Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.47.0-wmf.4
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
F.C. Vado 1913
0
1961
270150
267734
2026-05-31T10:14:18Z
N.Longo
12052
rev tl
270150
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneize}}
{{Squadra di calcio
|nomiâgi = ''Rossoblù''
|var-ségni_distintîvi = Segni distintìvi
|pattern_b1 = _redstripes2
|body1 = 000077
|pattern_la1 = _whiteborder
|leftarm1 = 000077
|pattern_ra1 = _whiteborder
|rightarm1 = 000077
|shorts1 = 000077
|socks1 = 000077
|var-câza = Cà
|pattern_b2 = _navy_angle_shoulder2
|body2 = FFFFFF
|pattern_la2 = _whiteborder
|leftarm2 = FF0000
|pattern_ra2 =
|rightarm2 = FFFFFF
|shorts2 = FFFFFF
|socks2 = FFFFFF
|nómme squàddra = Vado FC 1913
|var-alenatô = Alenatù
|alenatô = {{Bandêa|ITA}} Marco Sesia
|var-fondaçión = Fundaçiùn
|ànnofondaçión = 1913
|var-pòsti = posti
|capiénsa = 2.000
|var-çitæ = Çitè
|çitæ = {{Scìnbolo|Vado Ligure-Stemma.svg}} [[Vuè]]
|var-naçión = Naçiùn
|naçión = {{Bandêa|ITA}} [[Italia]]
|var-confederaçión = Cunfederaçiùn
|confederaçión = UEFA
|var-scîto = Scitu
|var-trofêi_naçionâli = Trufei naçiunäli
|Coppa Italia = 1
|var-federaçión = Federaçiùn
|federaçión = {{Bandêa|ITA}} [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|var-prescidénte = Prescidente
|prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Franco Tarabotto
|var-stàdio = Staddiu
|stàdio = Staddiu ''Ferruccio Chittolina''
|var-coî = Culuri
|coî = {{Scìnbolo|600px_Rosso_Blu_Stella_bianca_5_punte.png}} Russu e blö
|var-ìnno = Innu
|ìnno = Vinci ancora magico Vado
|var-canpionòu = Canpionóu
|canpionòu = [[Serie D]]
|var-socjêtæ = Sucêtè
}}
U '''Vado Football Club 1913''', ditu u '''Vuè''' ascì, u l'è a primma squaddra de [[Zeugo do ballon|balùn]] de [[Vuè]], che a-a giurnä d'ancö a zöga int'a [[Serie D (zögu du balùn)|Serie D]]. U Vuè, d'u [[1922]], u l'ha guagnóu a primma [[Coppa Italia (Zeugo do ballon)|Cuppa Italia]] d'a stoja.
== Stoja ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== Ätri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=http://www.vadofc.it/|tìtolo=Scitu ufiçiäle|léngoa=IT|vìxita=2026-05-31}}
[[Categorîa:Vuè]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
pu4xbbd9m91bqy5xfdhsoda5jag4cjt
Sarzanese Calcio 1906
0
1964
270153
267737
2026-05-31T10:32:14Z
N.Longo
12052
270153
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = ASD Sarzana Calcio 1906
|pattern_la1 = _red_stripes
|pattern_b1 = _red_stripes
|pattern_ra1 = _red_stripes
|leftarm1 = 000000
|body1 = 000000
|rightarm1 = 000000
|shorts1 = 000000
|socks1 = 000000
|pattern_b2 = _thinsidesonwhite
|body2 = FFFFFF
|pattern_la2 =
|leftarm2 = FFFFFF
|pattern_ra2 =
|rightarm2 = FFFFFF
|shorts2 = FFFFFF
|socks2 = FFFFFF
|pattern_b3 =
|body3 = 808080
|pattern_la3 =
|leftarm3 = 808080
|pattern_ra3 =
|rightarm3 = 808080
|shorts3 = 000000
|socks3 = 000000
|coî = {{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} [[Rósso]], [[néigro]]
|confederaçión = [[UEFA]]
|federaçión = {{Bandêa|ITA}} [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|naçión = {{ITA}}
|ànnofondaçión = 1906
|ànnodesfâ = 2020
|çitæ = {{Scìnbolo|Sarzana-Stemma.svg}} [[Sarzànn-a]]
|stàdio = Duilio Boni, Carâra
|capiénsa = 200
|nomiâgi = ''Rossoneri''
|scîto = www.sarzanacalcio1906.it
|tìtoli regionâli = 2 [[Promoçion Liguria|Promoçión Ligùria]]<br />1 [[Primma Categoria|Prìmma Categorîa]]<br />2 [[Segonda Categoria|Segónda Categorîa]]
|tìtoli naçionâli = 1 [[Campionou interregionale|Canpionòu interregionâle]]
}}
A '''Sarzanese Calcio 1906''' a l'é stæta a ciù antîga squàddra de [[Zeugo do ballon|zêugo do balón]] da çitæ lìgure de [[Sarzànn-a]], fondâ do [[1906]] e derfâ do [[2020]].
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
tbvr84tcc9ri4su28kvcy60yzbbtgia
Association Sportive de Monaco Football Club
0
1980
270144
267758
2026-05-31T09:27:19Z
N.Longo
12052
mc
270144
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = AS Monaco
|nomiâgi = ''Les Rouges et Blancs''
|pattern_la1 = _monaco2526h
|var-ségni_distintîvi = Si̍mbuli
|pattern_b1 = _monaco2526h
|pattern_ra1 = _monaco2526h
|pattern_sh1 = _monaco2526h
|pattern_so1 =
|leftarm1 = FFFFFF
|body1 = FF0000
|rightarm1 = FFFFFF
|shorts1 = FFFFFF
|socks1 = FF0000
|pattern_la2 = _monaco2526a
|var-câza = Casa
|pattern_b2 = _monaco2526a
|pattern_ra2 = _monaco2526a
|pattern_sh2 = _monaco2526a
|pattern_so2 =
|leftarm2 = 0021c6
|body2 = 0021c6
|rightarm2 = 0021c6
|shorts2 = 0021c6
|socks2 = 0021c6
|pattern_la3 = _monaco2526t
|pattern_b3 = _monaco2526t
|pattern_ra3 = _monaco2526t
|pattern_sh3 = _monaco2526t
|pattern_so3 =
|leftarm3 = eeefc3
|var-trasfèrta = Fœra
|body3 = eeefc3
|rightarm3 = eeefc3
|shorts3 = eeefc3
|socks3 = eeefc3
|var-tèrsa_divîza = Ne̍utra
|var-coî = Curu̍
|coî = {{Scìnbolo|600px bisection diagonal left White HEX-FF0000.svg}} [[Giànco|Giancu]], [[rósso|russu]]
|ìnno =
|outô =
|var-socjêtæ = Suçieta̍
|var-çitæ = Cita̍
|çitæ = {{Scìnbolo|Coat of arms of the Commune of Monaco.svg}} [[Cumüna de Mu̍negu|Mu̍negu]]
|var-naçión = Naçiun
|naçión = {{Scìnbolo|Flag of Monaco.svg}} [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]
|var-confederaçión = Cunfederaçiun
|confederaçión = [[UEFA]]
|var-federaçión = Federaçiun
|federaçión = {{Bandêa|FRA}} [[Federazione calcistica della Francia|FFF]]
|var-canpionòu = Campiunatu
|canpionòu = [[Ligue 1]]
|var-fondaçión = Fundaçiun
|ànnofondaçión = 1924
|var-propiêtâio = Pruprietari
|propiêtâio = {{Bandêa|RUS}} [[Dmitrij Rybolovlev]] (66,67%)<br />{{Bandêa|MCO}} [[Grimâdo (famìggia)|Famiya Grimaldi]] (33,33%)
|var-prescidénte = Presidente
|prescidénte = {{Bandêa|RUS}} [[Dmitrij Rybolovlev]]
|var-alenatô = Üntrenatu̍
|alenatô = {{Bandêa|BEL}} [[Sébastien Pocognoli]]
|var-stàdio = Sta̍diu
|stàdio = [[Stadiu Luì segundu|Sta̍diu Lui̍ II]]
|var-pòsti = posti
|capiénsa = 18.523
|var-scîto = Situ
|var-tìtoli_naçionâli = Ti̍tuli naçiunali
|Ligue 1 = 8
|Ligue 2 = 1
|var-trofêi_naçionâli = Trufei naçiunali
|Coupe de France = 5
|Trophée des Champions = 4
|Coupe de la Ligue = 1
|var-trofêi_internaçionâli = Trufei ünternaçiunali
|Coppa delle Alpi = 3
}}
L''''Association Sportive de Monaco Football Club''' (ün furma cürta '''AS Monaco FC''' o '''ASM'''), ciama̍ tamben u '''Mu̍negu''', e̍ ün'eqipa de [[Zeugo do ballon|football]] d'u [[Principatu de Mu̍negu]], funda̍ ün [[1924]]. U football e̍ üna seçiun de l''''Association Sportive de Monaco''', üna suçieta̍ per tüti i sport che, ben che sice munegasca, e̍ afilia̍ â [[Fédération française de football|federaçiun françese de football]] e giœga ünt'e [[Canpionòu françéize de zêugo do balón|soe cumpetiçiue]].
== Storia ==
L'Association Sportive de Monaco e̍ nasciüa ün [[1924]] da qatru eqipe de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] e de [[Beausoleil]] che se sun ünie: u [[Herculis|Monaco Sports]] (prima SS Herculis, eqipa funda̍ ün [[1903]], ciama̍ cusci̍ da u [[1921]])<ref group="n.">A Société Sportive Herculis s'e̍ afilia̍ â FFFA u 25 d'austu d'u [[1919]], sut'a u nü̍meru 204. A so' füsiun cun l'Étoile de Monaco nun e̍ sta̍ mai umuluga̍ da a FFFA (suçieta̍ nun afilia̍). Ela e̍ sta̍ auturisa̍ a scangia̍ u so' nume (achëlu d'a füsiun) ün Monaco Sports da u Bureau Fédéral d'a FFFA, u 10 d'utubre d'u [[1921]].</ref>, l'ASPTT de Beausoleil<ref group="n.">L'Association Sportive des P.T.T. de Beausoleil s'e̍ afiliaau â FFFA u 15 de nuvembre d'u [[1920]], sut'a u nü̍meru 1023.</ref>, a Riviera AC de Mu̍negu<ref group="n.">U Sporting Club International Riviéra de Monaco s'e̍ afiliau â FFFA u 27 de marsu d'u [[1922]], sut'a u nü̍meru 2462. E̍ auturisau a scangia̍ u so' nume ün Riviera-Athlétic Club de Monaco, da u Bureau Fédéral d'a FFFA, u 8 de zena̍ d'u [[1923]].</ref> e u Monte-Carlo Swimming Club<ref group="n.">U Monte-Carlo Swimming Club s'e̍ afiliau â FFFA u 10 de deçembre d'u [[1923]], sut'a u nü̍meru 3742.</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.asm.asso.mc/|tìtolo=A.S. Monaco|léngoa=FR|vìxita=2026-05-31}}</ref>.
A seçiun de football de l'AS Monaco a̍ recüperau u nü̍meru d'afiliaçiun d'u Monaco Sports, afiliau â [[Fédération française de football|FFFA]] ün [[1919]]<ref>L'AS Monaco FC a̍ uramai u nü̍meru d'afiliaçiun 91, dau cun a refurma d'u [[1947]].</ref>.
== Palmarès ==
L'AS Monaco gh'a̍ in tütu:
* Trufei naçiunali:
** [[Ligue 1|Campiunati de França]]: 8
*** 1960/61, 1962/63, 1977/78, 1981/82, 1987/88, 1996/97, 1990/00, 2016/17
** [[Coupe de France|Cupe de França]]: 5
*** 1969/69, 1962/63, 1979/80, 1984/85, 1990/91
** [[Coupe de la Ligue|Cupe de Lega de França]]: 1
*** 2002/03
** [[Trophée des Champions|Süpercupe de França]]: 4
*** 1961, 1985, 1997, 2000
* Trufei ünternaçiunali:
** [[Coppa delle Alpi|Cupe d'e Arpe]]: 3
*** 1979, 1983, 1984
== Note ==
;Note a u testu
<references group="n." />
;Referençe
<references />
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.asmonaco.com/|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR|vìxita=2026-05-31}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Sport ün Munegu]]
[[Categorîa:Squàddre de balón|Monaco]]
cm22f6mjnz9p2vn14ex8nqswtjra43p
Astana
0
2535
270124
238089
2026-05-30T12:23:05Z
Quinlan83
12722
Fix
270124
wikitext
text/x-wiki
'''Astana''' a l'é a capitâle do [[Kazakistan]].
== Giögrafîa ==
[[Immaggine:Central Downtown Astana pamorama.jpg|thumb|600px|center|Central Downtown Astana pamorama|Panoràmma do céntro da çitæ (Astana)]]
== Stöia ==
{{S}}
{{clear}}
== Atri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Kazakistan]]
[[Categorîa:Capitæ de Naçioîn]]
1645qaznwcm6898sdgtvlmnz7gpge3k
Rosario
0
3925
270143
244063
2026-05-31T00:06:35Z
InternetArchiveBot
12666
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
270143
wikitext
text/x-wiki
[[File:Puente Rosario victoria y Luna.JPG|thumb|300px|Puente Rosario victoria y Luna|O pónte ch'o pòrta da Rosario a-a çitæ de Victoria]]
'''Rosario''' a l'è 'na çittæ d'o çentro-òvest d'[[Argentinn-a]], capolêugo d'a provinsa de Santa Fé.
== Geògrafia ==
O l'è ûn d'i prinçipâli çentri ûrbæn d'o Pàise, o terso in quantitæ de popolassiôn, e 'n importante pòrto inscia riva oçidentâle d'o sciûmme [[Paraná]], a 305 km a nord-òvest de [[Buenos Aires]].
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
== Economia ==
Nûccleo de 'na regiôn de grande importansa econòmica e favorïa da o trànsito fluviâle e da-a ræ de traspòrto, a l'è a prinçipâle metròpoli de ûnn-a d'e ciû pròspere regioîn d'agricôltûa, ma anche 'n gran çentro côltûrâle, edûcativo e sportivo, con ûniversitæ, mûsèi e biblioteche. A sêu archittetûa inclûdde interesanti sentë tûristici, boulevards e monûmenti.
== Coltûa ==
== Manifestaçioin ==
== Feste e fëe ==
== Comunicaçioin ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
* Scïto ûffissiâle d'a Mûniçipalitæ de Rosario, [https://web.archive.org/web/20020525150037/http://www.rosario.gov.ar/]
* Tûrismo a Rosario, Argentinn-a, [https://web.archive.org/web/20070721100220/http://www.rosarioturismo.com/]
* Fotos de Rosario, Argentinn-a, [http://www.rosariofreak.com.ar/]
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Çittæ de l'Argentinn-a]]
rbpwpdnspzvsa53y1c4hhzggw7r3otf
Boca Juniors
0
3945
270139
267849
2026-05-30T20:06:41Z
N.Longo
12052
rev tl
270139
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = CA Boca Juniors
|nomiâgi = ''Xeneizes'' (zenéixi)<br />''La mitad más uno'' (a meitæ ciù ûn)<br />''Azul y oro'' (Bleu e öo)
|pattern_la1 = _boca2526H
|pattern_b1 = _boca2526H
|pattern_ra1 = _boca2526H
|pattern_sh1 = _boca2526H
|pattern_so1 =
|leftarm1 = 0f3d75
|body1 = 0f3d75
|rightarm1 = 0f3d75
|shorts1 = 0f3d75
|socks1 = 0f3d75
|pattern_la2 = _boca2526A
|pattern_b2 = _boca2526A
|pattern_ra2 = _boca2526A
|pattern_sh2 = _boca2526A
|pattern_so2 =
|leftarm2 = e7c675
|body2 = e7c675
|rightarm2 = e7c675
|shorts2 = 474850
|socks2 = e7c675
|pattern_la3 = _boca2526t
|pattern_b3 = _boca2526t
|pattern_ra3 = _boca2526t
|pattern_sh3 = _boca2526t
|pattern_so3 =
|leftarm3 = 00080
|body3 = 00080
|rightarm3 = 00080
|shorts3 = 00080
|socks3 = 00080
|coî = {{Scìnbolo|600px horizontal Yellow HEX-FFD700 on Blue HEX-00008B.svg}} [[Giano]], [[bleu]]
|ìnno = La marcha de Boca Juniors
|outô = Victoriano "Toto" Caffarena
|çitæ = [[Bonesàire|Bonesaire]] ([[A Bócca|La Boca]])
|naçión = {{ARG}}
|confederaçión = [[CONMEBOL]]
|federaçión = {{Bandêa|ARG}} [[Federaçión de zêugo de balón de l'Argentìnn-a|AFA]]
|canpionòu = [[Primera División (Argentina)|Primera División]]
|ànnofondaçión = 1905
|prescidénte = {{Bandêa|ARG}} Juan Román Riquelme
|alenatô = {{Bandêa|ARG}} Claudio Úbeda
|stàdio = [[Estadio Alberto José Armando|La Bombonera]]
|capiénsa = 57.200
|Primera División ARG = 35
|trofêi naçionâli = 2 [[Copa de la Liga Profesional]]
|Copa Argentina = 2
|Supercopa Argentina = 2
|trofêi internaçionâli = 1 [[Supercopa sudamericana]]<br />1 [[Copa Master de Supercopa]]<br />1 [[Copa de Oro Nicolás Leoz]]<br />1 [[Tie Cup]]<br />1 [[Copa de Honor Cousenier]]<br />2 [[Coppe de Confraternidad Escobar - Gerona]]
|Copa Libertadores = 6
|Copa Sudamericana = 2
|Recopa Sudamericana = 4
|Intercontinental Cup = 3
}}
O '''Club Atlético Boca Juniors''' (CABJ) o l'è 'n club sportivo d'a çittæ de [[Bonesàire|Bonesaire]], [[Argentinn-a]].
Ûn de quelli che ciû popolaritæ g'han into pàize, o s'attrêuva tra i çinque ''grandes'' d'o ''calcio'' argentin. Con gran repûtassion a livello mondiâ, o l'è quello che ciû vòtte o l'ha vinto campiônâti internaçionæ ûffiçiæ (17 vòtte). Insëmme a [[River Plate]], co-o quæ o g'ha 'na tradissionâle rivalitæ, o conserva a maggioransa d'i tifôxi d'o sport in [[Argentinn-a]].
Stabilïo into quartê (''barrio'') de [[A Bócca|La Boca]], in scia riva d'o [[Riachuelo]], o l'è stæto fôndòu into [[1905]] da çinque zoênòtti d'orìgine zenéize, e o zêuga inta primma divixôn d'a liga de ''ballôn'' argentin.
[[Immaggine:Hinchada de Boca desplegando sus telones.JPG|thumb|left|I tifôxi do Bòca into stadio]]
I tifôxi vëgnan ciammæ ancôn ''"Xeneizes"'', paròlla c'a l'è 'na degenëassiôn d'o gentilìssio "zeneize", testimôniansa de l'influensa lìgûre inta çittæ de Bonesaire. Inti primmi anni d'a squaddra, a concorrensa a l'ëa maggiôritâjamente d'immigranti italiani sôviatûtto de [[Zena]]. O l'è stæto pe quello che s'ha comensòu a dêuviâ o nomiagio ''"Xeneize"'' pe ciammâ a qualônque cosa se riferîsse a-o club. A grafïa a l'è stæta ûffiçialissä da-a dirigensa d'a squaddra inti anni 1990 e ghe l'han missa in maggette inscia pârte infeiô d'a schenn-a.
Into 2005, pe festezzâ o çentenâjo d'o Club Atlético Boca Juniors, 'sto tèrmine o l'è stæto dêuviòu pe rappresentâ 'na pûbbliçitæ dôve a paròlla "Xeneize" se mescciava con ''"Centenario"'' (forma spagnòlla de "çentenâjo") pe diventâ ''"XENTENARIO"''.
O stàddio [[Alberto J. Armando]], ciammòu de sovente '''"La Bombonera"'' (a bonbonêa) pe-e tribûnn-e âte che ghe dan a forma de 'na scattoa de ciappelette, o l'è ûn d'i ciû famôxi e mitologici d'o pàize, definio da [[Diego Maradona]] comme "tèmpio d'o calcio". Segôndo 'n stûddio ingléize, 'na partïa inta ''Bombonera'' o l'è o ciû grande spettàcolo sportivo d'o môndo. E partïe de ballôn co-o famôso entûxiasmo d'i tifôxi, e lûxi, e bômbe, i papê de coî, e o "carlevà" d'a gente da ''Boca'', fan pârte de 'n spettacolo c'o no s'ascorda mâi ciû.
{{Clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fêua ==
* {{Çitta web|url=https://www.bocajuniors.com.ar/|tìtolo=Scïto Web ûffiçiâle|léngoa=ES|vìxita=2026-02-16}}
* {{Çitta web|url=https://museoboquense.com/|tìtolo=Museo de la Pasión Boquense|léngoa=ES|vìxita=2026-02-16}}
* {{Çitta web|url=https://www.historiadeboca.com.ar/|tìtolo=Historia de Boca Juniors|léngoa=ES|vìxita=2026-02-16}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Argentinn-a]]
[[Categorîa:Squàddre de balón]]
cy5ejph6vee4zlib9w3c96msouyr2nn
Asmara
0
4374
270123
243505
2026-05-30T12:22:20Z
Quinlan83
12722
Fix
270123
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Asmara, cinema impero, 07.JPG|thumb|Asmara, o cine impero]]
'''Asmara''' a l'è a capitâ e a çittæ ciù importante d'[[Eritrea]].
A l'è abitâ da ciù ò mêno 578.000 personn-e (1.062.676 abitanti totâli con a periferia into 2006).
In Asmara ghe son e prinçipali indûstrie de tesciûi, de cârne, de bîra, de scarpe e de çeramiche do Pàize.
Fondâ into [[XII secolo|XII séccolo]] comme villa commerçiâ, a l'è stæta colonizzâ da l'[[Italia]] into [[1889]], diventando capitâ naçionâ into [[1897]]. Atoalménte a maggiôransa d'i edifiçi son d'òrìgine italiann-a.
[[Immaggine:Fiat tagliero, 04.JPG|thumb|A staçión de servìçio da Fiat Tagliero]]
{{Clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti esterni ==
* {{Çitta web|url=https://whc.unesco.org/en/list/1550|tìtolo=Asmara - Unesco|léngoa=EN|vìxita=2023-10-10}}
* {{Çitta web|url=http://www.asmera.nl/asmara.htm|tìtolo=Asmara - History|léngoa=EN|vìxita=2023-10-10}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Eritrêa]]
[[Categorîa:Capitæ de Naçioîn]]
50tunjbnmcm9qtx05sjl39aa803hz6g
Template:Squàddra de balón
10
5025
270135
270113
2026-05-30T19:47:27Z
N.Longo
12052
270135
wikitext
text/x-wiki
<includeonly>{{Infobox
|StileTabella = width:307px;
|TitoloInt = {{{nómme squàddra}}}
|Valore2 = {{Immagine sinottico|{{{stémma|}}}|dim=140|propiêtæ=P154}}
|Valore3 = {{#if:{{{nomiâgi|}}}|<div style="text-align:center;">{{{nomiâgi}}}</div>}}
|Gruppo10 = {{#if:{{{var-ségni_distintîvi|}}}|{{{var-ségni_distintîvi}}}|Ségni distintîvi}}
|Valore11 = <table style="background:#FFFFFF;" align="center" width="307px">
<tr><td align="center">
{{Divîza Balón
|pattern_b={{{pattern_b1|_unknown}}}
|body={{{body1|}}}
|pattern_la={{{pattern_la1|}}}
|leftarm={{{leftarm1|}}}
|pattern_ra={{{pattern_ra1|}}}
|rightarm={{{rightarm1|}}}
|pattern_sh={{{pattern_sh1|}}}
|shorts={{{shorts1|}}}
|pattern_so={{{pattern_so1|}}}
|socks={{{socks1|}}}
|title={{#if:{{{var-câza|}}}|{{{var-câza}}}|Câza}}
}}</td>
<td align="center">
{{Divîza Balón
|pattern_b={{{pattern_b2|_unknown}}}
|body={{{body2|}}}
|pattern_la={{{pattern_la2|}}}
|leftarm={{{leftarm2|}}}
|pattern_ra={{{pattern_ra2|}}}
|rightarm={{{rightarm2|}}}
|pattern_sh={{{pattern_sh2|}}}
|shorts={{{shorts2|}}}
|pattern_so={{{pattern_so2|}}}
|socks={{{socks2|}}}
|title={{#if:{{{var-trasfèrta|}}}|{{{var-trasfèrta}}}|Trasfèrta}}
}}</td>
{{#if:{{{body3|}}} |<td align="center">
{{Divîza Balón
|pattern_b={{{pattern_b3|_unknown}}}
|body={{{body3|}}}
|pattern_la={{{pattern_la3|}}}
|leftarm={{{leftarm3|}}}
|pattern_ra={{{pattern_ra3|}}}
|rightarm={{{rightarm3|}}}
|pattern_sh={{{pattern_sh3|}}}
|shorts={{{shorts3|}}}
|pattern_so={{{pattern_so3|}}}
|socks={{{socks3|}}}
|title={{#if:{{{var-tèrsa_divîza|}}}|{{{var-tèrsa_divîza}}}|Tèrsa divîza}}
}}
}}</td>
</tr></table>
|Nome12 = {{#if:{{{var-coî|}}}|{{{var-coî}}}|Coî}}
|Valore12 = {{{coî|}}}
|Nome13 = {{#if:{{{var-scìnboli|}}}|{{{var-scìnboli}}}|Scìnboli}}
|Valore13 = {{{scìnboli|}}}
|Nome14 = {{#if:{{{var-ìnno|}}}|{{{var-ìnno}}}|Ìnno}}
|Valore14 = {{#if:{{{ìnno|}}}|''{{{ìnno}}}''{{#if:{{{outô|}}}|<br /><small>{{{outô}}}</small>}}}}
|Gruppo20 = {{#if:{{{var-socjêtæ|}}}|{{{var-socjêtæ}}}|Socjêtæ}}
|Nome21 = {{#if:{{{var-çitæ|}}}|{{{var-çitæ}}}|Çitæ}}
|Valore21 = {{{çitæ|}}}
|Nome22 = {{#if:{{{var-naçión|}}}|{{{var-naçión}}}|Naçión}}
|Valore22 = {{{naçión|}}}
|Nome23 = {{#if:{{{var-confederaçión|}}}|{{{var-confederaçión}}}|Confederaçión}}
|Valore23 = {{{confederaçión|}}}
|Nome24 = {{#if:{{{var-federaçión|}}}|{{{var-federaçión}}}|Federaçión}}
|Valore24 = {{{federaçión}}}
|Nome25 = {{#if:{{{var-canpionòu|}}}|{{{var-canpionòu}}}|Canpionòu}}
|Valore25 = {{{canpionòu|}}}
|Nome26 = {{#if:{{{var-fondaçión|}}}|{{{var-fondaçión}}}|Fondaçión}}
|Valore26 = {{#if:{{{ànnofondaçión|}}}|[[{{{ànnofondaçión}}}]]}}
|Nodo30 = {{#invoke:String|arraytostring
|par1 = ànnodesfâ#
|par2 = rifondaçión#
|msg = \{\{#if:$1{{!}}<tr><th>{{#if:{{{var-desfâ|}}}|{{{var-desfâ}}}|Desfâ}}</th><td>[[$1]]</td></tr>\}\}\{\{#if:$2{{!}}<tr><th>{{#if:{{{var-rifondaçión|}}}|{{{var-rifondaçión}}}|Rifondaçión}}</th><td>[[$2]]</td></tr>\}\}
}}
|Nome40 = {{#if:{{{var-propiêtâio|}}}|{{{var-propiêtâio}}}|Propiêtâio}}
|Valore40 = {{{propiêtâio|}}}
|Nome41 = {{#if:{{{var-prescidénte|}}}|{{{var-prescidénte}}}|Prescidénte}}
|Valore41 = {{{prescidénte|}}}
|Nome42 = {{#if:{{{var-alenatô|}}}|{{{var-alenatô}}}|Alenatô}}
|Valore42 = {{{alenatô|}}}
|Nome43 = {{#if:{{{var-stàdio|}}}|{{{var-stàdio}}}|Stàdio}}
|Valore43 = {{{stàdio|}}}{{#if:{{{capiénsa|}}}| <small>({{{capiénsa}}} {{#if:{{{var-pòsti|}}}|{{{var-pòsti}}}|pòsti}})</small>}}
|Nome44 = {{#if:{{{var-scîto|}}}|{{{var-scîto}}}|Scîto}}
|Valore44 = {{Wikidata|P856|{{#if:{{{scîto|}}}|{{{scîto}}}}}|extlink=X}}
|GruppoOpzionale50 = Palmarès
|Classe50 = noviewer
|Nome51 = {{#if:{{{var-tìtoli_regionâli|}}}|{{{var-tìtoli_regionâli}}}|Tìtoli regionâli}}
|Valore51 = {{#if:{{{tìtoli regionâli|}}}|{{{tìtoli regionâli}}}}}
|Nome52 = {{#if:{{{var-trofêi_regionâli|}}}|{{{var-trofêi_regionâli}}}|Trofêi regionâli}}
|Valore52 = {{#if:{{{trofêi regionâli|}}}|{{{trofêi regionâli}}}}}
|Nome53 = {{#if:{{{var-tìtoli_naçionâli|}}}|{{{var-tìtoli_naçionâli}}}|Tìtoli naçionâli}}
|Valore53 = <!--
América do Nòrd
-->{{#if:{{{NASL|}}}|{{{NASL}}}[[North American Soccer League|NASL]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{NASL Indoor|}}}|{{{NASL Indoor}}} [[North American Soccer League Indoor|NASL Indoor]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{MISL I|}}}|{{{MISL I}}} [[Major Indoor Soccer League (1978)|MISL I]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{MISL II|}}}|{{{MISL II}}} [[Major Indoor Soccer League (1990)|MISL II]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Major League|}}}|{{{Major League}}} [[Major League Soccer|MLS]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{USL D1|}}}|{{{USL D1}}} [[United Soccer Leagues First Division|USL-D1]]<br />}}<!--
Argentìnn-a
-->{{#if:{{{Primera División ARG|}}}|{{{Primera División ARG}}} [[Primera División de Argentina|Primera División]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Primera B Nacional|}}}|{{{Primera B Nacional}}} [[Primera B Nacional]]<br />}}<!--
Braxî
-->{{#if:{{{Campeonato Brasileiro|}}}{{{Taça Brasil|}}}{{{Torneio Roberto Gomes Pedrosa|}}}|{{#expr:{{{Taça Brasil|0}}}+{{{Torneio Roberto Gomes Pedrosa|0}}}+{{{Campeonato Brasileiro}}}}} {{#if:{{{Taça Brasil|}}}{{{Torneio Roberto Gomes Pedrosa|}}}|({{#if:{{{Taça Brasil|}}}|{{{Taça Brasil}}} [[Taça Brasil]] }}{{#if: {{{Torneio Roberto Gomes Pedrosa|}}} | {{#if: {{{Taça Brasil|}}}|,  }} {{{Torneio Roberto Gomes Pedrosa}}} [[Torneio Roberto Gomes Pedrosa|Robertão]]}}, {{{Campeonato Brasileiro}}} [[Campeonato Brasileiro Série A|Brasileirãos]]) }}<br />}}<!--
Frànsa
-->{{#if:{{{Ligue 1|}}}|{{{Ligue 1}}} [[Ligue 1]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Ligue 2|}}}|{{{Ligue 2}}} [[Ligue 2]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Ligue 3|}}}|{{{Ligue 3}}} [[Ligue 3]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Championnat National 1|}}}|{{{Championnat National 1}}} [[Championnat National 1]]<br />}}<!--
Germània
-->{{#if:{{{Bundesliga|}}}|{{{Bundesliga}}} [[Bundesliga]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{2. Bundesliga|}}}|{{{2. Bundesliga}}} [[2. Bundesliga]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{3. Liga|}}}|{{{3. Liga}}} [[3. Liga]]<br />}}<!--
Grêcia
-->{{#if:{{{Souper Ligka Ellada|}}}|{{{Souper Ligka Ellada}}} [[Souper Ligka Ellada]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Souper Ligka Ellada 2|}}}|{{{Souper Ligka Ellada 2}}} [[Souper Ligka Ellada 2]]<br />}}<!--
Inghiltæra
-->{{#if:{{{Premier League|}}}|{{{Premier Leadue}}} [[Premier League]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Football League Championship|}}}|{{{Football League Championship}}} [[Football League Championship]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Football League Two|}}}|{{{Football League Two}}} [[Football League Two]]<br />}}<!--
Itàlia
-->{{#if:{{{Serie A|}}}|{{{Serie A}}} [[Serie A]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Serie B|}}}|{{{Serie B}}} [[Serie B]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Serie C|}}}|{{{Serie C}}} [[Serie C]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Serie C1|}}}|{{{Serie C1}}} [[Serie C1]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Serie C2|}}}|{{{Serie C2}}} [[Serie C2]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Serie D|}}}|{{{Serie D}}} [[Serie D]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Serie A Women|}}}|{{{Serie A Women}}} [[Serie A Women]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Serie B Women|}}}|{{{Serie B Women}}} [[Serie B Women]]<br />}}<!--
Pàixi Bàsci
-->{{#if:{{{Eredivisie|}}}|{{{Eredivisie}}} [[Eredivisie]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Eerste Divisie|}}}|{{{Eerste Divisie}}} [[Eerste Divisie]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Tweede Divisie|}}}|{{{Tweede Divisie}}} [[Tweede Divisie]]<br />}}<!--
Portogàllo
-->{{#if:{{{Primeira Liga|}}}|{{{Primeira Liga}}} [[Primeira Liga]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Segunda Liga|}}}|{{{Segunda Liga}}} [[Segunda Liga]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Liga 3|}}}|{{{Liga 3}}} [[Liga 3]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Campeonato de Portugal|}}}|{{{Campeonato de Portugal}}} [[Campeonato de Portugal]]<br />}}<!--
Scòsia
-->{{#if:{{{Scottish Premiership|}}}|{{{Scottish Premiership}}} [[Scottish Premiership]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Scottish Championship|}}}|{{{Scottish Championship}}} [[Scottish Championship]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Scottish League One|}}}|{{{Scottish League One}}} [[Scottish League One]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Scottish League Two|}}}|{{{Scottish League Two}}} [[Scottish League Two]]<br />}}<!--
Slovénia
-->{{#if:{{{1. SNL|}}}|{{{1. SNL}}} [[Prva slovenska nogometna liga|1. SNL]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{2. SNL|}}}|{{{2. SNL}}} [[Druga slovenska nogometna liga|2. SNL]]<br />}}<!--
Spàgna
-->{{#if:{{{LaLiga|}}}|{{{LaLiga}}} [[La Liga]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Segunda División|}}}|{{{Segunda División}}} [[Segunda División]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Primera Federación|}}}|{{{Primera Federación}}} [[Primera Federación]]<br />}}<!--
Svéçia
-->{{#if:{{{Allsvenskan|}}}|{{{Allsvenskan}}} [[Allsvenskan]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Superettan|}}}|{{{Superettan}}} [[Superettan]]<br />}}<!--
Svìsera
-->{{#if:{{{Super League|}}}|{{{Super League}}} [[Super League (Svizzera)|Super League]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Challenge League|}}}|{{{Challenge League}}} [[Challenge League]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Promotion League|}}}|{{{Promotion League}}} [[Promotion League]]<br />}}<!--
Âtri pòsti ò tìtoli
-->{{#if:{{{tìtoli naçionâli|}}}|{{{tìtoli naçionâli}}}}}
|Nome54 = {{#if:{{{var-trofêi_naçionâli|}}}|{{{var-trofêi_naçionâli}}}|Trofêi naçionâli}}
|Valore54 =<!--
América do Nòrd
-->{{#if:{{{Canadian Championship|}}}|{{{Canadian Championship}}} [[Canadian Championship]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{U.S. Open Cup|}}}|{{{U.S. Open Cup}}} [[Lamar Hunt U.S. Open Cup|U.S. Open Cup]]<br />}}<!--
Argentìnn-a
-->{{#if:{{{Copa Argentina|}}}|{{{Copa Argentina}}} [[Copa Argentina]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Supercopa Argentina|}}}|{{{Supercopa Argentina}}} [[Supercopa Argentina]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Trofeo de Campeones de la Liga Profesional|}}}|{{{Trofeo de Campeones de la Liga Profesional}}} [[Trofeo de Campeones de la Liga Profesional|Trofeo de Campeones]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Supercopa Internacional|}}}|{{{Supercopa Internacional}}} [[Supercopa Internacional]]<br />}}<!--
Braxî
-->{{#if:{{{Copa do Brasil|}}}|{{{Copa do Brasil}}} [[Copa do Brasil]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Supercopa do Brasil|}}}|{{{Supercopa do Brasil}}} [[Supercopa do Brasil]]<br />}}<!--
Frànsa
-->{{#if:{{{Coupe de France|}}}|{{{Coupe de France}}} [[Coupe de France]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Trophée des Champions|}}}|{{{Trophée des Champions}}} [[Trophée des Champions]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Coupe de la Ligue|}}}|{{{Coupe de la Ligue}}} [[Coupe de la Ligue]]<br />}}<!--
Germània
-->{{#if:{{{DFB-Pokal|}}}|{{{DFB-Pokal}}} [[DFB-Pokal]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{DFL-Supercup|}}}|{{{DFL-Supercup}}} [[DFL-Supercup]]<br />}}<!--
Grêcia
-->{{#if:{{{Kypello Ellados|}}}|{{{Kypello Ellados}}} [[Kypello Ellados]]<br />}}<!--
Inghiltæra
-->{{#if:{{{FA Cup|}}}|{{{FA Cup}}} [[FA Cup]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{EFL Cup|}}}|{{{EFL Cup}}} [[EFL Cup]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{FA Community Shield|}}}|{{{FA Community Shield}}} [[FA Community Shield]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{EFL Trophy|}}}|{{{EFL Trophy}}} [[EFL Trophy]]<br />}}<!--
Itàlia
-->{{#if:{{{Coppa Italia|}}}|{{{Coppa Italia}}} [[Coppa Italia (Zeugo do ballon)|Coppa Italia]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Supercoppa Italiana|}}}|{{{Supercoppa Italiana}}} [[Supercoppa Italiana]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Coppa Ali della Vittoria|}}}|{{{Coppa Ali della Vittoria}}} [[Coppa Ali della Vittoria]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Coppa Italia Serie C|}}}|{{{Coppa Italia Serie C}}} [[Coppa Italia Serie C]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Supercoppa Serie C|}}}|{{{Supercoppa Serie C}}} [[Supercoppa Serie C]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Coppa Italia Serie D|}}}|{{{Coppa Italia Serie D}}} [[Coppa Italia Serie D]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Coppa Italia Dilettanti|}}}|{{{Coppa Italia Dilettanti}}} [[Coppa Italia Dilettanti]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Coppa Italia Women|}}}|{{{Coppa Italia Women}}} [[Coppa Italia Women]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Serie A Women's Cup|}}}|{{{Serie A Women's Cup}}} [[Serie A Women's Cup]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Supercoppa Women|}}}|{{{Supercoppa Women}}} [[Supercoppa Women]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Coppa Italia Serie C Women|}}}|{{{Coppa Italia Serie C Women}}} [[Coppa Italia Serie C Women]]<br />}}<!--
Pàixi Bàsci
-->{{#if:{{{KNVB beker|}}}|{{{KNVB beker}}} [[KNVB beker]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Johan Cruijff Schaal|}}}|{{{Johan Cruijff Schaal}}} [[Johan Cruijff Schaal]]<br />}}<!--
Portogàllo
-->{{#if:{{{Taça de Portugal|}}}|{{{Taça de Portugal}}} [[Taça de Portugal]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Taça da Liga|}}}|{{{Taça da Liga}}} [[Taça da Liga]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Supertaça Cândido de Oliveira|}}}|{{{Supertaça Cândido de Oliveira}}} [[Supertaça Cândido de Oliveira]]<br />}}<!--
Scòsia
-->{{#if:{{{Scottish Cup|}}}|{{{Scottish Cup}}} [[Scottish Cup]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Scottish League Cup|}}}|{{{Scottish League Cup}}} [[Scottish League Cup]]<br />}}<!--
Slovénia
-->{{#if:{{{Pokal NZS|}}}|{{{Pokal NZS}}} [[Pokal Nogometne zveze Slovenije|Pokal NZS]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{SuperPokal Slovenije|}}}|{{{SuperPokal Slovenije}}} [[SuperPokal Slovenije]]<br />}}<!--
Spàgna
-->{{#if:{{{Copa del Rey|}}}|{{{Copa del Rey}}} [[Copa del Rey]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Supercopa de España|}}}|{{{Supercopa de España}}} [[Supercopa de España]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Copa Federación de España|}}}|{{{Copa Federación de España}}} [[Copa Federación de España|Copa Federación]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Copa de la Liga|}}}|{{{Copa de la Liga}}} [[Copa de la Liga]]<br />}}<!--
Svéçia
-->{{#if:{{{Svenska Cupen|}}}|{{{Svenska Cupen}}} [[Svenska Cupen]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Supercupen|}}}|{{{Supercupen}}} [[Supercupen]]<br />}}<!--
Svìsera
-->{{#if:{{{Schweizer Cup|}}}|{{{Schweizer Cup}}} [[Schweizer Cup]]<br />}}<!--
Âtri pòsti ò tìtoli
-->{{#if:{{{trofêi naçionâli|}}}|{{{trofêi naçionâli}}}}}
|Nome55 = {{#if:{{{var-trofêi_internaçionâli|}}}|{{{var-trofêi_internaçionâli}}}|Trofêi internaçionâli}}
|Valore55 = {{#if:{{{UEFA Champions League|}}}|{{{UEFA Champions League}}} [[UEFA Champions League]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{UEFA CWC|}}}|{{{UEFA CWC}}} [[UEFA Cup Winners' Cup|UEFA CWC]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{UEFA Europa League|}}}|{{{UEFA Europa League}}} [[UEFA Europa League]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Fairs Cup|}}}|{{{Fairs Cup}}} [[Inter-Cities Fairs Cup|Fairs Cup]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{UEFA Super Cup|}}}|{{{UEFA Super Cup}}} [[UEFA Super Cup]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Intertoto Cup|}}}|{{{Intertoto Cup}}} [[Intertoto Cup]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Copa Libertadores|}}}|{{{Copa Libertadores}}} [[Copa Libertadores]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Copa Sudamericana|}}}|{{{Copa Sudamericana}}} [[Copa Sudamericana]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Recopa Sudamericana|}}}|{{{Recopa Sudamericana}}} [[Recopa Sudamericana]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Copa Mercosur|}}}|{{{Copa Mercosur}}} [[Copa Mercosur]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Copa CONMEBOL|}}}|{{{Copa CONMEBOL}}} [[Copa CONMEBOL]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Intercontinental Cup|}}}|{{{Intercontinental Cup}}} [[Intercontinental Cup]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{FIFA CWC|}}}|{{{FIFA CWC}}} [[FIFA Club World Cup|FIFA CWC]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Mitropa Cup|}}}|{{{Mitropa Cup}}} [[Mitropa Cup]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Coppa delle Alpi|}}}|{{{Coppa delle Alpi}}} [[Coppa delle Alpi]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{Women's Champions League|}}}|{{{Women's Champions League}}} [[UEFA Women's Champions League|Women's Champions League]]<br />}}<!--
-->{{#if:{{{trofêi internaçionâli|}}}|{{{trofêi internaçionâli}}}}}
}}</includeonly><noinclude>{{Template conplèsso}}
{{Man}}
{{TemplateData}}
[[Categorîa:Template Squàddra de balón| ]]</noinclude>
ttnoo66lh328vkem9h8emodf9ayd0le
CB Kuban Krasnodar
0
5549
270138
243536
2026-05-30T19:53:58Z
N.Longo
12052
+ tl
270138
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = CB Kuban Krasnodar
|pattern_la1 = _bra10h
|nomiâgi = ''Kazaki'', ''Zhelto-zeleniye'', ''Zhaby''
|pattern_b1 = _bra10H
|pattern_ra1 = _bra10H
|pattern_sh1 =
|pattern_so1 =
|leftarm1 = FFD630
|body1 = FFD630
|rightarm1 = FFD630
|shorts1 = 008000
|socks1 = FFD630
|pattern_la2 = _dinamo1011t
|pattern_b2 = _dinamo1011t
|pattern_ra2 = _dinamo1011t
|pattern_sh2 =
|pattern_so2 =
|leftarm2 = 008000
|body2 = 008000
|rightarm2 = 008000
|shorts2 = 008000
|socks2 = 008000
|coî = {{Scìnbolo|600px Verde e Giallo (Strisce).svg}} [[Giâno]], [[vèrde]]
|çitæ = {{Scìnbolo|Coat of Arms of Krasnodar (Krasnodar krai).png}} [[Krasnodar]]
|naçión = {{RUS}}
|federaçión = {{Bandêa|RUS}} [[Rossijskij Futbol'nyj Sojuz|RFU]]
|ànnofondaçión = 1928
|ànnodesfâ = 2018
|stàdio = [[Stàdio Kuban']]
|capiénsa = 35.200
}}
O '''CB Kuban Krasnodar''' (''Футбольный клуб "Кубань" Краснодар / Futbol'nyi klub Kuban' Krasnodar'' in [[Lengua ruscia|rùscio]]) o l'é 'n club de [[Zeugo do ballon|balón]] da çitæ de [[Krasnodar]], [[Ruscia]]. O club o l'é stæto fondòu into [[1928]].
[[Immaggine:Kuban Stadium FC Kuban Krasnodar vs FC Rostov, Russian Premier League, Krasnodar, Russian 2005 Federation.jpg|miniatura|O stâdio do Kuban Krasnodar|sinistra]]
{{Clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligàmmi de fêua ==
* {{Çitta web|url=http://www.fckuban.ru/|tìtolo=Scito ofiçiâ|léngoa=RU|vìxita=2026-05-30}}
[[Categorîa:Ruscia]]
[[Categorîa:Squàddre de balón|Kuban Krasnodar]]
ppon7x7ho5pxr4tofbpxbke95r7nivw
Club de Gimnasia y Esgrima La Plata
0
5560
270140
243542
2026-05-30T20:15:24Z
N.Longo
12052
+ tl
270140
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = Gimnasia y Esgrima La Plata
|nomiâgi = ''El lobo'', ''Los Triperos'', ''Mens Sana'', ''Basureros'', ''Decano de América''
|pattern_la1 = _gelp1920h
|leftarm1 = ffffff
|pattern_b1 = _gelp1920h
|body1 = ffffff
|pattern_ra1 = _gelp1920h
|rightarm1 = ffffff
|pattern_sh1 = _shorts
|shorts1 = ffffff
|pattern_so1 = _socks
|socks1 = ffffff
|pattern_la2 = _gelp1920a
|leftarm2 = 0000ff
|pattern_b2 = _gelp1920a
|body2 = 000040
|pattern_ra2 = _gelp1920a
|rightarm2 = 0000ff
|pattern_sh2 =
|shorts2 = 000040
|pattern_so2 = _socks
|socks2 = 000040
|coî = {{Scìnbolo|600px Bianco con striscia Blu centrale.svg}} [[Gianco]], [[bleu]]
|scìnboli = [[Canis lupus|Lô]]
|ìnno = Himno Oficial
|outô = Délfor B. Méndez - Juan Serpentini
|çitæ = {{Scìnbolo|Bandera de La Plata.svg}} [[La Plata (Argentinn-a)|La Plata]]
|naçión = {{ARG}}
|confederaçión = [[CONMEBOL]]
|federaçión = {{ARG}} [[Asociación del Fútbol Argentino|AFA]]
|canpionòu = [[Primera División (Argentìnn-a)|Primera División]]
|ànnofondaçión = 1887
|prescidénte = {{Bandêa|ARG}} Gabriel Pellegrino
|alenatô = {{Bandêa|ARG}} Leonardo Madelón
|stàdio = [[Stadio Juan Carmelo Zerillo|Juan Carmelo Zerillo]]
|capiénsa = 33.500
|tìtoli naçionâli = 1 [[Copa Estímulo]]<br />1 [[Copa Centenario de la AFA]]
|Primera División ARG = 1
}}
O '''Club de Gimnasia y Esgrima La Plata''' (GELP) o l'é 'n club sportivo da çittæ de [[La Plata (Argentinn-a)|La Plata]], [[Argentinn-a]].
Stabilîo into quartê (''barrio'') de El Mondongo, o l'é stæto fondòu into [[1887]], e o zêuga inta primma divixon da liga de balón argentin. I tifôxi vegnan ciammæ ''basureros'' ("quelli da rumenta", òu "rumentæ").
O stàddio o gh'à o nomme de Juan Carlos Zerrillo, ma o l'é ciammòu de sovente "Estadio del Bosque".
[[File:GELP - Plantel 1970.jpg|thumb|I zugoéi da squaddra into 1970|sinistra]]
{{Clear}}
== Atri progetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de feua ==
* {{Çitta web|url=http://www.gimnasia.org.ar|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=ES|vìxita=2026-05-30}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Argentinn-a]]
[[Categorîa:Squàddre de balón|Gimnasia y Esgrima La Plata]]
s936kwcf8evr2ky9npn9l4mi62xwko0
Arensen Bòrgorosso
0
7272
270145
267878
2026-05-31T09:30:25Z
N.Longo
12052
rev tl
270145
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = Asociaçión Sportîva Dilettantìstega Rensén Football Club
|pattern_b1 = _whitecross
|body1 = C80815
|pattern_la1 =
|leftarm1 = C80815
|pattern_ra1 =
|rightarm1 = C80815
|pattern_sh1 = _genoa0910h
|shorts1 = 000000
|pattern_so1 = _genoa0910h
|socks1 = 000000
|pattern_b2 = _blackcross
|body2 = FFFFFF
|pattern_la2 =
|leftarm2 = FFFFFF
|pattern_ra2 =
|rightarm2 = FFFFFF
|shorts2 = 000000
|socks2 = 000000
|naçión = {{ITA}}
|ànnofondaçión = 1990
|coî = Gianco, rosso e neigro
|çitæ = {{Scìnbolo|Arenzano-Stemma.svg}} [[Rensén]]
|confederaçión = UEFA
|federaçión = {{Bandêa|ITA}} FIGC
|stàdio = Stadio Nazario
|nomiâgi = Cruxæ
|canpionòu = [[Eccellensa Liguria|Ecelénsa Ligùria]]
|capiénsa = 800
|prescidénte = Alberto Garetto
}}
L<noinclude>'</noinclude>'''Arensen Bòrgorosso''' (ofiçialmente ''Associazione Sportiva Dilettantistica Arenzano Football Club'') a l'è inn-a soçietæ sportïa de [[Rensén|Arensen]], comün da [[Çittæ metropolitann-a de Zena|Çitæ Metropolitann-a de Zena]].
Inti ürtimi çinque anni o l'è passòu da-a segonda categorïa a-a Serie D, che vö dî ch'o l'ha ottegnüo 3 promoçioìn in sce çinque poscìbili.
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
6akp7g4g6lpkxoblpfzk1sqphp6wba4
Fratellansa Sportiva Sestreize 1919
0
9980
270151
267735
2026-05-31T10:17:17Z
N.Longo
12052
rev tl
270151
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = F.S. Sestrese Calcio 1919
|pattern_b1 = _whitestar
|body1 = 208000
|pattern_la1 = _whiteborder
|leftarm1 = 208000
|pattern_ra1 = _whiteborder
|rightarm1 = 208000
|shorts1 = White
|socks1 = White
|pattern_b2 = _greenstar
|body2 = FFFFFF
|pattern_la2 = _borderonwhite
|leftarm2 = 209000
|pattern_ra2 = _borderonwhite
|rightarm2 = 209000
|shorts2 = 01A550
|socks2 = 01A550
|naçión = {{ITA}}
|coî = {{Scìnbolo|600px Verde con stella Bianca.png}} Verde stellòu
|çitæ = {{Scìnbolo|Sestri Ponente-Stemma.svg}} [[Sestri Ponente]] ([[Zena]])
|ànnofondaçión = 1919
|rifondaçión = 1961
|confederaçión = UEFA
|federaçión = {{Bandêa|ITA}} FIGC
|canpionòu = [[Promoçión (zêugo do balón)|Promoçión]]
|prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Cinzia Bardelli
|alenatô = {{Bandêa|ITA}} Enrico Valmati
|stàdio = "Giuseppe Piccardo" de Bòrzoi
|capiénsa = 400
|stémma = Sestreselogo.png
|nomiâgi = Verdistellæ
|Coppa Italia Dilettanti = 1
}}
A '''Fratellansa Sportiva Sestreize 1919''' a l'é 'na storica soçietæ sportîva de [[Sestri Ponente|Sestri Ponénte]], ch'o l'é 'n importànte çentro urbàn da çittæ de [[Zena]].
O club o l'é nasciûo into frevâ do [[1919]] pe iniçiativa de óltre çento appassionæ de ballon da çittæ, alôa comune autònomo, con e seçioin de [[Zeugo do ballon|ballon]], de [[tamburello (sport)|tamburello]] e de [[bocce]].
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== Âtri progetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fêua ==
* {{Çitta web|url=http://sestresecalcio.com/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=IT|vìxita=2022-06-28}}
[[Categorîa:Sestri Ponente]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
sfe48itbmeb7atmzigtsfysxqvtz1f1
Società Sportiva Calcio Napoli
0
13038
270132
268052
2026-05-30T19:08:46Z
N.Longo
12052
rev tl
270132
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = SSC Napoli
|nomiâgi = ''Azzurri'', ''Partenopei''
|pattern_b1 = _napoli2526h1
|body1 =
|pattern_la1 = _napoli2526h1
|leftarm1 = 1
|pattern_ra1 = _napoli2526h1
|rightarm1 =
|pattern_sh1 =
|shorts1 = ffffff
|pattern_so1 =
|socks1 = 0686cb
|pattern_b2 = _napoli2526a1
|body2 =
|pattern_la2 = _napoli2526a1
|leftarm2 =
|pattern_ra2 = _napoli2526a1
|rightarm2 =
|pattern_sh2 =
|shorts2 = eae2df
|pattern_so2 =
|socks2 = eae2df
|pattern_la3 = _napoli2526t1
|pattern_b3 = _napoli2526t1
|pattern_ra3 = _napoli2526t1
|leftarm3 = 4b3621
|body3 = 4b3621
|rightarm3 = 4b3621
|shorts3 = 4b3621
|socks3 = 4b3621
|coî = {{Scìnbolo|600px Background HEX-0085CA with White bordered N.svg}} [[Azùrro]]
|scìnboli = [[Ase|Âze]]
|ìnno = Napoli
|outô = [[Nino D'Angelo]]
|çitæ = {{Scìnbolo|Napoli-Stemma.svg}} [[Napoli]]
|naçión = {{ITA}}
|confederaçión = [[Union of European Football Associations|UEFA]]
|federaçión = {{Bandêa|ITA}} [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|canpionòu = [[Serie A]]
|ànnofondaçión = 1926
|propiêtâio = {{Bandêa|ITA}} [[Filmauro|Filmauro S.r.l.]]
|prescidénte = {{Bandêa|ITA}} [[Aurelio De Laurentiis]]
|alenatô = {{Bandêa|ITA}} [[Antonio Conte]]
|stàdio = [[Stàdio Diego Armando Maradona|Diego Armando Maradona]]
|capiénsa = 54.726
|scudétti = 4
|cóppe Itàlia = 6
|Sùpercóppe Italiànn-e = 3
|cóppe UEFA = 1
|Serie A = 4
|Serie B = 1
|Coppa Italia = 6
|Supercoppa Italiana = 3
|trofêi internaçionâli = 1 [[Anglo-Italian League Cup]]
|UEFA Europa League = 1
|Coppa delle Alpi = 1
|stagión atoâle = Società Sportiva Calcio Napoli 2025-2026
}}
A '''Società Sportiva Calcio Napoli S.p.A.''', conosciüa ascì comme '''S.S.C. Napoli''' ò, ciù semplicemente, '''Napoli''', a l'è ina soçietæ de [[Zeugo do ballon|ballon]] [[italia|italiann-a]] con sêde a [[Napoli]].
O Napoli o l'è stæto fondòu o primmo d'agosto do [[1926]] a Napoli. Inta seu stòia o l'ha guâgnòu 4 [[Serie A|Scudetti]], 6 [[Coppa Italia (Zeugo do ballon)|Coppe Italia]], 3 [[Supercoppa Italiann-a de ballon|Supercoppe Italiann-e]] e 1 [[Coppa UEFA]].
{{Clear}}
== Atri progetti ==
{{interprogetto}}
== Ligammi de feua ==
* {{Çitta web|url=https://www.sscnapoli.it/|tìtolo=Scito ofiçiâ|léngoa=IT|vìxita=2026-05-30}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Squàddre de balón in Itàlia|Napoli]]
egw2895in42fatkb4u43bf2zlvlmqbi
Sandöia
0
17352
270152
267736
2026-05-31T10:26:57Z
N.Longo
12052
+
270152
wikitext
text/x-wiki
{{Protètta}}
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = Unione Calcio Sampdoria
|nomiâgi = ''I Blucerchiati'', ''La Samp'', ''Il Doria''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120119020607/http://www.sampdoria.it/news/il-doria-saluta-bogliasco-e-si-prepara-per-moena.html|tìtolo=Il Doria saluta Bogliasco e si prepara per Moena|dæta=2011-07-16|léngoa=IT|vìxita=2026-02-08}}</ref>
|pattern_b1 = _sampdoria2526h
|body1 = 2345c0
|pattern_la1 = _sampdoria2526h
|leftarm1 = 2234a4
|pattern_ra1 = _sampdoria2526h
|rightarm1 = 2345c0
|pattern_sh1 = _sampdoria2526h
|shorts1 = FFFFFF
|pattern_so1 =
|socks1 = 2234a4
|pattern_b2 = _sampdoria2526a
|body2 = FFFFFF
|pattern_la2 = _sampdoria2526a
|leftarm2 = FFFFFF
|pattern_ra2 = _sampdoria2526a
|rightarm2 = FFFFFF
|pattern_sh2 = _sampdoria2526a
|shorts2 = 0449B3
|pattern_so2 =
|socks2 = FFFFFF
|pattern_b3 = _sampdoria2425t
|body3 = 00004A
|pattern_la3 = _sampdoria2425t
|leftarm3 = 00004A
|pattern_ra3 = _sampdoria2425t
|rightarm3 = 00004A
|pattern_sh3 = _sampdoria2425t
|shorts3 = 00004A
|pattern_so3 =
|socks3 = 00004A
|coî = {{Scìnbolo|600px striped Blue HEX-0152BC White Red HEX-FF0000 Black Crossed Red on White.svg}} Bleu, giànco, rósso, néigro
|scìnboli = [[Bacìccia da Radìccia|Bacìccia]]
|ìnno = Doria Olè
|outô = [[De Scalzi Bros]]
|çitæ = {{Scìnbolo|Coat of arms of Genoa.svg}} [[Zena|Zêna]]
|naçión = {{ITA}}
|confederaçión = [[UEFA]]
|federaçión = {{Bandêa|ITA}} [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|ànnofondaçión = 1946
|propiêtâio = {{Bandêa|ITA}} Blucerchiati S.p.A.<ref>{{Çitta web|url=https://www.clubdoria46.it/cessione-sampdoria-la-blucerchiati-e-diventata-spa-il-motivo/|tìtolo=Cessione Sampdoria, la "Blucerchiati" è diventata Spa. Il motivo|dæta=2023-08-28|léngoa=IT|vìxita=2026-05-30}}</ref>
|prescidénte = {{Bandêa|ITA}} [[Francesco De Gennaro]]
|alenatô = {{Bandêa|ITA}} [[Attilio Lombardo]]
|stàdio = [[Stadio Luigi Ferraris|Luigi Ferraris]]
|capiénsa = 36.599<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150722075321/http://www.osservatoriosport.interno.gov.it/allegati/stadi_italiani.pdf|tìtolo=Stadi di calcio - elenco degli impianti di calcio delle serie professionistiche italiane|léngoa=IT|vìxita=2026-02-08}}</ref>
|Serie A = 1
|Serie B = 1
|Coppa Italia = 4
|Supercoppa Italiana = 1
|UEFA CWC = 1
|canpionòu = [[Serie B]]
}}
A '''Sandöia''', dîta '''O Döia''' ascì (ofiçialménte ''Unione Calcio Sampdoria''), a l'é 'na squàddra de [[Zeugo do ballon|balón]] da çitæ de [[Zena|Zêna]]. A-a giornâ d'ancheu a zêuga inta [[Serie B|Série B]], o segóndo livéllo do [[Campionato italian do Zeugo do ballon|canpionòu italiàn de zêugo do balón]].
O Döia o l'é nasciûo a-i 12 d'agósto do [[1946]], quànde che s'én mìsse insémme a [[Sampierdarenese]] (fondâ cómme polisportîva do [[1891]], co-ina seçión pò-u zêugo do balón da-o [[1899]])<ref group="n.">Lìsta de socjêtæ iscrîte a-a F.G.N.I. do [[1900]], conservâ da-a [[Società Ginnastica Persicetana]] de [[San Giovanni in Persiceto]] e pubricòu into lìbbro ''C.R. Lazio una storia lunga 95 anni'', ediçioìn do Comitato Regionale Lazio da FIGC do [[2004]], into tabelón di iscrîti a p. 12: n. d'órdine 34 - Società Ginnastica Sampierdarenese, çitæ: [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]], provìnsa: [[Zena|Zêna]], dæta de fondaçión: 6 de zùgno do [[1891]], dæta de inscriçión a-a Federaçión: 18 de zùgno do [[1892]], nùmero di sòcci: 35, Prescidénte: Gulminelli Silvio, Segretâio: Lanzi Arnaldo.</ref><ref group="n.">Ròllo de ançianitæ de socjêtæ iscrîte (rispetivaménte a-a seu amisción a-a F.G.N.I. pubricòu da-o giornâle ''Il ginnasta'' do [[1912]]).</ref> e l'[[Società Ginnastica Andrea Doria (zêugo do balón)|Andrea Doria]] (polisportîva inandiâ do [[1895]], co-ina seçión de zêugo do balón da-o [[1900]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130203064633/http://www.sampdoria.it/societa/storia.html|tìtolo=La nascita e l'attacco atomico|outô=Sandöia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-30}}</ref>. O Döia o l'é a dêxima squàddra de l'Itàlia co-a ciù inportànte tradiçión sportîva e o fà pàrte de l'[[European Club Association]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.ecaeurope.com/eca-members/eca-members/|tìtolo=ECA Members|outô=ECA|léngoa=EN|vìxita=2026-05-30}}</ref>.
Inta seu stöia a Sandöia a l'ha zugòu inte 66 canpionæ de [[Serie A|Série A]] e 14 de [[Serie B|Série B]], pe goagnâ o scudétto do [[1990]]-[[1991]], quàttro [[Coppa Italia (Zeugo do ballon)|Cóppe Itàlia]] e 'na [[Supercóppa Italiànn-a]]. A livéllo internaçionâle a squàddra a l'à goagnòu 'na [[Cóppa de Cóppe]] (do [[1989]]-[[1990]]) e a l'é arivâ a-e finâle da [[Cóppa di Canpioìn]] (do [[1991]]-[[1992]]), da [[Cóppa de Cóppe]] (do [[1988]]-[[1989]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130203064633/http://www.sampdoria.it/societa/storia.html|tìtolo=Storia|outô=Sandöia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-30}}</ref>) e da [[Supercóppa UEFA]] (do [[1990]]).
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== Nòtte ==
; Nòtte a-o tèsto
<references group="n." />
; Nòtte bibliogràfiche
<references responsive="" />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Zena]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
e6tagtxe7lcrqtz1sh0yz14kp9lo1a0
Palermo Football Club
0
17396
270133
240372
2026-05-30T19:31:58Z
N.Longo
12052
rev tl
270133
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = Palermo F.C.
|nomiâgi = ''Rosanero'', ''Aquile''<ref>{{Çitta web|url=https://footnickname.wordpress.com/2021/04/14/481-us-palerme-aquile/|tìtolo=#481 – US Palerme : Aquile|dæta=2021-04-14|léngoa=IT|vìxita=2026-05-30}}</ref>
|pattern_b1 = _palermo2526h
|body1 = FFC0CB
|pattern_la1 = _palermo2526h
|leftarm1 = FFC0CB
|pattern_ra1 = _palermo2526h
|rightarm1 = FFC0CB
|pattern_sh1 =
|shorts1 = FFB8CA
|pattern_so1 =
|socks1 = FFB8CA
|pattern_b2 = _palermo2526a
|body2 =
|pattern_la2 = _palermo2526a
|leftarm2 =
|pattern_ra2 = _palermo2526a
|rightarm2 =
|pattern_sh2 = _palermo2526a
|shorts2 =
|pattern_so2 =
|socks2 = 000000
|pattern_b3 = _palermo2526t
|body3 = F1F6F7
|pattern_la3 = _palermo2526t
|leftarm3 = F1F6F7
|pattern_ra3 = _palermo2526t
|rightarm3 = F1F6F7
|pattern_sh3 = _palermo2526t
|shorts3 = F1F6F7
|socks3 = bedff0
|coî = [[Rêuza (cô)|rêuza]], [[néigro]]
|scìnboli = [[Àquila]]
|ìnno = Rosanero amore vero
|outô = [[Salvatore Ficarra]], [[Tinturia]]
|çitæ = {{Scìnbolo|Palermo-Stemma.svg}} [[Palermo]]
|naçión = {{ITA}}
|confederaçión = [[UEFA]]
|federaçión = {{Bandêa|ITA}} [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]]
|ànnofondaçión = 1900
|rifondaçión = 1920
|rifondaçión2 = 1928
|rifondaçión3 = 1941
|rifondaçión4 = 1987
|rifondaçión5 = 2019
|propiêtâio = {{Bandêa|GBR}} City Football Group (94,94%)<br />{{Bandêa|ITA}} Dario Mirri (5%)<br/>{{Bandêa|ITA}} Associazione Amici Rosanero (0,06%)<ref>{{Çitta web|url=https://www.calcioefinanza.it/2022/07/06/palermo-ecco-il-nuovo-cda-firmato-city-ce-galassi/|tìtolo=Palermo, ecco il nuovo CdA firmato City: c'è Galassi|outô=Matteo Spazianti|dæta=2022-07-06|léngoa=IT|vìxita=2026-05-30}}</ref>
|prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Dario Mirri
|alenatô = {{Bandêa|ITA}} Filippo Inzaghi
|stàdio = [[Stadio Renzo Barbera|Renzo Barbera]]
|capiénsa = 36.365
|Serie B = 5
|Coppa Italia Serie C = 1
}}
O '''Palermo Football Club''', conosciüa ascì comme '''Palermo''', a l'è ina soçietæ de [[Zeugo do ballon|ballon]] [[italia|italiann-a]] con sede a [[Palermo]]. O Palermo o l'è stæto fondòu o 1 de [[novembre]] do [[1900]] a Palermo.
{{Clear}}
== Nòtte ==
<references />
== Atri progetti ==
{{interprogetto}}
== Ligammi de feua ==
* {{Çitta web|url=https://www.palermofc.com/|tìtolo=Scito ofiçiâ|léngoa=IT|vìxita=2026-05-30}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Squàddre de balón in Itàlia|Palermo]]
nhbhqsb56fhg9rorphu5odipbuv2lpd
Bandar Seri Begawan
0
17756
270125
220865
2026-05-30T12:24:05Z
Quinlan83
12722
+
270125
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Sultan Omar Ali Saifuddien Mosque; 2002.jpg|thumb|350px|Sultan Omar Ali Saifuddien Mosque; 2002|A moschêa de Omar Ali Saifuddien a Bandar Seri Begawan]]
'''Bandar Seri Begawan''' a l'é a capitâle do [[Brunei]]. A g'à 'na popolaçion de 100.700 abitanti (segondo 'na stîma do 2007).
{{Clear}}
== Atri progètti ==
{{interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Brunei]]
[[Categorîa:Capitæ de Naçioîn]]
pmqa4ivpe4vk2euyztay7d09kspc9ny
Bangkòk
0
17792
270127
220838
2026-05-30T12:24:40Z
Quinlan83
12722
+
270127
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Bangkok skytrain sunset.jpg|thumb|350px|Bangkok skytrain sunset|O trêno metropolitàn de Bangkòk dîto Sky Train]]
'''Bangkòk''' a l'é a capitâle da [[Thailandia]]. A gh'à 8.249.117 abitanti (into seténbre do 2010).
{{Clear}}
== Atri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Thailàndia]]
[[Categorîa:Capitæ de Naçioîn]]
moj9sz8tejbozg28coz50k60mz3tqmu
Bangui
0
17839
270128
220568
2026-05-30T12:25:00Z
Quinlan83
12722
+
270128
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Bangui Shopping District.jpg|thumb|350px|Bangui Shopping District|O distreito comerciâle de Banguì]]
'''Banguì''' a l'é a capitâle da [[Repubbrica Centro-Africann-a|Repùblica Centro-Africann-a]]. A gh'à 833.000 abitanti (2017).
{{Clear}}
== Colegaménti esterni ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Repùbrica Centrafricànn-a]]
[[Categorîa:Capitæ de Naçioîn]]
bzcf6gcp3tqykza82yfyg0mwx9rlc32
Belmopan
0
17907
270130
221248
2026-05-30T12:26:43Z
Quinlan83
12722
+
270130
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Belmopan Parliament.jpg|thumb|350px|Belmopan Parliament Building|O palàsso do Parlaménto a Belmopàn]]
'''Belmopan''' a l'é a capitâle do [[Belize]]. A gh'à 20,621 abitanti (2016).
== Geògrafia ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîle ===
== Economia ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioin ==
== Feste e fëe ==
== Comunicaçioin ==
== Nòtte ==
<references />
{{S}}
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Belîze]]
[[Categorîa:Capitæ de Naçioîn]]
df1iehw4gc0drq7kiw4ayg39kg3ydgr
Club Athletico Paranaense
0
17941
270141
230882
2026-05-30T20:47:12Z
N.Longo
12052
rev tl
270141
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = Club Athletico Paranaense
|stémma = Athletico Paranaense (Logo 2019).svg
|nomiâgi = ''Furacão'' (Oragàn), ''Rubro-Negro'' (Rósso-néigro)
|pattern_la1 = _cap26h
|pattern_b1 = _cap26h
|pattern_ra1 = _cap26h
|pattern_sh1 = _cap26h
|pattern_so1 = _cap26h1
|leftarm1 = FF0000
|body1 = FFFFFF
|rightarm1 = FF0000
|shorts1 = 000000
|socks1 = 000000
|pattern_la2 = _cap26a
|pattern_b2 = _cap26a
|pattern_ra2 = _cap26a
|pattern_sh2 = _cap26a
|pattern_so2 = _cap26a1
|leftarm2 = CFCEC8
|body2 = CFCEC8
|rightarm2 = CFCEC8
|shorts2 = CFCEC8
|socks2 = CFCEC8
|pattern_la3 = _cap2021t
|pattern_b3 = _cap2021t
|pattern_ra3 = _cap2021t
|pattern_sh3 =
|pattern_so3 =
|leftarm3 = 000000
|body3 = 000000
|rightarm3 = 000000
|shorts3 = 000000
|socks3 = 000000
|coî = {{Scìnbolo|600px diagonal Black HEX-DE1100.svg}} [[Rósso]], [[néigro]]
|scìnboli = Trónba d'âia
|ìnno = O hino do Clube Atlético Paranaense
|outô = Zinder Lins e Genésio Ramalho
|çitæ = {{Scìnbolo|Brasão de Curitiba.svg}} [[Curitiba]]
|naçión = {{BRA}}
|confederaçión = [[CONMEBOL]]
|federaçión = [[Confederação Brasileira de Futebol|CBF]]
|canpionòu = [[Campeonato Brasileiro Série B|Série B]]
|ànnofondaçión = 1924
|prescidénte = {{Bandêa|BRA}} Mario Celso Petraglia
|alenatô = {{Bandêa|BRA}} Odair Hellmann
|stàdio = [[Stadio Joaquim Américo Guimarães|Joaquim Américo Guimarães]]
|capiénsa = 40.000
|Campeonato Brasileiro = 1
|Copa do Brasil = 1
|trofêi internaçionâli = [[J.League Cup / Copa Sudamericana Championship|Suruga Bank Championship]]
|Copa Sudamericana = 2
}}
O '''Club Athletico Paranaense''' ('''CAP''' in sìgla, conosciûo ascì cómme '''Athletico Paranaense''' e, fìnn-a do [[2019]], '''Atlético Paranaense''') o l'é 'n club de [[Zeugo do ballon|balón]] [[Braxî|braziliàn]] de [[Curitiba]], çitæ capitâle do stâto do [[Paraná (stâto)|Paraná]], fondòu a-i 26 de màrso do [[1924]].
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
== Palmarès ==
{| class="wikitable" border="2"
! colspan="3" | Intercontinentâli
|-
!Levain Cup/CONMENBOL
|1
|2019
|-
! colspan="3" | Continentâli
|-
!Copa Sul-Americana
|1
|2018
|-
! colspan="3" | Naçionâli
|-
!Campeonato Brasileiro
|1
|2001
|-
! align="center" |Copa do Brasil
| 1
| 2019
|-
! style="text-align:center;" |Torneio Seletivo da Libertadores
|1
|1999
|-
! style="text-align:center;" |Campeonato Brasileiro - Série B
|1
|1995
|-
! colspan="3" | Statâli
|-
! style="text-align:center;" |Campeonato Paranaense
|25
|style="width:380px;" |1925, 1929, 1930, 1934, 1936, 1940, 1943, 1945, 1949, 1958, 1970, 1982, 1983, 1985, 1988, 1990, 1998, 2000, 2001, 2002*, 2005, 2009, 2016, 2018, 2019
|-
! style="text-align:center;" |Copa Paraná
|2
|1998 e 2003
|-
! style="text-align:center;" |Torneio Início
|6
|1936, 1947, 1955, 1958, 1987 e 1988
|}
[[Immaggine:Djalma_Santos.jpg|miniatura|Djalma Santos insemme a Bellini e Sicupira|sinistra]]
{{Clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligàmmi de fêua ==
* {{Çitta web|url=https://www.athletico.com.br/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=PT|vìxita=2026-05-30}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Brasî]]
[[Categorîa:Squàddre de balón|Paranaense]]
pea22nkrh7h1vbsdirmbz3uf5a6el17
Fußball-Club Bayern München
0
17983
270134
267769
2026-05-30T19:46:43Z
N.Longo
12052
rev tl
270134
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = Bayern Monaco
|nomiâgi = ''Der FCB'', ''Die Bayern'' (''I [[Bavea|Bavaréixi]]''), ''Die Roten'' (''I Rósci'')
|pattern_la1 = _bayern2526h
|pattern_b1 = _bayern2526h
|pattern_ra1 = _bayern2526h
|pattern_sh1 = _bayern2526h
|pattern_so1 = _bayern2526h
|leftarm1 = FF0000
|body1 = FF0000
|rightarm1 = FF0000
|shorts1 = FF0000
|socks1 = FF0000
|pattern_la2 = _bayern2526a
|pattern_b2 = _bayern2526a
|pattern_ra2 = _bayern2526a
|pattern_sh2 = _bayern2526a
|pattern_so2 = _bayern2526a
|leftarm2 =
|body2 =
|rightarm2 =
|shorts2 =
|socks2 =
|pattern_la3 = _bayern2526t
|pattern_b3 = _bayern2526t
|pattern_ra3 = _bayern2526t
|pattern_sh3 = _bayern2526t
|pattern_so3 = _bayern2526t
|leftarm3 = 000000
|body3 = 000000
|rightarm3 = 000000
|socks3 = 000000
|coî = {{Scìnbolo|Bianco e Blu a scacchi bordati di Rosso.svg}} [[Rósso]], [[giànco]]
|ìnno = Stern des Südens (A stélla do Sùd)
|outô = Willy Astor
|çitæ = [[Monego de Bavêa|Mónego de Bavêa]]
|naçión = {{DEU}}
|confederaçión = [[Union of European Football Associations|UEFA]]
|federaçión = {{Bandêa|DEU}} [[Federazione calcistica della Germania|DFB]]
|canpionòu = [[Bundesliga]]
|ànnofondaçión = 1900
|prescidénte = {{Bandêa|DEU}} [[Herbert Hainer]]
|alenatô = {{Bandêa|BEL}} [[Vincent Kompany]]
|stàdio = [[Allianz Arena]]
|capiénsa = 75.024
|scîto = http://www.fcbayern.com/
|Bundesliga = 35
|trofêi naçionâli = 6 [[DFL-Ligapokal]]
|DFB-Pokal = 21
|DFL-Supercup = 11
|UEFA Champions League = 6
|UEFA CWC = 1
|UEFA Europa League = 1
|UEFA Super Cup = 2
|Intercontinental Cup = 2
|FIFA CWC = 2
}}
O '''Fußball-Club Bayern München AG''', conosciûo cómme '''Bayern München''' e inta [[léngoa itàliann-a]] cómme '''Bayern Monaco''', a l'é 'na [[socjêtæ pòlisportîva]] [[Germania|tedesca]] con sêde a [[Monego de Bavèa]], célebre pe-a seu seçión [[Zeugo do ballon|calcistica]], ch'a milita inta [[Bundesliga]], a mascima divixón do [[canpionòu]].
Fondòu into [[1900]] da dötrei ménbri do ''MTV 1879 München'', o Bayern o gh'à 'na pòlisportîva ch'a conprénde seçioìn de [[scacchi]], [[pallavölo]], [[pallacanèstro]], [[réferi]], [[pallamàn]], [[bowling]], [[ténni da tàvolo]] e a squàddra de balón feminìn, pe 'n totâle de ciù de 1.100 sportîvi tesserâti.
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligàmmi de fêua ==
* {{Çitta web|url=https://fcbayern.com/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=DE, EN, ES, ZH, JA, RU, AR, BAR, NL|vìxita=2026-05-30}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Germania]]
[[Categorîa:Squàddre de balón|Bayern München]]
8b9i9dbpq6v1dq6y4pt8cnkchid0jwh
1586
0
19824
270142
234199
2026-05-30T22:31:36Z
InternetArchiveBot
12666
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
270142
wikitext
text/x-wiki
{{Anno|XV secolo|XVI secolo|XVII secolo|1560|1570|1580|1590|1600|1582|1583|1584|1585|1586|1587|1588|1589|1590}}
{{Anno in altri calendari}}
[[Immaggine:Mwj 004 6.jpg|thumb|500px|center|[[Joris Hoefnagel]] (1542-1600), ''[[Monego de Bavèa]]'', 1586 ca. <ref>''Civitates orbis terrarum'', [https://web.archive.org/web/20181031145524/http://historic-cities.huji.ac.il/mapmakers/braun_hogenberg.html] e Joris Hoefnagel, [http://www.artcyclopedia.com/artists/hoefnagel_joris.html] .</ref>]]
== Fæti ==
=== Euröpa ===
=== Àzia ===
=== Àfrica ===
=== América ===
=== Arte ===
=== Costruçión ===
=== Inovaçión ===
{{clear}}
{{Lunâio ànno|1586}}
=== Nasciûi ===
=== Mòrti ===
== Nòtte ==
<references />
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Anni do XVI secolo|086]]
n3szpfc612atbik9n6aw11iouhwf9uw
Bamako
0
19886
270126
220502
2026-05-30T12:24:22Z
Quinlan83
12722
+
270126
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Bamako 037.jpg|thumb|Bamako 037|300px|Vedûta de Bamâko]]
'''Bamâko''' (pronónçia in [[Lengua françéise|françéize]]: {{IPA|[bama'ko]}}) a l'é a capitâle do [[Mali|Malì]].
A gh'à 1.809.106 abitanti ([[2009]]).
== Geògrafia ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
== Economia ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioin ==
== Feste e fëe ==
== Comunicaçioin ==
{{Clear}}
== Colegaménti esterni ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Mali]]
[[Categorîa:Capitæ de Naçioîn]]
rusfof7e0qfoz2ykf6849ld7iu3gfix
Banjul
0
20189
270129
220468
2026-05-30T12:25:19Z
Quinlan83
12722
+
270129
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Banjul-King-Fahad-Mosque-2007.jpg|thumb|300px|Banjul-King-Fahad-Mosque-2007|A moschêa King Fahad a Banjul]]
'''Banjul''' a l'è a capitâle do [[Gambia]].
== Geugrafia ==
A gh'à 1.356 abitanti (into 2013).
== Stòia ==
[[Immaggine:Gambia banjul arch22.JPG|thumb|250px|right|Banjul, ''Àrco 22'']]
== Pòsti de interesse ==
== Ecunumîa ==
== Cultüa ==
== Manifestasiui ==
== Feste e fëe ==
== Comunicasiui ==
{{Clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Gambia]]
[[Categorîa:Capitæ de Naçioîn]]
gjbae1i717d5zl8hzelx5wkeb43ox3p
Cornigén
0
31423
270131
270118
2026-05-30T12:51:12Z
Michæ.152
13747
Ò conpletòu e seçioìn
270131
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
'''Cornigén''' (''Cornigliano'' in italiàn) ò '''Cornigén Lìgure''' (nómme ofiçiâ de quànd'o l'êa comùn outònomo) o l'é 'n quartê de [[Zena]], into [[Muniçìpio VI - Médio Ponénte|Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo]]. O s'atrêuva in sciâ còsta into Ponénte da çitæ, tra [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]] e [[Sestri Ponente|Séstri Ponénte]] e o fórma con quést'ùrtima o Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo. L'àrea de Cornigén a conprénde e unitæ urbanìstiche de Cornigén e [[Cànpi]], che insémme àivan a-i 31 de dexénbre do 2022 'na popolaçión de 14 700 abitànti. De l'unitæ urbanìstica de Cornigén fa pàrte ascì e localitæ de [[Cônâ]] e di [[Erxélli]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Cornigén
|Panorama = Cornigliano Panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Cornigén vìsta da-a Colonbæa, in Stràdda Col di Lana</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Tipo = quartê
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Zena
|Data istituzione = 1861
|Data soppressione = 1926
|Abitanti = 14941
|Aggiornamento abitanti = 31-12-2017
|Nome abitanti = cornigiòtti
|Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo]]
|Mappa = municipi di Genova.png
|Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]]
}}
{{Çitaçión|Mæ vêgia Madonétta da l'èrto do teu pónte, l'é rósso se ti véddi perché dôv'é a scciumæa o færo òua o te pónze; gh'êa 'n castéllo tùtto acaresòu da-o mâ, caciòu zu quéllo me l'han fæto asoterâ|Cansón "[[Madonétta de Cornigén]]"}}
== Giögrafîa ==
Cornigén a s'èrze inta periferîa de ponénte de Zêna, bagnâ a sùd da-o [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]] e a levànte da-o [[Torénte Ponçéivia|Ponçéivia]], ch'o a divìdde da [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]]. I seu confìn a ponénte con [[Sestri Ponente|Séstri]] se pêuan identificâ inte l'[[ariopòrto Cristòffa Cónbo]] e inta colìnn-a di Erxélli.
O teritöio o l'é drîto, fêua chi-â zöna in ciàn vixìn a-a còsta, inlarghîa vèrso o mâ co-i inpiménti fæti tra-i ànni Trénta e-o dòppo goæra. Da ponénte a levànte gh'é quàttro crénn-e prinçipæ che chìnn-an zu vèrso o mâ, ö sæ i Erxélli, a colìnn-a de Colonbæa, a colìnn-a de pàsso Speich e-a colìnn-a de Cônâ. A eceçión do Ponçéivia, o quartê o l'é atraversòu da di rién picìn, che da ponénte vèrso levànte són o Riàn Sécco, o Riàn San Pê ò Riàn Carlón e-o Riàn Roncàllo.
== Stöia ==
Segóndo o stòrico do Çinqueçénto [[Aostin Giustignan|Aostìn Giustignàn]], o nómme do pòsto o poriæ vegnîne da-a ''Gens Cornelia'', a famìggia româna ch'a l'àiva di terén inta zöna, ciamâ defæti ''fundus Cornelianum'' ("propietæ di Cornelii")<ref>Comune di Genova: [https://smart.comune.genova.it/sites/default/files/archivio/documenti/PD-Arc_Relazione-Archeologica.pdf Sistemazione idraulica del Rio Fegino Verifica preventiva di interesse archeologico - relazione]</ref>. Cornigén a l'êa 'na spléndida localitæ da rivêa, cantâ scìnn-a o [[Françesco Petrarca|Françésco Petràrca]] cómme pòsto de vilezatûa fêua de miâgie de Zêna, e a partî da-o [[XV secolo|Quatroçénto]] a l'à vìsto a costroçión de tànte vìlle de prinçipæ famìgge zenéixi, cómme i [[Döia (famiggia)|Döia]], i [[Spìnoa|Spînoa]], i [[Gentî]], i [[Pravexìn]] e-i [[De Mari]]. Do [[1752]] l'é comensòu a costroçión da grandiôza Vìlla Bonbrìn, çernûa cómme rexidénsa de stæ do prìnçipe [[Ödón de Savöia]].
Into [[XIX secolo|XIX sécolo]] l'é atestòu l'ûzo di terén a Cornigén pe-a cortivaçioìn e quàrche fàbrica picìnn-a de vestî, giàcca, savón, câçìnn-a e pélli. Inta segónda meitæ do sécolo o pàize o se trasfórma inte 'n bórgo de pescoéi co-îna rìcca ativitæ turìstica ligâ a-i seu bàgni, ch'a pòrta a-a costroçión da pàrte de l'Emìlio Ràggio do castéllo in stîle ''liberty'' in sciô schéuggio de Sànt'Andrîa. A-o ténpo, o comùn de Cornigén o l'êa conpòsto da quàttro çéntri picìn, ö sæ o Bórgo prìmma do [[Pónte de Cornigén|pónte in sciô Ponçéivia]], a Mænn-a a redòsso da ciàzza, Cànpi lóngo a stràdda ch'a montâva sciù pe-a Ponçéivia e-a Colonbæa, formâ da-e câze inrocæ in sciâ scugêa e in sciâ colìnn-a derê.
A-a fìn de l'Euttoçénto, Cornigén a prinçìpia a cangiâ profondaménte con l'urbanizaçión da çitæ de Zêna, sorviatùtto co-a nàscita de l'[[Ansàldo]] e-o fòrte ouménto da seu popolaçión. Do [[1926]] o comùn o vêgne unîo a quéllo de Zêna co-a costituçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regìmme fascìsta]]. Inte sti ànni coménsa a trasformaçión de 'na localitæ de mâ inte un di prìmmi quartê industriâli d'Itàlia, co-a progetaçión de 'n grànde stabiliménto de lavoraçión de l'âsâ da pàrte de [[Agostino Rocca]] e [[Oscar Sinigaglia]]. Dòppo a goæra, o stabiliménto o vêgne ricostroîo do [[1953]], quànde vêgne ascì caciòu zu o [[castéllo Ràggio]] pe lasciâ pòsto a-e fàbriche de l'âsâ e a l'ariopòrto Cristòffa Cónbo davànti a Séstri: inte sto perîodo Cornigén a pèrde a seu mænn-a, con l'inpiménto do mâ pe mêzo chilòmetro pe tùtta a longhéssa do quartê. Sótta o sponción de l'indùstria, ch'a l'é stæta pe tànti ànni 'na vivàgna de pòsti de lòu, a popolaçión a regìstra 'n'âtro scciupón demogràfico con l'inmigraçión de persónn-e in çèrchia de travàggio, sorviatùtto da-o Meridión.
<gallery widths="250" heights="250" mode="packed">
File:Cornigliano (Italië) Het Castello Raggio ten Noorden van Genua, SFA006011524.jpg|O Castéllo Ràggio (1912)
File:Sponda destra foce Polcevera.jpg|thumb|A zìnn-a drîta da fôxe do Ponçéivia co-a fàbrica de l'âsâ intànto ch'a vêgne caciâ zu
</gallery>
Co-a crîxi da lavoraçión de l'âsâ, o quartê o l'à pèrso into ténpo o seu péizo industriâle e de consegoénsa o tesciûo sociâle e urbàn o l'é chéito into degràddo. Za da-i ànni Setànta Cornigén a coménsa a patî 'na chéita demogràfica e a fâ i cónti co-a crôxe de l'ereditæ industriâle. Segóndo Legambiente, o tàscio de [[Càncou|tumoî]] into quartê o l'êa quàttro vòtte ciù èrto che into rèsto da çitæ e gh'êa di èrti tàsci de inquinaménto de l'âia. Sorviatùtto a partî da-o [[2008]] Cornigén a l'é vegnûa ògètto d'inportànti intervénti de riqualificaçión, pe identificâ 'na seu fixonomîa e 'n nêuvo equilìbrio socio-urbanìstico. O særo de l'âtofórno do [[2005]], dòppo quéllo da cockerîa do [[2002]], o l'àiva portòu a 'n scignificatîvo megioaménto de condiçioìn anbientâli do quartê. Do [[2019]] l'é stæto avèrto in çìmma a-a colìnn-a di Erxélli 'n grànde pàrco co-ìn pölo scentìfico-tecnològico ch'o l'é stæto ciamòu ''Campus Erxélli''. I travàggi do progètto de rigeneraçión urbànn-a àn interesòu sorviatùtto Stràdda Cornigén e vàrie ciàsse e stràdde vixìnn-e, cómme Stràdda Cervetto, Stràdda Bertolotti, i nêuvi giardìn Liniâri e ciàssa Masêna.
<gallery widths="250" heights="250" mode="packed">
File:Giardino lineare, Cornigliano, Genova.jpg|O Giardìn Liniâre, inougoròu do 2019
File:Campus Erzelli, Genova, 1.jpg|'Na pàrte do nêuvo Campus Erxélli
</gallery>
== Pòsti de interèsse ==
=== O scistêma de vìlle ===
Cornigén a l'à 'n patrimònio de ciù ò mêno 50 vìlle stòriche, conpréize quélle de Cônâ, costroîe tra-o [[XV secolo|Quatroçénto]] e-o [[XVIII secolo|Seteçénto]] e apartegnûe a-e famìgge nòbili zenéixi. In òcaxón di [[Rolly|Rolli]] Days, da-o [[2015]] l'Ascovil a s'òcupa, con l'agiùtto do comùn de Zêna, de l'avertûa a-o pùbrico di palàssi con di percórsci guidæ. Into rìcco scistêma de vìlle de Cornigén, se mensónn-a sorviatùtto:
* Vìlla Duràsso Bonbrìn (XVIII sécolo): inportànte exénpio d'architetûa françéize do Seteçénto in Ligùria, a l'é stæta ascì rexidénsa de stæ do prìnçipe Ödón de Savöia;
* Vìlla Doménego Særa (XVIII sécolo): strutûa neoclàscica contornâ da-i giardìn ancheu dedicæ a-o Luciano Melis, a l'é stæta prìmma muniçìpio do comùn outònomo e pöi sêde da circoscriçión scìn a-i ànni Novànta;
* Vìlla Gentî Bickley (XVI sécolo): restourâ do 1998, ancheu a l'achéugge a bibliotêca cìvica Goeràssi;
* Vìlla Spìnoa Narizàn (XVI sécolo): êuvia do Giovanni Ponzello, a l'é òua sêde do çéntro cìvico e di ofìçi do Muniçìpio;
* Vìlla Spìnoa Dufour (XV sécolo): conplèsso ch'o conprénde 'na vìlla de levànte, dêuviâ cómme rexidénsa privâ, e unn-a de ponénte, dêuviâ pe-e ativitæ da paròcchia.
<gallery widths="250" heights="250" mode="packed">
File:Villa Serra (Genoa) 02.jpg|Vìlla Doménego Særa e-i Giardìn Melis. De sótta in sciâ drîta, o Monuménto a-i chéiti de Cornigén do 1915-18 e, in sciâ mancìnn-a, o Monuménto a-i Cornigiòtti chiéiti pe-a Libertæ
File:Genova-Cornigliano-DSCF7811.JPG|Vìlla Duràsso Bonbrìn inte 'na fotografîa do 2006
</gallery>
=== Architetûe religiôze ===
In pónto d'architetûe religiôze in sciô teritöio de Cornigén e de seu localitæ s'aregòrda:
* Paròcchia de San Giacomo Apòstolo: gêxa mensonâ za into XIII sécolo, a se prezénta inta strutûa d'ancheu ch'a remónta a-o 1948;
* Capélla da Mænn-a ò de San Gaitàn: conosciûa cómme Capélla de Sànta Rìtta ascì, a remónta segûo a prìmma do XV sécolo e a l'achéugge ancheu 'na còpia da stàtoa da Madònna de l'Anglónn-a venerâ da-a comunitæ lucànn-a do quartê;
* Gêxa de Sant'Andrîa e Anbrêuxo (1957);
* Bàdia de Sànt'Andrîa di Erxélli: antîgo conplèsso tiòu sciù into XII sécolo vixìn a-a ciàzza òua asoterâ ciamâ "o Dezèrto", a l'é avèrta a-o pùbrico sôlo inti evénti di Rolli Days;
* Gêxa de Nòstra Scignôra de Lourdes a Cànpi (1914);
* Santoâio de Nòstra Scignôra Incoronâ a Cônâ: un di ciù antîghi santoâi dedicæ a-a Madònna in Ligùria, ch'o remontiæ âdreitûa a-o VIII sécolo, o l'é ligòu a-a lezénda do [[Paciugo e Paciuga|Paciûgo e-a Paciûga]];
* Ötöio Nòstra Scignôra Sónta a Cônâ: tiòu sciù into XVII sécolo da-a Confratèrnita do Confaón, o l'é 'n exénpio do barochétto zenéize.
=== Architetûe çivîli ===
Inti giardìn Luciano Melis, davànti a Vìlla Særa, s'atrêuva o Monuménto a-i chéiti de Cornigén do 1915-18, êuvia do Càrlo Marchéize costitoîa da 'na bâze in prîa do Finâ ch'a l'arézze 'na braxêa de brónzo. Da-arénte gh'é o Monuménto a-i Cornigiòtti chiéiti pe-a Libertæ, êuvia do Valdieri Pestelli in colaboraçión co-o fìggio Zâne, conpòsta da træ scurtûe in prîa do Finâ.
== Comunicaçioìn ==
Cornigén a l'é atraversâ da-a [[Stràdda Ourélia]], ch'a conzónze [[San Pê d'Ænn-a]] a [[Sestri Ponente|Séstri]] e ch'a l'é servîa da-e lìnie do traspòrto pùbrico de l'[[AMT]]. De sciànco de Stràdda Cornigén, do 2015 l'é stæto inougoròu a [[Stràdda Goìddo Róssa]] pe alengerî o tràfego pezànte into quartê. Insémme a Séstri, Cornigén a l'é conligâ da-o cazéllo de Zêna Ariopòrto a l'[[outostràdda A10 Zêna - Ventimìggia]]. O quartê o l'é servîo ascì da-a [[staçión de Zêna Cornigén]], ch'a l'é 'na fermâ da [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|ferovîa Zêna-Ventimìggia]].
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Quartê de Zêna]]
e38jv1v2irv13psuh5fgivzg3ocf6ms
270136
270131
2026-05-30T19:47:54Z
Arbenganese
12552
/* Stöia */ Diminscioìn in pitìn ciù picinn-e, cómme inte l'âtre pàgine
270136
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
'''Cornigén''' (''Cornigliano'' in italiàn) ò '''Cornigén Lìgure''' (nómme ofiçiâ de quànd'o l'êa comùn outònomo) o l'é 'n quartê de [[Zena]], into [[Muniçìpio VI - Médio Ponénte|Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo]]. O s'atrêuva in sciâ còsta into Ponénte da çitæ, tra [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]] e [[Sestri Ponente|Séstri Ponénte]] e o fórma con quést'ùrtima o Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo. L'àrea de Cornigén a conprénde e unitæ urbanìstiche de Cornigén e [[Cànpi]], che insémme àivan a-i 31 de dexénbre do 2022 'na popolaçión de 14 700 abitànti. De l'unitæ urbanìstica de Cornigén fa pàrte ascì e localitæ de [[Cônâ]] e di [[Erxélli]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Cornigén
|Panorama = Cornigliano Panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Cornigén vìsta da-a Colonbæa, in Stràdda Col di Lana</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Tipo = quartê
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Zena
|Data istituzione = 1861
|Data soppressione = 1926
|Abitanti = 14941
|Aggiornamento abitanti = 31-12-2017
|Nome abitanti = cornigiòtti
|Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo]]
|Mappa = municipi di Genova.png
|Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]]
}}
{{Çitaçión|Mæ vêgia Madonétta da l'èrto do teu pónte, l'é rósso se ti véddi perché dôv'é a scciumæa o færo òua o te pónze; gh'êa 'n castéllo tùtto acaresòu da-o mâ, caciòu zu quéllo me l'han fæto asoterâ|Cansón "[[Madonétta de Cornigén]]"}}
== Giögrafîa ==
Cornigén a s'èrze inta periferîa de ponénte de Zêna, bagnâ a sùd da-o [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]] e a levànte da-o [[Torénte Ponçéivia|Ponçéivia]], ch'o a divìdde da [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]]. I seu confìn a ponénte con [[Sestri Ponente|Séstri]] se pêuan identificâ inte l'[[ariopòrto Cristòffa Cónbo]] e inta colìnn-a di Erxélli.
O teritöio o l'é drîto, fêua chi-â zöna in ciàn vixìn a-a còsta, inlarghîa vèrso o mâ co-i inpiménti fæti tra-i ànni Trénta e-o dòppo goæra. Da ponénte a levànte gh'é quàttro crénn-e prinçipæ che chìnn-an zu vèrso o mâ, ö sæ i Erxélli, a colìnn-a de Colonbæa, a colìnn-a de pàsso Speich e-a colìnn-a de Cônâ. A eceçión do Ponçéivia, o quartê o l'é atraversòu da di rién picìn, che da ponénte vèrso levànte són o Riàn Sécco, o Riàn San Pê ò Riàn Carlón e-o Riàn Roncàllo.
== Stöia ==
Segóndo o stòrico do Çinqueçénto [[Aostin Giustignan|Aostìn Giustignàn]], o nómme do pòsto o poriæ vegnîne da-a ''Gens Cornelia'', a famìggia româna ch'a l'àiva di terén inta zöna, ciamâ defæti ''fundus Cornelianum'' ("propietæ di Cornelii")<ref>Comune di Genova: [https://smart.comune.genova.it/sites/default/files/archivio/documenti/PD-Arc_Relazione-Archeologica.pdf Sistemazione idraulica del Rio Fegino Verifica preventiva di interesse archeologico - relazione]</ref>. Cornigén a l'êa 'na spléndida localitæ da rivêa, cantâ scìnn-a o [[Françesco Petrarca|Françésco Petràrca]] cómme pòsto de vilezatûa fêua de miâgie de Zêna, e a partî da-o [[XV secolo|Quatroçénto]] a l'à vìsto a costroçión de tànte vìlle de prinçipæ famìgge zenéixi, cómme i [[Döia (famiggia)|Döia]], i [[Spìnoa|Spînoa]], i [[Gentî]], i [[Pravexìn]] e-i [[De Mari]]. Do [[1752]] l'é comensòu a costroçión da grandiôza Vìlla Bonbrìn, çernûa cómme rexidénsa de stæ do prìnçipe [[Ödón de Savöia]].
Into [[XIX secolo|XIX sécolo]] l'é atestòu l'ûzo di terén a Cornigén pe-a cortivaçioìn e quàrche fàbrica picìnn-a de vestî, giàcca, savón, câçìnn-a e pélli. Inta segónda meitæ do sécolo o pàize o se trasfórma inte 'n bórgo de pescoéi co-îna rìcca ativitæ turìstica ligâ a-i seu bàgni, ch'a pòrta a-a costroçión da pàrte de l'Emìlio Ràggio do castéllo in stîle ''liberty'' in sciô schéuggio de Sànt'Andrîa. A-o ténpo, o comùn de Cornigén o l'êa conpòsto da quàttro çéntri picìn, ö sæ o Bórgo prìmma do [[Pónte de Cornigén|pónte in sciô Ponçéivia]], a Mænn-a a redòsso da ciàzza, Cànpi lóngo a stràdda ch'a montâva sciù pe-a Ponçéivia e-a Colonbæa, formâ da-e câze inrocæ in sciâ scugêa e in sciâ colìnn-a derê.
A-a fìn de l'Euttoçénto, Cornigén a prinçìpia a cangiâ profondaménte con l'urbanizaçión da çitæ de Zêna, sorviatùtto co-a nàscita de l'[[Ansàldo]] e-o fòrte ouménto da seu popolaçión. Do [[1926]] o comùn o vêgne unîo a quéllo de Zêna co-a costituçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regìmme fascìsta]]. Inte sti ànni coménsa a trasformaçión de 'na localitæ de mâ inte un di prìmmi quartê industriâli d'Itàlia, co-a progetaçión de 'n grànde stabiliménto de lavoraçión de l'âsâ da pàrte de [[Agostino Rocca]] e [[Oscar Sinigaglia]]. Dòppo a goæra, o stabiliménto o vêgne ricostroîo do [[1953]], quànde vêgne ascì caciòu zu o [[castéllo Ràggio]] pe lasciâ pòsto a-e fàbriche de l'âsâ e a l'ariopòrto Cristòffa Cónbo davànti a Séstri: inte sto perîodo Cornigén a pèrde a seu mænn-a, con l'inpiménto do mâ pe mêzo chilòmetro pe tùtta a longhéssa do quartê. Sótta o sponción de l'indùstria, ch'a l'é stæta pe tànti ànni 'na vivàgna de pòsti de lòu, a popolaçión a regìstra 'n'âtro scciupón demogràfico con l'inmigraçión de persónn-e in çèrchia de travàggio, sorviatùtto da-o Meridión.
<gallery widths="170" heights="170" mode="packed">
File:Cornigliano (Italië) Het Castello Raggio ten Noorden van Genua, SFA006011524.jpg|O Castéllo Ràggio (1912)
File:Sponda destra foce Polcevera.jpg|thumb|A zìnn-a drîta da fôxe do Ponçéivia co-a fàbrica de l'âsâ intànto ch'a vêgne caciâ zu
</gallery>
Co-a crîxi da lavoraçión de l'âsâ, o quartê o l'à pèrso into ténpo o seu péizo industriâle e de consegoénsa o tesciûo sociâle e urbàn o l'é chéito into degràddo. Za da-i ànni Setànta Cornigén a coménsa a patî 'na chéita demogràfica e a fâ i cónti co-a crôxe de l'ereditæ industriâle. Segóndo Legambiente, o tàscio de [[Càncou|tumoî]] into quartê o l'êa quàttro vòtte ciù èrto che into rèsto da çitæ e gh'êa di èrti tàsci de inquinaménto de l'âia. Sorviatùtto a partî da-o [[2008]] Cornigén a l'é vegnûa ògètto d'inportànti intervénti de riqualificaçión, pe identificâ 'na seu fixonomîa e 'n nêuvo equilìbrio socio-urbanìstico. O særo de l'âtofórno do [[2005]], dòppo quéllo da cockerîa do [[2002]], o l'àiva portòu a 'n scignificatîvo megioaménto de condiçioìn anbientâli do quartê. Do [[2019]] l'é stæto avèrto in çìmma a-a colìnn-a di Erxélli 'n grànde pàrco co-ìn pölo scentìfico-tecnològico ch'o l'é stæto ciamòu ''Campus Erxélli''. I travàggi do progètto de rigeneraçión urbànn-a àn interesòu sorviatùtto Stràdda Cornigén e vàrie ciàsse e stràdde vixìnn-e, cómme Stràdda Cervetto, Stràdda Bertolotti, i nêuvi giardìn Liniâri e ciàssa Masêna.
<gallery widths="250" heights="250" mode="packed">
File:Giardino lineare, Cornigliano, Genova.jpg|O Giardìn Liniâre, inougoròu do 2019
File:Campus Erzelli, Genova, 1.jpg|'Na pàrte do nêuvo Campus Erxélli
</gallery>
== Pòsti de interèsse ==
=== O scistêma de vìlle ===
Cornigén a l'à 'n patrimònio de ciù ò mêno 50 vìlle stòriche, conpréize quélle de Cônâ, costroîe tra-o [[XV secolo|Quatroçénto]] e-o [[XVIII secolo|Seteçénto]] e apartegnûe a-e famìgge nòbili zenéixi. In òcaxón di [[Rolly|Rolli]] Days, da-o [[2015]] l'Ascovil a s'òcupa, con l'agiùtto do comùn de Zêna, de l'avertûa a-o pùbrico di palàssi con di percórsci guidæ. Into rìcco scistêma de vìlle de Cornigén, se mensónn-a sorviatùtto:
* Vìlla Duràsso Bonbrìn (XVIII sécolo): inportànte exénpio d'architetûa françéize do Seteçénto in Ligùria, a l'é stæta ascì rexidénsa de stæ do prìnçipe Ödón de Savöia;
* Vìlla Doménego Særa (XVIII sécolo): strutûa neoclàscica contornâ da-i giardìn ancheu dedicæ a-o Luciano Melis, a l'é stæta prìmma muniçìpio do comùn outònomo e pöi sêde da circoscriçión scìn a-i ànni Novànta;
* Vìlla Gentî Bickley (XVI sécolo): restourâ do 1998, ancheu a l'achéugge a bibliotêca cìvica Goeràssi;
* Vìlla Spìnoa Narizàn (XVI sécolo): êuvia do Giovanni Ponzello, a l'é òua sêde do çéntro cìvico e di ofìçi do Muniçìpio;
* Vìlla Spìnoa Dufour (XV sécolo): conplèsso ch'o conprénde 'na vìlla de levànte, dêuviâ cómme rexidénsa privâ, e unn-a de ponénte, dêuviâ pe-e ativitæ da paròcchia.
<gallery widths="250" heights="250" mode="packed">
File:Villa Serra (Genoa) 02.jpg|Vìlla Doménego Særa e-i Giardìn Melis. De sótta in sciâ drîta, o Monuménto a-i chéiti de Cornigén do 1915-18 e, in sciâ mancìnn-a, o Monuménto a-i Cornigiòtti chiéiti pe-a Libertæ
File:Genova-Cornigliano-DSCF7811.JPG|Vìlla Duràsso Bonbrìn inte 'na fotografîa do 2006
</gallery>
=== Architetûe religiôze ===
In pónto d'architetûe religiôze in sciô teritöio de Cornigén e de seu localitæ s'aregòrda:
* Paròcchia de San Giacomo Apòstolo: gêxa mensonâ za into XIII sécolo, a se prezénta inta strutûa d'ancheu ch'a remónta a-o 1948;
* Capélla da Mænn-a ò de San Gaitàn: conosciûa cómme Capélla de Sànta Rìtta ascì, a remónta segûo a prìmma do XV sécolo e a l'achéugge ancheu 'na còpia da stàtoa da Madònna de l'Anglónn-a venerâ da-a comunitæ lucànn-a do quartê;
* Gêxa de Sant'Andrîa e Anbrêuxo (1957);
* Bàdia de Sànt'Andrîa di Erxélli: antîgo conplèsso tiòu sciù into XII sécolo vixìn a-a ciàzza òua asoterâ ciamâ "o Dezèrto", a l'é avèrta a-o pùbrico sôlo inti evénti di Rolli Days;
* Gêxa de Nòstra Scignôra de Lourdes a Cànpi (1914);
* Santoâio de Nòstra Scignôra Incoronâ a Cônâ: un di ciù antîghi santoâi dedicæ a-a Madònna in Ligùria, ch'o remontiæ âdreitûa a-o VIII sécolo, o l'é ligòu a-a lezénda do [[Paciugo e Paciuga|Paciûgo e-a Paciûga]];
* Ötöio Nòstra Scignôra Sónta a Cônâ: tiòu sciù into XVII sécolo da-a Confratèrnita do Confaón, o l'é 'n exénpio do barochétto zenéize.
=== Architetûe çivîli ===
Inti giardìn Luciano Melis, davànti a Vìlla Særa, s'atrêuva o Monuménto a-i chéiti de Cornigén do 1915-18, êuvia do Càrlo Marchéize costitoîa da 'na bâze in prîa do Finâ ch'a l'arézze 'na braxêa de brónzo. Da-arénte gh'é o Monuménto a-i Cornigiòtti chiéiti pe-a Libertæ, êuvia do Valdieri Pestelli in colaboraçión co-o fìggio Zâne, conpòsta da træ scurtûe in prîa do Finâ.
== Comunicaçioìn ==
Cornigén a l'é atraversâ da-a [[Stràdda Ourélia]], ch'a conzónze [[San Pê d'Ænn-a]] a [[Sestri Ponente|Séstri]] e ch'a l'é servîa da-e lìnie do traspòrto pùbrico de l'[[AMT]]. De sciànco de Stràdda Cornigén, do 2015 l'é stæto inougoròu a [[Stràdda Goìddo Róssa]] pe alengerî o tràfego pezànte into quartê. Insémme a Séstri, Cornigén a l'é conligâ da-o cazéllo de Zêna Ariopòrto a l'[[outostràdda A10 Zêna - Ventimìggia]]. O quartê o l'é servîo ascì da-a [[staçión de Zêna Cornigén]], ch'a l'é 'na fermâ da [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|ferovîa Zêna-Ventimìggia]].
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Quartê de Zêna]]
blitnftv4i41kuxqwc8erf859g3pn63
270137
270136
2026-05-30T19:48:25Z
Arbenganese
12552
/* Stöia */ dim.
270137
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
'''Cornigén''' (''Cornigliano'' in italiàn) ò '''Cornigén Lìgure''' (nómme ofiçiâ de quànd'o l'êa comùn outònomo) o l'é 'n quartê de [[Zena]], into [[Muniçìpio VI - Médio Ponénte|Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo]]. O s'atrêuva in sciâ còsta into Ponénte da çitæ, tra [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]] e [[Sestri Ponente|Séstri Ponénte]] e o fórma con quést'ùrtima o Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo. L'àrea de Cornigén a conprénde e unitæ urbanìstiche de Cornigén e [[Cànpi]], che insémme àivan a-i 31 de dexénbre do 2022 'na popolaçión de 14 700 abitànti. De l'unitæ urbanìstica de Cornigén fa pàrte ascì e localitæ de [[Cônâ]] e di [[Erxélli]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Cornigén
|Panorama = Cornigliano Panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Cornigén vìsta da-a Colonbæa, in Stràdda Col di Lana</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Tipo = quartê
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Zena
|Data istituzione = 1861
|Data soppressione = 1926
|Abitanti = 14941
|Aggiornamento abitanti = 31-12-2017
|Nome abitanti = cornigiòtti
|Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo]]
|Mappa = municipi di Genova.png
|Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]]
}}
{{Çitaçión|Mæ vêgia Madonétta da l'èrto do teu pónte, l'é rósso se ti véddi perché dôv'é a scciumæa o færo òua o te pónze; gh'êa 'n castéllo tùtto acaresòu da-o mâ, caciòu zu quéllo me l'han fæto asoterâ|Cansón "[[Madonétta de Cornigén]]"}}
== Giögrafîa ==
Cornigén a s'èrze inta periferîa de ponénte de Zêna, bagnâ a sùd da-o [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]] e a levànte da-o [[Torénte Ponçéivia|Ponçéivia]], ch'o a divìdde da [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]]. I seu confìn a ponénte con [[Sestri Ponente|Séstri]] se pêuan identificâ inte l'[[ariopòrto Cristòffa Cónbo]] e inta colìnn-a di Erxélli.
O teritöio o l'é drîto, fêua chi-â zöna in ciàn vixìn a-a còsta, inlarghîa vèrso o mâ co-i inpiménti fæti tra-i ànni Trénta e-o dòppo goæra. Da ponénte a levànte gh'é quàttro crénn-e prinçipæ che chìnn-an zu vèrso o mâ, ö sæ i Erxélli, a colìnn-a de Colonbæa, a colìnn-a de pàsso Speich e-a colìnn-a de Cônâ. A eceçión do Ponçéivia, o quartê o l'é atraversòu da di rién picìn, che da ponénte vèrso levànte són o Riàn Sécco, o Riàn San Pê ò Riàn Carlón e-o Riàn Roncàllo.
== Stöia ==
Segóndo o stòrico do Çinqueçénto [[Aostin Giustignan|Aostìn Giustignàn]], o nómme do pòsto o poriæ vegnîne da-a ''Gens Cornelia'', a famìggia româna ch'a l'àiva di terén inta zöna, ciamâ defæti ''fundus Cornelianum'' ("propietæ di Cornelii")<ref>Comune di Genova: [https://smart.comune.genova.it/sites/default/files/archivio/documenti/PD-Arc_Relazione-Archeologica.pdf Sistemazione idraulica del Rio Fegino Verifica preventiva di interesse archeologico - relazione]</ref>. Cornigén a l'êa 'na spléndida localitæ da rivêa, cantâ scìnn-a o [[Françesco Petrarca|Françésco Petràrca]] cómme pòsto de vilezatûa fêua de miâgie de Zêna, e a partî da-o [[XV secolo|Quatroçénto]] a l'à vìsto a costroçión de tànte vìlle de prinçipæ famìgge zenéixi, cómme i [[Döia (famiggia)|Döia]], i [[Spìnoa|Spînoa]], i [[Gentî]], i [[Pravexìn]] e-i [[De Mari]]. Do [[1752]] l'é comensòu a costroçión da grandiôza Vìlla Bonbrìn, çernûa cómme rexidénsa de stæ do prìnçipe [[Ödón de Savöia]].
Into [[XIX secolo|XIX sécolo]] l'é atestòu l'ûzo di terén a Cornigén pe-a cortivaçioìn e quàrche fàbrica picìnn-a de vestî, giàcca, savón, câçìnn-a e pélli. Inta segónda meitæ do sécolo o pàize o se trasfórma inte 'n bórgo de pescoéi co-îna rìcca ativitæ turìstica ligâ a-i seu bàgni, ch'a pòrta a-a costroçión da pàrte de l'Emìlio Ràggio do castéllo in stîle ''liberty'' in sciô schéuggio de Sànt'Andrîa. A-o ténpo, o comùn de Cornigén o l'êa conpòsto da quàttro çéntri picìn, ö sæ o Bórgo prìmma do [[Pónte de Cornigén|pónte in sciô Ponçéivia]], a Mænn-a a redòsso da ciàzza, Cànpi lóngo a stràdda ch'a montâva sciù pe-a Ponçéivia e-a Colonbæa, formâ da-e câze inrocæ in sciâ scugêa e in sciâ colìnn-a derê.
A-a fìn de l'Euttoçénto, Cornigén a prinçìpia a cangiâ profondaménte con l'urbanizaçión da çitæ de Zêna, sorviatùtto co-a nàscita de l'[[Ansàldo]] e-o fòrte ouménto da seu popolaçión. Do [[1926]] o comùn o vêgne unîo a quéllo de Zêna co-a costituçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regìmme fascìsta]]. Inte sti ànni coménsa a trasformaçión de 'na localitæ de mâ inte un di prìmmi quartê industriâli d'Itàlia, co-a progetaçión de 'n grànde stabiliménto de lavoraçión de l'âsâ da pàrte de [[Agostino Rocca]] e [[Oscar Sinigaglia]]. Dòppo a goæra, o stabiliménto o vêgne ricostroîo do [[1953]], quànde vêgne ascì caciòu zu o [[castéllo Ràggio]] pe lasciâ pòsto a-e fàbriche de l'âsâ e a l'ariopòrto Cristòffa Cónbo davànti a Séstri: inte sto perîodo Cornigén a pèrde a seu mænn-a, con l'inpiménto do mâ pe mêzo chilòmetro pe tùtta a longhéssa do quartê. Sótta o sponción de l'indùstria, ch'a l'é stæta pe tànti ànni 'na vivàgna de pòsti de lòu, a popolaçión a regìstra 'n'âtro scciupón demogràfico con l'inmigraçión de persónn-e in çèrchia de travàggio, sorviatùtto da-o Meridión.
<gallery widths="170" heights="170" mode="packed">
File:Cornigliano (Italië) Het Castello Raggio ten Noorden van Genua, SFA006011524.jpg|O Castéllo Ràggio (1912)
File:Sponda destra foce Polcevera.jpg|thumb|A zìnn-a drîta da fôxe do Ponçéivia co-a fàbrica de l'âsâ intànto ch'a vêgne caciâ zu
</gallery>
Co-a crîxi da lavoraçión de l'âsâ, o quartê o l'à pèrso into ténpo o seu péizo industriâle e de consegoénsa o tesciûo sociâle e urbàn o l'é chéito into degràddo. Za da-i ànni Setànta Cornigén a coménsa a patî 'na chéita demogràfica e a fâ i cónti co-a crôxe de l'ereditæ industriâle. Segóndo Legambiente, o tàscio de [[Càncou|tumoî]] into quartê o l'êa quàttro vòtte ciù èrto che into rèsto da çitæ e gh'êa di èrti tàsci de inquinaménto de l'âia. Sorviatùtto a partî da-o [[2008]] Cornigén a l'é vegnûa ògètto d'inportànti intervénti de riqualificaçión, pe identificâ 'na seu fixonomîa e 'n nêuvo equilìbrio socio-urbanìstico. O særo de l'âtofórno do [[2005]], dòppo quéllo da cockerîa do [[2002]], o l'àiva portòu a 'n scignificatîvo megioaménto de condiçioìn anbientâli do quartê. Do [[2019]] l'é stæto avèrto in çìmma a-a colìnn-a di Erxélli 'n grànde pàrco co-ìn pölo scentìfico-tecnològico ch'o l'é stæto ciamòu ''Campus Erxélli''. I travàggi do progètto de rigeneraçión urbànn-a àn interesòu sorviatùtto Stràdda Cornigén e vàrie ciàsse e stràdde vixìnn-e, cómme Stràdda Cervetto, Stràdda Bertolotti, i nêuvi giardìn Liniâri e ciàssa Masêna.
<gallery widths="170" heights="170" mode="packed">
File:Giardino lineare, Cornigliano, Genova.jpg|O Giardìn Liniâre, inougoròu do 2019
File:Campus Erzelli, Genova, 1.jpg|'Na pàrte do nêuvo Campus Erxélli
</gallery>
== Pòsti de interèsse ==
=== O scistêma de vìlle ===
Cornigén a l'à 'n patrimònio de ciù ò mêno 50 vìlle stòriche, conpréize quélle de Cônâ, costroîe tra-o [[XV secolo|Quatroçénto]] e-o [[XVIII secolo|Seteçénto]] e apartegnûe a-e famìgge nòbili zenéixi. In òcaxón di [[Rolly|Rolli]] Days, da-o [[2015]] l'Ascovil a s'òcupa, con l'agiùtto do comùn de Zêna, de l'avertûa a-o pùbrico di palàssi con di percórsci guidæ. Into rìcco scistêma de vìlle de Cornigén, se mensónn-a sorviatùtto:
* Vìlla Duràsso Bonbrìn (XVIII sécolo): inportànte exénpio d'architetûa françéize do Seteçénto in Ligùria, a l'é stæta ascì rexidénsa de stæ do prìnçipe Ödón de Savöia;
* Vìlla Doménego Særa (XVIII sécolo): strutûa neoclàscica contornâ da-i giardìn ancheu dedicæ a-o Luciano Melis, a l'é stæta prìmma muniçìpio do comùn outònomo e pöi sêde da circoscriçión scìn a-i ànni Novànta;
* Vìlla Gentî Bickley (XVI sécolo): restourâ do 1998, ancheu a l'achéugge a bibliotêca cìvica Goeràssi;
* Vìlla Spìnoa Narizàn (XVI sécolo): êuvia do Giovanni Ponzello, a l'é òua sêde do çéntro cìvico e di ofìçi do Muniçìpio;
* Vìlla Spìnoa Dufour (XV sécolo): conplèsso ch'o conprénde 'na vìlla de levànte, dêuviâ cómme rexidénsa privâ, e unn-a de ponénte, dêuviâ pe-e ativitæ da paròcchia.
<gallery widths="250" heights="250" mode="packed">
File:Villa Serra (Genoa) 02.jpg|Vìlla Doménego Særa e-i Giardìn Melis. De sótta in sciâ drîta, o Monuménto a-i chéiti de Cornigén do 1915-18 e, in sciâ mancìnn-a, o Monuménto a-i Cornigiòtti chiéiti pe-a Libertæ
File:Genova-Cornigliano-DSCF7811.JPG|Vìlla Duràsso Bonbrìn inte 'na fotografîa do 2006
</gallery>
=== Architetûe religiôze ===
In pónto d'architetûe religiôze in sciô teritöio de Cornigén e de seu localitæ s'aregòrda:
* Paròcchia de San Giacomo Apòstolo: gêxa mensonâ za into XIII sécolo, a se prezénta inta strutûa d'ancheu ch'a remónta a-o 1948;
* Capélla da Mænn-a ò de San Gaitàn: conosciûa cómme Capélla de Sànta Rìtta ascì, a remónta segûo a prìmma do XV sécolo e a l'achéugge ancheu 'na còpia da stàtoa da Madònna de l'Anglónn-a venerâ da-a comunitæ lucànn-a do quartê;
* Gêxa de Sant'Andrîa e Anbrêuxo (1957);
* Bàdia de Sànt'Andrîa di Erxélli: antîgo conplèsso tiòu sciù into XII sécolo vixìn a-a ciàzza òua asoterâ ciamâ "o Dezèrto", a l'é avèrta a-o pùbrico sôlo inti evénti di Rolli Days;
* Gêxa de Nòstra Scignôra de Lourdes a Cànpi (1914);
* Santoâio de Nòstra Scignôra Incoronâ a Cônâ: un di ciù antîghi santoâi dedicæ a-a Madònna in Ligùria, ch'o remontiæ âdreitûa a-o VIII sécolo, o l'é ligòu a-a lezénda do [[Paciugo e Paciuga|Paciûgo e-a Paciûga]];
* Ötöio Nòstra Scignôra Sónta a Cônâ: tiòu sciù into XVII sécolo da-a Confratèrnita do Confaón, o l'é 'n exénpio do barochétto zenéize.
=== Architetûe çivîli ===
Inti giardìn Luciano Melis, davànti a Vìlla Særa, s'atrêuva o Monuménto a-i chéiti de Cornigén do 1915-18, êuvia do Càrlo Marchéize costitoîa da 'na bâze in prîa do Finâ ch'a l'arézze 'na braxêa de brónzo. Da-arénte gh'é o Monuménto a-i Cornigiòtti chiéiti pe-a Libertæ, êuvia do Valdieri Pestelli in colaboraçión co-o fìggio Zâne, conpòsta da træ scurtûe in prîa do Finâ.
== Comunicaçioìn ==
Cornigén a l'é atraversâ da-a [[Stràdda Ourélia]], ch'a conzónze [[San Pê d'Ænn-a]] a [[Sestri Ponente|Séstri]] e ch'a l'é servîa da-e lìnie do traspòrto pùbrico de l'[[AMT]]. De sciànco de Stràdda Cornigén, do 2015 l'é stæto inougoròu a [[Stràdda Goìddo Róssa]] pe alengerî o tràfego pezànte into quartê. Insémme a Séstri, Cornigén a l'é conligâ da-o cazéllo de Zêna Ariopòrto a l'[[outostràdda A10 Zêna - Ventimìggia]]. O quartê o l'é servîo ascì da-a [[staçión de Zêna Cornigén]], ch'a l'é 'na fermâ da [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|ferovîa Zêna-Ventimìggia]].
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Quartê de Zêna]]
tihzoaebbi5f80n9jsqbzqkaecur5gv
Camuggi FC
0
32663
270149
270083
2026-05-31T09:57:09Z
N.Longo
12052
+ tl
270149
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = Camuggi FC
|var-ségni_distintîvi = Segni distintivi
|var-câza = Cà
|var-trasfèrta = Trasferta
|var-socjêtæ = Sucietè
|var-çitæ = Sitè
|çitæ = {{Scìnbolo|Camogli-Stemma.svg}} [[Camuggi]]
|var-naçión = Nasiun
|naçión = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]]
|var-confederaçión = Cunfederasiun
|confederaçión = UEFA
|var-federaçión = Federasiun
|federaçión = {{Bandêa|ITA}} FIGC
|var-canpionòu = Campiunou
|canpionòu = [[Tersa Categuria]]
|var-fondaçión = Fundasiun
|ànnofondaçión = 2024
|var-prescidénte = Prescidente
|prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Matteo Benvenuto
|var-alenatô = Alenatù
|alenatô = {{Bandêa|ITA}} Renzo Godani
|var-stàdio = Staddiu
|stàdio = Staddiu de San Roccu
|var-scîto = Scitu
|var-tìtoli_regionâli = Tituli regiunali
|tìtoli regionâli = 1 [[Cuppa Italia Diletanti de Tersa Categuria]]
}}
U '''Camuggi FC''' (''Camogli FC'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é üna squaddra de [[Zeugo do ballon|zögu du balun]] da sitè de [[Camuggi]], titulu spartiu cu'a squaddra du sircundaiu, a [[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno|Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno]], nasciüa da l'üniun cu'üna vegia squaddra camuginn-a.
== Storia ==
=== E urigini a Camuggi e aa Rüa ===
U [[Zeugo do ballon|zögu du balun]] u l'é arivou a [[Camuggi]] finn-a da l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]] o, armenu, e doppu da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma Guera Mundiale]]. In te üna mainea scimile a quante u l'é capitou a [[Zena]], u növu zögu u l'é stetu spunciou daa prezensa de mainè ingleixi, che ean ormezzè in tu [[Purtixö (Camuggi)|portu de Camuggi]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_112_Camogli_Partita_di_calcio_al_Giandal%C3%B9_1925.htm|tìtolo=112 Calcio, partita al Giandalù 1920|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Ai 14 de dixembre du [[1918]] a [[Rapallo|Rapallu]] u gh'é stetu ün incuntru a trei tra e squaddre de [[Lavagna]], de Camuggi e quella mesccia de Rapallu e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. Pasou di anni, ai 10 de marsu a squaddra de Camuggi a l'ha inaugürou u sö campu da zögu, ch'u l'ea da vixin a l'Istitütu Nauticu d'ancö, zügandu cuntra a [[Lavagnese 1919|US Lavagnese]], ch'a s'é turna scuntrà cu'u Camuggi ai 30 d'arvì. Ai 16 de nuvembre du [[1930]] u Cotonificio Olcese (ch'u l'ea de lungu a Lavagnese), u l'ha zügou turna a Camuggi, ma stavotta cuntra üna furmasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], mensünà de votte cumme G.S. Audace Sport Ruta e de atre cumme S.S. Dopolavoro Ruta<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
=== AS Camogli ===
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
Immaggine:AS Camogli.jpg|U stemma de l'AS Camogli
Immaggine:ASD Avegno Calcio.jpg|ASD Avegno Calcio
Immaggine:Golfo Paradiso ACD.png|Stemma du Golfo Paradiso ACD
Teriasca (Sori) - Campo sportivo Rio Cortino.jpg|U campu spurtivu de Teiasca, [[Söi|Soi]]
</gallery>
Sciben che u zögu du balun u fuise d'interesse pe'i figiö de [[Camuggi]], e squaddre du postu han avüu de lungu quarche prublema a vegnì ciü forti. Pe primma cosa u ghe mancava di veri campi da zögu, scicumme ch'u nu gh'ea de staddiu ma sulu che di teren nu guei de qualitè, pe finì de spessu in ti campi vixin. De ciü, pe'i camugin u l'ea ben impurtante a pallanöu, cu'a [[Rari Nantes Camuggi|Rari Nantes]] ch'a l'à duminou stu sport tra i [[Anni 1930|anni Trenta]] e [[Anni 1950|Sinquanta]] e, ancun de doppu, cun de anè bunn-e in ta mascima serie. In ciù a Camuggi, u gh'ea ascì de squaddre ben ciü impurtanti, cumme u [[Rapallo Ruentes 1914|Rapallo Ruentes]] e a [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]], l'[[Virtus Entella|Entella]], a [[Lavagnese 1919|Lavagnese]] e u [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] in tu [[Tigülliu]] e u [[Zena (Genoa CFC)|Zena]] e u [[Sandöia|Doia]] ciü a punente. Stu meximu destin u l'é tucou finn-a ae atre squaddre du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], cumme a [[Pro Recco Calcio|Pro Recco]] du zögu du balun. Pe de ciü, u l'é prubabile ch'u ghe fuise ancun de atre squaddre, che raprezentavan de scöe, de urganizasiuin, u doppulavuru de de impreize e da Sucietè de Mutuu Sucursu, cuscì che nu gh'ea üna squaddra a raprezentà stu teritoiu ma se furmava de votta in votta üna delegasiun pe zügà de partie cuntr'ae sucietè di cumüni vixin.
A ogni moddu, in tu [[1976]] u l'é stetu fundou ufisialmente l'Associazione Sportiva Camogli, sucietè iscrita au [[Comitato Olimpico Nazionale Italiano|CONI]] e aa [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]] e dai sö culuri ch'ean u giancu e u neigru, de solitu missi in te üna maggia a bande verticali<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/associazioni/index/dettaglio/associazione/4|tìtolo=Associazione: A.S.D. Camogli|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A squaddra, cha dau [[2006]] a l'ha cangiou de numme da AS Camogli in ASD Camogli,<ref>{{Çitta web|url=https://files.figc.it/version/c:YTE0MmFjYjAtNmU3ZS00:ODk0MjdhNGEtNmViNy00/C_2_ContenutoGenerico_6866_lstAllegati_Allegato1_upfAllegato.pdf|tìtolo=Cambio di denominazione sociale|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> a l'é arivà in tu campiunou de [[Promoçion Liguria|Prumusiun]] in tu [[2011]] (segundu livellu regiunale e settimu livellu nasiunale d'alantù in tu [[Canpionòu italiàn de balón|scistema du zögu du balun in te l'Italia]]) doppu di anni in ti campiunè de categurie ciü basse. Mentre che a furmasiun giancu-neigra a zugava in tu [[Staddiu Teiasca (Soi)|Staddiu Teiasca]] de [[Söi|Soi]], in tu meximu annu a ASD Avegno, dae divize giancu-blö e fundà du [[1998]], a l'ea arivà in tu campiunou de [[Primma Categoria (zeugo do ballon)|Primma Categuria]] (u livellu apenn-a ciü bassu), zügandu a [[Rapallo]]. Tütte due e squaddre sun sciurtie cun quarche dificultè a sarvà a categuria ma, pe'i prublemi cu'e finanse che gh'ean alantù e u bezögnu de rinfursà u scistema du zögu pe'i figiö, in ta stè du [[2012]] l'han decizu de mette insemme e sö forse. Cu'a pruclamasiun feta ai 21 de zügnu du [[2012]] u l'é stetu dunca fundou l'[[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno#ASD Camuggi-Avegnu|ASD Camogli-Avegno Golfo Paradiso]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.facebook.com/p/ASD-AVEGNO-CALCIO-100069571251079/|tìtolo=A.S.D. AVEGNO CALCIO|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
=== Rutese ===
Pasou i tempi de l'Audace Sport Ruta, in te sta frasiun u l'é stetu fundou a Rutese. Sta furmasiun a l'é andeta avanti finn-a in ti [[Anni 1990|anni Nuvanta]], quand'u s'é decizu pe'a fuxun cu'a sucietè Carlo Grasso de [[Rapallo|Rapallu]], pe inandià cuscì l'U.C. Grassorutese. St'üniun, daa diviza giana e blö, a l'é andeta ciütostu ben, zügandu pe sei stagiuin, dau [[1996]] au [[2002]], in tu campiunou de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa]], a mascima divixiun pe'a regiun. A ogni moddu, pasou sti tempi (a partì da ün spareggiu persu ai riguì a Zena cuntr'au [[Unione Sportiva Pontedecimo|Puntedeximu]]), a squaddra de Rapallu a l'é turnà au sö vegiu numme, mentre aa Rüa u s'é ciantou lì de zügà au balun in moddu stabile.
=== ASD Camogli-Avegno ===
A növa squaddra a s'é prezentà au campionatu de [[Promoçion Liguria|Prumusiun]] vestia de giancu-neigru e de giancu-blö, tinte de due squaddre de primma, creandu ün stemma cu'a campann-a de l'Avegnu (ch'a reciamava a tradisiun de campann-e du postu) cu'a futugrafia du [[Castellu du Dragun (Camuggi)|Castellu du Dragun]] de [[Camuggi]]. U numme, ch'u fava de riferimentu a ün teritoiu ciü esteizu, pe reciamà ciü gente è ascì ün tentativu pe tià drentu a scöa de balun de l'ACD Golfo Paradiso de [[Söi|Soi]], ün prugettu che a l'imprinsippiu u nu l'ha funsiunou.
In tu campionu 2012-2013, dau [[Staddiu Teiasca (Soi)|Staddiu Teiasca]] de Soi, u Camuggi-Avegnu u l'ha zügou cuntra e squaddre du girun B, che l'andavan da [[Buzalla|Büzalla]] a [[Castarnò|Casternövu Magra]]. A squaddra a l'ha finiu au sestu postu, a sulu che ün puntu dai playoff arivè, propiu a l'ürtima giurnà, daa Bolzanetese Virtus in tu scuntru direttu. Pe cuntra, in te l'annu doppu, a squaddra a l'é finia a sulu che ün puntu de ciü de l'ürtima clascificà, u Colli Di Luni de Casternövu Magra. Finiu dunca ai playout, u Camuggi-Avegnu u l'é però pasou e, in tu 2014-2015, u l'ha finiu megiu a stagiun, au settimu postu cun 41 punti e üna diferensa de gol de 0, luntan tantu dai playoff che dai playout.
=== A fuxun du Golfo Paradiso ===
<gallery widths="200" heights="150" mode="packed">
Pro Recco Calcio 1913.png|Stemma du Pro Recco Calcio 1913
Recco - Stadio San Rocco, stemmi.jpg|Stemmi de vege squddre in tu staddiu de Reccu
ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno.png|Stemma de l'ASD Golfo Paradiso PRCA
Recco - Stadio San Rocco, Golfo Paradiso PRCA - Bogliasco (1).jpg|A partia Golfo Paradiso PRCA - Bogliasco, in tu staddiu de Reccu
</gallery>
U l'ea però arivou u tempu de ün prugettu ciü esteizu: aa fin u Camuggi-Avegnu u l'ha truvou de accordu cu'a scöa de balun du Golfo Paradiso de [[Söi|Soi]] e cu'a [[Pro Recco Calcio 1913|Pro Recco Calcio du 1913]]. De stu moddu, a squaddra a l'ha cumensou a zügà in sce ün campu ciü vixin e adattu ai sö bezögni, u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|Staddiu San Roccu]] de [[Recco|Reccu]], ciü che a mette insemme üna scöa de balun ciü grande, fetu ch'u l'ha arangiou ascì e sustanse da sucietè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3954_Pro_Recco_Calcio_e_Genoa_FC_squadre_1947.htm|tìtolo=3954 Calcio, Pro Recco e Genoa Football Club 1947|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://prolocorecco.it/sport/associazioni-sportive/il-calcio-a-recco|tìtolo=Il Calcio a Recco|outô=Pro Loco Recco|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
In tu [[2015]] l'[[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno]] a l'ha dunca cumensou a zügà in ta [[Promoçion Liguria|Prumusiun]].
=== A rifundasiun ===
In ta zona u nu l'é mai mancou a què-a du balun in ti zuveni. A prupoxitu, u se ricorda de quande, ai 19 de frevà du [[2018]], de scöe du [[Tigülliu]] ciü e due superiuri de [[Camuggi]], l'Istitütu Marco Polo e u Nauticu San Giorgio/Cristoforo Colombo, se sun scuntrè in tu [[Staddiu Edoardo Riboli (Lavagna)|Staddiu Riboli]] de [[Lavagna]], cun ciü du 50% di stüdenti de sti sciti ch'u l'aiva schittou a scöa, e u tüttu u l'é finiu pe l'interventu de forse de l'urdine<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/cronaca/lavagna-torneo-clandestino-scuole.html|tìtolo=Torneo di calcio con fumogeni e petardi: 300 studenti saltano le lezioni|dæta=21 frevà 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
In tu [[2024]], pasou di anni da quande u [[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno|Golfo Paradiso PRCA]] u l'ea restou l'ünicu riferimentu in tu zögu du balun pe Camuggi, u l'é stetu aa fin fundou üna növa squaddra. U Camuggi FC, cu'a diviza gianca e neigra e cumme simbulu u prufì du campanin da Baxilica, u l'é nasciüu grassie a ün acordu cu'u Golfo Paradiso, perché u servisse cumme satelite e centru pe mette insemme i figiö de l'under 25<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/sport/calcio/camogli-nuova-squadra-calcio.html|tìtolo=Camogli, dopo anni torna la squadra di calcio in Terza Categoria: "Iniziativa dei giovani"|dæta=7 lüggiu 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In ta sö primma stagiun a növa squaddra a l'ha zügou in tu girun de Tersa Categuria (u livellu ciü bassu pe'u zögu de balun in te l'Italia) de [[Ciävai|Ciavai]]. Lì drentu u l'ha truvou l'[[Polisportiva Arenelle|Arenelle]] de [[Lavagna]], u [[ASD Borgorotondo VL|Borgorotondo]] de [[Vàise|Vaize]], u [[ASD Carascu 08|Carascu]], u [[USD Carlo Grasso 2023|Carlo Grasso]] de [[Rapallo|Rapallu]], u [[ASD Deiva Marina Calcio|Deiva]], l'[[Entella Chiavari 1915]] (da nu cunfunde cu'a ben ciü famuza [[Virtus Entella]]), a squaddra B du Muconexi, u [[ASD Noceto Calcio|Nuxegu]] de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a [[ASD Polisportiva Leivese|Polisportiva Leivese]], u [[Portofino 84|Portofino '84]], u [[Real Betti]] de [[Rapallo|Rapallu]] e u [[Polisportiva Val d'Aveto|Val d'Aveto]]. In te stu campiunou, guagnou dau Real Betti, u Camuggi u l'ha finiu au deximu postu cun 23 punti.
Ai 7 d'arvì du [[2026]] u Camuggi FC u l'ha guagnou a Cuppa Italia Diletanti de Tersa Categuria, ch'a l'é u sö primmu trufeu<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/CV/News/1827635/festa-grande-per-il-camogli-e-arrivata-la-consegna-della-coppa-liguria-di-terza-categoria|tìtolo=FESTA GRANDE PER IL CAMOGLI! E' arrivata la consegna della Coppa Liguria di Terza Categoria!|dæta=12 arvì 2026|léngoa=IT|vìxita=2026-04-21}}</ref>.
== Notte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Fontanelli|outô2=Gianluigi Raffo|tìtolo=Lavagnese 100. Un secolo bianconero|url=https://www.google.com/books/edition/Lavagnese_100_Un_secolo_bianconero_Ediz/Kl3HzQEACAAJ|ànno=2019|editô=Geo Edizioni|çitæ=Empuli|léngoa=IT|ISBN=978-88-6999-108-0}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.coni.it/it/registro-societa-sportive/home/registro-2-0/RegistroDettaglio.html?id_societa=197306|tìtolo=CAMOGLI FOOTBALL CLUB ASD 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}
* {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=qOqM_YFX1ec|tìtolo=DIL23 04032012 ATHLETIC-CAMOGLI 0-0|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
qqivo9idw0lcukz3exiukgfjqumvwps
ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno
0
32772
270146
270071
2026-05-31T09:49:39Z
N.Longo
12052
+ tl
270146
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno
|var-ségni_distintîvi = Segni distintivi
|var-câza = Cà
|var-trasfèrta = Trasferta
|var-socjêtæ = Sucietè
|var-çitæ = Sitè
|çitæ = {{Scìnbolo|Recco-Stemma.svg}} [[Recco|Reccu]]
|var-naçión = Nasiun
|naçión = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]]
|confederaçión = UEFA
|var-federaçión = Federasiun
|federaçión = {{Bandêa|ITA}} FIGC
|var-canpionòu = Campiunou
|canpionòu = [[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]]
|var-fondaçión = Fundasiun
|ànnofondaçión = 2015
|var-prescidénte = Prescidente
|prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Agostino Revello
|var-alenatô = Alenatù
|alenatô = {{Bandêa|ITA}} Gianluigi Bianco
|var-stàdio = Staddiu
|stàdio = Staddiu de San Roccu
|var-scîto = Scitu
|var-tìtoli_regionâli = Tituli regiunali
|tìtoli regionâli = 1 [[Prumusiun da Ligüria|Prumusiun Ligüria]]<br />1 [[Primma Categuria da Ligüria|Primma Categuria Ligüria]]
}}
L'​'''ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''', megiu cunusciüa cumme '''Golfo Paradiso PRCA''', '''Golfo Paradiso''' o sulu che '''Golfo''' ascì, a l'é üna squaddra de zögu du balun ch'a raprezenta i Cumüni de [[Avëgno|Avegnu]], [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]] e [[Söi|Soi]]. A sede da squaddra a l'é a [[Recco|Reccu]], duve a l'é de cà in tu staddiu de San Roccu.
== Storia ==
=== U zögu du balun in tu Gurfu Paradizu ===
In ti anni avanti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]], in ti Cumüni du sircundaiu han cumensou a nasce de squaddre de zögu du balun, cumme in tu [[Tigülliu]] e in ta parte de [[Rivêa|Rivea]] sutta a [[Zena]]. A ogni moddu, i limiti du teritoiu aivan cumplicou i prugetti de di campi da zögu fissi, levou quellu de Reccu, missu lungu u sö fusou. De ciü, in te sti posti u mancava de spessu e forse pe mette insemme üna squaddra ünica ch'a l'andesse ciü avanti de polispurtive, ae furmasiuin du doppulavuru o de quelle lighè a de asuciasiuin. Ciü che stu fetu, alantù in te sti posti u l'ea ben praticou a pallanöu, e dunca tante atensiuin l'ean dedichè a st'atru genere de sucietè. Pe du restu, au de là du [[Munte de Portufin]] gh'ea de squaddre cumme a [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]] (dita ascì Tigullio), u [[Rapallo Ruentes 1914|Rapallo]], l'[[Virtus Entella|Entella]], a [[Lavagnese 1919|Lavagnese]] e u [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]], che zögavan zà in ti campiunè de livellu nasiunale. A Zena, ciü che u [[Zena (Genoa CFC)|Genoa]] e l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]] gh'ea benben de squaddre in ti quarté, tantu du punente ([[Associazione Calcio Sampierdarenese|Sampierdarenese]], [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]]) che in tu centru e in te l'entrutera ([[Spes Football Club|SPES]], [[Sport Club Molassana Boero 1918|Muasann-a]]) e in tu levante (Arbà, [[Quarto Football Club|Quartu]]). Nu gh'ea dunca guei de spassiu pe fà cresce u zögu du balun in tu [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], ancun de ciü pe'u fetu ch'u l'ea spartiu fra ciü squaddre.
=== ASD Camuggi-Avegnu ===
Üna primma mensiun da squaddra de [[Camuggi]] a se tröva in tu [[1918]], cun de partie cuntr'ae squaddre de [[Rapallo|Rapallu]], de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e de [[Lavagna]]. A ogni moddu, a Camuggi gh'ea ciü squaddre in ativitè, a cumensà daa divixun pe'u zögu du balun da [[Rari Nantes Camogli|Rari Nantes]], ben ciü forte e ativa in ta pallanöu, e ancun e squaddre d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] o quelle lighè a de asuciasiuin, di enti e de impreize. Sulu che in tu [[1976]] de squaddre du postu han decizu de mettise insemme in te l'AS Camuggi (''AS Camogli''), mentre a Rutese a l'é andeta avanti a zügà pe sö cuntu<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/associazioni/index/dettaglio/associazione/4|tìtolo=Associazione: A.S.D. Camogli|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. L'Asuciasiun Spurtiva, che pe culuri a mustrava u giancu e u neigru, in tu [[2006]] a l'ha cangiou de numme in te ASD Camuggi (''ASD Camogli'')<ref>{{Çitta web|url=https://files.figc.it/version/c:YTE0MmFjYjAtNmU3ZS00:ODk0MjdhNGEtNmViNy00/C_2_ContenutoGenerico_6866_lstAllegati_Allegato1_upfAllegato.pdf|tìtolo=Cambio di denominazione sociale|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>, pe arivà in tu [[2011]] finn-a au livellu da [[Promoçion (zeugo do ballon)|Prumusiun]], u ciü ertu che alantù a l'avesse mai zügou. A Rutese, invece, a s'é füza in ti [[Anni 1990|anni Novanta]] cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu, pe muntà sutt'au numme de Grassorutese finn-a in tu campiunou de [[Serie D (zeugo do ballon)|Ecelensa]]. Però, quandu a squaddra a l'é turnà ae sö urigine a Rapallu, l'ativitè spurtiva aa Rüa a l'ha ciantou lì.
Finn-a in tu paize de [[Avëgno|Avegnu]], de d'atu a [[Recco|Reccu]], se tegniva de votte di turnei tra ciü squaddre, ben che nu aivan de strutüe fisse. In tu [[1998]] u l'é stetu fundou l'ASD Avegnu (''ASD Avegno''), che pe culuri u l'aiva sernüu u giancu e u blö, e in tu [[2011]] u l'é riusciu a muntà finn-a au campiunou de [[Primma Categoria|Primma Categuria]]. E squaddre de Camuggi e de Avegnu han fetu da fadiga a zügà e sö partie, rispetivamente, a [[Söi|Soi]] e a Rapallu. Cumme l'é arivou a sarvessa, in ta stè du [[2012]] e due squaddre han decizu de mettise insemme in te ünn-a sula, e cuscì u l'é nasciüu l'ASD Camuggi Avegnu Gurfu Paradizu (''ASD Camogli Avegno Golfo Paradiso''). L'azunta du numme da regiun a vueiva spuncià da sübitu pe mette insemme üna squaddra forte, ciü che tià sciü üna scöa de balun ünica pe tüttu u sircundaiu. Pe sta raxun chi se vueiva che in tu prugettu u l'intresse l'ACD Gorfu Paradizu (''ACD Golfo Paradiso'') de Soi, üna squaddra ch'a l'ea in ativitè sulu che cu'i figiö, ma aa fin u nu se n'é fetu ninte<ref>{{Çitta web|url=https://www.facebook.com/p/ASD-AVEGNO-CALCIO-100069571251079/|tìtolo=A.S.D. AVEGNO CALCIO|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>.
[[Immaggine:Teriasca (Sori) - Campo sportivo Rio Cortino.jpg|miniatura|Vista du staddiu de Teiasca|sinistra]]
U Camuggi-Avegnu, ch'u l'ea de cà au staddiu de [[Teiasca]], a Soi, u l'ha cumensou a zügà in ta Prumusiun in te l'annu spurtivu [[2012]]-[[2013]]. In ti trei anni doppu a squaddra a s'é sarvà pe due votte sensa guei prublemi (sübitu intrà in ti playoff au primmu annu), e sulu che üna stagiun a l'ha avüu da zügà i playout, sarvanduse.
=== A Pro Recco ===
A Pro Recco Calcio a l'é nasciüa in tu [[1913]] pe vuluntè de ün gruppu de zuveni rechelin che zügavan a di sport diferenti. Propiu in te quell'annu, tütte e squaddre se sun misse insemme in ta növa Polisportiva Pro Recco, cu'u nutaiu Marana cumme prescidente, che poi u l'é stetu u scindicu de [[Recco|Reccu]]. A l'imprinsippiu, u campu da balun u se truvava in tu quarté di Orti, avanti ch'u fuise fabricou, in tu [[1933]], u növu campu in tu quarté de San Roccu. De stu moddu, Reccu u l'aiva ün sö campu ma, cu'i danni di [[Bumbardamentu de Reccu|bumbardamenti ingreixi]] au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], s'é fermou tüttu<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://prolocorecco.it/sport/associazioni-sportive/il-calcio-a-recco|tìtolo=Il Calcio a Recco|outô=Pro Loco Recco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>.
In tu doppuguera a squaddra de Reccu a s'é repigià fitu, tantu che in tu [[1947]] a l'ha uspitou i zuveni du [[Zena (Genoa CFC)|Genoa]] e in tu [[1950]] a l'é arivà au quartu livellu nasiunale du zögu du balun, aa giurnà d'ancö a [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]]. Sciben che a squaddra a l'aiva a dispuzisiun u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|campu de San Roccu]], üna strutüa ciütostu impurtante, in tu paize u cresceiva l'interesse pe'a [[Ballaneuo|pallanöu]], ch'a pigiava ciü atensiuin. A Pro Recco Calcio a l'ha zügou pe tante stagiuin in ti campiunè de livellu ciü bassu e sulu che in ti anni [[1968]], [[1971]] e [[1979]] a l'é muntà in tu campiunou de [[Promoçion (zeugo do ballon)|Prumusiun]] (che alantù u l'ea u livellu regiunale ciü ertu), pe finì tütte e votte a l'ürtimu postu e chinà de serie<ref name=":0" />.
=== A Ceive, Soi, Ausci, Bugiascu ===
E atre sucietè in tu sircundaiu nu l'han mai avüu ün gran svilüppu. U G.S. Sori u nu l'é mai stetu guei impurtante, mentre l'ACD Gurfu Paradizu, mensünà de d'atu, a zügava sulu che cu'i zuveni. De ciü, üna prezensa storica a l'é steta quella da Polispurtiva d[[A Ceive de Söi|a Ceive]] (''Polisportiva Pieve''), che però cumme u [[Söi|Soi]] a nu l'ha mai fetu di gran campiunè.
Interesante a l'é a storia du zögu du balun a [[Aosci|Ausci]]. A ditta [[Fulgorcavi]] de l'imprezaiu Aldo Dapelo, de [[Zena]], a l'aiva inandiou tante fabbriche da cavi da curente e du telefunu in te tütta l'Italia e, cumm'u l'ea tradisiun de quelli tempi, tütti sti impianti gh'aivan a sö squaddra du doppulavuru. A divixun de Ausci a l'é arivà in tu [[1965]] au livellu ciü ertu pe'a regiun (che aa giurnà d'ancö u saieva l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] ma che in ti [[Anni 1960|anni Sciüscianta]] a l'ea dita Primma Categuria e in ti [[Anni 1970|anni Setanta]] a Prumusiun), duv'a l'é restà finn-a in tu [[1971]].
U zögu du balun a [[Boggiasco|Bugiascu]] a s'é fetu cunusce in te di tempi ciü muderni. In tu [[1983]] u Bugiascu Puntettu (''Bogliasco Pontetto'') u l'é muntou pe'a primma votta in ta Prumusiun, che alantù a l'ea u mascimu livellu regiunale. U sö primmu annu a squaddra a l'ha finiu au primmu postu u girun B de Levante, pe muntà in te l'Interregiunale, ch'u curispundeiva aa [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]] d'ancö. Chinou turna in Prumusiun, u l'é restou in te stu campiunou finn-a au [[1989]]. Dau [[2005]], cu'u numme de U.S. Bugiascu (''US Bogliasco''), u l'é turnou in te l'Ecelensa, cumm'u s'ea cumensou a ciamà u mascimu livellu da regiun. L'annu doppu u l'é muntou de categuria ascì u G.S. Bugiascu '76 Emiliani (''G.S. Bogliasco '76 Emiliani''), ch'u s'é füzu cun l'atra squaddra de Bugiascu in te l'annu doppu. De stu moddu u l'é nasciüu u Bugiascu D'Albertis (''Bogliasco D'Albertis''), squaddra che pe di anni a l'é arivà in ta parte erta da clasifica, finn-a au pasaggiu in ta Serie D in tu [[2010]]-[[2011]]<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.dilettantissimo.tv/bogliasco-rapallo/|tìtolo=Bogliasco Rapallo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>.
=== U Sporting Reccu ===
A [[Recco|Reccu]] gh'ea però a vuluntè d'aveighe üna squaddra impurtante in tu balun ascì. In tu [[2011]] a Bugiascu d'Albertis a l'aiva guagnou u campiunou de [[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]], cu'u sircundaiu che cuscì u gh'aiva turna üna squaddra in ta [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]], a serie ciü erta pe'i diletanti, de livellu nasiunale. A squaddra, ch'a gh'aiva da zügà a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a s'é sarvà pe due anni de fia. In tu fratempu, a [[Rapallo|Rapallu]] se pruvava da di anni a mette insemme üna squaddra valida, e dunca in tu [[2013]] u l'é nasciüu da üna füxun u [[GSD RapalloBogliasco|Rapallobogliasco]], cu'u staddiu de cà a Rapallu. In te quella stagiun a squaddra a l'ha finiu in ta segunda puzisiun, pocu menu da prumusiun tra i prufesciunisti (defeti, daa Serie D u munta sulu che üna squaddra pe girun, levou quarche caxu)<ref name=":1" />.
A ogni moddu, l'asbriu u l'é finiu fitu, tantu che in ta stagiun [[2014]]-[[2015]] e in te quella [[2015]]-[[2016]] a sarvessa a nu l'é steta guei fassile. In ta stè du [[2016]] a famiggia Durio-Trani de Reccu, prupietaia de l'impreiza Teknoship, a l'ha pigiou a squaddra cun ün'uperasiun che pocu doppu a g'ha fetu acatà a [[Siena Football Club|Robur Siena]] ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2016/11/20/news/il-savona-nella-tanadello-sporting-reccoin-cerca-di-conferme-1.34774517/|tìtolo=Il Savona nella tana dello Sporting Recco in cerca di conferme|dæta=20 nuvembre 2016|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. A squaddra a l'ha cangiou de numme in te Sporting Reccu (''Sporting Recco''), cu'u giancu e u neigru pe culuri, che però a zügava a Santa Margaita, in quantu che u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|staddiu de San Roccu]] u l'ea serou. De quellu annu e squaddre da [[Liguria|Ligüria]] sun stete purtè dau girun A "piemunteize" au girun E "tuscan", ün cangiu ch'u l'ha detu di prublemi aa squaddra, ch'a l'é arivà penürtima. Cun st'exitu lì, a Sporting Reccu a l'ha finiu de existe pe vuluntè da sö dirigensa, che a ogni moddu a l'ha rispetou l'acordu de scitemà u staddiu de San Roccu.
=== A füxun in tu Gurfu Paradizu ===
[[Immaggine:Recco - Stadio San Rocco, Golfo Paradiso PRCA - Bogliasco (1).jpg|miniatura|Gurfu Paradizu PRCA-Bugiascu in tu staddiu de San Roccu]]
A ogni moddu u l'ea arivou u tempu de mette insemme ün prugettu ciü impurtante. U Camuggi-Avegnu u l'aiva truvou di acordi cu'a scöa de balun du Gurfu Paradizu de Soi e cu'a Pro Recco Calcio. St'inteiza a l'ha missu a dispuzisiun da squaddra ün staddiu ciü vixin e ciü adattu ai bezögni da sucietè, saieva a dì u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|Staddiu San Roccu de Reccu]], e üna scöa de balun ciü grande, cu'e sustanse da sucietè che sun vegnüe ciü impurtanti.
In tu [[2015]] l'ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno a l'ha dunque cumensou a sö primma stagiun in ta [[Promoçion (zeugo do ballon)|Prumusiun]] (2° livellu), in tu girun du Levante. U nu l'é stetu ün gran campiunou, cu'a squaddra ch'a l'é arivà ürtima, a ün sulu puntu dau [[Ceparana Calcio|Ceparann-a]] e dau [[USD Canaletto Sepor|Canalettu]] de [[A Spèza|Spezza]]. A ogni moddu, a squaddra a s'é megiu batüa in tu campiunou de Primma Categuria [[2016]]-[[2017]] (3° livellu), pe finì pe primma cun 73 punti davanti a l'[[Unione Sampierdarenese]], a 64 punti, e au [[Sporting Club Aurora 1975|SC Aurora]] de [[Sestri Levante]]. U campiunou doppu, in Prumusiun, u l'é finiu ben megiu, tantu ch'a l'é arivà tersa davanti au [[ASD Rivasamba HCA|Rivasamba]] e deré sulu che a l'[[USD Angelo Baiardo|Angelo Baiardo]] de Terpi e a l'[[Athletic Club Liberi]] de [[Arbâ|Arbà]], due squaddre de [[Zena]]. Doppu gh'é stetu de stagiuin ciütostu bunn-e e u Covid ch'u l'ha fermou i campiunè finn-a aa stagiun [[2021]]-[[2022]], quandu a squaddra a l'é arivà au segundu postu, cun duì punti de menu da "[[ASD Forza e Coraggio|Forza e Coraggio]]" d[[E Grassie (Portivene)|e Grassie]] de [[Pòrtivene|Portuvenere]] e davanti aa [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]]. Pe muntà de categuria serviva però u primmu postu, puzisiun ch'a l'é steta aciapà in ta stagiun [[2022]]-[[2023]], quandu u Golfo Paradiso PRCA u l'ha guagnou u campiunou, turna davanti aa Sammargheritese.
U campiunou de [[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] 2023-2024 (1° livellu), ch'u cruviva tüttu u teritoiu da regiun, u cumprendeiva: l'[[USD Angelo Baiardo|Angelo Baiardo]] de [[Zena]]-Terpi, u [[Arensen Bòrgorosso|Rensen]], l'[[Athletic Club Liberi|Athletic Club Albaro]], u [[Busalla Calcio 1909|Büzalla]], a [[Associazione Sportiva Dilettantistica Cairese|Cairese]] (de [[Còiri|Cairu]]), u [[Campomorone Sant'Olcese|Campomorone-Sant'Olcese]], u [[ASD Forza e Coraggio|Forza e Coraggio]] d[[E Grassie (Portivene)|e Grassie]] de [[Pòrtivene|Portuvenere]], u [[ASD Genova Calcio|Genova]] (squaddra ch'a se tröva pe'u ciü in sciu teritoiu de [[Cornigén|Curnigen]]), l'[[Associazione Sportiva Dilettantistica Imperia|Imperia]], u [[ASD Pietra Ligure 1956|Pietra Ligure]], u [[ASD Rivasamba HCA|Rivasamba]] de [[Sestri Levante]]-[[Riva Triguzu]], a [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]], u [[Serra Riccò 1971|Serra Riccò]], u [[ASD Sporting Taggia Sanremo|Taggia]] e a [[Voltrese Vultur]]. Stu campiunou u l'é finiu cu'a sarvessa ai meximi punti de atre squaddre, davanti, turna, aa Sammargheritese, ch'a l'é chinà de categuria. De lì u Gurfu Paradizu u l'ha sercou de lungu e u serca ancun da stabilitè.
=== E atre ativitè ===
A sucietè du Gurfu Paradizu a l'é andeta avanti cu'u sö travaggiu pe vegnì ciü forte, tantu pe quantu u tucca a primma squaddra che pe'e [[Staddiu San Roccu (Reccu)|strutüe de San Roccu]] e dinturni (döviè dae atre sucietè du teritoiu ascì) e ancun pe'e ativitè cu'i zuveni. Pe questi a l'é impurtante a prezensa du [[Francesco Flachi]], ch'u l'é stetu ün zügou du balun e che dau [[2023]] u l'é ün diretù spurtivu di juniores.
A ogni moddu, fra [[Camuggi]] e [[Recco|Reccu]], gh'é stetu di raporti diferenti versu a squaddra. A vuluntè de mette insemme üna furmasiun ciü forte a nu l'ha fetu ciü muntà finn-a aa primma squaddra di züguei, ascì se du postu. D'atra parte, fra i tifuxi, i ciü tanti ean de Reccu, mentre i camugin gh'andavan aprövu de menu. Pe tütte ste raxuin, cu'u tempu l'é nasciüu de atre sucietè in tu sircundaiu, cun di raporti diferenti versu u Gurfu Paradizu PRCA.
Di zuveni e de famigge, tantu de Camuggi che de Reccu, han pensou de fundà üna növa sucietè, a [[ASD Reccu 2019]] (''ASD Recco 2019''), cun culuri u giancu e u russu e iscrita au campiunou de [[Tersa Categoria|Tersa Categuria]], u ciü bassu de tütti. Tempu de quarch'annu, dau [[2024]], u l'é stetu fundou u [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), grassie a ün acordiu cu'u Gurfu Paradizu perché a funsiunn-e cumme squaddra ligà a questa e cumme centru pe mette insemme i zuveni de l'under 25<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/sport/calcio/camogli-nuova-squadra-calcio.html|tìtolo=Camogli, dopo anni torna la squadra di calcio in Terza Categoria: "Iniziativa dei giovani"|dæta=7 lüggiu 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>.
== Culuri e simbuli ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
AS Camogli.jpg|U stemma de l'AS Camogli
ASD Avegno Calcio.jpg|ASD Avegno Calcio
Golfo Paradiso ACD.png|Stemma du Golfo Paradiso ACD
Pro Recco Calcio 1913.png|Stemma du Pro Recco Calcio 1913
ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno.png|Stemma de l'ASD Golfo Paradiso PRCA
</gallery>
Tütte e vege squaddre l'aivan ün sö stemma e di culuri da sucietè, ch'ean lighè au sö teritoiu.
Tantu a Pro Recco che l'AS Camuggi döviavan pe culuri quelli de rispetive squaddre de pallanöu. A Pro Recco, giancu-blö, a l'aiva in sciu sö stemma ün dizegnu da ture-faru du portu. U Camuggi, giancu-neigru, u l'aiva ün stemma cun de unde, mentre a sö gagliardettu u nu gh'aiva di atri elementi distintivi. L'Avegnu, ch'u l'ea turna de giancu-blö, u l'aiva missu in tu sö stemma üna campann-a cu'u bataggiu, cun riferimentu aa tradisiun antiga de campann-e in tu sö teritoiu.
A campann-a a l'é steta repigià in tu stemma e in ti simbuli du Camuggi-Avegnu. Sta sucietè, ch'a l'aiva cumensou a dövià pe culuri u neigru, u giancu e u blö, a l'aiva in tu sö stemma üna banda verticale pe ciascunn-a de ste tinte, cun in simma a campann-a d'ou cun drentu üna futugrafia du [[Castellu du Dragun (Camuggi)|Castellu du Dragun]], de [[Camuggi]].
U növu Gurfu Paradizu u l'ha repigiou i culuri da sucietè de primma (sciben che cu'u tempu u s'é mesciou ün po' cu'u neigru e adöviou ciü u giancu e u blö), pe serne cumme stemma u prufì du [[Munte de Portufin]] finn-a a [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], cumme se vedde vegnindune da [[Söi|Soi]], dizegnou in neigru. De sutta questu gh'ea du blö pe'u mà, mentre in simma, in tu sé, gh'ea ün [[Ochin de mâ|ochin de mà]] de neigru ch'u xöa in sciu giancu e, in scia sinistra du stemma, ün balun. In te l'ucaxun di dex'anni da squaddra, a sucietè a l'ha cangiou u stemma metendughe u dizegnu de ün [[drafin]]. Questu u se truvava zà in tu stemma tundu da scöa de balun du Gurfu Paradizu de Soi, sciben che quella sucietè a döviesse pe culuri u gianu e u verde.
== Crunulugia ==
* 2015 Fundasiun
* 2015-2016 16° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u l'é retrucessu in ta [[Primma Categuria]]
* 2016-2017 1° in tu girun C de [[Primma Categoria Liguria|Primma Categuria da Ligüria]], u l'é prumossu in ta [[Promoçion Liguria|Prumusiun]]
* 2017-2018 3° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u guagna i playoff cuntr'au [[ASD Rivasamba HCA|Rivasamba]]
* 2018-2019 6° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]]
* 2019-2020 4° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], campiunou blucou pe'u Covid-19
* 2020-2021 u resta in tu campiunou de [[Promoçion Liguria|Prumusiun]]
* 2021-2022 2° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u guagna i playoff cuntr'aa [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]]
* 2022-2023 1° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u l'é prumossu in te l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa]]
* 2023-2024 13° in tu girun ünicu de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]]
* 2024-2025 8° in tu girun ünicu de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]]
* 2025-2026 in tu girun ünicu de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]]
== Notte ==
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://golfoparadisocalcio2015.webnode.it/|tìtolo=Scitu da squaddra|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
99yxr9edwooq31umlt2npd7jerda2gf
270147
270146
2026-05-31T09:51:17Z
N.Longo
12052
270147
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno
|var-ségni_distintîvi = Segni distintivi
|var-câza = Cà
|var-trasfèrta = Trasferta
|var-socjêtæ = Sucietè
|var-çitæ = Sitè
|çitæ = {{Scìnbolo|Recco-Stemma.svg}} [[Recco|Reccu]]
|var-naçión = Nasiun
|naçión = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]]
|confederaçión = UEFA
|var-federaçión = Federasiun
|federaçión = {{Bandêa|ITA}} FIGC
|var-canpionòu = Campiunou
|canpionòu = [[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]]
|var-fondaçión = Fundasiun
|ànnofondaçión = 2015
|var-prescidénte = Prescidente
|prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Agostino Revello
|var-alenatô = Alenatù
|alenatô = {{Bandêa|ITA}} Gianluigi Bianco
|var-stàdio = Staddiu
|stàdio = Staddiu de San Roccu
|var-scîto = Scitu
|var-tìtoli_regionâli = Tituli regiunali
|tìtoli regionâli = 1 [[Prumusiun da Ligüria|Prumusiun Ligüria]]<br />1 [[Primma Categuria da Ligüria|Primma Categuria Ligüria]]
}}
L'​'''ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''', megiu cunusciüa cumme '''Golfo Paradiso PRCA''', '''Golfo Paradiso''' o sulu che '''Golfo''' ascì, a l'é üna squaddra de zögu du balun ch'a raprezenta i Cumüni de [[Avëgno|Avegnu]], [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]] e [[Söi|Soi]]. A sede da squaddra a l'é a [[Recco|Reccu]], duve a l'é de cà in tu staddiu de San Roccu.
== Storia ==
=== U zögu du balun in tu Gurfu Paradizu ===
In ti anni avanti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]], in ti Cumüni du sircundaiu han cumensou a nasce de squaddre de zögu du balun, cumme in tu [[Tigülliu]] e in ta parte de [[Rivêa|Rivea]] sutta a [[Zena]]. A ogni moddu, i limiti du teritoiu aivan cumplicou i prugetti de di campi da zögu fissi, levou quellu de Reccu, missu lungu u sö fusou. De ciü, in te sti posti u mancava de spessu e forse pe mette insemme üna squaddra ünica ch'a l'andesse ciü avanti de polispurtive, ae furmasiuin du doppulavuru o de quelle lighè a de asuciasiuin. Ciü che stu fetu, alantù in te sti posti u l'ea ben praticou a pallanöu, e dunca tante atensiuin l'ean dedichè a st'atru genere de sucietè. Pe du restu, au de là du [[Munte de Portufin]] gh'ea de squaddre cumme a [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]] (dita ascì Tigullio), u [[Rapallo Ruentes 1914|Rapallo]], l'[[Virtus Entella|Entella]], a [[Lavagnese 1919|Lavagnese]] e u [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]], che zögavan zà in ti campiunè de livellu nasiunale. A Zena, ciü che u [[Zena (Genoa CFC)|Genoa]] e l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]] gh'ea benben de squaddre in ti quarté, tantu du punente ([[Associazione Calcio Sampierdarenese|Sampierdarenese]], [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]]) che in tu centru e in te l'entrutera ([[Spes Football Club|SPES]], [[Sport Club Molassana Boero 1918|Muasann-a]]) e in tu levante (Arbà, [[Quarto Football Club|Quartu]]). Nu gh'ea dunca guei de spassiu pe fà cresce u zögu du balun in tu [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], ancun de ciü pe'u fetu ch'u l'ea spartiu fra ciü squaddre.
=== ASD Camuggi-Avegnu ===
Üna primma mensiun da squaddra de [[Camuggi]] a se tröva in tu [[1918]], cun de partie cuntr'ae squaddre de [[Rapallo|Rapallu]], de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e de [[Lavagna]]. A ogni moddu, a Camuggi gh'ea ciü squaddre in ativitè, a cumensà daa divixun pe'u zögu du balun da [[Rari Nantes Camogli|Rari Nantes]], ben ciü forte e ativa in ta pallanöu, e ancun e squaddre d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] o quelle lighè a de asuciasiuin, di enti e de impreize. Sulu che in tu [[1976]] de squaddre du postu han decizu de mettise insemme in te l'AS Camuggi (''AS Camogli''), mentre a Rutese a l'é andeta avanti a zügà pe sö cuntu<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/associazioni/index/dettaglio/associazione/4|tìtolo=Associazione: A.S.D. Camogli|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. L'Asuciasiun Spurtiva, che pe culuri a mustrava u giancu e u neigru, in tu [[2006]] a l'ha cangiou de numme in te ASD Camuggi (''ASD Camogli'')<ref>{{Çitta web|url=https://files.figc.it/version/c:YTE0MmFjYjAtNmU3ZS00:ODk0MjdhNGEtNmViNy00/C_2_ContenutoGenerico_6866_lstAllegati_Allegato1_upfAllegato.pdf|tìtolo=Cambio di denominazione sociale|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>, pe arivà in tu [[2011]] finn-a au livellu da [[Promoçion (zeugo do ballon)|Prumusiun]], u ciü ertu che alantù a l'avesse mai zügou. A Rutese, invece, a s'é füza in ti [[Anni 1990|anni Novanta]] cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu, pe muntà sutt'au numme de Grassorutese finn-a in tu campiunou de [[Serie D (zeugo do ballon)|Ecelensa]]. Però, quandu a squaddra a l'é turnà ae sö urigine a Rapallu, l'ativitè spurtiva aa Rüa a l'ha ciantou lì.
Finn-a in tu paize de [[Avëgno|Avegnu]], de d'atu a [[Recco|Reccu]], se tegniva de votte di turnei tra ciü squaddre, ben che nu aivan de strutüe fisse. In tu [[1998]] u l'é stetu fundou l'ASD Avegnu (''ASD Avegno''), che pe culuri u l'aiva sernüu u giancu e u blö, e in tu [[2011]] u l'é riusciu a muntà finn-a au campiunou de [[Primma Categoria|Primma Categuria]]. E squaddre de Camuggi e de Avegnu han fetu da fadiga a zügà e sö partie, rispetivamente, a [[Söi|Soi]] e a Rapallu. Cumme l'é arivou a sarvessa, in ta stè du [[2012]] e due squaddre han decizu de mettise insemme in te ünn-a sula, e cuscì u l'é nasciüu l'ASD Camuggi Avegnu Gurfu Paradizu (''ASD Camogli Avegno Golfo Paradiso''). L'azunta du numme da regiun a vueiva spuncià da sübitu pe mette insemme üna squaddra forte, ciü che tià sciü üna scöa de balun ünica pe tüttu u sircundaiu. Pe sta raxun chi se vueiva che in tu prugettu u l'intresse l'ACD Gorfu Paradizu (''ACD Golfo Paradiso'') de Soi, üna squaddra ch'a l'ea in ativitè sulu che cu'i figiö, ma aa fin u nu se n'é fetu ninte<ref>{{Çitta web|url=https://www.facebook.com/p/ASD-AVEGNO-CALCIO-100069571251079/|tìtolo=A.S.D. AVEGNO CALCIO|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>.
[[Immaggine:Teriasca (Sori) - Campo sportivo Rio Cortino.jpg|miniatura|Vista du staddiu de Teiasca|sinistra]]
U Camuggi-Avegnu, ch'u l'ea de cà au staddiu de [[Teiasca]], a Soi, u l'ha cumensou a zügà in ta Prumusiun in te l'annu spurtivu [[2012]]-[[2013]]. In ti trei anni doppu a squaddra a s'é sarvà pe due votte sensa guei prublemi (sübitu intrà in ti playoff au primmu annu), e sulu che üna stagiun a l'ha avüu da zügà i playout, sarvanduse.
=== A Pro Recco ===
A Pro Recco Calcio a l'é nasciüa in tu [[1913]] pe vuluntè de ün gruppu de zuveni rechelin che zügavan a di sport diferenti. Propiu in te quell'annu, tütte e squaddre se sun misse insemme in ta növa Polisportiva Pro Recco, cu'u nutaiu Marana cumme prescidente, che poi u l'é stetu u scindicu de [[Recco|Reccu]]. A l'imprinsippiu, u campu da balun u se truvava in tu quarté di Orti, avanti ch'u fuise fabricou, in tu [[1933]], u növu campu in tu quarté de San Roccu. De stu moddu, Reccu u l'aiva ün sö campu ma, cu'i danni di [[Bumbardamentu de Reccu|bumbardamenti ingreixi]] au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], s'é fermou tüttu<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://prolocorecco.it/sport/associazioni-sportive/il-calcio-a-recco|tìtolo=Il Calcio a Recco|outô=Pro Loco Recco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>.
In tu doppuguera a squaddra de Reccu a s'é repigià fitu, tantu che in tu [[1947]] a l'ha uspitou i zuveni du [[Zena (Genoa CFC)|Genoa]] e in tu [[1950]] a l'é arivà au quartu livellu nasiunale du zögu du balun, aa giurnà d'ancö a [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]]. Sciben che a squaddra a l'aiva a dispuzisiun u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|campu de San Roccu]], üna strutüa ciütostu impurtante, in tu paize u cresceiva l'interesse pe'a [[Ballaneuo|pallanöu]], ch'a pigiava ciü atensiuin. A Pro Recco Calcio a l'ha zügou pe tante stagiuin in ti campiunè de livellu ciü bassu e sulu che in ti anni [[1968]], [[1971]] e [[1979]] a l'é muntà in tu campiunou de [[Promoçion (zeugo do ballon)|Prumusiun]] (che alantù u l'ea u livellu regiunale ciü ertu), pe finì tütte e votte a l'ürtimu postu e chinà de serie<ref name=":0" />.
=== A Ceive, Soi, Ausci, Bugiascu ===
E atre sucietè in tu sircundaiu nu l'han mai avüu ün gran svilüppu. U G.S. Sori u nu l'é mai stetu guei impurtante, mentre l'ACD Gurfu Paradizu, mensünà de d'atu, a zügava sulu che cu'i zuveni. De ciü, üna prezensa storica a l'é steta quella da Polispurtiva d[[A Ceive de Söi|a Ceive]] (''Polisportiva Pieve''), che però cumme u [[Söi|Soi]] a nu l'ha mai fetu di gran campiunè.
Interesante a l'é a storia du zögu du balun a [[Aosci|Ausci]]. A ditta [[Fulgorcavi]] de l'imprezaiu Aldo Dapelo, de [[Zena]], a l'aiva inandiou tante fabbriche da cavi da curente e du telefunu in te tütta l'Italia e, cumm'u l'ea tradisiun de quelli tempi, tütti sti impianti gh'aivan a sö squaddra du doppulavuru. A divixun de Ausci a l'é arivà in tu [[1965]] au livellu ciü ertu pe'a regiun (che aa giurnà d'ancö u saieva l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] ma che in ti [[Anni 1960|anni Sciüscianta]] a l'ea dita Primma Categuria e in ti [[Anni 1970|anni Setanta]] a Prumusiun), duv'a l'é restà finn-a in tu [[1971]].
U zögu du balun a [[Boggiasco|Bugiascu]] a s'é fetu cunusce in te di tempi ciü muderni. In tu [[1983]] u Bugiascu Puntettu (''Bogliasco Pontetto'') u l'é muntou pe'a primma votta in ta Prumusiun, che alantù a l'ea u mascimu livellu regiunale. U sö primmu annu a squaddra a l'ha finiu au primmu postu u girun B de Levante, pe muntà in te l'Interregiunale, ch'u curispundeiva aa [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]] d'ancö. Chinou turna in Prumusiun, u l'é restou in te stu campiunou finn-a au [[1989]]. Dau [[2005]], cu'u numme de U.S. Bugiascu (''US Bogliasco''), u l'é turnou in te l'Ecelensa, cumm'u s'ea cumensou a ciamà u mascimu livellu da regiun. L'annu doppu u l'é muntou de categuria ascì u G.S. Bugiascu '76 Emiliani (''G.S. Bogliasco '76 Emiliani''), ch'u s'é füzu cun l'atra squaddra de Bugiascu in te l'annu doppu. De stu moddu u l'é nasciüu u Bugiascu D'Albertis (''Bogliasco D'Albertis''), squaddra che pe di anni a l'é arivà in ta parte erta da clasifica, finn-a au pasaggiu in ta Serie D in tu [[2010]]-[[2011]]<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.dilettantissimo.tv/bogliasco-rapallo/|tìtolo=Bogliasco Rapallo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>.
=== U Sporting Reccu ===
A [[Recco|Reccu]] gh'ea però a vuluntè d'aveighe üna squaddra impurtante in tu balun ascì. In tu [[2011]] a Bugiascu d'Albertis a l'aiva guagnou u campiunou de [[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]], cu'u sircundaiu che cuscì u gh'aiva turna üna squaddra in ta [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]], a serie ciü erta pe'i diletanti, de livellu nasiunale. A squaddra, ch'a gh'aiva da zügà a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a s'é sarvà pe due anni de fia. In tu fratempu, a [[Rapallo|Rapallu]] se pruvava da di anni a mette insemme üna squaddra valida, e dunca in tu [[2013]] u l'é nasciüu da üna füxun u [[GSD RapalloBogliasco|Rapallobogliasco]], cu'u staddiu de cà a Rapallu. In te quella stagiun a squaddra a l'ha finiu in ta segunda puzisiun, pocu menu da prumusiun tra i prufesciunisti (defeti, daa Serie D u munta sulu che üna squaddra pe girun, levou quarche caxu)<ref name=":1" />.
A ogni moddu, l'asbriu u l'é finiu fitu, tantu che in ta stagiun [[2014]]-[[2015]] e in te quella [[2015]]-[[2016]] a sarvessa a nu l'é steta guei fassile. In ta stè du [[2016]] a famiggia Durio-Trani de Reccu, prupietaia de l'impreiza Teknoship, a l'ha pigiou a squaddra cun ün'uperasiun che pocu doppu a g'ha fetu acatà a [[Siena Football Club|Robur Siena]] ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2016/11/20/news/il-savona-nella-tanadello-sporting-reccoin-cerca-di-conferme-1.34774517/|tìtolo=Il Savona nella tana dello Sporting Recco in cerca di conferme|dæta=20 nuvembre 2016|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. A squaddra a l'ha cangiou de numme in te Sporting Reccu (''Sporting Recco''), cu'u giancu e u neigru pe culuri, che però a zügava a Santa Margaita, in quantu che u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|staddiu de San Roccu]] u l'ea serou. De quellu annu e squaddre da [[Liguria|Ligüria]] sun stete purtè dau girun A "piemunteize" au girun E "tuscan", ün cangiu ch'u l'ha detu di prublemi aa squaddra, ch'a l'é arivà penürtima. Cun st'exitu lì, a Sporting Reccu a l'ha finiu de existe pe vuluntè da sö dirigensa, che a ogni moddu a l'ha rispetou l'acordu de scitemà u staddiu de San Roccu.
=== A füxun in tu Gurfu Paradizu ===
[[Immaggine:Recco - Stadio San Rocco, Golfo Paradiso PRCA - Bogliasco (1).jpg|miniatura|Gurfu Paradizu PRCA-Bugiascu in tu staddiu de San Roccu]]
A ogni moddu u l'ea arivou u tempu de mette insemme ün prugettu ciü impurtante. U Camuggi-Avegnu u l'aiva truvou di acordi cu'a scöa de balun du Gurfu Paradizu de Soi e cu'a Pro Recco Calcio. St'inteiza a l'ha missu a dispuzisiun da squaddra ün staddiu ciü vixin e ciü adattu ai bezögni da sucietè, saieva a dì u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|Staddiu San Roccu de Reccu]], e üna scöa de balun ciü grande, cu'e sustanse da sucietè che sun vegnüe ciü impurtanti.
In tu [[2015]] l'ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno a l'ha dunque cumensou a sö primma stagiun in ta [[Promoçion (zeugo do ballon)|Prumusiun]] (2° livellu), in tu girun du Levante. U nu l'é stetu ün gran campiunou, cu'a squaddra ch'a l'é arivà ürtima, a ün sulu puntu dau [[Ceparana Calcio|Ceparann-a]] e dau [[USD Canaletto Sepor|Canalettu]] de [[A Spèza|Spezza]]. A ogni moddu, a squaddra a s'é megiu batüa in tu campiunou de Primma Categuria [[2016]]-[[2017]] (3° livellu), pe finì pe primma cun 73 punti davanti a l'[[Unione Sampierdarenese]], a 64 punti, e au [[Sporting Club Aurora 1975|SC Aurora]] de [[Sestri Levante]]. U campiunou doppu, in Prumusiun, u l'é finiu ben megiu, tantu ch'a l'é arivà tersa davanti au [[ASD Rivasamba HCA|Rivasamba]] e deré sulu che a l'[[USD Angelo Baiardo|Angelo Baiardo]] de Terpi e a l'[[Athletic Club Liberi]] de [[Arbâ|Arbà]], due squaddre de [[Zena]]. Doppu gh'é stetu de stagiuin ciütostu bunn-e e u Covid ch'u l'ha fermou i campiunè finn-a aa stagiun [[2021]]-[[2022]], quandu a squaddra a l'é arivà au segundu postu, cun duì punti de menu da "[[ASD Forza e Coraggio|Forza e Coraggio]]" d[[E Grassie (Portivene)|e Grassie]] de [[Pòrtivene|Portuvenere]] e davanti aa [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]]. Pe muntà de categuria serviva però u primmu postu, puzisiun ch'a l'é steta aciapà in ta stagiun [[2022]]-[[2023]], quandu u Golfo Paradiso PRCA u l'ha guagnou u campiunou, turna davanti aa Sammargheritese.
U campiunou de [[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] 2023-2024 (1° livellu), ch'u cruviva tüttu u teritoiu da regiun, u cumprendeiva: l'[[USD Angelo Baiardo|Angelo Baiardo]] de [[Zena]]-Terpi, u [[Arensen Bòrgorosso|Rensen]], l'[[Athletic Club Liberi|Athletic Club Albaro]], u [[Busalla Calcio 1909|Büzalla]], a [[Associazione Sportiva Dilettantistica Cairese|Cairese]] (de [[Còiri|Cairu]]), u [[Campomorone Sant'Olcese|Campomorone-Sant'Olcese]], u [[ASD Forza e Coraggio|Forza e Coraggio]] d[[E Grassie (Portivene)|e Grassie]] de [[Pòrtivene|Portuvenere]], u [[ASD Genova Calcio|Genova]] (squaddra ch'a se tröva pe'u ciü in sciu teritoiu de [[Cornigén|Curnigen]]), l'[[Associazione Sportiva Dilettantistica Imperia|Imperia]], u [[ASD Pietra Ligure 1956|Pietra Ligure]], u [[ASD Rivasamba HCA|Rivasamba]] de [[Sestri Levante]]-[[Riva Triguzu]], a [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]], u [[Serra Riccò 1971|Serra Riccò]], u [[ASD Sporting Taggia Sanremo|Taggia]] e a [[Voltrese Vultur]]. Stu campiunou u l'é finiu cu'a sarvessa ai meximi punti de atre squaddre, davanti, turna, aa Sammargheritese, ch'a l'é chinà de categuria. De lì u Gurfu Paradizu u l'ha sercou de lungu e u serca ancun da stabilitè.
=== E atre ativitè ===
A sucietè du Gurfu Paradizu a l'é andeta avanti cu'u sö travaggiu pe vegnì ciü forte, tantu pe quantu u tucca a primma squaddra che pe'e [[Staddiu San Roccu (Reccu)|strutüe de San Roccu]] e dinturni (döviè dae atre sucietè du teritoiu ascì) e ancun pe'e ativitè cu'i zuveni. Pe questi a l'é impurtante a prezensa du [[Francesco Flachi]], ch'u l'é stetu ün zügou du balun e che dau [[2023]] u l'é ün diretù spurtivu di juniores.
A ogni moddu, fra [[Camuggi]] e [[Recco|Reccu]], gh'é stetu di raporti diferenti versu a squaddra. A vuluntè de mette insemme üna furmasiun ciü forte a nu l'ha fetu ciü muntà finn-a aa primma squaddra di züguei, ascì se du postu. D'atra parte, fra i tifuxi, i ciü tanti ean de Reccu, mentre i camugin gh'andavan aprövu de menu. Pe tütte ste raxuin, cu'u tempu l'é nasciüu de atre sucietè in tu sircundaiu, cun di raporti diferenti versu u Gurfu Paradizu PRCA.
Di zuveni e de famigge, tantu de Camuggi che de Reccu, han pensou de fundà üna növa sucietè, a [[ASD Reccu 2019]] (''ASD Recco 2019''), cun culuri u giancu e u russu e iscrita au campiunou de [[Tersa Categoria|Tersa Categuria]], u ciü bassu de tütti. Tempu de quarch'annu, dau [[2024]], u l'é stetu fundou u [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), grassie a ün acordiu cu'u Gurfu Paradizu perché a funsiunn-e cumme squaddra ligà a questa e cumme centru pe mette insemme i zuveni de l'under 25<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/sport/calcio/camogli-nuova-squadra-calcio.html|tìtolo=Camogli, dopo anni torna la squadra di calcio in Terza Categoria: "Iniziativa dei giovani"|dæta=7 lüggiu 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>.
== Culuri e simbuli ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
AS Camogli.jpg|U stemma de l'AS Camogli
ASD Avegno Calcio.jpg|ASD Avegno Calcio
Golfo Paradiso ACD.png|Stemma du Golfo Paradiso ACD
Pro Recco Calcio 1913.png|Stemma du Pro Recco Calcio 1913
ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno.png|Stemma de l'ASD Golfo Paradiso PRCA
</gallery>
Tütte e vege squaddre l'aivan ün sö stemma e di culuri da sucietè, ch'ean lighè au sö teritoiu.
Tantu a Pro Recco che l'AS Camuggi döviavan pe culuri quelli de rispetive squaddre de pallanöu. A Pro Recco, giancu-blö, a l'aiva in sciu sö stemma ün dizegnu da ture-faru du portu. U Camuggi, giancu-neigru, u l'aiva ün stemma cun de unde, mentre a sö gagliardettu u nu gh'aiva di atri elementi distintivi. L'Avegnu, ch'u l'ea turna de giancu-blö, u l'aiva missu in tu sö stemma üna campann-a cu'u bataggiu, cun riferimentu aa tradisiun antiga de campann-e in tu sö teritoiu.
A campann-a a l'é steta repigià in tu stemma e in ti simbuli du Camuggi-Avegnu. Sta sucietè, ch'a l'aiva cumensou a dövià pe culuri u neigru, u giancu e u blö, a l'aiva in tu sö stemma üna banda verticale pe ciascunn-a de ste tinte, cun in simma a campann-a d'ou cun drentu üna futugrafia du [[Castellu du Dragun (Camuggi)|Castellu du Dragun]], de [[Camuggi]].
U növu Gurfu Paradizu u l'ha repigiou i culuri da sucietè de primma (sciben che cu'u tempu u s'é mesciou ün po' cu'u neigru e adöviou ciü u giancu e u blö), pe serne cumme stemma u prufì du [[Munte de Portufin]] finn-a a [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], cumme se vedde vegnindune da [[Söi|Soi]], dizegnou in neigru. De sutta questu gh'ea du blö pe'u mà, mentre in simma, in tu sé, gh'ea ün [[Ochin de mâ|ochin de mà]] de neigru ch'u xöa in sciu giancu e, in scia sinistra du stemma, ün balun. In te l'ucaxun di dex'anni da squaddra, a sucietè a l'ha cangiou u stemma metendughe u dizegnu de ün [[drafin]]. Questu u se truvava zà in tu stemma tundu da scöa de balun du Gurfu Paradizu de Soi, sciben che quella sucietè a döviesse pe culuri u gianu e u verde.
== Crunulugia ==
* 2015 Fundasiun
* 2015-2016 16° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u l'é retrucessu in ta [[Primma Categuria]]
* 2016-2017 1° in tu girun C de [[Primma Categoria Liguria|Primma Categuria da Ligüria]], u l'é prumossu in ta [[Promoçion Liguria|Prumusiun]]
* 2017-2018 3° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u guagna i playoff cuntr'au [[ASD Rivasamba HCA|Rivasamba]]
* 2018-2019 6° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]]
* 2019-2020 4° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], campiunou blucou pe'u Covid-19
* 2020-2021 u resta in tu campiunou de [[Promoçion Liguria|Prumusiun]]
* 2021-2022 2° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u guagna i playoff cuntr'aa [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]]
* 2022-2023 1° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u l'é prumossu in te l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa]]
* 2023-2024 13° in tu girun ünicu de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]]
* 2024-2025 8° in tu girun ünicu de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]]
* 2025-2026 in tu girun ünicu de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]]
== Notte ==
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://golfoparadisocalcio2015.webnode.it/|tìtolo=Scitu da squaddra|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
fzgkeo5edw5qkdag9z3fln39cxk6t4v
270148
270147
2026-05-31T09:56:57Z
N.Longo
12052
270148
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno
|var-ségni_distintîvi = Segni distintivi
|var-câza = Cà
|var-trasfèrta = Trasferta
|var-socjêtæ = Sucietè
|var-çitæ = Sitè
|çitæ = {{Scìnbolo|Recco-Stemma.svg}} [[Recco|Reccu]]
|var-naçión = Nasiun
|naçión = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]]
|var-confederaçión = Cunfederasiun
|confederaçión = UEFA
|var-federaçión = Federasiun
|federaçión = {{Bandêa|ITA}} FIGC
|var-canpionòu = Campiunou
|canpionòu = [[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]]
|var-fondaçión = Fundasiun
|ànnofondaçión = 2015
|var-prescidénte = Prescidente
|prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Agostino Revello
|var-alenatô = Alenatù
|alenatô = {{Bandêa|ITA}} Gianluigi Bianco
|var-stàdio = Staddiu
|stàdio = Staddiu de San Roccu
|var-scîto = Scitu
|var-tìtoli_regionâli = Tituli regiunali
|tìtoli regionâli = 1 [[Prumusiun da Ligüria|Prumusiun Ligüria]]<br />1 [[Primma Categuria da Ligüria|Primma Categuria Ligüria]]
}}
L'​'''ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''', megiu cunusciüa cumme '''Golfo Paradiso PRCA''', '''Golfo Paradiso''' o sulu che '''Golfo''' ascì, a l'é üna squaddra de zögu du balun ch'a raprezenta i Cumüni de [[Avëgno|Avegnu]], [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]] e [[Söi|Soi]]. A sede da squaddra a l'é a [[Recco|Reccu]], duve a l'é de cà in tu staddiu de San Roccu.
== Storia ==
=== U zögu du balun in tu Gurfu Paradizu ===
In ti anni avanti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]], in ti Cumüni du sircundaiu han cumensou a nasce de squaddre de zögu du balun, cumme in tu [[Tigülliu]] e in ta parte de [[Rivêa|Rivea]] sutta a [[Zena]]. A ogni moddu, i limiti du teritoiu aivan cumplicou i prugetti de di campi da zögu fissi, levou quellu de Reccu, missu lungu u sö fusou. De ciü, in te sti posti u mancava de spessu e forse pe mette insemme üna squaddra ünica ch'a l'andesse ciü avanti de polispurtive, ae furmasiuin du doppulavuru o de quelle lighè a de asuciasiuin. Ciü che stu fetu, alantù in te sti posti u l'ea ben praticou a pallanöu, e dunca tante atensiuin l'ean dedichè a st'atru genere de sucietè. Pe du restu, au de là du [[Munte de Portufin]] gh'ea de squaddre cumme a [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]] (dita ascì Tigullio), u [[Rapallo Ruentes 1914|Rapallo]], l'[[Virtus Entella|Entella]], a [[Lavagnese 1919|Lavagnese]] e u [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]], che zögavan zà in ti campiunè de livellu nasiunale. A Zena, ciü che u [[Zena (Genoa CFC)|Genoa]] e l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]] gh'ea benben de squaddre in ti quarté, tantu du punente ([[Associazione Calcio Sampierdarenese|Sampierdarenese]], [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]]) che in tu centru e in te l'entrutera ([[Spes Football Club|SPES]], [[Sport Club Molassana Boero 1918|Muasann-a]]) e in tu levante (Arbà, [[Quarto Football Club|Quartu]]). Nu gh'ea dunca guei de spassiu pe fà cresce u zögu du balun in tu [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], ancun de ciü pe'u fetu ch'u l'ea spartiu fra ciü squaddre.
=== ASD Camuggi-Avegnu ===
Üna primma mensiun da squaddra de [[Camuggi]] a se tröva in tu [[1918]], cun de partie cuntr'ae squaddre de [[Rapallo|Rapallu]], de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e de [[Lavagna]]. A ogni moddu, a Camuggi gh'ea ciü squaddre in ativitè, a cumensà daa divixun pe'u zögu du balun da [[Rari Nantes Camogli|Rari Nantes]], ben ciü forte e ativa in ta pallanöu, e ancun e squaddre d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] o quelle lighè a de asuciasiuin, di enti e de impreize. Sulu che in tu [[1976]] de squaddre du postu han decizu de mettise insemme in te l'AS Camuggi (''AS Camogli''), mentre a Rutese a l'é andeta avanti a zügà pe sö cuntu<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/associazioni/index/dettaglio/associazione/4|tìtolo=Associazione: A.S.D. Camogli|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. L'Asuciasiun Spurtiva, che pe culuri a mustrava u giancu e u neigru, in tu [[2006]] a l'ha cangiou de numme in te ASD Camuggi (''ASD Camogli'')<ref>{{Çitta web|url=https://files.figc.it/version/c:YTE0MmFjYjAtNmU3ZS00:ODk0MjdhNGEtNmViNy00/C_2_ContenutoGenerico_6866_lstAllegati_Allegato1_upfAllegato.pdf|tìtolo=Cambio di denominazione sociale|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>, pe arivà in tu [[2011]] finn-a au livellu da [[Promoçion (zeugo do ballon)|Prumusiun]], u ciü ertu che alantù a l'avesse mai zügou. A Rutese, invece, a s'é füza in ti [[Anni 1990|anni Novanta]] cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu, pe muntà sutt'au numme de Grassorutese finn-a in tu campiunou de [[Serie D (zeugo do ballon)|Ecelensa]]. Però, quandu a squaddra a l'é turnà ae sö urigine a Rapallu, l'ativitè spurtiva aa Rüa a l'ha ciantou lì.
Finn-a in tu paize de [[Avëgno|Avegnu]], de d'atu a [[Recco|Reccu]], se tegniva de votte di turnei tra ciü squaddre, ben che nu aivan de strutüe fisse. In tu [[1998]] u l'é stetu fundou l'ASD Avegnu (''ASD Avegno''), che pe culuri u l'aiva sernüu u giancu e u blö, e in tu [[2011]] u l'é riusciu a muntà finn-a au campiunou de [[Primma Categoria|Primma Categuria]]. E squaddre de Camuggi e de Avegnu han fetu da fadiga a zügà e sö partie, rispetivamente, a [[Söi|Soi]] e a Rapallu. Cumme l'é arivou a sarvessa, in ta stè du [[2012]] e due squaddre han decizu de mettise insemme in te ünn-a sula, e cuscì u l'é nasciüu l'ASD Camuggi Avegnu Gurfu Paradizu (''ASD Camogli Avegno Golfo Paradiso''). L'azunta du numme da regiun a vueiva spuncià da sübitu pe mette insemme üna squaddra forte, ciü che tià sciü üna scöa de balun ünica pe tüttu u sircundaiu. Pe sta raxun chi se vueiva che in tu prugettu u l'intresse l'ACD Gorfu Paradizu (''ACD Golfo Paradiso'') de Soi, üna squaddra ch'a l'ea in ativitè sulu che cu'i figiö, ma aa fin u nu se n'é fetu ninte<ref>{{Çitta web|url=https://www.facebook.com/p/ASD-AVEGNO-CALCIO-100069571251079/|tìtolo=A.S.D. AVEGNO CALCIO|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>.
[[Immaggine:Teriasca (Sori) - Campo sportivo Rio Cortino.jpg|miniatura|Vista du staddiu de Teiasca|sinistra]]
U Camuggi-Avegnu, ch'u l'ea de cà au staddiu de [[Teiasca]], a Soi, u l'ha cumensou a zügà in ta Prumusiun in te l'annu spurtivu [[2012]]-[[2013]]. In ti trei anni doppu a squaddra a s'é sarvà pe due votte sensa guei prublemi (sübitu intrà in ti playoff au primmu annu), e sulu che üna stagiun a l'ha avüu da zügà i playout, sarvanduse.
=== A Pro Recco ===
A Pro Recco Calcio a l'é nasciüa in tu [[1913]] pe vuluntè de ün gruppu de zuveni rechelin che zügavan a di sport diferenti. Propiu in te quell'annu, tütte e squaddre se sun misse insemme in ta növa Polisportiva Pro Recco, cu'u nutaiu Marana cumme prescidente, che poi u l'é stetu u scindicu de [[Recco|Reccu]]. A l'imprinsippiu, u campu da balun u se truvava in tu quarté di Orti, avanti ch'u fuise fabricou, in tu [[1933]], u növu campu in tu quarté de San Roccu. De stu moddu, Reccu u l'aiva ün sö campu ma, cu'i danni di [[Bumbardamentu de Reccu|bumbardamenti ingreixi]] au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], s'é fermou tüttu<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://prolocorecco.it/sport/associazioni-sportive/il-calcio-a-recco|tìtolo=Il Calcio a Recco|outô=Pro Loco Recco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>.
In tu doppuguera a squaddra de Reccu a s'é repigià fitu, tantu che in tu [[1947]] a l'ha uspitou i zuveni du [[Zena (Genoa CFC)|Genoa]] e in tu [[1950]] a l'é arivà au quartu livellu nasiunale du zögu du balun, aa giurnà d'ancö a [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]]. Sciben che a squaddra a l'aiva a dispuzisiun u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|campu de San Roccu]], üna strutüa ciütostu impurtante, in tu paize u cresceiva l'interesse pe'a [[Ballaneuo|pallanöu]], ch'a pigiava ciü atensiuin. A Pro Recco Calcio a l'ha zügou pe tante stagiuin in ti campiunè de livellu ciü bassu e sulu che in ti anni [[1968]], [[1971]] e [[1979]] a l'é muntà in tu campiunou de [[Promoçion (zeugo do ballon)|Prumusiun]] (che alantù u l'ea u livellu regiunale ciü ertu), pe finì tütte e votte a l'ürtimu postu e chinà de serie<ref name=":0" />.
=== A Ceive, Soi, Ausci, Bugiascu ===
E atre sucietè in tu sircundaiu nu l'han mai avüu ün gran svilüppu. U G.S. Sori u nu l'é mai stetu guei impurtante, mentre l'ACD Gurfu Paradizu, mensünà de d'atu, a zügava sulu che cu'i zuveni. De ciü, üna prezensa storica a l'é steta quella da Polispurtiva d[[A Ceive de Söi|a Ceive]] (''Polisportiva Pieve''), che però cumme u [[Söi|Soi]] a nu l'ha mai fetu di gran campiunè.
Interesante a l'é a storia du zögu du balun a [[Aosci|Ausci]]. A ditta [[Fulgorcavi]] de l'imprezaiu Aldo Dapelo, de [[Zena]], a l'aiva inandiou tante fabbriche da cavi da curente e du telefunu in te tütta l'Italia e, cumm'u l'ea tradisiun de quelli tempi, tütti sti impianti gh'aivan a sö squaddra du doppulavuru. A divixun de Ausci a l'é arivà in tu [[1965]] au livellu ciü ertu pe'a regiun (che aa giurnà d'ancö u saieva l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] ma che in ti [[Anni 1960|anni Sciüscianta]] a l'ea dita Primma Categuria e in ti [[Anni 1970|anni Setanta]] a Prumusiun), duv'a l'é restà finn-a in tu [[1971]].
U zögu du balun a [[Boggiasco|Bugiascu]] a s'é fetu cunusce in te di tempi ciü muderni. In tu [[1983]] u Bugiascu Puntettu (''Bogliasco Pontetto'') u l'é muntou pe'a primma votta in ta Prumusiun, che alantù a l'ea u mascimu livellu regiunale. U sö primmu annu a squaddra a l'ha finiu au primmu postu u girun B de Levante, pe muntà in te l'Interregiunale, ch'u curispundeiva aa [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]] d'ancö. Chinou turna in Prumusiun, u l'é restou in te stu campiunou finn-a au [[1989]]. Dau [[2005]], cu'u numme de U.S. Bugiascu (''US Bogliasco''), u l'é turnou in te l'Ecelensa, cumm'u s'ea cumensou a ciamà u mascimu livellu da regiun. L'annu doppu u l'é muntou de categuria ascì u G.S. Bugiascu '76 Emiliani (''G.S. Bogliasco '76 Emiliani''), ch'u s'é füzu cun l'atra squaddra de Bugiascu in te l'annu doppu. De stu moddu u l'é nasciüu u Bugiascu D'Albertis (''Bogliasco D'Albertis''), squaddra che pe di anni a l'é arivà in ta parte erta da clasifica, finn-a au pasaggiu in ta Serie D in tu [[2010]]-[[2011]]<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.dilettantissimo.tv/bogliasco-rapallo/|tìtolo=Bogliasco Rapallo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>.
=== U Sporting Reccu ===
A [[Recco|Reccu]] gh'ea però a vuluntè d'aveighe üna squaddra impurtante in tu balun ascì. In tu [[2011]] a Bugiascu d'Albertis a l'aiva guagnou u campiunou de [[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]], cu'u sircundaiu che cuscì u gh'aiva turna üna squaddra in ta [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]], a serie ciü erta pe'i diletanti, de livellu nasiunale. A squaddra, ch'a gh'aiva da zügà a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a s'é sarvà pe due anni de fia. In tu fratempu, a [[Rapallo|Rapallu]] se pruvava da di anni a mette insemme üna squaddra valida, e dunca in tu [[2013]] u l'é nasciüu da üna füxun u [[GSD RapalloBogliasco|Rapallobogliasco]], cu'u staddiu de cà a Rapallu. In te quella stagiun a squaddra a l'ha finiu in ta segunda puzisiun, pocu menu da prumusiun tra i prufesciunisti (defeti, daa Serie D u munta sulu che üna squaddra pe girun, levou quarche caxu)<ref name=":1" />.
A ogni moddu, l'asbriu u l'é finiu fitu, tantu che in ta stagiun [[2014]]-[[2015]] e in te quella [[2015]]-[[2016]] a sarvessa a nu l'é steta guei fassile. In ta stè du [[2016]] a famiggia Durio-Trani de Reccu, prupietaia de l'impreiza Teknoship, a l'ha pigiou a squaddra cun ün'uperasiun che pocu doppu a g'ha fetu acatà a [[Siena Football Club|Robur Siena]] ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2016/11/20/news/il-savona-nella-tanadello-sporting-reccoin-cerca-di-conferme-1.34774517/|tìtolo=Il Savona nella tana dello Sporting Recco in cerca di conferme|dæta=20 nuvembre 2016|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. A squaddra a l'ha cangiou de numme in te Sporting Reccu (''Sporting Recco''), cu'u giancu e u neigru pe culuri, che però a zügava a Santa Margaita, in quantu che u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|staddiu de San Roccu]] u l'ea serou. De quellu annu e squaddre da [[Liguria|Ligüria]] sun stete purtè dau girun A "piemunteize" au girun E "tuscan", ün cangiu ch'u l'ha detu di prublemi aa squaddra, ch'a l'é arivà penürtima. Cun st'exitu lì, a Sporting Reccu a l'ha finiu de existe pe vuluntè da sö dirigensa, che a ogni moddu a l'ha rispetou l'acordu de scitemà u staddiu de San Roccu.
=== A füxun in tu Gurfu Paradizu ===
[[Immaggine:Recco - Stadio San Rocco, Golfo Paradiso PRCA - Bogliasco (1).jpg|miniatura|Gurfu Paradizu PRCA-Bugiascu in tu staddiu de San Roccu]]
A ogni moddu u l'ea arivou u tempu de mette insemme ün prugettu ciü impurtante. U Camuggi-Avegnu u l'aiva truvou di acordi cu'a scöa de balun du Gurfu Paradizu de Soi e cu'a Pro Recco Calcio. St'inteiza a l'ha missu a dispuzisiun da squaddra ün staddiu ciü vixin e ciü adattu ai bezögni da sucietè, saieva a dì u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|Staddiu San Roccu de Reccu]], e üna scöa de balun ciü grande, cu'e sustanse da sucietè che sun vegnüe ciü impurtanti.
In tu [[2015]] l'ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno a l'ha dunque cumensou a sö primma stagiun in ta [[Promoçion (zeugo do ballon)|Prumusiun]] (2° livellu), in tu girun du Levante. U nu l'é stetu ün gran campiunou, cu'a squaddra ch'a l'é arivà ürtima, a ün sulu puntu dau [[Ceparana Calcio|Ceparann-a]] e dau [[USD Canaletto Sepor|Canalettu]] de [[A Spèza|Spezza]]. A ogni moddu, a squaddra a s'é megiu batüa in tu campiunou de Primma Categuria [[2016]]-[[2017]] (3° livellu), pe finì pe primma cun 73 punti davanti a l'[[Unione Sampierdarenese]], a 64 punti, e au [[Sporting Club Aurora 1975|SC Aurora]] de [[Sestri Levante]]. U campiunou doppu, in Prumusiun, u l'é finiu ben megiu, tantu ch'a l'é arivà tersa davanti au [[ASD Rivasamba HCA|Rivasamba]] e deré sulu che a l'[[USD Angelo Baiardo|Angelo Baiardo]] de Terpi e a l'[[Athletic Club Liberi]] de [[Arbâ|Arbà]], due squaddre de [[Zena]]. Doppu gh'é stetu de stagiuin ciütostu bunn-e e u Covid ch'u l'ha fermou i campiunè finn-a aa stagiun [[2021]]-[[2022]], quandu a squaddra a l'é arivà au segundu postu, cun duì punti de menu da "[[ASD Forza e Coraggio|Forza e Coraggio]]" d[[E Grassie (Portivene)|e Grassie]] de [[Pòrtivene|Portuvenere]] e davanti aa [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]]. Pe muntà de categuria serviva però u primmu postu, puzisiun ch'a l'é steta aciapà in ta stagiun [[2022]]-[[2023]], quandu u Golfo Paradiso PRCA u l'ha guagnou u campiunou, turna davanti aa Sammargheritese.
U campiunou de [[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] 2023-2024 (1° livellu), ch'u cruviva tüttu u teritoiu da regiun, u cumprendeiva: l'[[USD Angelo Baiardo|Angelo Baiardo]] de [[Zena]]-Terpi, u [[Arensen Bòrgorosso|Rensen]], l'[[Athletic Club Liberi|Athletic Club Albaro]], u [[Busalla Calcio 1909|Büzalla]], a [[Associazione Sportiva Dilettantistica Cairese|Cairese]] (de [[Còiri|Cairu]]), u [[Campomorone Sant'Olcese|Campomorone-Sant'Olcese]], u [[ASD Forza e Coraggio|Forza e Coraggio]] d[[E Grassie (Portivene)|e Grassie]] de [[Pòrtivene|Portuvenere]], u [[ASD Genova Calcio|Genova]] (squaddra ch'a se tröva pe'u ciü in sciu teritoiu de [[Cornigén|Curnigen]]), l'[[Associazione Sportiva Dilettantistica Imperia|Imperia]], u [[ASD Pietra Ligure 1956|Pietra Ligure]], u [[ASD Rivasamba HCA|Rivasamba]] de [[Sestri Levante]]-[[Riva Triguzu]], a [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]], u [[Serra Riccò 1971|Serra Riccò]], u [[ASD Sporting Taggia Sanremo|Taggia]] e a [[Voltrese Vultur]]. Stu campiunou u l'é finiu cu'a sarvessa ai meximi punti de atre squaddre, davanti, turna, aa Sammargheritese, ch'a l'é chinà de categuria. De lì u Gurfu Paradizu u l'ha sercou de lungu e u serca ancun da stabilitè.
=== E atre ativitè ===
A sucietè du Gurfu Paradizu a l'é andeta avanti cu'u sö travaggiu pe vegnì ciü forte, tantu pe quantu u tucca a primma squaddra che pe'e [[Staddiu San Roccu (Reccu)|strutüe de San Roccu]] e dinturni (döviè dae atre sucietè du teritoiu ascì) e ancun pe'e ativitè cu'i zuveni. Pe questi a l'é impurtante a prezensa du [[Francesco Flachi]], ch'u l'é stetu ün zügou du balun e che dau [[2023]] u l'é ün diretù spurtivu di juniores.
A ogni moddu, fra [[Camuggi]] e [[Recco|Reccu]], gh'é stetu di raporti diferenti versu a squaddra. A vuluntè de mette insemme üna furmasiun ciü forte a nu l'ha fetu ciü muntà finn-a aa primma squaddra di züguei, ascì se du postu. D'atra parte, fra i tifuxi, i ciü tanti ean de Reccu, mentre i camugin gh'andavan aprövu de menu. Pe tütte ste raxuin, cu'u tempu l'é nasciüu de atre sucietè in tu sircundaiu, cun di raporti diferenti versu u Gurfu Paradizu PRCA.
Di zuveni e de famigge, tantu de Camuggi che de Reccu, han pensou de fundà üna növa sucietè, a [[ASD Reccu 2019]] (''ASD Recco 2019''), cun culuri u giancu e u russu e iscrita au campiunou de [[Tersa Categoria|Tersa Categuria]], u ciü bassu de tütti. Tempu de quarch'annu, dau [[2024]], u l'é stetu fundou u [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), grassie a ün acordiu cu'u Gurfu Paradizu perché a funsiunn-e cumme squaddra ligà a questa e cumme centru pe mette insemme i zuveni de l'under 25<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/sport/calcio/camogli-nuova-squadra-calcio.html|tìtolo=Camogli, dopo anni torna la squadra di calcio in Terza Categoria: "Iniziativa dei giovani"|dæta=7 lüggiu 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>.
== Culuri e simbuli ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
AS Camogli.jpg|U stemma de l'AS Camogli
ASD Avegno Calcio.jpg|ASD Avegno Calcio
Golfo Paradiso ACD.png|Stemma du Golfo Paradiso ACD
Pro Recco Calcio 1913.png|Stemma du Pro Recco Calcio 1913
ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno.png|Stemma de l'ASD Golfo Paradiso PRCA
</gallery>
Tütte e vege squaddre l'aivan ün sö stemma e di culuri da sucietè, ch'ean lighè au sö teritoiu.
Tantu a Pro Recco che l'AS Camuggi döviavan pe culuri quelli de rispetive squaddre de pallanöu. A Pro Recco, giancu-blö, a l'aiva in sciu sö stemma ün dizegnu da ture-faru du portu. U Camuggi, giancu-neigru, u l'aiva ün stemma cun de unde, mentre a sö gagliardettu u nu gh'aiva di atri elementi distintivi. L'Avegnu, ch'u l'ea turna de giancu-blö, u l'aiva missu in tu sö stemma üna campann-a cu'u bataggiu, cun riferimentu aa tradisiun antiga de campann-e in tu sö teritoiu.
A campann-a a l'é steta repigià in tu stemma e in ti simbuli du Camuggi-Avegnu. Sta sucietè, ch'a l'aiva cumensou a dövià pe culuri u neigru, u giancu e u blö, a l'aiva in tu sö stemma üna banda verticale pe ciascunn-a de ste tinte, cun in simma a campann-a d'ou cun drentu üna futugrafia du [[Castellu du Dragun (Camuggi)|Castellu du Dragun]], de [[Camuggi]].
U növu Gurfu Paradizu u l'ha repigiou i culuri da sucietè de primma (sciben che cu'u tempu u s'é mesciou ün po' cu'u neigru e adöviou ciü u giancu e u blö), pe serne cumme stemma u prufì du [[Munte de Portufin]] finn-a a [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], cumme se vedde vegnindune da [[Söi|Soi]], dizegnou in neigru. De sutta questu gh'ea du blö pe'u mà, mentre in simma, in tu sé, gh'ea ün [[Ochin de mâ|ochin de mà]] de neigru ch'u xöa in sciu giancu e, in scia sinistra du stemma, ün balun. In te l'ucaxun di dex'anni da squaddra, a sucietè a l'ha cangiou u stemma metendughe u dizegnu de ün [[drafin]]. Questu u se truvava zà in tu stemma tundu da scöa de balun du Gurfu Paradizu de Soi, sciben che quella sucietè a döviesse pe culuri u gianu e u verde.
== Crunulugia ==
* 2015 Fundasiun
* 2015-2016 16° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u l'é retrucessu in ta [[Primma Categuria]]
* 2016-2017 1° in tu girun C de [[Primma Categoria Liguria|Primma Categuria da Ligüria]], u l'é prumossu in ta [[Promoçion Liguria|Prumusiun]]
* 2017-2018 3° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u guagna i playoff cuntr'au [[ASD Rivasamba HCA|Rivasamba]]
* 2018-2019 6° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]]
* 2019-2020 4° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], campiunou blucou pe'u Covid-19
* 2020-2021 u resta in tu campiunou de [[Promoçion Liguria|Prumusiun]]
* 2021-2022 2° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u guagna i playoff cuntr'aa [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]]
* 2022-2023 1° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u l'é prumossu in te l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa]]
* 2023-2024 13° in tu girun ünicu de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]]
* 2024-2025 8° in tu girun ünicu de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]]
* 2025-2026 in tu girun ünicu de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]]
== Notte ==
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://golfoparadisocalcio2015.webnode.it/|tìtolo=Scitu da squaddra|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]]
87q1jiptik42pfsaejwq6360yulsike