Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.3 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Giörgia 0 2555 270031 265125 2026-05-27T11:58:35Z CommonsDelinker 89 Removing [[:c:File:Parliament_Hall_Tbilisi_Georgia.jpg|Parliament_Hall_Tbilisi_Georgia.jpg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Captain-tucker|Captain-tucker]] because: [[:c:COM:L|Copyright violation]]: https://www.interpressnews.ge/: 2018 ყვე 270031 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:Flag_of_Georgia.svg|thumb|right|200px|A bandêa da Giörgia]] [[Immaggine:LocationGeorgia.png|thumb|right|200px|A poxiçión da Giörgia in sciâ carta giögràfica]] [[File:Georgia cities01.png|thumb|200px|right]] A '''Giörgia''' (nomme ofiçiâ: '' საქართველო - Sakartvelo'') ò '''Zòrzia''' a l'é in stâto de l'[[Asia|Àzia]] ocidentâ a-i confìn cón l'Eoröpa ch'o se trêuva into [[Transcaocâzia|Càucazo do Sud]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/georgia|tìtolo=Georgia}}</ref> colocòu in sciâ rîva de levànte do [[Mâ Neigro|Mâ Néigro]]. O confinn-a co-[[Rùscia|a Rùscia]] a-o nòrd, [[Turchia|a Turchîa]] e [[Armenia|l'Arménia]] a-o sud, [[Azerbaijan|l'Azerbaigian]] a-o sudest e o l'é tocòu da-o Mâ Néigro à ponénte. O pàize o crêuve 'n estensción de 69 km<sup>2</sup> e o l'à inn-a [[Popolaçion|popolaçión]] de 3 688 647 abitanti.<ref>Dæti do 2020 {{Çitta web|url=https://www.geostat.ge/en/modules/categories/41/population|tìtolo=Population - National Statistics Office of Georgia|outô=Circle}}</ref> Indipendénte da-o [[1991]], a sêu capitâ a l'é [[Tiblisi|Tbilisi]]<ref name="Georgia">{{Çitta publicaçión|dæta=2016-06-12|tìtolo=Places That Deserve More Travelers|revìsta=[[National Geographic Magazine]]|editô=[[National Geographic Society]]|léngoa=en|url=https://www.nationalgeographic.com/travel/features/10-places-that-deserve-more-travelers/georgia/}}</ref>. == Economîa e polìtica == Da un pónto de vista giögràfico, o l'é pàrte de l'Àzia Oçidentâ<ref>Atlante Zanichelli, Zanichelli editore, 2003 (tavv. 20, 44; p. 134) - [[:it:Speciale:RicercaISBN/8808213382|ISBN 88-08-21338-2]];</ref>, conscideròu un pàize transcontinentâ<ref name="transcontinentale">{{Çitta web|url=https://education.nationalgeographic.org/resource/europe-physical-geography|tìtolo=Europe - Map by National Geographic Society|vìxita=11 gennaio 2023}}; National Geographic Visual Atlas of the World, [[National Geographic]], 2009, p. 291 [https://www.google.com/books/edition/National_Geographic_Visual_Atlas_of_the/BmExOhErSqcC?hl=en&gbpv=1&bsq=georgia National Geographic Visual Atlas of the World - National Geographic Society (U.S.) - Google Books]: "Georgia... continent: Europe/Asia"</ref>, dæto che e sêu regioîn setentrionæ son traversæ da-o baçìn do Gràn Càocazo, unn-a de linie che pe' convençión a fâ da separaçión tra [[Euròpa|l'Euröpa]] e [[Asia|l'Àzia]]<ref name="TCR">{{çitta|Foster:2003|p. 55}}.</ref><ref name="Encyclopedic World Atlas 2002, p.104">{{çitta|Philip:2002|p. 104}}.</ref><ref name="EWG">{{çitta|McColl:2005|p. 366}}.</ref>. Da un pónto de vìsta politico, stòrico e de coltûa, o l'é de spésso mìsso fra i pàixi de l'Eoröpa Orientâ.<ref name="Encyclopedic World Atlas 2002, p.104" /><ref name="De Mello">{{çitta|De Mello:1979|p. 273}}.</ref><ref name="EU perspective">{{Çitta web|url=https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-8-2014-0009_EN.html|tìtolo=European Parliament resolution of 17 July 2014 on Ukraine|dæta=2014-07-17|vìxita=2022-11-09}}</ref> A Giörgia a conprénde ''de facto'' dôe regioìn independénte, l'[[Abcasia|Abkhazia]] e l'Oseçia do Sud, ch'an otegnûo in reconosciménto internaçionâ limitòu dòppo a goæra rùscio-giörgiann-a do [[2008]] . Do màrso [[2022]], a Giörgia a l'à domandòu de vegnî pàrte de l'[[Union Europea|Unión Eoropêa]];<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.consilium.europa.eu/en/policies/enlargement/georgia/|tìtolo=Georgia}}</ref> a-i 14 de dexénbre do 2023, o [[Conséggio Eoropêo]] o l'à acordòu a-a Georgia ''a condiçion'' de candidâto. <ref>{{Çitta web|url=https://www.consilium.europa.eu/it/press/press-releases/2023/12/14/european-council-conclusions-on-ukraine-enlargement-and-reforms/|tìtolo=Conclusioni del Consiglio europeo su Ucraina, allargamento e riforme|dæta=14 dicembre 2023|vìxita=16 dicembre 2023}}</ref> A Giörgia a l'é un membro do Conséggio d'Eoröpa, de l'[[OSCE]], [[EUROCONTROL|de l'EUROCONTROL]], da Bànca Eoropêa pe-a Reconstruçión e o Desvilùppo, e [[GUAM Organizzazione per la democrazia e lo sviluppo economico|do GUAM]] . O l'é compréizo into Ciàn d'Açión pe l'apartenénsa [[NATO|a-a NATO]].<ref>{{Çitta web|url=https://mod.gov.ge/en/page/38/nato-georgia-cooperation|tìtolo=NATO-Georgia Cooperation|vìxita=2023-02-05}}</ref> Conosciùa fin da-i ténpi clàscichi co-i régni de [[Colchide|Colchis]] e [[Regno di Iberia|Iberia]], e a sede d'in [[Regno de Giörgia|régno naçionâ]] inti ténpi de l'Etæ de Mêzo co-îna coltùa, léngoa e religión destacâ da-i sêu vexin, a Giörgia a l'é stæta anéssa da l'[[Impero russo|Inpêo Rùscio]] a-o prinçìpio do [[XIX secolo|secolo]] [[XIX secolo|XIX]]. <ref>{{Çitta lìbbro|outô=David M.Lang|nómme=|cognómme=|tìtolo=A Modern History of Georgia|url=https://books.google.it/books/about/A_Modern_History_of_Georgia.html?id=6eVXkgEACAAJ&redir_esc=y|dæta=2001|editô=Curzon|léngoa=en|p=109|ISBN=978-0-7007-1562-6}}</ref> Dòppo in breve periodo d'independénsa aprêuvo a-a [[Revoluçión Rùscia do 1917]], a Giörgia a l'é stæta ocupâ da l'[[Armâ Róssa]] do [[1921]], co-o vegnî da [[Repubbrica Socialista Sovietica da Georgia|Repubrica Soçialista Sovietica]] [[Repubbrica Socialista Sovietica da Georgia|da Giörgia]], pàrte de l'[[Union Sovietica]]. Do [[1991]], a l'à deciaròu a sêu independénsa, ch'a l'é stæta reconosciùa do tùtto a-i 25 de dexénbre do mæximo ànno. == Pòsti de interesse == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Tbilisi, Georgia. View on historical neighborhoods from a hill.jpg|Tibilisi Immaggine:Novoafonsky monastyr.jpg|O monastê euttosentésco do Nêuvo Athos Immaggine:Svaneti, georgia.jpg|Paezàggio naturâle da región stòrica di Svaneti </gallery> == Vôxe corelæ == * [[Zorzani]] {{Clear}} == Nòtte == <references/> == Bibliografîa == *{{Çitta lìbbro|lingua=en|titolo=Philip's Encyclopedic World Atlas: Country by Country|url=https://books.google.com/books?id=8UD0kOEb1XIC&printsec=frontcover&dq=%27Encyclopedic+World+Atlas+oxford&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiqk6nb-KjOAhWDPiYKHTDjBtMQ6AEIHDAA#v=onepage&q=georgia&f=false|isbn=0-540-08237-6|editore=[[Oxford University Press]]|città=Oxford|p=104|anno=2002|cid=Philip:2002}} *{{Çitta lìbbro|lingua=en|titolo=Take Five Minutes: Fascinating Facts about Geography|url=https://archive.org/details/takefiveminutesf0000ruth|autore1=Ruth Foster|opera=Teacher Created Resources|anno=2003|isbn=0-7439-3290-0|città=[[Garden Grove (California)|Garden Grove]]|cid=Foster:2003}} *{{Çitta web|url=https://www.allgeo.org/index.php/ka/|tìtolo=Informaçioin in sciô paize|léngoa=EN, RU, DE, KA|vìxita=2025-08-30}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Stati de l'Euròpa}} {{Stâti de l'Àzia}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Giòrgia| ]] g2mi8kin2sm7mjiq2m01tvpkxhi72wx Làgu de Usìlia 0 27987 269998 267504 2026-05-26T18:46:50Z N.Longo 12052 pröa 269998 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} {{Màssa d'ægoa |nómme = Làgu de Usìlia |inmàgine = Lago di Osiglia da SP 16.png |didascalîa = <div style="text-align:center;">Vìsta du làgu de Usilia</div> |var-localizaçión = Lucalizaçiùn |var-stâto = Stätu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligüria]] |var-sudivixoìn2 = Pruvincia |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Sann-a]] |var-sudivixoìn3 = Cumüne |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Osiglia-Stemma.svg}} [[Oseria|Usìlia]] |var-longhéssa = Lunghessa |longhéssa = 3 |var-larghéssa = Larghessa |larghéssa = 0,2 |var-cordinæ = Curdinè |var-ertéssa_superfìcce = Artessa süperficie }} U '''làgu de Usìlia''' (''laj d'Oseria'' in dialettu de Usìlia, ''lâgo de Osìlia'' in [[Lengoa zeneize|zeneise]], ''làgu d'Usìa'' scrìtu ascì ''Usïa'' o ''Usija'' o ''làgu d'Uséia'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeise]]) u l'è in làgu artificiâle ligure ch'u se tröva intu [[Oseria|cumün d'Usilia]], inta [[Burmia (valä)|Valâ da Burmia]] (in [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Sann-a]]), u l'è stætu custrüiu a partì da u [[1937]] fin a u [[1939]], sbaràndu u turénte "Osiglietta", grassie a ina diga artificiâle. L'invàsu artificiâle, cun 13 miliui de metri cubici de capiénsa u l'e u ciü grande de tüttu u Savuneize. == Giögrafìa == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |lat = 44.297979 |label_size = 90 |position = bottomright |background = |latitùdineGràddi = 44 |latitùdinePrìmmi = 17 |latitùdineSegóndi = 52.72 |latitùdineNS = N |longitùdineGràddi = 8 |longitùdinePrìmmi = 11 |longitùdineSegóndi = 56.44 |longitùdineEW = E |label = Làgu d'Usilia |mark = |long = 8.199011 |marksize = 8 |link = |border = |caption = U làgu d'Usilia inta màppa da Ligüria |float = left |width = |max_height = |relief = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |noerr = |cat_fuorimappa = |sinottico = }} [[Immaggine:Lago_di_Osiglia_mappa.png|right|miniatura|Cartìna dettaggià du làgu]] U lagu u gh'à ina süperficcie cunplesciva de 3 chilometri de lunghessa pe quaxi 200 m de larghessa, u l'è tra l'âtru atraversòu da in pùnte ciamoù "Pònte de Manfrin", questu u piggia u numme de l'inzegné che u l'ha prugetóu. L'ària che u sircùnda a l'è caraterizâ da bòschi de castàgni e de fò; particulare a l'è a presensa de ''Carabus vagans'', 'na spécie de scarabéu ch'a se tröva sulaménte in [[Italia]] e [[Fransa]]. Prezénti ascì diferénti spécie de pésci: sciben che a pésca in te tütta a zona a l'è streitamente regulamentâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/lago-osiglia|tìtolo=L'àia prutètta du lagu d'Usilia|léngoa=IT|vìxita=2021-05-15}}</ref> == Stòia == A dîga, custruìa fra i ànni [[1937]] e [[1939]], a gh'à in frùnte de 224 m, cun 70,7 m d'àrtessa cunplescìva de sbaramèntu. L'inpréisa che a l'ha realisoù 'stu inpiàntu a l'éa a ''Torno e C.'' de [[Milan]]. Dòppu a realisasiùn du sbaraméntu sun stæte sumèrse diferénti abitasiui du paìse, cunpréisa in gêxa: quéstu u l'hà purtòu au spupulamèntu de e frasiùi de Usilia ciamæ: Cavallotti, Giacchini e Bertolotti, a l'epuca abitæ da quaxi 300 persunn-e e a a giurnà de ancö sutta l'ægua du bacìn artificiâle. Particulare a l'è a riemersciùn di müagni e di ruderi ogni dexe o quatòrze ànni, l'ürtimu svüamèntu u l'è avegnüu fra u [[2020]] e u [[2021]], quande i rèsti de 'sta parte du paìse l'han turnoù a ésse vixibili.<ref>{{Çitta web|url=https://genova.repubblica.it/cronaca/2020/12/25/news/dal_lago_sbuca_il_paese_che_non_c_e_piu_-279823858/|tìtolo=Usilia, dau làgu u emèrze turna u paise c'u nu gh'è ciü|léngoa=IT|vìxita=2021-05-15}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2020/12/osiglia-il-passato-riaffiora-si-svuota-il-lago-e-il-paese-si-riempie-di-turisti-247506/|tìtolo=Usilia: se svöa u làgu e u paìse se riénce de türisti|léngoa=IT|vìxita=2021-05-15}}</ref> U bacìn u l'è stætu realisoù pé regulà u flüsciu d'ægua ai inpiànti de e aciaierîe Falck, a vàlle da diga, ascì furnéndu l'ægua in ti periudi de magra de l'estæ.<ref name="prog">{{Çitta web|url=http://www.progettodighe.it/main/le-dighe/article/osiglietta|tìtolo=Progetto dighe: Osiglietta|léngoa=IT|vìxita=2021-05-13}}</ref> == Strutüa == [[Immaggine:Lago_di_Osiglia_la_diga.png|miniatura|A dîga]] A dîga a g'ha 'na fûrma "a volta", cun a curvaüa duggia e 'na scimmetrîa rispèttu a l'àsse de mezzerìa. A l'è cunpletamente trasimabile. Custruîa dùviandu in genere de semèntu armòu, cun a bàze ch'a prezènta in pulvin e ina armaüa a ræ duggia e cun dui paramènti. 'Sti dui paramènti i l'han 'na cuvertüa de calcestrüssu (pé quéllu a vàlle) e de gunite (pé quéllu a mùnte). Ina tràve a và a cuvrì e zuntüe radiàli e du perimetru. 'Na làmma anegâ in tu calcestrüssu a vâ a rènde au següu a resistènsa di giunti duvüi au retiâse de quést'urtimu. Sun presènti ascì dui careghi de superficie e dui prufùndi, un de quésti a "esauriméntu", l'àtru de meszzfùndu che u l'aveiva u scòppu uriginaiamènte de ésse u cànâle de derivasiùn da galerîa ch'a saiéva servìa pé prudüe a curènte idru-eletrica. A capacità de prugèttu a l'è de 682&nbsp;m<sup>3</sup>/s. == Prudusiùn de l'eletricitæ == A dîga de Usilia a l'è stæta pensà ascì suviatüttu pé a prudusiùn de l'eletricitæ, cun 'na putensa numinàle de l'inpiantu de 7&nbsp;MW. U prugèttu inisiale u vegheiva ascì a custrusiun de ina sentrâle idru-eletrica in tu vixin paìse de [[Moriaodo|Muriaudu]], avendu in canâle de 12&nbsp;km<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=o2YqWqX7eRY|tìtolo=U làgu de Usilia|vìxita=2021-05-15}}</ref>, ma quéstu u l'è rimastu sulamènte in sce a càrta. L'ægua a tegne senpre a regìmme u sciümme che vegne dùviau pòi a vàlle, cun in òpera de ''presa'' a [[Merexo|Mileximu]] (a 431&nbsp;m) pé esse pòi inméssa inta türbìnn-na da sentrâle de [[Còiri|Câiru]] (cun 'na quotta de 326&nbsp;m)<ref name="prog" />. Ancö a l'è de prupietæ de Tirreno Power, stéssa aziénda da [[Centräle elettrica de Vuè|sentrâle elettrica de Vuè]], che a nu sfrütta l'inpiantu pe a prudusiùn de energia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.savonanews.it/2010/10/05/leggi-notizia/argomenti/il-punto-di-mario-molinari/articolo/incredibile-ma-vero-la-diga-di-osiglia-non-serve-a-niente.html|tìtolo=Incredibile ma vero: la diga di Osiglia non serve a niente|léngoa=IT|vìxita=2018-05-15}}</ref> == Sport e pesca == A zôna aturnu au làgu a l'è percursa da diferenti itinerari pé e escursciùi, dunde se pö vegghe ascì u culegamèntu cun a còlla du Melògnu. L'invàsu lacustre u custituisce ina riserva de pesca, u l'è ascì bén bén frequentou da appasciunài de canòa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Farneti|tìtolo=1000 oasi e parchi naturali da vedere in Italia-Il Lago di Osiglia|url=https://books.google.it/books?id=bbMmAAAAQBAJ&pg=PA350|ànno=[[2011]]|editô=Rizzoli|léngoa=IT|p=350}}</ref> == Galerîa de inmagini == <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Lago di Osiglia - panoramio.jpg|Àtra vista du bacìn Immaggine:Aerial photograph of Lago di Osiglia.jpg|U bacìn in te ina futugrafìa aerea Immaggine:Osiglia-lago3.jpg|U làgu vistu da u pùnte Manfrin Immaggine:Osiglia-lago2.jpg|U làgu d'Usilia inta stagiùn invernale Immaggine:Osiglia-lago4.jpg|U làgu e, in sce u sfundu, e cæ da lucalitæ ''Cavallotti'' Immaggine:Lago di Osiglia tra gli alberi.jpg|Scorciu du bacìn vistu da i bòschi li vixin Immaggine:Lago_di_Osiglia_boschi_latifoglie_2017-03-10.png|A vegetasiun ch'a sircunda u làgu, in sce u sfundu u pùnte Manfrìn Immaggine:K2_in_partenza.JPG|Kayak bipòstu in partèsa in sce u làgu </gallery> == Nòtte == <references /> == Àtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Lâghi|Usìlia]] [[Categorîa:Oseria]] ixv0xf1asjlspsorcx9erp7gokp0toi 270000 269998 2026-05-26T18:48:32Z N.Longo 12052 270000 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} {{Màssa d'ægoa |nómme = Làgu de Usìlia |inmàgine = Lago di Osiglia da SP 16.png |didascalîa = <div style="text-align:center;">Vìsta du làgu de Usilia</div> |var-localizaçión = Lucalizaçiùn |var-stâto = Stätu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligüria]] |var-sudivixoìn2 = Pruvincia |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Sann-a]] |var-sudivixoìn3 = Cumüne |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Osiglia-Stemma.svg}} [[Oseria|Usìlia]] |var-longhéssa = Lunghessa |longhéssa = 3 |var-larghéssa = Larghessa |larghéssa = 0,2 |var-cordinæ = Curdinè |var-ertéssa_superfìcce = Artessa süperficie |var-profonditæ = Prufunditè |profonditæ_màscima = 65 }} U '''làgu de Usìlia''' (''laj d'Oseria'' in dialettu de Usìlia, ''lâgo de Osìlia'' in [[Lengoa zeneize|zeneise]], ''làgu d'Usìa'' scrìtu ascì ''Usïa'' o ''Usija'' o ''làgu d'Uséia'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeise]]) u l'è in làgu artificiâle ligure ch'u se tröva intu [[Oseria|cumün d'Usilia]], inta [[Burmia (valä)|Valâ da Burmia]] (in [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Sann-a]]), u l'è stætu custrüiu a partì da u [[1937]] fin a u [[1939]], sbaràndu u turénte "Osiglietta", grassie a ina diga artificiâle. L'invàsu artificiâle, cun 13 miliui de metri cubici de capiénsa u l'e u ciü grande de tüttu u Savuneize. == Giögrafìa == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |lat = 44.297979 |label_size = 90 |position = bottomright |background = |latitùdineGràddi = 44 |latitùdinePrìmmi = 17 |latitùdineSegóndi = 52.72 |latitùdineNS = N |longitùdineGràddi = 8 |longitùdinePrìmmi = 11 |longitùdineSegóndi = 56.44 |longitùdineEW = E |label = Làgu d'Usilia |mark = |long = 8.199011 |marksize = 8 |link = |border = |caption = U làgu d'Usilia inta màppa da Ligüria |float = left |width = |max_height = |relief = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |noerr = |cat_fuorimappa = |sinottico = }} [[Immaggine:Lago_di_Osiglia_mappa.png|right|miniatura|Cartìna dettaggià du làgu]] U lagu u gh'à ina süperficcie cunplesciva de 3 chilometri de lunghessa pe quaxi 200 m de larghessa, u l'è tra l'âtru atraversòu da in pùnte ciamoù "Pònte de Manfrin", questu u piggia u numme de l'inzegné che u l'ha prugetóu. L'ària che u sircùnda a l'è caraterizâ da bòschi de castàgni e de fò; particulare a l'è a presensa de ''Carabus vagans'', 'na spécie de scarabéu ch'a se tröva sulaménte in [[Italia]] e [[Fransa]]. Prezénti ascì diferénti spécie de pésci: sciben che a pésca in te tütta a zona a l'è streitamente regulamentâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/lago-osiglia|tìtolo=L'àia prutètta du lagu d'Usilia|léngoa=IT|vìxita=2021-05-15}}</ref> == Stòia == A dîga, custruìa fra i ànni [[1937]] e [[1939]], a gh'à in frùnte de 224 m, cun 70,7 m d'àrtessa cunplescìva de sbaramèntu. L'inpréisa che a l'ha realisoù 'stu inpiàntu a l'éa a ''Torno e C.'' de [[Milan]]. Dòppu a realisasiùn du sbaraméntu sun stæte sumèrse diferénti abitasiui du paìse, cunpréisa in gêxa: quéstu u l'hà purtòu au spupulamèntu de e frasiùi de Usilia ciamæ: Cavallotti, Giacchini e Bertolotti, a l'epuca abitæ da quaxi 300 persunn-e e a a giurnà de ancö sutta l'ægua du bacìn artificiâle. Particulare a l'è a riemersciùn di müagni e di ruderi ogni dexe o quatòrze ànni, l'ürtimu svüamèntu u l'è avegnüu fra u [[2020]] e u [[2021]], quande i rèsti de 'sta parte du paìse l'han turnoù a ésse vixibili.<ref>{{Çitta web|url=https://genova.repubblica.it/cronaca/2020/12/25/news/dal_lago_sbuca_il_paese_che_non_c_e_piu_-279823858/|tìtolo=Usilia, dau làgu u emèrze turna u paise c'u nu gh'è ciü|léngoa=IT|vìxita=2021-05-15}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2020/12/osiglia-il-passato-riaffiora-si-svuota-il-lago-e-il-paese-si-riempie-di-turisti-247506/|tìtolo=Usilia: se svöa u làgu e u paìse se riénce de türisti|léngoa=IT|vìxita=2021-05-15}}</ref> U bacìn u l'è stætu realisoù pé regulà u flüsciu d'ægua ai inpiànti de e aciaierîe Falck, a vàlle da diga, ascì furnéndu l'ægua in ti periudi de magra de l'estæ.<ref name="prog">{{Çitta web|url=http://www.progettodighe.it/main/le-dighe/article/osiglietta|tìtolo=Progetto dighe: Osiglietta|léngoa=IT|vìxita=2021-05-13}}</ref> == Strutüa == [[Immaggine:Lago_di_Osiglia_la_diga.png|miniatura|A dîga]] A dîga a g'ha 'na fûrma "a volta", cun a curvaüa duggia e 'na scimmetrîa rispèttu a l'àsse de mezzerìa. A l'è cunpletamente trasimabile. Custruîa dùviandu in genere de semèntu armòu, cun a bàze ch'a prezènta in pulvin e ina armaüa a ræ duggia e cun dui paramènti. 'Sti dui paramènti i l'han 'na cuvertüa de calcestrüssu (pé quéllu a vàlle) e de gunite (pé quéllu a mùnte). Ina tràve a và a cuvrì e zuntüe radiàli e du perimetru. 'Na làmma anegâ in tu calcestrüssu a vâ a rènde au següu a resistènsa di giunti duvüi au retiâse de quést'urtimu. Sun presènti ascì dui careghi de superficie e dui prufùndi, un de quésti a "esauriméntu", l'àtru de meszzfùndu che u l'aveiva u scòppu uriginaiamènte de ésse u cànâle de derivasiùn da galerîa ch'a saiéva servìa pé prudüe a curènte idru-eletrica. A capacità de prugèttu a l'è de 682&nbsp;m<sup>3</sup>/s. == Prudusiùn de l'eletricitæ == A dîga de Usilia a l'è stæta pensà ascì suviatüttu pé a prudusiùn de l'eletricitæ, cun 'na putensa numinàle de l'inpiantu de 7&nbsp;MW. U prugèttu inisiale u vegheiva ascì a custrusiun de ina sentrâle idru-eletrica in tu vixin paìse de [[Moriaodo|Muriaudu]], avendu in canâle de 12&nbsp;km<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=o2YqWqX7eRY|tìtolo=U làgu de Usilia|vìxita=2021-05-15}}</ref>, ma quéstu u l'è rimastu sulamènte in sce a càrta. L'ægua a tegne senpre a regìmme u sciümme che vegne dùviau pòi a vàlle, cun in òpera de ''presa'' a [[Merexo|Mileximu]] (a 431&nbsp;m) pé esse pòi inméssa inta türbìnn-na da sentrâle de [[Còiri|Câiru]] (cun 'na quotta de 326&nbsp;m)<ref name="prog" />. Ancö a l'è de prupietæ de Tirreno Power, stéssa aziénda da [[Centräle elettrica de Vuè|sentrâle elettrica de Vuè]], che a nu sfrütta l'inpiantu pe a prudusiùn de energia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.savonanews.it/2010/10/05/leggi-notizia/argomenti/il-punto-di-mario-molinari/articolo/incredibile-ma-vero-la-diga-di-osiglia-non-serve-a-niente.html|tìtolo=Incredibile ma vero: la diga di Osiglia non serve a niente|léngoa=IT|vìxita=2018-05-15}}</ref> == Sport e pesca == A zôna aturnu au làgu a l'è percursa da diferenti itinerari pé e escursciùi, dunde se pö vegghe ascì u culegamèntu cun a còlla du Melògnu. L'invàsu lacustre u custituisce ina riserva de pesca, u l'è ascì bén bén frequentou da appasciunài de canòa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Farneti|tìtolo=1000 oasi e parchi naturali da vedere in Italia-Il Lago di Osiglia|url=https://books.google.it/books?id=bbMmAAAAQBAJ&pg=PA350|ànno=[[2011]]|editô=Rizzoli|léngoa=IT|p=350}}</ref> == Galerîa de inmagini == <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Lago di Osiglia - panoramio.jpg|Àtra vista du bacìn Immaggine:Aerial photograph of Lago di Osiglia.jpg|U bacìn in te ina futugrafìa aerea Immaggine:Osiglia-lago3.jpg|U làgu vistu da u pùnte Manfrin Immaggine:Osiglia-lago2.jpg|U làgu d'Usilia inta stagiùn invernale Immaggine:Osiglia-lago4.jpg|U làgu e, in sce u sfundu, e cæ da lucalitæ ''Cavallotti'' Immaggine:Lago di Osiglia tra gli alberi.jpg|Scorciu du bacìn vistu da i bòschi li vixin Immaggine:Lago_di_Osiglia_boschi_latifoglie_2017-03-10.png|A vegetasiun ch'a sircunda u làgu, in sce u sfundu u pùnte Manfrìn Immaggine:K2_in_partenza.JPG|Kayak bipòstu in partèsa in sce u làgu </gallery> == Nòtte == <references /> == Àtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Lâghi|Usìlia]] [[Categorîa:Oseria]] 8nk7gjc67112ewo7drgu78lglv9xeln 270002 270000 2026-05-26T18:54:43Z N.Longo 12052 + 270002 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} {{Màssa d'ægoa |nómme = Làgu de Usìlia |inmàgine = Lago di Osiglia da SP 16.png |didascalîa = <div style="text-align:center;">Vìsta du làgu de Usilia</div> |var-localizaçión = Lucalizaçiùn |var-stâto = Stätu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligüria]] |var-sudivixoìn2 = Pruvincia |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Sann-a]] |var-sudivixoìn3 = Cumüne |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Osiglia-Stemma.svg}} [[Oseria|Usìlia]] |var-longhéssa = Lunghessa |longhéssa = 3 |var-larghéssa = Larghessa |larghéssa = 0,2 |var-cordinæ = Curdinè |var-ertéssa_superfìcce = Artessa süperficie |var-profonditæ = Prufunditè |profonditæ_màscima = 65 |var-volùmme = Vulümme |volùmme = 0,013&nbsp;km<sup>2</sup> |var-imisâi = Imisäi |imisâi = Usilietta |var-emisâi = Emisäi |emisâi = Usilietta |var-cartografîa = Cartugrafìa |sìgla_màppa = IT-LIG |màppa = Lago di Osiglia mappa.png }} U '''làgu de Usìlia''' (''laj d'Oseria'' in dialettu de Usìlia, ''lâgo de Osìlia'' in [[Lengoa zeneize|zeneise]], ''làgu d'Usìa'' scrìtu ascì ''Usïa'' o ''Usija'' o ''làgu d'Uséia'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeise]]) u l'è in làgu artificiâle ligure ch'u se tröva intu [[Oseria|cumün d'Usilia]], inta [[Burmia (valä)|Valâ da Burmia]] (in [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Sann-a]]), u l'è stætu custrüiu a partì da u [[1937]] fin a u [[1939]], sbaràndu u turénte "Osiglietta", grassie a ina diga artificiâle. L'invàsu artificiâle, cun 13 miliui de metri cubici de capiénsa u l'e u ciü grande de tüttu u Savuneize. == Giögrafìa == U lagu u gh'à ina süperficcie cunplesciva de 3 chilometri de lunghessa pe quaxi 200 m de larghessa, u l'è tra l'âtru atraversòu da in pùnte ciamoù "Pònte de Manfrin", questu u piggia u numme de l'inzegné che u l'ha prugetóu. L'ària che u sircùnda a l'è caraterizâ da bòschi de castàgni e de fò; particulare a l'è a presensa de ''Carabus vagans'', 'na spécie de scarabéu ch'a se tröva sulaménte in [[Italia]] e [[Fransa]]. Prezénti ascì diferénti spécie de pésci: sciben che a pésca in te tütta a zona a l'è streitamente regulamentâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/lago-osiglia|tìtolo=L'àia prutètta du lagu d'Usilia|léngoa=IT|vìxita=2021-05-15}}</ref> == Stòia == A dîga, custruìa fra i ànni [[1937]] e [[1939]], a gh'à in frùnte de 224 m, cun 70,7 m d'àrtessa cunplescìva de sbaramèntu. L'inpréisa che a l'ha realisoù 'stu inpiàntu a l'éa a ''Torno e C.'' de [[Milan]]. Dòppu a realisasiùn du sbaraméntu sun stæte sumèrse diferénti abitasiui du paìse, cunpréisa in gêxa: quéstu u l'hà purtòu au spupulamèntu de e frasiùi de Usilia ciamæ: Cavallotti, Giacchini e Bertolotti, a l'epuca abitæ da quaxi 300 persunn-e e a a giurnà de ancö sutta l'ægua du bacìn artificiâle. Particulare a l'è a riemersciùn di müagni e di ruderi ogni dexe o quatòrze ànni, l'ürtimu svüamèntu u l'è avegnüu fra u [[2020]] e u [[2021]], quande i rèsti de 'sta parte du paìse l'han turnoù a ésse vixibili.<ref>{{Çitta web|url=https://genova.repubblica.it/cronaca/2020/12/25/news/dal_lago_sbuca_il_paese_che_non_c_e_piu_-279823858/|tìtolo=Usilia, dau làgu u emèrze turna u paise c'u nu gh'è ciü|léngoa=IT|vìxita=2021-05-15}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2020/12/osiglia-il-passato-riaffiora-si-svuota-il-lago-e-il-paese-si-riempie-di-turisti-247506/|tìtolo=Usilia: se svöa u làgu e u paìse se riénce de türisti|léngoa=IT|vìxita=2021-05-15}}</ref> U bacìn u l'è stætu realisoù pé regulà u flüsciu d'ægua ai inpiànti de e aciaierîe Falck, a vàlle da diga, ascì furnéndu l'ægua in ti periudi de magra de l'estæ.<ref name="prog">{{Çitta web|url=http://www.progettodighe.it/main/le-dighe/article/osiglietta|tìtolo=Progetto dighe: Osiglietta|léngoa=IT|vìxita=2021-05-13}}</ref> == Strutüa == [[Immaggine:Lago_di_Osiglia_la_diga.png|miniatura|A dîga|sinistra]] A dîga a g'ha 'na fûrma "a volta", cun a curvaüa duggia e 'na scimmetrîa rispèttu a l'àsse de mezzerìa. A l'è cunpletamente trasimabile. Custruîa dùviandu in genere de semèntu armòu, cun a bàze ch'a prezènta in pulvin e ina armaüa a ræ duggia e cun dui paramènti. 'Sti dui paramènti i l'han 'na cuvertüa de calcestrüssu (pé quéllu a vàlle) e de gunite (pé quéllu a mùnte). Ina tràve a và a cuvrì e zuntüe radiàli e du perimetru. 'Na làmma anegâ in tu calcestrüssu a vâ a rènde au següu a resistènsa di giunti duvüi au retiâse de quést'urtimu. Sun presènti ascì dui careghi de superficie e dui prufùndi, un de quésti a "esauriméntu", l'àtru de meszzfùndu che u l'aveiva u scòppu uriginaiamènte de ésse u cànâle de derivasiùn da galerîa ch'a saiéva servìa pé prudüe a curènte idru-eletrica. A capacità de prugèttu a l'è de 682&nbsp;m<sup>3</sup>/s. == Prudusiùn de l'eletricitæ == A dîga de Usilia a l'è stæta pensà ascì suviatüttu pé a prudusiùn de l'eletricitæ, cun 'na putensa numinàle de l'inpiantu de 7&nbsp;MW. U prugèttu inisiale u vegheiva ascì a custrusiun de ina sentrâle idru-eletrica in tu vixin paìse de [[Moriaodo|Muriaudu]], avendu in canâle de 12&nbsp;km<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=o2YqWqX7eRY|tìtolo=U làgu de Usilia|vìxita=2021-05-15}}</ref>, ma quéstu u l'è rimastu sulamènte in sce a càrta. L'ægua a tegne senpre a regìmme u sciümme che vegne dùviau pòi a vàlle, cun in òpera de ''presa'' a [[Merexo|Mileximu]] (a 431&nbsp;m) pé esse pòi inméssa inta türbìnn-na da sentrâle de [[Còiri|Câiru]] (cun 'na quotta de 326&nbsp;m)<ref name="prog" />. Ancö a l'è de prupietæ de Tirreno Power, stéssa aziénda da [[Centräle elettrica de Vuè|sentrâle elettrica de Vuè]], che a nu sfrütta l'inpiantu pe a prudusiùn de energia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.savonanews.it/2010/10/05/leggi-notizia/argomenti/il-punto-di-mario-molinari/articolo/incredibile-ma-vero-la-diga-di-osiglia-non-serve-a-niente.html|tìtolo=Incredibile ma vero: la diga di Osiglia non serve a niente|léngoa=IT|vìxita=2018-05-15}}</ref> == Sport e pesca == A zôna aturnu au làgu a l'è percursa da diferenti itinerari pé e escursciùi, dunde se pö vegghe ascì u culegamèntu cun a còlla du Melògnu. L'invàsu lacustre u custituisce ina riserva de pesca, u l'è ascì bén bén frequentou da appasciunài de canòa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Farneti|tìtolo=1000 oasi e parchi naturali da vedere in Italia-Il Lago di Osiglia|url=https://books.google.it/books?id=bbMmAAAAQBAJ&pg=PA350|ànno=[[2011]]|editô=Rizzoli|léngoa=IT|p=350}}</ref> == Galerîa de inmagini == <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Lago di Osiglia - panoramio.jpg|Àtra vista du bacìn Immaggine:Aerial photograph of Lago di Osiglia.jpg|U bacìn in te ina futugrafìa aerea Immaggine:Osiglia-lago3.jpg|U làgu vistu da u pùnte Manfrin Immaggine:Osiglia-lago2.jpg|U làgu d'Usilia inta stagiùn invernale Immaggine:Osiglia-lago4.jpg|U làgu e, in sce u sfundu, e cæ da lucalitæ ''Cavallotti'' Immaggine:Lago di Osiglia tra gli alberi.jpg|Scorciu du bacìn vistu da i bòschi li vixin Immaggine:Lago_di_Osiglia_boschi_latifoglie_2017-03-10.png|A vegetasiun ch'a sircunda u làgu, in sce u sfundu u pùnte Manfrìn Immaggine:K2_in_partenza.JPG|Kayak bipòstu in partèsa in sce u làgu </gallery> == Nòtte == <references /> == Àtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Lâghi|Usìlia]] [[Categorîa:Oseria]] t5wb6y4eiedmzut5ndy6np866445ofs 270005 270002 2026-05-26T19:34:56Z N.Longo 12052 rev 270005 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} {{Màssa d'ægoa |nómme = Làgu de Usìlia |âtri_nómmi = ''laj d'Oseria'' |inmàgine = Lago di Osiglia da SP 16.png |didascalîa = <div style="text-align:center;">Vìsta d'u lägu de Usilia</div> |var-localizaçión = Lucalizaçiùn |var-stâto = Stätu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligüria]] |var-sudivixoìn2 = Pruvincia |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Sann-a]] |var-sudivixoìn3 = Cumüne |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Osiglia-Stemma.svg}} [[Oseria|Usìlia]] |var-longhéssa = Lunghessa |longhéssa = 3&nbsp;km |var-larghéssa = Larghessa |larghéssa = 0,2&nbsp;km |var-cordinæ = Curdinè |var-ertéssa_superfìcce = Artessa süperficie |var-profonditæ = Prufunditè |profonditæ_màscima = 65 |var-volùmme = Vulümme |volùmme = 0,013&nbsp;km<sup>2</sup> |var-imisâi = Imisäi |imisâi = Usilietta |var-emisâi = Emisäi |emisâi = Usilietta |var-cartografîa = Cartugrafìa |sìgla_màppa = IT-LIG |màppa = Lago di Osiglia mappa.png }} U '''lägu de Usìlia'''<ref group="n.">''Làgu d'Usìa'', scritu ascì ''Usïa'' o ''Usija'' o ''làgu d'Uséia'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeize]], ''lâgo de Osìlia'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]]</ref> (''laj d'Oseria'' int'u dialettu de Usìlia) u l'è 'n lägu artificiäle [[Liguria|lìgure]] ch'u se tröva int'u [[Oseria|cumün d'Usilia]], in [[Burmia (valä)|Burmia]]. U l'è stètu custruìu a partì da-u [[1937]] fin a-u [[1939]], sbarandu u turénte Osiglietta, grassie a 'na diga artificiäle. L'inväzu artificiäle, cun 13 miliuìn de metri cübbi de capiensa u l'è u ciü grande de tütta a [[pruvincia de Sann-a]]. == Geugrafìa == <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Lago di Osiglia - panoramio.jpg|Vista d'u bacìn Immaggine:Aerial photograph of Lago di Osiglia.jpg|U lägu da 'n aparecchiu Immaggine:Osiglia-lago3.jpg|Vista da-u punte de Manfrìn Immaggine:Osiglia-lago2.jpg|U lägu de invèrnu Immaggine:Lago di Osiglia boschi latifoglie 2017-03-10.png|I boschi in gìu e u punte </gallery> U lägu u gh'ha 'na süperficie cunplesciva de 3 chilómetri de lunghessa pe quèxi 200&nbsp;m de larghessa, u l'è tra l'ätru atraversóu da 'n pùnte ciamóu u punte de Manfrìn, da-u numme de l'inzegné che u l'ha prugetóu. E tère ch'u gh'è a l'in gìu sun caraterizè da boschi de castaĝn̂i e de fo; particuläre a l'è a prezensa de ''Carabus vagans'', 'na specie de scarabeu ch'a se tröva sulu in [[Italia]] e in [[Fransa]]. U l'è prezente ascì de specie de pesci: scibén che a pesca inte tütta a zona a l'è cuntrulä in moddu streitu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/lago-osiglia|tìtolo=L'àia prutètta du lagu d'Usilia|léngoa=IT|vìxita=2021-05-15}}</ref> == Stoja == A diga, custruìa fra i anni [[1937]] e [[1939]], a gh'ha in frunte de 224&nbsp;m, cun 70,7 m d'artessa cunplescìva de sbaramentu. L'inpreiza ch'a l'ha fabricóu st'inpiantu a l'ea a ''Torno e C.'' de [[Milan|Milàn]]. Doppu a realizaçiùn d'u sbaramentu u l'è finìu sutt'ègua de cà d'u paize, cunpreiza 'na gexa: stu fètu u l'ha purtóu a-u spupulamentu d'e fraçiuìn de Usìlia de Cavallotti, Giachìn e Bertulotti, dunde alantùa ghe stävan quèxi 300 persunn-e e a-a giurnä d'ancö sun sutta l'ègua d'u bacìn artificiäle. Particuläre a l'è a riemersciùn de müàgge e de ruvinn-e ogni dexe o quatorz'anni, l'ürtima votta ch'u s'è svögióu a diga u l'é stètu fra u [[2020]] e u [[2021]], quande i rèsti de sta parte d'u paize se sun turna vista.<ref>{{Çitta web|url=https://genova.repubblica.it/cronaca/2020/12/25/news/dal_lago_sbuca_il_paese_che_non_c_e_piu_-279823858/|tìtolo=Usilia, dau làgu u emèrze turna u paise c'u nu gh'è ciü|léngoa=IT|vìxita=2021-05-15}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2020/12/osiglia-il-passato-riaffiora-si-svuota-il-lago-e-il-paese-si-riempie-di-turisti-247506/|tìtolo=Usilia: se svöa u làgu e u paìse se riénce de türisti|léngoa=IT|vìxita=2021-05-15}}</ref> U bacìn u l'è stètu realizóu pe gestì u flüssu d'ègua a-i inpianti d'e aciaierìe Falck, a valle d'a diga, e ascì pe furnì de l'ègua int'i tenpi de sessia de stè.<ref name="prog">{{Çitta web|url=http://www.progettodighe.it/main/le-dighe/article/osiglietta|tìtolo=Progetto dighe: Osiglietta|léngoa=IT|vìxita=2021-05-13}}</ref> == Strutüa == [[Immaggine:Lago_di_Osiglia_la_diga.png|miniatura|A diga|sinistra]] A diga a gh'ha 'na furma "a votta", cu'a curvatüa duggia e 'na scimetrìa rispèttu a l'asse de mezu, e a l'è d'u tüttu trasimàbile. Custruìa döviandu in genere de ciümentu armóu, cu'a bäze ch'a prezenta u̇n pulvìn e u̇n'armatüa a réi duggia e cun duì paramenti. Sti duì paramenti l'han 'na cuvertüa de calcestrüssu (pe quéllu a valle) e de gunite (pe quellu a munte). U̇na träve a va a cuvrì e zuntüe radiäli e d'u perimetru. U̇na lamma negä int'u calcestrüssu a va a rende a-u següu a rexistensa d'i giunti duvüi a-u retiäse de quest'urtimu. U l'è prezente ascì duì càreghi de süperficie e duì prufundi, ün de questi a "ezaurimentu", l'ätru de mezufundu ch'u l'äva u̇n'urìgine a funçiùn de ese u canä de derivaçiùn d'a galerìa ch'a saiea servìa pe prudüe a curente idru-elettrica. A capaçitè de prugèttu a l'è de 682&nbsp;m<sup>3</sup>/s. == Pruduçiùn de curente == A diga de Usìlia a l'è stèta pensä ascì suviatüttu p'â pruduçiùn de curente, cun 'na putensa numinäle de l'inpiantu de 7&nbsp;MW. U prugèttu iniçiäle u vedeiva ascì a custruçiùn de 'na çenträle idru-elettrica int'u paize de [[Moriaodo|Muriädu]], avendu u̇n canä de 12&nbsp;km<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=o2YqWqX7eRY|tìtolo=U làgu de Usilia|vìxita=2021-05-15}}</ref>, ma questu u l'è restóu sulu insce papé. L'ègua a tegne senpre a regimme u sciümme ch'u vegne dövióu pö a valle, cun u̇n'opera de preiza a [[Merexo|Mileximu]] (a 431&nbsp;m) pe ese pö pasä int'a türbìnn-a d'a çenträle de [[Còiri|Cäiru]] (a 'n livéllu de 326&nbsp;m)<ref name="prog" />. Ancö a l'è de prupietè de Tirreno Power, a mèxima inpreiza d'a [[Centräle elettrica de Vuè|çenträle elettrica de Vuè]], ch'a nu sfrütta l'inpiantu p'â pruduçiùn de energìa.<ref>{{Çitta web|url=http://www.savonanews.it/2010/10/05/leggi-notizia/argomenti/il-punto-di-mario-molinari/articolo/incredibile-ma-vero-la-diga-di-osiglia-non-serve-a-niente.html|tìtolo=Incredibile ma vero: la diga di Osiglia non serve a niente|léngoa=IT|vìxita=2018-05-15}}</ref> == Sport e pesca == [[Immaggine:K2 in partenza.JPG|miniatura|Kayak a duì posti in partensa insc'ou lägu]] A regiùn in gìu a-u lägu a l'è traversä da diferenti percursi p'ê escursciùi, dunde se pö vedde ascì u culegamentu cu'a colla d'u Melognu. U lägu u custituisce 'na riserva de pesca, u l'è ascì ben ben frequentóu da-i apasciunè de canoa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Farneti|tìtolo=1000 oasi e parchi naturali da vedere in Italia-Il Lago di Osiglia|url=https://books.google.it/books?id=bbMmAAAAQBAJ&pg=PA350|ànno=[[2011]]|editô=Rizzoli|léngoa=IT|p=350}}</ref> == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Lâghi|Usìlia]] [[Categorîa:Oseria]] eic6xhxdnoo5jtzw0z2rw4pobh7o5vj 270006 270005 2026-05-26T19:45:00Z N.Longo 12052 ref, img 270006 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} {{Màssa d'ægoa |nómme = Làgu de Usìlia |âtri_nómmi = ''laj d'Oseria'' |inmàgine = Lago di Osiglia da SP 16.png |didascalîa = <div style="text-align:center;">Vìsta d'u lägu de Usilia</div> |var-localizaçión = Lucalizaçiùn |var-stâto = Stätu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligüria]] |var-sudivixoìn2 = Pruvincia |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Sann-a]] |var-sudivixoìn3 = Cumüne |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Osiglia-Stemma.svg}} [[Oseria|Usìlia]] |var-longhéssa = Lunghessa |longhéssa = 3&nbsp;km |var-larghéssa = Larghessa |larghéssa = 0,2&nbsp;km |var-cordinæ = Curdinè |var-ertéssa_superfìcce = Artessa süperficie |var-profonditæ = Prufunditè |profonditæ_màscima = 65 |var-volùmme = Vulümme |volùmme = 0,013&nbsp;km<sup>2</sup> |var-imisâi = Imisäi |imisâi = Usilietta |var-emisâi = Emisäi |emisâi = Usilietta |var-cartografîa = Cartugrafìa |sìgla_màppa = IT-LIG |màppa = Lago di Osiglia mappa.png }} U '''lägu de Usìlia'''<ref group="n.">''Làgu d'Usìa'', scritu ascì ''Usïa'' o ''Usija'' o ''làgu d'Uséia'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeize]], ''lâgo de Osìlia'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]]</ref> (''laj d'Oseria'' int'u dialettu de Usìlia) u l'è 'n lägu artificiäle [[Liguria|lìgure]] ch'u se tröva int'u [[Oseria|cumün d'Usilia]], in [[Burmia (valä)|Burmia]]. U l'è stètu custruìu a partì da-u [[1937]] fin a-u [[1939]], sbarandu u turénte Osiglietta, grassie a 'na diga artificiäle. L'inväzu artificiäle, cun 13 miliuìn de metri cübbi de capiensa u l'è u ciü grande de tütta a [[pruvincia de Sann-a]]. == Geugrafìa == <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Lago di Osiglia - panoramio.jpg|Vista d'u bacìn Immaggine:Aerial photograph of Lago di Osiglia.jpg|U lägu da 'n aparecchiu Immaggine:Osiglia-lago3.jpg|Vista da-u punte de Manfrìn Immaggine:Osiglia-lago2.jpg|U lägu de invèrnu Immaggine:Lago di Osiglia boschi latifoglie 2017-03-10.png|I boschi in gìu e u punte </gallery> U lägu u gh'ha 'na süperficie cunplesciva de 3 chilómetri de lunghessa pe quèxi 200&nbsp;m de larghessa, u l'è tra l'ätru atraversóu da 'n pùnte ciamóu u punte de Manfrìn, da-u numme de l'inzegné che u l'ha prugetóu. E tère ch'u gh'è a l'in gìu sun caraterizè da boschi de castaĝn̂i e de fo; particuläre a l'è a prezensa de ''Carabus vagans'', 'na specie de scarabeu ch'a se tröva sulu in [[Italia]] e in [[Fransa]]. U l'è prezente ascì de specie de pesci: scibén che a pesca inte tütta a zona a l'è cuntrulä in moddu streitu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/lago-osiglia|tìtolo=Area protetta Provinciale Lago Osiglia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26|outô=Pruvincia de Sann-a}}</ref> == Stoja == <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Diga di Osiglia. 1938.jpg|I travaggi p'â diga, d'u [[1938]] 1939. Diga di Osiglia. Dettaglio dell'avandiga.jpg|Detaggiu de l'avandiga d'u [[1939]] 1939. Diga di Osiglia terminata.png|Vista d'a diga apenn-a finìa </gallery> A diga, custruìa fra i anni [[1937]] e [[1939]], a gh'ha in frunte de 224&nbsp;m, cun 70,7 m d'artessa cunplescìva de sbaramentu. L'inpreiza ch'a l'ha fabricóu st'inpiantu a l'ea a ''Torno e C.'' de [[Milan|Milàn]]. Doppu a realizaçiùn d'u sbaramentu u l'è finìu sutt'ègua de cà d'u paize, cunpreiza 'na gexa: stu fètu u l'ha purtóu a-u spupulamentu d'e fraçiuìn de Usìlia de Cavallotti, Giachìn e Bertulotti, dunde alantùa ghe stävan quèxi 300 persunn-e e a-a giurnä d'ancö sun sutta l'ègua d'u bacìn artificiäle. Particuläre a l'è a riemersciùn de müàgge e de ruvinn-e ogni dexe o quatorz'anni, l'ürtima votta ch'u s'è svögióu a diga u l'é stètu fra u [[2020]] e u [[2021]], quande i rèsti de sta parte d'u paize se sun turna vista.<ref>{{Çitta web|url=https://genova.repubblica.it/cronaca/2020/12/25/news/dal_lago_sbuca_il_paese_che_non_c_e_piu_-279823858/|tìtolo=Dal lago sbuca il paese che non c'è più|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26|outô=Lucia Marchiò|dæta=25 dixenbre 2020}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2020/12/osiglia-il-passato-riaffiora-si-svuota-il-lago-e-il-paese-si-riempie-di-turisti-247506/|tìtolo=Osiglia, il passato riaffiora: si svuota il lago e il paese si riempie di turisti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26|outô=Enrica Bertone|dæta=15 dixenbre 2020}}</ref> U bacìn u l'è stètu realizóu pe gestì u flüssu d'ègua a-i inpianti d'e aciaierìe Falck, a valle d'a diga, e ascì pe furnì de l'ègua int'i tenpi de sessia de stè.<ref name="prog">{{Çitta web|url=http://www.progettodighe.it/main/le-dighe/article/osiglietta|tìtolo=Progetto dighe: Osiglietta|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> == Strutüa == [[Immaggine:Lago_di_Osiglia_la_diga.png|miniatura|A diga|sinistra]] A diga a gh'ha 'na furma "a votta", cu'a curvatüa duggia e 'na scimetrìa rispèttu a l'asse de mezu, e a l'è d'u tüttu trasimàbile. Custruìa döviandu in genere de ciümentu armóu, cu'a bäze ch'a prezenta u̇n pulvìn e u̇n'armatüa a réi duggia e cun duì paramenti. Sti duì paramenti l'han 'na cuvertüa de calcestrüssu (pe quéllu a valle) e de gunite (pe quellu a munte). U̇na träve a va a cuvrì e zuntüe radiäli e d'u perimetru. U̇na lamma negä int'u calcestrüssu a va a rende a-u següu a rexistensa d'i giunti duvüi a-u retiäse de quest'urtimu. U l'è prezente ascì duì càreghi de süperficie e duì prufundi, ün de questi a "ezaurimentu", l'ätru de mezufundu ch'u l'äva u̇n'urìgine a funçiùn de ese u canä de derivaçiùn d'a galerìa ch'a saiea servìa pe prudüe a curente idru-elettrica. A capaçitè de prugèttu a l'è de 682&nbsp;m<sup>3</sup>/s. == Pruduçiùn de curente == A diga de Usìlia a l'è stèta pensä ascì suviatüttu p'â pruduçiùn de curente, cun 'na putensa numinäle de l'inpiantu de 7&nbsp;MW. U prugèttu iniçiäle u vedeiva ascì a custruçiùn de 'na çenträle idru-elettrica int'u paize de [[Moriaodo|Muriädu]], avendu u̇n canä de 12&nbsp;km<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=o2YqWqX7eRY|tìtolo=Lago di Osiglia|vìxita=2026-05-26|outô=Pier Luigi Balestra|dæta=17 otubre 2010|léngoa=IT}}</ref>, ma questu u l'è restóu sulu insce papé. L'ègua a tegne senpre a regimme u sciümme ch'u vegne dövióu pö a valle, cun u̇n'opera de preiza a [[Merexo|Mileximu]] (a 431&nbsp;m) pe ese pö pasä int'a türbìnn-a d'a çenträle de [[Còiri|Cäiru]] (a 'n livéllu de 326&nbsp;m)<ref name="prog" />. Ancö a l'è de prupietè de Tirreno Power, a mèxima inpreiza d'a [[Centräle elettrica de Vuè|çenträle elettrica de Vuè]], ch'a nu sfrütta l'inpiantu p'â pruduçiùn de energìa.<ref>{{Çitta web|url=http://www.savonanews.it/2010/10/05/leggi-notizia/argomenti/il-punto-di-mario-molinari/articolo/incredibile-ma-vero-la-diga-di-osiglia-non-serve-a-niente.html|tìtolo=Incredibile ma vero: la diga di Osiglia non serve a niente|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26|outô=Mario Molinari|dæta=5 otubre 2010}}</ref> == Sport e pesca == [[Immaggine:K2 in partenza.JPG|miniatura|Kayak a duì posti in partensa insc'ou lägu]] A regiùn in gìu a-u lägu a l'è traversä da diferenti percursi p'ê escursciùi, dunde se pö vedde ascì u culegamentu cu'a colla d'u Melognu. U lägu u custituisce 'na riserva de pesca, u l'è ascì ben ben frequentóu da-i apasciunè de canoa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Farneti|tìtolo=1000 oasi e parchi naturali da vedere in Italia-Il Lago di Osiglia|url=https://books.google.com/books?id=bbMmAAAAQBAJ&pg=PA350|ànno=2011|editô=Rizzoli|léngoa=IT|p=350|çitæ=Milàn|ISBN=978-88-5865373-9}}</ref> == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Lâghi|Usìlia]] [[Categorîa:Oseria]] 0hjjpvomfjrz2sqekc8s0r2jr1sx5uw A Rüa (Camuggi) 0 32686 270009 269949 2026-05-26T20:07:51Z Arbenganese 12552 +wl russu 270009 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Rüa |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Ruta''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">A Rüa vista da San Roccu</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = 634 |Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}} |Aggiornamento abitanti = 1971 |Nome abitanti = |Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuvanni martire]] |Festivo = ürtimu sabbu e dumenega d'agustu }} '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a [[Fraçion geògrafica|frasiun]] ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == [[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]] A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269&nbsp;m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441&nbsp;m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de [[Allega (Camuggi)|Àllega]] (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixun da fin de l'Öttusentu Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu </gallery> Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]] s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de [[Bann-a (camuggi)|Bann-a]]. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" /> Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900 Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu </gallery> De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu. Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> === Evulusiun demugrafica === {{Demografia/A Rüa (Camuggi)}} == Posti de interesse == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö </gallery> === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == [[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]] Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu. Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]] nizkxw6et3r0zv9sbuef4xq4ce1v755 Tuningen 0 32695 270004 269210 2026-05-26T19:34:33Z Arbenganese 12552 /* Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi */ +foto 270004 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome=Tuningen |Nome ufficiale= |Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg |Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div> |Bandiera=Flagge Tuningen.svg |Voce bandiera= |Stemma=Wappen Tuningen.svg |Stato=DEU |Grado amministrativo=4 |Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg |Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia |Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar |Amministratore locale= |Partito= |Data elezione= |Data istituzione= |Latitudine gradi=48 |Latitudine minuti=01 |Latitudine secondi=36 |Latitudine NS=N |Longitudine gradi=8 |Longitudine minuti=36 |Longitudine secondi=7 |Longitudine EW=E |Abitanti=2863 |Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun] |Aggiornamento abitanti=31-12-2022 |Sottodivisioni= |Divisioni confinanti= |Mappa=Tuningen in VS.svg |Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen }} '''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]]. == Geugrafia == [[File:Tuningen, Luftbild - LABW - Staatsarchiv Sigmaringen N 1-96 T 1 Nr. 383.jpg|thumb|Tuningen vista da l'ertu in ti anni '80|sinistra|232x232px]] Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]]. U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref> == Storia == [[File:Tuningen - Gasthaus zum Ochsen 1908.jpg|thumb|L'ostaia Ochsen in tu 1908|left]] Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar. == Abitanti == Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti. == Posti de interesse == <gallery mode="packed" width=150px> Immaggine:Tuningen-8452.jpg|A gexa de San Miché, prutestante Immaggine:Landappbw 311370 1820 Johanneskirche Tuningen.jpg|Gexa de San Giuvanni, metudista Immaggine:Viereckschanze Tuningen-0076.jpg| U recintu de prie celticu, in ta neve Immaggine:Landappbw 300358 1819 Lebenshaus Lebenshaus Ochsen Tuningen.jpg|A vegia ostaia Ochsen, ancö arangià </gallery> * A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita "Michaelskirche", a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia. * A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche. * In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref> * Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'é missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'é tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè. * Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref> * Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref> == Cultüa e Persunalitè == U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù [[Johann Philipp Glöker]] ([[1819]]-[[1889]]), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] ([[1903]]-[[1996]]) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]]. == Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi == [[File:Landappbw 309910 1819 Rathaus Tuningen.jpg|thumb|Detaggiu du municipiu cun a stasiun di pumpé|left]] A sitè a l'é pe tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|1. Municipio, p.2}}</ref> [[File:Camogli - cartello Tuningen.jpg|thumb|Camuggi, cartellu du gemelaggiu cun Tuningen]] Fin dai [[Anni 1980|anni Otanta]], a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuningen.de/index.php?id=53|tìtolo=Partnerschaft Camogli- Das Entstehen der Partnerschaft|léngoa=DE|vìxita=2026-04-11}}</ref>, u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun "Amici di Camogli"<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/04/08/camogli-tuningen-rinnovato-il-gemellaggio/|tìtolo=Camogli-Tuningen: rinnovato il gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>/ "Freuendeskreis Camogli e.V."<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuningen.de/leben-freizeit/vereinsleben/vereinsleben/15/freundeskreis-camogli-ev|tìtolo=Freundeskreis Camogli e.V.|léngoa=DE|vìxita=2026-04-11}}</ref> ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun "Amici di Tuningen")<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria24.it/2022/11/13/camogli-tradizionale-mercatino-de-gli-amici-di-tuningen/315993/?noamp=mobile|tìtolo=Camogli: tradizionale mercatino de “Gli amici di Tuningen”|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref> e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.mentelocale.it/genova/25509-a-camogli-il-mercatino-con-i-prodotti-tipici-dalla-citta-di-tuningen.htm|tìtolo=A Camogli il mercatino con i prodotti tipici dalla città di Tuningen|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref> U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'é decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen. == Ecunumia == A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.<ref name=":0">{{Çitta|AA.VV., 2023|Informazioni generali, Comune: date e avvenimenti, p.4}}</ref> == Vie de cumünicasiun == A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda<ref name=":0" />, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]]. U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa. == Notte == <references/> == Bibliografia == * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Çitæ da Germània]] l8vxpe1fazl7i8g8f9w0kcczfiyejy4 Parcu Natürale Regiunale de Portufin 0 32697 270010 269846 2026-05-26T20:08:26Z Arbenganese 12552 +wl russu 270010 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:Mappa Parco naturale regionale di Portofino.jpg|miniatura|Mappa du Parcu Natürale Regiunale de Portufin]] U '''Parcu Natürale Regiunale de Portufin''' (''Parco Naturale Regionale di Portofino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün'area natürale prutetta da [[Liguria|Ligüria]], missa in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]], a üna trentenn-a de chilometri da [[Zena]], in sci cunfin tra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], a punente, e u [[Gurfu du Tigülliu]], a levante. L'ente du parcu, creou pe lezze 1251 du 20 de zügnu du [[1935]] e de cumpetensa da [[Liguria|Regiun]] dau [[1975]], u l'é furmou dai cumüni de [[Camuggi]], [[Portofin|Portufin]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], cu'a sö sede ch'a l'é a Santa Margaita. Se speta ascì u ricunuscimentu a Parcu Nasiunale. == Teritoiu == U parcu u s'estende pe 18&nbsp;km² de tera e 13&nbsp;km² de costa, tantu ch'u l'é l'area de costa prutetta ciü a setentriun de tüttu u [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]] de punente. L'ente du parcu u mantegne e indicasiuin e in sicüressa üna rè de ciü de 80&nbsp;km de senté<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/98|tìtolo=Il Parco|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. U cunfin du Parcu u cure lungu a cresta du [[Munte de Portufin]], tra [[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e [[a Vetta de Portufin]], mentre e tere ciü a levante, levou quelle de [[Allega (Camuggi)|Allega]], fan parte de [[San Luensu da Costa]], in tu cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. == Storia == [[Immaggine:Santa Margherita Ligure-palazzo sede parco e marina di Portofino.jpg|miniatura|A sede de l'Ente Parcu, a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]|sinistra]] In sce a costa du [[Munte de Portufin]] u l'ea previstu, in ti [[Anni 1930|anni Trenta]], a custrusiun de üna stradda ch'a lighesse [[Camuggi]] cun [[Portofin|Portufin]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], vusciüa daa [[Provìnsa de Zêna|Pruvinsa de Zena]] e dau Prefettu. U guvernu u l'ha però blucou stu prugettu e in cangiu l'é stetu purtou avanti üna pruposta pe prutezze ste tere. In tu [[1935]], cu'a lezze 1251, u l'é stetu dunque creou l'Ente Parcu Munte de Portufin (''Ente Parco Monte di Portofino''), pe prutezze 1.061 ettari spartii fra i Cumüni de Camuggi, de Portufin e de Santa Margaita<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/147|tìtolo=Ente|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Cumme l'é nasciüu e Regiuin, cu'u pasaggiu de puteri a ste lì, a lezze 70 du [[1975]] a l'ha fetu pasà de cumpetensa u parcu aa Regiun. In tu [[1978]] u l'é stetu dunca supressu l'Ente Parcu e u l'é nasciüu ufisialmente u Parcu Natürale Regiunale du Munte de Portufin. Dau [[2004]] u l'é stetu purtou avanti aa [[Camia di Depütè (Italia)|Camia di Depütè]] a pruposta de mette insemme u Parcu Regiunale cun l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Area Marinn-a Prutetta]] pe turnà a üna gestiun a livellu nasiunale. Doppu üna discusciun aa Camia du [[2007]], in tu [[2010]], ai settantasinqu'anni daa fundasiun du parcu, u l'é stetu prupostu d'azunzilu ai sciti prutetti da l'[[UNESCO]]<ref>{{Çitta web|url=http://ilsecoloxix.ilsole24ore.com/p/levante/2010/02/08/AM9vbGMD-portofino_unesco_patrimonio.shtml|tìtolo=Portofino nel patrimonio UNESCO|dæta=8 frevà 2010|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>, ma st'idea a l'é steta scartà daa cumisciun nasiunale in tu [[2011]]<ref>{{Çitta web|url=https://genova.repubblica.it/cronaca/2011/04/05/news/portofino_la_beffa_dell_unesco_il_governo_dimentica_la_candidatura-14506242/|tìtolo=Portofino, la beffa dell'Unesco il governo dimentica la candidatura|outô=Michela Bompani|dæta=5 arvì 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. In tu [[2024]] u s'é turna cumensou a parlà du prugettu du parcu nasiunale, cu'a pruposta de alargalu a ünze cumüni ([[Avëgno|Avegnu]], [[Camuggi]], [[Ciävai|Ciavai]], [[Cicagna]], [[Coëgia|Cuegia]], [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], [[Trebeugna|Trebögna]], [[Zoaggi|Zuagi]]), ma e divixuin pulitiche e de serti Cumüni han fetu turnà u prugettu in sci trei Cumüni uriginali. Aa giurnà d'ancö, se aspeta u pasaggiu definitivu a parcu nasiunale. == Piante e bestie == [[Immaggine:Capra sul Sentiero 2.jpg|miniatura|Üna crava in tu parcu]] E [[Plantae|piante]] che crescian in tu parcu sun quelle tipiche da regiun mediteranea, cun di boschi de [[Castagnu|castagni]], [[Nisöa|nisöe]], [[Carpe neigru|carpi neigri]], [[pin]], [[Erxu|erxi]], [[armuin]] e [[Uriva (cianta)|erbi d'oie]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/22|tìtolo=La Vegetazione|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Pe'e [[Animalia|bestie]], gh'é benben d'[[Aves|oxelli]]: fra i ciü cumüni e quelli che se veddan de ciü gh'é u [[pecettu]], a [[testaneigra]], u [[frenguellu]], l'[[öggiurussu]], a [[Parisêue (Paridae)|parisöa]], u [[merlu]], a [[gazann-a]], u [[turtuelun]] e u [[Columba palumbus|culassu]]. U gh'é poi de oxelli predatui cumme u [[farcu peregrin]], u [[farchettu]] e l'[[agugia neigra]], che fan u niu finn-a in sce scügee ciü erte. Fra i oxelli de mà u gh'é ancun l'[[ochin fratin]], l'[[Oca ciapæa|oca ciapea]], a [[Rondaninn-a de mâ (Sterna Hirundo)|rundaninn-a de mà]] e a [[sula]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/24|tìtolo=La Fauna|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Pe'i [[Amphibia|anfibbi]] gh'é u [[scilvestru]], a ''[[Salamandrina perspicillata]]'', u ''[[Speleomantes strinatii]]'' (ch'u se tröva in te grotte e in ti posti freschi e ben ümmi), a ''[[Hyla meridionalis]]'' (pe'u ciü zü a [[Nuzegu]] e de d'atu aa [[Cà de l'Ou]]), u [[baggiu]], a [[Rana dalmatina|rana ''dalmatina'']] e a [[rana di Apenin]]<ref name=":0" />. Fra i [[Reptilia|rettili]] se pöan ricurdà u [[scurpiun]] (tantu [[Tarentola mauritanica|quellu cumüne]] che ''[[Hemidactylus turcicus]]''), a [[Grigua de müage|grigua]] dita "de müage", u [[lagö]], a [[sangueggia]] e de bisce cumme ''[[Coronella girondica]]'', ''[[Zamenis longissimus]]'' e ''[[Hierophis viridiflavus]]'', ciü de bisce d'egua cumme ''[[Natrix helvetica]]'' e ''[[Natrix maura]]'' da vixin ai fussuei e in ti sciti ümii. In ta culesiun du [[Müseu de storia natürale "Giacomo Doria"]] gh'é cunservou u campiun d'üna grigua da specie ''[[Timon lepidus]]'' truvou in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] tra [[Nuzegu]] e [[Portofin|Portufin]], ch'u l'é o in erure in ta registrasiun o a testimuniansa d'üna qualitè de grigua che ancö a l'é estinta in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]]<ref name=":0" />. U [[Pòrco sarvægo|porcu sarvegu]], ben ch'u ne segge cuntrulou u nümeru, u l'ariva a de densitè ciütostu erte, e gh'é stetu spesse votte de pruteste dae gente che stan in sciu prumuntoiu. De ciù, nu manca a [[vurpe]], u [[tasciu]], u [[risö]] e [[Foin|fuin]]. De interesante u gh'é ancun a prezensa da [[vinvera russa]], ch'a se pö vedde spessu in ti sciti in giu a u [[faru de Portufin]]. Daa fin di [[Anni 1980|anni Otanta]], in tu parcu sun stete liberè ascì de [[Crava|crave dumesteghe]]<ref name=":0" />. == Lucalitè == <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|Punta Ciappa dau senté fra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Monte Campana dal sentiero tra Batterie e San Fruttuoso.jpg|U "Munte Campann-a" Cala dell'oro dall'alto.jpg|A [[Cà de l'Ou]] Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A ''Costa del Termine'' dau mà Località Passo del bacio.jpg|U "Passu du Baxu" </gallery> Ün gran nümeru de lucalitè e de posti d'interesse du parcu u se tröva in tu teritoiu du Cumüne de [[Camuggi]]. E due intrè ciü impurtanti pe'u parcu, partindu a pé o cu'i mezi dau centru da sitè, se trövan in curispundensa de frasiuin d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Daa primma, pe mezu d'ün rastellu e d'üna scainà, s'ariva au cumplessu de l'[[Hotel Portofino Kulm (Camuggi)|Hotel Kulm]], üna strutüa liberty di primmi du [[XX secolo|Növesentu]] che pe di anni a l'é steta ünn-a de ciü in vista in te tütta l'[[Italia]]. Pasou de fiancu de l'[[Trasmetitù de Portufin|antenna tele-radiufonica]], s'ariva in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], dunde gh'é de vilette che ancö sun au servissiu du ripetitù ma che üna votta ean de strutüe de l'hotel e, doppu, a sede d'ün cumandu di Carabiné. Poi se finisce in Gaixella, numme che de votte u l'é detu finn-a ae vilette vixinn-e au trasmetitù, de dunde se deramman quattru senté. Ün de questi u chinn-a versu levante in tu paize de [[San Luensu da Costa]], mentre ün atru u menn-a, a punente, au paize de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. De lì partan atre vie che se ligan turna cu'u tersu senté, quellu de süd-ovest pe'e [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]], mentre a süd-est gh'é l'ürtima diresiun, e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. U senté che da Gaixella u va pe San Roccu u passa finn-a pe'i Galletti, duve pe'u senté se ghe tröva de strutüe de müage e ceramica pitüè cumme stasiuin da Via Crucis, travaggiu du pitù Del Pozzo e che partan d'in tu sagrou da [[Gexa de San Roccu (Camuggi)|gexa de San Roccu]]. Ciü che a stradda pe'[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], daa gexa u va avanti ün senté che, arivou dae cà in là zona du Poggiu e de Pegu, u se deramma. Da üna parte u chinn-a versu u mà, pasandu pe [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e a sö [[Gexa de San Nichiozu (Camuggi)|gexa]], pe'[[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]] cu'a lucalitè du Muin e arivandu finn-a a [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], puntu ciü a punente de l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Area Marinn-a Prutetta]]. Da l'atra parte, u senté u va avanti in sciu [[Munte de Portufin|Munte]] pasandu pe'[[A Murtua (Camuggi)|a Murtua]], ürtima lucalitè ch'a gh'agge ancun di abitanti. Arivou in scia cruxea de Fornelli, u senté u va avanti pe'a via ch'a l'ea dövia dau [[Regiu Ezercitu Italian|Regiu Ezercitu]] e poi daa [[Wermacht]] pe arivà dae [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]], üna furtificasiun ch'a duveiva servì pe'a difeiza du mà davanti au [[Pòrto de Zena|portu de Zena]]. <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Passaggio in ferrata.jpg|A via de Cadenn-e Sentiero da San Rocco a San Niccolò.jpg|U senté da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] Sentiero portofino vetta.jpg|Senté in sci[[a Vetta de Portufin]] Sentiero tra Pietre Strette e San Fruttuoso 1.jpg|U senté tra e Prie Streite e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] Sentiero da Pietre Strette per Semaforo Vecchio e Semaforo Nuovo.jpg|U senté tra e Prie Streite e i semafuri </gallery> D'in te [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]] partan duì senté, che però in caxu de tempu grammu o atru periculu vegnan seré da l'Ente Parcu. U primmu, ch'u custezza u mà, u passa pe'u "Munte Campann-a"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Monte Campana''</ref>, u "Passu du Baxu"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Passo del Bacio''</ref>, a "Via di Tübbi"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Via dei Tubi''</ref> e ascì pe' u sentè de Cadenn-e, duve u gh'é ün derüu a piccu in sciu mà che, pe atraversalu, gh'é stetu missu üna cadenn-a lungu u senté. De de lì, se passa de d'atu a [[Cà de l'Ou]], duve u l'é vietou intraghe, pe muntà sciü finn-a in simma aa ''Costa del Termine'' e chinà, a l'ürtimu, a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. L'atru senté, invece, u munta sciü dae [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]] versu u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], üna vegia stasiun du telegrafu, pe zunzise aa Toca cun ün atru senté ch'u ne vegne da Fornelli. Daa Toca u senté u va avanti versu levante pasandu pe'u Pertüzu di Croi, duve u se zunze cu'i senté che menn-an versu [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. Muntandu aa Toca, invece, se passa pe'i sciti de Sequoie, Staggiu e Paradizu, duve se pö arivà a Gaixella e a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] o andà avanti versu u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], üna stasiun pe'e cumünicasiuin custruia da l'ezercitu du [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] a l'imprinsippiu de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. Da vixin ae Prie Streite, ün pasaggiu streitu fra di scöggi duve se trövan de tracce de custrusiuin döviè in moddu nu custante, se zunzan insemme i senté che ne vegnan da Gaixella, dau Pertüzu di Croi e dau [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], pe chinà dunque, custezandu e Bocche, a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. I ürtimi punti impurtanti in tu teritoiu de [[Camuggi]] se trövan pocu au de là de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e sun diti de ''Base O'', ''Piano del Capo'', ''Ghidelli'' e ''Felciara'', cuscì cumme u percursu fra e Prie Streite e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. U senté fra e Prie Streite e ''Felciara'' u porta invece a ''Castelluccio'' e ae Bocche, in tu teritoiu du Cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] cuscì cumme u ''Monte Pollone'' e a vetta in simma ae Bocche<ref group="n.">Ufisialmente ''Monte delle Bocche''</ref>. Da st'ürtimu passa u senté che dau parcu u porta versu e cà de Santa Margaita misse lungu ''Via Costasecca'' e ''Via Costamezzana''. In tu teritoiu du Cumüne de [[Portofin|Portufin]] se tröva i sciti de ''Piano del Capo'', Rufinà e ''Crocetta'', duve se pö arivà da ''Piano del Capo'', da ''Ghidelli'' e dae Bocche e che g'han da vixin e lucalitè, cun cà, de ''Olmi'', ''Sant'Isidoro'', ''Coppelli'' e Gassetta. Versu setentriun, pasou a Baia de [[Niasca (Santa Margaita)|Niasca]], e frasiuin de [[Pagi (Santa Margaita)|Paraggi]], [[Pedale (Santa Margaita)|Pedale]] e [[Nuzegu (Santa Margaita)|Nuzegu]] sun sutta a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a marcà i cunfin fra Parcu e u restu du Cumüne. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/hh/index.php|tìtolo=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Àree protètte da Ligùria]] 6b4nx2d4ny2l3lbs2o4aabfn52p0pmc Bann-a (Camuggi) 0 32760 270024 269964 2026-05-26T21:35:07Z Arbenganese 12552 ref varie 270024 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Bann-a |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Bana''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Ruta di Camogli - Chiesa millenaria -.jpeg |Didascalia = <div style="text-align:center;">A Gexa Vegia e a stradda tra A Rüa e Bann-a </div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Bann-a'''<ref>Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto Città di Camogli|léngoa=IT|p=4|vìxita=2026-05-26}}</ref>, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>, pe' tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe' di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://hellorapallo.it/cosa-vedere/lazzaretto-di-bana/|tìtolo=Lazzaretto di Bana|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de "Costa di Bana". A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3833_Ruta_costruzione_di_Via_Bana.htm|tìtolo=3833. Ruta costruzione di Via Bana|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> == Stoia == Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bana pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu. === A stradda pe'A Rüa === A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe' primmi.<ref name=":0" /> L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio).<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé. == Notte == <references/> == Atri prugetti == [[Categorîa:Camuggi]] 8kl8hsddkyoq7tx59una69fokkxcw4d 270025 270024 2026-05-26T21:37:54Z Arbenganese 12552 /* Stoia */ group n 270025 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Bann-a |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Bana''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Ruta di Camogli - Chiesa millenaria -.jpeg |Didascalia = <div style="text-align:center;">A Gexa Vegia e a stradda tra A Rüa e Bann-a </div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Bann-a'''<ref group="n.">Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto Città di Camogli|léngoa=IT|p=4|vìxita=2026-05-26}}</ref>, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>, pe' tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe' di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://hellorapallo.it/cosa-vedere/lazzaretto-di-bana/|tìtolo=Lazzaretto di Bana|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de "Costa di Bana". A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3833_Ruta_costruzione_di_Via_Bana.htm|tìtolo=3833. Ruta costruzione di Via Bana|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> == Stoia == Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti.<ref>{{Çitta web|url=https://tigulliotrekking.it/cammino-religioso-in-liguria-tra-storia-tradizioni-e-folklore-tappa-3/|tìtolo=Cammino Religioso in Liguria|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu. === A stradda pe'A Rüa === A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe' primmi.<ref name=":0" /> L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio).<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé. == Notte == <references/> == Atri prugetti == [[Categorîa:Camuggi]] 86abuq76j20l1vtd7z9zz0fwqu9wxt6 270026 270025 2026-05-26T21:39:05Z Arbenganese 12552 /* Notte */ spartisciu notte 270026 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Bann-a |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Bana''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Ruta di Camogli - Chiesa millenaria -.jpeg |Didascalia = <div style="text-align:center;">A Gexa Vegia e a stradda tra A Rüa e Bann-a </div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Bann-a'''<ref group="n.">Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto Città di Camogli|léngoa=IT|p=4|vìxita=2026-05-26}}</ref>, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>, pe' tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe' di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://hellorapallo.it/cosa-vedere/lazzaretto-di-bana/|tìtolo=Lazzaretto di Bana|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de "Costa di Bana". A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3833_Ruta_costruzione_di_Via_Bana.htm|tìtolo=3833. Ruta costruzione di Via Bana|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> == Stoia == Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti.<ref>{{Çitta web|url=https://tigulliotrekking.it/cammino-religioso-in-liguria-tra-storia-tradizioni-e-folklore-tappa-3/|tìtolo=Cammino Religioso in Liguria|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu. === A stradda pe'A Rüa === A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe' primmi.<ref name=":0" /> L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio).<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == [[Categorîa:Camuggi]] dsset0ab9n3j5ijyy6aiknm6wtmcbpp Farco Peregrìn 0 32761 269996 269969 2026-05-26T13:02:20Z Luensu1959 1211 /* Riproduçión */ neuvo link 269996 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[File:Peregrine Falcon 12.jpg|thumb|Peregrine Falcon 12|O farco peregrìn]] '''Farco Peregrìn''' ( Falco Peregrinus - Tunstall 1771 ) o l'é 'n 'öxello diùrno da rapinn-a de medie dimescioìn, difûzo in Eoröpa, Àzia, Àfrica, Nòrd e Sùd América, Òceània. Conosciûo pe l'èrtìscima velocitæ into xêuo a pìcco, o peu arivâ in scî 385 chilòmetri l'ôa, o l'é l'animâ ciù velôce do móndo. == Descriçión == Longhéssa 49 cìtti, avertûa alâre 110 cìtti, o dêve o nómme a-o cô scûo da testa quæxi néigro, scìmile a-o capùsso néigro che portàvan i pelegrìn; o l'à doî mostàsci che contràstan con o giànco do còllo e da gôa, dòrso e âe de cô grîxo ch'o tîa a-o bleu; a parte sótta: gianchinàstro pêto legerménte pitetòu de cô grîxo, a sotî rigatûe òrizóntali do mæximo cô in sciâ pansa, sótta e âe, e in scî câsòtti, sanpe robùste de cô giâno, con granfie lónghe afiæ, adàtte a trasportâ i öxelli amasæ, a-o n­îo pe a fémina e i picìn. O gh'à o becco a lensìn co-ìn dente pe ronpî e vertebre do còllo a-e prede, e naixe riónde àn a l'interno 'na bùgna picinn-a d'òsso a fórma de cöno, dîta tubercolo, ch'o lìmita o flùsso d'âia a proteçión di pormmoìn coscì ch'o peu respiâ a 385 Km/h sensa dànno, sedónca scciupiéiva; i éuggi protétti da-a 'na menbrànn-a trasparénte dîta nittitòria, àn doî pónti de mìss-afêugo pe éuggio e monitorâ a preda e o teritöio sénsa mesciâ a testa e mantegni a fórma dinamica, dovûa a-e remiganti rédene de lónghe âe e a-e timonêe da côa. A rigiditæ de ciùmme a l'é inportànte pe conclùdde o xêuo a pìcco dòppo avéi corpîo a preda ch'a càzze a tæra, o l'àrve e âe pe ralentâ e planâ con 'na stréita girâta ànie, in sciâ vitima. O se nûtre ciù che âtro de öxelli, da-e pasoe a-i colàsci, ma anche de mamìferi picìn comme vinvære e ratti penûghi == Distriboçión == O Farco Peregrìn in Eoröpa o va da o Mediteranio a-o Baltico scìnn-a a Lappònia, o l'é sedentâio ò migratô a segónda da latitùdine. In italia o l'é stasionâio e o ghe nidìfica, ma tra Seténbre e Òtôbre se gh'azónze a quélli che végnan a svernâ da l'Eoröpa Setentrionâle. == Riproduçión == O nidìfica in anbienti varri comme falezie costêe, zöne rociôze, nîi abandonæ, ma anche inti grataçê e inte tôre da çitæ, a [[Zêna]] in sciâ Lantèrna. Depónn-an 3-4 êuve, incubaçión 29-32 giórni, xêuan dòppo 'na quaranténn-a de giórni quànde végnan ciù àbili a xoâ, i genitoî coménsan a consegnàghe prede che làscian càzze in basso, coscîe i zóveni inpàran a segoî e a caturâ a preda za mórta. tdr2trddbu511k39b327l1jyxgqec8q 269997 269996 2026-05-26T13:04:09Z Luensu1959 1211 categorie e atro 269997 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[File:Peregrine Falcon 12.jpg|thumb|Peregrine Falcon 12|O farco peregrìn]] '''Farco Peregrìn''' ( Falco Peregrinus - Tunstall 1771 ) o l'é 'n 'öxello diùrno da rapinn-a de medie dimescioìn, difûzo in Eoröpa, Àzia, Àfrica, Nòrd e Sùd América, Òceània. Conosciûo pe l'èrtìscima velocitæ into xêuo a pìcco, o peu arivâ in scî 385 chilòmetri l'ôa, o l'é l'animâ ciù velôce do móndo. == Descriçión == Longhéssa 49 cìtti, avertûa alâre 110 cìtti, o dêve o nómme a-o cô scûo da testa quæxi néigro, scìmile a-o capùsso néigro che portàvan i pelegrìn; o l'à doî mostàsci che contràstan con o giànco do còllo e da gôa, dòrso e âe de cô grîxo ch'o tîa a-o bleu; a parte sótta: gianchinàstro pêto legerménte pitetòu de cô grîxo, a sotî rigatûe òrizóntali do mæximo cô in sciâ pansa, sótta e âe, e in scî câsòtti, sanpe robùste de cô giâno, con granfie lónghe afiæ, adàtte a trasportâ i öxelli amasæ, a-o n­îo pe a fémina e i picìn. O gh'à o becco a lensìn co-ìn dente pe ronpî e vertebre do còllo a-e prede, e naixe riónde àn a l'interno 'na bùgna picinn-a d'òsso a fórma de cöno, dîta tubercolo, ch'o lìmita o flùsso d'âia a proteçión di pormmoìn coscì ch'o peu respiâ a 385 Km/h sensa dànno, sedónca scciupiéiva; i éuggi protétti da-a 'na menbrànn-a trasparénte dîta nittitòria, àn doî pónti de mìss-afêugo pe éuggio e monitorâ a preda e o teritöio sénsa mesciâ a testa e mantegni a fórma dinamica, dovûa a-e remiganti rédene de lónghe âe e a-e timonêe da côa. A rigiditæ de ciùmme a l'é inportànte pe conclùdde o xêuo a pìcco dòppo avéi corpîo a preda ch'a càzze a tæra, o l'àrve e âe pe ralentâ e planâ con 'na stréita girâta ànie, in sciâ vitima. O se nûtre ciù che âtro de öxelli, da-e pasoe a-i colàsci, ma anche de mamìferi picìn comme vinvære e ratti penûghi == Distriboçión == O Farco Peregrìn in Eoröpa o va da o Mediteranio a-o Baltico scìnn-a a Lappònia, o l'é sedentâio ò migratô a segónda da latitùdine. In italia o l'é stasionâio e o ghe nidìfica, ma tra Seténbre e Òtôbre se gh'azónze a quélli che végnan a svernâ da l'Eoröpa Setentrionâle. == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Oxelli]] == Riproduçión == O nidìfica in anbienti varri comme falezie costêe, zöne rociôze, nîi abandonæ, ma anche inti grataçê e inte tôre da çitæ, a [[Zêna]] in sciâ Lantèrna. Depónn-an 3-4 êuve, incubaçión 29-32 giórni, xêuan dòppo 'na quaranténn-a de giórni quànde végnan ciù àbili a xoâ, i genitoî coménsan a consegnàghe prede che làscian càzze in basso, coscîe i zóveni inpàran a segoî e a caturâ a preda za mórta. gcfhlm9s42hrwrws9itrie8jy2k2eng Template:Màssa d'ægoa 10 32764 269999 269980 2026-05-26T18:47:28Z N.Longo 12052 269999 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{Infobox |NomeTemplate = Màssa d'ægoa |LinkWikidata = X |TitoloInt = {{Pipetrick||{{{nómme|}}}}} |StileTitoloInt = background-color:powderblue; |StileGruppo = background-color:powderblue; |SottoTitolo = {{#if:{{{âtri_nómmi|}}}|{{{âtri_nómmi}}}}} |Immagine = {{Immagine sinottico|{{{inmàgine|}}}|{{{didascalîa|}}}|propiêtæ=P18}} |Gruppo10 = {{#if:{{{var-localizaçión|}}}|{{{var-localizaçión}}}|Localizaçión}} |Nome11 = {{#if:{{{var-stâto|}}}|{{{var-stâto}}}|Stâto}} |Valore11 = {{{stâto|}}} |Nome12 = {{#if:{{{var-sudivixoìn1|}}}|{{{var-sudivixoìn1}}}|Sudivixoìn (1)}} |Valore12 = {{{sudivixoìn1|}}} |Nome13 = {{#if:{{{var-sudivixoìn2|}}}|{{{var-sudivixoìn2}}}|Sudivixoìn (2)}} |Valore13 = {{{sudivixoìn2|}}} |Nome14 = {{#if:{{{var-sudivixoìn3|}}}|{{{var-sudivixoìn3}}}|Sudivixoìn (3)}} |Valore14 = {{{sudivixoìn3|}}} |Nome15 = {{#if:{{{var-sudivixoìn4|}}}|{{{var-sudivixoìn4}}}|Sudivixoìn (4)}} |Valore15 = {{{sudivixoìn4|}}} |Gruppo20 = {{#if:{{{var-caraterìstiche_fìxiche|}}}|{{{var-caraterìstiche_fìxiche}}}|Caraterìstiche fìxiche}} |Nome211 = {{#if:{{{var-pàrte_de|}}}|{{{var-pàrte_de}}}|Pàrte de}} |Valore211 = {{{pàrte_de|}}} |Nome212 = {{#if:{{{var-seçioìn|}}}|{{{var-seçioìn}}}|Seçioìn}} |Valore212 = {{{seçioìn|}}} |Nome213 = {{#if:{{{var-îzoe|}}}|{{{var-îzoe}}}|Îzoe}} |Valore213 = {{{îzoe|}}} |Nome22 = {{#if:{{{var-longhéssa|}}}|{{{var-longhéssa}}}|Longhéssa}} |Valore22 = {{{longhéssa|}}}{{{nòtta-longhéssa|}}} |Nome23 = {{#if:{{{var-larghéssa|}}}|{{{var-larghéssa}}}|Larghéssa}} |Valore23 = {{{larghéssa|}}}{{{nòtta-larghéssa|}}} |Nome24 = {{#if:{{{var-estensción|}}}|{{{var-estensción}}}|Estensción}} |Valore24 = {{#if:{{{estensción|}}}|{{{estensción}}}&nbsp;[[Chilometro quaddro|km<sup>2</sup>]]}}{{{nòtta-estensción|}}} |Nome25 = {{#if:{{{var-cordinæ|}}}|{{{var-cordinæ}}}|Cordinæ}} |Valore25 = {{#if:{{{latitùdine|}}}|{{Coord|{{{latitùdine}}}|{{{longitùdine}}}|type:waterbody|display=inline,title|format=dms}}|{{#if:{{#property:P625}}|{{Coord|type:waterbody|display=inline,title|format=dms}}}}}} |Nome26 = {{#if:{{{var-ertéssa_superfìcce|}}}|{{{var-ertéssa_superfìcce}}}|Ertéssa superfìcce}} |Valore26 = {{Wikidata|P2044|{{{ertéssa|}}}|unit=m|formatnum=sì|pattern=$1&nbsp;[[Mêtro|m]] [[Livello do mâ|s.l.m.]]}}{{{nòtta-ertéssa|}}} |Nome27 = {{#if:{{{var-profonditæ|}}}|{{{var-profonditæ}}}|Profonditæ}} |Valore27 = {{#if:{{{profonditæ_màscima|}}}|<br />&nbsp;&bull;&nbsp;max: {{{profonditæ_màscima}}}&nbsp;[[Mêtro|m]]}}{{{nòtta-profonditæ_màscima|}}}{{#if:{{{profonditæ_média|}}}|<br />&nbsp;&bull;&nbsp;med: {{{profonditæ_média}}}&nbsp;[[Mêtro|m]]}}{{{nòtta-profonditæ_média|}}} |Nome28 = {{#if:{{{var-volùmme|}}}|{{{var-volùmme}}}|Volùmme}} |Valore28 = {{{volùmme|}}}{{{nòtta-volùmme|}}} |Nome29 = {{#if:{{{var-ténpo_de_permanénsa|}}}|{{{var-ténpo_de_permanénsa}}}|Ténpo de permanénsa}} |Valore29 = {{{ténpo_de_permanénsa|}}}{{{nòtta-ténpo_de_permanénsa|}}} |Nome291 = {{#if:{{{var-salinitæ|}}}|{{{var-salinitæ}}}|Salinitæ}} |Valore291 = {{{salinitæ|}}}{{{nòtta-salinitæ|}}} |Nome271 = {{#if:{{{var-tenpiatûa|}}}|{{{var-tenpiatûa}}}|Tenpiatûa}} |Valore271 = {{#if:{{{tenpiatûa_màscima|}}}|<br />&nbsp;&bull;&nbsp;max: {{{tenpiatûa_màscima}}}}}{{{nòtta-tenpiatûa_màscima|}}}{{#if:{{{tenpiatûa_média|}}}|<br />&nbsp;&bull;&nbsp;med: {{{tenpiatûa_média}}}}}{{{nòtta-tenpiatûa_média|}}}{{#if:{{{tenpiatûa_mìnima|}}}|<br />&nbsp;&bull;&nbsp;min: {{{tenpiatûa_mìnima}}}}}{{{nòtta-tenpiatûa_mìnima|}}} |GruppoOpzionale30 = {{#if:{{{var-caraterìstiche_do_bacìn|}}}|{{{var-caraterìstiche_do_bacìn}}}|Caraterìstiche do bacìn}} |Nome31 = {{#if:{{{var-bacìn_idrogràfico|}}}|{{{var-bacìn_idrogràfico}}}|Bacìn idrogràfico}} |Valore31 = {{#if:{{{bacìn_idrogràfico|}}}|{{{bacìn_idrogràfico}}}&nbsp;[[Chilometro quaddro|km<sup>2</sup>]]}}{{{nòtta-bacìn_idrogràfico|}}} |Nome32 = {{#if:{{{var-imisâi|}}}|{{{var-imisâi}}}|Imisâi}} |Valore32 = {{{imisâi|}}} |Nome33 = {{#if:{{{var-emisâi|}}}|{{{var-emisâi}}}|Emisâi}} |Valore33 = {{{emisâi|}}} |GruppoOpzionale40 = {{#if:{{{var-cartografîa|}}}|{{{var-cartografîa}}}|Cartografîa}} |Valore41 = {{#if:{{{sìgla_màppa|}}}|{{Màppa de localizaçión|{{{sìgla_màppa}}}|label={{#if:{{{nómme|}}}|{{{nómme}}}|{{Pipetrick}}}}|lat={{{latitùdine|}}}|long={{{longitùdine|}}}|fisica=X|sinottico=X|mark=City locator 14.svg|marksize=12}}}} |Valore42 = {{Immagine sinottico|{{{màppa|}}}}} }}</includeonly><noinclude>{{Template conplèsso}} {{Man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template sinottichi - giögrafia fisica‎]]</noinclude> 7uksk4orfrb1q6y57tgituq4uhrkhkd 270001 269999 2026-05-26T18:49:47Z N.Longo 12052 270001 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{Infobox |NomeTemplate = Màssa d'ægoa |LinkWikidata = X |TitoloInt = {{Pipetrick||{{{nómme|}}}}} |StileTitoloInt = background-color:powderblue; |StileGruppo = background-color:powderblue; |SottoTitolo = {{#if:{{{âtri_nómmi|}}}|{{{âtri_nómmi}}}}} |Immagine = {{Immagine sinottico|{{{inmàgine|}}}|{{{didascalîa|}}}|propiêtæ=P18}} |Gruppo10 = {{#if:{{{var-localizaçión|}}}|{{{var-localizaçión}}}|Localizaçión}} |Nome11 = {{#if:{{{var-stâto|}}}|{{{var-stâto}}}|Stâto}} |Valore11 = {{{stâto|}}} |Nome12 = {{#if:{{{var-sudivixoìn1|}}}|{{{var-sudivixoìn1}}}|Sudivixoìn (1)}} |Valore12 = {{{sudivixoìn1|}}} |Nome13 = {{#if:{{{var-sudivixoìn2|}}}|{{{var-sudivixoìn2}}}|Sudivixoìn (2)}} |Valore13 = {{{sudivixoìn2|}}} |Nome14 = {{#if:{{{var-sudivixoìn3|}}}|{{{var-sudivixoìn3}}}|Sudivixoìn (3)}} |Valore14 = {{{sudivixoìn3|}}} |Nome15 = {{#if:{{{var-sudivixoìn4|}}}|{{{var-sudivixoìn4}}}|Sudivixoìn (4)}} |Valore15 = {{{sudivixoìn4|}}} |Gruppo20 = {{#if:{{{var-caraterìstiche_fìxiche|}}}|{{{var-caraterìstiche_fìxiche}}}|Caraterìstiche fìxiche}} |Nome211 = {{#if:{{{var-pàrte_de|}}}|{{{var-pàrte_de}}}|Pàrte de}} |Valore211 = {{{pàrte_de|}}} |Nome212 = {{#if:{{{var-seçioìn|}}}|{{{var-seçioìn}}}|Seçioìn}} |Valore212 = {{{seçioìn|}}} |Nome213 = {{#if:{{{var-îzoe|}}}|{{{var-îzoe}}}|Îzoe}} |Valore213 = {{{îzoe|}}} |Nome22 = {{#if:{{{var-longhéssa|}}}|{{{var-longhéssa}}}|Longhéssa}} |Valore22 = {{{longhéssa|}}}{{{nòtta-longhéssa|}}} |Nome23 = {{#if:{{{var-larghéssa|}}}|{{{var-larghéssa}}}|Larghéssa}} |Valore23 = {{{larghéssa|}}}{{{nòtta-larghéssa|}}} |Nome24 = {{#if:{{{var-estensción|}}}|{{{var-estensción}}}|Estensción}} |Valore24 = {{#if:{{{estensción|}}}|{{{estensción}}}&nbsp;[[Chilometro quaddro|km<sup>2</sup>]]}}{{{nòtta-estensción|}}} |Nome25 = {{#if:{{{var-cordinæ|}}}|{{{var-cordinæ}}}|Cordinæ}} |Valore25 = {{#if:{{{latitùdine|}}}|{{Coord|{{{latitùdine}}}|{{{longitùdine}}}|type:waterbody|display=inline,title|format=dms}}|{{#if:{{#property:P625}}|{{Coord|type:waterbody|display=inline,title|format=dms}}}}}} |Nome26 = {{#if:{{{var-ertéssa_superfìcce|}}}|{{{var-ertéssa_superfìcce}}}|Ertéssa superfìcce}} |Valore26 = {{Wikidata|P2044|{{{ertéssa|}}}|unit=m|formatnum=sì|pattern=$1&nbsp;[[Mêtro|m]] [[Livello do mâ|s.l.m.]]}}{{{nòtta-ertéssa|}}} |Nome27 = {{#if:{{{var-profonditæ|}}}|{{{var-profonditæ}}}|Profonditæ}} |Valore27 = {{#if:{{{profonditæ_màscima|}}}|&nbsp;&bull;&nbsp;max: {{{profonditæ_màscima}}}&nbsp;[[Mêtro|m]]}}{{{nòtta-profonditæ_màscima|}}}{{#if:{{{profonditæ_média|}}}|<br />&nbsp;&bull;&nbsp;med: {{{profonditæ_média}}}&nbsp;[[Mêtro|m]]}}{{{nòtta-profonditæ_média|}}} |Nome28 = {{#if:{{{var-volùmme|}}}|{{{var-volùmme}}}|Volùmme}} |Valore28 = {{{volùmme|}}}{{{nòtta-volùmme|}}} |Nome29 = {{#if:{{{var-ténpo_de_permanénsa|}}}|{{{var-ténpo_de_permanénsa}}}|Ténpo de permanénsa}} |Valore29 = {{{ténpo_de_permanénsa|}}}{{{nòtta-ténpo_de_permanénsa|}}} |Nome291 = {{#if:{{{var-salinitæ|}}}|{{{var-salinitæ}}}|Salinitæ}} |Valore291 = {{{salinitæ|}}}{{{nòtta-salinitæ|}}} |Nome271 = {{#if:{{{var-tenpiatûa|}}}|{{{var-tenpiatûa}}}|Tenpiatûa}} |Valore271 = {{#if:{{{tenpiatûa_màscima|}}}|&nbsp;&bull;&nbsp;max: {{{tenpiatûa_màscima}}}}}{{{nòtta-tenpiatûa_màscima|}}}{{#if:{{{tenpiatûa_média|}}}|<br />&nbsp;&bull;&nbsp;med: {{{tenpiatûa_média}}}}}{{{nòtta-tenpiatûa_média|}}}{{#if:{{{tenpiatûa_mìnima|}}}|<br />&nbsp;&bull;&nbsp;min: {{{tenpiatûa_mìnima}}}}}{{{nòtta-tenpiatûa_mìnima|}}} |GruppoOpzionale30 = {{#if:{{{var-caraterìstiche_do_bacìn|}}}|{{{var-caraterìstiche_do_bacìn}}}|Caraterìstiche do bacìn}} |Nome31 = {{#if:{{{var-bacìn_idrogràfico|}}}|{{{var-bacìn_idrogràfico}}}|Bacìn idrogràfico}} |Valore31 = {{#if:{{{bacìn_idrogràfico|}}}|{{{bacìn_idrogràfico}}}&nbsp;[[Chilometro quaddro|km<sup>2</sup>]]}}{{{nòtta-bacìn_idrogràfico|}}} |Nome32 = {{#if:{{{var-imisâi|}}}|{{{var-imisâi}}}|Imisâi}} |Valore32 = {{{imisâi|}}} |Nome33 = {{#if:{{{var-emisâi|}}}|{{{var-emisâi}}}|Emisâi}} |Valore33 = {{{emisâi|}}} |GruppoOpzionale40 = {{#if:{{{var-cartografîa|}}}|{{{var-cartografîa}}}|Cartografîa}} |Valore41 = {{#if:{{{sìgla_màppa|}}}|{{Màppa de localizaçión|{{{sìgla_màppa}}}|label={{#if:{{{nómme|}}}|{{{nómme}}}|{{Pipetrick}}}}|lat={{{latitùdine|}}}|long={{{longitùdine|}}}|fisica=X|sinottico=X|mark=City locator 14.svg|marksize=12}}}} |Valore42 = {{Immagine sinottico|{{{màppa|}}}}} }}</includeonly><noinclude>{{Template conplèsso}} {{Man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template sinottichi - giögrafia fisica‎]]</noinclude> 9jmrbi4r1af7p7eug297hec52pgredw 270007 270001 2026-05-26T19:49:22Z N.Longo 12052 270007 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{Infobox |NomeTemplate = Màssa d'ægoa |LinkWikidata = X |TitoloInt = {{Pipetrick||{{{nómme|}}}}} |StileTitoloInt = background-color:powderblue; |StileGruppo = background-color:powderblue; |SottoTitolo = {{#if:{{{âtri_nómmi|}}}|{{{âtri_nómmi}}}}} |Immagine = {{Immagine sinottico|{{{inmàgine|}}}|{{{didascalîa|}}}|propiêtæ=P18}} |Gruppo10 = {{#if:{{{var-localizaçión|}}}|{{{var-localizaçión}}}|Localizaçión}} |Nome11 = {{#if:{{{var-stâto|}}}|{{{var-stâto}}}|Stâto}} |Valore11 = {{{stâto|}}} |Nome12 = {{#if:{{{var-sudivixoìn1|}}}|{{{var-sudivixoìn1}}}|Sudivixoìn (1)}} |Valore12 = {{{sudivixoìn1|}}} |Nome13 = {{#if:{{{var-sudivixoìn2|}}}|{{{var-sudivixoìn2}}}|Sudivixoìn (2)}} |Valore13 = {{{sudivixoìn2|}}} |Nome14 = {{#if:{{{var-sudivixoìn3|}}}|{{{var-sudivixoìn3}}}|Sudivixoìn (3)}} |Valore14 = {{{sudivixoìn3|}}} |Nome15 = {{#if:{{{var-sudivixoìn4|}}}|{{{var-sudivixoìn4}}}|Sudivixoìn (4)}} |Valore15 = {{{sudivixoìn4|}}} |Gruppo20 = {{#if:{{{var-caraterìstiche_fìxiche|}}}|{{{var-caraterìstiche_fìxiche}}}|Caraterìstiche fìxiche}} |Nome21 = {{#if:{{{var-pàrte_de|}}}|{{{var-pàrte_de}}}|Pàrte de}} |Valore21 = {{{pàrte_de|}}} |Nome22 = {{#if:{{{var-seçioìn|}}}|{{{var-seçioìn}}}|Seçioìn}} |Valore22 = {{{seçioìn|}}} |Nome23 = {{#if:{{{var-îzoe|}}}|{{{var-îzoe}}}|Îzoe}} |Valore23 = {{{îzoe|}}} |Nome22 = {{#if:{{{var-longhéssa|}}}|{{{var-longhéssa}}}|Longhéssa}} |Valore22 = {{{longhéssa|}}}{{{nòtta-longhéssa|}}} |Nome23 = {{#if:{{{var-larghéssa|}}}|{{{var-larghéssa}}}|Larghéssa}} |Valore23 = {{{larghéssa|}}}{{{nòtta-larghéssa|}}} |Nome24 = {{#if:{{{var-estensción|}}}|{{{var-estensción}}}|Estensción}} |Valore24 = {{#if:{{{estensción|}}}|{{{estensción}}}&nbsp;[[Chilometro quaddro|km<sup>2</sup>]]}}{{{nòtta-estensción|}}} |Nome25 = {{#if:{{{var-cordinæ|}}}|{{{var-cordinæ}}}|Cordinæ}} |Valore25 = {{#if:{{{latitùdine|}}}|{{Coord|{{{latitùdine}}}|{{{longitùdine}}}|type:waterbody|display=inline,title|format=dms}}|{{#if:{{#property:P625}}|{{Coord|type:waterbody|display=inline,title|format=dms}}}}}} |Nome26 = {{#if:{{{var-ertéssa_superfìcce|}}}|{{{var-ertéssa_superfìcce}}}|Ertéssa superfìcce}} |Valore26 = {{Wikidata|P2044|{{{ertéssa|}}}|unit=m|formatnum=sì|pattern=$1&nbsp;[[Mêtro|m]] [[Livello do mâ|s.l.m.]]}}{{{nòtta-ertéssa|}}} |Nome27 = {{#if:{{{var-profonditæ|}}}|{{{var-profonditæ}}}|Profonditæ}} |Valore27 = {{#if:{{{profonditæ_màscima|}}}|&nbsp;&bull;&nbsp;max: {{{profonditæ_màscima}}}&nbsp;[[Mêtro|m]]}}{{{nòtta-profonditæ_màscima|}}}{{#if:{{{profonditæ_média|}}}|<br />&nbsp;&bull;&nbsp;med: {{{profonditæ_média}}}&nbsp;[[Mêtro|m]]}}{{{nòtta-profonditæ_média|}}} |Nome28 = {{#if:{{{var-volùmme|}}}|{{{var-volùmme}}}|Volùmme}} |Valore28 = {{{volùmme|}}}{{{nòtta-volùmme|}}} |Nome29 = {{#if:{{{var-ténpo_de_permanénsa|}}}|{{{var-ténpo_de_permanénsa}}}|Ténpo de permanénsa}} |Valore29 = {{{ténpo_de_permanénsa|}}}{{{nòtta-ténpo_de_permanénsa|}}} |Nome291 = {{#if:{{{var-salinitæ|}}}|{{{var-salinitæ}}}|Salinitæ}} |Valore291 = {{{salinitæ|}}}{{{nòtta-salinitæ|}}} |Nome271 = {{#if:{{{var-tenpiatûa|}}}|{{{var-tenpiatûa}}}|Tenpiatûa}} |Valore271 = {{#if:{{{tenpiatûa_màscima|}}}|&nbsp;&bull;&nbsp;max: {{{tenpiatûa_màscima}}}}}{{{nòtta-tenpiatûa_màscima|}}}{{#if:{{{tenpiatûa_média|}}}|<br />&nbsp;&bull;&nbsp;med: {{{tenpiatûa_média}}}}}{{{nòtta-tenpiatûa_média|}}}{{#if:{{{tenpiatûa_mìnima|}}}|<br />&nbsp;&bull;&nbsp;min: {{{tenpiatûa_mìnima}}}}}{{{nòtta-tenpiatûa_mìnima|}}} |GruppoOpzionale30 = {{#if:{{{var-caraterìstiche_do_bacìn|}}}|{{{var-caraterìstiche_do_bacìn}}}|Caraterìstiche do bacìn}} |Nome31 = {{#if:{{{var-bacìn_idrogràfico|}}}|{{{var-bacìn_idrogràfico}}}|Bacìn idrogràfico}} |Valore31 = {{#if:{{{bacìn_idrogràfico|}}}|{{{bacìn_idrogràfico}}}&nbsp;[[Chilometro quaddro|km<sup>2</sup>]]}}{{{nòtta-bacìn_idrogràfico|}}} |Nome32 = {{#if:{{{var-imisâi|}}}|{{{var-imisâi}}}|Imisâi}} |Valore32 = {{{imisâi|}}} |Nome33 = {{#if:{{{var-emisâi|}}}|{{{var-emisâi}}}|Emisâi}} |Valore33 = {{{emisâi|}}} |GruppoOpzionale40 = {{#if:{{{var-cartografîa|}}}|{{{var-cartografîa}}}|Cartografîa}} |Valore41 = {{#if:{{{sìgla_màppa|}}}|{{Màppa de localizaçión|{{{sìgla_màppa}}}|label={{#if:{{{nómme|}}}|{{{nómme}}}|{{Pipetrick}}}}|lat={{{latitùdine|}}}|long={{{longitùdine|}}}|fisica=X|sinottico=X|mark=City locator 14.svg|marksize=12}}}} |Valore42 = {{Immagine sinottico|{{{màppa|}}}}} }}</includeonly><noinclude>{{Template conplèsso}} {{Man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template sinottichi - giögrafia fisica‎]]</noinclude> 7d7o38h62i75bos5v7nao9tvh3tjxq0 270008 270007 2026-05-26T19:53:08Z N.Longo 12052 270008 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{Infobox |NomeTemplate = Màssa d'ægoa |LinkWikidata = X |TitoloInt = {{Pipetrick||{{{nómme|}}}}} |StileTitoloInt = background-color:powderblue; |StileGruppo = background-color:powderblue; |SottoTitolo = {{#if:{{{âtri_nómmi|}}}|{{{âtri_nómmi}}}}} |Immagine = {{Immagine sinottico|{{{inmàgine|}}}|{{{didascalîa|}}}|propiêtæ=P18}} |Gruppo10 = {{#if:{{{var-localizaçión|}}}|{{{var-localizaçión}}}|Localizaçión}} |Nome11 = {{#if:{{{var-stâto|}}}|{{{var-stâto}}}|Stâto}} |Valore11 = {{{stâto|}}} |Nome12 = {{#if:{{{var-sudivixoìn1|}}}|{{{var-sudivixoìn1}}}|Sudivixoìn (1)}} |Valore12 = {{{sudivixoìn1|}}} |Nome13 = {{#if:{{{var-sudivixoìn2|}}}|{{{var-sudivixoìn2}}}|Sudivixoìn (2)}} |Valore13 = {{{sudivixoìn2|}}} |Nome14 = {{#if:{{{var-sudivixoìn3|}}}|{{{var-sudivixoìn3}}}|Sudivixoìn (3)}} |Valore14 = {{{sudivixoìn3|}}} |Nome15 = {{#if:{{{var-sudivixoìn4|}}}|{{{var-sudivixoìn4}}}|Sudivixoìn (4)}} |Valore15 = {{{sudivixoìn4|}}} |Gruppo20 = {{#if:{{{var-caraterìstiche_fìxiche|}}}|{{{var-caraterìstiche_fìxiche}}}|Caraterìstiche fìxiche}} |Nome21 = {{#if:{{{var-pàrte_de|}}}|{{{var-pàrte_de}}}|Pàrte de}} |Valore21 = {{{pàrte_de|}}} |Nome22 = {{#if:{{{var-seçioìn|}}}|{{{var-seçioìn}}}|Seçioìn}} |Valore22 = {{{seçioìn|}}} |Nome23 = {{#if:{{{var-îzoe|}}}|{{{var-îzoe}}}|Îzoe}} |Valore23 = {{{îzoe|}}} |Nome24 = {{#if:{{{var-longhéssa|}}}|{{{var-longhéssa}}}|Longhéssa}} |Valore24 = {{{longhéssa|}}}{{{nòtta-longhéssa|}}} |Nome25 = {{#if:{{{var-larghéssa|}}}|{{{var-larghéssa}}}|Larghéssa}} |Valore25 = {{{larghéssa|}}}{{{nòtta-larghéssa|}}} |Nome26 = {{#if:{{{var-estensción|}}}|{{{var-estensción}}}|Estensción}} |Valore26 = {{#if:{{{estensción|}}}|{{{estensción}}}&nbsp;[[Chilometro quaddro|km<sup>2</sup>]]}}{{{nòtta-estensción|}}} |Nome27 = {{#if:{{{var-cordinæ|}}}|{{{var-cordinæ}}}|Cordinæ}} |Valore27 = {{#if:{{{latitùdine|}}}|{{Coord|{{{latitùdine}}}|{{{longitùdine}}}|type:waterbody|display=inline,title|format=dms}}|{{#if:{{#property:P625}}|{{Coord|type:waterbody|display=inline,title|format=dms}}}}}} |Nome28 = {{#if:{{{var-ertéssa_superfìcce|}}}|{{{var-ertéssa_superfìcce}}}|Ertéssa superfìcce}} |Valore28 = {{Wikidata|P2044|{{{ertéssa|}}}|unit=m|formatnum=sì|pattern=$1&nbsp;[[Mêtro|m]] [[Livello do mâ|s.l.m.]]}}{{{nòtta-ertéssa|}}} |Nome29 = {{#if:{{{var-profonditæ|}}}|{{{var-profonditæ}}}|Profonditæ}} |Valore29 = {{#if:{{{profonditæ_màscima|}}}|&nbsp;&bull;&nbsp;max: {{{profonditæ_màscima}}}&nbsp;[[Mêtro|m]]}}{{{nòtta-profonditæ_màscima|}}}{{#if:{{{profonditæ_média|}}}|<br />&nbsp;&bull;&nbsp;med: {{{profonditæ_média}}}&nbsp;[[Mêtro|m]]}}{{{nòtta-profonditæ_média|}}} |Nome30 = {{#if:{{{var-volùmme|}}}|{{{var-volùmme}}}|Volùmme}} |Valore30 = {{{volùmme|}}}{{{nòtta-volùmme|}}} |Nome31 = {{#if:{{{var-ténpo_de_permanénsa|}}}|{{{var-ténpo_de_permanénsa}}}|Ténpo de permanénsa}} |Valore31 = {{{ténpo_de_permanénsa|}}}{{{nòtta-ténpo_de_permanénsa|}}} |Nome32 = {{#if:{{{var-salinitæ|}}}|{{{var-salinitæ}}}|Salinitæ}} |Valore32 = {{{salinitæ|}}}{{{nòtta-salinitæ|}}} |Nome33 = {{#if:{{{var-tenpiatûa|}}}|{{{var-tenpiatûa}}}|Tenpiatûa}} |Valore33 = {{#if:{{{tenpiatûa_màscima|}}}|&nbsp;&bull;&nbsp;max: {{{tenpiatûa_màscima}}}}}{{{nòtta-tenpiatûa_màscima|}}}{{#if:{{{tenpiatûa_média|}}}|<br />&nbsp;&bull;&nbsp;med: {{{tenpiatûa_média}}}}}{{{nòtta-tenpiatûa_média|}}}{{#if:{{{tenpiatûa_mìnima|}}}|<br />&nbsp;&bull;&nbsp;min: {{{tenpiatûa_mìnima}}}}}{{{nòtta-tenpiatûa_mìnima|}}} |GruppoOpzionale40 = {{#if:{{{var-caraterìstiche_do_bacìn|}}}|{{{var-caraterìstiche_do_bacìn}}}|Caraterìstiche do bacìn}} |Nome41 = {{#if:{{{var-bacìn_idrogràfico|}}}|{{{var-bacìn_idrogràfico}}}|Bacìn idrogràfico}} |Valore41 = {{#if:{{{bacìn_idrogràfico|}}}|{{{bacìn_idrogràfico}}}&nbsp;[[Chilometro quaddro|km<sup>2</sup>]]}}{{{nòtta-bacìn_idrogràfico|}}} |Nome42 = {{#if:{{{var-imisâi|}}}|{{{var-imisâi}}}|Imisâi}} |Valore42 = {{{imisâi|}}} |Nome43 = {{#if:{{{var-emisâi|}}}|{{{var-emisâi}}}|Emisâi}} |Valore43 = {{{emisâi|}}} |GruppoOpzionale50 = {{#if:{{{var-cartografîa|}}}|{{{var-cartografîa}}}|Cartografîa}} |Valore51 = {{#if:{{{sìgla_màppa|}}}|{{Màppa de localizaçión|{{{sìgla_màppa}}}|label={{#if:{{{nómme|}}}|{{{nómme}}}|{{Pipetrick}}}}|lat={{{latitùdine|}}}|long={{{longitùdine|}}}|fisica=X|sinottico=X|mark=City locator 14.svg|marksize=12}}}} |Valore52 = {{Immagine sinottico|{{{màppa|}}}}} }}</includeonly><noinclude>{{Template conplèsso}} {{Man}} {{TemplateData}} [[Categoria:Template sinottichi - giögrafia fisica‎]]</noinclude> 5duutmg44bvujmtnit07ru47mey1lo5 Template:Màssa d'ægoa/TemplateData 10 32768 270003 269991 2026-05-26T18:55:44Z N.Longo 12052 fix 270003 wikitext text/x-wiki <noinclude>{{TemplateData sottopagina}}</noinclude><templatedata> { "params": { "nómme": { "required": true, "label": "Nómme màssa d'ægoa", "type": "wiki-page-name", "description": "Nómme da màssa d'ægoa, s'o no l'é specificòu, se pìggia in outomàtico o tìtolo da pàgina. Se gh'é de âtre verscioìn do nómme, inte unn-a ò ciù léngoe, dêuviâ pe cóntra o paràmetro âtri_nómmi." }, "âtri_nómmi": { "required": false, "label": "Âtri nómmi", "type": "string", "description": "Nómmi da màssa d'ægoa in alternatîva a quéllo ciù conosciûo ò inte de âtre léngoe; scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola." }, "inmàgine": { "required": false, "label": "Inmàgine", "type": "string", "description": "Fotografîa ch'a rafigûa a màssa d'ægoa, scrîve o nómme do file co-a seu estensción e sénsa de prefìssi. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, a fotografîa valorizâ inta propiêtæ P18 in sce Wikidata; pe de màppe da màssa d'ægoa dêuviâ o paràmetro màppa." }, "didascalîa": { "required": false, "label": "Didascalîa", "type": "string", "description": "Didascalîa da fotografîa; s'a no l'é specificâ o restitoìsce, se prezénte, a didascalîa in lìgure in sce Wikidata. Pe aliniâla a-o çéntro do modéllo scrîve <div style=\"text-align:center;\"> e </div> davànti e a-a fìn do tèsto." }, "var-localizaçión": { "required": false, "label": "Variànte - Localizaçión", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Localizaçión'." }, "var-stâto": { "required": false, "label": "Variànte - Stâto", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Stâto'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta a-o plurâle, se ciù d'un." }, "stâto": { "required": true, "label": "Stâto", "type": "string", "description": "Stâto ò stâti dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'un separâli co-in <br />. Se pêuan i modélli apòsta (ez. {{FRA}}) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. {{Scìnbolo|Flag of France.svg}} [[Fransa|Frànsa]])." }, "var-sudivixoìn1": { "required": false, "label": "Variànte - Sudivixoìn (1)", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Sudivixón'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de prìmmo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a." }, "sudivixoìn1": { "required": false, "label": "Sudivixoìn (1)", "type": "string", "description": "Sudivixoìn de prìmmo livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <br />. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. {{IT-LIG}}) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligùria]])." }, "var-sudivixoìn2": { "required": false, "label": "Variànte - Sudivixoìn (2)", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Sudivixón (2)'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de segóndo livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a." }, "sudivixoìn2": { "required": false, "label": "Sudivixoìn (2)", "type": "string", "description": "Sudivixoìn de segóndo livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <br />. Se pêuan dêuviâ i modélli apòsta (ez. {{IT-SV}}) ò l'espresción estéiza, pe cangiâne de variêtæ ascì (ez. {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Sànn-a]])." }, "var-sudivixoìn3": { "required": false, "label": "Variànte - Sudivixoìn (3)", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Sudivixón (3)'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de tèrso livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a." }, "sudivixoìn3": { "required": false, "label": "Sudivixoìn (3)", "type": "string", "description": "Sudivixoìn de tèrso livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <br />. Dêuviâ l'espresción {{Scìnbolo|Savona-Stemma.svg}} [[Sann-a|Sànn-a]]." }, "var-sudivixoìn4": { "required": false, "label": "Variànte - Sudivixoìn (4)", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Sudivixón (4)'; se peu bén dêuviâlo pe cangiâ a scrîta segóndo o nómme locâle de sudivixoìn de quàrto livéllo e pe pasâlo a-o plurâle, se ciù d'unn-a." }, "sudivixoìn4": { "required": false, "label": "Sudivixoìn (4)", "type": "string", "description": "Sudivixoìn de quàrto livéllo dónde se trêuva a màssa d'ægoa; se ciù d'unn-a separâle co-in <br />. Dêuviâ l'espresción {{Scìnbolo|Porto Maurizio-Stemma.svg}} [[U Portu|O Pòrto]]." }, "var-caraterìstiche_fìxiche": { "required": false, "label": "Variànte - Caraterìstiche fìxiche", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Caraterìstiche fìxiche'." }, "var-pàrte_de": { "required": false, "label": "Variànte - Pàrte de", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Pàrte de'." }, "pàrte_de": { "required": false, "label": "Pàrte de", "type": "string", "description": "Scrîve o nómme da màssa d'ægoa ch'a conprénde quélla tratâ, con ligàmmi se poscìbile." }, "var-seçioìn": { "required": false, "label": "Variànte - Seçioìn", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Seçioìn'." }, "seçioìn": { "required": false, "label": "Seçioìn", "type": "string", "description": "Scrîve e seçioìn ch'én conpréize inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'unn-a, scrîvene a lìsta separàndole co-ina vìrgola." }, "var-îzoe": { "required": false, "label": "Variànte - Îzoe", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Îzoe'." }, "îzoe": { "required": false, "label": "Îzoe", "type": "string", "description": "Scrîve e îzoe prinçipæ che se trêuvan inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'unn-a, scrîvene a lìsta separàndole co-ina vìrgola." }, "var-longhéssa": { "required": false, "label": "Variànte - Longhéssa", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Longhéssa'." }, "longhéssa": { "required": false, "label": "Longhéssa", "type": "string", "description": "Scrîve a longhéssa da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nbsp; ascì." }, "nòtta-longhéssa": { "required": false, "label": "Nòtta longhéssa", "type": "string", "description": "Scrîve a referénsa do valô de longhéssa indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />." }, "var-larghéssa": { "required": false, "label": "Variànte - Larghéssa", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Larghéssa'." }, "larghéssa": { "required": false, "label": "Larghéssa", "type": "string", "description": "Scrîve a larghéssa da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nbsp; ascì." }, "nòtta-larghéssa": { "required": false, "label": "Nòtta larghéssa", "type": "string", "description": "Scrîve a referénsa do valô de larghéssa indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />." }, "var-estensción": { "required": false, "label": "Variànte - Estensción", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Estensción'." }, "estensción": { "required": false, "label": "Estensción", "type": "string", "description": "Scrîve l'estensción da màssa d'ægoa, in chilòmetri quàddri e sénsa de unitæ de mezûa." }, "nòtta-estensción": { "required": false, "label": "Nòtta estensción", "type": "string", "description": "Scrîve a referénsa do valô d'estensción indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />." }, "var-cordinæ": { "required": false, "label": "Variànte - Cordinæ", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Cordinæ'." }, "latitùdine": { "required": false, "label": "Latitùdine", "type": "string", "description": "Scrîve a latitùdine da màssa d'ægoa (ciù mêgio se do seu çéntro), into formâto, prezénpio '44.1431093'. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô da latitùdine inta propiêtæ P625 in sce Wikidata." }, "longitùdine": { "required": false, "label": "Longitùdine", "type": "string", "description": "Scrîve a longitùdine da màssa d'ægoa (ciù mêgio se do seu çéntro), into formâto, prezénpio '8.1631208'. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô da longitùdine inta propiêtæ P625 in sce Wikidata." }, "var-ertéssa_superfìcce": { "required": false, "label": "Variànte - Ertéssa superfìcce", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Ertéssa superfìcce'." }, "ertéssa": { "required": false, "label": "Ertéssa", "type": "string", "description": "Scrîve l'ertéssa da superfìcce da màssa d'ægoa, in mêtri in sciô livéllo do mâ e sénsa de unitæ de mezûa. S'o no l'é specificòu o restitoìsce, se prezénte, o valô de l'értessa inta propiêtæ P2044 in sce Wikidata." }, "nòtta-ertéssa": { "required": false, "label": "Nòtta ertéssa", "type": "string", "description": "Scrîve a referénsa do valô d'ertéssa indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />." }, "var-profonditæ": { "required": false, "label": "Variànte - Profonditæ", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Profonditæ'." }, "profonditæ_màscima": { "required": false, "label": "Profonditæ màscima", "type": "string", "description": "Scrîve o valô da profonditæ màscima da màssa d'ægoa, in mêtri e sénsa de unitæ de mezûa." }, "nòtta-profonditæ_màscima": { "required": false, "label": "Nòtta profonditæ màscima", "type": "string", "description": "Scrîve a referénsa do valô de profonditæ màscima, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />." }, "profonditæ_média": { "required": false, "label": "Profonditæ média", "type": "string", "description": "Scrîve o valô da profonditæ média da màssa d'ægoa, in mêtri e sénsa de unitæ de mezûa." }, "nòtta-profonditæ_média": { "required": false, "label": "Nòtta profonditæ média", "type": "string", "description": "Scrîve a referénsa do valô de profonditæ média, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />." }, "var-volùmme": { "required": false, "label": "Variànte - Volùmme", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Volùmme'." }, "volùmme": { "required": false, "label": "Volùmme", "type": "string", "description": "Scrîve o valô do volùmme da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nbsp; ascì." }, "nòtta-volùmme": { "required": false, "label": "Nòtta volùmme", "type": "string", "description": "Scrîve a referénsa do valô de volùmme indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />." }, "var-ténpo_de_permanénsa": { "required": false, "label": "Variànte - Ténpo de permanénsa", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Ténpo de permanénsa'." }, "ténpo_de_permanénsa": { "required": false, "label": "Ténpo de permanénsa", "type": "string", "description": "Scrîve o valô do ténpo de permanénsa médio de l'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nbsp; ascì." }, "nòtta-ténpo_de_permanénsa": { "required": false, "label": "Nòtta ténpo de permanénsa", "type": "string", "description": "Scrîve a referénsa do valô de ténpo de permanénsa indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />." }, "var-salinitæ": { "required": false, "label": "Variànte - Salinitæ", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Salinitæ'." }, "salinitæ": { "required": false, "label": "Salinitæ", "type": "string", "description": "Scrîve o valô da salinitæ média da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nbsp; ascì." }, "nòtta-salinitæ": { "required": false, "label": "Nòtta salinitæ", "type": "string", "description": "Scrîve a referénsa do valô de salinitæ indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />." }, "var-tenpiatûa": { "required": false, "label": "Variànte - Tenpiatûa", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Tenpiatûa'." }, "tenpiatûa_màscima": { "required": false, "label": "Tenpiatûa màscima", "type": "string", "description": "Scrîve o valô da tenpiatûa màscima da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nbsp; ascì." }, "nòtta-tenpiatûa_màscima": { "required": false, "label": "Nòtta tenpiatûa màscima", "type": "string", "description": "Scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa màscima, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />." }, "tenpiatûa_média": { "required": false, "label": "Tenpiatûa média", "type": "string", "description": "Scrîve o valô da tenpiatûa média da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nbsp; ascì." }, "nòtta-tenpiatûa_média": { "required": false, "label": "Nòtta tenpiatûa média", "type": "string", "description": "Scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa média, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />." }, "tenpiatûa_mìnima": { "required": false, "label": "Tenpiatûa mìnima", "type": "string", "description": "Scrîve o valô da tenpiatûa mìnima da màssa d'ægoa, marcàndone l'unitæ de mezûa de dòppo de 'n &nbsp; ascì." }, "nòtta-tenpiatûa_mìnima": { "required": false, "label": "Nòtta tenpiatûa mìnima", "type": "string", "description": "Scrîve a referénsa do valô de tenpiatûa mìnima, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />." }, "var-caraterìstiche_do_bacìn": { "required": false, "label": "Variànte - Caraterìstiche do bacìn", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Caraterìstiche do bacìn'." }, "var-bacìn_idrogràfico": { "required": false, "label": "Variànte - Bacìn idrogràfico", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Bacìn idrogràfico'." }, "bacìn_idrogràfico": { "required": false, "label": "Bacìn idrogràfico", "type": "string", "description": "Scrîve l'estensción do bacìn idrogràfico da màssa d'ægoa tratâ, in chilòmetri quàddri, sénsa de unitæ de mezûa." }, "nòtta-bacìn_idrogràfico": { "required": false, "label": "Nòtta bacìn idrogràfico", "type": "string", "description": "Scrîve a referénsa do valô d'estensción do bacìn idrogràfico indicòu, mìssa tra i tag <ref></ref> ò cómme nòtta repetûa <ref name=\"nómme nòtta\" />." }, "var-imisâi": { "required": false, "label": "Variànte - Imisâi", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Imisâi'." }, "imisâi": { "required": false, "label": "Imisâi", "type": "string", "description": "Scrîve i imisâi che se càccian drénto a-a màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'un, scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola." }, "var-emisâi": { "required": false, "label": "Variànte - Emisâi", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Emisâi'." }, "emisâi": { "required": false, "label": "Emisâi", "type": "string", "description": "Scrîve i emisâi che scòrtan fêua d'inta màssa d'ægoa tratâ, con ligàmmi se poscìbile, e, se ciù d'un, scrîvene a lìsta separàndoli co-ina vìrgola." }, "var-cartografîa": { "required": false, "label": "Variànte - Cartografîa", "type": "string", "description": "Paràmetro pe cangiâ de variànte l'etichétta 'Cartografîa'." }, "sìgla_màppa": { "required": false, "label": "Sìgla màppa", "type": "string", "description": "Scrîve a sìgla da màppa de localizaçión dónde mostrâ a poxiçión da màssa d'ægoa. P'avéi 'na lìsta conplêta de màppe a dispoxiçión, védde Speçiale:Prefisci/Template:Màppa_de_localizaçión/." }, "màppa": { "required": false, "label": "Màppa", "type": "string", "description": "Scrîve o nómme file da màppa da màssa d'ægoa, co-a seu estensción e sénsa de prefìssi." } }, "description": "Quésto template o sèrve p'arechéugge inte 'na tabèlla e informaçioìn de pàgine che pàrlan de córsci d'ægoa de ògni dimensción.", "format": "{{_\n|_ = _\n}}", "paramOrder": [ "nómme", "âtri_nómmi", "inmàgine", "didascalîa", "var-localizaçión", "var-stâto", "stâto", "var-sudivixoìn1", "sudivixoìn1", "var-sudivixoìn2", "sudivixoìn2", "var-sudivixoìn3", "sudivixoìn3", "var-sudivixoìn4", "sudivixoìn4", "var-caraterìstiche_fìxiche", "var-pàrte_de", "pàrte_de", "var-seçioìn", "seçioìn", "var-îzoe", "îzoe", "var-longhéssa", "longhéssa", "nòtta-longhéssa", "var-larghéssa", "larghéssa", "nòtta-larghéssa", "var-estensción", "estensción", "nòtta-estensción", "var-cordinæ", "latitùdine", "longitùdine", "var-ertéssa_superfìcce", "ertéssa", "nòtta-ertéssa", "var-profonditæ", "profonditæ_màscima", "nòtta-profonditæ_màscima", "profonditæ_média", "nòtta-profonditæ_média", "var-volùmme", "volùmme", "nòtta-volùmme", "var-ténpo_de_permanénsa", "ténpo_de_permanénsa", "nòtta-ténpo_de_permanénsa", "var-salinitæ", "salinitæ", "nòtta-salinitæ", "var-tenpiatûa", "tenpiatûa_màscima", "nòtta-tenpiatûa_màscima", "tenpiatûa_média", "nòtta-tenpiatûa_média", "tenpiatûa_mìnima", "nòtta-tenpiatûa_mìnima", "var-caraterìstiche_do_bacìn", "var-bacìn_idrogràfico", "bacìn_idrogràfico", "nòtta-bacìn_idrogràfico", "var-imisâi", "imisâi", "var-emisâi", "emisâi", "var-cartografîa", "sìgla_màppa", "màppa" ] } </templatedata> p4j5dwkwofue0pnhz0nslf0dajyzz3j Allega (Camuggi) 0 32769 270011 2026-05-26T20:10:33Z Arbenganese 12552 Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[User:N.Longo|N.Longo]] e de mi meximu 270011 wikitext text/x-wiki = Àllega = Au de là da crenn-a du munte, passou a galleria de l’Aurelia, u se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega). A resta in t’üna valetta cumpreiza tra u Munte de Portufin e a rocca duve in simma u gh’è a frasiun de San Luensu (cumüne de Santa Margaita), surcà  da ün rianettu cu’u meximu numme . Dunque a l’è a 550 metri daa Rüa (che a a cumprende) e a dui chilometri dau burgu de Camuggi. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè u gh’é de chè e, da vixin, ün grande ciassà tacou a ün turnante de l’Aurelia. Üna votta stu postu u l’ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu u l’ha vistu ün grossu cresce de l’ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciü comudu ligamme che primma u nu gh’ea, scicumme ch’u se duveiva passà pe’ cröze  e senté sciü pe’u Munte de Portufin. Sun stete averte paegge lucande e sciti duve fermase, lighè da servissi de trasportu a calessu cu’i cavalli. In tu fratempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi da parte de l’ommu, cu’a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du rian, in ti anni Duimilla, u l’è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu’a funsiun de parchezzu pe’e curee e e machine du cumüne o ciü genericu, pe’ chi u ghe passa. Da ste parte u gh’è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu’i sö mezi de sucursu e magazin. eomo7g1qsh2nifgods2e8gmkd82u4pa 270012 270011 2026-05-26T20:12:35Z Arbenganese 12552 /* Àllega */ par, incipit 270012 wikitext text/x-wiki = Àllega = '''Allega''' (scritu ''Alega'' o ''Allega''in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da crenn-a du munte, passou a galleria de l’Aurelia, u se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega). A resta in t’üna valetta cumpreiza tra u Munte de Portufin e a rocca duve in simma u gh’è a frasiun de San Luensu (cumüne de Santa Margaita), surcà  da ün rianettu cu’u meximu numme . Dunque a l’è a 550 metri daa Rüa (che a a cumprende) e a dui chilometri dau burgu de Camuggi. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè u gh’é de chè e, da vixin, ün grande ciassà tacou a ün turnante de l’Aurelia. == Storia == Üna votta stu postu u l’ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu u l’ha vistu ün grossu cresce de l’ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciü comudu ligamme che primma u nu gh’ea, scicumme ch’u se duveiva passà pe’ cröze  e senté sciü pe’u Munte de Portufin. Sun stete averte paegge lucande e sciti duve fermase, lighè da servissi de trasportu a calessu cu’i cavalli. In tu fratempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi da parte de l’ommu, cu’a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du rian, in ti anni Duimilla, u l’è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu’a funsiun de parchezzu pe’e curee e e machine du cumüne o ciü genericu, pe’ chi u ghe passa. Da ste parte u gh’è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu’i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == == Atri prugetti == 185h5sekkht32si7xcgll1vnbq1giit 270013 270012 2026-05-26T20:15:54Z Arbenganese 12552 /* Geugrafia */ paragrafi 270013 wikitext text/x-wiki = Àllega = '''Allega''' (scritu ''Alega'' o ''Allega''in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega). A resta in te üna valetta cumpreiza tra u Munte de Portufin e u sperun duve in simma gh’è a frasiun de San Luensu (cumüne de Santa Margaita), scavà da ün fussou cu’u meximu numme . Dunque a l’è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de Camuggi. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh’é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l’Aurelia. == Storia == Üna votta stu postu u l’ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu u l’ha vistu ün grossu cresce de l’ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh’ea, scicumme se duveiva passà pe’ cröze e senté sciü pe’u Munte de Portufin. Sun stete averte ostaie e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu’i cavalli. In tu fratempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi da parte de l’ommu, cu’a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti anni Duimilla, u l’è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu’a funsiun de parchezzu pe’e curriere e e machine du cumüne in generale, pe’ chi ghe passa. Da ste parti gh’è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu’i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == == Atri prugetti == iid0yneni39byra0kotrnrcba4ny4y0 270014 270013 2026-05-26T20:22:49Z Arbenganese 12552 +tl, + foto 270014 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome = Allega |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1908</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Allega''' (scritu ''Alega'' o ''Allega''in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega). A resta in te üna valetta cumpreiza tra u Munte de Portufin e u sperun duve in simma gh’è a frasiun de San Luensu (cumüne de Santa Margaita), scavà da ün fussou cu’u meximu numme . Dunque a l’è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de Camuggi. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh’é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l’Aurelia. == Storia == Üna votta stu postu u l’ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu u l’ha vistu ün grossu cresce de l’ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh’ea, scicumme se duveiva passà pe’ cröze e senté sciü pe’u Munte de Portufin. Sun stete averte ostaie e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu’i cavalli. In tu fratempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi da parte de l’ommu, cu’a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti anni Duimilla, u l’è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu’a funsiun de parchezzu pe’e curriere e e machine du cumüne in generale, pe’ chi ghe passa. Da ste parti gh’è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu’i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == == Atri prugetti == quhg3xzubjilwuw7zkdixz2c5q31ktu 270015 270014 2026-05-26T20:23:25Z Arbenganese 12552 /* Atri prugetti */ +cat, interpr 270015 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome = Allega |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1908</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Allega''' (scritu ''Alega'' o ''Allega''in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega). A resta in te üna valetta cumpreiza tra u Munte de Portufin e u sperun duve in simma gh’è a frasiun de San Luensu (cumüne de Santa Margaita), scavà da ün fussou cu’u meximu numme . Dunque a l’è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de Camuggi. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh’é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l’Aurelia. == Storia == Üna votta stu postu u l’ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu u l’ha vistu ün grossu cresce de l’ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh’ea, scicumme se duveiva passà pe’ cröze e senté sciü pe’u Munte de Portufin. Sun stete averte ostaie e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu’i cavalli. In tu fratempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi da parte de l’ommu, cu’a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti anni Duimilla, u l’è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu’a funsiun de parchezzu pe’e curriere e e machine du cumüne in generale, pe’ chi ghe passa. Da ste parti gh’è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu’i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] n3yjnw4r63ae2gclu4dv2d113lay7gi 270016 270015 2026-05-26T20:23:55Z Arbenganese 12552 tl camuggi 270016 wikitext text/x-wiki {{Camuggi}} {{Divisione amministrativa |Nome = Allega |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1908</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Allega''' (scritu ''Alega'' o ''Allega''in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega). A resta in te üna valetta cumpreiza tra u Munte de Portufin e u sperun duve in simma gh’è a frasiun de San Luensu (cumüne de Santa Margaita), scavà da ün fussou cu’u meximu numme . Dunque a l’è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de Camuggi. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh’é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l’Aurelia. == Storia == Üna votta stu postu u l’ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu u l’ha vistu ün grossu cresce de l’ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh’ea, scicumme se duveiva passà pe’ cröze e senté sciü pe’u Munte de Portufin. Sun stete averte ostaie e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu’i cavalli. In tu fratempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi da parte de l’ommu, cu’a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti anni Duimilla, u l’è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu’a funsiun de parchezzu pe’e curriere e e machine du cumüne in generale, pe’ chi ghe passa. Da ste parti gh’è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu’i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] rj3jryg73dy8sre2lubs8xswfd146zs 270017 270016 2026-05-26T20:24:06Z Arbenganese 12552 camugin 270017 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Allega |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1908</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Allega''' (scritu ''Alega'' o ''Allega''in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega). A resta in te üna valetta cumpreiza tra u Munte de Portufin e u sperun duve in simma gh’è a frasiun de San Luensu (cumüne de Santa Margaita), scavà da ün fussou cu’u meximu numme . Dunque a l’è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de Camuggi. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh’é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l’Aurelia. == Storia == Üna votta stu postu u l’ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu u l’ha vistu ün grossu cresce de l’ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh’ea, scicumme se duveiva passà pe’ cröze e senté sciü pe’u Munte de Portufin. Sun stete averte ostaie e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu’i cavalli. In tu fratempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi da parte de l’ommu, cu’a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti anni Duimilla, u l’è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu’a funsiun de parchezzu pe’e curriere e e machine du cumüne in generale, pe’ chi ghe passa. Da ste parti gh’è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu’i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] qu8vbgpani6dp46d4begehuypm9levv 270018 270017 2026-05-26T20:26:08Z Arbenganese 12552 wikilink 270018 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Allega |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1908</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Allega''' (scritu ''Alega'' o ''Allega'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega). A resta in te üna valetta cumpreiza tra u [[Munte de Portufin]] e u sperun duve in simma gh’è a frasiun de [[San Luensu (Santa Margaita)|San Luensu]] (cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]), scavà da ün fussou cu’u meximu numme. Dunque a l’è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de [[Camuggi]]. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh’é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l’Aurelia. == Storia == Üna votta stu postu u l’ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u [[XX secolo|Növesentu]] u l’ha vistu ün grossu cresce de l’ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh’ea, scicumme se duveiva passà pe cröze e senté sciü pe’u Munte de Portufin. Sun stete averte ostaie e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu’i cavalli. In tu fratempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi da parte de l’ommu, cu’a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti [[Anni 2000|anni Duimilla]], u l’è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu’a funsiun de parchezzu pe’e curriere e e machine du cumüne in generale, pe’ chi ghe passa. Da ste parti gh’è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu’i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 39a9y40e7pm5jex2rpndzqub2blttfb 270019 270018 2026-05-26T20:30:39Z Arbenganese 12552 /* Notte */ references 270019 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Allega |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1908</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Allega''' (scritu ''Alega'' o ''Allega'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega). A resta in te üna valetta cumpreiza tra u [[Munte de Portufin]] e u sperun duve in simma gh’è a frasiun de [[San Luensu (Santa Margaita)|San Luensu]] (cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]), scavà da ün fussou cu’u meximu numme. Dunque a l’è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de [[Camuggi]]. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh’é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l’Aurelia. == Storia == Üna votta stu postu u l’ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u [[XX secolo|Növesentu]] u l’ha vistu ün grossu cresce de l’ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh’ea, scicumme se duveiva passà pe cröze e senté sciü pe’u Munte de Portufin. Sun stete averte ostaie e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu’i cavalli. In tu fratempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi da parte de l’ommu, cu’a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti [[Anni 2000|anni Duimilla]], u l’è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu’a funsiun de parchezzu pe’e curriere e e machine du cumüne in generale, pe’ chi ghe passa. Da ste parti gh’è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu’i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == <references/> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 7hok4dojkafyeqzorfn08nflsial7jb 270020 270019 2026-05-26T20:44:52Z Arbenganese 12552 /* Storia */ data 270020 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Allega |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1918</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Allega''' (scritu ''Alega'' o ''Allega'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega). A resta in te üna valetta cumpreiza tra u [[Munte de Portufin]] e u sperun duve in simma gh’è a frasiun de [[San Luensu (Santa Margaita)|San Luensu]] (cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]), scavà da ün fussou cu’u meximu numme. Dunque a l’è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de [[Camuggi]]. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh’é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l’Aurelia. == Storia == Üna votta stu postu u l’ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u [[XX secolo|Növesentu]] u l’ha vistu ün grossu cresce de l’ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh’ea, scicumme se duveiva passà pe cröze e senté sciü pe’u Munte de Portufin. Sun stete averte ostaie e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu’i cavalli. In tu fratempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi da parte de l’ommu, cu’a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti [[Anni 2000|anni Duimilla]], u l’è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu’a funsiun de parchezzu pe’e curriere e e machine du cumüne in generale, pe’ chi ghe passa. Da ste parti gh’è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu’i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == <references/> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] gdq8qcjnc36ve72kl8kc2mrv4bn775x 270021 270020 2026-05-26T21:15:38Z Arbenganese 12552 /* Storia */ Notte varie 270021 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Allega |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1918</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Allega''' (scritu ''Alega'' o ''Allega'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega).<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3757_Ruta_Case_dell%27Allega_cartolina_1960c.htm|tìtolo=3757. Ruta Case dell'Allega cartolina 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> A resta in te üna valetta cumpreiza tra u [[Munte de Portufin]] e u sperun duve in simma gh’è a frasiun de [[San Luensu (Santa Margaita)|San Luensu]] (cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]), scavà da ün fussou cu’u meximu numme. Dunque a l’è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de [[Camuggi]]. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh’é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l’Aurelia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> == Storia == Üna votta stu postu u l’ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u [[XX secolo|Növesentu]] u l’ha vistu ün grossu cresce de l’ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh’ea, scicumme se duveiva passà pe cröze e senté sciü pe’u Munte de Portufin.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1325_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_con_bosco.htm|tìtolo=1325. Ruta Località Allega con bosco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Sun stete averte ostaie e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu’i cavalli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta Località Allega dopo il tunnel verso Rapallo 1918|léngoa=IT|vìxita=2026-05-25}}</ref> In tu fratempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi da parte de l’ommu, cu’a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti [[Anni 2000|anni Duimilla]], u l’è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu’a funsiun de parchezzu pe’e curriere e e machine du cumüne in generale, pe’ chi ghe passa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/politica/camogli-padel-parcheggi.html|tìtolo=Camogli, la polemica: "Campi da padel invece di parcheggi"|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Da ste parti gh’è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu’i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == <references/> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 4ruh5l3huuh5wmxkgbnxudhljpcblme 270022 270021 2026-05-26T21:18:45Z Arbenganese 12552 /* Atri prugetti */ +cul. ext. 270022 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Allega |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1918</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Allega''' (scritu ''Alega'' o ''Allega'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega).<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3757_Ruta_Case_dell%27Allega_cartolina_1960c.htm|tìtolo=3757. Ruta Case dell'Allega cartolina 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> A resta in te üna valetta cumpreiza tra u [[Munte de Portufin]] e u sperun duve in simma gh’è a frasiun de [[San Luensu (Santa Margaita)|San Luensu]] (cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]), scavà da ün fussou cu’u meximu numme. Dunque a l’è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de [[Camuggi]]. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh’é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l’Aurelia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> == Storia == Üna votta stu postu u l’ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u [[XX secolo|Növesentu]] u l’ha vistu ün grossu cresce de l’ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh’ea, scicumme se duveiva passà pe cröze e senté sciü pe’u Munte de Portufin.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1325_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_con_bosco.htm|tìtolo=1325. Ruta Località Allega con bosco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Sun stete averte ostaie e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu’i cavalli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta Località Allega dopo il tunnel verso Rapallo 1918|léngoa=IT|vìxita=2026-05-25}}</ref> In tu fratempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi da parte de l’ommu, cu’a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti [[Anni 2000|anni Duimilla]], u l’è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu’a funsiun de parchezzu pe’e curriere e e machine du cumüne in generale, pe’ chi ghe passa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/politica/camogli-padel-parcheggi.html|tìtolo=Camogli, la polemica: "Campi da padel invece di parcheggi"|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Da ste parti gh’è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu’i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == <references/> == Atri prugetti == * {{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/SCOPING/All.A%20RP_%20doc%20fotografica.pdf|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale. Documentazione fotografica|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}} {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 4ho75usvar51wupg1o50gpnhzlot25i 270023 270022 2026-05-26T21:22:54Z Arbenganese 12552 nu in tu statütu 270023 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Allega |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1918</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Allega''' (ditu {{IPA|['al:ega]}}, scritu ''Alega'' o ''Allega'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], ligà in ta storia aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega).<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3757_Ruta_Case_dell%27Allega_cartolina_1960c.htm|tìtolo=3757. Ruta Case dell'Allega cartolina 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> A resta in te üna valetta cumpreiza tra u [[Munte de Portufin]] e u sperun duve in simma gh’è a frasiun de [[San Luensu (Santa Margaita)|San Luensu]] (cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]), scavà da ün fussou cu’u meximu numme. Dunque a l’è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de [[Camuggi]]. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh’é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l’Aurelia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> == Storia == Üna votta stu postu u l’ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u [[XX secolo|Növesentu]] u l’ha vistu ün grossu cresce de l’ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh’ea, scicumme se duveiva passà pe cröze e senté sciü pe’u Munte de Portufin.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1325_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_con_bosco.htm|tìtolo=1325. Ruta Località Allega con bosco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Sun stete averte ostaie e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu’i cavalli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta Località Allega dopo il tunnel verso Rapallo 1918|léngoa=IT|vìxita=2026-05-25}}</ref> In tu fratempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi da parte de l’ommu, cu’a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti [[Anni 2000|anni Duimilla]], u l’è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu’a funsiun de parchezzu pe’e curriere e e machine du cumüne in generale, pe’ chi ghe passa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/politica/camogli-padel-parcheggi.html|tìtolo=Camogli, la polemica: "Campi da padel invece di parcheggi"|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Da ste parti gh’è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu’i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == <references/> == Atri prugetti == * {{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/SCOPING/All.A%20RP_%20doc%20fotografica.pdf|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale. Documentazione fotografica|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}} {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 7u7bapnukuxsz0xlvomdlt2ugp4qqyq 270027 270023 2026-05-26T21:39:58Z Arbenganese 12552 /* Notte */ notte 270027 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Allega |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1918</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Allega''' (ditu {{IPA|['al:ega]}}, scritu ''Alega'' o ''Allega'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], ligà in ta storia aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega).<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3757_Ruta_Case_dell%27Allega_cartolina_1960c.htm|tìtolo=3757. Ruta Case dell'Allega cartolina 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> A resta in te üna valetta cumpreiza tra u [[Munte de Portufin]] e u sperun duve in simma gh’è a frasiun de [[San Luensu (Santa Margaita)|San Luensu]] (cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]), scavà da ün fussou cu’u meximu numme. Dunque a l’è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de [[Camuggi]]. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh’é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l’Aurelia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> == Storia == Üna votta stu postu u l’ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u [[XX secolo|Növesentu]] u l’ha vistu ün grossu cresce de l’ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh’ea, scicumme se duveiva passà pe cröze e senté sciü pe’u Munte de Portufin.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1325_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_con_bosco.htm|tìtolo=1325. Ruta Località Allega con bosco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Sun stete averte ostaie e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu’i cavalli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta Località Allega dopo il tunnel verso Rapallo 1918|léngoa=IT|vìxita=2026-05-25}}</ref> In tu fratempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi da parte de l’ommu, cu’a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti [[Anni 2000|anni Duimilla]], u l’è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu’a funsiun de parchezzu pe’e curriere e e machine du cumüne in generale, pe’ chi ghe passa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/politica/camogli-padel-parcheggi.html|tìtolo=Camogli, la polemica: "Campi da padel invece di parcheggi"|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Da ste parti gh’è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu’i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == * {{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/SCOPING/All.A%20RP_%20doc%20fotografica.pdf|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale. Documentazione fotografica|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}} {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] nbwk5900v8tmp2z0drzrw7u6vdb1w3k 270028 270027 2026-05-26T21:41:59Z Arbenganese 12552 /* Storia */ -acappu 270028 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Allega |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1918</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Allega''' (ditu {{IPA|['al:ega]}}, scritu ''Alega'' o ''Allega'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], ligà in ta storia aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega).<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3757_Ruta_Case_dell%27Allega_cartolina_1960c.htm|tìtolo=3757. Ruta Case dell'Allega cartolina 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> A resta in te üna valetta cumpreiza tra u [[Munte de Portufin]] e u sperun duve in simma gh’è a frasiun de [[San Luensu (Santa Margaita)|San Luensu]] (cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]), scavà da ün fussou cu’u meximu numme. Dunque a l’è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de [[Camuggi]]. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh’é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l’Aurelia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> == Storia == Üna votta stu postu u l’ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u [[XX secolo|Növesentu]] u l’ha vistu ün grossu cresce de l’ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh’ea, scicumme se duveiva passà pe cröze e senté sciü pe’u Munte de Portufin.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1325_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_con_bosco.htm|tìtolo=1325. Ruta Località Allega con bosco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Sun stete averte ostaie e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu’i cavalli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta Località Allega dopo il tunnel verso Rapallo 1918|léngoa=IT|vìxita=2026-05-25}}</ref> In tu fratempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi da parte de l’ommu, cu’a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti [[Anni 2000|anni Duimilla]], u l’è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu’a funsiun de parchezzu pe’e curriere e e machine du cumüne in generale, pe’ chi ghe passa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/politica/camogli-padel-parcheggi.html|tìtolo=Camogli, la polemica: "Campi da padel invece di parcheggi"|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Da ste parti gh’è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu’i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == * {{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/SCOPING/All.A%20RP_%20doc%20fotografica.pdf|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale. Documentazione fotografica|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}} {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] h5yi9cmsnfy27ovoaapwgyg92dxbdhx 270029 270028 2026-05-26T21:42:33Z Arbenganese 12552 Giüstou i apostrufi <’>, sensa cangi de cuntegnüu 270029 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Allega |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1918</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Allega''' (ditu {{IPA|['al:ega]}}, scritu ''Alega'' o ''Allega'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], ligà in ta storia aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega).<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3757_Ruta_Case_dell%27Allega_cartolina_1960c.htm|tìtolo=3757. Ruta Case dell'Allega cartolina 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> A resta in te üna valetta cumpreiza tra u [[Munte de Portufin]] e u sperun duve in simma gh'è a frasiun de [[San Luensu (Santa Margaita)|San Luensu]] (cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]), scavà da ün fussou cu'u meximu numme. Dunque a l'è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de [[Camuggi]]. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh'é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l'Aurelia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> == Storia == Üna votta stu postu u l'ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u [[XX secolo|Növesentu]] u l'ha vistu ün grossu cresce de l'ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh'ea, scicumme se duveiva passà pe cröze e senté sciü pe'u Munte de Portufin.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1325_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_con_bosco.htm|tìtolo=1325. Ruta Località Allega con bosco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Sun stete averte ostaie e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu'i cavalli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta Località Allega dopo il tunnel verso Rapallo 1918|léngoa=IT|vìxita=2026-05-25}}</ref> In tu fratempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi da parte de l'ommu, cu'a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti [[Anni 2000|anni Duimilla]], u l'è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu'a funsiun de parchezzu pe'e curriere e e machine du cumüne in generale, pe' chi ghe passa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/politica/camogli-padel-parcheggi.html|tìtolo=Camogli, la polemica: "Campi da padel invece di parcheggi"|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Da ste parti gh'è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu'i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == * {{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/SCOPING/All.A%20RP_%20doc%20fotografica.pdf|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale. Documentazione fotografica|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}} {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] jllev2phpmvt6gtm5w2gdfzqg4czh80 270030 270029 2026-05-26T21:50:25Z Arbenganese 12552 group n. 270030 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Allega |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1918</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Camuggi |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = }} '''Allega''' (ditu {{IPA|['al:ega]}}, scritu ''Alega'' o ''Allega'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], ligà in ta storia aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega).<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3757_Ruta_Case_dell%27Allega_cartolina_1960c.htm|tìtolo=3757. Ruta Case dell'Allega cartolina 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> A resta in te üna valetta cumpreiza tra u [[Munte de Portufin]] e u sperun duve in simma gh'è a frasiun de [[San Luensu (Santa Margaita)|San Luensu]] (cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]), scavà da ün fussou cu'u meximu numme. Dunque a l'è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de [[Camuggi]]. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh'é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l'Aurelia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> == Storia == Üna votta stu postu u l'ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u [[XX secolo|Növesentu]] u l'ha vistu ün grossu cresce de l'ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh'ea, scicumme se duveiva passà pe cröze e senté sciü pe'u Munte de Portufin.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1325_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_con_bosco.htm|tìtolo=1325. Ruta Località Allega con bosco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Sun stete averte ostaie<ref group="n.">E lucande inteize cumme ancö nu gh'ean, e ostaie ean di posti scabecci, nu gh'ea da pensà a di posti duv'u se mangiava ben, au cuntraiu de oua.</ref> e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu'i cavalli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta Località Allega dopo il tunnel verso Rapallo 1918|léngoa=IT|vìxita=2026-05-25}}</ref> In tu fratempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi da parte de l'ommu, cu'a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti [[Anni 2000|anni Duimilla]], u l'è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu'a funsiun de parchezzu pe'e curriere e e machine du cumüne in generale, pe' chi ghe passa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/politica/camogli-padel-parcheggi.html|tìtolo=Camogli, la polemica: "Campi da padel invece di parcheggi"|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Da ste parti gh'è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu'i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == * {{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/SCOPING/All.A%20RP_%20doc%20fotografica.pdf|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale. Documentazione fotografica|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}} {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] az3cax6op96e8m5whssvkxcqtlkqcpo