{Scìnbolo|Coat of arms of Monaco.svg}}
|Munegascu
|86
|-
|{{Scìnbolo|Novi Ligure-Stemma.svg}}
|Nuvaize
|90
|-
|{{Scìnbolo|Porto Maurizio-Stemma 2.svg}}
|Portur̂en
|12
|-
|{{Scìnbolo|Pietra Ligure-Stemma.svg}}
|Priéze
|19
|-
|{{Scìnbolo|Sanremo-Stemma.svg}}
|Sanremascu
|9
|-
|{{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}}
|Savuneize
|81
|-
|{{Scìnbolo|La Spezia-Stemma.svg}}
|Spezin
|27
|-
| colspan="2" |Tabarchin
|5
|-
|{{Scìnbolo|Taggia-Stemma.svg}}
|Tagiascu
|11
|-
|{{Scìnbolo|Ormea-Stemma.svg}}
|Ulmioš-cu
|24
|-
|{{Scìnbolo|Ventimiglia-Stemma 3.svg}}
|Ventemigliusu
|35
|-
|{{Scìnbolo|Provincia di Genova-Stemma.svg}}
|Zeneize
|2300
|}
E chi a tabella ciü in detaju, ch'a mustra cumme sun spartìe e pàgine in zenese
{| class="wikitable"
!{{Scìnbolo|Provincia di Genova-Stemma.svg}} Grafia
!Numero de pagine
|-
|Zeneize (generico)
|1022
|-
|Grafia unitäia
|126
|-
|Zeneize antigo
|14
|-
|Grafîa ofiçiâ
|827
|-
|Zeneize do Prian
|236
|-
|Ortografia tradiçionâ
|30
|-
|Grafia in U
|45
|}
Bun annu! E bôna [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] ([[Discûscioîn ûtente:Arbenganese|discuscioìn]]) 11:39, 1 zen 2026 (CET)
== Wikipedia 25: cercasi volontari per registrare un benvenuto sonoro ==
<div lang="en" dir="ltr">
<div lang="it" dir="ltr">
[[File:Work-in-progress sketch of the Confetti mascot easter egg.jpg|frameless|250px|right]]
{{int:please-translate}}
{{int:Hello}},
scusate se scrivo in italiano!
Per il [[:m:Wikipedia 25|25° compleanno di Wikipedia]] e per creare delle [[:m:Wikipedia 25/Easter egg experiments|sorpresine per i lettori]] come proposto dalla Wikimedia Foundation, sto invitando i volontari delle varie Wikipedie dell'area italiana a registrare la frase "Ti diamo il benvenuto su Wikipedia" nella loro lingua regionale.
Il messaggio audio comparirà "a sorpresa" sulla Wikipedia in italiano e sulle altre wikipedie aderenti al progetto degli [[:m:Wikipedia 25/Easter egg experiments|Ester eggs experiments]]. Farà parte di una raccolta di suoni che include tutte le registrazioni di "Ti diamo il benvenuto su Wikipedia" nelle varie lingue registrate, più alcuni altri suoni provenienti da Commons. Quando un utente cliccerà sulla mascotte del Globetto (Baby Globe) che suona con un sintetizzatore, verrà riprodotto un suono casuale da questa raccolta. Quindi, la frase nella tua lingua non verrà riprodotta ogni volta, ma solo alcune volte e in modo casuale.
'''Briefing su come registrare il benvenuto sonoro su Wikipedia''' ([[:m:Talk:Wikipedia_25/Easter_egg_experiments#c-CDekock-WMF-20251209155700-Song_Ng%C6%B0-20251201160400|da qui]]):
#la registrazione audio deve essere più corta di 10 secondi, e consistere solo nella frase "Benvenuti su Wikipedia" o "Ti diamo il benvenuto su Wikipedia" nella tua lingua regionale;
#il file va caricato su [[:commons:Special:UploadWizard|Wikimedia Commons]] e bisogna chiederne la protezione da parte di un admin di modo da impedire che sia vandalizzato o spostato;
#condividi il link del file su Commons [[:m:Talk:Wikipedia_25/Easter_egg_experiments#Are_there_ideas_or_elements_that_you_would_love_to_see_implemented_on_your_language_Wikipedia?|qui]] notificando l'utente CDekock-WMF;
#'''deadline''' per fornire i link agli audio su Commons dei "Benvenuti su Wikipedia": '''mercoledi 21 gennaio 2026'''.
Registriamo più audio possibile. {{Int:Feedback-thanks-title}} --[[User:Una tantum|Una tantum]] ([[User talk:Una tantum|talk]])
</div>
</div>
16:44, 14 zen 2026 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:Una tantum@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Una_tantum/sandbox/MM/It_fallback_v2&oldid=29928398 -->
== Apertura delle pre-iscrizioni ==
È iniziato il periodo ufficiale delle pre-iscrizioni.
Come saprete già, dal '''6 all'8 novembre 2026''' a [[Vezia]] ([[Lugano]]) si apriranno le porte della [[Villa Negroni]] per '''[[m:ItWikiCon/2026|itWikiCon 2026]]'''. Questo convegno unisce ispirazione, innovazione e scambio di idee in un evento di tre giorni. Le '''[[m:ItWikiCon/2026/Partecipanti|pre-iscrizioni]]''' sono disponibili da subito ed è il primo passo per manifestare il vostro interesse a partecipare. Inoltre, in questo modo darete un contributo fondamentale al team organizzativo nella pianificazione logistica dell’evento.
Per qualsiasi domanda o suggerimento, non esitare a scrivere un messaggio sulla [[:meta:Talk:ItWikiCon/2026|pagina di discussione dell’evento]] o di contattarci a info (at) itwikicon.org.
Non vediamo l'ora di accogliervi a Vezia!
A presto,
il team organizzativo di itWikiCon 2026: [[Utente:Vallema|Vallema]], [[Utente:cassinam|Cassinam]], [[Utente:Dario Crespi (WMIT)|Dario Crespi (WMIT)]], [[Utente:Dorine Barth (WMCH)|Dorine Barth (WMCH)]] -- [[Utente:Sciking|Sciking]] ([[Discûscioîn ûtente:Sciking|discuscioìn]]) 20:26, 25 màz 2026 (CEST)
jpch9q9or0drn0db664qdpdx6sujgij
Cravaüna
0
7061
269972
268993
2026-05-25T17:56:15Z
Arbenganese
12552
/* */ Agiurnamèntu
269972
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}}
{{Divisione amministrativa
|Tipo = [[comun|cumüna]]
|Nome = Craṿaüna
|Panorama = Caparauna pan.jpg
|Didascalia = <div align="center">U paìse de Craṿaüna</div>
|Bandiera =
|Voce bandiera =
|Stemma =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Piemunte
|Divisione amm grado 2 = Cuni
|Amministratore locale = Giuseppe Ruaro
|Partito = lista cìvica ''Insieme per credere in un futuro''
|Data elezione = 20-9-2020
|Mandato = 2
|Data rielezione = 25-5-2026
|Data istituzione = 1861
|Altitudine = 959
|Abitanti = 80
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulaz̄iùn rescidente ai 31 de discèmbre du 2024 (dàtu provisoṛiu).
|Aggiornamento abitanti = 31-8-2020
|Sottodivisioni = A Ciazöṛa, A Ruöia, E Cà Suttàne, E Cà Mezzane, U Pözzu (sêde da cumüna)
|Divisioni confinanti = [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]], [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM)
|Zona sismica = 3s
|Gradi giorno = 3498
|Diffusività =
|Nome abitanti = de Craṿaüna
|Patrono = Sant'Antunìn
|Festivo = 2 de setembre
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Mappa provincia IT-CN Caprauna.png
|Didascalia mappa = A pusiz̄iùn de Craṿaüna inta pruincia de Cuni
}}
'''Craṿaüna'''{{#tag:ref|U se ghe disce {{IPA|[krawa'yna]}}, mèntre in Riṿeṛa u ṿegne scricciu ''Cravaüna''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> {{IPA|[krava'yna]}}, mèscimu che in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Moriani|tìtolo=Alle sorgenti del Tanaro. Tra storia e leggenda|url=https://books.google.it/books/about/Alle_sorgenti_del_Tanaro_Tra_storia_e_le.html?id=PGlMzwEACAAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y|ànno=2022|editô=Fusta editore|çitæ=Savigliano|léngoa=LIJ, OC, IT|p=263|capìtolo=La pastorizia transumante nelle Alpi Liguri. Endàa ën Bandìa}}</ref>, ''Cṛavaina'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cravauna'' {{IPA|[kra'vawna]}} in [[zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/caprauna/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Caprauna|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-03-18}}</ref>, ''Cravaun-a'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]]|group=n.}} (''Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna du bassu [[Piemonte|Piemunte]], inta [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], cun 80 abitanti (dàti agiurnài du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="140" style="text-align:center">
Immaggine:Caprauna pan da dubasso.jpg|Ṿìsta de Craṿaüna dai Rucài
Immaggine:Colle di Caprauna dal Monte della Guardia.png|A Colla de Craṿaüna dae Caṛanche da Guardia
Immaggine:Rocca delle Penne e Rocca Tramontina dal Monte della Guardia.png|E Penne e A Stramuntina
Immaggine:Monte Armetta da Bric della Penna.png|L'Armetta ṿìstu dae Penne
</gallery>
Craṿaüna a se tröṿa in [[Piemonte|Piemunte]], inta parte ciü bassa da [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], ṿescìn aa [[Liguria|Ligüṛia]], tantu che a cunfìna cun: [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]] e [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM). Faciâ in sciü u ṿersante maṛittimu, a l'è circundâ pe' trei quarti dai munti, fra tütti u [[Munte Armetta]] u l'è chélu ciü autu e u riṿa a 'n autez̄z̄a de 1740 metri de 'n sciü u mâ. Stu lì u resta dae parte ciü ṿèrsu Urméa, mèntre a punènte, in pocu ciü bassu, u gh'è u [[Munte da Guardia]] (1659 m), de longu a marcà u cunfìn da cumüna, che ṿèrsu 'n a ṿalle u se cega e u rìṿa dae parte da [[Rocca da Stramuntina]] (1501 m).
Passâ sta chi u gh'è u [[Rocca de Penne|Penùn]] (1495 m), u cunfìn u ṿa de deré aa spartiz̄iùn fra e tre ṿalàe: du [[Valâ du Pennavaire|Pennavaire]], de [[Valâ de Ferraia|Ferraia]] e d'Aroscia. A ṿalâ de Ferraia, püṛ'essèndu bona parte de prupietàe de Craṿaüna a cazze pe' 'na parte ascì intu teritoṛiu de Lâguia e de Burghettu, e u cunfìn u prusegue passandu ancù pe'u [[Munte Bellu]] (1335 m) e u caṛa au Dènte. Turnandu a muntà, da leṿante, u se incontra u [[Garbu de Taṛambüghe]], u se munta daa Galeṛia de Rocca Russa e u se prucedde ṿersu [[Munte Grossu]]. Ṿescìn a stu lì u se tröṿa i Sii (1311 m<ref group="n.">L'autez̄z̄a a se rifeṛisce au passu di Sii, e nu a tüttu u scitu, ch'u l'è ciü grossu</ref>) e muntandu u gh'è [[Colla de San Bertumê d'Urméa|San Bertumê]] (1493 m) e a z̄imma de [[Munte Pezautu|Pezautu]] (1544 m). Fra Pezautu e l'Armetta u gh'è ancù U Ciàn e A Curma, tüttu drentu u cumün de Craṿaüna.
U paìse, du restu, u se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e u fà parte de l'auta ṿalâ du Pennavaire, ch'u u nàsce aa Funtana du Baggiu, in sciü a [[Còlla de Cravaüna|Colla de Craṿaüna]] (1337 m). U riàn u passa daa Cà du Buschettu e i se ghe cunzunze di autri riài maimàn ch'u caṛa a ṿalle. Ün di afluènti ciü grosci ch'i passa drentu u teritoṛiu da cumüna u l'è u Riàn du Crösu, ch'u nasce a l'[[Rocca de l'Arma|Arma]] e u passa de là daa Ciazöṛa. Pöi u gh'è u riàn de Cà Mezane, ch'u u nàsce sciü u Ruggiu, aa Ruöia, und'i pia l'aigua da beṿe, e u passa drentu u paìse.
U riàn di Torti (o de l'Isuṛa), u nasce dai Cuṛài, sutte l'Armetta e u se caccia intu Pennavaire sutta e Cà Suttane. Sutte Rocca Russa, d'entu Garbu de Taṛambüghe, u sciorte 'n autru riàn, ch'u se va a cacià apena lì sutta intu Pennavaire. In po' primma de Cà de l'Arma da Ṿia, u gh'è i cunfìn cun [[Àutu]].
A furma du paìse a l'è tipica de muntagna, spartìu fra z̄inque difeṛènti burgàe, ch'i nu sun tantu distanti üna da l'autra, ma a ogni moddu bèn distinte, tra ste chi:
* U Pözzu (''Poggio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), a l'è a fraz̄iùn dund'u gh'è a gescia e a cumüna, ch'i dan sciü a ciaz̄z̄a ch'a l'è u cèntru du paìse. A se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e cumme u ne disce u nomme a se tröṿa in sciü in pözzu, giṛàu ṿèrsu E Penne; e a l'è a primma burgâ ch'a se incontra riṿandu d'Arbenga dau stradùn.
* E Cà Mezane (Case Mezzane), propiu atacâ au Pözzu, doppu a cumüna a se tröṿa a fraz̄iùn de Cà Mezane, ciü picenina, ch'a l'è longu a ṿia ch'a porta ṿersu A Ciazöṛa, a se ciamma cuscì ṿìstu ch'a l'è intu mèzzu tra sta lì e U Pözzu, u ghe passa ascì in riàn, ch'u u ne pia u nomme.
* A Ciazöṛa (''Chiazzuola''), ciü versu u bòscu rispettu a l'autre due, passâ a capélla de San Bastiàn, ch'a resta in sciü a ṿia du semiteṛiu.
* A Ruöia (''Ruora''), menz̄iunâ inte carte antighe cumme ''Rovoira'', a se tröṿa a 1042 m, surve au Pözzu e ae Cà Mezane, a l'è sèmpre stâ a ciü pupulâ e a l'è a ciü auta de tütte, da ṿescìn u se ghe tröṿa a capélla de San Roccu.
* E Cà Suttane, u se ghe riṿa dau biṿiu longu u stradùn pocu primma de riṿà au Pözzu, o senù da sta chi. A se ciamma cuscì perché a l'è a parte du paìse ch'a resta ciü a ṿalle, sutt'u Pözzu, a 'n'autez̄z̄a de quasci 850 m. Ṿescìn ae cà u gh'è a capélla da Madonna da Neṿe.
== Stòṛia ==
=== Urìgine du nomme ===
L'urìgine du nomme du paìse a nu l'è bèn ciaia, dandu amèntu a carcün u ne ṿegniṛea dau latìn Clavis Una, ch'u aureṛeṿa dì "êsse fedeli numà a ün", ma du restu e primme testimunianz̄e scrîte dund'u cumpaṛìsce u nomme du paìse i mustra de furme cumme ''Caprania'', ''Capraunia'', ''Capravina'' e fina Capranica che ne ṿegniṛea tütte dau nomme da craṿa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Cumün de Cravaüna, a stòia|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://reportingtheworldover.wordpress.com/2015/07/14/il-paese-della-capra-e-delle-rape/|tìtolo=Cravaüna, u cumün de e ràve e de cràve|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
Adiṛitüṛa inti papéi ciü antighi a cumpaṛisce a denuminaz̄iùn ''Cravaune'', marcâ inte di atti du [[1363]], mèntre inti Statüti du [[1550]] truṿammu scritu ''Clavauna'' e ascì ''Cravauna'', bèn ṿescine aa furma in dialettu, pe' fenî cu'a primma apaṛiz̄iùn da furma ''Caprauna'' ch'a ṿegne scrîta intu [[1576]].<ref name="Merlop8">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.8}}</ref>
=== Etàe antiga ===
Intu teritòṛiu de Craṿaüna u l'è stàu truṿàu ciü testimunianz̄e d'epuca rumana, tantu ch'u l'è stàu facciu di scaṿi ch'i l'han purtàu aa lüsce in z̄èrtu nümeṛu de tòcchi de tèracöccia, ch'i remunteṛeṿa au [[I secolo|I seculu doppu Cristu]]. Sti chi i l'andaṿa a furmà cupette e autri strümènti de fabricaz̄iùn italica de chéi tèmpi, ch'i fan pensà ascì aa presènz̄a de ‘n sacraṛiu suttu u Castelà, pe'u Fasceu, truṿàu quande i l'han fàcciu u stradùn, scitu ünicu inte tütta a ṿalâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Gandolfi|outô2=Lucia Gervasini|tìtolo=La Stipe votiva di Caprauna|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA22994|ànno=1985|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Burdigheṛa|léngoa=IT|p=92}}</ref> Du restu u l'è faz̄ile che inte sti posti chi l'òmmu u ghe fusse zà da prìmma, vistu ch'u gh'è tante arme, cumme chéla du Ciàn de l'Arma, dunde i l'han truṿàu ina cunchiglia garbâ du 10 000 a.C. Foscia ste chi i l'eṛa zà frequentàe dau Paleuliticu, e u se pènsa ascì ch'u ghe fusse di insediamènti di [[Liguri Antighi|Liguṛi antighi]], primma ch'u ṿegnisse i rumài.
=== Etàe de mèzzu ===
U teritòṛiu de Craṿaüna u ṿegne numinàu pe'a primma ota cumme parte du feudu de prupietàe di marchesci de Clavesana, de discendènz̄a aleṛamica, ch'i s'éṛa spartìi cu'i autri rammi da famìa i pusedimènti ch'i l'éṛa stài dunài da l'Impeṛatù Ottone I, primma cu'in àttu firmàu du [[967]]<ref name="Merlop8"/> e pöi cunfermàu de doppu, tantu intu [[1162]] cumme intu [[1226]].<ref name="Merlop8"/> Pe' de mutiṿaz̄iùi nu bèn ciaie du feudu ghe fasceṿa parte ascì a cumünitàe de [[Àutu]]. Du restu, u se sa che aumenu a partì dau [[XIII secolo|seculu XIII]] i Cepolla, 'na ricca famia d'[[Arbenga]], i l'éṛa ṿegnüi scignuṛi du paìse, incaṛegài de longu dai Clavesana, cumme testimuniàu da 'n àttu di marchesci, firmàu ai 25 de lüiu du [[1320]], che i cuncedde cuscì u cuntrollu du feudu a Iacobino Cebulla.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Noberasco|tìtolo=Conscente del Papa|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00011567|ànno=2001|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=97|capìtolo=IV. Conscente nel Trecento e nel Quattrocento: la signoria dei Cepolla/Cepollini}}</ref>
Zà da carche annu stu chi u l'aṿea cumenz̄àu a mette e màe intu paìse, tantu che u sò nomme u cumpaṛìsce du [[1304]] inte ‘n papé ligàu a quandu i l'han catàu ‘na burgâ picenìna, chéle che aù foscia i sun e Cà Mezane.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.31}}</ref> In ciü pe' tüttu u [[XIV secolo|Trescèntu]] u gh'è stàu de cuntese, cumme quandu i dusceṿa elez̄z̄e u pudestàe d'Arbenga, cu'i Cepollini a sustegnu di marchesci, facciu ch'u porta i Clavesana a dà turna u feudu inte màe de sta famìa chi.<ref name="Merlop8" />
Cuscì, inti papéi dicci primma, ch'i ne mustra l'infeudamèntu di Cepollini, u marchese Federico de Clavesana u ṿa a cunfermà i diritti du cumitàu in sciü u castrum de Àutu e in sciü a ṿilla de Craṿaüna.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.9}}</ref> Cu'a mòrte di marchesci da famìa Clavesana i söi dumini i ṿegne purtài sùttu duminiu di Del Carretto, cun l'inṿestitüṛa de Aleramo Del Caretto aṿegnüa du [[1355]], faccia da l'impeṛatû Carlo IV, pianduse ascì in quartu da prupietàe du feudu. U rèstu, ch'u l'éṛa stàu spartìu tra i fìi du Iacobino, u passa ancù de man, fin ch'u vegne turna ünìa intu [[1363]], cu'in attu firmàu intu [[Castéllu di Conti Cepollini (Àutu)|castéllu de Àutu]].
Da fin du seculu u l'è pöi l'interṿèntu facciu daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], che, intu mezzu de lìti da famìa di Del Carretto, a catta a tèrz̄a parte di diritti in sciu feudu, pagandu ben 60 milla fiuṛìn d'oṛu, cu'in ciàn de espansciùn pulitica ben precisu. Du mèscimu annu a l'è ‘na nöṿa investitüṛa, de longu ai Cepollini e ai Del Carretto.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.11}}</ref> Cu'a morte du conte Zaccaria Cepollini, aṿegnüa du [[1572]], l'ereditàe a ṿegne spartìa fra i sei fìi, cuscì cumme i diritti in sciu feudu: cuscì i ṿegne inṿestìi daa Repübbrica de Zena quattru di neṿi du conte, fii de Marc'Antonio Cepollini ([[1592]]).<ref name="Merlop12">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.12}}</ref> Intu fratèmpu, u pa che u marchese Scipione del Carretto de [[Süccaellu|Z̄uccaṛèllu]], du [[1586]] u se fusse pruṿàu a ṿènde u feudu, fascèndu a pruposta a Carlo Emanuele I de Savoia, scicumme ch'u l'aṿea puia ch'u ghe ṿegnisse purtàu ṿia, pe' ṿia de z̄erti acòrdi de prelaz̄iùn firmài cun [[Zena]].
A pröa a nu porta a nièn, e cuscì intu [[1589]] i marchesci i perde dau tüttu u cuntrollu in sciü i dui paìsci.<ref name="Merlop12" /> Doppu ‘na seṛie de cuntese drentu aa famìa, u ṿegne conte Giacomo Cepollini, che, spusàu cu'a zenese Paola Maria Cicala, u speṛaṿa de fenì inte l'elèncu di patriz̄i de Zena, cosa ch'a nu l'è capitâ. Cun u [[XVII secolo|Seiz̄èntu]] u se dröṿe ina nöṿa fase pe'u paìse, scicumme ch'u se fa ciü forte u besögnu d'espansciùn di piemuntesci, ch'i urganizza de spediz̄iùi contru u punènte ligure, tantu intu [[1625]] cumme intu [[1672]]. Craṿaüna difatti a se truṿaṿa ai tèrmi di dumini zenesci, ai cunfìn cun [[Ulmea|Urmea]], ch'a l'éṛa zà sutta ai Savoia.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.17}}</ref>
Zà de sti tempi a cumünitàe de Craṿaüna a l'aṿea ina z̄erta autunumia in sciü e decisciùi, tantu ch'u se sa ch'a se truâṿa suṿènte inta ciaz̄z̄a du paìse o fin inta [[Gescia de Sant’Antunin (Cravaüna)|gescia de Sant'Antunìn]] o inte l'[[Uatoṛiu de San Bertumê (Cravaüna)|uatoṛiu]], mèntre che int'in ducümèntu du [[1799]] u se fa rifeṛimèntu a ‘na “Cà da Cumünitàe" e u se sa ascì che ṿersu a metàe du [[XVIII secolo|seculu XVIII]] i ṿegniṿa ascì elezüi duzze rapresentanti inte tüttu (tra sti chi u scéndegu e dui cunsuṛi). Cu'u tèmpu i l'éṛa stài duveṛài ascì di Statüti cumünali, cuscì cumme di registri, che u ciü impurtante u l'è u ''Libro degli Arrembi'', ch'u l'ha funz̄iunàu fin au [[1776]], ànnu ch'u l'è riṿàu u primmu catastru.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.32}}</ref>
In seguitu au Tratàu de Utrecht, l'Impeṛatû Carlo VI u fenisce pe' strenze i cuntrolli in sciü i feudi impeṛiali, ch'u ghe cazze ascì Craṿaüna, cunscideṛâ peṛò de scarsu inteṛesse da Amedeo de Savoia, tantu ch'a cumpaṛìsce inta ''Nota dé Feudi Imperiali indifferenti a S.M.'', scicumme ch'a restaṿa föṛa man rispettu ai teritoṛi du regnu sabaudu de chéi tèmpi.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.19}}</ref>
De cuntru a Repübbrica de Zena, a se mustra inte ‘na fase de debulez̄z̄a. A situaz̄iùn a cangia de grossu intu [[XVIII secolo|Setez̄èntu]], quandu a ṿegne cumbatüa a guèra de sucesciùn pulacca, ch'a porta intu [[1735]] aa firma de ‘n tratàu a Ṿiènna, ch'u permette ai Savoia in'espansciùn netta a meridiùn, tantu da piase 57 feudi impeṛiali, cumpresu chélu de Craṿaüna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dücàu de Savoia|tìtolo=Traités publics de la royale maison de Savoie avec les puissances étrangères, depuis la paix de Cateau-Cambrésis jusqu'à nos jours|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6538021w/f476.item|ànno=1836-1861|editô=Imprimerie Imperial|çitæ=Tüṛìn|léngoa=FR|p=467|capìtolo=Articles préliminaires de paix entre Sa Majesté le Roi de France, et Sa Majesté Impériale}}</ref>
Stu facciu chi u porta in sciü a fin au destacamèntu daa Ligüṛia, pe' fenì sutta au Regnu de Sardegna, nu senz̄a de pulemiche, scicumme che i zenesci i denunz̄ian aa curte franz̄ese e austriaca che u pasaggiu u nu l'éṛa in regula. Du restu, inte l'aùstu du [[1736]] i rapresentanti di feudi piài dai Savoia i sun ciamài a [[Còiri|Cairu]] a züṛà fedeltàe au nöu padrùn e difatti carche dì prìmma u l'éṛa stàu püblicàu in edittu dau cavalier Passerini, ch'u custrenzeva i feudataṛi Pier Francesco Cevolino e Domenico Maria Accellino a prestà züṛamèntu.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.22}}</ref>
Cuscì inte chéli dì a cumünitàe du feudu a se mette asèmme, pruandu a rebatte e decisciùi piàe a Ṿiènna, mandandu in attu, registràu da ‘n nutaiu, dund'u se fa presènte che i dui paìsci i l'éṛa da tèmpu sutte Zena. U fa istessu u Conte, che d'in Àutu u manda in autru papé, dund'u se fa cunusce cumme feudataṛiu da Repübbrica Zenese, ma sènz̄a che a situaz̄iùn a cange. Inte stu moddu i piemutesci i se pìa di dumini ciü ṿescìn aa maṛìna, de impurtanz̄a pe' i traffeghi ecunomichi versu a Riṿeṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.valtanarolife.com/localita/caprauna|tìtolo=Cravaüna, tra a ṿalâ du Pennavaire e chéla du Tàna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2016/07/07/la-storia-di-alto-tra-dispute-e-controversie-con-caprauna-unici-del-piemonte-affacciati-sul-mare-le-ricerche-di-bianco-e-ciciliot/|tìtolo= A stòṛia de Àutu, fra dispute e cuntruversie.Cun Craṿaüna ünicu paìse "afaciàu in sce u mà" du Piemunte.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
Dau [[1861]] u pàssa sutta au [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], suttu u mandamèntu XIII, de Urmea, intu circundaṛiu de Mundeṿì, scancelàu du [[1926]] e pöi passàu sutta a chélu de Cuni, pöi ṿegnüu pruincia. Da l'ànnu [[1946]] u l'è inta [[Italia|Repübbrica italiana]]. U fa parte de Üniùn muntana Alta Val Tanaro.
== Abitanti ==
=== Evulu''z̄''iùn demugràfica ===
{{Demografia/Cravòuna}}
=== Minuṛàn''z̄''e fuṛèste ===
Segundu l'[[ISTAT]], ai 31 de descèmbre du 2014, a Craṿaüna u gh'è 1 rescidènte fuṛèstu.
== Pòsti de interesse ==
[[File:Caprauna chiesa.jpg|thumb|Craṿaüna, a gescia de Sant'Antunìn|sinistra]]
=== Architetüṛe religiuse ===
* '''Gescia da parocchia de Sant'Antunìn''', (cunusciüa ascì numà cumme "A gescia"), faccia intu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-di-s-antonino-sec-xviii-38661-1-aea88b38debf4ee256f52935846578d2|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a gêxa de Sant'Antunìn.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uatoṛiu de San Bertumê''', inta ciaz̄z̄a da paìse, ataccu aa gescia, u l'è du [[XVI secolo|seculu XVI]]. Chi u gh'è a sêde da cunfraternita ch'a ne pòrta u nòmme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-di-san-bartolomeo-38603-1-a538f499e0cc875e6c52935913b3db72|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
L'Uratoriu de San Bertumé|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
* '''Gescetta de Sàn Roccu''', inta burgâ da Ruöia, faccia intu [[XIX secolo|seculu XIX]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesetta-di-san-rocco-fine-xix-sec-38662-1-6eacda0f539bef55e2cfef73cc4f2dc1|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a géxetta de San Ròccu.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref name=":0">{{Çitta web|url=https://danilodelorenzis.altervista.org/caprauna.html|tìtolo=Cravaüna, futugrafìe|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
* '''A Capélla de Guarnê''' o da Viscitaz̄iùn ascì, ch'a se tröva inta lucalitàe de Guarnê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-della-visitazione-loc-guarnero-38663-1-a8b6bec24a4939293de295150587cfc5|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a capeletta da a Vixitasiùn.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
*'''A Capella de San Bastiàn''', inta burgâ da Ciazöṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-dei-santi-fabiano-e-sebastiano-38600-1-9fbcfc49db83cb3a4295c50353b6d7f3|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a capeletta di Santi Fabiàn e 'Bastian.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capeletta de San Benàrdu''', pocu au de surva de cà du Pözzu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-san-bernardo-38601-1-b901d934811016ef49b071d4588bfed2|tìtolo=Còse vegghe, Cravaüna,
a capeletta de San Benàrdu|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
* '''Santuàṛiu de l'Asunta''', ciamâ de suènte dai abitanti du pòstu "A Capella", a se tröva versu u boscu, sutta aa via pruinciale, primma de Costabella.<ref name=":0" />
*'''Capeletta de Cà Suttane''', o ''da Madònna da Neṿe'', inta burgâ che ne pìa u nòmme.
=== Musei ===
A Craṿaüna u se tröṿa u museu etnugraficu dedicàu au paìse, ch'u mùstra futugrafìe, atrez̄z̄i e arnesci da ṿìtta cuntadina de chéi tèmpi, a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttuz̄èntu]]. Stu chi u l'è stàu duèrtu intu [[2000]] in sce l'iniz̄iàtiṿa di rescidènti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.valtanarolife.com/pages/museo-etnografico-di-caprauna|tìtolo=U museu etnugraficu de Craṿaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paìse a l'è pe'a ciü parte legâ a l'agricultüṛa e a l'alevamèntu, ma ascì au türismu, survatüttu pe'u trekking, e caminàe inti senté e e scalàe.
== Cultüṛa ==
[[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|A ràva de Craṿaüna]]
=== Dialettu de Craṿaüna===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèscimu argumentu in detaiu}}
A Craṿaüna u se parla in dialettu ch'u s'asemeia a chélu di autri paìsci da ṿalâ du Pennavaire. Fra e difeṛènz̄e ciü impurtanti ch'i cangia dau [[Lìgure céntro-òcidentâle|parlà di figui]]<ref group="n.">Cun sta paṛolla chi u se intènde i ligüṛi da maṛina e pe' u ciü da ṿalâ d'Ineja, cunusciüi intu paìse perché i ṿegniṿa a ṿènde e fighe; de contru u l'eṛa solitu che chéli de Craṿaüna i caṛasse da ste parte lì (cumme au [[Burgumau|Burgumaṛu]] o a [[Puntedasce|Pontedasce]]) pe' travaià inte l'uṛiṿe e inti gumbi. Dau nomme "figui" i seṛea da tiṛà föṛa e gènte de l'entrutèra arbenganese e da ṿalâ da Ceṿe.</ref> u gh'è a presènz̄a marcâ di sòi {{IPA|[ts]}} e {{IPA|[dz]}}, ch'i pia u pòstu da {{IPA|[s]}} e da {{IPA|[z]}} (se disce ''ciaz̄z̄a'' {{IPA|['tʃats:a]}} e nu ''ciassa'' {{IPA|['tʃas:a]}}, ''pözzu'' {{IPA|['pødz:u]}} e nu ''pöṡṡu'' {{IPA|['pøz:u]}}), trattu ch'u se presènta ascì inte l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]. Du rèstu a se fa cunusce ascì a prununz̄ia da r giasciâ, ch'a se tröva in genere fra vucâle, ch'a gh'è ascì inte carcün de l'autri dialetti de l'entrutèra de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e a l'è ben difeṛènte da chéla italiàna. Autra difeṛènz̄a de contu a l'è ch'u manca a "x" che de suènte a marca u sòn da j franz̄ese, sustituìa da u sòn "sc" duz̄e (cumme in ''sösciüṛa''), cuscì cumme a maneṛa de dì a "v" fra vucâle ch'a scumpaṛisce tostu e a se semeia a 'na ṿia de mèzzu fra a "v" e "u" (cumme inta paṛolla ''ciaṿe''). In ciü u gh'è de paṛolle ch'i se semeia ai dialetti de [[Naxin|Nascin]] e de [[Castergiancu]], che presempiu i g'han u passaggiu de furme in -yt- a -c-, e ducca, u ghe se disce ''làcce'' e nu ''làite'', ''nöcce'' e nu ''nötte'', fenomenu ch'u se tröṿa ascì inte z̄erte furme di verbi, cumme "dicciu" o "facciu".
De seguitu in elencu de paragùi fra u dialettu de Craṿaüna e chélli d'Arbenga e [[Castergiancu]].<ref>{{Çitta web|url=https://m.facebook.com/Amici-per-Caprauna-1779302538967585/?refid=13&__tn__=%2Cg|tìtolo=Asuciasiùn Amixi de Cravaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref>
{| class="wikitable"
!Craṿaüna
!Arbenga
!Castergiancu
|-
|Brüsciacafè<ref group="n.">Nomme che u indica in moddu specificu u cuntenitù dunde u se mette u cafè mascinàu</ref>
| -
|Còrnu
|-
|Cafetêṛa
|Cafete(r)a
|Cafete(r)a
|-
|Grattaia
|Gratà(r)a
|Grattai(r)a
|-
|Muṛinettu
|Mascinìn
|Mascinìn
|-
|Rasc-cettu
|Raspettu
|Raspettu
|-
|Scrùsce<ref group="n.">Lische sutì de legnu, de suṿente de nissöṛa, duveṛàe pe'a custruz̄iùn di caṿàgni; i l'esciste ascì di atressi ch'i i sèrve pe cegà e mette asemme 'sti tòcchi, inta tradiz̄iùn du paìse ciamài "Piccascrusce" o "Issascrusce".</ref>
|Scrùsce
|Scrùsce
|}
=== Asuciaz̄iùi ===
A Craṿaüna u gh'è difeṛènti asuciaz̄iùi, cumme a ''Pro Loco'', ch'a urganizza e manifestaz̄iùi intu paìse, l'asuciaz̄iùn ''Amici di Caprauna'', ch'a se interessa de tradiz̄iùi du postu e da valurizaz̄iùn da sucietàe du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/associazioni-enti|tìtolo=Asuciasiùi e enti, cumün de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> Nu manca ascì l'urganizaz̄iùn ''Isola di CapraUnica'', pe'a ripupulasiùn da burgâ da Ruöia.<ref>{{Çitta web|url=https://torino.repubblica.it/cronaca/2020/06/16/news/s-259338902/|tìtolo=U prugettu de l'ìsua de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref>
===Cüscina===
Tipica de ste parte a l'è a "[[Raṿa de Craṿaüna]]", inseṛìa intu prugramma de tütela Slow Food da l'ànnu [[2003]], duveṛâ pé diferènti piàtti da tradisiùn cumme i "sc-ciancùi", particulâre genere de pàsta fresca prepaṛàu inta ṿalâ du Pennavaire.<ref>{{Çitta web|tìtolo=A ràva de Cravaüna, scheda de descrisiùn|url=https://www.fondazioneslowfood.com/it/presidi-slow-food/rapa-di-caprauna/|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref>
== Feste e féṛe ==
* Festa da Furmagetta e du pan de ca', ai inìssi de aùstu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.piemontegiovani.it/news/festa-della-formaggetta-e-del-pan-de-ca-caprauna|tìtolo=a fèsta da furmagetta e du pàn de ca' 2018|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref>
* Festa de ràve, in utùbre.
* Mezz'aùstu a Craṿaüna, festa ch'a se tegne aa 'Sunta.
== Aministraz̄iùn ==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu [[2001]]|30 mazzu [[2006]]|Rinaldo Arnaldi|Indipendènte|scéndegu|
}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu [[2006]]|16 mazzu [[2011]]|Rinaldo Arnaldi|Lista civica|scéndegu|
}}
{{ComuniAmminPrec|16 mazzu [[2011]]|27 zenà [[2015]] |Marco Mordeglia|lista civica|scéndegu|
}}{{ComuniAmminPrec|17 freṿà [[2015]]|31 mazzu [[2015]]|Claudia Bergia
|-
|Cumisàṛiu prefetiz̄iu|}}{{ComuniAmminPrec|31 de mazzu [[2015]]|20 setèmbre [[2020]]|Paolo Ferraris|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|20 setèmbre [[2020]]|in càrega|Giuseppe Ruaro|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de Cumünicaz̄iùn ==
[[File:Colle caprauna 01.jpg|thumb|U stradùn dau pàssu da [[Còlla de Cravaüna|Còlla]]|sinistra]]
U teritòṛiu da cumüna u l'è culegàu cun Arbenga e cun Urmea graz̄ie au stradùn (SP216-SP14 intu tòccu sutta [[Pruvincia de Sann-a|Saùna]]), ch'a traversa tütta a ṿalâ du Pennavaire a partì d'Arbenga pé riṿà fin aa [[Còlla de Cravaüna|Còlla de Craṿaüna]] e da chì passàu u Preàllu, u se riṿa Cantaraina, in sciü a statale da Còlla de Naṿa. U traffegu de curieṛe u l'è servìu da l'aziènda de trasportu da pruincia de Sauna, a [[TPL Linea]].
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
{{clear}}
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]]
nvey3v6nf1zcde9e0c78rnszl4vud9n
B
0
17296
269975
235744
2026-05-25T18:44:16Z
Michæ.152
13747
Conligaménto a "Arfabêto latìn"
269975
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Alfabeto latin}}
'''B''' (minoscolo '''b''') a l'é a segonda letia de l'[[arfabêto latìn|alfabêto latin]]. In tante lengoe, conpreize e parlæ liguri, a raprezenta 'n'[[ocluxîva bilabiâle sonöra]] {{IPA|/b/}}, mentre çertidun âtre lengoe l'adêuvian pe raprezentâ âtre [[consonante bilabiâli]].
==Stöia==
{| class="wikitable"
|-
! [[Pr]]<br> egiçio
! [[Bet|Bēt]] [[Alfabêto fenîcio|fenîcia]] <br>
! [[Beta (letia)|Beta]] [[Alfabêto grêgo|grêgo]] <br>
! B <br>[[Alfabêto etrusco|etrusca]]
! B <br>româna
! [[beorc]] <br>[[Runn-e anglosassoni|runico]]
|- style="background-color:white; text-align:center;"
| [[File:EgyptianB-01.svg|64px|Egyptian hieroglyphic house]]
| [[File:PhoenicianB-01.svg|45px|Phoenician beth]]
| [[File:Beta uc lc.svg|50px|Greek beta]]
| [[File:EtruscanB-01.svg|30px|Etruscan B]]
| [[File:RomanB-01.svg|20px|Roman B]]
| [[File:Runic letter berkanan.svg|15px|Runic B]]
|}
{| class="wikitable"
|-
! B <br>[[Scrîtûa onciâle|onciâle]]
! B <br>[[Scrîtûa insolâre|insolâre]]
! B <br>[[Scrîtûa gòtica|gòtica]]
! B <br>in [[Antiqua]]
! B <br>româna moderna
|- style="background-color:white; text-align:center;"
| [[File:UncialB-01.png|20px|B onciâle]]
| [[File:Insular-b.svg|40px|b insolâre]]
| [[File:Blackletter b.png|40px|b gòtica]]
| [[File:Francesco Torniello da Novara Letter B 1517 (coloured).png|50px|B in Antiqua]]
| [[File:ModernRomanB-01.png|50px|B & b române]]
|}
A ⟨B⟩ româna a l'êa derivâ da-o [[Beta (letia)|beta]] maioscolo ⟨Β⟩ de l'[[alfabêto grêgo]], atraverso e seu varianti etrusche e cumann-e. A letia grêga a l'êa 'n'adatamento da letia fenîcia [[Bet|bēt]] ⟨𐤁⟩. O [[Geroglifichi egiçi|geroglifico]] [[Antîgo Egitto|egiçio]] pe-a [[consonante]] [[ocluxîva bilabiâle sonöra|/b/]] o l'êa 'n inmagine de 'n pê co-în schinco ⟨[[File:Hiero D58.png|10px|B]]⟩, ma o bēt ("câza" in [[Lengoa fenîcia|fenîcio]]) o l'êa 'na forma modificâ do ⟨[[Image:Proto-Canaanite - bet.png|20px|Bet]]⟩ [[Scrîtûa protoscinaitica|protoscinaitico]], probabilmente adatòu da 'n âtro geroglifico ⟨[[File:Egyptian-per2.PNG|20px|Per]]⟩, ch'o scignificâva "câza". S'asomegiâva ascì a-o geroglifico pe /h/ ⟨[[File:Hiero O4.png|15px|H]]⟩, ch'o scignificâva "câza" ò "rifuggio".
A-o tenpo di [[Grêgo bizantin|bizantin]], a letia grêga ⟨Β⟩ a vegnîva prononçiâ [[Fricatîva labiodentâle sonöra|/v/]], de mòddo che 'nto grêgo moderno a l'é ciamâ ''víta'' (scrîta βήτα). A letia [[Alfabêto cirillico|cirillica]] [[Ve (cirillico)|ve]] ⟨В⟩ a raprezenta o mæximo son, donca a l'êa stæta svilupâ 'na variante ⟨Б⟩ pe raprezentâ o son /b/ de [[lengoe slâve]]. O grêgo moderno no l'à 'na letia pe l'ocluxîva bilabiâle sonöra, e trascrîve sto son co-o [[digrafo]]/[[ligamme consonantico]] ⟨μπ⟩, ''mp'').
In [[Inghiltæra]], a ⟨[[File:UncialB-01.png|12px|B]]⟩ [[Scrîtûa onciâle|onciâle]] e a ⟨[[File:Half-uncial b.png|10px|b]]⟩ [[Scrîtûa semionciâle|semionciâle]], introdûte da-i miscionâi [[Miscion gregoriann-a|gregorien]] e [[Moneghêximo irlandeize|irlandeizi]], aveivan dæto òrigine a-a ⟨[[File:Insular-b.svg|10px|b]]⟩ da [[scrîtûa insolâre]]. A [[conquista normann-a de l'Inghiltæra]] a l'aveiva reizo popolâri e forme semionciâli [[Scrîtûa carolinn-a|carolinn-e]], che s'êan pöi svilupæ 'nta ⟨[[File:Blackletter b.png|10px|b]]⟩ [[Scrîtûa gòtica|gòtica]]. In gîo a-o 1300, a distinçion tra maioscole e minoscole a l'êa aomentâ, e e dôe aveivan scignificâti diversci. Dòppo l'invençion da [[stampa]] 'nto XV secolo, o [[Sacro Impêo Roman|Sacro Româno Inpêo]] e a [[Scandinavia]] aveivan continoòu a dêuviâ forme gòtiche, mentre l'Inghiltæra dêuviâva e scrîtûe [[Scrîtûa umanistica|umanistica]] e [[Antiqua|antiqua]] svilupæ 'nte l'Italia do [[Rinascimento italian|Rinascimento]] da 'na conbinaçion de iscriçioin române e testi carolin.
==Ûzo 'nti scistêmi de scrîtûa==
===Ligure===
Inte [[Lengoa ligure|parlæ liguri]], a ⟨b⟩ a raprezenta l'[[ocluxîva bilabiâle sonöra]] {{IPA|/b/}}, comme 'nta paròlla ''bacan''.
===Âtre lengoe===
Tante âtre lengoe dêuvian a ⟨b⟩ pe raprezentâ 'n'ocluxîva bilabiâle sonöra.
Inte l'[[Lengoa estone|estone]], l'[[Lengoa islandeize|islandeize]] e o [[Pinyin]] cineize, ⟨b⟩ no raprezenta 'na consonante sonöra, ma 'na {{IPA|/p/}} sorda, ch'a peu fâ contrasto co-îna {{IPA|/p:/}} [[Radogiamento consonantico|radogiâ]] (inte l'estone) ò 'na {{IPA|/pʰ/}} [[Aspiraçion (fonetica)|aspirâ]] (into Pinyin, o daneize e l'islandeize) rapresentæ da 'na [[P|⟨p⟩]]. Inta [[Lengua fijann-a|lengoa figiann-a]], ⟨b⟩ a raprezenta 'na [[consonante prenasalizâ]] {{IPA|/mb/}}, mentre into [[Lengoa zulu|zulu]] e o [[Lengoa xhosa|xhosa]] a raprezenta 'na [[consonante inploxîva]] {{IPA|/ɓ/}}, ch'a contrasta co-o [[digrafo]] ⟨bh⟩ ch'o raprezenta {{IPA|/b/}}. O [[Lengoa finlandeize|finlandeize]] o dêuvia a ⟨b⟩ sôlo 'nti [[Prestito lingoistico|prestiti lengoistichi]].
===Trascriçion fonetica===
Inte l'[[alfabêto fonetico internaçionâle]], [b] s'adêuvia pe raprezentâ o [[föno]] de l'[[ocluxîva bilabiâle sonöra]]. Inti scistêmi de trascriçion fonològica de çertidun lengoe, /b/ a peu êse deuviâ pe raprezentâ 'n fonêma tenoe, no pe fòrsa aspiròu, ch'o contraste co-îna /p/ ciù "fòrte" (ch'a peu avei ciù aspiraçion, tenscion ò duâta).
==Âtri ûzi==
B o raprezenta anche 'na [[nòtta de mûxica]]: inti paizi donde se parla ingleize, a raprezenta a nòtta [[Si]].
Inta scensa di computer, B o l'é o scinbolo do [[byte]], 'n'unitæ de informaçion digitâle.
Inta chimica, B o l'é o scinbolo do [[Boro|bòro]], 'n elemento chimico.
== Vôxe corelæ ==
* [http://www.treccani.it/vocabolario/b-b/ ''bé'' in scia Treccani]
{{clear}}
== Atri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Letie latinn-e]]
d2oxd2b67v6xqtngd2byfd0wkl34eks
Template:Alfabeto latin
10
17297
269983
258176
2026-05-25T18:48:42Z
Michæ.152
13747
Conligaménto a "Arfabêto latìn"
269983
wikitext
text/x-wiki
{| class="infobox" style="float:right;-webkit-border-radius:.25em;border-radius:.25em;width:17em;" cellspacing="4"
<includeonly>|-
! colspan="4" style="padding:.5em;" | [[Image:Latin alphabet {{{uc|{{PAGENAME}}}}}{{{lc|{{lc:{{PAGENAME}}}}}}}.svg|center|{{{uc|{{PAGENAME}}}}}]]</includeonly>
|-
! colspan="4" style="background:#ccf;padding:.4em;-moz-border-radius:.25em;-webkit-border-radius:.25em;border-radius:.25em;" | [[Arfabêto latìn|Alfabêto latìn]]
|- style="text-align:center;"
|width="25%"|[[A|Aa]]||width="25%"|[[B|Bb]]||width="25%"|[[C|Cc]]||width="25%"|[[D|Dd]]||width="25%"| ||width="25%"|
|- style="text-align:center;"
|[[E|Ee]]||[[F|Ff]]||[[G|Gg]]||[[H (leita)|Hh]]
|- style="text-align:center;"
|[[I|Ii]]||[[J|Jj]]||[[K|Kk]]||[[L|Ll]]
|- style="text-align:center;"
|[[M|Mm]]||[[N|Nn]]||[[O|Oo]]||[[P|Pp]]
|- style="text-align:center;"
|[[Q|Qq]]||[[R|Rr]]||[[S|Ss]]||[[T|Tt]]
|- style="text-align:center;"
||[[U|Uu]]||[[V|Vv]]||[[W|Ww]]||[[X|Xx]]
|- style="text-align:center;"
||[[Y|Yy]]||[[Z|Zz]]
|-
! colspan="4" style="background:#ccf;padding:.4em;-moz-border-radius:.25em;-webkit-border-radius:.25em;border-radius:.25em;" | Létie azontîve de [[parlæ liguri]]
|- style="text-align:center;"
|width="16.6667%"|[[Æ|Ææ]]||width="16.6667%"|[[Ç|Çç]]||width="16.6667%"|[[Ë|Ëë]]||width="16.6667%"|[[Ñ|Ññ]]||width="16.6667%"| ||width="16.6667%"|
|- style="text-align:center;"
|[[Ň|Ňň]]||[[Ö|Öö]]||[[Œ|Œœ]]||[[Ř|Řř]]
|- style="text-align:center;"
|[[Š|Šš]]||[[Ṡ|Ṡṡ]]||[[Ü|Üü]]
|}<noinclude>
[[Categorîa:Template]]</noinclude>
ax6vi1nqtlfjkzwf4atfilzcncrs93a
C
0
17298
269977
225192
2026-05-25T18:46:09Z
Michæ.152
13747
Conligaménto a "Arfabêto latìn"
269977
wikitext
text/x-wiki
{{Alfabeto latin}}
'''C''' (minoscolo '''c''') a l'é a tersa letia de l'[[Arfabêto latìn|alfabêto latin]].
== Stöia ==
{| class="wikitable"
|-
! ''[[Gimel|Gaml]]'' <br />fenîcia
! ''[[Gimel|Ğīm]]'' <br />araba
! ''[[Gimel]]'' <br />ebraica
! ''[[Gamma]]'' <br />grêga
! C <br />etrusca
! C (G)<br />latinn-a antîga
|- style="background:white; text-align:center;"
|[[File:Phoenician gimel.svg|30px|Gimel fenîcio]]
|[[File:Jiim-individua.svg|30px|Ğīm arabo]]
|[[File:Gimel Hebrew.svg|20px|Gimel ebraico]]
|[[File:Gamma uc lc.svg|55px|Gamma grêgo]]
|[[File:EtruscanC-01.svg|30px|C etrusca]]
|[[File:Old Latin G.svg|20px|Latin antîgo]]
|}
⟨C⟩ e ⟨G⟩ son derivæ da-a mæxima letia [[Lengoe semitiche|semitica]] ciamâ [[gimel]], che fòscia a l'êa 'n adatamento de 'n [[Geroglifichi egiççi|geroglifico egiçio]] ch'o raprezentâva 'n caciafrusto (che poieiva êse o scignificâto do nomme ''gimel''), ò fòscia a raprezentâva 'n camello, che i Semiti ciamâvan ''gamal''.
Inta [[lengoa etrusca]], e [[Consonante ocluxîva|consonante ocluxîve]] no faxeivan contrasto con consonante [[Sonòrizaçion|sonöre]], donca a ⟨[[Gamma|Γ]]⟩ [[Lengoa grêga antîga|grêga]] a l'êa stæta adotâ 'nte l'[[alfabêto etrusco]] pe raprezentâ {{IPA|/k/}}. Za inte l'alfabêto grêgo òcidentâle, a gamma a l'aveiva 'na forma ⟨[[File:Early Etruscan C.gif|15px]]⟩ inte l'etrusco antîgo, pöi ⟨[[File:Classical Etruscan C.gif|15px]]⟩ inte l'etrusco clascico. Into latin clascico, a l'êa diventâ ⟨{{Maioscolétto|c}}⟩. Inte iscriçioin latinn-e antîghe, e letie ⟨{{maioscolétto|c k q}}⟩ êan adêuviæ pe raprezentâ i soin {{IPA|/k/}} e {{IPA|/ɡ/}}, che no êan distinti inta scrîtûa: ⟨{{maioscolétto|q}}⟩ s'adêuviâva pe raprezentâ {{IPA|/k/}} ò {{IPA|/ɡ/}} primma de 'na vocâle ariondâ, ⟨{{maioscolétto|k}}⟩ primma da ⟨{{maioscolétto|a}}⟩, e ⟨{{maioscolétto|c}}⟩ inte l'âtre poxiçioin.
Into III secolo a.C., o l'êa stæto introdûto 'n caratere modificòu pe {{IPA|/ɡ/}}, e a ⟨{{maioscolétto|c}}⟩ s'adêuviâva pe {{IPA|/k/}}. L'ûzo da ⟨{{maioscolétto|c}}⟩ (e da seu variante ⟨{{maioscolétto|g}}⟩) o l'aveiva finîo pe rinpiasâ quæxi tutte e ⟨{{maioscolétto|k}}⟩ e ⟨{{maioscolétto|q}}⟩. Donca, a partî da-o perîodo clascico, ⟨{{maioscolétto|g}}⟩ a s'adêuviâva comme pægia da gamma grêga, e a ⟨{{maioscolétto|c}}⟩ comme pægia da kappa; questo o se peu vedde 'nta romanizaçion de paròlle grêghe, comme 'ΚΑΔΜΟΣ', 'ΚΥΡΟΣ', e 'ΦΩΚΙΣ': '{{maioscolétto|cadmvs}}', '{{maioscolétto|cyrvs}}' e '{{maioscolétto|phocis}}'.
Into [[latin volgâre]], a letia a s'êa [[Palatalizaçion|palatalizâ]] inte {{IPA|/t͡ʃ/}} ò {{IPA|/t͡s/}} davanti e vocâle frontæ ⟨{{maioscolétto|e i}}⟩.
==Prononçia e ûzo==
{| class="wikitable mw-collapsible"
|+Prononçia de Cc
! colspan="5" |Prononçia ciù comun: {{IPA|/ts/}}
''E lengoe 'n corscîvo no adêuvian l'[[Arfabêto latìn|alfabêto latin]]''
|-
!Lengoa
!Dialetto/i
!Prononçia ([[Alfabêto fonetico internaçionâle|IPA]])
!Poxiçion
!Nòtte
|-
! colspan="2" |[[Lengoa azêra|azêro]]
|{{IPA|/dʒ/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengue berbere|''berbero'']]
|{{IPA|/ʃ/}}
|
|trasliteraçion
|-
! colspan="2" |[[Lengoa bukawa|bukawa]]
|{{IPA|/ʔ/}}
|
|
|-
! colspan="2" rowspan="2" |[[Lengoa catalann-a|catalan]]
|{{IPA|/k/}}
|
|
|-
|{{IPA|/s/}}
|Primma de ''e'', ''i''
|
|-
! colspan="2" rowspan="2" |[[Lengua ceca|cêco]]
|{{IPA|/ts/}}
|
|
|-
|{{IPA|/s/}}
|Primma de ''e'', ''i'', ''y''
|
|-
![[Lengua cineise|cineize mandarin]]
![[Lengoa cineize standard|standard]]
|{{IPA|/tsʰ/}}
|
|trasliteraçion [[pinyin]]
|-
![[Lengoa curda|curdo]]
![[Lengoa curda setentrionâle|kurmanji]]
|{{IPA|/dʒ/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengoa figiann-a|figian]]
|{{IPA|/ð/}}
|
|
|-
! colspan="2" rowspan="2" |[[Lengua françèise|françeize]]
|{{IPA|/k/}}
|
|
|-
|{{IPA|/s/}}
|Primma de ''e'', ''i'', ''y''
|
|-
! colspan="2" |[[Lengoa fula|fula]]
|{{IPA|/tʃ/}}
|
|
|-
! colspan="2" rowspan="2" |[[Lengoa gaelica scoçeize|gaelico scoseize]]
|{{IPA|/kʰ/}}
|
|
|-
|{{IPA|/kʰʲ/}}
|Primma de ''e'', ''i'', ò dòppo ''i''
|
|-
! colspan="2" |[[Lengua galleise|galeize]]
|{{IPA|/k/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengoa hausa|hausa]]
|{{IPA|/tʃ/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengua indonexiann-a|indonezian]]
|{{IPA|/tʃ/}}
|
|
|-
! colspan="2" rowspan="2" |[[Lengua ingleise|ingleize]]
|{{IPA|/k/}}
|
|
|-
|{{IPA|/s/}}
|Primma de ''e'', ''i'', ''y''
|
|-
! colspan="2" rowspan="2" |[[Lengoa irlandeize|irlandeize]]
|{{IPA|/k/}}
|
|
|-
|{{IPA|/c/}}
|Primma de ''e'', ''i'', ò dòppo ''i''
|
|-
! colspan="2" rowspan="2" |[[Lengua italiann-a|italian]]
|{{IPA|/k/}}
|
|
|-
|{{IPA|/tʃ/}}
|Primma de ''e'', ''i''
|
|-
! colspan="2" |[[Lengua lettone|lettone]]
|{{IPA|/ts/}}
|
|
|-
! colspan="2" rowspan="2" |[[Lengoa ligure|ligure]]
|{{IPA|/k/}}
|
|
|-
|{{IPA|/tʃ/}}
|Primma de ''e'', ''eu'', ''i''
|
|-
! colspan="2" |[[Lengua maleise|maleize]]
|{{IPA|/tʃ/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengoe mandingo|mandingo]]
|{{IPA|/tʃ/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengua polacca|polacco]]
|{{IPA|/ts/}}
|
|
|-
! colspan="2" rowspan="2" |[[Lengoa portogheize|pòrtogheize]]
|{{IPA|/k/}}
|
|
|-
|{{IPA|/s/}}
|Primma de ''e'', ''i'', ''y''
|
|-
! colspan="2" rowspan="2" |[[Lengua romenn-a|romêno]]
|{{IPA|/tʃ/}}
|Primma de ''e'', ''i''
|
|-
|{{IPA|/k/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengoa serbocroâta|serbocroâto]]
|{{IPA|/ts/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengua slovacca|slovacco]]
|{{IPA|/ts/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengua sloven-a|slovêno]]
|{{IPA|/ts/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengoa sòmala|sòmalo]]
|{{IPA|/ʕ/}}
|
|
|-
! rowspan="3" |[[Lengua spagnòlla|spagnòllo]]
!tutti
|{{IPA|/k/}}
|
|
|-
![[Spagnòllo de Spagna|eoropêo]]
|{{IPA|/θ/}}
|Primma de ''e'', ''i'', ''y''
|
|-
![[Spagnòllo american|american]], [[Spagnòllo andalôzo|andalôzo]], [[Spagnòllo canâio|canâio]]
|{{IPA|/s/}}
|Primma de ''e'', ''i'', ''y''
|
|-
! colspan="2" |[[Lengoa tatara de Crimêa|tataro de Crimêa]]
|{{IPA|/dʒ/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengoa turca|turco]]
|{{IPA|/dʒ/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengoa unghereize|unghereize]]
|{{IPA|/ts/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengoa xhosa|xhosa]]
|{{IPA|/ǀ/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengoa yabem|yabem]]
|{{IPA|/ʔ/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengoa yup'ik|yup'ik]]
|{{IPA|/tʃ/}}
|
|
|-
! colspan="2" |[[Lengoa zulu|zulu]]
|{{IPA|/ǀ/}}
|
|
|}
===Trasliteraçion===
⟨c⟩ a s'adêuvia ascì pe-a trasliteraçion do ⟨ц⟩ [[Alfabêto cirillico|cirillico]] – de vòtte rinpiasâ dò-u digramma ⟨ts⟩ – inte forme latinn-e do [[Alfabêto cirillico serbo|serbo]], do [[Alfabêto cirillico macedone|macedone]] e de l'[[Alfabeto cirillico ucrain|ucrain]].
===Âtri scistemi===
Comme scinbolo fonetico, a ⟨c⟩ minoscola a s'adêuvia 'nte l'[[alfabêto fonetico internaçionâle]] e 'nte l'[[X-SAMPA]] pe raprezentâ l'[[ocluxîva palatâle sorda]] {{IPA|/c/}}, e-a ⟨C⟩ maioscola a l'é o scinbolo X-SAMPA pe-a [[fricatîva palatâle sorda]] {{IPA|/ç/}}.
===Digrammi===
Gh'é diversci digrammi ch'adêuvian a ⟨c⟩:
* O ciù comun l'é ⟨ch⟩, e 'n certidun lengoe (comme o [[Lengua tedesca|tedesco]]) o l'é asæ ciù uzòu da sôla ⟨c⟩. O peu raprezentâ varri soin inte varie lengoe.
* Çertidun lengoe germaniche, comme l'[[Lengua ingleise|ingleize]], o tedesco e-o [[Lengoa svedeize|svedeize]], adêuvian o digramma ⟨ck⟩ pe raprezentâ o son {{IPA|/k/}} dòppo 'na vocâle curta
* O digramma ⟨cz⟩ o raprezenta o son {{IPA|/t͡ʃ/}} into [[Lengua polacca|polacco]] e 'nte l'[[Lengoa unghereize|unghereize]].
* O digramma ⟨cs⟩ o raprezenta o son {{IPA|/t͡ʃ/}} inte l'[[Lengoa unghereize|unghereize]].
* O digramma ⟨sc⟩ raprezenta {{IPA|/ʃ/}} inte l'italian e 'nte çertidun lengoe inparentæ a lê (tra e quæ o ligure), oltre che 'nte l'[[Lengoa ingleize antîga|ingleize antîgo]] (ma sôlo davanti a [[Vocâle frontâ|vocâle frontæ]]; âtrimenti o raprezenta {{IPA|/sk/}})
===Trigrammi===
* O trigramma ⟨scc⟩, inte parlæ liguri, o raprezenta {{IPA|/ʃtʃ/}}, davanti a ''e'', ''eu'' e ''i''.
* O trigramma ⟨sch⟩, into tedesco, o raprezenta {{IPA|/ʃ/}}.
==Carateri corelæ==
===Carateri inparentæ===
*𐤂 : a letia [[Alfabêto fenîcio|semitica]] [[Gimel]], da-a quæ gh'an avûo òrigine i segoenti scinboli
**Γ γ : a letia [[Alfabêto grêgo|grêga]] [[Gamma]], da-a quæ derîva a C
***G g : a letia latinn-a [[G]], derivâ da-a C
*Scinboli fonetichi corelæ a-a C:
**{{IPA|ɕ}} : C minoscola con risso
**ʗ : [[ʗ|C alonghîa]]
*[[ᶜ]] : letia modificatrîce C minoscola
*[[ᶝ]] : letia modificatrîce C minoscola con risso
*ᴄ : C in maioscoletto; a l'é adêuviâ 'nte l'[[Alfabêto fonetico uràlico]]
*Ꞔ ꞔ : C con lensin palatâle, adêuviâ pe scrîve o cineize mandarin segondo a primma verscion da romanizaçion [[pinyin]]
*C con [[Diacritico|diacritichi]]: [[Ć|Ć ć]] [[Ĉ|Ĉ ĉ]] [[Č|Č č]] [[Ċ|Ċ ċ]] [[Ḉ|Ḉ ḉ]] [[Ƈ|Ƈ ƈ]] [[C̈|C̈ c̈]] [[Ȼ|Ȼ ȼ]] [[Ç|Ç ç]] Ꞔ [[ꞔ]] [[Ꞓ|Ꞓ ꞓ]]
*Ↄ ↄ : [[letie claodiann-e]]
===Ligatûe, abreviaçioin, segni e scinboli derivæ===
*© : [[©|scinbolo do copyright]]
*℃ : [[℃|graddi Celsius]]
*¢ : [[¢|çentêximo]]
*₡ : [[₡|colón (valûta)]]
*₢ : [[₢|cruzeiro braxilian (valûta)]]
*₵ : [[₵|cedi ganeize (valûta)]]
*₠ : [[unitæ de conto eoropêa]] CE
*<math>\mathbb{C}</math> : C in [[grascetto da lavagna]], ch'a raprezenta i [[Numero conplesso|numeri conplesci]]
*ℭ : [[ℭ|C in scrîtûa gòtica]]
*Ꜿ ꜿ : abreviaçion [[Etæ de Mëzo|medievâle]] de scilabe ''con-'' e ''com-'' into latin, e de ''-us'' e ''-os'' into pòrtogheize
== Vôxe corelæ ==
* [[Ç]]
* [[Çediggia]]
== Colegaménti esterni ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Letie latinn-e]]
jwfebzbfmceccte7b5wzqfaam1i54b6
D
0
17300
269979
182606
2026-05-25T18:46:47Z
Michæ.152
13747
Conligaménto a "Arfabêto latìn"
269979
wikitext
text/x-wiki
{{Alfabeto latin}}
'''D''' (minóscolo '''d'''), ciamâ ascì '''dé''', a l'é a quarta létia de l'[[Arfabêto latìn|alfabêto latìn]]. A s'é evolûa da létia greca dèlta (Δ δ) e gh'a di origine comûni co-a létia çirillica [[Д|Д д]].
Inte parlæ liguri a raprezenta o són {{IPA|/d/}}.
{{clear}}
== Colegaménti esterni ==
{{interprogetto}}
[[Categorîa:Letie latinn-e]]
mozr1d507pwp86qrgnp53ddf0h3yx3b
E
0
17301
269981
182603
2026-05-25T18:47:34Z
Michæ.152
13747
Conligaménto a "Arfabêto latìn"
269981
wikitext
text/x-wiki
{{Alfabeto latin}}
'''E''' (minóscolo '''e''') a l'é a quinta létia de l'[[Arfabêto latìn|alfebêto latìn]] e di seu derivæ. A s'é evolûa da létia greca èpsulön (Ε ε) e gh'a di origine comûni co-e létie çirilliche [[Е (çirillico)|Е е]] e [[Э|Э э]].
Inte parlæ liguri a raprezenta i soin {{IPA|e}} e {{IPA|ε}}
== Vôxe corelæ ==
* [[Æ]]
{{clear}}
== Atri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Letie latinn-e]]
r8q13ao359khrpnsxdq05vu40uqq8tb
National Gallery
0
18098
269993
243680
2026-05-26T05:24:58Z
Surajr7
19910
269993
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Piero della Francesca - Baptism of Christ - WGA17595.jpg|thumb|[[Piero della Francesca]], ''Batézzo do Crìsto'']]
Inaugurâ into [[1838]] da-a reginn-a [[Vitöria d'Inghiltæra]], inte 'n edifiçio nêuvo a [[Londra]], a-o lato nòrd de [[Trafalgar Square]], a '''National Gallery''' a consèrva òpere de artisti ben ben avoxæ, comme [[Monet]], [[Vincent Van Gogh]] (''Gîasôi'', 1888), [[Degas]], [[Cézannes]], [[Canaletto]] (''Corte do scöpelìn'', 1727-1728), [[Rubens]] (''Sanson e Dalila'', 1610 c.), [[Rembrandt]], [[Jan Vermeer]], ''Dònna In pê a-o virginale'', 1670), [[Jan van Eyck]], ''Ritræto di Arnolfini'', 1434), [[Caravaggio]] (''Çénn-a a Emmaus'', 1601), [[Tiçiàn Vecellio]] (''Bacco e Arianna'', 1520), [[Michelangelo Buonarroti]], [[Leonardo da Vinci]] (''Vèrgine de-e ròcce''), [[Sandro Botticelli]], [[Dria Mantegna]], [[Raffaello Sanzio]] (''Madònna di ganéufani'', 1506) e de çellebri pitoî ingleixi, prezénpio [[Turner]] (''The Fighting Temeraire'', 1839) e [[Constable]].
[[Immaggine:National Gallery 1st floor plan.gif|thumb|300 px|center|Schêma da National Gallery - 1° ciàn]]
=== Coleçioìn ===
A National Gallery a l'è suddivîza in quàttro grùppi de sale de espoxiçión, in bâze a-o perîodo stòrico: dipìnti da-o 1250 a-o 1500 (bleu, in a Sainsbury Wing), da-o 1500 a-o 1600 (viovétto), da-o 1600 a-o 1700 (giâno) e da-o 1700 a l'iniçio do 1900 (vèrde).
== Galerîa de inmàgine ==
<br><gallery>
Immaggine:Jan van Eyck - Portrait of a Man (Self Portrait?) 1433.jpg|[[Jan van Eyck]], ''Ritræto de òmmo'', 1433
Immaggine:Leonardo da Vinci - Virgin of the Rocks (National Gallery London).png|[[Leonardo da Vinci]], ''Vèrgine de-e ròcce'', 1502-1503
Immaggine:Queen Elizabeth I by George Gower.jpg|[[George Gower]], ''Elisabetta d'Inghiltæra'', 1588 c.
Immaggine:Sassoferrato - Jungfrun i bön.jpg|[[Sassoferrato]], ''Anonciaçión da Madònna'', 1640-1650
Immaggine:Half-figure of a bearded man with beret, Rembrandt van Rijn, c. 1653, National Gallery, London.jpg|[[Rembrandt van Rijn]], ''Òmmo co-o beretto'', 1653
Immaggine:Lady Seated at a Virginal, Vermeer, The National Gallery, London.jpg|[[Vermeer]], ''Dònna asetâ a-o virginale'', 1670-1672 c.
Immaggine:MANET - Música en las Tullerías (National Gallery, Londres, 1862).jpg|[[Édouard Manet]], ''Mûxica a le Tulleries'', 1862
</gallery>
== Bibliografîa ==
=== Lìbbri ===
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusto Gentili|outô2=William L. Barcham|outô3=Linda Whiteley|tìtolo=Paintings in the National Gallery|url=https://books.google.it/books?id=FjKdkQEACAAJ&dq|ànno=[[2000]]|editô=Brown Little|çitæ=[[Londra]]|léngoa=EN|ISBN=0-316-85452-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Christopher Baker|outô2=Tom Henry|tìtolo=The National Gallery Complete Illustrated Catalogue|url=https://books.google.it/books?id=HNlvQgAACAAJ&dq|ànno=[[2001]]|editô=National Gallery Company|çitæ=[[Londra]]|léngoa=EN|ISBN=0-300-08829-9}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Martin Davies|outô2=Dillian Gordon|tìtolo=The Early Italian Schools Before 1400|url=https://books.google.it/books?id=BLGPAAAACAAJ&dq|ànno=[[1994]]|editô=Yale University Press|çitæ=[[New Haven]]|léngoa=EN|ISBN=0-300-06138-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dillian Gordon|tìtolo=The Fifteenth Century Italian Paintings|url=https://books.google.it/books?id=fnouGwAACAAJ&dq|ànno=[[2003]]|editô=National Gallery Company|çitæ=[[Londra]]|léngoa=EN|ISBN=0-300-09157-5}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Alexander Auf der Heyde|tìtolo=National Gallery, Londra|ànno=[[2003]]|editô=Scala Group|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Louise Govier|outô2=Erika Langmuir|tìtolo=National Gallery. Una breve visita|ànno=[[2017]]|editô=National Gallery Company|çitæ=[[Londra]]|léngoa=EN|ISBN=978-1-857-09629-3}}
=== CD-ROM ===
* ''The National Gallery complete illustrated catalogue'', London, National Gallery company, 2001.
== Âtri progètti ==
{{interprogetto}}
== Colegaménti esterni ==
* National Gallery, contact-us, [https://www.nationalgallery.org.uk/about-us/contact-us]
* National Gallery, Guida in italiano, [https://web.archive.org/web/20191109165911/https://www.nationalgallery.org.uk/visiting/italian]
{{Müsei (àrte)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Musei in Inghiltæra]]
28no5wm4ixqf3n875jtw8pqimwu9pgl
John Quincy Adams
0
19068
269948
226416
2026-05-25T12:53:47Z
GeertivpBot
15241
#pwb Copy label DEFAULTSORT:
269948
wikitext
text/x-wiki
'''John Quincy Adams''' ([[Braintree]] (Massachusetts), 11 lùggio 1767 - [[Washington D.C.]], 23 frevâ 1848), politico e fìggio do John Adams,<br> o l'é stæto o VI Prescidente di [[Stati Unïi d'America|Stati Unîi d'America]] (1825-1829).
{{Biografia
|inmàgine = John Quincy Adams MET DT1666.jpg
|px = 160px
|descriçión = <small>John Quincy Adams, dagherotìpo</small>
|nàscita = Braintree (Massachusetts), 11 lùggio 1767
|mòrte = Washington D.C., 23 frevâ 1848
|paize =
|profesción = [[politico]]
|move =
}}
== Vìtta ==
{{clear}}
== Atri progètti ==
{{DEFAULTSORT:Adams, John Quincy}}
{{Interprogetto}}
{{Prescidenti di Stati Unïi d'America}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Prescidenti di Stati Unïi d'America|Adams, J. Q.]]
6xfxb2rpchrm5msal5ryk74pnuf40gv
Mandello del Lario
0
25385
269965
269942
2026-05-25T14:16:58Z
Luensu1959
1211
nomme originäio
269965
wikitext
text/x-wiki
'''Mandello del Lario''' (''Mandell'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Mandello del Lario
|Panorama = Lake Como Lecco Arm 2.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Lecco
|Amministratore locale = Riccardo Fasoli
|Partito = lìsta cìvica de céntro-drîta ''Il paese di tutti''
|Data elezione = 1-6-2015
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Abbadia Lariana]], [[Ballabio]], [[Esino Lario]], [[Lecco]], [[Lierna]], [[Oliveto Lario]], [[Pasturo]], [[Valbrona]] (CO), [[Valmadrera]]
|Nome abitanti = (it) ''Mandellesi''
|Patrono = Sàn Loénso
|Festivo = 10 agósto
|Mappa = Map_of_comune_of_Mandello_del_Lario_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Mandello del Lario inta provìnsa de Lecco.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
[[Immaggine:Asilo di Via Monastero, Mandello del Lario, entrata a lago.jpg|thumb|280px|Asilo inta via Monastero a Mandell|centro]]
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Lecco}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]]
sgnysujg7gvqxr4xyiqcc040pno17pa
Jan van Eyck
0
28019
269994
269472
2026-05-26T05:37:20Z
Surajr7
19910
269994
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Giovanni Van-Eyck.jpg|thumb|150px|''Jan van Eyck'', ràmmo de G. B. Cecchi, 1769<ref>''Serie degli uomini i più illustri nella pittura, scultura, e architettura''.</ref>]]
'''[[Jan van Eyck]]''' (1390 ca. - [[9 lûggio]] [[1441]]) o l'é stæto 'n [[pittô]] de schêua fiamìnga.
== Vìtta ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== Galerîa de òpere ==
<gallery widths="220" heights="220" mode="packed" caption="".>
Jan van Eyck - Portrait of a Man (Self Portrait?) 1433.jpg|''Ritræto de 'n òmmo co-o turbànte róscio'', 1433 ([[National Gallery]] - Londra)
The Virgin with Chancellor Rolin by Jan van Eyck (Louvre).webp|''Vèrgine co Bambìn'', 1435 ca. ([[Louvre]])
Eyck Margaret.jpg|''Ritræto de Margaret van Eyck'', 1439 (Groeningemuseum - [[Bruges]])
</gallery>
== Nòtte ==
<references />
{{S}}
{{Clear}}
== Âtri progètti ==
{{interprogetto}}
{{Pittûa (àrte)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Pitoî fiamìnghi|Eyck]]
15h4ybm5qlqw4xdlyekf0gbway1lys2
Utente:Michæ.152
2
31538
269995
269850
2026-05-26T11:51:53Z
Michæ.152
13747
269995
wikitext
text/x-wiki
{{Çitaçión|''O ténpo o pàssa e-a mòrte a vén,<br>
biâti quélli ch'àn fæto do bén.''}}
Me ciàmo Michele (Michelìn), són nasciûo a Zêna e ò pasòu i prìmmi doî ànni da mæ vìtta a Pêgi, ma òua staggo a Cornigén co-a mæ famìggia. Me són diplomòu a-o licêo scientìfico Enrico Fermi de Sàn Pê d'Ænn-a e a-o moménto són derê a studiâ Odontoiatrîa a l'Universcitæ de Zêna. Insémme a-o mæ percórso di stùddi scentìfichi, ò maturòu ànche ‘na fòrte pasción pe-e disciplìnn-e umanìstiche, ch'a m'à sponciòu a interesâme sôviatùtto de filosofîa e de letiatûa clàscica grêga e latìnn-a. Óltre a-a letûa, dónca, me piâxe ànche pasâ o mæ ténpo lìbero inta natûa, de spésso in biciclétta in scê artûe de Zêna ò a caminâ pe sentê in scî mónti.
O mæ mesiâo o l'é de Pra, dónde l'é cresciûo mæ poæ ascì, ma l'é stæto de lóngo ræo sentî parlâ zenéize in famìggia, cómme òrmâi o càpita in tànti câxi. A ògni mòddo a mæ pasción pe-a letiatûa a m'à permìsso de megioâ o mæ zenéize co-a letûa di seu gréndi scritoî, sôviatùtto do Martin Piaggio e do Federico Gazzo. Cosci ò deçîzo de inparâ a adêuviâ a grafîa ofiçiâ pe fornî a mæ contribuçión, picìnn-a e inperfètta, inta trasmisción de ‘na tradiçión inportànte, ch'a pâ fâ de lóngo ciù fadîga a sorvevîve a-e generaçioìn.
Ingenoaménte credûo coruçión de ‘na ciù viâxa léngoa italiànn-a, de spésso into pasòu o patrimònio di dialètti o l'é stæto dæto pe segûo e ànsi conscideròu inbaràsso pe superâ ‘n pasòu aretròu: sôlo inti ùrtimi ténpi émmo però acapîo che sti parlæ, dîti ciù precizaménte léngoe regionâli, són in veitæ ‘na manifestaçión ch'a l’aciànta e réixe inte ‘n’antighìscima tradiçión, paralélla a-a nòstra comùn identitæ italiànn-a. Sto tàggio da stöia, cómme di âtri, o l'é però restòu ciufîto cómme ‘na mutilaçión da nòstra ereditæ, che ne peu inpedî d'acapî e raxioìn profónde pe-e quæ sémmo quélli che sémmo.
Pe quésto mi créddo che, inte ‘na soçietæ che pe divèrsci açidénti a l'é sénpre ciù invexendâ, omologâ, alienâ, a coscénsa do pòsto dónde vivémmo ne permétte de descrovî e avardâ a nòstra identitæ umâna: l'é cosci chi-â “cûa pe-a cultûa” a divégne alôa ‘na mêxìnn-a pe-a persónn-a, da quæ ànche quélli che vegniân aprêuvo a niâtri àn drîto de gödî. Do rèsto, cómme o dîva o George Steiner, fòscia davéi “quànde ‘na léngoa a mêue, un mòddo de inténde o móndo, un mòddo de amiâ o móndo o mêue insémme a lê”.
== E pàgine ch'ò creòu ==
=== [[File:Natural science.png|30px|border]] Scénsa ===
;[[Energîa]]
;[[Çélola]]''
;:''[[DNA]]''
;:''[[Mitocóndrio]]''
;:''[[Proteìnn-a]]''
;:''[[Traduçión (biologîa)]]''
;:''[["Dògma" çentrâle da biologîa molecolâ|"Dògma" çentrâle da biologîa molecolâre]]''
;[[Cheu]]
;[[Sàngoe]]
;[[Moutîa]]
;:''[[Càncou]]''
=== [[File:Icon History.svg|30px|border]] Stöia ===
;[[Preistöia]]
;::''[[Fêugo]]''
;::''[[Metàllo]]''
;:''[[Etæ do Brónzo]]''
;[[Scritûa]]
;::''[[Arfabêto latìn]]''
;[[Viturii]]
;[[Prîa Scrîta]]
;[[Prîa de Issel]]
;[[Prîa do Dolmen]]
;[[Baigus]]
;[[Penn]]
;[[Fascîximo]]
=== [[File:Books Lypynsky icon.png|30px|border]] Letiatûa: outoî e êuvie ===
;[[Letiatûa]]
;[[Omero]]
;:''[[Odissea]]''
;:''[[Iliade (Omero)|Iliade]]''
;[[Eraclito]]
;[[Alcmàn]]
;[[Mimnermo|Mimermo]]
;[[Solón]]
;[[Lucréçio]]
;[[Publio Virgilio Maron|Virgìlio]]
;:''[[Enéide]]''
;[[Freirîgo Gàzzo|Federîco Gàzzo]]
;[[Gioanìn Cazàssa]]
;:''[[A sanfornia zeneize]]''
;[[Culoumbu Gajòun]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]]
=== [[File:P philosophy.svg|30px|border]] Filozofîa, coltûa e religión ===
;[[Coltûa]]
;[[Soçiêtæ]]
;[[Lengoàggio]]
;[[Léngoa]]
;[[Veitæ]]
;[[Sàn Pê]]
;[[Sàn Pòulo]]
=== [[File:Flag map of Liguria.svg|30px|border]] Ligùria ===
;[[Cornigén]]
;:''[[Pónte de Cornigén]]''
;:''[[Madonétta de Cornigén]]''
;[[Pra]]
;[[Ôtri]]
;[[Mónte Béigoa]]
;[[Nìccio do Brìcco do Broxìn]]
;[[Sànpa do Diâo]]
;[[Bacan|Bacàn]]
;[[Colònna infâme de Ciasétta Caviglia]]
;[[Baxìlica de Nòstra Scignóra Asónta]]
;[[Ligüre d'l'Ultrezuvu d'Punainte]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]]
;:''[[Dialetu uaröxiu]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]]''
;[[Gexia d'Noštřa Scignuřa Asounta (Uô)]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]]
{{Babel|it|en-4|lij-3|lat-3}}
jukresoshsv2cdvhpqhcuhwr88bu2el
Template:Córso d'ægoa/TemplateData
10
31866
269978
260592
2026-05-25T18:46:17Z
N.Longo
12052
269978
wikitext
text/x-wiki
<noinclude>{{TemplateData sottopagina}}</noinclude><templatedata>
{
"params": {
"nómme": {
"required": true,
"label": "Nómme córso d'ægoa",
"type": "wiki-page-name",
"description": "Nómme do córso d'ægoa, s'o no l'é specificòu, se pìggia in outomàtico o tìtolo da pàgina. Se gh'é de âtre verscioìn do nómme, inte unn-a ò ciù léngoe, dêuviâ pe cóntra o paràmetro âtri_nómmi."
},
"âtri_nómmi": {
"required": false,
"label": "Âtri nómmi",
"type": "string",
"description": "Nómmi do córso d'ægoa in alternatîva a quéllo ciù conosciûo ò inte de âtre léngoe; scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola."
},
"inmàgine": {
"required": false,
"label": "Inmàgine",
"type": "string",
"description": "Fotografîa ch'a rafigûa o córso d'ægoa, scrîve o nómme do file co-a seu estensción e sénsa de prefìssi. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, a fotografîa valorizâ inta propiêtæ P18 in sce Wikidata; pe de màppe do percórso do sciùmme dêuviâ o paràmetro màppa."
},
"didascalîa": {
"required": false,
"label": "Didascalîa",
"type": "string",
"description": "Didascalîa da fotografîa; s'a no l'é specificâ o restitoìsce, se prezénte, a didascalîa in lìgure in sce Wikidata. Pe aliniâla a-o çéntro do modéllo scrîve <div style=\"text-align:center;\"> e </div> davànti e a-a fìn do tèsto."
},
"var-localizaçión": {
"required": false,
"label": "Variànte - Localizaçión",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Localizaçión'."
},
"var-stâto": {
"required": false,
"label": "Variànte - Stâto",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Stâto'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta a-o plurâle, se ciù d'un."
},
"stâto": {
"required": true,
"label": "Stâto",
"type": "string",
"description": "Stâto ò stâti traversæ da-o córso d'ægoa; se ciù d'un separâli co-in <br />. Se pêuan i modélli apòsta (ez. {{FRA}}) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. {{Scìnbolo|Flag of France.svg}} [[Fransa|Frànsa]])."
},
"var-sudivixoìn1": {
"required": false,
"label": "Variànte - Sudivixoìn (1)",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Sudivixón'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de prìmmo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a."
},
"sudivixoìn1": {
"required": false,
"label": "Sudivixoìn (1)",
"type": "string",
"description": "Sudivixoìn de prìmmo livéllo traversæ da-o córso d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <br />. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. {{IT-LIG}}) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligùria]])."
},
"var-sudivixoìn2": {
"required": false,
"label": "Variànte - Sudivixoìn (2)",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Sudivixón (2)'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de segóndo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a."
},
"sudivixoìn2": {
"required": false,
"label": "Sudivixoìn (2)",
"type": "string",
"description": "Sudivixoìn de segóndo livéllo traversæ da-o córso d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <br />. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. {{IT-SV}}) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Sànn-a]])."
},
"var-sudivixoìn3": {
"required": false,
"label": "Variànte - Sudivixoìn (3)",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Sudivixón (3)'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de tèrso livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a."
},
"sudivixoìn3": {
"required": false,
"label": "Sudivixoìn (3)",
"type": "string",
"description": "Sudivixoìn de tèrso livéllo traversæ da-o córso d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <br />. Dêuviâ l'espresción {{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}} [[Sann-a|Sànn-a]]."
},
"var-sudivixoìn4": {
"required": false,
"label": "Variànte - Sudivixoìn (4)",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Sudivixón (4)'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de quàrto livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a."
},
"sudivixoìn4": {
"required": false,
"label": "Sudivixoìn (4)",
"type": "string",
"description": "Sudivixoìn de quàrto livéllo traversæ da-o córso d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <br />. Dêuviâ l'espresción {{Scìnbolo|Porto Maurizio-Stemma.svg}} [[U Portu|O Pòrto]]."
},
"var-caraterìstiche_fìxiche": {
"required": false,
"label": "Variànte - Caraterìstiche fìxiche",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Caraterìstiche fìxiche'."
},
"var-vivàgna": {
"required": false,
"label": "Variànte - Vivàgna",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Vivàgna'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta a-o plurâle, se ciù d'unn-a."
},
"vivàgna1": {
"required": false,
"label": "Vivàgna 1",
"type": "string",
"description": "Scrîve o nómme da vivàgna, s'a l'exìste, con aprêuvo quéllo do pàize/comùn dond'a se trêuva; ò, in mancànsa, quéllo do scîto ò do pàize mæximo."
},
"latitùdine-vivàgna1": {
"required": false,
"label": "Latitùdine vivàgna 1",
"type": "string",
"description": "Scrîve a latitùdine da vivàgna do córso d'ægoa, into formâto, prezénpio '44.1431093'."
},
"longitùdine-vivàgna1": {
"required": false,
"label": "Longitùdine vivàgna 1",
"type": "string",
"description": "Scrîve a longitùdine da vivàgna do córso d'ægoa, into formâto, prezénpio '8.1631208'."
},
"ertéssa-vivàgna1": {
"required": false,
"label": "Ertéssa vivàgna 1",
"type": "string",
"description": "Scrîve l'ertéssa da vivàgna in mêtri in sciô livéllo do mâ, sénsa de unitæ de mezûa."
},
"vivàgna2": {
"required": false,
"label": "Vivàgna 2",
"type": "string",
"description": "Scrîve o nómme da segónda vivàgna, s'a l'exìste, con aprêuvo quéllo do pàize/comùn dond'a se trêuva; ò, in mancànsa, quéllo do scîto ò do pàize mæximo."
},
"latitùdine-vivàgna2": {
"required": false,
"label": "Latitùdine vivàgna 2",
"type": "string",
"description": "Scrîve a latitùdine da segónda vivàgna do córso d'ægoa, into formâto, prezénpio '44.1431093'."
},
"longitùdine-vivàgna2": {
"required": false,
"label": "Longitùdine vivàgna 2",
"type": "string",
"description": "Scrîve a longitùdine da segónda vivàgna do córso d'ægoa, into formâto, prezénpio '8.1631208'."
},
"ertéssa-vivàgna2": {
"required": false,
"label": "Ertéssa vivàgna 2",
"type": "string",
"description": "Scrîve l'ertéssa da segónda vivàgna in mêtri in sciô livéllo do mâ, sénsa de unitæ de mezûa."
},
"vivàgna3": {
"required": false,
"label": "Vivàgna 3",
"type": "string",
"description": "Scrîve o nómme da tèrsa vivàgna, s'a l'exìste, con aprêuvo quéllo do pàize/comùn dond'a se trêuva; ò, in mancànsa, quéllo do scîto ò do pàize mæximo."
},
"latitùdine-vivàgna3": {
"required": false,
"label": "Latitùdine vivàgna 3",
"type": "string",
"description": "Scrîve a latitùdine da tèrsa vivàgna do córso d'ægoa, into formâto, prezénpio '44.1431093'."
},
"longitùdine-vivàgna3": {
"required": false,
"label": "Longitùdine vivàgna 3",
"type": "string",
"description": "Scrîve a longitùdine da tèrsa vivàgna do córso d'ægoa, into formâto, prezénpio '8,1631208'."
},
"ertéssa-vivàgna3": {
"required": false,
"label": "Ertéssa vivàgna 3",
"type": "string",
"description": "Scrîve l'ertéssa da tèrsa vivàgna in mêtri in sciô livéllo do mâ, sénsa de unitæ de mezûa."
},
"var-formòu_da": {
"required": false,
"label": "Variànte - Formòu da",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Formòu da'."
},
"formòu_da": {
"required": false,
"label": "Formòu da",
"type": "string",
"description": "Scrîve i nómmi di córsci d'ægoa che s'unìscian a formâ quéllo prezénte; se ciù d'un, separâli co-in <br /> ò co-ina vìrgola e, quànde poscìbile, azónzighe in ligàmme ascì."
},
"latitùdine-unión": {
"required": false,
"label": "Latitùdine unión",
"type": "string",
"description": "Scrîve a latitùdine dónde s'unìscian i córsci d'ægoa che fórman quéllo prezénte, into formâto, prezénpio '44.1431093'."
},
"longitùdine-unión": {
"required": false,
"label": "Longitùdine unión",
"type": "string",
"description": "Scrîve a longitùdine dónde s'unìscian i córsci d'ægoa che fórman quéllo prezénte, into formâto, prezénpio '8,1631208'."
},
"ertéssa-unión": {
"required": false,
"label": "Ertéssa unión",
"type": "string",
"description": "Scrîve l'ertéssa dónde s'unìscian i córsci d'ægoa che fórman quéllo prezénte, in mêtri in sciô livéllo do mâ e sénsa de unitæ de mezûa."
},
"var-fôxe": {
"required": false,
"label": "Variànte - Fôxe",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Fôxe'."
},
"fôxe": {
"required": false,
"label": "Fôxe",
"type": "string",
"description": "Scrîve o nómme da màssa d'ægoa ò, in mancànsa, do scîto dond'o finìsce o córso d'ægoa prezénte; con ligàmmi, quànde poscìbile."
},
"latitùdine-fôxe": {
"required": false,
"label": "Latitùdine fôxe",
"type": "string",
"description": "Scrîve a latitùdine dond'o finìsce o córso d'ægoa, into formâto, prezénpio '44.1431093'. O l'é o valô ch'o saiâ mostròu da-arénte a-o tìtolo, dêuviòu cómme poxiçión in sciâ màppa de pàgine 'inti contórni' ascì."
},
"longitùdine-fôxe": {
"required": false,
"label": "Longitùdine fôxe",
"type": "string",
"description": "Scrîve a latitùdine dond'o finìsce o córso d'ægoa, into formâto, prezénpio '8,1631208'. O l'é o valô ch'o saiâ mostròu da-arénte a-o tìtolo, dêuviòu cómme poxiçión in sciâ màppa de pàgine 'inti contórni' ascì."
},
"ertéssa-fôxe": {
"required": false,
"label": "Ertéssa fôxe",
"type": "string",
"description": "Scrîve l'ertéssa dond'o finìsce o córso d'ægoa, in mêtri in sciô livéllo do mâ e sénsa de unitæ de mezûa."
},
"var-longhéssa": {
"required": false,
"label": "Variànte - Longhéssa",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Longhéssa'."
},
"longhéssa": {
"required": false,
"label": "Longhéssa",
"type": "string",
"description": "Scrîve a longhéssa do córso d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n ascì."
},
"nòtta-longhéssa": {
"required": false,
"label": "Nòtta longhéssa",
"type": "string",
"description": "Scrîve a referénsa do valô de longhéssa indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"var-bacìn_idrogràfico": {
"required": false,
"label": "Variànte - Bacìn idrogràfico",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Bacìn idrogràfico'."
},
"estensción-bacìn_idrogràfico": {
"required": false,
"label": "Estensción bacìn idrogràfico",
"type": "string",
"description": "Scrîve l'estensción do bacìn idrogràfico, in chilòmetri quàddri, sénsa de unitæ de mezûa."
},
"nòtta-bacìn_idrogràfico": {
"required": false,
"label": "Nòtta bacìn idrogràfico",
"type": "string",
"description": "Scrîve a nòtta de l'estensción do bacìn idrogràfico indicâ, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"var-larghéssa": {
"required": false,
"label": "Variànte - Larghéssa",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Larghéssa'."
},
"larghéssa": {
"required": false,
"label": "Larghéssa",
"type": "string",
"description": "Scrîve a larghéssa do córso d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n ascì. De dòppo, fra paréntexi, se ghe peu métte o nómme do scîto do rilevaménto, se conosciûo."
},
"nòtta-larghéssa": {
"required": false,
"label": "Nòtta larghéssa",
"type": "string",
"description": "Scrîve a nòtta da larghéssa do córso d'ægoa indicâ, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"var-profonditæ": {
"required": false,
"label": "Variànte - Profonditæ",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Profonditæ'."
},
"profonditæ": {
"required": false,
"label": "Profonditæ",
"type": "string",
"description": "Scrîve a profonditæ do córso d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n ascì. De dòppo, fra paréntexi, se ghe peu métte o nómme do scîto do rilevaménto, se conosciûo."
},
"nòtta-profonditæ": {
"required": false,
"label": "Nòtta profonditæ",
"type": "string",
"description": "Scrîve a nòtta da profonditæ do córso d'ægoa indicâ, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"var-portâ": {
"required": false,
"label": "Variànte - Portâ",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Portâ'."
},
"scîto_portâ1": {
"required": false,
"label": "Scîto portâ 1",
"type": "string",
"description": "Scrîve o nómme do scîto ò da staçión de rilevaménto da portâ, con ligàmmi quànde poscìbile."
},
"nòtta-portâ1": {
"required": false,
"label": "Nòtta portâ 1",
"type": "string",
"description": "Scrîve a nòtta da portâ do córso d'ægoa indicâ, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"portâ_mìnima1": {
"required": false,
"label": "Portâ mìnima 1",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô da portâ mìnima a-o scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa."
},
"portâ_média1": {
"required": false,
"label": "Portâ média 1",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô da portâ média a-o scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa."
},
"portâ_màscima1": {
"required": false,
"label": "Portâ màscima 1",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô da portâ màscima a-o scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa."
},
"scîto_portâ2": {
"required": false,
"label": "Scîto portâ 2",
"type": "string",
"description": "Scrîve o nómme do segóndo scîto ò staçión de rilevaménto da portâ, con ligàmmi quànde poscìbile."
},
"nòtta-portâ2": {
"required": false,
"label": "Nòtta portâ 2",
"type": "string",
"description": "Scrîve a nòtta da portâ do córso d'ægoa a-o segóndo scîto indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"portâ_mìnima2": {
"required": false,
"label": "Portâ mìnima 2",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô da portâ mìnima a-o segóndo scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa."
},
"portâ_média2": {
"required": false,
"label": "Portâ média 2",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô da portâ média a-o segóndo scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa."
},
"portâ_màscima2": {
"required": false,
"label": "Portâ màscima 2",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô da portâ màscima a-o segóndo scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa."
},
"scîto_portâ3": {
"required": false,
"label": "Scîto portâ 3",
"type": "string",
"description": "Scrîve o nómme do tèrso scîto ò staçión de rilevaménto da portâ, con ligàmmi quànde poscìbile."
},
"nòtta-portâ3": {
"required": false,
"label": "Nòtta portâ 3",
"type": "string",
"description": "Scrîve a nòtta da portâ do córso d'ægoa a-o tèrso scîto indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"portâ_mìnima3": {
"required": false,
"label": "Portâ mìnima 3",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô da portâ mìnima a-o tèrso scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa."
},
"portâ_média3": {
"required": false,
"label": "Portâ média 3",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô da portâ média a-o tèrso scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa."
},
"portâ_màscima3": {
"required": false,
"label": "Portâ màscima 3",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô da portâ màscima a-o tèrso scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa."
},
"var-caraterìstiche_do_bacìn": {
"required": false,
"label": "Variànte - Caraterìstiche do bacìn",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Caraterìstiche do bacìn'."
},
"bacìn_idrogràfico": {
"required": false,
"label": "Bacìn idrogràfico",
"type": "string",
"description": "Scrîve o nómme do bacìn demogràfico dond'o l'é conpréizo o córso d'ægoa, con ligàmmi quànde poscìbile."
},
"var-afloénti_da-a_mancìnn-a": {
"required": false,
"label": "Variànte - Afloénti da-a mancìnn-a",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Afloénti da-a mancìnn-a'."
},
"afloénti_mancìnn-a": {
"required": false,
"label": "Afloénti da-a mancìnn-a",
"type": "string",
"description": "Scrîve i córsci d'ægoa che se càccian inte quéllo prezénte da-a seu mancìnn-a, inte l'órdine da mónte vèrso vàlle, separàndoli co-in <br /> ò co-ina vìrgola e con ligàmmi quànde poscìbile."
},
"var-afloénti_da-a_drîta": {
"required": false,
"label": "Variànte - Afloénti da-a drîta",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Afloénti da-a drîta'."
},
"afloénti_drîta": {
"required": false,
"label": "Afloénti da-a drîta",
"type": "string",
"description": "Scrîve i córsci d'ægoa che se càccian inte quéllo prezénte da-a seu drîta, inte l'órdine da mónte vèrso vàlle, separàndoli co-in <br /> ò co-ina vìrgola e con ligàmmi quànde poscìbile."
},
"var-màsse_d'ægoa": {
"required": false,
"label": "Variànte - Màsse d'ægoa",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Màsse d'ægoa'."
},
"màsse_d'ægoa": {
"required": false,
"label": "Màsse d'ægoa",
"type": "string",
"description": "Scrîve e màsse d'ægoa traversæ, inte l'órdine da mónte vèrso vàlle, separàndole co-in <br /> ò co-ina vìrgola e con ligàmmi quànde poscìbile."
},
"var-cascâte": {
"required": false,
"label": "Variànte - Cascâte",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Cascâte'."
},
"cascâte": {
"required": false,
"label": "Cascâte",
"type": "string",
"description": "Scrîve e cascâte formæ da-o córso d'ægoa, inte l'órdine da mónte vèrso vàlle, separàndole co-in <br /> ò co-ina vìrgola e con ligàmmi quànde poscìbile."
},
"var-pónti": {
"required": false,
"label": "Variànte - Pónti",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Pónti'."
},
"pónti": {
"required": false,
"label": "Pónti",
"type": "string",
"description": "Scrîve i pónti rilevànti, pe etæ ò inportànsa, che travèrsan o córso d'ægoa, inte l'órdine da mónte vèrso vàlle, separàndoli co-in <br /> ò co-ina vìrgola e con ligàmmi quànde poscìbile."
},
"var-pòrti": {
"required": false,
"label": "Variànte - Pòrti",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Pòrti'."
},
"pòrti": {
"required": false,
"label": "Pòrti",
"type": "string",
"description": "Scrîve i pòrti traversæ da-o córso d'ægoa, inte l'órdine da mónte vèrso vàlle, separàndoli co-in <br /> ò co-ina vìrgola e con ligàmmi quànde poscìbile."
},
"màppa": {
"required": false,
"label": "Màppa",
"type": "string",
"description": "Scrîve o nómme file da màppa ch'a rafigûa o camìn do córso d'ægoa, co-a seu estensción e sénsa de prefìssi."
}
},
"description": "Quésto template o sèrve p'arechéugge inte 'na tabèlla e informaçioìn de pàgine che pàrlan de córsci d'ægoa de ògni dimensción.",
"format": "{{_\n|_ = _\n}}",
"paramOrder": [
"nómme",
"âtri_nómmi",
"inmàgine",
"didascalîa",
"var-localizaçión",
"var-stâto",
"stâto",
"var-sudivixoìn1",
"sudivixoìn1",
"var-sudivixoìn2",
"sudivixoìn2",
"var-sudivixoìn3",
"sudivixoìn3",
"var-sudivixoìn4",
"sudivixoìn4",
"var-caraterìstiche_fìxiche",
"var-vivàgna",
"vivàgna1",
"latitùdine-vivàgna1",
"longitùdine-vivàgna1",
"ertéssa-vivàgna1",
"vivàgna2",
"latitùdine-vivàgna2",
"longitùdine-vivàgna2",
"ertéssa-vivàgna2",
"vivàgna3",
"latitùdine-vivàgna3",
"longitùdine-vivàgna3",
"ertéssa-vivàgna3",
"var-formòu_da",
"formòu_da",
"latitùdine-unión",
"longitùdine-unión",
"ertéssa-unión",
"var-fôxe",
"fôxe",
"latitùdine-fôxe",
"longitùdine-fôxe",
"ertéssa-fôxe",
"var-longhéssa",
"longhéssa",
"nòtta-longhéssa",
"var-bacìn_idrogràfico",
"estensción-bacìn_idrogràfico",
"nòtta-bacìn_idrogràfico",
"var-larghéssa",
"larghéssa",
"nòtta-larghéssa",
"var-profonditæ",
"profonditæ",
"nòtta-profonditæ",
"var-portâ",
"scîto_portâ1",
"nòtta-portâ1",
"portâ_mìnima1",
"portâ_média1",
"portâ_màscima1",
"scîto_portâ2",
"nòtta-portâ2",
"portâ_mìnima2",
"portâ_média2",
"portâ_màscima2",
"scîto_portâ3",
"nòtta-portâ3",
"portâ_mìnima3",
"portâ_média3",
"portâ_màscima3",
"var-caraterìstiche_do_bacìn",
"bacìn_idrogràfico",
"var-afloénti_da-a_mancìnn-a",
"afloénti_mancìnn-a",
"var-afloénti_da-a_drîta",
"afloénti_drîta",
"var-màsse_d'ægoa",
"màsse_d'ægoa",
"var-cascâte",
"cascâte",
"var-pónti",
"pónti",
"var-pòrti",
"pòrti",
"màppa"
]
}
</templatedata>
1ao2llv8cq9rjxpbm09147c77g44d34
Template:Córso d'ægoa/man
10
31872
269976
268410
2026-05-25T18:45:41Z
N.Longo
12052
269976
wikitext
text/x-wiki
Quésto template o sèrve p'arechéugge inte 'na tabèlla e informaçioìn de pàgine che pàrlan de córsci d'ægoa de ògni dimensción.
== Paràmetri ==
{{TabéllaTemplate
|nome = Córso d'ægoa
|parametri =
{{parametro|nómme}}
{{parametro|âtri_nómmi|F}}
{{parametro|inmàgine|F|P18}}
{{parametro|didascalîa|F|P18}}
{{parametro|var-localizaçión|F}}
{{parametro|var-stâto|F}}
{{parametro|stâto}}
{{parametro|var-sudivixoìn1|F}}
{{parametro|sudivixoìn1|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn2|F}}
{{parametro|sudivixoìn2|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn3|F}}
{{parametro|sudivixoìn3|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn4|F}}
{{parametro|sudivixoìn4|F}}
{{parametro|var-caraterìstiche_fìxiche|F}}
{{parametro|var-vivàgna|F}}
{{parametro|vivàgna|F}}
{{parametro|latitùdine-vivàgna1|F}}
{{parametro|longitùdine-vivàgna1|F}}
{{parametro|ertéssa-vivàgna1|F}}
{{parametro|vivàgna2|F}}
{{parametro|latitùdine-vivàgna2|F}}
{{parametro|longitùdine-vivàgna2|F}}
{{parametro|ertéssa-vivàgna2|F}}
{{parametro|vivàgna3|F}}
{{parametro|latitùdine-vivàgna3|F}}
{{parametro|longitùdine-vivàgna3|F}}
{{parametro|ertéssa-vivàgna3|F}}
{{parametro|var-formòu_da|F}}
{{parametro|formòu_da|F}}
{{parametro|latitùdine-unión|F}}
{{parametro|longitùdine-unión|F}}
{{parametro|ertéssa-unión|F}}
{{parametro|var-fôxe|F}}
{{parametro|fôxe|F}}
{{parametro|latitùdine-fôxe|F}}
{{parametro|longitùdine-fôxe|F}}
{{parametro|ertéssa-fôxe|F}}
{{parametro|var-longhéssa|F}}
{{parametro|longhéssa|F}}
{{parametro|nòtta-longhéssa|F}}
{{parametro|var-bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|estensción-bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|nòtta-bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|var-larghéssa|F}}
{{parametro|larghéssa|F}}
{{parametro|nòtta-larghéssa|F}}
{{parametro|var-profonditæ|F}}
{{parametro|profonditæ|F}}
{{parametro|nòtta-profonditæ|F}}
{{parametro|var-portâ|F}}
{{parametro|scîto_portâ1|F}}
{{parametro|nòtta-portâ1|F}}
{{parametro|portâ_mìnima1|F}}
{{parametro|portâ_média1|F}}
{{parametro|portâ_màscima1|F}}
{{parametro|scîto_portâ2|F}}
{{parametro|nòtta-portâ3|F}}
{{parametro|portâ_mìnima2|F}}
{{parametro|portâ_média2|F}}
{{parametro|portâ_màscima2|F}}
{{parametro|scîto_portâ3|F}}
{{parametro|nòtta-portâ3|F}}
{{parametro|portâ_mìnima3|F}}
{{parametro|portâ_média3|F}}
{{parametro|portâ_màscima3|F}}
{{parametro|var-caraterìstiche_do_bacìn|F}}
{{parametro|bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|var-afloénti_da-a_mancìnn-a|F}}
{{parametro|afloénti_mancìnn-a|F}}
{{parametro|var-afloénti_da-a_drîta|F}}
{{parametro|afloénti_drîta|F}}
{{parametro|var-màsse_d'ægoa|F}}
{{parametro|màsse_d'ægoa|F}}
{{parametro|var-cascâte|F}}
{{parametro|cascâte|F}}
{{parametro|var-pónti|F}}
{{parametro|pónti|F}}
{{parametro|var-pòrti|F}}
{{parametro|pòrti|F}}
{{parametro|màppa|F}}
|istruzioni=
* '''nómme''': nómme do córso d'ægoa, s'o no l'é specificòu, se pìggia in outomàtico o tìtolo da pàgina. Se gh'é de âtre verscioìn do nómme, inte unn-a ò ciù léngoe, dêuviâ pe cóntra o paràmetro âtri_nómmi.
* '''âtri_nómmi''': nómmi do córso d'ægoa in alternatîva a quéllo ciù conosciûo ò inte de âtre léngoe; scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''inmàgine''': fotografîa ch'a rafigûa o córso d'ægoa, scrîve o nómme do file co-a seu estensción e sénsa de prefìssi. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, a fotografîa valorizâ inta propiêtæ P18 in sce Wikidata; pe de màppe do percórso do sciùmme dêuviâ o paràmetro màppa.
* '''didascalîa''': didascalîa da fotografîa; s'a no l'é specificâ o restitoìsce, se prezénte, a didascalîa in lìgure in sce Wikidata. Pe aliniâla a-o çéntro do modéllo scrîve <nowiki><div style="text-align:center;"></nowiki> e <nowiki></div></nowiki> davànti e a-a fìn do tèsto.
* '''var-localizaçión''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Localizaçión".
* '''var-stâto''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Stâto"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta a-o plurâle, se ciù d'un.
* '''stâto''': stâto ò stâti traversæ da-o córso d'ægoa; se ciù d'un separâli co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{FRA}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Flag of France.svg}} [[Fransa|Frànsa]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn1''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de prìmmo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn1''': sudivixoìn de prìmmo livéllo traversæ da-o córso d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{IT-LIG}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligùria]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn2''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (2)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de segóndo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn2''': sudivixoìn de segóndo livéllo traversæ da-o córso d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{IT-SV}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Sànn-a]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn3''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (3)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de tèrso livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn3''': sudivixoìn de tèrso livéllo traversæ da-o córso d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Dêuviâ l'espresción <nowiki>{{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}} [[Sann-a|Sànn-a]]</nowiki>.
* '''var-sudivixoìn4''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (4)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de quàrto livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn4''': sudivixoìn de quàrto livéllo traversæ da-o córso d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Dêuviâ l'espresción <nowiki>{{Scìnbolo|Porto Maurizio-Stemma.svg}} [[U Portu|O Pòrto]]</nowiki>.
* '''var-caraterìstiche_fìxiche''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Caraterìstiche fìxiche".
* '''var-vivàgna''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Vivàgna"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''vivàgna''': scrîve o nómme da vivàgna, s'a l'exìste, con aprêuvo quéllo do pàize/comùn dond'a se trêuva; ò, in mancànsa, quéllo do scîto ò do pàize mæximo.
* '''latitùdine-vivàgna1''': scrîve a latitùdine da vivàgna do córso d'ægoa, into formâto, prezénpio "44.1431093".
* '''longitùdine-vivàgna1''': scrîve a longitùdine da vivàgna do córso d'ægoa, into formâto, prezénpio "8.1631208".
* '''ertéssa-vivàgna1''': scrîve l'ertéssa da vivàgna in mêtri in sciô livéllo do mâ, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''vivàgna2''': scrîve o nómme da segónda vivàgna, s'a l'exìste, con aprêuvo quéllo do pàize/comùn dond'a se trêuva; ò, in mancànsa, quéllo do scîto ò do pàize mæximo.
* '''latitùdine-vivàgna2''': scrîve a latitùdine da segónda vivàgna do córso d'ægoa, into formâto, prezénpio "44.1431093".
* '''longitùdine-vivàgna2''': scrîve a longitùdine da segónda vivàgna do córso d'ægoa, into formâto, prezénpio "8.1631208".
* '''ertéssa-vivàgna2''': scrîve l'ertéssa da segónda vivàgna in mêtri in sciô livéllo do mâ, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''vivàgna3''': scrîve o nómme da tèrsa vivàgna, s'a l'exìste, con aprêuvo quéllo do pàize/comùn dond'a se trêuva; ò, in mancànsa, quéllo do scîto ò do pàize mæximo.
* '''latitùdine-vivàgna3''': scrîve a latitùdine da tèrsa vivàgna do córso d'ægoa, into formâto, prezénpio "44.1431093".
* '''longitùdine-vivàgna3''': scrîve a longitùdine da tèrsa vivàgna do córso d'ægoa, into formâto, prezénpio "8.1631208".
* '''ertéssa-vivàgna3''': scrîve l'ertéssa da tèrsa vivàgna in mêtri in sciô livéllo do mâ, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''var-formòu_da''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Formòu da".
* '''formòu_da''': scrîve i nómmi di córsci d'ægoa che s'unìscian a formâ quéllo prezénte; se ciù d'un, separâli co-in <nowiki><br /></nowiki> ò co-ina vìrgola e, quànde poscìbile, azónzighe in ligàmme ascì.
* '''latitùdine-unión''': scrîve a latitùdine dónde s'unìscian i córsci d'ægoa che fórman quéllo prezénte, into formâto, prezénpio "44.1431093".
* '''longitùdine-unión''': scrîve a longitùdine dónde s'unìscian i córsci d'ægoa che fórman quéllo prezénte, into formâto, prezénpio "8.1631208".
* '''ertéssa-unión''': scrîve l'ertéssa dónde s'unìscian i córsci d'ægoa che fórman quéllo prezénte, in mêtri in sciô livéllo do mâ e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''var-fôxe''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Fôxe".
* '''fôxe''': scrîve o nómme da màssa d'ægoa ò, in mancànsa, do scîto dond'o finìsce o córso d'ægoa prezénte; con ligàmmi, quànde poscìbile.
* '''latitùdine-fôxe''': scrîve a latitùdine dond'o finìsce o córso d'ægoa, into formâto, prezénpio "44.1431093". O l'é o valô ch'o saiâ mostròu da-arénte a-o tìtolo, dêuviòu cómme poxiçión in sciâ màppa de pàgine "[[Speçiale:NelleVicinanze|inti contórni]]" ascì.
* '''longitùdine-fôxe''': scrîve a latitùdine dond'o finìsce o córso d'ægoa, into formâto, prezénpio "8.1631208". O l'é o valô ch'o saiâ mostròu da-arénte a-o tìtolo, dêuviòu cómme poxiçión in sciâ màppa de pàgine "[[Speçiale:NelleVicinanze|inti contórni]]" ascì.
* '''ertéssa-fôxe''': scrîve l'ertéssa dond'o finìsce o córso d'ægoa, in mêtri in sciô livéllo do mâ e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''var-longhéssa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Longhéssa".
* '''longhéssa''': scrîve a longhéssa do córso d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n <nowiki> </nowiki> ascì.
* '''nòtta-longhéssa''': scrîve a referénsa do valô de longhéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-bacìn_idrogràfico''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Bacìn idrogràfico".
* '''estensción-bacìn_idrogràfico''': scrîve l'estensción do bacìn idrogràfico, in chilòmetri quàddri, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-bacìn_idrogràfico''': scrîve a nòtta de l'estensción do bacìn idrogràfico indicâ, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-larghéssa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Larghéssa".
* '''larghéssa''': scrîve a larghéssa do córso d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n <nowiki> </nowiki> ascì. De dòppo, fra paréntexi, se ghe peu métte o nómme do scîto do rilevaménto, se conosciûo.
* '''nòtta-larghéssa''': scrîve a nòtta da larghéssa do córso d'ægoa indicâ, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-profonditæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Profonditæ".
* '''profonditæ''': scrîve a profonditæ do córso d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n <nowiki> </nowiki> ascì. De dòppo, fra paréntexi, se ghe peu métte o nómme do scîto do rilevaménto, se conosciûo.
* '''nòtta-profonditæ''': scrîve a nòtta da profonditæ do córso d'ægoa indicâ, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-portâ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Portâ".
* '''scîto_portâ1''': scrîve o nómme do scîto ò da staçión de rilevaménto da portâ, con ligàmmi quànde poscìbile.
* '''nòtta-portâ1''': scrîve a nòtta da portâ do córso d'ægoa indicâ, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''portâ_mìnima1''': scrîve o valô da portâ mìnima a-o scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''portâ_média1''': scrîve o valô da portâ média a-o scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''portâ_màscima1''': scrîve o valô da portâ màscima a-o scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''scîto_portâ2''': scrîve o nómme do segóndo scîto ò staçión de rilevaménto da portâ, con ligàmmi quànde poscìbile.
* '''nòtta-portâ2''': scrîve a nòtta da portâ do córso d'ægoa a-o segóndo scîto indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''portâ_mìnima2''': scrîve o valô da portâ mìnima a-o segóndo scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''portâ_média2''': scrîve o valô da portâ média a-o segóndo scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''portâ_màscima2''': scrîve o valô da portâ màscima a-o segóndo scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''scîto_portâ2''': scrîve o nómme do tèrso scîto ò staçión de rilevaménto da portâ, con ligàmmi quànde poscìbile.
* '''nòtta-portâ2''': scrîve a nòtta da portâ do córso d'ægoa a-o tèrso scîto indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''portâ_mìnima2''': scrîve o valô da portâ mìnima a-o tèrso scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''portâ_média2''': scrîve o valô da portâ média a-o tèrso scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''portâ_màscima2''': scrîve o valô da portâ màscima a-o tèrso scîto indicòu, in mêtri cùbbi a-o segóndo, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''var-caraterìstiche_do_bacìn''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Caraterìstiche do bacìn".
* '''bacìn_idrogràfico''': scrîve o nómme do bacìn demogràfico dond'o l'é conpréizo o córso d'ægoa, con ligàmmi quànde poscìbile.
* '''var-afloénti_da-a_mancìnn-a''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Afloénti da-a mancìnn-a".
* '''afloénti_mancìnn-a''': scrîve i córsci d'ægoa che se càccian inte quéllo prezénte da-a seu mancìnn-a, inte l'órdine da mónte vèrso vàlle, separàndoli co-in <nowiki><br /></nowiki> ò co-ina vìrgola e con ligàmmi quànde poscìbile.
* '''var-afloénti_da-a_drîta''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Afloénti da-a drîta".
* '''afloénti_drîta''': scrîve i córsci d'ægoa che se càccian inte quéllo prezénte da-a seu drîta, inte l'órdine da mónte vèrso vàlle, separàndoli co-in <nowiki><br /></nowiki> ò co-ina vìrgola e con ligàmmi quànde poscìbile.
* '''var-màsse_d'ægoa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Màsse d'ægoa".
* '''màsse_d'ægoa''': scrîve e màsse d'ægoa traversæ, inte l'órdine da mónte vèrso vàlle, separàndole co-in <nowiki><br /></nowiki> ò co-ina vìrgola e con ligàmmi quànde poscìbile.
* '''var-cascâte''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Cascâte".
* '''cascâte''': scrîve e cascâte formæ da-o córso d'ægoa, inte l'órdine da mónte vèrso vàlle, separàndole co-in <nowiki><br /></nowiki> ò co-ina vìrgola e con ligàmmi quànde poscìbile.
* '''var-pónti''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Pónti".
* '''pónti''': scrîve i pónti rilevànti, pe etæ ò inportànsa, che travèrsan o córso d'ægoa, inte l'órdine da mónte vèrso vàlle, separàndoli co-in <nowiki><br /></nowiki> ò co-ina vìrgola e con ligàmmi quànde poscìbile.
* '''var-pòrti''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Pòrti".
* '''pòrti''': scrîve i pòrti traversæ da-o córso d'ægoa, inte l'órdine da mónte vèrso vàlle, separàndoli co-in <nowiki><br /></nowiki> ò co-ina vìrgola e con ligàmmi quànde poscìbile.
* '''màppa''': scrîve o nómme file da màppa ch'a rafigûa o camìn do córso d'ægoa, co-a seu estensción e sénsa de prefìssi.
}}
<noinclude>[[Categorîa:Manoâli di template]]</noinclude>
kle32oopo6x94qgq6aie8djzs1akcx0
Farchi
0
32643
269966
268130
2026-05-25T14:19:16Z
Luensu1959
1211
in preparasión pe-a pagina
269966
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[File:Falco cherrug 1 (Bohuš Číčel).jpg|thumb|250px|Falco cherrug 1 (Bohuš Číčel)|O farco sâcro (farco cherrug)]]
I '''farchi''' én öxelli da rapinn-a diurni, difûzi in tùtti i continenti, levòu l'artico
e l'antartico; apartégnan a-a Famìggia Falconidae (Vigors 1824), Sotofamìggia
Falconinae (Leach 1820), Génere Farco (Linnasus 1758), conpòsto da 40 Spêce
che vàrian bén bén pe peizo e dimenscioìn. I farchi vàn da o ciù picìn, o Ghépio Americàn
(Farco Sparverius), peizo in scî 100 grammi, a-i 2 chìlli da fémina do Girfarco (Farco Rusticolus), ma tùtti àn e mæxime caraterìstiche: testa ciufîto picinn-a, éuggi de grendi dimenscioìn poxiçionæ a-i lati e avêi 'n anpio canpo vizîvo; àn 'na menbrann-a trasparénte dîta nittitante: a l'è 'na parpélla in ciù ch'a protézze e-a mantégne ùmido
l'éuggio into xêuo e inta câccia, becco largo robùsto con in dente ch'o s'incàstra inta
parte de sótta, naixe ariondæ con 'na bùgna ch'a protézze i polmoìn into xêuo a pìcco,
còrpo slansòu, âe lónghe apisûe, côa ciufîto lónga formâ da pénne rédene, sanpe
a granfie che sérvan pe trategnî e prede; a-i öxelli ch'àn amasòu con o becco ghe stòcan
o còllo, a diferénsa di [[Accipitridae|accipitridi]] che l'àmasan co-e granfie.
I farchi no costroìscian o nîo, nidìfican in vêgi nîi de âtri öxelli, in cavitæ d'erboi, spontelli rociôzi. E fémine én ciù
grende di mascci, depón-an 4-5 êuve, incobaçión 30 giórni, i picìn réstan into nîo
da 4 a 7 setemann-e a segóndo da spêce, o masccio o provédde a-o çibbo.
'''Farchi nidificànti in Italia'''
Farco Lanaio (nomme scentifico: F.Biarmicus)
Farco da Reginn-a (nomme scentifico: F. Eleonorae)
Farco Grilâ (nomme scentifico: F.Naumanni)
[[Farco Peregrìn]] (nomme scentifico: F..Peregrinus)
Farchetto Scûo (nomme scentifico: F. Subbuteo)
Farchetto (nomme scentifico: F. Tinnunculus)
Farchetto di Pê Rósci (nomme scentifico: F. Vespertinus)
'''Farchi prezénti ma no nidificànti in Italia'''
Farco Sâcro (nomme scentifico: F. Cherrug)
Farchetto di Picìn (nomme scentifico: F. Collumbarius)
Farco do Tacarote (nomme scentifico: F. Peregrinoide)
== Nòtte ==
[[Categorîa:Oxelli]]
ggi1pvmuhol7aea67lrzl3699ujk3p1
A Rüa (Camuggi)
0
32686
269947
269862
2026-05-25T12:51:19Z
Arbenganese
12552
wl
269947
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Rüa
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Ruta''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Rüa vista da San Roccu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|Abitanti = 634
|Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}}
|Aggiornamento abitanti = 1971
|Nome abitanti =
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuvanni martire]]
|Festivo = ürtimu sabbu e dumenega d'agustu
}}
'''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a [[Fraçion geògrafica|frasiun]] ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]].
== Geugrafia ==
[[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]]
A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269 m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Pe de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu
Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixun da fin de l'Öttusentu
Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu
</gallery>
Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]] s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti.
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de [[Bann-a (camuggi)|Bann-a]]. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu.
In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" />
Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" />
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa
Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900
Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu
</gallery>
De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" />
A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu.
Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin.
== Abitanti ==
A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita).
Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/A Rüa (Camuggi)}}
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché
Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià
Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Cultüa ==
[[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]]
Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>
In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Vie de cumünicasiun ==
U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu.
Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref>
In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" />
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
1fugm6001tmmf4kkcdiw4x0b4j7cke2
269949
269947
2026-05-25T12:54:07Z
Arbenganese
12552
/* Geugrafia */ spec.
269949
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Rüa
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Ruta''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Rüa vista da San Roccu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|Abitanti = 634
|Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}}
|Aggiornamento abitanti = 1971
|Nome abitanti =
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuvanni martire]]
|Festivo = ürtimu sabbu e dumenega d'agustu
}}
'''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a [[Fraçion geògrafica|frasiun]] ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]].
== Geugrafia ==
[[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]]
A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269 m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Pe de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu
Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixun da fin de l'Öttusentu
Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu
</gallery>
Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]] s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti.
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de [[Bann-a (camuggi)|Bann-a]]. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu.
In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" />
Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" />
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa
Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900
Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu
</gallery>
De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" />
A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu.
Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin.
== Abitanti ==
A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita).
Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/A Rüa (Camuggi)}}
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché
Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià
Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Cultüa ==
[[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]]
Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>
In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Vie de cumünicasiun ==
U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu.
Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref>
In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" />
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
llleh0lhinwgm4e4usmns4qczksnqr6
Metàllo
0
32744
269985
269799
2026-05-25T18:57:17Z
N.Longo
12052
+ authority
269985
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
Pe '''metàllo''' (da-o [[Lengua grega antiga|grêgo antîgo]] ''μέταλλον, métallon'' "minêa, minerâle, metàllo") s'inténde 'n [[Elementi chimici|eleménto chìmico]] a strutûa cristalìnn-a, dùtile e maleàbile, caraterizòu da 'n'èrta condutivitæ elétrica e tèrmica, èrto péizo speçifico e poéi rifleténte, ch'o l'é bón a dâ in soluçión di iöni dotæ de càrega poxitîva e a formâ di òscidi a caràtere bàzico. A ciù pàrte a s'atrêuva de sòlito in natûa inte di conpòsti in fórma de [[minerâli]] (prezénpio [[Alluminio|alumìnio]], [[færo]], [[Cäso (metallo)|càlçio]]) ma dötréi se prezéntan pe-o ciù a-o stâto lìbero (prezénpio [[Rammo (elemento)|ràmmo]], [[öo]] e [[Plattino|plàtino]]). I metàlli són tùtti a-o stâto sòlido a tenperatûa anbiénte, fêua chò-u [[Mercuio (elemento)|mercûio]] ch'o l'é o sôlo a êse lìquido.
[[File:Iron electrolytic and 1cm3 cube.jpg|thumb|Un cùbbo e de scàgge de [[færo]]|centro]]
Into parlâ comùn, de spésso o tèrmine o l'é estéizo a tùtti quélli materiâli con de caraterìstiche scìmili, sorviatùtto a-e mescciûe de metàlli cómme e [[lîga|lîghe]] metàlliche dêuviæ pe fabricâ di ògètti. A lavoraçión di metàlli da pàrte de l'òmmo, comensâ ciù o mêno do [[4000 a.C.|4000 prìmma de Crìsto]], a l'à segnòu o prinçìpio de l'Etæ di Metàlli e a l'à reprezentòu 'na rivoluçión fondamentâle da [[preistöia]] de l'òmmo.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Tecnologia]]
2p98irvisxqhg2w78q2y00ofxcsj38m
Bann-a (Camuggi)
0
32760
269950
2026-05-25T12:55:31Z
Arbenganese
12552
Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[User:N.Longo|N.Longo]] e de mi meximu
269950
wikitext
text/x-wiki
= Bana =
In t’üna valetta ch’a dà versu Rapallu, a se tröva a lucalitè de Bana, pe’ tradisiun ciü agricula, a l’é steta ligà pe’ di anni aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parte vista a vixinansa cu’u Munasté de Villa Christi e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumün de Rapallu. A se tröva in t’in versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch’u piggia u numme de Costa de Bana. A l’è finn-a traversà da in rian cu’u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l’autustradda e ai campi da golf e pe’i cavalli.
Lungu l’antigu percursu ruman ch’u culegava Bana cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa chi a g’ha avüu du sustegnu in tu Duxentu, quande i 3 de zügnu du 1207 a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva catou ün scitu a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch’a laveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andaxeiva a scuntrase cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch’u gh’é finn-a ‘na letera mandà in tu 1351 au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu u s’è rivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bana. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu 1369 u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasté e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun scumpaii tempu doppu.
A partì dau 1955 cumensan i travaggi pe’a custrusiun d’üna stradda ch’a posse mette in cumünicasiun a zona de Bana, versu u prumuntoiu, cu’a Rüa e dunque cun Camuggi. A custrusiun a l’è steta puscibile grassie a l’agiüttu de gente du postu, che l’han cedüu di tocchi de tera, l’han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe’ primmi. L’inaugurasiun a s’ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l’Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l’aministrasiun cumünale (au tempu u l’éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio). Au dì d’ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bana u ghe va mez’ua a pé.
j78qk4naduynzus55h51a4gp0lsfnms
269951
269950
2026-05-25T12:56:39Z
Arbenganese
12552
agiüstamenti
269951
wikitext
text/x-wiki
= Bann-a =
In te üna valetta ch’a dà versu Rapallu, a se tröva a lucalitè de Bana, pe’ tradisiun ciü agricula, a l’é steta ligà pe’ di anni aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parti vista a vixinansa cu’u Munasteru de Villa Christi e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu. A se tröva in te un versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch’u piggia u numme de Costa di Bana. A l’è finn-a traversà da un fussou cu’u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l’autustradda e ai campi da golf e pe’i cavalli.
Lungu l’antigu percursu ruman u ch’u culegava Bana cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa che a g’ha avüu du sustegnu in tu Duxentu, quande i 3 de zügnu du 1207 a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva accatou ün teren a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch’a laveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andava a scuntrase cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh’é finn-a ‘na lèttia mandà in tu 1351 au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s’è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme dau cunventu de muneghe de Bana. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu 1369 u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munastéru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
A partì dau 1955 cumensan i travaggi pe’a custrusiun d’üna stradda ch’a posse mette in cumünicasiun a zona de Bana, versu u prumuntoiu, cu’a Rüa e dunque cun Camuggi. A custrusiun a l’è steta puscibile grassie a l’agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe’ primmi. L’inaugurasiun a s’ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l’Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l’aministrasiun cumünale (au tempu u l’éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio). Au giurnu d’ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bana ghe vò mez’ua a pé.
52qoqro955p6kb5y8ge1kxissuw4y8s
269952
269951
2026-05-25T12:57:18Z
Arbenganese
12552
rev
269952
wikitext
text/x-wiki
= Bann-a =
In te üna valetta ch’a dà versu Rapallu, a se tröva a lucalitè de Bana, pe’ tradisiun ciü agricula, a l’é steta ligà pe’ di anni aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parti vista a vixinansa cu’u Munasteru de Villa Christi e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu. A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch’u piggia u numme de “Costa di Bana”. A l’è finn-a traversà da ün fussou cu’u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l’autustradda e ai campi da golf e pe’i cavalli.
Lungu l’antigu percursu rumanu ch’u culegava Bann-a cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g’ha avüu du sustegnu in tu Duxentu, quande i 3 de zügnu du 1207 a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva accatou ün teren a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch’a laveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andava a scuntrase cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh’é finn-a ‘na lèttia mandà in tu 1351 au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s’è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bana. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu 1369 u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
A partì dau 1955 cumensan i travaggi pe’a custrusiun d’üna stradda ch’a posse mette in cumünicasiun a zona de Bana, versu u prumuntoiu, cu’a Rüa e dunque cun Camuggi. A custrusiun a l’è steta puscibile grassie a l’agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe’ primmi. L’inaugurasiun a s’ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l’Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l’aministrasiun cumünale (au tempu u l’éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio). Au giurnu d’ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bana u ghe vö mez’ua a pé.
rans6prcu0vt46uh4o0iqihn3ax42wn
269953
269952
2026-05-25T12:58:20Z
Arbenganese
12552
par
269953
wikitext
text/x-wiki
= Bann-a =
== Geugrafia ==
In te üna valetta ch’a dà versu Rapallu, a se tröva a lucalitè de Bana, pe’ tradisiun ciü agricula, a l’é steta ligà pe’ di anni aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parti vista a vixinansa cu’u Munasteru de Villa Christi e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu. A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch’u piggia u numme de “Costa di Bana”. A l’è finn-a traversà da ün fussou cu’u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l’autustradda e ai campi da golf e pe’i cavalli.
== Stoia ==
Lungu l’antigu percursu rumanu ch’u culegava Bann-a cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g’ha avüu du sustegnu in tu Duxentu, quande i 3 de zügnu du 1207 a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva accatou ün teren a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch’a laveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andava a scuntrase cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh’é finn-a ‘na lèttia mandà in tu 1351 au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s’è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bana. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu 1369 u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
=== A stradda pe'A Rüa ===
A partì dau 1955 cumensan i travaggi pe’a custrusiun d’üna stradda ch’a posse mette in cumünicasiun a zona de Bana, versu u prumuntoiu, cu’a Rüa e dunque cun Camuggi. A custrusiun a l’è steta puscibile grassie a l’agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe’ primmi. L’inaugurasiun a s’ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l’Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l’aministrasiun cumünale (au tempu u l’éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio). Au giurnu d’ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bana u ghe vö mez’ua a pé.
qnsyy3dx1g4oighdypg8okcx7k2c6jl
269954
269953
2026-05-25T13:00:33Z
Arbenganese
12552
incipit
269954
wikitext
text/x-wiki
= Bann-a =
Bann-a (Bana in italian), a l'é üna de lucalitè de Camuggi, indicà intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da Rüa.
== Geugrafia ==
In te üna valetta ch’a dà versu Rapallu, a se tröva a lucalitè de Bann-a, pe’ tradisiun ciü agricula, a l’é steta ligà pe’ di anni aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parti vista a vixinansa cu’u Munasteru de Villa Christi e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu. A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch’u piggia u numme de “Costa di Bana”. A l’è finn-a traversà da ün fussou cu’u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l’autustradda e ai campi da golf e pe’i cavalli.
== Stoia ==
Lungu l’antigu percursu rumanu ch’u culegava Bann-a cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g’ha avüu du sustegnu in tu Duxentu, quande i 3 de zügnu du 1207 a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva accatou ün teren a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch’a laveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andava a scuntrase cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh’é finn-a ‘na lèttia mandà in tu 1351 au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s’è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bana. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu 1369 u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
=== A stradda pe'A Rüa ===
A partì dau 1955 cumensan i travaggi pe’a custrusiun d’üna stradda ch’a posse mette in cumünicasiun a zona de Bana, versu u prumuntoiu, cu’a Rüa e dunque cun Camuggi. A custrusiun a l’è steta puscibile grassie a l’agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe’ primmi. L’inaugurasiun a s’ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l’Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l’aministrasiun cumünale (au tempu u l’éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio). Au giurnu d’ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bana u ghe vö mez’ua a pé.
p521m5hkt96js7m8wh7u7q068i6f1q9
269955
269954
2026-05-25T13:08:11Z
Arbenganese
12552
wl vari
269955
wikitext
text/x-wiki
= Bann-a =
'''Bann-a'''<ref>Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in italian), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]].
== Geugrafia ==
In te üna valetta ch’a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a, pe’ tradisiun ciü agricula, a l’é steta ligà pe’ di anni aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parti vista a vixinansa cu’u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu. A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch’u piggia u numme de “Costa di Bana”. A l’è finn-a traversà da ün fussou cu’u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l’autustradda e ai campi da golf e pe’i cavalli.
== Stoia ==
Lungu l’antigu percursu rumanu ch’u culegava Bann-a cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g’ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva accatou ün teren a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch’a laveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andava a scuntrase cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh’é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s’è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
=== A stradda pe'A Rüa ===
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe’a custrusiun d’üna stradda ch’a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu’[[A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l’è steta puscibile grassie a l’agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe’ primmi. L’inaugurasiun a s’ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l’Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l’aministrasiun cumünale (au tempu u l’éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio). Au giurnu d’ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bana u ghe vö mez’ua a pé.
4u48vfsqy4ac3ye3f4la8o5qvd0vdgk
269956
269955
2026-05-25T13:08:42Z
Arbenganese
12552
Giüstou i apostrufi <’>, sensa cangi de cuntegnüu
269956
wikitext
text/x-wiki
= Bann-a =
'''Bann-a'''<ref>Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in italian), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]].
== Geugrafia ==
In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a, pe' tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe' di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu. A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de “Costa di Bana”. A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.
== Stoia ==
Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
=== A stradda pe'A Rüa ===
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe' primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio). Au giurnu d'ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé.
kq00c3g3jhih6t5i5oyed3n2vv7yh6o
269957
269956
2026-05-25T13:09:08Z
Arbenganese
12552
Giüstou i apostrufi <’>, sensa cangi de cuntegnüu
269957
wikitext
text/x-wiki
= Bann-a =
'''Bann-a'''<ref>Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in italian), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]].
== Geugrafia ==
In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a, pe' tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe' di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu. A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de "Costa di Bana”. A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.
== Stoia ==
Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
=== A stradda pe'A Rüa ===
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe' primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio). Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria” aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé.
mzti37ejdgtg6c0tk3rl8cbsx8r3unz
269958
269957
2026-05-25T13:09:50Z
Arbenganese
12552
/* A stradda pe'A Rüa */ rev
269958
wikitext
text/x-wiki
= Bann-a =
'''Bann-a'''<ref>Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in italian), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]].
== Geugrafia ==
In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a, pe' tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe' di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu. A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de "Costa di Bana”. A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.
== Stoia ==
Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
=== A stradda pe'A Rüa ===
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe' primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio). Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé.
qtpxmhv95gezs5pwse24ba5fvy8svy6
269959
269958
2026-05-25T13:10:10Z
Arbenganese
12552
Giüstàu i apostrufi <’>, sensa cangi de cuntegnüu
269959
wikitext
text/x-wiki
= Bann-a =
'''Bann-a'''<ref>Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in italian), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]].
== Geugrafia ==
In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a, pe' tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe' di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu. A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de "Costa di Bana". A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.
== Stoia ==
Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
=== A stradda pe'A Rüa ===
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe' primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio). Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé.
jko6rptfqhypq45dxhsbn2zuest8ocm
269960
269959
2026-05-25T13:13:32Z
Arbenganese
12552
/* Bann-a */ +tl
269960
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bann-a
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Bana''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Ruta di Camogli - Chiesa millenaria -.jpeg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Gexa Vegia e a stradda tra A Rüa e Bann-a </div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|Nome abitanti =
|Patrono =
|Festivo =
}}
'''Bann-a'''<ref>Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in italian), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]].
== Geugrafia ==
In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a, pe' tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe' di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu. A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de "Costa di Bana". A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.
== Stoia ==
Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
=== A stradda pe'A Rüa ===
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe' primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio). Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé.
jpufyx4pi0k46xrj1oy0sf79xtwe4hd
269961
269960
2026-05-25T13:13:58Z
Arbenganese
12552
A cappi
269961
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bann-a
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Bana''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Ruta di Camogli - Chiesa millenaria -.jpeg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Gexa Vegia e a stradda tra A Rüa e Bann-a </div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|Nome abitanti =
|Patrono =
|Festivo =
}}
'''Bann-a'''<ref>Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in italian), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]].
== Geugrafia ==
In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a, pe' tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe' di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu.
A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de "Costa di Bana". A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.
== Stoia ==
Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti.
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa.
Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
=== A stradda pe'A Rüa ===
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe' primmi.
L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio). Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé.
f00u7jr84yebjpa1ddiffhti68vh6qe
269962
269961
2026-05-25T13:14:14Z
Arbenganese
12552
+tl Camugin
269962
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bann-a
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Bana''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Ruta di Camogli - Chiesa millenaria -.jpeg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Gexa Vegia e a stradda tra A Rüa e Bann-a </div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|Nome abitanti =
|Patrono =
|Festivo =
}}
'''Bann-a'''<ref>Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in italian), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]].
== Geugrafia ==
In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a, pe' tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe' di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu.
A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de "Costa di Bana". A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.
== Stoia ==
Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti.
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa.
Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
=== A stradda pe'A Rüa ===
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe' primmi.
L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio). Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé.
gmh5x4sc0evmmcjtowo6kb0ydp21xa4
269963
269962
2026-05-25T13:15:39Z
Arbenganese
12552
/* A stradda pe'A Rüa */ notte
269963
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bann-a
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Bana''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Ruta di Camogli - Chiesa millenaria -.jpeg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Gexa Vegia e a stradda tra A Rüa e Bann-a </div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|Nome abitanti =
|Patrono =
|Festivo =
}}
'''Bann-a'''<ref>Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in italian), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]].
== Geugrafia ==
In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a, pe' tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe' di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu.
A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de "Costa di Bana". A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.
== Stoia ==
Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti.
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa.
Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
=== A stradda pe'A Rüa ===
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe' primmi.
L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio). Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
<references/>
== Atri prugetti ==
bed77ncidn2i1ltcf53c1vq20c35stb
269964
269963
2026-05-25T13:15:58Z
Arbenganese
12552
/* Atri prugetti */ +cat
269964
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bann-a
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Bana''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama = Ruta di Camogli - Chiesa millenaria -.jpeg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Gexa Vegia e a stradda tra A Rüa e Bann-a </div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Camuggi
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|Nome abitanti =
|Patrono =
|Festivo =
}}
'''Bann-a'''<ref>Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in italian), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]].
== Geugrafia ==
In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a, pe' tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe' di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu.
A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de "Costa di Bana". A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.
== Stoia ==
Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti.
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa.
Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu.
=== A stradda pe'A Rüa ===
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe' primmi.
L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio). Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
<references/>
== Atri prugetti ==
[[Categorîa:Camuggi]]
1ssody5tvp44oxadp41csv2e4dyln28
Farco Peregrìn
0
32761
269967
2026-05-25T14:35:06Z
Luensu1959
1211
neuvo pagina - testo do Zòrzo Celoria
269967
wikitext
text/x-wiki
'''Farco Peregrìn''' ( Falco Peregrinus - Tunstall 1771 ) o l'é 'n 'öxello diùrno da rapinn-a de medie dimescioìn, difûzo in Eoröpa, Àzia, Àfrica, Nòrd e Sùd América, Òceània. Conosciûo pe l'èrtìscima velocitæ into xêuo a pìcco, o peu arivâ in scî 385 chilòmetri l'ôa, o l'é l'animâ ciù velôce do móndo.
Descriçión:
Longhéssa 49 cìtti, avertûa alâre 110 cìtti, o dêve o nómme a-o cô scûo da testa quæxi néigro, scìmile a-o capùsso néigro che portàvan i pelegrìn; o l'à doî mostàsci che contràstan con o giànco do còllo e da
gôa, dòrso e âe de cô grîxo ch'o tîa a-o bleu; a parte sótta: gianchinàstro
pêto legerménte pitetòu de cô grîxo, a sotî rigatûe òrizóntali do mæximo cô in sciâ pansa, sótta e âe, e in scî câsòtti, sanpe robùste de cô giâno, con granfie lónghe afiæ, adàtte a trasportâ i öxelli amasæ, a-o nîo pe a fémina e
i picìn. O gh'à o becco a lensìn co-ìn dente pe ronpî e vertebre do còllo a-e prede,
e naixe riónde àn a l'interno 'na bùgna picinn-a d'òsso a fórma de cöno, dîta
tubercolo, ch'o lìmita o flùsso d'âia a proteçión di pormmoìn coscì ch'o peu respiâ a 385 Km/h sensa dànno, sedónca scciupiéiva; i éuggi protétti da-a 'na menbrànn-a trasparénte dîta nittitòria, àn doî pónti de mìss-afêugo pe éuggio e monitorâ a preda e o teritöio sénsa mesciâ a testa e mantegni a
fórma dinamica, dovûa a-e remiganti rédene de lónghe âe e a-e timonêe da côa. A rigiditæ de ciùmme a l'é inportànte pe conclùdde o xêuo a pìcco
dòppo avéi corpîo a preda ch'a càzze a tæra, o l'àrve e âe pe ralentâ e planâ con 'na stréita girâta ànie, in sciâ vitima. O se nûtre ciù che âtro de öxelli, da-e pasoe a-i colàsci, ma anche de mamìferi picìn comme vinvære e ratti penûghi
Distriboçión:
O Farco Peregrìn in Eoröpa o va da o Mediteranio a-o Baltico scìnn-a
a Lappònia, o l'é sedentâio ò migratô a segónda da latitùdine.
In italia o l'é stasionâio e o ghe nidìfica, ma tra Seténbre e Òtôbre se
gh'azónze a quélli che végnan a svernâ da l'Eoröpa Setentrionâle.
Riproduçión:
O nidìfica in anbienti varri comme falezie costêe, zöne rociôze,
nîi abandonæ, ma anche inti grataçê e inte tôre da çitæ, a Zêna in sciâ Lantèrna.
Depónn-an 3-4 êuve, incubaçión 29-32 giórni, xêuan dòppo 'na
quaranténn-a de giórni quànde végnan ciù àbili a xoâ, i genitoî coménsan
a consegnàghe prede che làscian càzze in basso, coscîe i zóveni inpàran
a segoî e a caturâ a preda za mórta.
iz81klgrceqtrzqih2kz74ugrmfc7sd
269968
269967
2026-05-25T14:39:26Z
Luensu1959
1211
detaggi grafichi
269968
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
'''Farco Peregrìn''' ( Falco Peregrinus - Tunstall 1771 ) o l'é 'n 'öxello diùrno da rapinn-a de medie dimescioìn, difûzo in Eoröpa, Àzia, Àfrica, Nòrd e Sùd América, Òceània. Conosciûo pe l'èrtìscima velocitæ into xêuo a pìcco, o peu arivâ in scî 385 chilòmetri l'ôa, o l'é l'animâ ciù velôce do móndo.
== Descriçión ==
Longhéssa 49 cìtti, avertûa alâre 110 cìtti, o dêve o nómme a-o cô scûo da testa quæxi néigro, scìmile a-o capùsso néigro che portàvan i pelegrìn; o l'à doî mostàsci che contràstan con o giànco do còllo e da
gôa, dòrso e âe de cô grîxo ch'o tîa a-o bleu; a parte sótta: gianchinàstro
pêto legerménte pitetòu de cô grîxo, a sotî rigatûe òrizóntali do mæximo cô in sciâ pansa, sótta e âe, e in scî câsòtti, sanpe robùste de cô giâno, con granfie lónghe afiæ, adàtte a trasportâ i öxelli amasæ, a-o nîo pe a fémina e
i picìn. O gh'à o becco a lensìn co-ìn dente pe ronpî e vertebre do còllo a-e prede,
e naixe riónde àn a l'interno 'na bùgna picinn-a d'òsso a fórma de cöno, dîta
tubercolo, ch'o lìmita o flùsso d'âia a proteçión di pormmoìn coscì ch'o peu respiâ a 385 Km/h sensa dànno, sedónca scciupiéiva; i éuggi protétti da-a 'na menbrànn-a trasparénte dîta nittitòria, àn doî pónti de mìss-afêugo pe éuggio e monitorâ a preda e o teritöio sénsa mesciâ a testa e mantegni a
fórma dinamica, dovûa a-e remiganti rédene de lónghe âe e a-e timonêe da côa. A rigiditæ de ciùmme a l'é inportànte pe conclùdde o xêuo a pìcco
dòppo avéi corpîo a preda ch'a càzze a tæra, o l'àrve e âe pe ralentâ e planâ con 'na stréita girâta ànie, in sciâ vitima. O se nûtre ciù che âtro de öxelli, da-e pasoe a-i colàsci, ma anche de mamìferi picìn comme vinvære e ratti penûghi
== Distriboçión ==
O Farco Peregrìn in Eoröpa o va da o Mediteranio a-o Baltico scìnn-a
a Lappònia, o l'é sedentâio ò migratô a segónda da latitùdine.
In italia o l'é stasionâio e o ghe nidìfica, ma tra Seténbre e Òtôbre se
gh'azónze a quélli che végnan a svernâ da l'Eoröpa Setentrionâle.
== Riproduçión ==
O nidìfica in anbienti varri comme falezie costêe, zöne rociôze,
nîi abandonæ, ma anche inti grataçê e inte tôre da çitæ, a Zêna in sciâ Lantèrna.
Depónn-an 3-4 êuve, incubaçión 29-32 giórni, xêuan dòppo 'na
quaranténn-a de giórni quànde végnan ciù àbili a xoâ, i genitoî coménsan
a consegnàghe prede che làscian càzze in basso, coscîe i zóveni inpàran
a segoî e a caturâ a preda za mórta.
jqavuu10tuy6oiak9khng4tz052ytdl
269969
269968
2026-05-25T14:42:38Z
Luensu1959
1211
gh'ò misso 'na föto
269969
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[File:Peregrine Falcon 12.jpg|thumb|Peregrine Falcon 12|O farco peregrìn]]
'''Farco Peregrìn''' ( Falco Peregrinus - Tunstall 1771 ) o l'é 'n 'öxello diùrno da rapinn-a de medie dimescioìn, difûzo in Eoröpa, Àzia, Àfrica, Nòrd e Sùd América, Òceània. Conosciûo pe l'èrtìscima velocitæ into xêuo a pìcco, o peu arivâ in scî 385 chilòmetri l'ôa, o l'é l'animâ ciù velôce do móndo.
== Descriçión ==
Longhéssa 49 cìtti, avertûa alâre 110 cìtti, o dêve o nómme a-o cô scûo da testa quæxi néigro, scìmile a-o capùsso néigro che portàvan i pelegrìn; o l'à doî mostàsci che contràstan con o giànco do còllo e da
gôa, dòrso e âe de cô grîxo ch'o tîa a-o bleu; a parte sótta: gianchinàstro
pêto legerménte pitetòu de cô grîxo, a sotî rigatûe òrizóntali do mæximo cô in sciâ pansa, sótta e âe, e in scî câsòtti, sanpe robùste de cô giâno, con granfie lónghe afiæ, adàtte a trasportâ i öxelli amasæ, a-o nîo pe a fémina e
i picìn. O gh'à o becco a lensìn co-ìn dente pe ronpî e vertebre do còllo a-e prede,
e naixe riónde àn a l'interno 'na bùgna picinn-a d'òsso a fórma de cöno, dîta
tubercolo, ch'o lìmita o flùsso d'âia a proteçión di pormmoìn coscì ch'o peu respiâ a 385 Km/h sensa dànno, sedónca scciupiéiva; i éuggi protétti da-a 'na menbrànn-a trasparénte dîta nittitòria, àn doî pónti de mìss-afêugo pe éuggio e monitorâ a preda e o teritöio sénsa mesciâ a testa e mantegni a
fórma dinamica, dovûa a-e remiganti rédene de lónghe âe e a-e timonêe da côa. A rigiditæ de ciùmme a l'é inportànte pe conclùdde o xêuo a pìcco
dòppo avéi corpîo a preda ch'a càzze a tæra, o l'àrve e âe pe ralentâ e planâ con 'na stréita girâta ànie, in sciâ vitima. O se nûtre ciù che âtro de öxelli, da-e pasoe a-i colàsci, ma anche de mamìferi picìn comme vinvære e ratti penûghi
== Distriboçión ==
O Farco Peregrìn in Eoröpa o va da o Mediteranio a-o Baltico scìnn-a
a Lappònia, o l'é sedentâio ò migratô a segónda da latitùdine.
In italia o l'é stasionâio e o ghe nidìfica, ma tra Seténbre e Òtôbre se
gh'azónze a quélli che végnan a svernâ da l'Eoröpa Setentrionâle.
== Riproduçión ==
O nidìfica in anbienti varri comme falezie costêe, zöne rociôze,
nîi abandonæ, ma anche inti grataçê e inte tôre da çitæ, a Zêna in sciâ Lantèrna.
Depónn-an 3-4 êuve, incubaçión 29-32 giórni, xêuan dòppo 'na
quaranténn-a de giórni quànde végnan ciù àbili a xoâ, i genitoî coménsan
a consegnàghe prede che làscian càzze in basso, coscîe i zóveni inpàran
a segoî e a caturâ a preda za mórta.
i08adtpcscy0igny7o85n0zxz9h22gl
Discûscion:Farco Peregrìn
1
32762
269970
2026-05-25T14:44:38Z
Luensu1959
1211
/* Aotô do testo */ nêuva seçión
269970
wikitext
text/x-wiki
== Aotô do testo ==
O testo o l'é stæto scrito da-o Zòrzo Celoria ch'o l'à conpìo 90 anni a frevâ do 2026. Scialla, scialla! [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioìn]]) 16:44, 25 màz 2026 (CEST)
krsz3ipy5j9hbuiw7h971ijcjqnirai
Arfabêto latìn
0
32763
269974
2026-05-25T18:39:14Z
Michæ.152
13747
"Vôxe de bâze" conligâ a "Scritûa"
269974
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
L''''arfabêto latìn''' o l'é 'n insémme de grâfi dêuviòu da-a ciù pàrte di scistêmi de [[scritûa]] into móndo, cómme quéllo da [[léngoa latìnn-a]], de [[Lengoe romanse|léngoe romànse]] cómme l'[[Léngoa italiànn-a|italiàn]] (e de âtre [[Léngoe de l'Itàlia|léngoe d'Itàlia]] tra-e quæ i [[Parlæ liguri|parlæ lìguri]] ascì), de l'[[Ingleize|ingléize]] e de tànte léngoe ouropêe e de fêua de l'[[Euròpa|Ouröpa]].
{| class="wikitable" style="margin:auto;text-align:center;"
|- bgcolor="#EFEFEF"
! colspan="11" | Létie grànde
|- style="font-size:140%"
| A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
|- bgcolor="#EFEFEF"
! colspan="11" | Létie picìnn-e
|- style="font-size:140%"
| a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z
|}
L'arfabêto latìn o l'é nasciûo into [[VII secolo a.C.|VII sécolo prìmma de Crìsto]] da quéllo etrùsco, ch'o ne vegnîva a seu vòtta da quéllo [[arfabêto grêgo|grêgo]] di Calcidéixi. L'arfabêto latìn dêuviòu a-o prinçìpio da-i antîghi Români o l'êa conpòsto da sôlo 23 létie, in càngio o scistêma d'ancheu o ghe n'à 26, dòppo l'azónta de létie W, J e Y.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
ghedxu84a08w92antk2strwndeg287f
269992
269974
2026-05-25T19:40:39Z
Michæ.152
13747
Detàggio
269992
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
L''''arfabêto latìn''' o l'é 'n insémme de grâfi dêuviòu da-a ciù pàrte di scistêmi de [[scritûa]] into móndo, cómme quéllo da [[léngoa latìnn-a]], de [[Lengoe romanse|léngoe romànse]] cómme l'[[Léngoa italiànn-a|italiàn]] (e de âtre [[Léngoe de l'Itàlia|léngoe d'Itàlia]] tra-e quæ i [[Parlæ liguri|parlæ lìguri]] ascì), de l'[[Ingleize|ingléize]] e de tànte léngoe ouropêe e de fêua de l'[[Euròpa|Ouröpa]].
{| class="wikitable" style="margin:auto;text-align:center;"
|- bgcolor="#EFEFEF"
! colspan="11" | Létie grénde
|- style="font-size:140%"
| A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
|- bgcolor="#EFEFEF"
! colspan="11" | Létie picìnn-e
|- style="font-size:140%"
| a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z
|}
L'arfabêto latìn o l'é nasciûo into [[VII secolo a.C.|VII sécolo prìmma de Crìsto]] da quéllo etrùsco, ch'o ne vegnîva a seu vòtta da quéllo [[arfabêto grêgo|grêgo]] di Calcidéixi. L'arfabêto latìn dêuviòu a-o prinçìpio da-i antîghi Români o l'êa conpòsto da sôlo 23 létie, in càngio o scistêma d'ancheu o ghe n'à 26, dòppo l'azónta de létie W, J e Y.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
p2w5n5v7u5v9al9t618wre64sz76bzg
Template:Màssa d'ægoa
10
32764
269980
2026-05-25T18:46:47Z
N.Longo
12052
+ tl
269980
wikitext
text/x-wiki
<includeonly>{{Infobox
|NomeTemplate = Màssa d'ægoa
|LinkWikidata = X
|TitoloInt = {{Pipetrick||{{{nómme|}}}}}
|StileTitoloInt = background-color:powderblue;
|StileGruppo = background-color:powderblue;
|SottoTitolo = {{#if:{{{âtri_nómmi|}}}|{{{âtri_nómmi}}}}}
|Immagine = {{Immagine sinottico|{{{inmàgine|}}}|{{{didascalîa|}}}|propiêtæ=P18}}
|Gruppo10 = {{#if:{{{var-localizaçión|}}}|{{{var-localizaçión}}}|Localizaçión}}
|Nome11 = {{#if:{{{var-stâto|}}}|{{{var-stâto}}}|Stâto}}
|Valore11 = {{{stâto|}}}
|Nome12 = {{#if:{{{var-sudivixoìn1|}}}|{{{var-sudivixoìn1}}}|Sudivixoìn (1)}}
|Valore12 = {{{sudivixoìn1|}}}
|Nome13 = {{#if:{{{var-sudivixoìn2|}}}|{{{var-sudivixoìn2}}}|Sudivixoìn (2)}}
|Valore13 = {{{sudivixoìn2|}}}
|Nome14 = {{#if:{{{var-sudivixoìn3|}}}|{{{var-sudivixoìn3}}}|Sudivixoìn (3)}}
|Valore14 = {{{sudivixoìn3|}}}
|Nome15 = {{#if:{{{var-sudivixoìn4|}}}|{{{var-sudivixoìn4}}}|Sudivixoìn (4)}}
|Valore15 = {{{sudivixoìn4|}}}
|Gruppo20 = {{#if:{{{var-caraterìstiche_fìxiche|}}}|{{{var-caraterìstiche_fìxiche}}}|Caraterìstiche fìxiche}}
|Nome211 = {{#if:{{{var-pàrte_de|}}}|{{{var-pàrte_de}}}|Pàrte de}}
|Valore211 = {{{pàrte_de|}}}
|Nome212 = {{#if:{{{var-seçioìn|}}}|{{{var-seçioìn}}}|Seçioìn}}
|Valore212 = {{{seçioìn|}}}
|Nome213 = {{#if:{{{var-îzoe|}}}|{{{var-îzoe}}}|Îzoe}}
|Valore213 = {{{îzoe|}}}
|Nome22 = {{#if:{{{var-longhéssa|}}}|{{{var-longhéssa}}}|Longhéssa}}
|Valore22 = {{{longhéssa|}}}{{{nòtta-longhéssa|}}}
|Nome23 = {{#if:{{{var-larghéssa|}}}|{{{var-larghéssa}}}|Larghéssa}}
|Valore23 = {{{larghéssa|}}}{{{nòtta-larghéssa|}}}
|Nome24 = {{#if:{{{var-estensción|}}}|{{{var-estensción}}}|Estensción}}
|Valore24 = {{#if:{{{estensción|}}}|{{{estensción}}} [[Chilometro quaddro|km<sup>2</sup>]]}}{{{nòtta-estensción|}}}
|Nome25 = {{#if:{{{var-cordinæ|}}}|{{{var-cordinæ}}}|Cordinæ}}
|Valore25 = {{#if:{{{latitùdine|}}}|{{Coord|{{{latitùdine}}}|{{{longitùdine}}}|type:waterbody|display=inline,title|format=dms}}|{{#if:{{#property:P625}}|{{Coord|type:waterbody|display=inline,title|format=dms}}}}}}
|Nome26 = {{#if:{{{var-ertéssa_superfìcce|}}}|{{{var-ertéssa_superfìcce}}}|Ertéssa superfìcce}}
|Valore26 = {{Wikidata|P2044|{{{ertéssa|}}}|unit=m|formatnum=sì|pattern=$1 [[Mêtro|m]] [[Livello do mâ|s.l.m.]]}}{{{nòtta-ertéssa|}}}
|Nome27 = {{#if:{{{var-profonditæ|}}}|{{{var-profonditæ}}}|Profonditæ}}
|Valore27 = {{#if:{{{profonditæ_màscima|}}}|<br /> • max: {{{profonditæ_màscima}}} [[Mêtro|m]]}}{{{nòtta-profonditæ_màscima|}}}{{#if:{{{profonditæ_média|}}}|<br /> • med: {{{profonditæ_média}}} [[Mêtro|m]]}}{{{nòtta-profonditæ_média|}}}
|Nome28 = {{#if:{{{var-volùmme|}}}|{{{var-volùmme}}}|Volùmme}}
|Valore28 = {{{volùmme|}}}{{{nòtta-volùmme|}}}
|Nome29 = {{#if:{{{var-ténpo_de_permanénsa|}}}|{{{var-ténpo_de_permanénsa}}}|Ténpo de permanénsa}}
|Valore29 = {{{ténpo_de_permanénsa|}}}{{{nòtta-ténpo_de_permanénsa|}}}
|Nome291 = {{#if:{{{var-salinitæ|}}}|{{{var-salinitæ}}}|Salinitæ}}
|Valore291 = {{{salinitæ|}}}{{{nòtta-salinitæ|}}}
|Nome271 = {{#if:{{{var-tenpiatûa|}}}|{{{var-tenpiatûa}}}|Tenpiatûa}}
|Valore271 = {{#if:{{{tenpiatûa_màscima|}}}|<br /> • max: {{{tenpiatûa_màscima}}}}}{{{nòtta-tenpiatûa_màscima|}}}{{#if:{{{tenpiatûa_média|}}}|<br /> • med: {{{tenpiatûa_média}}}}}{{{nòtta-tenpiatûa_média|}}}{{#if:{{{tenpiatûa_mìnima|}}}|<br /> • min: {{{tenpiatûa_mìnima}}}}}{{{nòtta-tenpiatûa_mìnima|}}}
|Gruppo30 = {{#if:{{{var-caraterìstiche_do_bacìn|}}}|{{{var-caraterìstiche_do_bacìn}}}|Caraterìstiche do bacìn}}
|Nome31 = {{#if:{{{var-bacìn_idrogràfico|}}}|{{{var-bacìn_idrogràfico}}}|Bacìn idrogràfico}}
|Valore31 = {{#if:{{{bacìn_idrogràfico|}}}|{{{bacìn_idrogràfico}}} [[Chilometro quaddro|km<sup>2</sup>]]}}{{{nòtta-bacìn_idrogràfico|}}}
|Nome32 = {{#if:{{{var-imisâi|}}}|{{{var-imisâi}}}|Imisâi}}
|Valore32 = {{{imisâi|}}}
|Nome33 = {{#if:{{{var-emisâi|}}}|{{{var-emisâi}}}|Emisâi}}
|Valore33 = {{{emisâi|}}}
|GruppoOpzionale40 = {{#if:{{{var-cartografîa|}}}|{{{var-cartografîa}}}|Cartografîa}}
|Valore41 = {{#if:{{{sìgla_màppa|}}}|{{Màppa de localizaçión|{{{sìgla_màppa}}}|label={{#if:{{{nómme|}}}|{{{nómme}}}|{{Pipetrick}}}}|lat={{{latitùdine|}}}|long={{{longitùdine|}}}|fisica=X|sinottico=X|mark=City locator 14.svg|marksize=12}}}}
|Valore42 = {{Immagine sinottico|{{{màppa|}}}}}
}}</includeonly><noinclude>{{Template conplèsso}}
{{Man}}
{{TemplateData}}
[[Categoria:Template sinottichi - giögrafia fisica]]</noinclude>
d08udt80bupz9wl2f0n2a0k5kiqi2xa
Template:Màssa d'ægoa/man
10
32765
269982
2026-05-25T18:48:12Z
N.Longo
12052
+ man
269982
wikitext
text/x-wiki
Quésto template o sèrve p'arechéugge inte 'na tabèlla e informaçioìn de pàgine che pàrlan de màsse d'ægoa de ògni dimensción.
== Paràmetri ==
{{TabéllaTemplate
|nome = Màssa d'ægoa
|parametri =
{{parametro|nómme}}
{{parametro|âtri_nómmi|F}}
{{parametro|inmàgine|F|P18}}
{{parametro|didascalîa|F|P18}}
{{parametro|var-localizaçión|F}}
{{parametro|var-stâto|F}}
{{parametro|stâto}}
{{parametro|var-sudivixoìn1|F}}
{{parametro|sudivixoìn1|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn2|F}}
{{parametro|sudivixoìn2|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn3|F}}
{{parametro|sudivixoìn3|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn4|F}}
{{parametro|sudivixoìn4|F}}
{{parametro|var-caraterìstiche_fìxiche|F}}
{{parametro|var-pàrte_de|F}}
{{parametro|pàrte_de|F}}
{{parametro|var-seçioìn|F}}
{{parametro|seçioìn|F}}
{{parametro|var-îzoe|F}}
{{parametro|îzoe|F}}
{{parametro|var-longhéssa|F}}
{{parametro|longhéssa|F}}
{{parametro|nòtta-longhéssa|F}}
{{parametro|var-larghéssa|F}}
{{parametro|larghéssa|F}}
{{parametro|nòtta-larghéssa|F}}
{{parametro|var-estensción|F}}
{{parametro|estensción|F}}
{{parametro|nòtta-estensción|F}}
{{parametro|var-cordinæ|F}}
{{parametro|latitùdine|F|P625}}
{{parametro|longitùdine|F|P625}}
{{parametro|var-ertéssa_superfìcce|F}}
{{parametro|ertéssa|F|P2044}}
{{parametro|nòtta-ertéssa|F}}
{{parametro|var-profonditæ|F}}
{{parametro|profonditæ_màscima|F}}
{{parametro|nòtta-profonditæ_màscima|F}}
{{parametro|profonditæ_média|F}}
{{parametro|nòtta-profonditæ_média|F}}
{{parametro|var-volùmme|F}}
{{parametro|volùmme|F}}
{{parametro|nòtta-volùmme|F}}
{{parametro|var-ténpo_de_permanénsa|F}}
{{parametro|ténpo_de_permanénsa|F}}
{{parametro|nòtta-ténpo_de_permanénsa|F}}
{{parametro|var-salinitæ|F}}
{{parametro|salinitæ|F}}
{{parametro|nòtta-salinitæ|F}}
{{parametro|var-tenpiatûa|F}}
{{parametro|tenpiatûa_màscima|F}}
{{parametro|nòtta-tenpiatûa_màscima|F}}
{{parametro|tenpiatûa_média|F}}
{{parametro|nòtta-tenpiatûa_média|F}}
{{parametro|tenpiatûa_mìnima|F}}
{{parametro|nòtta-tenpiatûa_mìnima|F}}
{{parametro|var-caraterìstiche_do_bacìn|F}}
{{parametro|var-bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|nòtta-bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|var-imisâi|F}}
{{parametro|imisâi|F}}
{{parametro|var-emisâi|F}}
{{parametro|emisâi|F}}
{{parametro|var-cartografîa|F}}
{{parametro|var-sìgla_màppa|F}}
{{parametro|màppa|F}}
|istruzioni=
* '''nómme''': nómme da màssa d'ægoa, s'o no l'é specificòu, se pìggia in outomàtico o tìtolo da pàgina. Se gh'é de âtre verscioìn do nómme, inte unn-a ò ciù léngoe, dêuviâ pe cóntra o paràmetro âtri_nómmi.
* '''âtri_nómmi''': nómmi da màssa d'ægoa in alternatîva a quéllo ciù conosciûo ò inte de âtre léngoe; scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''inmàgine''': fotografîa ch'a rafigûa a màssa d'ægoa, scrîve o nómme do file co-a seu estensción e sénsa de prefìssi. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, a fotografîa valorizâ inta propiêtæ P18 in sce Wikidata; pe de màppe da màssa d'ægoa dêuviâ o paràmetro màppa.
* '''didascalîa''': didascalîa da fotografîa; s'a no l'é specificâ o restitoìsce, se prezénte, a didascalîa in lìgure in sce Wikidata. Pe aliniâla a-o çéntro do modéllo scrîve <nowiki><div style="text-align:center;"></nowiki> e <nowiki></div></nowiki> davànti e a-a fìn do tèsto.
* '''var-localizaçión''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Localizaçión".
* '''var-stâto''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Stâto"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta a-o plurâle, se ciù d'un.
* '''stâto''': stâto ò stâti dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'un separâli co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{FRA}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Flag of France.svg}} [[Fransa|Frànsa]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn1''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de prìmmo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn1''': sudivixoìn de prìmmo livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{IT-LIG}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligùria]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn2''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (2)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de segóndo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn2''': sudivixoìn de segóndo livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{IT-SV}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Sànn-a]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn3''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (3)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de tèrso livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn3''': sudivixoìn de tèrso livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Dêuviâ l'espresción <nowiki>{{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}} [[Sann-a|Sànn-a]]</nowiki>.
* '''var-sudivixoìn4''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (4)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de quàrto livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn4''': sudivixoìn de quàrto livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Dêuviâ l'espresción <nowiki>{{Scìnbolo|Porto Maurizio-Stemma.svg}} [[U Portu|O Pòrto]]</nowiki>.
* '''var-caraterìstiche_fìxiche''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Caraterìstiche fìxiche".
* '''var-pàrte_de''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Pàrte de".
* '''pàrte_de''': scrîve o nómme da màssa d'ægoa ch'a conprénde quélla tratâ, con ligàmmi se poscìbile.
* '''var-seçioìn''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Seçioìn".
* '''seçioìn''': scrîve e seçioìn ch'én conpréize inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'unn-a, scrîvene a lìsta separàndole co-ina vìrgola.
* '''var-îzoe''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Îzoe".
* '''îzoe''': scrîve e îzoe prinçipæ che se trêuvan inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'unn-a, scrîvene a lìsta separàndole co-ina vìrgola.
* '''var-longhéssa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Longhéssa".
* '''longhéssa''': scrîve a longhéssa da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-longhéssa''': scrîve a referénsa do valô de longhéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-larghéssa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Larghéssa".
* '''larghéssa''': scrîve a larghéssa da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì. De dòppo, fra paréntexi, se ghe peu métte o nómme do scîto do rilevaménto, se conosciûo.
* '''nòtta-larghéssa''': scrîve a referénsa do valô de larghéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-estensción''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Estensción".
* '''estensción''': scrîve l'estensción da màssa d'ægoa, in chilòmetri quàddri e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-estensción''': scrîve a referénsa do valô d'estensción indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-cordinæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Cordinæ".
* '''latitùdine''': scrîve a latitùdine da màssa d'ægoa (ciù mêgio se do seu çéntro), into formâto, prezénpio "44.1431093". S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô da latitùdine inta propiêtæ P625 in sce Wikidata.
* '''longitùdine''': scrîve a longitùdine da màssa d'ægoa (ciù mêgio se do seu çéntro), into formâto, prezénpio "8.1631208". S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô da longitùdine inta propiêtæ P625 in sce Wikidata.
* '''var-ertéssa_superfìcce''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Ertéssa superfìcce".
* '''ertéssa''': scrîve l'ertéssa da superfìcce da màssa d'ægoa, in mêtri in sciô livéllo do mâ e sénsa de unitæ de mezûa. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô de l'értessa propiêtæ inta P2044 in sce Wikidata.
* '''nòtta-estensción''': scrîve a referénsa do valô d'ertéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-profonditæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Profonditæ".
* '''profonditæ_màscima''': scrîve o valô da profonditæ màscima da màssa d'ægoa, in mêtri e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-profonditæ_màscima''': scrîve a referénsa do valô de profonditæ màscima indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''profonditæ_média''': scrîve o valô da profonditæ média da màssa d'ægoa, in mêtri e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-profonditæ_média''': scrîve a referénsa do valô de profonditæ média indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-volùmme''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Volùmme".
* '''volùmme''': scrîve o valô do volùmme da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-volùmme''': scrîve a referénsa do valô de volùmme indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-ténpo_de_permanénsa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Ténpo de permanénsa".
* '''ténpo_de_permanénsa''': scrîve o valô do ténpo de permanénsa médio de l'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-ténpo_de_permanénsa''': scrîve a referénsa do valô de ténpo de permanénsa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-salinitæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Salinitæ".
* '''salinitæ''': scrîve o valô de salinitæ média da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-salinitæ''': scrîve a referénsa do valô de salinitæ indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-tenpiatûa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Tenpiatûa".
* '''tenpiatûa_màscima''': scrîve o valô da tenpiatûa màscima da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-tenpiatûa_màscima''': scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa màscima indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''tenpiatûa_média''': scrîve o valô da tenpiatûa média da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-tenpiatûa_média''': scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa média indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''tenpiatûa_mìnima''': scrîve o valô da tenpiatûa mìnima da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-tenpiatûa_mìnima''': scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa mìnima indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-caraterìstiche_do_bacìn''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Caraterìstiche do bacìn".
* '''var-bacìn_idrogràfico''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Bacìn idrogràfico".
* '''bacìn_idrogràfico''': scrîve l'estensción do bacìn idrogràfico da màssa d'ægoa tratâ, in chilòmetri quàddri, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-bacìn_idrogràfico''': scrîve a nòtta de l'estensción do bacìn idrogràfico indicâ, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-imisâi''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Imisâi".
* '''imisâi''': scrîve i imisâi che se càccian drénto a-a màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'un, scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''var-emisâi''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Emisâi".
* '''emisâi''': scrîve i emisâi che scòrtan fêua d'inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'un, scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''var-cartografîa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Cartografîa".
* '''sìgla_màppa''': scrîve a sìgla da màppa de localizaçión dónde mostrâ a poxiçión da màssa d'ægoa. P'avéi 'na lìsta conplêta de màppe a dispoxiçión, védde [[Speçiale:Prefisci/Template:Màppa_de_localizaçión/]].
* '''màppa''': scrîve o nómme file da màppa da màssa d'ægoa, co-a seu estensción e sénsa de prefìssi.
}}
<noinclude>[[Categorîa:Manoâli di template]]</noinclude>
ex8bfcsn57o49mwxdt94tjvco1zt9v2
269984
269982
2026-05-25T18:52:01Z
N.Longo
12052
269984
wikitext
text/x-wiki
Quésto template o sèrve p'arechéugge inte 'na tabèlla e informaçioìn de pàgine che pàrlan de màsse d'ægoa de ògni dimensción.
== Paràmetri ==
{{TabéllaTemplate
|nome = Màssa d'ægoa
|parametri =
{{parametro|nómme}}
{{parametro|âtri_nómmi|F}}
{{parametro|inmàgine|F|P18}}
{{parametro|didascalîa|F|P18}}
{{parametro|var-localizaçión|F}}
{{parametro|var-stâto|F}}
{{parametro|stâto}}
{{parametro|var-sudivixoìn1|F}}
{{parametro|sudivixoìn1|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn2|F}}
{{parametro|sudivixoìn2|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn3|F}}
{{parametro|sudivixoìn3|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn4|F}}
{{parametro|sudivixoìn4|F}}
{{parametro|var-caraterìstiche_fìxiche|F}}
{{parametro|var-pàrte_de|F}}
{{parametro|pàrte_de|F}}
{{parametro|var-seçioìn|F}}
{{parametro|seçioìn|F}}
{{parametro|var-îzoe|F}}
{{parametro|îzoe|F}}
{{parametro|var-longhéssa|F}}
{{parametro|longhéssa|F}}
{{parametro|nòtta-longhéssa|F}}
{{parametro|var-larghéssa|F}}
{{parametro|larghéssa|F}}
{{parametro|nòtta-larghéssa|F}}
{{parametro|var-estensción|F}}
{{parametro|estensción|F}}
{{parametro|nòtta-estensción|F}}
{{parametro|var-cordinæ|F}}
{{parametro|latitùdine|F|P625}}
{{parametro|longitùdine|F|P625}}
{{parametro|var-ertéssa_superfìcce|F}}
{{parametro|ertéssa|F|P2044}}
{{parametro|nòtta-ertéssa|F}}
{{parametro|var-profonditæ|F}}
{{parametro|profonditæ_màscima|F}}
{{parametro|nòtta-profonditæ_màscima|F}}
{{parametro|profonditæ_média|F}}
{{parametro|nòtta-profonditæ_média|F}}
{{parametro|var-volùmme|F}}
{{parametro|volùmme|F}}
{{parametro|nòtta-volùmme|F}}
{{parametro|var-ténpo_de_permanénsa|F}}
{{parametro|ténpo_de_permanénsa|F}}
{{parametro|nòtta-ténpo_de_permanénsa|F}}
{{parametro|var-salinitæ|F}}
{{parametro|salinitæ|F}}
{{parametro|nòtta-salinitæ|F}}
{{parametro|var-tenpiatûa|F}}
{{parametro|tenpiatûa_màscima|F}}
{{parametro|nòtta-tenpiatûa_màscima|F}}
{{parametro|tenpiatûa_média|F}}
{{parametro|nòtta-tenpiatûa_média|F}}
{{parametro|tenpiatûa_mìnima|F}}
{{parametro|nòtta-tenpiatûa_mìnima|F}}
{{parametro|var-caraterìstiche_do_bacìn|F}}
{{parametro|var-bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|nòtta-bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|var-imisâi|F}}
{{parametro|imisâi|F}}
{{parametro|var-emisâi|F}}
{{parametro|emisâi|F}}
{{parametro|var-cartografîa|F}}
{{parametro|var-sìgla_màppa|F}}
{{parametro|màppa|F}}
|istruzioni=
* '''nómme''': nómme da màssa d'ægoa, s'o no l'é specificòu, se pìggia in outomàtico o tìtolo da pàgina. Se gh'é de âtre verscioìn do nómme, inte unn-a ò ciù léngoe, dêuviâ pe cóntra o paràmetro âtri_nómmi.
* '''âtri_nómmi''': nómmi da màssa d'ægoa in alternatîva a quéllo ciù conosciûo ò inte de âtre léngoe; scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''inmàgine''': fotografîa ch'a rafigûa a màssa d'ægoa, scrîve o nómme do file co-a seu estensción e sénsa de prefìssi. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, a fotografîa valorizâ inta propiêtæ {{WikidataProp|P18}} in sce Wikidata; pe de màppe da màssa d'ægoa dêuviâ o paràmetro màppa.
* '''didascalîa''': didascalîa da fotografîa; s'a no l'é specificâ o restitoìsce, se prezénte, a didascalîa in lìgure in sce Wikidata. Pe aliniâla a-o çéntro do modéllo scrîve <nowiki><div style="text-align:center;"></nowiki> e <nowiki></div></nowiki> davànti e a-a fìn do tèsto.
* '''var-localizaçión''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Localizaçión".
* '''var-stâto''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Stâto"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta a-o plurâle, se ciù d'un.
* '''stâto''': stâto ò stâti dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'un separâli co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{FRA}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Flag of France.svg}} [[Fransa|Frànsa]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn1''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de prìmmo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn1''': sudivixoìn de prìmmo livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{IT-LIG}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligùria]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn2''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (2)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de segóndo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn2''': sudivixoìn de segóndo livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{IT-SV}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Sànn-a]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn3''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (3)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de tèrso livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn3''': sudivixoìn de tèrso livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Dêuviâ l'espresción <nowiki>{{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}} [[Sann-a|Sànn-a]]</nowiki>.
* '''var-sudivixoìn4''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (4)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de quàrto livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn4''': sudivixoìn de quàrto livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Dêuviâ l'espresción <nowiki>{{Scìnbolo|Porto Maurizio-Stemma.svg}} [[U Portu|O Pòrto]]</nowiki>.
* '''var-caraterìstiche_fìxiche''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Caraterìstiche fìxiche".
* '''var-pàrte_de''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Pàrte de".
* '''pàrte_de''': scrîve o nómme da màssa d'ægoa ch'a conprénde quélla tratâ, con ligàmmi se poscìbile.
* '''var-seçioìn''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Seçioìn".
* '''seçioìn''': scrîve e seçioìn ch'én conpréize inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'unn-a, scrîvene a lìsta separàndole co-ina vìrgola.
* '''var-îzoe''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Îzoe".
* '''îzoe''': scrîve e îzoe prinçipæ che se trêuvan inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'unn-a, scrîvene a lìsta separàndole co-ina vìrgola.
* '''var-longhéssa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Longhéssa".
* '''longhéssa''': scrîve a longhéssa da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-longhéssa''': scrîve a referénsa do valô de longhéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-larghéssa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Larghéssa".
* '''larghéssa''': scrîve a larghéssa da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì. De dòppo, fra paréntexi, se ghe peu métte o nómme do scîto do rilevaménto, se conosciûo.
* '''nòtta-larghéssa''': scrîve a referénsa do valô de larghéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-estensción''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Estensción".
* '''estensción''': scrîve l'estensción da màssa d'ægoa, in chilòmetri quàddri e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-estensción''': scrîve a referénsa do valô d'estensción indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-cordinæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Cordinæ".
* '''latitùdine''': scrîve a latitùdine da màssa d'ægoa (ciù mêgio se do seu çéntro), into formâto, prezénpio "44.1431093". S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô da latitùdine inta propiêtæ {{WikidataProp|P625}} in sce Wikidata.
* '''longitùdine''': scrîve a longitùdine da màssa d'ægoa (ciù mêgio se do seu çéntro), into formâto, prezénpio "8.1631208". S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô da longitùdine inta propiêtæ {{WikidataProp|P625}} in sce Wikidata.
* '''var-ertéssa_superfìcce''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Ertéssa superfìcce".
* '''ertéssa''': scrîve l'ertéssa da superfìcce da màssa d'ægoa, in mêtri in sciô livéllo do mâ e sénsa de unitæ de mezûa. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô de l'értessa propiêtæ inta {{WikidataProp|P2044}} in sce Wikidata.
* '''nòtta-estensción''': scrîve a referénsa do valô d'ertéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-profonditæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Profonditæ".
* '''profonditæ_màscima''': scrîve o valô da profonditæ màscima da màssa d'ægoa, in mêtri e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-profonditæ_màscima''': scrîve a referénsa do valô de profonditæ màscima indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''profonditæ_média''': scrîve o valô da profonditæ média da màssa d'ægoa, in mêtri e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-profonditæ_média''': scrîve a referénsa do valô de profonditæ média indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-volùmme''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Volùmme".
* '''volùmme''': scrîve o valô do volùmme da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-volùmme''': scrîve a referénsa do valô de volùmme indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-ténpo_de_permanénsa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Ténpo de permanénsa".
* '''ténpo_de_permanénsa''': scrîve o valô do ténpo de permanénsa médio de l'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-ténpo_de_permanénsa''': scrîve a referénsa do valô de ténpo de permanénsa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-salinitæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Salinitæ".
* '''salinitæ''': scrîve o valô de salinitæ média da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-salinitæ''': scrîve a referénsa do valô de salinitæ indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-tenpiatûa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Tenpiatûa".
* '''tenpiatûa_màscima''': scrîve o valô da tenpiatûa màscima da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-tenpiatûa_màscima''': scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa màscima indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''tenpiatûa_média''': scrîve o valô da tenpiatûa média da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-tenpiatûa_média''': scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa média indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''tenpiatûa_mìnima''': scrîve o valô da tenpiatûa mìnima da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-tenpiatûa_mìnima''': scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa mìnima indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-caraterìstiche_do_bacìn''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Caraterìstiche do bacìn".
* '''var-bacìn_idrogràfico''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Bacìn idrogràfico".
* '''bacìn_idrogràfico''': scrîve l'estensción do bacìn idrogràfico da màssa d'ægoa tratâ, in chilòmetri quàddri, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-bacìn_idrogràfico''': scrîve a nòtta de l'estensción do bacìn idrogràfico indicâ, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-imisâi''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Imisâi".
* '''imisâi''': scrîve i imisâi che se càccian drénto a-a màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'un, scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''var-emisâi''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Emisâi".
* '''emisâi''': scrîve i emisâi che scòrtan fêua d'inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'un, scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''var-cartografîa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Cartografîa".
* '''sìgla_màppa''': scrîve a sìgla da màppa de localizaçión dónde mostrâ a poxiçión da màssa d'ægoa. P'avéi 'na lìsta conplêta de màppe a dispoxiçión, védde [[Speçiale:Prefisci/Template:Màppa_de_localizaçión/]].
* '''màppa''': scrîve o nómme file da màppa da màssa d'ægoa, co-a seu estensción e sénsa de prefìssi.
}}
<noinclude>[[Categorîa:Manoâli di template]]</noinclude>
l3c00liardjdr9q905ebr8ezbsu83mb
269988
269984
2026-05-25T19:12:08Z
N.Longo
12052
269988
wikitext
text/x-wiki
Quésto template o sèrve p'arechéugge inte 'na tabèlla e informaçioìn de pàgine che pàrlan de màsse d'ægoa de ògni dimensción.
== Paràmetri ==
{{TabéllaTemplate
|nome = Màssa d'ægoa
|parametri =
{{parametro|nómme}}
{{parametro|âtri_nómmi|F}}
{{parametro|inmàgine|F|P18}}
{{parametro|didascalîa|F|P18}}
{{parametro|var-localizaçión|F}}
{{parametro|var-stâto|F}}
{{parametro|stâto}}
{{parametro|var-sudivixoìn1|F}}
{{parametro|sudivixoìn1|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn2|F}}
{{parametro|sudivixoìn2|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn3|F}}
{{parametro|sudivixoìn3|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn4|F}}
{{parametro|sudivixoìn4|F}}
{{parametro|var-caraterìstiche_fìxiche|F}}
{{parametro|var-pàrte_de|F}}
{{parametro|pàrte_de|F}}
{{parametro|var-seçioìn|F}}
{{parametro|seçioìn|F}}
{{parametro|var-îzoe|F}}
{{parametro|îzoe|F}}
{{parametro|var-longhéssa|F}}
{{parametro|longhéssa|F}}
{{parametro|nòtta-longhéssa|F}}
{{parametro|var-larghéssa|F}}
{{parametro|larghéssa|F}}
{{parametro|nòtta-larghéssa|F}}
{{parametro|var-estensción|F}}
{{parametro|estensción|F}}
{{parametro|nòtta-estensción|F}}
{{parametro|var-cordinæ|F}}
{{parametro|latitùdine|F|P625}}
{{parametro|longitùdine|F|P625}}
{{parametro|var-ertéssa_superfìcce|F}}
{{parametro|ertéssa|F|P2044}}
{{parametro|nòtta-ertéssa|F}}
{{parametro|var-profonditæ|F}}
{{parametro|profonditæ_màscima|F}}
{{parametro|nòtta-profonditæ_màscima|F}}
{{parametro|profonditæ_média|F}}
{{parametro|nòtta-profonditæ_média|F}}
{{parametro|var-volùmme|F}}
{{parametro|volùmme|F}}
{{parametro|nòtta-volùmme|F}}
{{parametro|var-ténpo_de_permanénsa|F}}
{{parametro|ténpo_de_permanénsa|F}}
{{parametro|nòtta-ténpo_de_permanénsa|F}}
{{parametro|var-salinitæ|F}}
{{parametro|salinitæ|F}}
{{parametro|nòtta-salinitæ|F}}
{{parametro|var-tenpiatûa|F}}
{{parametro|tenpiatûa_màscima|F}}
{{parametro|nòtta-tenpiatûa_màscima|F}}
{{parametro|tenpiatûa_média|F}}
{{parametro|nòtta-tenpiatûa_média|F}}
{{parametro|tenpiatûa_mìnima|F}}
{{parametro|nòtta-tenpiatûa_mìnima|F}}
{{parametro|var-caraterìstiche_do_bacìn|F}}
{{parametro|var-bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|nòtta-bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|var-imisâi|F}}
{{parametro|imisâi|F}}
{{parametro|var-emisâi|F}}
{{parametro|emisâi|F}}
{{parametro|var-cartografîa|F}}
{{parametro|var-sìgla_màppa|F}}
{{parametro|màppa|F}}
|istruzioni=
* '''nómme''': nómme da màssa d'ægoa, s'o no l'é specificòu, se pìggia in outomàtico o tìtolo da pàgina. Se gh'é de âtre verscioìn do nómme, inte unn-a ò ciù léngoe, dêuviâ pe cóntra o paràmetro âtri_nómmi.
* '''âtri_nómmi''': nómmi da màssa d'ægoa in alternatîva a quéllo ciù conosciûo ò inte de âtre léngoe; scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''inmàgine''': fotografîa ch'a rafigûa a màssa d'ægoa, scrîve o nómme do file co-a seu estensción e sénsa de prefìssi. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, a fotografîa valorizâ inta propiêtæ {{WikidataProp|P18}} in sce Wikidata; pe de màppe da màssa d'ægoa dêuviâ o paràmetro màppa.
* '''didascalîa''': didascalîa da fotografîa; s'a no l'é specificâ o restitoìsce, se prezénte, a didascalîa in lìgure in sce Wikidata. Pe aliniâla a-o çéntro do modéllo scrîve <nowiki><div style="text-align:center;"></nowiki> e <nowiki></div></nowiki> davànti e a-a fìn do tèsto.
* '''var-localizaçión''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Localizaçión".
* '''var-stâto''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Stâto"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta a-o plurâle, se ciù d'un.
* '''stâto''': stâto ò stâti dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'un separâli co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{FRA}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Flag of France.svg}} [[Fransa|Frànsa]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn1''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de prìmmo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn1''': sudivixoìn de prìmmo livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{IT-LIG}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligùria]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn2''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (2)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de segóndo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn2''': sudivixoìn de segóndo livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{IT-SV}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Sànn-a]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn3''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (3)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de tèrso livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn3''': sudivixoìn de tèrso livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Dêuviâ l'espresción <nowiki>{{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}} [[Sann-a|Sànn-a]]</nowiki>.
* '''var-sudivixoìn4''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (4)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de quàrto livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn4''': sudivixoìn de quàrto livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Dêuviâ l'espresción <nowiki>{{Scìnbolo|Porto Maurizio-Stemma.svg}} [[U Portu|O Pòrto]]</nowiki>.
* '''var-caraterìstiche_fìxiche''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Caraterìstiche fìxiche".
* '''var-pàrte_de''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Pàrte de".
* '''pàrte_de''': scrîve o nómme da màssa d'ægoa ch'a conprénde quélla tratâ, con ligàmmi se poscìbile.
* '''var-seçioìn''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Seçioìn".
* '''seçioìn''': scrîve e seçioìn ch'én conpréize inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'unn-a, scrîvene a lìsta separàndole co-ina vìrgola.
* '''var-îzoe''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Îzoe".
* '''îzoe''': scrîve e îzoe prinçipæ che se trêuvan inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'unn-a, scrîvene a lìsta separàndole co-ina vìrgola.
* '''var-longhéssa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Longhéssa".
* '''longhéssa''': scrîve a longhéssa da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-longhéssa''': scrîve a referénsa do valô de longhéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-larghéssa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Larghéssa".
* '''larghéssa''': scrîve a larghéssa da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì. De dòppo, fra paréntexi, se ghe peu métte o nómme do scîto do rilevaménto, se conosciûo.
* '''nòtta-larghéssa''': scrîve a referénsa do valô de larghéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-estensción''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Estensción".
* '''estensción''': scrîve l'estensción da màssa d'ægoa, in chilòmetri quàddri e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-estensción''': scrîve a referénsa do valô d'estensción indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-cordinæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Cordinæ".
* '''latitùdine''': scrîve a latitùdine da màssa d'ægoa (ciù mêgio se do seu çéntro), into formâto, prezénpio "44.1431093". S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô da latitùdine inta propiêtæ {{WikidataProp|P625}} in sce Wikidata.
* '''longitùdine''': scrîve a longitùdine da màssa d'ægoa (ciù mêgio se do seu çéntro), into formâto, prezénpio "8.1631208". S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô da longitùdine inta propiêtæ {{WikidataProp|P625}} in sce Wikidata.
* '''var-ertéssa_superfìcce''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Ertéssa superfìcce".
* '''ertéssa''': scrîve l'ertéssa da superfìcce da màssa d'ægoa, in mêtri in sciô livéllo do mâ e sénsa de unitæ de mezûa. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô de l'értessa propiêtæ inta {{WikidataProp|P2044}} in sce Wikidata.
* '''nòtta-ertéssa''': scrîve a referénsa do valô d'ertéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-profonditæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Profonditæ".
* '''profonditæ_màscima''': scrîve o valô da profonditæ màscima da màssa d'ægoa, in mêtri e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-profonditæ_màscima''': scrîve a referénsa do valô de profonditæ màscima indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''profonditæ_média''': scrîve o valô da profonditæ média da màssa d'ægoa, in mêtri e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-profonditæ_média''': scrîve a referénsa do valô de profonditæ média indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-volùmme''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Volùmme".
* '''volùmme''': scrîve o valô do volùmme da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-volùmme''': scrîve a referénsa do valô de volùmme indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-ténpo_de_permanénsa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Ténpo de permanénsa".
* '''ténpo_de_permanénsa''': scrîve o valô do ténpo de permanénsa médio de l'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-ténpo_de_permanénsa''': scrîve a referénsa do valô de ténpo de permanénsa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-salinitæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Salinitæ".
* '''salinitæ''': scrîve o valô de salinitæ média da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-salinitæ''': scrîve a referénsa do valô de salinitæ indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-tenpiatûa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Tenpiatûa".
* '''tenpiatûa_màscima''': scrîve o valô da tenpiatûa màscima da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-tenpiatûa_màscima''': scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa màscima indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''tenpiatûa_média''': scrîve o valô da tenpiatûa média da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-tenpiatûa_média''': scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa média indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''tenpiatûa_mìnima''': scrîve o valô da tenpiatûa mìnima da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-tenpiatûa_mìnima''': scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa mìnima indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-caraterìstiche_do_bacìn''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Caraterìstiche do bacìn".
* '''var-bacìn_idrogràfico''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Bacìn idrogràfico".
* '''bacìn_idrogràfico''': scrîve l'estensción do bacìn idrogràfico da màssa d'ægoa tratâ, in chilòmetri quàddri, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-bacìn_idrogràfico''': scrîve a nòtta de l'estensción do bacìn idrogràfico indicâ, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-imisâi''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Imisâi".
* '''imisâi''': scrîve i imisâi che se càccian drénto a-a màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'un, scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''var-emisâi''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Emisâi".
* '''emisâi''': scrîve i emisâi che scòrtan fêua d'inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'un, scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''var-cartografîa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Cartografîa".
* '''sìgla_màppa''': scrîve a sìgla da màppa de localizaçión dónde mostrâ a poxiçión da màssa d'ægoa. P'avéi 'na lìsta conplêta de màppe a dispoxiçión, védde [[Speçiale:Prefisci/Template:Màppa_de_localizaçión/]].
* '''màppa''': scrîve o nómme file da màppa da màssa d'ægoa, co-a seu estensción e sénsa de prefìssi.
}}
<noinclude>[[Categorîa:Manoâli di template]]</noinclude>
rs96g1a6ozg3vvs961rdml7t0ikvxd7
269989
269988
2026-05-25T19:14:44Z
N.Longo
12052
269989
wikitext
text/x-wiki
Quésto template o sèrve p'arechéugge inte 'na tabèlla e informaçioìn de pàgine che pàrlan de màsse d'ægoa de ògni dimensción.
== Paràmetri ==
{{TabéllaTemplate
|nome = Màssa d'ægoa
|parametri =
{{parametro|nómme}}
{{parametro|âtri_nómmi|F}}
{{parametro|inmàgine|F|P18}}
{{parametro|didascalîa|F|P18}}
{{parametro|var-localizaçión|F}}
{{parametro|var-stâto|F}}
{{parametro|stâto}}
{{parametro|var-sudivixoìn1|F}}
{{parametro|sudivixoìn1|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn2|F}}
{{parametro|sudivixoìn2|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn3|F}}
{{parametro|sudivixoìn3|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn4|F}}
{{parametro|sudivixoìn4|F}}
{{parametro|var-caraterìstiche_fìxiche|F}}
{{parametro|var-pàrte_de|F}}
{{parametro|pàrte_de|F}}
{{parametro|var-seçioìn|F}}
{{parametro|seçioìn|F}}
{{parametro|var-îzoe|F}}
{{parametro|îzoe|F}}
{{parametro|var-longhéssa|F}}
{{parametro|longhéssa|F}}
{{parametro|nòtta-longhéssa|F}}
{{parametro|var-larghéssa|F}}
{{parametro|larghéssa|F}}
{{parametro|nòtta-larghéssa|F}}
{{parametro|var-estensción|F}}
{{parametro|estensción|F}}
{{parametro|nòtta-estensción|F}}
{{parametro|var-cordinæ|F}}
{{parametro|latitùdine|F|P625}}
{{parametro|longitùdine|F|P625}}
{{parametro|var-ertéssa_superfìcce|F}}
{{parametro|ertéssa|F|P2044}}
{{parametro|nòtta-ertéssa|F}}
{{parametro|var-profonditæ|F}}
{{parametro|profonditæ_màscima|F}}
{{parametro|nòtta-profonditæ_màscima|F}}
{{parametro|profonditæ_média|F}}
{{parametro|nòtta-profonditæ_média|F}}
{{parametro|var-volùmme|F}}
{{parametro|volùmme|F}}
{{parametro|nòtta-volùmme|F}}
{{parametro|var-ténpo_de_permanénsa|F}}
{{parametro|ténpo_de_permanénsa|F}}
{{parametro|nòtta-ténpo_de_permanénsa|F}}
{{parametro|var-salinitæ|F}}
{{parametro|salinitæ|F}}
{{parametro|nòtta-salinitæ|F}}
{{parametro|var-tenpiatûa|F}}
{{parametro|tenpiatûa_màscima|F}}
{{parametro|nòtta-tenpiatûa_màscima|F}}
{{parametro|tenpiatûa_média|F}}
{{parametro|nòtta-tenpiatûa_média|F}}
{{parametro|tenpiatûa_mìnima|F}}
{{parametro|nòtta-tenpiatûa_mìnima|F}}
{{parametro|var-caraterìstiche_do_bacìn|F}}
{{parametro|var-bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|nòtta-bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|var-imisâi|F}}
{{parametro|imisâi|F}}
{{parametro|var-emisâi|F}}
{{parametro|emisâi|F}}
{{parametro|var-cartografîa|F}}
{{parametro|var-sìgla_màppa|F}}
{{parametro|màppa|F}}
|istruzioni=
* '''nómme''': nómme da màssa d'ægoa, s'o no l'é specificòu, se pìggia in outomàtico o tìtolo da pàgina. Se gh'é de âtre verscioìn do nómme, inte unn-a ò ciù léngoe, dêuviâ pe cóntra o paràmetro âtri_nómmi.
* '''âtri_nómmi''': nómmi da màssa d'ægoa in alternatîva a quéllo ciù conosciûo ò inte de âtre léngoe; scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''inmàgine''': fotografîa ch'a rafigûa a màssa d'ægoa, scrîve o nómme do file co-a seu estensción e sénsa de prefìssi. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, a fotografîa valorizâ inta propiêtæ {{WikidataProp|P18}} in sce Wikidata; pe de màppe da màssa d'ægoa dêuviâ o paràmetro màppa.
* '''didascalîa''': didascalîa da fotografîa; s'a no l'é specificâ o restitoìsce, se prezénte, a didascalîa in lìgure in sce Wikidata. Pe aliniâla a-o çéntro do modéllo scrîve <nowiki><div style="text-align:center;"></nowiki> e <nowiki></div></nowiki> davànti e a-a fìn do tèsto.
* '''var-localizaçión''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Localizaçión".
* '''var-stâto''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Stâto"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta a-o plurâle, se ciù d'un.
* '''stâto''': stâto ò stâti dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'un separâli co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{FRA}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Flag of France.svg}} [[Fransa|Frànsa]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn1''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de prìmmo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn1''': sudivixoìn de prìmmo livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{IT-LIG}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligùria]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn2''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (2)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de segóndo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn2''': sudivixoìn de segóndo livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{IT-SV}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Sànn-a]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn3''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (3)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de tèrso livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn3''': sudivixoìn de tèrso livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Dêuviâ l'espresción <nowiki>{{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}} [[Sann-a|Sànn-a]]</nowiki>.
* '''var-sudivixoìn4''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (4)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de quàrto livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn4''': sudivixoìn de quàrto livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Dêuviâ l'espresción <nowiki>{{Scìnbolo|Porto Maurizio-Stemma.svg}} [[U Portu|O Pòrto]]</nowiki>.
* '''var-caraterìstiche_fìxiche''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Caraterìstiche fìxiche".
* '''var-pàrte_de''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Pàrte de".
* '''pàrte_de''': scrîve o nómme da màssa d'ægoa ch'a conprénde quélla tratâ, con ligàmmi se poscìbile.
* '''var-seçioìn''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Seçioìn".
* '''seçioìn''': scrîve e seçioìn ch'én conpréize inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'unn-a, scrîvene a lìsta separàndole co-ina vìrgola.
* '''var-îzoe''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Îzoe".
* '''îzoe''': scrîve e îzoe prinçipæ che se trêuvan inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'unn-a, scrîvene a lìsta separàndole co-ina vìrgola.
* '''var-longhéssa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Longhéssa".
* '''longhéssa''': scrîve a longhéssa da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-longhéssa''': scrîve a referénsa do valô de longhéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-larghéssa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Larghéssa".
* '''larghéssa''': scrîve a larghéssa da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì. De dòppo, fra paréntexi, se ghe peu métte o nómme do scîto do rilevaménto, se conosciûo.
* '''nòtta-larghéssa''': scrîve a referénsa do valô de larghéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-estensción''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Estensción".
* '''estensción''': scrîve l'estensción da màssa d'ægoa, in chilòmetri quàddri e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-estensción''': scrîve a referénsa do valô d'estensción indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-cordinæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Cordinæ".
* '''latitùdine''': scrîve a latitùdine da màssa d'ægoa (ciù mêgio se do seu çéntro), into formâto, prezénpio "44.1431093". S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô da latitùdine inta propiêtæ {{WikidataProp|P625}} in sce Wikidata.
* '''longitùdine''': scrîve a longitùdine da màssa d'ægoa (ciù mêgio se do seu çéntro), into formâto, prezénpio "8.1631208". S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô da longitùdine inta propiêtæ {{WikidataProp|P625}} in sce Wikidata.
* '''var-ertéssa_superfìcce''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Ertéssa superfìcce".
* '''ertéssa''': scrîve l'ertéssa da superfìcce da màssa d'ægoa, in mêtri in sciô livéllo do mâ e sénsa de unitæ de mezûa. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô de l'értessa inta propiêtæ {{WikidataProp|P2044}} in sce Wikidata.
* '''nòtta-ertéssa''': scrîve a referénsa do valô d'ertéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-profonditæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Profonditæ".
* '''profonditæ_màscima''': scrîve o valô da profonditæ màscima da màssa d'ægoa, in mêtri e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-profonditæ_màscima''': scrîve a referénsa do valô de profonditæ màscima indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''profonditæ_média''': scrîve o valô da profonditæ média da màssa d'ægoa, in mêtri e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-profonditæ_média''': scrîve a referénsa do valô de profonditæ média indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-volùmme''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Volùmme".
* '''volùmme''': scrîve o valô do volùmme da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-volùmme''': scrîve a referénsa do valô de volùmme indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-ténpo_de_permanénsa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Ténpo de permanénsa".
* '''ténpo_de_permanénsa''': scrîve o valô do ténpo de permanénsa médio de l'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-ténpo_de_permanénsa''': scrîve a referénsa do valô de ténpo de permanénsa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-salinitæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Salinitæ".
* '''salinitæ''': scrîve o valô de salinitæ média da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-salinitæ''': scrîve a referénsa do valô de salinitæ indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-tenpiatûa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Tenpiatûa".
* '''tenpiatûa_màscima''': scrîve o valô da tenpiatûa màscima da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-tenpiatûa_màscima''': scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa màscima indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''tenpiatûa_média''': scrîve o valô da tenpiatûa média da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-tenpiatûa_média''': scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa média indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''tenpiatûa_mìnima''': scrîve o valô da tenpiatûa mìnima da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-tenpiatûa_mìnima''': scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa mìnima indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-caraterìstiche_do_bacìn''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Caraterìstiche do bacìn".
* '''var-bacìn_idrogràfico''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Bacìn idrogràfico".
* '''bacìn_idrogràfico''': scrîve l'estensción do bacìn idrogràfico da màssa d'ægoa tratâ, in chilòmetri quàddri, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-bacìn_idrogràfico''': scrîve a nòtta de l'estensción do bacìn idrogràfico indicâ, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-imisâi''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Imisâi".
* '''imisâi''': scrîve i imisâi che se càccian drénto a-a màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'un, scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''var-emisâi''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Emisâi".
* '''emisâi''': scrîve i emisâi che scòrtan fêua d'inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'un, scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''var-cartografîa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Cartografîa".
* '''sìgla_màppa''': scrîve a sìgla da màppa de localizaçión dónde mostrâ a poxiçión da màssa d'ægoa. P'avéi 'na lìsta conplêta de màppe a dispoxiçión, védde [[Speçiale:Prefisci/Template:Màppa_de_localizaçión/]].
* '''màppa''': scrîve o nómme file da màppa da màssa d'ægoa, co-a seu estensción e sénsa de prefìssi.
}}
<noinclude>[[Categorîa:Manoâli di template]]</noinclude>
selyuvzw9o196zdisiv4s0j1by6s3gp
269990
269989
2026-05-25T19:31:12Z
N.Longo
12052
269990
wikitext
text/x-wiki
Quésto template o sèrve p'arechéugge inte 'na tabèlla e informaçioìn de pàgine che pàrlan de màsse d'ægoa de ògni dimensción.
== Paràmetri ==
{{TabéllaTemplate
|nome = Màssa d'ægoa
|parametri =
{{parametro|nómme}}
{{parametro|âtri_nómmi|F}}
{{parametro|inmàgine|F|P18}}
{{parametro|didascalîa|F|P18}}
{{parametro|var-localizaçión|F}}
{{parametro|var-stâto|F}}
{{parametro|stâto}}
{{parametro|var-sudivixoìn1|F}}
{{parametro|sudivixoìn1|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn2|F}}
{{parametro|sudivixoìn2|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn3|F}}
{{parametro|sudivixoìn3|F}}
{{parametro|var-sudivixoìn4|F}}
{{parametro|sudivixoìn4|F}}
{{parametro|var-caraterìstiche_fìxiche|F}}
{{parametro|var-pàrte_de|F}}
{{parametro|pàrte_de|F}}
{{parametro|var-seçioìn|F}}
{{parametro|seçioìn|F}}
{{parametro|var-îzoe|F}}
{{parametro|îzoe|F}}
{{parametro|var-longhéssa|F}}
{{parametro|longhéssa|F}}
{{parametro|nòtta-longhéssa|F}}
{{parametro|var-larghéssa|F}}
{{parametro|larghéssa|F}}
{{parametro|nòtta-larghéssa|F}}
{{parametro|var-estensción|F}}
{{parametro|estensción|F}}
{{parametro|nòtta-estensción|F}}
{{parametro|var-cordinæ|F}}
{{parametro|latitùdine|F|P625}}
{{parametro|longitùdine|F|P625}}
{{parametro|var-ertéssa_superfìcce|F}}
{{parametro|ertéssa|F|P2044}}
{{parametro|nòtta-ertéssa|F}}
{{parametro|var-profonditæ|F}}
{{parametro|profonditæ_màscima|F}}
{{parametro|nòtta-profonditæ_màscima|F}}
{{parametro|profonditæ_média|F}}
{{parametro|nòtta-profonditæ_média|F}}
{{parametro|var-volùmme|F}}
{{parametro|volùmme|F}}
{{parametro|nòtta-volùmme|F}}
{{parametro|var-ténpo_de_permanénsa|F}}
{{parametro|ténpo_de_permanénsa|F}}
{{parametro|nòtta-ténpo_de_permanénsa|F}}
{{parametro|var-salinitæ|F}}
{{parametro|salinitæ|F}}
{{parametro|nòtta-salinitæ|F}}
{{parametro|var-tenpiatûa|F}}
{{parametro|tenpiatûa_màscima|F}}
{{parametro|nòtta-tenpiatûa_màscima|F}}
{{parametro|tenpiatûa_média|F}}
{{parametro|nòtta-tenpiatûa_média|F}}
{{parametro|tenpiatûa_mìnima|F}}
{{parametro|nòtta-tenpiatûa_mìnima|F}}
{{parametro|var-caraterìstiche_do_bacìn|F}}
{{parametro|var-bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|nòtta-bacìn_idrogràfico|F}}
{{parametro|var-imisâi|F}}
{{parametro|imisâi|F}}
{{parametro|var-emisâi|F}}
{{parametro|emisâi|F}}
{{parametro|var-cartografîa|F}}
{{parametro|var-sìgla_màppa|F}}
{{parametro|màppa|F}}
|istruzioni=
* '''nómme''': nómme da màssa d'ægoa, s'o no l'é specificòu, se pìggia in outomàtico o tìtolo da pàgina. Se gh'é de âtre verscioìn do nómme, inte unn-a ò ciù léngoe, dêuviâ pe cóntra o paràmetro âtri_nómmi.
* '''âtri_nómmi''': nómmi da màssa d'ægoa in alternatîva a quéllo ciù conosciûo ò inte de âtre léngoe; scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''inmàgine''': fotografîa ch'a rafigûa a màssa d'ægoa, scrîve o nómme do file co-a seu estensción e sénsa de prefìssi. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, a fotografîa valorizâ inta propiêtæ {{WikidataProp|P18}} in sce Wikidata; pe de màppe da màssa d'ægoa dêuviâ o paràmetro màppa.
* '''didascalîa''': didascalîa da fotografîa; s'a no l'é specificâ o restitoìsce, se prezénte, a didascalîa in lìgure in sce Wikidata. Pe aliniâla a-o çéntro do modéllo scrîve <nowiki><div style="text-align:center;"></nowiki> e <nowiki></div></nowiki> davànti e a-a fìn do tèsto.
* '''var-localizaçión''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Localizaçión".
* '''var-stâto''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Stâto"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta a-o plurâle, se ciù d'un.
* '''stâto''': stâto ò stâti dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'un separâli co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{FRA}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Flag of France.svg}} [[Fransa|Frànsa]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn1''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de prìmmo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn1''': sudivixoìn de prìmmo livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{IT-LIG}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligùria]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn2''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (2)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de segóndo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn2''': sudivixoìn de segóndo livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. <nowiki>{{IT-SV}}</nowiki>) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. <nowiki>{{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Sànn-a]]</nowiki>).
* '''var-sudivixoìn3''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (3)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de tèrso livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn3''': sudivixoìn de tèrso livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Dêuviâ l'espresción <nowiki>{{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}} [[Sann-a|Sànn-a]]</nowiki>.
* '''var-sudivixoìn4''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Sudivixón (4)"; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de quàrto livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a.
* '''sudivixoìn4''': sudivixoìn de quàrto livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <nowiki><br /></nowiki>. Dêuviâ l'espresción <nowiki>{{Scìnbolo|Porto Maurizio-Stemma.svg}} [[U Portu|O Pòrto]]</nowiki>.
* '''var-caraterìstiche_fìxiche''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Caraterìstiche fìxiche".
* '''var-pàrte_de''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Pàrte de".
* '''pàrte_de''': scrîve o nómme da màssa d'ægoa ch'a conprénde quélla tratâ, con ligàmmi se poscìbile.
* '''var-seçioìn''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Seçioìn".
* '''seçioìn''': scrîve e seçioìn ch'én conpréize inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'unn-a, scrîvene a lìsta separàndole co-ina vìrgola.
* '''var-îzoe''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Îzoe".
* '''îzoe''': scrîve e îzoe prinçipæ che se trêuvan inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'unn-a, scrîvene a lìsta separàndole co-ina vìrgola.
* '''var-longhéssa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Longhéssa".
* '''longhéssa''': scrîve a longhéssa da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-longhéssa''': scrîve a referénsa do valô de longhéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-larghéssa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Larghéssa".
* '''larghéssa''': scrîve a larghéssa da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì. De dòppo, fra paréntexi, se ghe peu métte o nómme do scîto do rilevaménto, se conosciûo.
* '''nòtta-larghéssa''': scrîve a referénsa do valô de larghéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-estensción''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Estensción".
* '''estensción''': scrîve l'estensción da màssa d'ægoa, in chilòmetri quàddri e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-estensción''': scrîve a referénsa do valô d'estensción indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-cordinæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Cordinæ".
* '''latitùdine''': scrîve a latitùdine da màssa d'ægoa (ciù mêgio se do seu çéntro), into formâto, prezénpio "44.1431093". S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô da latitùdine inta propiêtæ {{WikidataProp|P625}} in sce Wikidata.
* '''longitùdine''': scrîve a longitùdine da màssa d'ægoa (ciù mêgio se do seu çéntro), into formâto, prezénpio "8.1631208". S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô da longitùdine inta propiêtæ {{WikidataProp|P625}} in sce Wikidata.
* '''var-ertéssa_superfìcce''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Ertéssa superfìcce".
* '''ertéssa''': scrîve l'ertéssa da superfìcce da màssa d'ægoa, in mêtri in sciô livéllo do mâ e sénsa de unitæ de mezûa. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô de l'értessa inta propiêtæ {{WikidataProp|P2044}} in sce Wikidata.
* '''nòtta-ertéssa''': scrîve a referénsa do valô d'ertéssa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-profonditæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Profonditæ".
* '''profonditæ_màscima''': scrîve o valô da profonditæ màscima da màssa d'ægoa, in mêtri e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-profonditæ_màscima''': scrîve a referénsa do valô de profonditæ màscima indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''profonditæ_média''': scrîve o valô da profonditæ média da màssa d'ægoa, in mêtri e sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-profonditæ_média''': scrîve a referénsa do valô de profonditæ média indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-volùmme''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Volùmme".
* '''volùmme''': scrîve o valô do volùmme da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-volùmme''': scrîve a referénsa do valô de volùmme indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-ténpo_de_permanénsa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Ténpo de permanénsa".
* '''ténpo_de_permanénsa''': scrîve o valô do ténpo de permanénsa médio de l'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-ténpo_de_permanénsa''': scrîve a referénsa do valô de ténpo de permanénsa indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-salinitæ''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Salinitæ".
* '''salinitæ''': scrîve o valô de salinitæ média da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-salinitæ''': scrîve a referénsa do valô de salinitæ indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-tenpiatûa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Tenpiatûa".
* '''tenpiatûa_màscima''': scrîve o valô da tenpiatûa màscima da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-tenpiatûa_màscima''': scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa màscima indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''tenpiatûa_média''': scrîve o valô da tenpiatûa média da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-tenpiatûa_média''': scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa média indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''tenpiatûa_mìnima''': scrîve o valô da tenpiatûa mìnima da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nb​sp; ascì.
* '''nòtta-tenpiatûa_mìnima''': scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa mìnima indicòu, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name=\"nómme nòtta\" /></nowiki>.
* '''var-caraterìstiche_do_bacìn''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Caraterìstiche do bacìn".
* '''var-bacìn_idrogràfico''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Bacìn idrogràfico".
* '''bacìn_idrogràfico''': scrîve l'estensción do bacìn idrogràfico da màssa d'ægoa tratâ, in chilòmetri quàddri, sénsa de unitæ de mezûa.
* '''nòtta-bacìn_idrogràfico''': scrîve a referénsa do valô d'estensción do bacìn idrogràfico indicâ, mìssa tra i tag <nowiki><ref></ref></nowiki> ò cómme nòtta repetûa <nowiki><ref name="nómme nòtta" /></nowiki>.
* '''var-imisâi''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Imisâi".
* '''imisâi''': scrîve i imisâi che se càccian drénto a-a màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'un, scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''var-emisâi''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Emisâi".
* '''emisâi''': scrîve i emisâi che scòrtan fêua d'inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'un, scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola.
* '''var-cartografîa''': paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta "Cartografîa".
* '''sìgla_màppa''': scrîve a sìgla da màppa de localizaçión dónde mostrâ a poxiçión da màssa d'ægoa. P'avéi 'na lìsta conplêta de màppe a dispoxiçión, védde [[Speçiale:Prefisci/Template:Màppa_de_localizaçión/]].
* '''màppa''': scrîve o nómme file da màppa da màssa d'ægoa, co-a seu estensción e sénsa de prefìssi.
}}
<noinclude>[[Categorîa:Manoâli di template]]</noinclude>
06follrx0zf6qbjjgdhalfnp1a816oo
Metallo
0
32766
269986
2026-05-25T18:57:40Z
N.Longo
12052
+ rdr
269986
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Metàllo]]
01hjrtr0s009v4xiy4jeyr5o957zo7s
Metallu
0
32767
269987
2026-05-25T18:57:47Z
N.Longo
12052
+ rdr
269987
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Metàllo]]
01hjrtr0s009v4xiy4jeyr5o957zo7s
Template:Màssa d'ægoa/TemplateData
10
32768
269991
2026-05-25T19:33:10Z
N.Longo
12052
+ td
269991
wikitext
text/x-wiki
<noinclude>{{TemplateData sottopagina}}</noinclude><templatedata>
{
"params": {
"nómme": {
"required": true,
"label": "Nómme màssa d'ægoa",
"type": "wiki-page-name",
"description": "Nómme da màssa d'ægoa, s'o no l'é specificòu, se pìggia in outomàtico o tìtolo da pàgina. Se gh'é de âtre verscioìn do nómme, inte unn-a ò ciù léngoe, dêuviâ pe cóntra o paràmetro âtri_nómmi."
},
"âtri_nómmi": {
"required": false,
"label": "Âtri nómmi",
"type": "string",
"description": "Nómmi da màssa d'ægoa in alternatîva a quéllo ciù conosciûo ò inte de âtre léngoe; scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola."
},
"inmàgine": {
"required": false,
"label": "Inmàgine",
"type": "string",
"description": "Fotografîa ch'a rafigûa a màssa d'ægoa, scrîve o nómme do file co-a seu estensción e sénsa de prefìssi. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, a fotografîa valorizâ inta propiêtæ P18 in sce Wikidata; pe de màppe da màssa d'ægoa dêuviâ o paràmetro màppa."
},
"didascalîa": {
"required": false,
"label": "Didascalîa",
"type": "string",
"description": "Didascalîa da fotografîa; s'a no l'é specificâ o restitoìsce, se prezénte, a didascalîa in lìgure in sce Wikidata. Pe aliniâla a-o çéntro do modéllo scrîve <div style=\"text-align:center;\"> e </div> davànti e a-a fìn do tèsto."
},
"var-localizaçión": {
"required": false,
"label": "Variànte - Localizaçión",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Localizaçión'."
},
"var-stâto": {
"required": false,
"label": "Variànte - Stâto",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Stâto'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta a-o plurâle, se ciù d'un."
},
"stâto": {
"required": true,
"label": "Stâto",
"type": "string",
"description": "Stâto ò stâti dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'un separâli co-in <br />. Se pêuan i modélli apòsta (ez. {{FRA}}) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. {{Scìnbolo|Flag of France.svg}} [[Fransa|Frànsa]])."
},
"var-sudivixoìn1": {
"required": false,
"label": "Variànte - Sudivixoìn (1)",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Sudivixón'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de prìmmo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a."
},
"sudivixoìn1": {
"required": false,
"label": "Sudivixoìn (1)",
"type": "string",
"description": "Sudivixoìn de prìmmo livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <br />. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. {{IT-LIG}}) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligùria]])."
},
"var-sudivixoìn2": {
"required": false,
"label": "Variànte - Sudivixoìn (2)",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Sudivixón (2)'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de segóndo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a."
},
"sudivixoìn2": {
"required": false,
"label": "Sudivixoìn (2)",
"type": "string",
"description": "Sudivixoìn de segóndo livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <br />. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. {{IT-SV}}) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Sànn-a]])."
},
"var-sudivixoìn3": {
"required": false,
"label": "Variànte - Sudivixoìn (3)",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Sudivixón (3)'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de tèrso livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a."
},
"sudivixoìn3": {
"required": false,
"label": "Sudivixoìn (3)",
"type": "string",
"description": "Sudivixoìn de tèrso livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <br />. Dêuviâ l'espresción {{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}} [[Sann-a|Sànn-a]]."
},
"var-sudivixoìn4": {
"required": false,
"label": "Variànte - Sudivixoìn (4)",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Sudivixón (4)'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de quàrto livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a."
},
"sudivixoìn4": {
"required": false,
"label": "Sudivixoìn (4)",
"type": "string",
"description": "Sudivixoìn de quàrto livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <br />. Dêuviâ l'espresción {{Scìnbolo|Porto Maurizio-Stemma.svg}} [[U Portu|O Pòrto]]."
},
"var-caraterìstiche_fìxiche": {
"required": false,
"label": "Variànte - Caraterìstiche fìxiche",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Caraterìstiche fìxiche'."
},
"var-pàrte_de": {
"required": false,
"label": "Variànte - Pàrte de",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Pàrte de'."
},
"pàrte_de": {
"required": false,
"label": "Pàrte de",
"type": "string",
"description": "Scrîve o nómme da màssa d'ægoa ch'a conprénde quélla tratâ, con ligàmmi se poscìbile."
},
"var-seçioìn": {
"required": false,
"label": "Variànte - Seçioìn",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Seçioìn'."
},
"seçioìn": {
"required": false,
"label": "Seçioìn",
"type": "string",
"description": "Scrîve e seçioìn ch'én conpréize inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'unn-a, scrîvene a lìsta separàndole co-ina vìrgola."
},
"var-îzoe": {
"required": false,
"label": "Variànte - Îzoe",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Îzoe'."
},
"îzoe": {
"required": false,
"label": "Îzoe",
"type": "string",
"description": "Scrîve e îzoe prinçipæ che se trêuvan inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'unn-a, scrîvene a lìsta separàndole co-ina vìrgola."
},
"var-longhéssa": {
"required": false,
"label": "Variànte - Longhéssa",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Longhéssa'."
},
"longhéssa": {
"required": false,
"label": "Longhéssa",
"type": "string",
"description": "Scrîve a longhéssa da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n ascì."
},
"nòtta-longhéssa": {
"required": false,
"label": "Nòtta longhéssa",
"type": "string",
"description": "Scrîve a referénsa do valô de longhéssa indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"var-larghéssa": {
"required": false,
"label": "Variànte - Larghéssa",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Larghéssa'."
},
"larghéssa": {
"required": false,
"label": "Larghéssa",
"type": "string",
"description": "Scrîve a larghéssa da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n ascì."
},
"nòtta-larghéssa": {
"required": false,
"label": "Nòtta larghéssa",
"type": "string",
"description": "Scrîve a referénsa do valô de larghéssa indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"var-estensción": {
"required": false,
"label": "Variànte - Estensción",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Estensción'."
},
"estensción": {
"required": false,
"label": "Estensción",
"type": "string",
"description": "Scrîve l'estensción da màssa d'ægoa, in chilòmetri quàddri e sénsa de unitæ de mezûa."
},
"nòtta-estensción": {
"required": false,
"label": "Nòtta estensción",
"type": "string",
"description": "Scrîve a referénsa do valô d'estensción indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"var-cordinæ": {
"required": false,
"label": "Variànte - Cordinæ",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Cordinæ'."
},
"latitùdine": {
"required": false,
"label": "Latitùdine",
"type": "string",
"description": "Scrîve a latitùdine da màssa d'ægoa (ciù mêgio se do seu çéntro), into formâto, prezénpio '44.1431093'. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô da latitùdine inta propiêtæ P625 in sce Wikidata."
},
"longitùdine": {
"required": false,
"label": "Longitùdine",
"type": "string",
"description": "Scrîve a longitùdine da màssa d'ægoa (ciù mêgio se do seu çéntro), into formâto, prezénpio '8.1631208'. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô da longitùdine inta propiêtæ P625 in sce Wikidata."
},
"var-ertéssa_superfìcce": {
"required": false,
"label": "Variànte - Ertéssa superfìcce",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Ertéssa superfìcce'."
},
"ertéssa": {
"required": false,
"label": "Ertéssa",
"type": "string",
"description": "Scrîve l'ertéssa da superfìcce da màssa d'ægoa, in mêtri in sciô livéllo do mâ e sénsa de unitæ de mezûa. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô de l'értessa inta propiêtæ P2044 in sce Wikidata."
},
"nòtta-ertéssa": {
"required": false,
"label": "Nòtta ertéssa",
"type": "string",
"description": "Scrîve a referénsa do valô d'ertéssa indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"var-profonditæ": {
"required": false,
"label": "Variànte - Profonditæ",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Profonditæ'."
},
"profonditæ_màscima": {
"required": false,
"label": "Profonditæ màscima",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô da profonditæ màscima da màssa d'ægoa, in mêtri e sénsa de unitæ de mezûa."
},
"nòtta-profonditæ_màscima": {
"required": false,
"label": "Nòtta profonditæ màscima",
"type": "string",
"description": "Scrîve a referénsa do valô de profonditæ màscima, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"profonditæ_média": {
"required": false,
"label": "Profonditæ média",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô da profonditæ média da màssa d'ægoa, in mêtri e sénsa de unitæ de mezûa."
},
"nòtta-profonditæ_média": {
"required": false,
"label": "Nòtta profonditæ média",
"type": "string",
"description": "Scrîve a referénsa do valô de profonditæ média, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"var-volùmme": {
"required": false,
"label": "Variànte - Volùmme",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Volùmme'."
},
"volùmme": {
"required": false,
"label": "Volùmme",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô do volùmme da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n ascì."
},
"nòtta-volùmme": {
"required": false,
"label": "Nòtta volùmme",
"type": "string",
"description": "Scrîve a referénsa do valô de volùmme indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"var-ténpo_de_permanénsa": {
"required": false,
"label": "Variànte - Ténpo de permanénsa",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Ténpo de permanénsa'."
},
"ténpo_de_permanénsa": {
"required": false,
"label": "Ténpo de permanénsa",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô do ténpo de permanénsa médio de l'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n ascì."
},
"nòtta-ténpo_de_permanénsa": {
"required": false,
"label": "Nòtta ténpo de permanénsa",
"type": "string",
"description": "Scrîve a referénsa do valô de ténpo de permanénsa indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"var-salinitæ": {
"required": false,
"label": "Variànte - Salinitæ",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Salinitæ'."
},
"salinitæ": {
"required": false,
"label": "Salinitæ",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô da salinitæ média da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n ascì."
},
"nòtta-salinitæ": {
"required": false,
"label": "Nòtta salinitæ",
"type": "string",
"description": "Scrîve a referénsa do valô de salinitæ indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"var-tenpiatûa": {
"required": false,
"label": "Variànte - Tenpiatûa",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Tenpiatûa'."
},
"tenpiatûa_màscima": {
"required": false,
"label": "Tenpiatûa màscima",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô da tenpiatûa màscima da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n ascì."
},
"nòtta-tenpiatûa_màscima": {
"required": false,
"label": "Nòtta tenpiatûa màscima",
"type": "string",
"description": "Scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa màscima, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"tenpiatûa_média": {
"required": false,
"label": "Tenpiatûa média",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô da tenpiatûa média da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n ascì."
},
"nòtta-tenpiatûa_média": {
"required": false,
"label": "Nòtta tenpiatûa média",
"type": "string",
"description": "Scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa média, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"tenpiatûa_mìnima": {
"required": false,
"label": "Tenpiatûa mìnima",
"type": "string",
"description": "Scrîve o valô da tenpiatûa mìnima da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n ascì."
},
"nòtta-tenpiatûa_mìnima": {
"required": false,
"label": "Nòtta tenpiatûa mìnima",
"type": "string",
"description": "Scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa mìnima, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"var-caraterìstiche_do_bacìn": {
"required": false,
"label": "Variànte - Caraterìstiche do bacìn",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Caraterìstiche do bacìn'."
},
"var-bacìn_idrogràfico": {
"required": false,
"label": "Variànte - Bacìn idrogràfico",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Bacìn idrogràfico'."
},
"bacìn_idrogràfico": {
"required": false,
"label": "Bacìn idrogràfico",
"type": "string",
"description": "Scrîve l'estensción do bacìn idrogràfico da màssa d'ægoa tratâ, in chilòmetri quàddri, sénsa de unitæ de mezûa."
},
"nòtta-bacìn_idrogràfico": {
"required": false,
"label": "Nòtta bacìn idrogràfico",
"type": "string",
"description": "Scrîve a referénsa do valô d'estensción do bacìn idrogràfico indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />."
},
"var-imisâi": {
"required": false,
"label": "Variànte - Imisâi",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Imisâi'."
},
"imisâi": {
"required": false,
"label": "Imisâi",
"type": "string",
"description": "Scrîve i imisâi che se càccian drénto a-a màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'un, scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola."
},
"var-emisâi": {
"required": false,
"label": "Variànte - Emisâi",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Emisâi'."
},
"emisâi": {
"required": false,
"label": "Emisâi",
"type": "string",
"description": "Scrîve i emisâi che scòrtan fêua d'inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'un, scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola."
},
"var-cartografîa": {
"required": false,
"label": "Variànte - Cartografîa",
"type": "string",
"description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Cartografîa'."
},
"sìgla_màppa": {
"required": false,
"label": "Màppa",
"type": "string",
"description": "Scrîve a sìgla da màppa de localizaçión dónde mostrâ a poxiçión da màssa d'ægoa. P'avéi 'na lìsta conplêta de màppe a dispoxiçión, védde Speçiale:Prefisci/Template:Màppa_de_localizaçión/."
},
"màppa": {
"required": false,
"label": "Sìgla màppa",
"type": "string",
"description": "Scrîve o nómme file da màppa da màssa d'ægoa, co-a seu estensción e sénsa de prefìssi."
}
},
"description": "Quésto template o sèrve p'arechéugge inte 'na tabèlla e informaçioìn de pàgine che pàrlan de córsci d'ægoa de ògni dimensción.",
"format": "{{_\n|_ = _\n}}",
"paramOrder": [
"nómme",
"âtri_nómmi",
"inmàgine",
"didascalîa",
"var-localizaçión",
"var-stâto",
"stâto",
"var-sudivixoìn1",
"sudivixoìn1",
"var-sudivixoìn2",
"sudivixoìn2",
"var-sudivixoìn3",
"sudivixoìn3",
"var-sudivixoìn4",
"sudivixoìn4",
"var-caraterìstiche_fìxiche",
"var-pàrte_de",
"pàrte_de",
"var-seçioìn",
"seçioìn",
"var-îzoe",
"îzoe",
"var-longhéssa",
"longhéssa",
"nòtta-longhéssa",
"var-larghéssa",
"larghéssa",
"nòtta-larghéssa",
"var-estensción",
"estensción",
"nòtta-estensción",
"var-cordinæ",
"latitùdine",
"longitùdine",
"var-ertéssa_superfìcce",
"ertéssa",
"nòtta-ertéssa",
"var-profonditæ",
"profonditæ_màscima",
"nòtta-profonditæ_màscima",
"profonditæ_média",
"nòtta-profonditæ_média",
"var-volùmme",
"volùmme",
"nòtta-volùmme",
"var-ténpo_de_permanénsa",
"ténpo_de_permanénsa",
"nòtta-ténpo_de_permanénsa",
"var-salinitæ",
"salinitæ",
"nòtta-salinitæ",
"var-tenpiatûa",
"tenpiatûa_màscima",
"nòtta-tenpiatûa_màscima",
"tenpiatûa_média",
"nòtta-tenpiatûa_média",
"tenpiatûa_mìnima",
"nòtta-tenpiatûa_mìnima",
"var-caraterìstiche_do_bacìn",
"var-bacìn_idrogràfico",
"bacìn_idrogràfico",
"nòtta-bacìn_idrogràfico",
"var-imisâi",
"imisâi",
"var-emisâi",
"emisâi",
"var-cartografîa",
"sìgla_màppa",
"màppa"
]
}
</templatedata>
1aqpf7rgnfg5au9dkvq9l8ebm46442y