Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.5 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Imperia 0 1577 270306 267280 2026-06-04T17:19:01Z N.Longo 12052 /* Evulusion demugrafica */ + tl 270306 wikitext text/x-wiki {{Portur̂en}} {{Divisione amministrativa |Nome = Imper̂ia |Tipo = [[comun|cumüna]] |Panorama = Porto Maurizio Imperia, Ligurien.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du Portu</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligür̂ia |Divisione amm grado 2 = Imper̂ia |Amministratore locale = [[Claudio Scajola]] |Partito = indipendente de centru-drita |Data elezione = 27-6-2018 |Data rielezione = 14-5-2023 |Data istituzione = 21-10-1923 |Altitudine = da 0 a 534 |Abitanti = 42384 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Deitu Istat] - Pupulasion residente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = A Costa, Artallu, A Turassa, Cantaluvu, Car̂amagna, Car̂amagnetta, Castelluveggiu, I Ciai, I Clavi, I Massabovi, [[Inéia|Ineia]], I Pöxi, L'Ur̂iveu, Murteu, Muntegrassie, Sant'Agà, U Burgu, [[U Portu]] |Divisioni confinanti = [[A Maina de Dian|A Mar̂ina de Dian]], [[Aèntìn|Ar̂entin]], [[Puntedasce]], [[San Luensu (cumüna)|San Lur̂ensu]], [[Sivessa]], [[U Castéllu de Diàn|U Castellu de Dian]], [[U Duseu]], [[Vaxìa]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1201 |Nome abitanti = D'Imper̂ia |Patrono = San Leunardu dau Portu |Festivo = [[26 novénbre|26 de nuvembre]] |Mappa = Map of comune of Imperia (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusision da cumüna de Imper̂ia inta so pruvincia }} '''Imper̂ia'''{{#tag:ref|''Imperia'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group=n.}} (''Imperia'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Çitæ|sitè]] e [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligür̂e]] de 42.384 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, quinta da region pe abitanti e sede d'ina [[Pruvincia de Imper̂ia|so pruvincia]]. A cumüna de Imper̂ia a l'è nasciüa du [[1923]] dall'union d'[[Inéia|Ineia]] cu'u [[U Portu]] e autri növe paisi ciü picen. U so numme u ne vegne da l'Imper̂u, a scciumer̂a ch'a spartisce Ineia dau Portu. == Geugrafia == === Teritor̂iu === {{Seçión vêua}} === Frasiui === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Oneglia da est.JPG|Ineia da levante Porto dal Calvario.jpg|U Portu dau Carvâr̂iu </gallery> Imper̂ia a l'è steita fundâ dall'union de par̂egge cumüne e paisi ciü picen, ma inscì de due sitadine de: * [[Inéia|Ineia]] (''Oneglia'') * [[U Portu]] (''Porto Maurizio'') ;Autre frasiui <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Costa d'Oneglia.jpg|A Costa Artallo (IM).jpg|Artallu Imperia-Torrazza.jpg|A Turassa Cantalupo-Ricci.jpg|Cantaluvu Caramagna Soprana.jpg|Car̂amagna </gallery> * A Costa (''Costa d'Oneglia'') * Artallu (''Artallo'') * A Turassa (''Torrazza'') * Cantaluvu (''Cantalupo'') * Car̂amagna (''Caramagna Ligure'') <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Caramagnetta.jpg|Car̂amagnetta Imperia-Castelvecchio.jpg|Santa Mar̂ia de Castelluveggiu Imperia-Piani.jpg|I Ciai Imperia-Clavi-ponte romanico.jpg|U punte di Clavi Massabovi.JPG|I Massabovi </gallery> * Car̂amagnetta (''Caramagnetta'') * Castelluveggiu (''Castelvecchio di Santa Maria Maggiore'') * I Ciai (''Piani'') * I Clavi (''Clavi'') * I Massabovi (''Massabovi'') <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Imperia-Poggi.jpg|I Pöxi Imperia-Oliveto.jpg|L'Ur̂iveu Imperia-Moltedo.jpg|In caruggiu de Murteu Blumenriviera.jpg|Muntegrassie Imperia-Sant'Agata.JPG|Sant'Agà Imperia-Borgo d'Oneglia.JPG|U Burgu </gallery> * I Pöxi (''Poggi'') * L'Ur̂iveu (''Oliveto'') * Murteu (''Morteo'') * Muntegrassie (''Montegrazie'') * Sant'Agà (''Borgo Sant'Agata'') * U Burgu (''Borgo d'Oneglia'') === Climma === {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Imper̂ia ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiui ! rowspan="2" |Annu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Süg !Lüi !Agu !Set !Utu !Nuv !Dex !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |13 |13 |15 |17 |21 |24 |27 |28 |25 |21 |16 |14 |13,3 |17,7 |26,3 |20,7 |19,5 |- !T. media (°C) |10 |10 |12 |14 |18 |22 |24 |25 |22 |18 |14 |11 |10,3 |14,7 |23,7 |18 |16,7 |- !T. min. media (°C) |8 |8 |10 |12 |16 |19 |22 |22 |19 |16 |12 |9 |8,3 |12,7 |21 |15,7 |14,4 |- !Precipitasiui (mm) |48,4 |41,5 |44,1 |57,5 |44,2 |28,4 |13,9 |27,8 |58,9 |91,9 |86,6 |59,8 |149,7 |145,8 |70,1 |237,4 |603,0 |- !Giurni d'eigua |5,0 |4,2 |4,5 |6,5 |5,8 |3,9 |2,6 |3,8 |5,4 |7,4 |7,1 |5,7 |14,9 |16,8 |10,3 |19,9 |61,9 |} == Stor̂ia == === Ur̂igine du numme === {{Seçión vêua}} === Preistor̂ia e antighitè === {{Seçión vêua}} === Etè de messu === {{Seçión vêua}} === Etè muderna === {{Seçión vêua}} === Etè cuntempuranea === {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusion demugrafica === {{Demografia/Imper̂ia}} === Minur̂anse fureste === Segundu i valui de l'[[ISTAT]] ai 31 de dexembre du [[2024]], i sitadin furesti a Imper̂ia i son 7.213<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera e popolazione residente straniera per sesso al 31 dicembre 2024|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2025-11-15}}</ref>. === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi a Imper̂ia i son ''Amoretti'', ''Acquarone'', ''Giribaldi'', ''Carli'' e ''Ferrari''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüsi cumüna pe cumüna, Imper̂ia|léngoa=IT|vìxita=2025-11-15}}</ref>. === Persune lighèi cun Imper̂ia === {{Seçión vêua}} == Posti de inter̂esse == === Architetür̂e religiuse === {{Seçión vêua}} === Architetür̂e civili === {{Seçión vêua}} === Architetür̂e militâri === {{Seçión vêua}} == Cultür̂a == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Manifestasiui == {{Seçión vêua}} == Feste e fer̂e == {{Seçión vêua}} == Aministrasion == === Scindichi d'Imper̂ia === [[Immaggine:Imperia-municipio.jpg|miniatura|A cumüna de Imper̂ia]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitaden|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Note}} {{ComuniAmminPrec|1923|1925|Riccardo Lualdi||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1925|1926|Dino Dell'Erba||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|1926|1932|Giorgio Stoppani|[[Partîo Naçionâle Fascìsta|PNF]]|Pudestà|}} {{ComuniAmminPrec|1932|?|Antonio Farina||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|3 lüiu 1935|7 arvì 1938|Vittorio Treves|[[Partîo Naçionâle Fascìsta|PNF]]|Pudestà|}} {{ComuniAmminPrec|1945|27 massu 1951|Goffredo Alterisio|[[Partio Comunista Italian|PCI]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|28 massu 1951|15 nuvembre 1954|Ferdinando Scajola|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|15 nuvembre 1954|30 massu 1956|Bruno Agen|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|31 massu 1956|22 dexembre 1961|Carlo Gonan|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|22 dexembre 1961|7 sügnu 1970|Giorgio Luciano Verda|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|7 sügnu 1970|21 massu 1974|Giovanni Parodi|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|21 massu 1974|15 sügnu 1975|Alessandro Scajola|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|15 sügnu 1975|3 marsu 1976|Giuseppe Mauro Torelli|[[Partio Comunista Italian|PCI]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|3 marsu 1976|7 arvì 1976|Francesco Ruscigni|[[Partîo Socialìsta Italiàn|PSI]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|7 arvì 1976|18 arvì 1977|Giuseppe Vassallo|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|18 arvì 1977|7 arvì 1979|Alessandro Scajola|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|7 arvì 1979|8 sügnu 1980|Bartolomeo Re|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|9 sügnu 1980|29 utubre 1983|Renato Pilade|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|29 utubre 1983|18 dexembre 1983|Claudio Scajola|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|18 dexembre 1983|2 lüiu 1986|Giovanni Barbagallo|[[Partîo Socialìsta Italiàn|PSI]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|2 lüiu 1986|6 massu 1990|Giovanni Gramondo|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|7 massu 1990|23 arvì 1995|Claudio Scajola|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1995|13 sügnu 1999|Davide Berio|[[Partîo Democràtico de Mancìnn-a|PDS]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|13 sügnu 1999|6 sügnu 2009|Luigi Sappa|[[Fòrsa Italia (1994)|FI]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|7 sügnu 2009|15 massu 2012|Paolo Strescino|[[Il Popolo della Libertà|PdL]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|15 massu 2012|10 sügnu 2013|Sabatino Marchione||Cum. pref.|}} {{ComuniAmminPrec|10 sügnu 2013|27 sügnu 2018|Carlo Capacci|Indipendente|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|27 sügnu 2018|''in carega''|Claudio Scajola|Indipendente-[[Fòrsa Itàlia (2013)|FI]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binelaggi === A cumüna de Imper̂ia a l'è binella de chelle de: * {{Binelàggio|USA|Newport|1978|Newport (Rhode Island)|var-da-o=dau}}<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150226035352/http://www.comune.imperia.it/node/5707|tìtolo=Gemellaggio con Newport|outô=Cumüna de Imper̂ia|léngoa=IT|vìxita=2025-11-15}}</ref> * {{Binelàggio|ARG|Rosario|1987|var-da-o=dau}}<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/imperia/2010/04/21/news/cittadinanza-a-messi-nato-nella-gemella-rosario-1.33139058|tìtolo=Cittadinanza a Messi, nato nella "gemella" Rosario|outô=Giorgio Bracco|dæta=21 arvì 2010|léngoa=IT|vìxita=2025-11-15}}</ref> * {{Binelàggio|DEU|Friedrichshafen|2014|var-da-o=dau}}<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150226035555/http://www.comune.imperia.it/node/9363|tìtolo=Consiglio solenne "patto di gemellaggio tra le città di Imperia e Friedrichshafen"|outô=Cumüna de Imper̂ia|léngoa=IT|vìxita=2025-11-15}}</ref> * {{Binelàggio|FRA|Megève|2021|var-da-o=dau}}<ref>{{Çitta web|url=https://imperia.etrasparenza2.it/archivio28_provvedimenti-amministrativi_0_464039_725_1.html|tìtolo=Progetto di gemellaggio tra la città di Imperia e di Megeve (Francia)|outô=Cumüna de Imper̂ia|léngoa=IT|vìxita=2025-11-15}}</ref> * {{Binelàggio|ITA|Menfi|2025|Menfi (Italia)|var-da-o=dau}}<ref>{{Çitta web|url=https://www.rivieratime.news/imperia-approvato-allunanimita-il-gemellaggio-con-il-comune-di-menfi/|tìtolo=Imperia, approvato all’unanimità il gemellaggio con il Comune di Menfi|dæta=19 massu 2025|léngoa=IT|vìxita=2025-11-15}}</ref> == Vie de cumünicasion == === Stradde === {{Seçión vêua}} === Feruvie === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Stazione Trenitalia Imperia.jpg|A növa stasion d'Imper̂ia Imperia - stazione di Porto Maurizio - E.444.jpg|A veggia stasion du Portu 18100 Imperia, Province of Imperia, Italy - panoramio (1).jpg|A veggia stasion d'Ineia </gallery> Imper̂ia l'è servia da 'na [[Stasiùn de Inpeia|stasion da feruvia]], in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|linea Sena-Vintimia]], ch'a l'ha piau u postu de due stasiui d'Ineia e du Portu. === Porti === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Imperia Porto Maurizio-Borgo Marina-IMG 2565.JPG|A Mar̂ina du Portu 18100 Imperia, Province of Imperia, Italy - panoramio (5).jpg|U portu d'Ineia </gallery> {{Seçión vêua}} == Note == ;Note au testu <references group="n." /> ;Note bibliugrafiche <references responsive="" /> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligami de för̂a == * {{Çitta web|url=https://www.comune.imperia.it/it|tìtolo=Scitu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2025-11-15}} * {{Çitta web|url=https://www.imperiaexperience.it/it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâle|léngoa=IT, EN, FR, DE|vìxita=2025-11-15}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Imperia| ]] [[Categorîa:Capolêughi de provìnse italiànn-e]] 50ebg6p0ecykeuvc5vfyv4g2k6m1wjx A Croxe 0 1580 270407 260900 2026-06-04T21:50:31Z N.Longo 12052 up 270407 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome = A Croxe |Panorama = Crocefieschi 1.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panoràmma da Croxe</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligùria |Divisione amm grado 2 = Zêna |Amministratore locale = Filippo Bassignana |Partito = lìsta çìvica di çéntro-scinìstra "Croce dei Fieschi" |Data elezione = 22-9-2020 |Data rielezione = 25-5-2026 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 530 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-i 31 d'òtobre do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Crebaia, Crosi, Martellona, Preria, Strasserra, Vallegge, Vallemara |Divisioni confinanti = [[Buzalla]], [[Obbia]], [[Savignon]], [[Valbrevenna]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 3467 |Nome abitanti = Croxéixi |Patrono = Immacolâ Conceçión |Festivo = [[8 dexénbre|8 de dixenbre]] |Mappa = Map of comune of Crocefieschi (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comùn da Croxe inta çitæ metropolitànn-a de Zêna }} '''A Croxe''' (''Crocefieschi'' in [[lengua italiann-a|italian]]) o l'é 'n [[comun|comùn]] [[Liguria|lìgure]] de 530 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[çittæ metropolitann-a de Zena|çitæ metropolitànn-a de Zêna]]. == Giögrafîa == O Comùn o se trêuva into mêzo da [[Vàlle Scréivia]], a nòrd-èst de [[Zena|Zêna]], fra e valàdde de sciumæe [[Torénte Seminélla|Seminélla]], [[Torénte Vóbia|Vóbia]] e [[Torénte Brevénna|Brevénna]], tùtti afloénti do [[Screivia|Scréivia]]. O céntro stòrico do pàize o l'é in sciâ crésta fra e valàdde de sciumæe Seminélla e Vóbia. O fa pàrte do [[Pàrco Naturâle Regionâle de l'Àntoa]]. Vexìn a-a Croxe gh'é a famôza [[Carêga do Diao]], 'na formaçion rociôza ch'a se peu scalâ pe mêzo de 'na via ferâ. == Stöia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evoluçión demografica === {{Demografia/A Crôxe di Fiéschi}} == Pòsti de interesse == {{Seçión vêua}} == Economîa == {{Seçión vêua}} == Coltûa == [[File:Crocefieschi-palazzo dei Fieschi (privato)1.jpg|thumb|left|Un di doî palàççi stòrichi da famìggia di Fiéschi]] {{Seçión vêua}} == Manifestaçioìn == {{Seçión vêua}} == Fèste e fêe == {{Seçión vêua}} == Aministraçión == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioìn == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} [[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Zena]] 044s6ofsrqus83aax4tl1itg9kmzygf Çiannexi 0 1581 270405 265103 2026-06-04T21:48:40Z N.Longo 12052 up 270405 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Divisione amministrativa |Nome = Çiannexi |Panorama = Ceranesi Paxo Torbi.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">O Pâxo inta fraçion de Torbi</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Zena |Amministratore locale = Claudio Montaldo |Partito = lista civica de çentro-mancinn-a "Una storia in Comune" |Data elezione = 25-5-2026 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 3.573 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-i 31 d'òtobre do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Gêo, Livelòu, San Martin de Pâvanego, Torbi |Divisioni confinanti = [[Beuxo]] (AL), [[Campomon|Canpomon]], [[Zena]] |Zona sismica = 3B |Gradi giorno = 1789 |Nome abitanti = çiânexòtti |Patrono = Nòstra Scignôa da Goardia |Festivo = [[29 agosto|29 d'agosto]] |Mappa = Map of comune of Ceranesi (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Çiannexi inta çittæ metropolitann-a de Zena }} '''Çiannexi''' (''Ceranesi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) o l'é 'n [[Comun|comûne]] [[Liguria|ligure]] de 3.573 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> da [[çittæ metropolitann-a de Zena]]. == Giögrafîa == Se trêuva into teritöio da [[Çittæ metropolitann-a de Zena]], in [[Liguria|Ligûria]] e o fâ parte da "Comunitæ ærta Val Ponçeivia". == Stöia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evoluçión demografica === {{Demografia/Çiânexi}} == Pòsti de interesse == [[Immaggine:Ceranesi Santuario Guardia.JPG|sinistra|miniatura|250x250px|O Santoâio da Nòstra Scignôa da Goardia]] O Santoâio da Nòstra Scignôa da Goardia ò Santoâio da Madonna da Goardia, o ciù importante de tære de [[Zêna]], o l'è in sciâ çimma do Monte Fighêugna (804&nbsp;m s.l.m.). == Economia == {{Seçión vêua}} == Coltûa == E gente do posto che parlan in dialetto, a "Ceranesi" ghe dixan "Çiànnexi" == Manifestaçioin == {{Seçión vêua}} == Feste e fëe == * A l'è stæta presentâ a maschera da val Ponçeivia, a se ciamma [[Procobera]], cumme i antighi români ciamavan a nostra valle. Pe véddila ciamæ a prolòco da val Ponçeivia a Pontedeximo. * Festa grande a Gaiazza u 15 d'Agustu (Assunzion da Santa Vergine). == Comunicaçioin == Da-o 1929 a-o 1967 fra a localitæ Særo de San Chigo e o Santoâio da Madonna da Goardia l'è stæto in serviçio a ''Guidovia'', in scistema de traspòrto in sede pròpia de notevole interesse stòrico. Se tratâva de veicoli a motôre endotermico (primma a benzinn-a Ciclo otto e dòppo, da-i anni da segonda goæra mondiâle in pöi, Diesel) che corivan in sce 'na linia conscistente in doì binâi (''colisse'') aventi in sce i lati esterni dôe piste in calçestrüsso. E reue di veicoli eæn dotæ de un bordin comme quelle feroviarie, che o e mantegniva in sce a linia; i çercioìn eæn rivestîi de gomma pinn-a e corivan in sce o calcestrüsso. == Aministraçión == {{Seçión vêua}} == Notte == <references/> {{Clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} [[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Zena]] 1x3t7i114kupnewt6rzlcfh4fcui5ct Baaücu 0 1589 270350 265210 2026-06-04T20:05:36Z N.Longo 12052 + tl 270350 wikitext text/x-wiki {{Tagiàscu|variànte=, inta varietà baücögna}} {{Divisione amministrativa |Nome = Baaücu |Tipo = [[comun|cumüna]] |Panorama = Badalucco panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuàmma de Baaücu</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Matteo Orengo |Partito = lìsta cìvica de sèntru-drìta "ValorizziAmo Badalucco" |Data elezione = 27-5-2019 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 2 |Abitanti = 1073 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dètu Istat] - Pupulasiùn residénte ai 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Argàllu, Ciabàudu, Vignài, Zèrni |Divisioni confinanti = [[Baiardu|Baiàrdu]], [[I Moin|I Muìn]], [[Muntautu Carpaxe|Muntàutu Carpàxe]], [[Tàgia (cumüna)|Tàggia]], [[U Duseu|U Dusséu]], [[Seriana|Żeiàna]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1543 |Nome abitanti = baücögni |Patrono = [[San Zorzo|San Zòrzu]] |Festivo = [[11 arvî|11 d'arvì]] |Mappa = Map of comune of Badalucco (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn da cumüna de Baaücu in ta pruvìncia d'Impéia }} '''Baaücu''' (''Badalucco'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] de 1.073 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvìncia d'Impéia]]. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Baaücu}} == Abitànti == {{Seçión vêua}} == Pòsti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Ecunumìa == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Manifestasiùi == {{Seçión vêua}} == Fèste e fèie == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Nòte == <references /> == Àutri prugèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:Baaücu| ]] 2gtdls7x5vdt4zyu3qmhz0nx03phdk1 Mendaiga 0 1592 270290 265254 2026-06-04T16:51:58Z N.Longo 12052 /* Abitanti */ + tl 270290 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} {{Divisione amministrativa |Nome = Mendàiga |Panorama = Mendatica-panorama4.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Mendàiga</div> |Tipo = [[comun|cumüna]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Graziano Floccia |Partito = lista sivica "Insieme per Mendatica" |Data elezione = 10-6-2024 |Data istituzione = 1950 |Altitudine = |Abitanti = 162 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Dàitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Cian Prai, E Sause, Mùnexi, San Benardu, Secae, Vâcûna de Surva, Vâcûna de Sutta |Divisioni confinanti = [[Briga Auta]] (CN), [[Cuxe]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegrossu]], [[Triöra|Triöa]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 3235 |Nome abitanti = mendaighin |Patrono = San Nazàriu e Cersu |Festivo = [[28 lûggio|28 lüggiu]] |Mappa = Map of comune of Mendatica (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiun da cumüna de Mendaiga inta pruvinsa de Imperia }} '''Mendaiga'''{{#tag:ref|''Mendéga'' ascì, ''Mëndàiga'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|p=328|volùmme=Vul. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''M’ndōiga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Mendæga'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/mendatica/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Mendatica|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-11-12}}</ref>|group=n.}} (''Mendatica'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] ch'a se tröva in ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] e in ta valle Aroscia. A cunta 162 abitànti (daiti agiurnài au [[2023]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Stòria == [[File:Mendatica-centro storico3.jpg|thumb|In caruggiu a Mendàiga|sinistra]] {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Mendaiga}} == Pòsti de interesse == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestasiùi == {{Seçión vêua}} == Feste e fére == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Nòtte == ;Nòtte au testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> {{Clear}} == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Mendaiga| ]] ey878xxaa7pulodaa596djuxmu3r9x0 Lüxinascu 0 1593 270314 269768 2026-06-04T17:30:25Z N.Longo 12052 + tl 270314 wikitext text/x-wiki {{Ineién}} {{Divisione amministrativa |Nome = Lüxinascu |Tipo = [[Comun|cumüna]] |Panorama = Lucinasco-panorama1.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Lüxinascu</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Marilena Abbo |Partito = lista civica |Data elezione = 5-10-2021 |Data istituzione = [[1958]] |Abitanti = 304 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Dàitu Istat] - Pupulasiòn rexidente ai 31 de mazzu du 2024 (dàitu pruvisòiu). |Aggiornamento abitanti = 31-5-2024 |Sottodivisioni = Burgurattu, Cà Müine |Divisioni confinanti = [[Burgumau]], [[Ciüsànegu]], [[Ciüxavéja]], [[Puntedasce]], [[Vaxìa]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 2339 |Nome abitanti = |Patrono = Sant'Antunén |Festivo = [[2 seténbre|2 setembre]] |Mappa = Map of comune of Lucinasco (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiòn da cumüna de Lüxinascu in ta pruvincia d'Imperia }} '''Lüxinascu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=101}}</ref>''''' (''Lucinasco'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è 'na [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] ch'a se tröva in ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvincia de Imperia]] e a cunta 'na pupulasiòn de 304 abitanti (dàiti agiurnài du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> == Geugrafìa == {{seçión vêua}} == Stòia == {{seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiòn demugrafica === {{Demografia/Lüxinascu}} == Pòsti de interèsse == === Architetüe religiuze === {{seçión vêua}} === Architetüe militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumìa == {{seçión vêua}} == Cultüa == {{seçión vêua}} == Manifestasiòn == {{seçión vêua}} == Feste e fée == {{seçión vêua}} == Vie de cumünicasiòn == {{seçión vêua}} == Nòtte == <references /> == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lüxinascu| ]] m0p9b0dz12bfvy60n82kxkfk28doi1k Ciüsànegu 0 1597 270310 269766 2026-06-04T17:25:28Z N.Longo 12052 + tl 270310 wikitext text/x-wiki {{Ineién}} {{Divisione amministrativa |Nome = Ciüsànegu |Tipo = [[Comun|cumüna]] |Panorama = Chiusanico-panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Ciüsànegu</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Giovanni Agnese |Partito = lista civica "Identità e progresso" |Data elezione = 27-5-2019 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 2 |Data istituzione = [[1861]] |Abitanti = 603 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Dàitu Istat] - Pupulasiòn rexidente ai 30 d'avrì du 2024 (dàitu pruvisòiu). |Aggiornamento abitanti = 30-4-2024 |Sottodivisioni = A Tûria, Gazelli |Divisioni confinanti = [[Aèntìn|Aentén]], [[Burgumau]], [[Cairònega|Caavònega]], [[Cexi|Céxi]], [[Ciüxavéja]], [[Lüxinascu]], [[Puntedasce]], [[Staanéllu|Stelanellu]] (SV), [[U Téstegu]] (SV) |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 2051 |Nome abitanti = |Patrono = San Steva |Festivo = [[26 dexénbre|26 dixembre]] |Mappa = Map of comune of Chiusanico (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiòn da cumüna de Ciüsànegu in ta pruvincia d'Imperia }} '''Ciüsànegu'''''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=55}}</ref>'' (''Chiusanico'' in [[léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è 'na [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] ch'a se tröva in ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvincia de Imperia]] cun 'na pupulasiòn de 603 abitanti (dàiti agiurnài du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiòn demugrafica === {{Demografia/Ciüsànegu}} == Pòsti de interèsse == === Architetüe religiuze === {{Seçión vêua}} == Ecunumìa == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Manifestasiòn == {{Seçión vêua}} == Feste e fée == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiòn == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Ciüsànegu| ]] hmm7lywxid9tc18todzu5r3q12ks6ho Armu 0 1609 270282 265199 2026-06-04T16:41:43Z N.Longo 12052 /* Abitanti */ + tl 270282 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} {{Divisione amministrativa |Nome = Armu |Tipo = [[comun|cumüna]] |Panorama = Armo-panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Armu</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Massimo Cacciò |Partito = lista sivica "Pro Armo" |Data elezione = 6-6-2016 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 2 |Data istituzione = 1949 |Abitanti = 118 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Trastanê |Divisioni confinanti = [[A Cêve]], [[Cravaüna]] (CN), [[Purnasce]], [[Ulmea|Urmea]] (CN) |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2536 |Nome abitanti = |Patrono = San Giuvanni |Festivo = [[16 mazzo|16 mazzu]] |Mappa = Map of comune of Armo (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiun da cumüna de Armu inta provinsa de Imperia }} '''Armu''' (scrìtu ''Armo'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/armo/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Armo|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-11-12}}</ref>, ''Ōlmu'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Armo'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]], ch'a cunta 118 abitanti (daiti agiurnài du [[2023]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Armu}} == Pòsti de interesse == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestasiùi == {{Seçión vêua}} == Feste e fére == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references/> == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:Armu| ]] iuynpu3pyw29obn3y2k535erh9lnk58 Pigna 0 1610 270387 265287 2026-06-04T21:09:14Z N.Longo 12052 + tl 270387 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Pigna |Panorama = Pigna.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Pigna</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Roberto Trutalli |Partito = lista civica "Per Pigna e Buggio" |Data elezione = 27-5-2019 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 2 |Abitanti = 736 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulaçiùn residente a-u 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = U Büxe<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.pigna.im.it/Portals/1348/SiscomArchivio/Statuto/STATUTO%20COMUNALE.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumün de Pigna|dæta=2025-01-21|léngoa=IT|p=2}}</ref> |Divisioni confinanti = [[A Rucheta (Nervina)|A Rucheta]], [[Avrigâ|Avrigà]], [[L'Isura]], [[Savurgiu]] (FR-06), [[Triöra]], [[U Casté]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1860 |Nome abitanti = pignaschi |Patrono = [[San Michê|San Miché]] |Festivo = [[29 seténbre|29 de setembre]] |Mappa = Map of comune of Pigna (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusiçiùn d'u cumün de Pigna int'a pruvinsa de Imperia }} '''Pigna''' (''Pigna'' aiscì in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 736 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluçiùn demugrafica === {{Demografia/Pigna}} == Posti de interesse == === Architetüre religiuse === ;Geixe de Pigna <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Pigna - chiesa di San Michele Arcangelo - scorcio facciata.jpg|A geixa de San Miché 18037 Pigna IM, Italy - panoramio (4).jpg|L'uratoriu de Sant'Antoniu Cappella dei Santi Rocco e Sebastiano, Pigna.jpg|L'uratoriu de San Rocu Chiesa di San Bernardo, Pigna.jpg|A geixa de San Benardu Pieve di San Tommaso.jpg|E ruvine de San Tumaixu Santuario della Madonna di Passoscio, Pigna.jpg|A Madona de Pasosciu Cappella della Madonna delle Grazie, Pigna.jpg|A Madona d'e Grasie </gallery> * Geixa de San Miché, int'u paise * Uratoriu de Sant'Antoniu, int'u paise * Uratoriu de San Rocu, a munte d'u paise * Geixa de San Benardu, int'u campusantu * Geixa de San Tumaixu, a valle d'u paise * Santuariu d'a Madona de Pasosciu, a setentriùn d'u paise * Capela de San Giüsepe, au de là d'a rüvaira * Capela d'a Madona d'e Grasie, da u punte cu'u meiximu nume ;Geixe d'u Büxe <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Chiesetta Alpina di San Siagrio.JPG|A geixa de San Sciacre Chiesa Maddonna di Lausegno.jpg|A Madona de l'Ausegnu </gallery> * Geixa de San Gian Batista, int'u paise * Uratoriu de Sant'Andrea, int'u paise * Geixa de San Sciacre, a levante d'u paise * Santuariu da Madona di Durùi e de San Rocu, ditu d'a Madona de l'Ausegnu * Geixa d'a Madona d'u Carmu, int'a regiùn d'a Brigheta * Capela da Visitaçiùn o d'a Madona de l'Erxu, insc'u stradùn pe Pigna === Architetüre civili === * Int'u teritoriu de Pigna u se tröva u ciü autu [[Assosto Franco Allavena|refügiu de muntagna]] d'a regiùn, dedicau au Franco Allavena. === Architetüre militäri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestasiùe == {{Seçión vêua}} == Feste e fèire == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Amministraçiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicaçiùn == {{Seçión vêua}} == Note == <references responsive="" /> == Autri prugeti == {{Interprogetto}} == Ligami de föra == * {{Çitta web|url=https://comune.pigna.im.it/|tìtolo=Scitu d'u cumün|léngoa=IT|vìxita=2025-01-21}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Pigna| ]] 8m5i37rs0dp0fldvbws14uyf2z58lac Pumpiana 0 1611 270344 265272 2026-06-04T19:59:21Z N.Longo 12052 + tl 270344 wikitext text/x-wiki {{Tagiàscu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Pumpiana |Tipo = [[comun|cumǜna]] |Panorama = Pompeiana panorama da collina sanstevi.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vìsta de Pumpiàna</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Vincenzo Lanteri |Partito = lìsta cìvica "Cambiamo Pompeiana" |Data elezione = 4-10-2021 |Data istituzione = |Abitanti = 851 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulaziùn residénte ai 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[A Riva (cumüna)|A Rìva]], [[A Sipressa|A Siprèssa]], [[Prebüna|Prebǜna]], [[San Steva a Mâ|San Steva]], [[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], [[U Tersö]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1566 |Nome abitanti = |Patrono = Santa Maìa Madaléna e a Sunta |Festivo = [[22 seténbre|22 de lǜgliu]] e [[15 agosto|15 d'agùstu]] |Mappa = Map of comune of Pompeiana (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pużiziùn da cumǜna de Pumpiàna int'a pruvìncia d'Impéria }} '''Pumpiana'''{{#tag:ref|''Pompeana''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/pompeiana/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Pompeiana|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-02-03}}</ref> o ''Ponpiâna''<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=pompeiana|tìtolo=TIG - Pompeiana|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-02-03}}</ref> in [[Lengoa zeneize|żenese]]|group=n.}} (''Pompeiana'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Comun|cumǜna]] [[Liguria|lìgüre]] de 851 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvìncia de Impéria]]. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluziùn demugrafica === {{Demografia/Pumpiana}} == Pòsti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Ecunumìa == {{Seçión vêua}} == Cultǜa == {{Seçión vêua}} == Manifestaziùi == {{Seçión vêua}} == Fèste e féie == {{Seçión vêua}} == Aministraziùn == {{Seçión vêua}} == Vìe de cumünicaziùn == {{Seçión vêua}} == Nòte == ;Nòte au tèstu <references group="n." /> ;Nòte bibliugràfiche <references /> == Autri prugèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Pumpiana| ]] ezeu8vzn1lck5tq64joict9w2k5dfml Sanremu 0 1613 270354 269702 2026-06-04T20:11:25Z N.Longo 12052 /* Abitanti */ + tl 270354 wikitext text/x-wiki {{Sanremascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Sanremu |Panorama = Sanremo-panorama città e porto dal santuario madonna della costa1.jpg |Didascalia = Sanremu vista dau Santuariu da Madonna da Costa |Bandiera = Flag of Sanremo.svg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumün]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Alessandro Mager |Partito = liste siviche |Data elezione = 24-06-2024 |Abitanti = 52938 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulassiun residente au 31 d'utubre d'u 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Avrigâ]], [[Baiardu]], [[I Spiareti]], [[Preinaudu|Preinàudu]], [[Seriana|Seriàna]], [[Tàgia (cumüna)|Tàgia]], [[U Seburca|Seburga]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1105 |Nome abitanti = Sanremaschi <small>(cheli veri)</small><br />Sanremesi <small>(cheli sulu nasciüi chi)</small> |Patrono = [[San Rœummo de Zena|San Römu de Zena]] |Festivo = 13 utubre |Soprannome = Sità de Sciùre |Mappa = Map of comune of Sanremo (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusissiun du cumün de Sanremu inta pruvinsa d'Imperia }} '''Sanremu'''{{#tag:ref|Scriitu aiscì ''Sanremmu'', antigamente ''San Römuru'', ''San Remu'' in saudanelu<ref>{{Çitta web|url=https://www.soudan.it/dizionar.htm|tìtolo=Dizionario illustrato Soudanèlu-Italiano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-02-14}}</ref>, ''Sanremu'' in vrigaencu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marco Cassini|tìtolo=Apricaleidoscopica: Storia - Personaggi - Racconti - Leggende - Fatti e Luoghi misteriosi - Aneddoti - Zibaldino e Dizionario della lingua ancestrale di Apricale|url=https://www.rplibri.it/2023/08/25/francesco-improta-per-apricaleidoscopica-di-marco-cassini/|ànno=2023|editô=Erredi Grafiche Editoriali|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=92}}</ref> e in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Senremu'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Sanremmu'' in [[Dialettu ar̂ascìn|arascin]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|p=65}}</ref>, ''Sanremu'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganéese]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=115|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Sanremmo'' in [[Lengoa zeneize|zenéese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/ventimiglia/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Ventimiglia|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-02-14}}</ref>|group=n.}} (''Sanremo'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Çitæ|sità]] e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 52.938 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, situà inta [[Rivêa de Ponénte|Rivéira de Punente]]. == Geugrafia == Sanremu a l'è situà inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa d'Imperia]], ch'a l'è distante sulu càiche chilometru. A so' frassiun ciü grande a l'è [[Büssana]]. == Stoia == === Urigine du numme === [[File:San Remo029.jpg|thumb|250px|left|Mappa de Sanremu du [[1753]] cu'a transissiun du numme]] U numme de Sanremu u vegne dau santu patrun da sità, [[San Rœummo de Zena|San Römu de Zena]], visciüu press'a poucu intu [[V secolo|V seculu]] e otavu [[Arçidiòcexi de Zêna|véscu de Zena]], sucessù de [[San Scî de Zêna|San Scì]]. === Preistoia === {{Seçión vêua}} === Antighità === {{Seçión vêua}} === Età de mezu === {{Seçión vêua}} === Età muderna === {{Seçión vêua}} === Età cuntempuranea === {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulussiun demugrafica === {{Demografia/Sanremu}} == Posti d'interesse == === Architetüre religiùuse === {{Seçión vêua}} === Architetüre civili === {{Seçión vêua}} === Architetüre militari === {{Seçión vêua}} == Culumìa == L'ecunumia de Sanremu a dipénde dau turìximu, daa [[Fluricultüra in te l'estremu punente ligure|cultivassiun de sciùre]] inte sèrre e dau [[Casinò de Sanremu|Casinò]]. == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestassiun == * [[Festival de Sanremmo|Festivàl de Sanremu]] == Feste e féire == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Aministrassiun == {{Seçión vêua}} == Cumünicassiun == {{Seçión vêua}} == Note == ;Note au testu <references group="n." /> ;Note bibliugrafiche <references responsive="" /> == Autri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligàmi de föra == * {{Çitta web|url=https://www.comune.sanremo.im.it/|tìtolo=Scitu ufissiàle|léngoa=IT|vìxita=2024-03-19}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Sanremu| ]] hjh8wycvyqpaa9oqopjex8zuc1is9xj A Sipressa 0 1616 270332 265201 2026-06-04T17:50:55Z N.Longo 12052 /* Abitanti */ + tl 270332 wikitext text/x-wiki {{Portur̂en}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Sipressa |Tipo = [[comun|cumüna]] |Panorama = Cipressa.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista da Sipressa</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligür̂ia |Divisione amm grado 2 = Imper̂ia |Amministratore locale = Filippo Rinaldo Guasco |Partito = lista civica "Cipressa riparte" |Data elezione = 6-6-2016 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 2 |Abitanti = 1195 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Deitu Istat] - Pupulasion residente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Ar̂egai, I Ciai, Vingöia |Divisioni confinanti = [[A Còsta|A Costa]], [[Prebüna]], [[Pumpiana]], [[San Luensu (cumüna)|San Lur̂ensu]], [[San Steva a Mâ|San Steva]], [[Sivessa]], [[U Tersö]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1694 |Nome abitanti = sipresen |Patrono = Visitasion de Mar̂ia |Festivo = [[2 lûggio|2 de lüiu]] |Mappa = Map of comune of Cipressa (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusision da cumüna da Sipressa inta pruvincia d'Imper̂ia }} '''A Sipressa''' (''Cipressa'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligür̂e]] de 1.195 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, inta [[pruvincia de Imper̂ia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stor̂ia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusion demugrafica === {{Demografia/A Sipressa}} == Posti de inter̂esse == === Architetür̂e religiuse === ;Parocchia da Sipressa <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Cipressa-chiesa visitazione1.jpg|A gexa da Visitasiun Cipressa-oratorio ss annunziata3.jpg|L'ur̂ator̂iu da Nunsiâ </gallery> * Gexa da Visitasiun, intu paise * Ur̂ator̂iu da Nunsiâ, intu paise * Capella da Madonna du Rusâr̂iu, ai Ar̂egai ;Parocchia de Vingöia <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Lingueglietta-chiesa natività maria vergine1.jpg|A gexa da Nativitè Lingueglietta-chiesa natività maria vergine4.jpg|L'ur̂ator̂iu da Nunsiâ e, de daré, a gexa S.Pietro-Lengueglietta.jpg|A gexa-furtessa de San Per̂u </gallery> * Gexa da Nativitè de Mar̂ia, intu paise * Ur̂ator̂iu da Nunsiâ, de fiancu da gexa * Gexa-furtessa de San Per̂u, intu paise * Ur̂ator̂iu de San Roccu, intu paise ;Parocchia di Ciai * Gexa da Madonna di Anger̂i, ai cunfen cun [[A Còsta|A Costa]] === Architetür̂e civili === {{Seçión vêua}} === Architetür̂e militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultür̂a == {{Seçión vêua}} == Manifestasiui == {{Seçión vêua}} == Feste e fer̂e == {{Seçión vêua}} == Aministrasion == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasion == {{Seçión vêua}} == Note == <references /> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:A Sipressa| ]] 2a24zye2lq3m6cxv5n2rbhfp21sughp Sivessa 0 1617 270328 265243 2026-06-04T17:47:01Z N.Longo 12052 + tl 270328 wikitext text/x-wiki {{Portur̂en}} {{Divisione amministrativa |Nome = Sivessa |Tipo = [[comun|cumüna]] |Panorama = Civezza - panoramio.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Sivessa</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligür̂ia |Divisione amm grado 2 = Imper̂ia |Amministratore locale = Maria Maddalena Ricca |Partito = lista civica "Per Civezza" |Data elezione = 4-10-2021 |Abitanti = 637 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Deitu Istat] - Pupulasion residente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[A Sipressa]], [[Imperia|Imper̂ia]], [[Prebüna]], [[San Luensu (cumüna)|San Luensu]], [[U Duseu]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1657 |Nome abitanti = sivesin |Patrono = [[San Marco|San Marcu]] |Festivo = [[25 arvî|25 d'arvì]] |Mappa = Map of comune of Civezza (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusision da cumüna de Sivessa inta pruvincia d'Imper̂ia }} '''Sivessa''' (''Civezza'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligür̂e]] de 637 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, inta [[pruvincia de Imper̂ia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stor̂ia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusion demugrafica === {{Demografia/Sivessa}} == Posti de inter̂esse == === Architetür̂e religiuse === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Civezza-chiesa san marco.jpg|A gexa de San Marcu Civezza-oratorio san giovanni battista.jpg|L'ur̂ator̂iu de San Giuanni Evangelista </gallery> * Gexa de San Marcu, intu paise * Ur̂ator̂iu de San Giuanni Evangelista, intu paise * Ur̂ator̂iu de San Roccu, in scia via pe I Pöxi * Capela du Sarvatù, in scia via pe [[San Luensu (cumüna)|San Lur̂ensu]] * Capela de San Bastian, de sutta du paise === Architetür̂e civili === {{Seçión vêua}} === Architetür̂e militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultür̂a == {{Seçión vêua}} == Manifestasiui == {{Seçión vêua}} == Feste e fer̂e == {{Seçión vêua}} == Aministrasion == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasion == {{Seçión vêua}} == Note == <references /> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:Sivessa| ]] 17fpe46wh0l8c4oaigciskqo5pmhpin Zoaggi 0 1625 270413 260982 2026-06-04T21:57:47Z N.Longo 12052 up 270413 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome = Zoaggi |Panorama = Zoagli-piazza 27 dicembre (ottobre 2019).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Ciassa XXVII dexenbre a Zoaggi</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Zena |Amministratore locale = Roberto Viale |Partito = lista civica de centro-drita "Al centro Zoagli" |Data elezione = 25-5-2026 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 2377 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçion rescidente a-i 31 d'òtobre do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = San Pietro di Rovereto, Sant'Ambrogio, Semorile |Divisioni confinanti = [[Ciävai|Ciâvai]], [[Coëgia|Coêgia]], [[Leivi]], [[Rapallo]], [[San Comban|San Conban]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1444 |Nome abitanti = |Patrono = Madònna do Rozâio |Festivo = primma domenega d'òtobre |Mappa = Map of comune of Zoagli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçion do comun de Zoaggi inta çitæ metropolitann-a de Zena }} '''Zoaggi''' (''Zoagli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) o l'è in [[comun]] [[Liguria|ligure]] de 2.377 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|çitæ metropolitann-a de Zena]]. == Giögrafia == {{Seçión vêua}} == Stöia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evoluçión demografica === {{Demografia/Zoâgi}} == Pòsti de interesse == {{Seçión vêua}} == Economîa == {{Seçión vêua}} == Coltûa == {{Seçión vêua}} == Manifestaçioin == {{Seçión vêua}} == Feste e fêe == {{Seçión vêua}} == Aministraçión == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioin == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> == Âtri progetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Zena]] kybyr12u0dsn6jjp4yvxfn4tmttud0k Toriggia 0 1630 270411 260976 2026-06-04T21:55:25Z N.Longo 12052 up 270411 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Divisione amministrativa |Nome = Torìggia |Panorama = Torriglia-panorama3.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panoràmma de Torìggia</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligùria |Divisione amm grado 2 = Zêna |Amministratore locale = Maurizio Beltrami |Partito = lìsta cìvica de céntro-mancìnn-a "Insieme per il futuro" |Data elezione = 30-3-2010 |Data rielezione = 25-5-2026 |Mandato = 4 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 2229 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-i 31 d'òtôbre do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Badächi, Bavàstri, Bónni de Péntema, Câzaléggio, Òbbi, Còusci, Costafontann-a, Costalónga, Costacianéggia, [[Costazza|Costàssa]], Dondéri, Ægoabónna inferiôre, Ægoabónna superiôre, Pòggio, Donétta, Fallarösa, Fàscia de Càrlo, Frevàdda, Garavénta, Làccio, Marsàn, Orcézi, Pàsso da Scofæra, Péntema, Pèssa, Pónte Trébia, Pòrto, Riöla, Sære de Péntema, Siginèlla, Tecósa, Tinèllo, Vì |Divisioni confinanti = [[Dägna]], [[Lòrsega]], [[Lumarso]], [[Moconexi]], [[Montebrun]], [[Monteuggio]], [[Neion]], [[Propâ]], [[Rondaninn-a]], [[Valbrevenna]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 3387 |Diffusività = |Nome abitanti = torigìn |Patrono = Nòstra Scignôa da Divìnn-a Providénsa |Festivo = ùrtima doménega d'agósto |Mappa = Map of comune of Torriglia (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comùn de Torìggia inta çitæ metropolitànn-a de Zêna }} '''Torìggia''' (''Torriglia'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) o l'é 'n [[comun|comùn]] [[Liguria|lìgure]] de 2.229 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> da [[Çittæ metropolitann-a de Zena|çitæ metropolitànn-a de Zêna]]. == Giögrafîa == Torìggia o l'é 'n pàize ch'o s'atrêuva a-i pê do [[Mónte Prelà]], in sciâ crénn-a<ref>Into [[zenéize]] de [[Zena|Zêna]] l'é mëgio dî: crésta</ref> ch'a spartìsce e [[Valàdda do Scrêia|valàdde Scrêia]] e [[Valàdda do Trébia|Trébia]] e ch'a l'arîva scinn'a-o [[Lâgo do Brinêio]]. O comùn o fa pàrte do teritöio do [[Pàrco Regionâle de l'Àntoa]]: pe sto fæto chîe, Torìggia a l'é 'na croxêa pe-i sentê de l'[[Âta Vîa di Mónti Lìguri|Erta Vîa di Mónti Lìguri]] e pe di âtri sentê do Pàrco. O comùn o s'esténde pe 60,02&nbsp;km. == Stöia == A stöia de Torìggia a coménsa da l'[[Impêo Roman|etæ româna]], ma l'é into [[Etæ de Mëzo|Medioêvo]] cò-u pàize o divénta bén bén inportante. Defæti, inte quello ténpo, Torìggia a divénta 'na croxêa avoxâ p'andâ da [[Zena|Zêna]] a-a zöna de [[Béubio]], dónde inte l'[[883]] l'êa stæto tiòu sciù e consacròu l'[[Abaçîa de Sàn Conbàn (Béubio)|Abaçîa de Sàn Conbàn]], céntro [[Crestianêximo|religiôzo]] e colturâle Internaçionâle. Inte quéllo ténpo Toriggia a l'êa sott'a-o [[Sacro Impêo Roman|Sâcro Inpêro Româno]]. Sótt'a l'Imperatô [[Ötón II de Sasònia]] Torìggia a vêgne mensonâ pi-â prìmma vòtta cómme seu propiêtæ (''Curtem de Turigia'') e coscì l'é scinn'a-o pasàggio sótt'a-o féodo da famìggia lunigianéize di [[Malaspìnn-a (famìggia)|Malaspìnn-a]], avegnûo into [[1227]] pe mêzo de l'aprovaçión de l'Imperatô [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Federîgo II de Svévia]]. Dòppo i Malaspìnn-a Torìggia a vêgne pigiâ da-i [[Fiésco (famìggia)|Fiéschi]] de [[Lavagna|Lavàgna]] a-a meitæ do [[XIII secolo|XIII sécolo]], i quæ megiôan a strutûa do castéllo (za dêuviòu da-i Malaspìnn-a) faxéndolo diventâ ‘n vêo castéllo pi-â diféiza da valàdda. Quàrche ténpo dòppo, a [[Repùbrica de Zena|Repùbrica de Zêna]] a pìggia o contròllo do castéllo, scibén cò-u féodo o l'aresta ‘na propiêtæ di Fiéschi. Inte quélli ànni Torìggia a divénta ‘n céntro de evangelizaçión pe tùtta a Val Trébia, sorviatùtto gràçie a l'antîga abaçìa de Patrànnia (in [[Léngoa latìnn-a|latìn]] medievâle: ''abatiam de Patrania''). [[Immaggine:Panoràma de Torìggia.jpg|miniatura|300px|Panoràmma de Torìggia da-o castéllo|alt=|sinistra]] Into scóntro do [[1432]] tra i goèlfi (ranpìn) e i ghibelìn (mascheræ), o castéllo de Torìggia di Fiéschi (ranpìn) o vêgne espugnòu da-a Zêna ghibelìnn-a (mascherâ), ma l'é sôlo dòppo o [[1547]] chi-â famiggia Fiéschi, falîa a famôza [[Conzûa di Fieschi|Conzûa]], a pérde Torìggia. Coscì o pàize o pàssa sótta a-o domìnio di [[Döia (famiggia)|D'Öia]], che fàn do féodo torigìn in marchexâto ch'o dûa scinn'a-o [[1760]], quand'o divénta ‘n prinçipâto. O prinçipâto di D'Öia o dûa scinn'a-a l'invaxón de [[Napolion Bonaparte|Napolión]] do [[1797]]. A-a giornâ d'ancheu o ligàmme tra i D'Öia e Torìggia o l'exìste ancón e quàrche vòtta i discendénti da famìggia D'Öia-Pamphjli vêgnan a Torìggia pe di evénti ò de festivitæ religiôze. Sott'a-a dominaçión françéize, Torìggia a l'é, da-o [[1798]], o capolêugo da Giurisdiçión di Mónti Lìguri Orientâli, in alternànsa con [[Utùn|Ötón]] e [[San Steva d'Aveto|Sàn Stê (d'Àveto)]], méntre, da-o [[1803]], a l'é capocantón do Cantón do Làccio, che da-o 1805 a-o 1814, co-o [[Prìmmo Inpêro françéize|Prìmmo Inpêro Françéize]] o vêgne inserîo into [[Dipartiménto de Zêna]]. Dòppo o [[Congresso de Vienna|Congrèsso de Viénna]] ([[1814]]/[[1815]]), Torìggia a l'é incorporâ into [[Regno de Sardegna|Régno de Sardégna]], ch'o divénta, into [[1861]], [[Regno d'Italia (1861-1946)|Régno d'Itàlia]]. Da-o [[1859]] a-o [[1926]] o seu teritöio o l'é pàrte de l'XI mandaménto de Torìggia do circondâio da vêgia [[Provìnsa de Zêna]]. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segónda Goæra mondiâle]], Torìggia a l'é definîa a "Prìmma Repùbrica partigiann-a da [[Liguria|Ligùria]]". Torìggia a l'é stæta de lóngo ligâ a-a stöia da Rexisténsa, e pròpio inte sêu valàdde tànti partigén àn conbatûo duaménte fascìsti e nazìsti. Pe de ciù Torìggia, cómme di âtri pàixi da-arénte, a l'é ligâ a-a figûa do partigiàn [[Aldo Gastaldi|Àldo Gastàldi]], nómme de batàggia Bezàgno, frequentatô da zöna de l'[[Monte Antoa|Àntoa]]. Into [[1908]] e [[1953]] dôe violénte aluvioìn fàn di dànni a câze e campàgne. Da-o [[1973]] a-o [[2008]] Torìggia a l'é pàrte da [[Comunitæ montann-a Âta Vàl Trébia]] e, da-o 2008 fìn a-o [[2011]], da [[Comunitæ montann-a de Âte Vàlli Trébia e Bezàgno]]. == Abitànti == === Evoluçión demogràfica === {{Demografia/Torìggia}} == Pòsti de interesse == === Architetûe religióze === <gallery mode="packed" widths="200"> Sant'Onorato Torriglia.jpg|Gêxa de Sant'Ònoròu iluminâ in òcaxón da fèsta patronâle do 2016 Torriglia-oratorio san vincenzo-complesso2.jpg|Ötöio de Sàn Viçénso P 20190707 153217.jpg|Gêxa de Sàn Pê Apòstolo, Péntema </gallery> * Gêxa parochiâle de Sànt'Ònoròu into capolêugo (Torìggia): fondâ probabilménte da-i móneghi Conbén do Monastê de Lerìn (inte l'Îzoa de Sant'Ònoròu a-o làrgo de [[Cannes|Cànnes]], [[Fransa|Frànsa]]) che són intræ in contàtto co-e popolaçioìn da Val Trébia, gràçie a l'Àtala, sucesô de Sàn Conbàn inte l'Abaçîa de Béubio. Fòscia o l'êa ligâ iniçialménte a l'antîga abaçìa torigìnn-a de Patrànnia. Conpletâ into XVII sécolo, a gh'à a-o seu intèrno interesànti scultûe de màrmo. * Ötöio de Sàn Viçénso into capolêugo (Torìggia): scitoòu into mæximo sagròu da Gêxa de Sant'Ònoròu, o gh'à ‘na scultûa do [[XVI secolo|XVI sécolo]], ch'a ne vêgne da-a capélla privâ do castéllo sótta a-a dominaçión di Fiéschi. A scultûa a raprezénta a Nòstra Scignôa da Néive. L'ötöio o l'é avèrto a-o pùblico pe-e festivitæ de Dênâ e pe l'espoxiçión do prezépio. * Gêxa de Sàn Zòrzo. Inta fraçión de Bavàstri, a-e dipendénse da Gêxa de Bavastrèlli de Propâ. * Gêxa parochiâle de Sàn Michê Arcàngiou, inta fraçión de Fàscia de Càrlo. * Gêxétta inta fraçión de Garavénta. * Gêxa parochiâle de Sàn Giàcomo, inta fraçión de Làccio. * Gêxa parocchiâle de Sànta Màia inta fraçión do Pòrto. Pe quésto ciamâ Sànta Marîa do Pòrto ascì. * Gêxa parocchiâle de Sàn Pê apòstolo inta fraçión de Péntema. A gh'à 'na scultûa de légno dedicâ a-a Madònna da Néive, atriboîa a-a schêua do Maragiàn, e a gh'à l'òrchèstra in strutûa de légno in sciâ quæ l'é stæto mìsso l'òrgano corâle, fæto da-i fræ Paganìn. Interesànte ascì o cöo da Capélla gentilìçia, da famìggia Goàn. * Gêxa de Sàn Bartomê inta fraçión de Marsàn. * Capélla da Còsta. A s'atróva in sciô sentê de l'anéllo di sentê de Torìggia. A-i 16 d'agósto de tùtti i ànni vêgne dîta 'na Méssa in önô da Vèrgine e vêgne òrganizâ 'na fèsta con [[Muxica|mûxica]] e zêughi pe gréndi e picìn. * Capelétta da Pantéca. A s'atróva in sciô sentê de l'anéllo di sentê de Torìggia, sórvia Marsàn, a l'incrôxo co-o Mónte Spîgo, dónde l'é poscìbile gödî de 'na vista spetacolâre. * Capelétta de Sant'Antögno, da-arénte a-o castéllo, inta crêuza pe Ægoabónn-a. === Architetûe militâri === [[Immaggine:Torriglia-castello.jpg|miniatura|O castéllo de Torìggia|sinistra]] * Castéllo de Torìggia. Costroîo pöco dòppo l'ànno 1000, o l'é stæto propiêtæ da famìggia Malaspìnn-a (1180), da famìggia [[Fiéschi]] (XIII sécolo) e, dòppo a conzûa di Fiéschi do 1547, da famìggia D'Öia, ch'a gh'à cangiòu a seu strutûa, scinn'a-o [[1799]] quand'o l'é stæto tiòu zu da-i abitànti de Torìggia. Da-o [[2009]] o l'é avèrto a-o pùblico. * Rèsti do castéllo de Donétta, ch'a l'êa l'antîga câza da famìggia Fiéschi. A localitæ dónde s'atréuva a l'é dîta Ciàn da Tôre ò Torìggia Vêgia. === Âtri scìnboli e pòsti d'interèsse === * Câza natâle ò Èrco da Bèlla de Torìggia, pasàggio da stràdda Provinciâle 82, dónde gh'è 'n ritræto da Rêuza Garavénta, segóndo a tradiçión l'ùrtima Bèlla de Torìggia. * Palàçio do moniçìpio, sêde do comùn e da schêua. In fàccia a-o moniçìpio gh'è 'n ''Monuménto a-i cadûti'' da [[Primma Goæra Mondiâ|Prìmma]] e da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segónda Goæra Mondiâle]]. == Economîa == [[Immaggine:Dai! Andiamo in Antola! .tif|miniatura|Ina cartolìnn-a di prìmmi do [[XX secolo|'900]] in sciô [[Monte Antoa|Mónte Àntoa]]|sinistra]] L'economîa torrigìnn-a a l'é stæta pe lóngo ténpo bazâ in sciâ [[Agricoltûa|agricôltûa]] e [[alevaménto]]. A-a giornâ d'ancheu sto aspêto o l'é vegnùo mêno e l'economîa adêuvia cómme pónto de riferiménto o turìsmo, ànche quéllo escurscionìstico. == Coltûa == [[Immaggine:Bella de Torìggia - Bella di Torriglia.jpg|thumb|150px|O ritræto da Rêuza Garavénta, poscìbile "Bèlla de Torìggia", fæto da-o Lumàchi. O s'atrêuva sótta l'Èrco inta Ciàssa Fiéschi.]] Gh'è o mîto da [[Bella de Toriggia]], 'na lezendâia figûa de sto pàize, da quæ o se dîxe: "A Bèlla de Torìggia: tùtti a veuan, nisciùn a pìggia". == Cuxìnn-a == [[Immaggine:Canestrelli1.jpg|left|thumb|I tìpichi canestrelétti de Torìggia]] Un di doçi ciù avoxæ de Toriggia o l'è 'na torta, preparâ con amàndoe e pasta fròlla, ciamâ ascì a "Bèlla de Torìggia". O pìtto ciù avoxòu de Torìggia o l'é o Canestrelétto: Torìggia a l'é defæti dîta a "Pàtria do Canestrelétto". == Fèste e fêe == [[Immaggine:Nostra Signora della Provvidenza.jpg|miniatura|Nòstra Scignôa da Divinn-a Providénsa]] Fèsta de Nòstra Scignôa da Divinn-a Providénsa (ùrtima doménega d'Agósto). Inta stæ a Prò Lòco a l'inàndia di evénti e de fèste cómme a Néutte Giànca , a Giornâ do "Shopping" , i mercatìn de Dênâ e âtre fèste. Torìggia a l'é célebre pe di prezónti avistaménti de UFO, perciò tùtti i ànni o [[Comitàto Torriggia UFO Convèntion]] organìzza 'na conferénsa rigoardànte e stöie di avistaménti e âtri argoménti de ''Ufologia''. Into perîodo natalìçio a fraçión de Péntema a divénta in prezépio anbientòu inta fìn do XIX secolo. I personàggi són a altéssa naturâle. == Spòrt == <gallery mode="packed" widths="200"> Polisportiva Torriglia 1977.png|O scìnbolo do Torìggia 1977 P 20190728 175532.jpg|O menûto de scilénçio in memöia do Fùlvio Currò. Ediçión do tornêo 2019 </gallery> A Polisportîva Torìggia 1977 (''Polisportiva Torriglia 1977'' in italiàn), a l'é 'na squàddra de [[Zeugo do ballon|balón]] da Prìmma Categorîa. O Torìggia o zéuga into cànpo da balón Monscignór D. Lovagnìni. Da-arénte a-o cànpo gh'è a palèstra con tànte ativitæ pe gréndi e picìn. Tùtti i ànni vêgne òrganizòu in tornêo de balón in memöia do [[Fùlvio Currò]], 'n zenéize de vintiçìnque ànni amasòu da 'n anourìsma cerebrâle. In st'òcaxón zeugan a balón personàggi do spòrt, giornalìsmo e televixón avoxæ a livèllo regionâle e naçionâle. == Comunicaçioìn == A stràdda ch'a pàssa pò-u céntro a l'é a provinciâle 62, ch'a se colêga ascì co-a stràdda statâle 45 [[Zena|Zêna]]-[[Piaçensa|Piaxénsa]]. Âtre stràdde provinciâli son a 15 (do Brinêio), a 226 (da Vàlle Scrêia) e a 82 (Torìggia-Cavórsi). Da Zêna l'è atîvo 'n servìçio de traspòrto pùbblico locâle de l'[[ATP Esercizio|ATP]] da e pe Torìggia e âtre localitæ do teritöio comunâle. De ciù, gh'è di colegaménti da e pe-i comuìn da-arente de [[Bargaggi|Bargàggi]], [[Montebrun|Montebrùn]], [[Roegno|Rovegno]], [[Goreio|O Gorêio]], [[Utùn|Òtón]] ([[Provinsa de Piaçensa|PC]]), [[Dägna|Dâgna]], [[Propâ]], [[Rondaninn-a|Rondanìnn-a]] e [[Monteuggio|Montéuggio]] (pe mêzo da fraçión torigìn do Làccio). E staçioìn ciù da-arénte a Torìggia son a [[Staçión de Buzàlla|staçión de Buzâlla]] e a [[Staçión de Zêna Brignoe|staçión de Zêna Brìgnoe]]. == Nòtte == <references/> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Zena]] in2cd2jm6a0asz6703wttf3mmtnj3a9 Obbia 0 1632 270412 260949 2026-06-04T21:56:37Z N.Longo 12052 + tl 270412 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome = Obbia |Panorama = Vobbia-IMG 0521.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panoramma de Vóbbia co-o sciùmme òmònimo</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Zena |Amministratore locale = Giampaolo Ermodatillo |Partito = lista civica de centro-drita "Insieme per la Val Vobbia" |Data elezione = 25-5-2026 |Data istituzione = 1901 |Abitanti = 379 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçion rescidente a-i 31 d'òtobre do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = ''Alpe, Arezzo, Noceto, Salata, Vallenzona'' |Divisioni confinanti = [[A Croxe]], [[Buzalla]], [[Caréga|Carega]] (AL), [[L'Isoa do Canton|L'Izoa do Canton]], [[Mungiardéin|Mongiardin]] (AL), [[Valbrevenna]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2566 |Nome abitanti = |Patrono = Santa Maia de Graçie |Festivo = segonda domenega d'agosto |Mappa = Map of comune of Vobbia (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçion do comun de Obbia inta çitæ metropolitann-a de Zena }} '''Obbia''', '''Vóbbia''' ò '''Veubbia''' (''Vobbia'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) o l'é in [[comun]] [[Liguria|ligure]] de 379 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|çitæ metropolitann-a de Zena]]. == Giögrafîa == {{Seçión vêua}} == Stöia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evoluçión demografica === {{Demografia/Véubbia}} == Pòsti de interesse == Vexìn a Obbia se trêuva o [[Castello da Pria|Castéllo da Prîa]]. == Economîa == {{Seçión vêua}} == Coltûa == {{Seçión vêua}} == Manifestaçioin == {{Seçión vêua}} == Feste e fêe == {{Seçión vêua}} == Aministraçión == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioin == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> == Âtri progetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} [[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Zena]] igzw1de29xpouyk8t56muqs5nk9i0pk Uigu 0 1634 270318 269771 2026-06-04T17:34:27Z N.Longo 12052 + tl 270318 wikitext text/x-wiki {{Ineién}} {{Divisione amministrativa |Nome = Uigu |Tipo = [[Comun|cumüna]] |Panorama = Aurigo-panorama3.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Uigu</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Angelo Arrigo |Partito = lista civica "Aurigo riparte" |Data elezione = 15-5-2023 |Data rielezione = |Mandato = |Data istituzione = [[1954]] |Abitanti = 331 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Daitu Istat] - Pupulasiòn rexidente ai 31 de marsu du 2024 (daitu provizoiu). |Sottodivisioni = Guardiabella, Pesàutu |Divisioni confinanti = [[A Cêve|A Ceve]], [[Burgumau]], [[Ressu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2170 |Nome abitanti = |Patrono = [[Sàn Pòulo|San Paulu]] |Festivo = [[29 zûgno|29 zügnu]] |Mappa = Map of comune of Aurigo (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiòn da cumüna d'Uìgu inta pruvincia de Imperia }} '''Uigu'''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=34}}</ref> (o inscì ''Auìgu'', ''Aurigo'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] ch'a cunta 331 abitanti.<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiòn demugrafica === {{Demografia/Uigu}} == Posti de interesse == === Architetüe religiuse === {{Seçión vêua}} === Architetüe civili === {{Seçión vêua}} === Architetüe militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Manifestasiòn == {{Seçión vêua}} == Feste e fée == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiòn == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == Nòtte == <references/> == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:Uigu| ]] srkzcvjoasr8wa9fqqtg4pe5o0y1brg A Burdighea 0 1635 270367 269701 2026-06-04T20:34:53Z N.Longo 12052 + tl 270367 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Burdighea |Panorama = Aerial view of Bordighera (2).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama d'a Burdighea</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumün]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Rosa Abussi |Partito = cum. pref. |Data elezione = 2025-12-22 |Abitanti = 10198 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiùn residente a-u 31 d'utubre d'u 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = U Burghetu (San Nicolò), U Sciasciu |Divisioni confinanti = [[I Spiareti]], [[Valebona]], [[Valecrösa]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1057 |Nome abitanti = burdigoti |Patrono = Sant'Ampegliu |Festivo = [[14 mazzo|14 de mazzu]] |Mappa = Map of comune of Bordighera (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn d'u cumün d'a Burdighea int'a pruvinsa de Imperia }} '''A Burdighea'''{{#tag:ref|Scritu ''Burdighéa'' in sanremascu<ref>{{Çitta web|url=https://app.approu.it/#/search/2/Bordighera|tìtolo=Appröu - Bordighera|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-26}}</ref>, vrigarencu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marco Cassini|tìtolo=Apricaleidoscopica: Storia - Personaggi - Racconti - Leggende - Fatti e Luoghi misteriosi - Aneddoti - Zibaldino e Dizionario della lingua ancestrale di Apricale|url=https://www.rplibri.it/2023/08/25/francesco-improta-per-apricaleidoscopica-di-marco-cassini/|ànno=2023|editô=Erredi Grafiche Editoriali|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=68}}</ref> e saudanelu<ref>{{Çitta web|url=https://www.soudan.it/dizionar.htm|tìtolo=Dizionario illustrato Soudanèlu-Italiano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-26}}</ref>, ''Burdighea'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Buldighera'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Burdighe"a'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganese]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=115|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''(a) Bordighea'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/bordighera/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Bordighera|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-01-20}}</ref>|group=n.}} (''Bordighera'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 10.198 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/A Burdighea}} == Posti de interesse == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == === Parmureli de Burdighea === {{Véddi ascì|Aiga a-e còrde}} Chele bele föie de [[Pàrma|parmura]] gianche tüte intresae che u [[Pàppa|Papa]] e i auti Prelati a dumenega de parmure i porta in prucesiun i vegne intresae a magiur parte a Burdighea, che pe ninte a se ciama a cità de parmure. L'è ina tradisiun che a düra de ciüù de 400 ani e esatamente da u [[1586]], candu [[Pàppa Scìsto V|Papa Sisto V]] u stava costruendu a [[Baxìlica de Sàn Pê in Vaticàn|bazilica de San Pietro]] e u ghe vureva in ubeliscu che u l'eira a u circu maximu, e u l'aveva dau urdine in cun i editu che pe chi l'avese parlau mentre i l'aisava ghe sareva stà a pena de morte, ma mentre i u drisava e corde e se alungava cume in elasticu, e alura se sentiu ina vuixe crià "Aiga a e corde!". L'eira stau Capitan Bresca, Burdigotu; u soi sugerimentu u l'è stau seguiu e l'obeliscu finarmente drisau, alura u Papa u l'ha vuxiu viè chi l'avese parlau, e invece de faru punì u g'ha dumandau cose u vurese in scangiu de u sugerimentu che u l'aveva dau, e cu l'aveva sarvau a cerimonia e u travaiu de tanta gente. Elu u g'ha dumandau che a sua famia a purese pe sempre furnì e föie de parmura a San Pietro pe a [[Doménega de pàrme|festa de parmure]] e sa tradisiun a düra ancura anchöi, e ancura anchöi i parmurai, [[Lavoraçión de féugge de pàrma|i serca e parmure ciü bele pe ligale]] e faghe vegne e föie gianche, e nosce done i l'intresa pe fare diventà de opere d'arte chi sembra vive, intresandu in te se föie in savè e ina trdisiun chi se tramanda da ina generasiun a l'autra in cun tüti i soi segreti intresandu anche a sacralità de sa cianta che fin da l'antighità in te tüti i populi a l'hà sempre rapresentau u divin, e in ta nuxia relugiun u martiriu. == Manifestasiùe == {{Seçión vêua}} == Feste e fèire == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiùn == A Burdighea a l'è servìa da ina [[Staçión de Bordighêa|stasiùn]] feruviària sciüa [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Ventemiglia]]. == Note == ;Note au testu <references group="n." responsive="" /> ;Note bibliugrafiche <references responsive="" /> == Autri prugèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:A Burdighea| ]] 3axgs8k127ub6nvsefrtrxdekk8hmwn 270415 270367 2026-06-04T22:02:09Z N.Longo 12052 up 270415 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Burdighea |Panorama = Aerial view of Bordighera (2).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama d'a Burdighea</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumün]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Marzia Baldassarre |Partito = lista civica "Bordighera Domani" |Data elezione = 25-05-2026 |Abitanti = 10198 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiùn residente a-u 31 d'utubre d'u 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = U Burghetu (San Nicolò), U Sciasciu |Divisioni confinanti = [[I Spiareti]], [[Valebona]], [[Valecrösa]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1057 |Nome abitanti = burdigoti |Patrono = Sant'Ampegliu |Festivo = [[14 mazzo|14 de mazzu]] |Mappa = Map of comune of Bordighera (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn d'u cumün d'a Burdighea int'a pruvinsa de Imperia }} '''A Burdighea'''{{#tag:ref|Scritu ''Burdighéa'' in sanremascu<ref>{{Çitta web|url=https://app.approu.it/#/search/2/Bordighera|tìtolo=Appröu - Bordighera|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-26}}</ref>, vrigarencu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marco Cassini|tìtolo=Apricaleidoscopica: Storia - Personaggi - Racconti - Leggende - Fatti e Luoghi misteriosi - Aneddoti - Zibaldino e Dizionario della lingua ancestrale di Apricale|url=https://www.rplibri.it/2023/08/25/francesco-improta-per-apricaleidoscopica-di-marco-cassini/|ànno=2023|editô=Erredi Grafiche Editoriali|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=68}}</ref> e saudanelu<ref>{{Çitta web|url=https://www.soudan.it/dizionar.htm|tìtolo=Dizionario illustrato Soudanèlu-Italiano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-26}}</ref>, ''Burdighea'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Buldighera'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Burdighe"a'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganese]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=115|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''(a) Bordighea'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/bordighera/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Bordighera|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-01-20}}</ref>|group=n.}} (''Bordighera'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 10.198 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/A Burdighea}} == Posti de interesse == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == === Parmureli de Burdighea === {{Véddi ascì|Aiga a-e còrde}} Chele bele föie de [[Pàrma|parmura]] gianche tüte intresae che u [[Pàppa|Papa]] e i auti Prelati a dumenega de parmure i porta in prucesiun i vegne intresae a magiur parte a Burdighea, che pe ninte a se ciama a cità de parmure. L'è ina tradisiun che a düra de ciüù de 400 ani e esatamente da u [[1586]], candu [[Pàppa Scìsto V|Papa Sisto V]] u stava costruendu a [[Baxìlica de Sàn Pê in Vaticàn|bazilica de San Pietro]] e u ghe vureva in ubeliscu che u l'eira a u circu maximu, e u l'aveva dau urdine in cun i editu che pe chi l'avese parlau mentre i l'aisava ghe sareva stà a pena de morte, ma mentre i u drisava e corde e se alungava cume in elasticu, e alura se sentiu ina vuixe crià "Aiga a e corde!". L'eira stau Capitan Bresca, Burdigotu; u soi sugerimentu u l'è stau seguiu e l'obeliscu finarmente drisau, alura u Papa u l'ha vuxiu viè chi l'avese parlau, e invece de faru punì u g'ha dumandau cose u vurese in scangiu de u sugerimentu che u l'aveva dau, e cu l'aveva sarvau a cerimonia e u travaiu de tanta gente. Elu u g'ha dumandau che a sua famia a purese pe sempre furnì e föie de parmura a San Pietro pe a [[Doménega de pàrme|festa de parmure]] e sa tradisiun a düra ancura anchöi, e ancura anchöi i parmurai, [[Lavoraçión de féugge de pàrma|i serca e parmure ciü bele pe ligale]] e faghe vegne e föie gianche, e nosce done i l'intresa pe fare diventà de opere d'arte chi sembra vive, intresandu in te se föie in savè e ina trdisiun chi se tramanda da ina generasiun a l'autra in cun tüti i soi segreti intresandu anche a sacralità de sa cianta che fin da l'antighità in te tüti i populi a l'hà sempre rapresentau u divin, e in ta nuxia relugiun u martiriu. == Manifestasiùe == {{Seçión vêua}} == Feste e fèire == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiùn == A Burdighea a l'è servìa da ina [[Staçión de Bordighêa|stasiùn]] feruviària sciüa [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Ventemiglia]]. == Note == ;Note au testu <references group="n." responsive="" /> ;Note bibliugrafiche <references responsive="" /> == Autri prugèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:A Burdighea| ]] c5hirkzu9vds6zmpqbrkn7x2p17jau1 Triöra 0 1636 270397 265241 2026-06-04T21:23:42Z N.Longo 12052 + tl 270397 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Triöra |Panorama = Triora panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama de Triöra</div> |Tipo = [[Comun|cumüna]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Massimo Di Fazio |Partito = lista çivica "Triora viva" |Data elezione = 10-6-2018 |Data rielezione = 14-5-2023 |Data istituzione = 1861 |Altitudine = 780 |Abitanti = 396 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulaçiùn residente a-u 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Abenin, Burniga, Bregalla, Cabutin, Carmeli, Çetta, Çreppo, Guìna, Lurêu, Munexi de Triöra, Pin, [[Reaud|Reaudu]], [[Vërdegia|Verdegia]], Vesignana |Divisioni confinanti = [[Briga|A Briga]] (FR-06), [[Briga Auta]] (CN), [[I Moin|I Murìn de Triöra]], [[Mendaiga]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegrossu]], [[Pigna]], [[Savurgiu]] (FR-06), [[U Casté|U Castê]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 3039 |Nome abitanti = triuraschi |Patrono = A Sunta |Festivo = [[15 agosto|15 agustu]] |Mappa = Map of comune of Triora (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusiçiun d'a cumüna de Triöra in t'a pruvinça de Imperia }} '''Triöra''' (o ''Triöira'', ascì ''Triöa'', scrìtu ''Triêua'' in [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Triöira'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Triora'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è 'na [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] d'a [[Pruvincia de Imper̂ia|Pruvinça de Imperia]] ch'a cunta 396 abitanti (daiti agiurnài du [[2023]]). == Geugrafia == Triöira l'è int'a [[Intemelia|Tèra Intemelia]]. L'è in çima d'a Vale Argentina. == Storia == L'è cunusciüa sopratütu parché in t'u çincheçentu l'è stata teatru de na cacia ae baggiüe. == Abitanti == === Evuluçiùn demugrafica === {{Demografia/Triöra}} == Pòsti de interesse == === Architetüre religiuse === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> 18010 Triora IM, Italy - panoramio.jpg|A geixa d'a Sunta Triora - chiesa di San Dalmazio - campaniletto.jpg|Campanìn de l'uratoriu de San Dalmassu Chiesa di San Bernardino con ippocastano, Triora.jpg|A geixa de San Benardìn Church of Loreto (Triora).jpg|A Madona d'u Luretu </gallery> ;Parocchia de Triöra * Geixa d'a Sunta, int'u paise * Uratoriu de San Gian Batista, int'u paise * Uratoriu de San Dalmassu, int'u paise * Geixa de Sant'Agustìn, a munte d'u paise * Geixa de Santa Maria d'e Grasie, insc'a via pe [[I Moin|I Mürìn]] * Geixa de San Benardìn, a punente d'u paise * Geixa de San Giuani ai Prài, insc'u stradùn pe [[Baiardu]]; int'u cumün d[[I Moin|i Mürìn]] ma sutta aa parocchia de Triöra * Santuriu d'a Madona d'u Bun Viagiu, a Cian Fregu, de sutta d'u paise * Santuariu d'a Madona d'u Luretu, int'a fraçiùn d'u Luretu * Uratorio de Sant'Antoniu, int'a fraçiùn de Bregalla ;Parocchia de Cetta * Geixa d'u Santiscimu Nume de Maria * Capela de Sant'Ixidoru ;Parocchia de Creppu * Geixa d'a Natività de Maria ;Parocchia de Reaudu * Geixa d'a Madona d'u Rusariu ;Parocchia de Verdegia * Geixa d'a Madona d'u Carmu === Architetüre civili === * Cà d'e Baggiüe. === Architetüre militäri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == L'[[Alpeggio de Triöra|Alpeggiu de Triöra]] u l'è in furmaggiu prudütu inta zona de Triöra. == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestaçiùe == {{Seçión vêua}} == Feste e fére == {{Seçión vêua}} == Aministraçiùn == {{Seçión vêua}} == Cumünicaçiùe == {{Seçión vêua}} == Note == <references/> == Âutri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Triöra| ]] 4hxdbwb13cxdzlt0w64e3dkpvq286un Casella 0 1641 270404 260913 2026-06-04T21:47:55Z N.Longo 12052 up 270404 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome = Cazélla |Panorama = Casella.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vedûta de Cazélla da-o Mónte Màzzo</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligùria |Divisione amm grado 2 = Zêna |Amministratore locale = Gabriele Reggiardo |Partito = lista civica "Casella è di tutti" |Data elezione = 22-9-2020 |Data rielezione = 25-5-2026 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 2377 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçion rescidente a-i 31 d'òtobre do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = ''Avosso, Carpeneta, Cortino, Parata, Regiosi, Salvega, Stabbio'' |Divisioni confinanti = [[A Særa]], [[Monteuggio|Montéuggio]], [[Savignon|Savignón]], [[Valbrevenna|Valbrevénna]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2676 |Nome abitanti = |Patrono = Sàn Ròcco |Festivo = [[16 agosto|16 d'agósto]] |Mappa = Map of comune of Casella (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comun de Cazélla inta çitæ metropolitànn-a de Zêna }} '''Cazélla''' (''Casella'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) o l'é 'n [[comun|comùn]] [[Liguria|lìgure]] de 3.064 abitànti inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|çitæ metropolitànn-a de Zêna]]. == Giögrafîa == {{Seçión vêua}} == Stöia == {{Seçión vêua}} == Abitànti == === Evoluçión demogràfica === {{Demografia/Cazélla}} == Pòsti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Economîa == Into sécolo dixinêuve Cazélla a l'êa ciamâ "a piccola Svissera" pe-o grande svilùppo turistego, sorvetùtto da pârte da borghexîa zenéize. == Coltûa == {{Seçión vêua}} == Manifestaçioìn == {{Seçión vêua}} == Fèste e fêe == {{Seçión vêua}} == Aministraçión == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioìn == [[File:29 c104 casella dep.jpg|thumb|In trêno in manêuvra into depòxito de Cazélla|sinistra]] Cazélla a l'é famôza pò-u [[ferrovia Zena-Casella|Trenìn de Cazélla]], ch'o conlîga quésto pàize a-a çitæ de [[Zena|Zêna]]. == Nòtte == <references /> {{Clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} [[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Zena]] 200x83faq8eppgffllfuc2u3trms6cy Cogoeuo 0 1644 270406 264390 2026-06-04T21:49:34Z N.Longo 12052 270406 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Divisione amministrativa |Nome = Cogoeuo |Panorama = Cogoleto-dalmare1.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panoramma de Cogoeuo</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Zena |Amministratore locale = Paolo Bruzzone |Partito = lista civica de çentro-mancinn-a "SìAmo Cogoleto" |Data elezione = 22-9-2020 |Data rielezione = 25-5-2026 |Abitanti = 8438 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçion rescidente a-i 31 d'òtobre do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Lerca, Prouzanin, Scærboasca |Divisioni confinanti = [[Rensén|Arensen]], [[Sascê]] (SV), [[Väze]] (SV) |Zona sismica = 4 |Gradi giorno = 1517 |Nome abitanti = |Patrono = [[San Loenso (personn-a)|San Loenso]] |Festivo = [[10 agosto|10 d'agosto]] |Mappa = Map of comune of Cogoleto (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçion do comun de Cogoeuo inta çitæ metropolitann-a de Zena }} '''Cogoeuo''' (''Cogorœuo'' primma do XIX sec., ''Cogheu'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]]) o l'è un [[Comun|comune]] [[Liguria|ligure]] de 8.438 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> da [[Çittæ metropolitann-a de Zena|çitæ metropolitann-a de Zena]]. == Giögrafîa == O comune o s'atreua lungu à costa da [[Rivêa de Ponénte|rivea de punénte]], mentre e frascioìn de [[Lerca]], [[Prouzanin]] e [[Scærboasca]] sun scituæ a l'interno verso i bricchi. O comune o l'é limitòu a ponénte da o torente Éistra, e a levante da o torente Leun. O primmo o separe da o comune de [[Väze]], e o determina ascì a fìn da [[Çittæ metropolitann-a de Zena|provinsa de Zena]], mentre l'atro o l'è o confin con o comune de [[Rensén|Arensen]]. Cogoeu o fava parte da [[Comunitæ Montan-a Argentea]]<ref>[https://web.archive.org/web/20170424115551/http://cmargentea.it/ Comunità Montana Argentea]</ref> insemme ai doî comuni liguri [[Arensen]] e [[Mê]] e o l'è in comune do [[Parco naturale regionale du Beigua]] insemme a [[Rensén|Arensen]], [[Väze]], [[A Steja|Steia]], [[Sascê|Sascé]], [[Mason]], [[O Tilieto|Tiglieto]], [[Roscigion]] e [[Campo]]. * [[Clascificaçion sismica]]: zöna 4 (sismiçitæ irrilevante), Ordenança PCM n. 3274 del 20/03/2003 * [[Clascificaçion climatica]]: zöna D, 1517 GR/G.<ref>Fonte da-o scito [https://web.archive.org/web/20110520120150/http://www.confedilizia.it/clima-LIGURIA.htm Confedilizia.it]</ref> == Stöia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evoluçión demografica === {{Demografia/Cogoêuo}} == Pòsti de interesse == {{Seçión vêua}} == Economîa == {{Seçión vêua}} == Coltûa == {{Seçión vêua}} == Manifestaçioin == {{Seçión vêua}} == Feste e fêe == {{Seçión vêua}} == Aministraçión == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioin == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Zena]] h0hytwkn80v7ij0ye5ugd1l4v2yv33e Ronco 0 1658 270408 266334 2026-06-04T21:51:55Z N.Longo 12052 up 270408 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome = Ronco |Panorama = Ronco panorama montereale.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panoràmma de Ronco inta Valle Scréivia</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Zena |Amministratore locale = Sergio Agosti |Partito = lista civica de çentro-mancinn-a "Insieme per il paese" |Data elezione = 25-5-2026 |Mandato = 2 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 4166 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçion rescidente a-i 31 d'òtobre do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Banchetta, Bórgo di Fornæ, Cascinn-e, Ciapoæ, ''Cipollina'', ''Costa Lazzari'', Curlo, ''Giacoboni'', Izoabónn-a, ''Malvasi'', ''Minceto'', Panigasse, Præfaccia, ''Porale'', Tann-a d'Orso, Vallecâda |Divisioni confinanti = [[Buzalla]], [[Fiacon|Fiacón]] (AL), [[L'Isoa do Canton|L'Izoa do Cantón]], [[Otaggio]] (AL) |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2273 |Nome abitanti = |Patrono = Nòstra Scignôa do Carmo |Festivo = [[16 lûggio|16 de luggio]] |Mappa = Map of comune of Ronco Scrivia (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçion do comun de Ronco inta çitæ metropolitann-a de Zena }} '''Ronco''' (''Ronco Scrivia'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) o l'è 'n [[Comun|comùn]] [[Liguria|lìgure]] de 4.166 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|çitæ metropolitann-a de Zena]]. == Geògrafia == O s'atreuva inta [[Valle Scréivia]], donde score o sciùmme [[Screivia]], e o l'è scituòu inta çitæ metropolitann-a de Zena. Into seu teritöio gh'é 'na fraçion bén popolôza: [[Bórgo di Fornæ]]. Âtre fraçioìn son i Ciapoæ, Panigasse, Izoabónn-a, Tann-a d'orso, Vallecâda, Cascinn-e, Præfaccia e âtre. == Stöia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evoluçión demografica === {{Demografia/Rónco}} == Pòsti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Economîa == {{Seçión vêua}} == Coltûa == {{Seçión vêua}} == Manifestaçioìn == {{Seçión vêua}} == Fèste e fêe == {{Seçión vêua}} == Aministraçión == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioìn == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> == Âtri progetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Zena]] bg9f72hg3ev9yyx37zut9cetqfwqwq2 San Comban 0 1662 270409 260967 2026-06-04T21:52:58Z N.Longo 12052 up 270409 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome = San Comban |Panorama = Val Fontanabuona-IMG 0568.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panoramma de San Comban</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Zena |Amministratore locale = Claudio Solari |Partito = lista civica de centro-mancinn-a "Territorio e Sviluppo" |Data elezione = 25-5-2026 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 2662 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçion rescidente a-i 31 d'òtobre do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = ''Aveggio, Baranzuolo, Bavaggi, Calvari, Camposasco, Carpenissone, Castelletti, Celesia, Certenoli, Cichero, Fregarie, Fronti, Maggi, Mezzavalle, Romaggi, San Colombano, San Martino al Monte, Vignale'' |Divisioni confinanti = [[Borzonasca]], [[Carasco]], [[Coëgia|Coegia]], [[Leivi]], [[Mezànego|Mezanego]], [[Oê]], [[Rosagni|Rezoagi]], [[Zoaggi|Zoaggi]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1500 |Nome abitanti = Sancombeixi |Patrono = San Comban Abbao |Festivo = [[23 novénbre|23 de novembre]] |Mappa = Map of comune of San Colombano Certenoli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçion do comun de San Comban inta çitæ metropolitann-a de Zena }} '''San Comban''' (''San Colombano Certenoli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) o l'é in [[comun]] [[Liguria|ligure]] de 2.662 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|çitæ metropolitann-a de Zena]]. == Giögrafîa == {{Seçión vêua}} == Stöia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evoluçión demografica === {{Demografia/Sàn Conbàn}} == Pòsti de interesse == {{Seçión vêua}} == Economîa == {{Seçión vêua}} == Coltûa == {{Seçión vêua}} == Manifestaçioin == {{Seçión vêua}} == Feste e fêe == {{Seçión vêua}} == Aministraçión == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioin == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> == Âtri progetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} [[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Zena]] jz16xvqaxvgtm0zz7y31ej43ouxfkll Airöre 0 1663 270381 265194 2026-06-04T21:01:25Z N.Longo 12052 /* Abitanti */ + tl 270381 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Airöre |Panorama = Airole, Val Roja, Italia.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista d'Airöre</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Andrea Molinari |Partito = lista civica "Patto per Airole" |Data elezione = 10-6-2024 |Abitanti = 370 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiùn residente a-u 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Colabassa<ref>{{Çitta web|url=https://comune.airole.im.it/Portals/1830/SiscomArchivio/Statuto/statuto-comune-im-airole.pdf|tìtolo=Statuto Comunale|outô=Cumün de Airöre|dæta=2025-01-20|léngoa=IT|p=2}}</ref> |Divisioni confinanti = [[Breggio|Bregliu]] (FR-06), [[Dussaiga]], [[L'Aoriveta|L'Auriveta]], [[Ventemiglia]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1706 |Nome abitanti = airörenchi<br />airurenchi<br />airöreli |Patrono = Santi Filipu e Giacumu |Festivo = [[11 mazzo|11 de mazu]] |Mappa = Map of comune of Airole (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusiçiùn d'u cumün d'Airöre int'a pruvinsa de Imperia }} '''Airöre''' (''Airöe'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref group="n.">Da prununsià {{IPA|[ajˈrɔːe]}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/airole/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Airole|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-01-20}}</ref>, ''Airole'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 370 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluçiùn demugrafica === {{Demografia/Airöre}} == Posti de interesse == === Architetüre religiuse === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Airole-chiesa ss filippo giacomo10.JPG|A geixa d'i Santi Filipu e Giacumu Airole-santuario delle grazie.JPG|A Madona d'e Grasie </gallery> ;Parocchia de Airöre * Geixa d'i Santi Filipu e Giacumu, int'u paise * Uratoriu de San Gian Batista, int'u paise * Santuariu d'a Madona d'e Grasie, dau campusantu ;Parocchia de Colabassa * Geixa de San Clemente, int'u paise * Capela de l'Imaculà, int'u paise * Capela de San Benardu, insc'a via d'Airöre === Architetüre civili === {{Seçión vêua}} === Architetüre militari === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestasiùe == {{Seçión vêua}} == Feste e fèire == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Amministraçiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicaçiùn == === Strade === {{Seçión vêua}} === Feruvie === {{Véddi ascì|Staçión de Airöe|Staçión de Airöe (1914)|càngio variànte=U meiximu argumentu in detagliu}} {{Seçión vêua}} == Note == ;Note au testu <references group="n." responsive="" /> ;Note bibliugrafiche <references responsive="" /> == Autri prugeti == {{Interprogetto}} == Ligami de föra == * {{Çitta web|url=https://comune.airole.im.it/|tìtolo=Scitu d'u cumün|léngoa=IT|vìxita=2025-01-20}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:Airöre| ]] 5jhj5a9a9vc99p6n645rqv6gcj9ho8c A Còsta 0 1664 270334 265192 2026-06-04T17:52:56Z N.Longo 12052 + tl 270334 wikitext text/x-wiki {{Portur̂en}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Costa |Tipo = [[comun|cumüna]] |Panorama = Costarainera - panoramio (10).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista da Costa</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligür̂ia |Divisione amm grado 2 = Imper̂ia |Amministratore locale = Pietro Mareri |Partito = lista civica "Per Costarainera" |Data elezione = 4-10-2021 |Abitanti = 786 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Deitu Istat] - Pupulasion residente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = I Ciai |Divisioni confinanti = [[A Sipressa]], [[San Luensu (cumüna)|San Luensu]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1645 |Nome abitanti = |Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuani u Batista]] |Festivo = [[24 zûgno|24 de ṡügnu]] |Mappa = Map of comune of Costarainera (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusision da cumüna da Costa inta pruvincia d'Imper̂ia }} '''A Costa''' (dita inscì '''A Costa di Rainei''' o '''Costarainea''', ''Costarainera'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligür̂e]] de 786 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, inta [[pruvincia de Imper̂ia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stor̂ia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusion demugrafica === {{Demografia/A Costa (cumüna)}} == Posti de inter̂esse == === Architetür̂e religiuse === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Costarainera - panoramio (2).jpg|A gexa de San Giuan Batista Costarainera-oratorio san carlo.jpg|L'ur̂ator̂iu de San Carlu S.Antonio-Costarainera.JPG|A gexa de Sant'Antoniu </gallery> * Gexa de San Giuan Batista, intu paise * Ur̂ator̂iu de San Carlu, intu paise * Gexa de Sant'Antoniu, in scia via pe u Munte da Costa * Ur̂ator̂iu de San Bastian, in diresiun de Vingöia, in ruvina === Architetür̂e civili === {{Seçión vêua}} === Architetür̂e militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultür̂a == {{Seçión vêua}} == Manifestasiui == {{Seçión vêua}} == Feste e fer̂e == {{Seçión vêua}} == Aministrasion == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasion == {{Seçión vêua}} == Note == <references /> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:A Còsta| ]] 80a2b2pe49lahl0woh8w6uvd9bv5uz0 Purnasce 0 1665 270284 265267 2026-06-04T16:44:36Z N.Longo 12052 /* Abitanti */ + tl 270284 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} {{Divisione amministrativa |Nome = Purnasce |Panorama = Pornassio-IMG_0826.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">A frasiun de San Luìgi, sêde da cumüna</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüna]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Vittorio Adolfo |Partito = lìsta sivica "Pornassio domani" |Data elezione = 13-6-2022 |Data istituzione = |Abitanti = 635 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Dàitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = A Villa, Cà Russe, I Pònti, Nâva, San Luìgi (sêde da cumüna), Utàn |Divisioni confinanti = [[A Cêve]], [[Armu]], [[Cuxe]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegròssu]], [[Ressu|Rèssu]], [[Ulmea|Urméa]] (CN) |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2866 |Nome abitanti = purnascìn |Patrono = San Darmassu |Festivo = [[5 dexénbre|5 dixembre]] |Mappa = Map of comune of Pornassio (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiun da cumüna de Purnasce inta pruvinsa de Imperia }} '''Purnasce''' (''Pulnošše'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Pornasce'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/mendatica/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Mendatica|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-11-12}}</ref>, ''Pornassio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] de 635 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Purnasce}} == Pòsti de interesse == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestasiùi == {{Seçión vêua}} == Feste e fére == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> {{Clear}} == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Purnasce| ]] joplykkrth9ux8z34vkakd6b9gb0tih Puntedasce 0 1666 270308 269770 2026-06-04T17:23:47Z N.Longo 12052 + tl 270308 wikitext text/x-wiki {{Ineién}} {{Divisione amministrativa |Nome = Puntedasce |Tipo = [[Comun|cumüna]] |Panorama = Pontedassio-IMG_0772.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Puntedasce</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Fulvio Pezzuto |Partito = lista civica "Testa e cuore" |Data elezione = 10-6-2024 |Data istituzione = [[1861]] |Sottodivisioni = A Guardia, A Vìlla, Bestagnu |Abitanti = 2353 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Dàitu Istat] - Pupulasiòn rexidente ai 31 de marsu du 2024 (dàitu proviṡor̂iu). |Divisioni confinanti = [[Aèntìn|Aentìn]], [[Ciüsànegu]], [[Ciüxavéja]], [[Imperia]], [[Lüxinascu]], [[Vaxìa]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1354 |Nome abitanti = |Patrono = [[Santa Margaita|Santa Margarìtta d'Antiochia]] |Festivo = [[20 lûggio|20 lüju]] |Mappa = Map of comune of Pontedassio (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiòn da cumüna de Puntedasce inta pruvincia d'Imperia }} '''Puntedasce''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=130}}</ref>''''' (''Pontedassio'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]), a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] ch'a cunta 2.353 abitanti.<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiòn demugrafica === {{Demografia/Puntedasce}} == Posti de interesse == === Architetüe religiuse === {{Seçión vêua}} === Architetüe civili === {{Seçión vêua}} === Architetüe militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Manifestasiòn == {{Seçión vêua}} == Feste e fée == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiòn == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references/> == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Puntadasce| ]] rtu4zy7a19esm8ft53w64q74xzw7sz1 Prebüna 0 1668 270330 265281 2026-06-04T17:49:29Z N.Longo 12052 + tl 270330 wikitext text/x-wiki {{Portur̂en}} {{Divisione amministrativa |Nome = Prebüna |Tipo = [[comun|cumüna]] |Panorama = Pietrabruna.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Prebüna</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligür̂ia |Divisione amm grado 2 = Imper̂ia |Amministratore locale = Massimo Rosso |Partito = lista civica "Borghi uniti" |Data elezione = 22-9-2020 |Abitanti = 419 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Deitu Istat] - Pupulasion residente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Buscumâ, Ture di Papui |Divisioni confinanti = [[A Sipressa]], [[Pumpiana]], [[Sivessa]], [[Tàgia (cumüna)|Taggia]], [[U Castelà (cumüna)|U Castelâ]], [[U Duseu]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 2093 |Nome abitanti = prebünolli |Patrono = San Maté |Festivo = [[21 seténbre|21 de setembre]] |Mappa = Map of comune of Pietrabruna (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusision da cumüna de Prebüna inta pruvincia d'Imper̂ia }} '''Prebüna''' (''Pietrabruna'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligür̂e]] de 419 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, inta [[pruvincia de Imper̂ia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stor̂ia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusion demugrafica === {{Demografia/Prebüna}} == Posti de inter̂esse == === Architetür̂e religiuse === ;Parocchia de Prebüna <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Pietrabruna-chiesa san matteo.jpg|A gexa de San Matté Pietrabruna-oratorio ss annunziata.jpg|L'ur̂ator̂iu Pietrabruna-chiesa san gregorio.jpg|A gexa de San Grigö </gallery> * Gexa de San Matté, intu paise * Ur̂ator̂iu da Nunsiâ, intu paise * Gexa de San Grigö, dau simiter̂u * Capela de San Roccu, a munte du paise ;Parocchia de Buscumâ * Gexa de San Benardu, intu paise * Ur̂ator̂iu da Nunsiâ, intu paise * Capela de San Scir̂u, dau simiter̂u ;Parocchia da Ture di Papui ;Parocchia de Prebüna <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> WP 20150826 - Torre Paponi 002.jpg|A gexa da Ture WP 20150826 - Torre Paponi 003.jpg|L'ur̂ator̂iu da Nunsiâ </gallery> * Gexa di Santi Cosma e Damian, intu paise * Ur̂ator̂iu da Nunsiâ, intu paise * Capela de San Tognu, in scia via du simiter̂u === Architetür̂e civili === {{Seçión vêua}} === Architetür̂e militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultür̂a == {{Seçión vêua}} == Manifestasiui == {{Seçión vêua}} == Feste e fer̂e == {{Seçión vêua}} == Aministrasion == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasion == {{Seçión vêua}} == Note == <references /> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Prebüna| ]] m4sy6c8ktha3jvwyz32ffy6ol6oaabd 270416 270330 2026-06-04T22:03:04Z N.Longo 12052 up 270416 wikitext text/x-wiki {{Portur̂en}} {{Divisione amministrativa |Nome = Prebüna |Tipo = [[Comun|cumüna]] |Panorama = Pietrabruna.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Prebüna</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligür̂ia |Divisione amm grado 2 = Imper̂ia |Amministratore locale = Massimo Rosso |Partito = lista civica "Borghi uniti" |Data elezione = 22-9-2020 |Data rielezione = 25-5-2026 |Abitanti = 419 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Deitu Istat] - Pupulasion residente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Buscumâ, Ture di Papui |Divisioni confinanti = [[A Sipressa]], [[Pumpiana]], [[Sivessa]], [[Tàgia (cumüna)|Taggia]], [[U Castelà (cumüna)|U Castelâ]], [[U Duseu]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 2093 |Nome abitanti = prebünolli |Patrono = San Maté |Festivo = [[21 seténbre|21 de setembre]] |Mappa = Map of comune of Pietrabruna (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusision da cumüna de Prebüna inta pruvincia d'Imper̂ia }} '''Prebüna''' (''Pietrabruna'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligür̂e]] de 419 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, inta [[pruvincia de Imper̂ia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stor̂ia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusion demugrafica === {{Demografia/Prebüna}} == Posti de inter̂esse == === Architetür̂e religiuse === ;Parocchia de Prebüna <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Pietrabruna-chiesa san matteo.jpg|A gexa de San Matté Pietrabruna-oratorio ss annunziata.jpg|L'ur̂ator̂iu Pietrabruna-chiesa san gregorio.jpg|A gexa de San Grigö </gallery> * Gexa de San Matté, intu paise * Ur̂ator̂iu da Nunsiâ, intu paise * Gexa de San Grigö, dau simiter̂u * Capela de San Roccu, a munte du paise ;Parocchia de Buscumâ * Gexa de San Benardu, intu paise * Ur̂ator̂iu da Nunsiâ, intu paise * Capela de San Scir̂u, dau simiter̂u ;Parocchia da Ture di Papui ;Parocchia de Prebüna <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> WP 20150826 - Torre Paponi 002.jpg|A gexa da Ture WP 20150826 - Torre Paponi 003.jpg|L'ur̂ator̂iu da Nunsiâ </gallery> * Gexa di Santi Cosma e Damian, intu paise * Ur̂ator̂iu da Nunsiâ, intu paise * Capela de San Tognu, in scia via du simiter̂u === Architetür̂e civili === {{Seçión vêua}} === Architetür̂e militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultür̂a == {{Seçión vêua}} == Manifestasiui == {{Seçión vêua}} == Feste e fer̂e == {{Seçión vêua}} == Aministrasion == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasion == {{Seçión vêua}} == Note == <references /> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Prebüna| ]] 1ve1zmknklxx1g5wnj0l5xtb07cdvag L'Isura 0 1670 270385 265249 2026-06-04T21:06:40Z N.Longo 12052 + tl 270385 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu|variànte=, enta varietää lisurenca|càngio variànte=Sta pagina a l'è scrita in '''[[Dialettu ventemigliusu|ventemigliusu]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = L'Isura |Panorama = Isolabona-panorama Flickr.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma de l'Isura</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[Comun|cumün]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Andrea Lombardi |Partito = lista civica "Uniti per Isolabona" |Data elezione = 10-6-2024 |Abitanti = 681 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiùn residente a-u 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Divisioni confinanti = [[A Rucheta (Nervina)|A Rucheta]], [[Dussaiga|Dusaiga]], [[Pigna]], [[U Casté]], [[Avrigâ|Vrigää]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1502 |Nome abitanti = lisurenchi |Patrono = Santa Maria Madarena |Festivo = 22 de lügliu |Mappa = Map of comune of Isolabona (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de l'Isura enta pruvinsa de Imperia }} '''L'Isura'''{{#tag:ref|Scritu '''Lisura''' ascì, ''Lisù<u>r</u>a'' en saudanelu<ref>{{Çitta web|url=https://www.soudan.it/dizionar.htm|tìtolo=Dizionario illustrato Soudanèlu-Italiano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-26}}</ref>, ''L'Îzoa'' o ''L'Isoa'' en [[Lengoa zeneize|zenese]]|group=n.}} (''Isolabona'' en [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ün [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 681 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> che u se trœva enta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]], enta [[Valà du Nervia|valä]] da [[Rivaira Nervia|rüvaira Nervia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/L'Isura}} == Posti de interesse == === Architetüre religiuse === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Isolabona abc12.jpg|A gèija de Santa Maria Madarena Isolabona abc10.jpg|L'uratoriu da Santa Cruxe Isolabona-santuario ns delle grazie-facciata1.jpg|U Santuäriu da Madona de Grasie Chiesetta di San Giovanni Battista, Isolabona.jpg|A gèija de San Zäne </gallery> * Gèija de Santa Maria Madarena, entu paise. * Uratoriu da Santa Cruxe, entu paise. * Santuäriu da Madona de Grasie, sciü u stradùn pe Pigna * Gèija de San Zäne, dau campusantu === Architetüre civili === {{Seçión vêua}} === Architetüre militäri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Feste e fere == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Note == ;Note a-u testu <references group="n." responsive="" /> ;Note bibliugrafiche <references responsive="" /> == Autri prugeti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:L'Isura| ]] taw4cz89tbnsmdz7dexdbauqjyfnr14 Preinaudu 0 1671 270377 265350 2026-06-04T20:55:31Z N.Longo 12052 + tl 270377 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu|variànte=, inta varietâ pȓeiñaudenca|càngio variànte=Ça pagina a l'è s-crivüa in '''[[Dialettu ventemigliusu|ventemigliusu]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Pȓeiñaudu |Panorama = Le village de Perinaldo en automne.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuȓama de Pȓeiñaudu</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[Comun|comüñ]] |Divisione amm grado 1 = Ligüȓia |Divisione amm grado 2 = Impeȓia |Amministratore locale = Francesco Guglielmi |Partito = lista çivica "Insieme per Perinaldo" |Data elezione = 13-6-2022 |Abitanti = 812 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiùn residente a i 31 d'utubre ru 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Negi, Suseneo |Divisioni confinanti = [[Dussaiga]], [[San Giaixu ra Çima]], [[Sanremu]], [[U Soudàn|Saudan]], [[U Seburca|Seburga]], [[Valebona]], [[Avrigâ|Vrigà]] |Zona sismica = 3s |Gradi giorno = 2521 |Diffusività = |Nome abitanti = pȓeiñaudenchi |Patrono = San Nicolau |Festivo = [[6 dexénbre|6 deixembre]] |Mappa = Map of comune of Perinaldo (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn ru comüñ de Pȓeiñaudu int'a provinsa de Impeȓia }} '''Pȓeiñaudu''' (de cheli i dixe "Preinoudo" o ascì "Preinóud", ch'u pâ ascaixi pruvenzâ, peȓo i pȓeiñaudenchi i dixe tütti "Pȓeiñaudu"<ref>U nu l'è scritu da nisciùa paȓte, ma se se va iṉte su paise i dixe davveȓu tütti cuscì.</ref>, ''Perinaldo'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in paìse de 812 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u fa [[Comun|comüñ]] int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|provinsa de Impeȓia]] in [[Liguria|Ligüȓia]]. == Geògrafia == U l'è scituàu iñt'a Provinsa de [[Imperia|Impeȓia]], iñt'u inseme de culiñe ch'u parte dai monti [[Caggiu]] e [[Bignon|Bignòn]], iñt'u megiu ri toȓenti [[Torente Verbun|Verbùn]] sutte e [[Torente Merdansu|Meȓdansu]] suvre. == Stoȓia == [[Immaggine:Perinaldo - covered street.jpg|miniatura|I cübi de Preinaudu|sinistra]] I stóȓici i dixe ch'u paise u l'è nàu veȓsu l'annu [[1000]], peȓché u-u vuría u [[Conte Rinaldo de Ventemiglia|conte Rinaldo de Ventemiglia]]. U puȓia essê peȓ lo ch'u nume u ven da "Podium Rainaldi", u püggiu de Rinaldo. De chéli i dixe ascì ch'i abitanti ra Villa ru Giüncu (ch'a l'eia vixìn a Santa Giüsta, peȓo adessu a nu gh'è ciù, peȓchè a l'è stâ brüxiàa) i se sun arecampài a Pȓeiñaudu candu i saracin i l'han attaccáa. Iñt'u [[1164]] u conte de Ventemiglia Guidone Guerra u l'ha dìtu ch'u l'aveȓìa aîàu u vescovô de Nizza in caixu de gài, e cume garançia u l'ha dàu ri pȓeiñaudenchi: u vö dî che Pȓeiñaudu u gh'eia già inte si anni; ru [[1220]] u faixìa già iñ comün e u l'avìa ri consoli, int'e gherre che Ventemiglia a faixìa cuntre [[Zena]] e u [[Sacro Impêo Roman]].<ref>U l'è scritu inte ina lettera da u imperatô Federigu II ch'u cumanda a i consoli de paisi cume Pȓeiñaudu de nu aîâ i ventemigliusi, ch'i s'eia ribellài.</ref> Poi i [[conti de Ventemiglia]] i son venüi in pôcu ciü derenài, e i han lasciàu a maȓiña a-a [[Repùbrica de Zena]]. Cuscì Pȓeiñaudu da u [[conte Oberto de Ventemiglia]] u l'è andàu a fenî sutte u zeneize [[Fulcone da Castello]] ([[1228]]); e çu lì u l'ha vendüu u paìze a [[Zaccaria de Castro]] ([[1251]]). Ru [[1288]] [[Oberto Doia|Oberto Doȓia]] u l'ha acatàu [[Dussaiga]] cun i paesi vixìn, [[Avrigâ|Vrigà]], [[L'Isura|L'Isora]] e Pȓeiñaudu; cuscì u l'è venüu u primu [[Marchesau de Dussaiga|Marchese de Dussaiga]]. U l'è peȓ lo che de lì a pochi anni a Pȓeiñaudu a ghe sun stàe ratelle cun i [[Grimaldi]] de [[Prinçipatu de Mùnegu|Mùnegu]]: eli, chi l'eia [[Gherfi|gheȓfi]], i se son rüsài cun i [[Döia (famiggia)|Doȓia]] de Dussaiga, chi l'eia [[ghibellini]]. Inte çi anni a Pȓeiñaudu i cübi (i caruggi ru paìse) i l'eia ciamài "Ciapagheȓfi", peȓch'i sbuìva e i faixìa peȓdê i nemighi inte u paìse. I se son rüsai fin ru [[1491]], candu in ri Doȓia, Luca, u s'è marriàu cun ina ri Grimaldi, Francesca. I se son tornài a rüsâsse int'u [[1523]], candu [[Bærtomê Doȓia]] u l'ha amaçàu u baȓba ra màȓe, [[Lucian I de Munegu|Lucian I de Muñegu]]. Peȓò Pȓeiñaudu u l'ha dumandàu defeiza a u duca [[Carlu III de Savoia]] e, cun i casteli vixìn, u l'è fenìu int'e e mañe ra [[Savoia]] int'u [[1524]]. Giüliu Doȓia ru [[1580]] inseme a i Pȓeiñaudenchi u l'ha scrítu ri statüti comüñitàrî inte 169 artìcoli, tütti canti a reu in vülgâ (dialettu). I soñ de cheli ciü antighi e importanti de tütta a zóña. Int'u [[1625]] i castelli ri Doȓia i sun andài in gherra inseme a u [[Dücàu de Savoia|duca de Savoia]] cuntra a Repubrica de Zena, peȓò a a fin i l'han aîàu a Repubrica andendu cuntra i amighi. Cuscì u duca u s'è pigliàu i castelli fin a u [[1652]], candu u segnû de Dussaiga u s'è consegnàu a u duca, ch'u l'ha fàu marchese. A Pȓeiñaudu tütte e famiglie e han firmàu u 10 otùbre a consegna ru paise. Int'u [[1640]] i frài francescài i son venüi e i l'han müȓàu in conventu vixìn a-a geixia de San Sebastian: i son stài impoȓtanti peȓch'i l'han scangiàu i ulivi olivastri cun cheli de Taggia. Int'u [[1672]] Zena e Savoia i se son tuȓna rüsàe, e Pȓeiñaudu, ch'u l'eia in castellu ru duca, u l'è stau attaccàu u 28 de avùstu da i soldati ra [[Corsega]]. Veniendu da a veglia geixia de [[San Sebastian]] i se sun messi da tütte e paȓti a reu, cuvrèndu da föȓa u castellu, e, dopo ina lunga rexistença da paȓte ri pȓeiñaudenchi, i han fàu carâ e muȓe e i sun intrài. Drente i han ammassàu paȓte ru paise e i han brüxiàu tanti papèi, ch'aù i nu se pön ciü ripigliâ. Çi papèi i l'eia e fonti ra paȓte megliö ra stoȓia pȓeiñaudenca.<ref>Tütta a stoȓia de Pȓeiṉaudu fin lì, cun sa battaglia, e sun cuntàe int'u libru de Francesco Corvesi "''Magnifica Communitas Podii Rainaldi''". U l'è in bon libru ch'u paȓla ben ra stoȓia ru paise e e un conteṉe e poche fonti ch'avemmu ancû.</ref> Sutte a Savoia Pȓeiñaudu u l'eia int'a provinça de [[Nissa]] int'u [[1723]] e sutte [[Suspèe|Sespêllu]] int'u [[1729]]. I son venüi i françesi con [[Napolion Bonaparte]] e u so generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] int'u [[1793]], i sun stài int'u [[Castellu Maraldi]] e int'u palaçu Allaveña. E Pȓeiñaudu u s'è pigliàu u postu de Dussaiga de capoluogo ru cantùn, peȓò u l'eia sutte Mentun int'u distrettu de [[Arpi Marittime]]. Ma int'u [[1805]], sutte l'impeȓu de Napolion u l'è passàu sutte [[Sanremu]], e cun u [[Congresso de Vienna]] u l'è venüu tuȓna int'a contea de [[Nissa]] U restu ra stoȓia de Pȓeiñaudu u l'è ciù feȓma e va derê a chéla de Dussaiga e ri comüni vixìn. Importanti i sun stài u scendegu Emilio Croesi e u preve Monsignor Antonio Rossi, ch'i l'eia i protagonisti int'u paise ru secundu dopughera. Aù u l'è int'a provinça de Impeȓia e u l'ha fàu paȓte ra [[Comünità montana Intemelia]]. == Abitanti == === Evulusiún demugrafica === {{Demografia/Pȓeiñaudu}} == Pòsti de interesse == U çentru ru paise u l'è tüttu in grandu çentru stoȓicu: se pö vê a geixia de San Nicolau cun e veglie càe ru paise ch'i l'eia ina vôta müȓi peȓ difèndêse dai saracìn e cübi peȓ ciapâ i gheȓfi ch'i andava cuntra u paise ch'u l'eia ghibellìn. Vixin a Pȓeiñaudu gh'è a veglia geixa de Santa Giüsta unde gh'han trovàu sôdi romani. Ghe sun tante geixe vixìn a u paise, cume a Madonna ra Visitasiùn, San Baȓtomei e a rutta geixa de San Bȓancaȓdu. Int'a comüña, ch'ina vôta l'eia in convèntu de frài francescani, gh'è in osseȓvatoȓiu peȓ vê e stelle. Ascì föȓa da u paise gh'è tante cose da fâ: vixin a ghe sun i monti Caggiu, Bignòn, a torre de Aȓpixela, unde Cassini u gaȓdava e stelle. I nu sun lügni ascì i monti Toraggiu, Ceppu e Abelliu, in'ta provinça de [[A Rucheta (Nervina)|A Rocheta]]. == Economia == Cume suvente u l'è per i paesi ru [[Mâ Mediterraneo|Mediterraneo]], a Pȓeiñaudu se fan tantu öȓiu e vin, u l'è ciamàu u "Paise ru öȓiu". Ghe piglia ascì e sciùȓe: ina vôta intu XX secolo a l'è stàa diveȓta ina cooperativa peȓ e sciùȓe. Au peȓò a ciü granda risoȓsa peȓ u paise u l'è u tuȓismu. == Cultùȓa == Pȓeiñaudu u l'è famusu peȓché ghe sun nài aicüi ommi impoȓtanti, cume [[Giuàn Domenìcu Cassini|Giuàn Dumeñegu Cassini]] e [[Giacô Pìppu Maraldi]]. === Dialettu === Lì se paȓla iñ dialettu ciamau [[Dialettu preignaudencu|preinaudencu]], ch'u l'è vixin a chelu de [[Dialettu ventemigliusu|Ventemiglia]], i son tütti düi ru Ponente, cuscì i l'han cose in comüña, cume a "ȓ" ch'a se ciama in [[IPA]] "Approssimante alveolare". Però u l'ha ascì e stranesse. U l'ha iña "n", ch'a se ciama "Nasale retroflessa", che scrivemu "ñ". Da l'estàe [[2020]] gh'è in [https://web.archive.org/web/20210917183149/https://perinaldese.herokuapp.com/ diçionaȓiu] de pôle ru paise fàu da düi zuvini ru paise. == Manifestaçioñi == * Fin de lügliu-iniççiu de Avùstu: Perinaldo Festival * Avùstu: Rassegne musicali "Agati in concerto" e "Al lume delle stelle" == Feste e fëe == [[File:La chiesa di San Nicolo de Perinaldo.jpg|thumb|La chiesa di San Nicolo de Perinaldo|A geixa de San Nicola]] * Maggiu: Sagra ri articiocchi * 13 Giüniu: Sant'Antoñiu * 11 Lügliu: Madonna ru Pöggiu ru re * Avùstu: Festa cubana * 24 Setenbȓe: Santa Giüsta * Otubȓe: A festa re Castegne * 6 Deixembre: San Nicolau patron Ina vôta, se paȓla de prima ru [[Conçiliu Ecumenicu II]], gh'eia ina festa au mese: u nu l'è ciü cuscì. * Zennâ: San Silvestru * 11 Frevâ: Madónna ra Visitasiún <ref>Santuario ra Visitasiún, 1602-1612.</ref> * 21 Marçu: Madónna re fije, San Beñeéñtu <ref>Oratorio San Beṉeéṉtu, 1580.</ref> * 12 Maggiu: San Bȓancaȓdu<ref>Gh'eia ina geixa ch'i gh'han dáu fögu e truppe tedesche in t'a ghera ru '45.</ref> Madónna ra Visitasiún * 13 Giüniu: Sànt'Antoñiu <ref>Gh'è a geixa, 1641.</ref> * Lügliu: San Luïgi * 26 Avùstu: San Bærtomêi <ref>Gh'è ascì a geixa.</ref> * 24 Setenbȓe: Santa Giüsta <ref>Gh'è a geixa.</ref> e 29 Setenbȓe: San Michele <ref>Gh'è a geixa.</ref> * Otubȓe: Sacro cö * 6 Deixembȓe: San Nicolau e [[Dënâ]] <ref>Gh'è ascì a geixa do San Nicola da Bari, XI sec. e 1465-1480.</ref> == Aministrasiún == === Scendeghi === [[File:Perinaldo-municipio nuovo.JPG|thumb|A comüña]] {{ComuniAmminPrecTitolo}} {{ComuniAmminPrec|27 otubre 1986|25 maggiu 1990|Francesco Guglielmi|[[Partio Comunista Italian|Partìu Comunista Italian]]|[[Scindico|Scendegu]]|}} {{ComuniAmminPrec|25 maggio 1990|24 novenbre 1993|Francesco Guglielmi|Partìu Comunista Italiano-[[Partìu Democratico ra Siniscia]]|Scendegu|<ref name="ref_A">U l'ha lasciàu a carega</ref>}} {{ComuniAmminPrec|29 dicenbre 1993|24 avrì 1995|Renato Cane|Partìu Democratico ra Sinistra|Scendegu|}} {{ComuniAmminPrec|24 avrì 1995|14 giügnu 1999|Renato Cane|[[Lista civica]]|Scendegu|}} {{ComuniAmminPrec|14 giügnu 1999|14 giügnu 2004|Francesco Guglielmi|Lista civica|Scendegu|}} {{ComuniAmminPrec|14 giügnu 2004|3 frevâ 2005|Francesco Guglielmi|Lista civica|Scendegu|<ref name="ref_A" />}} {{ComuniAmminPrec|9 frevâ 2005|5 avrì 2005|Rosa Abussi||[[Commissariu d'ecceçiu|Comm. ecceç.]]|<ref>[http://www.gazzettaufficiale.biz/atti/2005/20050042/05A01422.htm Nominato con Decreto del Presidente ra Repubblica del 9 frevâ 2005 e pubblicato sulla Gazzetta Ufficiale n. 42 del 21 frevâ 2005]</ref>}} {{ComuniAmminPrec|5 avrì 2005|30 marçu 2010|Patrizia Guglielmi|Lista civica|Scendegu|}} {{ComuniAmminPrec|1 avrì 2010|1º giügnu 2015|Francesco Guglielmi|Lista civica "Viviamo Perinaldo"|Scendegu|}} {{ComuniAmminPrec|1º giügnu 2015|22 setenbre 2020|Francesco Guglielmi|Lista civica "Viviamo Perinaldo"|Scendegu|}} {{ComuniAmminPrec|22 setenbre 2020|13 giügnu 2022|Vincenzo Di Donato|Lista civica "Viviamo Perinaldo"|Scendegu|}} {{ComuniAmminPrec|13 giügnu 2022|''aù''|Federico Guglielmi|Lista civica "Insieme per Perinaldo"|Scendegu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Comunicaçioñi == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references responsive="" /> == Autri prugèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:Preinaudu| ]] me9ae8jc0fkat7rrasgou1896bexdah U Castelà (cumüna) 0 1672 270348 265234 2026-06-04T20:03:11Z N.Longo 12052 + tl 270348 wikitext text/x-wiki {{Tagiàscu}} {{Divisione amministrativa |Nome = U Castelà |Tipo = [[comun|cumǜna]] |Panorama = Castellaro da taggia.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vìsta du Castelà</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Giuseppe Galatà |Partito = lìsta cìvica "Castellaro insieme" |Data elezione = 26-5-2014 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 3 |Abitanti = 1269 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulażiùn residénte ai 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[A Riva (cumüna)|A Rìva]], [[Prebüna]], [[Pumpiana|Pumpiàna]], [[Tàgia (cumüna)|Tàgia]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1782 |Nome abitanti = |Patrono = San Péu in Vinculi |Festivo = [[1º agosto|1° d'agùstu]] |Mappa = Map of comune of Castellaro (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pużiziun da cumǜna du Castelà int'a pruvìncia d'Impéria }} '''U Castelà''' (''Castellaro'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è ina [[Comun|cumǜna]] [[Liguria|lìgüre]] de 1.269 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvìncia de Impéria]]. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluziùn demugrafica === {{Demografia/U Castelà (cumüna)}} == Pòsti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Ecunumìa == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Manifestaziùi == {{Seçión vêua}} == Fèste e féie == {{Seçión vêua}} == Aministraziùn == {{Seçión vêua}} == Vìe de cumünicaziùn == {{Seçión vêua}} == Nòte == <references /> == Autri prugèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:U Castelà| ]] cryurnvjqcsvqrg6zdcj6ajkj5vmadj Cairònega 0 1673 270322 269765 2026-06-04T17:38:14Z N.Longo 12052 + tl 270322 wikitext text/x-wiki {{Ineién}} {{Divisione amministrativa |Nome = Cairònega |Tipo = [[Comun|cumüna]] |Panorama = Caravonica-panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Cairònega</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Angelo Francesco Dulbecco |Partito = lista sivica de sentru-drita "Uniti per Caravonica" |Data elezione = 4-10-2021 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 246 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Daitu Istat] - Pupulasiòn rezidente ai 31 de marsu du 2024. |Sottodivisioni = San Bertumê d'Arzen |Divisioni confinanti = [[A Cêve|A Ceve]], [[Burgumau]], [[Cexi]], [[Ciüsànegu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2051 |Nome abitanti = |Patrono = [[San Michê]] |Festivo = [[29 seténbre|29 setembre]] |Mappa = Map of comune of Caravonica (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiòn da cumüna de Cairònega inta pruvincia d'Imperia }} '''Cairònega''' (prununsiàu {{IPA|[kajɹonega]}}, senù ''Caavònega<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=50}}</ref>'', ''Caravonica'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvincia de Imperia]] ch'a cunta 246 abitanti.<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiòn demugrafica === {{Demografia/Cairònega}} == Posti de interesse == === Architetüe religiuse === {{Seçión vêua}} === Architetüe civili === {{Seçión vêua}} === Architetüe militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Manifestasiòn == {{Seçión vêua}} == Feste e fée == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiòn == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == Nòtte == <references/> == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:Cairònega| ]] az551f69ywne2b9278552e6u0ure18u Campurussu 0 1674 270363 269704 2026-06-04T20:28:50Z N.Longo 12052 + tl 270363 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Campurussu |Panorama = Italien Unterwegs 220DSC 0044 (49784145151).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Campurussu</div> |Tipo = [[comùn|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Davide Gibelli |Partito = lista civica "Sempre più Camporosso" |Data elezione = 26-5-2014 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 3 |Abitanti = 5599 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulaçiùn residente a-u 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = A Marina, A Trinità, Campurussu, Ciàixe, I Balloi, I Bruneti, Magauda, [[San Giacumu (Campurussu)|San Giacumu]]<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-im-camporosso.pdf|tìtolo=Statuto Comunale|outô=Cumün de Campurussu|dæta=2025-01-05|léngoa=IT|pp=1-2}}</ref> |Divisioni confinanti = [[Dussaiga]], [[San Giaixu ra Çima|San Giaixu]], [[Valecrösa]], [[Ventemiglia]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1301 |Nome abitanti = campurussin<br />campuruscin <small>([[Preinaudu]])</small><ref>{{Çitta web|url=https://perinaldese.federicoguglielmi.it/?parola=936|tìtolo=campuruscin – camporossese|scîto=Dizionario Pȓeiñaudencu|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-03-30}}</ref> |Patrono = San Bastiàn |Festivo = [[20 zenâ|20 de zenà]] |Mappa = Map of comune of Camporosso (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusiçiùn d'u cumün de Campurussu int'a pruvinsa de Imperia }} '''Campurussu'''{{#tag:ref|''Campuruzzu'' in dussaighin, ''Campurusciu'' in preinaudencu<ref>{{Çitta web|url=https://perinaldese.federicoguglielmi.it/?parola=937|tìtolo=Campurusciu – Camporosso|scîto=Dizionario Pȓeiñaudencu|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-03-30}}</ref>, scritu ''Campurùsciu '' in vrigaencu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marco Cassini|tìtolo=Apricaleidoscopica: Storia - Personaggi - Racconti - Leggende - Fatti e Luoghi misteriosi - Aneddoti - Zibaldino e Dizionario della lingua ancestrale di Apricale|url=https://www.rplibri.it/2023/08/25/francesco-improta-per-apricaleidoscopica-di-marco-cassini/|ànno=2023|editô=Erredi Grafiche Editoriali|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=70}}</ref>, ''Campruš'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>|group=n.}} (''Camporosso'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 5.599 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. {{Çitaçión|[...] Òn girau u mundu, on vistu nasce u sù<br />e carà a nöte scüra, eira lagiü;<br />ma u ciü belu recantu ch'òn trövau<br />l'è u mei paise, l'è duve sun nau.|Elide Garzo, ''Fögurà''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/vecchiosito/Ventemigliusu/Barma_2.htm|tìtolo=A Barma Granda - Antulugia intemelia contemporanea|outô=[[Cumpagnia d'i Ventemigliusi]]|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-05}}</ref>}} == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluçiùn demugrafica === {{Demografia/Campurussu}} == Posti de interesse == === Architetüre religiuse === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Abside della Chiesa San Michele, Camporosso, Italia - 20080719-02.jpg|A geixa de San Marcu Camporosso - Oratorio della Santissima Annunziata - 2024-09-07 19-44-18 001.jpg|L'uratoriu d'i Gianchi Oratorio del Suffragio o dei Neri, Camporosso, Italia - 20080719.jpg|L'uratoriu d'i Negri Camporosso - Chiesa di Sant'Andrea - 2024-09-07 19-42-59 001.jpg|A geixa de Sant'Andrea </gallery> ;Parocchia de Campurussu * Geixa de San Marcu, int'u burgu * Uratoriu d'i Negri, int'u burgu * Uratoriu d'i Gianchi, ai cunfìn d'u burgu versu settentriùn * Geixa de San Peiru, int'u campusantu * Geixa de Sant'Andrea, insc'u stradùn pe' [[Dussaiga]] * Geixa de San Rumàn, int'a regiùn dau meiximu numme * Capela d'a Madona d'a Neve, in Ciaixe * Capela de San Giacumu, int'a fraçiùn de [[San Giacumu (Campurussu)|San Giacumu]] ;Parocchia d'a Trinità * Geixa d'a Santiscima Trinità, â Trinità === Architetüre civili === {{Seçión vêua}} === Architetüre militari === {{Seçión vêua}} === Natüra === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestaçiùn == {{Seçión vêua}} == Feste e fèire == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Amministraçiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicaçiùn == {{Seçión vêua}} == Note == ;Note au testu <references group="n." responsive="" /> ;Note bibliugrafiche <references responsive="" /> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligami de föra == * {{Çitta web|url=https://comune.camporosso.im.it/|tìtolo=Scitu d'u cumün|léngoa=IT|vìxita=2025-01-05}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Campurussu| ]] q7b1si0eove6k7jwbw08irpm2znfu6n Cexi 0 1675 270324 269767 2026-06-04T17:40:30Z N.Longo 12052 + tl 270324 wikitext text/x-wiki {{Ineién}} {{Divisione amministrativa |Nome = Céxi |Tipo = [[Comun|cumüna]] |Panorama = Cesio-panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Céxi</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Fabio Natta |Partito = lista civica "Per Cesio" |Data elezione = 26-5-2014 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 3 |Data istituzione = [[1925]] |Abitanti = 257 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Dàitu Istat] - Pupulasiòn rexidente ai 30 d'avrì du 2024 (dàitu pruvisòiu). |Sottodivisioni = Arzen d'Ineia, Cartari, A Colla de San Bertumê |Divisioni confinanti = [[A Cêve]], [[Cairònega|Caavònega]], [[Casanöva]] ([[Pruvincia de Sann-a|SV]]), [[Ciüsànegu]], [[U Téstegu|U Testegu]] ([[Pruvincia de Sann-a|SV]]), [[Vesargu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2416 |Nome abitanti = |Patrono = Santa Lücia |Festivo = [[13 dexénbre|13 dixembre]] |Mappa = Map of comune of Cesio (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da cumüna de Cexi inta pruvincia d'Imperia }} '''Céxi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=54}}</ref>''' (''Cesio'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvincia de Imperia]] ch'a cunta 257 abitanti (dàiti agiurnài au [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiòn demugrafica === {{Demografia/Cexi}} == Posti de interesse == === Architetüe religiuse === {{Seçión vêua}} === Architetüe civili === {{Seçión vêua}} === Architetüe militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Manifestasiòn == {{Seçión vêua}} == Feste e fée == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiòn == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references/> == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:Cexi| ]] 4hm2i13ycdkngbtgipupbgukiv8q9zh Seriana 0 1677 270359 265245 2026-06-04T20:19:37Z N.Longo 12052 + tl 270359 wikitext text/x-wiki {{Sanremascu|càngio variànte=Sta pagina a l'è scrita en '''se''r''ianascu'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Se''r''iana |Panorama = Ceriana-P1010195.JPG |Didascalia = A geija du Santu Spi''r''itu de Se''r''iana, vista ae''r''ea |Tipo=[[comun|cum''ù''n]] |Voce bandiera = |Voce stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Maurizio Caviglia |Partito = lista sivica "Ceriana nel cuore" |Data elezione = 27-5-2019 |Data rielezione= 10-6-2024 |Mandato=2 |Data istituzione = 1861 |Altitudine = |Abitanti = 1106 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiùn reijidente ai 28 de frevà du 2023 (daitu pruvizo''r''iu). |Aggiornamento abitanti = 28-2-2023 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Baaücu|Ba''u''cu]], [[Baiardu]], [[Sanremu]], [[Tàgia (cumüna)|Tàgia]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 2016 |Nome abitanti = se''r''ianaschi |Patrono = san Pé e san Paulu |Festivo = 29 z''u''gnu |PIL = |PIL procapite = |Mappa = Map of comune of Ceriana (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn du cum''ù''n de Se''r''iana en ta pruvincia d'Empe''r''ia }} '''Se''r''iana'''<ref>Da prununsià {{IPA|[sə'ɹjana]|lij}}, ''Çeriann-a'' en zeneze</ref> (''Ceriana'' en italian) u l'è in cum''ù''n en ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvincia d'Empe''r''ia]] ch'u cunta 1&nbsp;106 abitanti (daiti agiurnài au [[2023]]). == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Sto''r''ia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Seriana}} == Pòsti d'ente''r''ese == === Architet''ur''e religiuze === <gallery widths="130" heights="130" mode="packed"> File:Ceriana - Chiesa dei Santi Pietro e Paolo - 2023-09-03 17-51-31 001.JPG|A geija n''o''va de San Pe e Paulu File:Ceriana-P1010193.JPG|U''r''ato''r''iu de Santa Cate''r''ina File:Santoâio da Madònna da Vìlla (Çeriànn-a) - estèrno (1).jpg|Santua''r''iu da Madona da Vila File:Chiesetta di San Bernardo, Ceriana.jpg|A geijeta de San Benardu File:Chiesetta di Santa Lucia, Ceriana.jpg|Santa L''u''cia File:Ceriana-P1010187.JPG|A Vizitasiùn </gallery> *Geija da parochia de San Pe e San Paulu *Geija veglia de San Pe e San Paulu *Santua''r''iu da Madona da Vila *Geija de Sant'Andrea apostulu *U''r''ato''r''iu da Vizitasiùn *U''r''ato''r''iu de Santa Marta *U''r''ato''r''iu de Santa Cate''r''ina *Geijeta de San Giuvani Batista *Geijeta de Sant'Antognu da Paduva *Capela de San Bastiàn *Geijeta de San Sarvatù *Capela da Madona di Laghé *Capela de San Giacumu *Geijeta de Santa R''o''za *Geijeta de San Dumenegu *Geijeta de San Benardu *Capela da Madona du Lu''r''eu *Geijeta de Santa Filumena *Capela de Santa Rita *Geijeta de Santa L''u''cia *Resti da geijeta de Sant'Ana *Resti da geijeta de San Bertumé == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cult''ur''a== === U dialétu se''r''ianascu === A Se''r''iana a se parla ina varietà de lìg''ur''e de punente, ch'u mantegne di trati carateristichi rispetu a chéli da Rivea. Du [[2022]] u l'è staitu p''u''bricàu u disiuna''r''iu da parlà lucale, òpe''r''a de Loredana Veneziano. === M''u''jica === {{Çitaçión|A vita a l'è,<br />bèla, l'è alégra, l'è santa,<br />l'è in custu de r''o''sa,<br />l'è in ciélu ch'u canta,<br />l'è in baiju de maire,<br />l'è in ragiu de sù,<br />l'è a cousa ci''ù'' bèla ch'a faitu u Segnù|A vita l'è bèla, riturnelu, en tu parlà lucale}} En tu reperto''r''iu m''u''jicale se''r''ianascu i se tr''o''van tanti tòcchi da tradisiùn pupulari, cantài segundu a furma di cuscì dìti "Trallalero". <ref>{{Çitta web|url=http://www.trallaleronline.net/2019/02/11/la-compagnia-sacco-di-ceriana/|léngoa=IT|tìtolo=Ceriana, la Compagnia del Sacco}}</ref> Atìva, difati, en tu paìze a l'è a cumpagnia pulifonica "del Sacco", fundà du [[1926]]. ''U''n di canti ci''ù'' famuzi u l'è ''A vita l'è bèla'', ch'u cunta da belesa da vita cand'i s'è zuveni.<ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=uq1K3pp9PjM&feature=youtu.be|tìtolo=A vita l'è bèla}}</ref> == Manifestasiùn == {{Seçión vêua}} == Feste e fe''r''e == {{Seçión vêua}} == Cumenicasiùn == {{Seçión vêua}} == Nòte == <references /> == Autri prugeti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Seriana| ]] 38gmz5vjnt58wcir3tq6k54n4zgf9j5 I Spiareti 0 1678 270357 269700 2026-06-04T20:16:02Z N.Longo 12052 + tl 270357 wikitext text/x-wiki {{Sanremascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Spiareti |Panorama = Ospedaletti-panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Spiareti</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumün]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Daniele Cimiotti |Partito = lista sivica de centru-driita "Rilancio e sviluppo" |Data elezione = 27-5-2019 |Data rielezione = 27-5-2019 |Mandato = 10-6-2024 |Abitanti = 3180 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2022&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulassiun residente au 31 d'utubre d'u 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[A Burdighea]], [[U Seburca|A Seburga]], [[Sanremu]], [[Valebona]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1057 |Nome abitanti = spiaretin |Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuani Batista]] |Festivo = [[24 zûgno|24 de zügnu]] |Mappa = Map of comune of Ospedaletti (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusissiun du cumün de Spiareti inta pruvinsa d'Imperia }} '''I Spiareti'''{{#tag:ref|''Spieréti'' in [[Dialettu ventemigliusu|ventemìusu]], ''Špia<u>r</u>éti'' in saudanelu<ref>{{Çitta web|url=https://www.soudan.it/dizionar.htm|tìtolo=Dizionario illustrato Soudanèlu-Italiano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-26}}</ref>, ''Spiařéti'' in vrigaencu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marco Cassini|tìtolo=Apricaleidoscopica: Storia - Personaggi - Racconti - Leggende - Fatti e Luoghi misteriosi - Aneddoti - Zibaldino e Dizionario della lingua ancestrale di Apricale|url=https://www.rplibri.it/2023/08/25/francesco-improta-per-apricaleidoscopica-di-marco-cassini/|ànno=2023|editô=Erredi Grafiche Editoriali|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=130}}</ref>, ''Išpeariti'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Uspedaletti'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Ospiæti'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/ospedaletti/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Ospedaletti|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-01-20}}</ref>|group=n.}} (''Ospedaletti'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 3.180 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, ch'u se tröva inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stoia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulussiun demugrafica === {{Demografia/I Spiareti}} == Posti de interesse == {{Seçión vêua}} == Culumìa == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestassiun == {{Seçión vêua}} == Feste e féire == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Aministrassiun == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicassiun == {{Seçión vêua}} == Note == ;Note au testu <references group="n." responsive="" /> ;Note bibliugrafiche <references responsive="" /> == Autri prugèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:I Spiareti| ]] aqb4tpto7ywtmpsqh6rr7lpmahcxetp Avrigâ 0 1679 270395 265206 2026-06-04T21:20:35Z N.Longo 12052 + tl 270395 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Avrigâ |Panorama = Apricale panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama d'Avrigâ</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[Comun|cumün]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Silvano Pisano |Partito = lista çivica "Apricale per tutti" |Data elezione = 16-5-2011 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 3 |Altitudine = 273 |Abitanti = 616 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulaçiùn residente a-u 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[A Rucheta (Nervina)|A Rucheta]], [[Baiardu]], [[Dussaiga]], [[L'Isura]], [[Pigna]], [[Preinaudu]], [[Sanremu]], [[U Casté]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2015 |Nome abitanti = Vrigarenchi<br />Brigarenchi<br />Vrigaegni <small>(burdigottu)</small><br />Vrigaȓei <small>(prinaudencu)</small> |Patrono = Sant'Antoniu Abate |Festivo = [[8 seténbre|8 de setembre]] |Mappa = Map of comune of Apricale (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusiçiun d'u cumün d'Avrigâ int'a pruvinsa de Imperia }} '''Avrigâ'''{{#tag:ref|De chéli i dixe ascì ''Brigar'', ''Vrigà'' in prinaudencu<ref>{{Çitta web|url=https://perinaldese.federicoguglielmi.it/?parola=951|tìtolo=Dizionario Pȓeiñaudencu|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-28}}</ref> e saudanelu<ref>{{Çitta web|url=https://www.soudan.it/dizionar.htm|tìtolo=Dizionario illustrato Soudanèlu-Italiano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-27}}</ref>, ''Vrigaa'' in lisurencu|group=n.}} (''Bligal'' in vrigarencu, ''Apricale'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 616 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluçiùn demugrafica === {{Demografia/Bligař}} == Posti de interesse == === Architetüre religiuse === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Apricale-chiesa purificazione1.JPG|A geixa d'a Pürificaçiùn de Maria Chiesa Apricale abc3.JPG|L'uratoriu de San Bertumé Chiesa di Sant'Antonio (Apricale).jpg|A geixa de Sant'Antoniu Cappella di San Martino, Apricale.jpg|A capela de San Martin Apricale-chiesa santa maria degli angeli.JPG|A geixa d'a Madona d'i Angeri Cappella di San Rocco, Apricale.jpg|A capela de San Rocu </gallery> * Geixa d'a Pürificaçiùn de Maria, int'u paise * Geixa d'a Madona d'i Angeri, int'u paise * Uratoriu de San Bertumé, int'u paise * Geixa de Sant'Antoniu, dau campusantu * Capela de San Martin, int'u valùn d'u Merdansu * Capela de San Miché, insc'e rive d'u Munte Foà * Capela de San Rocu, a setentriùn d'u paise * Capela de San Vincensu Ferrer, insc'a via de [[Preinaudu]] === Architetüre civili === {{Seçión vêua}} === Architetüre militari === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestaçiùn == {{Seçión vêua}} == Feste e fèire == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Amministraçiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicaçiùn == {{Seçión vêua}} == Note == ;Note au testu <references group="n." responsive="" /> ;Note bibliugrafiche <references responsive="" /> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Avrigâ| ]] 2orn672wejnzlf1tq8q8kdyt3wf70yy U Tersö 0 1680 270340 265211 2026-06-04T19:55:30Z N.Longo 12052 + tl 270340 wikitext text/x-wiki {{Tagiàscu}} {{Divisione amministrativa |Nome = U Tersö |Tipo = [[comun|cumǜna]] |Panorama = Terzorio panorama da ovest.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vìsta du Tersö</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Valerio Ferrari |Partito = lìsta cìvica de séntru-drìta "Nui Tersurin" |Data elezione = 6-6-2016 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 2 |Abitanti = 223 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulaziùn residénte ai 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Divisioni confinanti = [[A Sipressa|A Siprèssa]], [[Pumpiana|Pumpiàna]], [[San Steva a Mâ|San Steva]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1564 |Nome abitanti = tersurìn |Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuani Deculàu]] |Festivo = [[29 agosto|29 d'agustu]] |Mappa = Map of comune of Terzorio (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pużiziun da cumǜna du Tersö int'a pruvìncia d'Impéria }} '''U Tersö''' (''O Tresseu'' in [[Lengoa zeneize|żenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/terzorio/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Terzorio|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-02-12}}</ref>, ''Terzorio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Comun|cumǜna]] [[Liguria|lìgüre]] de 223 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvìncia de Impéria]]. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluziùn demugrafica === {{Demografia/U Tersö}} == Pòsti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Ecunumìa == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Manifestaziùi == {{Seçión vêua}} == Fèste e féie == {{Seçión vêua}} == Aministraziùn == {{Seçión vêua}} == Vìe de cumünicaziùn == {{Seçión vêua}} == Nòte == <references /> {{Clear}} == Autri prugèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:U Tersö| ]] ild8tutbsjw5a3tgdz4lc25b4258y89 Ciüxavéja 0 1681 270312 269769 2026-06-04T17:28:15Z N.Longo 12052 + tl 270312 wikitext text/x-wiki {{Ineién}} {{Divisione amministrativa |Nome = Ciüxavéja |Tipo = [[Comun|cumüna]] |Panorama = Chiusavecchia-IMG 0783.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Ciüxavéja</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Luca Vassallo |Partito = lista civica "Insieme per Chiusavecchia" |Data elezione = 6-6-2016 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 2 |Data istituzione = [[1861]] |Abitanti = 523 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Dàitu Istat] - Pupulasiòn rexidente ai 30 d'avrì du 2024 (dàitu pruvisòiu). |Sottodivisioni = A Sajöa, Uivastri |Divisioni confinanti = [[Ciüsànegu]], [[Lüxinascu]], [[Puntedasce]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1514 |Nome abitanti = |Patrono = San Biaxu |Festivo = [[3 frevâ]] |Mappa = Map of comune of Chiusavecchia (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da cumüna de Ciüxavéja inta pruvincia d'Imperia }} '''Ciüxavéja''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=55}}</ref>''''' (''Chiusavecchia'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvincia de Imperia]] ch'a cunta 523 abitanti.<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiòn demugrafica === {{Demografia/Ciüxavéja}} == Posti de interesse == === Architetüe religiuse === {{Seçión vêua}} === Architetüe civili === {{Seçión vêua}} === Architetüe militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Manifestasiòn == {{Seçión vêua}} == Feste e fée == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiòn == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references/> {{Clear}} == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Ciüxavéja| ]] 69jtl3t5mn64k10o4vtydas1r4aybqu Baiardu 0 1682 270393 268631 2026-06-04T21:16:26Z N.Longo 12052 + tl 270393 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Baiardu |Panorama = Bajardo.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràma de Baiardu</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Remo Moraglia |Partito = lista çivica "Bajardo nel cuore" |Data elezione = 13-6-2022 |Abitanti = 386 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulaçiùn residente a-u 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Bersi, Vignài<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-im-bajardo.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumün de Baiardu|dæta=21 de frevà d'u 1992|léngoa=IT|p=1|vìxita=2025-02-16}}</ref> |Divisioni confinanti = [[Baaücu|Baüccu]], [[I Moin|I Murin]], [[Sanremu]], [[Seriana]], [[U Casté]], [[Avrigâ|Vrigà]]<ref name=":0" /> |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 3338 |Nome abitanti = baiòchi<br />baiocchi <small>([[Preinaudu]])</small><ref>{{Çitta web|url=https://perinaldese.federicoguglielmi.it/?parola=950|tìtolo=baioccu - baiardese|scîto=Dizionario Pȓeiñaudencu|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-03-25}}</ref> |Patrono = San Nicolla |Festivo = [[6 dexénbre|6 de deixembre]] |Mappa = Map of comune of Bajardo (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusiçiùn d'u cumün de Baiardu int'a pruvinsa d'Imperia }} '''Baiardu'''{{#tag:ref|''Baiaȓdu'' in preinaudencu<ref>{{Çitta web|url=https://perinaldese.federicoguglielmi.it/?parola=949|tìtolo=Baiaȓdu – Bajardo|scîto=Dizionario Pȓeiñaudencu|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>|group=n.}} (scritu ''Bajardu'' aiscì, ''Bajardo'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 386 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluçiùn demugrafica === {{Demografia/Baiardu}} == Posti de interesse == === Architetüre religiuse === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Bajardo-chiesa nicolò vecchia2.JPG|E ruvine d'a geixa veglia Bajardo-chiesa san nicolò nuova1.JPG|A geixa növa de San Niculau Bajardo-oratorio san salvatore.JPG|L'uratoriu Chiesetta di San Bernardino.jpeg|A capela de San Benardu Kerk - panoramio (2).jpg|U santuariu d'a Sunta </gallery> * Geixa veglia de San Niculau, int'u paise * Geixa növa de San Niculau, int'u paise * Uratoriu de San Sarvatù, int'u paise * Capela de San Benardu, insc'u stradùn pe [[Triöra]] * Capela de San Giuanni, a setentriùn d'u paise * Capela de San Gregoriu, insc'u stradùn pe [[u Casté]] * Capela de San Martin, de sutta du stradùn pe [[L'Isura]] * Capela de San Miché, de sutta du stradùn pe L'Isura * Capela d'a Nunsià, int'u paise * Capela de San Rocu, a l'entrà d'u paise * Santuariu d'a Sunta, int'a fraçiùn de Bersi === Architetüre civili === {{Seçión vêua}} === Architetüre militäri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestaçiùn == {{Seçión vêua}} == Feste e fèire == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Amministraçiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicaçiùn == {{Çitaçión|[...] S'i san fosse a strada a pei e i cunusce ben a strada,<br />a Bajardu i furestei i ghe pou vegnì de bada!|[[Antonio Rubino]], ''A cansun bajoca''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Marco Cassini|ànno=2015|tìtolo=Sulle tracce di Antonio Rubino (Sanremo, 1880 - Bajardo, 1964)|revìsta=Intemelion|nùmero=21|p=183|léngoa=IT|url=https://www.intemelion.it/pdf/21/09-cassini.pdf}}</ref>}} {{Seçión vêua}} == Note == ;Note au testu <references group="n." responsive="" /> ;Note bibliugrafiche <references responsive="" /> == Autri prugeti == {{Interprogetto}} == Ligami de föra == * {{Çitta web|url=http://www.comunebajardo.it/|tìtolo=Scitu d'u cumün|léngoa=IT|vìxita=2025-02-14}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Baiardu| ]] otrlxylfqm8msmcj2i93t3yircnmqta Ressu 0 1684 270295 266403 2026-06-04T16:57:23Z N.Longo 12052 /* Abitanti */ + tl 270295 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} {{Divisione amministrativa |Nome = Ressu |Tipo = [[comùn|cumün]] |Panorama = Rezzo-panorama5.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Ressu</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Renato Adorno |Partito = lista sivica "Quattro piazze un territorio" |Data elezione = 6-6-2016 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 2 |Abitanti = 315 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Dètu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = A Lavìna, Sènua |Divisioni confinanti = [[A Cêve]], [[Uigu|Aurîgu]], [[Burgumau|Burgumâ]], [[I Moin|I Murìn]], [[Muntautu Carpaxe|Muntâutu Carpâxe]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegròssu]], [[Purnasce]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2499 |Nome abitanti = ressàschi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Disiunàriu rû dialettu de Ressu|ànno=2023|editô=Pro Loco Rezzo APS|çitæ=Ciüsanegu|léngoa=LIJ, IT|p=2|capìtolo=Ringraziamenti}}</ref> |Patrono = [[San Martìn de Tours]] |Festivo = [[11 novénbre|11 de nuvembre]] |Mappa = Map of comune of Rezzo (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Ressu inta pruvìnsa de Imperia }} '''Rèssu''' (''Rezu'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Rezzo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è 'n [[Comun|cumün]] [[Liguria|lìgüre]] de 315 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvìnsa de Imperia]]. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Ressu}} == Pòsti de interesse == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestasiùi == {{Seçión vêua}} == Feste e fére == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> {{Clear}} == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Ressu| ]] dl8s9r0ohieu98v7fva23nqiyuzxjoj U Soudàn 0 1685 270372 268653 2026-06-04T20:43:24Z N.Longo 12052 + tl 270372 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu|variànte=, inta va<u>r</u>ietà soudanèla|càngio variànte=Sa pagina a l'è šcrìta in '''[[Dialettu ventemigliusu|ventemigliusu]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = U Soudàn |Tipo = [[Comun|cumüna]] |Panorama = Soldano Cian.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vìšta du Soudàn</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Inperia |Amministratore locale = Antonio Fimmanò |Partito = lišta civica "Lista del Leone Soldano" |Data elezione = 10-6-2024 |Abitanti = 983 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiùn residènte ai 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Cula<u>r</u>éu, Mu<u>r</u>ìn, San Martin, U<u>r</u>ià |Divisioni confinanti = [[Preinaudu|Preinaùdu]], [[San Giaixu ra Çima|San Giaixu]], [[Valebona|Valebòna]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1401 |Nome abitanti = soudanèli<br />saudaȓei <small>([[Preinaudu|Preinaùdu]])</small><ref>{{Çitta web|url=https://perinaldese.federicoguglielmi.it/?parola=944|tìtolo=saudaȓè – soldanese|scîto=Dizionario Pȓeiñaudencu|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-03-26}}</ref> |Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuane]] |Festivo = [[24 zûgno|24 de giügnu]] |Mappa = Map of comune of Soldano (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puçisiùn da cumüna du Soudàn inta pruvinsa de Inpe<u>r</u>ia }} '''U Soudàn'''{{#tag:ref|''Saudan'' in preinaudéncu<ref>{{Çitta web|url=https://perinaldese.federicoguglielmi.it/?parola=945|tìtolo=Saudan – Soldano|scîto=Dizionario Pȓeiñaudencu|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>|group=n.}} (''U Saudàn'' ascì, ''Soldano'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in paìçe [[Liguria|ligü<u>r</u>e]] de 983 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Inpe<u>r</u>ia]]. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Što<u>r</u>ia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/U Soudàn}} == Pòšti d'inte<u>r</u>èsu == === Architetü<u>r</u>e religiuçe === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Soldano-chiesa san giovanni battista-facciata.jpg|A gèixa du paìçe Soldano-oratorio san giovanni evangelista-facciata.jpg|L'u<u>r</u>atò<u>r</u>iu Soldano-chiesa san mauro.jpg|A capéla de San Maulu Soldano-chiesa madonna del carmine-statua.jpg|A statua da Madòna intu santua<u>r</u>iu </gallery> * Gèixa de San Giuane, intu paìçe * U<u>r</u>atò<u>r</u>iu de San Giuane, intu paìçe * Capéla de San Maulu, veixìn au stradùn pe Preinàudu * Santua<u>r</u>iu da Madòna du Carmu, aa tramuntàna du paìçe == Ecunumìa == {{Seçión vêua}} == Cultü<u>r</u>a == {{Seçión vêua}} == Manifeštasiùn == {{Seçión vêua}} == Fèste e fèi<u>r</u>e == {{Seçión vêua}} == Šport == {{Seçión vêua}} == Aminištrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vìe de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Nòte == ;Nòte au tèštu <references group="n." responsive="" /> ;Nòte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Autri prugeti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:U Soudàn| ]] hkyw467ddy0levmeayn84qsom887kz8 Vaxìa 0 1687 270338 265200 2026-06-04T17:57:09Z N.Longo 12052 + tl 270338 wikitext text/x-wiki {{Portur̂en}} {{Divisione amministrativa |Nome = Vaxia |Tipo = [[comun|cumüna]] |Panorama = Vasia-Pantasina-panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Pantaxina</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligür̂ia |Divisione amm grado 2 = Imper̂ia |Amministratore locale = Mauro Casale |Partito = lista civica "Insieme per Vasia" |Data elezione = 26-5-2014 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 3 |Abitanti = 362 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Deitu Istat] - Pupulasion residente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Pantaxina, Cianavia, Prelà Castellu, Turetta |Divisioni confinanti = [[Burgumau|Burgumar̂u]], [[Imperia|Imper̂ia]], [[Lüxinascu]], [[Prelà]], [[U Duseu]], [[Puntedasce|U Puntedasce]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 2114 |Nome abitanti = |Patrono = Sant'Antognu |Festivo = [[17 zenâ|17 de zenâ]] |Mappa = Map of comune of Vasia (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusision da cumüna de Vaxìa inta pruvincia d'Imper̂ia }} '''Vaxìa''' (''Vasia'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligür̂e]] de 362 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, inta [[pruvincia de Imper̂ia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stor̂ia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusion demugrafica === {{Demografia/Vaxìa}} == Posti de inter̂esse == === Architetür̂e religiuse === {{Seçión vêua}} === Architetür̂e civili === {{Seçión vêua}} === Architetür̂e militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultür̂a == {{Seçión vêua}} == Manifestasiui == {{Seçión vêua}} == Feste e fer̂e == {{Seçión vêua}} == Aministrasion == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasion == {{Seçión vêua}} == Note == <references /> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Vaxìa| ]] d7u6nbpc0gp56dki7shi7j7yecqo653 U Seburca 0 1688 270369 266404 2026-06-04T20:38:10Z N.Longo 12052 + tl 270369 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Seburca |Panorama = Seborga-panorama.jpg |Didascalia = <div align="center">Vista da Seburca</div> |Tipo = [[Comun|cumüna]] |Bandiera = |Voce bandiera = |Stemma = |Voce stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Pasquale Ragni |Partito = lista civica Progetto Seborga |Data elezione = 4-10-2021 |Data rielezione = |Mandato = |Abitanti = 281 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiùn residente a-u 31 d'utùbre du 2023. |Data istituzione = 1861 |Altitudine = |Sottodivisioni = Fascia Piana |Divisioni confinanti = [[I Spiareti]], [[Preinaudu]], [[Sanremu]], [[Valebona]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2342 |Nome abitanti = seburghìn |Patrono = [[San Martìn de Tours|San Martin de Tours]] |Festivo = 11 nuvembre |PIL = |PIL procapite = |Mappa = Map of comune of Seborga (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün da Seburga int'a pruvincia d'Imperia }} '''U Seburca''' (''Seborga'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 281 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafia == A se tröva in te l'entrutèra fra [[I Spiareti|i Spiareti]] e [[A Burdighea|Burdighea]], cunfina ascì con [[Preinaudu]], [[Valebona|Valebòna]] e [[Sanremu]]. U territoriu l'è scituau in ta cima du Munte Bignun. == Storia == [[File:Flag of the Principality of Seborga (current).svg|thumb|120px|right|A bandea du prinsipau]] Za indipendènte cumme prinçipatu abbaziale a partì da u 954, poi vendûa a-i Savoia in tu 1815 assemme a-u restu da zona. A l'é famôza perchè a vö diventâ indipendénte cumme [[Prinçipato de Seborca|prinçipâtu]], da-u 1950 grassie a-e idee de Giorgio Carbone (1936-2009), ch'u l'avieva scuvertu in irregularità in ti atti de cessiun de l'epuca. Ancöi questu statu nu u l'è ricunusciüu, ma u l'à ina valensa simbolica, se conian infatti i Luigin (munete valide in te buteghe du burgu), gh'è l'elesiun du prinsipe e ascì de targhe pe e macchine persunalisàe. === Prinçipi === U primmu prinsipe l'è staitu Giorgio Carbone sutta a u numme de Giorgio I, in carica pe 46 anni , scin a a morte in tu 2009. Da chlu mumentu s'è decisu de fa diventâ a càrega elettiva, pe in periudu de 7 anni: tra u 2010 e u 2017 l'è staitu regnante Marcello I (Marcello Menegatto), ch'u l'è staitu ricunfermau pe u segundu mandau. In tu 2019 l'a abdicau versu a muiê Nina, primma donna guvernante du paise. == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/U Seburca}} == Posti de interesse == === Architetüre religiuse === {{Seçión vêua}} === Architetüre civili === {{Seçión vêua}} === Architetüre militari === {{Seçión vêua}} === Natüra === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestasiùe == {{Seçión vêua}} == Feste e fèire == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Amministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Note == ;Note au testu <references group="n." responsive="" /> ;Note bibliugrafiche <references responsive="" /> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligami de föra == {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:U Seburca| ]] guns6kpqgixayron4rui1cfdpe57nmz Valecrösa 0 1689 270365 269703 2026-06-04T20:32:25Z N.Longo 12052 + tl 270365 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Valecrösa |Panorama = Vallecrosia Alta 2016 abc3.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du Cantùn</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Fabio Perri |Partito = lista civica "La tua Vallecrosia" |Data elezione = 26-5-2025 |Abitanti = 6750 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulaçiùn residente a-u 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Valecrösa <small>(sede da cumüna)</small>, U Cantùn<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-im-vallecrosia.pdf|tìtolo=Statuto Comunale|outô=Cumün de Valecrösa|dæta=2025-01-09|léngoa=IT|p=2}}</ref> |Divisioni confinanti = [[A Burdighea]], [[Campurussu]], [[San Giaixu ra Çima|San Giaixu]], [[Valebòna|Valebona]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1109 |Nome abitanti = valecrösìn |Patrono = San Rocu, Santa Maria |Festivo = [[16 agosto|16 d'avustu]], [[24 mazzo|24 de mazzu]] |Mappa = Map of comune of Vallecrosia (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusiçiun d'u cumün de Valecrösa int'a pruvinsa de Imperia }} '''Valecrösa'''{{#tag:ref|''Valecrösa'' aiscì in preinaudencu<ref>{{Çitta web|url=https://perinaldese.federicoguglielmi.it/?parola=943|tìtolo=Valecrösa - Vallecrosia|scîto=Dizionario Pȓeiñaudencu|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>, ''Valecröça'' in saudanelu<ref>{{Çitta web|url=https://www.soudan.it/dizionar.htm|tìtolo=Dizionario illustrato Soudanèlu-Italiano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-26}}</ref> e ''Valecröřsa ''in vrigaencu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marco Cassini|tìtolo=Apricaleidoscopica: Storia - Personaggi - Racconti - Leggende - Fatti e Luoghi misteriosi - Aneddoti - Zibaldino e Dizionario della lingua ancestrale di Apricale|url=https://www.rplibri.it/2023/08/25/francesco-improta-per-apricaleidoscopica-di-marco-cassini/|ànno=2023|editô=Erredi Grafiche Editoriali|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=140}}</ref>|group=n.}} (''Vallecrosia'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]], üfisialmente ''Vallecrosia al Mare'') u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 6.750 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluçiùn demugrafica === {{Demografia/Valecrösa}} == Posti de interesse == === Architetüre religiuse === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Immaggine:Vallecrosia Alta 2016 abc11.jpg|A geixa de Sant'Antognu Immaggine:Vallecrosia Alta~Madonna della Grazie e di San Bernardo.jpg|A Madona d'e Grasie Immaggine:Chiesa di San Rocco Vallecrosia.jpg|Geixa növa de San Rocu Immaggine:Chiesa Santa Maria Ausiliatrice (Vallecrosia) 03.jpg|A geixa de Santa Maria Immaggine:Chiesetta Angeli custodi - Vallecrosia.jpg|A capela di Angeri Custodi </gallery> ;Parocchia de Sant'Antognu * Geixa de Sant'Antognu, au Cantùn * Uratoriu d'a Sunta, au Cantùn * Uratoriu de Santa Crescensa, au Cantùn * Santuariu d'a Madona d'e Grasie, a meridiùn d'u paise ;Parocchia de San Rocu * Geixa de San Rocu, int'a ciana versu a marina * Geixa veglia de San Rocu, a punente da geixa növa ;Parocchia de Santa Maria * Geixa de Santa Maria, versu a marina, insc'a zina de lerca d'u [[Torente Verbun|Verbùn]] * Capela di Angeri Custodi, a levante d'a geixa === Architetüre civili === {{Seçión vêua}} === Architetüre militari === {{Seçión vêua}} === Natüra === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestaçiùn == {{Seçión vêua}} == Feste e fèire == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Amministraçiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicaçiùn == Valecrösa a l'è servìa da ina [[Staçión de Vàllecrêuza|staçiùn feruviaria]] insc'a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Ventemiglia]]. == Note == ;Note au testu <references group="n." responsive="" /> ;Note bibliugrafiche <references responsive="" /> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligami de föra == * {{Çitta web|url=https://comune.vallecrosia.im.it/|tìtolo=Scitu d'u cumün|léngoa=IT|vìxita=2025-01-12}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Valecrösa| ]] 1lvpolr17t9nuj231iwaxmo8gcnm5ly Vìlla Faròdi 0 1690 270297 265203 2026-06-04T17:02:53Z N.Longo 12052 + tl 270297 wikitext text/x-wiki {{Dianeṡe|variànte=, in ta varietàe de San Bertumê}} {{Divisione amministrativa |Nome=A Vìlla |Tipo=[[comùn|cumüna]] |Panorama=Villa Faraldi-P1010432.JPG |Didascalia=<div align="center">U Burgu da Villa</div> |Bandiera= |Voce bandiera= |Stemma= |Voce stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=3 |Divisione amm grado 1=Liguria |Divisione amm grado 2=Imperia |Amministratore locale=Corrado Elena |Partito=lista sivica de centru-drìta "Costruire insieme" |Data elezione=6-6-2016 |Data istituzione=1947 |Abitanti=469 |Note abitanti=[http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dato Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 śügnu 2019. |Aggiornamento abitanti=30-6-2019 |Sottodivisioni=Déju, Riva, Tuvettu, Tuvu |Divisioni confinanti=[[Andôa|Andöa]] (SV), [[Dian San Pê|San Pê (Diàn)]], [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], [[Staanéllu|Stelanellu]] (SV) |Zona sismica = 3 |Gradi giorno=1992 |Diffusività= |Nome abitanti=faràudi o faraudéṡi<br />gânci <small>(surv.)</small><ref>Termine schersùṡu ([[Blazón popolâre|blaṡùn]]) dövöâu in ta Rivêa, in màscima a [[San Bertumê (cumüna)|San Bertumê]]</ref> |Patrono=San Luénsu |Festivo=10 aùstu |PIL= |PIL procapite= |Mappa= Map of comune of Villa Faraldi (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa=Puṡisiùn da cumüna de Villa in ta Pruvinsa de Inpeia (Ineia/U Portu) |Sito=http://comune.villa-faraldi.im.it/ }} '''A Vìlla''' (ascì sulu ''Vìlla'', ''Villa Faràudi'' o ''Faròdi'', ''Villa Faraldi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na cumüna de 473 abitanti ch'a se tröva in ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Inpeia]]. == Geugrafia == == Stoia == == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Vìlla Faròdi}} == Pòsti de interesse == === Architetüe religiuṡe === * Gêxa de San Luensu, aa Villa * Gêxa de San Bastian e San Roccu, au Tuvettu * Gêxa da Trasfegüasiun de Cristu, aa Riva * Uatôiu de San Martìn, aa Riva * Gêxa de Sant'Antognu Abâte, au Tuvu * Uatôiu de Santa Cateìna, au Tuvu == Ecunumia == == Cultüa == == Manifestasiùi == == Feste e fée == == Vie de cumünicasiùn == {{clear}} == Notte == <references/> == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Vìlla Faròdi| ]] ic8ntdxx0fjes8tahlfl5ffye8f2sop Lerze 0 1701 270419 265611 2026-06-04T22:07:54Z N.Longo 12052 up 270419 wikitext text/x-wiki {{Spezin}} {{Divisione amministrativa spezin |Grado amministrativo = 3 |Nome = Lerze |Stato = ITA |Panorama = Dächer von Lerici.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panorama de Lerze</div> |Divisione amm grado 1 = Ligǜia |Divisione amm grado 2 = A Spèza |Amministratore locale = Marco Russo |Partito = lista sivica de sentro-dèstra ''Per Lerici e i suoi borghi'' |Data elezione = 25-5-2026 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 9908 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2020&lingua=ita Dæto Istat] - Popolassión rescidénte ao 31 agosto 2020. |Aggiornamento abitanti = 31-8-2020 |Sottodivisioni = ''La Serra, Muggiano, Pozzuolo, Pugliola, San Terenzo, Senato, Teàe'' |Divisioni confinanti = [[Arcoa]], [[A Spèza]], [[Mègia]], [[Sarzànn-a]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1427 |Nome abitanti = (it) ''Lericini'' |Patrono = Madòna de Maralunga |Festivo = 25 marso |Mappa = Map of comune of Lerici (province of La Spezia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poṡissión der comǜn de Lerze 'nt'a provinsa dea Spèza }} '''Lerze''' (''Lerxi'' en [[Lengoa zeneize|żenéṡe]], ''Lerici'' en [[Léngoa italiànn-a|talián]]) i'è ün comǜn dea [[Liguria|Ligǜia]] con üna popolassión de 9.908 abitanti, 'nt'a [[provinsa dea Spèza]]. == Geografia == {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evolüssión demografica === {{Demografia/Lerxi}} === Minoranse forèste === Segondo l'[[ISTAT]], ai 31 deṡenbre 2017, a Lerze i ghe son 722 sitadìn forèsti. === Persone ligae con Lerze === [[Immaggine:Casoni Gesù in Emmaus.jpg|miniatura|250x250px|[[Gioàne Batista Casoni]], ''Gesù in Emmaus'', colessión privá.]] * [[Dria Doia|Dréa Doia]] ([[Inéia|Ineja]], 1466 - [[Zena|Żena]], 1560), armiralio e politego. * [[Gioàne Batista Casoni]] (Lerze, 1610 - Żena, 1686), pitoe. * [[Francis Seymour]] (1658 - Lerze, 1678), nobile. * [[Percy Bysshe Shelley]] ([[Horsham]], 1792 - [[Viareggio]], 1822), poeta e saggista. * [[Mary Shelley]] ([[Londra]], 1797 - Londra, 1851), scritrice, saggista e biografa. * [[Sebastiano Biagini]] (Lerze, 1755 - Żena, 1799), politego giacobìn. * [[Atanasio Canata]] (Lerze, 1811 - [[Còrcre|Carcae]], 1867), religiożo. * [[Arnold Böcklin]] ([[Basilea]], 1827 - [[San Domenico di Fiesole]], 1901), pitoe e scultoe. * [[Giuseppe Debiasi]] (Lerze, 1828 - ?), garibardìn e mainào. * [[Onesto Faccini]] (Lerze, 1828 - 1865 ca.), garibardìn. * [[Luigi Andreotti]] (Lerze, 1829 - Lerze, 1871), garibardìn. * [[Paolo Mantegazza]] ([[Monsa]], 1831 - Lerze, 1910), fisiologo e antropologo. * [[Domingo Bibolini]] (Lerze, 1849 - [[Formosa (Argentìnn-a)|Formosa]], 1933), alevatoe, comerciante, agente marittimo, fondatoe e sìndico pe quatro vòte dea sità de Formosa en [[Argentinn-a|Argentina]]. * [[Camillo Cimati]] (Lerze, 1861 - [[Pontremoli]], 1945), agronomo e politego. * [[Giuseppe Francesco Ferrari]] (Lerze, 1865 - Lerze, 1943), generae. * [[Emma Orczy]] ([[Tarnaörs]], 1865 - [[Henley-on-Thames]], 1947), scritrice. * [[Giovanni Battista Bibolini]] (Lerze, 1875 - Lerze, 1955), inprenditoe, armatoe, dirigente sportivo. * [[Francesco Tarabotto]] (Lerze, 1877 - Żena, 1969), comandante do [[Rex (tranzatlàntico)|Rex]]. * [[Sem Benelli]] ([[Prato (Italia)|Prato]], 1877 - [[Zoaggi]], 1949), poeta, scritoe e dramaturgo. * [[David Herbert Lawrence]] ([[Eastwood (Nottinghamshire)|Eastwood]], 1885 - [[Vence]], 1930) scritoe e pitoe. * [[Valentino Bompiani]] ([[Ascoli Piceno]], 1898 - [[Milan|Milàn]], 1992), scritoe ed editoe. * [[Luigi Questa]] (Lerze, 1902 - [[Roma]], 1999), aviatoe. * [[Mario Soldati]] ([[Turin|Torìn]], 1906 - Lerze, 1999), scritoe e cineasta. * [[Attilio Bertolucci]] ([[Parma]], 1911 - Roma, 2000), poeta. * [[Heinrich Steiner]] ([[Kaiserslautern]], 1911 - Roma, 2009), pitoe e incisoe. * [[Giorgio Bocca]] ([[Cuni|Cuneo]], 1920 - Milàn, 2011), giornalista. * [[Giovanni Giudici]] ([[Pòrtivene]], 1924 - [[A Spèza]], 2011), poeta. * [[Francesco Tonelli]] (Lerze, 1925 - 2016), poeta e partigiàn. * [[Mario Spagnol]] (Lerze, 1930 - Lerze, 1999), editoe. * [[Paolo Bertolani]] (Lerze, 1931 - 2007), poeta. * [[Luigi Faccini]] (Lerze, 1939), regista. * [[Emiliana Santoli]] ([[Bolognano]], 1941), depütato. * [[Valeria D'Obici]] (Lerze, 1952), atrice. * [[Fulvio Wetzl]] ([[Padova]], 1953), regista der cine. * [[Doriano Romboni]] (Lerze, 1968 - [[Latinn-a|Latina]], 2013), motociclista. * [[Augusto Di Muri]] (Lerze, 1973), żügadoe de balón e alenatoe. == Siti da vede == <gallery widths="150" heights="180"> Immaggine:Lerici-chiesa di San Francesco d'Assisi.jpg|Geṡe parochiae de San Francé d'Assisi Immaggine:Lerici-oratorio di san Rocco.jpg|Oatòio de San Rocco e canpanìn Immaggine:Tellaro (Lerici)-chiesa san giorgio nuova1.JPG|A geṡe parochiae de Teàe Immaggine:Castello di lerici-5.jpg|O castèo de Lerze Immaggine:20190925 132121 Castello di S.Terenzo di Lerici.jpg|Castèo dea frassión de San Terenzo </gallery> === Architetüe religioże === * Geṡe parochiae de San Francé d'Assisi e santüaio de Nostra Signóa de Maralunga * Oatòio de San Rocco * Oatòio de San Bernardìn da Siena * Ecs-geṡe de Santa Maia Nonsià * Ecs-geṡe dea Concessión dei Scapüssìn ;La Serra * Geṡe parochiae de San Gioàne Batista ;Pozzuolo * Geṡe parochiae de San Péo Apostolo ;Pugliola * Geṡe parochiae dei Santi Nicolò e Lessìa ;San Terenzo * Geṡe parochiae de Santa Maia Sónta ;Teàe * Geṡe parochiae dea Stella Maris * Geṡe de San Zorzo * Oatòio de Santa Maia de Selaa === Architetüe sivili === * Vila Marigola * Vila Magni * Vila Rezzola * Palassio der Comǜn === Architetüe militae === * Castèo de Lerze, sede der ''Museo geopaleontologico''. * Castèo de San Terenzo == 'Conomia == {{Seçión vêua}} == Coltǜa == === Dialèto === {{Seçión vêua}} == Manifestassión == {{Seçión vêua}} == Fèste e fée == {{Seçión vêua}} == Comünicassión == === Strade === {{Seçión vêua}} === Fèrovie === {{Seçión vêua}} == Aministrassión == === Sìndici de Lerze === [[File:Lerici-municipio.jpg|thumb|Er palassio der Comǜn, progèto de l'architeto [[Manlio Costa]] (1933)|250x250px]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periodo|var-prìmmo çitadìn=Primo sitadìn|var-partîo=Partìo|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòte}} {{ComuniAmminPrec|6 agosto 1988|2 otobre 1990|Ignazio Ferrari|[[Partîo Socialìsta Italiàn|PSI]]|[[Scindico|Sìndico]]|}} {{ComuniAmminPrec|12 otobre 1990|18 frevào 1992|Settimo Scatena|[[Partîo Democràtico da Scinìstra|PDS]]|Sìndico|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1992|30 otobre 1992|Mario Rosario Ruffo||Commissaio straordinaio|}} {{ComuniAmminPrec|27 novenbre 1992|17 novenbre 1997|Giorgio Tedoldi|[[Federaçión di Vèrde|FdV]]|Sìndico|}} {{ComuniAmminPrec|17 novenbre 1997|28 mażo 2002|Giorgio Tedoldi|lista sivica de sentro-sinistra|Sìndico|}} {{ComuniAmminPrec|28 mażo 2002|29 mażo 2007|Emanuele Fresco|lista sivica de sentro-sinistra|Sindaco|}} {{ComuniAmminPrec|29 mażo 2007|7 mażo 2012|Emanuele Fresco|''Golfo dei Poeti''<br />(lista sivica de sentro-sinistra)|Sìndico|}} {{ComuniAmminPrec|7 mażo 2012|17 frevào 2015|Marco Caluri|''Golfo dei Poeti''<br />(lista sivica de sentro-sinistra)|Sìndico|}} {{ComuniAmminPrec|17 frevào 2015|1º żügno 2015|Grazia La Fauci||Commissaio straordinaio}} {{ComuniAmminPrec|1º żügno 2015|22 seténbre 2020|Leonardo Paoletti|''Per Lerici e i suoi borghi''<br />(lista sivica de sentro-dèstra)|Sìndico|}} {{ComuniAmminPrec|22 seténbre 2020|25 mażo 2026|Leonardo Paoletti|''Per Lerici e i suoi borghi''<br />(lista sivica de sentro-dèstra)|Sìndico|}} {{ComuniAmminPrec|25 mażo 2026|''en càrega''|Marco Russo|''Per Lerici e i suoi borghi''<br />(lista sivica de sentro-dèstra)|Sìndico|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Nòte == <references /> == Àotri progèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa dea Spèza}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa dea Spèza]] o1lxkz3jsbxrb7e5upwyza0jycesmpe Levanto 0 1702 270420 260878 2026-06-04T22:09:34Z N.Longo 12052 up 270420 wikitext text/x-wiki {{Spezin}} {{Divisione amministrativa spezin |Grado amministrativo = 3 |Nome = Levanto |Stato = ITA |Panorama = Levanto-pjt.jpg |Didascalia = Panorama de Levànto |Divisione amm grado 1 = Ligǜia |Divisione amm grado 2 = A Spèza |Amministratore locale = Giambattista Acerbi |Partito = lista sivica ''Levanto progetto comune'' |Data elezione = 25-5-2026 |Data istituzione = [[1861]] |Abitanti = 5265 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolassión rescidénte ao 31 màzzo 2019. |Aggiornamento abitanti = 31-5-2019 |Sottodivisioni = Casella, Chiesanuova, Dosso, Fontona, Fossato, Groppo, Lavaggiorosso, Le Ghiare, Legnaro, Lerici, Lizza, Mesco, Montale, Pastine, Ridarolo, San Gottardo e Vignana |Divisioni confinanti = [[Bonasseua]], [[O Borgheto (Vara)|O Borgheto]], [[Careu]], [[Framûa]], [[Monterosso]], [[Pignon|Pignón]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1413 |Nome abitanti = (it) ''Levantesi'' |Patrono = Sant'Andria |Festivo = 30 novenbre |Mappa = Map of comune of Levanto (province of La Spezia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poṡissión der comün de Levanto 'nt'a provinsa dea Spèza }} '''Levànto''' (''Lievànto'' 'nt'a variante locale, ''Levànto'' en [[Lengoa zeneize|żenéṡe]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/levanto/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Levanto|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-06-21}}</ref>, ''Lévanto'' en [[Léngoa italiànn-a|talián]]) i'è ün comǜn dea [[Liguria|Ligǜia]] con üna popolassión de 5.265 abitanti, 'nt'a [[provinsa dea Spèza]]. == Geografia == {{Seçión vêua}} == Stòia == [[Immaggine:Levanto-Mappa Matteo Vinzoni (1773).jpg|thumb|350px|center|Levànto, mapa de [[Matteo Vinzoni]] der [[1773]].]] == Abitanti == === Evolüssión demografica === {{Demografia/Levànto}} === Minoranse forèste === Segondo l'[[ISTAT]], ai 31 dezenbre 2017, a Levanto i ghe son 265 sitadìn forèsti. === Persone ligae con Levanto === * [[Bernabè Guan|Barnaba Guano]] (Levanto, 1370 - [[Zena|Żena]], 1454), Düṡa dea [[Repùbrica de Zena|Repübrica de Żena]]. * [[Agostino di Benedetto]] (Levanto, XVI secolo), orafo. * [[Osta Morat]] (Levanto, 1570 - [[Tùnixi|Tunisi]], 1640), armiralio e [[dey]] de Tunisi. * [[Giuseppe Maria Caranza]] (Levanto, 1675 - [[Napoli]], 1731), dipromatico do [[Ducâto de Pàrma|Ducato de Parma]]. * [[Domenico Viviani]] (Legnaro, 1772 - Żena, 1840), naturalista, médego e botanico. * [[Emanuele Toso]] ([[Sestri Levante]], 1890 - Levanto, 1944), partigiàn. * [[Massimo Amfiteatrof]] ([[Pariggi|Parigi]], 1907 - Levanto, 1990), violinista. * [[Morando Morandini]] ([[Milan|Milàn]], 1924), critico do cine e atoe. * [[Pietro Zoppi]] (Levanto, 1926 - Levanto, 2006), politego e sìndico der comǜn dao 1955 ao 1974. * [[Alberto Cavallari]] ([[Piaçensa|Piacenża]], 1927 - Levanto, 1998), giornalista e scritoe. * [[Emiliana Santoli]] ([[Bolognano]], 1941), politega. * [[Paolo Garimberti]] (Levanto, 1943), giornalista e prescidente dea [[RAI]] dao 2009 ao 2012. * [[Carlo Sassarini]] (Levanto, 1971), żügadoe de balón e alenatoe. * [[Sergio Múñiz]] ([[Bilbao]], 1975), modèlo, atoe e cantante. * [[Maria Adele Corradi]] (Levanto, 1976), cantautrice. * [[Benedetta Massola]] ([[A Spèza]], 1978), atrice e showgirl. == Sìti da vede == <gallery widths="150" heights="150"> Immaggine:Levanto - chiesa di Sant’Andrea - facciata - 02.jpg|A geṡe parochiae de Levanto Immaggine:Levanto-IMG 1264.JPG|A geṡe dea Santiscima Nonsià Immaggine:Levanto - santuario di Nostra Signora della Guardia - 04.jpg|O santüaio de Nostra Signóa dea Guardia Immaggine:Levanto-IMG 1265.JPG|A Lòbia der Comǜn Immaggine:Levanto-IMG 1291.JPG|O castèo der paeṡe </gallery> === Architetüe religioże === * Geṡe parochiae de Sant'Andria Apostolo * Geṡe e convento dea Santiscima Nonsià * Geṡe de Santa Maia dea Còsta * Oatòio de San Giacomo * Santüaio de Nostra Signóa dea Guardia * Geṡe de San Rocco * Convento dei Agostiniàn * Capèla de Nostra Signóa dea Mercede * Capèla de Santa Maia Manena * Capèla de San Giüsèpe ;Geṡenèva * Geṡe parochiae de San Nicolò * Capèla de San Gioàne Evangelista * Capèla de Sant'Ana * Capèla de Sant'Antogno da Padova ;Fontona * Geṡe parochiae de San Miché Arcàngeo * Santüaio dea Madòna do Socórso * Capèla de San Maté * Capèla de Sant'Ana ;Lavaggiorosso * Geṡe parochiae de San Sebastiàn * Capèla de Sant'Antogno da Padova ;Legnaro * Geṡe parochiae de San Péo Apostolo * Oatòio dea Madòna dee Grassie * Geṡe de San Sebastiàn * Capèla de Santa Maia Sónta ;Montale * Geṡe parochiae de San Siro * Geṡe de San Gioàne Bacicia * Capèla de Santa Maia Sónta * Capèla de San Bernardo === Architetüe sivili === * Lòbia der Comǜn * Ecs convento dee Clarisse * Ca Restani * Vila Agnelli * Porta de l'Àigoa * Porta de San ''Cristoforo'' === Architetüe militae === * Castèo de Levanto * Müàgie der paeṡe == 'Conomia == {{Seçión vêua}} == Coltǜa == === Dialèto === {{Seçión vêua}} == Manifestassión == {{Seçión vêua}} == Fèste e fée == {{Seçión vêua}} == Comünicassión == === Strade === {{Seçión vêua}} === Fèrovie === {{Seçión vêua}} == Aministrassión == === Sìndici de Levanto === [[File:Levanto-ex complesso monastico delle Clarisse-piazza1.jpg|thumb|Er palassio der Comǜn, 'nt'er vècio convento dee Clarisse|250x250px]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periodo|var-prìmmo çitadìn=Primo sitadìn|var-partîo=Partìo|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòte}} {{ComuniAmminPrec|4 mażo 1988|21 lügio 1990|Pietro Zoppi|DC|[[Scindico|Sìndico]]|}} {{ComuniAmminPrec|21 lügio 1990|21 żenào 1992|Pietro Zoppi|DC|Sìndico}} {{ComuniAmminPrec|21 żenào 1992|6 lügio 1992|Annunziata Gallo||Commissaio straordinaio}} {{ComuniAmminPrec|31 lügio 1992|27 frevào 1996|Marcello Eugenio Schiaffino|DC|Sìndico}} {{ComuniAmminPrec|28 frevào 1996|10 żügno 1996|Mario Rosario Ruffo||Commissaio straordinaio}} {{ComuniAmminPrec|10 żügno 1996|17 arvì 2000|Marcello Eugenio Schiaffino|''L'Ulivo''|Sìndico|}} {{ComuniAmminPrec|17 arvì 2000|5 arvì 2005|Marcello Eugenio Schiaffino|lista sivica de sentro-sinistra|Sìndico|}} {{ComuniAmminPrec|5 arvì 2005|30 marso 2010|Maurizio Moggia|[[Partîo Democràtico (Itàlia)|PD]]|Sìndico|}} {{ComuniAmminPrec|30 marso 2010|1º żügno 2015|Maurizio Moggia|''Levanto insieme''<br />(lista sivica de sentro-sinistra)|Sìndico|}} {{ComuniAmminPrec|1º żügno 2015|22 seténbre 2020|Ilario Agata|''Levanto insieme''<br />(lista sivica de sentro-sinistra)|Sìndico|}} {{ComuniAmminPrec|22 seténbre 2020|25 mażo 2026|Luca Del Bello|''Levanto insieme''<br />(lista sivica de sentro-sinistra)|Sìndico|}} {{ComuniAmminPrec|25 mażo 2026|''en càrega''|Giambattista Acerbi|''Levanto progetto comune''<br />(lista sivica)|Sìndico|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Nòte == <references /> == Àotri progèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa dea Spèza}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa dea Spèza]] bro5p98iwelseyadf25alxsxldxxoei Süccaellu 0 1756 270421 268058 2026-06-04T22:13:09Z N.Longo 12052 up 270421 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} {{Divisione amministrativa |Nome = Süccaellu |Tipo = [[Comun|cumün]] |Panorama = PmZuccarello05.jpg |Didascalia = <div align="center">I porteghi intu burgu</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Claudio Paliotto |Partito = lìsta sivica de sentru-destra "Uniti per Zuccarello" |Data elezione = 1-6-2015 |Data rielezione = 25-5-2026 |Mandato = 3 |Data istituzione = 1861 |Altitudine = |Abitanti = 309 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu du 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |Divisioni confinanti = [[Arnascu]], [[Barestin|Barestìn]], [[Castergiancu|Castregiancu]], [[Castrevegliu|Castreveiu]], [[Cixan]], [[Èrli]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1689 |Diffusività = |Nome abitanti = |Patrono = San Bertumê |Festivo = 24 agustu |PIL = |PIL procapite = |Mappa = Map of comune of Zuccarello (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Sücca(r)èllu inta pruvincia de Savùna }} '''Sücca(r)èllu'''{{#tag:ref|A prununsia {{IPA|[sykka'ɹεllu]}} a se rife(r)ìsce aa parlâ arbenganese (scrìtu ascì ''Süccaȓèllu'' o ''Sücca"èllu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Süccarê'' in [[Èrli#Dialettu erlese|Èrli]], prununsiàu {{IPA|[sy:ka'ɹε:]}} o {{IPA|[sykka'ɹε:]}}, mèximu che inti âtri paixi de l'âta valâ, ''Zūcarèa'' in [[Dialétto ormeàsco|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Succarello''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/zuccarello/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Zuccarello|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-10-07}}</ref> o ''Sucælo''<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Zuccarello|tìtolo=TIG: Traduttore Italiano Genovese -Zuccarello|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-10-07}}</ref> in [[Lengoa zeneize|zenese]]|group=n.}} (''Zuccarello'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in cumün de 309 abitanti (dati agiurnài au [[2019]]) ch'u se tröva inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]]. == Geugrafìa == [[File: Zuccarello-IMG 0372.JPG|thumb|Màppa ürbanistica du cumün]] Inta [[Valâ du Neva|valâ du Neva]], a munte de dunde u Pennavaire u se ghe zunta, Sücca(r)èllu u fa parte de l'entrutèra d'[[Arbenga]]. U l'è u segundu paìse pe' pupulasiùn da valâ, de derê a Cixàn. U cunfina cun [[Èrli]] e [[Castrevegliu|Castreveiu]] a nord, [[Barestin|Ba(r)estìn]] a est, [[Cixan|Cixàn]] a sud e a ovest cun [[Arnascu]] e [[Castergiancu|Castregiancu]]. U g'ha ascì 'na frasiùn ciamâ U Martinettu, ch'a l'è spartìa a mezzu cun Cixàn. == Sto(r)ia == <gallery widths="160" heights="150" mode="packed"> File:PmZuccarello07.jpg|In caruggiu du burgu File:Zuccarello (SV) - porta Sottana - 02.jpg|A pòrte da tûre File:PmZuccarello06.jpg|Vìsta d'in âtru caruggiu File:Zuccarello-IMG 0370.JPG|Cartéllu a l'imbuccu du paìse </gallery> === U Marchesàu de Sücca(r)èllu === {{Véddi ascì|Marchesàu de Süccaellu}} U paìse de Sücca(r)èllu, zà mensciunàu intu [[1233]] u l'è stàitu fundàu inte l'arvì de l'ànnu [[1248]], pe' via d'in àttu nutarìle che ancöi u l'è cunservàu inta cumüna. Interesante ascì in ''corpus'' de lezzi, scrìtu intu [[1281]] e ligàu, cumme l'àttu de fundasiùn, ai marchexi de Clavesana, che l'axevan sernüu sta pusisiùn strategica pe'i traffeghi fra Arbenga e u Bassu [[Piemonte|Piemunte]]. Propiu pe' sta mutivasiùn chi u burgu u l'è stàitu ciü vôte cuntestàitu da dife(r)enti famìe de cuntu du punènte savunese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comunezuccarello.it/index.php/storia|tìtolo=U cumün de Sucarê|léngoa=IT|vìxita=2021-05-18}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/zuccarello/|tìtolo=Sucarê, un di burghi ciü belli d'Italia|léngoa=IT|vìxita=2021-05-18}}</ref> Intu [[1326]], cu'u matrimoniu fra Enricu Du Carettu e Cate(r)ìna Clavesâna a duminasiùn du burgu a passa sutta ai pusedimènti di Du Carettu, assemme aa vixina [[Castrevegliu|Castreveiu]], cu'u rinforsu di pusedimènti, scicumme ch'i sciorte a piâse ascì di âtri i feudi. Pé òpe(r)a poi de Carlu I Du Carettu, u nàsce u [[marchesàu de Süccaellu|marchesàu de Sücca(r)èllu]], a partì dau [[1397]], u paise u vegne cuscì a capitàle du növu stàttu suvràn, ch'u cumprendeva a u sò ''apugêu'' vâri âtri paixi de l'entrutèra, daa valâ de l'Aroscia fìn a chella du Va(r)atella. Da evidensià inta pulitica estèra u rapòrtu cun i Viscunti de [[Milan]]. Quésti ligàmmi vegne pe(r)ò interutti cu-i Sforsa, quande i süccarelexi i rivàn inte l'orbita da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], survatüttu dau [[1449]]. I zenexi i l'axeva cuscì cumensàu in periudu de ingerènsa inti affari pübbrici du marchesàu, tàntu da 'rivà intu [[1567]] a l'acquisisiùn de in tèrsu du feudu lucàle. Pòchi ànni dòppu a restante pàrte u vegne vendüa ai [[Regno de Sardegna|Savoia]], pe quaxi 60.000 scüddi d'o(r)u, e a stu moddu i zenexi i munta di "mugugni", che cu'a diplumasia i sciorte(r)àn a fermà e tratatìve, spetandu ina resposta giü(r)idica. Quéstu u l'ande(r)à a scatenà a cuscì dìta "causa de Sücca(r)èllu", rizòlta daprimma a Prâga, intu [[1593]], cun fìtte tratatìve e pòi int'ina ve(r)a e propia guèra fra u [[1625]] e u [[1631]], scicumme che l'ànnu prìmma Utaviu du Carettu l'axêva decisu de vènde pàrte du feudu ai zenexi. I scuntri i se cunclüdde numma du [[1631]], ànnu du tratàu de Cherascu, ch'u sancisce a definitiva fìn du marchesàu, anéssu a a Repübbrica de Zena dùi ànni dòppu. === Da a fìn du marchesàu a l'anesciùn a l'Italia === U terito(r)iu cumünâle u l'éa stàitu pòi cuinvòltu in vàri scuntri fra u [[1746]] e u [[1747]], asediàu dae trùppe austru piemuntexi: végne libe(r)àu da cuntingènti militàri [[Corsega|còrsu]]-lìguri; pòi turna intu [[1795]], inta bataja de [[Löa]]. Dau [[1797]] u paìse êntra a fà parte da [[Repubbrica Ligure|Repübbrica Ligü(r)e]] e da lì vegne anéssu a l'Impe(r)u Fransese sutta [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunapàrte]]. Cu'u cungressu de Vienna du [[1814]] e a restaurasiùn u vegne inglubàu inti dumini du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumpresu inta [[pruvinsa d'Arbenga]], dau [[1861]] in quélli du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu de l'Italia]], vegnüu doppu a Segunda Guèra Mundiâle a [[Italia|Repübbrica italiâna]]. Intu [[1929]] u pèrde a frasiùn de Cunscente, aù de Cixàn e pàrte de chella du Martinettu, spartìa fra i dui cumün. Fra u [[1973]] e u [[2008]] faxéva parte da "Cumunitài muntana Ingauna", pòi du "Puntente Savunese" fin au [[2011]], ànnu da sò supresciùn. In tu [[2016]] l'aministrasiùn a l'ha tentàu de utegnì l'indipendènsa, andandu a restabilì l'antìgu marchesàu, scibén che a recesta furmàle a nu a l'è stàita acetâ né daa [[Italia|Repübbrica Italiana]] né da l'[[Union Europea|Uniùn Eurupéa]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.primocanale.it/notizie/zuccarello-come-seborga-il-marchesato-ora-invia-le-carte-all-unione-europea-175747.html|tìtolo=Sücarê cumme Seburga, invìa a sò recesta a l'UE|vìxita=2021-05-18|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2016/10/02/news/nel-borgo-di-zuccarello-prove-di-indipendenza-1.34781006|tìtolo=Süca(r)ê, pröve de indipendènsa|vìxita=2021-05-18|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Sucælo}} === Minu(r)anse fu(r)èste === Dandu amèntu au [[ISTAT]], ai 31 de dixembre du 2014, a Sücca(r)èllu u gh'è 10 rexidenti fu(r)èsti. === Cugnummi ch'u ghe n'è de ciü === I cugnummi ciü difüxi a Sücca(r)èllu i sun: ''Biagiotti'', ''Panizza'', ''Romano'', ''Negrino'' e ''Rovere''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pé cumün, Sücca(r)èllu|léngoa=IT|vìxita=2025-10-07}}</ref> == Posti de interesse == <gallery widths="150" heights="140" mode="packed"> File:Zucarello.jpg|U punte a schêna d'ase in sce [[Turénte Nêva|Neva]] File:IlariaDelCarrettoZuccarello.JPG|Stàttua de brunzu dedicâ a Ilaria del Carretto File:Chiesa di San Bartolomeo, Zuccarello.jpg|A gêxa de San Bertumê, intu burgu File:Castellu de Süccaellu 01.jpg|U castéllu ch'u resta in simma au paìse File:Teàtru Delfino Süccaellu 01.jpg|L'u(r)ato(r)iu de Santa Ma(r)ìa piàu dau caruggiu </gallery> === Architetü(r)e religiuse === * '''[[Gêxa de San Bertumê (Süccaellu)|Gêxa de San Bertumê]]''', a se tröva intu paìse e u pà ch'a secce stàita ti(r)â sciü a partì dau [[XII secolo|seculu XIII]], tantu ch'i se ghe tröva fina di tocchi de mü(r)aje aa base du campanìn ch'i sa(r)eva fina ciü antighi, du [[XI secolo|seculu XI]]. A gêxa a l'è stàita mensciunâ p'a primma vota du [[1318]] cumme gêxa reto(r)ia. Cun trê navài, spartìe da di èrchi mezzi tundi decurài, de fö(r)a a gêxa a se mustra cu' ina faciâ a cabanna tenzüa de gianu e rösa, truncâ daa presènsa du campanìn aa lerca. L'ingressu u l'è issàu rispettu aa stradda, scicumme ch'u gh'è di sca(r)ìn de marma(r)u da muntà pe' rivà dau purtâ, ch'u remunta aa fin du [[XV secolo|Quattrusèntu]]. L'edifissiu u l'ha avüu ciü che in travaju intu passà di ànni, cumme chelli ch'i sun stàiti fàiti au coru, da fin du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] o ancù, bèn ciü de impattu, l'intervènti du [[XVII secolo|Seisèntu]] ch'i l'han cangiàu u drentu, segundu decurasiùi de güstu baroccu. Du mèximu periudu a l'è a parte âta du campanìn, ch'a nu l'è ciü chella medievâle, ch'a duxeva êsse fàita a piramide e ch'a l'è stàita cangiâ chelli tèmpi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21274/Chiesa+di+San+Bartolomeo#action=ricerca%2Frisultati&view=griglia&locale=it&ordine=&ambito=CEIA&liberadescr=zuccarello&liberaluogo=&dominio=2&highlight=Zuccarello|tìtolo=Chiesa di San Bartolomeo - Zuccarello|léngoa=IT|vìxita=2025-10-07}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de Santa Ma(r)ia Nascente e de San Carlu''', u l'è in cumplessu ch'u se svilüppa inte dui ambiènti ün in simma a l'âtru, u ciü bassu u l'è chellu dund'u se tröva u teâtru, mèntre chellu de d'âtu u l'è chellu ciü grossu, de l'u(r)ato(r)iu. U se ghe riva daa ciàssa de derê aa gêxa, dunde 'na vota u gh'é(r)a u veggiu campusantu. L'entrâ a l'è in sciu fiancu e a l'è au de sutta d'in pòrtegu cu'u vortu a cruxe(r)a. E mü(r)aje e sun de prìa, e ciü tante a base de carcâ, tegnüe asemme cu'a casîna. L'aula a l'è spartìa dau fundu grassie a 'n èrcu de triunfu, ch'u g'ha de culunette pe' deco(r)u. Da l'atâ u gh'è a pitü(r)a d'ina medaja cu'a Madonna intu mèzzu, ch'u pà ch'u remunte au [[XVIII secolo|Settesèntu]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21273/Oratorio+di+Santa+Maria+Nascente#action=ricerca%2Frisultati&view=griglia&locale=it&ordine=&ambito=CEIA&liberadescr=zuccarello&liberaluogo=&dominio=2&highlight=Zuccarello|tìtolo=Oratorio di Santa Maria Nascente - Zuccarello|léngoa=IT|vìxita=2025-10-10}}</ref> * '''Capella da Madonna da Neve''', fö(r)a dau paìse, d'ataccu au semite(r)iu, a l'è stàita erezüa du Settesèntu e a l'ha funsiunàu cumme scìtu pe' uspità e gènte de pasaggiu, che chi a truavava ricove(r)u primma ch'u ghe fusse dàitu u permessu d'entrà drentu ae mü(r)aje. A mustra ina tipica faciâ a cabanna cun 'na spartisiùn a tréi, a reciamà in barcùn cu'u pòrtegu. Drentu a gh'a numma che 'na navâ, cun l'àula ch'a l'è spartìa dau fundu pe' vìa d'in èrcu de triunfu, decu(r)àu cun de finte culonne. Intu mezzu da cumpusisiùn u gh'è in medajùn cu'u simbulu da Madonna, mèntre l'atâ u l'è de stüccu a cu(r)ùi, cu' in sci fianchi due culonne selèste de stìle curinsiu e intu mezzu a stàttua da Vergine tegnüa intu nicciu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21272/Chiesa+di+Nostra+Signora+della+Neve|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora della Neve - Zuccarello|léngoa=IT|vìxita=2025-10-10}}</ref> * '''Capeletta de Sant'Antoniu''', a l'ingressu du paìse rivàndu da Arbenga, a l'è stàita giüstàita intu [[2015]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2015/06/a-zuccarello-linaugurazione-del-restauro-della-cappella-di-santantonio-abate/|tìtolo=Restauru da Capeletta de S.Antoniu|vìxita=2021-05-19|léngoa=IT}}</ref> === Architetü(r)e civìli === * '''Palàssu du marchese''', u se tröva intu burgu e a l'è l'antiga rexidensa du marchese: drentu a cunserva diferenti cìcli de pitü(r)e a frescu. * '''Castéllu di Del Carretto''', du [[XIII secolo|XIII seculu]], de prubabile vegnüu de doppu de chellu de Castreveiu, u l'è stàitu a rexidènsa ufisiâle du marchese e puntu de avistamèntu pe'e invaxùi da valâ du Néva.<ref>{{Çitta web|url=http://www.liguriaheritage.it/heritage/it/liguriaFeudale/Savona.do?contentId=30059&localita=2258&area=213|tìtolo=U castéllu de Sucarê e a figüa de Ilaria del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2021-05-19}}</ref> * '''Porte medievâli du burgu''', dìte du Mu(r)ìn, du Piemunte (o Suprana, dund'u gh'è a tûre mediuevàle), du Pònte (ch'a dà in sce Neva, ch'u se ghe passa in simma grassie au pònte a schêna d'ase, simbulu du paìse), de Neva, e interiû. * '''Teâtru Sivicu "Quinzio Delfino"''', üna de strutü(r)e ciü véie e méiu cunservàe du burgu, u l'è pàrte de l'u(r)atoriu e cumme stu chi u l'è stàitu ti(r)àu sciü a partì dau [[XII secolo|XII seculu]], ancöi i se ghe pone truvà spetaculi, rapresentasiùi, espusisiùi e mustre.<ref>{{Çitta web|url=http://insiemefacile.provincia.savona.it/scheda_comuni.php?aperto=&sez=&sottosez=2&id=69|tìtolo=U teâtru de Sücca(r)ŕllu|léngoa=IT|vìxita=2021-05-19}}</ref> * '''Ca<nowiki>'</nowiki> "du Mu(r)ìn"''' cunusciüa pe'a carateristica faciâ du [[Etæ de Mëzo|mediuevu]]. == Ecunumìa == L'ecunumìa a l'è ligâ u ciü tantu aa cultivasiùn da früta, de l'u(r)ìve e ai òrti. Di ürtimi tèmpi u s'è svilupàu u turismu, ascì grassie au fàttu che Sücca(r)èllu l'è ün di Burghi ciü bèlli d'Italia. == Cultü(r)a == === Dialettu de Sücca(r)èllu === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}} A Sücca(r)èllu u se parla ina varietài du ligü(r)e de stampu arbenganese, ch'a l'è parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligü(r)e de sèntru-punènte]]. === Cüxina === Tradisiunâle du periudu de Pasqua a l'è a tùrta pasqualina, che inta versciùn du postu a vö numma e [[Giæa (cianta)|gêe]]. == Feste e fe(r)e == * '''Rievucasiùn sto(r)ica du matrimoniu de Ilaria du Carettu''', a lüiu, a l'è üna de rapresentasiùi ciü apresàe de tütta a regiùn. * '''Festa Patrunâle de San Bertumê''', ai 24 d'austu, cun tàntu de prucesciùn di crìsti e a bànda che a 'cumpàgna u curtêu. * '''Festa da Sücca''', in nuvembre, cun mercatìn, zöghi medievâli e u cuncursu pe'a sücca ch'a pesa de ciü.<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=ZpsUFtR1c7Q&feature=youtu.be|tìtolo=Sucarê, a festa da a sücca|vìxita=2021-05-19|léngoa=IT}}</ref> == Aministrasiùn == {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|1975|11 lüiu 1985|Bartolomeo Freccero|lista sivica|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|11 lüi 1985|1º zügnu 1990|Bartolomeo Freccero|lista sivica|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1º zügnu 1990|24 arvì 1995|Bartolomeo Freccero|lista sivica|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 zügnu 1999|Bartolomeo Freccero|lista sivica|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Bartolomeo Freccero|lista sivica|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|13 dixembre 2004|Stefano Mai|Uniti per Zuccarello<br />(lista sivica de sentru destra)|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|13 dixembre 2004|5 arvì 2005|Marco Di Giovanni||Cumisa(r)iu staurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|20 arvì 2005|30 marsu 2010|Stefano Mai|Uniti per Zuccarello<br />(lista sivica de sentru destra)|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|1º zugnu 2015|Stefano Mai|Lega Nord|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1º zugnu 2015|22 setèmbre 2020|Claudio Paliotto|Uniti per Zuccarello<br />(lista sivica de sentru destra)|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|22 setèmbre 2020|25 mazzu 2026|Claudio Paliotto|Uniti per Zuccarello<br />(lista sivica de sentru destra)|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|25 mazzu 2026|''in càrega''|Claudio Paliotto|Uniti per Zuccarello<br />(lista sivica de sentru destra)|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de cumünicasiùn == A l'è culigâ cun Castreveiu e a sitài d'Arbenga pe' vìa da Stràdda Statàle 582 da Còlla de San Bernardu (SS 582). == Nòtte == ;Nòtte dialetâli <references group="n." /> ;Nòtte a u testu <references responsive="" /> == Atri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Süccaellu| ]] r9hpzec4pidlzo9e6g8ku8dhn9kti90 San Steva d'Aveto 0 1765 270410 260968 2026-06-04T21:54:19Z N.Longo 12052 up 270410 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome = San Stêva d'Àveto |Panorama = Panorama-Santo Stefano d'Aveto.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panoràmma de San Stêva d'Àveto</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Zêna |Amministratore locale = Mattia Crucioli |Partito = lista civica "Meghi - Progetto Val d'Aveto" |Data elezione = 25-5-2026 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 990 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçion rescidente a-i 31 d'òtobre do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = ''Allegrezze, Alpicella d'Aveto, Amborzasco, Ascona, Casoni, Casafredda, Cornaleto, Costapelata, Gavadi, Gramizza, La Villa, Montegrosso, Pievetta, Rocca d'Aveto e Villaneri'' |Divisioni confinanti = [[Bedònia]] (PR), [[Borzonasca]], [[E Ferrër|E Ferêe]] (PC), [[Rosagni|Rezoâgi]], [[Tórnero]] (PR) |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 3885 |Nome abitanti = |Patrono = Nòstra Scignôa de Guadalupe |Festivo = prìmma doménega pasòu i 16 d'agósto |Mappa = Map of comune of Santo Stefano d'Aveto (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comùn de San Stêva d'Àveto inta çitæ metropolitànn-a de Zêna. }} '''San Stêva d'Àveto''' (''San Stê'' into parlâ do pòsto) o l'é 'n [[comun|comùn]] [[Liguria|lìgure]] de 990 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|çitæ metropolitànn-a de Zêna]]. == Giögrafîa == Quésto pàize chi o s'atrêuva inta [[vàlle d'Àveto]]. == Stöia == {{Seçión vêua}} == Abitànti == === Evoluçión demografica === {{Demografia/Sàn Stê}} == Pòsti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Economîa == {{Seçión vêua}} == Coltûa == {{Seçión vêua}} == Manifestaçioìn == {{Seçión vêua}} == Fèste e fêe == {{Seçión vêua}} == Aministraçión == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioìn == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> {{Clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Zena]] nzqlfjx1528tlblcxzy454yg1prcqfy Prelà 0 2149 270320 265274 2026-06-04T17:36:31Z N.Longo 12052 /* Abitanti */ + tl 270320 wikitext text/x-wiki {{Portur̂en}} {{Divisione amministrativa |Nome = Prelà |Tipo = [[comun|cumüna]] |Panorama = Prelà-municipio.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">A cumüna de Prelà</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligür̂ia |Divisione amm grado 2 = Imper̂ia |Amministratore locale = Mattia Gandolfi |Partito = lista civica de centru-drita "Vivi Prelà" |Data elezione = 4-10-2021 |Abitanti = 477 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Deitu Istat] - Pupulasion residente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = I Mur̂en, Tor̂e, Valloria, Villatalla |Divisioni confinanti = [[Burgumau|Burgumar̂u]], [[Muntautu Carpaxe]], [[Lüxinascu]], [[U Duseu]], [[Vaxìa|Vaxia]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1541 |Nome abitanti = |Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giambatista]] |Festivo = [[24 zûgno|24 de ṡügnu]] |Mappa = Map of comune of Prelà (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusision da cumüna de Prelà inta pruvincia d'Imper̂ia }} '''Prelà''' (''Prelà'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]] inscì) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligür̂e]] de 477 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, inta [[pruvincia de Imper̂ia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stor̂ia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiòn demugrafica === {{Demografia/Prelà}} == Posti de inter̂esse == === Architetür̂e religiuse === ;Parocchia di Mur̂en <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Prelà-chiesa san giovanni del groppo1.jpg|A gexa de San Giuanni Prelà-ex oratorio.jpg|A capella da Madalena </gallery> * Gexa de San Giuanni u Batista, ai Mur̂en * Ur̂ator̂iu de San Giasintu, ai Mur̂en * Capella de Santa Mar̂ia Madalena, ai Mur̂en * Capella de Fie de Mar̂ia, ai Mur̂en * Capella de San Bastian, in scia via pe [[U Duseu]] * Gexa de San Lücca, a valle di Mur̂en * Gexa de San Bartumé, au Praelu * Ur̂ator̂iu de San Bartumé, au Praelu * Ur̂ator̂iu da Vixitasion du Segnù, au Caneu * Capella de Sant'Antonio, au Caneu * Ur̂ator̂iu de San Benardu, au Custiö ;Parocchia de Cà Carli * Gexa de San Bastian, intu paise * Ur̂ator̂iu da Nativitè de Mar̂ia, in scia via veggia pe u Prealu * Capella de Sant'Anna, dau simiter̂u * Capella da Madonna di Dur̂ui, in scia via veggia pe u Castellu de Prelà ;Parocchia de Tor̂e * Gexa da Nunsiâ, intu paise * Ur̂ator̂iu de San Benesciu, inta burgâ di Revelli * Ur̂ator̂iu de San Carlu, inta burgâ da Villa * Ur̂ator̂iu da Madonna du Cian, a levante du paise * Ur̂ator̂iu de San Rocu, inta burgâ di Nuvelli ;Parocchia de Valloria * Gexa di Santi Gervasiu e Prutasiu, intu paise * Ur̂ator̂iu da Santa Cruxe, intu paise * Capella de San Giüseppe, a munte du paise * Capella da Madonna da Neve, a munte du paise * Capella de San Maur̂u, in scia via pe Prelà ;Parocchia de Villatalla * Gexa de San Miché, intu paise * Ur̂ator̂iu de San Giuanni u Batista, intu paise * Capella de San Benardu, a setentriun du paise * Capella da Madonna da Neve, a munte du paise * Capella de Santa Marta, a setentriun du paise === Architetür̂e civili === {{Seçión vêua}} === Architetür̂e militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultür̂a == {{Seçión vêua}} == Manifestasiui == {{Seçión vêua}} == Feste e fer̂e == {{Seçión vêua}} == Aministrasion == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasion == {{Seçión vêua}} == Note == <references /> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:Prelà| ]] hhv1bch70qn9qsl279xgtcwv9khgmnt A Riva (cumüna) 0 2150 270346 265197 2026-06-04T20:01:15Z N.Longo 12052 + tl 270346 wikitext text/x-wiki {{Tagiàscu}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Rìva |Tipo = [[comun|cumǜna]] |Panorama = Riva Ligure.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vìsta da Rìva</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Giorgio Giuffra |Partito = lìsta cìvica de séntru-drìta "Riva" |Data elezione = 26-5-2014 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 2 |Data istituzione = |Altitudine = |Abitanti = 2821 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulaziùn residénte ai 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Cażà, Prài |Divisioni confinanti = [[Pumpiana|Pumpiàna]], [[Tàgia (cumüna)|Tàgia]], [[San Steva a Mâ|San Steva]], [[U Castelà (cumüna)|U Castelà]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1050 |Nome abitanti = |Patrono = San Maurìsiu |Festivo = [[22 seténbre|22 de setémbre]] |Mappa = Map of comune of Riva Ligure (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pużiziun da cumǜna da Rìva int'a pruvìncia d'Impéria }} '''A Rìva''' ('''A Rìva de Tàgia''' ascì, ''Riva Ligure'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Comun|cumǜna]] [[Liguria|lìgüre]] de 2.821 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvìncia de Impéria]]. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluziùn demugrafica === {{Demografia/A Riva (cumüna)}} == Pòsti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Ecunumìa == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Manifestaziùi == {{Seçión vêua}} == Fèste e féie == {{Seçión vêua}} == Aministraziùn == {{Seçión vêua}} == Vìe de cumünicaziùn == {{Seçión vêua}} == Nòte == <references /> == Autri prugèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:A Riva| ]] qtb1mj5n5vsw7ndi90yln178b4yit4i A Rucheta (Nervina) 0 2151 270383 265305 2026-06-04T21:04:20Z N.Longo 12052 + tl 270383 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Rucheta |Panorama = Rocchetta Nervina-panorama5.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama d'a Rucheta</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[Comun|cumün]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Claudio Basso |Partito = lista çivica "Castrvm Barbaire" |Data elezione = 22-9-2020 |Abitanti = 286 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulaçiùn residente a-u 31 d'utubre d'u 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Avrigâ|Avrigà]], [[Breggio|Bregliu]] (FR-06), [[Dussaiga|Duçàiga]], [[L'Isura]], [[Pigna]], [[Savurgiu]] (FR-06) |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1606 |Nome abitanti = ruchetìn |Patrono = San Steva |Festivo = 26 de deixembre |Mappa = Map of comune of Rocchetta Nervina (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusiçiùn d'u cumün d'a Rucheta int'a pruvinsa de Imperia }} '''A Rucheta''' (scritu inscì '''A Ruchéta''', ''Rocchetta Nervina'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 286 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluçiùn demugrafica === {{Demografia/A Rucheta (Nervina)}} == Posti de interesse == === Architetüre religiuse === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Rocchetta Nervina-chiesa santo stefano1.jpg|A geixa de San Steva Oratorio della Santissima Annunziata.jpg|L'uratoriu d'a Nunsià </gallery> * Geixa de San Steva, int'u paise * Uratoriu d'a Nunsià, int'u paise * Capela de Sant'Antoniu, a valle d'u paise * Capela de San Benardu, int'u valùn d'u Barbaira * Capela de San Bertumé, a valle d'u paise * Capela de Santa Lüsia, int'u valùn de l'Öggia === Architetüre civili === {{Seçión vêua}} === Architetüre militäri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestasiùe == {{Seçión vêua}} == Feste e fèire == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Aministraçiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicaçiùn == {{Seçión vêua}} == Notte == <references /> == Autri prugèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:A Rucheta (Nervina)| ]] j2oa4rszqag3e5wqprl51uh968815et 270417 270383 2026-06-04T22:03:53Z N.Longo 12052 up 270417 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Rucheta |Panorama = Rocchetta Nervina-panorama5.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama d'a Rucheta</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[Comun|cumün]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Stefano Gastaudo |Partito = lista çivica "Aiga Nova" |Data elezione = 25-5-2026 |Abitanti = 286 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulaçiùn residente a-u 31 d'utubre d'u 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Avrigâ|Avrigà]], [[Breggio|Bregliu]] (FR-06), [[Dussaiga|Duçàiga]], [[L'Isura]], [[Pigna]], [[Savurgiu]] (FR-06) |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1606 |Nome abitanti = ruchetìn |Patrono = San Steva |Festivo = 26 de deixembre |Mappa = Map of comune of Rocchetta Nervina (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusiçiùn d'u cumün d'a Rucheta int'a pruvinsa de Imperia }} '''A Rucheta''' (scritu inscì '''A Ruchéta''', ''Rocchetta Nervina'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 286 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluçiùn demugrafica === {{Demografia/A Rucheta (Nervina)}} == Posti de interesse == === Architetüre religiuse === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Rocchetta Nervina-chiesa santo stefano1.jpg|A geixa de San Steva Oratorio della Santissima Annunziata.jpg|L'uratoriu d'a Nunsià </gallery> * Geixa de San Steva, int'u paise * Uratoriu d'a Nunsià, int'u paise * Capela de Sant'Antoniu, a valle d'u paise * Capela de San Benardu, int'u valùn d'u Barbaira * Capela de San Bertumé, a valle d'u paise * Capela de Santa Lüsia, int'u valùn de l'Öggia === Architetüre civili === {{Seçión vêua}} === Architetüre militäri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestasiùe == {{Seçión vêua}} == Feste e fèire == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Aministraçiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicaçiùn == {{Seçión vêua}} == Notte == <references /> == Autri prugèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:A Rucheta (Nervina)| ]] iep8rk99wwky190z2ge7z22jc67xgtf San Luensu (cumüna) 0 2154 270326 265253 2026-06-04T17:44:14Z N.Longo 12052 /* Abitanti */ + tl 270326 wikitext text/x-wiki {{Portur̂en}} {{Divisione amministrativa |Nome = San Luensu |Tipo = [[comun|cumüna]] |Panorama = Panorama S Lorenzo.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de San Luensu</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligür̂ia |Divisione amm grado 2 = Imper̂ia |Amministratore locale = Enzo Mazzarese |Partito = lista civica "Per San Lorenzo" |Data elezione = 10-6-2024 |Abitanti = 1213 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Deitu Istat] - Pupulasion residente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[A Còsta]], [[A Sipressa]], [[Imperia|Imper̂ia]], [[Sivessa]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1191 |Nome abitanti = san luensin |Patrono = Santa Mar̂ia Madalena |Festivo = [[22 lûggio|22 de lüiu]] |Mappa = Map of comune of San Lorenzo al Mare (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusision da cumüna de San Luensu inta pruvincia d'Imper̂ia }} '''San Luensu''' (''San Lorenzo al Mare'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligür̂e]] de 1.213 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, inta [[pruvincia de Imper̂ia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stor̂ia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusion demugrafica === {{Demografia/San Luensu (cumüna)}} == Posti de inter̂esse == === Architetür̂e religiuse === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> San Lorenzo al Mare-chiesa santa maria maddalena2.jpg|A gexa da Madalena </gallery> * Gexa de Santa Mar̂ia Madalena, intu paise * Capela de San Luensu, u veggiu ur̂ator̂iu da Miser̂icordia, a punente du paise === Architetür̂e civili === {{Seçión vêua}} === Architetür̂e militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultür̂a == {{Seçión vêua}} == Manifestasiui == {{Seçión vêua}} == Feste e fer̂e == {{Seçión vêua}} == Aministrasion == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasion == {{Seçión vêua}} == Note == <references /> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:San Luensu (cumüna)| ]] fdze4lkoc185vv7q693jlts7zvhqae6 San Steva a Mâ 0 2155 270342 265247 2026-06-04T19:57:38Z N.Longo 12052 + tk 270342 wikitext text/x-wiki {{Tagiàscu}} {{Divisione amministrativa |Nome = San Steva |Tipo = [[comun|cumǜna]] |Panorama = Santo Stefano al Mare.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vìsta de San Steva</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Marcello Pallini |Partito = lìsta cìvica "Insieme" |Data elezione = 22-9-2020 |Abitanti = 1999 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulażiùn residénte ai 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[A Riva (cumüna)|A Rìva]], [[A Sipressa|A Siprèssa]], [[Pumpiana|Pumpiàna]], [[U Tersö]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1062 |Nome abitanti = |Patrono = San Steva |Festivo = [[3 agosto|1° d'agùstu]] |Mappa = Map of comune of Santo Stefano al Mare (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pużiziun da cumǜna de San Steva int'a pruvìncia d'Impéria }} '''San Steva''' (''Santo Stefano al Mare'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è ina [[Comun|cumǜna]] [[Liguria|lìgüre]] de 1.999 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvìncia de Impéria]]. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluziùn demugrafica === {{Demografia/San Steva a Mâ}} == Pòsti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Ecunumìa == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Manifestaziùi == {{Seçión vêua}} == Fèste e féie == {{Seçión vêua}} == Aministraziùn == {{Seçión vêua}} == Vìe de cumünicaziùn == {{Seçión vêua}} == Nòte == <references /> == Autri prugèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:San Steva a Mâ| ]] d4y0gb6hidpyszx9ymssm601aaxi43o 270418 270342 2026-06-04T22:04:44Z N.Longo 12052 up 270418 wikitext text/x-wiki {{Tagiàscu}} {{Divisione amministrativa |Nome = San Steva |Tipo = [[comun|cumǜna]] |Panorama = Santo Stefano al Mare.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vìsta de San Steva</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Marcello Pallini |Partito = lìsta cìvica "Insieme per Domani" |Data elezione = 22-9-2020 |Data rielezione = 25-5-2026 |Abitanti = 1999 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulażiùn residénte ai 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[A Riva (cumüna)|A Rìva]], [[A Sipressa|A Siprèssa]], [[Pumpiana|Pumpiàna]], [[U Tersö]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1062 |Nome abitanti = |Patrono = San Steva |Festivo = [[3 agosto|1° d'agùstu]] |Mappa = Map of comune of Santo Stefano al Mare (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pużiziun da cumǜna de San Steva int'a pruvìncia d'Impéria }} '''San Steva''' (''Santo Stefano al Mare'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è ina [[Comun|cumǜna]] [[Liguria|lìgüre]] de 1.999 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvìncia de Impéria]]. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluziùn demugrafica === {{Demografia/San Steva a Mâ}} == Pòsti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Ecunumìa == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Manifestaziùi == {{Seçión vêua}} == Fèste e féie == {{Seçión vêua}} == Aministraziùn == {{Seçión vêua}} == Vìe de cumünicaziùn == {{Seçión vêua}} == Nòte == <references /> == Autri prugèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:San Steva a Mâ| ]] l2dm0rrefk41esnodrxdatyx125py07 I Moin 0 2156 270399 265233 2026-06-04T21:27:54Z N.Longo 12052 + tl 270399 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = I Murin |Panorama = MoliniDiTriora panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma di Murin da Triöra</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[Comun|cumün]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Manuela Sasso |Partito = lista çivica "Viva Molini" |Data elezione = 27-5-2019 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 2 |Data istituzione = [[1903]] <small>(destacai da Triöra)</small> |Abitanti = 315 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Daitu Istat] - Pupulaçiùn residente a-u 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = ''Agaggio Inferiore, Agaggio Superiore, Aigovo, Andagna, Corte, Gavano, Glori, Grattino, Perallo'' |Divisioni confinanti = [[Baiardu]], [[Baaücu]], [[Muntautu Carpaxe]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Montegrossu]], [[Ressu]], [[Triöra]], [[U Casté]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2242 |Nome abitanti = mürinàšchi <small>([[Lengua brigašca|brig.]])</small><ref name=":0" /> |Patrono = [[San Loenso (personn-a)|San Lurensu]] |Festivo = [[10 agosto|10 d'avustu]] |Mappa = Map of comune of Molini di Triora (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusiçiùn d'u cumün d'I Murin int'a pruvinsa d'Imperia }} '''I Murin'''{{#tag:ref|Diti '''I Murin de Triöra''' aiscì, ''Mürìn dë Triöira'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Miri d'Triōēra'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group=n.}} (''Molini di Triora'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) i sun in [[Comun|cumün]] [[Liguria|lìgure]] de 644 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluçiùn demugrafica === {{Demografia/I Murin}} == Posti de interesse == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestaçiùn == {{Seçión vêua}} == Feste e fèire == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Amministraçiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicaçiùn == {{Seçión vêua}} == Note == ;Note au testu <references group="n." responsive="" /> ;Note bibliugrafiche <references responsive="" /> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:I Murin| ]] 3w46mf96o3wsc0gj8dg8l61kvxu2lu3 Dussaiga 0 2157 270379 268655 2026-06-04T20:58:43Z N.Longo 12052 /* Abitanti */ + tl 270379 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Dussaiga |Panorama = Dolceacqua38 - Panorama del paese vecchio.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuȓama de Dussaiga</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|comüṉ]] |Divisione amm grado 1 = Ligüȓia |Divisione amm grado 2 = Impeȓia |Amministratore locale = Fulvio Gazzola |Partito = lista çivica "Tutti per Dolceacqua" |Data elezione = 26-5-2014 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 3 |Abitanti = 2157 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiun residente a i 31 d'utubre ru 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Pignöi, San Rocu |Divisioni confinanti = [[Airöre]], [[A Rucheta (Nervina)|A Rucheta]], [[Avrigâ]], [[Breggio|Bregliu]] (FR-06), [[Campurussu]], [[L'Isura]], [[Preignaudu|Preinaudu]], [[San Giaixu ra Çima]], [[Ventemiglia]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1365 |Nome abitanti = dussaighin<br />duçaighin <small>([[Preinaudu|Preinaùdu]])</small><ref>{{Çitta web|url=https://perinaldese.federicoguglielmi.it/?parola=940|tìtolo=duçaighin – dolceacquino|scîto=Dizionario Pȓeiñaudencu|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-03-27}}</ref> |Patrono = Sant'Antoniu Abate |Festivo = [[17 zenâ|17 de zenâ]] |Mappa = Map of comune of Dolceacqua (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiun ru comüṉ de Dussaiga int'a provinsa de Impeȓia }} '''Dussaiga'''{{#tag:ref|De chèli i dixe ascì ''Dösaiga'' o ''Dussaigua'', scritu ''Dusàiga'' in saudanélu<ref>{{Çitta web|url=https://www.soudan.it/dizionar.htm|tìtolo=Dizionario illustrato Soudanèlu-Italiano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-26}}</ref> e ''Duçaiga'' in preinaudencu<ref>{{Çitta web|url=https://perinaldese.federicoguglielmi.it/?parola=941|tìtolo=Duçaiga – Dolceacqua|scîto=Dizionario Pȓeiñaudencu|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-03-27}}</ref>, ''Dursaigua'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Dusaigua'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Dôsaiga'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]|group=n.}} (''Dolceacqua'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in paise [[Liguria|ligüȓe]] de 2.157 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u fa [[Comun|comüṉ]], int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|provinsa de Impeȓia]]. == Geografia == U l'è in bôȓgu medievâ de chéli ra [[Val Nervia]], u [[Torrente Nervia|Nervia]] passa per Dussaiga. A parte ru paise ciü véglia, scituàa int'i pèi ru briccu Rebuffau, a l'ha u castello ri [[Döia (famiggia)|Doȓia]], ch'u l'è ciamàu "Téra". U Boȓgu, a paȓte ciü zuvaṉa, a l'è de là ru Nervia, int'i lài ra strada ra valle. U clima u l'è mite ru tipo "mesomediterraneo subumido". Int'a stassiùn ru tèmpu de Dussaiga (ARPA Liguria) gh'è scritu che de zenà ghe sun +7,6 °C e de lügliu +22,3 °C, cun 55 gioȓni e 750mm de ciöve a l'annu de media. == Stoȓia == U nome italiàn ''Dolceacqua'' ven ascaixi de seguȓo da in autru boȓgu roman ch'u se ciamava ''Dulcius'', ch'u l'è divenìu pöi ''Dulciàca'', ''Dusàiga'' e ''Dulcisaqua''. De chéli i dixe peȓò ch'a purìa venì da in nome celticu, ''Dussaga'', ch'u serìa diventàu ''Dulsàga'' e pöi Dolceacqua. U nome celticu u l'è vixin a Dussaiga, in dialettu. Purìa essê peȓ lo ch'u se ciama cuscì. == Abitanti == === Evulusiun demugrafica === {{Demografia/Dussaiga}} == Posti de interesse == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüȓa == {{Seçión vêua}} == Manifestasiui == {{Seçión vêua}} == Feste e feiȓe == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Amministrasiun == {{Seçión vêua}} == Vie de comünicasiun == {{Seçión vêua}} == Note == ;Note au testu <references group="n." responsive="" /> ;Note bibliugrafiche <references responsive="" /> == Autri prugeti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Dussaiga| ]] om94tx0r8iqitqeo78ce7virz5t080n U Duseu 0 2158 270336 265226 2026-06-04T17:55:32Z N.Longo 12052 + tl 270336 wikitext text/x-wiki {{Portur̂en}} {{Divisione amministrativa |Nome = U Duseu |Tipo = [[comùn|cumüna]] |Panorama = Dolcedo-centro storico1.jpg |Didascalia = <div align="center">Vista du burgu du Duseu</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Giuseppe Rebuttato |Partito = lista civica "Cambiamo Dolcedo" |Data elezione = 10-6-2024 |Data istituzione = |Abitanti = 1262 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dèitu Istat] - Pupulasiun rexidente al 31 de massu 2024 (dato pruvisor̂iu). |Aggiornamento abitanti = 31-5-2024 |Sottodivisioni = Beliscimi, Castelassu, In A Costa, Isur̂alonga, Lécciur̂e, A Ciàssa (sede da cumüna), Rivauta, Trencher̂i |Divisioni confinanti = [[Baaücu]], [[Imperia|Imper̂ia]], [[Muntautu Carpaxe]], [[Prebüna]], [[Prelà]], [[Sivessa]], [[Tàgia (cumüna)|Taggia]], [[Vaxìa|Vaxia]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1362 |Nome abitanti = |Patrono = san Tumaxu Apostulu |Festivo = 21 dixembre |Mappa = Map of comune of Dolcedo (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiun da cumüna du Duseu inta pruvincia d'Imper̂ia }} '''U Duseu''' (aiscì ''Dusseu'', ''U Duséu'' a [[Inéia]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=69}}</ref>, ''Dolcedo'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligür̂e]] de 1&nbsp;262 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, inta [[pruvincia de Imper̂ia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stor̂ia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusion demugrafica === {{Demografia/U Duseu}} == Posti de inter̂esse == === Architetür̂e religiuse === ;Parocchia du Duseu <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Dolcedo-chiesa san tommaso3.jpg|A gexa de San Tumaxu Dolcedo-S.Lorenzo.JPG|L'ur̂ator̂iu de San Lur̂ensu Dolcedo-ex oratorio san domenico1.jpg|Gexa veggia de San Dumenegu Kirche in Castelazzo.jpg|Gexa da Nunsiâ de Castelassu </gallery> * Gexa de San Tumaxu, intu paise * Gexa veggia de San Dumenegu, intu paise * Ur̂ator̂iu de San Lur̂ensu, intu paise * Capella de San Giuanni u Batista, a Rivauta * Gexa da Nunsiâ, a Castelassu * Ur̂ator̂iu de San Paulu, in scia via pe Castelassu * Ur̂ator̂iu de San Carlu, in sciu stradun p'In a Costa * Gexa de San Bastian, a l'Isur̂alonga * Ur̂ator̂iu de San Miché, a l'Isur̂alonga * Gexa de San Giacumu, In a Costa * Ur̂ator̂iu de San Roccu, In a Costa * Capella de Sant'Antoniu, surva da Cà di Gatti, in scia muntâ di Longhi ;Parocchia de Lecciur̂e <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> WP Santa-Brigida Dolcedo.jpg|A capella de Santa Brigida </gallery> * Gexa de Sant'Agustin, a Lecciur̂e * Santuar̂iu da Madonna de l'Eiguasanta, a munte de Lecciur̂e * Capella di Santi Cosma e Damian, a levante de Lecciur̂e * Gexa da Madonna de Miser̂icordia, a Beliscimi * Ur̂ator̂iu de San Maur̂u, a Beliscimi * Ur̂ator̂iu de Santa Lucia, ai Trencher̂i * Capella de Santa Brigida, a munte di Trencher̂i === Architetür̂e civili === {{Seçión vêua}} === Architetür̂e militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultür̂a == {{Seçión vêua}} == Manifestasiui == {{Seçión vêua}} == Feste e fer̂e == {{Seçión vêua}} == Aministrasion == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasion == {{Seçión vêua}} == Note == <references /> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:U Duseu| ]] oej0gomtut1oxlrdqqer2w81s65uz25 Aèntìn 0 2159 270305 265225 2026-06-04T17:16:09Z N.Longo 12052 + tl 270305 wikitext text/x-wiki {{Dianeṡe}} {{Divisione amministrativa |Nome = Aèntìn |Tipo=[[comùn|cumüna]] |Panorama = Panoràmma de Diàn Arentìn.jpg |Didascalia = <div align="center">Panuàmma d'Aèntìn</div> |Bandiera = |Voce bandiera = |Voce stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Inpeia |Amministratore locale = Paolo Sciandino |Partito = lista sivica "Scegli! Le persone al centro" |Data elezione = 4-10-2021 |Data istituzione = 1925 |Abitanti = 701 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 d'avrì 2024 (dâitu pruviṡoiu). |Aggiornamento abitanti = 30-4-2024 |Sottodivisioni = Buéllu, Evignu |Divisioni confinanti = [[Ciüsànegu|Ciüṡanegu]], [[U Castéllu de Diàn]], [[Dian San Pê|San Pê]], [[Imperia|Inpeia]], [[Puntedàsce]], [[Staanéllu|Stelanellu]] (SV) |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1979 |Nome abitanti = d'Aèntìn |Patrono = santa Margaìtta |Festivo = 20 lüju |PIL = |PIL procapite = |Mappa = Map of comune of Diano Arentino (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡisiùn da cumüna de Aèntìn in ta Pruvinsa de Inpeia }} '''Aèntìn''' (o ''Diàn Arentìn'', ''Diano Arentino'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna in ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Inpeia]], ch'a conta 701 abitanti (dâiti agiurnâi du [[2024]]). == Geugrafia == == Stoia == == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Aèntìn}} == Pòsti de interesse == === Architetüe religiuṡe === <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> File:Diano Arentino - chiesa di Santa Margherita - facciata.jpg|A faciâ da gêxa de Santa Margheìtta File:Diano Arentino - frazione Diano Borello - chiesa di San Michele Arcangelo - facciata.jpg|A gêxa de San Michê, a Buéllu File:Diano Borello-P1010316.JPG|Uatôiu da Santa Cruxe File:Evigno-P1010335.JPG|San Benârdu, a Evignu </gallery> * Gêxa de Santa Margheìtta, in tu burgu du paiṡe, mensunâ fin dau Quattrusèntu. * Gêxa de Sant'Antugnìn * Uatôiu da Santa Cruxe * Uatôiu da San Carlu * Uatôiu de San Bastiàn * Uatôiu da Madonna du Carmine ; Gêxe de Evignu * Gêxa de San Benârdu * Gêxa de San Martìn * Uatôiu da Santa Cruxe * Capeletta de San Martìn ; Gêxe de Buéllu * Gêxa de San Michê * Gêxa de San Roccu * Gêxa de Sant'Andrea, a Villatalla * Uatôiu de Santa Maìa Madalêna == Ecunumia == == Cultüa == == Manifestasiùi == == Feste e fée == == Vie de cumünicasiùn == == Notte == <references/> == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Aèntìn| ]] buljzki4860h0sfwcd00o5sc56hibcr Aquila (cumüne) 0 2160 270414 267261 2026-06-04T22:01:04Z N.Longo 12052 up 270414 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} {{Divisione amministrativa |Nome = Aquila |Panorama = Aquila d'Arroscia-panorama.jpg |Didascalia = <div align="center">Panuràmma de Àquila d'Aròscia</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Tullio Cha |Partito = lista sivica "Uniti per Aquila" |Data elezione = 1-6-2015 |Data rielezione = 25-5-2026 |Mandato = 3 |Data istituzione = 1947 |Altitudine = 495 |Abitanti = 155 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dato Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Àutu]] (CN), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Naxin]] (SV), [[Unsu]] (SV), [[Ransu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2329 |Nome abitanti = |Patrono = Santa Reparâ |Festivo = 8 utùbre |PIL = |PIL procapite = |Mappa = Map of comune of Aquila d'Arroscia (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiun du cumün de Àquila inta pruvinsa de Imperia |Diffusività = }} '''Àquila'''{{#tag:ref|''Aquila d'Aroscia'' ascì, ''Àuguia'' inta valà du Pennavaire, ''Àuguglia'' a [[Castrevegliu|Castreveggiu]], ''Àuguija'' a [[Èrli]], ''Lauja'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Aquila d'Areuscia'' in [[zenéize|zenese]]|group=n.}} (''Aquila d'Arroscia'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'é 'n cumün de 155 abitanti ch'u se tröva inta [[Valle d'Aroscia|valâ de l'A(r)oscia]], inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Impéria]]. == Geugrafìa == U te(r)itò(r)iu cumünàle de Aquila d'Aròscia u l'è scituàu inta valâ du scciümme A(r)oscia, ai cunfin cun u basìn da valâ du Pennavaire. U l'è sircundàu dai munti, dunde se pò vegghe a Ròcca du Bussàu (948 m), assèmme au munte Turétta (852 m). Particulàre a l'è a presensa de 'na rùggia (cascâ) vixìn au làgu da Ferài(r)a, basìn artifisiàle custruìu intu [[1998]], pé inaiguà i campi cultivài de Àquila, du Burghettu e de Ransu. U cunfìna cun [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] e [[Ransu]] a sud, [[Àutu]] e [[Cravaüna]] (CN) a nord, [[Naxin|Naxìn]] e [[Unsu|Ùnsu]] a nord-est. A cunta ùnze burgàe: Salìn, Ciàssa, Cantu, Ai(r)a, Pràu, Loga, Affredù, Ferrai(r)a, Mugnu, Muntà, Maiuréu ch'e ghe cröve inte tüttu 10,06 km².<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/territorio-e-autonomie-locali/statuti/comune-aquila-darroscia|tìtolo=U statütu cumünàle de Àquila|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref> == Sto(r)ia == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Immaggine:Aquila d'Arroscia estate 2010 - panoramio.jpg|Panu(r)àmma du paìse in estài Immaggine:Aquila d'Arroscia estate 2010 - panoramio (2).jpg|Âtra vista de Àquila e da valle Aròscia Immaggine:Aquila d'Arroscia-monumento ai caduti.jpg|U munumentu ai caütti </gallery> E prime testimunianse e sun stàe truvàe inta grotta denuminâ lucalmènte Arma du Cüppà, vixìn aa rùggia da Ferài(r)a, rizalenti a 8000-10000 ànni fà, cuntempuranee a quélle da valâ du Pennavaire (prinsipalmente l'Arma du Stevanin).<ref>{{Çitta web|url=https://www.aquilacomune.it/la-storia/|tìtolo=A stòia du cumüne|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref> Stu fenomenu chi u cuntinua ascì intu Neuliticu, grassie ascì aa presènsa de carbun, riscuntrâ inta valâ du Ferài(r)a. Seculi dòppu u te(r)itò(r)iu cumünàle u vegne ucupàu dai Rumài, avendu batüu i [[Ingauni|Ligü(r)i Ingauni]], u ne segue che, dü(r)ante u periudu medievàle chi i se stabiliscen di muneghi benedetìn, chi i dàvan amentu au regulamentu de San Cu(r)umbàn. Da velli u deive(r)éva u numme da varietài lucale de u(r)ìva, a cu(r)umbài(r)a. Doppu u peìudu de duminasiùn Lungubarda e bàrba(r)ica, u fenìsce a fà parte intu [[1202]] du Marchesàu di Clavesana, tantu che intu [[XI secolo|XI seculu]] vegne edificàu u castéllu du postu (in sciu càppu da còlla surva u paise d'ancöi), sentru de üna de castelanìe da [[marca d'Arbenga]] e ch'u permettéva in rapidu culegamèntu cun quellu de Àutu. Segundu de supusisiùn u nòmme lucàle u se(r)eva legàu a quellu de 'na colla, famusa pé u stasiunamèntu de àquile. Dandu amentu pe(r)ò a àtre versciùn stu chi u se(r)eva ciütòstu culegàu aa famìa di Cha, che in sce u sò stemma i presèntan propiu quella bestia. Aturnu au [[1233]], cun u rafursamèntu du cuntrollu zenese in scia Cêve a pupulasiùn de Àquila a partecipa a l'incrementu da demugrafìa du növu burgu cevàscu, cumme u l'avegnìva cun âtre pupulasiùi da valâ de quelli tèmpi. Dau [[1328]]<ref name="IM">{{çitta lìbbro | outô=Andrea Gandolfo | tìtolo=La provincia di Imperia: storia, arti, tradizioni. Volume 1 | ànno=2005 |editô=Blu Edizioni| çitæ=Peveragno}}</ref> u burgu, infeudàu ai Seullìn de Arbenga dai Clavesana, u vegne assediàu dai Del Carretto, cun u Marchese Zorzu, ch'u se fà ducca infeudà intu paìse.<ref name="IM" /> Ascì se u duminiu u nu se mustra du(r)aüu, in quantu u feudu u passa pòcu dòppu sutta u strettu duminiu di Clavesana. Particulàre a cundisiùn di sentri abitài de Leverùn e de Gavenu(r)a, ancöi frasiùi du Burghettu che, aa morte di marchexi lucàli i vegnen purtòi sutta au növu [[marchesàu de Süccaellu]], faxendu parte de in ünicu feudu cun u castellu du burgu. Fà pe questu ecesiùn u perìudu fra tostu u [[1386]] e u [[1590]], quand'u nu gh'è stàu in duminiu stabile da parte di Del Carretto, ma ina maniman ciü grossa ingerènsa zenese, tantu che Aquila a và a fa parte du vica(r)iàu de Ransu, pòi cunfluìu intu capitanàu da Cêve. Cun a guèra fra zenesi e sabaudi u turna difatti sutta a stu stàttu picìn, fin a quandu u nu se desfà, intu [[1624]], venèndu sciurbìu daa Repübbrica de Zena. A situasiùn a cangia du bellu quande u 'rìva l'esercitu fransese, guidàu da [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]]. U te(r)itò(r)iu cumünàle u entra ducca a fa pàrte da [[Repubbrica Ligure|Repübbrica Ligü(r)e]] (u ven anessu au cantun de Rànsu primma, poi de quellu cevàscu), smembrâ intu [[1802]], quande i te(r)itò(r)i cunquistài i passan sutta au duminiu de l'Impe(r)u Fransese, sutta u [[Dipartimentu de Muntenötte]]. Cun a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimenti du Regnu de Sardegna, divegnüu poi Regnu d'Italia dau [[1861]], inse(r)ìu inta pruvinsa de Impe(r)ia. Doppu u segundu cunflittu a và a fà parte da [[Italia|Repübbrica Italiana]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/paesi-valle-arroscia-entroterra-ligure/57-aquila-d-arroscia-aquila-d-arroscia|tìtolo=Scheda du cumün de Àquila|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref> Diferenti i cangiamènti te(r)itu(r)iàli subìi, intu [[1928]] difatti i paixi de Ransu e Àuguia i vegnen piài dau cumün di Burghettu, pe êsse ricustituìi sulu intu [[1947]]. I ürtimi cangiamènti i sun da riscuntrà intu [[1949]], quande Gavenu(r)a a vegne destaccâ da Àquila pé entrà a l'internu du Burghettu. Dau [[1862]] u cumün u pìa u numme üfisiàle, 'zunzendu u sufissu "d'A(r)oscia", pe distinguelu da àtri cumüi.<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=27361&RicFrmRicSemplice=Arroscia&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Aquila d'Aroscia, scheda du cumün|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref> Da l'ànnu [[1973]] au 31 de dixembre [[2008]] a cumüna a l'ha fàu parte da Cumunitài Muntana de l'Àta Valâ de l'Aròscia poi supressa. Dau [[2014]] a l'è pàrte l'Uniun di Cumüi de l'Àta valâ de l'Aroscia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.anci.it/nasce-lunione-dei-comuni-dellalta-valle-arroscia/|tìtolo=A nàsce l'Uniun di Cumüi de l'Àta valà de l'Aroscia|vìxita=2021-06-15|léngoa=IT}}</ref> Inte l'ànnu [[2017]] a l'è stâ prupòsta a fuxùn di cumüi du Burghettu e de Àquila inte in sùlu, ch'u du(r)eva pià u numme de Aròscia vista a stò(r)ia cumüne fra i dùi teritòi. U növu ente u sa(r)eva cuscì u segundu sentru aruscìn (fra quelli in pruvinsa de Impeia) pé grandessa doppu A Cêve.<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2017/01/nasce-arroscia-la-fusione-dei-comuni-di-borghetto-e-aquila-245494/|tìtolo=U nasce Aròscia, u cumün fuxiùn fra U Burghettu e Àuguia|vìxita=2021-06-15|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Aquila d'Aròscia}} == Pòsti de interesse == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> File:Aquila d'Arroscia-ruderi castello.jpg|I rèsti du castéllu di Clavesana, ch'i suvrastan u paìse de Aquila File:Aquila d'Arroscia-oratorio santa caterina-museo del territorio.jpg|L'u(r)atò(r)iu de Santa Cata(r)ìna, cun vixin u museu archeulogicu File:Aquila d'Arroscia-chiesa santa reparata1.jpg|Vista de Santa Repa(r)â File:Aquila d'Arroscia-chiesa santa reparata2.jpg|Atra vista da paruchiâle File:Aquila d'Arroscia-chiesa santa reparata3.jpg|L'abscide da gêxa de Santa Repa(r)â File:Aquila d'Arroscia-municipio.jpg|A cà cumünâle de Àquila d'Aròscia </gallery> === Architetüe religiùse === Pe' cuntu da gêxa u cumün de Àquila u fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], cun numma che ina parocchia, dedicâ a Santa Repa(r)â.<ref>{{Çitta web|url=https://www.aquilacomune.it/i-luoghi/|tìtolo=U cumün de Àquila, i pòsti|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa da parocchia de Santa Repa(r)â''', a se tröva intu burgu de Àquila e a l'è stâ edificâ fra u [[1582]] e u [[1589]], mèntre intu [[1597]] a l'è avegnüa a cunsacrasiùn. De ciànta barocca a cunserva in còru de legnu u(r)igina(r)iamènte cunservàu intu cunventu di Agustiniai da [[A Cêve|Cêve]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20655/Chiesa+di+Santa+Reparata|tìtolo=Gêxa de Santa Repa(r)â |vìxita=2022-08-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)atò(r)iu de Santa Cata(r)ìna''' inta Ciassa, de prubabile ch'a remunta au [[XV secolo|XV]]-[[XVI secolo|XVI seculu]] se(r)éa de edificasiun presedente aa paruchiâle. Atacàu aa veia cà cumünâle, a dividde cun st'edifissiu a cuvertüa in ardêxia, mentre l'ingressu u l'è segnàu da na sé(r)ie de ünze sca(r)ìn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20653/Oratorio+di+Santa+Caterina+d%27Alessandria|tìtolo=U(r)atò(r)iu de Santa Cata(r)ìna de Lisciàndria|vìxita=2022-08-17|léngoa=IT}}</ref> * '''Capelétta de San Bastian''', in stìle baroccu, u l'è rizalènte au [[1732]], scituàu inta burgâ de Salìn. Internamente presenta 'n'àula utagunâle, cun l'abscide semiriundu sciaccàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20652/Cappella+di+San+Sebastiano|tìtolo=Salìn, Capella de San Bastiàn|vìxita=2022-08-17|léngoa=IT}}</ref> * '''Capeletta de San Giacumu''', a se tröva in scia còlla ch'a suvrasta u paìse (ai cunfin fra a valâ de l'Aroscia e quella du Pennavaire) ch'a porta u nomme du sàntu. Mensciunâ cumme u(r)atò(r)iu intu [[1585]], g'ha de furme semplici e austé(r)e. A l'internu u se cunserva in atâ setesentescu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90348/Cappella+di+San+Giacomo|tìtolo=Capélla de San Giacumu|vìxita=2022-08-17|léngoa=IT}}</ref> * '''Capeletta dedicâ a l'Imaculâ Cuncesiùn''', inta burgâ de Mügnu, l'è ciütòstu isulâ. Mustra de furme tipiche de capelle arpèstri. Descrìta pe a primma vôtta intu [[1585]], internamente l'àula e u presbité(r)iu sun quadrangulà(r)i, mèntre l'abscide semiriundu. Da nutâ l'atâ setesentescu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20651/Cappella+dell%27Immacolata+Concezione|tìtolo=Capeletta de l'Imaculâ|vìxita=2022-08-17|léngoa=IT}}</ref> * '''Capella de Sant'Antôgnu''', culucâ inta burgâ de Muntâ, longu aa stràdda da frasiun, davanti a vélla se dröve in spàssiu cianéllu. Dae caraterìstiche setesentesche, g'ha in àula retagnulàre e in presbité(r)iu quadrangulâre ciü stréitu. A cuvertüa interna a l'è dâ da 'na vôtta a butte lünettâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20650/Cappella+di+Sant%27Antonio|tìtolo=Capeletta de Sant'Antôgnu|vìxita=2022-08-17|léngoa=IT}}</ref> === Castéllu === U Castéllu di Clavesana a l'è ina furtessa medievâle edificâ aturnu ai anni [[1060]] e [[1090]], ma u vegne mensciunàu cun precixùn sulu aturnu au [[1202]] pé metî in cumünicasiùn e valà de l'Aroscia cun quella du Pennavaire, prinsipalmente cun a furtificasiùn de Àutu. Ancöi i se pònan vegghe sulu pòchi rèsti, fra cui a tùre e e mü(r)agne du pe(r)imetru.<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondoambiente.it/luoghi/castello-di-aquila-d-arroscia?ldc|tìtolo=I pòsti du cö 2020: U castellu de Àquila|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.24orenews.it/italia-da-gustare/25710-il-castello-dell-aquila-d-arroscia|tìtolo=Ae uigini da nòstra siviltài|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref> === Musei === A Àquila u se tröva u museu archeulogicu da valâ de l'Aròscia, dunde se ponen vegghe atrèssi, ugètti e âtri reperti ritruvài inte grotte lucâli, cun ascì de ativitài laburatu(r)iàli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/storia-cultura-valle-arroscia-entroterra-ligure/20-museo-archeologico-aquila-d-arroscia|tìtolo=U museu archeulogicu da Àquila d'Aròscia|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref> == Ecunumìa == L'ecunumìa du paìse a l'è bazâ in moddu prevalènte in sce l'agricultü(r)a: i se cultìvan e u(r)ìve taggiàsche e e varietài d'üga lucâli, prinsipalmènte [[pigàu]] e [[urmeàscu]]. Atìvu u l'è l'alevaméntu, specialmènte de e vàcche. Rilevante a prudusiùn de legnàmme e a rocòlta de e castàgne e di fùnzi. Inti tempi antìghi Àquila a l'éa sentrale pé u cumerciu fra e valàe du Pennavaire e de l'Aroscia, ma ascì pé a presensa de arvun intu bacìn da Ferài(r)a. == Cultü(r)a == === Dialettu de Àquila === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}} U dialettu parlàu a Àquila u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligü(r)e sentru-ucidentàle]], u presenta carate(r)istiche pe(r)ò ciü particulàri, ch'i se trövaninte tütta a valâ de l'A(r)oscia, legâ stu(r)icamènte a [[Arbenga]], ma ascì aa sitài de [[Imperia|Impe(r)ia]]. === Enugastrunumìa === ==== L'uìva cu(r)umbài(r)a ==== Particulare de stu te(r)itò(r)iu chi a l'è l'u(r)ìva cu(r)umbài(r)a, purtâ dai benedetìn de San Cu(r)umbàn, stabilìi inta vixìna lucalitài de Gavenu(r)a, stu(r)icamènte legâ au te(r)itò(r)iu de Àquila. Questa varietài a l'è stà poi sustituìa gradualmente da quella taggiasca, difüza int'in segundu mumentu dai stessi muneghi. Ancöi sta varietài antiga a l'è stâ parsialmènte riscuvèrta, anche se prinsipalmente a l'è cultiâ inta zòna de [[Finô|Finâ]]. == Feste e fée == * '''Festa patrunàle de Santa Repa(r)â''', a l'è a festa patrunàle du paìse, a se tegne de utùbre. * '''Festa de San Giacumu''', a se tegne inta capeletta dedicâ au santu, cun a messa e a prucesciùn de cunfraterinte lucàli, cun poi a sagra relatìva, a se tegne aa fìn de lüju.<ref>{{Çitta web|url=https://www.rivieraeventi.it/it/e/10036-domenica-30-luglio-aquila-darroscia-festa-di-san-giacomo|tìtolo=A festa de San Giacumu|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref> ==Aministrasiùn== {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|2 zügnu 1985|13 nuvembre 1989|Giuseppe Cha|Demucrassìa Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|13 nuvembre 1989|29 mazzu 1990|Ottavio Cha|Demucrassìa Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|29 mazzu 1990|24 arvì 1995|Ottavio Cha|Demucrassìa Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 zügnu 1999|Ottavio Cha|lista sivica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Roberto Marini|lista sivica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Roberto Marini|lista sivica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|28 mazzu 2014|Piero Claveri|Per Aquila<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2014|1º zügnu 2015|Fernando Colangelo||Cummissàiu Straurdinàiu|}} {{ComuniAmminPrec|1º zügnu 2015|22 setembre 2020|Tullio Cha|Uniti per Aquila<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|22 setembre 2020|25 mazzu 2026|Tullio Cha|Uniti per Aquila<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|25 mazzu 2026|''in càrega''|Tullio Cha|Uniti per Aquila<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de cumünicasiùn == U teritòiu de Aquila u l'è traversàu da a Stradda Pruvinsàle 78 che a permette u culegamentu stradale cun [[Ransu]], a sud, e [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] ad ovest rivàndu a culegàse cun a Stradda pruvinsàle 14. == Nòtte == ;Nòtte au testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Àtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:L'Aquila| ]] 4llih3rxm0c0kzcbvpzwmqgzqvflw3s Burgumau 0 2162 270316 269764 2026-06-04T17:32:42Z N.Longo 12052 + tl 270316 wikitext text/x-wiki {{Ineién}} {{Divisione amministrativa |Nome = U Burgu |Tipo = [[Comun|cumüna]] |Panorama = Borgomaro-panorama2.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du Burgu</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Massimiliano Mela |Partito = lista civica "Uniti per migliorare" |Data elezione = 6-6-2016 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 2 |Data istituzione = [[1861]] |Abitanti = 825 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Deitu Istat] - Pupulasion rexidente ai 31 de marsu du 2024 (daitu provizoiu). |Aggiornamento abitanti = 31-3-2024 |Sottodivisioni = Candeascu, San Benardu du Cuniu, San Làzau, Ville San Bastian, Ville San Pê, U Castellu, U Cuniu |Divisioni confinanti = [[A Cêve|A Céve]], [[Cairònega|Caavònega]], [[Ciüsànegu]], [[Lüxinascu]], [[Muntautu Carpaxe]], [[Prelà]], [[Ressu]], [[Uigu|Uìgu]], [[Vaxìa]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1717 |Nome abitanti = du Burgu |Patrono = Sant'Antoniu abate |Festivo = [[17 zenâ|17 ṡenà]] |Mappa = Map of comune of Borgomaro (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiòn da cumüna du Burgu inta pruvinsa d'Imperia }} '''U Burgu''' (o inscì ''Burgumau''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=42}}</ref> o ''Burgumâ'', ''Borgomaro'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] ch'a cunta 825 abitanti.<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiòn demugrafica === {{Demografia/Burgumau}} == Posti de interesse == [[Immaggine:Borgomaro-ponte3.jpg|thumb|250x250px|In punte du Burgu|sinistra]] === Architetüe religiuse === {{Seçión vêua}} === Architetüe civili === {{Seçión vêua}} === Architetüe militâri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Manifestasiòn == {{Seçión vêua}} == Feste e fée == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiòn == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Burgumau| ]] 8cni7h18wnkstouzh7rqpcrnvas347z U Castéllu de Diàn 0 2164 270301 265231 2026-06-04T17:10:27Z N.Longo 12052 + tl 270301 wikitext text/x-wiki {{Dianeṡe}} {{Divisione amministrativa |Nome = Castéllu |Tipo=[[comùn|cumüna]] |Panorama = Diano Castello003.jpg |Didascalia =<div align="center">Vista du paiṡe</div> |Bandiera = |Voce bandiera = |Voce stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Inpeia |Amministratore locale = Romano Damonte |Partito = lista sivica de sentru-drita "Continuità e rinnovamento" |Data elezione = 16-5-2011 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 3 |Data istituzione = 1925 |Abitanti = 2226 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 d'arvì du 2024 (dâitu pruviṡoiu). |Aggiornamento abitanti = 30-4-2024 |Sottodivisioni = Barcavéllu |Divisioni confinanti = [[Aèntìn]], [[A Maina de Dian|A Maìna (Diàn)]], [[Dian San Pê|San Pê]], [[Imperia|Inpeia]], [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1501 |Nome abitanti = castelotti |Patrono = san Nicolò |Festivo = 6 dixenbre |PIL = |PIL procapite = |Mappa = Map of comune of Diano Castello (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡisiùn da cumüna du castéllu de Diàn in ta pruvinsa de Inpeia }} U '''Castéllu''' (''Dian Castello'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]], ''Diano Castello'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è ina [[Comun|cumüna]] inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Inpeia]], ch'a conta 2&nbsp;226 abitanti (dâiti agiurnâi du [[2024]]). == Geugrafia == == Stoia == == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/U Castéllu de Diàn}} == Pòsti de interesse == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:Diano Castello-P1010240.JPG|A gêxa de San Nicolò File:Diano Castello012.jpg|A gêxa da Sunta File:Diano Castello-P1010284.JPG|San Giuan u Batista File:Diano Castello-P1010299.JPG|Santa Maìa di Àngei </gallery> === Architetüe religiuṡu === * Gêxa de San Nicolò, in tu sentru du paiṡe * Gêxa da Sunta, in tu burgu * Gêxa de Santa Maìa di Àngei * Capella de San Giuàn u Batista * Uatôiu de San Bernardìn e da Santa Cruxe * Cunventu di Fratti Fransescâi * Capella de San Bastiàn == Ecunumia == == Cultüa == == Manifestasiùi == == Feste e fée == == Vie de cumünicasiùn == * U Castéllu de Diàn u l'è servìu da 'na [[Stasiùn de Diàn|stasiùn]] feruviària in sciâ [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Feruvîa Ṡena-Vintimìa]]. == Notte == <references /> == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:U Castéllu de Diàn| ]] b0a2f0zq0rlswpoqrueyhaj2rpv1xx2 Cuxe 0 2165 270287 265224 2026-06-04T16:47:00Z N.Longo 12052 /* Abitanti */ + tl 270287 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} {{Divisione amministrativa |Nome = Cuxe |Panorama = Cosio di Arroscia-panorama4.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Cuxe</div> |Tipo = [[comun|cumüna]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Antonio Galante |Partito = lista sivica "Cosio" |Data elezione = 14-5-2023 |Data istituzione = |Abitanti = 174 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Ca' d'Isure |Divisioni confinanti = [[Briga Auta]] (CN), [[Mendaiga]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegròssu]], [[Purnasce]], [[Ulmea|Urméa]] (CN) |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 3093 |Nome abitanti = Cužàschi <small>([[Lengua brigašca|brig.]])</small><ref name=":0" /> |Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]] e [[Sàn Pòulo|San Paulu]] |Festivo = [[29 zûgno|29 zügnu]] |Mappa = Map of comune of Cosio di Arroscia (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da cumüna de Cuxe inta pruvinsa de Imperia }} '''Cuxe'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|['kuʒe]}} e scritu ascì ''Cuje''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=118|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Cuxe'' ascì a [[Inéia|Ineja]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=63}}</ref>, ''Cus̅c̅e'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cùžë'' in [[Lengua brigašca|brigàscu]]<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, scrìtu ''Coxe'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/cosio_d%E2%80%99arroscia/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Cosio d'Arroscia|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-03-21}}</ref>|group=n.}} (''Cosio d'Arroscia'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] ch'a cunta 174 abitànti (daiti agiurnài au [[2023]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Cuxe}} == Pòsti de interesse == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestasiùi == {{Seçión vêua}} == Feste e fére == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Nòtte == ;Nòtte au testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> {{Clear}} == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Cuxe| ]] 1o0tux9zhey0z4gd16sqb4m02x0vr7m A Maina de Dian 0 2166 270303 265195 2026-06-04T17:13:21Z N.Longo 12052 + tl 270303 wikitext text/x-wiki {{Dianeṡe}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Maìna de Dian |Panorama = Diano-marina-italy.jpg |Didascalia =<div align="center">A ciaṡṡa da Maina de Dian</div> |Voce bandiera = |Voce stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Inpeia |Amministratore locale = Cristiano Za Garibaldi |Partito = lista sivica de sentru-drîta Vivere Diano |Data elezione = 4-10-2021 |Data istituzione = 1861 |Altitudine = 4 |Abitanti = 5564 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Popolazione residente al 31 maggio 2024 (dato provvisorio). |Aggiornamento abitanti = 31-5-2024 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[U Castéllu de Diàn]], [[Imperia]], [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 1186 |Nome abitanti = de Diàn |Patrono = Madonna du Carmu |Festivo = 16 lüju |PIL = |PIL procapite = |Mappa = Map of comune of Diano Marina (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡisiùn da cumüna da Maìna de Dian inta pruvinsa de Inpeia }} '''A Maina de Diàn''' a l'é 'n pàiṡe de 5&nbsp;564 abitanti ch'u se tröva inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafia == == Stoia == == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/A Maìna de Diàn}} == Pòsti de interesse == == Ecunumia == == Cultüa == == Feste e fée == == Vie de cumünicasiùn == * A Maìna a l'è servîa da 'na [[Stasiùn de Diàn|stasiùn]] feruviària in sciâ [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Feruvîa Ṡena-Vintimiggia]], ch'a l'è vegnüa au postu de cölla veggia in tu [[2016]]. {{clear}} == Nòtte == <references/> == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:A Maina de Dian| ]] ic3d391757bqvlhti7t1hwo90h7ti40 Dian San Pê 0 2167 270299 265228 2026-06-04T17:07:35Z N.Longo 12052 + tl 270299 wikitext text/x-wiki {{Dianeṡe}} {{Divisione amministrativa |Nome=Diàn San Pê |Tipo = [[comùn|cumüna]] |Panorama=Diano San Pietro - Portici del centro storico.JPG |Didascalia=<div align="center">I porteghi du burgu</div> |Bandiera= |Voce bandiera= |Voce stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=3 |Divisione amm grado 1=Ligüria |Divisione amm grado 2=Inpeia |Amministratore locale=Claudio Mucilli |Partito=lista sivica "Impegno per Diano San Pietro" |Data elezione=26-5-2014 |Data rielezione=10-6-2024 |Mandato=3 |Data istituzione=1925 |Abitanti=1087 |Note abitanti= [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 de maṡṡu du 2024 (dâitu pruvisoiu). |Aggiornamento abitanti=31-5-2024 |Sottodivisioni=Burgansu, Runcài |Divisioni confinanti=[[Aèntìn]], [[U Castéllu de Diàn]], [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], [[Staanéllu|Stelanéllu]] (SV), [[Vìlla Faròdi|A Vìlla]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno=1382 |Nome abitanti=sanpeòtti |Patrono=san Pê |Festivo=29 ṡüggnu |PIL= |PIL procapite= |Mappa= Map of comune of Diano San Pietro (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa= Puṡisiùn da cumüna de San Pê in ta pruvinsa de Inpeia }} '''Dian San Pê''' (''Diano San Pietro'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna in ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Inpeia]], ch'a conta 1&nbsp;087 abitanti (dâiti agiurnâi du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> == Geugrafia == == Stoia == == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Dian San Pê}} == Pòsti de interesse == === Architetüe religiuṡe === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:Diano San Pietro - La chiesa Parrocchiale.jpg|A gêxa de San Pê File:Diano San Pietro - frazione Diano Borganzo - chiesa della Natività di Maria Vergine - facciata.jpg|A gêxa da Nativitàe (Burgansu) File:Diano Borganzo-P1010354.JPG|Uatôiu da Santa Cruxe File:Oratorio di San Giovanni Battista a Diano Borganzo.JPG|L'uatôoi de San Giuàn u Batista </gallery> * Gêxa de San Pê * Uatôiu da Santa Cruxe * Uatôiu de San Giüṡeppe * Uatôiu de San Matê * Gêxa da Madonna da Neve, aa Colla * Gêxa de San Pantaleu * Uatôiu de Sant'Ügu, in ta burgâ di Üghi ; Gêxe de Burgansu * Gêxa da Nativitàe de Maìa Vergine * Gêxa de San Vincensu * Uatôiu de San Giuàn u Batista * Uatôiu da Santa Cruxe ; Gêxe di Runcài * Gêxa de Santa Lüsia == Ecunumia == == Cultüa == == Manifestasiùi == == Feste e fée == == Vie de cumünicasiùn == * San Pê u l'è serviu da 'na [[Stasiùn de Diàn|stasiùn]] feruviària in sciâ [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Feruvìa Ṡena-Vintimìa]]. == Notte == <references/> == Âutri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Dian San Pê| ]] 4b33f0nuftqtw4tqcjij9nosq2cg2kw Muntautu Carpaxe 0 2168 270352 265256 2026-06-04T20:07:08Z N.Longo 12052 + tl 270352 wikitext text/x-wiki {{Tagiàscu|variànte=, inta varietà baücögna}} {{Divisione amministrativa |Nome = Muntàutu Carpàxe |Tipo = [[comun|cumüna]] |Panorama = Carpasio in Snow.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuàmma de [[Carpaxe|Carpàxe]], séde da cumüna</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Mariano Bianchi |Partito = lìsta cìvica de sèntru-drìta "Uniti per Montalto Carpasio" |Data elezione = 13-6-2018 |Data istituzione = [[2018]] |Data rielezione = 15-5-2023 |Mandato = 2 |Abitanti = 520 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dètu Istat] - Pupulasiùn residénte ai 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = [[Carpaxe|Carpàxe]], [[Muntautu|Muntàutu]] |Divisioni confinanti = [[Baaücu]], [[I Moin|I Muìn]], [[Prelà]], [[Ressu|Rèssu]], [[Burgumau|U Burgu]], [[U Duseu|U Dusséu]] |Zona sismica = 2 |Gradi giorno = 2958 |Nome abitanti = carpaxìn<br />muntauténchi |Patrono = Sant'Antunìn (Carpàxe)<br />San Giamatìsta (Muntàutu) |Festivo = [[2 seténbre|2 de setémbre]]<br />[[24 zûgno|24 de zügnu]] |Mappa = Map of comune of Montalto Carpasio (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn da cumüna de Muntàutu Carpàxe in ta pruvìncia d'Impéia }} '''Muntàutu Carpàxe''' (''Montalto Carpasio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] de 520 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvìncia d'Impéia]]. A cumüna a l'è nasciüa pe fuxùn de chélle de [[Carpaxe|Carpàxe]] e de [[Muntautu|Muntàutu]], entrā in vigū au prìmmu de zenà du [[2018]]. == Geugrafìa == [[Immaggine:MontaltoLigure panorama.jpg|sinistra|miniatura|Panuàmma de [[Muntautu|Muntàutu]]|250x250px]] {{Seçión vêua}} == Stòia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluziùn demugrafica === {{Demografia/Muntautu Carpaxe}} == Pòsti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Ecunumìa == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Manifestasiùi == {{Seçión vêua}} == Fèste e fèie == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Nòte == <references /> == Àutri prugèti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:Muntautu Carpaxe| ]] 1cetbt9up4h1vhz9b2imxtor2cgb680 Muntegrossu Cian de Laite 0 2169 270293 265257 2026-06-04T16:53:52Z N.Longo 12052 /* Abitanti */ + tl 270293 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} {{Divisione amministrativa |Nome = Muntegròssu Cian de Laite |Panorama = Montegrosso Pian Latte-panorama3.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Muntegrossu</div> |Tipo = [[comun|cumüna]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Marco Ferrari |Partito = lista sivica "Uniti per Montegrosso" |Data elezione = 10-6-2024 |Data istituzione = 1950 |Abitanti = 112 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Dàitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Cuxe]], [[I Moin|I Muìn de Triöa]], [[Mendaiga]], [[Purnasce]], [[Ressu|Rèssu]], [[Triöra|Triöa]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 3093 |Nome abitanti = |Patrono = San Biaxu vescu e màrtire |Festivo = [[3 frevâ]] |Mappa = Map of comune of Montegrosso Pian Latte (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiun da cumüna de Muntegrossu inta pruvinsa de Imperia }} '''Muntegròssu Cian de Laite''' (intu parlà numma ''Muntegròssu'', ''Muntegrossu'' ascì in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Montegròsso (Ciàn de Læte)'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Montegrosso_Pian_Latte|tìtolo=TIG - Montegrosso Pian Latte|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-11-12}}</ref>, ''Montegrosso Pian Latte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è 'na [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] ch'a gh'à 112 abitanti (daiti agiurnài du [[2023]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafìa == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Muntegròssu}} == Pòsti de interesse == === Architetü(r)e religiuse === <gallery mode="packed" widths="155" style="text-align:center"> File:Montegrosso Pian Latte-chiesa san biagio1.jpg|A gêxa de San Biaxu File:Montegrosso Pian Latte-oratorio santissima annunziata.jpg|U(r)atò(r)iu da Santìscima Nunsiâ File:Montegrosso Pian Latte-chiesa san biagio4.jpg </gallery> * Gêxa de san Biaxu, intu burgu du paìse, sêde da parocchia * U(r)atò(r)iu da Santìscima Nunsiâ * Capella de San Benardu, in u Pözzu * Capella de San Lu(r)énsu * Capella de San Bastiàn * Capella da Madonna de Gràssie === Architetü(r)e sivìli === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestasiùi == {{Seçión vêua}} == Feste e fére == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> {{Clear}} == Autri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:Muntegrossu| ]] s1wra9zpnwrbkxfomeu7dew2ls9ak6f L'Aoriveta 0 2170 270401 265262 2026-06-04T21:34:27Z N.Longo 12052 + tl 270401 wikitext text/x-wiki {| width=50% |- |style="background:#f13a3a; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''RO'''</div> |style="background:#ebcca3; color:black"|<small>Sta pagina l'é scricia 'n '''ruyascu'''</small> |} {{Divisione amministrativa |Nome = Auřiveta San Michèe |Tipo = [[comun|cumüna]] |Panorama = 18030 Olivetta San Michele IM, Italy - panoramio.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Ër pont dë Fanghèt</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüřia |Divisione amm grado 2 = Impéřia |Amministratore locale = Adriano Biancheri |Mandato = 3 |Partito = lišta civica "Insieme per Olivetta" |Data elezione = 26-5-2014 |Data rielezione = 10-6-2024 |Data istituzione = 1861 |Altitudine = |Abitanti = 199 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2022&i=D7B Datu Istat] - Pupulassiun residente ai 30 de massu du 2022. |Aggiornamento abitanti = 31-5-2022 |Sottodivisioni = Fanghét, San Michèe |Divisioni confinanti = [[Airöre|Airöe]], [[Breggio|Brei sciüa Ròya]] (FR-06), [[Castellâ (Arpi Maritime)|Castelàa]] (FR-06), [[Suspèe]] (FR-06), [[Ventemiglia]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1748 |Nome abitanti = aurivetài <small>([[Dialettu ventemigliusu|ve]])</small> |Patrono = Sant'Antoni dë Padua |Festivo = 13 giügn' |Mappa = Map of comune of Olivetta San Michele (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pujissiun da cumüna d'Auřiveta ën t'a přuvinsa d'Impéřia }} '''Auřivéta San Michèe''' (''Olivetta San Michele'' ën [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) l'é in paìsë ën t'a [[Pruvincia de Imper̂ia|přuvinsa de Impeřia]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.chambradoc.it/olivettaSanMichele/olivettaSanMichele-1.page#OC_8088|tìtolo=Auřiveta San Michée|vìxita=2021-08-21|léngoa=LIJ, IT}}</ref> == Geugrafìa == L'é in paìsë dë circa 250 ařime ch'ër së trova ën ř'uřtima part italiana da Val Roya; ër sé tërritori s'alarga sciü 13,84&nbsp;km², ën t'ina fascia d'autéssa chë la va dai 141 métru dë Giauma, pëcin grup dë càe ën frassiùn San Michèe, ai 1326&nbsp;m. de ròche d'ër Munt Butetta. A cumüna la é furmàa da tréi frassiùn, Auřivéta, San Michèe, e Fanghét. == Stořia == [[File:La Penna in Alpes-Maritimes 1805.svg|thumb|200px|1805, Ra Pénna drent'ëř cantun de Ventemiglia e 'ř distrét de Sanremu]] [[File:Auriveta_dins_la_CM_d'Intemelia.svg|thumb|200px|L'Auriveta ën řa cumünità intemelia e ën řa přuvinsa d'Impéřia]] [[File:Map of Olivetta San Michele in the Unione Comuni delle Valli Nervia e Roja.svg|thumb|200px|L'Auriveta ën l'Üniun de cumüne da Val Nervia e Roya (přuvinsa d'Impéřia)]] Düi autri paisöti: [[Ra Pénna]] e [[Libri]], dopu a [[Segonda Guæra Mondiâ|sëgunda guèra mundiale]], cun i növi cunei tra ř'Italia e a [[Fransa]] fissài dar [[Tratà dë Parigi]] dëř [[1947]], li sun passai da a comüna d'Auriveta aa cumüna dë [[Breggio|Brei sciüa Ròya]], pigliénd'ëř nòm fransesë dë ''Piene-Haute'' e de ''Libre''. == Abitanti == === Evulussiun demugrafica === {{Demografia/Auřivéta San Michèe}} == Pòsti d'interèssu == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüřa == {{Seçión vêua}} == Manifëstassiun == {{Seçión vêua}} == Feste e féře == {{Seçión vêua}} == Cumünicassiun == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == Note == <references /> == Autri prugeti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} [[Categorîa:Ř'Auřivéta| ]] cphcq0epalfhydchdjqh1h8ipjdgszi Categorîa:Template Squàddra de balón 14 8397 270280 191758 2026-06-04T16:34:35Z N.Longo 12052 270280 wikitext text/x-wiki Sta categorîa a l'arechéugge i template pe-e squàddre de balón. [[Categorîa:Template pe tipologîa]] pfvrdl1b62o64fiiha6ko7x9tjzwu8i Ventemiglia 0 10027 270361 265188 2026-06-04T20:24:32Z N.Longo 12052 /* Abitanti */ + tl 270361 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Ventemiglia |Panorama = Ventimiglia panorama 01.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">A çità veglia</div> |Tipo = [[comùn|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Flavio Di Muro |Partito = çentru-drita |Data elezione = 28-5-2022 |Data istituzione = |Abitanti = 22917 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiùn residente a-u 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = A Murtura, A Seàussa, A Vilatéla, Bevera, E Grimaude, E Turre, E Vile, I Carleti, I Verandi, Laite, Murtura Survàna, Ruverin, Sant'Antoniu, San Benardu, San Lurensu, San Pancraziu, U Carvu, U Trücu, Varase<ref>{{Çitta web|url=https://comune.ventimiglia.im.it/it-it/download/statuto-citta-di-ventimiglia-621-23-1508-5714afd866d3ee3f11416593daddc516|tìtolo=Statuto Comunale|outô=Città di Ventimiglia|dæta=2019-09-04|léngoa=IT|p=2}}</ref> |Divisioni confinanti = [[Airöre]], [[Campurussu]], [[Dussaiga]], [[L'Aoriveta|L'Aurivéta]], [[Mentun|Mentùn]] (FR-06), [[Castellâ (França)|U Castelà]] (FR-06) |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1119 |Nome abitanti = ventemigliùsi o inteméli |Patrono = [[San Segundu]] |Festivo = [[26 agosto|26 d'avustu]] |Mappa = Map of comune of Ventimiglia (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiun d'u cumün de Ventemiglia int'a pruvinsa de Imperia }} '''Ventemiglia'''{{#tag:ref|''Vëntëmìglia'' o ''Vëntëmìya'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT|p=462|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Vint'mija'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Vintimïa'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganese]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=115|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Vintimìggia'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/dizionario-di-pietra-ligure-italiano-pietrese-comune-di-|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|léngoa=LIJ, IT|p=68}}</ref>, ''Vintimîa'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=U Finà|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Vintimiggia'' o ''Ventemiggia'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Alassio|tìtolo=TIG - Alassio|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-11}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/ventimiglia/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Ventimiglia|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-01-11}}</ref>|group=n.}} (''Ventimiglia'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) l'è ina [[Çitæ|çità]] e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 22.917 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafia == === Sestéi === Ina vota i Sestéi i era numà int'e zone storiche d'a çità ma int'i ani çincanta pe mantegne a tradisiùn gan spartì tütta a çità cui nomi dei Sestéi antighi. A çità l'è spartìa a sta manéira: u Sesté d'a Marina, duve gh'eira ina vota l'ünica zona d'u çentru storicu cu'u ma' liberu; u sesté d'a Ciassa, che l'è u sesté d'u çentru storicu e che piglia u nome da a Ciassa d'a Geixa Granda e ragrüpa ascaixi tütu u çentru storico e ascaixi e frasiùe de A Murtura, Bevera, E Grimaude, E Turre, Laite, San Lurensu, Seglia, U Carvu e Varase. L'è u sesté ciü populà d'a çità; u sesté d'u Cuventu, che piglia u nome da u veciu cuventu d'i frai de Sant'Agustin che l'eira dopo d'u Röia e ancura ancöi gh'è a geixa de Sant'Agustin; u sesté d'u Campu, che ancöi, dapöi dei ani çincànta, l'è d'a fin de Via Roma fin'a fuxe d'u Nervia, int'a zona de Nervia, ma ina vota l'eira â çità auta, d'a fin de Corso Garibaldi fin â Geixa de San Miché; u sesté de l'Auriveu, che u parte d'a Ciassa du Rexenté, duve cunfina cu'u sesté d'u Cuventu, e va fin â Nervia, ae Logge, currispundente d'u ma' d'a zona de çità de Porta de Pruvença, e in çità cunfina cu'u Cuventu d'a ciassa du comün fin au confin c'u Campu; e infin gh'è u sesté d'u Burgu, che l'è u sesté che ina vota l'eira ciamàu Lagu, e u parte d'e scalinàe pe' muntà â çità auta, fin in zü a Porta Marina, a punente confina, pe' tüta a riva du Röia de çità, cu'u sesté d'u Cuventu, ma a partir da San Segundu in sciü fin'a E Porre e U Trücu l'è tütu d'u sesté Burgu. === Frasiùe === E frasiùe de Ventemiglia sun (divise a partì d'a Laite a Nervia): * Cunfin cu'a [[França]]: [[A Seàussa]], [[E Grimaude]], [[Laite]], [[A Murtura]]. * Frasiùe de muntagna (Val Röia e Bevera): Bevera, E Porre, E Turre, San Lurensu, Seglia, U Carvu, U Trücu, Varase. * Çentru storicu (queste nu e sun frasiùe ma sempliçi divisiùe): Burgu, Çità Auta, Marina. * Çità muderna (cume pe' u çentru storicu): San Segundu, Çentru (tütu u çentru çitadin, cu'u comün e i palaxi ciü impurtanti), Longumà (d'a riva destra d'a fuxe d'u Röia), Nervia (d'a fin de Via Roma fin a fuxe d'u Nervia cu tüta a çità che gh'è drente e u burgu veciu de Nervia, prima de [[Campurussu]]). == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Ventemiglia}} == Posti de interesse == === Architetüre religiuse === ;Parocchia d'a catedrale <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Ventimiglia cathedral seen from south-west.jpg|A catedrale Ventimiglia battistero esterno.jpg|U batisteru 2024-09-22 San Michele Arcangel, Ventimiglia.jpg|A geixa de San Miché Chiesa di San Giuseppe, Ventimiglia.jpg|San Giüsepe aa Marina Oratorio di San Giovanni Battista (Ventimiglia).jpg|L'uratoriu d'i Gianchi Ventimiglia Alta-oratorio dei neri.jpg|L'uratoriu d'i Negri </gallery> * Catedrale d'a Sunta, dita a "Geixa Granda" * Batisteru de San Gian Batista, derè d'a catedrale * Geixa de San Miché, insc'a Ciassa d'a Culeta * Geixa de San Benardu, a setentriùn d'u paise * Geixa de San Giüsepe, aa Marina * Uratoriu de San Gian Batista e Santa Ciaira, ditu d'i Gianchi * Uratoriu de San Segundu de l'Urasiùn e Morte, ditu d'i Negri ;Parocchia de San Vustì <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Gêxa de Sant'Agustìn (Ventemiglia) 02.jpg|A geixa de San Vustì </gallery> * Geixa de Sant'Vustì, int'u sesté d'u Cuventu ;Parocchia de San Nicola da Tulentìn <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Chiesa san Nicola in Ventimiglia.jpg|A geixa de San Nicola </gallery> * Geixa de San Nicola da Tulentìn, int'u sesté de l'Auriveu ;Parocchia de San Segundu * Geixa de San Segundu, int'u sesté de l'Auriveu ;Parocchia de Cristu Re <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Ventimiglia - Chiesa di Cristo Re - 2024-09-07 19-45-38 001.jpg|A geixa de Cristu Re </gallery> * Geixa de Cristu Re, insce l'Aurelia ;Parocchia de Ruverìn * Geixa d'a Natività de Maria, int'a frasiùn * Geixa de Sant'Antoniu, insc'u stradùn * Santuariu d'a Madona d'e Vertü, a munte d'a frasiùn * Capela d'a Madona d'u Luretu, a munte d'u stradùn ;Parocchia de Bevera * Geixa de San Gian Batista, int'u paise * Uratoriu de San Giuani Deculàu, int'u paise * Geixa de San Giacumu, int'a frasiùn de Varase ;Parocchia d'e Grimaude * Geixa d'i Angeri Cüstodi, int'u paise ;Parocchia d'a Murtura <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> La Mortola 01.jpg|A geixa de San Mauru </gallery> * Geixa de San Mauru, int'u paise ;Parocchia d'a Murtura Survana * Geixa d'a Natività de Maria, dita aiscì santuariu d'a Madona de l'Aria ;Parocchia de Laite <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Latte (Ventimiglia) Chiesa di San Bartolomeo 02.jpg|A geixa de Laite </gallery> * Geixa de San Bartumé, int'a frasiùn ;Parocchia de San Lurensu * Geixa d'a Madona de Lourdes e de San Lurensu, int'u paise de San Lurensu ;Parocchia d'a Vilatela * Geixa de Santa Teresa d'Avila, int'u paise ;Parocchia de San Pancrasiu * Geixa de San Pancrasiu, int'a frasiùn cu'u meiximu nume * Geixa de Sant'Antoniu, int'a frasiùn cu'u meiximu nume * Capela de Santa Reparà, au Carvu ;Parocchia d'e Turre <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Torri abc 1 chiesa.jpg|A geixa d'e Turre </gallery> * Geixa d'a Madona d'i Durui e de San Luigi, ae Turre sutàne * Uratoriu de San Luigi, ae Turre sutàne ;Parocchia de Bevera * Geixa de San Gian Batista, int'u paise * Uratoriu de San Giuani Deculàu * Geixa de San Giacumu, a Varase ;Parocchia d'u Trücu <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> S.ignazio.jpg|A geixa de Sant'Ignasiu </gallery> * Geixa di Santi Peiru e Paulu, int'u paise * Geixa de Sant'Antoniu, a meridiùn d'u paise * Geixa de San Lurensu, ai Verandi * Geixa de Sant'Ignasiu, ai Verandi === Architetüre civili === {{Seçión vêua}} === Architetüre militari === {{Seçión vêua}} === Natüra === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == Ventemiglia, prima ciamà ''Albion Intemelium'', çità-capitale d'i [[Ligüri Intemeli]], ga maisci resti Ruman, da i scavi d'a çità antiga ae Ville de Laite. Dapöi ga u çentru storicu ciü grande d'a Ligüria, dopu chelu de Zena, e ascaixi tüte e frasiùe storiche gan çentri medievài maisce ben sarvài, surtù int'a [[Val Bevera]], coi burghi de [[Bevera]], [[U Carvu]] e E Turre. === Parlà ventemigliusu === {{Véddi ascì|dialettu ventemigliusu|càngio variànte=U meiximu argumentu in detagliu}} {{Seçión vêua}} == Manifestasiùe == Tüti l'ani, int'u mésu de zügnu, se urganiza a "Bataglia de Sciüre", üna d'è manifestasiun ciü impurtanti d'a çità. == Feste e fèire == A festa de San Segundu l'è u 26 de avustu, l'è a festa d'u patron de Ventemiglia desgüglià inta Geixa Granda de Ventemiglia (au matin). Int'u dopusdernà, gh'è a Processiun, unde ün grüpu de balestrei d'a [[Cumpagnia d'i Ventemigliusi]] porta l'Arbustu de San Segundu fin â Geixa Granda pe' riturnà dapöi â [[Geixa de San Segundu]] int'a sou ripa. == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicasiùn == === Strade === {{Seçión vêua}} === Feruvie === {{Véddi ascì|Staçión de Vintimiggia|càngio variànte=U meiximu argumentu in detagliu}} A çità a l'è servîa da 'na [[Staçión de Vintimiggia|stasiun]] sciüa linia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Zena-Ventemiglia]] e inscia [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|Cuni-Ventemiglia]]. == Note == ;Note au testu <references group="n." responsive="" /> ;Note bibliugrafiche <references responsive="" /> == Autri prugeti == {{Interprogetto}} == Ligami de föra == * {{Çitta web|url=https://www.comune.ventimiglia.im.it/|tìtolo=Scitu d'u cumün|léngoa=IT|vìxita=2025-01-26}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Ventemiglia| ]] j2llflauhwo3b8cudo7l8dgspveyria San Giaixu ra Çima 0 18237 270375 265258 2026-06-04T20:50:11Z N.Longo 12052 + tl 270375 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu|variànte=, inta varietâ pȓeiñaudenca|càngio variànte=Ça pagina a l'è s-crivüa in '''[[Dialettu ventemigliusu|ventemigliusu]]'''}} {{Divisione amministrativa |Tipo = [[Comun|comüñ]] |Nome = San Giaixu |Panorama = Le village de San Biagio della Cima en automne.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">U paise de San Giaixu</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüȓia |Divisione amm grado 2 = Impeȓia |Amministratore locale = Simone Rotolo |Partito = lista çivica "San Biagio Insieme" |Data elezione = 10-6-2024 |Data rielezione = |Mandato = |Abitanti = 1244 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiun residente a i 31 d'utubre ru 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Nisciùa |Divisioni confinanti = [[Campurussu|Campurusciu]], [[Dussaiga|Duçaiga]], [[Preinaudu|Pȓeiñaudu]], [[U Soudàn|Saudan]], [[Valebona|Valeboña]], [[Valecrösa]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1584 |Nome abitanti = sangiaixìn |Patrono = San Giaixu |Festivo = [[3 frevâ|3 de frevâ]] |Mappa = Map of comune of San Biagio della Cima (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiun ru comüñ de San Giaixu inta provinsa de Impeȓia }} '''San Giaixu''' (ufisialmente '''San Giaixu ra Çima''', ''San Biagio della Cima'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è iñ paise [[Liguria|ligüȓe]] de 1.244 abitanti ch'u fa [[Comun|comüñ]], inta [[Pruvincia de Imper̂ia|provinsa d'Impeȓia]]. == Geografia == {{Seçión vêua}} == Stoȓia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiun demugrafica === {{Demografia/San Giaixu ra Çima}} == Posti de interesse == === Architetüȓe religiuse === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> San Biagio della Cima-chiesa ss fabiano, sebastiano e biagio-facciata.jpg|A paȓocchia San Biagio della Cima-oratorio assunta2.jpg|L'uȓatoȓiu San Biagio della Cima-chiesa san biagio.jpg|A geixia de San Giaxu San Biagio della Cima-chiesa.jpg|A Madona ri Duȓui </gallery> * Geixia ri Santi Fabian e Bastian, intu paise * Uȓatoȓiu ra Sunta, intu paise * Geixia de San Giaxu, da u çemiteȓiu * Santuaȓiu ra Madona ri Duȓui, a setentriun ru paise * Capela da Nunsiâ, a punente ru paise * Capela de San Sinfuȓian, a levante ru paise === Architetüȓe çivili === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüȓa == {{Seçión vêua}} == Manifestasiui == {{Seçión vêua}} == Feste e feiȓe == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Amministrasiun == {{Seçión vêua}} == Vie de comünicasiun == {{Seçión vêua}} == Notte == <references/> == Autri prugetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:San Giaixu ra Çima| ]] f4d5h8gy12pnwup38w5nhpi4nwbtu5j U Casté 0 18335 270389 265236 2026-06-04T21:11:59Z N.Longo 12052 + tl 270389 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} {{Divisione amministrativa |Nome = U Casté |Panorama = Castellvittorio viewed from Pigna, July 2006.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràma d'U Casté</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Gian Stefano Oddera |Partito = lista çivica "Uniti per Castel Vittorio" |Data elezione = 6-6-2016 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 2 |Abitanti = 253 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulaçiùn residente a-u 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Avrigâ]], [[Baiardu]], [[I Moin|I Murin]], [[L'Isura|L'Ìsura]], [[Pigna|Pigna]], [[Triöra]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2143 |Nome abitanti = castelüzzi<br />castelüssi <small>(ve)</small> |Patrono = San Steva |Festivo = [[26 dexénbre|26 de deixembre]] |Mappa = Map of comune of Castel Vittorio (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusiçiùn d'u cumün d'U Casté int'a pruvinsa d'Imperia }} '''U Casté''' (''Castel Vittorio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 253 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluçiùn demugrafica === {{Demografia/U Casté}} == Posti de interesse == === Architetüre religiuse === <gallery widths="130" heights="125" mode="packed"> Castel Vittorio - chiesa di Santo Stefano - facciata.jpg|A geixa de San Steva Chiesetta di San Giovanni Battista.jpg|Capela de San Gian Batista Chiesa campestre di San Luigi.jpg|A capela de San Luigi Chiesa della Madonna Assunta o di Santa Maria di Lago Pigo.jpg|Santa Maria d'u Nugareu Chiesa campestre della Madonna della Colletta.jpg|A Madona d'a Culeta Chiesetta della Madonna del Ponte.jpg|A Madona d'u Punte </gallery> * Geixa de San Steva, int'u paise * Geixa de Santa Maria au Lagu Pigu, int'a regiùn d'u Nugareu * Capela de San Gian Batista, a valle d'u paise * Capela de San Luigi, insc'a via veglia pe [[Baiardu]] * Capela d'a Madona d'a Culeta, insc'a via veglia pe Baiardu * Capela d'a Madona d'u Punte, insc'u stradùn pe [[Pigna]] === Architetüre civili === {{Seçión vêua}} === Architetüre militäri === {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultüra == {{Seçión vêua}} == Manifestaçiùn == {{Seçión vêua}} == Feste e fèire == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Amministraçiùn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicaçiùn == {{Seçión vêua}} == Note == <references /> == Autri prugeti == {{Interprogetto}} == Ligami de föra == * {{Çitta web|url=https://comune.castelvittorio.im.it/|tìtolo=Scitu d'u cumün|léngoa=IT|vìxita=2025-01-21}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:U Casté| ]] 2rvbd1psmqh7yevuod0bdh5rzek3ig5 Crandola Valsassina 0 25366 270422 215038 2026-06-05T10:07:19Z Luensu1959 1211 nomme locale 270422 wikitext text/x-wiki '''Crandola Valsassina''' (''Cràndola'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Crandola Valsassina |Panorama = Chiesa parrocchiale di Sant'Antonio abate in Crandola Valsassina.jpg |Didascalia = Gêxa parochiâle de Sàn Tögno Abòu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Lecco |Amministratore locale = Matteo Manzoni |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 6-6-2016 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Casargo]], [[Cortenova]], [[Margno]], [[Primaluna]], [[Taceno]] |Nome abitanti = (it) ''Crandolesi'' |Patrono = Sàn Tögno Abòu |Festivo = 17 zenâ |Mappa = Map_of_comune_of_Crandola_Valsassina_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Crandola Valsassina inta provìnsa de Lecco. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lecco}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]] nlyf7iao6hwwgjf2zih37y1ey5kpk1s Cremella 0 25367 270423 215040 2026-06-05T10:08:13Z Luensu1959 1211 nomme locale 270423 wikitext text/x-wiki '''Cremella''' (''Crimèla'' ò ''Cremèla'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Cremella |Panorama = Panorama di Cremella.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Lecco |Amministratore locale = Ave Pirovano |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 27-5-2019 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Barzago]], [[Barzanò]], [[Bulciago]], [[Cassago Brianza]] |Nome abitanti = (it) ''Cremellesi'' |Patrono = Sànti Sisinio, Martirio e Lisciàndro, Madònna Inmacolâ |Festivo = 29 màzzo e 8 dexénbre |Mappa = Map_of_comune_of_Cremella_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Cremella inta provìnsa de Lecco. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lecco}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]] qfvdna8he7i0xb43d059gzyoosox26z Cremeno 0 25368 270424 215041 2026-06-05T10:09:18Z Luensu1959 1211 nomme locale 270424 wikitext text/x-wiki '''Cremeno''' (''Cremee'', ''Cramee'' o ''Cremen'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Cremeno |Panorama = Chiesa parrocchiale di San Giorgio in Cremeno.jpg |Didascalia = A gêxa parochiâle de Sàn Zòrzo |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Lecco |Amministratore locale = Pierluigi Invernizzi |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 16-5-2011 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Ballabio]], [[Barzio]], [[Cassina Valsassina]], [[Morterone]], [[Pasturo]] |Nome abitanti = (it) ''Cremenesi'' |Patrono = |Festivo = |Mappa = Map_of_comune_of_Cremeno_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Cremeno inta provìnsa de Lecco. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lecco}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]] lpaedyjims3ui0g1pv7p3a2ir0eyir4 270425 270424 2026-06-05T10:09:41Z Luensu1959 1211 270425 wikitext text/x-wiki '''Cremeno''' (''Cremee'', ''Cramee'' ò ''Cremen'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Cremeno |Panorama = Chiesa parrocchiale di San Giorgio in Cremeno.jpg |Didascalia = A gêxa parochiâle de Sàn Zòrzo |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Lecco |Amministratore locale = Pierluigi Invernizzi |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 16-5-2011 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Ballabio]], [[Barzio]], [[Cassina Valsassina]], [[Morterone]], [[Pasturo]] |Nome abitanti = (it) ''Cremenesi'' |Patrono = |Festivo = |Mappa = Map_of_comune_of_Cremeno_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Cremeno inta provìnsa de Lecco. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lecco}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]] p4f4105ynrejkxa7u3ienqbpznd7r2v Îzua de Berzezzi 0 27474 270269 270268 2026-06-04T12:00:31Z Arbenganese 12552 /* A tùre */ rev pt.5 270269 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa ligure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a màppa da Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berezzi'','' a l'è 'n conu a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l’îzua i gh’han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l’îzua a l’è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l’annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d’ancö a situasiùn de l’îzua a nu l’è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l’è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde ’nsc’ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d’u terén e ’nsc’â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d’u [[1907]], u s’è puŝĉiüu cunstatä ch’ê varietè biulógiche han subìu d’e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vìsta da-u làttu a punénte]] Insce l’îzua ghe sun i seĝn̂i d’i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Ligüri antighi]], de epuca pre-rumàna.antighi de épuca pre-rumäna. Insc’â sumitè se trovan i rèsti de ’na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch’a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de ’na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce ’n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de ’na gexa d’u V-VI sécculu ch’â tradisiùn a fà risalì a-u perìudu de permanensa insce l’îzua de Sant’Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l’ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l’ha pigiä u numme de Îzua de Sant’Eugeniu. Cu’u pasä d’u tenpu a l’è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu’u numme che poi u s’è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === A tùre === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc’â sö sumitè, a l’intèrnu de ’na spece de piatafurma trianguläre,’nsc’â superficce ireguläre d’u scöggiu, u l’è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu’u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l’îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l’è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch’u l’aveiva grande inpurtansa segge int’i tràffeghi marìttimi che int’i scangi cumèrciäli terèstri. sta puscibilitè a pà cunfermä da-i rèsti de ina tùre réunda, da-a magiurànsa d'i studiùxi interpretä cumme in genere cumme fètu de segnalaçiùn pé u paize da vixin.<ref name=":0" />Insce-i rèsti d’u turiùn rumänu, int’u Mediuevu, a l’è stèta custruìa ’na ture a bäze quadräta cu’i läti de çirca 4 metri. A ture a l’è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a Ture d’Èa custruìa ’nsc’â tèrafèrma, surva ’n sperùn ruciuzu de frunte a l’îzua, inte ’n scistêma de avistamentu e difeiza d’a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu’u declìn d’u portu de Vada Sabatia, l’îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int’u V sécculu a l’è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l’è a stu perìudu ch’â tradisiùn a fà remuntä l’arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l’îzua. Inturnu a l’arivu de S. Eugeniu insce l’îzua, ricurdiemu ch’a existe ’na bèlla lezenda ch’a l’ha cumme prutagunista a nostra izuetta. U se cunta ch’a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p’â sö fede religiuza, u s’è musträ u̇n angiou ch’u gh’ha fètu truvä ’na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc’ou scöggiu, nu ciü grossu de ’n’izuetta, quellu u s’è stacä da-a tèrafèrma, u l’ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s’è fèrmä sulu quandu u l’è rivä davanti a Berzezzi. Cu’a barchetta han vôgä fina a riva e lì ’nt’e stu trètu de costa han cumensä a predicä a religiùn de Cristu, faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l’è partìu p’â Córsega, mentre Eugeniu u s’è stabilìu insce l’îzua duv’u l’ha fètu custruì ’na gexa e u gh’è restä finch’u l’è mortu. Int’u 992<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de S. Eugeniu scistêmä int’a gexa existente insce l’îzua, u l’ha fètu custruì ’n’abasìa afidàndula a ’n gruppu de fratti pruvenienti da l’abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l’abasìa vegnan asegnè divèrse réndite ’nsc’â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l’ecunumìa d’u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, Spôtùrnu e l’ Âtä.<ref name=":0" /> U 31 de märsu d’u 1162 u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s’è fermä insce l’îzua. U l’ea u sabbu primma d’a duménega d’e Pärme e a càuza de ’na buriäna, ch’a inpediva de repigiä u viaggiu, u l’ha celebrä a Pasqua cu’i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu. A növa gexa, legä questa vòtta a-u munasté dedicä a-u sàntu a vegne fundä da di ''muneghi sénubìi'' questa a vegne ducumentä pé a primma vòtta u 3 de [[Marso|märsu]] de l'annu [[992]] quande u véscuvu de [[Sann-a]], ''Bernardo,'' u dòtta u sénobiu dunandulu ai muneghi de l'abassìa de Lerìn, de rinpèttu a [[Cannes]], inte l'udièrna ''Còsta Azùrra, a-a fìn de custudì i rèsti d'u sàntu e pé custruì u munasté vixin a-a gexa.'' a-u növu sénobiu sun atribuìe l'îzua e ascì l'antigu feudu de Berzezzi, cun e rendite culeghè, assemme a-a zona de [[L'Atè]], a gexa d'a parocchia de sant'Eugeniu, de lungu int'u mèximu paìze, a gexa de Sant'Ermete int'a fraçiùn d'u cumün de Vuè, ch'u ghe dà u numme, e u munasté de San Spirtu in [[Zinöa]] a Sann-a.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int’u 1238 u pappa Grigö IX u l’ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l’annu doppu Nôi a l’è stèta elevä a vescuvädu e int’u 1245, cun bulla papäle, a l’è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l’ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a ’n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh’ha asegnä ascì l’abasìa de S. Eugeniu cu’u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L’acorpamentu puremmu dì ch’u dà inissiu a-a crizi d’e l’abasìa ’nsce l’îzua e sètte anni ciü tärdi, int’u [[1252]], e relìquje stesse de S. Eugeniu sajàn traslè da l’abasìa int’a catedräle de S. Paragoriu a Nôi. Int’u [[1336]] u se tröva traccia de ’n sulu fratte ’nsce l’îzua. Dex’anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh’han ciü nutissie de prezense insce l’îzua e da alùa u l’ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu’u prugresivu degraddu de l’abasìa. E ruvine d’a primma gexa paleucristiäna e de l’abasìa se pöan vedde ancùn a giurnä d’ancö. === Növi prupriétàri e rexidénsa privä === Int'u cùrsu di seculi l'îzua l'ha avüu diferénti prupiétàri, ün di ciü inpurtànti u l'è stètu Alessandro Millelire Albini, in ti prìmmi anni d'u [[XX secolo|XX seculu]] avucàttu, òmmu de pulitica e cunsegé a l'intèrnu de l'aministraçiùn de l'Ansaldo a [[Zena]]. In ténpi ciü resénti insce l'îzua a l'è stä ascì custruìa ina rexidénsa privä, che a-a giurnà d'ancöi a se tröva in stàtu de abandùn. In te u [[1958]] insc'a pùnta usidéntäle a l'è stä culucà 'na scultüa in fèru sardä che a-a raprezénta in òmmu setä ch'u stà sunàndu u clarìn, quest'opera a l'è de Giuseppe Consoli, in artista siciliàn ch'u l'ha abitä in [[Liguria|Ligüria]] a-a fìn di [[Anni 50|ànni '50]]. Stu "piferä", segundu quarchedün u raprezénta in pastù che, sunàndu stu struméntu muxicäle, u ciamma ina cravétta, prezénte insc'ou mùnte de frùnte a l'îzua, ciàma-u ''Tùre d'Ere,'' int'a parte ciü àta d'a fraçiùn de ''Tùre d'u Mä'' de Berzezzi; ascì sta stàtua chi a l'è stä prudòtta da-u mèximu artìsta, sénpre cun u fèru e a gràndessa natürale. Ancöi se pònan vegghe ancù tütte e dùi e stàttue, pasàndu insce l'ànpiu lùngumä grassie ai mudèrni binòcoli, scibén che u pastù u nu prezénta ciü u clarìn, ch'u s'è déstacä e u l'è cazüu in mä. == Ativitè sut'ègua == Da vixìn a l'îzua e int'i sö fundäli u se ghe tröva diferénti punti adàtti a l'imersciùn, cunpréixi fra e prinsipàli zone de interèsse d'u ''SIC'' (Scìtu de interèsse cumunitàriu), ch'i ne fàn pàrte ascì i tòcchi de mä fra Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferä ==== U Piferà u l'è pùntu de immèrsciùn ciü cunusciüu e u se ciàmma cuscì pé vìa d'a stàttua d'u mèximu numme scitüä int'e vixinanse d'a vìlla, a l'è custituìa da 'na mu̇àggia de rocca che a pàrte da-a superficcie fin sùtta a quésta tucàndu a prufunditè ch'a và da-i 15 ai 18 métri. Fra e diférénti speccie mäine che se pònan vegghe suviatüttu sägai, trégge e pùrpi pìcin. ==== A Franä ==== A Franä a l'è in àtra lucalitè de immèrsciùn insce l'îzua, a se tröva in te u làttu de punénte, cun ina pendénsa ciù dùse d'u Canalùn. A g'ha 'na prufunditè màscima de 30 métri. Chi i se trövan ascì ''Cerianthus'', anémuni, déntexi e atre speccie de pésci. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva ciü a levànte d'a Franä e a prezénta ina prufunditè méddia ch'a và da-i 20 ai 30 métri, u l'è pé questu a parte ciü prufunda. Chi i se pònan vegghe sägai, muene e ascì büdeghi. == Galerìa de immagini == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a vìa Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|Lîzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi in te 'n quàddru d'u pìtu E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a maina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramùntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntòju de l'îzua e a vixìna Punta Predani Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a rivéa vèrsu Zena </gallery> == Nòtte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] ehivm8uecj6zbknogub6u6dfpkux4ki 270270 270269 2026-06-04T12:08:09Z Arbenganese 12552 /* Növi prupriétàri e rexidénsa privä */ rev.pt6 270270 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa ligure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a màppa da Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berezzi'','' a l'è 'n conu a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l’îzua i gh’han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l’îzua a l’è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l’annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d’ancö a situasiùn de l’îzua a nu l’è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l’è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde ’nsc’ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d’u terén e ’nsc’â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d’u [[1907]], u s’è puŝĉiüu cunstatä ch’ê varietè biulógiche han subìu d’e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vìsta da-u làttu a punénte]] Insce l’îzua ghe sun i seĝn̂i d’i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Ligüri antighi]], de epuca pre-rumàna.antighi de épuca pre-rumäna. Insc’â sumitè se trovan i rèsti de ’na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch’a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de ’na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce ’n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de ’na gexa d’u V-VI sécculu ch’â tradisiùn a fà risalì a-u perìudu de permanensa insce l’îzua de Sant’Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l’ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l’ha pigiä u numme de Îzua de Sant’Eugeniu. Cu’u pasä d’u tenpu a l’è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu’u numme che poi u s’è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === A tùre === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc’â sö sumitè, a l’intèrnu de ’na spece de piatafurma trianguläre,’nsc’â superficce ireguläre d’u scöggiu, u l’è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu’u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l’îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l’è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch’u l’aveiva grande inpurtansa segge int’i tràffeghi marìttimi che int’i scangi cumèrciäli terèstri. sta puscibilitè a pà cunfermä da-i rèsti de ina tùre réunda, da-a magiurànsa d'i studiùxi interpretä cumme in genere cumme fètu de segnalaçiùn pé u paize da vixin.<ref name=":0" />Insce-i rèsti d’u turiùn rumänu, int’u Mediuevu, a l’è stèta custruìa ’na ture a bäze quadräta cu’i läti de çirca 4 metri. A ture a l’è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a Ture d’Èa custruìa ’nsc’â tèrafèrma, surva ’n sperùn ruciuzu de frunte a l’îzua, inte ’n scistêma de avistamentu e difeiza d’a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu’u declìn d’u portu de Vada Sabatia, l’îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int’u V sécculu a l’è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l’è a stu perìudu ch’â tradisiùn a fà remuntä l’arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l’îzua. Inturnu a l’arivu de S. Eugeniu insce l’îzua, ricurdiemu ch’a existe ’na bèlla lezenda ch’a l’ha cumme prutagunista a nostra izuetta. U se cunta ch’a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p’â sö fede religiuza, u s’è musträ u̇n angiou ch’u gh’ha fètu truvä ’na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc’ou scöggiu, nu ciü grossu de ’n’izuetta, quellu u s’è stacä da-a tèrafèrma, u l’ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s’è fèrmä sulu quandu u l’è rivä davanti a Berzezzi. Cu’a barchetta han vôgä fina a riva e lì ’nt’e stu trètu de costa han cumensä a predicä a religiùn de Cristu, faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l’è partìu p’â Córsega, mentre Eugeniu u s’è stabilìu insce l’îzua duv’u l’ha fètu custruì ’na gexa e u gh’è restä finch’u l’è mortu. Int’u 992<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de S. Eugeniu scistêmä int’a gexa existente insce l’îzua, u l’ha fètu custruì ’n’abasìa afidàndula a ’n gruppu de fratti pruvenienti da l’abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l’abasìa vegnan asegnè divèrse réndite ’nsc’â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l’ecunumìa d’u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, Spôtùrnu e l’ Âtä.<ref name=":0" /> U 31 de märsu d’u 1162 u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s’è fermä insce l’îzua. U l’ea u sabbu primma d’a duménega d’e Pärme e a càuza de ’na buriäna, ch’a inpediva de repigiä u viaggiu, u l’ha celebrä a Pasqua cu’i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu. A növa gexa, legä questa vòtta a-u munasté dedicä a-u sàntu a vegne fundä da di ''muneghi sénubìi'' questa a vegne ducumentä pé a primma vòtta u 3 de [[Marso|märsu]] de l'annu [[992]] quande u véscuvu de [[Sann-a]], ''Bernardo,'' u dòtta u sénobiu dunandulu ai muneghi de l'abassìa de Lerìn, de rinpèttu a [[Cannes]], inte l'udièrna ''Còsta Azùrra, a-a fìn de custudì i rèsti d'u sàntu e pé custruì u munasté vixin a-a gexa.'' a-u növu sénobiu sun atribuìe l'îzua e ascì l'antigu feudu de Berzezzi, cun e rendite culeghè, assemme a-a zona de [[L'Atè]], a gexa d'a parocchia de sant'Eugeniu, de lungu int'u mèximu paìze, a gexa de Sant'Ermete int'a fraçiùn d'u cumün de Vuè, ch'u ghe dà u numme, e u munasté de San Spirtu in [[Zinöa]] a Sann-a.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int’u 1238 u pappa Grigö IX u l’ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l’annu doppu Nôi a l’è stèta elevä a vescuvädu e int’u 1245, cun bulla papäle, a l’è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l’ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a ’n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh’ha asegnä ascì l’abasìa de S. Eugeniu cu’u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L’acorpamentu puremmu dì ch’u dà inissiu a-a crizi d’e l’abasìa ’nsce l’îzua e sètte anni ciü tärdi, int’u [[1252]], e relìquje stesse de S. Eugeniu sajàn traslè da l’abasìa int’a catedräle de S. Paragoriu a Nôi. Int’u [[1336]] u se tröva traccia de ’n sulu fratte ’nsce l’îzua. Dex’anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh’han ciü nutissie de prezense insce l’îzua e da alùa u l’ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu’u prugresivu degraddu de l’abasìa. E ruvine d’a primma gexa paleucristiäna e de l’abasìa se pöan vedde ancùn a giurnä d’ancö. === Növi prupriétàri e rexidénsa privä === Int’u cursu d’i sécculi l’îzua a l’ha avüu diferenti pruprietäi, ün di ciü inpurtanti u l’è stètu Alessandro Millelire Albini, int’i primmi anni d’u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l’intèrnu de l’aministrasiùn de l’[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l’izuetta a l’è diventä prupietè d’u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d’a capeletta, ch’a se vedde da l’Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int’u [[1956]] Serventi u l’ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d’u cunplessu de Ture d’u Mä, che vurendu publicizä e valurizä l’îzua, int’u 1958 u l’ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli ’na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc’â punta vèrsu [[Spôtùrnu]]. L’ópera, u̇n sunóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l’è stèta realizä cunpletamente int’u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sunóu de clarinettu u nu l’è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciammä ’na cravetta ch’a se tröva insc’ou briccu de frunte a l’îzua vixìn a Ture d’Èa. E in efètti u gh’è ’na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d’Èa int’u stessu annu e oua custudìa int’u giardìn pübblicu d’u cunplessu abitativu custruìu int’i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sunóu de clarinettu insce l’îzua u l’è stètu abatüu da ’na maregiä a-a fin de otubre d’u [[2018]]. Ancö l’îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de Spôtùrnu che int’u 2018 a l’ha stipulä ’n acordu cun l’Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch’u prevedde u cumudätu d’üzu de l’îzua pe vint’anni. == Ativitè sut'ègua == Da vixìn a l'îzua e int'i sö fundäli u se ghe tröva diferénti punti adàtti a l'imersciùn, cunpréixi fra e prinsipàli zone de interèsse d'u ''SIC'' (Scìtu de interèsse cumunitàriu), ch'i ne fàn pàrte ascì i tòcchi de mä fra Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferä ==== U Piferà u l'è pùntu de immèrsciùn ciü cunusciüu e u se ciàmma cuscì pé vìa d'a stàttua d'u mèximu numme scitüä int'e vixinanse d'a vìlla, a l'è custituìa da 'na mu̇àggia de rocca che a pàrte da-a superficcie fin sùtta a quésta tucàndu a prufunditè ch'a và da-i 15 ai 18 métri. Fra e diférénti speccie mäine che se pònan vegghe suviatüttu sägai, trégge e pùrpi pìcin. ==== A Franä ==== A Franä a l'è in àtra lucalitè de immèrsciùn insce l'îzua, a se tröva in te u làttu de punénte, cun ina pendénsa ciù dùse d'u Canalùn. A g'ha 'na prufunditè màscima de 30 métri. Chi i se trövan ascì ''Cerianthus'', anémuni, déntexi e atre speccie de pésci. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva ciü a levànte d'a Franä e a prezénta ina prufunditè méddia ch'a và da-i 20 ai 30 métri, u l'è pé questu a parte ciü prufunda. Chi i se pònan vegghe sägai, muene e ascì büdeghi. == Galerìa de immagini == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a vìa Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|Lîzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi in te 'n quàddru d'u pìtu E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a maina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramùntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntòju de l'îzua e a vixìna Punta Predani Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a rivéa vèrsu Zena </gallery> == Nòtte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] 11rq8htyl2hpx5a0r7brt0ynmonzcd5 270271 270270 2026-06-04T12:10:43Z Arbenganese 12552 /* Ativitè sut'ègua */ pt.8 270271 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa ligure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a màppa da Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berezzi'','' a l'è 'n conu a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l’îzua i gh’han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l’îzua a l’è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l’annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d’ancö a situasiùn de l’îzua a nu l’è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l’è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde ’nsc’ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d’u terén e ’nsc’â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d’u [[1907]], u s’è puŝĉiüu cunstatä ch’ê varietè biulógiche han subìu d’e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vìsta da-u làttu a punénte]] Insce l’îzua ghe sun i seĝn̂i d’i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Ligüri antighi]], de epuca pre-rumàna.antighi de épuca pre-rumäna. Insc’â sumitè se trovan i rèsti de ’na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch’a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de ’na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce ’n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de ’na gexa d’u V-VI sécculu ch’â tradisiùn a fà risalì a-u perìudu de permanensa insce l’îzua de Sant’Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l’ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l’ha pigiä u numme de Îzua de Sant’Eugeniu. Cu’u pasä d’u tenpu a l’è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu’u numme che poi u s’è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === A tùre === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc’â sö sumitè, a l’intèrnu de ’na spece de piatafurma trianguläre,’nsc’â superficce ireguläre d’u scöggiu, u l’è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu’u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l’îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l’è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch’u l’aveiva grande inpurtansa segge int’i tràffeghi marìttimi che int’i scangi cumèrciäli terèstri. sta puscibilitè a pà cunfermä da-i rèsti de ina tùre réunda, da-a magiurànsa d'i studiùxi interpretä cumme in genere cumme fètu de segnalaçiùn pé u paize da vixin.<ref name=":0" />Insce-i rèsti d’u turiùn rumänu, int’u Mediuevu, a l’è stèta custruìa ’na ture a bäze quadräta cu’i läti de çirca 4 metri. A ture a l’è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a Ture d’Èa custruìa ’nsc’â tèrafèrma, surva ’n sperùn ruciuzu de frunte a l’îzua, inte ’n scistêma de avistamentu e difeiza d’a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu’u declìn d’u portu de Vada Sabatia, l’îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int’u V sécculu a l’è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l’è a stu perìudu ch’â tradisiùn a fà remuntä l’arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l’îzua. Inturnu a l’arivu de S. Eugeniu insce l’îzua, ricurdiemu ch’a existe ’na bèlla lezenda ch’a l’ha cumme prutagunista a nostra izuetta. U se cunta ch’a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p’â sö fede religiuza, u s’è musträ u̇n angiou ch’u gh’ha fètu truvä ’na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc’ou scöggiu, nu ciü grossu de ’n’izuetta, quellu u s’è stacä da-a tèrafèrma, u l’ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s’è fèrmä sulu quandu u l’è rivä davanti a Berzezzi. Cu’a barchetta han vôgä fina a riva e lì ’nt’e stu trètu de costa han cumensä a predicä a religiùn de Cristu, faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l’è partìu p’â Córsega, mentre Eugeniu u s’è stabilìu insce l’îzua duv’u l’ha fètu custruì ’na gexa e u gh’è restä finch’u l’è mortu. Int’u 992<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de S. Eugeniu scistêmä int’a gexa existente insce l’îzua, u l’ha fètu custruì ’n’abasìa afidàndula a ’n gruppu de fratti pruvenienti da l’abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l’abasìa vegnan asegnè divèrse réndite ’nsc’â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l’ecunumìa d’u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, Spôtùrnu e l’ Âtä.<ref name=":0" /> U 31 de märsu d’u 1162 u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s’è fermä insce l’îzua. U l’ea u sabbu primma d’a duménega d’e Pärme e a càuza de ’na buriäna, ch’a inpediva de repigiä u viaggiu, u l’ha celebrä a Pasqua cu’i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu. A növa gexa, legä questa vòtta a-u munasté dedicä a-u sàntu a vegne fundä da di ''muneghi sénubìi'' questa a vegne ducumentä pé a primma vòtta u 3 de [[Marso|märsu]] de l'annu [[992]] quande u véscuvu de [[Sann-a]], ''Bernardo,'' u dòtta u sénobiu dunandulu ai muneghi de l'abassìa de Lerìn, de rinpèttu a [[Cannes]], inte l'udièrna ''Còsta Azùrra, a-a fìn de custudì i rèsti d'u sàntu e pé custruì u munasté vixin a-a gexa.'' a-u növu sénobiu sun atribuìe l'îzua e ascì l'antigu feudu de Berzezzi, cun e rendite culeghè, assemme a-a zona de [[L'Atè]], a gexa d'a parocchia de sant'Eugeniu, de lungu int'u mèximu paìze, a gexa de Sant'Ermete int'a fraçiùn d'u cumün de Vuè, ch'u ghe dà u numme, e u munasté de San Spirtu in [[Zinöa]] a Sann-a.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int’u 1238 u pappa Grigö IX u l’ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l’annu doppu Nôi a l’è stèta elevä a vescuvädu e int’u 1245, cun bulla papäle, a l’è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l’ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a ’n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh’ha asegnä ascì l’abasìa de S. Eugeniu cu’u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L’acorpamentu puremmu dì ch’u dà inissiu a-a crizi d’e l’abasìa ’nsce l’îzua e sètte anni ciü tärdi, int’u [[1252]], e relìquje stesse de S. Eugeniu sajàn traslè da l’abasìa int’a catedräle de S. Paragoriu a Nôi. Int’u [[1336]] u se tröva traccia de ’n sulu fratte ’nsce l’îzua. Dex’anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh’han ciü nutissie de prezense insce l’îzua e da alùa u l’ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu’u prugresivu degraddu de l’abasìa. E ruvine d’a primma gexa paleucristiäna e de l’abasìa se pöan vedde ancùn a giurnä d’ancö. === Növi prupriétàri e rexidénsa privä === Int’u cursu d’i sécculi l’îzua a l’ha avüu diferenti pruprietäi, ün di ciü inpurtanti u l’è stètu Alessandro Millelire Albini, int’i primmi anni d’u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l’intèrnu de l’aministrasiùn de l’[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l’izuetta a l’è diventä prupietè d’u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d’a capeletta, ch’a se vedde da l’Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int’u [[1956]] Serventi u l’ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d’u cunplessu de Ture d’u Mä, che vurendu publicizä e valurizä l’îzua, int’u 1958 u l’ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli ’na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc’â punta vèrsu [[Spôtùrnu]]. L’ópera, u̇n sunóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l’è stèta realizä cunpletamente int’u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sunóu de clarinettu u nu l’è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciammä ’na cravetta ch’a se tröva insc’ou briccu de frunte a l’îzua vixìn a Ture d’Èa. E in efètti u gh’è ’na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d’Èa int’u stessu annu e oua custudìa int’u giardìn pübblicu d’u cunplessu abitativu custruìu int’i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sunóu de clarinettu insce l’îzua u l’è stètu abatüu da ’na maregiä a-a fin de otubre d’u [[2018]]. Ancö l’îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de Spôtùrnu che int’u 2018 a l’ha stipulä ’n acordu cun l’Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch’u prevedde u cumudätu d’üzu de l’îzua pe vint’anni. == Ativitè sut'ègua == Int’e vixinanse de l’îzua e int’i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l’imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l’[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d’a quäle i fan pärte ascì d’i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l’è ’n puntu de imèrsciùn int’u fiancu sud-ovest de l’îzua. U l’è custituìu da ’na mu̇àggia ruciuza ch’a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l’è u̇n’ätra lucalitè de imèrsciùn ’nsc’ou lätu sud-est de l’îzua, cun ’na pendensa ciü duçe d’u Canalùn e ’na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugie de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d’a Franä e u prezenta ’na prufunditè meddia ch’a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Galerìa de immagini == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a vìa Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|Lîzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi in te 'n quàddru d'u pìtu E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a maina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramùntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntòju de l'îzua e a vixìna Punta Predani Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a rivéa vèrsu Zena </gallery> == Nòtte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] 32p23a46f9rx7rmeqmodz1rw8gmpk81 270272 270271 2026-06-04T12:15:14Z Arbenganese 12552 /* Giografia e anbiente */ didascalia 270272 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa ligure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berezzi'','' a l'è 'n conu a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l’îzua i gh’han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l’îzua a l’è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l’annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d’ancö a situasiùn de l’îzua a nu l’è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l’è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde ’nsc’ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d’u terén e ’nsc’â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d’u [[1907]], u s’è puŝĉiüu cunstatä ch’ê varietè biulógiche han subìu d’e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vìsta da-u làttu a punénte]] Insce l’îzua ghe sun i seĝn̂i d’i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Ligüri antighi]], de epuca pre-rumàna.antighi de épuca pre-rumäna. Insc’â sumitè se trovan i rèsti de ’na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch’a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de ’na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce ’n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de ’na gexa d’u V-VI sécculu ch’â tradisiùn a fà risalì a-u perìudu de permanensa insce l’îzua de Sant’Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l’ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l’ha pigiä u numme de Îzua de Sant’Eugeniu. Cu’u pasä d’u tenpu a l’è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu’u numme che poi u s’è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === A tùre === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc’â sö sumitè, a l’intèrnu de ’na spece de piatafurma trianguläre,’nsc’â superficce ireguläre d’u scöggiu, u l’è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu’u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l’îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l’è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch’u l’aveiva grande inpurtansa segge int’i tràffeghi marìttimi che int’i scangi cumèrciäli terèstri. sta puscibilitè a pà cunfermä da-i rèsti de ina tùre réunda, da-a magiurànsa d'i studiùxi interpretä cumme in genere cumme fètu de segnalaçiùn pé u paize da vixin.<ref name=":0" />Insce-i rèsti d’u turiùn rumänu, int’u Mediuevu, a l’è stèta custruìa ’na ture a bäze quadräta cu’i läti de çirca 4 metri. A ture a l’è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a Ture d’Èa custruìa ’nsc’â tèrafèrma, surva ’n sperùn ruciuzu de frunte a l’îzua, inte ’n scistêma de avistamentu e difeiza d’a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu’u declìn d’u portu de Vada Sabatia, l’îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int’u V sécculu a l’è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l’è a stu perìudu ch’â tradisiùn a fà remuntä l’arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l’îzua. Inturnu a l’arivu de S. Eugeniu insce l’îzua, ricurdiemu ch’a existe ’na bèlla lezenda ch’a l’ha cumme prutagunista a nostra izuetta. U se cunta ch’a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p’â sö fede religiuza, u s’è musträ u̇n angiou ch’u gh’ha fètu truvä ’na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc’ou scöggiu, nu ciü grossu de ’n’izuetta, quellu u s’è stacä da-a tèrafèrma, u l’ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s’è fèrmä sulu quandu u l’è rivä davanti a Berzezzi. Cu’a barchetta han vôgä fina a riva e lì ’nt’e stu trètu de costa han cumensä a predicä a religiùn de Cristu, faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l’è partìu p’â Córsega, mentre Eugeniu u s’è stabilìu insce l’îzua duv’u l’ha fètu custruì ’na gexa e u gh’è restä finch’u l’è mortu. Int’u 992<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de S. Eugeniu scistêmä int’a gexa existente insce l’îzua, u l’ha fètu custruì ’n’abasìa afidàndula a ’n gruppu de fratti pruvenienti da l’abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l’abasìa vegnan asegnè divèrse réndite ’nsc’â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l’ecunumìa d’u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, Spôtùrnu e l’ Âtä.<ref name=":0" /> U 31 de märsu d’u 1162 u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s’è fermä insce l’îzua. U l’ea u sabbu primma d’a duménega d’e Pärme e a càuza de ’na buriäna, ch’a inpediva de repigiä u viaggiu, u l’ha celebrä a Pasqua cu’i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu. A növa gexa, legä questa vòtta a-u munasté dedicä a-u sàntu a vegne fundä da di ''muneghi sénubìi'' questa a vegne ducumentä pé a primma vòtta u 3 de [[Marso|märsu]] de l'annu [[992]] quande u véscuvu de [[Sann-a]], ''Bernardo,'' u dòtta u sénobiu dunandulu ai muneghi de l'abassìa de Lerìn, de rinpèttu a [[Cannes]], inte l'udièrna ''Còsta Azùrra, a-a fìn de custudì i rèsti d'u sàntu e pé custruì u munasté vixin a-a gexa.'' a-u növu sénobiu sun atribuìe l'îzua e ascì l'antigu feudu de Berzezzi, cun e rendite culeghè, assemme a-a zona de [[L'Atè]], a gexa d'a parocchia de sant'Eugeniu, de lungu int'u mèximu paìze, a gexa de Sant'Ermete int'a fraçiùn d'u cumün de Vuè, ch'u ghe dà u numme, e u munasté de San Spirtu in [[Zinöa]] a Sann-a.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int’u 1238 u pappa Grigö IX u l’ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l’annu doppu Nôi a l’è stèta elevä a vescuvädu e int’u 1245, cun bulla papäle, a l’è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l’ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a ’n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh’ha asegnä ascì l’abasìa de S. Eugeniu cu’u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L’acorpamentu puremmu dì ch’u dà inissiu a-a crizi d’e l’abasìa ’nsce l’îzua e sètte anni ciü tärdi, int’u [[1252]], e relìquje stesse de S. Eugeniu sajàn traslè da l’abasìa int’a catedräle de S. Paragoriu a Nôi. Int’u [[1336]] u se tröva traccia de ’n sulu fratte ’nsce l’îzua. Dex’anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh’han ciü nutissie de prezense insce l’îzua e da alùa u l’ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu’u prugresivu degraddu de l’abasìa. E ruvine d’a primma gexa paleucristiäna e de l’abasìa se pöan vedde ancùn a giurnä d’ancö. === Növi prupriétàri e rexidénsa privä === Int’u cursu d’i sécculi l’îzua a l’ha avüu diferenti pruprietäi, ün di ciü inpurtanti u l’è stètu Alessandro Millelire Albini, int’i primmi anni d’u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l’intèrnu de l’aministrasiùn de l’[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l’izuetta a l’è diventä prupietè d’u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d’a capeletta, ch’a se vedde da l’Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int’u [[1956]] Serventi u l’ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d’u cunplessu de Ture d’u Mä, che vurendu publicizä e valurizä l’îzua, int’u 1958 u l’ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli ’na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc’â punta vèrsu [[Spôtùrnu]]. L’ópera, u̇n sunóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l’è stèta realizä cunpletamente int’u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sunóu de clarinettu u nu l’è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciammä ’na cravetta ch’a se tröva insc’ou briccu de frunte a l’îzua vixìn a Ture d’Èa. E in efètti u gh’è ’na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d’Èa int’u stessu annu e oua custudìa int’u giardìn pübblicu d’u cunplessu abitativu custruìu int’i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sunóu de clarinettu insce l’îzua u l’è stètu abatüu da ’na maregiä a-a fin de otubre d’u [[2018]]. Ancö l’îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de Spôtùrnu che int’u 2018 a l’ha stipulä ’n acordu cun l’Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch’u prevedde u cumudätu d’üzu de l’îzua pe vint’anni. == Ativitè sut'ègua == Int’e vixinanse de l’îzua e int’i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l’imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l’[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d’a quäle i fan pärte ascì d’i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l’è ’n puntu de imèrsciùn int’u fiancu sud-ovest de l’îzua. U l’è custituìu da ’na mu̇àggia ruciuza ch’a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l’è u̇n’ätra lucalitè de imèrsciùn ’nsc’ou lätu sud-est de l’îzua, cun ’na pendensa ciü duçe d’u Canalùn e ’na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugie de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d’a Franä e u prezenta ’na prufunditè meddia ch’a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Galerìa de immagini == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a vìa Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|Lîzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi in te 'n quàddru d'u pìtu E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a maina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramùntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntòju de l'îzua e a vixìna Punta Predani Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a rivéa vèrsu Zena </gallery> == Nòtte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] 0z0a870oeyscwg1m8w5554sbjfo6ubx 270273 270272 2026-06-04T12:18:09Z Arbenganese 12552 /* Stoja */ did. 270273 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa ligure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berezzi'','' a l'è 'n conu a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l’îzua i gh’han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l’îzua a l’è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l’annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d’ancö a situasiùn de l’îzua a nu l’è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l’è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde ’nsc’ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d’u terén e ’nsc’â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d’u [[1907]], u s’è puŝĉiüu cunstatä ch’ê varietè biulógiche han subìu d’e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l’îzua ghe sun i seĝn̂i d’i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Ligüri antighi]], de epuca pre-rumàna.antighi de épuca pre-rumäna. Insc’â sumitè se trovan i rèsti de ’na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch’a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de ’na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce ’n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de ’na gexa d’u V-VI sécculu ch’â tradisiùn a fà risalì a-u perìudu de permanensa insce l’îzua de Sant’Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l’ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l’ha pigiä u numme de Îzua de Sant’Eugeniu. Cu’u pasä d’u tenpu a l’è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu’u numme che poi u s’è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === A tùre === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc’â sö sumitè, a l’intèrnu de ’na spece de piatafurma trianguläre,’nsc’â superficce ireguläre d’u scöggiu, u l’è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu’u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l’îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l’è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch’u l’aveiva grande inpurtansa segge int’i tràffeghi marìttimi che int’i scangi cumèrciäli terèstri. sta puscibilitè a pà cunfermä da-i rèsti de ina tùre réunda, da-a magiurànsa d'i studiùxi interpretä cumme in genere cumme fètu de segnalaçiùn pé u paize da vixin.<ref name=":0" />Insce-i rèsti d’u turiùn rumänu, int’u Mediuevu, a l’è stèta custruìa ’na ture a bäze quadräta cu’i läti de çirca 4 metri. A ture a l’è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a Ture d’Èa custruìa ’nsc’â tèrafèrma, surva ’n sperùn ruciuzu de frunte a l’îzua, inte ’n scistêma de avistamentu e difeiza d’a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu’u declìn d’u portu de Vada Sabatia, l’îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int’u V sécculu a l’è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l’è a stu perìudu ch’â tradisiùn a fà remuntä l’arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l’îzua. Inturnu a l’arivu de S. Eugeniu insce l’îzua, ricurdiemu ch’a existe ’na bèlla lezenda ch’a l’ha cumme prutagunista a nostra izuetta. U se cunta ch’a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p’â sö fede religiuza, u s’è musträ u̇n angiou ch’u gh’ha fètu truvä ’na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc’ou scöggiu, nu ciü grossu de ’n’izuetta, quellu u s’è stacä da-a tèrafèrma, u l’ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s’è fèrmä sulu quandu u l’è rivä davanti a Berzezzi. Cu’a barchetta han vôgä fina a riva e lì ’nt’e stu trètu de costa han cumensä a predicä a religiùn de Cristu, faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l’è partìu p’â Córsega, mentre Eugeniu u s’è stabilìu insce l’îzua duv’u l’ha fètu custruì ’na gexa e u gh’è restä finch’u l’è mortu. Int’u 992<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de S. Eugeniu scistêmä int’a gexa existente insce l’îzua, u l’ha fètu custruì ’n’abasìa afidàndula a ’n gruppu de fratti pruvenienti da l’abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l’abasìa vegnan asegnè divèrse réndite ’nsc’â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l’ecunumìa d’u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, Spôtùrnu e l’ Âtä.<ref name=":0" /> U 31 de märsu d’u 1162 u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s’è fermä insce l’îzua. U l’ea u sabbu primma d’a duménega d’e Pärme e a càuza de ’na buriäna, ch’a inpediva de repigiä u viaggiu, u l’ha celebrä a Pasqua cu’i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu. A növa gexa, legä questa vòtta a-u munasté dedicä a-u sàntu a vegne fundä da di ''muneghi sénubìi'' questa a vegne ducumentä pé a primma vòtta u 3 de [[Marso|märsu]] de l'annu [[992]] quande u véscuvu de [[Sann-a]], ''Bernardo,'' u dòtta u sénobiu dunandulu ai muneghi de l'abassìa de Lerìn, de rinpèttu a [[Cannes]], inte l'udièrna ''Còsta Azùrra, a-a fìn de custudì i rèsti d'u sàntu e pé custruì u munasté vixin a-a gexa.'' a-u növu sénobiu sun atribuìe l'îzua e ascì l'antigu feudu de Berzezzi, cun e rendite culeghè, assemme a-a zona de [[L'Atè]], a gexa d'a parocchia de sant'Eugeniu, de lungu int'u mèximu paìze, a gexa de Sant'Ermete int'a fraçiùn d'u cumün de Vuè, ch'u ghe dà u numme, e u munasté de San Spirtu in [[Zinöa]] a Sann-a.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int’u 1238 u pappa Grigö IX u l’ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l’annu doppu Nôi a l’è stèta elevä a vescuvädu e int’u 1245, cun bulla papäle, a l’è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l’ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a ’n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh’ha asegnä ascì l’abasìa de S. Eugeniu cu’u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L’acorpamentu puremmu dì ch’u dà inissiu a-a crizi d’e l’abasìa ’nsce l’îzua e sètte anni ciü tärdi, int’u [[1252]], e relìquje stesse de S. Eugeniu sajàn traslè da l’abasìa int’a catedräle de S. Paragoriu a Nôi. Int’u [[1336]] u se tröva traccia de ’n sulu fratte ’nsce l’îzua. Dex’anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh’han ciü nutissie de prezense insce l’îzua e da alùa u l’ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu’u prugresivu degraddu de l’abasìa. E ruvine d’a primma gexa paleucristiäna e de l’abasìa se pöan vedde ancùn a giurnä d’ancö. === Növi prupriétàri e rexidénsa privä === Int’u cursu d’i sécculi l’îzua a l’ha avüu diferenti pruprietäi, ün di ciü inpurtanti u l’è stètu Alessandro Millelire Albini, int’i primmi anni d’u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l’intèrnu de l’aministrasiùn de l’[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l’izuetta a l’è diventä prupietè d’u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d’a capeletta, ch’a se vedde da l’Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int’u [[1956]] Serventi u l’ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d’u cunplessu de Ture d’u Mä, che vurendu publicizä e valurizä l’îzua, int’u 1958 u l’ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli ’na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc’â punta vèrsu [[Spôtùrnu]]. L’ópera, u̇n sunóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l’è stèta realizä cunpletamente int’u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sunóu de clarinettu u nu l’è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciammä ’na cravetta ch’a se tröva insc’ou briccu de frunte a l’îzua vixìn a Ture d’Èa. E in efètti u gh’è ’na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d’Èa int’u stessu annu e oua custudìa int’u giardìn pübblicu d’u cunplessu abitativu custruìu int’i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sunóu de clarinettu insce l’îzua u l’è stètu abatüu da ’na maregiä a-a fin de otubre d’u [[2018]]. Ancö l’îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de Spôtùrnu che int’u 2018 a l’ha stipulä ’n acordu cun l’Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch’u prevedde u cumudätu d’üzu de l’îzua pe vint’anni. == Ativitè sut'ègua == Int’e vixinanse de l’îzua e int’i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l’imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l’[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d’a quäle i fan pärte ascì d’i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l’è ’n puntu de imèrsciùn int’u fiancu sud-ovest de l’îzua. U l’è custituìu da ’na mu̇àggia ruciuza ch’a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l’è u̇n’ätra lucalitè de imèrsciùn ’nsc’ou lätu sud-est de l’îzua, cun ’na pendensa ciü duçe d’u Canalùn e ’na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugie de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d’a Franä e u prezenta ’na prufunditè meddia ch’a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Galerìa de immagini == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a vìa Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|Lîzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi in te 'n quàddru d'u pìtu E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a maina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramùntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntòju de l'îzua e a vixìna Punta Predani Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a rivéa vèrsu Zena </gallery> == Nòtte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] ne3yf5de35k0l8yfiwxrmbfgide7y29 270274 270273 2026-06-04T12:19:11Z Arbenganese 12552 /* A tùre */ par. 270274 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa ligure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berezzi'','' a l'è 'n conu a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l’îzua i gh’han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l’îzua a l’è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l’annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d’ancö a situasiùn de l’îzua a nu l’è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l’è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde ’nsc’ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d’u terén e ’nsc’â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d’u [[1907]], u s’è puŝĉiüu cunstatä ch’ê varietè biulógiche han subìu d’e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l’îzua ghe sun i seĝn̂i d’i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Ligüri antighi]], de epuca pre-rumàna.antighi de épuca pre-rumäna. Insc’â sumitè se trovan i rèsti de ’na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch’a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de ’na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce ’n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de ’na gexa d’u V-VI sécculu ch’â tradisiùn a fà risalì a-u perìudu de permanensa insce l’îzua de Sant’Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l’ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l’ha pigiä u numme de Îzua de Sant’Eugeniu. Cu’u pasä d’u tenpu a l’è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu’u numme che poi u s’è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc’â sö sumitè, a l’intèrnu de ’na spece de piatafurma trianguläre,’nsc’â superficce ireguläre d’u scöggiu, u l’è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu’u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l’îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l’è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch’u l’aveiva grande inpurtansa segge int’i tràffeghi marìttimi che int’i scangi cumèrciäli terèstri. sta puscibilitè a pà cunfermä da-i rèsti de ina tùre réunda, da-a magiurànsa d'i studiùxi interpretä cumme in genere cumme fètu de segnalaçiùn pé u paize da vixin.<ref name=":0" />Insce-i rèsti d’u turiùn rumänu, int’u Mediuevu, a l’è stèta custruìa ’na ture a bäze quadräta cu’i läti de çirca 4 metri. A ture a l’è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a Ture d’Èa custruìa ’nsc’â tèrafèrma, surva ’n sperùn ruciuzu de frunte a l’îzua, inte ’n scistêma de avistamentu e difeiza d’a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu’u declìn d’u portu de Vada Sabatia, l’îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int’u V sécculu a l’è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l’è a stu perìudu ch’â tradisiùn a fà remuntä l’arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l’îzua. Inturnu a l’arivu de S. Eugeniu insce l’îzua, ricurdiemu ch’a existe ’na bèlla lezenda ch’a l’ha cumme prutagunista a nostra izuetta. U se cunta ch’a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p’â sö fede religiuza, u s’è musträ u̇n angiou ch’u gh’ha fètu truvä ’na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc’ou scöggiu, nu ciü grossu de ’n’izuetta, quellu u s’è stacä da-a tèrafèrma, u l’ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s’è fèrmä sulu quandu u l’è rivä davanti a Berzezzi. Cu’a barchetta han vôgä fina a riva e lì ’nt’e stu trètu de costa han cumensä a predicä a religiùn de Cristu, faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l’è partìu p’â Córsega, mentre Eugeniu u s’è stabilìu insce l’îzua duv’u l’ha fètu custruì ’na gexa e u gh’è restä finch’u l’è mortu. Int’u 992<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de S. Eugeniu scistêmä int’a gexa existente insce l’îzua, u l’ha fètu custruì ’n’abasìa afidàndula a ’n gruppu de fratti pruvenienti da l’abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l’abasìa vegnan asegnè divèrse réndite ’nsc’â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l’ecunumìa d’u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, Spôtùrnu e l’ Âtä.<ref name=":0" /> U 31 de märsu d’u 1162 u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s’è fermä insce l’îzua. U l’ea u sabbu primma d’a duménega d’e Pärme e a càuza de ’na buriäna, ch’a inpediva de repigiä u viaggiu, u l’ha celebrä a Pasqua cu’i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu. A növa gexa, legä questa vòtta a-u munasté dedicä a-u sàntu a vegne fundä da di ''muneghi sénubìi'' questa a vegne ducumentä pé a primma vòtta u 3 de [[Marso|märsu]] de l'annu [[992]] quande u véscuvu de [[Sann-a]], ''Bernardo,'' u dòtta u sénobiu dunandulu ai muneghi de l'abassìa de Lerìn, de rinpèttu a [[Cannes]], inte l'udièrna ''Còsta Azùrra, a-a fìn de custudì i rèsti d'u sàntu e pé custruì u munasté vixin a-a gexa.'' a-u növu sénobiu sun atribuìe l'îzua e ascì l'antigu feudu de Berzezzi, cun e rendite culeghè, assemme a-a zona de [[L'Atè]], a gexa d'a parocchia de sant'Eugeniu, de lungu int'u mèximu paìze, a gexa de Sant'Ermete int'a fraçiùn d'u cumün de Vuè, ch'u ghe dà u numme, e u munasté de San Spirtu in [[Zinöa]] a Sann-a.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int’u 1238 u pappa Grigö IX u l’ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l’annu doppu Nôi a l’è stèta elevä a vescuvädu e int’u 1245, cun bulla papäle, a l’è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l’ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a ’n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh’ha asegnä ascì l’abasìa de S. Eugeniu cu’u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L’acorpamentu puremmu dì ch’u dà inissiu a-a crizi d’e l’abasìa ’nsce l’îzua e sètte anni ciü tärdi, int’u [[1252]], e relìquje stesse de S. Eugeniu sajàn traslè da l’abasìa int’a catedräle de S. Paragoriu a Nôi. Int’u [[1336]] u se tröva traccia de ’n sulu fratte ’nsce l’îzua. Dex’anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh’han ciü nutissie de prezense insce l’îzua e da alùa u l’ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu’u prugresivu degraddu de l’abasìa. E ruvine d’a primma gexa paleucristiäna e de l’abasìa se pöan vedde ancùn a giurnä d’ancö. === Növi prupriétàri e rexidénsa privä === Int’u cursu d’i sécculi l’îzua a l’ha avüu diferenti pruprietäi, ün di ciü inpurtanti u l’è stètu Alessandro Millelire Albini, int’i primmi anni d’u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l’intèrnu de l’aministrasiùn de l’[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l’izuetta a l’è diventä prupietè d’u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d’a capeletta, ch’a se vedde da l’Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int’u [[1956]] Serventi u l’ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d’u cunplessu de Ture d’u Mä, che vurendu publicizä e valurizä l’îzua, int’u 1958 u l’ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli ’na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc’â punta vèrsu [[Spôtùrnu]]. L’ópera, u̇n sunóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l’è stèta realizä cunpletamente int’u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sunóu de clarinettu u nu l’è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciammä ’na cravetta ch’a se tröva insc’ou briccu de frunte a l’îzua vixìn a Ture d’Èa. E in efètti u gh’è ’na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d’Èa int’u stessu annu e oua custudìa int’u giardìn pübblicu d’u cunplessu abitativu custruìu int’i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sunóu de clarinettu insce l’îzua u l’è stètu abatüu da ’na maregiä a-a fin de otubre d’u [[2018]]. Ancö l’îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de Spôtùrnu che int’u 2018 a l’ha stipulä ’n acordu cun l’Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch’u prevedde u cumudätu d’üzu de l’îzua pe vint’anni. == Ativitè sut'ègua == Int’e vixinanse de l’îzua e int’i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l’imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l’[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d’a quäle i fan pärte ascì d’i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l’è ’n puntu de imèrsciùn int’u fiancu sud-ovest de l’îzua. U l’è custituìu da ’na mu̇àggia ruciuza ch’a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l’è u̇n’ätra lucalitè de imèrsciùn ’nsc’ou lätu sud-est de l’îzua, cun ’na pendensa ciü duçe d’u Canalùn e ’na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugie de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d’a Franä e u prezenta ’na prufunditè meddia ch’a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Galerìa de immagini == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a vìa Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|Lîzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi in te 'n quàddru d'u pìtu E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a maina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramùntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntòju de l'îzua e a vixìna Punta Predani Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a rivéa vèrsu Zena </gallery> == Nòtte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] phq2vxppsq01tiqhbm7vhq4nzkh6g1q 270278 270274 2026-06-04T15:37:09Z Arbenganese 12552 /* Giografia e anbiente */ - ripetisiùn 270278 wikitext text/x-wiki {{Savuneize}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa ligure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berezzi'','' a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l’îzua i gh’han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l’îzua a l’è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l’annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d’ancö a situasiùn de l’îzua a nu l’è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l’è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde ’nsc’ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d’u terén e ’nsc’â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d’u [[1907]], u s’è puŝĉiüu cunstatä ch’ê varietè biulógiche han subìu d’e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l’îzua ghe sun i seĝn̂i d’i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Ligüri antighi]], de epuca pre-rumàna.antighi de épuca pre-rumäna. Insc’â sumitè se trovan i rèsti de ’na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch’a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de ’na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce ’n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de ’na gexa d’u V-VI sécculu ch’â tradisiùn a fà risalì a-u perìudu de permanensa insce l’îzua de Sant’Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l’ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l’ha pigiä u numme de Îzua de Sant’Eugeniu. Cu’u pasä d’u tenpu a l’è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu’u numme che poi u s’è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc’â sö sumitè, a l’intèrnu de ’na spece de piatafurma trianguläre,’nsc’â superficce ireguläre d’u scöggiu, u l’è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu’u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l’îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l’è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch’u l’aveiva grande inpurtansa segge int’i tràffeghi marìttimi che int’i scangi cumèrciäli terèstri. sta puscibilitè a pà cunfermä da-i rèsti de ina tùre réunda, da-a magiurànsa d'i studiùxi interpretä cumme in genere cumme fètu de segnalaçiùn pé u paize da vixin.<ref name=":0" />Insce-i rèsti d’u turiùn rumänu, int’u Mediuevu, a l’è stèta custruìa ’na ture a bäze quadräta cu’i läti de çirca 4 metri. A ture a l’è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a Ture d’Èa custruìa ’nsc’â tèrafèrma, surva ’n sperùn ruciuzu de frunte a l’îzua, inte ’n scistêma de avistamentu e difeiza d’a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu’u declìn d’u portu de Vada Sabatia, l’îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int’u V sécculu a l’è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l’è a stu perìudu ch’â tradisiùn a fà remuntä l’arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l’îzua. Inturnu a l’arivu de S. Eugeniu insce l’îzua, ricurdiemu ch’a existe ’na bèlla lezenda ch’a l’ha cumme prutagunista a nostra izuetta. U se cunta ch’a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p’â sö fede religiuza, u s’è musträ u̇n angiou ch’u gh’ha fètu truvä ’na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc’ou scöggiu, nu ciü grossu de ’n’izuetta, quellu u s’è stacä da-a tèrafèrma, u l’ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s’è fèrmä sulu quandu u l’è rivä davanti a Berzezzi. Cu’a barchetta han vôgä fina a riva e lì ’nt’e stu trètu de costa han cumensä a predicä a religiùn de Cristu, faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l’è partìu p’â Córsega, mentre Eugeniu u s’è stabilìu insce l’îzua duv’u l’ha fètu custruì ’na gexa e u gh’è restä finch’u l’è mortu. Int’u 992<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de S. Eugeniu scistêmä int’a gexa existente insce l’îzua, u l’ha fètu custruì ’n’abasìa afidàndula a ’n gruppu de fratti pruvenienti da l’abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l’abasìa vegnan asegnè divèrse réndite ’nsc’â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l’ecunumìa d’u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, Spôtùrnu e l’ Âtä.<ref name=":0" /> U 31 de märsu d’u 1162 u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s’è fermä insce l’îzua. U l’ea u sabbu primma d’a duménega d’e Pärme e a càuza de ’na buriäna, ch’a inpediva de repigiä u viaggiu, u l’ha celebrä a Pasqua cu’i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu. A növa gexa, legä questa vòtta a-u munasté dedicä a-u sàntu a vegne fundä da di ''muneghi sénubìi'' questa a vegne ducumentä pé a primma vòtta u 3 de [[Marso|märsu]] de l'annu [[992]] quande u véscuvu de [[Sann-a]], ''Bernardo,'' u dòtta u sénobiu dunandulu ai muneghi de l'abassìa de Lerìn, de rinpèttu a [[Cannes]], inte l'udièrna ''Còsta Azùrra, a-a fìn de custudì i rèsti d'u sàntu e pé custruì u munasté vixin a-a gexa.'' a-u növu sénobiu sun atribuìe l'îzua e ascì l'antigu feudu de Berzezzi, cun e rendite culeghè, assemme a-a zona de [[L'Atè]], a gexa d'a parocchia de sant'Eugeniu, de lungu int'u mèximu paìze, a gexa de Sant'Ermete int'a fraçiùn d'u cumün de Vuè, ch'u ghe dà u numme, e u munasté de San Spirtu in [[Zinöa]] a Sann-a.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int’u 1238 u pappa Grigö IX u l’ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l’annu doppu Nôi a l’è stèta elevä a vescuvädu e int’u 1245, cun bulla papäle, a l’è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l’ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a ’n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh’ha asegnä ascì l’abasìa de S. Eugeniu cu’u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L’acorpamentu puremmu dì ch’u dà inissiu a-a crizi d’e l’abasìa ’nsce l’îzua e sètte anni ciü tärdi, int’u [[1252]], e relìquje stesse de S. Eugeniu sajàn traslè da l’abasìa int’a catedräle de S. Paragoriu a Nôi. Int’u [[1336]] u se tröva traccia de ’n sulu fratte ’nsce l’îzua. Dex’anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh’han ciü nutissie de prezense insce l’îzua e da alùa u l’ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu’u prugresivu degraddu de l’abasìa. E ruvine d’a primma gexa paleucristiäna e de l’abasìa se pöan vedde ancùn a giurnä d’ancö. === Növi prupriétàri e rexidénsa privä === Int’u cursu d’i sécculi l’îzua a l’ha avüu diferenti pruprietäi, ün di ciü inpurtanti u l’è stètu Alessandro Millelire Albini, int’i primmi anni d’u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l’intèrnu de l’aministrasiùn de l’[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l’izuetta a l’è diventä prupietè d’u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d’a capeletta, ch’a se vedde da l’Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int’u [[1956]] Serventi u l’ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d’u cunplessu de Ture d’u Mä, che vurendu publicizä e valurizä l’îzua, int’u 1958 u l’ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli ’na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc’â punta vèrsu [[Spôtùrnu]]. L’ópera, u̇n sunóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l’è stèta realizä cunpletamente int’u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sunóu de clarinettu u nu l’è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciammä ’na cravetta ch’a se tröva insc’ou briccu de frunte a l’îzua vixìn a Ture d’Èa. E in efètti u gh’è ’na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d’Èa int’u stessu annu e oua custudìa int’u giardìn pübblicu d’u cunplessu abitativu custruìu int’i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sunóu de clarinettu insce l’îzua u l’è stètu abatüu da ’na maregiä a-a fin de otubre d’u [[2018]]. Ancö l’îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de Spôtùrnu che int’u 2018 a l’ha stipulä ’n acordu cun l’Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch’u prevedde u cumudätu d’üzu de l’îzua pe vint’anni. == Ativitè sut'ègua == Int’e vixinanse de l’îzua e int’i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l’imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l’[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d’a quäle i fan pärte ascì d’i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l’è ’n puntu de imèrsciùn int’u fiancu sud-ovest de l’îzua. U l’è custituìu da ’na mu̇àggia ruciuza ch’a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l’è u̇n’ätra lucalitè de imèrsciùn ’nsc’ou lätu sud-est de l’îzua, cun ’na pendensa ciü duçe d’u Canalùn e ’na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugie de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d’a Franä e u prezenta ’na prufunditè meddia ch’a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Galerìa de immagini == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a vìa Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|Lîzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi in te 'n quàddru d'u pìtu E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a maina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramùntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntòju de l'îzua e a vixìna Punta Predani Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a rivéa vèrsu Zena </gallery> == Nòtte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] r99oj0fxl437j96hbx0n15t2tsid7bx 270279 270278 2026-06-04T15:46:18Z Arbenganese 12552 {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} 270279 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa ligure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berezzi'','' a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l’îzua i gh’han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l’îzua a l’è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l’annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d’ancö a situasiùn de l’îzua a nu l’è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l’è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde ’nsc’ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d’u terén e ’nsc’â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d’u [[1907]], u s’è puŝĉiüu cunstatä ch’ê varietè biulógiche han subìu d’e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l’îzua ghe sun i seĝn̂i d’i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Ligüri antighi]], de epuca pre-rumàna.antighi de épuca pre-rumäna. Insc’â sumitè se trovan i rèsti de ’na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch’a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de ’na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce ’n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de ’na gexa d’u V-VI sécculu ch’â tradisiùn a fà risalì a-u perìudu de permanensa insce l’îzua de Sant’Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l’ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l’ha pigiä u numme de Îzua de Sant’Eugeniu. Cu’u pasä d’u tenpu a l’è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu’u numme che poi u s’è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc’â sö sumitè, a l’intèrnu de ’na spece de piatafurma trianguläre,’nsc’â superficce ireguläre d’u scöggiu, u l’è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu’u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l’îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l’è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch’u l’aveiva grande inpurtansa segge int’i tràffeghi marìttimi che int’i scangi cumèrciäli terèstri. sta puscibilitè a pà cunfermä da-i rèsti de ina tùre réunda, da-a magiurànsa d'i studiùxi interpretä cumme in genere cumme fètu de segnalaçiùn pé u paize da vixin.<ref name=":0" />Insce-i rèsti d’u turiùn rumänu, int’u Mediuevu, a l’è stèta custruìa ’na ture a bäze quadräta cu’i läti de çirca 4 metri. A ture a l’è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a Ture d’Èa custruìa ’nsc’â tèrafèrma, surva ’n sperùn ruciuzu de frunte a l’îzua, inte ’n scistêma de avistamentu e difeiza d’a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu’u declìn d’u portu de Vada Sabatia, l’îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int’u V sécculu a l’è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l’è a stu perìudu ch’â tradisiùn a fà remuntä l’arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l’îzua. Inturnu a l’arivu de S. Eugeniu insce l’îzua, ricurdiemu ch’a existe ’na bèlla lezenda ch’a l’ha cumme prutagunista a nostra izuetta. U se cunta ch’a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p’â sö fede religiuza, u s’è musträ u̇n angiou ch’u gh’ha fètu truvä ’na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc’ou scöggiu, nu ciü grossu de ’n’izuetta, quellu u s’è stacä da-a tèrafèrma, u l’ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s’è fèrmä sulu quandu u l’è rivä davanti a Berzezzi. Cu’a barchetta han vôgä fina a riva e lì ’nt’e stu trètu de costa han cumensä a predicä a religiùn de Cristu, faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l’è partìu p’â Córsega, mentre Eugeniu u s’è stabilìu insce l’îzua duv’u l’ha fètu custruì ’na gexa e u gh’è restä finch’u l’è mortu. Int’u 992<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de S. Eugeniu scistêmä int’a gexa existente insce l’îzua, u l’ha fètu custruì ’n’abasìa afidàndula a ’n gruppu de fratti pruvenienti da l’abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l’abasìa vegnan asegnè divèrse réndite ’nsc’â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l’ecunumìa d’u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, Spôtùrnu e l’ Âtä.<ref name=":0" /> U 31 de märsu d’u 1162 u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s’è fermä insce l’îzua. U l’ea u sabbu primma d’a duménega d’e Pärme e a càuza de ’na buriäna, ch’a inpediva de repigiä u viaggiu, u l’ha celebrä a Pasqua cu’i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu. A növa gexa, legä questa vòtta a-u munasté dedicä a-u sàntu a vegne fundä da di ''muneghi sénubìi'' questa a vegne ducumentä pé a primma vòtta u 3 de [[Marso|märsu]] de l'annu [[992]] quande u véscuvu de [[Sann-a]], ''Bernardo,'' u dòtta u sénobiu dunandulu ai muneghi de l'abassìa de Lerìn, de rinpèttu a [[Cannes]], inte l'udièrna ''Còsta Azùrra, a-a fìn de custudì i rèsti d'u sàntu e pé custruì u munasté vixin a-a gexa.'' a-u növu sénobiu sun atribuìe l'îzua e ascì l'antigu feudu de Berzezzi, cun e rendite culeghè, assemme a-a zona de [[L'Atè]], a gexa d'a parocchia de sant'Eugeniu, de lungu int'u mèximu paìze, a gexa de Sant'Ermete int'a fraçiùn d'u cumün de Vuè, ch'u ghe dà u numme, e u munasté de San Spirtu in [[Zinöa]] a Sann-a.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int’u 1238 u pappa Grigö IX u l’ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l’annu doppu Nôi a l’è stèta elevä a vescuvädu e int’u 1245, cun bulla papäle, a l’è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l’ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a ’n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh’ha asegnä ascì l’abasìa de S. Eugeniu cu’u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L’acorpamentu puremmu dì ch’u dà inissiu a-a crizi d’e l’abasìa ’nsce l’îzua e sètte anni ciü tärdi, int’u [[1252]], e relìquje stesse de S. Eugeniu sajàn traslè da l’abasìa int’a catedräle de S. Paragoriu a Nôi. Int’u [[1336]] u se tröva traccia de ’n sulu fratte ’nsce l’îzua. Dex’anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh’han ciü nutissie de prezense insce l’îzua e da alùa u l’ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu’u prugresivu degraddu de l’abasìa. E ruvine d’a primma gexa paleucristiäna e de l’abasìa se pöan vedde ancùn a giurnä d’ancö. === Növi prupriétàri e rexidénsa privä === Int’u cursu d’i sécculi l’îzua a l’ha avüu diferenti pruprietäi, ün di ciü inpurtanti u l’è stètu Alessandro Millelire Albini, int’i primmi anni d’u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l’intèrnu de l’aministrasiùn de l’[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l’izuetta a l’è diventä prupietè d’u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d’a capeletta, ch’a se vedde da l’Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int’u [[1956]] Serventi u l’ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d’u cunplessu de Ture d’u Mä, che vurendu publicizä e valurizä l’îzua, int’u 1958 u l’ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli ’na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc’â punta vèrsu [[Spôtùrnu]]. L’ópera, u̇n sunóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l’è stèta realizä cunpletamente int’u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sunóu de clarinettu u nu l’è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciammä ’na cravetta ch’a se tröva insc’ou briccu de frunte a l’îzua vixìn a Ture d’Èa. E in efètti u gh’è ’na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d’Èa int’u stessu annu e oua custudìa int’u giardìn pübblicu d’u cunplessu abitativu custruìu int’i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sunóu de clarinettu insce l’îzua u l’è stètu abatüu da ’na maregiä a-a fin de otubre d’u [[2018]]. Ancö l’îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de Spôtùrnu che int’u 2018 a l’ha stipulä ’n acordu cun l’Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch’u prevedde u cumudätu d’üzu de l’îzua pe vint’anni. == Ativitè sut'ègua == Int’e vixinanse de l’îzua e int’i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l’imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l’[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d’a quäle i fan pärte ascì d’i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l’è ’n puntu de imèrsciùn int’u fiancu sud-ovest de l’îzua. U l’è custituìu da ’na mu̇àggia ruciuza ch’a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l’è u̇n’ätra lucalitè de imèrsciùn ’nsc’ou lätu sud-est de l’îzua, cun ’na pendensa ciü duçe d’u Canalùn e ’na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugie de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d’a Franä e u prezenta ’na prufunditè meddia ch’a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Galerìa de immagini == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a vìa Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|Lîzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi in te 'n quàddru d'u pìtu E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a maina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramùntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntòju de l'îzua e a vixìna Punta Predani Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a rivéa vèrsu Zena </gallery> == Nòtte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] hmyonl7d27tx7hmtj2w9zbbehq59sd9 270289 270279 2026-06-04T16:51:02Z Arbenganese 12552 rev 270289 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa lìgure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berezzi'','' a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l’îzua i gh’han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l’îzua a l’è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l’annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d’ancö a situasiùn de l’îzua a nu l’è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l’è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde ’nsc’ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d’u terén e ’nsc’â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d’u [[1907]], u s’è puŝĉiüu cunstatä ch’ê varietè biulógiche han subìu d’e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l’îzua ghe sun i seĝn̂i d’i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Ligüri antighi]], de epuca pre-rumàna antighi de épuca pre-rumäna. Insc’â sumitè se trovan i rèsti de ’na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch’a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de ’na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce ’n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de ’na gexa d’u V-VI sécculu ch’â tradisiùn a fà risalì a-u perìudu de permanensa insce l’îzua de Sant’Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l’ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l’ha pigiä u numme de Îzua de Sant’Eugeniu. Cu’u pasä d’u tenpu a l’è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu’u numme che poi u s’è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc’â sö sumitè, a l’intèrnu de ’na spece de piatafurma trianguläre,’nsc’â superficce ireguläre d’u scöggiu, u l’è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu’u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l’îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l’è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch’u l’aveiva grande inpurtansa segge int’i tràffeghi marìttimi che int’i scangi cumèrciäli terèstri. sta puscibilitè a pà cunfermä da-i rèsti de ina tùre réunda, da-a magiurànsa d'i studiùxi interpretä cumme in genere cumme fètu de segnalaçiùn pé u paize da vixin.<ref name=":0" />Insce-i rèsti d’u turiùn rumänu, int’u Mediuevu, a l’è stèta custruìa ’na ture a bäze quadräta cu’i läti de çirca 4 metri. A ture a l’è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a Ture d’Èa custruìa ’nsc’â tèrafèrma, surva ’n sperùn ruciuzu de frunte a l’îzua, inte ’n scistêma de avistamentu e difeiza d’a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu’u declìn d’u portu de Vada Sabatia, l’îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int’u V sécculu a l’è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l’è a stu perìudu ch’â tradisiùn a fà remuntä l’arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l’îzua. Inturnu a l’arivu de S. Eugeniu insce l’îzua, ricurdiemu ch’a existe ’na bèlla lezenda ch’a l’ha cumme prutagunista a nostra izuetta. U se cunta ch’a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p’â sö fede religiuza, u s’è musträ u̇n angiou ch’u gh’ha fètu truvä ’na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc’ou scöggiu, nu ciü grossu de ’n’izuetta, quellu u s’è stacä da-a tèrafèrma, u l’ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s’è fèrmä sulu quandu u l’è rivä davanti a Berzezzi. Cu’a barchetta han vôgä fina a riva e lì ’nt’e stu trètu de costa han cumensä a predicä a religiùn de Cristu, faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l’è partìu p’â Córsega, mentre Eugeniu u s’è stabilìu insce l’îzua duv’u l’ha fètu custruì ’na gexa e u gh’è restä finch’u l’è mortu. Int’u 992<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de S. Eugeniu scistêmä int’a gexa existente insce l’îzua, u l’ha fètu custruì ’n’abasìa afidàndula a ’n gruppu de fratti pruvenienti da l’abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l’abasìa vegnan asegnè divèrse réndite ’nsc’â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l’ecunumìa d’u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, Spôtùrnu e l’ Âtä.<ref name=":0" /> U 31 de märsu d’u 1162 u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s’è fermä insce l’îzua. U l’ea u sabbu primma d’a duménega d’e Pärme e a càuza de ’na buriäna, ch’a inpediva de repigiä u viaggiu, u l’ha celebrä a Pasqua cu’i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu. A növa gexa, legä questa vòtta a-u munasté dedicä a-u sàntu a vegne fundä da di ''muneghi sénubìi'' questa a vegne ducumentä pé a primma vòtta u 3 de [[Marso|märsu]] de l'annu [[992]] quande u véscuvu de [[Sann-a]], ''Bernardo,'' u dòtta u sénobiu dunandulu ai muneghi de l'abassìa de Lerìn, de rinpèttu a [[Cannes]], inte l'udièrna ''Còsta Azùrra, a-a fìn de custudì i rèsti d'u sàntu e pé custruì u munasté vixin a-a gexa.'' a-u növu sénobiu sun atribuìe l'îzua e ascì l'antigu feudu de Berzezzi, cun e rendite culeghè, assemme a-a zona de [[L'Atè]], a gexa d'a parocchia de sant'Eugeniu, de lungu int'u mèximu paìze, a gexa de Sant'Ermete int'a fraçiùn d'u cumün de Vuè, ch'u ghe dà u numme, e u munasté de San Spirtu in [[Zinöa]] a Sann-a.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int’u 1238 u pappa Grigö IX u l’ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l’annu doppu Nôi a l’è stèta elevä a vescuvädu e int’u 1245, cun bulla papäle, a l’è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l’ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a ’n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh’ha asegnä ascì l’abasìa de S. Eugeniu cu’u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L’acorpamentu puremmu dì ch’u dà inissiu a-a crizi d’e l’abasìa ’nsce l’îzua e sètte anni ciü tärdi, int’u [[1252]], e relìquje stesse de S. Eugeniu sajàn traslè da l’abasìa int’a catedräle de S. Paragoriu a Nôi. Int’u [[1336]] u se tröva traccia de ’n sulu fratte ’nsce l’îzua. Dex’anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh’han ciü nutissie de prezense insce l’îzua e da alùa u l’ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu’u prugresivu degraddu de l’abasìa. E ruvine d’a primma gexa paleucristiäna e de l’abasìa se pöan vedde ancùn a giurnä d’ancö. === Növi prupriétàri e rexidénsa privä === Int’u cursu d’i sécculi l’îzua a l’ha avüu diferenti pruprietäi, ün di ciü inpurtanti u l’è stètu Alessandro Millelire Albini, int’i primmi anni d’u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l’intèrnu de l’aministrasiùn de l’[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l’izuetta a l’è diventä prupietè d’u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d’a capeletta, ch’a se vedde da l’Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int’u [[1956]] Serventi u l’ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d’u cunplessu de Ture d’u Mä, che vurendu publicizä e valurizä l’îzua, int’u 1958 u l’ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli ’na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc’â punta vèrsu [[Spôtùrnu]]. L’ópera, u̇n sunóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l’è stèta realizä cunpletamente int’u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sunóu de clarinettu u nu l’è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciammä ’na cravetta ch’a se tröva insc’ou briccu de frunte a l’îzua vixìn a Ture d’Èa. E in efètti u gh’è ’na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d’Èa int’u stessu annu e oua custudìa int’u giardìn pübblicu d’u cunplessu abitativu custruìu int’i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sunóu de clarinettu insce l’îzua u l’è stètu abatüu da ’na maregiä a-a fin de otubre d’u [[2018]]. Ancö l’îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de Spôtùrnu che int’u 2018 a l’ha stipulä ’n acordu cun l’Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch’u prevedde u cumudätu d’üzu de l’îzua pe vint’anni. == Ativitè sut'ègua == Int’e vixinanse de l’îzua e int’i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l’imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l’[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d’a quäle i fan pärte ascì d’i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l’è ’n puntu de imèrsciùn int’u fiancu sud-ovest de l’îzua. U l’è custituìu da ’na mu̇àggia ruciuza ch’a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l’è u̇n’ätra lucalitè de imèrsciùn ’nsc’ou lätu sud-est de l’îzua, cun ’na pendensa ciü duçe d’u Canalùn e ’na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugie de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d’a Franä e u prezenta ’na prufunditè meddia ch’a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Galerìa de immagini == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a vìa Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|Lîzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi in te 'n quàddru d'u pìtu E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a maina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramùntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntòju de l'îzua e a vixìna Punta Predani Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a rivéa vèrsu Zena </gallery> == Nòtte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] k2rurla0w7qgrhwp1fz2u890oi8s8vg 270292 270289 2026-06-04T16:53:33Z Arbenganese 12552 /* L'abasìa de Sant'Eugeniu */ rev 270292 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File: Isola di Bergeggi panoramica.JPG|thumb|L'îzua de Berzezzi]] L''''Îzua''' '''de Berzezzi'''{{#tag:ref|o ascì ''de Sant'Eugeniu'', ''îzoa de Berzezzi'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Insula Liguriae'' in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]|group=n.}} (''Isola di Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'n îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa lìgure d'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]], de frunte a-u cumüne de [[Berzezzi]] int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografia e anbiente == {{Màppa de localizaçión|IT-LIG |mark = |cat_fuorimappa = |noerr = |AlternativeMap = Relief_map_of_Italien_Ligurien.png |relief = |max_height = |width = |float = center |caption = L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria |border = |link = |marksize = 8 |long = 8.444661 |label = Îzua de Sant'Eugeniu |lat = 44.234392 |longitùdineEW = E |longitùdineSegóndi = 42.5 |longitùdinePrìmmi = 26 |longitùdineGràddi = 8 |latitùdineNS = N |latitùdineSegóndi = 3 |latitùdinePrìmmi = 14 |latitùdineGràddi = 44 |background = |position = right |label_size = 90 |sinottico = }} L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berezzi'','' a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu [[A Parmàia|a Palmaria]], [[Ìsua Gainâa|a Galinära]] e l'îzua d'u Tin.<ref name="Parks">{{Çitta web|url=http://www.parks.it/riserva.bergeggi/pun.html#Bergeggi|tìtolo=''Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi'', pòsti de interèsse|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|Vixùn de l'îzua]] L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u ''Limonium cordatum'', a ''Campanula sabatia'' e l'''Euphorbia dendroides''. Ascì i fundäli in gìu a l’îzua i gh’han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu. Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l’îzua a l’è cunsciderä [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|Àrea Marina Prutètta]] da l’annu [[2007]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.gev.bologna.it/leggi/L.%20394-1991%20Aree%20protette.pdf|tìtolo=''Art. n.36 Lezze n.394/1991''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.minambiente.it/index.php?id_sezione=2612|tìtolo=''Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007)''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-01}}</ref> A-a giurnä d’ancö a situasiùn de l’îzua a nu l’è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l’è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde ’nsc’ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d’u terén e ’nsc’â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d’u [[1907]], u s’è puŝĉiüu cunstatä ch’ê varietè biulógiche han subìu d’e pèrdite cunsciderévuli. == Stoja == [[File:Isola di Bergeggi - panoramio (1).jpg|thumb|L'îzua de Berzezzi vista da punente]] Insce l’îzua ghe sun i seĝn̂i d’i primmi insediamenti de [[Liguri Antighi|Ligüri antighi]], de epuca pre-rumàna antighi de épuca pre-rumäna. Insc’â sumitè se trovan i rèsti de ’na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch’a risäle a-u [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], custruìa surva e ruvine de ’na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna. Insce ’n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de ’na gexa d’u V-VI sécculu ch’â tradisiùn a fà risalì a-u perìudu de permanensa insce l’îzua de Sant’Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l’ea ciamä ''Insula Liguriae<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Paolo de Vingo|tìtolo=Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu|ànno=2011|editô=|çitæ=[[Bologna]]|léngoa=IT|ISBN=978-88-904294-5-3}}</ref>'', da alùa a l’ha pigiä u numme de Îzua de Sant’Eugeniu. Cu’u pasä d’u tenpu a l’è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu’u numme che poi u s’è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=http://www.centrodocumentazionepierodelfinopesce.it/le%20rappresentazioni.html|tìtolo=''E tràmme e e rapresentasiùi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> === Turi === [[File:Bergeggi island.jpg|thumb|Vixùn aerea de l'îzua]] In épuca rumäna, insc’â sö sumitè, a l’intèrnu de ’na spece de piatafurma trianguläre,’nsc’â superficce ireguläre d’u scöggiu, u l’è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu’u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l’îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l’è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia<ref name=":0" />, ch’u l’aveiva grande inpurtansa segge int’i tràffeghi marìttimi che int’i scangi cumèrciäli terèstri. sta puscibilitè a pà cunfermä da-i rèsti de ina tùre réunda, da-a magiurànsa d'i studiùxi interpretä cumme in genere cumme fètu de segnalaçiùn pé u paize da vixin.<ref name=":0" />Insce-i rèsti d’u turiùn rumänu, int’u Mediuevu, a l’è stèta custruìa ’na ture a bäze quadräta cu’i läti de çirca 4 metri. A ture a l’è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a Ture d’Èa custruìa ’nsc’â tèrafèrma, surva ’n sperùn ruciuzu de frunte a l’îzua, inte ’n scistêma de avistamentu e difeiza d’a faŝĉia custêa.<ref name=":0" /> === L'abasìa de Sant'Eugeniu === Cu’u declìn d’u portu de Vada Sabatia, l’îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int’u V sécculu a l’è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l’è a stu perìudu ch’â tradisiùn a fà remuntä l’arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l’îzua. Inturnu a l’arivu de Sant'Eugeniu insce l’îzua, ricurdiemu ch’a existe ’na bèlla lezenda ch’a l’ha cumme prutagunista a nostra izuetta. U se cunta ch’a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p’â sö fede religiuza, u s’è musträ u̇n angiou ch’u gh’ha fètu truvä ’na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc’ou scöggiu, nu ciü grossu de ’n’izuetta, quellu u s’è stacä da-a tèrafèrma, u l’ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s’è fèrmä sulu quandu u l’è rivä davanti a Berzezzi. Cu’a barchetta han vôgä fina a riva e lì ’nt’e stu trètu de costa han cumensä a predicä a religiùn de Cristu, faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l’è partìu p’â Córsega, mentre Eugeniu u s’è stabilìu insce l’îzua duv’u l’ha fètu custruì ’na gexa e u gh’è restä finch’u l’è mortu. Int’u 992<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandra Frondoni|tìtolo=San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo|url=https://books.google.it/books?id=qjmaDwAAQBAJ|ànno=2018|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|p=350 - Monastero di Bergeggi|ISBN=88-78-14805-9}}</ref><ref>A. Frondoni, ''Isola di Bergeggi'', in AA.VV., ''Archeologia in Liguria'', vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.</ref> u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de Sant'Eugeniu scistêmä int’a gexa existente insce l’îzua, u l’ha fètu custruì ’n’abasìa afidàndula a ’n gruppu de fratti pruvenienti da l’abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l’abasìa vegnan asegnè divèrse réndite ’nsc’â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l’ecunumìa d’u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, Spôtùrnu e l’ Âtä.<ref name=":0" /> U 31 de märsu d’u 1162 u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s’è fermä insce l’îzua. U l’ea u sabbu primma d’a duménega d’e Pärme e a càuza de ’na buriäna, ch’a inpediva de repigiä u viaggiu, u l’ha celebrä a Pasqua cu’i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu. A növa gexa, legä questa vòtta a-u munasté dedicä a-u sàntu a vegne fundä da di ''muneghi sénubìi'' questa a vegne ducumentä pé a primma vòtta u 3 de [[Marso|märsu]] de l'annu [[992]] quande u véscuvu de [[Sann-a]], ''Bernardo,'' u dòtta u sénobiu dunandulu ai muneghi de l'abassìa de Lerìn, de rinpèttu a [[Cannes]], inte l'udièrna Còsta Azùrra, a-a fìn de custudì i rèsti d'u sàntu e pé custruì u munasté vixin a-a gexa''.'' A-u növu sénobiu sun atribuìe l'îzua e ascì l'antigu feudu de Berzezzi, cun e rendite culeghè, assemme a-a zona de [[L'Atè]], a gexa d'a parocchia de sant'Eugeniu, de lungu int'u mèximu paìze, a gexa de Sant'Ermete int'a fraçiùn d'u cumün de Vuè, ch'u ghe dà u numme, e u munasté de San Spirtu in [[Zinöa]] a Sann-a.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.archaeoastronomy.it/orientamenti_caprione_bergeggi.htm|tìtolo=Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV)|outô=Vittorio Bonòra et al.|léngoa=IT|vìxita=2021-05-03}}</ref> Int’u 1238 u pappa Grigö IX u l’ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l’annu doppu Nôi a l’è stèta elevä a vescuvädu e int’u 1245, cun bulla papäle, a l’è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l’ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a ’n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh’ha asegnä ascì l’abasìa de S. Eugeniu cu’u sö patrimoĝn̂u.[[File:Isola di Bergeggi - panoramio.jpg|thumb|L'îzua vista da Nôi]] L’acorpamentu puremmu dì ch’u dà inissiu a-a crizi d’e l’abasìa ’nsce l’îzua e sètte anni ciü tärdi, int’u [[1252]], e relìquje stesse de S. Eugeniu sajàn traslè da l’abasìa int’a catedräle de San Paragoriu a Nôi. Int’u [[1336]] u se tröva traccia de ’n sulu fratte ’nsce l’îzua. Dex’anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh’han ciü nutissie de prezense insce l’îzua e da alùa u l’ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu’u prugresivu degraddu de l’abasìa. E ruvine d’a primma gexa paleucristiäna e de l’abasìa se pöan vedde ancùn a giurnä d’ancö. === Növi prupriétàri e rexidénsa privä === Int’u cursu d’i sécculi l’îzua a l’ha avüu diferenti pruprietäi, ün di ciü inpurtanti u l’è stètu Alessandro Millelire Albini, int’i primmi anni d’u [[XX secolo|XX sécculu]], avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l’intèrnu de l’aministrasiùn de l’[[Ansaldo]] a [[Zena]]. A-a fin di anni quaranta l’izuetta a l’è diventä prupietè d’u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d’a capeletta, ch’a se vedde da l’Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int’u [[1956]] Serventi u l’ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d’u cunplessu de Ture d’u Mä, che vurendu publicizä e valurizä l’îzua, int’u 1958 u l’ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli ’na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc’â punta vèrsu [[Spôtùrnu]]. L’ópera, u̇n sunóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l’è stèta realizä cunpletamente int’u curtì de cà a Zena. Segundu a lezenda u sunóu de clarinettu u nu l’è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciammä ’na cravetta ch’a se tröva insc’ou briccu de frunte a l’îzua vixìn a Ture d’Èa. E in efètti u gh’è ’na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d’Èa int’u stessu annu e oua custudìa int’u giardìn pübblicu d’u cunplessu abitativu custruìu int’i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä. Mentre u sunóu de clarinettu insce l’îzua u l’è stètu abatüu da ’na maregiä a-a fin de otubre d’u [[2018]]. Ancö l’îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de Spôtùrnu che int’u 2018 a l’ha stipulä ’n acordu cun l’Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch’u prevedde u cumudätu d’üzu de l’îzua pe vint’anni. == Ativitè sut'ègua == Int’e vixinanse de l’îzua e int’i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l’imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l’[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"|AMP (Àrea Marina Prutètta)]] e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d’a quäle i fan pärte ascì d’i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20060509012609/http://www.bergeggidiving.it/isola.htm|tìtolo=''Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi''|léngoa=IT|vìxita=2021-05-02}}</ref> ==== U Piferäju ==== U piferäju u l’è ’n puntu de imèrsciùn int’u fiancu sud-ovest de l’îzua. U l’è custituìu da ’na mu̇àggia ruciuza ch’a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti. ==== A Franä ==== A Franä a l’è u̇n’ätra lucalitè de imèrsciùn ’nsc’ou lätu sud-est de l’îzua, cun ’na pendensa ciü duçe d’u Canalùn e ’na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugie de peŝĉi. ==== U Canalùn ==== U Canalùn u se tröva a levante d’a Franä e u prezenta ’na prufunditè meddia ch’a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi. == Galerìa de immagini == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Isola di Bergeggi.jpg|L'îzua vista da-a vìa Aurelia Immaggine:Isola di Bergeggi - panoramio (2).jpg|Lîzua miä da Nôi Immaggine:Eugen Bracht - Isola di Bergeggi (1893).jpg|L'îzua de Berzezzi in te 'n quàddru d'u pìtu E.Bracht d'u 1893 Immaggine:Bergeggi Panorama from Via Romana.jpg|L'îzua asemme a-a maina da-a ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:L'isola di Bergeggi al tramonto.jpg|L'îzua a-u tramùntu Immaggine:Isola di Bergeggi SV - panoramio.jpg|U prumuntòju de l'îzua e a vixìna Punta Predani Immaggine:Mar Ligure, Noli, Spotorno, Bergeggi, isola di Bergeggi e costa di Ponente verso Genova visti dal Sentiero del Pellegrino - Noli.jpg|L'îzua e a rivéa vèrsu Zena </gallery> == Nòtte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> ==Ätri prugètti== {{Interprogetto}} == Ligàmmi de föa == * {{Çitta web|url=https://lizua.altervista.org/4-fascicolo-lettere-g-h-i/lizua/|tìtolo=L'Îzua de Berzezzi|outô=L'Îzua|léngoa=LIJ|vìxita=2024-03-09}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]] [[Categorîa:Îzoe]] 6qbhlnmaqkiqfg2imkors7l5sti2lu8 Template:Demografia/Sêrvu 10 29473 270403 247877 2026-06-04T21:40:19Z N.Longo 12052 dim 270403 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censî<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultâu ai 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1500 |passo1 = 250 |passo2 = 50 |a1 = 1861|p1 = 951 |a2 = 1871|p2 = 932 |a3 = 1881|p3 = 954 |a4 = 1901|p4 = 849 |a5 = 1911|p5 = 848 |a6 = 1921|p6 = 745 |a7 = 1931|p7 = 769 |a8 = 1936|p8 = 773 |a9 = 1951|p9 = 866 |a10 = 1961|p10 = 1106 |a11 = 1971|p11 = 1303 |a12 = 1981|p12 = 1283 |a13 = 1991|p13 = 1258 |a14 = 2001|p14 = 1195 |a15 = 2011|p15 = 1128 |a16 = 2021|p16 = 1118 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Sêrvu]]</noinclude> 8oh8ucxxe8fvijop16yb73uudqhhham Utente:Michæ.152 2 31538 270275 269995 2026-06-04T13:15:43Z Michæ.152 13747 /* Ligùria */ 270275 wikitext text/x-wiki {{Çitaçión|''O ténpo o pàssa e-a mòrte a vén,<br> biâti quélli ch'àn fæto do bén.''}} Me ciàmo Michele (Michelìn), són nasciûo a Zêna e ò pasòu i prìmmi doî ànni da mæ vìtta a Pêgi, ma òua staggo a Cornigén co-a mæ famìggia. Me són diplomòu a-o licêo scientìfico Enrico Fermi de Sàn Pê d'Ænn-a e a-o moménto són derê a studiâ Odontoiatrîa a l'Universcitæ de Zêna. Insémme a-o mæ percórso di stùddi scentìfichi, ò maturòu ànche ‘na fòrte pasción pe-e disciplìnn-e umanìstiche, ch'a m'à sponciòu a interesâme sôviatùtto de filosofîa e de letiatûa clàscica grêga e latìnn-a. Óltre a-a letûa, dónca, me piâxe ànche pasâ o mæ ténpo lìbero inta natûa, de spésso in biciclétta in scê artûe de Zêna ò a caminâ pe sentê in scî mónti. O mæ mesiâo o l'é de Pra, dónde l'é cresciûo mæ poæ ascì, ma l'é stæto de lóngo ræo sentî parlâ zenéize in famìggia, cómme òrmâi o càpita in tànti câxi. A ògni mòddo a mæ pasción pe-a letiatûa a m'à permìsso de megioâ o mæ zenéize co-a letûa di seu gréndi scritoî, sôviatùtto do Martin Piaggio e do Federico Gazzo. Cosci ò deçîzo de inparâ a adêuviâ a grafîa ofiçiâ pe fornî a mæ contribuçión, picìnn-a e inperfètta, inta trasmisción de ‘na tradiçión inportànte, ch'a pâ fâ de lóngo ciù fadîga a sorvevîve a-e generaçioìn. Ingenoaménte credûo coruçión de ‘na ciù viâxa léngoa italiànn-a, de spésso into pasòu o patrimònio di dialètti o l'é stæto dæto pe segûo e ànsi conscideròu inbaràsso pe superâ ‘n pasòu aretròu: sôlo inti ùrtimi ténpi émmo però acapîo che sti parlæ, dîti ciù precizaménte léngoe regionâli, són in veitæ ‘na manifestaçión ch'a l’aciànta e réixe inte ‘n’antighìscima tradiçión, paralélla a-a nòstra comùn identitæ italiànn-a. Sto tàggio da stöia, cómme di âtri, o l'é però restòu ciufîto cómme ‘na mutilaçión da nòstra ereditæ, che ne peu inpedî d'acapî e raxioìn profónde pe-e quæ sémmo quélli che sémmo. Pe quésto mi créddo che, inte ‘na soçietæ che pe divèrsci açidénti a l'é sénpre ciù invexendâ, omologâ, alienâ, a coscénsa do pòsto dónde vivémmo ne permétte de descrovî e avardâ a nòstra identitæ umâna: l'é cosci chi-â “cûa pe-a cultûa” a divégne alôa ‘na mêxìnn-a pe-a persónn-a, da quæ ànche quélli che vegniân aprêuvo a niâtri àn drîto de gödî. Do rèsto, cómme o dîva o George Steiner, fòscia davéi “quànde ‘na léngoa a mêue, un mòddo de inténde o móndo, un mòddo de amiâ o móndo o mêue insémme a lê”. == E pàgine ch'ò creòu == === [[File:Natural science.png|30px|border]] Scénsa === ;[[Energîa]] ;[[Çélola]]'' ;:''[[DNA]]'' ;:''[[Mitocóndrio]]'' ;:''[[Proteìnn-a]]'' ;:''[[Traduçión (biologîa)]]'' ;:''[["Dògma" çentrâle da biologîa molecolâ|"Dògma" çentrâle da biologîa molecolâre]]'' ;[[Cheu]] ;[[Sàngoe]] ;[[Moutîa]] ;:''[[Càncou]]'' === [[File:Icon History.svg|30px|border]] Stöia === ;[[Preistöia]] ;::''[[Fêugo]]'' ;::''[[Metàllo]]'' ;:''[[Etæ do Brónzo]]'' ;[[Scritûa]] ;::''[[Arfabêto latìn]]'' ;[[Viturii]] ;[[Prîa Scrîta]] ;[[Prîa de Issel]] ;[[Prîa do Dolmen]] ;[[Baigus]] ;[[Penn]] ;[[Fascîximo]] === [[File:Books Lypynsky icon.png|30px|border]] Letiatûa: outoî e êuvie === ;[[Letiatûa]] ;[[Omero]] ;:''[[Odissea]]'' ;:''[[Iliade (Omero)|Iliade]]'' ;[[Eraclito]] ;[[Alcmàn]] ;[[Mimnermo|Mimermo]] ;[[Solón]] ;[[Lucréçio]] ;[[Publio Virgilio Maron|Virgìlio]] ;:''[[Enéide]]'' ;[[Freirîgo Gàzzo|Federîco Gàzzo]] ;[[Gioanìn Cazàssa]] ;:''[[A sanfornia zeneize]]'' ;[[Culoumbu Gajòun]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]] === [[File:P philosophy.svg|30px|border]] Filozofîa, coltûa e religión === ;[[Coltûa]] ;[[Soçiêtæ]] ;[[Lengoàggio]] ;[[Léngoa]] ;[[Veitæ]] ;[[Sàn Pê]] ;[[Sàn Pòulo]] === [[File:Flag map of Liguria.svg|30px|border]] Ligùria === ;[[Cornigén]] ;:''[[Schéuggio do Gabàia]]'' ;:''[[Pónte de Cornigén]]'' ;:''[[Madonétta de Cornigén]]'' ;[[Pra]] ;[[Ôtri]] ;[[Mónte Béigoa]] ;[[Nìccio do Brìcco do Broxìn]] ;[[Sànpa do Diâo]] ;[[Bacan|Bacàn]] ;[[Colònna infâme de Ciasétta Caviglia]] ;[[Baxìlica de Nòstra Scignóra Asónta]] ;[[Ligüre d'l'Ultrezuvu d'Punainte]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]] ;:''[[Dialetu uaröxiu]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]]'' ;[[Gexia d'Noštřa Scignuřa Asounta (Uô)]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]] {{Babel|it|en-4|lij-3|lat-3}} m24aqm406fjo953rwyhut2binyzzq0x Template:Demografia/Valebona 10 31897 270371 256740 2026-06-04T20:41:40Z N.Longo 12052 dim 270371 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censii<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1500 |passo1 = 250 |passo2 = 50 |a1 = 1861|p1 = 855 |a2 = 1871|p2 = 846 |a3 = 1881|p3 = 1000 |a4 = 1901|p4 = 774 |a5 = 1911|p5 = 787 |a6 = 1921|p6 = 776 |a7 = 1931|p7 = 718 |a8 = 1936|p8 = 734 |a9 = 1951|p9 = 712 |a10 = 1961|p10 = 754 |a11 = 1971|p11 = 769 |a12 = 1981|p12 = 801 |a13 = 1991|p13 = 929 |a14 = 2001|p14 = 1087 |a15 = 2011|p15 = 1332 |a16 = 2021|p16 = 1257 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Valebona]]</noinclude> k1iloxoeaaop0xx7ycsge4db1irc11f Gioanìn Cazàssa 0 32284 270355 268191 2026-06-04T20:14:00Z Michæ.152 13747 Coreçioìn 270355 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} '''Gioanìn''' (ò ''Zâne'') '''Cazàssa''' ([[Zêna]], [[1813]] - [[1882]]) o l’é stæto ‘n [[poêta]] zenéize, [[outô]] do ciù famôzo diçionâio zenéize, sciortîo inte dôe ediçioìn, e de ‘na gramàtica zenéize ascì restâ inédita<ref>Lusciandro Guason, [https://conseggio-ligure.org/antologia/gioane-casassa/ Gioane Casassa]</ref>. == Vìtta == O Gioanìn Cazàssa o l’êa nasciûo a [[Zêna]] do [[1813]]. A-o prinçìpio o s’é afermòu cómme poêta in dialétto, do grùppo ch’o s’êa formòu in gîo a-o [[Martin Piaggio|Martìn Piàggio]]. Da-o pónto de vìsta de convinçioìn polìtiche, però, o Cazàssa o l’é stæto, a-o contrâio do Piàggio, un liberâle asciamòu, scìmile inte idêe a-o [[Luigi Pedevilla|Loîgi Pedevìlla]]. Do [[1841]] o s’incóntra a Zêna con l’abòu [[Gioxeppe Oivê|Giöxèppe Oivê]] e insémme deçìddan de unî i seu sfòrsi pe desténde o prìmmo vocabolâio zenéize-italiàn. Con tùtta probabilitæ o Cazàssa o l’êa vegnûo a conósce o ''Vocabolarietto Domestico'' de l’abòu (pöi pubricòu do 1841), da dónde o l’avéiva avûo l’idêa de prodûe ‘n ciù àncio vocabolâio do dialétto. A tùtti i mòddi, o mæximo ànno, o Cazàssa o scrîve ‘na létia a l’Oivê pe troncâ sto ligàmme de colaboraçión. Da seu vìtta s'à pöche âtre notìçie, se no che, za pröto da stanpàia Pagàn, inte l'ànno [[1851]] o pìggia pàrte a ‘na proçedûa de seleçión pe vegnî colaboratô de l’archivìsta cìvico, ma sénsa sucèsso<ref>Stefano Giardini: [https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/5e8c2948172f5c5e0abcd9e8f49f6f79/a077beb80666e7c3b9588dbd2f8d23f6.pdf Archivisti a Genova nel secolo XIX: repertorio bio-bibliografico]</ref>. Gioanìn Cazassa o l’é mòrto do [[1882]]. == Grafîa == Ànche o Cazàssa o l’à çercòu de métte órdine inte l’inbròggio da [[Grafîe liguri|grafîa do zenéize]], operaçión ch’a l’é ariêscîa sôlo che in pàrte e-a l'à lasciòu ‘n mùggio de dubiànse e inçertésse. A propòxito, s’aregòrda o ''Trattato d’ortografia genovese'', sàiva a dî de nòtte de gramàtica zenéize premìsse a ‘n’ediçión de poêxîe do Piàggio<ref>Poesie di Martino Piaggio, terza edizione, accresciuta di varii componimenti poetici dello stesso autore e di un trattato d’ortografia genovese di Gio. Casaccia; Genova, Stabilimento F.lli Pagano, 1887</ref>. A propòsta d’òrtografîa do Cazàssa defæti a làscia spàçio a tànte contraietæ, ma o problêma ciù ciæo o rèsta into fòrte sfòrso d’italianizaçión, in azónta a-a costriçión de grafîe tradiçionâli de prìmma che za avéivan pigiòu quésta âia de sogeçión<ref>[http://www.zeneize.net/ziardua/magister/casaccia1.html Osservazioni sulla grafia di Giovanni Casaccia]</ref>. == Êuvie == Formòu into gîo di poêti vexìn a-o [[Martin Piaggio|Martìn Piàggio]], o l’à scrîto de poêxîe zenéixi in sce vàrri argoménti, da-o tón còmico ma ponzénte ascì. Ste conpoxiçioìn êan stæte pubricæ in scî ''Lunâi do Sciô Regìnn-a'' e pöi êan vegnûe a-a lûxe arecanpæ inte ‘n librétto de 92 pàgine, co-o tìtolo ''[[A sanfornia zeneize]]'' ([[1852]] e [[1863]]), ch’o l’é vegnûo avoxòu e o l’à arecugéito e scinpatîe di çitadìn zenéixi. De là di tèsti avertaménte polìtichi e polémichi, ghe s’atrêuva de “vixoìn” ascì, un espendiénte leterâio che inta tradiçión zenéize o remónta scìn a-i ténpi do [[Gian Giacomo Cavalli|Cavàlli]], se no prìmma, dónde l’outô o l’imàgina d’incontrâ de persónn-e de cónto za mòrte, che l’incàregan de quàrche misción into móndo di vîvi. O pòrta avànti l’êuvia do seu méistro, o Piàggio, e o scrîve o [[Lunâio do Sciô Regìnn-a]] da-o [[1844]] a-o [[1863]] (fêua che quéllo do 1847, quànde se n’êa òcupòu o Loîgi Döia, e quéllo do 1850 dæto a-o Cristòffa Castellìn)<ref>Lusciandro Guason, [https://conseggio-ligure.org/antologia/gioane-casassa/ Gioane Casazza]</ref>. [[File:Dizionario Casaccia.jpg|thumb|A prìmma pàgina do Diçionâio do Cazàssa (1876)]] Inte l’agósto do 1841 sciòrte fêua a-o pùbrico e prìmme pàgine do ''Vocabolario genovese-italiano di Giovanni Casaccia'', cómme l’anonçiâva a [[Gazzetta di Genova|''Gazzetta di Genova'']]. A tùtti i mòddi, a conpilaçión do diçionâio a l’é stæta bén bén conpricâ e-a l’é anæta pe-e lónghe. O chinzêximo e ùrtimo fascìcolo l’é sciortîo fêua de stanpàia e o l’é stæto distriboîo a-i asoçiæ into frevâ do 1844. Gh’êa mìsso prìmma ‘na prefaçión, ch’a l’é figuâ in sciâ ''Gazzetta di Genova'', dónde o Cazàssa o domandâva scûza, o denonçiâva e inevitàbile raxoìn do retàrdio, o çitâva i schéuggi intopæ into desténde ‘n vêo vocabolâio zenéize-italiàn e o concludéiva co-e pòule aprêuvo: {{Çitaçión|''[...] Mancava un Dizionario genovese-italiano; nessuno ardì mai di sopperire a questo difetto se non io primo; per quanto ho potuto diedi opera di compilarlo con tutta la diligenza possibile; ché se non ho adeguato lo scopo, ho almeno gettata una pietra all'erezione di un vasto edifizio, e pertanto voglio sperare che dalla gentilezza dei miei Concittadini mi verrà usata discrezione, imperocché se mancarono le forze, non mancò certo il buon volere [...]''}} Sti fascìcoli stacæ són stæti pöi arecanpæ inte ‘n volùmme da-o Cazàssa dòppo a pubricaçión da segónda ediçión do ''Vocabolario Genovese-Italiano'' do Giöxèppe Oivê. Do [[1851]] l’é nasciûo coscì a prìmma ediçión do travàggio do Cazàssa, intitolòu "''Vocabolario Genovese-Italiano, compilato per la prima volta da Giovanni Casaccia"'', pubricòu a Zêna da-a stanpàia di Fræ Pagàn. Prìmma do tèsto do vocabolâio l’êa stæto mìsso ‘na dédica a-o præve [[Luigi Pedevilla|Loîgi Pedevìlla]], ‘na prefaçión e de régole de gramàtica in sciô dialétto zenéize. In pöco ténpo o Cazàssa o s’é però atrovòu òbrigòu a conpilâ, dæto che ghe l’avéivan domandòu in tànti, ‘na segónda ediçión e coscì o s’é mìsso aprêuvo a sto travàggio, ch’o l’é stæto lóngo, dûo e dificoltôzo. A ògni mòdo o l’é ariêscîo a pubricâ do [[1876]], inta stanpàia do Gaitàn Schenón, ‘na segónda ediçión do seu diçionâio, ciù grànde do dóggio e squæxi do tùtto refæta, dedicâ a-o Comm. Andrîa Poistæ<ref> Stefano Rebaudi: [http://www.zeneize.net/lescico/v_rebaudi_1930.htm Vocabolari del dialetto genovese]</ref>. == Nòtte == <references /> == Ligàmmi de fêua == * {{Çitta web|url=https://archive.org/details/dizionariogenove00casauoft|tìtolo=Dizionario Genovese-Italiano|léngoa=LIJ}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Letiatûa in lìgure}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Poêti in lìgure]] 288ta8ecqu8izei8sdb8x6e2wfpwimv Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi" 0 32724 270285 269847 2026-06-04T16:45:04Z Arbenganese 12552 rev 270285 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|L'[[Îzua de Berzezzi]]]] L''''Àrea Marina Prutètta (AMP) "Îzua de Berzezzi"''', a l'è u̇n àrea marina prutètta cunpreiza cunpletamente int'u [[Berzezzi|Cumüne de Berzezzi]], a l'ha 'na superficce de 2 Kmq, cun 'n'estensciùn ch'a và da-a faŝĉia custêa fina a-i fundäli de l'îzua. U̇n scriĝn̂u de varietè biulógiche, stoja e lezenda: 'n conu ruciuzu, ricuvèrtu da-a maccia mediterànea, fundäli de curalìgenu e praterìe de ''Posidonia oceanica'', falezie ricche de grotte e insenatüe. == Stoja == L'AMP a l'è stèta istituìa da-u [[Ministeru de l'Anbiente e d'a Tutela d'u Teritoju e d'u Mä]] int'u [[2007]] cun l'obietivu de pèrseguì a pruteçiùn anbientäle cun açiuìn de tutela e de valurizasiùn d'u patrimoĝn̂u naturalìsticu, a realizasiùn de prugrammi relativi a ativitè de edücasiùn anbientäle, divulgasiùn, munituraggiu, stüddiu e riçèrca scentìfica e a prumusiùn d'u svilüppu sustegnìbile, cun particuläre riguärdu a valurizasiùn d'e ativitè tradisiunäli, d'e cultüe lucäli, d'u turizmu ch'u rispette l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/aspetti-normativi-e-regolamenti/decreto-istitutivo/|tìtolo=Decreto istitutivo 7 maggio 2007|dæta=2007-05-07|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref> U Cumüne de Berzezzi, ente respunsàbile de l'AMP, u l'ha scèltu, da divèrsi anni, de investì int'a gestiùn integrä d'u teritoju e int'e puscibilitè de svilüppu anbientäle e sustegnìbile. A dezignasiùn 'nsc'ou teritoju d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle, de l'Àrea Marina Prutètta, d'e dùe Zone Speciäli de Cunsèrvasiùn ("Fundäli Nôi – Berzezzi" e "Îzua de Berzezzi – Punta d'i Preni"), u Scistêma de Gestiùn Anbientäle ISO 14001, l'adexùn a-a Cärta Pelagos, u ricunuscimentu de "Bandêa Blö d'e Spiagge" testimoĝn̂an u sforsu cuntinuu pe prugredì int'a qualitè anbientäle e rinfursä e pulìttiche de tutela e fruisiùn sustegnìbile d'u teritoju. == Teritoju e natüa == [[Immaggine:Grotta di Bergeggi.jpg|sinistra|miniatura|A Grotta Marina de Berzezzi]] L'[[îzua de Berzezzi]], vêu e proppiu cö de l'AMP e scîtu de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle, a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma. Quellu che ciü u culpiŝĉe i riçercatuì, cuscì cumme quelli che van sut'ègua a fä imèrsciuìn inte l'AMP, a l'è a richessa de varietè biulógiche, duvüa ascì a-e tante e divèrse tipulugìe de anbienti prezenti inte 'n trètu de costa cuscì ristreitu.   Da-e ciante piuniere d'a gariga e d'a maccia mediterànea, tìpiche d'e coste ruciuze, a-e scügee sut'ègua cuvèrte da l'aiga ''Cystoseira''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2018|2.4 Fauna e Flora, p. 24}}</ref> (ìndice de ègue pulite e pocu inquinè), da-i fundäli molli e ätri che se sun furmè atravèrsu prucèssi de sedimentasiùn a-i anbienti d'u curalìgenu, da-e praterìe de ''Posidonia oceanica'' a-i custuìn ruciuzi e a-e grotte sut'ègua.<ref>{{Çitta|AA.VV, 2018|2.5.1 La prateria di Posidonia, p.29}}</ref> Cèrnie, déntexi, ouè, spilli, curvine, sciammi de castagnöe e cardinäli, muene, scùrpine, margheritte de mä, steĵe russe e spléndidi ''nudibranchi'' sun sulu quarchedün d'i ciü caraterìstici e frequenti "abitanti" d'e ègue in gìu a l'îzua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/siti-di-immersione/|tìtolo=Siti di immersione|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref> Lungu a costa sun prezenti d'e spiagette incastunè tra e rocce e a Grotta Marina, a prinçipäle cavitè càrscica de l'àrea e scîtu de grande inpurtansa pe-i tanti repèrti rinvegnüi<ref>{{Çitta|AA.VV.,2018|2.1 Geomorfologia, p. 17}}</ref>, p'â richessa d'a pupulasiùn biulógica int'a pärte sut'ègua e p'ou stüddiu d'e variasiuìn d'i livelli d'u mä avegnüe int'e ürtime migè de anni. L'AMP Îzua de Berzezzi a l'è inurtre pärte integrante d'u [[santuäju Pelagos]], a ciü vasta zona prutètta d'u [[Mâ Mediterraneo|Mä Mediteràniu]] dedicä a-a tutela d'i mamìferi marini. U spêgiu de mä davanti a Berzezzi, p'ê caraterìstiche murfulógiche d'i fundäli e a prezensa de particuläri curenti marine, u l'è frequentä da divèrse spece de cetàcei, tursìopi e cäudöggi in particuläre. Grassie a-u climma favurévule e 'na cunfurmasiùn d'u teritoju föa da-u cumüne, l'AMP e u teritoju d'u Cumüne de Berzezzi offran a-i apasciunè de ativitè a l'äja avèrta divèrse puscibilitè de fruisiùn lungu tüttu l'ärcu de l'annu.   Da-i primmi de mazzu a-a fin de setenbre, pe tütta a lunghessa d'a nostra costa, u vegne instalä u "Senté blö", u̇n percursu stüdiä e realizä pe favurì a pràtica in següéssa d'e ativitè de fruisiùn infurmä e sustegnìbile d'u mä: 27 gavitelli, scistemè a 200 metri da-a costa e a 'na prufunditè màŝĉima de 15m, dan vitta a 'n percursu delimitä, duvve nu pöan avixinäse e inbarcaçiuìn a muture. Cun i sö 2,5 km de lunghessa, atravèrsàndu 'n'àrea de grande pregiu naturalìsticu e stóricu-culturäle, u raprezenta ün d'i ciü lunghi percursci d'u génere in tütta Italia. U̇n vêu paradizu pe-i amanti d'e ativitè a l'avèrtu lighè a-u mä. [[File:Cliff_face_Bergeggi.jpg|thumb|E rocche a piccu 'nsc'ou mä]] Int'a Zona A (rizèrva integräle) de l'AMP u nu se pö né fä u baĝn̂u e né praticä ätre ativitè che pöan ese de distürbu pe l'anbiente marìn. E ègue cèe e a grande varietè de anbienti e furme de vitta prezenti riciamman oĝn̂i annu migè de apasciunè che van sut'ègua. E imèrsciuìn se pöan fä cu'i centri ''diving'' outurizè o in apnea cun a preventiva outurizasiùn de l'AMP.   A pesca ricreativa a l'è pèrmìssa sulu e ünicamente a séguitu de outurizasiùn de l'AMP. A pesca sut'ègua a l'è vietä in tütta l'AMP. A tèra 'na fitta réi de senté, façilmente percurìbile segge a pé che in bici da muntaĝn̂a, a porta a-a scuvèrta d'u teritoju ch'u mìa 'nsce l'AMP. I percursci travèrsan scîti de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle. Da segnalä e Natte de Berzezzi (u boscu de natte ciü esteizu d'u Punente Lìgure) e l'àrea de l'antigu Castelä d'u Munte Sant'Élena. == Note == <references/> == Ätri prugètti == * {{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/wp-content/uploads/2018/05/Relazione-Tecnica-Finale-_AMP-Bergeggi_.pdf|tìtolo=Realizzazione di studi per la preparazione di un piano per la gestione delle attività di pesca - AMP Bergeggi|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2018|vìxita=2026-05-03}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Àree protètte da Ligùria]] cy6n9mfnfzwj71b78fzh5mqean2fumz Schéuggio do Gabàia 0 32805 270276 2026-06-04T13:19:36Z Michæ.152 13747 Schéuggio do Gabàia 270276 wikitext text/x-wiki O '''schéuggio do Gabàia''' o l'êa 'n sperón de ròcca in sciâ mænn-a de [[Cornigén]], a levànte do schéuggio de Sànt'Andrîa. O schéuggio, ch'o s'atrovâva ciù ò mêno inta zöna dónde ancheu gh'é a [[Staçión de Cornigén]], o l'é stæto asoteròu con l'inpî a mænn-a inti ànni Çinquànta. [[File:Cornigliano (Liguria).jpg|thumb|O schéuggio do Gabàia vìsto da-o Castéllo Ràggio in sciô schéuggio de Sànt'Andrîa]] == A lezénda == Segóndo a lezénda, l'àrea tra [[Sestri Ponente|Séstri]] e [[Cornigén|Corngién]] a l'êa batûa da-i bregànti che asâtâvan quélli che pasâvan pi-â zöna disabitâ, ciamâ defæti "o Dezèrto". In particolâ, i marfatoî rapinâvan i contadìn che anâvan co-i câri vèrso i mercoéi de [[Zêna]] e-e bezagnìnn-e dirètte vèrso Séstri che ne vegnîgan da-a [[Valadda do Ponçeivia|Ponçéivia]]. Pe sta raxón, se cónta che i contadìn che dovéivan pasâ pò-u Dezèrto se féssan aconpagnâ da-e dònne vestîe da òmmi, coscì da pài ciù numerôxi e descoragî i atàcchi. O schéuggio o pigiâva o nómme da quéllo de 'n càppo particolarménte fêo de ste bànde, ciamòu Gabàia, che inte quéllo pòsto o l'êa stæto aciapòu e decapitòu. A seu tèsta a saiæ stæta pöi mìssa in sce 'na pìcca in sciô sperón de ròcca cómme averténsa pùbrica; scìn a-o prinçìpio do Nêuveçénto, 'na ciàppa de màrmou a l'indicâva ancón o pónto dónde o bandîo o l'êa stæto giustiçiòu. == Anotaçioìn == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} i4k59em1wi304xf3phu0sv1jepvugm4 270277 270276 2026-06-04T14:10:04Z Luensu1959 1211 /* A lezénda */ detaggi 270277 wikitext text/x-wiki O '''schéuggio do Gabàia''' o l'êa 'n sperón de ròcca in sciâ mænn-a de [[Cornigén]], a levànte do schéuggio de Sànt'Andrîa. O schéuggio, ch'o s'atrovâva ciù ò mêno inta zöna dónde ancheu gh'é a [[Staçión de Cornigén]], o l'é stæto asoteròu con l'inpî a mænn-a inti ànni Çinquànta. [[File:Cornigliano (Liguria).jpg|thumb|O schéuggio do Gabàia vìsto da-o Castéllo Ràggio in sciô schéuggio de Sànt'Andrîa]] == A lezénda == Segóndo a lezénda, l'àrea tra [[Sestri Ponente|Séstri]] e [[Cornigén|Cornigén]] a l'êa batûa da-i bregànti che asâtâvan quélli che pasâvan pi-â zöna disabitâ, ciamâ defæti "o Dezèrto". In particolâ, i marfatoî rapinâvan i contadìn che anâvan co-i câri vèrso i mercoéi de [[Zêna]] e-e bezagnìnn-e dirètte vèrso Séstri che ne vegnîgan da-a [[Valadda do Ponçeivia|Ponçéivia]]. Pe sta raxón se cónta che i contadìn che dovéivan pasâ pò-u Dezèrto se féssan aconpagnâ da-e dònne vestîe da òmmi, coscì da pài ciù numerôxi e descoragî i atàcchi. O schéuggio o pigiâva o nómme da quéllo de 'n càppo particolarménte fêo de ste bànde, ciamòu Gabàia, che inte quéllo pòsto o l'êa stæto aciapòu e decapitòu. A seu tèsta a saiæ stæta pöi mìssa in sce 'na pìcca in sciô sperón de ròcca cómme averténsa pùbrica; scìn a-o prinçìpio do Nêuveçénto 'na ciàppa de màrmou a l'indicâva ancón o pónto dónde o bandîo o l'êa stæto giustiçiòu. == Anotaçioìn == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} fvsrf2wenwcaiah7qbmqj7uy3azxp9q Template:Demografia/Armu 10 32806 270281 2026-06-04T16:40:06Z N.Longo 12052 + tl 270281 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 400 |passo1 = 50 |passo2 = 10 |a1 = 1861|p1 = 326 |a2 = 1871|p2 = 351 |a3 = 1881|p3 = 359 |a4 = 1901|p4 = 357 |a5 = 1911|p5 = 365 |a6 = 1921|p6 = 365 |a7 = 1931|p7 = 304 |a8 = 1936|p8 = 308 |a9 = 1951|p9 = 278 |a10 = 1961|p10 = 205 |a11 = 1971|p11 = 180 |a12 = 1981|p12 = 153 |a13 = 1991|p13 = 139 |a14 = 2001|p14 = 129 |a15 = 2011|p15 = 124 |a16 = 2021|p16 = 118 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Armu]]</noinclude> i34o3av38j3k4fnwpkjlwj76m3pwsij Template:Demografia/Purnasce 10 32807 270283 2026-06-04T16:43:21Z N.Longo 12052 + tl 270283 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1500 |passo1 = 250 |passo2 = 50 |a1 = 1861|p1 = 1380 |a2 = 1871|p2 = 1359 |a3 = 1881|p3 = 1344 |a4 = 1901|p4 = 1381 |a5 = 1911|p5 = 1346 |a6 = 1921|p6 = 1266 |a7 = 1931|p7 = 1409 |a8 = 1936|p8 = 1158 |a9 = 1951|p9 = 1075 |a10 = 1961|p10 = 931 |a11 = 1971|p11 = 807 |a12 = 1981|p12 = 694 |a13 = 1991|p13 = 635 |a14 = 2001|p14 = 651 |a15 = 2011|p15 = 584 |a16 = 2021|p16 = 656 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Purnasce]]</noinclude> 9cvm51cx6tw4nkzu4alo9egbp0nbtiz Template:Demografia/Cuxe 10 32808 270286 2026-06-04T16:46:11Z N.Longo 12052 + cat 270286 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1200 |passo1 = 200 |passo2 = 40 |a1 = 1861|p1 = 875 |a2 = 1871|p2 = 895 |a3 = 1881|p3 = 908 |a4 = 1901|p4 = 1031 |a5 = 1911|p5 = 1096 |a6 = 1921|p6 = 1024 |a7 = 1931|p7 = 973 |a8 = 1936|p8 = 947 |a9 = 1951|p9 = 848 |a10 = 1961|p10 = 733 |a11 = 1971|p11 = 603 |a12 = 1981|p12 = 490 |a13 = 1991|p13 = 359 |a14 = 2001|p14 = 280 |a15 = 2011|p15 = 248 |a16 = 2021|p16 = 175 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Cuxe]]</noinclude> ardyonaxobiyd4nyqnye473ljkk74td Template:Demografia/Mendaiga 10 32809 270288 2026-06-04T16:50:30Z N.Longo 12052 + tl 270288 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1200 |passo1 = 200 |passo2 = 40 |a1 = 1861|p1 = 875 |a2 = 1871|p2 = 895 |a3 = 1881|p3 = 908 |a4 = 1901|p4 = 1031 |a5 = 1911|p5 = 1096 |a6 = 1921|p6 = 1024 |a7 = 1931|p7 = 973 |a8 = 1936|p8 = 947 |a9 = 1951|p9 = 848 |a10 = 1961|p10 = 733 |a11 = 1971|p11 = 603 |a12 = 1981|p12 = 490 |a13 = 1991|p13 = 359 |a14 = 2001|p14 = 280 |a15 = 2011|p15 = 248 |a16 = 2021|p16 = 175 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Mendaiga]]</noinclude> 0v7juhystyb3ecqi7fverie6wnooh1d Template:Demografia/Muntegròssu 10 32810 270291 2026-06-04T16:53:32Z N.Longo 12052 + tl 270291 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 500 |passo1 = 100 |passo2 = 20 |a1 = 1861|p1 = 439 |a2 = 1871|p2 = 466 |a3 = 1881|p3 = 472 |a4 = 1901|p4 = 384 |a5 = 1911|p5 = 471 |a6 = 1921|p6 = 420 |a7 = 1931|p7 = 372 |a8 = 1936|p8 = 344 |a9 = 1951|p9 = 280 |a10 = 1961|p10 = 248 |a11 = 1971|p11 = 222 |a12 = 1981|p12 = 189 |a13 = 1991|p13 = 148 |a14 = 2001|p14 = 140 |a15 = 2011|p15 = 121 |a16 = 2021|p16 = 120 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Muntegròssu]]</noinclude> tukqp28v913egx3yqie4f3yv35yapjo Template:Demografia/Ressu 10 32811 270294 2026-06-04T16:56:29Z N.Longo 12052 + tl 270294 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 2000 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 1922 |a2 = 1871|p2 = 1999 |a3 = 1881|p3 = 1943 |a4 = 1901|p4 = 1786 |a5 = 1911|p5 = 1794 |a6 = 1921|p6 = 1636 |a7 = 1931|p7 = 1373 |a8 = 1936|p8 = 1286 |a9 = 1951|p9 = 1116 |a10 = 1961|p10 = 816 |a11 = 1971|p11 = 706 |a12 = 1981|p12 = 559 |a13 = 1991|p13 = 461 |a14 = 2001|p14 = 393 |a15 = 2011|p15 = 371 |a16 = 2021|p16 = 312 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Ressu]]</noinclude> jnjifw35225hnbo23n690igk9jypugy Template:Demografia/Vìlla Faròdi 10 32812 270296 2026-06-04T17:02:15Z N.Longo 12052 + tl 270296 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultâu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1200 |passo1 = 200 |passo2 = 40 |a1 = 1861|p1 = 1149 |a2 = 1871|p2 = 1151 |a3 = 1881|p3 = 1053 |a4 = 1901|p4 = 1070 |a5 = 1911|p5 = 1052 |a6 = 1921|p6 = 914 |a7 = 1931|p7 = 723 |a8 = 1936|p8 = 723 |a9 = 1951|p9 = 720 |a10 = 1961|p10 = 576 |a11 = 1971|p11 = 491 |a12 = 1981|p12 = 431 |a13 = 1991|p13 = 433 |a14 = 2001|p14 = 435 |a15 = 2011|p15 = 437 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Vìlla Faròdi]]</noinclude> ryg8ejqqc00ryv32dx33xwxurncgxx2 Template:Demografia/Dian San Pê 10 32813 270298 2026-06-04T17:05:58Z N.Longo 12052 + tl 270298 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultâu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1500 |passo1 = 250 |passo2 = 50 |a1 = 1861|p1 = 1408 |a2 = 1871|p2 = 1474 |a3 = 1881|p3 = 1399 |a4 = 1901|p4 = 1314 |a5 = 1911|p5 = 1287 |a6 = 1921|p6 = 1175 |a7 = 1931|p7 = 1080 |a8 = 1936|p8 = 1047 |a9 = 1951|p9 = 1067 |a10 = 1961|p10 = 1037 |a11 = 1971|p11 = 923 |a12 = 1981|p12 = 963 |a13 = 1991|p13 = 991 |a14 = 2001|p14 = 1022 |a15 = 2011|p15 = 1101 |a16 = 2021|p16 = 1098 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Dian San Pê]]</noinclude> lf1jwukbc6ypq63gbkn56mwtd1x0y84 Template:Demografia/U Castéllu de Diàn 10 32814 270300 2026-06-04T17:09:04Z N.Longo 12052 + tl 270300 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultâu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 2500 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 999 |a2 = 1871|p2 = 975 |a3 = 1881|p3 = 902 |a4 = 1901|p4 = 999 |a5 = 1911|p5 = 1087 |a6 = 1921|p6 = 975 |a7 = 1931|p7 = 941 |a8 = 1936|p8 = 973 |a9 = 1951|p9 = 920 |a10 = 1961|p10 = 1097 |a11 = 1971|p11 = 1201 |a12 = 1981|p12 = 1204 |a13 = 1991|p13 = 1506 |a14 = 2001|p14 = 1885 |a15 = 2011|p15 = 2257 |a16 = 2021|p16 = 2260 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|U Castéllu de Diàn]]</noinclude> o6ayk67pc92t1xlpsgnpjj2jz62olsn Template:Demografia/A Maìna de Diàn 10 32815 270302 2026-06-04T17:12:25Z N.Longo 12052 + tl 270302 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultâu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 8000 |passo1 = 1000 |passo2 = 200 |a1 = 1861|p1 = 2872 |a2 = 1871|p2 = 2832 |a3 = 1881|p3 = 2747 |a4 = 1901|p4 = 2580 |a5 = 1911|p5 = 2649 |a6 = 1921|p6 = 2696 |a7 = 1931|p7 = 3141 |a8 = 1936|p8 = 3266 |a9 = 1951|p9 = 3669 |a10 = 1961|p10 = 4556 |a11 = 1971|p11 = 6395 |a12 = 1981|p12 = 7007 |a13 = 1991|p13 = 6067 |a14 = 2001|p14 = 6159 |a15 = 2011|p15 = 6004 |a16 = 2021|p16 = 5628 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|A Maìna de Diàn]]</noinclude> cajrj6sciz7evh0tv8kj97qenx6av4m Template:Demografia/Aèntìn 10 32816 270304 2026-06-04T17:15:10Z N.Longo 12052 + tl 270304 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultâu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1000 |passo1 = 200 |passo2 = 40 |a1 = 1861|p1 = 861 |a2 = 1871|p2 = 873 |a3 = 1881|p3 = 839 |a4 = 1901|p4 = 752 |a5 = 1911|p5 = 791 |a6 = 1921|p6 = 705 |a7 = 1931|p7 = 574 |a8 = 1936|p8 = 549 |a9 = 1951|p9 = 519 |a10 = 1961|p10 = 468 |a11 = 1971|p11 = 402 |a12 = 1981|p12 = 400 |a13 = 1991|p13 = 518 |a14 = 2001|p14 = 606 |a15 = 2011|p15 = 678 |a16 = 2021|p16 = 685 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Aèntìn]]</noinclude> jan7jnpmb5i795an6uracvgjg8w1r8h Template:Demografia/Imper̂ia 10 32817 270307 2026-06-04T17:22:07Z N.Longo 12052 + tl 270307 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 45000 |passo1 = 5000 |passo2 = 1000 |a1 = 1861|p1 = 19626 |a2 = 1871|p2 = 20376 |a3 = 1881|p3 = 20049 |a4 = 1901|p4 = 20300 |a5 = 1911|p5 = 23155 |a6 = 1921|p6 = 26089 |a7 = 1931|p7 = 28155 |a8 = 1936|p8 = 28540 |a9 = 1951|p9 = 30154 |a10 = 1961|p10 = 34995 |a11 = 1971|p11 = 40670 |a12 = 1981|p12 = 41609 |a13 = 1991|p13 = 40708 |a14 = 2001|p14 = 39458 |a15 = 2011|p15 = 42322 |a16 = 2021|p16 = 41960 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Imper̂ia]]</noinclude> 9u0mpto07dtx8xbc4p90qhszk39ty4g Template:Demografia/Puntedasce 10 32818 270309 2026-06-04T17:24:24Z N.Longo 12052 + tl 270309 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 3000 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 2644 |a2 = 1871|p2 = 2779 |a3 = 1881|p3 = 2631 |a4 = 1901|p4 = 2298 |a5 = 1911|p5 = 1954 |a6 = 1921|p6 = 1945 |a7 = 1931|p7 = 2008 |a8 = 1936|p8 = 1814 |a9 = 1951|p9 = 1807 |a10 = 1961|p10 = 1823 |a11 = 1971|p11 = 1756 |a12 = 1981|p12 = 1639 |a13 = 1991|p13 = 1651 |a14 = 2001|p14 = 2002 |a15 = 2011|p15 = 2356 |a16 = 2021|p16 = 2341 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Puntedasce]]</noinclude> q1su0ns9dy22mp0ur06lpvmsoc0ubvc Template:Demografia/Ciüsànegu 10 32819 270311 2026-06-04T17:26:55Z N.Longo 12052 + tl 270311 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1600 |passo1 = 200 |passo2 = 40 |a1 = 1861|p1 = 1449 |a2 = 1871|p2 = 1519 |a3 = 1881|p3 = 1450 |a4 = 1901|p4 = 1375 |a5 = 1911|p5 = 1221 |a6 = 1921|p6 = 1232 |a7 = 1931|p7 = 1093 |a8 = 1936|p8 = 1044 |a9 = 1951|p9 = 1013 |a10 = 1961|p10 = 899 |a11 = 1971|p11 = 759 |a12 = 1981|p12 = 630 |a13 = 1991|p13 = 592 |a14 = 2001|p14 = 612 |a15 = 2011|p15 = 603 |a16 = 2021|p16 = 593 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Ciüsànegu]]</noinclude> b2blixkjtkfiek86bf3lrizegwe29mt Template:Demografia/Ciüxavéja 10 32820 270313 2026-06-04T17:29:14Z N.Longo 12052 + tl 270313 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 900 |passo1 = 150 |passo2 = 30 |a1 = 1861|p1 = 681 |a2 = 1871|p2 = 801 |a3 = 1881|p3 = 744 |a4 = 1901|p4 = 718 |a5 = 1911|p5 = 682 |a6 = 1921|p6 = 678 |a7 = 1931|p7 = 560 |a8 = 1936|p8 = 565 |a9 = 1951|p9 = 612 |a10 = 1961|p10 = 546 |a11 = 1971|p11 = 455 |a12 = 1981|p12 = 449 |a13 = 1991|p13 = 408 |a14 = 2001|p14 = 476 |a15 = 2011|p15 = 565 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Ciüxavéja]]</noinclude> brgh3vkfxgo4bcettkc6gdlu0t42tjs Template:Demografia/Lüxinascu 10 32821 270315 2026-06-04T17:31:23Z N.Longo 12052 + tl 270315 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 45000 |popmax = 750 |passo1 = 150 |passo2 = 30 |a1 = 1861|p1 = 685 |a2 = 1871|p2 = 730 |a3 = 1881|p3 = 661 |a4 = 1901|p4 = 689 |a5 = 1911|p5 = 642 |a6 = 1921|p6 = 592 |a7 = 1931|p7 = 468 |a8 = 1936|p8 = 460 |a9 = 1951|p9 = 431 |a10 = 1961|p10 = 357 |a11 = 1971|p11 = 368 |a12 = 1981|p12 = 296 |a13 = 1991|p13 = 260 |a14 = 2001|p14 = 274 |a15 = 2011|p15 = 280 |a16 = 2021|p16 = 293 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Lüxinascu]]</noinclude> 3f4xur1593gljl4dj762uqwk5br3y2o Template:Demografia/Burgumau 10 32822 270317 2026-06-04T17:33:23Z N.Longo 12052 + tl 270317 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 3500 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 3020 |a2 = 1871|p2 = 3131 |a3 = 1881|p3 = 3052 |a4 = 1901|p4 = 2640 |a5 = 1911|p5 = 2673 |a6 = 1921|p6 = 2478 |a7 = 1931|p7 = 2059 |a8 = 1936|p8 = 1980 |a9 = 1951|p9 = 1768 |a10 = 1961|p10 = 1567 |a11 = 1971|p11 = 1313 |a12 = 1981|p12 = 1094 |a13 = 1991|p13 = 934 |a14 = 2001|p14 = 842 |a15 = 2011|p15 = 873 |a16 = 2021|p16 = 827 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Burgumau]]</noinclude> fiwng5d7o7pbe6np92aut7j0zj7uls6 Template:Demografia/Uigu 10 32823 270319 2026-06-04T17:35:27Z N.Longo 12052 + tl 270319 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1000 |passo1 = 200 |passo2 = 40 |a1 = 1861|p1 = 734 |a2 = 1871|p2 = 715 |a3 = 1881|p3 = 760 |a4 = 1901|p4 = 895 |a5 = 1911|p5 = 913 |a6 = 1921|p6 = 825 |a7 = 1931|p7 = 758 |a8 = 1936|p8 = 748 |a9 = 1951|p9 = 673 |a10 = 1961|p10 = 597 |a11 = 1971|p11 = 537 |a12 = 1981|p12 = 485 |a13 = 1991|p13 = 390 |a14 = 2001|p14 = 346 |a15 = 2011|p15 = 346 |a16 = 2021|p16 = 337 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Uigu]]</noinclude> kpfjatp73zr5on40x91cylaua6bjtpm Template:Demografia/Prelà 10 32824 270321 2026-06-04T17:37:07Z N.Longo 12052 + tl 270321 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 2500 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 2178 |a2 = 1871|p2 = 2235 |a3 = 1881|p3 = 2064 |a4 = 1901|p4 = 1729 |a5 = 1911|p5 = 1487 |a6 = 1921|p6 = 1463 |a7 = 1931|p7 = 1197 |a8 = 1936|p8 = 1173 |a9 = 1951|p9 = 1070 |a10 = 1961|p10 = 928 |a11 = 1971|p11 = 833 |a12 = 1981|p12 = 649 |a13 = 1991|p13 = 526 |a14 = 2001|p14 = 480 |a15 = 2011|p15 = 500 |a16 = 2021|p16 = 482 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Prelà]]</noinclude> q38b5g0gycjv5fo6631rmljykb9r7az Template:Demografia/Cairònega 10 32825 270323 2026-06-04T17:39:04Z N.Longo 12052 + tl 270323 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 500 |passo1 = 100 |passo2 = 20 |a1 = 1861|p1 = 475 |a2 = 1871|p2 = 500 |a3 = 1881|p3 = 470 |a4 = 1901|p4 = 396 |a5 = 1911|p5 = 398 |a6 = 1921|p6 = 370 |a7 = 1931|p7 = 349 |a8 = 1936|p8 = 350 |a9 = 1951|p9 = 378 |a10 = 1961|p10 = 367 |a11 = 1971|p11 = 344 |a12 = 1981|p12 = 302 |a13 = 1991|p13 = 291 |a14 = 2001|p14 = 309 |a15 = 2011|p15 = 303 |a16 = 2021|p16 = 262 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Cairònega]]</noinclude> drn08k2ftdmmp07hpaqvi0fb0ebyrgz Template:Demografia/Cexi 10 32826 270325 2026-06-04T17:41:09Z N.Longo 12052 + tl 270325 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 750 |passo1 = 150 |passo2 = 30 |a1 = 1861|p1 = 625 |a2 = 1871|p2 = 672 |a3 = 1881|p3 = 639 |a4 = 1901|p4 = 716 |a5 = 1911|p5 = 655 |a6 = 1921|p6 = 588 |a7 = 1931|p7 = 520 |a8 = 1936|p8 = 513 |a9 = 1951|p9 = 514 |a10 = 1961|p10 = 397 |a11 = 1971|p11 = 352 |a12 = 1981|p12 = 291 |a13 = 1991|p13 = 240 |a14 = 2001|p14 = 241 |a15 = 2011|p15 = 286 |a16 = 2021|p16 = 273 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Cexi]]</noinclude> 48ya5qhaug2xzd7idfjhjdkla19lfmz Template:Demografia/San Luensu (cumüna) 10 32827 270327 2026-06-04T17:45:51Z N.Longo 12052 + tl 270327 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1500 |passo1 = 250 |passo2 = 50 |a1 = 1861|p1 = 262 |a2 = 1871|p2 = 255 |a3 = 1881|p3 = 231 |a4 = 1901|p4 = 267 |a5 = 1911|p5 = 240 |a6 = 1921|p6 = 243 |a7 = 1931|p7 = 407 |a8 = 1936|p8 = 570 |a9 = 1951|p9 = 659 |a10 = 1961|p10 = 979 |a11 = 1971|p11 = 1225 |a12 = 1981|p12 = 1397 |a13 = 1991|p13 = 1378 |a14 = 2001|p14 = 1402 |a15 = 2011|p15 = 1373 |a16 = 2021|p16 = 1226 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|San Luensu]]</noinclude> e8okxxbkfswdypkpjludlyvqz36iuoe Template:Demografia/Sivessa 10 32828 270329 2026-06-04T17:48:27Z N.Longo 12052 + tl 270329 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 900 |passo1 = 150 |passo2 = 30 |a1 = 1861|p1 = 809 |a2 = 1871|p2 = 745 |a3 = 1881|p3 = 723 |a4 = 1901|p4 = 686 |a5 = 1911|p5 = 687 |a6 = 1921|p6 = 630 |a7 = 1931|p7 = 487 |a8 = 1936|p8 = 482 |a9 = 1951|p9 = 457 |a10 = 1961|p10 = 400 |a11 = 1971|p11 = 412 |a12 = 1981|p12 = 374 |a13 = 1991|p13 = 462 |a14 = 2001|p14 = 536 |a15 = 2011|p15 = 640 |a16 = 2021|p16 = 628 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Sivessa]]</noinclude> qtsk0n5yutb6ljbt0p63xv9wmmkkpkb Template:Demografia/Prebüna 10 32829 270331 2026-06-04T17:49:59Z N.Longo 12052 + tl 270331 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1500 |passo1 = 250 |passo2 = 50 |a1 = 1861|p1 = 1307 |a2 = 1871|p2 = 1392 |a3 = 1881|p3 = 1298 |a4 = 1901|p4 = 1148 |a5 = 1911|p5 = 1162 |a6 = 1921|p6 = 1095 |a7 = 1931|p7 = 962 |a8 = 1936|p8 = 954 |a9 = 1951|p9 = 904 |a10 = 1961|p10 = 804 |a11 = 1971|p11 = 705 |a12 = 1981|p12 = 632 |a13 = 1991|p13 = 577 |a14 = 2001|p14 = 560 |a15 = 2011|p15 = 541 |a16 = 2021|p16 = 453 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Prebüna]]</noinclude> t6rlaybafwezxgh3mzufeperrhrvkgd Template:Demografia/A Sipressa 10 32830 270333 2026-06-04T17:51:32Z N.Longo 12052 + tl 270333 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1500 |passo1 = 250 |passo2 = 50 |a1 = 1861|p1 = 1366 |a2 = 1871|p2 = 1256 |a3 = 1881|p3 = 1112 |a4 = 1901|p4 = 948 |a5 = 1911|p5 = 795 |a6 = 1921|p6 = 789 |a7 = 1931|p7 = 726 |a8 = 1936|p8 = 753 |a9 = 1951|p9 = 879 |a10 = 1961|p10 = 1082 |a11 = 1971|p11 = 1019 |a12 = 1981|p12 = 1047 |a13 = 1991|p13 = 1119 |a14 = 2001|p14 = 1157 |a15 = 2011|p15 = 1271 |a16 = 2021|p16 = 1181 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|A Sipressa]]</noinclude> sit5e33eg1d8iq2xukte5ag9vflv3h5 Template:Demografia/A Costa (cumüna) 10 32831 270335 2026-06-04T17:54:05Z N.Longo 12052 + tl 270335 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censii<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 900 |passo1 = 150 |passo2 = 30 |a1 = 1861|p1 = 611 |a2 = 1871|p2 = 453 |a3 = 1881|p3 = 347 |a4 = 1901|p4 = 314 |a5 = 1911|p5 = 270 |a6 = 1921|p6 = 295 |a7 = 1931|p7 = 238 |a8 = 1936|p8 = 342 |a9 = 1951|p9 = 405 |a10 = 1961|p10 = 595 |a11 = 1971|p11 = 603 |a12 = 1981|p12 = 579 |a13 = 1991|p13 = 639 |a14 = 2001|p14 = 718 |a15 = 2011|p15 = 803 |a16 = 2021|p16 = 777 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|A Costa]]</noinclude> aomu6q7wdm77ncvg462bcq3xo4m7hsi Template:Demografia/U Duseu 10 32832 270337 2026-06-04T17:56:11Z N.Longo 12052 + tl 270337 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censii<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 3000 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 2627 |a2 = 1871|p2 = 2711 |a3 = 1881|p3 = 2707 |a4 = 1901|p4 = 2026 |a5 = 1911|p5 = 2055 |a6 = 1921|p6 = 1896 |a7 = 1931|p7 = 1689 |a8 = 1936|p8 = 1675 |a9 = 1951|p9 = 1542 |a10 = 1961|p10 = 1477 |a11 = 1971|p11 = 1222 |a12 = 1981|p12 = 1158 |a13 = 1991|p13 = 1117 |a14 = 2001|p14 = 1193 |a15 = 2011|p15 = 1451 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|U Duseu]]</noinclude> pofr5gjixgd4iberhb4iqpi8g57bmko Template:Demografia/Vaxìa 10 32833 270339 2026-06-04T17:57:48Z N.Longo 12052 + tl 270339 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censii<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultau u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1600 |passo1 = 400 |passo2 = 80 |a1 = 1861|p1 = 1535 |a2 = 1871|p2 = 1538 |a3 = 1881|p3 = 1496 |a4 = 1901|p4 = 1212 |a5 = 1911|p5 = 1043 |a6 = 1921|p6 = 1019 |a7 = 1931|p7 = 867 |a8 = 1936|p8 = 867 |a9 = 1951|p9 = 797 |a10 = 1961|p10 = 751 |a11 = 1971|p11 = 645 |a12 = 1981|p12 = 521 |a13 = 1991|p13 = 453 |a14 = 2001|p14 = 440 |a15 = 2011|p15 = 424 |a16 = 2021|p16 = 366 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Vaxìa]]</noinclude> c4nl4ztlvqrjx72j4vze3pe23ls7rpy Template:Demografia/U Tersö 10 32834 270341 2026-06-04T19:56:18Z N.Longo 12052 + tl 270341 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 350 |passo1 = 50 |passo2 = 10 |a1 = 1861|p1 = 338 |a2 = 1871|p2 = 296 |a3 = 1881|p3 = 279 |a4 = 1901|p4 = 299 |a5 = 1911|p5 = 266 |a6 = 1921|p6 = 278 |a7 = 1931|p7 = 264 |a8 = 1936|p8 = 269 |a9 = 1951|p9 = 240 |a10 = 1961|p10 = 254 |a11 = 1971|p11 = 272 |a12 = 1981|p12 = 258 |a13 = 1991|p13 = 217 |a14 = 2001|p14 = 214 |a15 = 2011|p15 = 232 |a16 = 2021|p16 = 235 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|U Tersö]]</noinclude> fkcfsi5rqansljiurodr8a8wt0ljint Template:Demografia/San Steva a Mâ 10 32835 270343 2026-06-04T19:58:21Z N.Longo 12052 + tl 270343 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 2500 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 791 |a2 = 1871|p2 = 662 |a3 = 1881|p3 = 698 |a4 = 1901|p4 = 618 |a5 = 1911|p5 = 604 |a6 = 1921|p6 = 697 |a7 = 1931|p7 = 751 |a8 = 1936|p8 = 862 |a9 = 1951|p9 = 1018 |a10 = 1961|p10 = 1581 |a11 = 1971|p11 = 1887 |a12 = 1981|p12 = 2211 |a13 = 1991|p13 = 2156 |a14 = 2001|p14 = 2073 |a15 = 2011|p15 = 2239 |a16 = 2021|p16 = 2031 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|San Steva a Mâ]]</noinclude> n65tsz35til1jb5djsres6bfrmo5hbt Template:Demografia/Pumpiana 10 32836 270345 2026-06-04T20:00:08Z N.Longo 12052 + cat 270345 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1050 |passo1 = 150 |passo2 = 30 |a1 = 1861|p1 = 1013 |a2 = 1871|p2 = 966 |a3 = 1881|p3 = 907 |a4 = 1901|p4 = 751 |a5 = 1911|p5 = 680 |a6 = 1921|p6 = 695 |a7 = 1931|p7 = 561 |a8 = 1936|p8 = 585 |a9 = 1951|p9 = 528 |a10 = 1961|p10 = 654 |a11 = 1971|p11 = 604 |a12 = 1981|p12 = 614 |a13 = 1991|p13 = 729 |a14 = 2001|p14 = 831 |a15 = 2011|p15 = 809 |a16 = 2021|p16 = 852 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Pumpiana]]</noinclude> t20wzs6trc0kzbxbl8ay6b9gwsh7j9e Template:Demografia/A Riva (cumüna) 10 32837 270347 2026-06-04T20:02:13Z N.Longo 12052 + tl 270347 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 3500 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 747 |a2 = 1871|p2 = 679 |a3 = 1881|p3 = 579 |a4 = 1901|p4 = 754 |a5 = 1911|p5 = 857 |a6 = 1921|p6 = 853 |a7 = 1931|p7 = 923 |a8 = 1936|p8 = 1022 |a9 = 1951|p9 = 1468 |a10 = 1961|p10 = 2197 |a11 = 1971|p11 = 2828 |a12 = 1981|p12 = 2678 |a13 = 1991|p13 = 3057 |a14 = 2001|p14 = 2747 |a15 = 2011|p15 = 2861 |a16 = 2021|p16 = 2812 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|A Riva]]</noinclude> qryxiiz1boq9vaeups95io3fx5b6qr9 Template:Demografia/U Castelà (cumüna) 10 32838 270349 2026-06-04T20:04:13Z N.Longo 12052 + tl 270349 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1500 |passo1 = 250 |passo2 = 50 |a1 = 1861|p1 = 1085 |a2 = 1871|p2 = 1048 |a3 = 1881|p3 = 848 |a4 = 1901|p4 = 686 |a5 = 1911|p5 = 682 |a6 = 1921|p6 = 642 |a7 = 1931|p7 = 587 |a8 = 1936|p8 = 512 |a9 = 1951|p9 = 520 |a10 = 1961|p10 = 545 |a11 = 1971|p11 = 649 |a12 = 1981|p12 = 632 |a13 = 1991|p13 = 860 |a14 = 2001|p14 = 1044 |a15 = 2011|p15 = 1233 |a16 = 2021|p16 = 1267 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|U Castelà]]</noinclude> 59yh1wxyj38bisau8ciwiytvtih6uhq Template:Demografia/Baaücu 10 32839 270351 2026-06-04T20:06:04Z N.Longo 12052 + tl 270351 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 3000 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 2291 |a2 = 1871|p2 = 2346 |a3 = 1881|p3 = 2352 |a4 = 1901|p4 = 2710 |a5 = 1911|p5 = 2638 |a6 = 1921|p6 = 2774 |a7 = 1931|p7 = 2325 |a8 = 1936|p8 = 2357 |a9 = 1951|p9 = 2213 |a10 = 1961|p10 = 2117 |a11 = 1971|p11 = 1750 |a12 = 1981|p12 = 1486 |a13 = 1991|p13 = 1351 |a14 = 2001|p14 = 1264 |a15 = 2011|p15 = 1190 |a16 = 2021|p16 = 1068 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Baaücu]]</noinclude> n8jsm10lbtz4ani4wcf5hmgr078boke Template:Demografia/Muntautu Carpaxe 10 32840 270353 2026-06-04T20:08:26Z N.Longo 12052 + tl 270353 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 2500 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 2233 |a2 = 1871|p2 = 2232 |a3 = 1881|p3 = 2282 |a4 = 1901|p4 = 2058 |a5 = 1911|p5 = 2043 |a6 = 1921|p6 = 1929 |a7 = 1931|p7 = 1477 |a8 = 1936|p8 = 1386 |a9 = 1951|p9 = 1090 |a10 = 1961|p10 = 1010 |a11 = 1971|p11 = 789 |a12 = 1981|p12 = 648 |a13 = 1991|p13 = 613 |a14 = 2001|p14 = 573 |a15 = 2011|p15 = 512 |a16 = 2021|p16 = 502 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Muntautu Carpaxe]]</noinclude> djisf213gpmla7cd5sffaqp5sf5xcgb Template:Demografia/Sanremu 10 32841 270356 2026-06-04T20:14:27Z N.Longo 12052 + tl 270356 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsültàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 70000 |passo1 = 10000 |passo2 = 2000 |a1 = 1861|p1 = 12464 |a2 = 1871|p2 = 12890 |a3 = 1881|p3 = 18760 |a4 = 1901|p4 = 22440 |a5 = 1911|p5 = 27013 |a6 = 1921|p6 = 26093 |a7 = 1931|p7 = 29583 |a8 = 1936|p8 = 33003 |a9 = 1951|p9 = 40464 |a10 = 1961|p10 = 55209 |a11 = 1971|p11 = 62210 |a12 = 1981|p12 = 61170 |a13 = 1991|p13 = 56003 |a14 = 2001|p14 = 50608 |a15 = 2011|p15 = 54137 |a16 = 2021|p16 = 52918 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Sanremu]]</noinclude> bo4diphhx8liclifg0otil9mrfcjf41 Template:Demografia/I Spiareti 10 32842 270358 2026-06-04T20:16:54Z N.Longo 12052 + tl 270358 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsültàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 4000 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 350 |a2 = 1871|p2 = 417 |a3 = 1881|p3 = 517 |a4 = 1901|p4 = 882 |a5 = 1911|p5 = 1232 |a6 = 1921|p6 = 1778 |a7 = 1931|p7 = 1975 |a8 = 1936|p8 = 1900 |a9 = 1951|p9 = 2127 |a10 = 1961|p10 = 2911 |a11 = 1971|p11 = 3267 |a12 = 1981|p12 = 3234 |a13 = 1991|p13 = 3591 |a14 = 2001|p14 = 3351 |a15 = 2011|p15 = 3386 |a16 = 2021|p16 = 3168 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|I Spiareti]]</noinclude> ocghd5vxt4t8qp6v0w65bvexzhruawx Template:Demografia/Seriana 10 32843 270360 2026-06-04T20:22:27Z N.Longo 12052 + tl 270360 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsultàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 3000 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 2400 |a2 = 1871|p2 = 2565 |a3 = 1881|p3 = 2541 |a4 = 1901|p4 = 2633 |a5 = 1911|p5 = 2717 |a6 = 1921|p6 = 2672 |a7 = 1931|p7 = 2274 |a8 = 1936|p8 = 2217 |a9 = 1951|p9 = 2090 |a10 = 1961|p10 = 1904 |a11 = 1971|p11 = 1563 |a12 = 1981|p12 = 1371 |a13 = 1991|p13 = 1290 |a14 = 2001|p14 = 1305 |a15 = 2011|p15 = 1253 |a16 = 2021|p16 = 1299 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Seriana]]</noinclude> 48jo1km1rtewevl7hjlxs6q2ca8l6u6 Template:Demografia/Ventemiglia 10 32844 270362 2026-06-04T20:26:11Z N.Longo 12052 + tl 270362 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 30000 |passo1 = 5000 |passo2 = 1000 |a1 = 1861|p1 = 6809 |a2 = 1871|p2 = 7406 |a3 = 1881|p3 = 8880 |a4 = 1901|p4 = 11468 |a5 = 1911|p5 = 14690 |a6 = 1921|p6 = 14267 |a7 = 1931|p7 = 17304 |a8 = 1936|p8 = 15787 |a9 = 1951|p9 = 15845 |a10 = 1961|p10 = 22788 |a11 = 1971|p11 = 25801 |a12 = 1981|p12 = 26283 |a13 = 1991|p13 = 25308 |a14 = 2001|p14 = 24665 |a15 = 2011|p15 = 23926 |a16 = 2021|p16 = 23018 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Ventemiglia]]</noinclude> pauwcc3xywyzz7jquw1ois3crjtgm5s Template:Demografia/Campurussu 10 32845 270364 2026-06-04T20:29:41Z N.Longo 12052 + tl 270364 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 6000 |passo1 = 1000 |passo2 = 200 |a1 = 1861|p1 = 1662 |a2 = 1871|p2 = 1614 |a3 = 1881|p3 = 1526 |a4 = 1901|p4 = 1651 |a5 = 1911|p5 = 1816 |a6 = 1921|p6 = 1828 |a7 = 1931|p7 = 2034 |a8 = 1936|p8 = 2062 |a9 = 1951|p9 = 2273 |a10 = 1961|p10 = 2921 |a11 = 1971|p11 = 3676 |a12 = 1981|p12 = 4438 |a13 = 1991|p13 = 4642 |a14 = 2001|p14 = 5061 |a15 = 2011|p15 = 5419 |a16 = 2021|p16 = 5577 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Campurussu]]</noinclude> c5ve53yijp06l49jsort6gkxwi77pnn Template:Demografia/Valecrösa 10 32846 270366 2026-06-04T20:33:05Z N.Longo 12052 + tl 270366 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 8000 |passo1 = 1000 |passo2 = 200 |a1 = 1861|p1 = 568 |a2 = 1871|p2 = 649 |a3 = 1881|p3 = 754 |a4 = 1901|p4 = 1208 |a5 = 1911|p5 = 1736 |a6 = 1921|p6 = 1821 |a7 = 1931|p7 = 2302 |a8 = 1936|p8 = 2328 |a9 = 1951|p9 = 2568 |a10 = 1961|p10 = 3677 |a11 = 1971|p11 = 7406 |a12 = 1981|p12 = 7832 |a13 = 1991|p13 = 7464 |a14 = 2001|p14 = 7182 |a15 = 2011|p15 = 7032 |a16 = 2021|p16 = 6727 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Valecrösa]]</noinclude> 753wihppnnb2712ypdcmeysv35atozf Template:Demografia/A Burdighea 10 32847 270368 2026-06-04T20:35:46Z N.Longo 12052 + tl 270368 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 12500 |passo1 = 2500 |passo2 = 500 |a1 = 1861|p1 = 2358 |a2 = 1871|p2 = 2357 |a3 = 1881|p3 = 3026 |a4 = 1901|p4 = 4843 |a5 = 1911|p5 = 5470 |a6 = 1921|p6 = 6142 |a7 = 1931|p7 = 7256 |a8 = 1936|p8 = 7334 |a9 = 1951|p9 = 8515 |a10 = 1961|p10 = 11252 |a11 = 1971|p11 = 11654 |a12 = 1981|p12 = 12043 |a13 = 1991|p13 = 11129 |a14 = 2001|p14 = 10292 |a15 = 2011|p15 = 10416 |a16 = 2021|p16 = 10130 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|A Burdighea]]</noinclude> okfmjsbiymvpnrzpemehxfvy4aoy2hj Template:Demografia/U Seburca 10 32848 270370 2026-06-04T20:38:52Z N.Longo 12052 + tl 270370 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 400 |passo1 = 50 |passo2 = 10 |a1 = 1861|p1 = 358 |a2 = 1871|p2 = 367 |a3 = 1881|p3 = 339 |a4 = 1901|p4 = 295 |a5 = 1911|p5 = 304 |a6 = 1921|p6 = 328 |a7 = 1931|p7 = 198 |a8 = 1936|p8 = 203 |a9 = 1951|p9 = 222 |a10 = 1961|p10 = 247 |a11 = 1971|p11 = 277 |a12 = 1981|p12 = 267 |a13 = 1991|p13 = 352 |a14 = 2001|p14 = 340 |a15 = 2011|p15 = 323 |a16 = 2021|p16 = 281 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|U Seburca]]</noinclude> ewbhycokq3rfxwxyqq6fxc2np3irq6w Template:Demografia/U Soudàn 10 32849 270373 2026-06-04T20:45:28Z N.Longo 12052 + tl 270373 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitànti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1000 |passo1 = 250 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 467 |a2 = 1871|p2 = 488 |a3 = 1881|p3 = 528 |a4 = 1901|p4 = 553 |a5 = 1911|p5 = 626 |a6 = 1921|p6 = 604 |a7 = 1931|p7 = 567 |a8 = 1936|p8 = 558 |a9 = 1951|p9 = 581 |a10 = 1961|p10 = 636 |a11 = 1971|p11 = 581 |a12 = 1981|p12 = 622 |a13 = 1991|p13 = 695 |a14 = 2001|p14 = 837 |a15 = 2011|p15 = 985 |a16 = 2021|p16 = 996 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|U Soudàn]]</noinclude> r8g9tvciah4l1ix9u4q5tqf4jvvvvz7 270374 270373 2026-06-04T20:45:55Z N.Longo 12052 270374 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitànti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1000 |passo1 = 200 |passo2 = 40 |a1 = 1861|p1 = 467 |a2 = 1871|p2 = 488 |a3 = 1881|p3 = 528 |a4 = 1901|p4 = 553 |a5 = 1911|p5 = 626 |a6 = 1921|p6 = 604 |a7 = 1931|p7 = 567 |a8 = 1936|p8 = 558 |a9 = 1951|p9 = 581 |a10 = 1961|p10 = 636 |a11 = 1971|p11 = 581 |a12 = 1981|p12 = 622 |a13 = 1991|p13 = 695 |a14 = 2001|p14 = 837 |a15 = 2011|p15 = 985 |a16 = 2021|p16 = 996 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|U Soudàn]]</noinclude> 36szuzhmbok84maqpotptlpouzbojho Template:Demografia/San Giaixu ra Çima 10 32850 270376 2026-06-04T20:52:17Z N.Longo 12052 + tl 270376 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1500 |passo1 = 250 |passo2 = 50 |a1 = 1861|p1 = 931 |a2 = 1871|p2 = 879 |a3 = 1881|p3 = 966 |a4 = 1901|p4 = 973 |a5 = 1911|p5 = 931 |a6 = 1921|p6 = 831 |a7 = 1931|p7 = 838 |a8 = 1936|p8 = 809 |a9 = 1951|p9 = 815 |a10 = 1961|p10 = 816 |a11 = 1971|p11 = 808 |a12 = 1981|p12 = 833 |a13 = 1991|p13 = 1061 |a14 = 2001|p14 = 1175 |a15 = 2011|p15 = 1278 |a16 = 2021|p16 = 1246 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|San Giaixu ra Çima]]</noinclude> o581cefq993xmjlibv1emizpujaxvme Template:Demografia/Pȓeiñaudu 10 32851 270378 2026-06-04T20:56:33Z N.Longo 12052 + tl 270378 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 2500 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 1827 |a2 = 1871|p2 = 1987 |a3 = 1881|p3 = 2022 |a4 = 1901|p4 = 1952 |a5 = 1911|p5 = 2055 |a6 = 1921|p6 = 1857 |a7 = 1931|p7 = 1635 |a8 = 1936|p8 = 1418 |a9 = 1951|p9 = 1294 |a10 = 1961|p10 = 1202 |a11 = 1971|p11 = 1079 |a12 = 1981|p12 = 887 |a13 = 1991|p13 = 856 |a14 = 2001|p14 = 873 |a15 = 2011|p15 = 912 |a16 = 2021|p16 = 845 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Pȓeiñaudu]]</noinclude> fn2n0y6ei6r5xd58znz8ivxqjcp24t8 Template:Demografia/Dussaiga 10 32852 270380 2026-06-04T20:59:18Z N.Longo 12052 + tl 270380 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 3000 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 2268 |a2 = 1871|p2 = 2426 |a3 = 1881|p3 = 2338 |a4 = 1901|p4 = 2442 |a5 = 1911|p5 = 2623 |a6 = 1921|p6 = 2408 |a7 = 1931|p7 = 2093 |a8 = 1936|p8 = 1970 |a9 = 1951|p9 = 1806 |a10 = 1961|p10 = 1937 |a11 = 1971|p11 = 1777 |a12 = 1981|p12 = 1850 |a13 = 1991|p13 = 1693 |a14 = 2001|p14 = 1901 |a15 = 2011|p15 = 1990 |a16 = 2021|p16 = 2145 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Dussaiga]]</noinclude> clbt93mgrzxp9v6ohfpge49icp5syyc Template:Demografia/Airöre 10 32853 270382 2026-06-04T21:02:25Z N.Longo 12052 + tl 270382 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 2000 |passo1 = 250 |passo2 = 50 |a1 = 1861|p1 = 1747 |a2 = 1871|p2 = 1786 |a3 = 1881|p3 = 1705 |a4 = 1901|p4 = 1382 |a5 = 1911|p5 = 1287 |a6 = 1921|p6 = 1188 |a7 = 1931|p7 = 958 |a8 = 1936|p8 = 758 |a9 = 1951|p9 = 648 |a10 = 1961|p10 = 542 |a11 = 1971|p11 = 464 |a12 = 1981|p12 = 520 |a13 = 1991|p13 = 499 |a14 = 2001|p14 = 456 |a15 = 2011|p15 = 461 |a16 = 2021|p16 = 363 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Airöre]]</noinclude> 7vz4kdrv6g9ufl1agkin7u6qjae8www Template:Demografia/A Rucheta (Nervina) 10 32854 270384 2026-06-04T21:05:08Z N.Longo 12052 + tl 270384 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 900 |passo1 = 150 |passo2 = 30 |a1 = 1861|p1 = 768 |a2 = 1871|p2 = 735 |a3 = 1881|p3 = 783 |a4 = 1901|p4 = 816 |a5 = 1911|p5 = 797 |a6 = 1921|p6 = 671 |a7 = 1931|p7 = 632 |a8 = 1936|p8 = 576 |a9 = 1951|p9 = 520 |a10 = 1961|p10 = 444 |a11 = 1971|p11 = 349 |a12 = 1981|p12 = 284 |a13 = 1991|p13 = 276 |a14 = 2001|p14 = 259 |a15 = 2011|p15 = 272 |a16 = 2021|p16 = 293 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|A Rucheta (Nervina)]]</noinclude> emj1vbthw3bpn96tfja38hggw42nzoc Template:Demografia/L'Isura 10 32855 270386 2026-06-04T21:07:25Z N.Longo 12052 + tl 270386 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1250 |passo1 = 250 |passo2 = 50 |a1 = 1861|p1 = 1028 |a2 = 1871|p2 = 1070 |a3 = 1881|p3 = 1171 |a4 = 1901|p4 = 1170 |a5 = 1911|p5 = 1150 |a6 = 1921|p6 = 1110 |a7 = 1931|p7 = 967 |a8 = 1936|p8 = 907 |a9 = 1951|p9 = 848 |a10 = 1961|p10 = 761 |a11 = 1971|p11 = 653 |a12 = 1981|p12 = 639 |a13 = 1991|p13 = 636 |a14 = 2001|p14 = 643 |a15 = 2011|p15 = 678 |a16 = 2021|p16 = 677 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|L'Isura]]</noinclude> 560lbqi4raqpzhioei453ddc5twnz18 Template:Demografia/Pigna 10 32856 270388 2026-06-04T21:09:53Z N.Longo 12052 + tl 270388 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 4000 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 3386 |a2 = 1871|p2 = 3515 |a3 = 1881|p3 = 3421 |a4 = 1901|p4 = 3310 |a5 = 1911|p5 = 3056 |a6 = 1921|p6 = 2821 |a7 = 1931|p7 = 2431 |a8 = 1936|p8 = 2389 |a9 = 1951|p9 = 2032 |a10 = 1961|p10 = 2001 |a11 = 1971|p11 = 1699 |a12 = 1981|p12 = 1221 |a13 = 1991|p13 = 1055 |a14 = 2001|p14 = 935 |a15 = 2011|p15 = 894 |a16 = 2021|p16 = 763 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Pigna]]</noinclude> db7ravc34pgeqjjijru1l8frd9id928 Template:Demografia/U Casté 10 32857 270390 2026-06-04T21:12:31Z N.Longo 12052 + tl 270390 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 4000 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 3386 |a2 = 1871|p2 = 3515 |a3 = 1881|p3 = 3421 |a4 = 1901|p4 = 3310 |a5 = 1911|p5 = 3056 |a6 = 1921|p6 = 2821 |a7 = 1931|p7 = 2431 |a8 = 1936|p8 = 2389 |a9 = 1951|p9 = 2032 |a10 = 1961|p10 = 2001 |a11 = 1971|p11 = 1699 |a12 = 1981|p12 = 1221 |a13 = 1991|p13 = 1055 |a14 = 2001|p14 = 935 |a15 = 2011|p15 = 894 |a16 = 2021|p16 = 763 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|U Casté]]</noinclude> mc1tk9f8blebtotjpppkrnh7lt9fu3y 270391 270390 2026-06-04T21:13:09Z N.Longo 12052 + tl 270391 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 2000 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 1659 |a2 = 1871|p2 = 1688 |a3 = 1881|p3 = 1627 |a4 = 1901|p4 = 1600 |a5 = 1911|p5 = 1473 |a6 = 1921|p6 = 1381 |a7 = 1931|p7 = 1224 |a8 = 1936|p8 = 1206 |a9 = 1951|p9 = 1054 |a10 = 1961|p10 = 891 |a11 = 1971|p11 = 679 |a12 = 1981|p12 = 579 |a13 = 1991|p13 = 458 |a14 = 2001|p14 = 397 |a15 = 2011|p15 = 329 |a16 = 2021|p16 = 261 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|U Casté]]</noinclude> gnz0qd5bm8xm53dd3lp04kbrbo0h3bz 270392 270391 2026-06-04T21:15:11Z N.Longo 12052 270392 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1750 |passo1 = 250 |passo2 = 50 |a1 = 1861|p1 = 1659 |a2 = 1871|p2 = 1688 |a3 = 1881|p3 = 1627 |a4 = 1901|p4 = 1600 |a5 = 1911|p5 = 1473 |a6 = 1921|p6 = 1381 |a7 = 1931|p7 = 1224 |a8 = 1936|p8 = 1206 |a9 = 1951|p9 = 1054 |a10 = 1961|p10 = 891 |a11 = 1971|p11 = 679 |a12 = 1981|p12 = 579 |a13 = 1991|p13 = 458 |a14 = 2001|p14 = 397 |a15 = 2011|p15 = 329 |a16 = 2021|p16 = 261 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|U Casté]]</noinclude> phmnvtyhj5uof7b3xrpejig73fiqlkg Template:Demografia/Baiardu 10 32858 270394 2026-06-04T21:17:57Z N.Longo 12052 + tl 270394 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1750 |passo1 = 250 |passo2 = 50 |a1 = 1861|p1 = 1547 |a2 = 1871|p2 = 1636 |a3 = 1881|p3 = 1587 |a4 = 1901|p4 = 1566 |a5 = 1911|p5 = 1582 |a6 = 1921|p6 = 1323 |a7 = 1931|p7 = 1033 |a8 = 1936|p8 = 1026 |a9 = 1951|p9 = 879 |a10 = 1961|p10 = 715 |a11 = 1971|p11 = 586 |a12 = 1981|p12 = 421 |a13 = 1991|p13 = 364 |a14 = 2001|p14 = 278 |a15 = 2011|p15 = 312 |a16 = 2021|p16 = 372 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Baiardu]]</noinclude> 7frgzv24eapxviavgtkmhbehn3m02nx Template:Demografia/Bligař 10 32859 270396 2026-06-04T21:21:22Z N.Longo 12052 + tl 270396 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 2500 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 1794 |a2 = 1871|p2 = 1904 |a3 = 1881|p3 = 2103 |a4 = 1901|p4 = 2161 |a5 = 1911|p5 = 1749 |a6 = 1921|p6 = 1712 |a7 = 1931|p7 = 1511 |a8 = 1936|p8 = 1127 |a9 = 1951|p9 = 1023 |a10 = 1961|p10 = 887 |a11 = 1971|p11 = 680 |a12 = 1981|p12 = 546 |a13 = 1991|p13 = 558 |a14 = 2001|p14 = 578 |a15 = 2011|p15 = 625 |a16 = 2021|p16 = 628 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Bligař]]</noinclude> 1bz0x38xkk9ea19sr2icszgco254gyd Template:Demografia/Triöra 10 32860 270398 2026-06-04T21:24:29Z N.Longo 12052 + tl 270398 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 3500 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 3306 |a2 = 1871|p2 = 3295 |a3 = 1881|p3 = 3117 |a4 = 1901|p4 = 2860 |a5 = 1911|p5 = 2655 |a6 = 1921|p6 = 2319 |a7 = 1931|p7 = 1875 |a8 = 1936|p8 = 1757 |a9 = 1951|p9 = 1319 |a10 = 1961|p10 = 984 |a11 = 1971|p11 = 713 |a12 = 1981|p12 = 507 |a13 = 1991|p13 = 418 |a14 = 2001|p14 = 408 |a15 = 2011|p15 = 374 |a16 = 2021|p16 = 360 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Triöra]]</noinclude> hn1trrgfgv97c08gu5z088v6hg5cbce Template:Demografia/I Murin 10 32861 270400 2026-06-04T21:28:40Z N.Longo 12052 + tl 270400 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtàu u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 3500 |passo1 = 500 |passo2 = 100 |a1 = 1861|p1 = 3032 |a2 = 1871|p2 = 2971 |a3 = 1881|p3 = 3207 |a4 = 1901|p4 = 3290 |a5 = 1911|p5 = 3157 |a6 = 1921|p6 = 3272 |a7 = 1931|p7 = 2392 |a8 = 1936|p8 = 2118 |a9 = 1951|p9 = 1791 |a10 = 1961|p10 = 1461 |a11 = 1971|p11 = 1111 |a12 = 1981|p12 = 824 |a13 = 1991|p13 = 726 |a14 = 2001|p14 = 695 |a15 = 2011|p15 = 626 |a16 = 2021|p16 = 622 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|I Murin]]</noinclude> eyo7rngzrutufqlidqgw2z0nma7yf4l Template:Demografia/Auřivéta San Michèe 10 32862 270402 2026-06-04T21:37:27Z N.Longo 12052 + tl 270402 wikitext text/x-wiki {{Demografia |titolo = Abitanti censìi<ref>''[http://dati.istat.it/Index.aspx Statistiche ISTAT]''; <small>&nbsp;URL cunsurtà u 30-12-2023</small>.</ref> |dimx = 521 |dimy = 373 |popmax = 1000 |passo1 = 200 |passo2 = 40 |a1 = 1861|p1 = 951 |a2 = 1871|p2 = 978 |a3 = 1881|p3 = 959 |a4 = 1901|p4 = 773 |a5 = 1911|p5 = 674 |a6 = 1921|p6 = 659 |a7 = 1931|p7 = 540 |a8 = 1936|p8 = 564 |a9 = 1951|p9 = 530 |a10 = 1961|p10 = 462 |a11 = 1971|p11 = 334 |a12 = 1981|p12 = 304 |a13 = 1991|p13 = 301 |a14 = 2001|p14 = 238 |a15 = 2011|p15 = 225 |a16 = 2021|p16 = 201 }}<noinclude><references/> [[Categorîa:Template demogràfichi di comùn da Ligùria|Auřivéta San Michèe]]</noinclude> c3jna3q2l2s8etcw1p0u7qtjrxdzsqo