Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.47.0-wmf.6
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Mendaiga
0
1592
270705
270290
2026-06-11T20:13:08Z
N.Longo
12052
+
270705
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Mendàiga
|Panorama = Mendatica-panorama4.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Mendàiga</div>
|Tipo = [[comun|cumüna]]
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Graziano Floccia
|Partito = lista sivica "Insieme per Mendatica"
|Data elezione = 10-6-2024
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1950
|var-teritöio = Teritòriu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 162
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Dàitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Cian Prai, E Sause, Mùnexi, San Benardu, Secae, Vâcûna de Surva, Vâcûna de Sutta
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Briga Auta]] (CN), [[Cuxe]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegrossu]], [[Triöra|Triöa]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu urariu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 3235
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = mendaighin
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Nazàriu e Cersu
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[28 lûggio|28 lüggiu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Mendatica (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiun da cumüna de Mendaiga inta pruvinsa de Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Mendaiga'''{{#tag:ref|''Mendéga'' ascì, ''Mëndàiga'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|p=328|volùmme=Vul. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''M’ndōiga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Mendæga'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/mendatica/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Mendatica|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-11-12}}</ref>|group=n.}} (''Mendatica'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] ch'a se tröva in ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] e in ta valle Aroscia. A cunta 162 abitànti (daiti agiurnài au [[2023]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Stòria ==
[[File:Mendatica-centro storico3.jpg|thumb|In caruggiu a Mendàiga|sinistra]]
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Mendaiga}}
== Pòsti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùi ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fére ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
;Nòtte au testu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Mendaiga| ]]
evi24hoptfypiz3pn2t9womt9jofkd5
Lüxinascu
0
1593
270690
270314
2026-06-11T18:40:41Z
N.Longo
12052
+
270690
wikitext
text/x-wiki
{{Ineién}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Lüxinascu
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Lucinasco-panorama1.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Lüxinascu</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiòn
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Region]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasion
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Marilena Abbo
|Partito = lista civica
|Data elezione = 5-10-2021
|var-instituçión = Istitusiòn
|Data istituzione = [[1958]]
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Autéssa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 304
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Dàitu Istat] - Pupulasiòn rexidente ai 31 de mazzu du 2024 (dàitu pruvisòiu).
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2024
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiòn]]
|Sottodivisioni = Burgurattu, Cà Müine
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Burgumau]], [[Ciüsànegu]], [[Ciüxavéja]], [[Puntedasce]], [[Vaxìa]]
|var-âtre_informaçioìn = Autre infurmasiòn
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu uràiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 2
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 2339
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patròn
|Patrono = Sant'Antunén
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[2 seténbre|2 setembre]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Lucinasco (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiòn da cumüna de Lüxinascu in ta pruvincia d'Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufesiale
}}
'''Lüxinascu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=101}}</ref>''''' (''Lucinasco'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è 'na [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] ch'a se tröva in ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvincia de Imperia]] e a cunta 'na pupulasiòn de 304 abitanti (dàiti agiurnài du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafìa ==
{{seçión vêua}}
== Stòia ==
{{seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiòn demugrafica ===
{{Demografia/Lüxinascu}}
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetüe religiuze ===
{{seçión vêua}}
=== Architetüe militâri ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumìa ==
{{seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{seçión vêua}}
== Manifestasiòn ==
{{seçión vêua}}
== Feste e fée ==
{{seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiòn ==
{{seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Lüxinascu| ]]
46t30i1usltudoono13nu37srsbh4aw
Ciüsànegu
0
1597
270688
270310
2026-06-11T18:36:38Z
N.Longo
12052
+
270688
wikitext
text/x-wiki
{{Ineién}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Ciüsànegu
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Chiusanico-panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Ciüsànegu</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiòn
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Region]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasion
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Giovanni Agnese
|Partito = lista civica "Identità e progresso"
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 2
|var-instituçión = Istitusiòn
|Data istituzione = [[1861]]
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Autéssa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 603
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Dàitu Istat] - Pupulasiòn rexidente ai 30 d'avrì du 2024 (dàitu pruvisòiu).
|Aggiornamento abitanti = 30-4-2024
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiòn]]
|Sottodivisioni = A Tûria, Gazelli
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Aèntìn|Aentén]], [[Burgumau]], [[Cairònega|Caavònega]], [[Cexi|Céxi]], [[Ciüxavéja]], [[Lüxinascu]], [[Puntedasce]], [[Staanéllu|Stelanellu]] (SV), [[U Téstegu]] (SV)
|var-âtre_informaçioìn = Autre infurmasiòn
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu uràiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 2
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 2051
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patròn
|Patrono = San Steva
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[26 dexénbre|26 dixembre]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Chiusanico (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiòn da cumüna de Ciüsànegu in ta pruvincia d'Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufesiale
}}
'''Ciüsànegu'''''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=55}}</ref>'' (''Chiusanico'' in [[léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è 'na [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] ch'a se tröva in ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvincia de Imperia]] cun 'na pupulasiòn de 603 abitanti (dàiti agiurnài du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Stòia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiòn demugrafica ===
{{Demografia/Ciüsànegu}}
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetüe religiuze ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fée ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Ciüsànegu| ]]
oetrsvnsqtuxw1nrsexnmf8j4xl6ka4
Armu
0
1609
270710
270282
2026-06-11T20:22:39Z
N.Longo
12052
+
270710
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Armu
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Armo-panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Armu</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Massimo Cacciò
|Partito = lista sivica "Pro Armo"
|Data elezione = 6-6-2016
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 2
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1949]]
|var-teritöio = Teritòriu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 118
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Trastanê
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Cêve]], [[Cravaüna]] (CN), [[Purnasce]], [[Ulmea|Urmea]] (CN)
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu urariu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 2536
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Giuvanni
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[16 mazzo|16 mazzu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Armo (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiun da cumüna de Armu inta provinsa de Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Armu''' (scrìtu ''Armo'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/armo/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Armo|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-11-12}}</ref>, ''Ōlmu'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Armo'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]], ch'a cunta 118 abitanti (daiti agiurnài du [[2023]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Storia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Armu}}
== Pòsti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùi ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fére ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references/>
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
[[Categorîa:Armu| ]]
fqdlivsw9pai4lilm9dej8qnzyx5ld7
Uigu
0
1634
270684
270318
2026-06-11T18:25:43Z
N.Longo
12052
+
270684
wikitext
text/x-wiki
{{Ineién}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Uigu
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Aurigo-panorama3.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Uigu</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiòn
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Region]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasion
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Angelo Arrigo
|Partito = lista civica "Aurigo riparte"
|Data elezione = 15-5-2023
|Data rielezione =
|Mandato =
|var-instituçión = Istitusiòn
|Data istituzione = [[1954]]
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Autéssa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 331
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Daitu Istat] - Pupulasiòn rexidente ai 31 de marsu du 2024 (daitu provizoiu).
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiòn]]
|Sottodivisioni = Guardiabella, Pesàutu
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Cêve|A Ceve]], [[Burgumau]], [[Ressu]]
|var-âtre_informaçioìn = Autre infurmasiòn
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu uràiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 2170
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti = de Uìgu
|var-patrón = Patròn
|Patrono = [[Sàn Pòulo|San Paulu]]
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[29 zûgno|29 zügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Aurigo (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiòn da cumüna d'Uìgu inta pruvincia de Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufesiale
}}
'''Uigu'''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=34}}</ref> (o inscì ''Auìgu'', ''Aurigo'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] ch'a cunta 331 abitanti.<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stòia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiòn demugrafica ===
{{Demografia/Uigu}}
== Posti de interesse ==
=== Architetüe religiuse ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüe civili ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüe militâri ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fée ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references/>
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
[[Categorîa:Uigu| ]]
i2eh8jekadlrofrh506nhqek6ylxhmr
Purnasce
0
1665
270708
270284
2026-06-11T20:17:48Z
N.Longo
12052
+
270708
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Purnasce
|Panorama = Pornassio-IMG_0826.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A frasiun de San Luìgi, sêde da cumüna</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Vittorio Adolfo
|Partito = lìsta sivica "Pornassio domani"
|Data elezione = 13-6-2022
|Data istituzione =
|var-teritöio = Teritòriu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 635
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Dàitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = A Villa, Cà Russe, I Pònti, Nâva, San Luìgi (sêde da cumüna), Utàn
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Cêve]], [[Armu]], [[Cuxe]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegròssu]], [[Ressu|Rèssu]], [[Ulmea|Urméa]] (CN)
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu urariu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 2866
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = purnascìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Darmassu
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[5 dexénbre|5 dixembre]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Pornassio (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiun da cumüna de Purnasce inta pruvinsa de Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Purnasce''' (''Pulnošše'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Pornasce'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/mendatica/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Mendatica|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-11-12}}</ref>, ''Pornassio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] de 635 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]].
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Storia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Purnasce}}
== Pòsti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùi ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fére ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Purnasce| ]]
2m2eclf2ru36mii2z861dfgtzjn6ej2
Puntedasce
0
1666
270691
270308
2026-06-11T18:42:38Z
N.Longo
12052
+
270691
wikitext
text/x-wiki
{{Ineién}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Puntedasce
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Pontedassio-IMG_0772.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Puntedasce</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiòn
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Region]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasion
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Fulvio Pezzuto
|Partito = lista civica "Testa e cuore"
|Data elezione = 10-6-2024
|var-instituçión = Istitusiòn
|Data istituzione = [[1861]]
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiòn]]
|Sottodivisioni = A Guardia, A Vìlla, Bestagnu
|var-altitùdine = Autéssa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 2353
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Dàitu Istat] - Pupulasiòn rexidente ai 31 de marsu du 2024 (dàitu proviṡor̂iu).
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Aèntìn|Aentìn]], [[Ciüsànegu]], [[Ciüxavéja]], [[Imperia]], [[Lüxinascu]], [[Vaxìa]]
|var-âtre_informaçioìn = Autre infurmasiòn
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu uràiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 2
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1354
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patròn
|Patrono = [[Santa Margaita|Santa Margarìtta d'Antiochia]]
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[20 lûggio|20 lüju]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Pontedassio (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiòn da cumüna de Puntedasce inta pruvincia d'Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufesiale
}}
'''Puntedasce''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=130}}</ref>''''' (''Pontedassio'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]), a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] ch'a cunta 2.353 abitanti.<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stòia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiòn demugrafica ===
{{Demografia/Puntedasce}}
== Posti de interesse ==
=== Architetüe religiuse ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüe civili ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüe militâri ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fée ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references/>
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Puntadasce| ]]
3mbzq5k69hivp336xnvk0a4pe8fj81s
Ransu
0
1667
270718
265937
2026-06-11T20:41:31Z
N.Longo
12052
+
270718
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Ransu
|Panorama = Ranzo-centro storico.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du Burgu de Ransu</div>
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Giancarlo Cacciò
|Partito = lista sivica "Uniti per Ranzo"
|Data elezione = 10-6-2024
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1947]]
|var-teritöio = Teritò(r)iu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 554
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàtu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = 21 burgàe ciü A Costa de Basé(r)ega
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Aquila (cumüne)|Aquila d'Aròscia]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu d'Aròscia]], [[Casanöva]] (SV), [[Naxin]] (SV), [[Unsu]] (SV)
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu ura(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 2103
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Dunàu
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[7 agosto|7 aùstu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Ranzo (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiun da cumüna de Ransu inta pruvinsa de Impe(r)ia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Ransu'''{{#tag:ref|Scritu a stu moddu ascì inta grafia du Gastaldi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=118|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>,
''Rōnzu'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Ranso'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]
|group=n.}} (''Ranzo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 554 abitànti da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Impe(r)ia]]<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
{{Çitaçión|Ransu, de ün ghe n'è d'avànsu|''dìtu pupulàre''}}
== Geugrafìa ==
[[File:Arroscia a Ranzo.png|thumb|U scciümme A(r)òscia a Rànsu|sinistra|279x279px]]
Ransu u se tröva inte l'entrutèra de Arbenga, inta valà de l'A(r)òscia, inta zona da mediu-bassa valle. U paesaggiu u l'è caraterizàu da di boschi de castagnu in sce a rìva destra, mentre a scinistra a l'è ciü dûse e curtivà. U l'è distante 30 chilometri da [[Inéia|Ineia]], 20 da [[Arbenga]] e 110 da [[Zena|Zéna]].
U teritò(r)iu de Ransu u l'è facciu da ina frasiùn, Costa Basérga, ciü 21 burgàe: U Faudu, A Ciassa, I Favài(r)i, L'Urivéu, U Cuniu, Basé(r)ga Parocchia, Ponteruttu, A Stra', U Mu(r)ìn, Degolla, A Canâ, U Ma(r)tinettu, Calabria, L'A(r)ma, U Canéu, Fantinùn, A Villa, Costa Parocchia, A(r)acà, Bunfigliai(r)a e I Rissi). Cun ste chi u teritò(r)iu da cumüna u cröve 10,58 km<sup>2</sup>.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ranzo.im.it/statuto/|tìtolo=Ransu, u statüu cumünàle|vìxita=2021-07-06|léngoa=IT}}</ref>
U teritò(r)iu cumünâle de Ransu u cunfìna a nord cun [[Aquila (cumüne)|L'Àuguia]], a punènte cu'[[U Burghettu (Aròscia)|u Burghettu]], a nord e vèrsu levànte cun [[Unsu]] (SV), mèntre cun [[Casanöva]] (SV) e [[Naxin]] (SV) a levànte.
== Stò(r)ia ==
Zà in epuca pre rumàna i teritò(r)i da valâ de l'A(r)òscia i l'é(r)an stài ucupài dae pupulasiùi [[Liguri Antighi|ligü(r)i antighe]], ligàe ai [[Ingauni|Ingàuni]], ch'i se spunciavan fin ascì inte l'entrutèra de valàe da vixìn. Sti chi i vegnen pe(r)ò scacciài da l'avansâ rumana avegnüa aturnu au [[180 a.C.]]<ref name="IM">{{çitta lìbbro|outô=Andrea Gandolfo|tìtolo=La provincia di Imperia: storia, arti, tradizioni. Volume 1|ànno=2005|editô=Blu Edizioni|çitæ=Peveragno|léngoa=IT}}</ref> Doppu l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] ascì u teritò(r)iu du Burghettu u l'è stàu interessau dae invaxuì di barbari<ref name="IM" />, cun duminasiùi di lungubardi e di Franchi. Intu periudu carulingiu u l'é(r)a pasàu assèmme ai autri paixi du funduvalle sutta u Cuntadu de [[Arbenga]] e, ancùa de doppu, sutta aa [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]] inse(r)ìu inta giü(r)isdisiun du [[Cumitàu d'Arbenga|cumitàu arbenganese]].<ref name="IM"/>
A primma mensiùn de l'insediamèntu, inta pusisiùn che cunuscemmu ancöi, a se(r)éva da fa remuntà au [[XIII secolo|seculu XIII]] cun u nomme de ''Rantium ad Plebem'', poi vegnüu ''Rancio''. A denuminasiùn ligü(r)e pe(r)ò a pö êsse ch'a ne vegne dau nomme "panciu", che in antìgu u vuxéva dì "difesa".<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ranzo.im.it/cenni-storici/|tìtolo=Cumün de Rànsu, cenni stòici|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref> Quande a se và a desfà a Marca Ardüinica u cuntrollu in sciu feudu du pòstu u pàssa ai marchexi de Clavesana, du mèximu periudu a sta duminasiùn chi a l'è a custrusiùn d'in castellu furtificàu, de prubabile pé frenà e vuluntài de espansciùn du lìbe(r)u cumün de Arbenga, ma ascì pé schivâse e scurerìe di saracén, a partì dau [[X secolo|seculu X]].<ref name="IM" />
Aturnu au [[1233]], cun u rafursamèntu du cuntrollu zenese in scia Cêve a pupulasiùn de Ransu a pija parte a l'incremèntu da [[Demografia|demugrafìa]] du növu burgu cevàscu, cum'u l'è slavegnüu cun e autre pupulasiùi da valâ a quelli tèmpi.
I Clavesana, cuscì intu [[1355]] i dàn ina pursiùn du teritò(r)iu de Ransu ai Del Carretto, mèntre a parte ch'u ghe rèsta a vegne in man aa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], che pe(r)ò a se gestìsce u paìse pe' vìa du marchese Emanuele de Clavesana. Doppu i sucedden di növi scuntri, fra e famìe de Séva, di Del Carretto e di Clavesana pe'i pusedimènti inta bassa valâ, cun l'intervelèntu intu [[1386]] du düxe de Zena [[Antoniotto Adorno (1340-1398)|Antoniotto Adorno]]. Stu lì u se spartisce pe' in quartu u feudu cun i Del Carretto.
Ransu u vegne pe(r)ò zenese a tütti i efètti numma che intu [[1393]]. Intu mènte du cuntrollu dricciu di zenesi Ransu u và a fa parte, cumme pé i autri burghi da valâ, du capitanàu da Cêve. A situasiùn a cangia du tüttu quande u 'rìva l'esercitu fransese, guidàu da [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]].
U teritò(r)iu da cumüna u entra ducca a fa pàrte da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], u vegne ascì sede d'in cantùn, ch'i ghe cazzen drentu ascì i burghi da media vàlle primma, poi desfàu e sciurbìu da quellu cevàscu).
Quande a repübbrica a vegne smembrâ intu [[1802]], i teritò(r)i cunquistài i vàn a fà parte de l'Impe(r)u Fransese, sutta u [[dipartimentu de Muntenötte]]. Cu'a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimènti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], divegnüu poi [[Regno d'Italia|Regnu d'Italia]] dau [[1861]], inse(r)ìu inta pruvinsa de Impe(r)ia. I ürtimi cangiamènti de cunfìn ch'u gh'è stàu i i remuntan au [[1928]], difatti i teritò(r)i de Ransu e L'Àuguia i vegnen piài daa cumüna du Burghettu e i turnan pe' sò còntu numma du [[1947]], in ànnu doppu a custitusiùn da növa [[Italia|Repübbrica Italiana]].
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Ransu}}
=== Minu(r)ànse furèste ===
Segundu u [[ISTAT]], ai 31 de dexembre du 2019, a Ransu u gh'è 73 rexidenti furèsti.
=== Cugnòmmi ch'u gh'è de ciü ===
I cugnommi ch'u se tröva de ciü a Ransu i sun: Guido, Margoni, Beatrici, Alessandri e Sommadossi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnòmmi ciü difüxi cumüna pé cumüna, Ransu|vìxita=2025-07-31|léngoa=IT}}</ref>
=== Persune legàe a Ransu ===
Pé(r)u e Zorzu Guîdu da Ransu, espunenti de üna de famìe ciü impurtanti du cumün, sun famùsi pé avé afrescàu a magiurànsa de géxe da valà de l'Aroscia, ma ascì a Arbenga e Impe(r)ia, tantu che a vélli u l'è dedicàu u percursu museàle du paìse, upe(r)atìvu a Basé(r)ega e Ransu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.culturainliguria.it/cultura/it/Temi/Luoghivisita/museiRaccolte.do;jsessionid=E2A85E16D9C9160E1353D47FF636C648.node1?contentId=29245&localita=2308&area=214|tìtolo=U Museu di Guîdu da Ransu|vìxita=2021-07-06|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beniculturali.it/luogo/gdr-museo-dei-guido-da-ranzo|tìtolo=Scheda du museu di Guîdu da Ransu|vìxita=2021-07-06|léngoa=IT}}</ref>
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
<gallery widths="150" mode="packed">
Gêxa de San Dunàu (Ransu)-Faciâ 03.jpg|Faciâ da gêxa de San Dunàu
Gêxa de San Pantalêu (Ransu) 01.jpg|A vista fruntàle de San Pantaleu
Uatòiu da Madònna de Vigne (U Burgu, Ransu) 05.jpg|L'uatòiu da Madonna de Vigne
Gêxa da Sunta (Basérega Paròcchia, Rànsu)-Faciâ 02.jpg|A gêxa da Sunta a Basé(r)ega
Uatòiu de San Bastiàn (A Ciàssa, Rànsu) 04.jpg|L'uatòiu de San Bastiàn aa Ciassa
Capélla de l'Imaculâ Cuncesiun (I Favài, Ransu) 01.jpg|A capella de l'Imaculà Cuncesciùn ai Favà(r)i
</gallery>
A livellu de gêxa u teritò(r)iu de Rànsu u l'è spartìu inte due parocchie, quella da Sunta e de San Dunàu a Basé(r)ega e quella de San Bernardu (a A Costa de Basé(r)ega).
;Parocchia da Sunta e de San Dunàu
* '''Gêxa da parocchia de San Dunàu''', a se tröva inta burgà de Costa Paròcchia. De ciànta baròcca a cunta sei atàe tutàli, ciü in impurtante du Cristu in Crùxe, òpe(r)a de Orazio De Ferrari<ref name="IM"/>. Fin au [[1964]] u l'éa sede de l'ufissiu lucàle da diocexi de Arbenga e Impe(r)ia.
* '''Gêxa de San Pantaleu''' a se tröva intu Burgu de Ransu. Custruìa intu [[XV secolo|XV seculu]] in sce ina ciànta zà existénte, de stìle rumanicu, prubabilmente du [[XI secolo|XI seculu]]. Chi a l'è cunservà in pà(r)a d'atuà dipinta da Zorzu Guîdu de Ransu du [[1554]], ch'u l'ha ascì dipìntu e decuràu u portegu da gêxa, assèmme aa scöa di Lapicidi Sénu(r)a.
* '''U(r)atò(r)iu da Madonna de Vigne''', intu Burgu de Ransu, u cunserva a pà(r)a d'autà dipinta da Zorzu Guîdu, realisàu intu [[1544]].
* '''U(r)atò(r)iu de l'Imaculà Cuncesciùn e de Santa Lüsìa''', a l'estremitàe de punènte da burgâ de Canéu.
* '''U(r)atò(r)iu de San Bastiàn''', inta burgà da Ciassa.
* '''U(r)atò(r)iu de Santa Cruxe''' inta burgà de Costa Paròcchia.
* '''U(r)atò(r)iu de San Giacumu''' inta burgà de Canà.
* '''U(r)atò(r)iu de San Mauru''' inta burgà de A(r)acà.
* '''Capella de l'Angéu Cüstode''', de d'autu da burgà de Uivéu.
* '''Capella de l'Imaculà Cuncesciùn''' ai Favà(r)i, custruìa du [[1755]], grassie aa vuluntàe da pupulasiùn da burgà.
* '''Capella de Sant'Antunìn''' inta burgà de Degolla.
* '''Capella di Santi Fabiàn e Sebastiàn''' inta burgà de Bunfia(r)a.
* '''Capella de Santa Lüsìa''', inta burgà di Favà(r)i.
* '''Santuà(r)iu da Madonna da Miseicordia''', de d'autu da burgà de Canéu.
* '''Gêxa da parocchia da Sunta''', se tröva inta frasiùn de Basé(r)ega, edificà intu [[XV secolo|XV seculu]]<ref name="IM"/>, a g'ha in purtà e di dipinti de Péu Guîdu de Rànsu, pà(r)e de Zorzu, du [[XVI secolo|XVI seculu]].
* '''U(r)atò(r)iu de San Bertumé''' inta frasiùn de Basé(r)ega, faciàu in sciù veju camìn du stradùn.
;Parocchia de San Benardu
* '''Gêxa parucchiàle de San Benardu''' a A Costa de Base(r)ega, custruìa fra u [[1618]] e u [[1628]].
* '''U(r)atò(r)iu de San Carlu''' a A Costa de Base(r)ega.
* '''U(r)atò(r)iu da Madonna da Neve''', u se tröva a A Costa Base(r)ega, vixin aa paròcchia.
* '''U(r)atò(r)iu di Santi Péu e Paulu''' inta burgà de Faudu.
* '''Capeletta de San Bertumé''' inta burgà de Fantinùn, restaurâ intu [[2007]].
=== Castéllu ===
Pé scansà e incursciùi di piràtti sa(r)acéi a pupulasiùn lucàle a l'ingì(r)u de l'[[1000|ànnu Mìlle]] a l'axéva edificàu in primmu scistemma de difésa, pöi vegnüu ciü meju sutta ai marchexi de Clavesana, chi i l'axevan culegàu cun quellu de L'Àuguia, ancöi pe(r)ò i se ponen vegghe numma che pochi resti de sta furtificasiùn chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ranzo.im.it/cenni-storici/|tìtolo=A stò(r)ia de Ransu|léngoa=IT|vìxita=2021-07-06}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumia du paise a l'è basâ in sce l'agricultü(r)a, svilupâ a cultivasiùn de l'u(r)ivu tagiascu e a prudusiun de ö(r)iu e u(r)ive da ménsa. Difüzs ascì curtivasiùn inte vigne, pregiàu difatti u pigau de prudusiùn lucâle.
== Cultü(r)a ==
=== Dialettu de Ransu ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu a Ransu u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du gruppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligü(r)e de sèntru-punènte]], u presènta carateristiche pe(r)ò ciü particulàri, ch'e turnan inte tütta a valâ de l'A(r)òscia, legâ in antìgu [[Arbenga]], ma ascì aa sitàe de [[Imperia|Impe(r)ia]].
=== Enugastrunumìa ===
E tradisiùi legàe aa cuxìna e sun dife(r)ènti, nu mancan sulitamente u cunìu aa ligü(r)e, i raviöi, a buridda, e lümasse e ascì u [[Pàn frîto|pàn frìtu]]. De lungu sti piatti tipichi i se trövan abinài cun u vin pigàu, ma ascì l'ö(r)iu e l'àgliu i sun bèn cunusciüi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ranzo.im.it/prodotti-tipici/|tìtolo=Prudotti tipici du cumün|vìxita=2021-07-06|léngoa=IT}}</ref>
== Feste e fé(r)e ==
* '''A festa di Ciappagòtti''', a se tegne aa Pro loco de Ransu cun müxica dau vìvu e roba da mangià, a se tegne u fìn da setemàna primma de Natàle.
* '''Presepiu vivènte''', u se tegne intu Burgu de Ransu aa vigilia de Natàle.
* '''E Rüstìe''', castagnà de l'autunnu, cun e castagne fàe cöxe pé e vìe du paìse.
* '''Fé(r)a du primmu de màzzu''', cun mercatìn e bancarelle pé e vie de Ransu.
* '''U Rumpe pignàtta''' pé Carlevà, dedicàu ai matti e urganisàu da a Pro Loco.
* '''Festa patrunâle''', ai 7 d'aùstu, dedicà a San Dunàu.
== Aministrasiùn ==
[[Immaggine:Ranzo-municipio.jpg|miniatura|A ca' cumünà de Ransu]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|3 utùbre 1988|27 mazzu 1990|Giovanni Allegro|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrassìa Cristiana]]|[[Scindico|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|19 zügnu 1990|24 arvì 1995|Giovanni Allegro|Demucrassìa Cristiana|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 zügnu 1999|Giovanni Allegro|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Giovanni Allegro|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Agnese Vinai|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Agnese Vinai|Uniti per Ranzo<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|26 mazzu 2019|Piero Raimondi|X Ranzo<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|Piero Raimondi|X Ranzo<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Giancarlo Cacciò|Uniti per Ranzo<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicasiùn ==
U teritò(r)iu de Ransu u l'è traversàu da a Stradda Nasiunàle 453 da valà de l'A(r)òscia, che permette u culegamèntu cun [[Casanöva]], [[Unsu]] e [[Utuê|Utuvé]] versu levante e [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] versu punènte. Impurtanti ascì e stradde pruvinsâli, cumme quella ch'a culega Ransu cun [[Aquila (cumüne)|Àuguia]] (SP 14), cun ascì a Stradda Pruvinsâle 78, che a pàssa pé A Costa de Base(r)ega, versu Ùnsu e L'Àuguia.
== Nòtte ==
;Nòtte au testu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Ransu| ]]
oskdukb9tkw600b2z6wo8hxb0xmcajw
Cairònega
0
1673
270686
270322
2026-06-11T18:31:38Z
N.Longo
12052
+
270686
wikitext
text/x-wiki
{{Ineién}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Cairònega
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Caravonica-panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Cairònega</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiòn
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Region]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasion
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Angelo Francesco Dulbecco
|Partito = lista sivica de sentru-drita "Uniti per Caravonica"
|Data elezione = 4-10-2021
|var-instituçión = Istitusiòn
|Data istituzione = [[1861]]
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Autéssa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 246
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Daitu Istat] - Pupulasiòn rezidente ai 31 de marsu du 2024.
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiòn]]
|Sottodivisioni = San Bertumê d'Arzen
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Cêve|A Ceve]], [[Burgumau]], [[Cexi]], [[Ciüsànegu]]
|var-âtre_informaçioìn = Autre infurmasiòn
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu uràiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 2051
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patròn
|Patrono = [[San Michê]]
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[29 seténbre|29 setembre]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Caravonica (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiòn da cumüna de Cairònega inta pruvincia d'Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufesiale
}}
'''Cairònega''' (prununsiàu {{IPA|[kajɹonega]}}, senù ''Caavònega<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=50}}</ref>'', ''Caravonica'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvincia de Imperia]] ch'a cunta 246 abitanti.<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stòia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiòn demugrafica ===
{{Demografia/Cairònega}}
== Posti de interesse ==
=== Architetüe religiuse ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüe civili ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüe militâri ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fée ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references/>
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
[[Categorîa:Cairònega| ]]
q6nwiovxs37qw0rm4iobuarzy758rin
Cexi
0
1675
270687
270324
2026-06-11T18:34:21Z
N.Longo
12052
+
270687
wikitext
text/x-wiki
{{Ineién}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Céxi
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Cesio-panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Céxi</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiòn
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Region]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasion
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Fabio Natta
|Partito = lista civica "Per Cesio"
|Data elezione = 26-5-2014
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 3
|var-instituçión = Istitusiòn
|Data istituzione = [[1925]]
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Autéssa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 257
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Dàitu Istat] - Pupulasiòn rexidente ai 30 d'avrì du 2024 (dàitu pruvisòiu).
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiòn]]
|Sottodivisioni = Arzen d'Ineia, Cartari, A Colla de San Bertumê
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Cêve]], [[Cairònega|Caavònega]], [[Casanöva]] ([[Pruvincia de Sann-a|SV]]), [[Ciüsànegu]], [[U Téstegu|U Testegu]] ([[Pruvincia de Sann-a|SV]]), [[Vesargu]]
|var-âtre_informaçioìn = Autre infurmasiòn
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu uràiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 2416
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patròn
|Patrono = Santa Lücia
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[13 dexénbre|13 dixembre]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Cesio (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn da cumüna de Cexi inta pruvincia d'Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufesiale
}}
'''Céxi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=54}}</ref>''' (''Cesio'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvincia de Imperia]] ch'a cunta 257 abitanti (dàiti agiurnài au [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stòia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiòn demugrafica ===
{{Demografia/Cexi}}
== Posti de interesse ==
=== Architetüe religiuse ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüe civili ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüe militâri ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fée ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references/>
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
[[Categorîa:Cexi| ]]
0peen2ybyym16fx38bq4yjt8o0ewm2p
U Sèrvu
0
1676
270699
267265
2026-06-11T19:38:28Z
N.Longo
12052
+
270699
wikitext
text/x-wiki
{{Dianeṡe|càngio variànte=Sta pagina a l'è scrita '''de San Bertumê'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = U Sèrvu
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Cervo Altstadt 20090902.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du Sèrvu daa maìna</div>
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|var-stâto = Stâtu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Inpeia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Natalina Cha
|Partito = lista sivica "Insieme per Cervo"
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 2
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1925]]
|var-teritöio = Istitusiùn
|var-cordinæ = Curdinâe
|var-altitùdine = Autessa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 1149
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dâitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 de śügnu du 2019.
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019
|var-denscitæ = Denscitâe
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni =
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Andôa|Andöa]] (SV), [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]]
|var-âtre_informaçioìn = Âutre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füśu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 2
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1340
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti = Serveṡi
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuàn]]
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[24 zûgno|24 ṡüggnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Cervo (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn da cumüna du Sèrvu in ta pruvinsa de Inpeia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiàle
}}
'''U Sèrvu'''{{#tag:ref|''U Sèrvu'' ascì a [[Inéia|Inéja]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=54}}</ref>, ''O Çervo'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (dîtu '''U Séu''' ascì<ref>Da prununsià {{IPA|['u 'seu]}}</ref>, ''Cervo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Inpeia]], ch'a conta 1 149 abitànti (dâiti agiurnâi au [[2019]]).
== Geugrafia ==
[[File:Cervo (IM) 2.jpg|thumb|Ün di carùggi in tu burgu|sinistra]]
U teritòiu da cumüna du Sèrvu se tröva in ta parte ciü a levànte da Pruvinsa, u paìṡe u l'è bagnâu dau Mâ Ligüre e u so entrutèra u fa parte de valli du Merula, du Steria e pé in tòccu ascì de quella du Evignu, inânsi ciü vixin au burgu u se tröva s-ciumâia dîta du Sèrvu. Insemme ai âutre cumüne vixìne u fa pàrte du Gurfu Diàn.
U sentru du paìṡe u g'ha a particularitâi de truvâse in puṡisiùn ciü a munte da maìna, e prinsipali còlle preṡenti e sun cölle du Sèrvu (324 m) e du Castelaréu (211 m).
=== Cunfìn ===
A sitàe a l'è furmâ dau sulu Sèrvu, pé in estensciùn de squâxi 3,59 km<sup>2</sup>, a cunfìna cun i teritòi de [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]] e de [[Andôa|Andöa]], in [[Pruvincia de Sann-a|Pruvinsa de Savuna]].
== Stoia ==
=== Urigine du nòmme ===
U nomme du Sèrvu u l'è dunca da fà remuntà aa raìxe latìna de ''servum'', cun u scignificâu de ''s-ciàvu'', poi cangiâu in epuca medievàle (aturnu au [[XVI secolo|Sinquesentu]]) e divegnüu in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ''Cervo'', da ste parte a l'è dövöâ dai véggi nu sulu a paòlla Sèrvu, ma ascì ''Séu'' pé indicâ u paìṡe.
=== Epuca rumana ===
E primme testimuniànse in scé l'abitâu e sun da ritruvà zà inte l'epuca Rumana, cun a custrusiùn de primme cà aturnu a 'na ''mansio'', stasiun de càngiu longu a ''[[Via Julia Augusta]]'', foscia custruìa chi propiu grassie aa preṡensa de cârche funte natüâle e de in apròdu li vixìn, difatti a l'è stâita truvà ina stele du [[I secolo|I seculu d.C.]] in ta strutüa da géxa de San Nicola, in tenpu dedicâ a [[San Zorzo|San Ṡorṡu]].<ref>{{Çitta web|url=https://comune.cervo.im.it/cervo-turismo/la-storia/|tìtolo=A stòia da cumüna du Servu|vìxita=2021-09-19|léngoa=IT}}</ref> Segundu âutre funti peò pé a sò cunfurmasiùn favuevule a ṡona a sajéva ṡa stâita frequentà dai [[Ingauni|Ligüri Ingauni]], fin aa scunfitta in tu [[181 a.C.]]
=== Epuca medievâle ===
Terminâ l'èsperiénsa de l'[[Impêo Roman|Inpéu Rumàn]] u se vèrbe in periudu de svilüppu pé u burgu, tucàu sulu i minima parte dae incursciùi di barbari primma e di sarecen de doppu, vista a puṡisiùn ben difendibile e prutéṡüa daa séie de ròcche au riùndu. Pé in bréve perìudu u và sutta ai biṡantìn, in ta cuscì dîta ''Marittima Italorum''.
Sucescivamente, a partì dau [[950]] u cumüne u va a fà parte di pusedimenti di marchéṡi de Claveṡana, che ereditan u feudu dai veggi pusedimenti da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]] (dunde difatti u faxéva parte du [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitâu de Arbenga]]) grassie au predecesù Bunifassiu du Vastu. Sutta a sti chi a cumensa a furtificasiùn de l'abitâu, che ṡà dau [[1000]] u vegne mensciunâu cun ina sò müàja de diféṡa.<ref>{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/cervo/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Sêrvu, ün di burghi ciü belli d'Italia|vìxita=2021-09-19|léngoa=IT}}</ref>
Saiàn poi i marchéṡi in persùna a dà u cuntròllu du paìṡe aa cumüna franca de Diàn in tu [[1172]], che au duminiu de sta chi a pupulasiùn servéṡe se regìa aturnu au [[1204]], fandu guvèrnu pe so cuntu cumme cumüna e dumandandu poi a prutesiùn aa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]].
In te stu moddu chi i ṡenéṡi i vàn a cuncedde cârche tenpu dòppu u cuntròllu du Sèrvu ai cavalieri de l'urdine de Malta in tu [[1330]], che peò doppu in ànnu i van a vénde i diritti aa famìa di [[Döia (famiggia)|Dôia]], cun u machéṡe Lazzaro.
U duminiu u se interunpe doppu pòcu, a càuṡa da cunquista di Del Carretto, legittimi discendenti da famìa Claveṡana, grassie a l'opéa de Enrico che mantegnïà u feudu fin au [[1384]], ànnu du riturnu du burgu inte l'orbita ṡenéṡe. Turna suttu sta chi Sèrvu u sciòrte a utegnì ina növa furma de autunumìa, cun a cuncesciùn de puré eléṡṡe diretamente in cunséju sitadìn e in propiu pudestà.
=== Epuca muderna ===
Cun u [[XVI secolo|seculu XVI]] a sitadìna a déve ancù patì ina séie de invaxiùi türche, che vàn ciü votte a sbarcà inte còste da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punente]] armenu fin au [[1571]], (ànnu da battàja de Lepantu) atràtti ascì dae ròtte cumerciàli che chi e tranxitavan, vistu che i pescatùi lucàli i s'éan specialiṡâi in ta racolta du cuàllu, cun ligammi versu a [[Corsega]] e a [[Sardegna]], e in ta prudusiùn de l'öiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.imperiadavedere.it/luoghi/3453-cervo-ligure-borgo-medievale.html|tìtolo=Inpeia da vegghe, u burgu de Sêrvu|vìxita=2021-09-19|léngoa=IT}}</ref>
Cun a caütta da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Séna]] a seguitu de l'invaxùn fransese du [[1797]] u paìṡe éntra a fà parte da [[Repubbrica Ligure|Repübbrica Ligure]], inserìu inisialmente in tu dipartimentu du Càppu Vérdu (cun sentru diretìvu a [[A Maina de Dian|Diàn]]), diventandu séde du lucàle V cantùn fin a l'ànnu [[1798]], poi sciurbìu in ta Circuscrisiùn de Auìve, cun sede a [[Inéia]], e da lì anéssu a a l'Inpéu Franseṡe sùtta [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunapàrte]].
Cun u cungressu de Vienna du [[1814]] e a restaurasiùn u vegne inglubàu inti dumini du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], faxendu parte du sircundâiu du Portu da Pruvinsa de ṡena (mandamentu de Dian) dau [[1861]] in quélli du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu de l'Italia]], divegnüu doppu a Segunda Guèra Mundià a [[Italia|Repübbrica italiana]].
A münisipalitàe d'ancöi a l'è stâita istituîa in te l'ànnu [[1925]], doppu ésse andà a fà parte da cumüna da Maina de Diàn a partì dau [[1923]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.elesh.it/storiacomuni/provvedimento_variazione.asp?id=541|tìtolo=Decrétu Reàle 2769 du 6 de dexenbre du 1923|vìxita=2021-09-19|léngoa=IT}}</ref>
Difatti dau [[6 dexénbre|6 de dexènbre]] de cöll'ànnu l'éan stâite supresse e acurpâe ascì e cumüne de [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]] e da [[Vìlla Faròdi|Vìlla]], cun u teritòiu de sti dui paìṡi ricustituîu in mòddu indipendente sulu in tu [[1947]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.elesh.it/storiacomuni/provvedimento_variazione.asp?id=485|tìtolo=Decrétu Legislatîvu 980 du 20/08/1947|vìxita=2021-09-19|léngoa=IT}}</ref>, quande u vegne destacâu daa cumüna servéṡe, propiu pé sta mutivasiùn chi San Bertumê u l'àxéva mantegnüu a denuminasiùn ufisiâle de San Bertumê du Sèrvu.
== Abitànti ==
{{Demografia/Sêrvu}}
=== Minuânse furèste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2019]], i sitadìn furèsti a Sèrvu i sun 119.
== Pòsti de interesse ==
=== Architetüe militàri ===
L'intregu burgu du Sèrvu u l'è struttürâu cun funsiùi de diféṡa. Chi u sé pönan vegghe ancù e tùri de avistamentu dövöâe cuntru e invaxùi türche e ascì e antìghe müaje dunde se trövan e pòrte de acessu au paìṡe, ciamâe de Santa Cateìna (a nòrd-est), da Canarda (a sud-est), da Maìna (a sud-ovest, aù divìṡa fra u varcu da Maina e de San Nicola), ciü u Varcu de Biundàu, avertu in epuca sucescìva pé rende ciü fassile l'acessu aa pupulaisùn.<ref>{{Çitta web|url=https://comune.cervo.im.it/cervo-turismo/mura-e-porte/|tìtolo=Sêrvu: Pòrte e Müaje|vìxita=2021-01-15|léngoa=IT}}</ref>[[File:Cervo (IM)-P1010439.JPG|thumb|In autru caruggiu in tu burgu|sinistra]]
=== U Castellu di Claveṡana ===
[[File:Cervo castle-museum 2010-07-19.jpg|thumb|U castellu du Sèrvu]]
Du tüttu drentu aa strutüa du paìṡe du Sèrvu u se tröva u Castellu tiâu sciü daa famìa di Clavesana a partì dau [[XIII secolo|XIII seculu]], in scia bàṡe de ina presedente ture de stile rumanicu, u l'à da senpre funsiunâu cumme furtessa pé u burgu du Sèrvu, inti seculi passâi u l'à vistu ciü càngi e funsiùi, vegne dunca dövöâu primma cumme uatôiu dedicâu a [[San Gioâne|San Giuàn]] e doppu cumme uspeà.<ref>{{Çitta web|url=https://comune.cervo.im.it/il-castello-dei-clavesana/|tìtolo=Sêrvu: u Castellu di Claveśana|vìxita=2021-01-15|léngoa=IT}}</ref>
=== Architetüe religiùṡe ===
[[File:Cervo - chiesa di San Giovanni Battista - facciata - 02.jpg|thumb|A paruchiàle de San Giuàn Batìsta]]
Eclexiaticamènte u teritòiu du Sèrvu u fa pàrte da diocexi de Arbenga-Inpeia, e gêxe presènti inta cumüna e sun sutta aa Parocchia de San Giuàn.
* '''Gêxa da parocchia de San Giuàn u Batìsta''', a l'è a gêxa prinsipâ du paìṡe, custruìa in döitu baròccu fra i seculi [[XVII secolo|XVII]] e [[XVIII secolo|XVIII]] grassie ai fundi derivâi daa pésca du curallu e dai cumerci versu a [[Corsega]] e a [[Sardegna]], u l'è cunsciderâu u ciü grossu edifissiu custruìu in te stu stìle chi de tütta a [[Rivêa de Ponénte|Ligüia de Punente]]. Tiâu sciü da l'architettu Giu Bàtta Marvàudi, uriginâiu du burgu de Candeàscu, ancöi frasiùn da cumüna de [[Burgumau|Burgumâu]], in tu [[1706]], ànnu da sò mòrte, sustituìu dau fìu Giacumu Filippu. L'elegante canpanìn, u l'éa stâitu diṡegnâu da in âutru inpurtante artìsta de l'épuca, Francescu Caréga, ch'u vegnìva dau [[U Portu|Pòrtu]] e issàu sciü versu a fìn du [[XVIII secolo|Settesentu]]. Scibèn l'inpurtànsa da paròcchia e e gràndi dimensciùi a gêxa a preṡénta numma ina navâ, ch'a cunserva ancù l'antìgu pürpitu in marmu giàncu du [[1500]], ciü in Crìstu de légnu fâitu dau Antôniu Maìa Marajàn e a funte du batéximu du [[XVII secolo|Seisentu]].<ref>{{Çitta web|url=https://comune.cervo.im.it/cervo-turismo/la-parrocchiale-di-san-giovanni-battista/|tìtolo=A gêxa da parocchia de San Giuàn|vìxita=2021-09-26|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa de San Ṡorṡu o de San Nicola''', a l'è a veggia paruchiâle, culucâ in sìmma a in pöṡṡu natüâle in puṡisiùn ciü decentrâ dispettu a l'antigu burgu, custruîa in unù a San Ṡorṡu, santu ben venerâu in tu levante du Mâ Mediterraneu e asciurbìu inta cultüa servéṡe düante a duminasiun ṡéneṡe. L'aspettu baròccu du dì d'ancöi u l'è duvüu a in rimanegiamentu fâitu fra u [[1690]] e u [[1725]] da i dui architetti lucâli Giu Batta e Giacumu Marvaldi, in sce cumisciùn di Fràtti Agustiniâi de ṡena ch'i vàn a dövöâla doppu dui seculi de abandùn. Presedentemente a mustrava strutüe ciü tipicamente rumaniche e u se cunta adiritüa ch'a fusse stâita tiâ sciü a partì dae fundamenta de in antìgu tenpiu rumàn. Au drentu se pönan vegghe in ta navâ uvâle diferenti decurasiùi de marmu, in ciü cuùi, a pâa d'autà dedicâ aa Madonna firmâ da Francesco Carrega e ascì i tradisiunâli Cristi da prucesciùn. U titulu d'ancöi de l'edifissiu, dedicâu a San Nicola, u remunta au [[1863]].<ref>{{Çitta web|url=https://comune.cervo.im.it/cervo-turismo/chiesa-di-san-nicola/|tìtolo=A gêxa de San Nicola|vìxita=2021-10-01|léngoa=IT}}</ref>
== Ecunumia ==
L'ecunumia du Sèrvu a l'è baṡâ in sciu turìsmu, pe a ciü parte aa stàe, e ascì in scia prudusiun agricula de l'öiu d'auìva e du vìn Pigâu e Vermentìn.
== Cultüa ==
[[File:Cervo - oratorio di Santa Caterina - campanile - 03.jpg|thumb|U campanìn da gêxa de Santa Cateïna|sinistra]]
=== Dialettu ===
A Sèrvu u se parla in dialettu de stampu inpeiéṡe (léngua lìgüre) clascificâu in tu grùppu de [[Lìgure céntro-òcidentâle|sentru-punènte]], scimile a cöllu de [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]].
== Feste e fée ==
* '''Festival internasiunàle da müxica da câmea''': u se tegne tütti i ànni dau [[1964]], in scia scainâ da gêxa de Giuàn. U l'è stâitu inaugurâu dau viulinista üngheêṡe Sándor Végh, inamuâu de l'acüstica du sagrâu da paruchiale servéṡe, che in acôrdu cun l'aministrasiùn cumünale l'à cumensâu a purtà chi ina sêje de müxicìsti famùṡi ascì a livellu mundiàle.<ref>{{Çitta web|url=https://cervofestival.com/cervo-festival/cervo-festival-storia/|tìtolo=A stòja du Festival müxicàle de Sêrvu|vìxita=2021-01-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''Festa patrunàle de San Giuànni''': a se tegne tütti i ànni u [[24 zûgno|24 de ṡüggnu]], cu-a selebrasiùn da funsiùn religiùṡa aa séja, che de doppu u gh'è a tradisiunàle prucesciùn di crìsti pé-i caruggi du burgu e se fan partì ascì i lümìn, ch'i ilüminàn u mâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.borghidiriviera.it/evento/festa-patronale-san-giovanni-battista-cervo/|tìtolo=Festa patrunàle de San Giuàn Batìsta|vìxita=2022-01-19|léngoa=IT}}</ref>
== Aministrasiùn ==
[[File:Cervo (IM) - Municipio, scuola.jpg|thumb|A cumüna du Sèrvu]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|10 lüju 1985|9 ṡügnu 1990|Teresio Vigo|PCI|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 lüju 1990|24 arvì 1995|Teresio Vigo|PCI|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 ṡügnu 1999|Teresio Vigo|lista sivica de sentru-scinistra|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 ṡügnu 1999|14 ṡügnu 2004|Vittorio Desiglioli|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 ṡügnu 2004|8 ṡügnu 2009|Vittorio Desiglioli|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 ṡügnu 2009|25 maṡṡu 2014|Gian Paolo Giordano|Albero d'ulivo con raccoglitrice<br/>(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|25 maṡṡu 2014|26 maṡṡu 2019|Gian Paolo Giordano|Vivi Cervo<br/>(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 maṡṡu 2019|10 ṡügnu 2024|Natalina Cha|Insieme per Cervo<br/>(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 ṡügnu 2024|''in càrega''|Natalina Cha|Insieme per Cervo<br/>(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicasiùn ==
=== Stradde ===
U teritòiu cumünàle du Sèrvu u l'è traversâu daa Stradda Statàle 1 Aurelia, ch'a permette u culegamentu cun Andöa a levante e cun San Bertumê a punente.
=== Feruvie ===
[[File:Cervo staz ferr.jpg|thumb|A stasiun de Sèrvu-San Bertumê]]
Sèrvu a l'axéva ina stasiun in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Feruvìa Zena-Vintimìa]] au servissiu ascì da cumüna de San Bertumê, pe sta mutivasiùn chi ciamâ de Sèrvu-San Bertumê. A fermâ a l'è stâita serâ in tu [[2016]] pe l'ativasiun du növu traciâu a dui binari fra [[Stassiùn d'Andôa|Andöa]] e [[San Luensu (cumüna)|San Luensu au Mâ]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2016/11/ultimo-bicchiere-della-staffa-alla-stazione-di-cervo-e-san-bartolomeo-al-mare-239016/|tìtolo=Ürtimu gòttu da staffa aa stasiun de Sêrvu-San Bertumê|vìxita=2021-01-15|léngoa=IT}}</ref>
== Notte ==
;Notte au tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:U Sèrvu| ]]
04ijii9623awrkqtc2vcgdcykdxhtfy
Ciüxavéja
0
1681
270689
270312
2026-06-11T18:38:46Z
N.Longo
12052
+
270689
wikitext
text/x-wiki
{{Ineién}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Ciüxavéja
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Chiusavecchia-IMG 0783.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Ciüxavéja</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiòn
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Region]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasion
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Luca Vassallo
|Partito = lista civica "Insieme per Chiusavecchia"
|Data elezione = 6-6-2016
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 2
|var-instituçión = Istitusiòn
|Data istituzione = [[1861]]
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Autéssa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 523
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Dàitu Istat] - Pupulasiòn rexidente ai 30 d'avrì du 2024 (dàitu pruvisòiu).
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiòn]]
|Sottodivisioni = A Sajöa, Uivastri
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Ciüsànegu]], [[Lüxinascu]], [[Puntedasce]]
|var-âtre_informaçioìn = Autre infurmasiòn
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu uràiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 2
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1514
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patròn
|Patrono = San Biaxu
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[3 frevâ]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Chiusavecchia (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn da cumüna de Ciüxavéja inta pruvincia d'Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufesiale
}}
'''Ciüxavéja''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=55}}</ref>''''' (''Chiusavecchia'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvincia de Imperia]] ch'a cunta 523 abitanti.<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stòia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiòn demugrafica ===
{{Demografia/Ciüxavéja}}
== Posti de interesse ==
=== Architetüe religiuse ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüe civili ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüe militâri ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fée ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references/>
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Ciüxavéja| ]]
keibjhty3ccrzbf65iq8nvwfq78lxih
Ressu
0
1684
270712
270295
2026-06-11T20:25:37Z
N.Longo
12052
+
270712
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Ressu
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Panorama = Rezzo-panorama5.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Ressu</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Renato Adorno
|Partito = lista sivica "Quattro piazze un territorio"
|Data elezione = 6-6-2016
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 2
|var-teritöio = Teritòriu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 315
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Dètu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = A Lavìna, Sènua
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Cêve]], [[Uigu|Aurîgu]], [[Burgumau|Burgumâ]], [[I Moin|I Murìn]], [[Muntautu Carpaxe|Muntâutu Carpâxe]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegròssu]], [[Purnasce]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu urariu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 2499
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = ressàschi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Disiunàriu rû dialettu de Ressu|ànno=2023|editô=Pro Loco Rezzo APS|çitæ=Ciüsanegu|léngoa=LIJ, IT|p=2|capìtolo=Ringraziamenti}}</ref>
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[San Martìn de Tours]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[11 novénbre|11 de nuvembre]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Rezzo (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Ressu inta pruvìnsa de Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Rèssu''' (''Rezu'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Rezzo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è 'n [[Comun|cumün]] [[Liguria|lìgüre]] de 315 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvìnsa de Imperia]].
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Storia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Ressu}}
== Pòsti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùi ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fére ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Ressu| ]]
qtsbnyj5eup6qj4k258l82wm4vav269
Vesargu
0
1686
270714
266019
2026-06-11T20:29:45Z
N.Longo
12052
+
270714
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Vesargu
|Panorama = Vessalico-IMG_0828.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Vesargu</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Flavio Manfredi
|Partito = lista sivica "Insieme per Vessalico"
|Data elezione = 10-6-2024
|Data rielezione =
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Teritòriu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 263
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dato Istat] - Pupulasiùn rexidente au 30 zugnu 2019.
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = I Lénsari, I Sigliöi, Perinétti
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Cêve]], [[Casanöva]] (SV), [[Cexi|Céxi]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu d'Aròscia]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu urariu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 2220
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = vesarghìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = Santa Maìa Madaléna
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[22 lûggio|22 lüiu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Vessalico (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumüne de Vesargu inta pruvinsa de Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Vesargu'''{{#tag:ref|Ditu {{IPA|[ve'zargu]}}, scritu ascì ''Veṡargu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=118|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Vesargu'' in inejin, in [[zenéize|zenese]] ''Vesarco'', ''V'sōlgu'' in [[dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group="n."}} (''Vessalico'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in cumün de 263 abitanti in ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] (dàtti agiurnài au [[2019]]).
== Geugrafìa ==
<gallery widths="130" heights="130" mode="packed">
Immaggine:Veargu Panuàmma.jpg|Vista panuràmica de Vesargu
Immaggine:Arroscia-IMG 0829.JPG|U s-ciümme Aròscia a Vesargu
Immaggine:Vesargu.jpg|Àtra vìsta de Vesargu, cun u s-ciümme Aròscia
</gallery>
Vesàrgu u l'è scituàu inta spunda scinistra de l'Aroscia, inta media valà. U dista 23 chilometri da Arbenga e 26 chilometri da a sitài de [[Imperia|Impeia]]. U l'è delimitàu dau munte Frascinellu (1120 m) e da a Punta Àtu (1082 m).
U livellu de autitüdine minima u l'è de 197 m mentre quella mascima de 1208 m.
=== Cunfìn ===
U cunfina a nord-ovest cun [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], au sud-ovest cun [[Casanöva]] a sud cun [[Cexi|Céxi]] e a est cun [[A Cêve]].
=== Frasiùi ===
U cumüne u g'ha trèi frasiui: I Sigliöi, Perinetti e I Lénsari, che assemme au paìse i cröven 'na superficcie tutàle de 10,46 km<sup>2</sup>.
== Storia ==
Zà in epuca pre rumàna i teritòi da vàla de l'Aròscia i l'éan stài ucupài dae pupulasiùi [[Liguri Antighi|ligüi antighe]], prubabilmente ligàe a a tribù di Epanteri, scacciài da l'avansâ rumana avegnüa turnu au [[180 a.C.]]<ref name="IM">{{çitta lìbbro | outô=Andrea Gandolfo | tìtolo=La provincia di Imperia: storia, arti, tradizioni. Volume 1 | ànno=2005 |editô=Blu Edizioni| çitæ=Peveragno}}</ref> Dunca u primmu insediamentu u pueva esse stàu custruìu in epuca imperiàle, de furtificasiùn cuntru e ribeliùi di Ligüri [[Ingauni]], chi ne vegnìvan dau funduvalle.
Cun a caütta de l'[[Impêo Roman|Imperu Rumàn]] du [[476]] a zòna a vegne depredà dürante e invaxùi barbariche. A vàlle a ìntra inti dumini lungubardi e franchi fau [[643]] a l'[[888]].
U burgu, inta culucasiùn udierna peò, segundu a memoia stòica du postu, u saieva stàu custruìu de epuca bassu-medievàle, aturnu au [[1100]].<ref name="IM"/> A fundasiùn peò a l'éa stà guidà dai feudatari lucàli, i Clavesana, chi i l'han cuscì custreitu a pupulasiun da meddia valà de l'Aròscia a spustàse sempre ciü versu a spunda scinistra du s-ciümme, andàndu a creà in növu sentru abitàu. U l'è propiu da u vassalaggiu lucàle che u paìse u pieéa u sò numme.<ref name="IM" />
Difatti, a partì da l'ànnu [[974]] u pàssa sutta ai dumini du Marchesàu de Séva, doppu esse stàu pé u periudu frai seculi [[IX secolo|IX]] e [[X secolo|X]], inti dumìni da [[Marca ardüinica|màrca Arduinica]].<ref name="IM" /> Quéstu dumìniu u se mustra pocu duraüu, perché zà dau [[1094]] a valà a l'éa in màn de Bunifassiu du Vàstu, anche se inte questi ànni u feudu u vegne aministràu da a famìa Clavesana sempre ciü stabilmènte, fin au [[1151]], quande a zòna a divegne a tütti i efètti de 'sti chi.
A zona a l'éa stà selessiunà dai marchexi de Clavesana perché a se truvava in t'ina pusisiun strategica pe u cuntrollu du tranxitu de e merci fra u mà e l'entrutèra. Propiu pé questu a primma burgà a ésse custruìa, ciamà du Punte Növu, a l'éa diventà in breve tempu in insediamèntu ben urganisàu e de 'na relatìva impurtansa a livellu lucale. In breve ascì a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] a se interessa a questu feudu e a tenta de alimentà u scuntentu fra i abitànti inti cunfrunti di scignùi lucàli, 'giüttandu e rivòlte di rexidenti du [[1203]] e du [[1234]], inviandu di cuntingènti militàri.
Propiu in quelli ànni, cun u rafursamèntu du cuntrollu zenese in scia [[A Cêve|Cêve]] a pupulasiùn vesarghése a partecipa a l'incrementu da demugrafìa du növu burgu cevése, suviatüttu vèrsu u [[1233]], cumme u l'avegnìva cun àtre pupulasiùi aruscìne de l'epuca.<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/paesi-valle-arroscia-entroterra-ligure/54-vessalico-vessalico|tìtolo=Vesargu, Expo Valle Arroscia|vìxita=2021-06-15|léngoa=IT}}</ref> Cun i zenexi u paìse u entra a fa parte du mandamentu da Cêve, ch'u cumprendeva in tutàle chinze burghi da vàlà. U segue düante tüttu questu periudu e sorti da vixìna Cêve, fin a quande u nu l'arìva l'esercitu fransése, guidàu da Napuleùn Bunaparte. U teritòiu cumünàle u entra dunca a fa pàrte da [[Repubbrica Ligure|Repübbrica Ligüe]], smembrà intu [[1802]], quande i teritòi cunquistài i vàn a fà parte de l'Impeu Fransese. Cun a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], divegnüu poi Regnu d'Italia dau [[1861]], inseìu inta pruvinsa de Impeia.
Düante a segunda guèra mundià i se ponan rintracià paéggi episòdi de Rexistensa, cume quellu de [[Sirviu Bunfànte]], chi feìu in t'in impurtante battàia. Poi cun a Brigà a véllu dedicà, ch'a a l'éa sciurtìa a taià e vìe de cumünicasiùn fra Vesargu e U Burghettu, sabutandu e uperasiùi tedesche. Doppu u cunflittu a và a fà parte da [[Italia|Repübbrica Italiana]].
I ürtimi agiustamènti terituiàli i sun stài attuài du [[1929]], cun u smembramèntu du teritòiu cumünàle de Cartari e Caldeàia, spartìu fra a Cêve, Céxi e Vesargu, ch'u l'anette a frasiùn da veggia realtài aministratìva, Siglöi.
Fra i ànni [[1973]] e u [[2008]] a l'è stà a capitale aministratìva da Cumünitài muntana de l'Auta Valâ de l'Aroscia, ancöi supressa e sustituìa da l'Uniun di Cumüi de l'Auta Valâ de l'Aroscia dau [[2014]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.anci.it/nasce-lunione-dei-comuni-dellalta-valle-arroscia/|tìtolo=A nàsce l'Uniun di Cumüi de l'Àta valà de l'Aroscia|vìxita=2021-06-15|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Vesargu}}
=== Minuànse furèste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2019]], i sitadìn furèsti a Vesargu i sun 58.
=== Cugnòmmi ciü difuzi ===
I cugnommi ciü difuzi a Vesargu i sun: ''Zunino'', ''Aicardi'', ''Piana'', ''Ferrari'' e ''Capponi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnòmmi ciü difuzi cumüne pé cumüne, Vesargu|vìxita=2021-06-15|léngoa=IT}}</ref>
=== Persune ligàe cun Vesargu ===
* Giovanni Battista Gerini (Vesargu, [[1859]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1916]]), prefesû e stòicu de pedagugia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Cambi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-battista-gerini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2000|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 53|capìtolo=GERINI, Giovanni Battista}}</ref>
== Pòsti de interesse ==
=== Architetüe religiuse ===
<gallery widths="160" heights="160" mode="packed">
Gêxa de Santa Maria Madalena (Vesargu)-Faciâ e campanìn 04.jpg|A géxa de Santa Maìa Maddalena
Vessalico-IMG 0831.JPG|Vesargu, u campanìn da géxa
Santuariu da Madonna da Vixitasiùn (Vesargu)-De föra 04.jpg|L'uatòiu da Vixitasiùn
Capella de San Mauru (Vesargu)-Vìsta 01.jpg|A capella de San Mauru
</gallery>
Eclexiaticamènte u teritòiu de Vesargu u fa pàrte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], e géxe presènti intu cumün e sun poi ragrupàe inta Parocchia de Santa Maìa Maddalena.
* '''Géxa da parocchia de Santa Maìa Maddalena''', a se tröva intu burgu de Vesàrgu, a l'è stà custruìa in stìle baròccu.
* '''Uatòiu da Visitasiùn au Punte Növu''', du [[XVII secolo|XVII seculu]], a l'è ciamà pé questu ascì a Madonna du Punte.
* '''Capella de San Mauru''', du [[XV secolo|Quattrusentu]].
* '''Géxa de Sant'Andrea Apostulu''' inta frasiùn de Lénsa(r)i. A l'è stà custruìa intu Trexentu in stìle rumanicu, restaurà resentemente.
* '''Capeletta da Presentasiùn da Vergine''' inta frasiùn de Lénsa(r)i.
* '''Géxa de San Matteu''' intu sentru de Sigliöi.
* '''Capeletta da 'Sunta''' a Sigliöi.
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paìse a l'è ligà prinsipalmente a l'alevamèntu e l'agricultüa, specialmente da vìtte e de l'uìvu, ma ascì [[Aggio|àggiu]] de Vesargu, tipicu de chì. In crescita ascì u turismu.
== Cultüa ==
<gallery widths="170" heights="170" mode="packed">
File:Stoccaggio.jpg|E rèste de l'àggiu de Vesargu
File:Resta aglio.jpg|Schematisasiùn de 'na rèsta d'aggiu
File:Confezionamento 08.tif|U cunfesiunamèntu de 'na resta
File:Aglio aprile.jpg|L'aggiu in campu
</gallery>
=== Dialettu de Vesargu ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu a Vesargu u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüe sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valà de l'Aroscia, legà stuicamènte a [[Arbenga]], ma ascì a a sitài de [[Imperia|Impeia]].
=== Cüxina ===
==== Àggiu de Vesargu ====
Tipicu de questu cumün, ma ascì di paìsi li d'atàccu u l'è l'àggiu de Vesargu (lucalmente prununsiàu "''Aju"''), ina varietài tipica ligüe de àggiu valurisà da Slow Food ch'a se caraterissa pé u güstu delicàu e pé u prufümmu intensu. U l'è cunfessiunàu e vendüu in rèste (lunghe tresse) selesiunàndu e varie tèste cun in particulare prusedimèntu. Da l'àgiu pistàu cun u murtà, mes-ciàu cun l'öiu d'uìva lucale a se prepàa l'aié (scrìtu ascì ajé o aijé), ina salsa de cundimèntu pé e brüschette o da acumpagnà cun e [[Patàtta|patàtte]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondazioneslowfood.com/it/presidi-slow-food/aglio-di-vessalico/|tìtolo=Slow food, l'àggiu de Vesargu|vìxita=2021-06-15|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agriligurianet.it/it/vetrina/prodotti-e-produzioni/frutta-ortaggi-e-piante-aromatiche/prodotti-tipici-frutta-orto/item/133-aglio-bianco-di-vessalico.html|tìtolo=Àggiu de Vesargu, scheda|vìxita=2021-06-15|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/sapori-tipicita-cucina-valle-arroscia-entroterra-ligure/1-aglio-di-vessalico-|tìtolo=Expo Valle Arroscia, l'àggiu|vìxita=2021-06-15|léngoa=IT}}</ref>
=== Asuciasiùi ===
Pé tütelà l'àggiu lucàle a gh'è l'asuciasiùn "A Resta", cun séde ai Lénsa(r)i, che da l'ànnu [[1999]] a raccöie i vàri prudutùi de aggiu lucàle e rapresenta au de föa da realtài lucàle questu prudottu tipicu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agliodivessalico.com/|tìtolo=Cuperatìva "A Resta"|vìxita=2021-06-16|léngoa=IT}}</ref>
== Feste e fée ==
L'eventu ciü impurtante u l'è a Féa de l'àggiu. A se tegne stoicamente dau [[1400]], a tradisiùn a fissa a giurnà de svulgimèntu ai 2 de lüiu. Generalmente a festa a vegne peò spustà intu fin-setemàna ciü vixin. Düante questa se ponan dunca truvà banchetti e espusisiùi diretamènte dai vari prudutùi d'aggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2019/07/fiera-dellaglio-di-vessalico-una-tradizione-vecchia-di-257-anni/|tìtolo=Vesargu, a féa de l'àggiu|vìxita=2021-06-16|léngoa=IT}}</ref> Inti tempi antighi u gh'éa ascì u mercàu du bestiamme, che aù u l'ha persu impurtansa.
== Aministrasiùn ==
[[File:Vessalico - municipio.jpg|thumb|U palàssu cumünàle de Vesargu]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|31 mazzu 1985|4 zügnu 1990|Tullio Anfosso|Demucrassia Cristiana|Scindegu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 zügnu 1990|24 arvì 1995|Tullio Anfosso|Partìu Cumunista Italian|Scindegu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 zügnu 1999|Tullio Anfosso|Lista sivica de sentru-scinistra|Scindegu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Tullio Anfosso|Uniun Demucratica|Scindegu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Giovanni Gandalini|Lista civica|Scindegu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Giovanni Gandalini|Lista sivica "Insieme per Vessalico"|Scindegu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|26 mazzu 2019|Paola Giliberti|Lista sivica "Vivere Vessalico"|Scindegu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|Paola Giliberti|Lista sivica "Vivere Vessalico"|Scindegu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Flavio Manfredi|Lista sivica "Insieme per Vessalico"|Scindegu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicasiùn ==
U teritòiu cumünàle u l'è traversàu da a Stradda Statale 453 da valà de l'Aroscia che u culega cun U Burghettu (d'Aròscia) a est e cun [[A Cêve]] a ovest, dunde se tröva tra l'àtru a frasiùn de Peinétti. Vesargu u l'è culegàu cui Sigliöi grassie a a Stradda pruvinsàle 9 (SP 9) "Vesargu-Sigliöi" (questa a presènta spessu di prublemi de pulisìa, tantu da alimentà i mugugni lucali<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2016/09/imperia-strada-tra-vessalico-e-siglioli-ripulita-dai-residenti-233806/|tìtolo=A stradda Pruvinsàle Vesargu-Sigliöi pulìa dai rexidenti|vìxita=2021-06-16|léngoa=IT}}
</ref>)e cun i Lénsa(r)i cun a Stradda pruvinsàle 10 (SP 10) "Vesargu-Lénsa(r)i".
Düante l'aluviun de l'utubre [[2020]] a viabilitài lucale a l'è stà interutta, in quantu l'ègua de l'afluente lucàle de l'Aroscia (u riàn Vesargu) u l'ha s-ciappàu u punte ch'u culegàva e dui parti du burgu, au mumentu, dunca, a l'è in cursu a riparasiùn de 'stu trattu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2020/10/il-vessalico-sbriciola-un-ponte-e-invade-il-paese-mai-successo-a-memoria-duomo-647904/|tìtolo=Se s-ciappa u punte de Vesargu e u s-ciümme u entra intu paìse|vìxita=2021-06-16|léngoa=IT}}</ref>
== Nòtte ==
;Nòtte au testu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Àtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Vesargu| ]]
88mfbfcqqkad1bfnvkzbpwrikdcikjy
Vìlla Faròdi
0
1690
270697
270297
2026-06-11T19:27:06Z
N.Longo
12052
+
270697
wikitext
text/x-wiki
{{Dianeṡe|variànte=, in ta varietàe de San Bertumê}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Vìlla
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Villa Faraldi-P1010432.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">U Burgu da Villa</div>
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|var-stâto = Stâtu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Corrado Elena
|Partito = lista sivica de centru-drìta "Costruire insieme"
|Data elezione = 6-6-2016
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1947
|var-teritöio = Istitusiùn
|var-cordinæ = Curdinâe
|var-altitùdine = Autessa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 469
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dâitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 śügnu 2019.
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019
|var-denscitæ = Denscitâe
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Déju, Riva, Tuvettu, Tuvu
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Andôa|Andöa]] (SV), [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], [[Dian San Pê|San Pê (Diàn)]], [[Staanéllu|Stelanellu]] (SV)
|var-âtre_informaçioìn = Âutre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füśu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1992
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti = faràudi o faraudéṡi<br />gânci <small>(surv.)</small><ref>Termine schersùṡu ([[Blazón popolâre|blaṡùn]]) dövöâu in ta Rivêa, in màscima a [[San Bertumê (cumüna)|San Bertumê]]</ref>
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[San Luensu (cumüna)|San Luénsu]]
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[10 agosto|10 aùstu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Villa Faraldi (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn da cumüna de Villa in ta Pruvinsa de Inpeia (Ineia/U Portu)
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiàle
|Sito = http://comune.villa-faraldi.im.it/
}}
'''A Vìlla''' (ascì sulu ''Vìlla'', ''Villa Faràudi'' o ''Faròdi'', ''Villa Faraldi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na [[Comun|cumüna]] [[Liguria|lìgüre]] de 473 abitanti ch'a se tröva in ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Inpeia]].
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stoia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Vìlla Faròdi}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
* Gêxa de San Luensu, aa Villa
* Gêxa de San Bastian e San Roccu, au Tuvettu
* Gêxa da Trasfegüasiun de Cristu, aa Riva
* Uatôiu de San Martìn, aa Riva
* Gêxa de Sant'Antognu Abâte, au Tuvu
* Uatôiu de Santa Cateìna, au Tuvu
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùi ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fée ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
<references/>
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Vìlla Faròdi| ]]
g100zksl32ao1t0og1vhesqh9frigwd
Andôa
0
1710
270700
266103
2026-06-11T19:56:44Z
N.Longo
12052
+
270700
wikitext
text/x-wiki
{{Andoreẑe}}
{{Âtri ûxi|tìtolo=[[Andora]]|càngio variànte=Pe de pàgine cun u mèjimu nomme vegghe}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = And<u>ô</u>a
|Tipo = [[comùn|cumûne]]
|Panorama = Andora-panorama (2).JPG
|Didascalia = Panuràmma de And<u>ô</u>a e du [[Còvu de Mée]] da u [[Còvu Mimoẑa]]
|var-localizaçión = Lucaliẑassiùn
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvìncia]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrassiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Mauro Demichelis
|Partito = lista sivica de sentru-destra "Andora Più"
|Data elezione = 26-5-2014
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 3
|var-instituçión = Istitussiùn
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Tèrit<u>o</u>riu
|var-cordinæ = Cuurdinè
|var-altitùdine = Èrt<u>é</u>ssa
|var-superfìcce = Supèrf<u>ì</u>cce
|Abitanti = 7260
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Datu Istat] - Pupulassiùn reẑidènte ai 31 d'otùbbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Dénsit<u>è</u>
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frassiùi]]
|Sottodivisioni = Castellu, Còlla Micheri, Conna, Rollu, San Bertumé, San Giuvanni, San Peu
|var-divixoìn_confinànti = Cumûni cunfinànti
|Divisioni confinanti = [[Arasce|Aàsce]], [[U Sèrvu|Sèrvu]] (IM), [[Garlenda]], [[L'Aigheuja|Laigô<u>î</u>a]], [[San Bertumé (cumüna)|San Bèrtumé au Mò]] (IM), [[Staanéllu|Staanéllu]], [[Vìlla Faròdi|Vìlla Faràldi]] (IM), [[Villanöva|Villan<u>ô</u>va d'Arbénga]]
|var-âtre_informaçioìn = Òtre infurmassiùi
|var-prefìsso = Prefìssu
|var-fûzo_orâio = Fûzu uràriu
|var-cod._cadàstro = Cod. catàstu
|Zona sismica = 2
|Gradi giorno = 1195
|var-nómme_abitànti = Numme abitànti
|Nome abitanti = andoréẑi
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = Santi Giacumu e Filìppu
|var-festîvo = Fèst<u>ì</u>vu
|Festivo = [[3 mazzo|3 de maẑẑu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Andora (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puẑissiùn du cumûn de And<u>ô</u>a inta pruvìncia de Savùna
|var-scîto_ofiçiâ = Situ uficciàle
}}
'''And<u>ô</u>a''' (''Andöa'' ascì, ''Andeua'' o ''Andeura'' in [[Lengoa zeneize|ẑenéẑe]], ''Andora'' in [[Léngoa italiànn-a|itagliàn]]) a se tr<u>ô</u>va in ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvìncia de Savùna]].
== Geugraf<u>ì</u>a ==
{{Seçión vêua}}
== St<u>o</u>ia ==
[[Immaggine:Andora castello2.jpg|thumb|250px|U castellu d'And<u>ô</u>a|centro]]
{{Seçión vêua}}
== Abitànti ==
=== Evulussiùn demugràfica ===
{{Demografia/Andêua}}
== Posti de interèsse ==
=== Architettûe religiuẑe ===
{{Seçión vêua}}
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Andora - Chiesa dei Santi Giacomo e Filippo 004.jpg|Giéja patrunàle di santi Giàcumu e Filippu
File:Capélla de l'Inmacolâ (Andöra) - estèrno (3).jpg|Giéja du Cô Imaculàtu de Mar<u>ì</u>a
File:Gêxa da Santìscima Trinitæ (Ròllo, Andöra) - estèrno (1).jpg|Giéja da da Sant<u>ì</u>scima Trinitài (Rollu)
File:San Giovanni Andora.jpg|Giéja de san Giuvànni Batìsta
File:Ötöio di Sànti Còsma e Damiàn (Andöra) - estèrno (1).jpg|Urat<u>o</u>riu di santi Còsma e Damiànu
</gallery>
* Giéja patrunàle di santi Giàcumu e Filippu
* Giéja du Cô Imaculàtu de Mar<u>ì</u>a
* Giéja de san Giuvànni Batìsta
* Urat<u>o</u>riu di santi Còsma e Damiànu
* Giéja da da Sant<u>ì</u>scima Trinitài (Rollu)
== Ecunum<u>ì</u>a ==
{{Seçión vêua}}
== Cultûa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifèstassiùi ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e fée ==
{{Seçión vêua}}
== Cumunicassiùi ==
And<u>ô</u>a l'è servìa da ina [[Stassiùn d'Andôa|stassiùn fèruvi<u>à</u>ria]] in scià [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|fèruv<u>ì</u>a Ẑena-Vintimìggia]], ch'a l'à piggiàu u postu de [[Stassiun d'Andôa (1872)|quélla véggia]] du [[2016]].
{{Clear}}
== Note ==
<references/>
== Òtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Andôa| ]]
fmkzl34a3f642yb6w7c0ql36xai8306
Berzezzi
0
1719
270683
270487
2026-06-11T18:03:39Z
Arbenganese
12552
+CV
270683
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Berzezzi
|Panorama = Promenade di Bergeggi, ottobre 2017.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma de Berzezzi</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiùn
|var-stâto = Stätu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[comun|cumüne]]
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]]
|Divisione amm grado 2 = Sann-a
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Maria Rebagliati
|Partito = lista civica de centru-sinistra "Ünìi pe Berzezzi"
|Data elezione = 4-10-2021
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 1060
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dätu Istat] - Pupulaçiùn rescidénte a-u 31 d'utubre d'u 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-teritöio =Teritoju
|var-cordinæ = Cuurdinè
|var-altitùdine = Altitüdine
|var-denscitæ = Denscitè
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Fraçiuìn]]
|Sottodivisioni = Ture d'u Mä
|var-divixoìn_confinànti = Cumüni cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Spoturnu|Spôtùrnu]], [[Vuè]]
|var-âtre_informaçioìn = Ätre infurmasiuìn
|var-prefìsso = Prefìssu
|var-fûzo_orâio = Füzu orariu
|var-cod._ISTAT= Códice [[ISTAT]]
|var-cod._cadàstro = Códice catastäle
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1769
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = Berzezìn
|var-patrón = Santu patrùn
|Patrono = [[San Martìn de Tours]]
|var-festîvo = Giurnu festivu
|Festivo = [[11 novénbre|11 de nuvenbre]]
|var-tàrga = Tärga
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Bergeggi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiùn d'u cumüne de Berzezzi int'a pruvincia de Sann-a.
|var-scîto_ofiçiâ= Scîtu istitusiunäle
}}
'''Berzezzi''' (''Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è u̇n [[Comun|cumüne]] [[Liguria|lìgure]] de 1.060 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[pruvincia de Sann-a]].
== Giografìa ==
Berzezzi u l'è u̇n paize in faccia a-u mä int'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea Lìgure de Punente]], a 110 m de altitüdine sciü p'ou briccu (munte Sant'Élena 347 m s.l.m.). Cröze e caruggi giüttan a chinä a-a spedìa versu a màina.
Fan pärte d'u teritoju cumunäle ascì a fraçiùn de Ture d'u Mä e l'[[Îzua de Berzezzi]].
L'îzua, u trètu de costa ch'a ghe stà de frunte e e grotte marine da-u 1985 sun intrè a fä pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi ch'a l'ha u cùnpitu de cunservä intattu questu àngulu de Mediteràniu. Int'u [[2007]] a l'è stèta istituìa l'[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"]] p'â tutela e a valurizasiùn d'u patrimoĝn̂u naturalìsticu e anbientäle d'i fundäli in gìu a l'îzua e davanti a-a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi.
=== Spiagge ===
A spiaggia de Berzezzi a l'ha avüu a sö grande trasfurmasiùn a-a fin di [[Anni 1960|anni '60]] cu'u scàregu in mä, zona Prìa d'u Menu (scöggiu ch'u se pö vedde ancùn oua davanti ai baĝn̂i La Caletta), de urtre 'n miliùn de metri cübbi de tèra de 'n brichettu sc-cianä p'â realizasiùn d'a [[Centräle elettrica de Vuè|Centräle ENEL]] de [[Vuè]].
Primma de alùa u gh'ea 'na sula spiaggia, anche se de dimensciuìn ciü picine rispèttu a l'atuäle, ch'andäva da l'albèrgu Anghelittu poi Färu e ancö, doppu i ürtimi travaggi, cà de civile abitasiùn, fin a-a Punta d'u Cävu. Cunuŝĉiüa a Berzezzi cumme “a spiaggia d'a stasiùn” cun riferimentu a stasiùn d'a feruvìa ch'a se tröva dederé apena travèrsä l'Aurelia. Questa a l'ea cunsciderä “a spiaggia d'i bagnanti” e, aredossu d'a scügêa, d'i vadeixi. Chì u gh'ea l'ünicu stabilimentu balneäre de Berzezzi i “Baĝn̂i Italia” oua La Bussola.
Pe dä 'n'idea de quantu a se segge trasfurmä a spiaggia, basta ricurdä che alùa pe andä vèrsu punente e superä u scöggiu vèrticäle, che ascì ancö u se vedde sut'a-u cazegiätu, u s'ea custreiti a bagnäse i pé e, nu de rèu, u pavimentu de leĝn̂u d'a veranda d'u risturante Anghelittu, a-u primmu cian, u vegniva sulevä da-e unde quande u gh'ea u mä grossu.
Sübbitu doppu u gh'ea a spiagetta d'u Scöggiu d'u Pussu (u̇n scöggiu ch'a-u centru u l'aveiva 'na spece de pussu) e a l'ea cunsciderä a spiaggia d'i berzezìn. Spiagetta ch'a l'aveiva u frunte de l'atuäle lìbera atresä, ma cun 'na prufunditè màŝĉima ch'a nu superäva i 10/12 metri.
U trètu da-u scöggiu d'u pussu a-a “cazetta russa” (cà cantunea), ancö ciü o u menu a l'altessa di baĝn̂i Stella Maris, u nu gh'ea spiaggia ma 'n tapêtu de aiga spiagiä, in particular moddu posidonia, che de votte u l'ea spessu ciü de mezu metru e lì sutta i pescói da canna andävan a çercä a “tremuiza”, u̇n vèrméttu ch'u se döviäva cumme lesca, ünna de quelle preferìe da-i peŝĉi.
'N'ünica picaggia de sabbia, che a malapena a tegniva testa a-e nostre debulìŝĉime maree, a se truväva ciü o u menu tra i atuäli baĝn̂i La Caletta e Stella Maris. Int'e sta zona pina de scöggi se distìngueivan “a Prìa d'u Menu”, a “Prìa Sèa” e i “Tréi Frè”, tréi scögétti vixìn tra de lù e puzisiunè a çèrciu.
A cunfurmasiùn atuäle d'a spiaggia a l'ha pigiä furma cu'a realizasiùn, a-a fin d'i [[Anni 1970|anni '70]], d'u penellu da-i baĝn̂i Il Gabbiano e, a-a fin d'i anni '80 e inissiu '90, d'u grande penellu custruìu a difeiza de l'avansamentu de l'àrea purtuäle.
A spiaggia de Ture d'u Mä vêi spiaggia d'u Merellu, ch'a piggia u numme da l' Istitütu Merellu sübbitu urtre a Via Aurelia, u se pö dì ch'a l'è restä custante int'i anni cun u̇n legeru aumentu d'a prufunditè, tantu da ese cunsciderä zà int'i anni '60, insemme a-u lungu trètu int'u cumüne de Spôtùrnu, ünna d'e ciü bèlle spiagge d'a Ligüria ascì perché a regalla a vista 'nsce l'îzua de Berzezzi.
A-a fin a spiagetta d'i “Preni” aredossu d'a “Punta d'i Preni” restä custante int'u tenpu e quella de l'ex stabilimentu Lido delle Sirene, proppiu davanti a l'îzua, creä da-u ninte a-a fin di anni '50 da-u materiäle d'i scävi p'â custrusiùn d'e stradde de Ture d'u Mä e d'e primme ville.
== Stoja ==
I primmi insediamenti riportan a l'épuca Neulìtica ma e nostre origini i sun lighè a 'n'antiga stirpe de Lìguri cunusciüa zà a-i tenpi d'i Rumäni. U numme d'u paize u vegne fètu derivä da ''Berg'' che in tedescu u vö dì muntaĝn̂a, cun riferimentu a-e caraterìstiche d'u postu, ma ascì a l'îzua: 'na muntaĝn̂a ch'a sciorte da-u mä. Ätri stüdiùzi ou fan derivä da ''Bergensis'', d'a bäse lìgure ''bergo'', munte, cun a zunta d'u sufissu latìn ense.
Int'u [[992]], u Véscuvu de Sann-a, pruprietäju de sti teritoi, u l'ha dèti cumme dunasiùn po'u sustentamentu di fratti, a l'abasìa custruìa insce l'îzua pe custudì e prezunte relìquje de Sant'Eugeniu.
Tra i [[X secolo|sécculi X]] e [[XI secolo|XI]] u burgu furtificä u l'ha rexistìu a-e frequenti incursciuìn saracene.
Int'u [[1385]] u Pappa Urbàn VI u l'ha vendüu u nostru teritoju a-a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] e insemme a quelli de [[Spoturnu|Spôtùrnu]] e [[Vuè]] u l'è inträ a fä pärte d'a pudesterìa de Costa de Vuè; l'îzua a l'è restä sutta a giurisdiçiùn d'u Véscuvu de Nôi.
Cu'u declìn d'a Repübblica de Zena ([[1797]]) e a séguitu d'a canpaĝn̂a d'Italia de [[Napolion Bonaparte|Napuliùn Bunapärte]], u teritoju de Berzezzi u l'è inträ da-u 2 dixenbre [[1797]] int'u Dipartimentu d'u Letinbru, cun capulögu [[Sann-a]], drentu a-a Repübblica Lìgure. Da-u 28 arvì [[1798]] u l'ha fètu pärte d'u II cantùn, capulögu [[Spoturnu|Spôtùrnu]], d'a Giurisdiçiùn de Culunbu e da-u [[1803]] d'u növu I cantùn de Sann-a int'a Giurisdiçiùn de Culunbu. Int'u [[1805]] a Repübblica Lìgure a l'è incurpurä inte l'Inperu Françeize, da-u 13 züĝn̂u 1805 a-u [[1814]], u cumüne de Berzezzi u vegne inserìu int'u [[Dipartimentu de Muntenötte]].
Int'u [[1815]] Berzezzi u l'è inträ a fä pärte d'u [[Regno de Sardegna|Reĝn̂u de Sardeĝn̂a]], cum'u l'ha stabilìu u Cungrèssu de Vienna e da-u [[1861]] d'u [[Regno d'Italia (1861-1946)|Reĝn̂u d'Italia]].
Fina a-u [[1927]] u teritoju berzezìn u l'è inserìu e u fà pärte d'a pruvincia de Zena, int'u [[1927]] u l'è pasä sut'â [[pruvincia de Sann-a]] apena custituìa.
A l'inissiu d'u [[XX secolo|XX sécculu]] sun avegnüi duì fèti rilevanti. U 4 de mazzu d'u [[1917]], a dùe miggia da-a costa, u piróscafu SS Transylvania u l'è stètu afundä da u̇n sutumarìn tedescu. 'Na cruxe insc'â scügêa d'a Punta d'i Preni a ricorda i 407 morti int'a trageddia.
U segundu epizoddiu u l'è sucèssu int'u [[1921]], a dex'ùe de seĵa d'u 25 otubre u l'è esplozu u forte de Sant'Élena pe 'n incendiu partìu da-i bricchi vixìn. U paize u l'ha pagä u̇n gräve tribütu cun 20 morti, ciü de 300 ferìi, pezanti danni a-e chè e a-a gexa paruchiäle de San Martìn. 'Na làppide, insc'â faciäta lätu mä d'a gexa, a ricorda e vìttime d'u scoppiu d'u forte Sant'Élena.
In tenpu de guèra e precizamente u 28 dixenbre [[1943]], 'na lettia indiriçä a-u Cumandu d'a Milissia de Sann-a a individuäva inte l'Istitütu Merellu u̇n canpu de cuncentramentu d'a Repübblica Suciäle Italiäna. Tante persune, sulu perché ean ebrei, operäi ch'aveivan u curaggiu de scioperä, persune suspètte de antifascismu, parenti de zueni che refuävan de aruoläse o ch'aveivan aderìu a-a rexistensa, vegnivan pigè e serè int'e stu canpu e int'i ätri quattru prezenti in Ligüria. Chì u se prucedeiva a-a seleçiùn e a l'invìu int'i canpi de sterminiu; int'u cäxu d'u Merellu, a vixinansa a-u cazellu e a-a feruvìa, cunsentiva de furmä e tradotte d'i depurtè.
Berzezzi da-u 1973 a-u 31 dixenbre [[2008]] u l'ha fètu pärte d'a Cumunitè muntäna d'i Zuvi.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Berzézzi}}
=== Cugnummi ch'u ghe n'è de ciü ===
I cugnummi ch'u ghe n'è de ciü a Berzezzi i sun: ''Griffo'', ''Zunino'', ''Bruzzone'', ''Rovere ''e ''D'Antonio''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ch'u ghe n'è de ciü cumüne pe cumüne, Berzezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-23}}</ref>
=== Persune lighè cun Berzezzi ===
* Carmen Boni, näta Maria Carmela Bonicatti ([[Romma|Rumma]], 8 arvì [[1901]]) a l'è stèta 'n'atrice d'u cine müttu. Figgia de 'n culunellu de l'ezèrcitu e de Rovere Teresa de Berzezzi, a l'ha debutä 'nsc'ou grande schèrmu int'u [[1919]]. Spuzä da-u [[1938]] cu'u famuzu "chansonnier" parigìn Jean Rigaux a nu s'è scurdä de Berzezzi e oĝn̂i annu, int'u perìudu estivu, a vegniva in vacansa int'a cà russa de fiancu a gexa. A l'è morta a [[Pariggi]] int'u [[1963]], investìa da 'na màcchina.
* Carlo Buti, nätu a [[Firense|Firenze]] u 14 nuvenbre [[1902]] da Alfredo, faturìn d'u telégrafu, e Evelina Pani. Famuzu cantante di anni '30, cunsciderä ün d'i inventuì de quellu génere che ciü tärdi u sajà definìu cumme "cantu melódicu a l'italiäna", infèti quande 'n cantante u cantäva ben ghe divan "u canta a-a Buti". Int'u [[1953]] u spuza in segunde nosse Paolina Rossi, in ärte Lya, sö d'a muè d'u futüru scìndicu de Berzezzi Lorenzo Stacchini. Carlo Buti ou ricurdemmu a Berzezzi, int'a villa ciamä "Primmu amù" int'i anni chi van da-u [[1953]] a-u [[1962]]. U l'è mortu a Montelupo Fiorentino u 16 nuvenbre [[1963]].
* Achille Cabiati, scultù, pitù e ceramista u l'è nätu in [[Vuè]] int'u [[1920]]. U l'ha partecipä a Rexistensa cumme partigiàn cunbatente, numme de bataggia "Michelangelo", ricruvindu ascì a càrega de cumandante d'u distacamentu Calcagno. Int'i primmi anni d'u dopuguèra u l'ha perfeçiunä a sö furmasiùn a Rumma, frequentandu autuì d'u càlibru de Guttuso, Turcato e Consagra. U l'ha spuzä a berzezina Maria Luisa Cocito e u l'ha fètu pärte d'u Cunseggiu Cumunäle de Berzezzi cu'i scìndichi Francesco Anaclerio e Lorenzo Stacchini. A Achille Cabiati, mortu int'u [[1962]], a l'è stèta intitulä a bibliuteca cumunäle.
== Posti de interèsse ==
[[File:Bergeggi - chiesa di San Martino Vescovo.jpg|thumb|A gexa de San Martìn|left]]
=== Architetüe religiuze ===
Int'u paize:
* '''Gexa de San Martìn de Tours''', int'u [[1706]] u l'ha inissiu a custrusiùn d'a növa paruchiäle e u 29 otubre [[1709]] u gh'è l'inaugurasiùn e a sulenne cerimonia de cunsacrasiùn. A-u sö intèrnu sun cunsèrvè u̇n dipintu d'a Madonna d'u Ruzäju de scöa tuscäna (d'u [[XVI secolo|XVI sécculu)]], 'na scultüa d'u françeize Lacroix e u̇n Cristu de Antón Marìa Maragliàn.
* L''''Âtóju de Santa Catàina''', zà prezente int'a relasiùn d'u Véscuvu Mascardi de l'autünnu [[1585]], u l'è stètu ristruturä e ancö u l'è adibìu a 'na funçiùn ciü suciäle.
Insc'ê âtüe:
* Capella de San Steva
* Capeletta de San Bastiàn
Insce l'îzua:
* Rèsti de 'na'antiga gexa paleucristiäna d'u [[V secolo|V]]-[[VI secolo|VI sécculu]] e de l'abasìa custruìa int'u [[992]], vuŝĉiüa da-u Véscuvu Benärdu ch'u l'aveiva afidä a-a cüa d'i fratti pruvenienti da Lérins.
=== Architetüe civili ===
==== Pärcu Architetónicu de Ture d'u Mä ====
U Pärcu Architetónicu de Ture d'u Mä, vusciüu e istituìu da-u Cumüne de Berzezzi int'u [[2012]], cu'u suportu d'a [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendensa d'i Beni Architetónici d'a Ligüria]], u vö
divulgä l'ereditè lasciä da Mario Galvagni: u̇n mesaggiu ancùn cèu e cuncretu de cumme u segge puscìbbile custruì, sensa metise in cunpetisiùn cun l'Anbiente.
U l'ea a meitè d'i [[Anni 1950|anni '50]] quande Galvagni, architettu frescu de làurea, u l'aveiva vintu u cuncursu prumossu da l'inprezäju Piero Tizzoni e u partiva a traçä e lìnie pe svilüpä da zeru l'urbanizasiùn d'u prumuntoju de Ture d'u Mä. Cumensäva cuscì a realizasiùn de 'na serie de custruçiuìn e de aredi urbäni, 'n insemme de ópere
architetóniche de ricunusciüu valure artìsticu, in graddu, ancùn a-a giurnä d'ancö, de caraterizä u̇n'àrea urbanizä elevàndune u prestiggiu.
L'istitusiùn d'u Pärcu Architetónicu, a vö ese a celebrasiùn de ste ópere, testimuniansa de cumme 'n'architetüa de äta qualitè e pregiu, ch'a l'ha tegnüu in grande cunsciderasiùn u teritoju, a segge in graddu de svilupä, in manea atuäle e cun 'na giüsta sensibilitè creativa, tesciüi urbanizè in armunìa cun i valuri anbientäli e naturalìstici d'u postu. Defèti, cumme u l'ha avüu moddu de evidensiä u Galvagni stessu, e sö ópere sun näte in pèrfetta sintunìa cun e furme e e caraterìstiche estetiche d'u prumuntoju, cu'a luxe, cu'u terén, cun e tante emusciuìn e i forti sentimenti cundivizi cu'a cumitensa e cu'i operäi che l'han custruìe.
Pe prumuöve u Pärcu, u Cumüne de Berzezzi, cun a culaburasiùn de l'Arch. Marco Ciarlo, u l'ha ideä e adutä u̇n logu identificativu, u l'ha realizä 'na püblicasiùn "Guidda a-u Pärcu Architetónicu de Ture d'u Mä" e 'na Cartina temàtica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.turismobergeggi.it/il-parco-architettonico-di-torre-del-mare/|tìtolo=Turismo Bergeggi, Parco Architettonico Torre del Mare|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref>
=== Architetüe militäri ===
* Forti San Luensu, San Steva e San Giàcumu custruìi tra u [[XVII secolo|XVII]] e u [[XVIII secolo|XVIII sécculu]] a-i cunfìn cu'u cumüne de [[Vuè]]. Urtre a furtessa de San Giàcumu, ch'a se pö vedde da l'Aurelia, restan sulu duì speruìn d'u forte San Steva.
* Forte de Sant'Élena, pocu distante da-a çimma d'u munte ch'u gh'ha u stessu numme, u fäva buna guärdia insc'ou paize. U sajà cunpletamente distrütu da l'espluxùn d'u forte stessu int'a nötte d'u 25 otubre [[1921]]. Ancö d'u Forte u nu rèsta nint'ätru ch'â cavitè cauzä da-u scoppiu e i rèsti de quärche custrusiùn militäre.
* Baterìa de San Bastiàn, semmu int'u [[1889]] quandu cuminsan a tiä sciü a furtessa. Ciamä ancùn ancö "A Baterìa", a l'è prutètta da mu̇àgge e a se cunpune de dùe custrusiuìn retanguläri indipendenti culeghè tra de lù. Vendüa a-i privè, döviä cumme abitasiùn a l'è in óttimu stätu.
=== U castelä ===
U vegne definìu [[Castelà (furtificasiùn)|castelä]] 'na zona duvve u segge prezente u̇n recintu preistóricu furtificä in génere puzisiunä inte 'n puntu stratégicu duminante e cunprendente a-u sö intèrnu abitasiuìn, posti destinè a-e pràtiche rituäli de venerasiùn urtre che ativitè artigianäli, ricóveri pe-i animäli e magazìn p'ê scorte alimentäri. A sö difuxùn avegne inte l'[[Etæ do Brónzo|etè d'u brunzu]] e [[Etæ do færo|d'u fèru]] cun 'na duggia funçiùn: difensiva e de cuntrollu.
Sun a tütti i efètti i primmi acenni de vitta suciäle organizä, ch'a purtià poi a-a nàscita d'i primmi centri abitè spece doppu a cunquista rumäna. U cäxu de Berzezzi u prezenta d'i trèti particularmente interesanti, cumme u truväse in pruscimitè de 'na viabilitè ben antiga, repigiä poi da-i [[Impêo Roman|rumäni]], in graddu de culegä lungu e dursäli tütta a regiùn. Ripurtä a-a lüxe in séguitu a 'n incendiu ch'u l'ha interesä a zona int'u [[1982]], u l'è stètu puscìbbile datä i repèrti ciü antighi a-u [[V secolo a.C.|V sécculu a.C.]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.turismobergeggi.it/wp-content/themes/editheme/pdf/documento3.pdf|tìtolo=Monte S.Elena, I primi Liguri a Bergeggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-13}}</ref>
Fra i ritruvamenti ciü interesanti, d'e munèe, ogètti d'üzu giurnalieru (che dimustran a cuntinuitè abitativa fina a-u [[I secolo a.C.|I sécculu a.C.]]) e ceràmiche che ìndican a prezensa de scangi anche se han a megiu i prudotti lucäli. Degna de notta a prezensa d'a lavurasiùn d'u fèru ma ascì d'u brunzu int'u scîtu, cu'u ritruvamentu de divèrsi ogètti. U castelä u l'è stètu poi abandunä pe 'n perìudu ciütóstu lungu, särvu ütilizzi izulè fina a-u [[XIII secolo|XIII sécculu]] e poi int'e guère francu-piemunteixi d'u [[XVIII secolo|XVIII sécculu]], p'â sö puzisiùn stratégica.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Sann-a|léngoa=IT|p=11}}</ref> Ancö u se pö nutä a çèrcia de prìe estèrna ch'a circuscrive a çimma d'u briccu e u bazamentu de divèrse abitasiuìn che a sö tenpu aveivan l'elevä custituìu da argilla presä e legnamme; int'a pärte ciü in èrtu u l'è puscìbbile nutä a prezensa de 'na custrusiùn cunposta da grossi blocchi de prìa scìmile a 'na scainä, de difìççile intèrpretasiùn.
=== Turi ===
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Torre d'Ere.jpg|A Ture d'Èa
File:Bergeggi-IMG 1635.JPG|A Ture Ruvie
</gallery>
* Insc'â sumitè de l'îzua se trövan e ruvine de 'na ture rumäna, a bäze circuläre. A funçiùn ciü prubàbbile a l'è cumme avanpostu de guärdia e färu de segnalasiùn po'u portu de ''Vada Sabatia'', ch'u l'ea rivä a ese davéi inpurtante pe-i tràffeghi marìttimi in épuca inperiäle.
* Int'u mediuevu surva e ruvine d'u turiùn circuläre a l'è stèta custruìa 'na ture de avistamentu a bäze quadräta.
* Ture d'Èa, antiga ture d'e l'ätu mediuevu a bäze runbuidäle, ch'a se tröva insc'ou prumuntoju de Ture d'u Mä.
* Ture Ruvie d'u [[XV secolo|XV sécculu]].
== Ecunumìa ==
U turizmu u l'è a ciü inpurtante risorsa d'u cumüne, specialmente int'u perìudu estivu. De pregiu, a pruduçiùn de öju d'e ôvìva e vin. Berzezzi u l'ha otegnüu da-a FEE-Italia (Foundation for Environmental Education) u cunferimentu d'a bandêa blö p'â qualitè d'e sö spiagge.
== Cultüa ==
=== Bibliuteca Cìvica "Achille Cabiati" ===
A bibliuteca cìvica "Achille Cabiati" a l'è a bibliuteca pübblica d'u Cumüne de Berzezzi. A se tröva in Via De Mari 28/D a l'intèrnu de 'n spassiu dedicä a-e ativitè culturäli.
A bibliuteca a l'ha 'n patrimoĝn̂u de 10.400 vulümmi de narasiùn, sagìstica, libbri pe-i figiö e stoja lucäle. A offre divèrsi servissi: préstitu lucäle d'i libbri, cunsultasiùn int'i spassi dedichè, üzu de pustasiuìn PC cun réi Wi-Fi pe inträ in internet e inurtre l'adexùn a-u Scistêma Bibliutecäju Nasiunäle, a l'ha reizu puscìbbile ascì préstiti tra e varie bibliuteche.
A strutüa a l'è avèrta cun orari setimanäli ch'i varian segundu a stagiùn (in génere martedì, zöggia, venerdì e sabbu).
A l'intèrnu d'a bibliuteca u gh'è a sede de l'Organizasiùn de Vuluntariätu "L'Îzua", 'n'asuciasiùn stóricu suciäle culturäle ativa 'nsc'ou teritoju e a Seçiùn de l'ANPI "F.lli Faggi". A bibliuteca dunque, a l'è 'n puntu de riferimentu p'â letüa, u stüddiu, i eventi culturäli e i mumenti de parteçipasiùn e cundivixùn suciäle int'u Cumüne de Berzezzi.
== Fèste e fêe ==
E sägre estive de Berzezzi sun u̇n mumentu duvve u prufümmu d'u baxeicó e d'i piatti de peŝĉiu se fùnden cun l'arbaxìa, apuntamenti da nu pèrde che trasfurman u burgu inte 'n pälcuscénicu a l'avèrtu de cunvivialitè e tradisiùn. U̇n viaggiu int'u güstu sc-cettu.
U cö de oĝn̂i sejäna a l'è a cuxina e e sö pruposte. U nu se tratta de ofrì i soliti piatti, ma de fä cunuŝĉe i prudotti tìpici d'u teritoju, elaburè cun cüa segundu e riçètte tramandè int'u tenpu. Da-e troffie cu'u pestu artigianäle a-e specialitè de mä, oĝn̂i piattu u esprimme l'amù pe sta tèra. A qualitè d'i ingredienti primäi a fà da prutagunista, deliçiandu ascì i óspiti ciü ezigenti cun a vêa cuxina lìgure. L'ànima d'u paize a l'è 'na furmasiùn, ch'a và da-i figiö a quelli zà d'etè, in graddu de cuinvolge tütti cu'u sö calure umänu. L'organizasiùn, cüä cun paŝĉiùn da-u Cìrculu Ricreativu Culturäle Berzezìn, a se distingue pe l'acugliensa e a fà sentì ognün cumme a cà sö. U Circulu u l'è u muture instancàbile c'hu porta avanti e inisiative cun entuziasmu e prufesciunalitè. I vêi prutagunisti i sun i figiö d'u postu, che cun slanciu e dedisiùn portan 'na ventä de energìa in mezu a-e toue, inparandu 'nt'u fratenpu u valure d'a cumunitè. Inte 'na curnixe da söĝn̂u tra mä e bricchi, e sejäne cazzan int'i fin setemäna de Züĝn̂u, Lüggiu e Agustu, truvandu a giüsta culucasiùn int'a spléndida Ciassa XX Setenbre.
Chì, u zguärdu u l'è rapìu da-u panuramma ch'u leva u respìu: de frunte u mä, a-e spalle e faŝĉe cu'e maxee e i bricchi cu'i senté i strenzan a ciassa cumme a vureila braçä inte 'n scenäju ünicu. U nu manca a müxica, ch'a cunpagna oĝn̂i purtä e a rende l'anbiente festuzu e cuinvulgente. Partecipä a-e sägre de Berzezzi u l'è inträ inte l'ànima de 'n burgu ch'u sà cumme tegnì de bun cuntu a vitta, u mangiä e a belessa.
== Sport ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
[[File:Bergeggi - municipio.jpg|thumb|U cumüne de Berzezzi]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Perìudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu çitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1975|3 züĝn̂u 1985|Riccardo Borgo|Partìu Sucialista Italiàn|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|3 züĝn̂u 1985|21 mazzu 1990|Riccardo Borgo|Partìu Sucialista Italiàn|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|21 mazzu 1990|24 arvì 1995|Riccardo Borgo|Partìu Sucialista Italiàn|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 züĝn̂u 1999|Riccardo Borgo|lista cìvica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 züĝn̂u 1999|14 züĝn̂u 2004|Riccardo Borgo|Indipendente|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 züĝn̂u 2004|8 züĝn̂u 2009|Gianluigi Galesso|lista cìvica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 züĝn̂u 2009|26 mazzu 2014|Riccardo Borgo|Ünìi pe Berzezzi
(lista cìvica de centru-sinistra)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Roberto Arboscello|Ünìi pe Berzezzi
(lista cìvica de centru-sinistra)|Sindaco|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|5 nuvenbre 2020|Roberto Arboscello|Uniti per Bergeggi<br/>(lista civica de centru-sinistra)|Scìndicu|<ref>U se dimette daa càrega aministrativa scicumme ch'u vegne elezüu cunsegé regiunäle</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|11 dixenbre 2020|4 otubre 2021|Adolfo Bormida|Uniti per Bergeggi<br/>(lista civica di centru-sinistra)|Vicescìndicu|<ref>{{çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.biz/atti/2021/20210001/20A07223.htm|tìtolo=U munta in càrega cun Decretu du Prexidente da Repübbrica di 11 de dixenbre du 2020, pübblicä insc'a Gazetta Uficiäle n. 1 di 2 de zenä du 2021}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Maria Rebagliati|Ünìi pe Berzezzi (lista cìvica di centru-sinistra)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumunicasiuìn ==
[[File:Bergeggi - ex stazione ferroviaria.jpg|thumb|A veggia stasiùn de Berzezzi, vista d'ancö]]
Berzezzi, antigamente u l'è senpre stètu u̇n paize izulä u̇n po' föa man, e stradde
custruìe da-i rumäni pasävan ciü in èrtu: a [[via Julia Augusta]] a tranxitäva sutta a-u Castelä. Pe tüttu u Mediuevu fina a l'inissiu de l'etè cuntenpuranea da Berzezzi pe andä a [[Spoturnu|Spôtùrnu]] o in [[Vuè]] u gh'ea sulu d'i senté e d'e streite müatée.
Duì i sun stèti i avenimenti ch'han fètu sciurtì u paize da l'izulamentu, a stradda custêa (l'atuäle via Aurelia) vuŝĉiüa da Napuliùn Bunapärte int'u [[1809]] e ciü de mezu sécculu doppu, a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa (linia Sann-a-Vintimiggia)]], inaugurä int'u [[1872]]. Inte l'annu [[1967]] a l'è avegnüa l'ürtima fermäta de 'n trenu int'a [[stasiùn de Berzezzi]]. Ancö chi vö rivä a Berzezzi in trenu u pö chinä in Vuè o a Spôtùrnu e pigiä 'na curiera lucäle.
Pe rivä cu'a màcchina bezöĝn̂a pigiä l'autustradda A10, sciurtì a Sann-a (pe chi vegne da nord e da levante) o a Spôtùrnu (da punente) e pruseguì insc'â SS1 Aurelia. Vìa mä, i porti de riferimentu sun quelli de Sann-a, Vuè e Finä, mentre l'areuportu ciü vixìn u l'è quellu de Zena.
== Notte ==
<references />
{{Clear}}
== Ätri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Berzezzi| ]]
71vzv1ulbdp4ws8w8iolkvx2k6and55
U Sejô
0
1731
270725
268085
2026-06-11T21:19:51Z
N.Longo
12052
+
270725
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, in t'a varietòe du Sejô|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrìta in '''[[Dialettu arbenganese|arbengane''s''e]]'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = U Sejô
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|Panorama = Ceriale - Piazza della Vittoria (1).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A Ciassa da Vitoia</div>
|var-localizaçión = Lucali''s''asiùn
|var-stâto = Stòtu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Marinella Fasano
|Partito = lista sivica "Ceriale Ceriale"
|Data elezione = 14-5-2023
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1861]]
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinòe
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitònti
|Abitanti = 5347
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 31 d'otubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitòe
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = [[A Peagna|A Peàgna]]
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinònti
|Divisioni confinanti = [[Arbenga]], [[Barestin|Baestìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Tuiran|Tuiàn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]
|var-âtre_informaçioìn = Òtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Fü''s''u uròiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catòstru
|var-tàrga = Tòrga
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climòtica
|Gradi giorno = 1251
|var-nómme_abitànti = Nomme abitònti
|Nome abitanti = türchi <small>([[Blazón popolâre|surv.]])</small><ref>{{Çitta|Bruzzone, 1982|''Introduzione'', p. 7}}</ref><br />rubagiasu <small>([[Blazón popolâre|surv.]])</small><ref name="Maregno">{{Çitta lìbbro|outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|p=243}}</ref><br />sciaccamotti <small>([[Blazón popolâre|surv.]])</small><ref name="Maregno" />
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Rocu
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[16 agosto|16 d'agustu]]
|var-cartografîa = Cartugrafia
|Mappa = Map of comune of Ceriale (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pu''s''isiun du cumün du Sejô in t'a pruvinsa de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiòle
}}
'''U Sejô'''{{#tag:ref|Scrìtu ònche ''U Seiò''<ref>{{Çitta|Bruzzone, 1982|''Filastrocche, giochi e scherzi'', p. 31}}</ref>, ''U Se"ià'' in arbengane''s''e d'Arbenga<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''U Serià'' a [[Tuiran#Dialéttu tuiranìn|Tuiàn]], ''U Zeriæ'' a Baestìn, ''U Sejâ'' inte de ôtre varietòe, scrìtu ''O Çejâ'' in [[Lengoa zeneize|zenese]].|group=n.}} (''Ceriale'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 5.347 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in t'a [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]].
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Stoia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitònti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/O Çeiâ}}
=== Minurònse furèste ===
Dandu amèntu a l'[[ISTAT]], ai 31 de dixèmbre du [[2024]] i sitadìn furèsti rexidènti au Sejô i sun 558<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2025-05-04}}</ref>.
=== Cugnommi ciü difü''s''i ===
I cugnommi ciü difü''s''i au Sejô i sun ''Bruno'', ''Delfino'', ''Merlo'', ''Pesce'' e ''Vigo''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difü''s''i cumün pe cumün, U Sejô|léngoa=IT|vìxita=2025-05-04}}</ref>.
=== Persune ligòe cun u Sejô ===
* Emanuele Valerga (U Sejô, [[1818]] - Kollam, [[1864]]), fròtte carmelitàn, vicòiu apustolicu e vescu titulòre de Myriophytos.
* Alfonso Calzolari (Vergato, [[1887]] - U Sejô, [[1983]]), ciclista.
* Leonida Bertucci (Villafranca in Lunigiana, [[1896]] - U Sejô, [[1979]]), ''s''ügaù e alenatù de balùn.
== Posti de interèsse ==
=== Architetüe religiu''s''e ===
;Parocchia du Sejô
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Gêxa de San Giuànni e de Sant'Eugeniu (U Sejâ)-Esternu.jpg|A gexa du Sejô
Uatòiu de Santa Cataìna (U Sejâ).jpg|L'uatoiu de Sònta Caterina
Capélla da Nòstra Scignùa da Misericordia (U Sejâ) 02.jpg|Capella da Madonna da Mi''s''eicordia
</gallery>
* Gexa de San Gian Batista e Sònt'Eugeniu
* Uatoiu de Sònta Caterina
* Capella de San Rocu
* Capella da Madonna da Mi''s''eicordia
;Parocchia da Peagna
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Gêxa paruchiàle de San Giuvanni Batìsta (Peàgna-U Sejâ).jpg|A gexa da Peagna
Santuàiu da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ)-Cumplessu.jpg|U santuòiu da Madonna de Grassie
Capélla da Nòstra Scignùa de Grassie (Peàgna, U Sejâ) 01.jpg|Capella da Madonna de Grassie
</gallery>
* Gexa de San Gian Batista
* Uatoiu de San Giuanni Evangelista
* Gexa veggia de San Gian Batista
* Santuòiu da Madonna de Grassie
* Capella da Madonna de Grassie
* Capella de San Benòrdu
=== Architetüe sivili ===
* Beu longu u Rian du Cö
=== Architetüe militòri ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Ceriale-torrione2.jpg|U Bastiùn du Sejô
</gallery>
* U Bastiùn
* Ture Quadròta
* Castellu du Sejô
* Furtificasiùi du Vallu Ligüre
=== Müsèi ===
* Müseu de paleontulogicu "Silvio Lai"
=== Natüa ===
* Ri''s''èrva regiunòle du Rian du Tursé
* SIC Munte Aü - Erexea - Rian du Tursé
== Ecunumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
[[Immaggine:Ceriale (10075).jpg|miniatura|A bibliuteca "Agostino Sasso"]]
{{Seçión vêua}}
=== Parlò du Sejô ===
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùi ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e fee ==
{{Seçión vêua}}
== Sport ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
=== Scindichi du Sejô ===
[[Immaggine:Ceriale-municipio.jpg|thumb|U palassiu du cumün]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Notte<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitceriale.it/ceriale-ieri/?_gl=1*17ua0m7*_up*MQ..*_ga*NDQwODEwNzc0LjE3NDYzNzYyNzI.*_ga_D4H65K7C0G*czE3NDYzNzYyNzIkbzEkZzAkdDE3NDYzNzYyNzIkajAkbDAkaDA.|tìtolo=Ceriale… ieri|léngoa=IT|vìxita=2025-05-04}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1884|1889|Pietro Sasso|||}}
{{ComuniAmminPrec|1889|1891|Francesco Merlo|||}}
{{ComuniAmminPrec|1891|1893|Pier Luigi Noberasco|||}}
{{ComuniAmminPrec|1893|1896|Antonio Aliseri|||}}
{{ComuniAmminPrec|1896|1900|Nicolò Merlo|||}}
{{ComuniAmminPrec|1900|1919|Paolo Fasiani|||}}
{{ComuniAmminPrec|1919|1920|Giobatta Noberasco|||}}
{{ComuniAmminPrec|1920|1926|Giacomo Amey||Pudestòe|}}
{{ComuniAmminPrec|1926|1927|Santino Durante||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1927|1928|Santino Durante||Pudestòe|}}
{{ComuniAmminPrec|1928|1929|Pietro Ascoli||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1929|1935|Olimpio Ravina||Pudestòe|}}
{{ComuniAmminPrec|1935|1943|G. Vacca||Pudestòe|}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Michele Merlo||Pudestòe|}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Nicolò Accinelli||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Fausto Enrico|''S''unta de liberasiùn|[[Scindico|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|1946|15 ma''ss''u 1948|Bartolomeo R. Ascoli|''S''unta de lérca|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 ma''ss''u 1948|7 ''s''ügnu 1951|Mario Rolando Alizeri|''S''unta de sèntru|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 ''s''ügnu 1951|9 ''s''ügnu 1956|Giovanni Parodi|''S''unta de sèntru|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|9 ''s''ügnu 1956|18 nuvèmbre 1960|Carlo Camino|''S''unta de sèntru|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|18 nuvèmbre 1960|31 agustu 1970|Francesco Merlo|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]] - ''S''unta de sèntru|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|31 agustu 1970|5 frevò 1973|Carlo Vacca|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]] - ''S''unta de sèntru|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|5 frevò 1973|27 agustu 1975|Giuseppe Delfino|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]] - ''S''unta de sèntru|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 agustu 1975|15 lüiu 1980|Flaminio Bruzzone|Indipendènte - ''S''unta de lérca|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 lüiu 1980|23 ma''ss''u 1984|Aldo Gianatti|Indipendènte - ''S''unta indipendènte|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|23 ma''ss''u 1984|12 ma''ss''u 1985|Carlo Vacca|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]] - ''S''unta indipendènte|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|12 ma''ss''u 1985|17 avrì 1990|Carlo Vacca|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|<ref group="n.">U l'è mortu in càrega</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|17 avrì 1990|27 ''s''ügnu 1990|Antonio Sciallino|PDS|Vice-scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 ''s''ügnu 1990|13 nuvèmbre 1992|Ennio Balloni|DC|Scindicu|<ref group="n.">U l'ha dòitu e dimisciùi daa càrega</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|13 nuvèmbre 1992|24 avrì 1995|Dario Braggio|Indipendènte|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|5 ma''ss''u 1995|14 ''s''ügnu 1999|Giovanni Gino Cerruti|[[Fòrsa Italia (1994)|FI]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 ''s''ügnu 1999|14 ''s''ügnu 2004|Pietro Revetria|lista sivica de sèntru|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 ''s''ügnu 2004|26 otubre 2007|Pietro Revetria|lista sivica de sèntru|Scindicu|<ref group="n.">Pe e dimisciùi de növe cunseièi a ''s''ünta a l'è caütta pe mancònsa du nümeu legòle</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|25 otubre 2007|15 avrì 2008|Renato Bartoli||Cumm. straurd.||<ref>[http://www.gazzettaufficiale.biz/atti/2007/20070267/07A09560.htm Numinàu cun Decretu du Prescidènte da Repübblica du 25 otubre 2007 e pübblicàu in sci a Gazzetta Ufficiale n. 267 du 16 de nuvèmbre du 2007]</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|15 avrì 2008|27 ma''ss''u 2013|Ennio Fazio|Il Popolo della Libertà|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 ma''ss''u 2013|10 ''s''ügnu 2018|Ennio Fazio|Vivere Ceriale<br/>(lista sivica de sèntru-drita)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 ''s''ügnu 2018|15 ma''ss''u 2023|Luigi Romano|Ceriale siAMO noi<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 ma''ss''u 2023|''in càrega''|Marinella Fasano|Ceriale Ceriale<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Binelaggi ===
U pai''s''e du Sejô u l'è binèllu de:
* {{Binelàggio|POL|Sucha Beskidzka}}, dai 8 de ''s''ügnu du [[2007]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2010/05/ceriale-presto-nuove-iniziative-per-il-gemellaggio-con-sucha-beskidzka/|tìtolo=Ceriale, presto nuove iniziative per il gemellaggio con Sucha Beskidzka|dæta=21 de ma''ss''u du 2010|léngoa=IT|vìxita=2025-09-28}}</ref>
* {{Binelàggio|ITA|Cetara|2014|var-da-o=dau}}<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/10/25/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/ceriale-rafforza-il-gemellaggio-con-la-localita-di-cetara.html|tìtolo=Ceriale rafforza il gemellaggio con la località di Cetara|dæta=25 otubre 2019|léngoa=IT|vìxita=2025-05-04}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
=== Stradde ===
{{Çitaçión|A l'è drita cumme a stradda da Peagna|Moddu de dì<ref>{{Çitta|Bruzzone, 1982|p. 111}}</ref>}}
{{Seçión vêua}}
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn du Sejâ|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detòiu}}
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
;Notte au tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Angela Bruzzone|tìtolo=Cose da Türchi|ànno=1982|editô=Grafiche Pozzi - Legatoria Ciuni|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|cid=Bruzzone, 1982}}
== Òtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.ceriale.sv.it/|tìtolo=Scìtu ufisiòle|léngoa=IT|vìxita=2025-05-04}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitceriale.it/|tìtolo=Scìtu türisticu ufisiòle|léngoa=IT, EN|vìxita=2025-05-04}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:U Sejô| ]]
qcb718kbehgh3up3fiqzk0gobyxwa8p
Garlenda
0
1733
270720
264594
2026-06-11T20:57:18Z
N.Longo
12052
+
270720
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Garlénda
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Panorama = Garlenda-castello1.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">U castéllu da famìa Còsta-Del Carretto, scimbulu de Garlenda</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Alessandro Navone
|Partito = lista sivica "Collaborazione e progresso"
|Data elezione = 10-6-2024
|Data rielezione =
|Mandato =
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1861]]
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|Altitudine =
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 1248
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu du 2019.
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Pa(r)avenna, U Burgu (Castelli)
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Andôa|Andöa]], [[Casanöva]], [[Staanéllu|Stelanellu]], [[Villanöva]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu ura(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1362
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = Nativitài de Ma(r)ìa
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = 8 setembre
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Garlenda (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn de Garlenda inta pruvinsa de Savùna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Garlénda''' (''Garlenda'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ascì) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüe]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], inte l'entrutèra d'[[Arbenga]], ch'u g'ha 1248 abitanti (nüméri agiurnài ai 30 de zügnu du [[2019]]).
== Geugrafìa ==
U teritòiu cumünàle de Garlenda u se tröva inta media valà du Lerùn, s-ciümme afluénte de l'Aròscia, in te l'entrutèra d'[[Arbenga]] da a quàle a dista tòstu 10 chilometri. I munti ch'i sircundan l'abitàu sun prinsipalmènte de culétte o di pözzi, cumme u Pözzu Carràu (270 m), surva l'abitàu de Pa(r)avenna, o ascì u Munte Carchéa (510 m), ch'u segna u cunfìn cun u cumün de [[Staanéllu|Stelanellu]].
=== Frasiùi ===
U paìse u l'è cumpostu, nu cunsciderandu u sentru, ascì dae lucalitài de:
* '''Pa(r)avenna''', a l'è ina frasiùn de Garlenda ch'a se tröva inte 'na valà lateràle, scituà a 285 m in sciu livellu du mà a cunta dixöttu abitànti, a dista 1,13 chilometri dau sentru.<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_garlenda_paravenna.html|tìtolo=A frasiùn de Paravenna|vìxita=2021-08-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''U Burgu (Castelli)''', a se tröva vixìn ai resti du castellu di Lenguéia, in sce a parte ciü àta da còlla ch'a dividde u teritòiu cumünàle cun quellu de [[Villanöva]], difatti au de là de sta chi a gh'è Marta, frasiùn villanuvese, u burgu stòicu u l'è au mumentu tutelàu, viste e sò particulari caratteristiche, cun e ca' veie custruìe cun i mateiàli chi i vegnìvan dae custrusiùi da furtessa. A lucalitài a dista 1,76 chilometri dau sentru de Garlenda.<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_garlenda_castelli.html|tìtolo=A frasiùn de Castelli-U Burgu|vìxita=2021-08-16|léngoa=IT}}</ref>
Grassie a ste chi u teritòiu cumünàle u cröve in estensciùn tutàle de 8,03 km².<ref name=":0" />
=== Cunfìn ===
U cumün u cunfìna a nord-est cun [[Villanöva]], a sud cun [[Staanéllu|Stellanellu]] e [[Andôa|Andöa]], e a punente cun [[Casanöva]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20140721054324/http://www.comune.garlenda.sv.it/Default.aspx?pageid=page486|tìtolo=Statüu cumünàle de Garlénda|vìxita=2021-08-18|léngoa=IT}}</ref>
== Stòia ==
=== E primme testimuniànse ===
E primme testimuniànse che e sun zùnte a nuiàtri riguardu u teritòiu cumünàle de Garlenda e sun rizalenti a l'àtu [[Etæ de Mëzo|Mediuevu]], cun l'ingressu da parte de Garlenda inta ''Marca Albigane'', teritòiu aministratìvu scìmile au [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu Arbenganese]] di seculi de primma.
Finìa peò l'esperiensa [[Marca ardüinica|arduinica]] a zòna a finisce in màn de Bonifacio del Vasto, fin a l'ànnu [[1091]], quande u paìse u vegne ereditàu dai Marchesi de Clavesana.
=== Fra i Clavesana e i Lenguéia ===
Nunustantu u passàggiu de prupietài du feudu a famìa Clavesana a nu mantegnià pé in tempu lungu u duminiu, difatti zà dau [[1127]] u libé(r)u cumün de Arbenga u mustra interesse versu sta parte de entrutèra chi, andandu in cumpetisiùn cun i scignùi lucàli. Intu [[1150]] u véscu de Zena u ùrdina a quellu de Arbenga de evità ina mazù estensciùn du cumün, inte stu mòddu u vegne infeudàu ufissialmente intu [[1153]] Anselmo dei Quaranta, cappustipite da famìa di Lengueglia, alleàu stòricu di marchesi de Clavesana.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.garlenda.sv.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=A stòia de Garlenda|vìxita=2021-08-18|léngoa=IT}}</ref>
Inte stu mòddu chi a furtüna pulitica de sta famìa a divegne bén avvià, grassie ascì ae tàsce recampàe nu sulu da Garlenda, ma ascì dai teritòi vixìn (cumme Paravenna, Marta, Bòscu, Bussureu, Ligu, Maremu e Marmö), ma ascì quelli versu [[Imperia|Impéia]].
Da quellu mumentu a famìa de Anselmo Quaranta a vegne ascì ricunusciüa dae àtre càreghe de istitusiùi, tantu che da quellu mumentu u vegnîà mensciunàu cumme Scignù da Lenguéia, vistu che a sò rexidensa prinsipale a l'éa scitüà a Leingueiétta. Düante stu periudu chi a valà du Lerun a guàgna in növu periudu de stabilitài, cun u benestà du cumün de [[Zena]] intu [[1182]], cun l'infeudamentu ufisiale a Lingueiétta pé i sò vasti teritòi intu [[Rivêa de Ponénte|punente]], ma ascì di Clavesana che intu [[marso|marsu]] du [[1202]], chi i l'afìdan au fìu de Anselmo, l'aministrasiùn du feudu da ''Lerronia'', cumprendente a parte da valà du Lerun ucupà da Garlenda e da [[Casanöva]] ascì.
A ste ricunferme intu teritòiu lucale a l'è da zunze quella a livellu imperiale da parte de Federicu Barbarussa che cun di scrìti ufisiali, cuscì cumme acegnüu in epuca suscescìva cun sò fìu, u và a ricunusce a legitimitài du duminiu di Lengueia, scibén che se segundu serti studiùsi, aa giurnà d'ancöi, i ducumenti in questiùn i saiévan semplicemente di fàrsi stòici, scicumme che né Anselmo né i sòi discendenti i g'axévan u titulu de cunti, benscì de Scignùi (''Domini'', in latìn).
Nunustante sta falscificasiùn chi i Lengueia, grassie a ina seie de opere pulitiche e diplumatiche i sciòrtan ascì a utegnì a citadinànsa arbenganese intu [[1251]], scicumme che inti ànni presedenti i stacan divenendu ascì alleài cun a sitài de Zena, che a cuncedde a ricunferma intu [[1227]] de l'investimentu pé l'aministrasiùn da parte di Lenguéia de tütta a zòna de vàlli Lerun (Casanöva e Garlenda), Merula ([[Andôa|Andöa]] e relatìvu entrutèra) e Ginestru [[U Téstegu|(U Testegu)]], in càngiu di diritti feudali in sce [[Tàgia (cumüna)|Taggia]], [[U Duseu|Dusséu]] e [[U Portu|Pòrtu Mau(r)ìssiu]], lucalitài che da quellu mumentu i pàssan sutta u ciü strétu cuntrollu zenese.
U cumün d'Arbenga dunca u speàva de recampà suttu aa sò influensa ascì l'à(r)ia ciü a punente du bacìn d[[a Sènta]], cun a cuncesciùn da citadinansa, còsa che peò a nu riesce in moddu cumplétu, vistu che u se dröve pòcu doppu in véu e propiu periudu de battàia fra i marchesi e a sitài. Düante stu chi i teritòi da Lengueia i se trövan in mézzu, fra e dùi parti, anche se pocu doppu i scignùi lucàli i se trövan a dà u cunsensu ai marchesi, eventu ch'u va a tucà a stabilitài du feudu.
Cun a mòrte de Anselmo II, avegnüa intu [[1280]] i teritòi restanti aa famìa i vegnan spartìi fra i dui frài Giacomo e Bonifacio: au prìmmu i van teritòi de Ma(r)emu e quelli de Vellegu, che doppu i se van a espande versu l'àta valà de l'Aròscia e fìn ai cunfin cun u Piemunte ([[Briga Auta|Briga Àta]]), mentre a l'ürtimu a zòna de Garlenda, du Burgu de Casanöva e de Lingueietta.
=== Dai Zenesi aa Cuntéa de Cunscente ===
Da quellu mumentu i Lengueia de Garlenda i divegniàn aleài di zenesi, utenèndu càreghe de prestìgiu, cumme l'aministrasiùn de Pòrtu Mauissiu intu [[1335]], dunde Giacomo da Lengueia, fìu de Bonifacio, u divegne pudestà. Ma u l'è sulu cun u [[1385]] che Garlenda a va a fà ufisialmente pàrte da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], cun a suttumisciùn di Lengueia, chi i vàn cumunque a cruvì l'aministrasiùn du feudu uriginàiu, esattamente cumme i l'axévan fàu düante i primmi tempi sutta ai Clavesana.
I decenni sucescìvi i sun segnài dau decadimentu da furtüna da famìa stessa cun ina séie de rivolte da pupulasiùn, fra ste chi a ciü viulenta a l'è quella du [[1543]] s-ciupà propiu intu burgu pé u malguvernu di feudi in t'in clima de tensciùn armenu fin au [[1564]], quande a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] a decidde de infeudà Antoniotto da Lenguéia, ch'u sciòrte grassie a ina fìtta réa de rapòrti diplumatici e matrimuniàli a garantì in rafursamentu di dumini zenesi a punente, garantenduse cumme alleà a famìa Costa de Cunscente, ancöi frasiùn de [[Cixan|Cixàn]] e nunustante e àspre cuntése fra i zenesi e i Savòia ascì u benestà du marchése de Séva.
Stu periudu u nu düa peò a lungu perché doppu a morte de stu chi i feudi de Pa(r)avenna e Garlenda i vegnan requisìi, scicumme che u nu l'axéva eredi diretti. Doppu in àtru periudu instabile de dùi ànni i saiàn propiu i Costa de Cunscente a uccupà e dui lucalitài cun di òmmi armài, chi i pìan pusessu du castellu fàu custruì da l'urtimu di Lenguéia a guvernà u paìse.
Sucescivamente sta ucupasiùn chi a divegne in gròssu càxu diplumaticu, vistu che àtre famìe du pòstu e i eredi di Lenguéia vönan impadrunise du stò(r)icu feudu, tantu che ina sulusiùn finà a saià truvà sulu cun a mediasiùn de l'impeatù a [[Praga]], difatti a famìa Costa a pìa u pussessu du feudu acquistandulu ufissialmente pé dexemìlla fiurìn [[Öo|duài]], intu [[1599]], cumensa cuscì ina növa fàze pé stu teritòiu chi.
I Costa de Cunscente intu [[1618]] i cunceddan a revixùn di statüi emanài dai Lenguéia intu [[1564]], cumensa cuscì a növa pruspeitài du feudu, grassie a Ottavio e de so frài Alessandro, grassie ai quàli i dumini da famìa vegnan elevài da feudu a cuntéa, sutta au numme de Cuntea de Cunscente.
Da segnalà l'invaxùn di surdatti piemuntesi intu [[1624]], chi entran a Garlenda e a Pa(r)avénna, pé tentà de strappà i dumini intu punente aa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], doppu che u [[Marchesàu de Süccaellu]] u l'éa stàu sciurbìu da sti chi. L'ataccu u vegne cacciàu au de là da valà du Lerùn grassie ascì ae rivolte da pupulasiùn de l'entrutèra, che assemme ai cuntingenti zenesi, a và a scunfizze i [[Savoia]] a [[Castrevegliu|Castreveiu]], cu'e vicende du Bastian Cuntràiu, intu [[1672]].
=== Dai Del Caretto a l'Italia ünìa ===
A partì dau [[1723]], pé mancansa de eredi mas-ci a cuntéa a passa de màn a in ràmmu da famìa di Del Carretto, zà scignùi du feudu de Barestin, u l'è dunca u periudi di marchesi Costa Del Carretto, chi i vàn a duminà u paìse fin a l'ànnu [[1747]], difatti da quell'ànnu u paìse u vegne scuinvòltu dae invaxùi de truppe austru-piemuntesi, cun i eventi ch'i càzzen drentu aa [[Goæra de sucescion aostriaca|Guèra de Sucesciùn Austriaca]], ch'a se tegnüa fra u [[1740]] e u [[1748]].
De li a pòchi anni u teritòiu cumünàle u saià dunca anéssu aa [[Repubbrica Ligure|Repübbrica Ligüe]] cun l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]] e du sò esercitu, a partì dau [[1797]]. Sutta a növa duminasiùn fransese u cumün u và a fà parte da circuscrisiùn lucàle arbenganese.
Cun a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumpresu inta [[pruvinsa d'Arbenga]], divegnüu poi [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] dau [[1861]], dund'u l'è inseìu intu sircundàiu de Arbenga, poi cunfluìu inta pruvinsa de Savuna, intu [[1946]] trasfurmàu inta növa [[Italia|Repübbrica Italiana]]. Fra u [[1973]] e fìn au 31 dixembre [[2008]] u l'ha fàu pàrte da Cumunitài muntana Ingauna, poi divegnüa "du Punente Savunese" fin au [[2011]], ànnu da sò supresciùn.
== Abitànti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Garlenda}}
=== Minuànse furèste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2017]], i sitadìn furèsti a Garlenda i sun 138, 44 de sti chi i vegnan da l'[[Albania]] e 36 dau [[Maròcco|Ma(r)òccu]].
== Pòsti de interesse ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Garlenda-chiesa della natività-complesso1.jpg|Garlénda, vista da géxa da Nativitài de Maìa
File:Garlenda-chiesa della natività-oratorio.jpg|L'uatòiu da géxa da Nativitài
File:Garlenda-chiesa della natività-facciata.jpg|A facià da paruchiàle
File:Garlenda-chiesa della natività-navata centrale.jpg|L'internu da géxa
File:Garlenda-monumento ai caduti.jpg|U munumentu ai caütti
</gallery>
=== Architetüe religiùse ===
U cumün de Garlenda u fa eclesiasticamènte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], chi dunca a ghe a parocchia dedicà aa Nativitài de Maìa, cumprendente ascì e seguenti géxe:
* '''Géxa da Parocchia da Nativitài''' a l'è scituà intu burgu de Garlenda, custruìa intu [[XVII secolo|XVII seculu]], a presenta in'impunente cupola de bàze utagunàle cun ascì u grossu campanì baròccu. A l'internu, assemme ai pregiài marmi u se tröva in quaddru du [[1600|Seisentu]] du Guercino pruveniente da [[Romma|Rumma]].
* '''Géxetta de San Roccu''', a se tröva vixìn ae spunde du turente Lerun, inta zòna du campu da golf, a strutüa uriginàia a l'è crulà intu [[1887]] cun u teramòttu ch'u l'axéva culpìu u punente ligüe, ricustruìa intu [[1890]] cun a furma de ancöi.
* '''Capeletta de San Steva''' inta frasiùn de Pa(r)avenna, inta zòna du burgu.
* '''Capeletta de San Benardu''', sempre a Pa(r)avenna a se incontra aa fìn du paìse rivandu da Garlenda, a l'è afrescà cun dipinti du [[XV secolo|seculu XV]] datài foscia au [[1561]].
=== Architetüe militari ===
* '''Castellu da famìa Costa Del Carretto''', u se tröva a Garlenda,
u l'ea stàu custruìu intu [[XVII secolo|XVII seculu]], u l'è dìtu ascì u ''Castellu da Meridiana'', uiginaiamènte u l'éa ina ca' de guardia, poi divegnüa a rexidensa ufisià da famìa arbenganese Costa, scignùi da zòna, pòi acquistàu cun u feudu dai Del Caretto de Barestin. Ancöi a prupietài a l'è cumünàle, duveàu cumme sede de spetaculi e mustre.
* '''Castellu derucàu di Lengueia''', du [[XII secolo|XII seculu]] u l'è stàu cacciàu tòstu zü aa metài du [[XVI secolo|XVI seculu]], cun l'insuresiùn cuntru a famìa ch'a duminava u paise. Se ponan aù vegghe sulu a parte ciü bàssa de ina tùre de sud est e u perimetru da strütüa.
== Ecunumia ==
L'ativitài prinsipà du cumün a l'è l'agricultüa, cun a vendita di prudòtti lucàli, specialmente de l'öiu e du vìn, cumme u Rusese e u Pigàu. A livellu spurtivu, ma ascì turisticu a mazù atrasiùn a l'è raprezentà dau campu da Golf, ch'u prezenta 18 gàrbi, fàu custruì fra u [[1964]] e u [[1965]] dai architetti [[Inghiltæra|inglesi]] John Morrison e John Harris, pe in estensciùn de 6.085 m<sup>2</sup>, cun lì vixin ascì di alberghi e in maneggiu cu'i cavàlli.
== Cultüa ==
===Dialettu de Garlenda===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu a Garlenda u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüe sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valà de l'Aroscia e du Lerùn, ligà stuticamènte a [[Arbenga]], ma ascì a a sitài de [[Arasce|A(r)àsce]].
=== Scöe ===
Garlenda a g'ha in sò scistémma de scöe tòstu cumpletu (da a matèrna fin ae elemantari), grassie ae quàli u recàmpa ascì i studenti dai àtri paìsi vixìn. E scöe elementari e l'asìlu i sun racòlti inte l'istitüu cumprenscivu de [[Arasce|A(r)àsce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.istitutocomprensivoalassio.edu.it|tìtolo=E scöe de Garlenda|vìxita=2021-08-16|léngoa=IT}}</ref>
=== Musei ===
Üna de prinsipàli atratìve du paìse h l'è u museu mürtimedà da 500, gestìu dau Club Italiàn da Fiat 500 ch'u g'ha sede a Garlenda, mustra a l'è stà presentà in mòddu ufisià u [[6 lûggio|6 de lüiu]] du [[2007]], dedicà a Dante Giacosa, ün di prugetìsti de stu mudellu de macchina.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.garlenda.sv.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/museo-multimediale-della-500-dante-giacosa-37138-1-847452bdb85217fc17fb273bc9962046|tìtolo=U museu da 500 de Garlenda |vìxita=2021-08-16|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.500clubitalia.it/museo|tìtolo=Scìtu ufisià du museu da 500 de Garlenda|vìxita=2021-08-16|léngoa=IT}}</ref>
== Feste e fée ==
* '''Festa de l'agricultüa''', a l'è cü(r)à daa CIA (Cunfederasiùn italiana di agricultùi) de Arbenga, a se tegne aa metài d'aùstu, au parcu Villafranca, chi i se pònan tastà e pietanse tipiche lucali, cun ascì e bancarelle de aziende lucàli che e mettan in mustra i prudotti tipici de valàe ingàune.<ref>{{Çitta web|url=https://www.borghidiriviera.it/evento/festa-dellagricoltura-garlenda/|tìtolo=A festa de l'agricultüa au pàrcu Vilafrànca de Garlenda|vìxita=2021-08-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''Festa de San Ròccu''', au Burgu (frasiùn Castelli), a se tegne u 16 d'austu cun a tradisiunàle celebrasiùn inta capeletta vixìna au campu da golf. In cuntempuranea u se tegne ascì u tradisiunale rinfrescu inte l'àia pic-nic e ascì a mustra du cuncursu futugraficu prepaàu daa scöa de àrti vixìve arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.garlenda.sv.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/oratorio-di-san-rocco-37184-1-3de3f7a31f4eb4cc578ecb037e6c7aff|tìtolo=A tradisiunale festa de San Roccu au Burgu Castelli|vìxita=2021-08-16|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.garlenda.sv.it/it-it/appuntamenti/festa-di-san-rocco-78222-1-9ac894dc675f5ab004fdda0ad35c26a1|tìtolo=San Roccu 2021|vìxita=2021-08-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''Radün nasiunàle du Club italiàn da Fiat 500''', u se tegne tütti i ànni au pàrcu Vilafranca de Garlenda, u reciamma sempre in gràn nümeu de apasciunài da quaxi ùnze nasiùi spàrse in gìu pé u mundu, cun tòstu növesentu macchine espòste. Cun a pandemìa du Covid Dixinöve u s'è tegnüu in furmàu ridottu, cu peò eventi legài au club spàrsi in tüttu u mundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.repubblica.it/motori/sezioni/classic-cars/2021/04/14/news/fiat_500_in_arrivo_il_piu_grande_raduno_del_mondo-296345860/|tìtolo=Ninte u ferma a Sinquesèntu|vìxita=2021-08-16|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.500clubitalia.it/500-club-italia/la-storia-del-club|tìtolo=A stòia du radün ciü grànde d'Italia dedicàu aa Sinquesèntu|vìxita=2021-08-16|léngoa=IT}}</ref>
== Aministrasiùn ==
[[File:Garlenda-municipio.jpg|thumb|A ca' cumünà de Garlenda]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|3 avrì 1987|22 mazzu 1990|Domenico Romano|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|22 mazzu 1990|21 freva 1992|Domenico Romano|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|21 frevà 1992|24 avrì 1995|Eugenio Navone|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 avrì 1995|14 zügnu 1999|Eugenio Navone|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Dario Braggio|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Giuliano Miele|Collaborazione e progresso<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Giuliano Miele|Collaborazione e progresso<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Silvia Pittoli|Collaborazione e progresso<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|27 zügnu 2024|Silvia Pittoli|Collaborazione e progresso<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 zügnu 2024|''in càrega''|Alessandro Navone|Collaborazione e progresso<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicasiùn==
U teritòiu cumünàle de Garlenda u l'è traversàu prinsipalmente daa stradda pruvinsale 6 ch'a permette u culegamentu stradale cun [[Villanöva]] ad levante, e cun [[Casanöva]] a punente, vixìn au cunfin de Garlenda, zà in teritòiu vilanuvese a se pö truvà a sciurtìa dedicà au Campu pé l'Aviasiùn di Aparecchi de Villanöva, ma ascì au servissiu de due sitadìne li vixin.
== Nòtte ==
<references/>
== Àtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
[[Categorîa:Garlenda| ]]
cih6rbh73sepv713gxpqlyo1yb72ci2
Staanéllu
0
1752
270701
266091
2026-06-11T20:00:52Z
N.Longo
12052
+
270701
wikitext
text/x-wiki
{{Andoreẑe|càngio variànte=Sta pàgina chi a l'è scrìta d'<b>Andöṛa</b>|grafîa=, inta grafìa Anfosso}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Staanéllu
|Panorama = Stellanello-P1010544.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuṛàmma de Staanéllu</div>
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|var-stâto = Stàtu
|Stato = ITA
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvìncia]]
|Divisione amm grado 2 = Sann-a
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Claudio Cavallo
|Partito = lista civica "Stellanello Passione Valmerula"
|Data elezione = 6-6-2016
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 2
|var-teritöio = Teritoṛiu
|var-cordinæ = Curdinàe
|var-altitùdine = Autéssa
|var-superfìcce = Süperficie
|Abitanti = 854
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçion rescidente a-i 31 d'òtobre do 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitàe
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = San Dagnàn, San Gregoṛiu, San Luṛensu, San Vincensu, Santa Maṛia
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinànti
|Divisioni confinanti = [[Andôa|Andöṛa]], [[Casanöva|Caṡanöva]], [[Ciüsànegu|Ciüṡànegu]] (IM), [[Dian Arentin]] (IM), [[Dian San Pê]] (IM), [[Garlenda]], [[U Téstegu]], [[Vìlla Faròdi|Villa Faraudi]] (IM)
|var-âtre_informaçioìn = Àutre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefìssu
|var-fûzo_orâio = Füṡu uràṛiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catàstu
|Zona sismica = 2
|Gradi giorno = 1594
|var-nómme_abitànti = Nùmme abitànti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[San Grigœu|San Gregoṛiu]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[3 seténbre|3 de setembre]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Stellanello (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Staanéllu in ta pruvìncia de Savùna
|var-scîto_ofiçiâ = Scìtu uficiàle
}}
'''Staanéllu'''<ref>{{Çitta web|url=https://www.andoraneltempo.it/gallery/Volume-1_984_risultato.png|tìtolo=Manuale della parlata di Rollo e della Marina|outô=Adriano Ghiglione|léngoa=LIJ, IT|p=990}}</ref>{{#tag:ref|''Stananellu'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganéṡe d'Arbénga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=116|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> e [[Dialettu ar̂ascìn|arascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=73}}</ref>, in [[Lengoa zeneize|zenéṡe]] scrìtu ''Stananello''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/stellanello/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Stellanello|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-08-22}}</ref> o ''Stelanéllo''<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=stellanello|tìtolo=Stelanéllo - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-08-22}}</ref>|group=n.}} (''Stellanello'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|lìgüṛe]] de 854 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvìncia de Savùna]].
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Stóṛia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitànti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Stelanéllo}}
== Pósti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüṛa ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e féṛe ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Nótte ==
;Nótte àu testu
<references group="n." />
;Nótte bibliugrafiche
<references />
{{Clear}}
== Àutri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
[[Categorîa:Staanéllu| ]]
k4y6n9ite9gh8pk57o6gcn9jla3fi33
U Téstegu
0
1753
270702
266092
2026-06-11T20:03:40Z
N.Longo
12052
+
270702
wikitext
text/x-wiki
{{Andoreẑe|càngio variànte=Sta pàgina chi a l'è scrìta d'<b>Andöṛa</b>|grafîa=, inta grafìa Anfosso}}{{Divisione amministrativa
|Nome = U Téstegu
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Panorama = Testico SP18.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuṛàmma du Téstegu</div>
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|var-stâto = Stàtu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüṛia
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvìncia]]
|Divisione amm grado 2 = Savùna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Lucia Moscato
|Partito = lìsta cìvica "Passione Testico"
|Data elezione = 6-6-2016
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 2
|var-teritöio = Teritoṛiu
|var-cordinæ = Curdinàe
|var-altitùdine = Autéssa
|var-superfìcce = Süperficie
|Abitanti = 186
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Pupulasiùn reṡidènte ài 31 d'utùbre do 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitàe
|Sottodivisioni = Dani, Ginestru, U Pöṡṡu
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinànti
|Divisioni confinanti = [[Casanöva]], [[Cexi|Ceji]] (IM), [[Ciüsànegu|Ciüṡànegu]] (IM), [[Staanéllu|Staanéllu]]
|var-âtre_informaçioìn = Àutre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefìssu
|var-cod._cadàstro = Cod. catàstu
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2414
|var-nómme_abitànti = Nùmme abitànti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[Sàn Pê|Santi Péṛu]] e [[Sàn Pòulo|Paulu]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de zügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Testico (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün du Testegu in ta pruvinsa de Savùna
|var-scîto_ofiçiâ = Scìtu uficiàle
}}
'''U Téstegu''' (ascì O ''Testego'' in [[Lengoa zeneize|zenéṡe]], ''Testico'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|lìgüṛe]] de 186 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvìncia de Savùna]].
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Stóṛia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitànti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Téstego}}
== Pósti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüṛa ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e féṛe ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Àutri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
[[Categorîa:U Téstegu| ]]
ob4yt3keik7znv5ssk51xzsb4c2igmc
Inéia
0
1784
270692
266118
2026-06-11T18:46:54Z
N.Longo
12052
+
270692
wikitext
text/x-wiki
{{Ineién}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Ineia
|Nome ufficiale =
|Tipo = ecs [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Oneglia da ovest.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista d'Ineia</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiòn
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Region]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüna]]
|Divisione amm grado 3 = Imperia
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Autéssa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|var-âtre_informaçioìn = Autre infurmasiòn
|var-prefìsso = Prefissu
|Prefisso = [[0183]]
|var-fûzo_orâio = Füsu uràiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti = ineién
|var-patrón = Patròn
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuàn u Batista]]
|var-festîvo = Festivu
|Festivo =
|var-cartografîa = Cartugrafìa
}}
'''Ineia'''{{#tag:ref|Ascì ''Inéia'' o ''Ineja'', ''Uneïa'' in [[Dialettu arbenganese|Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=115|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Ineija'' in [[dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Onegia'' in [[zeneize|zeneze]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Casaccia|tìtolo=Dizionario Genovese-Italiano|url=https://books.google.com/books?id=lKReD4Ao2oYC&pg=PA862|ediçión=2|ànno=1876|editô=Gaetano Schenone|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=862}}</ref>|group=n.}} (''Oneglia'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è ün di dui paizi ch'àn furmàu du [[1923]] a cumüna de [[Imperia|Impeia]].
== Geugrafìa ==
Ineia a se tröva in ta ciana aluviunâle creâ da-a s'ciümàia, che sturicamente a ségna u cunfén cun [[U Portu|U Pòrtu]]. Tipicu insediamentu sitadén de cianüa, u se estende versu punente fin au prumuntòiu du Berta, che ai péi de stu chi se tröva u sentru de Burgu Péi.
== Stòia ==
{{Seçión vêua}}
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetüe religiuze ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Imperia Oneglia, basilique Saint-Jean-Baptiste, façade principale.jpg|A bazilica de San Giuàn
File:Oneglia-chiesa ss annunziata1.jpg|A gexa da Nunsiâ
File:Chiesa di Borgo Peri, Imperia.jpg|A gexa da Madonna du Luéu
File:Imperia - Chiesa di Cristo Re - 2023-09-01 17-27-53 001.jpg|U dréntu da géxa du Cristu Re
</gallery>
* Baxilica de San Giuàn u Batista
* Géxa de Santa Maìa Mazû a Casteluvéggiu
* Géxa de San Camillu
* Géxa de San Biaxu
* Géxa de San Bastian
* Géxa Madonna du Luéu, a Burgu Pei
* Géxa de San Lücca, in sa culina de Cascìne
* Géxa du Cristu Re, in si cunfén cun U Pòrtu
* Géxa da Sacra Famiggia
* Gêxa de San Franséscu da Paula in ciàssa Calvi
== Ecunumìa ==
[[Immaggine:Oneglia (1726).jpg|miniatura|Vìsta da sitàe d'Ineia du [[1726]]|sinistra]]
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fée ==
{{Seçión vêua}}
== Cumünicasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
;Nòtte au testu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Imperia]]
[[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Inpéria]]
r6swymdueepr5c773m33qmbrtoyz3kd
San Bertumé (cumüna)
0
2152
270698
267266
2026-06-11T19:33:41Z
N.Longo
12052
+
270698
wikitext
text/x-wiki
{{Dianeṡe|càngio variànte=Sta pagina a l'è scrita aa manéa '''de San Bertumé'''}}
{{Divisione amministrativa
|Grado amministrativo = 3
|Nome = San Bertumê
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|var-stâto = Stâtu
|Stato = ITA
|Panorama = Cervo021.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center">Vista du paiṡe de San Bertumê</div>
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Inpeia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Filippo Scola
|Partito = lista sivica "Insieme da Zero a Mille"
|Data elezione = 10-6-2024
|Data rielezione =
|Mandato =
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1947]]
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinâe
|var-altitùdine = Autessa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 2977
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?i=D7B Dâitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 de maṡṡu du 2024.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2024
|var-denscitæ = Denscitâe
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Ciàppa, Paiöa
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Maina de Dian|A Maìna de Diàn]], [[Andôa|Andöa]] (SV), [[Vìlla Faròdi|A Vìlla]], [[Dian San Pê|San Pê]], [[U Castéllu de Diàn]], [[U Sèrvu]]
|var-âtre_informaçioìn = Âutre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füśu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 2
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1240
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti = de San Bertumê<br />Spelâi (<small>survanòmme</small><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ambrogio Arimondo, Mario Corso, Giorgio Fedozzi e Giovanni Arbarelli|tìtolo=U vucabulâiu: dizionario ragionato della parlata di San Bartolomeo al Mare e dintorni (Ed. 2020, Parte 1, Glossario)|url=http://www.cadepuio.it/files/glossario_2-2020.pdf|ànno=2020|editô=Circolo Culturale Cà de Puiö|léngoa=LIJ, IT|p=262}}</ref>)
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[San Bærtomê|San Bertumê]]
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[24 agosto|24 aùstu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of San Bartolomeo al Mare (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn da cumüna de San Bertumê in ta pruvinsa de Inpeia (Ineia/U Portu)
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiàle
}}
'''San Bertumé'''{{#tag:ref|Scrìtu in tu scistémma ṡeneṡe ''San Bertomê''<ref name="TIG">{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=San+Bartolomeo|tìtolo=San Bertomê|vìxita=2024-08-19|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e a ògni moddu prununsiâu {{IPA|['saŋ bεrtu'me:]}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/san_bartolomeo_al_mare/|tìtolo=San Bertomê|vìxita=2024-08-19|léngoa=LIJ, IT, EN}}</ref>|group=n.}} (in tènpu San Bertumé du Sèrvu, dau [[1968]] ''San Bertumé'' ''au Mâ{{#tag:ref|Prununsia che pe vìa da velariṡasiun da a tonica a rìva fina a ''San Bèrtum<u>é</u> au Mò'', cumme in Andöa<ref>{{Çitta web|url=https://www.andoraneltempo.it/gallery/Volume-1_984_risultato.png|tìtolo=Manuale della parlata di Rollo e della Marina|outô=Adriano Ghiglione|léngoa=LIJ, IT|p=984}}</ref>|group=n.}}'', ''San Bartolomeo al Mare'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Inpeia]], ch'a conta 2 977 rexidenti (dâiti agiurnâi du [[2024]]).
== Geugrafîa ==
[[Immaggine:Steria tra Cervo e San Bartolomeo.png|sinistra|miniatura|U turente Stéria, ai cunfin cun U Sèrvu Sèrvu]]
Lucalitàe balneàre da [[Rivêa de Ponénte|Rivéa de Punente]], San Bertumé u se tröva a növe chilometri da Inpéia, in tu cunprensòiu du Gurfu de Diàn, insemme a àutre sei cumüne ([[U Sèrvu|Sèrvu]], [[A Maina de Dian|Diàn]], [[Aèntìn|Aentìn]], [[Dian San Pê|San Peu]], [[U Castéllu de Diàn|Castellu]] e [[Vìlla Faròdi|Villa]]). U paìśe u se colloca in ta fàsccia da costa da Valle Stéria, ucupândune a parte de punente pe ünśe km<sup>2</sup>.
A l'internu i ghe sun ascì e frasiùi Paiöa e Ciappa, ciü e burgàe da Ruve, Puiö, Viéi, Stevi, Richéi, Freschi, San Scimùn, Muìn du Figu, Trei Muìn e Rocca..<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.sanbartolomeoalmare.im.it/archivio/pagine/San_Bartolomeo_e_dintorni.asp|tìtolo=Cumüna de San Bertumê, dinturni|vìxita=2022-04-16|léngoa=IT}}</ref>
== Stòia ==
=== Etè prerumana ===
E testimuniânse de l'etè prerumana sun poche, difatti i nu sun restàe trasse evidenti di tenpi da dominasiùn de tribù di [[Ingauni|Lìgüri Ingauni]], ch'i cuntrulavan u terutòiu cunpreśu fra Inéja e Finâ. U se sa che a parte bassa da valle a l'éa spupulà, sarvu quarche cà iśulà, perché u se prefeìva stà de d'âutu, in posti ciü fàsili da difènde, e pe cuntrulà méju a śona.
Cun a vitòia di Rumani in si Cartaginesi e e pupulasiùi aleàe du Punente utegnüa gràssie a l'asiùn militare du cònsule Lucio Emilio Paolo in tu [[181 a.C.]], u [[municipium|munisipiu]] arbenganeṡe ([[Albingaunum]]), u l'à suttumessu insemme ai teritòi vixini ascì cöllu de San Bertumé.
=== Etè Clascica ===
In te l'annu [[45 a.C.]], u vegnne cuncèssa a sitadinânsa rumana ai abitanti du cunprensôiu da Giuliu Ceṡare, ch'i resta cuscì iscrîti aa tribù Poblilia.
Sèntru inpurtante du perìudu ruman u l'éa a Ruve, dund'e sun stâite descuvèrte de ruvine de quell'épuca, cunscisténti in t'ina stasiùn de sosta dunde primma u gh'éa u ''Locus Bormani'', dedicâu a in'antiga divinitè lìgüre, ciü cârche tunba e di resti de edifissi, cun tütta ina séie de reperti de valù, aùa tütelài e cunservài in tu muśéu de Diàn.
=== Mediuevu ===
[[Immaggine:San Bartolomeo al mare - Fotografia di Tony Frisina - Alessandria - DSC08040.JPG|sinistra|miniatura|In caruggiu aa Ruve]]
Quand'u càṡṡe l'Inpeu Ruman u paìṡe u travèrsa in periudu de decadensa, invàṡu dai Vàndali, fin a l'arìvu di Biṡantin, ch'i dan in növu inpulsu a l'ecunumìa e crean de furtificasiùi in ta fàsccia da costa e in ti valichi muntani, inütili pe fà frunte ai Lungubardi e ai Franchi, ch'i portan ascì chi u scistemma feudale.
In te l'annu [[888]] San Bertumé u vegnne inseìu in tu [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitâu Arbenganéṡe]], ch'u fa parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], cunpresu in ta divixùn de Diàn. Pe questu u segue e vicènde da sitè vixina, quande du 1091 a màrca de Adelaide de Suṡa e u feudu i vegnne pïâi da Bonifacio del Vasto, capustìpite di marcheṡi de Claveṡana.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2017/08/11/mobile/leggi-notizia/argomenti/altre-notizie/articolo/la-storia-dei-paesi-della-nostra-provincia-andrea-gandolfo-ci-racconta-quella-di-san-bartolomeo-al.html|tìtolo=Andrea Gandolfo u 'cunta a stoia de San Bertumê|vìxita=2022-04-16|léngoa=IT}}</ref>
I pusedimenti da Vàlle Stéia i nu l'éan cunpletamente sutta u cuntrollu di marcheṡi, difatti sti chi i duxévan divìdela cun i mùneghi du cunventu benedetìn de l'[[Ìsua Gainâa|Ìṡua (d'Arbenga)]], ch'i l'axéva utegnüu ina quota de pusèssu dai predecesùi.
U 12 nuvenbre du 1172 u marcheṡe Bunifassiu I u firma di papéi, pe cuncedde a libertàe de l'aministrasiùn e da giüstissia.
Pe vegnì a cappu de sta questiùn in tu [[1196]] se decidde de nominâ dui arbitri, ch'i ricunuscce ai arbenganeśi u dirittu de riséve e tascce da parte da pupulasiùn.
I patti i nu düa, dui anni doppu Arbenga cédde i sòi pusedimènti ai Fràtti Uspedaléi Gerüṡulimitài de San Giuànni.
A [[Andôa|Andöa]], in tu [[1221]], u möie Bunifàssiu I, fâitu ch'u pòrta ae pruteste di dianeṡi, agiütâi da Arbenga, da tenpu in cunflittu cun i marcheṡi. L'annu ch'u végnne, sti chi i pröva a atacà u Castéllu du [[U Sèrvu|Sèrvu]], ma aa fìn, cun l'interventu da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]], i sun fursâi a retiâse. Cölli d'Arbenga i vegnne cundanài a pagà in tribütu de duxéntu libbre.
I rapòrti cuscì i vegnne maniman senpre peṡṡu, ma a rende ancù ciü grâve a sistuasiun se ghe mette a gestiùn di dumìni, nu ciü gestìbili. Aa presensa du parlamentu de Dian, cu a rapreṡentansa de Guiffredo di Piovano (pudestàe), Utùn e Bunifassiu II Tagliaferro de Claveṡana i vende aa Repübbrica u teritòiu dianeṡe, cun âttu üfisiâle datâu l'8 de ṡügnu du [[1228]].
L'âttu, firmâu sensa u permessu de l'inperatù [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fedeïgu II]], u fa cumensà ina növa fàṡe de peṡanti inpuṡisiùi ecunomiche, tantu da Ṡena quantu da Arbenga, cu u véscu pruntu a inpugnâ e cuncesiùi fâite dai marcheṡi.
A sistuasiùn a turna a cangià cun l'uniùn pe matrimòniu da caṡà di Claveṡana in cu cölla Du Carettu, avegnüa in tu [[1320]]. A sti ürtimi u vegnne ricunusciüu u cuntrollu da metè du feudu du Sèrvu, mentre a restante parte a finìsce in te màn di Dòia, ch'i eréditan i pusedimenti da Valle Stéia, ina votta spaìi i cavaliéri de Roddi, i duminatùi presedenti.
In tu [[1349]] se riva a in acòrdiu cu a Repübrica, pa cessiun da mitè du Sèrvu, au quale u ne segue in âutru pe riscàtâ ascì a cuncesiùn utegnüa in tu [[1331]] da Cassan di Dòia. A duminasiùn ṡeneṡe a cumensa ai 25 setenbre du mèximu ànnu e a düa fin au Settesèntu
=== Etè muderna ===
[[Immaggine:San Bartolomeo al mare - Fotografia di Tony Frisina - Alessandria - DSC08083.JPG|sinistra|miniatura|In âutru caruggiu aa Rûve]]
A picenina cumünitè de San Bertumé, in ti séculi de duminasiun, a l'éa baṡà in s'in'ecunumìa agricula (uìve, vìi, fìghe, amândue e agrümmi).
Aministrativamente a faxeva parte da Cumunitè du Sèrvu, cun a cappu u pudestè e in cunséju de 48 menbri, rifeîu ae càuṡe sivìli. Pe cölle penàli a deciṡiùn a tucava au pudestè du Portu.
Rilevânti, in tu Sinquesentu, sun e incursiùi di piratti barbaéschi. A primma votta i riva in tu 1508, quande i śbarca aa maìna da Madonna e i sérca de inandiâse pa valle, ma i ommi du postu i reagìscce e, agiutài da cölli di paìsi vixìni, i custrinśe a turnâ a bordu e pià u largu.
I piratti poi i turna ai 21 de maṡṡu du [[1557]]: stavotta i sérca de pià u Castellu du Sèrvu, ma ancù ina votta i vegnne respinti. A pùia pe u peìgu scanpâu però a fà decidde a comunitè de dutâse de difeśe valide. Dopo aseśe discusiùi, liti e tratative ch'i düa in quartu de séculu, aa fin u se riśolve de custruì due turi, una a levante du paìśe, in sciù cavu de San Leunardu, e l'âutra in sa spiaggia a punènte da s-ciumâia, a prutesiùn di abitanti da parte bassa da Valle. Cuscì in te l'autunnu du [[1583]] se cumensa cun cölla a levante, che in t'in annu a vegnne finìa, e quande u l'è l'ùa de inandiâ a secunda u nu se trova i sôdi, perché cölli du Castellu i nu vön ciü cuntribuì.
Ancù discusiùi, interventu du pudestè e ricursi a Śena e aa fin se rièssce a dâghe man in tu [[1587]]. Ma pe vé finìa e furnìa da so artiglierìa a ture dîta a cölli tenpi de Santa Angeetta e a giùrnu d'ancöi de Santa Maìa i ghe vureà ancù âutri chinś'anni.
Prusegue intantu u sfrütamentu de curtivasiùi da vàlle du Stéia da parte de gràndi famîe ṡeneṡi, ch'i speàvan de ricavà inpurtanti guàgnni in particulare cuna prudusiùn de l'öiu d'uìva. Cun a metè du Setesentu a rìva l'ucupasiùn de trüppe sàrde, a partì dau [[1746]], ch'a porta San Bertumé in ta giüriṡdisiùn cantunâle du Sèrvu, in tu cumisariâu arbenganeṡe.
=== Etè cuntenpuranea ===
A seguitu de l'invaxùn du teritôiu lìgüre da parte di rivulusiunàri franseṡi du [[1794]], u gh'è stâitu in forte cangiamentu aministrativu, tantu che sutta aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] u se mudifica i urdinamenti du Sèrvu, destacàndu San Bertumé, Ciàppa e Paiöa a furmâ tre cumüne indipendenti.
Vegnne creàu alùa u Cantùn du Sèrvu, reṡüu da quattru menbri, nominâi dai difeènti münisipi. Cun l'anesciùn a l'Inpéu Franseṡe, San Bertumé, Ciàppa e Paiöa i finiscce in tu [[Dipartimentu de Muntenötte]] e poi, ina vòtta caüttu stu chi, i intra in tu Regnu de Sardegna e i vegnne riunìi in ta cumüna de San Bertumé du Sèrvu.
Inisialmente sutta a divixùn de Nissa, poi in ta pruvinsa du Pòrtu, da quande, in tu [[1860]] u teritòiu nisardu u vegnne cedüu aa Fransa. Curpìu dau teremottu du 23 de frevà du [[1887]], ch'u porta fra e âutre cose u sfundamentu du téitu da paruchiàle e a distrusiùn e danegiamenti a paégge cà, cumpresa cölla cumünâle. U möie sulu ina donna e i ferìi i sun dexe. Grassie ai finansiamenti pa ricostrusiùn stabilìi dau gurvernu, a gexa a vegnne rifàita in furme muderne e a vegnne costruìa pocu distante una növa cà cumünale cun, au ciàn terén, e scöe e l'ufìsiu pustale.
Cun u decretu nümeu 2769 du [[1923]] u se stabilìsce l'acurpamentu de tutte e cumüne du gurfu a cölla da Maìna de Dian<ref name="Variazione del 1923">{{Çitta web|url=http://www.elesh.it/storiacomuni/provvedimento_variazione.asp?id=541|tìtolo=R.D. N. 2769 du 06/12/1923|vìxita=2022-08-22|léngoa=IT}}</ref> egue, dui anni doppu, u decretu n. 1533 du [[1925]], ch'u dividde u gurfu in due cumüne, cölla du Sèrvu a levante e cölla da Maina de Dian a punente.<ref name="Variazione del 1925">{{Çitta web|url=http://www.elesh.it/storiacomuni/provvedimento_variazione.asp?id=528|tìtolo=R.D. N. 1533 del 07/08/1925|vìxita=2022-08-22|léngoa=IT}}</ref>
San Bertumé u resta agregàu aa cumüna du Sèrvu, che però a deve trasfeì u munisìpiu in ta cà comünale de San Bertumé, ch'a l'è ciü növa e ciü adatta aa so funsiùn, e u növu pudestàe u l'è u sciù Miché Scufféi, u mèximu che in ti ùrtimi quaantasìnqu'anni u l'è stâitu u scìndicu de San Bertumé.
In tu [[1947]] cun u decretu n. 980 du 20 d'aùstu, a cumüne de San Bertumé a vegnne recostituìa cumme a l'éa primma du 1923.<ref name="Variazione del 1947">{{Çitta web|url=http://www.elesh.it/storiacomuni/provvedimento_variazione.asp?id=485|tìtolo=D.L.P. N. 980 del 20/08/1947|vìxita=2022-08-22|léngoa=IT}}</ref> Cun u decretu du Prescidente da Repubrica n. 768 du 1° de ṡügnu du 1968, cu intra in vigure au 1° de nuvenbre [[1968]], in fin, a cumüne a pìa a denominasiùn San Bertumé au Mâ.<ref name="Variazione del 1968">{{Çitta web|url=http://www.elesh.it/storiacomuni/provvedimento_variazione.asp?id=478|tìtolo=D.P.R. N. 768 del 01/06/1968|léngoa=IT|vìxita=2022-08-22}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/San Bertumê}}
=== Minuânse fuèste ===
Dandu amènte ai datti de l'Istat ai 31 de dexèmbre du [[2019]], i sitadìn fuèsti a San Bertumé i sun 381.
== Pòsti de interesse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:San Bartolomeo al Mare - santuario di Nostra Signora della Rovere.jpg|U santuâiu da Madònna da Ruve
File:San Bartolomeo al Mare 210DSC 0021 (49780674147).jpg|A gêxa de San Bertumé
File:San Bartolomeo al Mare-P1010429.JPG|L'uatôiu de San Michê, vixin aa paruchiâle
File:San Bartolomeo al mare - Fotografia di Tony Frisina - Alessandria - DSC08104.JPG|A gêxa növa, da Divina Miṡericòrdia
</gallery>
* '''Gêxa da paròcchia dedicâ a San Bertumé''', du periudu tardu medievale, ma u se pensa che ina strutüa uiginâia a duxéva êsse ṡà preṡente in tu [[1200]]. A l'è stâita ascì danegià dau teramòttu de Dian du [[1887]]. Düànte l'eventu sciṡmicu u s'è sarvâu numma u canpanìn tresentescu. Chi u l'è cunservâu in dipintu du [[1562]]<nowiki/>di pitùi Raffaello e Giulio De Rossi.
* '''Santuâiu da Nòsscia Scignùa da Ruve''', custruîu primma du [[1300]], tantu che au [[1353]] u se trova che arènte aa géxa a l'è sorta ina burgà ch'a porta u mèximu nomme. Prufundamente mudificâu rispettu aa so cianta uiginâia düante u Sinquesentu, vistu ch'a l'éa tròppu picenìna pa pupulasiùn ch'a gh'éa. A faciâ a l'è neuclasscica, datà au 1860 e rangiâ da l'architettu Angelo Ardissone. Internamente a l'à trei navâe divise da pilàstri puṡisiunâi in t'in mòddu iregulâre, segnu di agiüstamènti di seculi seguenti, cumme u rifasimentu in stile baròccu du [[1646]]. In su fundu de l'abscide se tröva fina u trìtticu de l'Anunciasiùn datâu [[1578]] du pitù Giulio De Rossi..<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21176/Santuario+di+Nostra+Signora+della+Rovere#action=ricerca%2Frisultati&view=griglia&locale=it&ordine=&liberadescr=san+bartolomeo+al+mare&liberaluogo=&dominio=2&ambito=CEIA&highlight=San&highlight=Bartolomeo&highlight=Mare|tìtolo=Santuario di Nostra Signora della Rovere|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* '''Uatôiu de San Michê Arcàngeu''', arènte aa paruchiâle, fundâu in ti primmi anni du Sinquesentu cumme sêde di disciplinânti. Rangiâu du Seisentu, pe fâlu ciü grànde, u l'à ina cianta retangulâre e u l'è a navâ ünica, cuverta da in voltu a butte cun lünette. L'ünica meàja intunacâ a l'è a faciâ, mentre e autre nu g'an de decurasiui. U l'è ancù aù sêde da lucâle cunfraternita ch'a porta u mèximu nomme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825781_0700210495_dec.pdf|tìtolo=Oratorio di San Michele Arcangelo, relazione storioìco artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* '''Gêxa e sentru pasturâle da Divina Miṡericòrdia''', edifissiu mudernu, du quâle a l'è stâita puṡà a primma prîa in tu [[2006]], mèntre a cunsacrasiùn a l'è avegnüa cun 'na sulènne serimònia ai 16 de frevâ du [[2008]]. Prugetâu da l'architettu Eugenio Abruzzini de Rumma, in su fundu de l'abscide a l'è decurâ cun ina gròssa pitüa in sa meàja, dund'i figüan a Madonna cun u fïö e i trei arcangeli, Adamu e Eva e i santi Bertumé, Madalena, Benedettu e Faustina e ciü, in ta navâ aa drîta, l'Àngeu du Sepurcru e a Via Crucis. E pitüe i sun stâite fâite dau pitù brasiliàn Ruberval Monteiro Da Silva.<ref>{{Çitta web|url=http://cadepuio.it/la_chiesa.html|tìtolo=La Chiesa Divina Misericordia di San Bartolomeo al Mare (Im)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* '''Gêxa paruchiâle da Madonna da Neve''', in ta frasiùn da Paiöa, mensciunâ pa primma votta in tu [[1555]], antigamente dedicâ aa Santisscima Nunsiâ. A strutüa d'ancöi, a tre navâe cun ciànta baxilicâle, a l'è duvüa ai rifasimenti du [[1642]], ànnu aa quâle a curispunde ascì a creasiun da sacrestîa. Aa mancina a sporṡe ina capella de cianta squadrâ, dedicâ a Sant'Antoniu da Paduva. U voltu surva a l'autà u mustra in medajun cun àngei in preghéa de frunte au Santìsscimu, òpera de Giacomo Rolando.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21174/Chiesa+di+Nostra+Signora+della+Neve|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora della Neve|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* '''Uatôiu de Santa Cateïna''', a Paiöa, fra e cà du burgu stòricu. Custruîu a partì dau ṡüggnu du [[1738]], sutta permessu da Repübbrica de Ṡena, u g'à sulu che ina navâ e u l'è a cianta retangulâre, cuvertu a butte e cunclüṡu da in abscide puligunâle cun semicupula. A l'internu, in tu sèntru du voltu,u se tröva ina rapresentasiun de l'Arcangeu Rafaele, mentre versu l'abscide u spicca u dipintu da santa in glòria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21168/Oratorio+di+Santa+Caterina+da+Genova#action=ricerca%2Frisultati&view=griglia&locale=it&ordine=&liberadescr=san+bartolomeo+al+mare&liberaluogo=&dominio=2&ambito=CEIA&highlight=San&highlight=Bartolomeo&highlight=Mare|tìtolo=Oratorio di Santa Caterina da Genova|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
* '''Uatôiu de Sant'Anna''', a Puiö, in uìgine dedicâu a l'Imaculâ e ciü avanti Madònna du Sucursu, perché chi i l'axeva sede i fradélli che, in ti [[XVI secolo|seculi XVI]]-[[XVIII secolo|XVIII]], i recanpavan i fundi pe liberà i paiṡan inprixunâi dai piratti türchi. Custruîu de prubabile in si resti de in'antiga capella rürâle, u se presenta cumme in edifìssiu sòbriu; a l'internu u se cunserva ina pitüa in se tòa di anni Setanta du Sinquesentu, opera de Giulio De Rossi, e ina cruxe de leggnu da prucesciùn datâ du Settesentu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.cadepuio.it/poiolo_e_la_sua_chiesa.html|tìtolo=Poiolo e la sua chiesa|outô=Giorgio Fedozzi|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref>
=== Architetüe militâri ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:San Bartolomeo al Mare 02.jpg|A tûre de Santa Maria, vista
File:San Bartolomeo al Mare004.jpg|Autra vista du bastiun
</gallery>
* '''Tûre de Santa Maria,''' bastiùn riùndu costruìu dai ṡeneṡi in tu [[1587]] pe prutesiùn dai piratti barbaéschi<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.sanbartolomeoalmare.im.it/archivio/pagine/Cenni_storici_e_cultura.asp|tìtolo=Cenni storici e cultura|léngoa=IT|vìxita=2024-08-18}}</ref> U se tröva a punente da fuxe du turente Steria (o du Sêrvu), inseìa in ta pasegiâ da maìna.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263692|tìtolo=Torre di Santa Maria (torre, struttura di fortificazione)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-18}}</ref> U fa parte de in scistemma de furtificasiùi ch'e sun stâite tiâe sciü de cölli tempi, cuscì cumme a [[Tûre du Câvu (U Sèrvu)|Tûre du Câvu]], ṡà in ti cunfìn da cumüna du Sèrvu e custruìa chins'anni primma de sta chi.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=73|capìtolo=Il litorale tra Diano e Cervo|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>
== Ecunumia ==
L'ecunumia de San Bertumé a l'è ligâ da di seculi a l'agricultüa, e pa ciü parte aa curtivasiùn de auìve, tantu ch'u gh'è destinà in esteṡa süperficie. In tu teritòiu da cumüna i funsiunan tréi gumbi, mentre sun difüṡe ascì e vìggne e, menu preṡenti, e curtivasiùi de sciùe e i orti. In tu setù secundâiu truvammu arcüne inpreṡe edilissie, ma u l'è ben ciü ṡvilüpâu cöllu tersiâiu, fra cumerciu e servissi. Doppu da guèra San Bertumé u s'è trasfurmâu in t'ina lucalitàe türistica e d'in ànnu in ànnu e sun crescciüe e strutüe di arberghi e scimili, cumme ascì i campeggi.<ref name="CentaRoja">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|pp=42-43}}</ref>
== Cultüa ==
=== Dialettu ===
A San Bertumé u se parla in dialettu de stanpu inpeiéṡe (léngua lìgüre) clascificâu in tu grùppu de [[Lìgure céntro-òcidentâle|sentru-punènte]], scimile a cöllu di paiṡi d'in gîu, cumme [[U Sèrvu]]. A ogni moddu ghe sun de difeènse fra ina parte e l'autra da cumüna, ina carateristica preṡenpiu da frasiun da Ciappa a prununsia ciü evidente da r nu vibrante fra due vucâle (''auìva'' prununsiâu cumme ''aur̂ìva'')<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ambrogio Arimondo, Mario Corso, Giorgio Fedozzi e Giovanni Arbarelli|tìtolo=U vucabulâiu: dizionario ragionato della parlata di San Bartolomeo al Mare e dintorni (Ed. 2020, Parte 1, Glossario)|url=http://www.cadepuio.it/files/glossario_2-2020.pdf|ànno=2020|editô=Circolo Culturale Cà de Puiö|léngoa=LIJ, IT|p=2}}</ref>, cuscì cumme u mantegnì du son {{IPA|[ʎ]}}, scrìtu cun -gl-<ref>Preṡempiu u cunfruntu fra "aiàdda" (SB) e "agliàdda" (CP) cuntegnüu chi: {{Çitta lìbbro|outô=Ambrogio Arimondo, Mario Corso, Giorgio Fedozzi e Giovanni Arbarelli|tìtolo=U vucabulâiu: dizionario ragionato della parlata di San Bartolomeo al Mare e dintorni (Ed. 2020, Parte 1, Glossario)|url=http://www.cadepuio.it/files/glossario_2-2020.pdf|ànno=2020|editô=Circolo Culturale Cà de Puiö|léngoa=LIJ, IT|p=11}}</ref>, mentre aa Paiöa u se riscuntra ina diferente manéa de custrusiùn de serte furme verbâli, dunde e terminasiui in -âu l'an lasciâu u pòstu a -ó (''ustinó'' e nu ''ustinâu'')<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ambrogio Arimondo, Mario Corso, Giorgio Fedozzi e Giovanni Arbarelli|tìtolo=U vucabulâiu: dizionario ragionato della parlata di San Bartolomeo al Mare e dintorni (Ed. 2020, Parte 1, Glossario)|url=http://www.cadepuio.it/files/glossario_2-2020.pdf|ànno=2020|editô=Circolo Culturale Cà de Puiö|léngoa=LIJ, IT|p=317}}</ref> Carateristica ciü generâle da parlà a l'è pöi a [[A tònica velarizâ|velariṡasiun da a tònica]], ch'a porta a 'na prununsia ciü serà ({{IPA|[ɑ]}}, tendente versu {{IPA|[ɔ]}}) e a vegne marcâ cumme -â-.<ref>In acordiu cu a {{Çitta web|url=http://www.cadepuio.it/files/tabella_gull_1.pdf|tìtolo=Grafia Ufisià da Lengua Lìgure (GULL), tabella|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-18}}</ref>
== Aministrasiùn ==
[[Immaggine:San Bartolomeo al Mare-P1010430.JPG|miniatura|A cumüna de San Bertumé]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|26 ṡüggnu 1985|28 maṡṡu 1990|Gerolamo Ardoino|Partito Socialista Italiano|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|19 ṡüggnu 1990|12 febbraio 1994|Gerolamo Ardoino|Indipendente|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 frevâ 1994|24 arvì 1995|Rosanna Brun|Partito Democratico della Sinistra|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 ṡüggnu 1999|Rosanna Brun|lista sivica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 ṡüggnu 1999|14 ṡüggnu 2004|Rosanna Brun|lista sivica|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 ṡüggnu 2004|8 ṡüggnu 2009|Adriano Ragni|lista sivica de sentru-drìta|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 ṡüggnu 2009|26 maṡṡu 2014|Adriano Ragni|lista sivica de sentru-drìta|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 maṡṡu 2014|26 maṡṡu 2019|Valerio Urso|Il tuo paese<br />(lista sivica de sentru-drìta)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 maṡṡu 2019|10 ṡüggnu 2024|Valerio Urso|Il tuo paese<br />(lista sivica de sentru-drìta)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 ṡüggnu 2024|''in càrega''|Filippo Scola|Insieme da zero a mille<br/>(lista sivica)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Feste e fée ==
* '''A féa da Madònna'''<ref group="n.">Cumme mensciunâu in {{Çitta lìbbro|outô=Ambrogio Arimondo, Mario Corso, Giorgio Fedozzi e Giovanni Arbarelli|tìtolo=U vucabulâiu: dizionario ragionato della parlata di San Bartolomeo al Mare e dintorni (Ed. 2020, Parte 1, Glossario)|url=http://www.cadepuio.it/files/glossario_2-2020.pdf|ànno=2020|editô=Circolo Culturale Cà de Puiö|léngoa=LIJ, IT|p=94}}</ref>, a se tegne tütti i ànni ai 2 e ai 3 de frevâ in ti dinturni da géxa da Madònna da Ruve. E sòe urigini remuntan au [[XVII secolo|seculu XVII]], mumentu de grande ṡvilüppu ecunomicu e suciale pe San Bertumé, a valle Steria e u Gurfu de Dian e ancù ancöi a rapresenta ün di eventi ciü cunusciüi du Punènte. Vistu che a frevâ a stagiùn de auìve a l'è vixina a finì e u l'è ciâiu cumme a l'è stâita l'annà, pa sucietàe de cölli tenpi a festa a l'è vegnüa in'ucaxùn pe strenṡe acòrdi e inandià di növi afâi, tantu che üna de figüe tipiche da féa u l'éa cölla du nutâiu. Ai 2 de frevà i se teggne ascì e funsiùi religiuśe in tu santuâiu, p'a festa cunusciüa cumme "a Candelora", ch'a remanda aa preṡentasiun de Gesù au Tenpiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.sanbartolomeoalmare.im.it/archivio/news/Torna-la-Fiera-della-Candelora--dal-2-al-4-febbraio_807.asp|tìtolo=Torna la Fiera della Candelora, dal 2 al 4 febbraio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-18}}</ref>
== Vie de Cumünicasiùn ==
=== Stradde ===
[[Immaggine:San Bartolomeo al mare - Fotografia di Tony Frisina - Alessandria - DSC07164.JPG|sinistra|miniatura|L'Aurelia a San Bertumé]]
U teritôiu cumünàle de San Bertumé u l'è traversâu daa [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a permette u culegamentu cu U Sèrvu a levante e cun Diàn a punente. A culegà a maìna cun l'entrutèra a gh'è fina a [[Stradda Pruvinsâle 34 Villa Faràudi-Tuvu]], ch'a passa d'in ta frasiun de Paiöa ascì. In ciü a San Bertumé a se tröva ina sciurtîa de l'[[Autustradda A10 Ṡena-Vintimïa|Autustradda A10 Ṡena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pi paiṡi d'in gîu.
=== Feruvìe ===
[[File:Cervo staz ferr.jpg|thumb|A stasiùn de Sèrvu-San Bertumé]]
San Bertumé u l'axéva ina stasiun in sa [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Feruvìa Ṡena-Vintimìa]] au servissiu ascì da cumüna du Sèrvu, ciamà de Sèrvu-San Bertumé. A fermà a l'è stâita serà in tu [[2016]] pe l'ativasiùn da növa linea a dui binari fra [[Stassiùn d'Andôa|Andöa]] e [[San Luensu (cumüna)|San Luensu au Mâ]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2016/11/ultimo-bicchiere-della-staffa-alla-stazione-di-cervo-e-san-bartolomeo-al-mare-239016/|tìtolo=Ürtimu gòttu da staffa aa stasiun de Sêrvu-San Bertumê|vìxita=2021-01-15|léngoa=IT}}</ref>
== Notte ==
;Notte au tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:San Bertumé| ]]
sgksa67i6h3difqtm42x33zm3f2x67g
Aèntìn
0
2159
270693
270305
2026-06-11T19:01:05Z
N.Longo
12052
+
270693
wikitext
text/x-wiki
{{Dianeṡe}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Aèntìn
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Panoràmma de Diàn Arentìn.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuàmma d'Aèntìn</div>
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|var-stâto = Stâtu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Inpeia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Paolo Sciandino
|Partito = lista sivica "Scegli! Le persone al centro"
|Data elezione = 4-10-2021
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1925]]
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinâe
|var-altitùdine = Autessa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 701
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dâitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 d'avrì 2024 (dâitu pruviṡoiu).
|Aggiornamento abitanti = 30-4-2024
|var-denscitæ = Denscitâe
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Buéllu, Evignu
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Ciüsànegu|Ciüṡanegu]], [[U Castéllu de Diàn]], [[Dian San Pê|San Pê]], [[Imperia|Inpeia]], [[Puntedasce|Puntedàsce]], [[Staanéllu|Stelanellu]] (SV)
|var-âtre_informaçioìn = Âutre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füśu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 2
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1979
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti = d'Aèntìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = Santa Margaìtta
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[20 lûggio|20 lüju]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Diano Arentino (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn da cumüna de Aèntìn in ta Pruvinsa de Inpeia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiàle
}}
'''Aèntìn''' (o ''Diàn Arentìn'', ''Diano Arentino'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna in ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Inpeia]], ch'a conta 701 abitanti (dâiti agiurnâi du [[2024]]).
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stoia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Aèntìn}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
File:Diano Arentino - chiesa di Santa Margherita - facciata.jpg|A faciâ da gêxa de Santa Margheìtta
File:Diano Arentino - frazione Diano Borello - chiesa di San Michele Arcangelo - facciata.jpg|A gêxa de San Michê, a Buéllu
File:Diano Borello-P1010316.JPG|Uatôiu da Santa Cruxe
File:Evigno-P1010335.JPG|San Benârdu, a Evignu
</gallery>
* Gêxa de Santa Margheìtta, in tu burgu du paiṡe, mensunâ fin dau Quattrusèntu.
* Gêxa de Sant'Antugnìn
* Uatôiu da Santa Cruxe
* Uatôiu da San Carlu
* Uatôiu de San Bastiàn
* Uatôiu da Madonna du Carmine
; Gêxe de Evignu
* Gêxa de San Benârdu
* Gêxa de San Martìn
* Uatôiu da Santa Cruxe
* Capeletta de San Martìn
; Gêxe de Buéllu
* Gêxa de San Michê
* Gêxa de San Roccu
* Gêxa de Sant'Andrea, a Villatalla
* Uatôiu de Santa Maìa Madalêna
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùi ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fée ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
<references/>
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Aèntìn| ]]
r3q2gz1gkutujiz6r8le3j724ku9l8e
Aquila (cumüne)
0
2160
270717
270414
2026-06-11T20:37:24Z
N.Longo
12052
+
270717
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Aquila
|Panorama = Aquila d'Arroscia-panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Àquila d'Aròscia</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Tullio Cha
|Partito = lista sivica "Uniti per Aquila"
|Data elezione = 1-6-2015
|Data rielezione = 25-5-2026
|Mandato = 3
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1947]]
|var-teritöio = Terito(r)iu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|Altitudine = 495
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 155
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu 2019.
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019
|var-denscitæ = Denscitài
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Àutu]] (CN), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Naxin]] (SV), [[Unsu]] (SV), [[Ransu]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu ura(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 2329
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = Santa Reparâ
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[8 òtôbre|8 utùbre]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Aquila d'Arroscia (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiun du cumün de Àquila inta pruvinsa de Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Àquila'''{{#tag:ref|''Aquila d'Aroscia'' ascì, ''Àuguia'' inta valà du Pennavaire, ''Àuguglia'' a [[Castrevegliu|Castreveggiu]], ''Àuguija'' a [[Èrli]], ''Lauja'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Aquila d'Areuscia'' in [[zenéize|zenese]]|group=n.}} (''Aquila d'Arroscia'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'é 'n cumün de 155 abitanti ch'u se tröva inta [[Valle d'Aroscia|valâ de l'A(r)oscia]], inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Impéria]].
== Geugrafìa ==
U te(r)itò(r)iu cumünàle de Aquila d'Aròscia u l'è scituàu inta valâ du scciümme A(r)oscia, ai cunfin cun u basìn da valâ du Pennavaire. U l'è sircundàu dai munti, dunde se pò vegghe a Ròcca du Bussàu (948 m), assèmme au munte Turétta (852 m).
Particulàre a l'è a presensa de 'na rùggia (cascâ) vixìn au làgu da Ferài(r)a, basìn artifisiàle custruìu intu [[1998]], pé inaiguà i campi cultivài de Àquila, du Burghettu e de Ransu. U cunfìna cun [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] e [[Ransu]] a sud, [[Àutu]] e [[Cravaüna]] (CN) a nord, [[Naxin|Naxìn]] e [[Unsu|Ùnsu]] a nord-est.
A cunta ùnze burgàe: Salìn, Ciàssa, Cantu, Ai(r)a, Pràu, Loga, Affredù, Ferrai(r)a, Mugnu, Muntà, Maiuréu ch'e ghe cröve inte tüttu 10,06 km².<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/territorio-e-autonomie-locali/statuti/comune-aquila-darroscia|tìtolo=U statütu cumünàle de Àquila|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref>
== Sto(r)ia ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
Immaggine:Aquila d'Arroscia estate 2010 - panoramio.jpg|Panu(r)àmma du paìse in estài
Immaggine:Aquila d'Arroscia estate 2010 - panoramio (2).jpg|Âtra vista de Àquila e da valle Aròscia
Immaggine:Aquila d'Arroscia-monumento ai caduti.jpg|U munumentu ai caütti
</gallery>
E prime testimunianse e sun stàe truvàe inta grotta denuminâ lucalmènte Arma du Cüppà, vixìn aa rùggia da Ferài(r)a, rizalenti a 8000-10000 ànni fà, cuntempuranee a quélle da valâ du Pennavaire (prinsipalmente l'Arma du Stevanin).<ref>{{Çitta web|url=https://www.aquilacomune.it/la-storia/|tìtolo=A stòia du cumüne|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref>
Stu fenomenu chi u cuntinua ascì intu Neuliticu, grassie ascì aa presènsa de carbun, riscuntrâ inta valâ du Ferài(r)a. Seculi dòppu u te(r)itò(r)iu cumünàle u vegne ucupàu dai Rumài, avendu batüu i [[Ingauni|Ligü(r)i Ingauni]], u ne segue che, dü(r)ante u periudu medievàle chi i se stabiliscen di muneghi benedetìn, chi i dàvan amentu au regulamentu de San Cu(r)umbàn. Da velli u deive(r)éva u numme da varietài lucale de u(r)ìva, a cu(r)umbài(r)a.
Doppu u peìudu de duminasiùn Lungubarda e bàrba(r)ica, u fenìsce a fà parte intu [[1202]] du Marchesàu di Clavesana, tantu che intu [[XI secolo|XI seculu]] vegne edificàu u castéllu du postu (in sciu càppu da còlla surva u paise d'ancöi), sentru de üna de castelanìe da [[marca d'Arbenga]] e ch'u permettéva in rapidu culegamèntu cun quellu de Àutu.
Segundu de supusisiùn u nòmme lucàle u se(r)eva legàu a quellu de 'na colla, famusa pé u stasiunamèntu de àquile. Dandu amentu pe(r)ò a àtre versciùn stu chi u se(r)eva ciütòstu culegàu aa famìa di Cha, che in sce u sò stemma i presèntan propiu quella bestia.
Aturnu au [[1233]], cun u rafursamèntu du cuntrollu zenese in scia Cêve a pupulasiùn de Àquila a partecipa a l'incrementu da demugrafìa du növu burgu cevàscu, cumme u l'avegnìva cun âtre pupulasiùi da valâ de quelli tèmpi.
Dau [[1328]]<ref name="IM">{{çitta lìbbro | outô=Andrea Gandolfo | tìtolo=La provincia di Imperia: storia, arti, tradizioni. Volume 1 | ànno=2005 |editô=Blu Edizioni| çitæ=Peveragno}}</ref> u burgu, infeudàu ai Seullìn de Arbenga dai Clavesana, u vegne assediàu dai Del Carretto, cun u Marchese Zorzu, ch'u se fà ducca infeudà intu paìse.<ref name="IM" /> Ascì se u duminiu u nu se mustra du(r)aüu, in quantu u feudu u passa pòcu dòppu sutta u strettu duminiu di Clavesana. Particulàre a cundisiùn di sentri abitài de Leverùn e de Gavenu(r)a, ancöi frasiùi du Burghettu che, aa morte di marchexi lucàli i vegnen purtòi sutta au növu [[marchesàu de Süccaellu]], faxendu parte de in ünicu feudu cun u castellu du burgu.
Fà pe questu ecesiùn u perìudu fra tostu u [[1386]] e u [[1590]], quand'u nu gh'è stàu in duminiu stabile da parte di Del Carretto, ma ina maniman ciü grossa ingerènsa zenese, tantu che Aquila a và a fa parte du vica(r)iàu de Ransu, pòi cunfluìu intu capitanàu da Cêve.
Cun a guèra fra zenesi e sabaudi u turna difatti sutta a stu stàttu picìn, fin a quandu u nu se desfà, intu [[1624]], venèndu sciurbìu daa Repübbrica de Zena. A situasiùn a cangia du bellu quande u 'rìva l'esercitu fransese, guidàu da [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]]. U te(r)itò(r)iu cumünàle u entra ducca a fa pàrte da [[Repubbrica Ligure|Repübbrica Ligü(r)e]] (u ven anessu au cantun de Rànsu primma, poi de quellu cevàscu), smembrâ intu [[1802]], quande i te(r)itò(r)i cunquistài i passan sutta au duminiu de l'Impe(r)u Fransese, sutta u [[Dipartimentu de Muntenötte]].
Cun a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimenti du Regnu de Sardegna, divegnüu poi Regnu d'Italia dau [[1861]], inse(r)ìu inta pruvinsa de Impe(r)ia. Doppu u segundu cunflittu a và a fà parte da [[Italia|Repübbrica Italiana]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/paesi-valle-arroscia-entroterra-ligure/57-aquila-d-arroscia-aquila-d-arroscia|tìtolo=Scheda du cumün de Àquila|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref>
Diferenti i cangiamènti te(r)itu(r)iàli subìi, intu [[1928]] difatti i paixi de Ransu e Àuguia i vegnen piài dau cumün di Burghettu, pe êsse ricustituìi sulu intu [[1947]].
I ürtimi cangiamènti i sun da riscuntrà intu [[1949]], quande Gavenu(r)a a vegne destaccâ da Àquila pé entrà a l'internu du Burghettu. Dau [[1862]] u cumün u pìa u numme üfisiàle, 'zunzendu u sufissu "d'A(r)oscia", pe distinguelu da àtri cumüi.<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=27361&RicFrmRicSemplice=Arroscia&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Aquila d'Aroscia, scheda du cumün|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref>
Da l'ànnu [[1973]] au 31 de dixembre [[2008]] a cumüna a l'ha fàu parte da Cumunitài Muntana de l'Àta Valâ de l'Aròscia poi supressa. Dau [[2014]] a l'è pàrte l'Uniun di Cumüi de l'Àta valâ de l'Aroscia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.anci.it/nasce-lunione-dei-comuni-dellalta-valle-arroscia/|tìtolo=A nàsce l'Uniun di Cumüi de l'Àta valà de l'Aroscia|vìxita=2021-06-15|léngoa=IT}}</ref>
Inte l'ànnu [[2017]] a l'è stâ prupòsta a fuxùn di cumüi du Burghettu e de Àquila inte in sùlu, ch'u du(r)eva pià u numme de Aròscia vista a stò(r)ia cumüne fra i dùi teritòi. U növu ente u sa(r)eva cuscì u segundu sentru aruscìn (fra quelli in pruvinsa de Impeia) pé grandessa doppu A Cêve.<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2017/01/nasce-arroscia-la-fusione-dei-comuni-di-borghetto-e-aquila-245494/|tìtolo=U nasce Aròscia, u cumün fuxiùn fra U Burghettu e Àuguia|vìxita=2021-06-15|léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Aquila d'Aròscia}}
== Pòsti de interesse ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Aquila d'Arroscia-ruderi castello.jpg|I rèsti du castéllu di Clavesana, ch'i suvrastan u paìse de Aquila
File:Aquila d'Arroscia-oratorio santa caterina-museo del territorio.jpg|L'u(r)atò(r)iu de Santa Cata(r)ìna, cun vixin u museu archeulogicu
File:Aquila d'Arroscia-chiesa santa reparata1.jpg|Vista de Santa Repa(r)â
File:Aquila d'Arroscia-chiesa santa reparata2.jpg|Atra vista da paruchiâle
File:Aquila d'Arroscia-chiesa santa reparata3.jpg|L'abscide da gêxa de Santa Repa(r)â
File:Aquila d'Arroscia-municipio.jpg|A cà cumünâle de Àquila d'Aròscia
</gallery>
=== Architetüe religiùse ===
Pe' cuntu da gêxa u cumün de Àquila u fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], cun numma che ina parocchia, dedicâ a Santa Repa(r)â.<ref>{{Çitta web|url=https://www.aquilacomune.it/i-luoghi/|tìtolo=U cumün de Àquila, i pòsti|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa da parocchia de Santa Repa(r)â''', a se tröva intu burgu de Àquila e a l'è stâ edificâ fra u [[1582]] e u [[1589]], mèntre intu [[1597]] a l'è avegnüa a cunsacrasiùn. De ciànta barocca a cunserva in còru de legnu u(r)igina(r)iamènte cunservàu intu cunventu di Agustiniai da [[A Cêve|Cêve]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20655/Chiesa+di+Santa+Reparata|tìtolo=Gêxa de Santa Repa(r)â |vìxita=2022-08-17|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)atò(r)iu de Santa Cata(r)ìna''' inta Ciassa, de prubabile ch'a remunta au [[XV secolo|XV]]-[[XVI secolo|XVI seculu]] se(r)éa de edificasiun presedente aa paruchiâle. Atacàu aa veia cà cumünâle, a dividde cun st'edifissiu a cuvertüa in ardêxia, mentre l'ingressu u l'è segnàu da na sé(r)ie de ünze sca(r)ìn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20653/Oratorio+di+Santa+Caterina+d%27Alessandria|tìtolo=U(r)atò(r)iu de Santa Cata(r)ìna de Lisciàndria|vìxita=2022-08-17|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capelétta de San Bastian''', in stìle baroccu, u l'è rizalènte au [[1732]], scituàu inta burgâ de Salìn. Internamente presenta 'n'àula utagunâle, cun l'abscide semiriundu sciaccàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20652/Cappella+di+San+Sebastiano|tìtolo=Salìn, Capella de San Bastiàn|vìxita=2022-08-17|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capeletta de San Giacumu''', a se tröva in scia còlla ch'a suvrasta u paìse (ai cunfin fra a valâ de l'Aroscia e quella du Pennavaire) ch'a porta u nomme du sàntu. Mensciunâ cumme u(r)atò(r)iu intu [[1585]], g'ha de furme semplici e austé(r)e. A l'internu u se cunserva in atâ setesentescu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90348/Cappella+di+San+Giacomo|tìtolo=Capélla de San Giacumu|vìxita=2022-08-17|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capeletta dedicâ a l'Imaculâ Cuncesiùn''', inta burgâ de Mügnu, l'è ciütòstu isulâ. Mustra de furme tipiche de capelle arpèstri. Descrìta pe a primma vôtta intu [[1585]], internamente l'àula e u presbité(r)iu sun quadrangulà(r)i, mèntre l'abscide semiriundu. Da nutâ l'atâ setesentescu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20651/Cappella+dell%27Immacolata+Concezione|tìtolo=Capeletta de l'Imaculâ|vìxita=2022-08-17|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capella de Sant'Antôgnu''', culucâ inta burgâ de Muntâ, longu aa stràdda da frasiun, davanti a vélla se dröve in spàssiu cianéllu. Dae caraterìstiche setesentesche, g'ha in àula retagnulàre e in presbité(r)iu quadrangulâre ciü stréitu. A cuvertüa interna a l'è dâ da 'na vôtta a butte lünettâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20650/Cappella+di+Sant%27Antonio|tìtolo=Capeletta de Sant'Antôgnu|vìxita=2022-08-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Castéllu ===
U Castéllu di Clavesana a l'è ina furtessa medievâle edificâ aturnu ai anni [[1060]] e [[1090]], ma u vegne mensciunàu cun precixùn sulu aturnu au [[1202]] pé metî in cumünicasiùn e valà de l'Aroscia cun quella du Pennavaire, prinsipalmente cun a furtificasiùn de Àutu.
Ancöi i se pònan vegghe sulu pòchi rèsti, fra cui a tùre e e mü(r)agne du pe(r)imetru.<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondoambiente.it/luoghi/castello-di-aquila-d-arroscia?ldc|tìtolo=I pòsti du cö 2020: U castellu de Àquila|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.24orenews.it/italia-da-gustare/25710-il-castello-dell-aquila-d-arroscia|tìtolo=Ae uigini da nòstra siviltài|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref>
=== Musei ===
A Àquila u se tröva u museu archeulogicu da valâ de l'Aròscia, dunde se ponen vegghe atrèssi, ugètti e âtri reperti ritruvài inte grotte lucâli, cun ascì de ativitài laburatu(r)iàli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/storia-cultura-valle-arroscia-entroterra-ligure/20-museo-archeologico-aquila-d-arroscia|tìtolo=U museu archeulogicu da Àquila d'Aròscia|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paìse a l'è bazâ in moddu prevalènte in sce l'agricultü(r)a: i se cultìvan e u(r)ìve taggiàsche e e varietài d'üga lucâli, prinsipalmènte [[pigàu]] e [[urmeàscu]]. Atìvu u l'è l'alevaméntu, specialmènte de e vàcche. Rilevante a prudusiùn de legnàmme e a rocòlta de e castàgne e di fùnzi. Inti tempi antìghi Àquila a l'éa sentrale pé u cumerciu fra e valàe du Pennavaire e de l'Aroscia, ma ascì pé a presensa de arvun intu bacìn da Ferài(r)a.
== Cultü(r)a ==
=== Dialettu de Àquila ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu a Àquila u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligü(r)e sentru-ucidentàle]], u presenta carate(r)istiche pe(r)ò ciü particulàri, ch'i se trövaninte tütta a valâ de l'A(r)oscia, legâ stu(r)icamènte a [[Arbenga]], ma ascì aa sitài de [[Imperia|Impe(r)ia]].
=== Enugastrunumìa ===
==== L'uìva cu(r)umbài(r)a ====
Particulare de stu te(r)itò(r)iu chi a l'è l'u(r)ìva cu(r)umbài(r)a, purtâ dai benedetìn de San Cu(r)umbàn, stabilìi inta vixìna lucalitài de Gavenu(r)a, stu(r)icamènte legâ au te(r)itò(r)iu de Àquila.
Questa varietài a l'è stà poi sustituìa gradualmente da quella taggiasca, difüza int'in segundu mumentu dai stessi muneghi. Ancöi sta varietài antiga a l'è stâ parsialmènte riscuvèrta, anche se prinsipalmente a l'è cultiâ inta zòna de [[Finô|Finâ]].
== Feste e fée ==
* '''Festa patrunàle de Santa Repa(r)â''', a l'è a festa patrunàle du paìse, a se tegne de utùbre.
* '''Festa de San Giacumu''', a se tegne inta capeletta dedicâ au santu, cun a messa e a prucesciùn de cunfraterinte lucàli, cun poi a sagra relatìva, a se tegne aa fìn de lüju.<ref>{{Çitta web|url=https://www.rivieraeventi.it/it/e/10036-domenica-30-luglio-aquila-darroscia-festa-di-san-giacomo|tìtolo=A festa de San Giacumu|vìxita=2021-07-03|léngoa=IT}}</ref>
==Aministrasiùn==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|2 zügnu 1985|13 nuvembre 1989|Giuseppe Cha|Demucrassìa Cristiana|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|13 nuvembre 1989|29 mazzu 1990|Ottavio Cha|Demucrassìa Cristiana|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|29 mazzu 1990|24 arvì 1995|Ottavio Cha|Demucrassìa Cristiana|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 zügnu 1999|Ottavio Cha|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Roberto Marini|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Roberto Marini|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|28 mazzu 2014|Piero Claveri|Per Aquila<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2014|1º zügnu 2015|Fernando Colangelo||Cummissàiu Straurdinàiu|}}
{{ComuniAmminPrec|1º zügnu 2015|22 setembre 2020|Tullio Cha|Uniti per Aquila<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|22 setembre 2020|25 mazzu 2026|Tullio Cha|Uniti per Aquila<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|25 mazzu 2026|''in càrega''|Tullio Cha|Uniti per Aquila<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicasiùn ==
U teritòiu de Aquila u l'è traversàu da a Stradda Pruvinsàle 78 che a permette u culegamentu stradale cun [[Ransu]], a sud, e [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] ad ovest rivàndu a culegàse cun a Stradda pruvinsàle 14.
== Nòtte ==
;Nòtte au testu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Àtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:L'Aquila| ]]
m93mzzxvu6nk5q629bxqiz4kkbqfqit
U Burghettu (Aròscia)
0
2161
270715
265951
2026-06-11T20:31:58Z
N.Longo
12052
+
270715
wikitext
text/x-wiki
{{Âtri ûxi|càngio variànte=Pe' de pagine cu'u mèximu titulu, vegghe|tìtolo=[[Borghetto (dizanbigoaçión)|U Burghettu]]}}
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = U Burghettu
|Panorama = U Burghettu (d'Aròscia)-Panuràmma du paìse 01.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuàmma du Burghettu daa stradda pe Gavenü(r)a</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Angela Denegri
|Partito = lista sivica "Uniti per Borghetto"
|Data elezione = 4-10-2021
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Teritòriu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 404
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàtu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 30-10-2023
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Gavenu(r)a, Gazzu, Leve(r)ùn, Muntecarbu, Übaga, Übaghetta
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Aquila (cumüne)|Àuguia d'Aroscia]], [[Cravaüna]] (CN), [[Casanöva]] (SV), [[A Cêve]], [[Ransu]], [[Vesargu]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu urariu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1483
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[San Marco|San Marcu]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[25 arvî|25 arvì]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Borghetto d'Arroscia (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = A pusisiùn du Burghettu inta pruvinsa de Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
|Sito = http://www.comune.borghettodarroscia.im.it
}}
'''U Burghettu''' (ascì ''U Burghettu d'Aròscia'', ''O Borghetto'' in [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Bulghettu'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Borghetto d'Arroscia'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] cun 404 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafìa ==
U Burghettu u l'è travesau da u sciümme Aroscia, ch'u da ascì u numme a u paise, e da u so afluènte Rian Calabbria. Se tröva inta meddia valà, inte l'entrutèra de [[Arbenga]] da a quale u dista ménu de 20 chilometri. U cunfina a nord cun [[Cravaüna]] (CN), a nord est cun [[Aquila (cumüne)|L'Àuguia]], a est cun [[Ransu]], a sud cun [[Casanöva]] (SV), a ovest cun [[Vesargu|Vesàrgu]] e [[A Cêve]].
=== Frasiui ===
<gallery widths="170" mode="packed">
Pónte de l'Etæ de Mêzo do Borghétto (O Borghétto) - vìsta co-o pàize (1).jpg|U Burghettu dau punte pe' Übaga
Gavenura (U Burghettu).jpg|Gavenu(r)a
Leverone-panorama-2013.jpg|Panuàmma de Leve(r)ùn
</gallery>
Gh'a cumme frasiui: Gavenu(r)a, Gazzu (d'Aròscia), Leve(r)ùn, Muntecarbu, Übaga e Übaghetta.
== Stoia ==
Zà in epuca pre rumàna i teritòi da vàla Aròscia i l'éan stài ucupài dae pupulasiùi [[Liguri Antighi|ligüi antighe]], prubabilmente ligàe a a tribù di Epanteri, scacciài da l'avansà rumana avegnüa turnu au [[180 a.C.]]<ref name="IM">{{çitta lìbbro|outô=Andrea Gandolfo|tìtolo=La provincia di Imperia: storia, arti, tradizioni. Volume 1|ànno=2005|editô=Blu Edizioni|çitæ=Peveragno|léngoa=IT}}</ref> Doppu l'[[Impêo Roman|Impeu Roman]] ascì u territoiu du Burghettu l'è stàu interessau da e invaxuì di barbari<ref name="IM" />, cun duminasiuì Longobarde e di Franchi. In tu periudu carulingiu u l'éa passàu assemme ai atri paixi du funduvalle sutta u Cuntadu de [[Arbenga]] e, ancua doppu, in tu periudu sucescìvu, sutta a a [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]] inseìu inta giurisdisiun du [[Cumitàu d'Arbenga|cumitattu arbenganese]].<ref name="IM"/>
A fundasiùn de 'n insediaméntu in furma stabile u l'è da sercà intu periudu de l'àtu mediuevu, quande a magiurànsa da pupulasiùn du funduvàlle a se trasfeìsce inte 'sta zòna, ciü favurevule pé e cultivasiùi e au sfrütamèntu de l'ègua di turenti lucàli pé a impiantà di müìn.
U Burghettu u vegne dunca numinàu intu [[1496]] quande u cumpaìsce pe a primma otta in t'in attu cun a dicitüa latina ''"ecclesia Sanct Marci de Burghetto"''<ref name="IM"/>.
Quande a se desfà a Marca u duminiu in sciù bùrgu u pàssa sutta i marchesàu de Clavesana. Aturnu au [[1233]], cun u rafursamèntu du cuntrollu zenese in scia Cêve a pupulasiùn du Burghettu a partecipa a l'incrementu da demugrafìa du növu burgu cevése, cumme u l'avegnìva cun àtre pupulasiùi aruscìne de l'epuca. Particulàre a cundisiùn di abitài de Leve(r)ùn e de Gavenu(r)a, che, a a morte di marchexi lucàli i vegnàn anesci au növu [[marchesàu de Süccaellu]], faxendu parte de in ünicu feudu cun u vixìn castellu de Àuguia. Intu [[1522]] a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] a càtta u feudu du Burghettu e u paìse u entra a fa parte du mandamentu da Cêve, ch'u cumprendeva in tutàle chinze burghi da vàlà. U segue düante tüttu questu periudu e sorti da vixìna Cêve, i àtri sentri i vegnan anesci doppu, cun a fìn ascì de e battaie fra Zenexi e [[Savoia]] pe u cuntrollu de [[Süccaellu]]. A situasiùn a cangia in moddu sustansiàle quande u 'rìva l'esercitu fransése, guidàu da [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]]. U teritòiu cumünàle u entra dunca a fa pàrte da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüe]] (u và a fà parte du cantùn de Rànsu primma, poi de quellu cevése), smembrà intu [[1802]], quande i teritòi cunquistài i vàn a fà parte de l'Impeu Fransese, sutta u [[Dipartimentu de Muntenötte]]. Cun a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], divegnüu poi [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] dau [[1861]], inseìu inta pruvinsa de Impeia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/2021/02/26/borghetto-darroscia/|tìtolo=Scheda du Burghettu|vìxita=2021-06-18|léngoa=IT}}</ref>
Düante a [[Segonda Guæra Mondiâ|segunda guèra mundià]] i se ponan rintracià paéggi episòdi de Rexistensa, cume quellu de [[Sirviu Bunfànte|Silviu Bunfante]], chi feìu in t'in impurtante battàia. Poi cun a Brigà a véllu dedicà, ch'a a l'éa sciurtìa a taià e vìe de cumünicasiùn fra U Burghettu e Vesargu e, sabutandu e uperasiùi tedesche. Doppu u cunflittu a và a fà parte da [[Italia|Repübbrica Italiana]].
Diferenti i cangiamènti terituiàli subìi, difatti intu [[1877]] u 'sciòrbe u cumün de Übaga (ch'u cumprendeva ascì Übaghetta e Muntecarbu) e intu [[1928]] ascì Ransu e Àuguia, questi dui chi ricustituìi intu [[1947]].
I ürtimi cangiamènti i sun da riscuntrà intu [[1949]], quande Gavenu(r)a a vegne destaccà da Àuguia pé entrà a fa pàrte du Burghettu. Dau [[1955]] u cumün u pìa u nume uffisiàle, 'zunzendu u sufissu "d'Aroscia", pe distinguelu da àtri cumüi (fra tütti [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu San Spirtu]], in [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]]).
Da l'ànnu [[1973]] au 31 de dixembre [[2008]] u cumün u l'ha fàu parte da Cumunitài Muntana de l'Àta Valà de l'Aròscia poi supressa. Dau [[2014]] u l'è pàrte l'Uniun di Cumüi de l'Àta valà de l'Aroscia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.anci.it/nasce-lunione-dei-comuni-dellalta-valle-arroscia/|tìtolo=A nàsce l'Uniun di Cumüi de l'Àta valà de l'Aroscia|vìxita=2021-06-15|léngoa=IT}}</ref>
Inte l'ànnu [[2017]] a l'è stà prupòsta a fuxiùn di cumüni du Burghettu e de Àuguia in te in sùlu, ch'u duieva pià u numme de Aròscia vista a stòia cumüne fra i dùi teritòi. U növu ente u saieva cuscì u segundu centru aruscìn (fra quelli in pruvinsa de Impeia) pé grandessa doppu A Cêve.<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2017/01/nasce-arroscia-la-fusione-dei-comuni-di-borghetto-e-aquila-245494/|tìtolo=U nasce Aròscia, u cumün fuxiùn fra U Burghettu e Àuguia|vìxita=2021-06-15|léngoa=IT}}</ref>
== Abitànti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Burghettu d'Aroscia}}
=== Minuànse furèste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2019]], i sitadìn furèsti a Burghettu d'Aroscia i sun {{formatnum:42}}.
== Pòsti de interesse ==
=== Architetüe religiuse ===
<gallery widths="170" mode="packed">
Borghetto d'Arroscia - chiesa di San Marco Evangelista.jpg|A géxa de San Marcu
Gêxa de San Curumbàn (Gavenura, U Burghettu d'Aròscia) 01.jpg|A géxa de San Cu(r)umbàn, a Gavenu(r)a
Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) 01.jpg|A géxa de San Benardu de Leve(r)ùn
Uratoriu de Santa Caterina de Lisciandria (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) 01.jpg|L'uatòiu de Santa Cataìna de Leve(r)ùn
Borghetto d'Arroscia - Oratorio di Nostra Signora della Neve - 001.png|A Madonna du Munte
</gallery>
A livellu religiùsu u teritòiu du Burghettu u l'è divìsu in 5 parocchie, chella de San Marcu, de San Cuumbàn (a Gavenu(r)a), de San Benardìn (Gazzu d'Aròscia), de San Benàrdu (a Leve(r)ùn) e de San Antoniu, Luensu e Giuvanni (a Übaga, ciü Übaghetta e Muntecarbu).
;Géxe du Burghettu
* '''Géxa de San Marcu u 'Vangelista''' intu sentru du Burghettu, du che a l'è a paruchiàle. A strutüa udièrna a l'è 'na rivixitasiùn du [[XVII secolo|XVII seculu]], basà prubabilmènte de 'n àtru edifissiu, in stìle baroccu, cuntempuranea au campanì. A cunserva l'antìga funte bateximàle in prìa négra travaià.
* '''Uatòiu de San Giacumu''', u se tröva de fiancu a a paruchiàle.
* '''Uatòiu de San Bastiàn''', a l'estremitài de levante du sentru.
* '''Uatòiu da Madonna da Canderaira''' inta burgà de Curnài, de d'atu au sentru.
* '''Santuàiu di Santi Cosma e Damiàn''', a punente du sentru, versu i cunfìn cun [[Vesargu]].
;Géxe de Gazzu
* '''Géxa de San Bernardin da Sénna''', se tröva a Gazzu d'Aroscia.
* '''Capella de Sant'Apolonia''' a Gàzzu.
* '''Capella de San Benardu''', inta burgà di Carli de Gàzzu.
* '''Santuàiu da 'Sunta''', de d'atu du paise.
;Géxe de Gavenu(r)a
* '''Géxa de San Cu(r)umbàn''', sede da parocchia de Gavenu(r)a, a l'éa stà fundà dai muneghi benedetùn in sce l'[[Ìsua Gainâa|ìsua Gainàa]], presènti ascì ascì a A Cêve e [[Tàgia (cumüna)|Tàggia]]. L'edifissiu udièrnu u l'è du [[XVIII secolo|XVIII seculu]] fra u [[1768]] e u [[1796]] u l'éa stàu custruìu grassie a e elargisiùi generuse de Francesco Vannenes (imprenditù zenese, de uigìne aruscìna).<ref>{{Çitta web|url=http://www.culturainliguria.it/cultura/it/Temi/Luoghivisita/architetture.do;jsessionid=0A10F5DC0D256093CD774C47CD73BA5B.node2?contentId=27556&localita=2268&area=214|tìtolo=A paruchiàle de Gavenüa|vìxita=2021-06-17|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuàiu di Santi Cosma e Damiàn''', custruìu intu [[XIX secolo|XIX seculu]] in sce in pilùn zà existente, basàu in sce in edifissiu antigamènte apartegnüu ai benedetìn. Se tröva a Gavenu(r)a, vixìn a a stradda pruvinsale, restauàu inti [[Anni 1950|ànni Sinquanta]], a l'è ugettu de devusiùn in tütta a valle Aròscia, ma ascì in quella du Pennavaire e in quella du [[Tànnôu|Tànau]].
* '''Uatòiu de San Giuvanni Batìsta''', faciàu in sciu ciasà da géxa.
* '''Uatòiu da Nativitài de Maìa Vergine''', inta burgà da Costa de Gavenu(r)a.
* '''Uatòiu da Madonna da Néve''', inta burgà du Casà.
* '''Uatòiu de San Péu''', inta burgà de Quarta(r)ö(r)e.
* '''Uatòiu de l'Imaculà Cuncesiùn''', u l'è in scia stradda ch'a mena au Burghettu, inta lucalitài de Carnà.
;Géxe de Leve(r)ùn
* '''Géxa de San Benàrdu''', a géxa da parocchia de Leve(r)ùn, a se tröva au sò sentru.
* '''Uatòiu de Santa Cataìna de Lüsciandria''', intu sentru da frasiùn.
* '''Uatòiu de l'Angéu Custode''', in scia stradda pe [[Aquila (cumüne)|Àuguia]].
* '''Uatòiu da 'Sunta''', a meza stradda fra Leve(r)ùn e Gavenu(r)a.
* '''Uatòiu de Nostra Scignua da Néve''' o '''da Madonna du Munte''', u se tröva in scia cresta di munti ch'i spartiscen l'Aròscia e u Pennavaire.
;Géxe de Übaga
* '''Géxa de Sant'Antoniu''', sede da parocchia di Santi Antoniu, Luénsu e Giuvanni, a se tröva inta burgà da Villa de Übaga. A custudisce ina antiga pàla d'altà atribuìa au pitù Pietro Guido de Ransu e ina funte bateximàle du [[1504]].
* '''Uatòiu de Sant'Antoniu''', inta burgà da Costa d'Übaga.
* '''Uatòiu de l'Imaculà Cuncesiùn''', inta burgà da Villa d'Übaga.
* '''Uatòiu da 'Sunta''', a punente da Villa d'Übaga, da vixìn au campusantu.
* '''Uatòiu de San Giacumu''' a Übaga, in scia via pe Übaghetta.
* '''Capella de San Benardu''' a Übaga, in scia via pe Muntecarbu.
* '''Géxa de San Luénsu''' da frasiùn de Übaghetta, a se tröva inta burgà de Menegù.
* '''Uatòiu de Santa Cataìna''', a Menegù d'Übaghetta, de fiancu da géxa da frasiùn.
* '''Uatòiu da Madonna da Misericordia''', inti boschi a setentriùn da burgà de Menegù.
* '''Capella de San Mauru''', inta burgà da Costa de Übaghetta.
* '''Capella de Sant'Antoniu''', inta burgà da Cascina de Übaghetta.
* '''Capella de San Benardu''', inta regiùn da Curma, a meza stradda fra Übaghetta e u Burgu de Ransu.
* '''Uatòiu de l'Imaculà Cuncesiùn''', inta burgà de Menegù de Übaghetta.
* '''Géxa de San Giuvanni Batìsta''' inte l'abitàu de Muntecarbu.
* '''Uatòiu da Presentasiùn de Maìa Vergine au Tempiu''', a Muntecarbu, daré da géxa.
* '''Uatòiu da Madonna da Néve''', inta burgà da Villa de Muntecarbu.
* '''Géxa de San Coximu'''.
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paìse a l'è bazà in moddu prevalènte in sce l'agricultüa: i se cultìvan e uìve taggiàsche e e varietài d'üga lucàli. Atìvu u l'è l'alevaméntu, specialmènte de e vàcche. Rilevante a prudusiùn de legnàmme e a racòlta de castàgne e di fùnzi.
== Cultüa ==
=== Dialettu du Burghettu ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu au Burghettu u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüe sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valà de l'Aroscia, legà stuicamènte a [[Arbenga]], ma ascì a a sitài de [[Imperia|Impeia]].
=== Cuxìna ===
==== Amaétti de Gavenu(r)a ====
Tipici da frasiùn de Gavenu(r)a i sun i amaétti, dùsi da a furma ciàna, dau güstu de mandurle e amé, e dunca lezermente "amài", i sun spessu 'cumpagnài cun u ''vìn du Prève'', [[pigàu]] passìu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lacasettadiranzo.it/profumi-sapori-liguria-amaretti-gavenola/|tìtolo=I amaétti de Gavenüa|vìxita=2021-06-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Asuciasiùi spurtìve ===
Intu teritòiu cumünàle a se tröva l'asuciasiùn Pro Loco Leve(r)ùn, cun u càmpu da bocce, sport tàntu praticàu inta valà.<ref>{{Çitta web|url=http://www.campobocce.it/campi/scheda/Imperia-BORGHETTO-D-ARROSCIA/BOCCIOFILA-PRO-LOCO-LEVERONE/1943|tìtolo=Leverùn, u campu da bocce|vìxita=2021-06-17|léngoa=IT}}
</ref>
== Feste e fée ==
* '''Festa di Santi Cosma e Damiàn''', a se tegne a Gavenu(r)a u 27 de setembre, cun e celebrasiùi religiuse intu santuàiu e a sagra uferta da a pro loco, ch'a mette a dispusisiùn i "casùi".<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.rivieraeventi.it/it/evento/11197-gavenola-(borghetto-darroscia)-festa-di-ss-cosma-e-damiano|tìtolo=Festa di Santi Cosma e Damiàn|vìxita=2021-06-18|léngoa=IT}}
</ref>
* '''Festa de San Miché''', a se tegne a Gavenu(r)a u 29 de setembre, cun e celebrasiùi religiuse inta géxa paruchiàle e a relatìva sagra intu burgu.<ref name=":0" />
* '''Festivàl müxicàle Cian du Figu''', u se tegne a Gazzu d'Aroscia in aùstu, in lucalitài Cian du Figu, cun müxica dau vìvu, servìssiu bar e panìn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.rivieraeventi.it/it/e/15162-sabato-04-agosto-borghetto-darroscia-cian-du-figu-music-festival|tìtolo=Festivàl müxicàle Cian du Figu|vìxita=2021-06-18|léngoa=IT}}</ref>
* '''Sagra da Buridda''', in frasiùn de Leve(r)ùn, a se tegne intu meze d'aùstu, cun a tipica buridda lucàle e atri piàtti da tradisiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.borghidiriviera.it/evento/sagra-della-buridda-leverone/|tìtolo=Sagra da Buridda|vìxita=2021-06-18|léngoa=IT}}</ref>
* '''Festa du Surisü''', in aùstu a Gazzu, cun zöghi péi matetti e a cuxìna lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.eventiesagre.it/Eventi_Sagre/21178059_A+Festa+Du+Surisu+A+Gazzo+Daarroscia.html|tìtolo=Festa du Surisü|vìxita=2021-06-18|léngoa=IT}}</ref>
* '''Prucesciùn du Venardì Santu''' a Gavenu(r)a, cun e diverse cunfraternite lucali e a rapresentasiùn de l'esercitu seleste, de antìga tradisiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2016/03/a-gavenola-in-valle-arroscia-gli-abiti-delle-milizie-celesti-219126/|tìtolo=Gavenüa,
l'esercitu seleste|vìxita=2021-06-18|léngoa=IT}}</ref>
== Aministrasiùn ==
[[Immaggine:Borghetto d'Arroscia - municipio.jpg|miniatura|A cumüna du Burghettu]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|3=Mario Bruna|1945|1946|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Ferdinando Casa|1946|1947|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Silvio Cepollini|1947|1947|5=cumisàiu straurdinàiu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Silvio Cepollini|1947|1949|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Gio Batta Baldoino|1949|1954|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Filiberto Massone|1954|1958|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Innocenzo Pesce|1958|1962|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Pier Giorgio Lucifredi|1962|1978|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Ottavio Cepollini|1978|1979|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Reuccio Rainaldi|1979|1979|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Nicolò Elena|1979|1988|5=scìndegu|4=[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa cristiana]]|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Nicolò Elena|18 lüiu 1988|21 dixembre 1991|5=scìndegu|4=lista sivica|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Mauro Ferrari|21 dixembre 1991|7 zügnu 1993|5=scìndegu|4=Demucrasìa cristiana|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Mauro Ferrari|8 zügnu 1993|28 arvì 1997|5=scìndegu|4=Demucrasìa cristiana|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Mauro Ferrari|28 arvì 1997|14 mazzu 2001|5=scìndegu|4=lista sivica|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Paolo Ronco|14 mazzu 2001|30 mazzu 2006|5=scìndegu|4=lista sivica|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Paolo Ronco|30 mazzu 2006|16 mazzu 2011|5=scìndegu|4=lista sivica|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Augusto Forno|16 mazzu 2011|6 zügnu 2016|5=scìndegu|4=Per Borghetto<br />(lista sivica)|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Luca Ronco|6 zügnu 2016|4 utùbre 2021|5=scìndegu|4=Rinnovare Borghetto<br />(lista sivica)|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Angela Denegri|4 utùbre 2021|''in càrega''|5=scìndegu|4=Uniti per Borghetto<br />(lista sivica)|6=}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicasiùn ==
U teritòiu du Burghettu d'Aroscia u l'è 'traversàu da a Stradda Statàle 453 da valà de l'Aroscia (SS 453), che u culega cun Ransu a est e cun Vesargu a ovest. Dau [[2001]] a l'è stà avèrta a variante ch'a pàssa au de föa dau paìse, cun di növi viadòtti e galerìe in sce l'Aròscia. Burghettu u l'è culegàu cun Übaghetta grassie a a Stradda pruvinsàle 11 (SP 11), cun Gàzzu pé a SP12, cun Gavenu(r)a pé a SP 13 e cun Übaga e Muntecarbu cun a Stradda pruvinsàle 83 (SP 83). Leve(r)ùn u l'è poi razunzibile da Àuguia cun a SP 15.
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Àtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:U Burghettu (Aròscia)| ]]
qo2kas4xmlp4ldqlczdmhtq3iyk33n3
270716
270715
2026-06-11T20:34:02Z
N.Longo
12052
270716
wikitext
text/x-wiki
{{Âtri ûxi|càngio variànte=Pe' de pagine cu'u mèximu titulu, vegghe|tìtolo=[[Borghetto (dizanbigoaçión)|U Burghettu]]}}
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = U Burghettu
|Panorama = U Burghettu (d'Aròscia)-Panuràmma du paìse 01.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuàmma du Burghettu daa stradda pe Gavenü(r)a</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Angela Denegri
|Partito = lista sivica "Uniti per Borghetto"
|Data elezione = 4-10-2021
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 404
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàtu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 30-10-2023
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Gavenu(r)a, Gazzu, Leve(r)ùn, Muntecarbu, Übaga, Übaghetta
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Aquila (cumüne)|Àuguia d'Aroscia]], [[Cravaüna]] (CN), [[Casanöva]] (SV), [[A Cêve]], [[Ransu]], [[Vesargu]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu urariu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1483
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[San Marco|San Marcu]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[25 arvî|25 arvì]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Borghetto d'Arroscia (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = A pusisiùn du Burghettu inta pruvinsa de Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
|Sito = http://www.comune.borghettodarroscia.im.it
}}
'''U Burghettu''' (ascì ''U Burghettu d'Aròscia'', ''O Borghetto'' in [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Bulghettu'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Borghetto d'Arroscia'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] cun 404 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafìa ==
U Burghettu u l'è travesau da u sciümme Aroscia, ch'u da ascì u numme a u paise, e da u so afluènte Rian Calabbria. Se tröva inta meddia valà, inte l'entrutèra de [[Arbenga]] da a quale u dista ménu de 20 chilometri. U cunfina a nord cun [[Cravaüna]] (CN), a nord est cun [[Aquila (cumüne)|L'Àuguia]], a est cun [[Ransu]], a sud cun [[Casanöva]] (SV), a ovest cun [[Vesargu|Vesàrgu]] e [[A Cêve]].
=== Frasiui ===
<gallery widths="170" mode="packed">
Pónte de l'Etæ de Mêzo do Borghétto (O Borghétto) - vìsta co-o pàize (1).jpg|U Burghettu dau punte pe' Übaga
Gavenura (U Burghettu).jpg|Gavenu(r)a
Leverone-panorama-2013.jpg|Panuàmma de Leve(r)ùn
</gallery>
Gh'a cumme frasiui: Gavenu(r)a, Gazzu (d'Aròscia), Leve(r)ùn, Muntecarbu, Übaga e Übaghetta.
== Stoia ==
Zà in epuca pre rumàna i teritòi da vàla Aròscia i l'éan stài ucupài dae pupulasiùi [[Liguri Antighi|ligüi antighe]], prubabilmente ligàe a a tribù di Epanteri, scacciài da l'avansà rumana avegnüa turnu au [[180 a.C.]]<ref name="IM">{{çitta lìbbro|outô=Andrea Gandolfo|tìtolo=La provincia di Imperia: storia, arti, tradizioni. Volume 1|ànno=2005|editô=Blu Edizioni|çitæ=Peveragno|léngoa=IT}}</ref> Doppu l'[[Impêo Roman|Impeu Roman]] ascì u territoiu du Burghettu l'è stàu interessau da e invaxuì di barbari<ref name="IM" />, cun duminasiuì Longobarde e di Franchi. In tu periudu carulingiu u l'éa passàu assemme ai atri paixi du funduvalle sutta u Cuntadu de [[Arbenga]] e, ancua doppu, in tu periudu sucescìvu, sutta a a [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]] inseìu inta giurisdisiun du [[Cumitàu d'Arbenga|cumitattu arbenganese]].<ref name="IM"/>
A fundasiùn de 'n insediaméntu in furma stabile u l'è da sercà intu periudu de l'àtu mediuevu, quande a magiurànsa da pupulasiùn du funduvàlle a se trasfeìsce inte 'sta zòna, ciü favurevule pé e cultivasiùi e au sfrütamèntu de l'ègua di turenti lucàli pé a impiantà di müìn.
U Burghettu u vegne dunca numinàu intu [[1496]] quande u cumpaìsce pe a primma otta in t'in attu cun a dicitüa latina ''"ecclesia Sanct Marci de Burghetto"''<ref name="IM"/>.
Quande a se desfà a Marca u duminiu in sciù bùrgu u pàssa sutta i marchesàu de Clavesana. Aturnu au [[1233]], cun u rafursamèntu du cuntrollu zenese in scia Cêve a pupulasiùn du Burghettu a partecipa a l'incrementu da demugrafìa du növu burgu cevése, cumme u l'avegnìva cun àtre pupulasiùi aruscìne de l'epuca. Particulàre a cundisiùn di abitài de Leve(r)ùn e de Gavenu(r)a, che, a a morte di marchexi lucàli i vegnàn anesci au növu [[marchesàu de Süccaellu]], faxendu parte de in ünicu feudu cun u vixìn castellu de Àuguia. Intu [[1522]] a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] a càtta u feudu du Burghettu e u paìse u entra a fa parte du mandamentu da Cêve, ch'u cumprendeva in tutàle chinze burghi da vàlà. U segue düante tüttu questu periudu e sorti da vixìna Cêve, i àtri sentri i vegnan anesci doppu, cun a fìn ascì de e battaie fra Zenexi e [[Savoia]] pe u cuntrollu de [[Süccaellu]]. A situasiùn a cangia in moddu sustansiàle quande u 'rìva l'esercitu fransése, guidàu da [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]]. U teritòiu cumünàle u entra dunca a fa pàrte da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüe]] (u và a fà parte du cantùn de Rànsu primma, poi de quellu cevése), smembrà intu [[1802]], quande i teritòi cunquistài i vàn a fà parte de l'Impeu Fransese, sutta u [[Dipartimentu de Muntenötte]]. Cun a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], divegnüu poi [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] dau [[1861]], inseìu inta pruvinsa de Impeia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/2021/02/26/borghetto-darroscia/|tìtolo=Scheda du Burghettu|vìxita=2021-06-18|léngoa=IT}}</ref>
Düante a [[Segonda Guæra Mondiâ|segunda guèra mundià]] i se ponan rintracià paéggi episòdi de Rexistensa, cume quellu de [[Sirviu Bunfànte|Silviu Bunfante]], chi feìu in t'in impurtante battàia. Poi cun a Brigà a véllu dedicà, ch'a a l'éa sciurtìa a taià e vìe de cumünicasiùn fra U Burghettu e Vesargu e, sabutandu e uperasiùi tedesche. Doppu u cunflittu a và a fà parte da [[Italia|Repübbrica Italiana]].
Diferenti i cangiamènti terituiàli subìi, difatti intu [[1877]] u 'sciòrbe u cumün de Übaga (ch'u cumprendeva ascì Übaghetta e Muntecarbu) e intu [[1928]] ascì Ransu e Àuguia, questi dui chi ricustituìi intu [[1947]].
I ürtimi cangiamènti i sun da riscuntrà intu [[1949]], quande Gavenu(r)a a vegne destaccà da Àuguia pé entrà a fa pàrte du Burghettu. Dau [[1955]] u cumün u pìa u nume uffisiàle, 'zunzendu u sufissu "d'Aroscia", pe distinguelu da àtri cumüi (fra tütti [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu San Spirtu]], in [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]]).
Da l'ànnu [[1973]] au 31 de dixembre [[2008]] u cumün u l'ha fàu parte da Cumunitài Muntana de l'Àta Valà de l'Aròscia poi supressa. Dau [[2014]] u l'è pàrte l'Uniun di Cumüi de l'Àta valà de l'Aroscia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.anci.it/nasce-lunione-dei-comuni-dellalta-valle-arroscia/|tìtolo=A nàsce l'Uniun di Cumüi de l'Àta valà de l'Aroscia|vìxita=2021-06-15|léngoa=IT}}</ref>
Inte l'ànnu [[2017]] a l'è stà prupòsta a fuxiùn di cumüni du Burghettu e de Àuguia in te in sùlu, ch'u duieva pià u numme de Aròscia vista a stòia cumüne fra i dùi teritòi. U növu ente u saieva cuscì u segundu centru aruscìn (fra quelli in pruvinsa de Impeia) pé grandessa doppu A Cêve.<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2017/01/nasce-arroscia-la-fusione-dei-comuni-di-borghetto-e-aquila-245494/|tìtolo=U nasce Aròscia, u cumün fuxiùn fra U Burghettu e Àuguia|vìxita=2021-06-15|léngoa=IT}}</ref>
== Abitànti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Burghettu d'Aroscia}}
=== Minuànse furèste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2019]], i sitadìn furèsti a Burghettu d'Aroscia i sun {{formatnum:42}}.
== Pòsti de interesse ==
=== Architetüe religiuse ===
<gallery widths="170" mode="packed">
Borghetto d'Arroscia - chiesa di San Marco Evangelista.jpg|A géxa de San Marcu
Gêxa de San Curumbàn (Gavenura, U Burghettu d'Aròscia) 01.jpg|A géxa de San Cu(r)umbàn, a Gavenu(r)a
Gêxa de San Benardu Abâte (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) 01.jpg|A géxa de San Benardu de Leve(r)ùn
Uratoriu de Santa Caterina de Lisciandria (Leverùn, U Burghettu d'Aròscia) 01.jpg|L'uatòiu de Santa Cataìna de Leve(r)ùn
Borghetto d'Arroscia - Oratorio di Nostra Signora della Neve - 001.png|A Madonna du Munte
</gallery>
A livellu religiùsu u teritòiu du Burghettu u l'è divìsu in 5 parocchie, chella de San Marcu, de San Cuumbàn (a Gavenu(r)a), de San Benardìn (Gazzu d'Aròscia), de San Benàrdu (a Leve(r)ùn) e de San Antoniu, Luensu e Giuvanni (a Übaga, ciü Übaghetta e Muntecarbu).
;Géxe du Burghettu
* '''Géxa de San Marcu u 'Vangelista''' intu sentru du Burghettu, du che a l'è a paruchiàle. A strutüa udièrna a l'è 'na rivixitasiùn du [[XVII secolo|XVII seculu]], basà prubabilmènte de 'n àtru edifissiu, in stìle baroccu, cuntempuranea au campanì. A cunserva l'antìga funte bateximàle in prìa négra travaià.
* '''Uatòiu de San Giacumu''', u se tröva de fiancu a a paruchiàle.
* '''Uatòiu de San Bastiàn''', a l'estremitài de levante du sentru.
* '''Uatòiu da Madonna da Canderaira''' inta burgà de Curnài, de d'atu au sentru.
* '''Santuàiu di Santi Cosma e Damiàn''', a punente du sentru, versu i cunfìn cun [[Vesargu]].
;Géxe de Gazzu
* '''Géxa de San Bernardin da Sénna''', se tröva a Gazzu d'Aroscia.
* '''Capella de Sant'Apolonia''' a Gàzzu.
* '''Capella de San Benardu''', inta burgà di Carli de Gàzzu.
* '''Santuàiu da 'Sunta''', de d'atu du paise.
;Géxe de Gavenu(r)a
* '''Géxa de San Cu(r)umbàn''', sede da parocchia de Gavenu(r)a, a l'éa stà fundà dai muneghi benedetùn in sce l'[[Ìsua Gainâa|ìsua Gainàa]], presènti ascì ascì a A Cêve e [[Tàgia (cumüna)|Tàggia]]. L'edifissiu udièrnu u l'è du [[XVIII secolo|XVIII seculu]] fra u [[1768]] e u [[1796]] u l'éa stàu custruìu grassie a e elargisiùi generuse de Francesco Vannenes (imprenditù zenese, de uigìne aruscìna).<ref>{{Çitta web|url=http://www.culturainliguria.it/cultura/it/Temi/Luoghivisita/architetture.do;jsessionid=0A10F5DC0D256093CD774C47CD73BA5B.node2?contentId=27556&localita=2268&area=214|tìtolo=A paruchiàle de Gavenüa|vìxita=2021-06-17|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuàiu di Santi Cosma e Damiàn''', custruìu intu [[XIX secolo|XIX seculu]] in sce in pilùn zà existente, basàu in sce in edifissiu antigamènte apartegnüu ai benedetìn. Se tröva a Gavenu(r)a, vixìn a a stradda pruvinsale, restauàu inti [[Anni 1950|ànni Sinquanta]], a l'è ugettu de devusiùn in tütta a valle Aròscia, ma ascì in quella du Pennavaire e in quella du [[Tànnôu|Tànau]].
* '''Uatòiu de San Giuvanni Batìsta''', faciàu in sciu ciasà da géxa.
* '''Uatòiu da Nativitài de Maìa Vergine''', inta burgà da Costa de Gavenu(r)a.
* '''Uatòiu da Madonna da Néve''', inta burgà du Casà.
* '''Uatòiu de San Péu''', inta burgà de Quarta(r)ö(r)e.
* '''Uatòiu de l'Imaculà Cuncesiùn''', u l'è in scia stradda ch'a mena au Burghettu, inta lucalitài de Carnà.
;Géxe de Leve(r)ùn
* '''Géxa de San Benàrdu''', a géxa da parocchia de Leve(r)ùn, a se tröva au sò sentru.
* '''Uatòiu de Santa Cataìna de Lüsciandria''', intu sentru da frasiùn.
* '''Uatòiu de l'Angéu Custode''', in scia stradda pe [[Aquila (cumüne)|Àuguia]].
* '''Uatòiu da 'Sunta''', a meza stradda fra Leve(r)ùn e Gavenu(r)a.
* '''Uatòiu de Nostra Scignua da Néve''' o '''da Madonna du Munte''', u se tröva in scia cresta di munti ch'i spartiscen l'Aròscia e u Pennavaire.
;Géxe de Übaga
* '''Géxa de Sant'Antoniu''', sede da parocchia di Santi Antoniu, Luénsu e Giuvanni, a se tröva inta burgà da Villa de Übaga. A custudisce ina antiga pàla d'altà atribuìa au pitù Pietro Guido de Ransu e ina funte bateximàle du [[1504]].
* '''Uatòiu de Sant'Antoniu''', inta burgà da Costa d'Übaga.
* '''Uatòiu de l'Imaculà Cuncesiùn''', inta burgà da Villa d'Übaga.
* '''Uatòiu da 'Sunta''', a punente da Villa d'Übaga, da vixìn au campusantu.
* '''Uatòiu de San Giacumu''' a Übaga, in scia via pe Übaghetta.
* '''Capella de San Benardu''' a Übaga, in scia via pe Muntecarbu.
* '''Géxa de San Luénsu''' da frasiùn de Übaghetta, a se tröva inta burgà de Menegù.
* '''Uatòiu de Santa Cataìna''', a Menegù d'Übaghetta, de fiancu da géxa da frasiùn.
* '''Uatòiu da Madonna da Misericordia''', inti boschi a setentriùn da burgà de Menegù.
* '''Capella de San Mauru''', inta burgà da Costa de Übaghetta.
* '''Capella de Sant'Antoniu''', inta burgà da Cascina de Übaghetta.
* '''Capella de San Benardu''', inta regiùn da Curma, a meza stradda fra Übaghetta e u Burgu de Ransu.
* '''Uatòiu de l'Imaculà Cuncesiùn''', inta burgà de Menegù de Übaghetta.
* '''Géxa de San Giuvanni Batìsta''' inte l'abitàu de Muntecarbu.
* '''Uatòiu da Presentasiùn de Maìa Vergine au Tempiu''', a Muntecarbu, daré da géxa.
* '''Uatòiu da Madonna da Néve''', inta burgà da Villa de Muntecarbu.
* '''Géxa de San Coximu'''.
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paìse a l'è bazà in moddu prevalènte in sce l'agricultüa: i se cultìvan e uìve taggiàsche e e varietài d'üga lucàli. Atìvu u l'è l'alevaméntu, specialmènte de e vàcche. Rilevante a prudusiùn de legnàmme e a racòlta de castàgne e di fùnzi.
== Cultüa ==
=== Dialettu du Burghettu ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu au Burghettu u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüe sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valà de l'Aroscia, legà stuicamènte a [[Arbenga]], ma ascì a a sitài de [[Imperia|Impeia]].
=== Cuxìna ===
==== Amaétti de Gavenu(r)a ====
Tipici da frasiùn de Gavenu(r)a i sun i amaétti, dùsi da a furma ciàna, dau güstu de mandurle e amé, e dunca lezermente "amài", i sun spessu 'cumpagnài cun u ''vìn du Prève'', [[pigàu]] passìu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lacasettadiranzo.it/profumi-sapori-liguria-amaretti-gavenola/|tìtolo=I amaétti de Gavenüa|vìxita=2021-06-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Asuciasiùi spurtìve ===
Intu teritòiu cumünàle a se tröva l'asuciasiùn Pro Loco Leve(r)ùn, cun u càmpu da bocce, sport tàntu praticàu inta valà.<ref>{{Çitta web|url=http://www.campobocce.it/campi/scheda/Imperia-BORGHETTO-D-ARROSCIA/BOCCIOFILA-PRO-LOCO-LEVERONE/1943|tìtolo=Leverùn, u campu da bocce|vìxita=2021-06-17|léngoa=IT}}
</ref>
== Feste e fée ==
* '''Festa di Santi Cosma e Damiàn''', a se tegne a Gavenu(r)a u 27 de setembre, cun e celebrasiùi religiuse intu santuàiu e a sagra uferta da a pro loco, ch'a mette a dispusisiùn i "casùi".<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.rivieraeventi.it/it/evento/11197-gavenola-(borghetto-darroscia)-festa-di-ss-cosma-e-damiano|tìtolo=Festa di Santi Cosma e Damiàn|vìxita=2021-06-18|léngoa=IT}}
</ref>
* '''Festa de San Miché''', a se tegne a Gavenu(r)a u 29 de setembre, cun e celebrasiùi religiuse inta géxa paruchiàle e a relatìva sagra intu burgu.<ref name=":0" />
* '''Festivàl müxicàle Cian du Figu''', u se tegne a Gazzu d'Aroscia in aùstu, in lucalitài Cian du Figu, cun müxica dau vìvu, servìssiu bar e panìn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.rivieraeventi.it/it/e/15162-sabato-04-agosto-borghetto-darroscia-cian-du-figu-music-festival|tìtolo=Festivàl müxicàle Cian du Figu|vìxita=2021-06-18|léngoa=IT}}</ref>
* '''Sagra da Buridda''', in frasiùn de Leve(r)ùn, a se tegne intu meze d'aùstu, cun a tipica buridda lucàle e atri piàtti da tradisiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.borghidiriviera.it/evento/sagra-della-buridda-leverone/|tìtolo=Sagra da Buridda|vìxita=2021-06-18|léngoa=IT}}</ref>
* '''Festa du Surisü''', in aùstu a Gazzu, cun zöghi péi matetti e a cuxìna lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.eventiesagre.it/Eventi_Sagre/21178059_A+Festa+Du+Surisu+A+Gazzo+Daarroscia.html|tìtolo=Festa du Surisü|vìxita=2021-06-18|léngoa=IT}}</ref>
* '''Prucesciùn du Venardì Santu''' a Gavenu(r)a, cun e diverse cunfraternite lucali e a rapresentasiùn de l'esercitu seleste, de antìga tradisiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2016/03/a-gavenola-in-valle-arroscia-gli-abiti-delle-milizie-celesti-219126/|tìtolo=Gavenüa,
l'esercitu seleste|vìxita=2021-06-18|léngoa=IT}}</ref>
== Aministrasiùn ==
[[Immaggine:Borghetto d'Arroscia - municipio.jpg|miniatura|A cumüna du Burghettu]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|3=Mario Bruna|1945|1946|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Ferdinando Casa|1946|1947|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Silvio Cepollini|1947|1947|5=cumisàiu straurdinàiu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Silvio Cepollini|1947|1949|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Gio Batta Baldoino|1949|1954|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Filiberto Massone|1954|1958|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Innocenzo Pesce|1958|1962|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Pier Giorgio Lucifredi|1962|1978|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Ottavio Cepollini|1978|1979|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Reuccio Rainaldi|1979|1979|5=scìndegu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Nicolò Elena|1979|1988|5=scìndegu|4=[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa cristiana]]|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Nicolò Elena|18 lüiu 1988|21 dixembre 1991|5=scìndegu|4=lista sivica|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Mauro Ferrari|21 dixembre 1991|7 zügnu 1993|5=scìndegu|4=Demucrasìa cristiana|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Mauro Ferrari|8 zügnu 1993|28 arvì 1997|5=scìndegu|4=Demucrasìa cristiana|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Mauro Ferrari|28 arvì 1997|14 mazzu 2001|5=scìndegu|4=lista sivica|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Paolo Ronco|14 mazzu 2001|30 mazzu 2006|5=scìndegu|4=lista sivica|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Paolo Ronco|30 mazzu 2006|16 mazzu 2011|5=scìndegu|4=lista sivica|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Augusto Forno|16 mazzu 2011|6 zügnu 2016|5=scìndegu|4=Per Borghetto<br />(lista sivica)|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Luca Ronco|6 zügnu 2016|4 utùbre 2021|5=scìndegu|4=Rinnovare Borghetto<br />(lista sivica)|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Angela Denegri|4 utùbre 2021|''in càrega''|5=scìndegu|4=Uniti per Borghetto<br />(lista sivica)|6=}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicasiùn ==
U teritòiu du Burghettu d'Aroscia u l'è 'traversàu da a Stradda Statàle 453 da valà de l'Aroscia (SS 453), che u culega cun Ransu a est e cun Vesargu a ovest. Dau [[2001]] a l'è stà avèrta a variante ch'a pàssa au de föa dau paìse, cun di növi viadòtti e galerìe in sce l'Aròscia. Burghettu u l'è culegàu cun Übaghetta grassie a a Stradda pruvinsàle 11 (SP 11), cun Gàzzu pé a SP12, cun Gavenu(r)a pé a SP 13 e cun Übaga e Muntecarbu cun a Stradda pruvinsàle 83 (SP 83). Leve(r)ùn u l'è poi razunzibile da Àuguia cun a SP 15.
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Àtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:U Burghettu (Aròscia)| ]]
jmc2nqyl1thh7kd9qw2sfty1krz1i62
Burgumau
0
2162
270685
270316
2026-06-11T18:28:28Z
N.Longo
12052
+
270685
wikitext
text/x-wiki
{{Ineién}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = U Burgu
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Borgomaro-panorama2.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du Burgu</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiòn
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Region]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasion
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Massimiliano Mela
|Partito = lista civica "Uniti per migliorare"
|Data elezione = 6-6-2016
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 2
|var-instituçión = Istitusiòn
|Data istituzione = [[1861]]
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Autéssa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 825
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=D7B Deitu Istat] - Pupulasion rexidente ai 31 de marsu du 2024 (daitu provizoiu).
|Aggiornamento abitanti = 31-3-2024
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiòn]]
|Sottodivisioni = Candeascu, San Benardu du Cuniu, San Làzau, Ville San Bastian, Ville San Pê, U Castellu, U Cuniu
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[A Cêve|A Céve]], [[Cairònega|Caavònega]], [[Ciüsànegu]], [[Lüxinascu]], [[Muntautu Carpaxe]], [[Prelà]], [[Ressu]], [[Uigu|Uìgu]], [[Vaxìa]]
|var-âtre_informaçioìn = Autre infurmasiòn
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu uràiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1717
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti = du Burgu
|var-patrón = Patròn
|Patrono = Sant'Antoniu abate
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[17 zenâ|17 ṡenà]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Borgomaro (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiòn da cumüna du Burgu inta pruvinsa d'Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufesiale
}}
'''U Burgu''' (o inscì ''Burgumau''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=42}}</ref> o ''Burgumâ'', ''Borgomaro'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] ch'a cunta 825 abitanti.<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stòia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiòn demugrafica ===
{{Demografia/Burgumau}}
== Posti de interesse ==
[[Immaggine:Borgomaro-ponte3.jpg|thumb|250x250px|In ponte du Burgu|sinistra]]
=== Architetüe religiuse ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüe civili ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüe militâri ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fée ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiòn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Burgumau| ]]
04bt7agxv6adh2q5ks31fnz6ts4hazh
U Castéllu de Diàn
0
2164
270694
270301
2026-06-11T19:09:07Z
N.Longo
12052
+
270694
wikitext
text/x-wiki
{{Dianeṡe}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Castéllu
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Diano Castello003.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center">Vista du paiṡe</div>
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|var-stâto = Stâtu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Inpeia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Romano Damonte
|Partito = lista sivica de sentru-drita "Continuità e rinnovamento"
|Data elezione = 16-5-2011
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 3
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1925]]
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinâe
|var-altitùdine = Autessa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 2226
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 d'arvì du 2024 (dâitu pruviṡoiu).
|Aggiornamento abitanti = 30-4-2024
|var-denscitæ = Denscitâe
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Barcavéllu
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Aèntìn]], [[A Maina de Dian|A Maìna (Diàn)]], [[Imperia|Inpeia]], [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], [[Dian San Pê|San Pê]]
|var-âtre_informaçioìn = Âutre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füśu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 2
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1501
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti = castelotti
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[San Nichioso|San Nicolò]]
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[6 dexénbre|6 dixenbre]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Diano Castello (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn da cumüna du castéllu de Diàn in ta pruvinsa de Inpeia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiàle
}}
U '''Castéllu''' (''Dian Castello'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]], ''Diano Castello'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è ina [[Comun|cumüna]] inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Inpeia]], ch'a conta 2 226 abitanti (dâiti agiurnâi du [[2024]]).
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stoia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/U Castéllu de Diàn}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetüe religiuṡu ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Diano Castello-P1010240.JPG|A gêxa de San Nicolò
File:Diano Castello012.jpg|A gêxa da Sunta
File:Diano Castello-P1010284.JPG|San Giuan u Batista
File:Diano Castello-P1010299.JPG|Santa Maìa di Àngei
</gallery>
* Gêxa de San Nicolò, in tu sentru du paiṡe
* Gêxa da Sunta, in tu burgu
* Gêxa de Santa Maìa di Àngei
* Capella de San Giuàn u Batista
* Uatôiu de San Bernardìn e da Santa Cruxe
* Cunventu di Fratti Fransescâi
* Capella de San Bastiàn
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùi ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fée ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
* U Castéllu de Diàn u l'è servìu da 'na [[Stasiùn de Diàn|stasiùn]] feruviària in sciâ [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Feruvîa Ṡena-Vintimìa]].
== Notte ==
<references />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:U Castéllu de Diàn| ]]
qtyt1x745x5fm27nr3ylxy39brofgib
Cuxe
0
2165
270703
270287
2026-06-11T20:07:51Z
N.Longo
12052
+
270703
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Cuxe
|Panorama = Cosio di Arroscia-panorama4.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Cuxe</div>
|Tipo = [[comun|cumüna]]
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Antonio Galante
|Partito = lista sivica "Cosio"
|Data elezione = 14-5-2023
|Data istituzione =
|var-teritöio = Terito(r)iu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 174
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Ca' d'Isure
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Briga Auta]] (CN), [[Mendaiga]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegròssu]], [[Purnasce]], [[Ulmea|Urméa]] (CN)
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu urariu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 3093
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = Cužàschi <small>([[Lengua brigašca|brig.]])</small><ref name=":0" />
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Peru]] e [[Sàn Pòulo|San Paulu]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[29 zûgno|29 zügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Cosio di Arroscia (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn da cumüna de Cuxe inta pruvinsa de Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Cuxe'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|['kuʒe]}} e scritu ascì ''Cuje''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=118|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Cuxe'' ascì a [[Inéia|Ineja]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=63}}</ref>, ''Cus̅c̅e'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cùžë'' in [[Lengua brigašca|brigàscu]]<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, scrìtu ''Coxe'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/cosio_d%E2%80%99arroscia/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Cosio d'Arroscia|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-03-21}}</ref>|group=n.}} (''Cosio d'Arroscia'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] ch'a cunta 174 abitànti (daiti agiurnài au [[2023]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Storia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Cuxe}}
== Pòsti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùi ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fére ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
;Nòtte au testu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Cuxe| ]]
f59ffuavicffxfb8jbdeszocx3s6vx9
270704
270703
2026-06-11T20:10:00Z
N.Longo
12052
270704
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Cuxe
|Panorama = Cosio di Arroscia-panorama4.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Cuxe</div>
|Tipo = [[comun|cumüna]]
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Antonio Galante
|Partito = lista sivica "Cosio"
|Data elezione = 14-5-2023
|Data istituzione =
|var-teritöio = Teritòriu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 174
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Ca' d'Isure
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Briga Auta]] (CN), [[Mendaiga]], [[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegròssu]], [[Purnasce]], [[Ulmea|Urméa]] (CN)
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu urariu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 3093
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = Cužàschi <small>([[Lengua brigašca|brig.]])</small><ref name=":0" />
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Peru]] e [[Sàn Pòulo|San Paulu]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[29 zûgno|29 zügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Cosio di Arroscia (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn da cumüna de Cuxe inta pruvinsa de Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Cuxe'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|['kuʒe]}} e scritu ascì ''Cuje''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=118|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Cuxe'' ascì a [[Inéia|Ineja]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Vocabolario italiano - dialetto d'Oneglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008590|ànno=2003|editô=Tipolitografia Nante|çitæ=Imperia|léngoa=LIJ, IT|p=63}}</ref>, ''Cus̅c̅e'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cùžë'' in [[Lengua brigašca|brigàscu]]<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, scrìtu ''Coxe'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/cosio_d%E2%80%99arroscia/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Cosio d'Arroscia|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-03-21}}</ref>|group=n.}} (''Cosio d'Arroscia'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] ch'a cunta 174 abitànti (daiti agiurnài au [[2023]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Storia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Cuxe}}
== Pòsti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùi ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fére ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
;Nòtte au testu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Cuxe| ]]
f2wzdyxql8xertgsale8xmrjmre1f50
A Maina de Dian
0
2166
270695
270303
2026-06-11T19:19:11Z
N.Longo
12052
+
270695
wikitext
text/x-wiki
{{Dianeṡe}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Maìna de Dian
|Panorama = Diano-marina-italy.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A ciaṡṡa da Maina de Dian</div>
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|var-stâto = Stâtu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Inpeia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Cristiano Za Garibaldi
|Partito = lista sivica de sentru-drîta Vivere Diano
|Data elezione = 4-10-2021
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1861]]
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinâe
|var-altitùdine = Autessa
|Altitudine = 4
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 5564
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dâitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 de maṡṡu 2024 (dâitu pruviṡoiu).
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2024
|var-denscitæ = Denscitâe
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni =
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[U Castéllu de Diàn]], [[Imperia]], [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]]
|var-âtre_informaçioìn = Âutre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füśu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 2
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1186
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti = de Diàn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = Madonna du Carmu
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[16 lûggio|16 lüju]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Diano Marina (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn da cumüna da Maìna de Dian inta pruvinsa de Inpeia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiàle
}}
'''A Maina de Diàn''' (''Diano Marina'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'é 'n pàiṡe [[Liguria|ligüre]] de 5.564 abitanti ch'u se tröva inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]].
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stoia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/A Maìna de Diàn}}
== Pòsti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fée ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
* A Maìna a l'è servîa da 'na [[Stasiùn de Diàn|stasiùn]] feruviària in sciâ [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Feruvîa Ṡena-Vintimiggia]], ch'a l'è vegnüa au postu de cölla veggia in tu [[2016]].
== Nòtte ==
<references/>
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:A Maina de Dian| ]]
00a6hjoo8twyt9xsz7xp0u17j4hztcd
Dian San Pê
0
2167
270696
270299
2026-06-11T19:22:54Z
N.Longo
12052
+
270696
wikitext
text/x-wiki
{{Dianeṡe}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Diàn San Pê
|Tipo = [[Comun|cumüna]]
|Panorama = Diano San Pietro - Portici del centro storico.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center">I porteghi du burgu</div>
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|var-stâto = Stâtu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Inpeia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]]
|Amministratore locale = Claudio Mucilli
|Partito = lista sivica "Impegno per Diano San Pietro"
|Data elezione = 26-5-2014
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 3
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = [[1925]]
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinâe
|var-altitùdine = Autessa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 1087
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 de maṡṡu du 2024 (dâitu pruvisoiu).
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2024
|var-denscitæ = Denscitâe
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Burgansu, Runcài
|var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Aèntìn]], [[Vìlla Faròdi|A Vìlla]], [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]], [[Staanéllu|Stelanéllu]] (SV), [[U Castéllu de Diàn]]
|var-âtre_informaçioìn = Âutre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füśu urâiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|Zona sismica = 2
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1382
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti = sanpeòtti
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]]
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = [[29 zûgno|29 ṡügnu]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Diano San Pietro (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn da cumüna de San Pê in ta pruvinsa de Inpeia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiàle
}}
'''Dian San Pê''' (''Diano San Pietro'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna in ta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Inpeia]], ch'a conta 1 087 abitanti (dâiti agiurnâi du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stoia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Dian San Pê}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetüe religiuṡe ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Diano San Pietro - La chiesa Parrocchiale.jpg|A gêxa de San Pê
File:Diano San Pietro - frazione Diano Borganzo - chiesa della Natività di Maria Vergine - facciata.jpg|A gêxa da Nativitàe (Burgansu)
File:Diano Borganzo-P1010354.JPG|Uatôiu da Santa Cruxe
File:Oratorio di San Giovanni Battista a Diano Borganzo.JPG|L'uatôoi de San Giuàn u Batista
</gallery>
* Gêxa de San Pê
* Uatôiu da Santa Cruxe
* Uatôiu de San Giüṡeppe
* Uatôiu de San Matê
* Gêxa da Madonna da Neve, aa Colla
* Gêxa de San Pantaleu
* Uatôiu de Sant'Ügu, in ta burgâ di Üghi
; Gêxe de Burgansu
* Gêxa da Nativitàe de Maìa Vergine
* Gêxa de San Vincensu
* Uatôiu de San Giuàn u Batista
* Uatôiu da Santa Cruxe
; Gêxe di Runcài
* Gêxa de Santa Lüsia
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùi ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fée ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
* San Pê u l'è serviu da 'na [[Stasiùn de Diàn|stasiùn]] feruviària in sciâ [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Feruvìa Ṡena-Vintimìa]].
== Notte ==
<references/>
== Âutri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Dian San Pê| ]]
sxrhu6i2j74i4f2p62qdgbvp7w8tobr
Muntegrossu Cian de Laite
0
2169
270706
270293
2026-06-11T20:15:43Z
N.Longo
12052
+
270706
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Muntegròssu Cian de Laite
|Panorama = Montegrosso Pian Latte-panorama3.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Muntegrossu</div>
|Tipo = [[comun|cumüna]]
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Marco Ferrari
|Partito = lista sivica "Uniti per Montegrosso"
|Data elezione = 10-6-2024
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1950
|var-teritöio = Teritòriu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 112
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023 Dàitu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitài
|Sottodivisioni =
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Cuxe]], [[I Moin|I Muìn de Triöa]], [[Mendaiga]], [[Purnasce]], [[Ressu|Rèssu]], [[Triöra|Triöa]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu urariu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 3093
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Biaxu vescu e màrtire
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[3 frevâ]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Montegrosso Pian Latte (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiun da cumüna de Muntegrossu inta pruvinsa de Imperia
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Muntegròssu Cian de Laite''' (intu parlà numma ''Muntegròssu'', ''Muntegrossu'' ascì in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Montegròsso (Ciàn de Læte)'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Montegrosso_Pian_Latte|tìtolo=TIG - Montegrosso Pian Latte|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-11-12}}</ref>, ''Montegrosso Pian Latte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è 'na [[Comun|cumüna]] [[Liguria|ligüre]] inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]] ch'a gh'à 112 abitanti (daiti agiurnài du [[2023]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Storia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Muntegròssu}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
<gallery mode="packed" widths="155" style="text-align:center">
File:Montegrosso Pian Latte-chiesa san biagio1.jpg|A gêxa de San Biaxu
File:Montegrosso Pian Latte-oratorio santissima annunziata.jpg|U(r)atò(r)iu da Santìscima Nunsiâ
File:Montegrosso Pian Latte-chiesa san biagio4.jpg
</gallery>
* Gêxa de san Biaxu, intu burgu du paìse, sêde da parocchia
* U(r)atò(r)iu da Santìscima Nunsiâ
* Capella de San Benardu, in u Pözzu
* Capella de San Lu(r)énsu
* Capella de San Bastiàn
* Capella da Madonna de Gràssie
=== Architetü(r)e sivìli ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùi ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fére ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
[[Categorîa:Muntegrossu| ]]
2xkdddgn3lmeyrk7kgq4inmbis4me8b
Casanöva
0
2186
270719
266020
2026-06-11T20:52:09Z
N.Longo
12052
+
270719
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Casanöva
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Panorama = Casanova Lerrone-panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Casanöva, a frasiùn du Burgu</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Marino Beneccio
|Partito = lista sivica "Casanova uniti per crescere"
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 2
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|Altitudine =
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 732
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu du 2019.
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = U Burgu, Boscu, Degna, Marmö, Vellegu
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Cexi]] (IM), [[Garlenda]], [[Ransu]] (IM), [[Staanéllu|Stelanellu]], [[U Burghettu (Aròscia)]] (IM), [[Unsu]], [[U Téstegu]], [[Utuê]], [[Vesargu]] (IM), [[Villanöva]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu ura(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1929
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = casanuvési (scaramènte duveàu)
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = Sant'Antunìn
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = 2 de setémbre
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Casanova Lerrone (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Casanöva inta pruvinsa de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Casanöva''' (''Casanêuva'' in [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Caṡaneuva'' secundu a grafìa arbenganése de Vincenzo Bolia, ''Casanēūva'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Casanova Lerrone'' in [[Léngoa italiànn-a|Italian]]) u l'è in cumün da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]] con 'na pupulasiùn de 732 abitanti (dàtti agiurnài au [[2019]]).
== Geugrafia ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Casanova Lerrone-panorama Degna1.jpg|U panuràmma da frasiùn de Degna
File:Casanova Lerrone-panorama Vellego.jpg|A frasiùn de Vellegu
File:Casanova Lerrone-panorama Degna2.jpg|Àtra vista de Degna
</gallery>
U teritòiu cumünàle de Casanöva u se tröva inte l'entrutèra d'[[Arbenga]], inta mediu-àta valà du s-ciümme Lerùn. L'ambiente natuale u l'è caraterizàu da a presensa de boschi de castagne e ascì da u(r)ìve. A quòtta ciü bàssa tucà dau cumün a l'è de 75 métri in sce u livellu du mà, vèrsu u funduvalle, inte burgàe au cunfìn cun u teritòiu de [[Garlenda]], mentre quella ciü àta a se tröva a 600 m, inta zòna ch'a curispunde au [[Pàssu du Ginestru]], versu u cunfìn cun a [[Pruvincia de Imper̂ia|Pruvinsa de Impeia]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Home/Guidaalpaese/tabid/27352/Default.aspx?IDPagina=10608&IDCat=1513|tìtolo=Guidda turistica du cumün de Casanöva|vìxita=2021-07-27|léngoa=IT}}</ref>
=== Frasiùi ===
U cumün u ricunusce sinque frasiùi prinsipàli: Bassanegu, Bòscu, Degna, Marmö e Vellegu, ciü a frasiùn du Burgu, dunde u se tröva u palassu cumünale.
A ste chi i vàn zunti i àtri nuclei chi i furman u paìse, che e sun Cardùna, Cascîna, Ca', Raimundi, Castellà, Cumpa(r)ài, Ruvei(r)a, Ma(r)ému de Sutta, Ma(r)emu de Surva, Pözzu, Ràncu, Còsta, Trévu, Ca' Survàne, Segua, Cardùi, Cesii e Fussàu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Home/Statuto/tabid/27361/Default.aspx|tìtolo=Statüu cumünàle de Casanöva|vìxita=2021-07-27|léngoa=IT}}</ref>
=== Cunfìn ===
U cumün u cunfìna a nord cun [[Utuê]], [[Unsu]] e [[Ransu]], a nord ovest u cunfìna cun Vesargu (IM) e [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), a punente se incuntra poi u cumün de [[Cexi|Céxi]] (IM), a sud quellu du [[U Téstegu|Testegu]] e quellu de [[Staanéllu|Stelanelu]] (ciü versu punente) e a levante ascì cun [[Villanöva]] e [[Garlenda]].
== Stoia ==
Casanöva a vegne mensciunà cumme sentru ruràle pé a primma vòtta sutta au cuscì dìtu [[Cumitàu d'Arbenga|Cumitàu de Arbenga]], cunfluìu poi sutta a a Marca Aleramica du [[X secolo|X Seculu]]. Inte l'ànnu [[1091]] a passa sutta ai dumini de Bunifassiu du Vàstu. Cun a spartisiùn di sti dumini u vegne ereditàu primma dai marchési du Carettu, che i cistruìscian ina seie de furtificasiùi inte l'udièrna zòna de Ma(r)ému. Sun pòi velli chi vendan u paìse ai inissi du [[XIII secolo|XIII seculu]], e cuscì u feudu u pàssa sutta i dumini di Clavesana.
Cun a mòrte de sti chi, avegnüa inte l'ànnu [[1250]] u teritòiu de l'àta valà du Lerùn u và a finì inti dumìni da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], sutta au cuntròllu de l'impurtante famìa di [[Döia (famiggia)|Dôia]]. De quarche tempu dòppu u l'è l'infeudamentu di cunti arbenganesi Lengueia e ascì di Negroni, rispettivamènte a partì dau [[1443]] e dau [[1663]]. Cun u sucescìvu cuntròllu zenese a cumensa ina lunga séie de rivòlte, ch'a düa fra u [[1763]] e u [[1764]] purtàe avanti da a pupulasiùn pé e tàsce tròppu elevàe.
A resta dunca in màn repübbricàna fin a l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]] e di fransesi, a partì dau [[1797]]. U paìse u vegne dunca inglubàu inta [[Repubbrica Ligure|Repübbrica Ligüe]]. Sutta a növa duminasiùn fransese u cumün u và a fà parte da circuscrisiùn lucàle arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Home/Guidaalpaese/tabid/27352/Default.aspx?IDPagina=10610&IDCat=1511|tìtolo=Güidda stòica du cumün de Casanöva|vìxita=2021-07-28|léngoa=IT}}</ref>
Cun a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumpresu inta [[pruvinsa d'Arbenga]], divegnüu poi [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] dau [[1861]], dund'u l'è inseìu intu sircundàiu de Arbenga, poi cunfluìu inta pruvinsa de Savuna, intu [[1946]] trasfurmàu inta növa [[Italia|Repübbrica Italiana]]. Fra u [[1973]] e fìn au 31 dixembre [[2008]] u l'ha fàu pàrte da Cumunitài muntana Ingauna, poi divegnüa "du Punente Savunese" fin au [[2011]], ànnu da sò supresciùn.
I ürtimi cangiamènti terituiàli i sun da rintracià intu [[1929]], quande u vegne suprèssu u cumün de Vellegu, istituìu sutta a duminasiùn fransese. A véia entitài aministratìva a vegne trasfurmà in frasiùn de Casanöva, mentre a lucalitài du Ginèstru a vegne atacà au teritòiu cumünàle de [[U Téstegu|Testegu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.elesh.it/storiacomuni/provvedimento_variazione.asp?id=571|tìtolo=A Gazetta Ufisiàle, pruvedimentu da supresciùn du cumün de Vellegu|vìxita=2021-07-28|léngoa=IT}}</ref> Du [[1863]] a l'è invece a növa denuminasiùn italiàna "Casanova Lerrone", pé distingue u pàise cun i àtri cun u numme paéggiu.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Casanöva}}
=== Minuànse furèste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2017]], i sitadìn furèsti a Casanöva i sun 94, de sti chi 30 i végnan dàa [[Germania]].
=== Persune ligàe cun Casanöva ===
* Giuànni Agustìn da Lengueja (Casanöva, [[1608]] - [[Arbenga]], [[1669]]), religiusu, scritû e stòicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref>
== Pòsti de interesse ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Casanova Lerrone-chiesa sant'antonino-oratorio1.jpg|Burgu de Casanöva, l'uatòiu
File:Casanova Lerrone-chiesa sant'antonino1.jpg|A paruchiàle de Sant'Antunìn
File:Casanova Lerrone-chiesa sant'antonino2.jpg|U campanì da géxa de Sant'Antunìn
File:Casanova Lerrone - chiesa di san Luca1.jpg|U santuàiu da Madonna da Vixitasiùn a Degna
File:Véllegu (Ciassa da géxa).jpg|A ciàssa da géxa paruchiàle de Véllegu
</gallery>
=== Architetüe religiuse ===
U cumün de Casanöva u fa eclesiasticamènte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], chi dunca e ghe sùn sinque diferenti parocchie: de Sant' Antunin (inta lucalitài du Burgu) quella de San Giuvanni Batìsta (inta frasiùn de Bassanicu), San Luca (pé Degna), San Péu e San Paulu (pé a frasiùn de Marmö), Sant'Antòniu e Giuliàn (Vellegu).
;Géxe au Burgu
* '''Géxa da parocchia de Sant'Antunìn''', a prezenta in strütüa de stìle baoccu, e a cunserva ascì ina pàa d'atà atribuìa aa scöa de pitùi di Brea, databile atùrnu au [[1552]], a se tröva inta ciàssa du paìse.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Home/Guidaalpaese/tabid/27352/Default.aspx?IDPagina=10612&IDCat=1512|tìtolo=Guidda de Casanöva, l'architetüa|vìxita=2021-08-01|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uatòiu da géxa de Sant'Antunìn''', u se tröva inta ciàssa da frasiùn Burgu, in fàccia aa géxa paruchiàle, resentemente restauràu.
;Géxe de àtre frasiùi
* '''Géxa de San Matteu''', a se tröva a Bòscu, burgu du [[1400]], famùza pé u campanì svetànte e apuntìu. U purtà da géxa u prezenta ascì ina scultüa a bassurilievu rafigüante u sàntu.<ref>{{Çitta web|url=https://latopinadellavalleargentina.wordpress.com/2012/01/19/una-passeggiata-a-bosco/|tìtolo=In viàggiu a Bòscu de Casanöva Lerùn|vìxita=2021-08-01|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uatòiu da géxa de San Matteu''', u l'è l'uatòiu du paìse, se tröva ascì stu lì intu burgu da frasiùn de Bòscu.
* '''Géxa da Parocchia di Santi Antòniu e Giuliàn''', a se tröva a Vellegu, intu burgu du paìse, custruìa intu [[1500]] pé andà a sustituì a presedente capeletta de San Giuliàn, föa du burgu. L'udierna strutüa a g'axeva inissialmente ina funsiun prinsipalmente de uatòiu, poi restruttüà e ingrandìa pé urdine de Luca Fieschi, véscu de [[Arbenga]], che intu [[1607]] a fa diventà a növa paruchiàle, cunsacrà intu [[1864]] e dedicà ascì a Sant'Antòniu. Au sò internu u l'è cunservàu in impurtante organu, datàu [[1882]], opéa de l'urganista Angelo Dessiglioli, uiginàiu de [[San Bertumé (cumüna)|San Bertumê]].<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''La chiesa parrocchiale''|ànno=[[2016]]|méize=dixémbre|léngoa=IT}}</ref>
* '''Santuàiu da Madonna da Vixitasiùn''', u se tröva a Degna, u l'è stàu edificàu intu [[XVII secolo|XVII seculu]] dunde a Madònna a l'è apàrsa a ina zuena surdu-mütta ch'a stàva purtandu e bestie au pasculu, turnandu a pué parlà doppu l'aparisiùn in mòddu mi(r)aculùsu. A géxa d'ancöi a l'è stà custruìa fra u [[1616]] e u [[1618]], in sce a bàze de ina capeletta presedente, custruìa doppu u mi(r)aculu. Pregià a stattua in légnu culucà in sce l'atà, atribuìa a Antòniu Brìlla, datà [[1853]], ciü in àtru gruppu atribuìu a Antòniu Ma(r)ìa Maragliano.<ref>{{Çitta web|url=https://www.viaggispirituali.it/2012/09/santuario-nostra-signora-di-degna-casanova-lerrone-savona/|tìtolo=U santuàiu de Degna (Casanöva Lerùn), dedicàu aa Madonna da Vixitasiùn|léngoa=IT|vìxita=2021-08-02}}</ref>
* '''Géxa de San Luca''', a l'è a géxa da Parocchia péa frasiùn de Degna.
* '''Capeletta de San Ròccu''': a se tröva intu sentru da frasiùn de Bassanegu.
* '''Géxa di Santi Pé e Paulu''', a l'è a géxa da frasiùn de Marmö, cun ascì li vixìn l'uatòiu, de stìle baòccu.
=== Architetüe militàri ===
* '''A Tùria''': u l'è u numme intu dialettu de Vellegu dàu aa ''Tûre de Übaga'', fà custruì dai marchesi du Carettu düante u duminiu du teritòiu de Casanöva, a funsiunàva cumme tûre de vedetta, segundu a tradisiùn lucàle sta chi a saiéva stà derucà propiu dai velleghesi, chi i nu tuleràvan ciü u duminiu di feudatari lucàli. Fin ài [[Anni 1940|ànni 40]] e [[Anni 1950|50]] u l'éa cumün fra i fiöi tià de prìe dréntu i resti da furtessa, cumme zögu e demùa. Au da custusiun u nu resta tòstu nìnte, a pàrte i bazamenti chi i restan ancù vixìbili.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Il paese''|ànno=[[2016]]|méize=dixémbre|léngoa=IT}}</ref>
* '''Castéllu de Pugiòlu''': in frasiùn Bassanegu, u l'è u méiu cunservàu de quelli de Casanöva, u l'è stàu edificàu dai cunti Lengueglia düante u sò duminiu, pé cuntrulà l'ünica stràdda percurìbile ch'a purtava versu [[U Téstegu|Testegu]] inti tempi antìghi. Ancöi prupietài privà u cuntegne impurtanti mòbili datài [[XVII secolo|XVII seculu]].
* '''Castéllu di Dôia''', u l'è stàu erèttu daa famìa zenese düante a sò duminasiùn. Ancöi sustansialmènte derucàu u se tröva inta frasiun de Burgu.
* '''Furtessa di Lengueglia''', custruìa daa famìa Lengueglia cun fìn de diféza, a se tröva surva l'abitàu de Ma(r)ému.
=== Architetüe sivìli ===
* '''Munumentu a U Mégu'': inta frasiùn de Marmö a se tröva a scultüa in prìa de [[Finô|Finâ]]de l'artìsta tedéscu Rainer Kriester ciamà ''Sentinella della Pace'', inauguràu intu [[2003]] u và a cummemu(r)à e asiùi de Rexisténsa purtàe avànti dai partigiài liguri e, prinsipalmente, da [[Felixe Casciùn]], numinàu ascì cumme "U Mégu".
* '''I Lavaùi''': sparsci pé e frasiùi e e burgàe i l'hàn raprezentàu ina vòtta a sucialitài intu paìse, de tradisiùn cuntadìna. Ün di ciü cunusciüi u l'è quellu de Véllegu, ancùa aù vixìbile a l'ingrèssu du paìse rivàndu da Degna.<ref name=":0">{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Il lavatoio e la lescìa''|ànno=[[2016]]|méize=dixémbre|léngoa=IT}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumia a l'è prinsipalmente bazà in sce l'ativitài agricula, cun a cultivasiùn de vigne e de uìve. Inte zòne du funduvàlle ciü prezenti e cultivasiùi de früta e verdüa vària. U turismu l'è in fòrte crescita, ascì dai àtri stàti de l'[[Euròpa]], cun a presensa de diferenti agriturismi.
== Cultüa ==
=== Dialettu de Casanöva ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu a Casanöva u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüe sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valà de l'Aroscia e du Lerùn, ligà stuticamènte a [[Arbenga]], ma ascì a a sitài de [[Arasce|A(r)àsce]].
=== A Lescìa ===
Tipica de sta realtài cuntadìna a l'è a ''lescìa'', in metudu cuntadìn duveàu pé lavà i lensöi, ch'u g'ha cumme elementu fundamentàle a sénne da stìva, ütile pé s-giancà i pànni. Difatti tütte e dònne antigamènte e cunservàvan in ca' u cuscì dìtu ''tinéllu'', o u ''bidun da lescìa'', cun in particulàre rubinettu in sce u fùndu. Inte stu chi se ghe metìva a giancheìa da pulì, ben cegà, e a intervàlli regulàri se ghe versàva l'àiva càda cua sénne. Sulu dòppu, quande st'ürtima a l'axeva cumpletàu a sò asiùn se 'naivàvan i lensöi intu lavaù.<ref name=":0" />
== Feste e fée ==
* '''Festa du bùn mangià''': a l'è a sagra prinsipale intu Burgu, urganisà dau cumün de Casanöva asemme aa pro-loco lucàle. Düante sta chi i se pònan tastà ascì diferenti pietànse da tradusiùn lucàle, cumme a sìmma aa casanuvese, a sasìssa, a trìppa e u chinghiàle ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.casanovalerrone.sv.it/Home/DettaglioNews/tabid/27382/Default.aspx?IDNews=19370|tìtolo=A festa du bùn mangià a Casanöva Lerùn|vìxita=2021-08-03|léngoa=IT}}</ref>
* '''Festa patrunàle de Sant'Antunìn''': a se tegne u 2 de setembre cu'a selebrasiùn religiùsa intu Burgu e ascì u relatìvu rinfrescu.
* '''Festa de San Giuliàn''': a se tegne aa fìn d'austu e a l'è a festa patrunàle de Vellegu. Dai [[Anni 1990|ànni '90]] u l'è tradisiùn fà u "rinfrescu" au termine da prucesciùn pé i carùggi du paìse, pavimentài cu'i tìpici rissöi. Inti ürtimi ànni ghe sun stài ascì di spetàculi teatràli dialetàli, ma nu sùlu, dunca l'ingrandimentu da manifestasiùn u l'ha purtàu u spustamentu da festa inta cuscì dìta "Ciàssa Giardìn", ciü adatta a livellu lugisticu.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Vellego Vive|editô=Comitato San Giuliano|çitæ=Casanöva|nùmero=''Itinerario di Storia, Ricordi, Emozioni''|ànno=[[2016]]|méize=dixémbre|léngoa=IT}}</ref>
== Aministrasiùn ==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|27 zügnu 1985|28 mazzu 1990|Graziano Aschero| Demucrassia Cristiàna|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 1990|24 arvì 1995|Graziano Aschero|Demucrassia Cristiàna|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 zügnu 1999|Giovanni Pietro Maurizio|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Sabrina Merlo|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Sabrina Merlo|lista sivica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Michele Volpati|Casanova cambia<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Michele Volpati|Casanova per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|'10 zügnu 2024|Marino Beneccio|Casanova uniti per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Marino Beneccio|Casanova uniti per crescere<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicasiùn ==
U teritòiu cumünàle de Casanöva Lerùn u l'è culegàu cun Garlenda a Levante, grassie aa Stradda Pruvinsàle 6, che a pòrta versu Testegu cun u [[Pàssu du Ginestru]], o Pàssu de Céxi ascì.
== Nòtte ==
<references />
== Àtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
[[Categorîa:Casanöva| ]]
a7f93xwfk6pljjnzvmmhwgunjyveewa
Villanöva
0
2194
270721
267117
2026-06-11T20:59:35Z
N.Longo
12052
+
270721
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Villanöva
|Panorama = VillanovadAlberga scorcio.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du burgu de Villanöva</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Pietro Balestra
|Partito = lista sivica "Torre e Mura Civiche"
|Data elezione = 26-5-2014
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 3
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Teritòiu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 2768
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Bussu(r)éu, Ligu, Marta <small>(frasiùi)</small>, Cuascu <small>(burgâ)</small><ref name="Statüu">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-villanova-dalbenga.pdf|tìtolo=Statüu du cumün de Villanöva|outô=Cumün de Villanöva|léngoa=IT|p=3}}</ref>
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arbenga]], [[Andôa|Andö(r)a]], [[Casanöva]], [[Garlenda]], [[Utuê]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu ura(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 1258
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti =
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Steva
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[26 dexénbre|26 dixembre]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Villanova d'Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Villanöva inta pruvinsa de Savùna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Villanöva'''{{#tag:ref|Scrìta ascì ''Vilanöva'' o ''Villaneuva''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=118|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, dìta ascì ''Villanöva d'Arbenga'', ''Vilanœva'' o ''Villanöva'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, scritu ''Villaneuva'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/villanova_d%E2%80%99albenga/|tìtolo=Villanova d'Albenga|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-04-16}}</ref>|group=n.}} (''Villanova d'Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 2.768 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]].
== Geugrafìa ==
<gallery widths="140" heights="125" mode="packed">
Immaggine:Aeroporto di albenga da monte tirasso.jpg|U [[Campu pé l'aviasiùn di aparecchi de Villanöva|campu pe' l'aviasiùn C. Panero]] dau Tiràssu
Immaggine:Lerrone a villanova.jpg|U scciümme Le(r)ùn a Villanöva
Immaggine:Panoràmma de Vilanêuva d'Arbénga.jpg|Villanöva vista daa Sèlla d'Arnascu
</gallery>
U terito(r)iu cumünàle de Villanöva u se tröva inte l'entrutèra arbenganese, ai limiti de punente da [[Ciâna d'Arbenga|ciàna de Arbenga]]. U burgu u nasce inta bàssa valâ de l'A(r)òscia, pocu primma che inte stu chi u se ghe càcce u turente Le(r)ùn. E muntagne che sircundan u cumün e sun prinsipalmènte de culétte o di pözzi, cumme a Punta Gazzulìn (224 m), ai cunfìn cun [[Utuê]], u Munte Pagliassa (480 m), ch'u se tröva versu [[Andôa|Andö(r)a]], e u Pözzu Barbé(r)a (276 m), versu [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]].
=== Frasiùi ===
Dandu améntu au cumün de Villanöva ghe sun tréi frasiùi: Bussu(r)éu, Lìgu e Marta. A ste chi u và azuntu u gruppu de cà de Cuàscu, ricunusciüu cumme lucalitài.<ref name="Statüu" />
* '''Bussu(r)éu''': u l'è ina frasiùn ch'a se tröva in sce a stradda che culéga a zòna de Villanöva a Càxu de [[Arasce|A(r)àsce]], a in artéssa de 59 m s.l.m., u burgu u l'è nasciüu in epuca tardu medievàle, a difesa da zòna circustante.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50757|tìtolo=A frasiùn de Bussu(r)éu|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref>
* '''Lìgu''': a l'è ina frasiùn ai cunfìn cun Marmö de [[Casanöva]], fundâ antigamènte (atùrnu au [[XII secolo|XII seculu]]) cun u numme latìn de ''Castrum Lii''.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50759|tìtolo=A frasiùn de Ligu|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref>
* '''Marta''': u l'è in picìn burgu rü(r)àle che u se tröva in sce ina culétta ch'a suvrasta Villanöva, quaxi ai cunfìn cun [[Garlenda]]. U nucleu ciü antìgu da frasiùn u sa(r)éva rizalènte a l'ànnu 1153.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50760|tìtolo=A frasiùn de Marta|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref>
* '''Cuàscu''': u l'è in grùppu de cà spàrsu che u se tröva inta zona da Stràdda Pruvinsàle 453, divìsu in dùi burgàe, Cuàscu de Surva e Cuàscu de Sutta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50758|tìtolo=A frasiùn de Cuascu|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref>
=== Cunfìn ===
U terito(r)iu cumünàle de Villanöva u cunfina cun [[Arbenga]] a nord e a levante, [[Arasce|A(r)àsce]] a sud e a levànte, cun ascì a meridiùn [[Andôa|Andö(r)a]]. A punente i ghe sun ascì [[Utuê]], [[Casanöva]] e [[Garlenda]].
== Sto(r)ia ==
<gallery widths="135" heights="125" mode="packed">
Immaggine:Villanova d'Albenga-centro storico1.jpg|Villanöva, vista du burgu
Immaggine:Villanova d'Albenga-pozzo.jpg|U pussu medievàle, atìvu fin au [[1930]]
Immaggine:Villanova d'Albenga-mura e torri1.jpg|A tùre versu vàlle
Immaggine:VillanovadAlberga veduta mu.jpg|E mü(r)aie de difesa che e sircundan u sentru sto(r)icu
Immaggine:Villanova d'Albenga-mura e torri8.jpg|Àtra vìsta de mü(r)aie, cun üna de tùri
</gallery>
E prime testimunianse che i ne cuntan de in insediamentu inta zòna de l'udierna Villanöva sun da riscuntrà intu [[Etæ de Mëzo|mediuevu]], quande l'à(r)ia a vegne mensciùna sutta ai dumini du munasté de San Martin de l'[[Ìsua Gainâa|Ìsu(r)a Gainà(r)a]]. U burgu pe(r)ò u l'è sucescìvu a stu duminiu chi, difatti Villanöva a vegne custituìa ufisialmente inte l'ànnu [[1250]], pe opera du libé(r)u cumün de [[Arbenga]], che intu stessu periudu, fin au [[1288]] u fundià ascì atre due "ville növe", curispundenti a Pûi, ancöi frasiùn de [[Utuê]] e [[Cixan]], inta [[Valâ du Neva|valâ du Néva]].
A mutivasiùn de andà a custruì sti növi burghi furtificài a fa parte de ina strategìa attuà dai arbenganesi, in moddu da evità a ca(r)à inta ciàna da parte di marchesi de Clavesana, zà scignùi de gran parte di feudi de l'entrutèra, cumme quellu de Utuê. A vegne cuscì favu(r)ìa l'emigrasiùn dae campàgne versu u növu sentru furtificàu. U paìse u vegne dunca suttupòstu, asseme ai vari insediamenti ciü picìn li vixìn ae lézzi de Arbenga, furmàndu in'ünica entitài aministratìva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741|tìtolo=U Burgu de Villanöva, stòia e urbanistica|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref>
Nunustante l'impunente difesa, dàa dai mü(r)ai aturnu ae cà du burgu, Villanöva a subìsce ciü de in'incursciùn intu sò terito(r)iu, prinsipalmente causàe dai marchesi vixìn, e ai inìssi du [[XV secolo|XV seculu]] dai scignùi de [[Carizan|Ca(r)issàn]]. Nu manca poi l'incursciùn di [[Repùbrica de Zena|zenesi]], cun survatüttu a famìa di Spìnua, chi i tentàvan de aluntanà u paìse da a sfé(r)a de influensa ingàuna.<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=7465|tìtolo=Scheda du cumün de Villanöva d'Arbenga|vìxita=2021-07-17|léngoa=IT}}</ref>
U tentatìvu u nu sciòrte e dunca i villanuvési i restan favurevuli a Arbenga, cunfluendu poi inta [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], rimanendu fedele a l'istitusiùn ascì dü(r)ante e guère cuntru i Savoia intu [[XVII secolo|XVII seculu]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/comune/villanova-albenga|tìtolo=U cumün de Villanöva in Pruvinsa de Savuna|vìxita=2021-07-17|léngoa=IT}}</ref> A resta dunca in màn repübbricàna fin a l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]] e di fransesi, a partì dau [[1797]]. U paìse u vegne dunca inglubàu inta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]]. Sutta a növa duminasiùn fransese u se trasfurma dunca inte in cumün indipendente da l'istitusiùn arbenganese intu [[1805]], faxente sempre parte da circuscrisiùn lucàle. Cun a restaurasiùn du [[1815]] u passa sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumpresu inta [[pruvinsa d'Arbenga]], divegnüu poi [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] dau [[1861]], dund'u l'è inse(r)ìu intu sircundà(r)iu de Arbenga, poi cunfluìu inta pruvinsa de Savuna, intu [[1946]] trasfurmàu inta növa [[Italia|Repübbrica Italiana]].
Cun u decretu du [[1863]] u pìa u numme ufisiàle de Villanöva d'Arbenga, pé andàla a distingue da àtri paìsi cun a stéssa denuminasiùn. Fra u [[1973]] e fìn au 31 dixembre [[2008]] u l'ha fàu pàrte da Cumunitài muntana Ingauna, poi divegnüa "du Punente Savunese" fin au [[2011]], ànnu da sòa supresciùn.
== Abitànti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Villanöva}}
=== Minu(r)ànse fureste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'[[ISTAT]], ai 31 de dixembre du 2024 i sitadìn furèsti a Villanöva i sun 212<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera e popolazione residente straniera per sesso al 31 dicembre 2024|outô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2025-04-18}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüsi ===
I cugnummi ciü difüxi a Villanöva i sun ''Siffredi'', ''Valle'', ''Panizza'', ''Ferrari'' e ''Usanna''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüsi cumün pe' cumün, Villanöva|léngoa=IT|vìxita=2025-04-22}}</ref>.
=== Persune ligàe cun Villanöva ===
* Andrea Schivo (Villanöva, [[1895]] - [[Cànpo de concentraménto de Flossenbürg|Flossenbürg]], [[1945]]): guardia de prexùn, masàu int'in campu de cuncentramèntu.
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
U cumün de Villanöva d'Arbenga u fa eclesiasticamènte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impe(r)ia]], chi dunca e ghe sùn due dife(r)enti parocchie: quella de San Stéva (Villanöva) e quella de San Benàrdu (pé a frasiùn de Ligu).
;Parocchia de Villanöva
<gallery widths="180" mode="packed">
Immaggine:Villanova d'Albenga-chiesa santa caterina1.jpg|Géxa de Santa Cate(r)ina intu burgu de Villanöva
Immaggine:Villanova d'Albenga-chiesa santa maria del soccorso1.jpg|Géxa de Santa Ma(r)ìa reunda
Immaggine:Villanova d'Albenga-chiesa santo stefano di cavatorio1.jpg|Géxa de San Stéva, vixìn au semité(r)iu
Immaggine:Villanova d'Albenga-oratorio san giovanni battista.jpg|L'u(r)ato(r)iu de San Giuvanni Batìsta intu sentru du paìse
Immaggine:Villanova d'Albenga-santuario di nostra signora delle grazie1.jpg|Santua(r)iu da Nostra Scignùa de Grassie
Immaggine:Gêxa de Nostra Scignua Sunta (Bussuréu, Villanöva)-Vista esterna.jpg|A gexa da Sunta de Bussu(r)éu
Immaggine:Uatòiu de San Marcu (Cuàscu de Surva, Villanöva)-Faciâ 01.jpg|L'[[Geja de San Marcu (Villanöva)|u(r)ato(r)iu de San Marcu]], a Cuàscu
</gallery>
* '''Géxa de Santa Cate(r)ina de Lisciandria''': a se tröva intu burgu de Villanöva, da a strutü(r)a a ina sula navà a cunserva tréi pa(r)e d'atà che e rafigü(r)an a Trinitài intu mezzu fra a Madonna e i Santi, a Madonna Regina cun aturnu i sànti e a Madònna du Carmine, tütte e tréi prubabilmente datàe du [[XVIII secolo|XVIII seculu]]. A cunserva ascì ina se(r)ie de pitü(r)e a frescu rizalènti au [[1632]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21263/|tìtolo=Chiesa di Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2025-04-17}}</ref>.
* '''U(r)ato(r)iu de San Givanni Batìsta''': l'edifìssiu u se tröva intu burgu de Villanöva, sede da cunfraternita cun u meximu numme. U cunserva ascì ina se(r)ie de afreschi due de ste chi (a Teu(r)ia di Santi e a Madonna cun u Bambìn) databili au [[XIV secolo|XIV seculu]], mentre l'àtru, rafigü(r)ante a Pasciùn de Cristu a sa(r)eva stà dipinta intu [[XV secolo|XV seculu]]. Drentu i se pònan vegghe ascì e crùxi duve(r)àe inte prucesciùi intu paìse, cun ascì ina stattua pregià du [[1834]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21266/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista|léngoa=IT|vìxita=2025-04-17}}</ref>.
* '''Géxa de San Steva''': a se tröva inte vixinànse du lucàle semité(r)iu, a l'è una de ciü antìghe géxe du cumün, rizalente au [[XII secolo|XII seculu]], anche se a prezenta ciü rimanézzamenti sucescìvi, cumme ascì a tùre du campanì, che a g'ha ciü avertü(r)e a bifura, datàe du [[XIII secolo|XIII seculu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21270/|tìtolo=Chiesa di Santo Stefano|léngoa=IT|vìxita=2025-04-17}}</ref>.
* '''Gexétta de Santa Ma(r)ìa Reùnda o du Sucùrsu''': a se tröva in Via Rumma, pocu de fö(r)a dau paìse, in sce a stràdda pé l'Ae(r)iupòrtu; a l'è ina capeletta de stìle rinascimentale, cun u campanì da a grossa ciànta quadrà. A cianta de bàze da capeletta a l'è reunda, cun in diametru de 10,40 metri<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21264/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria del Soccorso|léngoa=IT|vìxita=2025-04-17}}</ref>.
* '''Santua(r)iu da Scignùa de Grassie''': a l'è ina gexétta edificà in stile ba(r)occu. Drentu u se ghe tröva ina statua da Madonna, du scultù zenese Barabìn, cun ascì de impurtanti pitü(r)e a frescu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21271/|tìtolo=Santuario di Nostra Signora delle Grazie|léngoa=IT|vìxita=2025-04-17}}</ref>.
* '''Géxa da Sunta''': a se tröva intu sentru da villa de Bussu(r)éu, edificà intu [[XVII secolo|XVII seculu]]. A cunserva a càssa de prucesciùn da Madonna Sunta, duve(r)à pé e feste religiùse inta frasiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21261/|tìtolo=Cappella di Nostra Signora Assunta|léngoa=IT|vìxita=2025-04-17}}</ref>.
* '''Géxa de Santa Marta''': inta villa de Marta, a se tröva in pusisiùn ciü àta rispettu ae àtre cà du paìse, de stìle ba(r)occu, cun u campanì che u svetta inte sta parte de valâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21265/|tìtolo=Chiesa di Santa Marta|léngoa=IT|vìxita=2025-04-17}}</ref>.
* '''[[Geja de San Marcu (Villanöva)|U(r)ato(r)iu de San Marcu]]''': u se tröva a Cuàscu de Surva, de strutü(r)a gòtica, mensciunàu zà intu [[1586]], affrescàu inte l'Etài de Mezu dai Guîdu da Ransu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21262/|tìtolo=Chiesa di San Marco|léngoa=IT|vìxita=2025-04-17}}</ref>.
;Parocchia de Ligu
<gallery widths="180" mode="packed">
Immaggine:Chiesa Parrocchiale San Bernardo.jpg|A géxa da parocchia de San Benàrdu a Lìgu
Immaggine:Oratorio San Giovanni Battista.jpg|L'u(r)ato(r)iu de San Giuvanni de Lìgu
</gallery>
* '''Géxa de San Benardu''': a se tröva a Lìgu, inta ciàssa intu sentru du paìse, cun in àtu campanì ch'u domina a zòna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21269/|tìtolo=Chiesa di San Bernardo|léngoa=IT|vìxita=2025-04-17}}</ref>.
* '''U(r)ato(r)iu de San Giuvanni Bastìsta''': in fàccia aa géxa da frasiùn, sede da cunfraternita lucàle, u cunserva au sò internu ina se(r)ie de cartelammi, ina se(r)ie de rapresentasiùn religiùse scenugrafiche, esposte ascì resentemente a [[Zena]], intu [[Pâxo|Palàssu Ducàle]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21267/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista|léngoa=IT|vìxita=2025-04-17}}</ref>.
* '''Capella da Madonna da Neve''': ciü in àtu che a villa de Ligu, a se tröva in simma aa cresta ch'a spartisce a valâ du Le(r)ùn da quella de l'A(r)òscia<ref>{{Çitta web|url=https://www.gulliver.it/itinerari/madonna-della-neve-di-ligo-marmoreo-da-ippodromo-dei-fiori-anello/|tìtolo=Madonna della Neve di Ligo Marmoreo da Ippodromo dei Fiori, anello
Madonna della Neve di Ligo Marmoreo|léngoa=IT|vìxita=2025-04-17}}</ref>.
=== Architetü(r)e militàri ===
;U Castéllu de Lìgu
Isulàu rispettu au paìse de Lìgu i se trövan i resti du castellu, a testimuniànsa de l'impurtansa cuvèrta da l'abitàu, fundàu cumme ''Castrum Lii aturnu'' au [[XII secolo|XII seculu]] e ugettu de cuntése fra e putense lucàli. Pé seculi a furtessa a l'é(r)a puntu de avistaméntu, ma ascì in riferiméntu, perché culucâ inte ina pusisiùn che a domina l'intrega valâ. Inta zòna, assemme au castellu derucàu se tröva ascì a capeletta da Madonna da Néve, razunzibile grassie a ina se(r)ie de senté, versu Villanöva e [[Garlenda]].
;E mü(r)aie du burgu
U burgu, fundau intu [[1250]], ma terminàu sulu aturnu au [[1288]], u l'é(r)a stàu edificàu dau cumün de Arbenga, cun ascì ina lunga se(r)ie de spéze, racolte inti registri sto(r)ichi. Ancù aù se pònan vegghe e müa(r)ie difensìve, perfetamente cunservàe, cun ina artessa màscima de 7 métri. Pé evità e incursciùi intu paìse inti tempi antìghi l'é(r)an duve(r)àe e déxe tùri de avistamentu (tütte de ciànta quadrà), séi de ste chi ai quattru cantu du burgu, ciü àtre inti quattru punti cardinali. A se truvàva ascì in àtra tùre, aù inglubà inte l'u(r)ato(r)iu de San Giuvanni, dunca u(r)igina(r)iamènte ste chi e l'é(r)an unze.
L'àsse stradàle prinsipàle u l'è custituìu da Via Garibaldi, che a pàssa atraversu dui particulàri tùri, che g'han a funsiùn de pòrte da sitài. Duzze i sun i carùggi tutàli ch'i se dröven in mòddu paralélu aa stràdda prisipàle. Sentru da vìtta du burgu, fin ai [[Anni 1930|ànni 30]], u l'é(r)a u pùssu medievàle, scituàu inta ciàssa che a pòrta u sò numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/valli-ingaune.htm|tìtolo=Descröve e vàlli de Arbenga, Villanöva d'Arbenga|vìxita=2021-07-19|léngoa=IT}}</ref> E ürtime mudifiche che i sun stàe fàe au burgu e sun rizalenti au [[1921]], quande u vegne deliberàu da u cunsìu cumünàle l'abatimentu de parti ciü periculanti da sìnta, pé questiùi de segü(r)essa, ma ascì pé fà di amudernamenti pé a salüte pübbrica.
== Ecunumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultü(r)a ==
=== Dialettu de Villanöva ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu a Villanöva u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligü(r)e sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche pe(r)ò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valâ de l'A(r)oscia e du Le(r)ùn, ligà sturicamènte a [[Arbenga]], ma ascì aa sitài de [[Arasce|A(r)àsce]].
=== Enugastrunumìa ===
Üna de specialitài enugastrunomiche ciü impurtanti du paìse a l'è "a ventre", in segundu piàttu prepa(r)au cun u stömegu de tùnnu, fàu cöxe e poi spessiàu cun i aròmmi da ciàna arbenganese. U se tratta de ina pietansa antiga, purtà da chi u s'é(r)a spustàu a travaià in Sardegna, inte "tunnare", i cuscì dìti tuna(r)òlli. Presenti ascì e tipiche süppe e turte da cuxìna ligü(r)e, ciü i [[Baxìn d'Arbenga|baxìn]], scimili a quelli d'Arbenga, ma cun di güsti dife(r)enti. De resente difatti a l'è stà presentà a varietài de baxìn ae viulette, prudusiun tipica di campi cultivài da zòna.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50763|tìtolo=Villanöva, a cultüa|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref>
=== Asuciasiùi ===
* '''E "Röe d'Epuca"''': a l'è ina asuciasiùn federà cun u club ASI, che a se occupa prinsipalmente de veiculi sto(r)ichi a dùi e quattru röe, nasciùa intu [[1990]] aù a cunta in grossu gruppu de assuciài inte tütta a [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punente]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.ruotedepocarivieradeifiori.it/|tìtolo=E Röe d'Epuca de Villanöva|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref>
=== Istrusiùn ===
Villanöva a g'ha in sò scistémma de scö(r)e cumpletu (daa matèrna fin ae elementari), grassie ae quàli u recàmpa ascì i studenti dai àtri paìsi vixìn, che u l'è cumpresu inte l'istitüu cumprenscìvu de Arbenga II.<ref>{{Çitta web|url=https://www.icalbengasecondo.edu.it/luogo/sede-villanova-dalbenga/|tìtolo=A scöa elementàre de Villanöva d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref>
=== Bibliuteche ===
A Villanöva d'Arbenga u se tröva u pòlu biblitecà(r)iu dedicàu a Nelson Mandela, a cü(r)a du cumün e, fin au [[2011]], da a Lucalitài Muntàna Ingauna, sede ascì de mustre e cuncursi, cun ina sala dedicà ascì ai fiöi.
== Feste e fé(r)e ==
* '''Prucesciùn du Venardì Santu''': a l'è üna de rapresentasiùi religiuse ciü sentìe intu paìse, urganizà dae cunfraternite lucàli, cun a prucesciùn di cristi e ascì u curteu che u segue a càssa prucesciunàle da Madonna Adulurà vestìa de négru. Doppu de sta chi, da tradisiùn, vegne sézu u fa(r)ò, cun scopi scìmili au cunfögu zenése, vegne poi preparàu inte cà du burgu "a ventre" de tunnu, de lungu acumpagnà cun e patàtte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50764|tìtolo=E celebrasiùi du Venardi Santu|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref>
* '''Fèsta de sciu(r)e "infiorata" de San Giuvanni''': a se tegne ai 24 de zügnu cun a decurasiùn di ca(r)uggi du burgu, fà cun e sciu(r)e lucali, au passaggiu de cunfraternite di cristezànti, chi i pòrtan ascì a càscia prucesciunàle du santu e vegnan caciài pé tèra e sciu(r)e de San Giuvanni, ciamàe ascì ginèstre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50765|tìtolo=Festa de San Giuvanni|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref>
* '''Festa di Caruggi''': a l'è ina sagra de l'estài ch'a se tegne pé i caruggi de Villanöva, dü(r)ante sta chi i se pònan tastà i piàtti tipici da tradisiùn ligü(r)e, prinsipalmente quelli de l'entrutèra.<ref name=":4" />
* '''Rievucasiùn sto(r)ica''': u l'è l'eventu ch'u se tegne intu burgu de Villanöva, cun a rapresentasiùn di fàtti du [[1250]], cun a fundasiùn du paìse, a opera du cumün de Arbenga, dü(r)ante sta chi u se pò vegghe u curteu sto(r)icu, cun ben 300 figü(r)anti e ascì a sfilata di cumüi vixìn, tütti cun a pròpia insegna.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/rievocazione-storica-a-villanova-dalbenga/|tìtolo=Rievucasiùn stòica de Villanöva|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref>
* '''A Muntata''': a l'è üna de celebrasiùi sto(r)iche da sitài, cun a culucasiùn da statua da Madonna daa géxa de San Steva au santua(r)iu, acumpagnàu dau curteu e dai canti religiusi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50766|tìtolo=A muntata da Madonna de Grassie|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref>
* '''Benedisiùn de Castagne''': a se tegne u 25 de marsu pé festezà l'arìvu da prìmma, au pùssu e vegnan distribuìe e castagne, benedette dau prève. A cumensà sta tradisiùn i l'é(r)an stài i Navun, üna de famìe villanuvesi. Interutta sulu dü(r)ante a segunda guèra, a tradisiùn a l'è turnà a vìve intu [[1974]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50768|tìtolo=A benedisiùn de castagne|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref>
* '''Distribusiùn du pàn''': se tegne dü(r)ante a festa de [[Geja de San Marcu (Villanöva)|San Marcu]] inta frasiùn de Cuascu, se tratta de ina tradisiùn purtà avanti dai tempi antìghi, anche se a nu a s'è tegnüa fra i ànni '70 e '80. A de(r)ive(r)ea dae antighe rugasiùi, e benedisiùi di campi, dü(r)ante a quale e famìe da zòna e se scangiàvan u pàn ae u(r)ìve da velli prudòttu.<ref name=":4" />
== Aministrasiùn ==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|19 lüiu 1985|15 lüiu 1990|Pietro Balestra|Demucrassia Cristiana|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 lüiu 1990|24 avrì 1995|Pietro Balestra|Demucrassia Cristiana|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 avrì 1995|14 zügnu 1999|Pietro Balestra|Torre e Mura Civiche<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Pietro Balestra|Torre e Mura Civiche<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Domenico Cassiano|Torre e Mura Civiche<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Domenico Cassiano|Torre e Mura Civiche<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Pietro Balestra|Torre e Mura Civiche<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|9 zügnu 2024|Pietro Balestra|Torre e Mura Civiche<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Pietro Balestra|Torre e Mura Civiche<br />(lista sivica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicasiùn ==
=== Stradde ===
U terito(r)iu cumünàle de Villanöva d'Arbenga u l'è traversàu da a Stràdda Nasiunàle 453, che culega u cumün cun Utuê a punente e Bastia, [[Leca (Arbenga)|Leca]] e Arbenga versu punente. U burgu de Villanöva u l'è culegàu ascì cun a Stradda Pruvinsàle 6, ch'a pòrta versu [[Garlenda]] e [[Casanöva]], inta valâ su Le(r)ùn. A frasiùn de Bussu(r)éu a se tröva lungu a stradda pruvinsàle 55 pé a frasiùn a(r)ascìna de Càxu. U cumün u l'è poi furnìu de due sciurtìe in sce a Stradda Nasiunàle 717 (Aurelia Bis), che a culéga [[Arbenga]] a [[Arasce|A(r)àsce]], a prìmma a se tröva a [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]] e a segunda versu Garlenda.
=== Campu de l'aviasiùn de Villanöva ===
A partì dau [[1922]] u l'è stàu custruìu in [[Campu pé l'aviasiùn di aparecchi de Villanöva|campu pé l'aviasiùn di aparecchi]] (o ae(r)iupòrtu) inissialmente pé ina funsiùn militàre, aù prinsipalmente duve(r)àu pé e pröve da vixìna Piaggio Aereo Space e pé aerei privài, stu chi u l'è intitulàu a Clemente Panero, resentemente mensciunàu ascì cumme Riviera Airport. Pé e dimensciùi ridòtte u nu l'è servìu dai grossi aerei de linéa. Chi u se pö truvà ascì a sede da Prutesiùn Sivìle e ascì de l'aéreu-club de [[Sann-a|Savuna]] e da Rive(r)a Ligü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDDettaglio=50761|tìtolo=U campu pé l'aviasiùn de Villanöva dedicàu a Clemente Panero|léngoa=IT|vìxita=2024-04-14}}</ref>
== Nòtte ==
;Nòtte au testu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Àtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Villanöva| ]]
exft17wtew73cttpw51c71c4g6vllh7
Àutu
0
7059
270707
267262
2026-06-11T20:17:22Z
Arbenganese
12552
+cv
270707
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Àutu
|Tipo=[[Comun|cumüna]]
|Panorama = Panoràmma de Àlto.jpg
|Didascalia = <div align="center">Panu(r)àmma du séntru de Àutu, cun u castéllu e a gêxa</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Piemunte
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Cuni
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|Amministratore locale = Mauro De Andreis
|Partito = lìsta sìvica ''Sempre più in Alto''
|Data elezione = 14-5-2023
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Te(r)ito(r)iu
|var-cordinæ = Curdinàe
|var-altitùdine = Autessa
|var-denscitæ = Denscitàe
|Abitanti = 139
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2020&lingua=ita Dàtu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'agustu du 2020 (dàtu pruviso(r)iu).
|Aggiornamento abitanti = 31-8-2020
|var-superfìcce = Süperficce
|Sottodivisioni =
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Aquila (cumüne)|L'Âguia]] (IM), [[Cravaüna]], [[Naxin]] (SV), [[Ulmea|Urméa]]
|var-âtre_informaçioìn = Âutre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefìssu
|var-fûzo_orâio = Füzu ura(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. cadastru
|Zona sismica = 3s
|Gradi giorno = 3016
|Diffusività =
|var-nómme_abitànti = Nòmme abitanti
|Nome abitanti = autesi<ref group="n.">autexi inta [[valâ du Neva]]</ref><ref group="n.">scarsamente duve(r)àu</ref>
|Patrono = [[San Michê]]
|Festivo = 29 setembre
|PIL =
|PIL procapite =
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Mappa provincia IT-CN Alto.png
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Àutu inta pruvinsa de Cuni
|var-scîto_ofiçiâ = Scìtu ufisiâle
}}
'''Àutu'''{{#tag:ref|Scrìtu ascì ''Auto'', ''Ótu'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Aut'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Moriani|tìtolo=Alle sorgenti del Tanaro. Tra storia e leggenda|url=https://books.google.com/books?id=PGlMzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Fusta editore|çitæ=Savigliano|léngoa=LIJ, OC, IT|p=263|capìtolo=La pastorizia transumante nelle Alpi Liguri. Endàa ën Bandìa|ISBN=979-12-807-4920-8}}</ref>|group=n.}} (''Alto'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] da [[Provinsa de Cuneo|pruvinsa de Cuni]] faciàu intu versante ligü(r)e, ch'u cunta 139 abitanti (dàtti agiurnài au [[2020]]).
== Geugrafìa ==
[[File:Alto pan.jpg|thumb|Vìsta panuàmmica de Àutu|sinistra]]
Àutu u see tröva in [[Piemonte|Piemunte]], inta [[provinsa de Cuneo|pruvinsa de Cuni]]. U fa parte, assèmme a [[Castergiancu|Castregiancu]] (SV), [[Naxin]] (SV) e [[Cravaüna]], da Valâ du Pennavaire (scciümme ch'u nàsce a [[Cravaüna]] e che u se càccia inte [[Turénte Nêva|Neva]] in [[Cixan]]). U l'è u primmu paise in [[Piemonte|Piemunte]] rivandu da [[Arbenga]], scicumme ch'u se tröva, cumme pé Cravaüna, intu versante marittimu de [[Àrpi Lìgüri|Àrpi Ligü(r)i]]. U ciü tantu du teritò(r)iu de Àutu u se tröva in scia rìva scinistra du turènte, u l'è survastàu dau Munte Dubassu (1538 m) e u se tröva a 645 mêtri sciü u livellu du mâ. U l'è distante da Arbenga 25 chilometri e atretantu da Urmea.
== Sto(r)ia ==
[[File:Alto castello.jpg|thumb|U castéllu di Cepollini|sinistra]]
Tra i 9000 e i 8000 ànni primma de Cristu l'ürtima glaciasiùn a l'axeva purtàu de pupulasiùi nomadi daa zôna padana a spustâse ciü in zü: ste gènte i da(r)àn poi u(r)igine ai [[Liguri Antighi|Ligüri Antighi]]. Difatti da ste parte e sun stàe truvàe duzze lucalitàe dund'i sun stài truvài di reperti preisto(r)ichi, fra ste chi l'''Arma du Stevanìn, l'Arma de Naxìn'' e e ''Grotte'' ''Came(r)e'' sun e ciü cunusciüe inta valâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.alto.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|outô=Cumün de Àutu|léngoa=IT|vìxita=2025-10-08}}</ref>
Àutu u vegne sernüu pe'a pusisiùn favu(r)ìa, grassie a 'na specie de terassa natü(r)âle ch'a vegniva a taju pe' tegnì sut'öggiu i pòsti a l'in gì(r)u. Ste pupulasiui e cummensavan a pijà de abitüdini cumme a pasturissia e l'alevamèntu. Intu [[XI secolo|seculu IX]] Àutu u passa sutta i te(r)itò(r)i de Bunifassiu du Vàstu. Sti sciti du periudu [[1300]]-[[1320]] i sa(r)àn duve(r)ài dai scignù(r)i de Savuna (poi regi(r)ài, grassie a in àttu, ai cunti Cepollini d'[[Arbenga]]) pe i avistamènti di Saracen ch'i invadevan e coste ligü(r)i dau mâ, propiu da stu mutivu u de(r)ive(r)ea u numme latìn de ''Altum'', pe' vìa da pusisiùn agevule, ch'a suvràsta a valâ du Pennavaire.
Cu'u paìse de Cravaüna, ducca, u và a furmâ üna de castelanìe da [[Marca d'Arbenga|marca arbenganese]], che aa mòrte di Clavesana a finisce sutta ai marchexi du Carettu, zà scignù(r)i de [[marchesàu de Süccaellu|Sücca(r)ellu]]. Sciben stu càngiu de prupietàe a famìa d'Arbenga a mantegne u feudu, aministrandulu pe' cuntu di marchexi, i l'e(r)an difatti velli chi i l'axevan fàu custruì u castellu de Àutu intu [[XIV secolo|seculu XIV]].
U paìse u resta in màn a sti chi fìn ch'u riva [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], quande intu [[1796]] u castellu u vegne derubàu dae trüppe fransexi e derucàu pe' in tòccu. U ve(r)u e propiu destacamèntu daa [[Liguria|Ligü(r)ia]] u l'é(r)a avegnüu inte l'ànnu [[1736]], quande intu tratàu de [[Vienna]], pe' via da guèra de sücesciùn pulàcca, u feudu u vegne 'catàu daa famìa du Savoia, entrandu cuscì intu [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]].<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2016/07/07/la-storia-di-alto-tra-dispute-e-controversie-con-caprauna-unici-del-piemonte-affacciati-sul-mare-le-ricerche-di-bianco-e-ciciliot/|tìtolo=La storia di Alto tra dispute e controversie. Con Caprauna unici del Piemonte affacciati sul mare. Le ricerche di Bianco e Ciciliot|dæta=7 lüju 2016|léngoa=IT|vìxita=2025-10-08}}</ref> Da chì u vegne parte dau [[1861]] du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], e intu [[1946]] da [[Italia|Repübbrica Italiana]]. I ürtimi cangiamènti a livellu du terito(r)iu i sun capitài du [[XIX secolo|seculu XIX]] e e riguardan de ratelle cun Cravaüna pe'a zôna dund'u gh'è a funte de San Bertumê, situasiùn ch'u se n'è sciurtìu mantegnindu cumme cunfin a ''Ròcca Russa'', che ancù aù a segna i termi de due cumünitàe.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marco Bianco|outô2=Furio Ciciliot|tìtolo=Toponimi del Comune di Alto|url=https://www.storiapatriasavona.it/progetto-toponomastica-storica/fascicoli-pubblicati-2/33-toponimi-del-comune-di-alto/|ànno=2016|editô=Società Savonese Storia Patria|çitæ=|léngoa=IT|volùmme=Vul. 33|òpera=Progetto toponomastica storica|ISBN=88-85-86633-6}}</ref> Da marcà ascì i dife(r)enti episoddi de rexistènsa partigiàna intu mèntre da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda guèra mundiâle]]: in Àutu l'è stâ cantâ pe' primma 'otta, intu [[1944]], a cansun ''Fischia il vento'' du [[Felixe Casciùn|Megu]] (Felice Cascione), partigiàn ligü(r)e, mòrtu u mèximu ànnu inta lucalitàe de Cà Funtane, pôcu distante dau paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://leca.anpi.it/sede-e-museo-storico-della-resistenza-i-zona-2/felice-cascione/|tìtolo=Felice Cascione|outô=ANPI de Leca|léngoa=IT|vìxita=2025-10-08}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Àlto}}
=== Minu(r)ànse fu(r)èste ===
Segundu l'[[ISTAT]], a i 31 de dixembre 2014, in Àutu i ghe sun 2 rexidenti fu(r)èsti.
== Pòsti de interesse ==
=== U castéllu di Cepollini ===
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
Castéllu de Àutu (CN) 01.jpg|U Castéllu de Àutu
Comune di Alto.jpg|Vìsta de Àutu dau Castéllu di Cepollini
</gallery>
U scimbulu du paìse u l'è u castéllu di cunti Cepollini, custruìu intu [[1320]] pé u cuntrollu di te(r)itò(r)i fra a valle du Tàna(r)u e quella du Pennavaire. Culegàu in linia d'à(r)ia cun quellu de Aquila (inta valà de l'Aròscia) u l'ha raprezentàu in òttimu mecanismu de difesa pé u burgu de Àutu. Stu chi u l'è tra l'âtru ün di meju cunservài inta zona ingàuna, grassie survatüttu a 'n gròssu restauru avegnüu aa fìn du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu ch'u u l'é(r)a stàu derucàu intu periudu de Napuleùn. L'edifissiu u g'ha avüu ciü fasi de ampliamèntu, a ciü impurtante aturnu au [[1400]]-[[1500]], quande u pìa a furma definitìva de furtessa-rexidènsa, grassie ascì aa custrusiùn da lòggia e cun a 'zunta de e tùri a bàse reùnda.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20210924145623/https://www.piemonteexpo.it/expo/8698/castello-dei-conti-cepollini-di-alto-e-caprauna-cn/|tìtolo=Castello dei Conti Cepollini di Alto e Caprauna - CN|léngoa=IT|vìxita=2025-10-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beniculturali.it/luogo/castello-dei-conti-cepollini-di-alto-e-caprauna|tìtolo=Castello dei Conti Cepollini di Alto e Caprauna|dæta=14 arvì 2020|léngoa=IT|vìxita=2025-10-08}}</ref>
=== Architetü(r)e religiuse ===
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
Gêxa de Sàn Michê.jpg|A géxa de San Michê
Alto chiesa.jpg|U(r)atò(r)iu de San Bertumê
San Sebastiano (01).jpg|L'u(r)atò(r)iu de San Bastiàn
Santuario Madonna del Lago Alto.jpg|U santuà(r)iu da Madònna du Làgu
</gallery>
* '''Gexa de San Michê''', datâ au [[XVII secolo|XVII seculu]], presènta ascì decu(r)asiùi du [[XIX secolo|XIX seculu]]. Restau(r)â in tu [[1753]] grassie ascì a l'agiuttu de 'n pitû [[Ulmea|urmeascu]], ciamàu [[Geniu Alduin|Eugenio Arduino]].
* '''U(r)atò(r)iu de San Bertumé''': scùnsacrau. Ancöi duve(r)àu cumme museu 'n scia vitta du paizlse, u funsiuna ascì cumme sala pe'e mustre e pe' di cunvegni.
* '''U(r)atò(r)iu de San Bastiàn''': vixin aa veggia via pe' Cravaüna, u cunserva de pitü(r)e du [[XV secolo|seculu XV]], in tèmpu u l'é(r)a stàu in abandùn, ma au dì d'ancöi l'è stàu rangiàu.
* '''[[Santuàiu da Madonna du Làgu|Santuà(r)iu da Madonna du Làgu]]''': A 3 km dau paise, vixin a 'n laghettu natü(r)âle, u remunta au [[XIX secolo|seculu XIX]], u santuà(r)iu ciü növu u nàsce in cangiu de chellu ciü veggiu, àu scunsacràu. A zôna a l'è frequentâ scicumme ch'u gh'è ina lucanda da vixìn, ma u gh'è fina e tò(r)e pe'u pic-nic. D'in gì(r)u u gh'è ascì di sentê pe' caminâ inti boschi e ogni quande e vegnen fàe de ativitài cumme u parapendiu, e u rampignâse. U laghettu u l'hà in diametru de 15 mêtri, e u se sa(r)eva furmàu tèmpi du [[XVII secolo|seculu XVII]], de prubabile pe' na sliggia. In sciu lagu a se cònta ina lezènda in sce cumm'u se secce furmàu: segundu i abitanti du pòstu u sa(r)eva cumpa(r)ìu da in mumèntu a l'autru, a causa de 'n cuntadìn ch'u l'axeva cuntinuàu a travaià a tèra, sènsa da smèntu aa giurnâ de fèsta da dumenega. U sa(r)eva dunca 'na punisiùn du Segnù, ch'u l'axeva messu a bagnu u sò scìtu (cun véllu e e béstie) fandughe vegnì ina gràn bü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20210607162901/http://www.trattoriamadonnadellago.it/contesto.html|tìtolo=Il contesto|outô=Uste(r)ìa da Madonna du Làgu|léngoa=IT|vìxita=2025-10-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20121203071341/http://www.comune.alto.cn.it/curiosita.aspx|tìtolo=La leggenda del santuario della Madonna del Lago|outô=Cumün de Àutu|léngoa=IT|vìxita=2025-10-08}}</ref>
=== Architetüe civili ===
* '''E casélle:''' antighe custrusiùi duve(r)àe cumme asustu dai pastùi, fàe de prìa, spantegàe pe'i boschi e i sciti dund'u s'andaxeva a scö.
=== Pitü(r)e ===
* '''Pitü(r)a pe' [[Felixe Casciùn|Felice Cascione]]:''' A l'ingressu du burgu, rivandu da [[Arbenga]], u l'è stau dipintu da Francesco Del Casino intu [[2005]] pe' nu scurdâse du partigiàn [[U Portu|du Portu]] (ciamàu ''U Megu''), che ben u l'è restàu inta memò(r)ia da gènte du pòstu.
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paìse a l'è basâ u ciü tantu sciü l'agricultü(r)a, grassie ae cultivasiùi a fàsce, l'alevamèntu e u tü(r)ismu.
== Cultü(r)a ==
=== Dialettu de Àutu ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] ([[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligü(r)e de sèntru-punènte]]), ch'u se semeja a chellu de [[Castergiancu]] e a chellu de [[Naxin]], pe' via di forti ligammi cu'a Rive(r)a. U nu gh'è grosse influènse [[Piemonte|piemuntexi]]. Pe' valurizà e tradisiùi lucâli intu [[2016]] u prugèttu de tupunumastica stò(r)ica savunese u l'ha pübbricàu, assemme au cumün, a màppa du teritò(r)iu du paìse cu'e denuminasiùi di sciti intu parlà du postu.<ref>{{Çitta web|url=https://liguriaedintorni.it/ecco-le-cartine-con-i-toponimi-storici-di-alto/|tìtolo=Ecco le cartine con i toponimi storici di Alto|outô=Stefano Pezzini|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-10-08}}</ref>
=== Cüxina ===
==== Scciancùi ====
I scciancùi i sun in genere de pasta tipica da valâ du Pennavaire, cuscì ciamàu pe' êsse "taiàu mà" e dunca " a s-ciancùi", i se cundiscen pöi cun u brüssu, sciügu de càrne, pìstu o pòri.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/07/gli-sciancui-pasta-farina-acqua-pesto-bruzzo-carne-porri|tìtolo=Gli Sciancui, una pasta di farina e acqua con pesto, bruzzo, carne o porri|outô=Elisa|outô2=Stefano Pezzini|dæta=21 lüju 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-10-08}}</ref>
== Aministrasiùn ==
[[File:Alto (CN) - municipio.jpg|thumb|U municipiu]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|Nome = Giuseppe Deandreis |Inizio = 1º zugnu 1985 |Fine = 19 mazzu 1990 |Carica= Scéndegu |Partito = [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrassia Cristiana]] |Note =}}
{{ComuniAmminPrec|Nome = Enrico Deandreis |Inizio = 19 mazzu 1990 |Fine = 24 frevà 1994|Carica= Scéndegu |Partito = lista sivica |Note = }}
{{ComuniAmminPrec|Nome = Luigi Borghi|Inizio = 24 arvì 1995 |Fine = 14 zugnu 1999|Carica= Scéndegu |Partito = indipendènte |Note =}}
{{ComuniAmminPrec|Nome = Luigi Borghi|Inizio = 14 zugnu 1999 |Fine = 14 zugnu 2004 |Carica= Scéndegu |Partito = lista civica |Note = }}
{{ComuniAmminPrec|Nome = Francesco De Andreis |Inizio = 14 zugnu 2004 |Fine = 22 frevà 2008 |Carica= Scéndegu |Partito = lista sivica |Note = }}
{{ComuniAmminPrec|Nome = Francesco D'Angelo |Inizio = 22 frevà 2008 |Fine = 26 frevà 2008 |Carica = Cumisàiu prefetissiu |Partito = |Note =}}
{{ComuniAmminPrec|Nome = Francesco D'Angelo |Inizio = 26 frevà 2008 |Fine = 15 arvì 2008 |Carica = Cumisàiu straurdinàiu|Partito = |Note = }}
{{ComuniAmminPrec|Nome = Renato Sicca |Inizio = 15 arvì 2008 |Fine = 27 mazzu 2013|Carica= Scéndegu |Partito = indipendènte |Note =}}
{{ComuniAmminPrec|Nome = Renato Sicca |Inizio = 27 mazzu 2013 |Fine = 10 zugnu 2018 |Carica= Scéndegu |Partito = lista sivica<br />"Per continuare nella tradizione e nel rinnovamento" |Note = }}
{{ComuniAmminPrec|Nome = Renato Sicca |Inizio = 11 zugnu 2018 |Fine = 14 mazzu 2023 |Carica= Scéndegu |Partito = lista sivica<br />"Per continuare nella tradizione e nel rinnovamento" |Note = }}
{{ComuniAmminPrec|Nome = Mauro De Andreis |Inizio = 14 mazzu 2023 |Fine = ''in càrega'' |Carica= Scéndegu |Partito = lista sivica<br />"Sempre più in Alto" |Note = }}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Feste e fé(r)e ==
* '''Sagra di scciancùi''', a se tegne tütti i ànni intu mese de lüju, dedicâ a sta qualitài e de pasta fresca prepa(r)â inta valà du Pennavaire.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20210606184647/https://www.comune.alto.cn.it/it-it/appuntamenti/sagra-degli-sciancui-68531-1-64e82bd5b6544c465bf8276a8fb3c914|tìtolo=Sagra degli Sciancui|outô=Cumün de Àutu|dæta=13 lüju 2019|léngoa=IT|vìxita=2025-10-08}}</ref>
* '''Festa da Madònna du Làgu''', intu santuà(r)iu cun u mèximu nòmme, particulâre a l'è a prucesciùn di cristi, chi i vegnen da gran parte di paìxi de vàlli d'Arbenga e dau bàssu Piemunte; a l'è d'antìga tradisiùn e a se tegne de lüju.<ref>{{Çitta web|https://web.archive.org/web/20210606184834/https://www.comune.alto.cn.it/it-it/appuntamenti/festa-della-madonna-del-lago-68530-1-595d2ed503b42a705d3e95df74ef2ce2|tìtolo=Festa da Madònna du Làgu|outô=Cumün de Àutu|dæta=7 lüju 2019|léngoa=IT|vìxita=2025-10-08}}</ref>
* '''Radün inter-regiunàle di partigiài''', in unû de Felice Cascione, u cunsciste inta vìxita au munumèntu dedicàu a U Mégu, vixìn a dunde l'é(r)a stàu massàu e in relatìvu rinfrescu, a se tegne d'estài, fra lüju e agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.alto.cn.it/it-it/appuntamenti/raduno-interregionale-partigiano-in-memoria-di-felice-cascione-medaglia-d-oro-al-valor-militare-68533-1-c83d0330281c0ac6521b060a9ca17043|tìtolo=Raduno interregionale partigiano in memoria di Felice Cascione, medaglia d'oro al valor militare autore della canzone "Fischia il vento", e di tutti i caduti per la libertà|outô=Cumün de Àutu|dæta=22 lüju 2019|léngoa=IT|vìxita=2025-10-08}}</ref>
* '''Festa patrunâle de San Michê''', ai 29 de Setembre.
* '''Festa de castagne''' (o de rustìe), i prìmmi d' utùbre.
== Vie de cumünicasiùn ==
U teritò(r)iu cumünâle u l'è culegàu cun Arbenga e Urmea grassie aa stradda pruvinsale SP216 (SP14 intu tràttu sutta a Savuna), ch'a traversa tütta a valâ du Pennavaire partindu da Arbenga pe' rivà aa Còlla de Cravaüna e ca(r)à a Cantaraina, au biviu da statâlee 28 da còlla de Nava. U traffegu de curiere u l'è servìu da l'aziènda de trasportu da [[Pruvincia de Sann-a|Pruvinsa de Savuna]], ch'a l'è a [[TPL Linea]].
== Nòtte ==
;Nòtte au testu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Àtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]]
4pq31q15e0byjewnp5iufjdho1jxgh1
Cravaüna
0
7061
270711
269972
2026-06-11T20:23:12Z
Arbenganese
12552
+cv (in parte)
270711
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}}
{{Divisione amministrativa
|Tipo = [[comun|cumüna]]
|Nome = Craṿaüna
|Panorama = Caparauna pan.jpg
|Didascalia = <div align="center">U paìse de Craṿaüna</div>
|Bandiera =
|Voce bandiera =
|Stemma =
|Voce stemma =
|var-localizaçión = Lucalizaz̄iùn
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Piemunte
|Divisione amm grado 2 = Cuni
|Amministratore locale = Giuseppe Ruaro
|Partito = lista cìvica ''Insieme per credere in un futuro''
|Data elezione = 20-9-2020
|Mandato = 2
|Data rielezione = 25-5-2026
|Data istituzione = 1861
|var-superfìcce = Estensciùn
|var-altitùdine = Autez̄z̄a
|Altitudine = 959
|Abitanti = 80
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulaz̄iùn rescidente ai 31 de discèmbre du 2024 (dàtu pruṿisoṛiu).
|Aggiornamento abitanti = 31-8-2020
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Fraz̄iùi]]
|Sottodivisioni = A Ciazöṛa, A Ruöia, E Cà Suttàne, E Cà Mezzane, U Pözzu (sêde da cumüna)
|Divisioni confinanti = [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]], [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM)
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uraṛiu
|var-cod._cadàstro = Codice du cadastru
|Zona sismica = 3s
|Gradi giorno = 3498
|Diffusività =
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti = de Craṿaüna
|Patrono = Sant'Antunìn
|Festivo = 2 de setembre
|PIL =
|PIL procapite =
|var-cartografîa = Mappa
|Mappa = Mappa provincia IT-CN Caprauna.png
|Didascalia mappa = A pusiz̄iùn de Craṿaüna inta pruincia de Cuni
|var-scîto_ofiçiâ = Scìtu uficiâle
}}
'''Craṿaüna'''{{#tag:ref|U se ghe disce {{IPA|[krawa'yna]}}, mèntre in Riṿeṛa u ṿegne scricciu ''Cravaüna''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> {{IPA|[krava'yna]}}, mèscimu che in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Moriani|tìtolo=Alle sorgenti del Tanaro. Tra storia e leggenda|url=https://books.google.it/books/about/Alle_sorgenti_del_Tanaro_Tra_storia_e_le.html?id=PGlMzwEACAAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y|ànno=2022|editô=Fusta editore|çitæ=Savigliano|léngoa=LIJ, OC, IT|p=263|capìtolo=La pastorizia transumante nelle Alpi Liguri. Endàa ën Bandìa}}</ref>, ''Cṛavaina'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cravauna'' {{IPA|[kra'vawna]}} in [[zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/caprauna/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Caprauna|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-03-18}}</ref>, ''Cravaun-a'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]]|group=n.}} (''Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna du bassu [[Piemonte|Piemunte]], inta [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], cun 80 abitanti (dàti agiurnài du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="140" style="text-align:center">
Immaggine:Caprauna pan da dubasso.jpg|Ṿìsta de Craṿaüna dai Rucài
Immaggine:Colle di Caprauna dal Monte della Guardia.png|A Colla de Craṿaüna dae Caṛanche da Guardia
Immaggine:Rocca delle Penne e Rocca Tramontina dal Monte della Guardia.png|E Penne e A Stramuntina
Immaggine:Monte Armetta da Bric della Penna.png|L'Armetta ṿìstu dae Penne
</gallery>
Craṿaüna a se tröṿa in [[Piemonte|Piemunte]], inta parte ciü bassa da [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], ṿescìn aa [[Liguria|Ligüṛia]], tantu che a cunfìna cun: [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]] e [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM). Faciâ in sciü u ṿersante maṛittimu, a l'è circundâ pe' trei quarti dai munti, fra tütti u [[Munte Armetta]] u l'è chélu ciü autu e u riṿa a 'n autez̄z̄a de 1740 metri de 'n sciü u mâ. Stu lì u resta dae parte ciü ṿèrsu Urméa, mèntre a punènte, in pocu ciü bassu, u gh'è u [[Munte da Guardia]] (1659 m), de longu a marcà u cunfìn da cumüna, che ṿèrsu 'n a ṿalle u se cega e u rìṿa dae parte da [[Rocca da Stramuntina]] (1501 m).
Passâ sta chi u gh'è u [[Rocca de Penne|Penùn]] (1495 m), u cunfìn u ṿa de deré aa spartiz̄iùn fra e tre ṿalàe: du [[Valâ du Pennavaire|Pennavaire]], de [[Valâ de Ferraia|Ferraia]] e d'Aroscia. A ṿalâ de Ferraia, püṛ'essèndu bona parte de prupietàe de Craṿaüna a cazze pe' 'na parte ascì intu teritoṛiu de Lâguia e de Burghettu, e u cunfìn u prusegue passandu ancù pe'u [[Munte Bellu]] (1335 m) e u caṛa au Dènte. Turnandu a muntà, da leṿante, u se incontra u [[Garbu de Taṛambüghe]], u se munta daa Galeṛia de Rocca Russa e u se prucedde ṿersu [[Munte Grossu]]. Ṿescìn a stu lì u se tröṿa i Sii (1311 m<ref group="n.">L'autez̄z̄a a se rifeṛisce au passu di Sii, e nu a tüttu u scitu, ch'u l'è ciü grossu</ref>) e muntandu u gh'è [[Colla de San Bertumê d'Urméa|San Bertumê]] (1493 m) e a z̄imma de [[Munte Pezautu|Pezautu]] (1544 m). Fra Pezautu e l'Armetta u gh'è ancù U Ciàn e A Curma, tüttu drentu u cumün de Craṿaüna.
U paìse, du restu, u se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e u fà parte de l'auta ṿalâ du Pennavaire, ch'u u nàsce aa Funtana du Baggiu, in sciü a [[Còlla de Cravaüna|Colla de Craṿaüna]] (1337 m). U riàn u passa daa Cà du Buschettu e i se ghe cunzunze di autri riài maimàn ch'u caṛa a ṿalle. Ün di afluènti ciü grosci ch'i passa drentu u teritoṛiu da cumüna u l'è u Riàn du Crösu, ch'u nasce a l'[[Rocca de l'Arma|Arma]] e u passa de là daa Ciazöṛa. Pöi u gh'è u riàn de Cà Mezane, ch'u u nàsce sciü u Ruggiu, aa Ruöia, und'i pia l'aigua da beṿe, e u passa drentu u paìse.
U riàn di Torti (o de l'Isuṛa), u nasce dai Cuṛài, sutte l'Armetta e u se caccia intu Pennavaire sutta e Cà Suttane. Sutte Rocca Russa, d'entu Garbu de Taṛambüghe, u sciorte 'n autru riàn, ch'u se va a cacià apena lì sutta intu Pennavaire. In po' primma de Cà de l'Arma da Ṿia, u gh'è i cunfìn cun [[Àutu]].
A furma du paìse a l'è tipica de muntagna, spartìu fra z̄inque difeṛènti burgàe, ch'i nu sun tantu distanti üna da l'autra, ma a ogni moddu bèn distinte, tra ste chi:
* U Pözzu (''Poggio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), a l'è a fraz̄iùn dund'u gh'è a gescia e a cumüna, ch'i dan sciü a ciaz̄z̄a ch'a l'è u cèntru du paìse. A se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e cumme u ne disce u nomme a se tröṿa in sciü in pözzu, giṛàu ṿèrsu E Penne; e a l'è a primma burgâ ch'a se incontra riṿandu d'Arbenga dau stradùn.
* E Cà Mezane (Case Mezzane), propiu atacâ au Pözzu, doppu a cumüna a se tröṿa a fraz̄iùn de Cà Mezane, ciü picenina, ch'a l'è longu a ṿia ch'a porta ṿersu A Ciazöṛa, a se ciamma cuscì ṿìstu ch'a l'è intu mèzzu tra sta lì e U Pözzu, u ghe passa ascì in riàn, ch'u u ne pia u nomme.
* A Ciazöṛa (''Chiazzuola''), ciü versu u bòscu rispettu a l'autre due, passâ a capélla de San Bastiàn, ch'a resta in sciü a ṿia du semiteṛiu.
* A Ruöia (''Ruora''), menz̄iunâ inte carte antighe cumme ''Rovoira'', a se tröṿa a 1042 m, surve au Pözzu e ae Cà Mezane, a l'è sèmpre stâ a ciü pupulâ e a l'è a ciü auta de tütte, da ṿescìn u se ghe tröṿa a capélla de San Roccu.
* E Cà Suttane, u se ghe riṿa dau biṿiu longu u stradùn pocu primma de riṿà au Pözzu, o senù da sta chi. A se ciamma cuscì perché a l'è a parte du paìse ch'a resta ciü a ṿalle, sutt'u Pözzu, a 'n'autez̄z̄a de quasci 850 m. Ṿescìn ae cà u gh'è a capélla da Madonna da Neṿe.
== Stòṛia ==
=== Urìgine du nomme ===
L'urìgine du nomme du paìse a nu l'è bèn ciaia, dandu amèntu a carcün u ne ṿegniṛea dau latìn Clavis Una, ch'u aureṛeṿa dì "êsse fedeli numà a ün", ma du restu e primme testimunianz̄e scrîte dund'u cumpaṛìsce u nomme du paìse i mustra de furme cumme ''Caprania'', ''Capraunia'', ''Capravina'' e fina Capranica che ne ṿegniṛea tütte dau nomme da craṿa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Cumün de Cravaüna, a stòia|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://reportingtheworldover.wordpress.com/2015/07/14/il-paese-della-capra-e-delle-rape/|tìtolo=Cravaüna, u cumün de e ràve e de cràve|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
Adiṛitüṛa inti papéi ciü antighi a cumpaṛisce a denuminaz̄iùn ''Cravaune'', marcâ inte di atti du [[1363]], mèntre inti Statüti du [[1550]] truṿammu scritu ''Clavauna'' e ascì ''Cravauna'', bèn ṿescine aa furma in dialettu, pe' fenî cu'a primma apaṛiz̄iùn da furma ''Caprauna'' ch'a ṿegne scrîta intu [[1576]].<ref name="Merlop8">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.8}}</ref>
=== Etàe antiga ===
Intu teritòṛiu de Craṿaüna u l'è stàu truṿàu ciü testimunianz̄e d'epuca rumana, tantu ch'u l'è stàu facciu di scaṿi ch'i l'han purtàu aa lüsce in z̄èrtu nümeṛu de tòcchi de tèracöccia, ch'i remunteṛeṿa au [[I secolo|I seculu doppu Cristu]]. Sti chi i l'andaṿa a furmà cupette e autri strümènti de fabricaz̄iùn italica de chéi tèmpi, ch'i fan pensà ascì aa presènz̄a de ‘n sacraṛiu suttu u Castelà, pe'u Fasceu, truṿàu quande i l'han fàcciu u stradùn, scitu ünicu inte tütta a ṿalâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Gandolfi|outô2=Lucia Gervasini|tìtolo=La Stipe votiva di Caprauna|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA22994|ànno=1985|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Burdigheṛa|léngoa=IT|p=92}}</ref> Du restu u l'è faz̄ile che inte sti posti chi l'òmmu u ghe fusse zà da prìmma, vistu ch'u gh'è tante arme, cumme chéla du Ciàn de l'Arma, dunde i l'han truṿàu ina cunchiglia garbâ du 10 000 a.C. Foscia ste chi i l'eṛa zà frequentàe dau Paleuliticu, e u se pènsa ascì ch'u ghe fusse di insediamènti di [[Liguri Antighi|Liguṛi antighi]], primma ch'u ṿegnisse i rumài.
=== Etàe de mèzzu ===
U teritòṛiu de Craṿaüna u ṿegne numinàu pe'a primma ota cumme parte du feudu de prupietàe di marchesci de Clavesana, de discendènz̄a aleṛamica, ch'i s'éṛa spartìi cu'i autri rammi da famìa i pusedimènti ch'i l'éṛa stài dunài da l'Impeṛatù Ottone I, primma cu'in àttu firmàu du [[967]]<ref name="Merlop8"/> e pöi cunfermàu de doppu, tantu intu [[1162]] cumme intu [[1226]].<ref name="Merlop8"/> Pe' de mutiṿaz̄iùi nu bèn ciaie du feudu ghe fasceṿa parte ascì a cumünitàe de [[Àutu]]. Du restu, u se sa che aumenu a partì dau [[XIII secolo|seculu XIII]] i Cepolla, 'na ricca famia d'[[Arbenga]], i l'éṛa ṿegnüi scignuṛi du paìse, incaṛegài de longu dai Clavesana, cumme testimuniàu da 'n àttu di marchesci, firmàu ai 25 de lüiu du [[1320]], che i cuncedde cuscì u cuntrollu du feudu a Iacobino Cebulla.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Noberasco|tìtolo=Conscente del Papa|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00011567|ànno=2001|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=97|capìtolo=IV. Conscente nel Trecento e nel Quattrocento: la signoria dei Cepolla/Cepollini}}</ref>
Zà da carche annu stu chi u l'aṿea cumenz̄àu a mette e màe intu paìse, tantu che u sò nomme u cumpaṛìsce du [[1304]] inte ‘n papé ligàu a quandu i l'han catàu ‘na burgâ picenìna, chéle che aù foscia i sun e Cà Mezane.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.31}}</ref> In ciü pe' tüttu u [[XIV secolo|Trescèntu]] u gh'è stàu de cuntese, cumme quandu i dusceṿa elez̄z̄e u pudestàe d'Arbenga, cu'i Cepollini a sustegnu di marchesci, facciu ch'u porta i Clavesana a dà turna u feudu inte màe de sta famìa chi.<ref name="Merlop8" />
Cuscì, inti papéi dicci primma, ch'i ne mustra l'infeudamèntu di Cepollini, u marchese Federico de Clavesana u ṿa a cunfermà i diritti du cumitàu in sciü u castrum de Àutu e in sciü a ṿilla de Craṿaüna.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.9}}</ref> Cu'a mòrte di marchesci da famìa Clavesana i söi dumini i ṿegne purtài sùttu duminiu di Del Carretto, cun l'inṿestitüṛa de Aleramo Del Caretto aṿegnüa du [[1355]], faccia da l'impeṛatû Carlo IV, pianduse ascì in quartu da prupietàe du feudu. U rèstu, ch'u l'éṛa stàu spartìu tra i fìi du Iacobino, u passa ancù de man, fin ch'u vegne turna ünìa intu [[1363]], cu'in attu firmàu intu [[Castéllu di Conti Cepollini (Àutu)|castéllu de Àutu]].
Da fin du seculu u l'è pöi l'interṿèntu facciu daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], che, intu mezzu de lìti da famìa di Del Carretto, a catta a tèrz̄a parte di diritti in sciu feudu, pagandu ben 60 milla fiuṛìn d'oṛu, cu'in ciàn de espansciùn pulitica ben precisu. Du mèscimu annu a l'è ‘na nöṿa investitüṛa, de longu ai Cepollini e ai Del Carretto.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.11}}</ref> Cu'a morte du conte Zaccaria Cepollini, aṿegnüa du [[1572]], l'ereditàe a ṿegne spartìa fra i sei fìi, cuscì cumme i diritti in sciu feudu: cuscì i ṿegne inṿestìi daa Repübbrica de Zena quattru di neṿi du conte, fii de Marc'Antonio Cepollini ([[1592]]).<ref name="Merlop12">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.12}}</ref> Intu fratèmpu, u pa che u marchese Scipione del Carretto de [[Süccaellu|Z̄uccaṛèllu]], du [[1586]] u se fusse pruṿàu a ṿènde u feudu, fascèndu a pruposta a Carlo Emanuele I de Savoia, scicumme ch'u l'aṿea puia ch'u ghe ṿegnisse purtàu ṿia, pe' ṿia de z̄erti acòrdi de prelaz̄iùn firmài cun [[Zena]].
A pröa a nu porta a nièn, e cuscì intu [[1589]] i marchesci i perde dau tüttu u cuntrollu in sciü i dui paìsci.<ref name="Merlop12" /> Doppu ‘na seṛie de cuntese drentu aa famìa, u ṿegne conte Giacomo Cepollini, che, spusàu cu'a zenese Paola Maria Cicala, u speṛaṿa de fenì inte l'elèncu di patriz̄i de Zena, cosa ch'a nu l'è capitâ. Cun u [[XVII secolo|Seiz̄èntu]] u se dröṿe ina nöṿa fase pe'u paìse, scicumme ch'u se fa ciü forte u besögnu d'espansciùn di piemuntesci, ch'i urganizza de spediz̄iùi contru u punènte ligure, tantu intu [[1625]] cumme intu [[1672]]. Craṿaüna difatti a se truṿaṿa ai tèrmi di dumini zenesci, ai cunfìn cun [[Ulmea|Urmea]], ch'a l'éṛa zà sutta ai Savoia.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.17}}</ref>
Zà de sti tempi a cumünitàe de Craṿaüna a l'aṿea ina z̄erta autunumia in sciü e decisciùi, tantu ch'u se sa ch'a se truâṿa suṿènte inta ciaz̄z̄a du paìse o fin inta [[Gescia de Sant’Antunin (Cravaüna)|gescia de Sant'Antunìn]] o inte l'[[Uatoṛiu de San Bertumê (Cravaüna)|uatoṛiu]], mèntre che int'in ducümèntu du [[1799]] u se fa rifeṛimèntu a ‘na “Cà da Cumünitàe" e u se sa ascì che ṿersu a metàe du [[XVIII secolo|seculu XVIII]] i ṿegniṿa ascì elezüi duzze rapresentanti inte tüttu (tra sti chi u scéndegu e dui cunsuṛi). Cu'u tèmpu i l'éṛa stài duveṛài ascì di Statüti cumünali, cuscì cumme di registri, che u ciü impurtante u l'è u ''Libro degli Arrembi'', ch'u l'ha funz̄iunàu fin au [[1776]], ànnu ch'u l'è riṿàu u primmu catastru.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.32}}</ref>
In seguitu au Tratàu de Utrecht, l'Impeṛatû Carlo VI u fenisce pe' strenze i cuntrolli in sciü i feudi impeṛiali, ch'u ghe cazze ascì Craṿaüna, cunscideṛâ peṛò de scarsu inteṛesse da Amedeo de Savoia, tantu ch'a cumpaṛìsce inta ''Nota dé Feudi Imperiali indifferenti a S.M.'', scicumme ch'a restaṿa föṛa man rispettu ai teritoṛi du regnu sabaudu de chéi tèmpi.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.19}}</ref>
De cuntru a Repübbrica de Zena, a se mustra inte ‘na fase de debulez̄z̄a. A situaz̄iùn a cangia de grossu intu [[XVIII secolo|Setez̄èntu]], quandu a ṿegne cumbatüa a guèra de sucesciùn pulacca, ch'a porta intu [[1735]] aa firma de ‘n tratàu a Ṿiènna, ch'u permette ai Savoia in'espansciùn netta a meridiùn, tantu da piase 57 feudi impeṛiali, cumpresu chélu de Craṿaüna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dücàu de Savoia|tìtolo=Traités publics de la royale maison de Savoie avec les puissances étrangères, depuis la paix de Cateau-Cambrésis jusqu'à nos jours|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6538021w/f476.item|ànno=1836-1861|editô=Imprimerie Imperial|çitæ=Tüṛìn|léngoa=FR|p=467|capìtolo=Articles préliminaires de paix entre Sa Majesté le Roi de France, et Sa Majesté Impériale}}</ref>
Stu facciu chi u porta in sciü a fin au destacamèntu daa Ligüṛia, pe' fenì sutta au Regnu de Sardegna, nu senz̄a de pulemiche, scicumme che i zenesci i denunz̄ian aa curte franz̄ese e austriaca che u pasaggiu u nu l'éṛa in regula. Du restu, inte l'aùstu du [[1736]] i rapresentanti di feudi piài dai Savoia i sun ciamài a [[Còiri|Cairu]] a züṛà fedeltàe au nöu padrùn e difatti carche dì prìmma u l'éṛa stàu püblicàu in edittu dau cavalier Passerini, ch'u custrenzeva i feudataṛi Pier Francesco Cevolino e Domenico Maria Accellino a prestà züṛamèntu.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.22}}</ref>
Cuscì inte chéli dì a cumünitàe du feudu a se mette asèmme, pruandu a rebatte e decisciùi piàe a Ṿiènna, mandandu in attu, registràu da ‘n nutaiu, dund'u se fa presènte che i dui paìsci i l'éṛa da tèmpu sutte Zena. U fa istessu u Conte, che d'in Àutu u manda in autru papé, dund'u se fa cunusce cumme feudataṛiu da Repübbrica Zenese, ma sènz̄a che a situaz̄iùn a cange. Inte stu moddu i piemutesci i se pìa di dumini ciü ṿescìn aa maṛìna, de impurtanz̄a pe' i traffeghi ecunomichi versu a Riṿeṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.valtanarolife.com/localita/caprauna|tìtolo=Cravaüna, tra a ṿalâ du Pennavaire e chéla du Tàna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2016/07/07/la-storia-di-alto-tra-dispute-e-controversie-con-caprauna-unici-del-piemonte-affacciati-sul-mare-le-ricerche-di-bianco-e-ciciliot/|tìtolo= A stòṛia de Àutu, fra dispute e cuntruversie.Cun Craṿaüna ünicu paìse "afaciàu in sce u mà" du Piemunte.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
Dau [[1861]] u pàssa sutta au [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], suttu u mandamèntu XIII, de Urmea, intu circundaṛiu de Mundeṿì, scancelàu du [[1926]] e pöi passàu sutta a chélu de Cuni, pöi ṿegnüu pruincia. Da l'ànnu [[1946]] u l'è inta [[Italia|Repübbrica italiana]]. U fa parte de Üniùn muntana Alta Val Tanaro.
== Abitanti ==
=== Evulu''z̄''iùn demugràfica ===
{{Demografia/Cravòuna}}
=== Minuṛàn''z̄''e fuṛèste ===
Segundu l'[[ISTAT]], ai 31 de descèmbre du 2014, a Craṿaüna u gh'è 1 rescidènte fuṛèstu.
== Pòsti de interesse ==
[[File:Caprauna chiesa.jpg|thumb|Craṿaüna, a gescia de Sant'Antunìn|sinistra]]
=== Architetüṛe religiuse ===
* '''Gescia da parocchia de Sant'Antunìn''', (cunusciüa ascì numà cumme "A gescia"), faccia intu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-di-s-antonino-sec-xviii-38661-1-aea88b38debf4ee256f52935846578d2|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a gêxa de Sant'Antunìn.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uatoṛiu de San Bertumê''', inta ciaz̄z̄a da paìse, ataccu aa gescia, u l'è du [[XVI secolo|seculu XVI]]. Chi u gh'è a sêde da cunfraternita ch'a ne pòrta u nòmme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-di-san-bartolomeo-38603-1-a538f499e0cc875e6c52935913b3db72|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
L'Uratoriu de San Bertumé|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
* '''Gescetta de Sàn Roccu''', inta burgâ da Ruöia, faccia intu [[XIX secolo|seculu XIX]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesetta-di-san-rocco-fine-xix-sec-38662-1-6eacda0f539bef55e2cfef73cc4f2dc1|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a géxetta de San Ròccu.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref name=":0">{{Çitta web|url=https://danilodelorenzis.altervista.org/caprauna.html|tìtolo=Cravaüna, futugrafìe|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
* '''A Capélla de Guarnê''' o da Viscitaz̄iùn ascì, ch'a se tröva inta lucalitàe de Guarnê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-della-visitazione-loc-guarnero-38663-1-a8b6bec24a4939293de295150587cfc5|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a capeletta da a Vixitasiùn.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
*'''A Capella de San Bastiàn''', inta burgâ da Ciazöṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-dei-santi-fabiano-e-sebastiano-38600-1-9fbcfc49db83cb3a4295c50353b6d7f3|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a capeletta di Santi Fabiàn e 'Bastian.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capeletta de San Benàrdu''', pocu au de surva de cà du Pözzu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-san-bernardo-38601-1-b901d934811016ef49b071d4588bfed2|tìtolo=Còse vegghe, Cravaüna,
a capeletta de San Benàrdu|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
* '''Santuàṛiu de l'Asunta''', ciamâ de suènte dai abitanti du pòstu "A Capella", a se tröva versu u boscu, sutta aa via pruinciale, primma de Costabella.<ref name=":0" />
*'''Capeletta de Cà Suttane''', o ''da Madònna da Neṿe'', inta burgâ che ne pìa u nòmme.
=== Musei ===
A Craṿaüna u se tröṿa u museu etnugraficu dedicàu au paìse, ch'u mùstra futugrafìe, atrez̄z̄i e arnesci da ṿìtta cuntadina de chéi tèmpi, a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttuz̄èntu]]. Stu chi u l'è stàu duèrtu intu [[2000]] in sce l'iniz̄iàtiṿa di rescidènti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.valtanarolife.com/pages/museo-etnografico-di-caprauna|tìtolo=U museu etnugraficu de Craṿaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paìse a l'è pe'a ciü parte legâ a l'agricultüṛa e a l'alevamèntu, ma ascì au türismu, survatüttu pe'u trekking, e caminàe inti senté e e scalàe.
== Cultüṛa ==
[[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|A ràva de Craṿaüna]]
=== Dialettu de Craṿaüna===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèscimu argumentu in detaiu}}
A Craṿaüna u se parla in dialettu ch'u s'asemeia a chélu di autri paìsci da ṿalâ du Pennavaire. Fra e difeṛènz̄e ciü impurtanti ch'i cangia dau [[Lìgure céntro-òcidentâle|parlà di figui]]<ref group="n.">Cun sta paṛolla chi u se intènde i ligüṛi da maṛina e pe' u ciü da ṿalâ d'Ineja, cunusciüi intu paìse perché i ṿegniṿa a ṿènde e fighe; de contru u l'eṛa solitu che chéli de Craṿaüna i caṛasse da ste parte lì (cumme au [[Burgumau|Burgumaṛu]] o a [[Puntedasce|Pontedasce]]) pe' travaià inte l'uṛiṿe e inti gumbi. Dau nomme "figui" i seṛea da tiṛà föṛa e gènte de l'entrutèra arbenganese e da ṿalâ da Ceṿe.</ref> u gh'è a presènz̄a marcâ di sòi {{IPA|[ts]}} e {{IPA|[dz]}}, ch'i pia u pòstu da {{IPA|[s]}} e da {{IPA|[z]}} (se disce ''ciaz̄z̄a'' {{IPA|['tʃats:a]}} e nu ''ciassa'' {{IPA|['tʃas:a]}}, ''pözzu'' {{IPA|['pødz:u]}} e nu ''pöṡṡu'' {{IPA|['pøz:u]}}), trattu ch'u se presènta ascì inte l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]. Du rèstu a se fa cunusce ascì a prununz̄ia da r giasciâ, ch'a se tröva in genere fra vucâle, ch'a gh'è ascì inte carcün de l'autri dialetti de l'entrutèra de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e a l'è ben difeṛènte da chéla italiàna. Autra difeṛènz̄a de contu a l'è ch'u manca a "x" che de suènte a marca u sòn da j franz̄ese, sustituìa da u sòn "sc" duz̄e (cumme in ''sösciüṛa''), cuscì cumme a maneṛa de dì a "v" fra vucâle ch'a scumpaṛisce tostu e a se semeia a 'na ṿia de mèzzu fra a "v" e "u" (cumme inta paṛolla ''ciaṿe''). In ciü u gh'è de paṛolle ch'i se semeia ai dialetti de [[Naxin|Nascin]] e de [[Castergiancu]], che presempiu i g'han u passaggiu de furme in -yt- a -c-, e ducca, u ghe se disce ''làcce'' e nu ''làite'', ''nöcce'' e nu ''nötte'', fenomenu ch'u se tröṿa ascì inte z̄erte furme di verbi, cumme "dicciu" o "facciu".
De seguitu in elencu de paragùi fra u dialettu de Craṿaüna e chélli d'Arbenga e [[Castergiancu]].<ref>{{Çitta web|url=https://m.facebook.com/Amici-per-Caprauna-1779302538967585/?refid=13&__tn__=%2Cg|tìtolo=Asuciasiùn Amixi de Cravaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref>
{| class="wikitable"
!Craṿaüna
!Arbenga
!Castergiancu
|-
|Brüsciacafè<ref group="n.">Nomme che u indica in moddu specificu u cuntenitù dunde u se mette u cafè mascinàu</ref>
| -
|Còrnu
|-
|Cafetêṛa
|Cafete(r)a
|Cafete(r)a
|-
|Grattaia
|Gratà(r)a
|Grattai(r)a
|-
|Muṛinettu
|Mascinìn
|Mascinìn
|-
|Rasc-cettu
|Raspettu
|Raspettu
|-
|Scrùsce<ref group="n.">Lische sutì de legnu, de suṿente de nissöṛa, duveṛàe pe'a custruz̄iùn di caṿàgni; i l'esciste ascì di atressi ch'i i sèrve pe cegà e mette asemme 'sti tòcchi, inta tradiz̄iùn du paìse ciamài "Piccascrusce" o "Issascrusce".</ref>
|Scrùsce
|Scrùsce
|}
=== Asuciaz̄iùi ===
A Craṿaüna u gh'è difeṛènti asuciaz̄iùi, cumme a ''Pro Loco'', ch'a urganizza e manifestaz̄iùi intu paìse, l'asuciaz̄iùn ''Amici di Caprauna'', ch'a se interessa de tradiz̄iùi du postu e da valurizaz̄iùn da sucietàe du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/associazioni-enti|tìtolo=Asuciasiùi e enti, cumün de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> Nu manca ascì l'urganizaz̄iùn ''Isola di CapraUnica'', pe'a ripupulasiùn da burgâ da Ruöia.<ref>{{Çitta web|url=https://torino.repubblica.it/cronaca/2020/06/16/news/s-259338902/|tìtolo=U prugettu de l'ìsua de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref>
===Cüscina===
Tipica de ste parte a l'è a "[[Raṿa de Craṿaüna]]", inseṛìa intu prugramma de tütela Slow Food da l'ànnu [[2003]], duveṛâ pé diferènti piàtti da tradisiùn cumme i "sc-ciancùi", particulâre genere de pàsta fresca prepaṛàu inta ṿalâ du Pennavaire.<ref>{{Çitta web|tìtolo=A ràva de Cravaüna, scheda de descrisiùn|url=https://www.fondazioneslowfood.com/it/presidi-slow-food/rapa-di-caprauna/|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref>
== Feste e féṛe ==
* Festa da Furmagetta e du pan de ca', ai inìssi de aùstu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.piemontegiovani.it/news/festa-della-formaggetta-e-del-pan-de-ca-caprauna|tìtolo=a fèsta da furmagetta e du pàn de ca' 2018|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref>
* Festa de ràve, in utùbre.
* Mezz'aùstu a Craṿaüna, festa ch'a se tegne aa 'Sunta.
== Aministraz̄iùn ==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu [[2001]]|30 mazzu [[2006]]|Rinaldo Arnaldi|Indipendènte|scéndegu|
}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu [[2006]]|16 mazzu [[2011]]|Rinaldo Arnaldi|Lista civica|scéndegu|
}}
{{ComuniAmminPrec|16 mazzu [[2011]]|27 zenà [[2015]] |Marco Mordeglia|lista civica|scéndegu|
}}{{ComuniAmminPrec|17 freṿà [[2015]]|31 mazzu [[2015]]|Claudia Bergia
|-
|Cumisàṛiu prefetiz̄iu|}}{{ComuniAmminPrec|31 de mazzu [[2015]]|20 setèmbre [[2020]]|Paolo Ferraris|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|20 setèmbre [[2020]]|in càrega|Giuseppe Ruaro|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de Cumünicaz̄iùn ==
[[File:Colle caprauna 01.jpg|thumb|U stradùn dau pàssu da [[Còlla de Cravaüna|Còlla]]|sinistra]]
U teritòṛiu da cumüna u l'è culegàu cun Arbenga e cun Urmea graz̄ie au stradùn (SP216-SP14 intu tòccu sutta [[Pruvincia de Sann-a|Saùna]]), ch'a traversa tütta a ṿalâ du Pennavaire a partì d'Arbenga pé riṿà fin aa [[Còlla de Cravaüna|Còlla de Craṿaüna]] e da chì passàu u Preàllu, u se riṿa Cantaraina, in sciü a statale da Còlla de Naṿa. U traffegu de curieṛe u l'è servìu da l'aziènda de trasportu da pruincia de Sauna, a [[TPL Linea]].
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
{{clear}}
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]]
4ymj5zbkwhreljwyemrl15aig5dh3wt
270713
270711
2026-06-11T20:27:24Z
Arbenganese
12552
+autre cose cu'u cv
270713
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}}
{{Divisione amministrativa
|Tipo = [[comun|cumüna]]
|Nome = Craṿaüna
|Panorama = Caparauna pan.jpg
|Didascalia = <div align="center">U paìse de Craṿaüna</div>
|Bandiera =
|Voce bandiera =
|Stemma =
|Voce stemma =
|var-localizaçión = Lucalizaz̄iùn
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Piemunte
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruincia]]
|Divisione amm grado 2 = Cuni
|var-aministraçión = Aministraz̄iùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scéndegu]]
|Amministratore locale = Giuseppe Ruaro
|Partito = lista cìvica ''Insieme per credere in un futuro''
|Data elezione = 20-9-2020
|Mandato = 2
|Data rielezione = 25-5-2026
|var-teritöio = Teritoṛiu
|var-instituçión = Istituz̄iùn
|Data istituzione = 1861
|var-superfìcce = Estensciùn
|var-altitùdine = Autez̄z̄a
|Altitudine = 959
|Abitanti = 80
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulaz̄iùn rescidente ai 31 de discèmbre du 2024 (dàtu pruṿisoṛiu).
|Aggiornamento abitanti = 31-8-2020
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Fraz̄iùi]]
|Sottodivisioni = A Ciazöṛa, A Ruöia, E Cà Suttàne, E Cà Mezzane, U Pözzu (sêde da cumüna)
|Divisioni confinanti = [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]], [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM)
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uraṛiu
|var-cod._cadàstro = Codice du cadastru
|Zona sismica = 3s
|Gradi giorno = 3498
|Diffusività =
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti = de Craṿaüna
|Patrono = Sant'Antunìn
|Festivo = 2 de setembre
|PIL =
|PIL procapite =
|var-cartografîa = Mappa
|Mappa = Mappa provincia IT-CN Caprauna.png
|Didascalia mappa = A pusiz̄iùn de Craṿaüna inta pruincia de Cuni
|var-scîto_ofiçiâ = Scìtu uficiâle
}}
'''Craṿaüna'''{{#tag:ref|U se ghe disce {{IPA|[krawa'yna]}}, mèntre in Riṿeṛa u ṿegne scricciu ''Cravaüna''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> {{IPA|[krava'yna]}}, mèscimu che in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Moriani|tìtolo=Alle sorgenti del Tanaro. Tra storia e leggenda|url=https://books.google.it/books/about/Alle_sorgenti_del_Tanaro_Tra_storia_e_le.html?id=PGlMzwEACAAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y|ànno=2022|editô=Fusta editore|çitæ=Savigliano|léngoa=LIJ, OC, IT|p=263|capìtolo=La pastorizia transumante nelle Alpi Liguri. Endàa ën Bandìa}}</ref>, ''Cṛavaina'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cravauna'' {{IPA|[kra'vawna]}} in [[zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/caprauna/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Caprauna|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-03-18}}</ref>, ''Cravaun-a'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]]|group=n.}} (''Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna du bassu [[Piemonte|Piemunte]], inta [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], cun 80 abitanti (dàti agiurnài du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="140" style="text-align:center">
Immaggine:Caprauna pan da dubasso.jpg|Ṿìsta de Craṿaüna dai Rucài
Immaggine:Colle di Caprauna dal Monte della Guardia.png|A Colla de Craṿaüna dae Caṛanche da Guardia
Immaggine:Rocca delle Penne e Rocca Tramontina dal Monte della Guardia.png|E Penne e A Stramuntina
Immaggine:Monte Armetta da Bric della Penna.png|L'Armetta ṿìstu dae Penne
</gallery>
Craṿaüna a se tröṿa in [[Piemonte|Piemunte]], inta parte ciü bassa da [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], ṿescìn aa [[Liguria|Ligüṛia]], tantu che a cunfìna cun: [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]] e [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM). Faciâ in sciü u ṿersante maṛittimu, a l'è circundâ pe' trei quarti dai munti, fra tütti u [[Munte Armetta]] u l'è chélu ciü autu e u riṿa a 'n autez̄z̄a de 1740 metri de 'n sciü u mâ. Stu lì u resta dae parte ciü ṿèrsu Urméa, mèntre a punènte, in pocu ciü bassu, u gh'è u [[Munte da Guardia]] (1659 m), de longu a marcà u cunfìn da cumüna, che ṿèrsu 'n a ṿalle u se cega e u rìṿa dae parte da [[Rocca da Stramuntina]] (1501 m).
Passâ sta chi u gh'è u [[Rocca de Penne|Penùn]] (1495 m), u cunfìn u ṿa de deré aa spartiz̄iùn fra e tre ṿalàe: du [[Valâ du Pennavaire|Pennavaire]], de [[Valâ de Ferraia|Ferraia]] e d'Aroscia. A ṿalâ de Ferraia, püṛ'essèndu bona parte de prupietàe de Craṿaüna a cazze pe' 'na parte ascì intu teritoṛiu de Lâguia e de Burghettu, e u cunfìn u prusegue passandu ancù pe'u [[Munte Bellu]] (1335 m) e u caṛa au Dènte. Turnandu a muntà, da leṿante, u se incontra u [[Garbu de Taṛambüghe]], u se munta daa Galeṛia de Rocca Russa e u se prucedde ṿersu [[Munte Grossu]]. Ṿescìn a stu lì u se tröṿa i Sii (1311 m<ref group="n.">L'autez̄z̄a a se rifeṛisce au passu di Sii, e nu a tüttu u scitu, ch'u l'è ciü grossu</ref>) e muntandu u gh'è [[Colla de San Bertumê d'Urméa|San Bertumê]] (1493 m) e a z̄imma de [[Munte Pezautu|Pezautu]] (1544 m). Fra Pezautu e l'Armetta u gh'è ancù U Ciàn e A Curma, tüttu drentu u cumün de Craṿaüna.
U paìse, du restu, u se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e u fà parte de l'auta ṿalâ du Pennavaire, ch'u u nàsce aa Funtana du Baggiu, in sciü a [[Còlla de Cravaüna|Colla de Craṿaüna]] (1337 m). U riàn u passa daa Cà du Buschettu e i se ghe cunzunze di autri riài maimàn ch'u caṛa a ṿalle. Ün di afluènti ciü grosci ch'i passa drentu u teritoṛiu da cumüna u l'è u Riàn du Crösu, ch'u nasce a l'[[Rocca de l'Arma|Arma]] e u passa de là daa Ciazöṛa. Pöi u gh'è u riàn de Cà Mezane, ch'u u nàsce sciü u Ruggiu, aa Ruöia, und'i pia l'aigua da beṿe, e u passa drentu u paìse.
U riàn di Torti (o de l'Isuṛa), u nasce dai Cuṛài, sutte l'Armetta e u se caccia intu Pennavaire sutta e Cà Suttane. Sutte Rocca Russa, d'entu Garbu de Taṛambüghe, u sciorte 'n autru riàn, ch'u se va a cacià apena lì sutta intu Pennavaire. In po' primma de Cà de l'Arma da Ṿia, u gh'è i cunfìn cun [[Àutu]].
A furma du paìse a l'è tipica de muntagna, spartìu fra z̄inque difeṛènti burgàe, ch'i nu sun tantu distanti üna da l'autra, ma a ogni moddu bèn distinte, tra ste chi:
* U Pözzu (''Poggio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), a l'è a fraz̄iùn dund'u gh'è a gescia e a cumüna, ch'i dan sciü a ciaz̄z̄a ch'a l'è u cèntru du paìse. A se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e cumme u ne disce u nomme a se tröṿa in sciü in pözzu, giṛàu ṿèrsu E Penne; e a l'è a primma burgâ ch'a se incontra riṿandu d'Arbenga dau stradùn.
* E Cà Mezane (Case Mezzane), propiu atacâ au Pözzu, doppu a cumüna a se tröṿa a fraz̄iùn de Cà Mezane, ciü picenina, ch'a l'è longu a ṿia ch'a porta ṿersu A Ciazöṛa, a se ciamma cuscì ṿìstu ch'a l'è intu mèzzu tra sta lì e U Pözzu, u ghe passa ascì in riàn, ch'u u ne pia u nomme.
* A Ciazöṛa (''Chiazzuola''), ciü versu u bòscu rispettu a l'autre due, passâ a capélla de San Bastiàn, ch'a resta in sciü a ṿia du semiteṛiu.
* A Ruöia (''Ruora''), menz̄iunâ inte carte antighe cumme ''Rovoira'', a se tröṿa a 1042 m, surve au Pözzu e ae Cà Mezane, a l'è sèmpre stâ a ciü pupulâ e a l'è a ciü auta de tütte, da ṿescìn u se ghe tröṿa a capélla de San Roccu.
* E Cà Suttane, u se ghe riṿa dau biṿiu longu u stradùn pocu primma de riṿà au Pözzu, o senù da sta chi. A se ciamma cuscì perché a l'è a parte du paìse ch'a resta ciü a ṿalle, sutt'u Pözzu, a 'n'autez̄z̄a de quasci 850 m. Ṿescìn ae cà u gh'è a capélla da Madonna da Neṿe.
== Stòṛia ==
=== Urìgine du nomme ===
L'urìgine du nomme du paìse a nu l'è bèn ciaia, dandu amèntu a carcün u ne ṿegniṛea dau latìn Clavis Una, ch'u aureṛeṿa dì "êsse fedeli numà a ün", ma du restu e primme testimunianz̄e scrîte dund'u cumpaṛìsce u nomme du paìse i mustra de furme cumme ''Caprania'', ''Capraunia'', ''Capravina'' e fina Capranica che ne ṿegniṛea tütte dau nomme da craṿa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Cumün de Cravaüna, a stòia|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://reportingtheworldover.wordpress.com/2015/07/14/il-paese-della-capra-e-delle-rape/|tìtolo=Cravaüna, u cumün de e ràve e de cràve|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
Adiṛitüṛa inti papéi ciü antighi a cumpaṛisce a denuminaz̄iùn ''Cravaune'', marcâ inte di atti du [[1363]], mèntre inti Statüti du [[1550]] truṿammu scritu ''Clavauna'' e ascì ''Cravauna'', bèn ṿescine aa furma in dialettu, pe' fenî cu'a primma apaṛiz̄iùn da furma ''Caprauna'' ch'a ṿegne scrîta intu [[1576]].<ref name="Merlop8">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.8}}</ref>
=== Etàe antiga ===
Intu teritòṛiu de Craṿaüna u l'è stàu truṿàu ciü testimunianz̄e d'epuca rumana, tantu ch'u l'è stàu facciu di scaṿi ch'i l'han purtàu aa lüsce in z̄èrtu nümeṛu de tòcchi de tèracöccia, ch'i remunteṛeṿa au [[I secolo|I seculu doppu Cristu]]. Sti chi i l'andaṿa a furmà cupette e autri strümènti de fabricaz̄iùn italica de chéi tèmpi, ch'i fan pensà ascì aa presènz̄a de ‘n sacraṛiu suttu u Castelà, pe'u Fasceu, truṿàu quande i l'han fàcciu u stradùn, scitu ünicu inte tütta a ṿalâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Gandolfi|outô2=Lucia Gervasini|tìtolo=La Stipe votiva di Caprauna|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA22994|ànno=1985|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Burdigheṛa|léngoa=IT|p=92}}</ref> Du restu u l'è faz̄ile che inte sti posti chi l'òmmu u ghe fusse zà da prìmma, vistu ch'u gh'è tante arme, cumme chéla du Ciàn de l'Arma, dunde i l'han truṿàu ina cunchiglia garbâ du 10 000 a.C. Foscia ste chi i l'eṛa zà frequentàe dau Paleuliticu, e u se pènsa ascì ch'u ghe fusse di insediamènti di [[Liguri Antighi|Liguṛi antighi]], primma ch'u ṿegnisse i rumài.
=== Etàe de mèzzu ===
U teritòṛiu de Craṿaüna u ṿegne numinàu pe'a primma ota cumme parte du feudu de prupietàe di marchesci de Clavesana, de discendènz̄a aleṛamica, ch'i s'éṛa spartìi cu'i autri rammi da famìa i pusedimènti ch'i l'éṛa stài dunài da l'Impeṛatù Ottone I, primma cu'in àttu firmàu du [[967]]<ref name="Merlop8"/> e pöi cunfermàu de doppu, tantu intu [[1162]] cumme intu [[1226]].<ref name="Merlop8"/> Pe' de mutiṿaz̄iùi nu bèn ciaie du feudu ghe fasceṿa parte ascì a cumünitàe de [[Àutu]]. Du restu, u se sa che aumenu a partì dau [[XIII secolo|seculu XIII]] i Cepolla, 'na ricca famia d'[[Arbenga]], i l'éṛa ṿegnüi scignuṛi du paìse, incaṛegài de longu dai Clavesana, cumme testimuniàu da 'n àttu di marchesci, firmàu ai 25 de lüiu du [[1320]], che i cuncedde cuscì u cuntrollu du feudu a Iacobino Cebulla.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Noberasco|tìtolo=Conscente del Papa|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00011567|ànno=2001|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=97|capìtolo=IV. Conscente nel Trecento e nel Quattrocento: la signoria dei Cepolla/Cepollini}}</ref>
Zà da carche annu stu chi u l'aṿea cumenz̄àu a mette e màe intu paìse, tantu che u sò nomme u cumpaṛìsce du [[1304]] inte ‘n papé ligàu a quandu i l'han catàu ‘na burgâ picenìna, chéle che aù foscia i sun e Cà Mezane.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.31}}</ref> In ciü pe' tüttu u [[XIV secolo|Trescèntu]] u gh'è stàu de cuntese, cumme quandu i dusceṿa elez̄z̄e u pudestàe d'Arbenga, cu'i Cepollini a sustegnu di marchesci, facciu ch'u porta i Clavesana a dà turna u feudu inte màe de sta famìa chi.<ref name="Merlop8" />
Cuscì, inti papéi dicci primma, ch'i ne mustra l'infeudamèntu di Cepollini, u marchese Federico de Clavesana u ṿa a cunfermà i diritti du cumitàu in sciü u castrum de Àutu e in sciü a ṿilla de Craṿaüna.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.9}}</ref> Cu'a mòrte di marchesci da famìa Clavesana i söi dumini i ṿegne purtài sùttu duminiu di Del Carretto, cun l'inṿestitüṛa de Aleramo Del Caretto aṿegnüa du [[1355]], faccia da l'impeṛatû Carlo IV, pianduse ascì in quartu da prupietàe du feudu. U rèstu, ch'u l'éṛa stàu spartìu tra i fìi du Iacobino, u passa ancù de man, fin ch'u vegne turna ünìa intu [[1363]], cu'in attu firmàu intu [[Castéllu di Conti Cepollini (Àutu)|castéllu de Àutu]].
Da fin du seculu u l'è pöi l'interṿèntu facciu daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], che, intu mezzu de lìti da famìa di Del Carretto, a catta a tèrz̄a parte di diritti in sciu feudu, pagandu ben 60 milla fiuṛìn d'oṛu, cu'in ciàn de espansciùn pulitica ben precisu. Du mèscimu annu a l'è ‘na nöṿa investitüṛa, de longu ai Cepollini e ai Del Carretto.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.11}}</ref> Cu'a morte du conte Zaccaria Cepollini, aṿegnüa du [[1572]], l'ereditàe a ṿegne spartìa fra i sei fìi, cuscì cumme i diritti in sciu feudu: cuscì i ṿegne inṿestìi daa Repübbrica de Zena quattru di neṿi du conte, fii de Marc'Antonio Cepollini ([[1592]]).<ref name="Merlop12">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.12}}</ref> Intu fratèmpu, u pa che u marchese Scipione del Carretto de [[Süccaellu|Z̄uccaṛèllu]], du [[1586]] u se fusse pruṿàu a ṿènde u feudu, fascèndu a pruposta a Carlo Emanuele I de Savoia, scicumme ch'u l'aṿea puia ch'u ghe ṿegnisse purtàu ṿia, pe' ṿia de z̄erti acòrdi de prelaz̄iùn firmài cun [[Zena]].
A pröa a nu porta a nièn, e cuscì intu [[1589]] i marchesci i perde dau tüttu u cuntrollu in sciü i dui paìsci.<ref name="Merlop12" /> Doppu ‘na seṛie de cuntese drentu aa famìa, u ṿegne conte Giacomo Cepollini, che, spusàu cu'a zenese Paola Maria Cicala, u speṛaṿa de fenì inte l'elèncu di patriz̄i de Zena, cosa ch'a nu l'è capitâ. Cun u [[XVII secolo|Seiz̄èntu]] u se dröṿe ina nöṿa fase pe'u paìse, scicumme ch'u se fa ciü forte u besögnu d'espansciùn di piemuntesci, ch'i urganizza de spediz̄iùi contru u punènte ligure, tantu intu [[1625]] cumme intu [[1672]]. Craṿaüna difatti a se truṿaṿa ai tèrmi di dumini zenesci, ai cunfìn cun [[Ulmea|Urmea]], ch'a l'éṛa zà sutta ai Savoia.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.17}}</ref>
Zà de sti tempi a cumünitàe de Craṿaüna a l'aṿea ina z̄erta autunumia in sciü e decisciùi, tantu ch'u se sa ch'a se truâṿa suṿènte inta ciaz̄z̄a du paìse o fin inta [[Gescia de Sant’Antunin (Cravaüna)|gescia de Sant'Antunìn]] o inte l'[[Uatoṛiu de San Bertumê (Cravaüna)|uatoṛiu]], mèntre che int'in ducümèntu du [[1799]] u se fa rifeṛimèntu a ‘na “Cà da Cumünitàe" e u se sa ascì che ṿersu a metàe du [[XVIII secolo|seculu XVIII]] i ṿegniṿa ascì elezüi duzze rapresentanti inte tüttu (tra sti chi u scéndegu e dui cunsuṛi). Cu'u tèmpu i l'éṛa stài duveṛài ascì di Statüti cumünali, cuscì cumme di registri, che u ciü impurtante u l'è u ''Libro degli Arrembi'', ch'u l'ha funz̄iunàu fin au [[1776]], ànnu ch'u l'è riṿàu u primmu catastru.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.32}}</ref>
In seguitu au Tratàu de Utrecht, l'Impeṛatû Carlo VI u fenisce pe' strenze i cuntrolli in sciü i feudi impeṛiali, ch'u ghe cazze ascì Craṿaüna, cunscideṛâ peṛò de scarsu inteṛesse da Amedeo de Savoia, tantu ch'a cumpaṛìsce inta ''Nota dé Feudi Imperiali indifferenti a S.M.'', scicumme ch'a restaṿa föṛa man rispettu ai teritoṛi du regnu sabaudu de chéi tèmpi.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.19}}</ref>
De cuntru a Repübbrica de Zena, a se mustra inte ‘na fase de debulez̄z̄a. A situaz̄iùn a cangia de grossu intu [[XVIII secolo|Setez̄èntu]], quandu a ṿegne cumbatüa a guèra de sucesciùn pulacca, ch'a porta intu [[1735]] aa firma de ‘n tratàu a Ṿiènna, ch'u permette ai Savoia in'espansciùn netta a meridiùn, tantu da piase 57 feudi impeṛiali, cumpresu chélu de Craṿaüna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dücàu de Savoia|tìtolo=Traités publics de la royale maison de Savoie avec les puissances étrangères, depuis la paix de Cateau-Cambrésis jusqu'à nos jours|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6538021w/f476.item|ànno=1836-1861|editô=Imprimerie Imperial|çitæ=Tüṛìn|léngoa=FR|p=467|capìtolo=Articles préliminaires de paix entre Sa Majesté le Roi de France, et Sa Majesté Impériale}}</ref>
Stu facciu chi u porta in sciü a fin au destacamèntu daa Ligüṛia, pe' fenì sutta au Regnu de Sardegna, nu senz̄a de pulemiche, scicumme che i zenesci i denunz̄ian aa curte franz̄ese e austriaca che u pasaggiu u nu l'éṛa in regula. Du restu, inte l'aùstu du [[1736]] i rapresentanti di feudi piài dai Savoia i sun ciamài a [[Còiri|Cairu]] a züṛà fedeltàe au nöu padrùn e difatti carche dì prìmma u l'éṛa stàu püblicàu in edittu dau cavalier Passerini, ch'u custrenzeva i feudataṛi Pier Francesco Cevolino e Domenico Maria Accellino a prestà züṛamèntu.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.22}}</ref>
Cuscì inte chéli dì a cumünitàe du feudu a se mette asèmme, pruandu a rebatte e decisciùi piàe a Ṿiènna, mandandu in attu, registràu da ‘n nutaiu, dund'u se fa presènte che i dui paìsci i l'éṛa da tèmpu sutte Zena. U fa istessu u Conte, che d'in Àutu u manda in autru papé, dund'u se fa cunusce cumme feudataṛiu da Repübbrica Zenese, ma sènz̄a che a situaz̄iùn a cange. Inte stu moddu i piemutesci i se pìa di dumini ciü ṿescìn aa maṛìna, de impurtanz̄a pe' i traffeghi ecunomichi versu a Riṿeṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.valtanarolife.com/localita/caprauna|tìtolo=Cravaüna, tra a ṿalâ du Pennavaire e chéla du Tàna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2016/07/07/la-storia-di-alto-tra-dispute-e-controversie-con-caprauna-unici-del-piemonte-affacciati-sul-mare-le-ricerche-di-bianco-e-ciciliot/|tìtolo= A stòṛia de Àutu, fra dispute e cuntruversie.Cun Craṿaüna ünicu paìse "afaciàu in sce u mà" du Piemunte.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
Dau [[1861]] u pàssa sutta au [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], suttu u mandamèntu XIII, de Urmea, intu circundaṛiu de Mundeṿì, scancelàu du [[1926]] e pöi passàu sutta a chélu de Cuni, pöi ṿegnüu pruincia. Da l'ànnu [[1946]] u l'è inta [[Italia|Repübbrica italiana]]. U fa parte de Üniùn muntana Alta Val Tanaro.
== Abitanti ==
=== Evulu''z̄''iùn demugràfica ===
{{Demografia/Cravòuna}}
=== Minuṛàn''z̄''e fuṛèste ===
Segundu l'[[ISTAT]], ai 31 de descèmbre du 2014, a Craṿaüna u gh'è 1 rescidènte fuṛèstu.
== Pòsti de interesse ==
[[File:Caprauna chiesa.jpg|thumb|Craṿaüna, a gescia de Sant'Antunìn|sinistra]]
=== Architetüṛe religiuse ===
* '''Gescia da parocchia de Sant'Antunìn''', (cunusciüa ascì numà cumme "A gescia"), faccia intu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-di-s-antonino-sec-xviii-38661-1-aea88b38debf4ee256f52935846578d2|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a gêxa de Sant'Antunìn.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uatoṛiu de San Bertumê''', inta ciaz̄z̄a da paìse, ataccu aa gescia, u l'è du [[XVI secolo|seculu XVI]]. Chi u gh'è a sêde da cunfraternita ch'a ne pòrta u nòmme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-di-san-bartolomeo-38603-1-a538f499e0cc875e6c52935913b3db72|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
L'Uratoriu de San Bertumé|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
* '''Gescetta de Sàn Roccu''', inta burgâ da Ruöia, faccia intu [[XIX secolo|seculu XIX]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesetta-di-san-rocco-fine-xix-sec-38662-1-6eacda0f539bef55e2cfef73cc4f2dc1|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a géxetta de San Ròccu.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref name=":0">{{Çitta web|url=https://danilodelorenzis.altervista.org/caprauna.html|tìtolo=Cravaüna, futugrafìe|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
* '''A Capélla de Guarnê''' o da Viscitaz̄iùn ascì, ch'a se tröva inta lucalitàe de Guarnê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-della-visitazione-loc-guarnero-38663-1-a8b6bec24a4939293de295150587cfc5|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a capeletta da a Vixitasiùn.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
*'''A Capella de San Bastiàn''', inta burgâ da Ciazöṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-dei-santi-fabiano-e-sebastiano-38600-1-9fbcfc49db83cb3a4295c50353b6d7f3|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a capeletta di Santi Fabiàn e 'Bastian.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capeletta de San Benàrdu''', pocu au de surva de cà du Pözzu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-san-bernardo-38601-1-b901d934811016ef49b071d4588bfed2|tìtolo=Còse vegghe, Cravaüna,
a capeletta de San Benàrdu|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
* '''Santuàṛiu de l'Asunta''', ciamâ de suènte dai abitanti du pòstu "A Capella", a se tröva versu u boscu, sutta aa via pruinciale, primma de Costabella.<ref name=":0" />
*'''Capeletta de Cà Suttane''', o ''da Madònna da Neṿe'', inta burgâ che ne pìa u nòmme.
=== Musei ===
A Craṿaüna u se tröṿa u museu etnugraficu dedicàu au paìse, ch'u mùstra futugrafìe, atrez̄z̄i e arnesci da ṿìtta cuntadina de chéi tèmpi, a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttuz̄èntu]]. Stu chi u l'è stàu duèrtu intu [[2000]] in sce l'iniz̄iàtiṿa di rescidènti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.valtanarolife.com/pages/museo-etnografico-di-caprauna|tìtolo=U museu etnugraficu de Craṿaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paìse a l'è pe'a ciü parte legâ a l'agricultüṛa e a l'alevamèntu, ma ascì au türismu, survatüttu pe'u trekking, e caminàe inti senté e e scalàe.
== Cultüṛa ==
[[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|A ràva de Craṿaüna]]
=== Dialettu de Craṿaüna===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèscimu argumentu in detaiu}}
A Craṿaüna u se parla in dialettu ch'u s'asemeia a chélu di autri paìsci da ṿalâ du Pennavaire. Fra e difeṛènz̄e ciü impurtanti ch'i cangia dau [[Lìgure céntro-òcidentâle|parlà di figui]]<ref group="n.">Cun sta paṛolla chi u se intènde i ligüṛi da maṛina e pe' u ciü da ṿalâ d'Ineja, cunusciüi intu paìse perché i ṿegniṿa a ṿènde e fighe; de contru u l'eṛa solitu che chéli de Craṿaüna i caṛasse da ste parte lì (cumme au [[Burgumau|Burgumaṛu]] o a [[Puntedasce|Pontedasce]]) pe' travaià inte l'uṛiṿe e inti gumbi. Dau nomme "figui" i seṛea da tiṛà föṛa e gènte de l'entrutèra arbenganese e da ṿalâ da Ceṿe.</ref> u gh'è a presènz̄a marcâ di sòi {{IPA|[ts]}} e {{IPA|[dz]}}, ch'i pia u pòstu da {{IPA|[s]}} e da {{IPA|[z]}} (se disce ''ciaz̄z̄a'' {{IPA|['tʃats:a]}} e nu ''ciassa'' {{IPA|['tʃas:a]}}, ''pözzu'' {{IPA|['pødz:u]}} e nu ''pöṡṡu'' {{IPA|['pøz:u]}}), trattu ch'u se presènta ascì inte l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]. Du rèstu a se fa cunusce ascì a prununz̄ia da r giasciâ, ch'a se tröva in genere fra vucâle, ch'a gh'è ascì inte carcün de l'autri dialetti de l'entrutèra de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e a l'è ben difeṛènte da chéla italiàna. Autra difeṛènz̄a de contu a l'è ch'u manca a "x" che de suènte a marca u sòn da j franz̄ese, sustituìa da u sòn "sc" duz̄e (cumme in ''sösciüṛa''), cuscì cumme a maneṛa de dì a "v" fra vucâle ch'a scumpaṛisce tostu e a se semeia a 'na ṿia de mèzzu fra a "v" e "u" (cumme inta paṛolla ''ciaṿe''). In ciü u gh'è de paṛolle ch'i se semeia ai dialetti de [[Naxin|Nascin]] e de [[Castergiancu]], che presempiu i g'han u passaggiu de furme in -yt- a -c-, e ducca, u ghe se disce ''làcce'' e nu ''làite'', ''nöcce'' e nu ''nötte'', fenomenu ch'u se tröṿa ascì inte z̄erte furme di verbi, cumme "dicciu" o "facciu".
De seguitu in elencu de paragùi fra u dialettu de Craṿaüna e chélli d'Arbenga e [[Castergiancu]].<ref>{{Çitta web|url=https://m.facebook.com/Amici-per-Caprauna-1779302538967585/?refid=13&__tn__=%2Cg|tìtolo=Asuciasiùn Amixi de Cravaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref>
{| class="wikitable"
!Craṿaüna
!Arbenga
!Castergiancu
|-
|Brüsciacafè<ref group="n.">Nomme che u indica in moddu specificu u cuntenitù dunde u se mette u cafè mascinàu</ref>
| -
|Còrnu
|-
|Cafetêṛa
|Cafete(r)a
|Cafete(r)a
|-
|Grattaia
|Gratà(r)a
|Grattai(r)a
|-
|Muṛinettu
|Mascinìn
|Mascinìn
|-
|Rasc-cettu
|Raspettu
|Raspettu
|-
|Scrùsce<ref group="n.">Lische sutì de legnu, de suṿente de nissöṛa, duveṛàe pe'a custruz̄iùn di caṿàgni; i l'esciste ascì di atressi ch'i i sèrve pe cegà e mette asemme 'sti tòcchi, inta tradiz̄iùn du paìse ciamài "Piccascrusce" o "Issascrusce".</ref>
|Scrùsce
|Scrùsce
|}
=== Asuciaz̄iùi ===
A Craṿaüna u gh'è difeṛènti asuciaz̄iùi, cumme a ''Pro Loco'', ch'a urganizza e manifestaz̄iùi intu paìse, l'asuciaz̄iùn ''Amici di Caprauna'', ch'a se interessa de tradiz̄iùi du postu e da valurizaz̄iùn da sucietàe du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/associazioni-enti|tìtolo=Asuciasiùi e enti, cumün de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> Nu manca ascì l'urganizaz̄iùn ''Isola di CapraUnica'', pe'a ripupulasiùn da burgâ da Ruöia.<ref>{{Çitta web|url=https://torino.repubblica.it/cronaca/2020/06/16/news/s-259338902/|tìtolo=U prugettu de l'ìsua de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref>
===Cüscina===
Tipica de ste parte a l'è a "[[Raṿa de Craṿaüna]]", inseṛìa intu prugramma de tütela Slow Food da l'ànnu [[2003]], duveṛâ pé diferènti piàtti da tradisiùn cumme i "sc-ciancùi", particulâre genere de pàsta fresca prepaṛàu inta ṿalâ du Pennavaire.<ref>{{Çitta web|tìtolo=A ràva de Cravaüna, scheda de descrisiùn|url=https://www.fondazioneslowfood.com/it/presidi-slow-food/rapa-di-caprauna/|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref>
== Feste e féṛe ==
* Festa da Furmagetta e du pan de ca', ai inìssi de aùstu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.piemontegiovani.it/news/festa-della-formaggetta-e-del-pan-de-ca-caprauna|tìtolo=a fèsta da furmagetta e du pàn de ca' 2018|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref>
* Festa de ràve, in utùbre.
* Mezz'aùstu a Craṿaüna, festa ch'a se tegne aa 'Sunta.
== Aministraz̄iùn ==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu [[2001]]|30 mazzu [[2006]]|Rinaldo Arnaldi|Indipendènte|scéndegu|
}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu [[2006]]|16 mazzu [[2011]]|Rinaldo Arnaldi|Lista civica|scéndegu|
}}
{{ComuniAmminPrec|16 mazzu [[2011]]|27 zenà [[2015]] |Marco Mordeglia|lista civica|scéndegu|
}}{{ComuniAmminPrec|17 freṿà [[2015]]|31 mazzu [[2015]]|Claudia Bergia
|-
|Cumisàṛiu prefetiz̄iu|}}{{ComuniAmminPrec|31 de mazzu [[2015]]|20 setèmbre [[2020]]|Paolo Ferraris|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|20 setèmbre [[2020]]|in càrega|Giuseppe Ruaro|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de Cumünicaz̄iùn ==
[[File:Colle caprauna 01.jpg|thumb|U stradùn dau pàssu da [[Còlla de Cravaüna|Còlla]]|sinistra]]
U teritòṛiu da cumüna u l'è culegàu cun Arbenga e cun Urmea graz̄ie au stradùn (SP216-SP14 intu tòccu sutta [[Pruvincia de Sann-a|Saùna]]), ch'a traversa tütta a ṿalâ du Pennavaire a partì d'Arbenga pé riṿà fin aa [[Còlla de Cravaüna|Còlla de Craṿaüna]] e da chì passàu u Preàllu, u se riṿa Cantaraina, in sciü a statale da Còlla de Naṿa. U traffegu de curieṛe u l'è servìu da l'aziènda de trasportu da pruincia de Sauna, a [[TPL Linea]].
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
{{clear}}
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]]
liwuay3sk8fdevkhyizxlyfvzgf3h5n
270729
270713
2026-06-12T10:40:32Z
Arbenganese
12552
rev
270729
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}}
{{Divisione amministrativa
|Tipo = [[comun|cumüna]]
|Nome = Craṿaüna
|Panorama = Caparauna pan.jpg
|Didascalia = <div align="center">U paìse de Craṿaüna</div>
|Bandiera =
|Voce bandiera =
|Stemma =
|Voce stemma =
|var-localizaçión = Lucalizaz̄iùn
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Piemunte
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruincia]]
|Divisione amm grado 2 = Cuni
|var-aministraçión = Aministraz̄iùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scéndegu]]
|Amministratore locale = Giuseppe Ruaro
|Partito = lista cìvica ''Insieme per credere in un futuro''
|Data elezione = 20-9-2020
|Mandato = 2
|Data rielezione = 25-5-2026
|var-teritöio = Teritoṛiu
|var-instituçión = Istituz̄iùn
|Data istituzione = 1861
|var-superfìcce = Estensciùn
|var-altitùdine = Autez̄z̄a
|Altitudine = 959
|Abitanti = 80
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulaz̄iùn rescidente ai 31 de discèmbre du 2024 (dàtu pruṿisoṛiu).
|Aggiornamento abitanti = 31-8-2020
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Fraz̄iùi]]
|Sottodivisioni = A Ciazöṛa, A Ruöia, E Cà Suttàne, E Cà Mezzane, U Pözzu (sêde da cumüna)
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi ch'i ghe cunfina
|Divisioni confinanti = [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]], [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM)
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu uraṛiu
|var-cod._cadàstro = Codice du catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3s
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 3498
|Diffusività =
|var-nómme_abitànti = Nomme abitanti
|Nome abitanti = de Craṿaüna
|var-patrón = Santu patrùn
|Patrono = Sant'Antunìn
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = 2 de setembre
|var-âtre_informaçioìn = Autre infurmaz̄iùi
|PIL =
|PIL procapite =
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|var-cartografîa = Mappa
|Mappa = Mappa provincia IT-CN Caprauna.png
|Didascalia mappa = A pusiz̄iùn de Craṿaüna inta pruincia de Cuni
|var-scîto_ofiçiâ = Scìtu uficiâle
}}
'''Craṿaüna'''{{#tag:ref|U se ghe disce {{IPA|[krawa'yna]}}, mèntre in Riṿeṛa u ṿegne scricciu ''Cravaüna''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> {{IPA|[krava'yna]}}, mèscimu che in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Moriani|tìtolo=Alle sorgenti del Tanaro. Tra storia e leggenda|url=https://books.google.it/books/about/Alle_sorgenti_del_Tanaro_Tra_storia_e_le.html?id=PGlMzwEACAAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y|ànno=2022|editô=Fusta editore|çitæ=Savigliano|léngoa=LIJ, OC, IT|p=263|capìtolo=La pastorizia transumante nelle Alpi Liguri. Endàa ën Bandìa}}</ref>, ''Cṛavaina'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cravauna'' {{IPA|[kra'vawna]}} in [[zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/caprauna/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Caprauna|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-03-18}}</ref>, ''Cravaun-a'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]]|group=n.}} (''Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna du bassu [[Piemonte|Piemunte]], inta [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], cun 80 abitanti (dàti agiurnài du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="140" style="text-align:center">
Immaggine:Caprauna pan da dubasso.jpg|Ṿìsta de Craṿaüna dai Rucài
Immaggine:Colle di Caprauna dal Monte della Guardia.png|A Colla de Craṿaüna dae Caṛanche da Guardia
Immaggine:Rocca delle Penne e Rocca Tramontina dal Monte della Guardia.png|E Penne e A Stramuntina
Immaggine:Monte Armetta da Bric della Penna.png|L'Armetta ṿìstu dae Penne
</gallery>
Craṿaüna a se tröṿa in [[Piemonte|Piemunte]], inta parte ciü bassa da [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], ṿescìn aa [[Liguria|Ligüṛia]], tantu che a cunfìna cun: [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]] e [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM). Faciâ in sciü u ṿersante maṛittimu, a l'è circundâ pe' trei quarti dai munti, fra tütti u [[Munte Armetta]] u l'è chélu ciü autu e u riṿa a 'n autez̄z̄a de 1740 metri de 'n sciü u mâ. Stu lì u resta dae parte ciü ṿèrsu Urméa, mèntre a punènte, in pocu ciü bassu, u gh'è u [[Munte da Guardia]] (1659 m), de longu a marcà u cunfìn da cumüna, che ṿèrsu 'n a ṿalle u se cega e u rìṿa dae parte da [[Rocca da Stramuntina]] (1501 m).
Passâ sta chi u gh'è u [[Rocca de Penne|Penùn]] (1495 m), u cunfìn u ṿa de deré aa spartiz̄iùn fra e tre ṿalàe: du [[Valâ du Pennavaire|Pennavaire]], de [[Valâ de Ferraia|Ferraia]] e d'Aroscia. A ṿalâ de Ferraia, püṛ'essèndu bona parte de prupietàe de Craṿaüna a cazze pe' 'na parte ascì intu teritoṛiu de Lâguia e de Burghettu, e u cunfìn u prusegue passandu ancù pe'u [[Munte Bellu]] (1335 m) e u caṛa au Dènte. Turnandu a muntà, da leṿante, u se incontra u [[Garbu de Taṛambüghe]], u se munta daa Galeṛia de Rocca Russa e u se prucedde ṿersu [[Munte Grossu]]. Ṿescìn a stu lì u se tröṿa i Sii (1311 m<ref group="n.">L'autez̄z̄a a se rifeṛisce au passu di Sii, e nu a tüttu u scitu, ch'u l'è ciü grossu</ref>) e muntandu u gh'è [[Colla de San Bertumê d'Urméa|San Bertumê]] (1493 m) e a z̄imma de [[Munte Pezautu|Pezautu]] (1544 m). Fra Pezautu e l'Armetta u gh'è ancù U Ciàn e A Curma, tüttu drentu u cumün de Craṿaüna.
U paìse, du restu, u se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e u fà parte de l'auta ṿalâ du Pennavaire, ch'u u nàsce aa Funtana du Baggiu, in sciü a [[Còlla de Cravaüna|Colla de Craṿaüna]] (1337 m). U riàn u passa daa Cà du Buschettu e i se ghe cunzunze di autri riài maimàn ch'u caṛa a ṿalle. Ün di afluènti ciü grosci ch'i passa drentu u teritoṛiu da cumüna u l'è u Riàn du Crösu, ch'u nasce a l'[[Rocca de l'Arma|Arma]] e u passa de là daa Ciazöṛa. Pöi u gh'è u riàn de Cà Mezane, ch'u u nàsce sciü u Ruggiu, aa Ruöia, und'i pia l'aigua da beṿe, e u passa drentu u paìse.
U riàn di Torti (o de l'Isuṛa), u nasce dai Cuṛài, sutte l'Armetta e u se caccia intu Pennavaire sutta e Cà Suttane. Sutte Rocca Russa, d'entu Garbu de Taṛambüghe, u sciorte 'n autru riàn, ch'u se va a cacià apena lì sutta intu Pennavaire. In po' primma de Cà de l'Arma da Ṿia, u gh'è i cunfìn cun [[Àutu]].
A furma du paìse a l'è tipica de muntagna, spartìu fra z̄inque difeṛènti burgàe, ch'i nu sun tantu distanti üna da l'autra, ma a ogni moddu bèn distinte, tra ste chi:
* U Pözzu (''Poggio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), a l'è a fraz̄iùn dund'u gh'è a gescia e a cumüna, ch'i dan sciü a ciaz̄z̄a ch'a l'è u cèntru du paìse. A se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e cumme u ne disce u nomme a se tröṿa in sciü in pözzu, giṛàu ṿèrsu E Penne; e a l'è a primma burgâ ch'a se incontra riṿandu d'Arbenga dau stradùn.
* E Cà Mezane (Case Mezzane), propiu atacâ au Pözzu, doppu a cumüna a se tröṿa a fraz̄iùn de Cà Mezane, ciü picenina, ch'a l'è longu a ṿia ch'a porta ṿersu A Ciazöṛa, a se ciamma cuscì ṿìstu ch'a l'è intu mèzzu tra sta lì e U Pözzu, u ghe passa ascì in riàn, ch'u u ne pia u nomme.
* A Ciazöṛa (''Chiazzuola''), ciü versu u bòscu rispettu a l'autre due, passâ a capélla de San Bastiàn, ch'a resta in sciü a ṿia du semiteṛiu.
* A Ruöia (''Ruora''), menz̄iunâ inte carte antighe cumme ''Rovoira'', a se tröṿa a 1042 m, surve au Pözzu e ae Cà Mezane, a l'è sèmpre stâ a ciü pupulâ e a l'è a ciü auta de tütte, da ṿescìn u se ghe tröṿa a capélla de San Roccu.
* E Cà Suttane, u se ghe riṿa dau biṿiu longu u stradùn pocu primma de riṿà au Pözzu, o senù da sta chi. A se ciamma cuscì perché a l'è a parte du paìse ch'a resta ciü a ṿalle, sutt'u Pözzu, a 'n'autez̄z̄a de quasci 850 m. Ṿescìn ae cà u gh'è a capélla da Madonna da Neṿe.
== Stòṛia ==
=== Urìgine du nomme ===
L'urìgine du nomme du paìse a nu l'è bèn ciaia, dandu amèntu a carcün u ne ṿegniṛea dau latìn Clavis Una, ch'u aureṛeṿa dì "êsse fedeli numà a ün", ma du restu e primme testimunianz̄e scrîte dund'u cumpaṛìsce u nomme du paìse i mustra de furme cumme ''Caprania'', ''Capraunia'', ''Capravina'' e fina Capranica che ne ṿegniṛea tütte dau nomme da craṿa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Cumün de Cravaüna, a stòia|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://reportingtheworldover.wordpress.com/2015/07/14/il-paese-della-capra-e-delle-rape/|tìtolo=Cravaüna, u cumün de e ràve e de cràve|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
Adiṛitüṛa inti papéi ciü antighi a cumpaṛisce a denuminaz̄iùn ''Cravaune'', marcâ inte di atti du [[1363]], mèntre inti Statüti du [[1550]] truṿammu scritu ''Clavauna'' e ascì ''Cravauna'', bèn ṿescine aa furma in dialettu, pe' fenî cu'a primma apaṛiz̄iùn da furma ''Caprauna'' ch'a ṿegne scrîta intu [[1576]].<ref name="Merlop8">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.8}}</ref>
=== Etàe antiga ===
Intu teritòṛiu de Craṿaüna u l'è stàu truṿàu ciü testimunianz̄e d'epuca rumana, tantu ch'u l'è stàu facciu di scaṿi ch'i l'han purtàu aa lüsce in z̄èrtu nümeṛu de tòcchi de tèracöccia, ch'i remunteṛeṿa au [[I secolo|I seculu doppu Cristu]]. Sti chi i l'andaṿa a furmà cupette e autri strümènti de fabricaz̄iùn italica de chéi tèmpi, ch'i fan pensà ascì aa presènz̄a de ‘n sacraṛiu suttu u Castelà, pe'u Fasceu, truṿàu quande i l'han fàcciu u stradùn, scitu ünicu inte tütta a ṿalâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Gandolfi|outô2=Lucia Gervasini|tìtolo=La Stipe votiva di Caprauna|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA22994|ànno=1985|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Burdigheṛa|léngoa=IT|p=92}}</ref> Du restu u l'è faz̄ile che inte sti posti chi l'òmmu u ghe fusse zà da prìmma, vistu ch'u gh'è tante arme, cumme chéla du Ciàn de l'Arma, dunde i l'han truṿàu ina cunchiglia garbâ du 10 000 a.C. Foscia ste chi i l'eṛa zà frequentàe dau Paleuliticu, e u se pènsa ascì ch'u ghe fusse di insediamènti di [[Liguri Antighi|Liguṛi antighi]], primma ch'u ṿegnisse i rumài.
=== Etàe de mèzzu ===
U teritòṛiu de Craṿaüna u ṿegne numinàu pe'a primma ota cumme parte du feudu de prupietàe di marchesci de Clavesana, de discendènz̄a aleṛamica, ch'i s'éṛa spartìi cu'i autri rammi da famìa i pusedimènti ch'i l'éṛa stài dunài da l'Impeṛatù Ottone I, primma cu'in àttu firmàu du [[967]]<ref name="Merlop8"/> e pöi cunfermàu de doppu, tantu intu [[1162]] cumme intu [[1226]].<ref name="Merlop8"/> Pe' de mutiṿaz̄iùi nu bèn ciaie du feudu ghe fasceṿa parte ascì a cumünitàe de [[Àutu]]. Du restu, u se sa che aumenu a partì dau [[XIII secolo|seculu XIII]] i Cepolla, 'na ricca famia d'[[Arbenga]], i l'éṛa ṿegnüi scignuṛi du paìse, incaṛegài de longu dai Clavesana, cumme testimuniàu da 'n àttu di marchesci, firmàu ai 25 de lüiu du [[1320]], che i cuncedde cuscì u cuntrollu du feudu a Iacobino Cebulla.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Noberasco|tìtolo=Conscente del Papa|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00011567|ànno=2001|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=97|capìtolo=IV. Conscente nel Trecento e nel Quattrocento: la signoria dei Cepolla/Cepollini}}</ref>
Zà da carche annu stu chi u l'aṿea cumenz̄àu a mette e màe intu paìse, tantu che u sò nomme u cumpaṛìsce du [[1304]] inte ‘n papé ligàu a quandu i l'han catàu ‘na burgâ picenìna, chéle che aù foscia i sun e Cà Mezane.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.31}}</ref> In ciü pe' tüttu u [[XIV secolo|Trescèntu]] u gh'è stàu de cuntese, cumme quandu i dusceṿa elez̄z̄e u pudestàe d'Arbenga, cu'i Cepollini a sustegnu di marchesci, facciu ch'u porta i Clavesana a dà turna u feudu inte màe de sta famìa chi.<ref name="Merlop8" />
Cuscì, inti papéi dicci primma, ch'i ne mustra l'infeudamèntu di Cepollini, u marchese Federico de Clavesana u ṿa a cunfermà i diritti du cumitàu in sciü u castrum de Àutu e in sciü a ṿilla de Craṿaüna.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.9}}</ref> Cu'a mòrte di marchesci da famìa Clavesana i söi dumini i ṿegne purtài sùttu duminiu di Del Carretto, cun l'inṿestitüṛa de Aleramo Del Caretto aṿegnüa du [[1355]], faccia da l'impeṛatû Carlo IV, pianduse ascì in quartu da prupietàe du feudu. U rèstu, ch'u l'éṛa stàu spartìu tra i fìi du Iacobino, u passa ancù de man, fin ch'u vegne turna ünìa intu [[1363]], cu'in attu firmàu intu [[Castéllu di Conti Cepollini (Àutu)|castéllu de Àutu]].
Da fin du seculu u l'è pöi l'interṿèntu facciu daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], che, intu mezzu de lìti da famìa di Del Carretto, a catta a tèrz̄a parte di diritti in sciu feudu, pagandu ben 60 milla fiuṛìn d'oṛu, cu'in ciàn de espansciùn pulitica ben precisu. Du mèscimu annu a l'è ‘na nöṿa investitüṛa, de longu ai Cepollini e ai Del Carretto.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.11}}</ref> Cu'a morte du conte Zaccaria Cepollini, aṿegnüa du [[1572]], l'ereditàe a ṿegne spartìa fra i sei fìi, cuscì cumme i diritti in sciu feudu: cuscì i ṿegne inṿestìi daa Repübbrica de Zena quattru di neṿi du conte, fii de Marc'Antonio Cepollini ([[1592]]).<ref name="Merlop12">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.12}}</ref> Intu fratèmpu, u pa che u marchese Scipione del Carretto de [[Süccaellu|Z̄uccaṛèllu]], du [[1586]] u se fusse pruṿàu a ṿènde u feudu, fascèndu a pruposta a Carlo Emanuele I de Savoia, scicumme ch'u l'aṿea puia ch'u ghe ṿegnisse purtàu ṿia, pe' ṿia de z̄erti acòrdi de prelaz̄iùn firmài cun [[Zena]].
A pröa a nu porta a nièn, e cuscì intu [[1589]] i marchesci i perde dau tüttu u cuntrollu in sciü i dui paìsci.<ref name="Merlop12" /> Doppu ‘na seṛie de cuntese drentu aa famìa, u ṿegne conte Giacomo Cepollini, che, spusàu cu'a zenese Paola Maria Cicala, u speṛaṿa de fenì inte l'elèncu di patriz̄i de Zena, cosa ch'a nu l'è capitâ. Cun u [[XVII secolo|Seiz̄èntu]] u se dröṿe ina nöṿa fase pe'u paìse, scicumme ch'u se fa ciü forte u besögnu d'espansciùn di piemuntesci, ch'i urganizza de spediz̄iùi contru u punènte ligure, tantu intu [[1625]] cumme intu [[1672]]. Craṿaüna difatti a se truṿaṿa ai tèrmi di dumini zenesci, ai cunfìn cun [[Ulmea|Urmea]], ch'a l'éṛa zà sutta ai Savoia.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.17}}</ref>
Zà de sti tempi a cumünitàe de Craṿaüna a l'aṿea ina z̄erta autunumia in sciü e decisciùi, tantu ch'u se sa ch'a se truâṿa suṿènte inta ciaz̄z̄a du paìse o fin inta [[Gescia de Sant’Antunin (Cravaüna)|gescia de Sant'Antunìn]] o inte l'[[Uatoṛiu de San Bertumê (Cravaüna)|uatoṛiu]], mèntre che int'in ducümèntu du [[1799]] u se fa rifeṛimèntu a ‘na “Cà da Cumünitàe" e u se sa ascì che ṿersu a metàe du [[XVIII secolo|seculu XVIII]] i ṿegniṿa ascì elezüi duzze rapresentanti inte tüttu (tra sti chi u scéndegu e dui cunsuṛi). Cu'u tèmpu i l'éṛa stài duveṛài ascì di Statüti cumünali, cuscì cumme di registri, che u ciü impurtante u l'è u ''Libro degli Arrembi'', ch'u l'ha funz̄iunàu fin au [[1776]], ànnu ch'u l'è riṿàu u primmu catastru.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.32}}</ref>
In seguitu au Tratàu de Utrecht, l'Impeṛatû Carlo VI u fenisce pe' strenze i cuntrolli in sciü i feudi impeṛiali, ch'u ghe cazze ascì Craṿaüna, cunscideṛâ peṛò de scarsu inteṛesse da Amedeo de Savoia, tantu ch'a cumpaṛìsce inta ''Nota dé Feudi Imperiali indifferenti a S.M.'', scicumme ch'a restaṿa föṛa man rispettu ai teritoṛi du regnu sabaudu de chéi tèmpi.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.19}}</ref>
De cuntru a Repübbrica de Zena, a se mustra inte ‘na fase de debulez̄z̄a. A situaz̄iùn a cangia de grossu intu [[XVIII secolo|Setez̄èntu]], quandu a ṿegne cumbatüa a guèra de sucesciùn pulacca, ch'a porta intu [[1735]] aa firma de ‘n tratàu a Ṿiènna, ch'u permette ai Savoia in'espansciùn netta a meridiùn, tantu da piase 57 feudi impeṛiali, cumpresu chélu de Craṿaüna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dücàu de Savoia|tìtolo=Traités publics de la royale maison de Savoie avec les puissances étrangères, depuis la paix de Cateau-Cambrésis jusqu'à nos jours|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6538021w/f476.item|ànno=1836-1861|editô=Imprimerie Imperial|çitæ=Tüṛìn|léngoa=FR|p=467|capìtolo=Articles préliminaires de paix entre Sa Majesté le Roi de France, et Sa Majesté Impériale}}</ref>
Stu facciu chi u porta in sciü a fin au destacamèntu daa Ligüṛia, pe' fenì sutta au Regnu de Sardegna, nu senz̄a de pulemiche, scicumme che i zenesci i denunz̄ian aa curte franz̄ese e austriaca che u pasaggiu u nu l'éṛa in regula. Du restu, inte l'aùstu du [[1736]] i rapresentanti di feudi piài dai Savoia i sun ciamài a [[Còiri|Cairu]] a züṛà fedeltàe au nöu padrùn e difatti carche dì prìmma u l'éṛa stàu püblicàu in edittu dau cavalier Passerini, ch'u custrenzeva i feudataṛi Pier Francesco Cevolino e Domenico Maria Accellino a prestà züṛamèntu.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.22}}</ref>
Cuscì inte chéli dì a cumünitàe du feudu a se mette asèmme, pruandu a rebatte e decisciùi piàe a Ṿiènna, mandandu in attu, registràu da ‘n nutaiu, dund'u se fa presènte che i dui paìsci i l'éṛa da tèmpu sutte Zena. U fa istessu u Conte, che d'in Àutu u manda in autru papé, dund'u se fa cunusce cumme feudataṛiu da Repübbrica Zenese, ma sènz̄a che a situaz̄iùn a cange. Inte stu moddu i piemutesci i se pìa di dumini ciü ṿescìn aa maṛìna, de impurtanz̄a pe' i traffeghi ecunomichi versu a Riṿeṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.valtanarolife.com/localita/caprauna|tìtolo=Cravaüna, tra a ṿalâ du Pennavaire e chéla du Tàna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2016/07/07/la-storia-di-alto-tra-dispute-e-controversie-con-caprauna-unici-del-piemonte-affacciati-sul-mare-le-ricerche-di-bianco-e-ciciliot/|tìtolo= A stòṛia de Àutu, fra dispute e cuntruversie.Cun Craṿaüna ünicu paìse "afaciàu in sce u mà" du Piemunte.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
Dau [[1861]] u pàssa sutta au [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], suttu u mandamèntu XIII, de Urmea, intu circundaṛiu de Mundeṿì, scancelàu du [[1926]] e pöi passàu sutta a chélu de Cuni, pöi ṿegnüu pruincia. Da l'ànnu [[1946]] u l'è inta [[Italia|Repübbrica italiana]]. U fa parte de Üniùn muntana Alta Val Tanaro.
== Abitanti ==
=== Evulu''z̄''iùn demugràfica ===
{{Demografia/Cravòuna}}
=== Minuṛàn''z̄''e fuṛèste ===
Segundu l'[[ISTAT]], ai 31 de descèmbre du 2014, a Craṿaüna u gh'è 1 rescidènte fuṛèstu.
== Pòsti de interesse ==
[[File:Caprauna chiesa.jpg|thumb|Craṿaüna, a gescia de Sant'Antunìn|sinistra]]
=== Architetüṛe religiuse ===
* '''Gescia da parocchia de Sant'Antunìn''', (cunusciüa ascì numà cumme "A gescia"), faccia intu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-di-s-antonino-sec-xviii-38661-1-aea88b38debf4ee256f52935846578d2|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a gêxa de Sant'Antunìn.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uatoṛiu de San Bertumê''', inta ciaz̄z̄a da paìse, ataccu aa gescia, u l'è du [[XVI secolo|seculu XVI]]. Chi u gh'è a sêde da cunfraternita ch'a ne pòrta u nòmme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-di-san-bartolomeo-38603-1-a538f499e0cc875e6c52935913b3db72|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
L'Uratoriu de San Bertumé|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
* '''Gescetta de Sàn Roccu''', inta burgâ da Ruöia, faccia intu [[XIX secolo|seculu XIX]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesetta-di-san-rocco-fine-xix-sec-38662-1-6eacda0f539bef55e2cfef73cc4f2dc1|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a géxetta de San Ròccu.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref name=":0">{{Çitta web|url=https://danilodelorenzis.altervista.org/caprauna.html|tìtolo=Cravaüna, futugrafìe|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
* '''A Capélla de Guarnê''' o da Viscitaz̄iùn ascì, ch'a se tröva inta lucalitàe de Guarnê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-della-visitazione-loc-guarnero-38663-1-a8b6bec24a4939293de295150587cfc5|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a capeletta da a Vixitasiùn.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
*'''A Capella de San Bastiàn''', inta burgâ da Ciazöṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-dei-santi-fabiano-e-sebastiano-38600-1-9fbcfc49db83cb3a4295c50353b6d7f3|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a capeletta di Santi Fabiàn e 'Bastian.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capeletta de San Benàrdu''', pocu au de surva de cà du Pözzu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-san-bernardo-38601-1-b901d934811016ef49b071d4588bfed2|tìtolo=Còse vegghe, Cravaüna,
a capeletta de San Benàrdu|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
* '''Santuàṛiu de l'Asunta''', ciamâ de suènte dai abitanti du pòstu "A Capella", a se tröva versu u boscu, sutta aa via pruinciale, primma de Costabella.<ref name=":0" />
*'''Capeletta de Cà Suttane''', o ''da Madònna da Neṿe'', inta burgâ che ne pìa u nòmme.
=== Musei ===
A Craṿaüna u se tröṿa u museu etnugraficu dedicàu au paìse, ch'u mùstra futugrafìe, atrez̄z̄i e arnesci da ṿìtta cuntadina de chéi tèmpi, a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttuz̄èntu]]. Stu chi u l'è stàu duèrtu intu [[2000]] in sce l'iniz̄iàtiṿa di rescidènti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.valtanarolife.com/pages/museo-etnografico-di-caprauna|tìtolo=U museu etnugraficu de Craṿaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paìse a l'è pe'a ciü parte legâ a l'agricultüṛa e a l'alevamèntu, ma ascì au türismu, survatüttu pe'u trekking, e caminàe inti senté e e scalàe.
== Cultüṛa ==
[[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|A ràva de Craṿaüna]]
=== Dialettu de Craṿaüna===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèscimu argumentu in detaiu}}
A Craṿaüna u se parla in dialettu ch'u s'asemeia a chélu di autri paìsci da ṿalâ du Pennavaire. Fra e difeṛènz̄e ciü impurtanti ch'i cangia dau [[Lìgure céntro-òcidentâle|parlà di figui]]<ref group="n.">Cun sta paṛolla chi u se intènde i ligüṛi da maṛina e pe' u ciü da ṿalâ d'Ineja, cunusciüi intu paìse perché i ṿegniṿa a ṿènde e fighe; de contru u l'eṛa solitu che chéli de Craṿaüna i caṛasse da ste parte lì (cumme au [[Burgumau|Burgumaṛu]] o a [[Puntedasce|Pontedasce]]) pe' travaià inte l'uṛiṿe e inti gumbi. Dau nomme "figui" i seṛea da tiṛà föṛa e gènte de l'entrutèra arbenganese e da ṿalâ da Ceṿe.</ref> u gh'è a presènz̄a marcâ di sòi {{IPA|[ts]}} e {{IPA|[dz]}}, ch'i pia u pòstu da {{IPA|[s]}} e da {{IPA|[z]}} (se disce ''ciaz̄z̄a'' {{IPA|['tʃats:a]}} e nu ''ciassa'' {{IPA|['tʃas:a]}}, ''pözzu'' {{IPA|['pødz:u]}} e nu ''pöṡṡu'' {{IPA|['pøz:u]}}), trattu ch'u se presènta ascì inte l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]. Du rèstu a se fa cunusce ascì a prununz̄ia da r giasciâ, ch'a se tröva in genere fra vucâle, ch'a gh'è ascì inte carcün de l'autri dialetti de l'entrutèra de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e a l'è ben difeṛènte da chéla italiàna. Autra difeṛènz̄a de contu a l'è ch'u manca a "x" che de suènte a marca u sòn da j franz̄ese, sustituìa da u sòn "sc" duz̄e (cumme in ''sösciüṛa''), cuscì cumme a maneṛa de dì a "v" fra vucâle ch'a scumpaṛisce tostu e a se semeia a 'na ṿia de mèzzu fra a "v" e "u" (cumme inta paṛolla ''ciaṿe''). In ciü u gh'è de paṛolle ch'i se semeia ai dialetti de [[Naxin|Nascin]] e de [[Castergiancu]], che presempiu i g'han u passaggiu de furme in -yt- a -c-, e ducca, u ghe se disce ''làcce'' e nu ''làite'', ''nöcce'' e nu ''nötte'', fenomenu ch'u se tröṿa ascì inte z̄erte furme di verbi, cumme "dicciu" o "facciu".
De seguitu in elencu de paragùi fra u dialettu de Craṿaüna e chélli d'Arbenga e [[Castergiancu]].<ref>{{Çitta web|url=https://m.facebook.com/Amici-per-Caprauna-1779302538967585/?refid=13&__tn__=%2Cg|tìtolo=Asuciasiùn Amixi de Cravaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref>
{| class="wikitable"
!Craṿaüna
!Arbenga
!Castergiancu
|-
|Brüsciacafè<ref group="n.">Nomme che u indica in moddu specificu u cuntenitù dunde u se mette u cafè mascinàu</ref>
| -
|Còrnu
|-
|Cafetêṛa
|Cafete(r)a
|Cafete(r)a
|-
|Grattaia
|Gratà(r)a
|Grattai(r)a
|-
|Muṛinettu
|Mascinìn
|Mascinìn
|-
|Rasc-cettu
|Raspettu
|Raspettu
|-
|Scrùsce<ref group="n.">Lische sutì de legnu, de suṿente de nissöṛa, duveṛàe pe'a custruz̄iùn di caṿàgni; i l'esciste ascì di atressi ch'i i sèrve pe cegà e mette asemme 'sti tòcchi, inta tradiz̄iùn du paìse ciamài "Piccascrusce" o "Issascrusce".</ref>
|Scrùsce
|Scrùsce
|}
=== Asuciaz̄iùi ===
A Craṿaüna u gh'è difeṛènti asuciaz̄iùi, cumme a ''Pro Loco'', ch'a urganizza e manifestaz̄iùi intu paìse, l'asuciaz̄iùn ''Amici di Caprauna'', ch'a se interessa de tradiz̄iùi du postu e da valurizaz̄iùn da sucietàe du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/associazioni-enti|tìtolo=Asuciasiùi e enti, cumün de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> Nu manca ascì l'urganizaz̄iùn ''Isola di CapraUnica'', pe'a ripupulasiùn da burgâ da Ruöia.<ref>{{Çitta web|url=https://torino.repubblica.it/cronaca/2020/06/16/news/s-259338902/|tìtolo=U prugettu de l'ìsua de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref>
===Cüscina===
Tipica de ste parte a l'è a "[[Raṿa de Craṿaüna]]", inseṛìa intu prugramma de tütela Slow Food da l'ànnu [[2003]], duveṛâ pé diferènti piàtti da tradisiùn cumme i "sc-ciancùi", particulâre genere de pàsta fresca prepaṛàu inta ṿalâ du Pennavaire.<ref>{{Çitta web|tìtolo=A ràva de Cravaüna, scheda de descrisiùn|url=https://www.fondazioneslowfood.com/it/presidi-slow-food/rapa-di-caprauna/|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref>
== Feste e féṛe ==
* Festa da Furmagetta e du pan de ca', ai inìssi de aùstu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.piemontegiovani.it/news/festa-della-formaggetta-e-del-pan-de-ca-caprauna|tìtolo=a fèsta da furmagetta e du pàn de ca' 2018|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref>
* Festa de ràve, in utùbre.
* Mezz'aùstu a Craṿaüna, festa ch'a se tegne aa 'Sunta.
== Aministraz̄iùn ==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu [[2001]]|30 mazzu [[2006]]|Rinaldo Arnaldi|Indipendènte|scéndegu|
}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu [[2006]]|16 mazzu [[2011]]|Rinaldo Arnaldi|Lista civica|scéndegu|
}}
{{ComuniAmminPrec|16 mazzu [[2011]]|27 zenà [[2015]] |Marco Mordeglia|lista civica|scéndegu|
}}{{ComuniAmminPrec|17 freṿà [[2015]]|31 mazzu [[2015]]|Claudia Bergia
|-
|Cumisàṛiu prefetiz̄iu|}}{{ComuniAmminPrec|31 de mazzu [[2015]]|20 setèmbre [[2020]]|Paolo Ferraris|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|20 setèmbre [[2020]]|in càrega|Giuseppe Ruaro|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de Cumünicaz̄iùn ==
[[File:Colle caprauna 01.jpg|thumb|U stradùn dau pàssu da [[Còlla de Cravaüna|Còlla]]|sinistra]]
U teritòṛiu da cumüna u l'è culegàu cun Arbenga e cun Urmea graz̄ie au stradùn (SP216-SP14 intu tòccu sutta [[Pruvincia de Sann-a|Saùna]]), ch'a traversa tütta a ṿalâ du Pennavaire a partì d'Arbenga pé riṿà fin aa [[Còlla de Cravaüna|Còlla de Craṿaüna]] e da chì passàu u Preàllu, u se riṿa Cantaraina, in sciü a statale da Còlla de Naṿa. U traffegu de curieṛe u l'è servìu da l'aziènda de trasportu da pruincia de Sauna, a [[TPL Linea]].
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
{{clear}}
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]]
2etrh0ruiz6vpeeyile8aztmu9j8quy
Lüxignan
0
11046
270722
263579
2026-06-11T21:07:00Z
N.Longo
12052
+
270722
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Lüxignan
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiùn]]
|Panorama = Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg
|Didascalia = <div align="center">Lüxignàn vista dae campàgne</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumün]]
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|var-teritöio = Terito(r)iu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|Altitudine = 30
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 766
|Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=22|capìtolo=1.5. La geografia insediativa}}
|Aggiornamento abitanti = 2007
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = Lüxignanési (o Lüxignanéxi)
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[Santa Margaita|Santa Marga(r)ìtta]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[20 lûggio|20 lüju]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
}}
'''Lüxignàn''' (''Lusignano'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na [[Fraçion geògrafica|frasiùn]] de [[Arbenga]], ch'a cunta 766 abitanti (dàtti agiurnài du [[2007]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafìa ==
U se tröva inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]] e inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna de Arbenga]] vixìn a [[Vaìn]] e a [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] au de là d[[a Sènta]] rispettu au sentru da sitài. U dista 4 km da Arbenga Veggia e u l'è scituau a 20 m in sciu livéllu du mâ.
== Sto(r)ia ==
[[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Antigu panu(r)amma, cu'a furnâxe Perseghini]]
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Lüxignan}}
== Pòsti de interesse ==
[[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso1.jpg|thumb|A gexa de Lüxignàn|sinistra]]
=== Architetü(r)e religiuse ===
* '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A l'è rizalènte au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latîna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navàe. Au vulümme da navâ de mezzu sun stài pöi rembài quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mentre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)atò(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia bàse de quella presedènte, mensciunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun ciànta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunacàe. U l'è a sede da cungrêga du paise, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Architetü(r)e sivìli ===
* Vila du vescu
* Vila Pruspera
== Feste e fe(r)e ==
{{Seçión vêua}}
== Âtre frasiùi d'Arbenga ==
* [[Bastia (Arbenga)]]
* [[Leca (Arbenga)]]
* [[Campugexa]]
* [[Sàlia]]
* [[San Fé (Arbenga)]]
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiùi d'Arbenga]]
dfmxhhyeuhaz489zds034uamwpjse5p
A Cêve
0
17496
270709
269179
2026-06-11T20:20:08Z
N.Longo
12052
+
270709
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Cêve
|Panorama = Pieve di Teco-IMG 0827.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma da Cêve</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Enrico Pira
|Partito = lista sivica "Prima Pieve di Teco"
|Data elezione = 14-5-2023
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Teritòriu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 1305
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitài
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Aigueiu, Cauderàira, Luvegnu, Möa, Müssiu, A Nirasca, A Truàsta
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Armu]], [[Uigu|Aurigu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], [[Burgumau|Burgumàu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Cairònega|Cariònega]], [[Cexi|Céxi]], [[Purnasce]], [[Ressu|Rèssu]], [[Vesargu]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu urariu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 2290
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = da Cêve<br>cevàschi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Augusto Pignone|tìtolo=Pieve di Teco. Città di storia, d'Arte, di Guerra|ànno=1998|editô=Centro Editoriale Imperiese|çitæ=Imperia|léngoa=IT|p=117|capìtolo=Il nostro dialetto}}</ref>
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Bastiàn
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[20 zenâ|20 de zenà]]
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Pieve di Teco (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün da Cêve inta pruvinsa de Impéria
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''A Cêve'''{{#tag:ref|''Ciève''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref> o ''Cève'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]], ''A Céev'' in [[Lengua brigašca|brigàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|pp=49, 113|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''A Céive'' o ''A Ceive de Tego'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/pieve_di_teco/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Pieve di Teco|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-09-03}}</ref>|group=n.}} (''Pieve di Teco'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 1.305 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]].
== Geugrafìa ==
<gallery widths="130" heights="130" mode="packed">
Immaggine:Confluenza arroscia arogna.png|A cunfluensa fra Aròscia e Arògna
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0803.JPG|A ciàssa da gêxa da Cêve
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0813.JPG|A Cêve, in caruggiu du burgu
</gallery>
U se tröva intu levante da [[Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|pruvinsa de Imperia]]. U l'è traversàu dau s-ciümme Aròscia e da l'Arògna, ch'u se càccia inte 'stu chi intu teritòriu cumünàle, nascendu da a Còlla de Armu. U se tröva a i péi du Munte Frascinellu (1120 m), da colla du Tecu (de dund'u u pìa u numme italiàn), du Baracùn e de Sant'Antoniu. U teritòriu de tütte e düe e valàe u l'è caraterisàu da di brìcchi nu tròppu praticabili, côsa ch'a l'ha purtàu a ciü pàrte de l'insediamentu versu u fundu da valâ, cun a custrusiùn de fàsce pe cultivà i teren. L'ambiente, manimàn ch'u se mùnta in âutu, u se caraterizza pé êsse custituìu da castagni, pìn, càrpe e rùve, fin a zunze versu a cresta di munti cun varietài de transisiùn cun l'ària ciü "padana" e quarche ràru pìn marittimu, impurtàu da a [[Rivêa|Rivera]].
=== Frasiùi ===
<gallery widths="130" heights="130" mode="packed">
Calderara Pieve di Teco.jpg|A frasiùn de Cauderàira
Möa (A Cêve)-Panuràmma 02.jpg|Panuràmma da frasiùn de Möa
A Troàsta (A Céive) - vìsta (1).jpg|A frasiùn da Truàsta
</gallery>
U paise cumprènde ascì de frasiùi, fra 'ste chi: Aigueiu (o Aigheiu, senù Aigheghi), A Nirasca, A Truàsta, Cauderaira, Müssiu, Möa (o Moàn) e Luvegnu (o Luvegne).
=== Cunfin ===
U cunfina cu'i paisi de [[Armu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], [[Ressu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Purnasce]], [[Burgumau]], [[Cairònega|Cariònega]], [[Vesargu]], [[Cexi]].
== Storia ==
E raìxe da Cêve e sun da riscuntrà inte pupulasiùn [[Liguri Antighi|lìgüri antìghe]], da tribù di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'i duminàvan a zôna de [[Arbenga]] in epuca pre-rumâna. Pé vegghe però in véru e propiu insediamèntu fissu da ste parte bezögna 'spetà u duminiu lungubàrdu in scia penìsura, chi difatti u nàsce ina primma base pe'u cuntrollu da valâ, in sciu munte Tecu, ch'u và avanti ascì sutta i Franchi.
Zà inte 'stu periudu chi u se registra l'arìvu di fràtti benedetìn de San Curumbàn, che i se stabiliscen aa Carpenea, dunde poi u vegne tiràu sciü u munasté de San Péru.
A Cêve a pìa però ciü impurtansa cun l'acquistu du feudu da parte da famìa di marchesi de Clavesana, cun a custrusiùn du castellu in scia còlla du Tecu, avegnüa a partì dau [[1225]]. Inte stu moddu u nàsce ascì u primmu nucleu du paìse, podâse pé purê recampà e tàsce in sce merci de passaggiu fra u [[Piemonte|Piemunte]] e a Ligüria.
Pé avê a custrusiùn du burgu che veghemmu ancöi u bezögna ducca spetà u marchese Antonio de Clavesana, ch'u u fà svilupà in sce a base du nucleu abitàu presedente, a cumensà da l'ànnu [[1232]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/paesi-valle-arroscia-entroterra-ligure/47-pieve-di-teco-pieve-di-teco|tìtolo=Descröve a vàlle Aròscia, u paìse da Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref>
A pôca distànsa da 'stu periudu chi a vegne edificâ a primma "cêve", a primma gêxa da valâ de l'Aroscia, strutüra ch'a se vegghe ancù ancöi, ascì se inte furme de cumme i l'han rangiâ du [[XVI secolo|seculu XVI]]. Sta preduminànsa du paìse intu cuntestu da valâ de l'Aroscia, ch'a munta inti tempi, a reciàmma bén bén de persune dae zône vixìne, tantu che u burgu u rìva a cuntà quaxi 300 famìe, segundu e funti de l'epuca. Dau [[1386]] a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] a va a rescatà u feudu dai marchexi Clavesana.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/un-po-di-storia/|tìtolo=A stòia da Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref>
In questu moddu A Cêve a vegne a sede du capitanàu lucàle e a vegne dutâ de in növu scistemma de difésa, cun a custrusiùn de müragne de sinta e l'ingrandimentu de l'insediamentu uriginàriu: l'è ducca de 'sti tempi che u burgu u pìa a sò cunfurmasiùn atuàle, caraterizâ dai porteghi, nasciüi prubabilmente cun mutivasiùn ecunomiche e cumerciàli.
Mutùre de stu rinuvamentu a l'è a famìa di Spìnura de [[Zena]], ch'a a custruisce a magiuransa di palassi storici da Cêve, survatüttu a partì dau [[1428]]. L'estensciùn udierna du burgu a vegne però razunta sulu intu [[1533]], cun u rifasimentu di edifissi religiusi lucali, a custrusiùn de in növu munastê e a fìn da custrusiùn di porteghi.
Dürante poi u [[XVII secolo|Seisentu]] A Cêve a l'éra stâ teritòriu de cuntesa fra i Zenexi e i [[Savoia|Savòia]], tantu che intu [[1625]] i piemuntexi i entran intu burgu e dilagan intu paìse: u vegne derucàu u castellu custruìu dai Clavesàna.
Sucescivamente u teritòriu cumünàle a se tröva fra dùi föghi, cun cuntese fra Sénua (piemuntese) e [[Ressu|Rèssu]] (zenese) pe questiùi che l'axevan da vegghe cun l'alevamèntu. Cuscì inti scuntri sucescìvi a Repübbrica a mandià poi cuntingenti militàri da [[Arbenga]], anche se questi i nu sciorten a recunquistà a sitadìna, vegnindu travòlti dai nemixi inta battàia de Paperéra.
A questu se va a 'zunze u passaggiu de l'esercitu piemuntese intu [[1706]] (cun a düchessa de Savoia e a Sindone, in füga da Turìn) e poi intu [[1744]], quande i piemuntexi i turnan a ucupà a zôna, causandu nu pochi prublemi aa pupulasiùn lucale, in lòtta cun i urmeàschi pé cuntrulà i arpeggi de àta muntagna a [[Viuzena|Viuzènna]].
U cuntrollu sabaudu u nu se demustra però duraüu, in quantu cun l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] du [[1794]] se asciste aa ruvìna di campi cultivài de tütta a valâ. Ducca u burgu u pàssa sutta aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. U vegne poi anessu a l'Imperu Fransese fin au [[1814]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.imperiadavedere.it/luoghi/4419-pieve-di-teco-valle-arroscia.html|tìtolo=Impeia da végghe, A Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref>
Cun a restaurasiùn du [[1815]] u turna sutta i pusedimènti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], divegnüu poi Regnu d'Italia dau [[1861]], inserìu inta pruvinsa du Portu. Inte l'ànnu [[1862]] u pìa a növa denuminasiùn ufisiàle de "Pieve di Teco". Dürante a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundià]] e sun stài diversi i episodi de Rexistensa, cumme quellu de [[Sirviu Bunfànte|Sirviu Bunfante]], cumandante da brigâ dedica a [[Felixe Casciùn]], partigiàn uiginàriu de Imperia ch'u l'éra tranxitàu, ferìu a [[Vesargu]], inta zôna pé 'rivà au campu de medicherìa da [[Briga Auta|Brìga Àuta]]. Intu [[1946]] u cumün u pàssa aa [[Italia|Repübbrica italiana]].
I ürtimi cangiamenti a livellu terituriàle i sun stài fài du [[1928]], quande i vegnen smembrài i cumüi de Möa e de [[Armu]], e ancùa intu [[1929]] quande u 'sciòrbe Cauderàira (che da primma a cumpunéva in cumün autonumu cun Cartàri, anessa a Céxi). Armu u vegne pòi ricustituìu a cumün intu [[1949]].
Fra i ànni [[1973]] e u [[2008]] a l'è stà a capitale aministratìva da Cumünitài muntana de l'Auta valâ Aroscia, ancöi supressa e sustituìa da l'Uniun di Cumüi de l'Auta valâ de l'Aroscia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/|tìtolo=Uniun di Cumüi de l'Àta valà de l'Aroscia|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
== Abitànti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/A Cêve}}
=== Minurànse furèste ===
Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2019]], i sitadìn furèsti aa Cêve i sun {{formatnum:213}}. De questi 64 i vegnen da l'[[Albania|Albanìa]] e 53 dau [[Maròcco|Maròccu]].
=== Persune ligàe cu'a Cêve ===
* Giulio Benso (A Cêve, [[1601]] - A Cêve, [[1668]]), pitû.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanna Terminiello Rotondi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giulio-benso_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENSO, Giulio}}</ref>
* Francesco Pannofino (A Cêve, [[1958]]), dupiatû e atû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/francesco-pannofino/|tìtolo=Pannofino, Francesco - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-12-18}}</ref>
== Pòsti de interesse ==
<gallery widths="145" heights="145" mode="packed">
Gêxa culegiâ de San Giuanni Batista (A Cêve).jpg|A gêxa culegiâ vista dau burgu
Pieve di Teco-collegiata s Giovanni Battista-complesso7.jpg|I interni da paruchiale da Cêve
Gêxa da Madònna da Rîpa (A Céive) - faciâta (2).jpg|A faciâ da Madonna da Ripa
Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Faciâ 01.jpg|L'uratoriu de l'Imaculâ, ae porte du burgu
Pieve di Teco (IM) - frazione Acquetico - chiesa di San Giacomo Maggiore - 01.jpg|A gêxa de San Giacumu d'Aiguéiu
Pieve di Teco-santuario madonna dei fanghi3.jpg|Vìsta du santuàriu da Madonna du Pantàn
Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Faciâ 02.jpg|A gêxa de San Martìn de Möa
</gallery>
=== Architetüre religiuse===
U cumün da Cêve pe' cuntu da Gêxa u fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Imperia]], chi dunca e ghe sùn quattru diferenti parocchie: San Giuvanni Batìsta (sentru da Cêve), San Giacumu Mazù (Aiguéiu), San Zorzu (Cauderàira), San Martin e a 'Sunta (Möa-A Truàsta).
==== Gêxe du paise ====
* '''Gêxa culegiâ de San Giuvànni Batista''', intu burgu növu da Cêve, a l'è stà custruìa dau prugetista du Cantùn Ticìn Gaetano Cantoni fra u [[1782]] e u [[1806]]. De föra a se presenta cun di gròssi finestrùi e da l'impurtante portegu daa furma mezza reuda ch'u permette l'entrâ. Quéstu u se caraterizza pé a pavimentasiùn a scachiêra, giànca e grìxa cun a suntûsa strutüra a tréi lôbi. A l'è intu cumplessu "austera", fàttu tipicu pe e géxe neuclasciche, ascì se se pònen vegghe atre carateristiche de stampu baròccu. A strutüra udierna a nasce però da a demulisiùn da gêxa presedente, risalènte au periudu zenese (aturnu au [[1460]]).<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/collegiata-san-giovanni/|tìtolo=Géxa culegià de San Giuvànni Batista|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uratòriu de San Giuvanni Batìsta''', rizalente au [[1233]]-[[1243]], u rapresenta a gêxa ciü veggia da valâ de l'Aroscia, a se tröva inte vixinànse de dùi parti du burgu, e a cunserva a càssa prucesciunàle de San Giuvanni. A l'è stâ rimanezâ ciü 'otte e a strutüra vixibile aù a l'è duvüa a di restauri du Seisentu, mentre i afreschi presenti i sùn atribuii a l'artista Marvaudu, foscia du [[1719]].
* '''gêxa dedicâ a a Madonna da Ripa''', ancöi scunsacrà, a se tröva pòcu föra du burgu, custruìa in stìle goticu intu [[1370]] dai fratti benedetìn a l'ha rapresentàu pé seculi a parocchia du burgu növu, a l'è a "céve" ch'a l'ha dàu u nomme au paìse. A g'ha a particulaitài d'avê l'ingressu in sciü làtu lungu, côsa tipica pe in pò de géxe de sta valle. Inti vàn suteranei a se tröva a cripta, ch'a cuntegne i resti de 'n antìgu ârtâ.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/edifici-religiosi/|tìtolo=Edifissi religiùsi|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
==== Gêxe de Aiguéiu ====
* '''Gêxa da parocchia de San Giacumu Mazû''', a se tröva in Aigueiu e l'è stâ edificâ intu [[XVI secolo|XVI seculu]], cun furme tardu-baòcche miste au stìle neuclascicu. A strutüra esterna a l'è puligunàle nu cumpleta, ch'a presenta in rigunfiamèntu, messu in evidensa dàu pusisiunamèntu du campanìn. Pregiài ascì i afreschi a l'internu, atribuìi au Cunca, aù restauài, u tabernaculu de legnu e a fùnte bateximâle, cuntempuranea a a custrusiùn.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/le-frazioni/|tìtolo=E frasiùi da Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uratòriu da 'Sunta''', a Aiguéiu.
* '''Antìga gêxa-uratòriu''', a se tröva de rimpettu a l'udierna paruchiàle e a l'è de uìgine mediuevàle, ancöi a l'è scunsacrâ a presenta de carateristiche scìmili a quella du Cunventu di Agustiniàni de Cêve.<ref name=":1" />
* '''Antigu munastê e relatìva gêxa de San Péru in Carpenêu''' in lucalitài Ciàn de San Péru, ancöi i se pònen vegghe sulu i resti, u se tröva inte vixinànse de l'àntìga stràdda ch'a culegàva A Cêve au Piemunte. A l'éa stâ custruìa dài fratti benedetìn de San Curumbàn a partì dau [[XI secolo|XI seculu]], assemme aa gêxa restaurâ intu [[1400]].
* '''Capeletta da Madonna de Collaréu''', inta lucalitài de rimpettu au burgu da frasiùn chi u se festezza u cültu da madònna cun 'na messa anuale, bén bén frequentàu ascì pé u panuràmma e i sentêi lucàli, scicumme ch'u se tröva int'in pözzu spessu baxàu dau sù.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/i-dintorni/|tìtolo=I dinturni d Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capeletta da Madonna da Neve''', ai cunfìn cun Luvegnu.
* '''Capeletta de San Luensu''', se tröva inta pàrte ciü bàssa du burgu, in lucalitài Cà Suttàne.
* '''Capeletta de San Roccu''', se tröva inta pàrte ciü àta du burgu, in lucalitài Cà Supràne.
* '''Capeletta de Santa Lucia''', se tröva inta pàrte ciü àta du burgu, in lucalitài Cà Supràne.
==== Géxe de Cauderàira ====
* '''gêxa da parocchia de San Zorzu Növu''', a se tröva intu sentru du burgu de questa frasiùn, a l'è stà custruìa in tempi relativamènte resenti, in sustitusiùn de quella ciü veggia.
* '''gêxa de San Zorzu Veggiu''', a se tröva d'ataccu au semiteriu lucàle, se pensa ch'a l'è de derivasiùn àtu-medievàle, cun dùe navàe distinte, a cunserva di afreschi da l'elevàu prêgiu, cun mutìvi decuratìvi a fàsce gianche e neigre, tipiche de àtre gêxétte da valâ. L'éra stâ custruìa prubabilmente pé u cuntrollu da bàssa valle. Carateristicu u svettànte campanìn, azuntu però intu periudu [[XV secolo|quattru]]-[[XVI secolo|sinquesentescu]].<ref name=":1" />
* '''Uatòiu da 'Sunta''', missu lungu u caruggiu prinsipàle ch'u travèrsa u paìse.
* '''Capeletta da Madonna da Néve''', a l'è ina gêxa de urigine settesentesca, vixìna a San Zorzu Veggiu, caraterizâ daa furma a utagunu, cun in portegu (''protiro'') de ingressu azuntu doppu a sò custrusiùn.
==== Géxe de Möa e da Truàsta ====
* '''gêxa da parocchia de San Martìn''', intu burgu da frasiùn. A l'è de urìgine medievàle, cun a strutüra inisiale prubabilmente du [[1272]]. Questa a l'è stâ rimanezâ sucescivamènte, aturnu aa primma metài du [[XVII secolo|XVII seculu]], cun 'na ciànta elittica, in moddu du tüttu scimile a a culegià da Cêve. Impurtante u campanì ch'u domina u paìse, nu rimanezàu düante i restàuri du Seisentu.<ref name=":1" />
* '''Uatòiu de San Gregòriu Magnu''', se tröva vixin a a parocchia de Möa.
* '''Capeletta de San'Antoniu''', in scia stradda pé [[Armu]], inta burgâ de Cascina Rulandu.
* '''Capeletta de San 'Bastian''', se tröva a Möa, a l'è dedicà au santu prutetû da sitadìna.
* '''Capeletta de San Benardu''' a levante da burgâ de Cà Supràne de Möa.
* '''Capeletta da Madonna de Grassie''', a l'è rizalente ai inissi du [[XVII secolo|XVII seculu]], a se tröva intu puntu ciü àtu du sentru da frasiùn.
* '''Capeletta de San 'Bastian''' inta burgâ de Cà di Bellandi, vixìn ai cunfìn cun [[Armu]].
* '''gêxa de San Vincensu''', a mezza stradda fra Möa e a colla de Dumenega.
* '''Santuàiu da Madonna da Neve''', ciamâ ascì Madonna du 5 d'aùstu, a l'è 'na tipica gêxétta de muntagna, cun u sò duggiu portegu, funsiunànte ascì cumme ripàru quande u ciöve. Se tröva inta colla de Dumenega vixìn aa frasiùn.
* '''gêxa de Nostra Scignua du Rusàriu''', a se tröva intu burgu da frasiùn da Truàsta.
* '''Santuàiu da 'Sunta''' aa Truàsta.
* '''Capeletta de San Benardu''' aa Truàsta, inta burgâ de Cà Suttàne.
* '''Capeletta de San Giacumu''' inta burgâ di Carènsi da Truàsta.
* '''Capeletta de San Luensu''' intu mezzu di boschi a punènte da Truàsta.
==== Gêxe de Müssiu ====
Ascì Müssiu u g'ha 'na propia parocchia, legà però a quella du burgu cevàscu. Inta frasiùn se ponen vegghe:<ref name=":1" />
* '''Gêxa de Santa Lucia''', a l'è risalente au [[XVIII secolo|XVIII seculu]], terminà intu [[1777]]. Se tröva intu burgu e a l'è carateristica pé u sò campanìn "a seùlla", truvàu ascì in àtri edifissi religiùsi de l'entrutèra ingàunu.
* '''Uratòriu de Santa Cruxe''', vixìn a a parocchia.
==== Géxe de Luvegnu ====
Ascì Luvegnu u g'ha 'na propia parocchia, legà però a quella da frasiùn de Aiguéiu. Intu paìse se trövan:
* '''Gêxa de San Benàrdu''', a l'è a paruchiàle de Luvegnu e a se tröva intu sentru du paìse.
* '''Gêxétta de Sant'Antoniu''', a se tröva int'in pözzu vixin a a paruchiale, dunde se pò amirà u panuràmma da valâ versu Vesargu.
==== Géxe aa Niràsca ====
* '''Gêxa da parocchia de San Michê''', a se tröva intu sentru da frasiùn da a Niràsca.
* '''Uratòriu de San 'Bastian''' inta frasiùn de Niràsca.
* '''Capeletta da Madonna de l'Acinellu''', se tröva a Niràsca.
* '''Capeletta da Madonna de Grassie''' aa Niràsca.
* '''Capeletta de San Roccu''' aa Niràsca.
* '''Capeletta de San 'Bastian''' aa Niràsca.
==== Cunventi e santuàri ====
* '''Cunventu di Agustiniani''', intu burgu cevàscu, u se tröva dunde in tempu u se ìssava u castellu, demulìu dai Sabaudi inti scontri cuntru Zena. U cunserva ancù aù 'n impurtante bassurilievu in prìa rafigürante u martìriu de Sànta Caterìna rizalènte au [[1644]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondoambiente.it/luoghi/ex-convento-degli-agostiniani|tìtolo=I pòsti du cö, Fai, Cunventu di Agustiniàni|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Cunventu de Sant'Agustìn''', pocu föra u burgu sitadìn, u l'è du rinascimentu, prubabilmente du [[1471]], e u presenta in amiàbile ciostru, u ciü gròssu de tüttu u punènte da regiun Ligüria. Quéstu u sereva du [[1478]] e u l'è rezüu da vintiquattru culonne a furma utagunàle. A gêxa interna, tra l'àtru a cunserva i afreschi du [[XVI secolo|XVI seculu]] de Péru Guiddu de [[Ransu]]. Aù u l'è scunsacràu, ma questu zà da l'ünitài italiana. Daprimma u l'éra divegnüu 'na caserma, pòi 'uspeâ, au mumentu a l'è in pàrte divegnüu sede da scöra superiure Ruffini.
* '''Santuàriu da Madonna di Fanghi''' (o du Pantàn), l'è 'na gêxétta dedicà aa Madonna, ch'a se tröva int'in spassiu cianéllu sircundàu daa vegetasiùn. Custruìa in stìle baroccu a partì dau [[1678]], a l'è cuscì ciamâ pé via da lucalitài dunda se tröva, ricca de ègua, e ducca de pantàn.
* '''Cunventu de San Francescu''', in lucalitài Barcheti, du [[XVII secolo|XVII seculu]], l'è razunzibile pé via de 'n genere de cröza ch'a chìna in moddu ripidu. Inte vixinànse se tröva u buscu di Barcheti, nasciüu grassie ai fratti, ch'u cuntegne èrburi antighi, seculàri.<ref name=":2" />
=== Architetüre sivili ===
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0808.JPG|L'ìnsegna du teàtru Salvini
Immaggine:Pieve di Teco-palazzo Borelli-complesso.jpg|Palassu Borrelli, dettaiu
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0811.JPG|A tùre du relöriu intu burgu
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0804.JPG|In àtru carùggiu du bùrgu
Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0812.JPG|I porteghi intu burgu
Immaggine:Pieve di Teco-teatro civico Rambaldi-complesso2.jpg|Palassu Rimbaldi
</gallery>
* '''Palassu Borelli''', se tröva intu burgu növu da Cêve, edificàu intu [[XIX secolo|XIX seculu]] u l'éra a rexidènsa de Bartolomeo Borelli, dau [[1903]] a l'è a sede du palassu cumünale ch'u l'ha inte tüttu de quattru ciài, l'ingressu avegne cun 'n severu purtun ch'u da l'acessu au ciàn teren, dund'u se pö vegghe in giardinettu internu, pé favurì l'ingressu da lüxe in tütte e stansie. Impurtante a scarinâ de marmu giàncu, ch'a porta inti ciài superiuri, dunde a se tröva a sala de rapresentansa, afrescâ in sciü sufittu cun ''Amore e psiche'', incurnixàu da di mutìvi rinascimentali.<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/edifici-storici/|tìtolo=I edifissi stòici du cumüne|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Teatru sivicu "Rambaldi".''' Scituàu inte l'àntiga lòggia du cunventu de Agustinane. Atìvu fin ai [[Anni 1980|ànni 80]]. Rangiàu intu [[2006]] cumme auditorium murtimediàle. A strutüra a l'è risalente au [[1664]], e e decurasiùi e sun de Giulio Benso aliêvu de l'artìsta Giovanni Battista Paggi.
* '''Teàtru "Salvini"''', custruìu du [[1834]] pé opera da famìa lucale Manfredi cun 'na strutüra a fèru de cavallu, streita e lunga, u presenta furme de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], mes-ciae cun quelle du [[XVII secolo|XVII]]-[[XVIII secolo|XVIII seculu]]. Cun i sò 43 m<sup>2</sup> e 112 pòsti tutàli u l'è u segundu teàtru ciü picìn d'Italia. Seràu inti [[Anni 1920|ànni 20]], a causa da crìsi ecunomica u vegne avèrtu doppu 'n atentu restauru intu [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/storia-cultura-valle-arroscia-entroterra-ligure/34-teatro-salvini-pieve-di-teco|tìtolo=U teàtru Salvini a A Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/il-teatro-salvini/|tìtolo=Cumüne da Cêve, u teàtru Salvini|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uspeâ veggiu da Cêve''', aù in edifissiu privàu, u l'éra stàu custruìu intu [[1402]], pocu de föra dau burgu, in scia rìva de l'Arògna. U cunserva u purtâle in prìa, rafigürante l'Anunciasiùn, scimbulu da scöra d'arte de Sénua.<ref name=":0" />
* '''Museu diucesàn de àrte sacra''', se tröva inta gêxa scunsacrà da Madonna da Rìpa. Stu prugettu u l'è nasciüu fra u [[2005]] e u [[2006]] e ancöi u museu u cuntegne dipinti pregiài e opere che e vegnan da tütta a valâ.<ref>{{Çitta web|url=http://www.culturainliguria.it/cultura/it/Temi/Luoghivisita/museiRaccolte.do;jsessionid=9D11DF61A34A1A0401E7366B0E62B5C6.node2?contentId=29301|tìtolo=Museu da Diocesi de àrte sàcra|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}
</ref>
* '''Museu de Maschére de Übaga'''. Se tröva intu sentru da Cêve e u cuntegne tòstu 100 maschée cuntempuranée ligàe ai cülti prerumài de Übaga, frasiun du Burghettu d'Aroscia, dunde sun stàe truvàe e rapresentasiùi de l'übagu, ch'u vö dì in àntigu ligüre "posti scüri", reciamàndu u mistéru de l'antighitài ligüre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/il-museo-delle-maschere-di-ubaga/|tìtolo=Maschée de Übaga, u muséu|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beniculturali.it/luogo/museo-delle-maschere-di-ubaga|tìtolo=U Museu de Maschére de Übaga, scheda du Ministéru di Ben Cultüràli|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Palassu "Barli-Savona"''', l'è ün di ciü antìghi palassi de Müssiu, dunde u l'è nasciüu Marcello Barli intu [[1908]], impurtante pitù da Cêve. U cunserva in impurtante purtà de prìa.
=== Grotte ===
Intu teritòriu cumünàle u se tröva in scìtu de interesse cumünitàriu (SIC), istituìu da a regiùn Ligüria intu [[2005]], ciamàu Grotta du Sgarbu du Ventu. Stubchi u l'è in cumplessu de gròtte ch'u se svilüppa pe ciü o menu 3 km in prufunditài, sircundàu da l'ambiente natürale du Munte Guardiabella e daa Còlla de San Bertumê.
== Ecunumìa ==
U cumüne u vìve prinsipalmente de agricultüra, cun a cultivasiùn de e urìve, da vìte, di sücchin, de ràve e de l'àiu de [[Vesargu]], tipicu da valâ. Difüzu u l'è u sfrutamèntu buschivu e l'alevamèntu.
Svilupàu u turismu ma ascì l'indüstria, in quantu chi a se tröva 'n impurtante zona industriàle, legà survatüttu ai prudotti enulogici, ai seramènti e aa prudusiùn de articuli alimentari. Presedentemènte a l'éra praticâ l'industria de calsaüe, aù abandunâ.
== Cultüra ==
=== Dialéttu da Cêve ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}}
U dialettu parlàu a A Cêve u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüe sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valâ de l'Aroscia, ligà stuicamènte a [[Arbenga]], ma cun tante influense da sitài de [[Imperia]].
=== Bacì l'Inciaštru ===
'Na maschera tipica du carlevâ lucàle a l'è ''Bacì l'Inciaštru'', dipintu cumme in òmmu dàe bòne intensiùi, scimile a in pagiàssu, famusu perché, vuxèndu 'giüttà i àtri, u finisce sempre pé fà di paciüghi e di inciàstri.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/2021/02/26/pieve-di-teco/|tìtolo=A Cêve, scheda du cumün|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
===Istrusiùn===
A Cêve u l'è u sulu cumüne de l'entrutèra in pruvinsa de Imperia a avéghe 'n pòlu de scöre cumpletu (da l'asìlu ae superiùri, cun e scöre Ruffini), racolte fin ae meddie intu istitüu cumprenscivu da Cêve e de [[Puntedasce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpieveditecopontedassio.edu.it/|tìtolo=IC Cêve-Puntedàsce|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
=== Enugastrunumìa ===
==== Sciùre da Cêve ====
Diferenti e sun e specialitài enugastrunomiche de stu paìse chi, fra tütte se vegghen pé ezémpiu e "Sciùre da Cêve", bescötti secchi, scimili ai canestrelli, custituìi da dui strati de fròlla a furma de sciùra, misci asèmme da u cìn de marmelâ de bàricocchi. 'Ste paste secche e sarévan nasciüe da l'inventìva de 'n paneté lucale, pe risparmià in scià marmelâ, in quantu quella necesària a l'è ciü pôca de quella duverà pé i gubeletti, àtri bescötti tipichi ligüri.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/05/i-fiori-di-pieve-di-teco-biscotti-golosi-nati-per-risparmiare/|tìtolo=E sciùre da Cêve, bescötti nasciüi pé risparmià|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
==== Canestrelìn da Cêve ====
Sun di grissin a furma de anéllu da rusüià cumme antipàstu, de suvente arumatizài cun l'anixe, güstu ch'u turna de spessu inte 'sta valâ chi, scicumme ch'u l'è presente ascì int'in particulàre sciügu lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/04/i-canestrelli-di-pieve-di-teco-un-grissino-chiuso-da-pucciare-nel-latte/|tìtolo=I canestrelli a l'anixe|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
=== Sport ===
Praticàu fin da témpi antìghi u l'è u sport du [[Balón (zêugo)|Balùn elàstegu]], tipicu de ste parte chi, ma ascì du bàssu Piemunte. L'asuciasiùn lucàle ch'a se occupa de st'ativitài a l'è l' "A.S.D. Vàlle Aròscia", pe' di ànni inta [[Série B (balón)|Série B]] du campiunàu Fidas<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2016/06/29/sommario/sport/leggi-notizia/argomenti/altri-sport-5/articolo/pallapugno-la-societa-del-momento-e-lasd-valle-arroscia-pieve-di-teco-sogna.html|tìtolo=Balùn elesticu, A Cêve a sògna cun l'ASD Valle Arroscia|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref> e, dau [[2024]] turna inserìa inta [[Série A (balón)|Série A]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.rivieratime.news/pieve-di-teco-pallapugno-presidente-serie-a-serie-b-sferisterio/|tìtolo=Pallapugno: Pieve di Teco torna in Serie A, il racconto di una stagione da incorniciare|léngoa=IT|vìxita=2024-12-23}}</ref>
== Feste e fére ==
* '''Carnevalle''': a l'è a festa da dumenega ch'a vegne primma du martedì gràssu, dunde pé e vìe du burgu i sfìran i càri alegorici, raprezentanti i vàri paìsi aruscìn. De suvente i rapresentan demuranduse a vìtta cuntadina da vàlle o situasiùi tipiche.<ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=dEnIv0G2dnk&feature=youtu.be|tìtolo=Carnevàlle 2019, ImperiaTV|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Festa da Madonna du Carméu''', a Möa, festa de caratere religiùsu cun a prucesciùn di Cristi e a bànda, sagra cun a müxica dau vìvu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2019/07/pieve-di-teco-tutto-pronto-a-moano-per-la-grande-festa-dedicata-alla-madonna-del-carmelo-598613/|tìtolo=Möa, a festa da madonna du Carméu|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Expo Valle Arroscia:''' a l'è a sàgra prinsipàle de tütta a valâ. A se tegne a partì dau [[2012]], düante sta chi e ativitài di paìxi da valâ e mustran e propie tipicitài enugastrunomiche e nu sùlu. Caminandu pé i porteghi i se ponen 'tastà dunca e pietanse tipiche, dau pàn frìtu ae furmagette, fin a a càrne e u vìn lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/programma-expo-valle-arroscia|tìtolo=Expo Valle Arroscia, prugràmma|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''Mercatìn de l'artigianàu e de l'antiquariàu''', i se tegnen de dumenega (a segunda du meze u primmu, l'ürtima u segundu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2021/05/torna-il-mercatino-dellantiquariato-di-pieve-di-teco-695446/|tìtolo=A A Cêve u turna u mercatìn|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref>
== Aministrasiùn ==
=== Scìndeghi da Cêve ===
[[File:Pieve di teco municipio.jpg|thumb|Palassu Borrelli, u munisipiu da Cêve, intu burgu]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu 1985|3 arvì 1989|Marco Lengueglia|Demucrassia Cristiana|Scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|3 arvì 1989|30 mazzu 1990|Luciano Brunengo|Democrazia Cristiana|Scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu 1990|24 arvì 1995|Luciano Brunengo|Democrazia Cristiana|Scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|23 dixembre 1997|Lucia Casella|Lista sivica|Scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|23 dixembre 1997|25 mazzu 1998|Claudio Sammartino||Cumisariu strurdinàiu|}}
{{ComuniAmminPrec|25 mazzu 1998|28 mazzu 2002|Renzo Brunengo|Lista sivica|Scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2002|29 mazzu 2007|Renzo Brunengo|Lista sivica|Scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|29 mazzu 2007|12 setembre 2007|Alfredo Delfino|Lista sivica "Uniti per Pieve"|Scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|12 setembre 2007|15 arvì 2008|Piero Raimondi||Cumisariu strurdinàiu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|Scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|12 zugnu 2018|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|Scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|12 zugnu 2018|14 mazzu 2023|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|Scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2023|''in càrega''|Enrico Pira|Lista sivica "Prima Pieve di Teco"|Scìndegu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Binelaggi ===
U cumün da Cêve u l'è binèllu de:
* {{Binelàggio|FRA|Bagnols-en-Forêt}}, dau 5 de marsu du [[1990]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.bagnolsenforet.fr/jumelage/|tìtolo=Jumelage|outô=Commune de Bagnols-en-Forêt|léngoa=FR|vìxita=2025-08-18}}</ref>.
== Vie de Cumünicasiùn ==
A Cêve a l'è culegà cun Imperia e cun a valâ du [[Tànnôu|Tànaru]] grassie a a stradda statale 28 da còlla de Nàva (SS 28), che a culega cun Purnasce a nòrd e cun Céxi a sud. Intu [[2014]] u l'è stàu custruìu u traciàu da variànte ch'a tàia föra dau traciàu u sentru da Cêve, creandu in culegamentu ciü lestu fra a Rivea e u Piemunte. Da a lucalitài da Sapunera a se deramma a stradda statàle da valâ de l'Aroscia (SS 453), ch'a culega u teritòiu cun Arbenga, finèndu inte [[Leca (Arbenga)|Leca]].
== Nòtte ==
;Nòtte au testu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Àtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:A Cêve| ]]
8ri44gv0b5dw36sontbb9hj9uahgv6q
Cuni
0
17706
270726
270429
2026-06-11T21:42:14Z
N.Longo
12052
+
270726
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Cuni
|Tipo = [[comun|cumün]]
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Pms}} ''Coni'', {{It}} ''Cuneo''</div>
|Panorama = Cuneo PiazzaGalimberti panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Ciàssa Galimberti</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Piemunte
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Cuni
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Patrizia Manassero
|Partito = PD
|Data elezione = 4-7-2022
|var-teritöio = Terito(r)iu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 55819
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2025&i=D7B Dètu Istat] - Pupulasiùn residènte ai 31 d'agustu du 2025.
|Aggiornamento abitanti = 31-8-2025
|var-denscitæ = Denscitè
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = 22 cumitèi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20141220194434/http://www.comune.cuneo.gov.it/fileadmin/comune_cuneo/content/amm_organiz/la_citta/ComitatiCartina.pdf|tìtolo=Cartina comitati|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30}}</ref>
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Beinette]], [[Borgo San Dalmazzo]], [[Boves]], [[Busca]], [[Caraglio]], [[Castelletto Stura]], [[Centallo]], [[Cervasca]], [[Morozzo]], [[Peveragno]], [[Tarantasca]], [[Vignolo]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|Zona sismica = 3s
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|Gradi giorno = 3012
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = De Cuni<br />{{Maioscolétto|([[Lengua brigašca|br]])}} ''cuneéṡ''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Alesciandria|léngoa=LIJ, IT|p=140|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref><br />{{Pms}} ''coniees''
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = [[San Michê]]
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[29 seténbre|29 de setèmbre]]
|var-mòtto = Mòttu
|Motto = {{Maioscolétto|Ferendo}}
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map of comune of Cuneo (province of Cuneo, region Piedmont, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Cuni inta sò pruvinsa.
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Cuni'''{{#tag:ref|''Cuni'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganese]], [[Lengua brigašca|brigascu]], [[Dialettu garescìn|garescìn]] e [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cüneu'' in [[Dialettu ar̂ascìn|a(r)ascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA12773|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=A(r)àsce|léngoa=LIJ, IT|p=25}}</ref>|group=n.}} (''Coni'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]], prununsiàu {{IPA|[ˈkʊni]}}, ''Cuneo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Çitæ|sitè]] e [[Comun|cumün]] du [[Piemonte|Piemunte]] de 55.798 abitanti, sêde de [[Provinsa de Cuneo|pruvinsa]] e de [[Diocexi de Cuni|diocexi]]<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>. Cuni a se tröva intu scitu dund'i se uniscen i sciümmi [[Stü(r)a de Demunte|Stü(r)a]] e [[Gessu (sciümme)|Gessu]], ch'i marcan cuscì u "cügnu" ch'u g'ha dètu de furma e de numme<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/cuneo/?search=Cuneo%2F|tìtolo=Cuneo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30}}</ref>.
A parte veggia da sitè a g'ha ina cianta urtugunâle che, a partì daa punta du cügnu, a l'è spartìa daa linea mezâna de Vìa Rumma, ch'a finisce inta grande Ciàssa Galimberti. A cianta de Cuni a ne vegne defèti daa sitadèlla militâre fundâ dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]] pe cuntrastâ i fransesi e, pe' stu fètu, a l'è üna de pôche sêde de pruvinsa inte l'Italia du Nòrd ch'a gh'agge in'u(r)igine mudèrna.
== Geugrafìa ==
=== Terito(r)iu ===
[[Immaggine:Cuneo e Bisalta.jpg|sinistra|miniatura|Cuni cu'a [[Munte Bisarta|Bisarta]] de derê]]
U terito(r)iu de Cuni u se spande in sce l'âtuciàn ch'u cröve a parte de süd-òvest du [[Piemonte|Piemunte]], grossu moddu intu mezzu fra a [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]], au nòrd-èst, e a cadena de [[Arpi|Àrpi]], a süd-òvest. A sitè a se tröva quarche dexêna de chilòmetri a punènte de [[Langhe]] e, in linea d'a(r)ia, a 70 km dau [[Mâ Ligure|Mâ Ligü(r)e]].
I sciti intu terito(r)iu du cumün i van da in'artessa de 431 mêtri in sciu livéllu du mâ, in curispundènsa da frasiùn de [[Ronchi (Cuni)|Ronchi]], ai 615 m da frasiùn de [[San Rocco Castagnaretta]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20141023004527/http://www.comune.cuneo.gov.it/la-citta/cuneo-in-cifre.html|tìtolo=Cuneo in cifre|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>. Nu gua(r)i da distante, a quarche dexena de chilòmetri, u se ghe tröva de còlle impurtanti: a nòrd-òvest u gh'è a [[Còlla de l'Agnélu]] (2.748 m), a punènte a [[Còlla da Lumbarda]] (2.350 m) e a [[Còlla da Madalêna]] (1.996 m) e a meridiùn a [[Còlla de Tenda]] (1.871 m) e a [[Cóla ed Cazótu|Còlla de Casòttu]] (1.379 m). Cuni a l'è stèta dicia(r)â a sitè arpìna pe' l'ànnu 2024<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittaalpina.org/cuneo-e-citta-alpina-dellanno-2024/|tìtolo=Cuneo è «Città Alpina dell’anno 2024»|léngoa=IT|vìxita=24 dixémbre 2023}}</ref>.
A sitè a l'è traversâ dai sciümmi [[Stü(r)a de Demunte|Stü(r)a]] e [[Gessu (sciümme)|Gessu]], ch'i furman in impurtante parcu sitadìn, u [[Parcu fluviâle Stü(r)a e Gessu|parcu fluviâle Gessu e Stü(r)a]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/parco.gesso.stura/mapl.jpeg|tìtolo=Parco Gesso Stura, mappa|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>, ch'u l'ha cuntribuìu au titulu de "capitâle vèrde du Piemunte"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150402181339/http://www.comune.cuneo.gov.it/la-citta/foto-gallery/la-capitale-verde-del-piemonte.html|tìtolo=La "Capitale verde del Piemonte"|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>. De ciü, inta parte de nòrd-òvest du sò terito(r)iu, u ghe scûre ascì u turènte [[Grâna (turènte)|Grâna]]<ref name=":0" />.
Pe'u riscciu sismicu a sitè a l'è cunscide(r)â int'ina regiùn de livéllu 3, a bassu pe(r)ìgu de teramòtti<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20121021071204/http://www.protezionecivile.gov.it/resources/cms/documents/class2012_02prov.pdf|tìtolo=Classificazione sismica al 2012|outô=Prutesiùn Sivìle|léngoa=IT|vìxita=2025-12-02}}</ref>.
=== Climma ===
U climma de Cuni u l'è du tipu [[Clìmma tenpiòu ùmio|tempe(r)àu sub-cuntinentâle]], cun di inverni frèdi e de estè câde e cun l'afa. Scicumme che a sitè, a ògni moddu, a se tröva a ciü de 500 mêtri in sciu livéllu du mâ, u tèmpu u rèsta ciü mite pe'u vèntu: u mese ciü câdu u l'è lüggiu cu'ina temperatü(r)a media de +21,6 °C, u ciü frèdu u l'è zenâ cun +2,6 °C e, in sce tüttu l'ànnu, a media a l'è de 12,3 °C<ref>{{Çitta web|url=https://it.climate-data.org/location/1111/|tìtolo=Temperatura media annua|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>.
A Cuni u ciöve de media 950 mm a l'ànnu, spanteghèi sciüü 81 giurni, cu'u tèmpu d'ègua ch'u l'è, cumme a [[Turin|Tü(r)ìn]], pe'u ciü de primma e ascì d'autünnu, mèntre d'estè e d'invernu u l'è ciü seccu. Intu detaju, u mese ciü seccu u l'è lüggiu (44 mm) e, pe'a sò pusisiùn, a sitè a patisce de mênu i tempu(r)âli ch'i sun sòliti de l'estè. A Cuni u neva de spessu, tantu pe'u livéllu du terén che pe' l'efèttu du ''[[Stau]]'' di vènti da setentriùn e pe'a pusisiùn da sitè, au redòssu de [[Arpi|Àrpi]], ch'e a prutezzen dai vènti da meridiùn, fètu ch'u porta a de meju cundisiùi pe'a neve au puntu che Cuni a l'è a sitè ch'a fa pruvinsa, inte tütta l'Italia, dund'u neva de ciü.
A neggia a gh'è pe' ciü o mênu vinti giurni a l'ànnu, de rè(r)u spessa, e u vèntu u ghe sciüscia de media ai 2,2 m/s<ref>{{Çitta web|url=http://www.meoweather.com/history/Italy/na/44.3833333/7.5333333/Cuneo.html|tìtolo=Giorni di nebbia all'anno|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>. U tèmpu u nu l'è gua(r)i ümidu, scibèn che, d'estè, u se ghe rive a ciü de l'80% de ümiditè relativa<ref>{{Çitta web|url=https://weatherspark.com/averages/32271/Cuneo-Piemonte-Italy|tìtolo=Umidità relativa Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.myweather2.com/City-Town/Italy/Cuneo/climate-profile.aspx?month=1|tìtolo=Medie mensili Umidità relativa Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>. U giurnu u dü(r)a, de media, 12 u(r)e e 23 menüti<ref>{{Çitta web|url=http://www.comuni-italiani.it/soleluna/comune/004078/|tìtolo=Alba/tramonto Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-04}}</ref>.
Mi(r)andu a [[clascificasiùn du climma de Köppen]], Cuni a se tröva inta fascia "Cfb" segundu i dèti campèi pe'i ànni [[1961]]-[[1990]].
{| class="wikitable"
! rowspan="2" |Cuni - Sèntru
! colspan="12" |Mesi
! colspan="4" |Stagiùi
! rowspan="2" |Ànnu
|-
!Zen
!Fev
!Mar
!Arv
!Maz
!Züg
!Lüj
!Agu
!Set
!Utt
!Nuv
!Dix
!Inv
!Pri
!Est
!Aut
|-
!T. max. media (°C)
|5,3
|7,0
|10,9
|14,7
|19,1
|23,6
|26,6
|25,4
|21,5
|15,4
|9,6
|6,3
|6,2
|14,9
|25,2
|15,5
|15,5
|-
!T. min. media (°C)
| -1,8
| -0,7
|2,6
|6,1
|9,9
|13,9
|16,6
|16,1
|13,0
|7,8
|2,9
| -0,4
| -1,0
|6,2
|15,5
|7,9
|7,2
|-
!Nivu(r)e (okta au giurnu)
|4
|4
|4
|5
|4
|4
|3
|4
|5
|4
|4
|3
|3,7
|4,3
|3,7
|4,3
|4
|-
!Precipitasiùi (mm)
|52
|51
|88
|116
|126
|88
|44
|53
|77
|109
|94
|64
|167
|330
|185
|280
|962
|-
!Giurni d'ègua
|5
|5
|8
|9
|10
|8
|5
|5
|6
|8
|7
|5
|15
|27
|18
|21
|81
|-
!Giurni de neggia
|3
|2
|1
|1
|1
|1
|0
|1
|1
|3
|3
|5
|10
|3
|2
|7
|22
|-
!Vèntu (diresiùn-m/s)
|SW
2,2
|SW
2,2
|SW
2,2
|NE
2,3
|NE
2,2
|NE
2,2
|NE
2,2
|NE
2,1
|NE
2,1
|SW
2,1
|SW
2,2
|SW
2,3
|2,2
|2,2
|2,2
|2,1
|2,2
|}
== Sto(r)ia ==
=== Etè antìga ===
A sto(r)ia antìga de Cuni a nu l'è pe' ninte cunusciüa, scibèn che stu scitu u gh'agge ina pusisiùn strategica, missa in sce 'n âtuciàn a l'uniùn de dui sciümmi, u Gessu e u Stü(r)a, ch'a dòmina a regiùn e cu'in'a(r)ia ciü sâna.
Di rèsti de l'etè rumâna, truvèi inta Cuntrâ Munduì, drentu aa sitè veggia, i l'han fètu pensà aa presènsa d'ina grande vìlla di tèmpi de l'[[Impêo Roman|impe(r)u]]. De ciü, podâse che pròpiu in sciu "cügnu" se ghe truvesse a sitè de [[Auriate]], sêde de diocexi e de cumitàu au tèmpu di [[Franchi]], fòscia derucâ da in ataccu di saracén ch'u n'ha lasciàu ciü pôche infurmasiùi.
=== Etè de mezzu ===
==== Fundasiùn de Cuni ====
Fina dai tèmpi di [[Longobàrdi|lungubardi]] u terito(r)iu de Cuni u l'è stètu guvernàu da l'[[abasìa de San Darmàssu de Pedona]], pe' passà de dòppu au [[Diocexi de Àsti|vescu de Àsti]]. Sta diocexi, armenu da in pà de seculi, a l'axeva defèti piàu u cuntrollu da sitè rumâna de ''[[Augusta Bagiennorum]]'', au dì d'ancöi [[Bene Vagienna]], cu'u sò terito(r)iu che de primma u l'é(r)a stètu quellu di [[Liguri Antighi|lìgü(r)i]] [[Bagienni]]. Intu detaju, e tère de Cuni e l'é(r)an guvernèi intu [[cumitàu de Auriate]], cu'u [[Stü(r)a]] ch'u marcava i tèrmi fra e [[Arçidiòcexi de Turìn|diocexi de Tü(r)ìn]] e [[Diòcexi d'Àsti|de Àsti]] e ch'u faxeva ascì da cunfìn fra a [[Regio IX Liguria|Ligü(r)ia]] e a [[Lonbardîa (región stòrica)|Lumbardìa]].
E sto(r)ie du pòstu i cuntan che e gènte di paìsi a l'in gì(r)u, cumme [[Quaranta]] e [[Brusaporcello]], pe' schivà e pretese di [[Marchexòu do Monferòu|marchesi du Munferàu]] e [[Marchesàu de Salüssu|de Salüssu]] i fussen scapèi fina in sciu "Pissu de Cuni", au segü(r)u di dui sciümmi, dunde fòscia e ghe staxevan de gènte scurìe d'in [[Milan|Milàn]] cumme che l'impe(r)atû [[Federigo Barbarossa|Fede(r)igu Barbarussa]] u l'axeva derucàu quella sitè. Chi, a cumünitè a l'axeva truvàu de prutesiùn intu munastê de San Darmàssu e intu vescu de Àsti, dicia(r)anduse lìbe(r)u cumün cuscì cumme ''Monte Vico'', [[Munduì]], e [[Savijàn]].
A ògni moddu, i papèi stò(r)ichi in scia sitè i cumensan pròpiu aa fìn du [[XII secolo|Millesèntu]], quande, du [[1198]], Cuni a vegne in lìbe(r)u cumün e a cumensa a ti(r)à pa(r)egge gènte dai paìsi sutt'ai marchesi. De stu ànnu, ai 23 de zügnu, de mèntre ch'i se sendevan di fa(r)ò in sci bricchi da vixìn e dae pòrte de Cuni, i sò sitadìn i l'han numinàu i primmi trèi retûi, ün du populu e dui di nobili: u Pipinus de Vignolio, u lumbardu Peyre Rogna e u Berardus de Valgrana.
==== Guère cu'i marchesi ====
Du [[1204]], i [[Marchesàu de Salüssu|marchesi de Salüssu]] i l'han dicia(r)àu guèra a [[Asti|Àsti]] e, dunca, ascì a Cuni, ch'a l'é(r)a aleâ di astigièi e che, dau [[1202]], a s'é(r)a dèta au guvèrnu d'in pudestà. Daa parte de Salüssu i gh'é(r)an ascì i [[Marchexòu do Monferòu|marchesi du Munferàu]], [[Marchesàu de Büsca|de Büsca]], [[Marchesàu de Sêva|de Sêva]], [[Du Carettu (famiggia)|du Carettu]] e [[Marchesàu de Clavesâna|de Clavesâna]], ciü che a sitè d'[[Àrba (Italia)|Àrba]]. Pe(r)ò, du [[1206]] u marchese [[Manfrêdu II de Salüssu]] u s'è resu a Àsti e, pe' schivà l'abandùn di paìsi inte sò tère, u l'ha pruibìu ae gènte de [[Villafalletto]], [[Costigliole Saluzzo|Costigliole]], [[Centallo]] e [[Romanisio]] de fà San Michê a Cuni sènsa de permissu.
A ògni moddu, du [[1210]] u Manfrêdu II de Salüssu e u [[Guièrmu VI du Munferàu]] i l'han piàu cu'a forsa a sitè de Cuni, che alantu(r)a a l'axeva pèrsu u favû du vescu d'Àsti.
Pe' di papèi ch'i se trövan a [[Tolosa|Tulusa]], ai tèmpi de l'Inquisisiùn cuntr'ai [[Catari|Càtari]] a sitè de Cuni a l'é(r)a acüsâ d'avê uspitàu di albigesi e, pe' stu fètu, a l'é(r)a dìta ''bourg tournant'', titulu dètu ae sitè ch'e faxevan passà i eretichi versu a [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]]. St'acüsa, bèn pesante, a l'ave(r)ea dètu ascì ina raxùn au marchese de Salüssu a fâghe turna a guèra, scicumme che pe' vellu a sitè de Cuni a l'é(r)a in gran desenemigu.
Du [[1230]], Cuni a l'ha firmàu in'aleansa cu'u [[Borgo San Dalmazzo|Burgu de San Darmàssu]] e [[Savigliano|Savijàn]], cun l'Oberto de Ozeno, òmmu d'arme de [[Milan|Milàn]], ch'u l'ha libe(r)â, faxèndune rangià e furtificasiùi, pe' finì pe(r)ò massàu in bataja. Pe' vendicà l'Oberto, i milanesi i sun intrèi in guèra cuntra au Munferàu, ch'u l'ha pèrsu cuscì a sitè de [[Chivasso|Chivassu]]. Cuni, passâ sutta a Milàn fina du [[1237]], du [[1238]] a l'è finìa au [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)ìgu II]], ch'u g'ha dètu a libertè, pe' intrà in aleansa cun Àrba e Àsti dau [[1251]], ànnu da quande a l'è guvernâ da 'n giüdise e da 'n ''miles'', paghèi 150 franchi, ciü che dau pudestà e dau cunseju du Cumün. E tère sutta a Cuni e se spandevan pe'e valè di dui sciümmi ch'i ghe finiscen, ciü che in sce parte de quelle [[Val Grana|du Grâna]] e [[Val Maira|du Maira]], spartìe cu'a grande [[abasìa de San Darmàssu]].
==== Fra i angiuìn e i Savoia ====
Du [[1259]] u Cumün de Cuni u l'ha pèrsu a sò autunumia, pe' dâse au [[Carlo d'Angiò|Carlu d'Angiò]], cunte de [[Provensa|Pruvènsa]]. I angiuìn, du [[1306]], i l'han purtàu a Cuni a secca du [[Régno de Nàpoli|regnu de Napuli]], regulâ da 'n acôrdiu du 31 de marsu du [[1307]] firmàu fra u senescallu du [[Carlo II d'Angiò|Carlu II d'Angiò]], u Rinaldo di Leto, e, pe' Cuni, u Tommaso Riva, l'Ardizzone Merlo e u Riccardino di Sommariva. De stu moddu, asemme a [[Àrba (Itlia)|Àrba]], Cuni a l'è vegnüa u sèntru de tère di angiuìn intu Piemunte, che pròpiu inte st'ucaxùi lì u l'ha cumensàu a pià stu numme, pe'u fètu d'êsse u duminiu di angiuìn ai "pèi di munti". U distrêtu de Cuni, alantu(r)a, u se spandeva fina ae valè du Stü(r)a, du Gessu, du Grâna e du Vermenagna, cu'a sitè ch'a gh'axeva i sò statüi, di impurtanti vantaggi in questiùn de tàsce e, cumme dìtu, a batteva de munêa. Aa morte du Carlu II, du [[1309]], i scignu(r)i du regnu de Napuli i se sun truvèi a Cuni pe' l'àttu de fedeltè au [[Roberto d'Angiò|Rubèrtu d'Angiò]] e, int'in sigillu du Cumün du [[1379]], u se ghe tröva a scrìta "''Notum sit contis: Conium caput est Pedemontis''".
U tèmpu di angiuìn u l'è stètu in seculu de gran richessa pe'a sitè, vegnüa in impurtante scitu de passu e de traffeghi fra a cianü(r)a, u mâ e a Pruvènsa, cun de bèlle lògge de mercanti ch'i ne vegnivan da tütte ste tère. A ògni moddu, de sti ànni a sitè a l'è finìa ascì sutt'au cuntrollu d'âtri scignu(r)i, cumme i [[Savöia (famìggia)|Savoia]], pe'a primma votta, du [[1347]]-[[1348]], i [[Viscónti (famìggia)|Viscunti]] du [[1348]]-[[1356]], u [[marchesàu de Salüssu]] du [[1356]] e, turna, i Viscunti du [[1366]]-[[1372]].
Du [[1382]] Cuni a l'è passâ cu'u Piemunte pruvensâle a l'[[Amedeu IV de Savoia]], u "cunte vèrde", in cangiu du sò agiüttu aa regìna [[Giovanna d'Angiò|Giuànna d'Angiò]] a repià u regnu de Napuli. Cuni a l'è cuscì intrâ intu [[Ducâto de Savöia|stâtu di Savoia]], pe' cangià da sitè avèrta e de cumèrci a sitè-furtessa, ciü picìna che primma, in sce l'àsse fra a [[Savoia]] e a [[cuntea de Nissa]], cu'a funsiùn, daa fìn da [[Goæra di çent'anni|guèra di sent'ànni]] fin'ai tèmpi du [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], de blucà e pretese di fransesi in scia [[Cianûa padann-a|Cianü(r)a Padâna]].
=== Etè mudèrna ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
– Statuta civitatis Cunei, 1590 – BEIC 14493098.jpg|I statüi de Cuni du [[1590]]
Belagerung von Coni-1691-Huchtenburg.jpg|[[Jan van Huchtenburgh]], l'asêdiu de Cuni du [[1691]]
Cuneo (1726) - 2.jpg|Vista de Cuni du [[1726]]
Le prince de Conti à la bataille de Coni, 30 septembre 1744.jpg|[[Henri Serrur]], ''Le prince de Conti à la bataille de Coni'', [[1837]]
</gallery>
Inti seculi da duminasiùn di [[Savöia (famìggia)|Savoia]], Cuni a l'è stèta asediâ tante votte. Du [[1515]] e gènte da sitè i l'han batüu in'armâ de svìsse(r)i, aleâ de l'impe(r)atû, intu mèntre ch'u rivava in sò agiüttu u ré de Fransa, u [[Françesco I|Fransescu I]]. Du [[1542]] u gh'è stètu l'asêdiu de 18.000 fransesi cumandèi dau [[Claude d'Annebault]], turna batüi, cuscì cumme quelli du maresciallu de Brissac du [[1557]]. Aa fìn de st'asêdiu, dund'a l'é(r)a cumandâ dau cunte [[Carlo Manfredi Luserna d'Angrogna|Carlu Manfrêdi Lusèrna d'Angrogna]], l'[[Emanuele Filiberto di Savoia|Emanuele Filibèrtu de Savoia]] u l'ha cuncessu a Cuni u titulu de sitè, ciü che u dirittu de zunze u stemma di Savoia in simma au stemma sìvicu. Du [[1639]] e du [[1641]], Cuni a l'è stèta atacâ dai surdatti da [[Cristìna de Burbùn-Fransa|Cristìna de Burbùn]] e, du [[1691]], dai fransesi cumandèi dau [[Nicolas de Catinat]].
In âtru asêdiu impurtante inta sto(r)ia de Cuni u l'è stètu quellu inta [[Goæra de sucescion aostriaca|guèra de sucesciùn austriaca]], cumbatüu cuntr'ai francu-spagnòlli ch'i l'axevan sircundàu a sitè ai 15 de setèmbre du [[1744]]. E gènte e a guarnixùn de Cuni i l'han tegnüu a sitè fìn ai 29 de setèmbre, quand'u l'è rivàu u ré cu'u grossu de l'armâ piemuntese, ch'a s'è scuntrâ aa [[Bataja da Madònna de l'Urmu|Madònna de l'Urmu]] cu'i francu-spagnòlli, ch'i l'han guagnàu a bataja ma patìu de morti au puntu che, ai 21 d'utùbre, i l'han levàu l'asêdiu e i se sun reti(r)èi. De quelli tèmpi u guvernatû de Cuni u l'é(r)a u barùn [[Karl Sigmund Friedrich Wilhelm von Leutrum]], dìtu dae sò gènte u "Barùn Litrùn" e bèn vistu au puntu ch'i g'han dedicàu [[Baron Litron|in ballu]].
=== Etè cuntempuranea ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Battaglia di Cuneo Bagetti.jpg|[[Giuseppe Pietro Bagetti]], Cuni piâ dai fransesi ai 28 d'arvì du [[1796]]
Le Provincie d'Italia - Cuneo - Piemonte.jpg|A növa pruvinsa de Cuni aa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]
THE SPECIAL AIR SERVICE (SAS) IN ITALY DURING THE SECOND WORLD WAR NA25417.jpg|Surdatti inglesi aa messa pe'a fìn da guèra in Ciàssa Galimberti
</gallery>
Ai tèmpi de [[Goære rivoluçionâie françéixi|guère rivulusiuna(r)ie]], Cuni a l'è stèta piâ dau [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] sènsa de cumbatimènti, scicumme che l'armâ piemuntese a l'é(r)a au sbandu dòppu de bataje de [[Bataggia de Muntenötte|Muntenötte]], [[Bataggia de Dêgu|Dêgu]], [[Bataggia de Cuscèria|Cuscèria]] e [[Bataja de San Michê de Munduì|San Michê de Munduì]]. A sitè a l'è stèta pe(r)ò asediâ ancù ina votta du [[1799]], p'êsse cunquistâ dai austru-rüsci a dànnu di fransesi, ma, passàu nu gua(r)i de tèmpu, cu'a [[Batàggia de Maréngo|vito(r)ia de Marengu]] tütte ste tère e sun turnèi ai fransesi.
Sutta au [[Primmu Impe(r)u fransese]] Cuni a l'è vegnüa a capitâle du [[dipartimèntu du Stü(r)a]], da l'estensciùn tòstu pa(r)eggia aa [[Provinsa de Cuneo|pruvinsa d'ancöi]], levàu numma che u terito(r)iu da veggia [[pruvinsa de Sêva]], ch'u l'é(r)a finìu au [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimèntu de Muntenötte]]. Inti ànni da [[Restaoraçión|restaurasiùn]], a sitè a l'è stèta issâ a [[Diocexi de Cuni|diocexi]], vegnindu destacâ da [[Diocexi de Munduì|quella de Munduì]] du [[1817]], e, dau [[1859]], a l'è fèta ascì capitâle de pruvinsa. De lungu du [[1859]], a Cuni a gh'è stèta a fundasiùn di [[Cacioéi de Àrpi|Caciaûi de Àrpi]] du [[Gioxeppe Gaibado|Garibaldi]].
Inti ànni da [[Segonda Guæra Mondiâ|segunda guèra mundiâle]], Cuni e a sò pruvinsa i l'han patìu de pesanti cunseguènse. Pròpiu de de chi a l'è partìa a [[4° divixón arpìnn-a "Cuneense"|divixùn "Cuneense"]] pe'a sò ruìna inta [[Canpàgna de Rùscia|campagna de Rüscia]] e, fra u [[1943]] e [[1945]], tantu Cuni che e sò valè e sun stète ün di sciti ciü impurtanti pe'a [[Rexisténsa italiànn-a|rexistènsa]], animâ da l'aucattu [[Duccio Galimberti]]. Fra i fèti ciü scü(r)i de quelli tèmpi i se ponen regurdà a strage da stasiùn du 26 de nuvèmbre du [[1944]] e quella de San Benignu ai 2 de frevâ du 1945; a l'ürtimu, a sitè a l'è stèta libe(r)â dai partigièi ai 28 d'avrì du [[1945]].
=== Scimbuli ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Cuneo-Stemma 1559.svg|U stemma de Cuni au [[1559]]
Cuneo-Stemma.svg|U stemma de Cuni au dì d'ancöi
Flag of Cuneo.svg|A bande(r)a de Cuni
</gallery>
Cun l'asêdiu du [[1557]] e a gran pröva de rexistènsa dèta da-e sò gènte, u dücca [[Emanuele Filibèrtu de Savoia]] u l'ha cuncessu a Cuni, "fedelìscima invitta", u titulu de sitè ai 31 de zenà du [[1559]], ciü che u dirittu d'azunze a crûxe di [[Savöia (famìggia)|Savoia]] in simma au stemma u(r)iginâle du cumün. A növa descrisiùn araldica a l'è dunca vegnüa: "fasciàu de russu e d'argèntu cu'u cappu di Savoia (de russu, aa crûxe d'argèntu). Mòttu: Ferendo. U scüu surmuntàu da sèi ramme de parma de vèrde, ch'e divèrgen a l'in fö(r)a"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Manno|tìtolo=Bibliografia storica degli Stati della monarchia di Savoia|url=https://books.google.com/books/about/Biblioteca_storica_italiana.html?id=7x4RAAAAYAAJ|ànno=1893|editô=F.lli Bocca|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|p=85|volùmme=Vul. 5}}</ref>.
U stemma ricunusciüu in vìa ufisiâle u l'è quellu au decrêtu du cappu du guvèrnu du 28 de zenâ du [[1936]]<ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?189|tìtolo=Cuneo, decreto 1936-01-28 DCG, riconoscimento di stemma|léngoa=IT|vìxita=2025-12-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://patrimonioacs.cultura.gov.it/patrimonio/3762ea24-f26f-4b6e-a1df-faa081bf0b83/690-cuneo|tìtolo=Bozzetto dello stemma del Comune di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-12}}</ref>, ch'u repìa u stemma araldicu cumme cuncessu dai Savoia:
{{Çitaçión|Truncàu. U primmu inquartàu: 1° e 4° partìu de Vestfalia <small>(de purpu(r)a, au cavallu inarbu(r)àu e revertegàu d'argèntu)</small> e de Sasônia <small>(fasciàu de öttu tocchi d'ò(r)u e de negru, au crancelìn de vèrde, traversante in banda)</small>, inestàu in punta d'Angria <small>(d'argèntu ai trèi puntâli de russu, missi 1 e 2)</small>; 2° de Chiablese <small>(d'argèntu seminàu de plinti de negru, au leùn du mèximu, armàu e lampasàu de russu)</small>; 3° de Aòsta <small>(de negru, au leùn d'argèntu, armàu e lampasàu de russu)</small>; in sce tüttu in cö, de Savoia mudèrna <small>(de russu, aa crûxe d'argèntu)</small>. U segundu fasciàu d'argèntu e de russu. U scüu u l'è fianchezàu da due brunde de parma e surmuntàu daa cu(r)una de sitè aculâ da 'n nastru cu'u mòttu {{Maioscolétto|Ferendo}}.|3=Troncato. Il primo inquartato: 1° e 4° partito di Vestfalia <small>(di porpora, al cavallo inalberato e rivoltato d'argento)</small> e di Sassonia <small>(fasciato di otto pezzi d'oro e di nero, al crancelino di verde, attraversante in banda)</small>, innestato in punta di Angria <small>(d'argento ai tre puntali di rosso, disposti 1 e 2)</small>; 2° di Chiablese <small>(d'argento, seminato di plinti di nero, al leone dello stesso, armato e lampassato di rosso)</small>; 3° di Aosta <small>(di nero, al leone d'argento, armato e lampassato di rosso)</small>; sul tutto in cuore, di Savoia moderna <small>(di rosso, alla croce d'argento)</small>. Il secondo fasciato d'argento e di rosso. Lo scudo è accostato da due fronde di palma e sormontato dalla corona di città accollata da un nastro con il motto {{Maioscolétto|Ferendo}}.|lingua=IT}}
U mòttu latìn da sitè, ''Ferendo'' ("Supurtandu"), u fà de riferimèntu a tütti i asêdi patìi da Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20220601000000*/https://www.comune.cuneo.it/uploads/media/Il_palazzo_municipale_di_Cuneo.pdf|tìtolo=Il Palazzo municipale di Cuneo|outô=Giovanni Cerutti (a cü(r)a de)|léngoa=IT|p=7}}</ref>. U gunfa(r)ùn da sitè u l'è in drappu spartìu de giancu e de russu.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Cuni}}
=== Minu(r)anse fu(r)èste ===
Ai 31 de dixèmbre du [[2024]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti a Cuni i sun 6.397<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera e popolazione residente straniera per sesso al 31 dicembre 2024|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2025-12-08}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüsi ===
I cugnummi ciü difüsi a Cuni i sun ''Dutto'', ''Giordano'', ''Giraudo'', ''Pellegrino'' e ''Bruno''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüsi cumün pe' cumün, Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-08}}</ref>.
=== Persune lighèi cun Cuni ===
* [[San Steva da Cuni]] (Cuni, [[1340]] ca. - [[Gerusalemme|Gerüsalèmme]], [[1391]]), religiusu, martire e santu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Carta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/stefano-da-cuneo-santo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2019|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 94|capìtolo=STEFANO da Cuneo, santo}}</ref>.
* [[Angelo Carletti]] ([[Chivasso|Chivassu]], [[1411]] - Cuni, [[1495]]), religiusu, lete(r)àu e ümanista<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sosio Pezzella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-carletti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1977|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 20|capìtolo=CARLETTI, Angelo}}</ref>.
* [[Gian Luigi Pascale]] (Cuni, [[1525]]/[[1530]] - [[Romma|Rumma]], [[1560]]), editû, tradutû e religiusu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Susanna Pyronel|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gian-luigi-pascale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2014|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 81|capìtolo=PASCALE, Gian Luigi}}</ref>.
* [[Carlo Pascale]] (Cuni, [[1547]] - [[Abbeville]], [[1625]]), lete(r)àu e diplumaticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eleonora Belligni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-pascale_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2014|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 81|capìtolo=PASCALE, Carlo}}</ref>.
* [[Giovanni Aicardi]] (Cuni, [[1550]] - [[Zena]], [[1631]]), architettu e inzegnê<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Labò|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-aicardi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=AICARDI, Giovanni}}</ref>.
* [[Giovanni Francesco Ferrari]] (Cuni, [[1609]]/[[1610]] - [[Anqing]], [[1671]]), misciuna(r)iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuliano Bertuccioli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-francesco-ferrari_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1996|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 46|capìtolo=FERRARI, Giovanni Francesco}}</ref>.
* [[Bruno Bruni]] (Cuni, [[1714]] - [[Romma|Rumma]], [[1796]]), stò(r)icu e teolugu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Pignatelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/bruno-bruni_res-0bed41c1-87e9-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRUNI, Bruno}}</ref>.
* [[Pio Eula]] (Cuni, [[1722]]/[[1723]] - Cuni, [[1801]]), architettu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bruno Signorelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pio-eula_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1993|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 43|capìtolo=EULA, Pio}}</ref>.
* [[Vittorio Filippo Melano]] (Cuni, [[1737]] - [[Novæa|Nuva(r)a]], [[1813]]), assivescu de Cagliari e vescu de Nuva(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paolo Palumbo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/vittorio-filippo-melano_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2009|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 73|capìtolo=MELANO, Vittorio Filippo}}</ref>.
* [[Maurizio Pipino]] (Cuni, [[1739]] - [[Symi]], [[1788]]), megu e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Rafaella Pilo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/maurizio-pipino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=PIPINO, Maurizio}}</ref>.
* [[Antonio Bartolomeo Bruni]] (Cuni, [[1757]] - Cuni, [[1821]]), cumpusitû, viulinista e diretû d'urchèstra<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Scalabrino|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-bartolomeo-bruni_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRUNI, Antonio Bartolomeo}}</ref>.
* [[Bruno Lanteri]] (Cuni, [[1759]] - Pineròllu, [[1830]]), religiusu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Griseri|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pio-bruno-lanteri_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 63|capìtolo=LANTERI, Pio Bruno}}</ref>.
* [[Giuseppe Barbaroux]] (Cuni, [[1772]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1843]]), aucattu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Narciso Nada|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giuseppe-barbaroux_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1964|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 6|capìtolo=BARBAROUX, Giuseppe}}</ref>.
* [[Franco Andrea Bonelli]] (Cuni, [[1784]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1830]]), ornitolugu e entumolugu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Baccio Baccetti|outô2=Pietro Omodeo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-andrea-bonelli_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1969|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 11|capìtolo=BONELLI, Franco Andrea}}</ref>.
* [[Alessandro Riberi]] ([[Stroppo]], [[1794]] - Cuni, [[1861]]), megu, academicu e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierangelo Gentile|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/alessandro-riberi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2016|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 87|capìtolo=RIBERI, Alessandro}}</ref>.
* [[Lelio Della Torre]] (Cuni, [[1805]] - [[Padova|Pàduva]], [[1871]]), scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Riccardo Di Segni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/della-torre-lelio-hillel_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1989|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 37|capìtolo=DELLA TORRE, Lelio Hillel}}</ref>.
* [[Carlo Baudi di Vesme]] (Cuni, [[1809]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1877]]), lete(r)àu e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Maria Fubini Leuzzi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/baudi-di-vesme-carlo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BAUDI DI VESME, Carlo}}</ref>.
* [[Gustavo Ponza di San Martino]] (Cuni, [[1810]] - [[Dronero]], [[1876]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Davide De Franco|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ponza-di-san-martino-alessandro-gustavo-giorgio-filippo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=PONZA DI SAN MARTINO, Alessandro Gustavo Giorgio Filippo Maria}}</ref>.
* [[Emilio Ferrero]] (Cuni, [[1819]] - [[Firense|Firènse]], [[1887]]), militâre e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Caciulli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/emilio-ferrero_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FERRERO, Emilio}}</ref>.
* [[Giovanni Toselli]] (Cuni, [[1819]] - [[Zena]], [[1886]]), atû de teâtru<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Emanuela Agostini|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-toselli_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2019|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 96|capìtolo=TOSELLI, Giovanni}}</ref>.
* [[Antonio Allegretti]] (Cuni, [[1840]] - [[Carrara]], [[1918]]), scurtû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nello Tarchiani|outô2=Franco Russoli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-allegretti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=ALLEGRETTI, Antonio}}</ref>.
* [[Coriolano Ponza di San Martino]] ([[Turin|Tü(r)ìn]], [[1842]] - Cuni, [[1926]]), militâre e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Davide De Franco|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ponza-di-san-martino-coriolano-cesare-luigi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=PONZA DI SAN MARTINO, Coriolano Cesare Luigi}}</ref>.
* [[Carolina Invernizio]] ([[Voghera]], [[1851]] - Cuni, [[1916]]), scritrixe<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Zaccaria|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carolina-invernizio_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 62|capìtolo=INVERNIZIO, Carolina}}</ref>.
* [[Giuseppe Brignone]] (Cuni, [[1854]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1937]]), atû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Sisto Sallusti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giuseppe-brignone_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1972|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 14|capìtolo=BRIGNONE, Giuseppe}}</ref>.
* [[Gherardo Ferreri]] (Cuni, [[1856]] - [[Romma|Rumma]], [[1929]]), megu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Domenico Celestino|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gherardo-ferreri_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1996|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 46|capìtolo=FERRERI, Gherardo}}</ref>.
* [[Tancredi Galimberti]] (Cuni, [[1856]] - Cuni, [[1939]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Sircana|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tancredi-galimberti_res-99642c2c-87ed-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1998|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 51|capìtolo=GALIMBERTI, Tancredi}}</ref>.
* [[Giovanni Muffone]] (Cuni, [[1859]] - [[Cortemilia]], [[1927]]), prefèttu e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Wladimiro Settimelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-muffone_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2012|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 77|capìtolo=MUFFONE, Giovanni}}</ref>.
* [[Lorenzo Michelangelo Billia]] (Cuni, [[1860]] - [[Firense|Firènse]], [[1924]]), studiusu de filusufia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Traniello|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lorenzo-michelangelo-billia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1968|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 10|capìtolo=BILLIA, Lorenzo Michelangelo}}</ref>.
* [[Giovanni Battista Ceirano]] (Cuni, [[1860]] - [[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[1912]]), impresa(r)iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-ceirano_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1979|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 23|capìtolo=CEIRANO, Giovanni}}</ref>.
* [[Cesare Goria Gatti]] (Cuni, [[1860]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1939]]), impresa(r)iu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Brignone|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/cesare-goria-gatti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2002|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 58|capìtolo=GORIA GATTI, Cesare}}</ref>.
* [[Camillo Manfroni]] (Cuni, [[1863]] - [[Romma|Rumma]], [[1935]]), prufesû e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Monsagrati|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/camillo-manfroni_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 68|capìtolo=MANFRONI, Camillo}}</ref>.
* [[Luigi Caissotti di Chiusano]] ([[Turin|Tü(r)ìn]], [[1868]] - Cuni, [[1963]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alessandro Zussini|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/caissotti-di-chiusano-luigi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CAISSOTTI DI CHIUSANO, Luigi}}</ref>.
* [[Attilio Mussino]] ([[Turin|Tü(r)ìn]], [[1878]] - Cuni, [[1954]]), ilustratû, fümetista e pitû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariadelaide Cuozzo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/attilio-mussino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2012|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 77|capìtolo=MUSSINO, Attilio}}</ref>.
* [[Antonio Stefano Benni]] (Cuni, [[1880]] - [[Losanna]], [[1945]]), impresa(r)iu e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Pertici|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/marcello-soleri_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2018|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 93|capìtolo=SOLERI, Marcello}}</ref>.
* [[Nino Berrini]] (Cuni, [[1880]] - [[Boves]], [[1962]]), giurnalista, scritû e dramatürgu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pino Fasano|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/nino-berrini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1967|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 9|capìtolo=BERRINI, Nino}}</ref>.
* [[Marcello Soleri]] (Cuni, [[1882]] - [[Turin|Tü(r)ìn]], [[1945]]), puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Bock Berti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gastone-lambertini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 63|capìtolo=LAMBERTINI, Gastone}}</ref>.
* [[Aldo Ferrabino]] (Cuni, [[1892]] - [[Romma|Rumma]], [[1972]]), stò(r)icu, filòsufu e bibliuteca(r)u<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Treves|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/aldo-ferrabino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1996|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 46|capìtolo=FERRABINO, Aldo}}</ref>.
* [[Giorgio Federico Ghedini]] (Cuni, [[1892]] - [[Nervi|Nèrvi]], [[1965]]), cumpusitû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Sardi De letto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-federico-ghedini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2000|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 53|capìtolo=GHEDINI, Giorgio Federico}}</ref>.
* [[Augusto Rostagni]] (Cuni, [[1892]] - [[Muzzano (Italia)|Muzzano]], [[1961]]), filolugu clascicu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Piras|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/augusto-rostagni_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROSTAGNI, Augusto}}</ref>.
* [[Sergio Ortolani]] ([[Napoli|Napuli]], [[1896]] - Cuni, [[1949]]), stò(r)icu de l'arte, pueta e scritû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Federica De Rosa|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/sergio-ortolani_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2013|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 79|capìtolo=ORTOLANI, Sergio}}</ref>.
* [[Gastone Lambertini]] (Cuni, [[1902]] - [[Firense|Firènse]], [[1994]]), biolugu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Bock Berti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gastone-lambertini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 63|capìtolo=LAMBERTINI, Gastone}}</ref>.
* [[Amedeo Giacomini]] (Cuni, [[1905]] - [[Romma|Rumma]], [[1979]]), fisicu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulio Maltese|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amedeo-giacomini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2000|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 54|capìtolo=GIACOMINI, Amedeo}}</ref>.
* [[Duccio Galimberti]] (Cuni, [[1906]] - [[Centallo]], [[1944]]), aucattu e partigiàn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Sircana|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tancredi-galimberti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1998|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 51|capìtolo=GALIMBERTI, Tancredi}}</ref>.
* [[Leonardo Ferrero]] (Cuni, [[1915]] - [[Trieste|Trièste]], [[1965]]), filolugu e prufesû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marcello Gigante|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-ferrero_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FERRERO, Leonardo}}</ref>.
* [[Nuto Revelli]] (Cuni, [[1919]] - Cuni, [[2004]]), stò(r)icu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Lidia Piccioni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/benvenuto-revelli_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2016|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 87|capìtolo=REVELLI, Benvenuto}}</ref>.
* [[Valerio Verra]] (Cuni, [[1928]] - [[Romma|Rumma]], [[2001]]), prufesû<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claudia Melica|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-verra_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2020|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 98|capìtolo=VERRA, Valerio}}</ref>.
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Cuneo - Duomo di Cuneo - 2023-09-24 16-13-08 001.JPG|A catedrâle de Cuni
Cuneo - Chiesa di Sant'Ambrogio - 2023-09-24 16-16-47 001.JPG|A gêxa de Sant'Ambröxu
Cuneo - Chiesa di Santa Maria della Pieve - 2023-09-24 16-19-58 001.JPG|A faciâ de Santa Ma(r)ìa da Cêve
Cuneo, Chiesa di San Sebastiano, esterno, facciata.jpg|Gêxa di Santi Giacumu e Bastiàn
Chiesa di Sant'Anna, Cuneo, vista frontale.jpg|A capélla de Sant'Ànna
Santuario Madonna della Riva, Cuneo 01.jpg|U santua(r)iu da Madònna da Riva
</gallery>
;Paròcchia da catedrâle
* Catedrâle de Santa Ma(r)ia du Bòscu: a l'è a catedrâle da [[diocexi de Cuni-Fusàn]] e a l'è mensiunâ fina du [[XIII secolo|Duxèntu]], scibèn che a gêxa d'ancöi a secce du [[XVII secolo|Seisèntu]], cun di âtri intervènti fèti pe'i dànni de l'asêdiu du [[1774]]. A catedrâle de Cuni a g'ha ina furma a crûxe grêga cuèrta da vorte a butte, cu'ina faciâ neuclascica. De drentu a l'è decu(r)â da pitü(r)e e finimènti fèti tra u [[XVIII secolo|Settesèntu]] e u [[XX secolo|Növesèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12213/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria del Bosco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-02}}</ref>.
;Paròcchia de Sant'Ambröxu
* Gêxa de Sant'Ambröxu: fina dau [[XIII secolo|Duxèntu]] a Cuni u gh'é(r)a in gêxa dedicâ a [[Sant'Ambrœuxo|Sant'Ambröxu]], fèta növa aa fìn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e turna du [[XVIII secolo|Settesèntu]], quand'a l'ha piàu a sò furma d'ancöi, scibèn che i travai pe'a faciâ ba(r)òcca i sun finìi numma che du [[1890]]. Prugèttu du [[Francesco Gallo (architettu)|Francesco Gallo]], de drentu a g'ha ina cianta a crûxe grega cun de capélle dae parte, cun de vorte e de mü(r)aje tütte decu(r)èi cu'in güstu ba(r)òccu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12229/|tìtolo=Chiesa di Sant'Ambrogio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.cittaecattedrali.it/it/bces/185-chiesa-di-sant-ambrogio|tìtolo=Chiesa di Sant'Ambrogio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-13}}</ref>.
;Paròcchia de Santa Ma(r)ia da Cêve
* Gêxa de Santa Ma(r)ia da Cêve: a se tröva intu veggiu, dund'i l'han fèta aa mitè du [[XVII secolo|Seisèntu]] cumme capélla pe'u culêgiu di Gesuiti, sciü prugèttu du [[Giovenale Botto]]. Cunsacrâ du [[1673]], du [[1773]] u gh'è stètu a supresciùn de l'urdine e, passàu quarche tèmpu, a l'è stèta rangiâ a gêxa paruchiâle, funsiùn ch'a l'ha tegnüu fina au dì d'ancöi. Derê da faciâ ba(r)òcca a g'ha ina sula navâ, cun quattru èrchi dae parte dund'i se dröven di atèi, ciü de quellu au fundu, de marme(r)u du [[XVIII secolo|Settesèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12228/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria della Pieve|léngoa=IT|vìxita=2026-05-17}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.cittaecattedrali.it/it/bces/183-chiesa-di-santa-maria-della-pieve|tìtolo=Chiesa di Santa Maria della Pieve|léngoa=IT|vìxita=2026-05-17}}</ref>.
;Paròcchia de San Michê
* Gêxa di Santi Giacumu e Bastiàn: fundâ du [[1481]] in scia pòrte pe' [[Boves]], a l'è stèta fèta növa fra u [[1595]] e u [[1630]], pe' pià a sò faciâ d'ancöi de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]. De drentu a g'ha ina navâ sula, cuèrta da 'na cupula intu mezzu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/11996/|tìtolo=Chiesa dei Santi Giacomo e Sebastiano|léngoa=IT|vìxita=2026-05-18}}</ref>.
* Gêxa de Sant'Ànna: a punènte du cèntru, inte basse ch'e ne pian u numme.
* Gêxa du Semina(r)iu Vescuvìle: capélla ch'a se tröva intu cumplessu du Semina(r)iu, au sò servissiu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12197/|tìtolo=Chiesa del Seminario Vescovile|léngoa=IT|vìxita=2026-05-18}}</ref>.
* Santua(r)iu da Madònna da Riva: fètu in curispundènsa d'ina funte, u l'existeva da primma du [[XV secolo|Quattrusèntu]] ma u l'è stètu fabricàu de növu ciü votte, a l'ürtimu de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], p'esse stètu purtàu vìa da de bu(r)e du [[Stü(r)a (sciümme)|Stü(r)a]] o ruvinàu au tèmpu di asêdi da sitè<ref>{{Çitta web|url=https://www.piemontesacro.it/santuari_cuneo/santuario_madonna_della_riva_cuneo.htm|tìtolo=Santuario Madonna della Riva (Cuneo)|léngoa=IT|vìxita=2026-05-18}}</ref>.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Chiesa del Cuore Immacolato di Maria, Cuneo, campanile.jpg|A gêxa du Cö Imaculàu de Ma(r)ia
Chiesa di Sant'Antonio, Cuneo, vista frontale.jpg|Sant'Antôgnu, vegnüu ina gêxa urtudossa
</gallery>
;Paròcchia du Cö Imaculàu de Ma(r)ia
* Gêxa du Cö Imaculàu de Ma(r)ia: a l'è ina gêxa mudèrna, inandiâ du [[1957]] ma custruìa de növu, ciü grossa, a partì dau [[1961]], pe' êsse cunsacrâ du [[1970]]. Fèta int'in güstu mudèrnu, a g'ha ina faciâ a cabanna e de drentu a se svilüppa int'in'aula ünica, dund'u ghe fà lüxe sette grandi barcùi e in lüxernâ. Tantu l'atâ che u co(r)u, au fundu da gêxa, i sun fèti de legnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/12214/|tìtolo=Chiesa del Cuore Immacolato di Maria|léngoa=IT|vìxita=2026-05-24}}</ref>.
* Santua(r)iu de Sant'Antôgnu de Pàduva: inte quartèi növi de Cuni, faciâ in sce Cursu Nissa, u santua(r)iu u l'è stètu issàu du [[1907]] pe' vuluntè du prève Don Peano, di [[Òpia picìnn-a da Divìnn-a Providénsa|fratti de Don Orione]]. Dau [[2003]] u l'è passàu aa cumünitè urtudossa rümêna, ricunusciüa dau [[2005]] cumme ina sò paròcchia da [[Diòcexi ortodòssa roménn-a d'Itàlia|diocexi d'Italia]]<ref>{{Çitta web|url=https://cuneofotografie.blogspot.com/2016/01/chiesa-di-santantonio.html|tìtolo=Chiesa di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-24}}</ref>.
;Paròcchia de San Giuànni Bòscu
* Gêxa de San Giuànni Bòscu
;Paròcchia de San Paulu
* Gêxa de San Paulu
;Paròcchia du Sacru Cö
* Gêxa du Sacru Cö
* Gêxa da Madònna de Lourdes
* Gêxa di Feruvê
;Paròcchia de Bombonina
* Gêxa de San Matê e da Beâ Vèrgine di Du(r)ùi
;Paròcchia de Borgo San Giuseppe
* Gêxa de San Giüsèppe
;Paròcchia de Cerialdo
* Gêxa de San Piu X
* Gêxa da Madònna du Rusa(r)iu
* Gêxa de San Giacumu
;Paròcchia de Confreria
* Gêxa de San Defendente
;Paròcchia de Madonna delle Grazie
* Gêxa da Madònna de Grassie
;Paròcchia de Madonna dell'Olmo
* Gêxa da Madònna de l'Urmu
* Gêxa de San Grâtu
;Paròcchia de Passatore
* Gêxa de San Giuànni u Batìsta
;Paròcchia de Roà Canale
* Gêxa de l'Imaculâ Cuncesiùn de Ma(r)ia Santìscima
;Paròcchia de Roata Rossi
* Gêxa de San Ròccu
;Paròcchia de Ronchi
* Gêxa de San Lu(r)ènsu
* Gêxa de Sant'Ànna
;Paròcchia de San Benigno
* Gêxa de San Benignu
* Gêxa de Ma(r)ia Imaculâ
;Paròcchia de San Bernardo
* Gêxa de San Benardu
;Paròcchia de San Pietro del Gallo
* Gêxa de San Pe(r)u
;Paròcchia de San Rocco Castagnaretta
* Gêxa de San Ròccu
* Gêxa du Santìscimu Numme de Ma(r)ia
;Paròcchia de Spinetta
* Gêxa da Nativitè de Ma(r)ia Santìscima
;Âtre architetü(r)e
* Veggiu cunventu de San Fransescu
* Veggia gêxa de San Tumaxu
* Veggia gêxa de San Giuànni Deculàu
* Scinagoga de Cuni
=== Architetü(r)e sivìli ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Cuneo - Palazzo della Prefettura - 2025-09-26 12-42-03 001.jpg|U palàssiu da Prefetü(r)a
Immaggine:PiazzaGalimberti-Cuneo3.jpg|U palàssiu du Tribünà
Immaggine:Cuneo palazzo vescovile.jpg|U palàssiu du Vescu
</gallery>
* Palàssiu Alberti
* Palàssiu Andreis di Mondrone
* Palàssiu-Cà Galimberti
* Palàssiu Delfino
* Palàssiu Delfino di Trivero
* Palàssiu da Banca d'Italia
* Palàssiu da Prefetü(r)a
* Palàssiu da Pruvinsa
* Palàssiu da Stasiùn
* Palàssiu da Tûre, cu'a Tûre Sivica
* Palàssiu du Municìpiu
* Palàssiu du Tribünà
* Palàssiu du Vescu
* Palàssiu Pascale di Nuceto, dapöi Audiffredi
* Palàssiu Rubatti di Toricella
* Palàssiu Scotti di Sauze
* Palàssiu Taricchi di Stroppo
* Teâtro Toselli
* Palàssiu Uffici Finanziari PUF
* Vìlla Oldofredi Tadini
* Vìlla Tornaforte
* Munümèntu au Giuseppe Barbaroux
* Munümèntu aa cunfruènsa du Stü(r)a e du Gessu
* Munümèntu aa rexistènsa
==== Pòrteghi ====
{{Çitaçión||''[[:pms:s:Giovanni Cerutti/Canson/Sota ij pòrti 'd Coni|Ij pòrti 'd Coni]]''|Là sota ij pòrti 'd Coni, là sota ij pòrti neuv,<br />a-i é na bela, bela bionda, larà, ch’a vend ij parapieuv.|lingua=PMS}}
[[Immaggine:Portici di Cuneo.jpg|miniatura|I pòrteghi de Cuni]]
Cuni a g'ha ciü o mêno öttu chilòmetri de pòrteghi inte tüttu, de lungu impurtanti inta vìtta da sitè e pe'i sò cumèrci<ref>{{Çitta web|url=https://viaggi.corriere.it/itinerari-e-luoghi/cards/portici-ditalia-le-passeggiate-nel-cuore-di-10-citta/?img=2|tìtolo=Sotto i portici più eleganti d'Italia: passeggiate nel cuore di 10 città|outô=Luca Sartori|dæta=17 nuvèmbre 2023|léngoa=IT|vìxita=2025-12-10}}</ref>. Segundu a sò u(r)igine, sti pòrteghi i se ponen spartì inte trèi mumènti de custrusiùn: i pòrteghi de Vìa Rumma e da sitè veggia i ne vegnen da l'etè de mezzu fina au Sei-Settesèntu e l'etè ba(r)òcca, quelli de Ciàssa Galimberti i g'han de cuntru in impiantu de l'Öttusèntu mèntre, daa fìn de l'ürtima guèra mundiâle, i se sun stèti tracièi i pòrteghi de Cursu Nissa e de sò travèrse.
Cuni a l'è a quarta sitè de l'Italia pe'a lunghessa di sò pòrteghi, dòppu numma che [[Bologna|Bulògna]], [[Turin|Tü(r)ìn]] e [[Padova|Pàduva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ecoditorino.org/quali-sono-le-citta-con-piu-portici-in-italia.htm|tìtolo=Quali sono le città con più portici in Italia?|outô=Emanuel Silci|dæta=19 arvì 2024|léngoa=IT|vìxita=2025-12-10}}</ref>.
=== Architetü(r)e militâri ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Cuneo – Caserma Vittorio Emanuele II (xilografia).jpg|A caserma Vittorio Emanuele II, [[1893]]
Targa Via Cesare Battisti, Cuneo.jpg|Targa au Cesare Battisti in scia caserma ch'a gh'è dedicâ
</gallery>
* Caserma "Cesare Battisti": nasciüa in gì(r)u au [[1889]] cumme caserma "Vittorio Emanuele II", a l'è stèta fabricâ da fiancu da caserma "generâle Antonio Cantore", ciü antìga, pe' furmà in cumplessu ünicu. Fra i quattri fabrichèi ch'i furmavan sta caserma, quellu ciü a punènte, de ciü prexu pe' êsse duve(r)àu pe'i servissi e di ufissi, u l'è vegnüu a sêde de l'[[Archiviu de Stàttu de Cuni]]<ref>{{Çitta web|url=https://artbonus.gov.it/1431-archivio-di-stato-di-cuneo.html|tìtolo=Archivio di Stato di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
* Caserma "Gonzaga": missa inte Cursu Soleri, a l'è ancù duve(r)â cumme sêde du cumandu di carabinèi pe'a pruvinsa de Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneodice.it/eventi/cuneo-e-valli/caserma-gonzaga-aperta-al-pubblico_3514.html|tìtolo=Caserma "Gonzaga" aperta al pubblico|dæta=3 nuvèmbre 2016|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
=== Müsei ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Cuneo - Museo Casa Galimberti - Marcok 2024-10-11 001 015.jpeg|U Müseu Cà Galimberti
Cuneo - Museo civico di Cuneo - Marcok 2024-10-11 022.jpeg|Müseu Sivicu de Cuni
Cuneo, Museo Diocesano San Sebastiano Interno Sala di San Giacomo, veduta d'insieme con ex voto.jpg|Sâla de San Giacumu, Müseu Diucesàn
</gallery>
* Müseu Cà Galimberti: u se tröva drentu au palàssiu Osasco, intu scitu ch'u l'é(r)a da famìa Galimberti e intu scagnu de l'aucattu e partigiàn [[Duccio Galimberti]]. Lì, u gh'è in mustra a culesiùn d'ope(r)e d'arte da famìa, ciü che a sò bibliutêca e archiviu<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/vivere-il-comune/luoghi/museo-casa-galimberti/|tìtolo=Museo Casa Galimberti|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
* Müseu Sivicu: u müseu da sitè, da-i [[Anni 1980|ànni '80]] u tröva de pòstu intu cumplessu de San Fransescu e u campa insemme de testimunianse in scia sto(r)ia de Cuni dau sò imprinsippiu fin'au dì d'ancöi. Furmàu da pa(r)eggi fundi, u g'ha fina de bibliutêca e de archiviu sto(r)icu<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneocultura.it/musei/museo-civico-di-cuneo/informazioni/|tìtolo=Museo civico di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
* Müseu Diucesàn "San Bastiàn": inta Cuntrâ Munduì, u l'è missu intu cumplessu de San Bastiàn, cu'e ciü tante ope(r)e mustrèi intu müseu ch'e ne vegnen da stu lì e daa cungrega ch'a gh'axeva de sêde<ref>{{Çitta web|url=https://www.museodiocesanocuneo.it/|tìtolo=Il percorso espositivo|outô=Müseu Diucesàn "San Bastiàn"|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
* Müseu feruviàriu: u se tröva inta [[stasiùn de Cuni]] e u se ghe pò vegghe tante testimunianse in scia sto(r)ia de feruvìe a Cuni, cun tantu de vestì e beretti da feruvê, manifesti, papèi e futugrafìe. De ciü, au de fö(r)a u gh'è in vagùn du [[1943]] e ina veggia [[Lucumutìva FS E.551|lucumutìva E.551]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120929010308/http://www.dlfcuneo.net/museo.html|tìtolo=Il Museo Ferroviario di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
* Memu(r)iâle Divixùn Arpìna "Cuneense": inta veggia [[stasiùn de Cuni Gessu]], u mette in mustra memo(r)ie e testimunianse da "Cuneense" e di mòrti in guèra de tütta a pruvinsa, cun di repèrti de quelli tèmpi<ref>{{Çitta web|url=https://www.memocuneense.it/|tìtolo=Memoriale Divisione Alpina Cuneense|léngoa=IT|vìxita=2026-03-22}}</ref>.
=== Natü(r)a ===
* Parcu da Zuentù
* Parcu da Rexistènsa
* Parcu fluviâle Gessu e Stü(r)a
* Parcu Munvìsu
* Giardìn "Piazza della Libertà"
* Parcu da Castagna
* Giardìn "Dino Fresia"
* Giardìn "Don Cesare Stoppa"
* Giardìn "Lalla Romano"
* Giardìn "Villa Sarah"
* Parcu Parri
== Cultü(r)a ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
[[Immaggine:Biblioteca civica di Cuneo - cortile 01.jpg|miniatura|U curtì da Bibliutêca Sivica]]
A Cuni e ghe sun 17 bibliutêche<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305093342/http://www.comune.cuneo.gov.it/fileadmin/comune_cuneo/content/amm_organiz/cultura/biblioincitta/Pieghevole_Biblioincitta.pdf|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteche della Città di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>, tütte drentu aa réa da sitè, ch'a se ciamma ''Biblioincittà''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130127161018/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta.html|tìtolo=Biblioincittà|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>. Intu detaju, ste chi e sun:
* Bibliutêca de l'Alliance Française: a campa di tèsti pe'u stüddiu e pe' mustrà a [[Lengua françéise|lengua fransese]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210353/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-dellalliance-francaise.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dell'Alliance Française di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca de l'asuciasiùn APICE: furmâ da 1.500 vulümmi, a campa du mate(r)iâle dedicàu a l'[[Union Europea|Uniùn Eurupea]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210355/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-dellassociazione-apice.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dell'Associazione APICE di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca di matetti e di fiöi: a g'ha numma che di scrìti dedichèi pe'i fiöi fra 0 e 14 ànni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210319/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-dei-bambini-e-dei-ragazzi.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dei Bambini e dei Ragazzi|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du [[Club arpin italian|Clüb Arpìn Italiàn]] "A. Borsi": a l'è dedicâ a l'arpinismu e aa muntagna in gene(r)âle<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210331/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-club-alpino-italiano-a-borsi.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Club Alpino Italiano A. Borsi di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca da Came(r)a de Cumèrciu: a cunsèrva libbri e reviste de genere ecunòmicu e stò(r)icu-ecunòmicu, ciü che u fundu bibliugraficu da sêde da Banca d'Italia a Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210349/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-della-camera-di-commercio.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca della Camera di Commercio di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du sèntru de ducumentàsiu spurtiva: a se tröva inta sêde du CONI pe'a pruvinsa<ref>{{Çitta web|url=https://archive.is/20121219024220/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-centro-di-doc-sportiva.html|tìtolo=Biblioteca del Centro di Documentazione Sportiva|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du sèntru stüddi da fundasiùn Càscia de risparmiu de Cuni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210324/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-centro-studi-fond-crc.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Centro Studi della Fondazione CRC di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca Sivica: a l'è a bibliutêca sivica ciü antìga du Piemunte, fundâ du [[1802]], e a l'ha ina culesiùn de ciü de 300.000 vulümmi. A l'è ascì ina sêde de depôxitu legâle e u sèntru da réa sitadìna<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210116/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-civica-di-cuneo.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca Civica di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca pe'i fiöi de Cuni süd: intu sèntru cumerciâle de Cuni 2, a l'è turna ina bibliutêca pe'i letûi fra 0 e 14 ànni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210409/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-per-ragazzi-di-cuneo-sud.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca per Ragazzi di Cuneo Sud|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du Cunservato(r)iu "G. F. Gherdini"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210335/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-conservatorio-g-f-ghedini.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Conservatorio G. F. Ghedini di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca diucesâna: intu semina(r)iu vescuvìle<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210359/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-diocesana.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca Diocesana di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca de l'Istitüu Stò(r)icu da Rexistènsa: a se tröva intu sèntru de ducumentasiùn teritu(r)iâle e a campa du mate(r)iâle bibliugraficu dedicàu aa sto(r)ia cuntempuranea<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210406/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-ist-storico-resistenza.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca dell'Istituto Storico della Resistenza di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca da Müseu Cà Galimberti: missa insemme daa famìa Galimberti a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210339/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-museo-casa-galimberti.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Museo Casa Galimberti di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du Cumplessu munümentâle de San Fransescu: a cunsèrva du mate(r)iâle dedicàu ai bêni cultü(r)âli<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210117/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-compl-monum-san-francesco.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Complesso Monumentale di San Francesco di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca du prugètti fiö: intu sèntru de ducumentasiùn teritu(r)iâle, a l'è dedicâ ai fiö fra 14 e 18 ànni<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210344/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-del-progetto-adolescenti.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca del Progetto Adolescenti di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca universcita(r)ia de Cuni: u g'ha du pübricasiùi in sce mate(r)ie mustrèi inta sêde de Cuni de l'Üniverscitè de Tü(r)ìn<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150923210414/http://www.comune.cuneo.gov.it/cultura/biblioincitta/biblioteca-universitaria-cuneese.html|tìtolo=Biblioincittà: Biblioteca Universitaria Cuneese di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
* Bibliutêca "Davide Cavaglion": a l'è dedicâ aa sto(r)ia de cumünitè ebraiche du Piemunte.
;Scö(r)e
Intu terito(r)iu du cumün de Cuni i se trövan 10 asili statâli e 13 privèi, 19 scö(r)e elementâ(r)i (üna privâ), 7 scö(r)e medie (üna privâ), 11 scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu e 5 istitüi de furmasiùn prufesciunâle, cumpresu ün ch'u l'è du cumün.
I primmi trèi livélli de scö(r)e prima(r)ie i sun spartìi fra i sinque istitüi cumprensivi "Corso Soleri", "Via Sobrero", "Viale Angeli", "Oltrestura" e "Borgo San Giuseppe", mèntre e segunda(r)ie e sun u magistrâle "E. De Amicis", u tecnicu cumerciâle "F. Bonelli", u tecnicu indüstriâle "M. Delpozzo", l'istitüu d'istrusiùn superiûre "S. Grandis", u scientificu e clascicu "S. Pellico - G.Peano", l'I.I.S. "Bianchi - Virginio" e l'I.I.S. "Virgino - Donadio"<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/wp-content/uploads/2025/10/SEDI-ISTITUTI-SCOLASTICI.pdf|tìtolo=Sedi istituti scolastici|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2025-12-11}}</ref>.
De ciü, a Cuni a gh'è ina sêde destacâ de l'Üniverscitè de Tü(r)ìn, u cunservato(r)iu "Giorgio Federico Ghedini", l'Academia de Bèlle Arte e l'Istitüu Universcita(r)iu pe' mediatûi lenguistichi "A. Macagno".
=== Parlà de Cuni ===
U [[parlà de Cuni]] u l'è ina va(r)ietè da [[Léngoa piemontéize|lengua piemuntese]], cunscide(r)àu cumme parte du piemuntese de punènte e tòstu pa(r)eggiu au [[parlà de Tü(r)ìn]]. Au dì d'ancöi, inta sitè nu se ghe parla ancù gua(r)i de Cuni, mèntre a situasiùn a l'è in pôcu meju inte frasiùi.
=== Cuxìna ===
U dûse tipicu de Cuni i sun i "[[cuneesi au rum]]", di ciculatìn fèti cun due negge de meringa ch'e g'han intu mezzu ina crema de ciculata fundènte e rum, tütte cuèrte de ciculata fundènte. Sti ciculatìn i sun stèti inventèi da l'Andrea Arione du [[1923]], ch'u n'ha depuxitàu u brevettu, e au dì d'ancöi i se ne ponen truvà inte de versciùi dife(r)ènti, cun o sènsa de licure<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/topnews/edizioni-locali/cuneo/2021/05/25/news/un-secolo-di-cuneesi-il-dolce-che-fa-sognare-golosi-in-tutto-il-mondo-1.40314156/|tìtolo=Un secolo di "cuneesi", il dolce che fa sognare golosi in tutto il mondo|dæta=15 mazzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-01-13}}</ref>.
== Ecunumia ==
L'ecunumia de Cuni, scibèn ch'a se secce strêta inti ànni, u l'è ancù ligâ au cumèrciu di prudòtti de l'[[Agricoltûa|agricultü(r)a]] e de l'[[Alevaménto|alevamèntu]], cu'u sò mercàu de béstie ch'u l'è ün di ciü impurtanti de l'Italia. E indüstrie ch'e se ghe trövan e sun pe'u ciü inti setùi da gumma, du vestì e da mecanica. A sitè a l'è ina destinasiùn pe'u türismu, survetüttu de tranxitu<ref name=":1" />.
== Manifestasiùi ==
* ''Mostra Regionale Zootecnica di Quaresima'': mustra de béstie fèta fina dau [[1952]] intu tèmpu de [[Qua(r)exima]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20241106184035/https://www.comune.cuneo.it/attivita-produttive/agricoltura-industria-artigianato-sanita-turismo/ufficio-agricoltura/mostre-agricole-mostra-regionale-zootecnica-di-quaresima.html|tìtolo=Mostre Agricole - Mostra Regionale Zootecnica di Quaresima|léngoa=IT|vìxita=2026-01-08}}</ref>.
* ''Degustibus'': manifestasiùn de cuxìna ch'a mi(r)a de dà vûxe ai prudòtti tipichi de Cuni, ch'a se tegne, dau [[2010]], intu segundu fìn de setemâna de mazzu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150527121951/http://cuneo.degustibus.cuneo.it/|tìtolo=Degustibus|léngoa=IT|vìxita=2026-01-08}}</ref>.
* ''La Fausto Coppi'': cumpetisiùn de briciclette pe' curidûi nu aspèrti, a l'è spartìa inti dui percursi da mediufundu e da granfundu. Fèta dau [[1987]], a cazze aa segunda dumenega de lüju<ref>{{Çitta web|url=http://www.faustocoppi.net/|tìtolo=La Fausto Coppi|léngoa=IT|vìxita=2026-01-08}}</ref>.
* ''Cuneo Illuminata'': fèta dau [[2014]], de lüju, pe' l'ucaxùn u l'è decu(r)àu de lüxe cu'a müxica tütta Vìa Rumma e Ciàssa Galimberti<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.cuneoilluminata.eu/|tìtolo=Cuneo Illuminata|léngoa=IT|vìxita=2026-01-17}}</ref>.
* ''Grande Fiera d'Estate'': manifestasiùn du genere de fe(r)e, a l'é(r)a inandià a Cuni fra a fìn d'agustu e l'imprinsippiu de setèmbre, dau [[1976]] fina du [[2019]]. Sta fe(r)a, che dau [[2010]] a g'ha u titulu de "Nasiunâle", a l'è spartìa inte sette sesiùi pe' argumèntu, e a cumprènde ascì di âtri evènti lighèi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20180321193220/http://grandefieradestate.com/|tìtolo=Grande Fiera d'Estate|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>.
* ''Mirabilia International Circus & Performing Arts Festival'': in gran festival de arte da cìrcu, u se tegne turna fra a fìn d'agustu e i primmi de setèmbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalmirabilia.it/|tìtolo=Mirabilia International Circus & Performing Arts Festival|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>.
* ''Mostra Regionale Ortofrutticola Città di Cuneo'': a l'è ina manifestasiùn dedicâ ai prudòtti de l'agricultü(r)a da pruvinsa de Cuni. Sta mustra a cazze tütti i ànni inta primma mitè du mese de setèmbre e a l'è fèta inta frasiùn de San Rocco Castagnaretta<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20241106165759/https://www.comune.cuneo.it/attivita-produttive/agricoltura-industria-artigianato-sanita-turismo/ufficio-agricoltura/mostra-regionale-ortofrutticola-citta-di-cuneo.html|tìtolo=Comune di Cuneo - Portale Istituzionale - Mostra Regionale Ortofrutticola - Città di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>.
* ''Fiera Nazionale del Marrone'': a l'è ina manifestasiùn dedicâ aa [[castagna]] e ai prudòtti fèti cun sta lì, inandiâ intu tèrsu fìn da setemâna d'utùbre dau [[1999]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.marrone.net/|tìtolo=Fiera del Marrone|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>.
* ''Sono un uomo di mondo'': a tèrsa dumenega d'utùbre, dau [[1999]], u se tegne st'evèntu dedicàu a tütte e gènte ch'e l'han fètu u servissiu militâre a Cuni o ch'e l'han stüdiàu intu sò semina(r)iu<ref>{{Çitta web|url=http://www.uominidimondo.it/|tìtolo=Uomini di mondo|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>.
* ''Stracôni'': a l'è ina caminâ de ciü o mênu 7 km fèta intu terito(r)iu du cumün, pe'u [[Parcu fluviâle Stü(r)a e Gessu|parcu fluviâle Gessu e Stü(r)a]], intu segundu fìn da setemâna de nuvèmbre; a se tegne tütti i ànni dau [[1978]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.straconicard.it/|tìtolo=Stracôni|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>.
* ''Scrittorincittà'': ciamâ a ''Festa Europea degli autori'' fina du [[2002]], a l'è ina manifestasiùn de lete(r)atü(r)a ch'a cunsciste inte di incuntri fra i scritùi e i letùi, cun tantu de cunfe(r)ènse, di spetaculi, de mustre e di âtri evènti. ''Scrittorincittà'' a l'è inandiâ, dau [[1999]], intu tèrsu fìn da setemâna de nuvèmbre<ref>{{Çitta web|url=http://www.scrittorincitta.it/|tìtolo=Scrittorincittà|léngoa=IT|vìxita=2026-01-16}}</ref>.
* ''IllumiNatale'': manifestasiùn pe' Natâle, cun di mercatìn, di spetaculi, preseppi e âtre ativitè<ref name=":2" />.
== Sport ==
=== Zögu du balùn ===
[[Immaggine:Stadio Fratelli Paschiero vista Tribuna Matteotti.jpg|miniatura|U stàddiu "Fratelli Paschiero", u campu de cà pe' l'AC Cuneo]]
A squaddra de balùn ciü impurtante da sitè a l'è stèta l'[[Associazione Calcio Cuneo 1905]], fundâ du [[1905]] e ch'a l'ha zügàu pe'u ciü fra a Serie C e a Serie D, fina a quande, du [[2019]], a l'è finìa in falimèntu. De dòppu, u titulu spurtivu du "Cuneo" u l'è stètu rilevàu daa sucietè AC Cuneo 1905 Olmo, che au dì d'ancöi a zöga intu campiunàu de l'Ecelènsa.
Fra e âtre sucietè, u se pò regurdà u gruppu spurtivu Saetta, nasciüu daa fuxùn fra a Beppino Nasetta e a Saetta, ch'u l'ha zügàu fina du [[2010]] intu [[Centro Sportivo Italiano|C.S.I.]] du pòstu, ciü che in segunda e in tèrsa categu(r)ìa cun de squaddre dai fiöi fina ai over 40<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneodice.it/sport/cuneo-e-valli/calcio-rimpatriata-tra-ex-allinaugurazione-del-museo-dedicato-alla-saetta_53532.html|tìtolo=Calcio, rimpatriata tra ex all’inaugurazione del museo dedicato alla Saetta|dæta=12 setèmbre 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>. Dapöi u gh'è ancù l'Auxilium Cuneo, u San Benigno, l'Olmense, u San Tarcisio, a Madonna delle Grazie, l'Olmo e u New Ronchi 2012, de squaddre ch'e zögan fra e categu(r)ìe du pòstu o regiunâli<ref>{{Çitta web|url=http://www.tuttocampo.it/Piemonte/CN/ElencoNews#!|tìtolo=Società calcistiche di Cuneo e provincia|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>. De ciü, du [[2019]] u l'è nasciüu a "Scuola calcio Cuneo Oltrestura", ch'a mette insemme e frasiùi de San Benigno, San Pietro del Gallo, Roata Rossi e Passatore<ref>{{Çitta web|url=https://cuneoltrestura.it/chi-siamo/|tìtolo=Chi Siamo|léngoa=IT|vìxita=2026-01-20}}</ref>.
A sitè de Cuni a pò vantà de quarche partecipasiùn a campiunèi de livéllu ciü âtu cu'a [[Cuneo Calcio Femminile]], fundâ du [[1985]], che defèti a l'ha zügàu due votte inta [[Serie A (dònne)|Serie A]], finèndu pe(r)ò pe' cedde u sò titulu spurtivu aa [[Juventus Football Club (dònne)|Juventus Women]] du [[2017]].
=== Bricichette ===
Inta sitè de Cuni u gh'è finìu pa(r)egge votte üna de tappe du [[Gîo d'Italia|gì(r)u d'Italia]] e, de ciü, de chi a l'è partìa a famusa tappa nüme(r)u 17 du gì(r)u du [[1949]], dunde u [[Fausto Coppi]] u l'ha guagnàu a maja rösa pe' êsse rivàu a [[Pinerolo|Pine(r)òllu]] cun 11'52" in sce [[Gino Bartali]]. A memo(r)ia de st'impresa lì, fèta traversandu e [[Còlla da Madalena|còlle da Madalena]], [[Còlla du Vars|du Vars]], [[Còlla de l'Izoard|de l'Izoard]], [[Còlla du Munginevru|du Munginevru]] e [[Còlla du Sestriere|du Sestriere]], stu percursu u l'è turnàu inte pa(r)egge edisiùi du gì(r)u.
Cuni a l'è stèta ascì a partènsa d'ina tappa du [[Tour de France]], a nüme(r)u 16 de l'edisiùn du [[2008]], ch'a l'è finìa a [[Jausiers]], in [[Provensa|Pruvènsa]]<ref>{{Çitta web|url=https://newsfood.com/cuneo-granda-tour-2008-presentato-il-comitato-organizzatore/|tìtolo=Cuneo: "Granda Tour 2008", presentato il Comitato organizzatore|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref>.
=== Volley ===
[[Immaggine:PalazzettodellosportCuneo.jpg|miniatura|U palasettu du sport de San Rocco Castagnaretta]]
A sucietè de [[volley]] de rife(r)imèntu pe'a sitè, pe'i òmmi, a l'è stèta pe' tanti ànni u [[Piemonte Volley]], squaddra fundâ du [[1958]] cumme Cuneo Volley Ball Club e restâ in ativitè fina du [[2014]], rivandu a guagnà fina in scüdettu da mascima se(r)ie. Du [[2015]], quande ch'a s'è desfèta, u sò pòstu u l'è stètu piàu daa növa squaddra du [[Cuneo Volley]], ch'a l'ha cumensàu daa [[Serie B2 (volley òmmi)|Se(r)ie B]] e che au dì d'ancöi a zöga inta [[Superlega (volley)|Superlega]].
Pe'e dònne, a squaddra da sitè a l'è a [[Cuneo Granda Volley]], che aù a zöga inta [[Série A1 (volley dònne)|Se(r)ie A1]].
A Cuni, l'impiantu ciü impurtante pe' praticà stu sport, ch'u l'è ascì u sèntru spurtivu prinsipâle da sitè, u l'è u palasettu de San Rocco Castagnaretta, in campu cuèrtu ch'u pò tegnì fina a 4.700 spetatùi.
=== Balùn ===
In sport tipicu e da tradisiùn de Cuni u l'è u [[Balón (zêugo)|balùn]], cu'a squaddra da sitè ch'a l'è a Pallonistica Subalcuneo. Sta squaddra a zöga da fissu inta [[Série A (balón)|Se(r)ie A]], u mascimu livéllu du [[Canpionòu italiàn de balón|campiunàu de balùn]], guagnàu dau Cuni bèn 14 votte, ciü che e 7 vito(r)ia inta [[Cóppa Itàlia de balón|Cuppa Italia de categu(r)ìa]].
U campu de cà da Subalcuneo u l'è u sferiste(r)iu "Francesco Capello", ina strutü(r)a du cumün cuèrta ch'a pò tegnì 1.290 persune.
=== Âtru ===
Pe'u [[Ballabanastra|basket]] a squaddra da sitè a l'é a Granda College Cuneo, ch'a l'è de cà inta palestra cumünâle de Borgo San Giuseppe e ch'a l'ha zügàu de lungu inta [[Serie C (basket òmmi)|Se(r)ie C]] da regiùn.
Pe'u [[rugby]], a Cuni u se tröva u Cuneo Pedona Rugby, ina squaddra ch'a zöga inta [[Serie C (rugby a 15)|Se(r)ie C]] in sciu campu, du cumün, aa Madonna dell'Olmo.
A Cuni u gh'è pöi u campu spurtivu "Walter Merlo", daa capacitè de 400 pòsti, ch'u g'ha ina pista a 6 cursie ciü che i atressi e e dutasiùi pe'e âtre discipline de l'[[atletica]].
== Aministrasiùn ==
=== Scindichi de Cuni ===
[[Immaggine:I-CN-Cuneo13.JPG|miniatura|U palàssiu du cumün de Cuni]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1860|1862|Carlo Brunet||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1862|1862|Francesco Lovera||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1863|1863|Agostino Moschetti||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1863|1865|Carlo Brunet||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1866|1866|Agostino Moschetti||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1867|1868|Luigi Fabre||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1869|1872|Giacinto Ballario||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1872|1874|Agostino Moschetti||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1874|1884|Virginio Allione||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1885|1888|Giuseppe Calcagno||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1888|1905|Angelo Bocca||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1905|1907|Attilio Pirinoli||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1907|1907|Luigi Moschetti||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1907|1908|Giulio Bertoldi||Regiu cum.|}}
{{ComuniAmminPrec|1908|1912|Luigi Fresia||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1912|1913|Marcello Soleri||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1913|1914|Marco Cassin||Pro-scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1914|1920|Luigi Fresia||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1920|1925|Antonio Bassignano||Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1925|1926|Vincenzo Gueli||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1926|1926|Ugo Franco||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1926|1927|Pietro Frigerio||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1927|1938|Giovanni Battista Imberti|PNF|Pudestè|}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1940|Michele Olivero|PNF|Pudestè|}}
{{ComuniAmminPrec|1940|1941|Giovanni Marchetti|PNF|Pudestè f.f.|}}
{{ComuniAmminPrec|1941|1941|Massimo Ferreri||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1941|1943|Carlo Viglino||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1943|1944|Antonio Bassignano||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1944|Angelo Tua||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1944|Pensiero Macciotta||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Caiani|PFR|Pudestè|}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1945|Armando Sartirana||Cum. pref.|}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1948|Ettore Rosa|CLN|Scindicu|<ref group="n.">Scindicu indicàu dau Cumitàu de Libe(r)asiùn Nasiunâle</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1948|Antonio Toselli|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1948|1951|Luigi Teresio Cavallo|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1951|8 zügnu 1965|Mario Delpozzo|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 1965|1976|Tancredi Dotta Rosso|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 dixèmbre 1976|1985|Guido Bonino|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1985|1990|Elvio Viano|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1990|1995|Giuseppe Menardi|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 mazzu 1995|11 zügnu 2002|Elio Rostagno|Indipendènte|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|11 zügnu 2002|23 mazzu 2012|Alberto Valmaggia|DL - La Margherita|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 zügnu 2017|4 lüju 2022|Federico Borgna|Indipendènte|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 lüju 2022|''in càrega''|Patrizia Manassero|PD|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Gemelaggi ===
A sitè de Cuni a l'é binélla cun quelle de<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/la-citta/storia/gemellaggi.html|tìtolo=Gemellaggi di Cuneo|outô=Cumün de Cuni|léngoa=IT|vìxita=2026-02-17}}</ref>:
* {{Binelàggio|FRA|Nissa|1964|var-da-o=da-u}}
* {{Binelàggio|DEU|Fürstenberg/Havel|1974|var-da-o=da-u}}
* {{Binelàggio|SEN|Richard Toll|1986|var-da-o=da-u}}
* {{Binelàggio|ARG|Santa Fe de la Vera Cruz|1991|var-da-o=da-u|Santa Fe (Argentinn-a)}}
De ciü, a l'è binélla ascì cun<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilpalio.org/aneddoti_selva03.htm|tìtolo=Gemellaggio Cuneo-Contrada Selva|léngoa=IT|vìxita=2026-02-17}}</ref>:
* {{Scìnbolo|600px Verde e Arancione listati di Bianco.PNG}} [[Cuntrâ da Selva]], [[Senn-a|Siena]], da-u [[1959]]
== Vìe de cumünicasiùn ==
=== Stradde ===
[[Immaggine:Cuneo map.png|miniatura|Mappa cu'e stradde da pruvincia de Cuni]]
L'[[Autustradda A33 (Italia)|Autustradda A33 Cuni-Asti]] a liga a sitè cu'a regiùn de fe(r)e de Cuni e cun l'[[Autustradda A6 (Italia)|Autustradda A6 Türìn-Savuna]]. Intu terito(r)iu du cumün de Cuni u se ghe tröva due sciurtie, ch'e sun quelle de Cuni Sèntru, ''Cuneo Centro'', e de Cuni Levante'', Cuni Est''.
Fra e âtre stradde impurtanti ch'e se trövan a Cuni u gh'è a cuscì dìta ''Variante Est-Ovest'', che pe' dabùn a cûre in diresiùn Nord-Ovest/Sud-Est, e a stradda dìta a "bovesâna", ch'a se svilüppa in sciu percursu da veggia [[Feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmassu|feruvìa Cuni-Boves]].
=== Feruvìe ===
[[Immaggine:Stazione di Cuneo (2).jpg|sinistra|miniatura|U fabricàu da [[stasiùn de Cuni]]]]
{{Véddi ascì|Stasiùn de Cuni|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}
A [[stasiùn de Cuni]] a l'è a stasiùn ciü impurtante da sitè; a l'è servìa da di treni regiunâli de [[Trenitalia]] pe'a [[Feruvìa Fusàn-Cuni|linea Fusàn-Cuni-Limùn-Vintimìa]] e de [[Arenaways]] pe'a [[feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni]], ch'i travajan intu cuntèstu du cuntrattu servissiu cu'a [[Piemonte|Regiùn Piemunte]]. Fina du [[1960]] sta linea a l'ha avüu in percursu dife(r)ènte, ch'u l'é(r)a quellu u(r)iginâle, atìvu cumme [[feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu]].
A [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|feruvìa Cuni-Vintimìa-Nissa]], cunusciüa cumme a "feruvìa de ma(r)aveje", a g'ha tòstu dui seculi e cu'u sò percursu a liga insemme u [[Piemonte|Piemunte]] cu'a [[Liguria|Ligü(r)ia]], pe' cûre cuscì dai munti au mâ e daa cianü(r)a aa còsta.
Di âtri impianti ch'i se trövan inta sitè i sun a [[stasiùn de Cuni Gessu]], che fina du [[1937]] a l'è stèta a sula de Cuni, sènsa de traffegu da quande che, du [[2012]], a [[feruvìa Cuni-Munduvì]] a l'è stèta serâ. De ciü, u gh'è ancù a [[Stasiùn de Roata Rossi|fermâ de Roata Rossi]] in scia [[feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni]], supressa du [[2003]], e [[Stasiùn de San Benignu de Cuni|quella de San Benignu de Cuni]], in scia [[Feruvìa Fusàn-Cuni|linea pe' Fusàn]].
=== Tranvài ===
[[Immaggine:Cuneo, piazza VE II - 1905.JPG|miniatura|Ciàssa Galimberti cu'i tranvài, du [[1905]]]]
A partì dau [[1877]] a sitè de Cuni a l'è stèta servìa da 'n'impurtante réa inter-urbâna de tranvài a vapû, tütte serèi au [[1948]]:
* [[Tranvài Cuni-Burgu San Darmàssu-Demunte|Cuni-Burgu San Darmàssu]] (1877-1948, slungâ du 1914 fina a [[Demonte|Demunte]])
* [[Tranvài Cuni-Drune(r)u|Cuni-Drune(r)u]] (1879-1948)
* [[Tranvài Cuni-Salüssu|Cuni-Salüssu]] (1880-1948)
* [[Tranvài Cuni-Boves|Cuni-Boves]] (1903-1935)
=== Ariupòrti ===
[[Immaggine:Cuneo Airport aerial view.jpg|miniatura|L'ariupòrtu de Cuni mi(r)àu da l'aruplàn|sinistra]]
A sitè a l'è servìa da l'[[Ariupòrtu Internasiunâle de Cuni-Levaldigi]], che au dì d'ancöi u l'è ufisialmènte ciamàu "de Langhe e de Arpi du Mâ", dund'u se ghe pò rivà pe' mezzu da [[Stradda statâle 20 da Còlla de Tènda e da Valâ du Röia|SS20]]<ref>{{Çitta web|url=https://cuneoairport.com/|tìtolo=Aeroporto di Cuneo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-28}}</ref>.
St'impiantu u l'è intràu in funsiùn du [[1929]], cu'ina primma pista d'èrba, pe' êsse fètu a növu du [[1960]] e passà de man a di privèi dau [[2015]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20251231164144/https://cuneoairport.com/home/storia/|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-06-05}}</ref>.
=== Trasporti ürbani ===
U trasportu pübbricu inta sitè de Cuni e intu sò sircunda(r)iu u l'è stètu afidàu aa ''Conurbazione di Cuneo'', ch'a l'è gestìa dau ''Consorzio Trasporti GrandaBus''.
De ciü, a Cuni u se ghe tröva in [[Ascensû de Cuni|ascensû panu(r)àmicu inclinàu]], ch'u lìga insemme a parte bassa da sitè, daa Pòrte de Munduvì, cu'u sèntru e, intu detaju, cun Cursu Giuseppe Garibaldi, cu'in percursu tüttu intu mezzu aa natü(r)a. Avèrtu a partì dau [[2009]], st'ascensû u pò purtà ciü o mênu vintisinque persune.
Fra u [[1908]] e u [[1968]] Cuni a gh'axeva fina ina sò [[Réa de filobus de Cuni|réa de filobus]].
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.cuneo.it/|tìtolo=Scìtu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2025-11-30}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Cuni| ]]
[[Categorîa:Capolêughi de provìnse italiànn-e]]
[[Categorîa:Çittæ d'Italia]]
g4j3rivn1aoxtgipwagtr687in2ogbc
Merate
0
25387
270682
215062
2026-06-11T13:21:45Z
Luensu1959
1211
nomme locale
270682
wikitext
text/x-wiki
'''Merate''' (''Meraa'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Merate
|Panorama = GiorcesMerate1.JPG
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Lecco
|Amministratore locale = Massimo Panzeri
|Partito = LN
|Data elezione = 27-5-2019
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Calco (Italia)|Calco]], [[Cernusco Lombardone]], [[Imbersago]], [[Montevecchia]], [[Olgiate Molgora]], [[Osnago]], [[Robbiate]], [[Ronco Briantino]] (MB)
|Nome abitanti = (it) ''Meratesi''
|Patrono = Sànt'Anbrêuxo
|Festivo = 7 dexénbre
|Mappa = Map_of_comune_of_Merate_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Merate inta provìnsa de Lecco.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Lecco}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]]
s3uawno1laxyowb3ur85lgxuf7l7ljy
San Fé (Arbenga)
0
28646
270723
260320
2026-06-11T21:12:17Z
N.Longo
12052
+
270723
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = San Fé
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiùn]]
|Panorama = San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">San Fe, vistu d'in scia stradda</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumün]]
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|var-teritöio = Terito(r)iu
|var-cordinæ = Curdinài
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 836
|Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=22|capìtolo=1.5. La geografia insediativa}}
|Aggiornamento abitanti = 2007
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = sanfeìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Simùn e Giuda
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = 28 utùbre
|var-cartografîa = Cartugrafìa
}}
'''San Fé''' (''San Fedele'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Fraçion geògrafica|frasiùn]] de [[Arbenga]], ch'a cunta 836 abitànti (dati agiurnài au [[2007]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Sto(r)ia ==
[[File:Albenga San Fedele, convento delle Orsoline.jpg|thumb|U cunvèntu de muneghe intu 1908]]
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/San Fé (Arbenga)}}
== Posti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
[[Immaggine:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso1.jpg|miniatura|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)]]
* '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da [[Vaìn]] a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)iginâ(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (rizalènte au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navàe (quella de mezzu cuvèrta a capriàe, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presensa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdài da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)atò(r)iu de San Giuvanni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò internu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presenti ai dui làtti de l'àula (cuverta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sede da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u têitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn reundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>
=== Architetü(r)e sivìli ===
[[Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|thumb|Purtâle da vìlla du Cian Bellìn (San Fé)|sinistra]]
* '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumensu du [[XVII secolo|XVII]] dai frài Costa, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'e(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marma(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâle d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciâvan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna:"La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref>
* '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivàe in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapàe daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'e(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'e(r)an mustrài ben dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scöe meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref>
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Àtre frasiùi d'Arbenga ==
* [[Bastia (Arbenga)]]
* [[Leca (Arbenga)]]
* [[Lüxignan]]
* [[Campugexa]]
* [[Sàlia]]
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Àtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiùi d'Arbenga]]
80c7qluqxaherppsvcdf0gowdvpe8bj
Vaìn
0
31570
270724
269937
2026-06-11T21:14:48Z
N.Longo
12052
+
270724
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Vaìn
|Nome ufficiale =
|Tipo = quartê
|Panorama = Panuràmma de Vaìn (Arbenga) daa Julia Augusta 12.jpg
|Didascalia = <div align="center">Vaìn, daa <i>Julia Augusta</i>, in sciu sfundu l'Ìsu(r)a</div>
|Stemma =
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumün]]
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|var-teritöio = Terito(r)iu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|Superficie =
|Note superficie =
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti =
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti =
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu
|Codice catastale =
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = de Vaìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Benardìn
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = 29 de màzzu
|var-cartografîa = Cartugrafìa
}}
'''Vaìn''' (''Vadino'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in quartê da sitè d'[[Arbenga]], ch'u se tröva in scia zina de drìta d[[a Sènta]], a meridiùn du sèntru sitadìn.
== Geugrafìa ==
[[Immaggine:Panuràmma de Vaìn (Arbenga) daa Julia Augusta 06.jpg|sinistra|miniatura|Âtra vìsta de Vaìn]]
U quartê de Vaìn u se estende inta parte meridiunâle da [[ciâna d'Arbenga]], partèndu dau cursu da Sènta fin versu i munti ch'i spartiscen u terito(r)iu cumünâle d'Arbenga, ch'u se spuncia versu punènte fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme ai cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta.
Stu cunfìn chi u se(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)êa pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta|Staricco, 2021|Geografia del luogo pp.13-16}}</ref><ref>{{Çitta|Moscardini, 2011|Il confine tra Alassio e Albenga (n.1), p.137}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242 m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521 m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce.
== Sto(r)ia ==
=== U(r)igine du numme ===
U numme de Vaìn u ne vegne dau latìn ''vadum'', ch'u vö dì "ègua bassa", tipicu de de 'na möja o d'in scìtu dund'u l'è ciü fasile passà da 'na zina a l'âtra du riàn. U trètu de mâ ch'u se gh'è d'in faccia defèti u l'é(r)a zà bèn cunusciüu pe' avêghe in bassu fundu, cumme marcàu dau gregu [[Strabùn]], ch'u ne fa pensà che a quelli tèmpi a zona a puésse vegnì duve(r)â cumme atraccu. In antigu dunca a zôna a vegnìva ciamâ ''Vadinum'' e inta prìmma [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] a l'è mensiunâ cumme ''Vainum'' o ''Vaynum''.
Segundu de âtre teurie u numme u pu(r)eva êsse ligàu au tardu latìn ''Vayvo'', a marcà in terén in abandùn, scicumme che cun stu numme u se indicava l'ànnu che 'n tòccu de tèra u l'é(r)a tegnüu a riposu. U mòddu ch'u vegne ciamàu u s'è pöi evulüu inte ''Vaino'', in moddu du tüttu scimile a quellu ch'u l'è u numme in dialettu. Inta fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] u vegne pöi dìtu ''Vadino.''<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|La Toponomastica, pp.17-18}}</ref>
=== Etè antiga ===
Au cumènsu de l'epuca sto(r)ica a cunfurmasiùn du teritò(r)iu a l'é(r)a bèn dife(r)ente da cumme a veghemmu au dì d'ancöi, scicumme che a ciâna d'Arbenga a l'é(r)a ciü strêta, cu'u cursu d[[a Sènta]] spustàu de armenu in chilòmetru ciü versu setentriùn. Dunca u mâ u rivava fin a tucà u Munte, numme ch'u se ghe dà au prumuntò(r)iu ch'u gh'è de d'âtu.
Nu se sa de segü(r)u quella ch'a l'é(r)a a pusisiùn de 'n prìmmu insediamèntu, ma üna de teurìe ciü impurtanti a fà pensà che ''[[Albium Ingaunum]]'', l'antiga capitâle di [[Ingauni|Lìgü(r)i Ingàuni]] a fusse stèta ti(r)à sciü propiu da ste parte. Dai scâvi fèti in sciu pòstu u s'è descuèrtu numma che di tocchi de se(r)amica du [[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Lo sviluppo urbano, p.13}}</ref> Pe' sta raxùn lì u nu s'è pusciüu cunfermà a pusisiùn de l'antigu nücleu in sciu Munte, scibèn ch'a rèsta quella ciü prubabile. A pusisiùn in sciu Munte a se(r)ea difèti quella tipica di [[Castelâ (fortificaçión)|castelèi]], survaelevâ e fassile da difènde, che in ciü a l'ave(r)ea avüu da vixìn in sò pòrtu o, armenu, in aprôdu segü(r)u.
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Via Julia Augusta (Arbenga-Arasce)-Vista 04.jpg|U tòccu da ''Julia Augusta'' cu'u risö
Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 09.jpg|U Pilùn
Immaggine:Edificio F (Albenga) 2.jpg|L'edifissiu A du percursu
Immaggine:Edifissiu E (Via Julia Augusta, Arbenga)-Resti de müraje 04.jpg|Rèsti de mü(r)aje de l'edifissiu E
</gallery>
Inte l'epuca rumâna, propiu ai pèi du Munte u vegne fètu passà a ''[[Via Julia Augusta]]'', ch'a zunzeva da ste parte ina votta sciurtìa daa sitè rumana passâ a Pòrte de l'A(r)òscia (''Porta Arociorum)'', sbuccu de l'antigu càrdu màscimu, che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Fra e testimunianse rumâne ciü impurtanti facièi in scia vìa, se pò regurdà [[U Pilùn (Arbenga)|u Pilùn]], munümèntu fünebre "a pilla" du [[II secolo|II seculu]], l'[[Anfiteâtru d'Arbenga|anfiteâtru]] de ''[[Albingaunum]]'' e, in diresiùn d'[[Arasce|A(r)asce]], e ruìne de öttu munümènti fünebri. De ciü, pe' in curtu tòccu a punènte du [[Munümèntu A (Arbenga)|munümèntu A]], u se tröva ina pursiùn de risö ch'u pà quellu u(r)igina(r)iu da vìa rumâna, che inte stu puntu a duxeva êsse larga nu ciü de 3,50 m.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|pp=160-167|volùmme=Vul. 1|capìtolo=Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta}}</ref>
Tèmpu di rumèi, ai pèi du Munte u se duxeva truvà u ''portus'', nasciüu inta cega fra a sitè e u prumunto(r)iu: scibèn ch'i nu ghe seccen di ducümènti ch'i ne testimonian a custrusiùn bèn evidènte u l'è a rilevansa ch'u l'ha avüu inte ciü ucaxùi, cumme dü(r)ante e guère püniche, vistu che chi intu [[I secolo|I seculu d.C.]] chi u l'axeva truvàu repa(r)u u cappu cartaginese Magùn. A pusisiuùn precisa du pòrtu a nu l'è du tüttu cè(r)a, scicumme che tütta a custe(r)a, fra a bucca da Sènta fin a Santa Cruxe a pu(r)eva rapresentà in pòstu segü(r)u pe l'atraccu de nâve.<ref name=":0">{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 177}}</ref>
=== Mediuevu ===
[[Immaggine:San Martìn au Munte (Arbenga) 01.jpg|miniatura|San Martìn au Munte, u cumplessu a l'imbuccu da vìa]]
Levàu stu fètu armenu fin au [[XIII secolo|seculu XIII]] u l'è bèn difissile parlà de Vaìn, scicumme che u mâ u cumense(r)a a vegnisene in derê numma che a partì da stu seculu, in seguitu aa deviasiùn da Sènta, che cu'u növu lettu u l'ha purtàu ascì au repòrtu da tèra inte sti scìti. Turnandu au pòrtu, u se sa da partecipasiùn d'Arbenga ae primme cruxèi, cu'ina sò flotta, a mèxima ch'a l'axeva stabilìu dife(r)ènti traffeghi intu [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]].
Du [[1044]] u se sa che, apröu a de grosse dunasiùi, u munastê di benedetìn de l'Ìsu(r)a u guagna in impurtante ricunuscimèntu da [[Pàppa Benedétto IX|Pappa Benedettu IX]], fètu ch'u l'ha cumme cunseguènsa u trasfe(r)imèntu a tèra, in sciu Munte, podâse sutta l'asiùn de Aginulfo, che pe' tradisiùn u n'è cunscide(r)àu u primmu abâte. U se tratava de in pe(r)iudu de richessa pe'i benedetìn d'Arbenga, cumme testimuniàu ascì dai dife(r)ènti pusedimènti cuntrulèi. U l'è bèn regurdà a ogni moddu, che ina primma presènsa di benedetìn in sce artü(r)e de Vaìn a l'è da fa remuntà ancù a prìmma, zà aa fin dau [[VIII secolo|seculu VIII]].
Au [[1254]] u se(r)ea da fissà u mumèntu da deviasiùn d[[a Sènta]], defèti du [[1288]], inti [[Statüi d'Arbenga du 1288|Statüi d'Arbenga]], u se scrive apòsta u capitulu ''De portu previdendo''<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|IV. Notizie sopra il Porto Vadino, p.136}}</ref>, scicumme che u cangiu du cursu d'ègua u l'axeva purtàu l'antigu aprôdu a interâse e u se vuxeva prugetà in növu atraccu. A stu prupôxitu u vegniva pruibìu de druvì lucande e usta(r)ìe là dund'u l'é(r)a in prugettu a custrusiùn du növu portu, ch'a curispunde a quella ch'a vegniva ciamâ l'''Arbara''.<ref name=":3">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Lo sviluppo urbano, p.20}}</ref>
Ma du restu u prugettu u nu vegghe a lüxe, scicumme che inti Statüi de dòppu, du [[1350]], u nu se ne parla ciü. Dunca è ben prubabile che se inti seculi de prìmma u gh'é(r)a in gurfu ai pèi du munte u secce stètu encìu daa Sènta, lasciandu növe tère dispunibili.<ref name=":3" />
Ste chi du rèstu e vegnen in man au Cumün, duve(r)èi fin da sübitu pe' sardà i debiti ch'u gh'axeva cu'e gènte.<ref name=":0" /> Pe' permétte de passà da 'na parte a l'âtra da scciümè(r)a, u vegne custruìu u ''pons Arociorum'', che daa Pòrte de l'A(r)òscia u l'inmeteva in scia stradda versu u Munte. Cunusciüu ascì cumme ''pons supranus'', u l'é(r)a ciamàu cuscì perché u traversava u sciümme ciü in sciü rispettu a 'n âtru, custruìu de prìmma, de cuntru dìtu ''pons subtranus''. Vistu che au cumènsu u l'é(r)a stètu fètu de legnu, u g'ha avüu besögnu ciü votte de travai, fin a che du [[1382]] u nu s'è delibe(r)àu pe' fâlu de prìa.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 173}}</ref>
Dau [[XIV secolo|seculu XIV]] u se cumènsa ascì a parlà da stradda ''usque Vaynum'', che da l'[[Uspissiu de San Làzzaru (Arbenga)|uspissiu de San Làzzaru]] a purtava in zü versu quella che ancöi a l'è a cianü(r)a au de sutta du Munte. Sta vìa a l'é(r)a cunusciüa cumme stradda rumana e de prubabile a recarcava quella che in antigu culegâva u levànte da sitè cu'u pòrtu. U nu gh'è tüttavia ancù traccia de in insediamèntu stabile, numma che dau [[XV secolo|seculu XV]], quandu che u Cumün u càtta da l'abâte de l'Ìsu(r)a i scìti ch'u ghe vegni(r)à ti(r)àu sciü u cunvèntu e a gêxa de San Benardìn. Cumme cunseguènsa, e prìmme cà e fabbrichèi rüsteghi i vegnen marchèi intu ''registrum'' du [[1473]]<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|Cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 178}}</ref>, mèntre a pôchi ànni prìmma ([[1416]]) i remuntan i prìmmi àtti de vèndita fra privèi.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.55}}</ref>
=== Etè muderna ===
[[Immaggine:Albenga fine 800 da vadino.jpg|sinistra|miniatura|Vìsta d'Arbenga versu a fìn de l'Öttusèntu, da Vaìn]]
Quarche tèmpu de dòppu, intu [[XV secolo|seculu XV]], pe' curpa de üna o ciü aluviùi, l'ègua a s'è purtâ turna vìa u punte in scia Sènta, ch'u l'è duvüu êsse fabricàu növu. A prupôxitu de stu chi a gh'è ina delibe(r)a du [[1519]] inse(r)ìa inti statüi de quel'ànnu, dìta ''De ponte Cente''. Frütu de decixùi pièi dau Cumün a l'è a custrusiùn du növu punte, dìtu ''da Branca'', a dui èrchi, finìu du [[1587]].<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.54}}</ref> Du [[1550]] u l'è in decrêtu sitadìn, ch'u porta a l'alestimèntu de 'n redossu pe'e barche aa bucca de l'[[Ava(r)ènna]]<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|II. Il Medioevo, p.57}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|IV. Notizie sopra il Porto Vadino, p.137}}</ref>, mèntre de sti ànni a l'è a dumanda de l'a(r)ascìn Lorenzo Testa pe arvì 'na tunè(r)a, de segü(r)u atìva intu [[1667]] e da lì a pôcu abandunâ, se pènsa pe' curpa de tàsce imposte daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|IV. Notizie sopra il Porto Vadino, p.141}}</ref>
Cu'u [[XVI secolo|seculu XVI]] du restu u se ascìste a di cangiamènti inte l'ecunumia du pòstu, cun curtivasiùi miste e in aumèntu de ciànte d'u(r)ive, ch'i levan terén ae vìgne, mèntre âtri scìti i l'é(r)àn tegnüi cumme prèi (u l'è u câxu de Praélle) e i gh'é(r)an senù di canèi, in sce rìve de l'Ava(r)ènna e in Campulàu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|III. L'Età Moderna, p.65}}</ref> Fra [[XIV secolo|Sinquesèntu]] e Settesèntu u gh'è che 'na grossa parte di sciti i vegne ina palüde, chi cumme inte âtre parte da Ciâna. Du mèximu periudu a pia largu campu a curtivasiùn da càneva, che in ciü a quantu ditu, a rènde a ciâna nu gua(r)i sâna, survatüttu pe'u rüxentâla: bèn doppu e cumense(r)àn e òpe(r)e de bunifica.
=== Tèmpu di fransesi ===
Au [[1794]] u l'é(r)a ancù in pèi u veggiu punte da Branca, tantu che da chi u l'è registràu u passàggiu d'in Arbenga de trüppe fransesi, ch'i l'axevan fina cumpiüu di sachezzi inte l'Uspeâ. Viste e cundisiùi de sanitè nu gua(r)i bune, cumme zà dìtu, du [[1795]] l'uspeâ militâre fransese u vegne mesciàu dau seminà(r)iu d'Arbenga au de fö(r)a de mü(r)aje, intu cunvèntu de San Bernardìn. Sulusiùn, sta chi, ch'a nu funsiuna, scicumme che int'in tèmpu abasta rapidu vegne encìu ascì stu chi, purtandu turna a l'ucupasiùn di lucâli in Arbenga Veggia.
Du [[1796]] ina növa bü(r)iana a se pòrta via u punte da Branca, cu'u besögnu de cuntegnì [[a Sènta]] au de drentu di argini, finansièi inte st'ucaxùn dai Seullìn, spuncèi da l'aministrasiùn: a vegne sciü a cuscì dìta "bia(r)e(r)a".<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.73}}</ref> U punte u vegne fètu növu dau Geniu militâre pôcu dòppu, ma zà du [[1798]] u vegniva zü. U segue in periudu d'isu(r)amèntu pe'a parte de levante da sitè, scicumme che u Cumün u nu gh'axeva abasta de fundi pe' rangiâlu, a sulusiùn a se tröva ti(r)àndu sciü in punte de legnu, a l'artessa da Pòrte du Pertüxu, cunscide(r)àu ciü che ina votta cumme instabile.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea , p.76}}</ref>
Du mèximu ànnu u l'è registràu l'ucupasiùn da parte de trüppe fransesi du cunvèntu de San Benardìn, ch'u ghe vegne fètu di dànni avanti de vegnì abandunàu dai surdàtti mèximi, mèntre i muneghi i l'axevan fètu stramüu a Lüxignàn.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.76}}</ref> A cunfisca di bèn da Gêxa a porta u sachezzu de pa(r)egge òpe(r)e ch'u gh'é(r)a de drentu,e ancù du [[1799]] a l'è a vèndita de l'abasìa de San Martìn ai privèi.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.78}}</ref>
Du [[1807]] l'aministrasiùn fransese a spuncia pe' istituì u növu catastru e u se pune u prublema di cunfìn fra Arbenga e A(r)àsce, cu'i arbenganesi che i dixen ch'i passan au de sutta de l'èrcu da [[Capella da Santa Cruxe (Arasce)|Capella da Santa Cruxe]], segundu di papèi de l'etè de mezzu cunservèi inta paròcchia mèntre che i âtri i vuxevan ch'i vegnìssen fissèi inta lucalitè de Maimuna, ben ciü vixìn a Vaìn. E ratèlle van aavanti pe' quarche annu, cu'u scangiu de papèi fra i dui cumün e u prefettu fransese, che inte l'utubre du [[1807]] u dumandava in elencu de prupietèi che e se truvavan fra e dui regiùi. Du [[1808]], inti travai pe'a custrusiùn da stradda lituranea, u vegne mandàu in növu ducümèntu daa prefetü(r)a au Maire d'Arbenga e intu mese d'avrì u vegne stabilìu dau prefettu u cunfìn definitìvu, daa Còsta du Munte ''vis-a-vis'' fin ae Ròcche de Vaìn'','' tèrmi ch'i sun cunfermèi fina da [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], ch'u firma in edittu ai 12 d'utubre du [[1812]], mèntre ch'u l'è a [[Mosca (çittæ)|Musca]]. Cunfìn ch'u vegne ancù dibatüu, scicumme ch'u nu segue mancu u spartiègua, ma sènsa ch'u vegne cangiàu, mancu au passu sutta u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]].<ref>{{Çitta|Moscardini, 2011|Il confine tra Alassio e Albenga (n.1), p.138}}</ref>
=== Etè mudèrna ===
Caütti i fransesi u l'è sutta ai Savoia che a ''Littoranea'' a vegne cumpletâ, faxendula passà pe' Vaìn, dund'e vegnen rangièi e stradde nu tantu pe' rènde ciü fassile a vitta di cuntadìn, quantu pe' permette u passaggiu du Ré. I travai i finiscen du [[1823]], cun tantu de növu punte in scia Sènta, che pe l'ucaxùn u s'é(r)a ciamàu in inzegnê da [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]]. I tèmpi de dòppu i sun caraterisài da ina relativa stabilitè. Du [[1834]] a l'è a realisasiùn du semite(r)iu, da vixìn aa ma(r)ìna, viste e cunseguènse de l'edìttu de Saint Cloud e che u nu gh'é(r)a ciü pòstu inte gêxe.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.82}}</ref>
U semite(r)iu de Vaìn u vegne prugetàu da l'inzegnê Paolo Duce, inaugu(r)àu de quel'ànnu. A strutü(r)a a nu l'ave(r)à de furtüna, scicumme ch'a vegne indagâ pe' purtà e spüssie di morti inta zôna a l'ingì(r)u, tüttavia u veni(r)à ancù duve(r)àu pe' quarche tèmpu, armenu fin a quande u nu vegne avèrtu [[Semite(r)iu munümentâle (Arbenga)|quellu de Leca]], aa fìn du seculu. A partì dau [[1840]] cumènsan a êsse fabrichèi de növe cà, mèntre aturnu au [[1880]] ciü votte a Sènta a se porta via i argini, giüstèi de dòppu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, pp.86-91}}</ref> Du [[1894]] a vegne istituìa a Caserma Garibaldi dau veggiu ciòstru de San Bernardìn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|p=64|capìtolo=Lo sviluppo del quartiere Vadino}}</ref>
Passàu a Prìmma Guèra Mundiâle, l'edifissiu u vegne duve(r)àu cumme prixùn du mandamèntu. Du [[1926]], cu'a supresciùn di mandamènti, l'edifissiu u recampa i prixuné(r)i ascì de [[Andôa|Andö(r)a]] e d'[[Arasce|A(r)àsce]]. Du [[1927]] i cumènsan i travai da Caserma Piave, pöi duve(r)â ascì inta Segunda guèra. In particulâre a Ciâna a l'è stèta bumbardâ ai 12 d'avrì du [[1944]], cun trei mòrti registrèi, pe' via de bumbe sgancièi in sciu punte da feruvìa, in sce due Caserme e a l'Ava(r)ènna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga dal fascismo alla Repubblica 1923 - 1970|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/494/c/13/albenga-dal-fascismo-alla-repubblica.-1923-1970.html|ànno=2013|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=122}}</ref>
Passàu u cunflittu, a partì dai [[Anni 1950|ànni '50]]-[[Anni 1960|'60]] u gh'è stètu in grande svilüppu edilissiu, ch'u l'ha purtàu a ti(r)à sciü di növi fabbrichèi e au rivà de növe gènte, scicumme ch'u gh'é(r)a besögnu de travaju inte stüffe (e avanti de ste chi, pe'a Caserma), cun pöi u cangiu türisticu de l'ecunumia du pòstu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea. p.111}}</ref>
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
[[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn|left]]
* '''Gêxa de San Benardìn de Siêna''', a l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê au de là d[[a Sènta]]. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zòna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''Vìa Julia Augusta''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunventu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa ciànta u(r)iginà(r)ia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]], a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttüàu cumme caserma militàre sutta ai Sabàudi, vegne in parte recupe(r)àu a destinasiùn religiùsa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle di Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardin au Munte|léngoa=IT|vìxita=2022-01-29}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu_da_Madònna_de_Fatima_(Vaìn,_Arbenga)-Faciâ_04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]]
* '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du vescu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de intrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stîle goticu. U purtâle u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>
=== Architetü(r)e militâri ===
* '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplessu du cunventu de San Benardìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunventu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' 300 surdàtti inte tüttu.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'età contemporanea, p.98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave nu gua(r)i daa distànte a l'ha purtàu au lentu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina mànega de surdàtti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref>
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908)
Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasina de cumandu
Immaggine:Albenga, rifugio antiaereo (cropped).jpg|L'imbuccu du redossu dai bumbardamènti, Via San Calocciu
Immaggine:Albenga Vadino bunker (cropped).jpg|Furtìn ch'u resta daa riunda de Via Piave
</gallery>
* '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbertu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrèi. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma ch'a puésse uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a vegnì chi u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasîna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i èrchi semireundi a surmuntâli.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref>
* '''Furtìn da segunda guèra mundiâle''', du [[1940]], cun l'intrâ in guèra de l'Itàlia, u gh'è stètu besögnu de custruì di redossi pe'a pupulasiùn in câxu de bumbardamènti. Fra i pa(r)eggi ch'u l'è stètu imbastìu, dui i se trövan a Vaìn e ün inta Do(r)ia, che pe(r)ò u nu l'è stètu finìu. I se cunservan i dui imbucchi, ün da Vìa San Calòcciu, l'âtru in Vìa Rafaèllu. Du '43 a l'è invece a furtificasiùn du trattu de mâ fra Arbenga e A(r)àsce, d'ataccu aa feruvìa. Vegnen ti(r)èi sciü de mü(r)aje cuntru i sbarchi, âte 2 mêtri inte tüttu, cun pustasiùi pe' l'artije(r)ìa, in ciü u gh'é(r)a u diviêtu de razunze l'a(r)ena, isu(r)â, metendughe du reticulâtu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga dal fascismo alla Repubblica 1923 - 1970|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/494/c/13/albenga-dal-fascismo-alla-repubblica.-1923-1970.html|ànno=2013|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=106}}</ref>
=== Vìlle sto(r)iche ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte
Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta''
Immaggine:Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia
</gallery>
* '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)asce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa restagno, 1993|III. Il paesaggio urbano e le arti, p.155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çittæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivéi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u gròssu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'intrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padijùn o a cruxe(r)a, mentre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref>
* '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensciunâ pe'a prìmma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligâ ai fundi agriculi a l'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumènsi du [[XX secolo|Növesèntu]]. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bassu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertüa a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi i l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref>
=== Âtre architetü(r)e ===
* '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref>
== Cultü(r)a ==
=== Istrusiùn ===
Intu quartê u gh'è in cumplessu de scö(r)e ch'u cröve daa matèrna ae elementàri, a primma a se tröva au de sutta de l'Istitüu Cumprenscìvu Arbenga 2<ref>{{Çitta web|url=https://www.icalbengasecondo.edu.it/luogo/sede-san-clemente/|tìtolo=Infanzia Albenga San Clemente|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref>, cunusciüa ascì cumme "asìlu de San Clemènte" e istituìu a partì dau [[1981]]-[[1982]].<ref name=":2">{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.114}}</ref> E elementàri, de cuntru, e sun sutta a l'Arbenga 1, uspitè in San Benardìn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.icalbenga1.edu.it/luoghi?id=29|tìtolo=Scuola Primaria Vadino|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref> A partì dau [[1990]] u l'è stètu trasfe(r)ìu in Arbenga l'Istitüu agra(r)iu "Domenico Aicardi", che avanti de stu mumèntu u se truvava a Sanremmu<ref name=":2" />: scituàu ascì stu lì inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria, parte dau [[2000]], de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref>
== Ecunumia ==
Cumme pe'u restu da Ciâna, l'ecunumia a se basa in sce l'agricultü(r)a, zà in antigu a l'é(r)a curtivâ a càneva, asèmme ae vìgne e ai u(r)ìvi in sce artü(r)e. Du rèstu u se sa ascì che inte l'Öttusèntu l'a(r)éna de Vaìn a l'é(r)a cunusciüa pe' l'estrasiùn de l'a(r)éna, ch'a serviva pe'i campi de spà(r)eghi. Fra l'âtru du [[1886]] a l'è ina delibe(r)a ch'a l'impune de duve(r)ala numma che pe' Arbenga, de moddu ch'u nu se vegnisse a creà cuncurènsa cu'e sitè a l'ingi(r)u. Dapöi, l'a(r)éna ch'a ghe rèsta a vegne messa sutta tutêla da parte du Cumün, interessàu aa custrusiùn d'in stabilimèntu e de 'na stasiùn invernâle.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea. p.98}}</ref> Inti àgni a vegnì u se punta sempre de ciü au türismu, cu' in'espansciùn de ativitè de stu genere.
== Feste e fe(r)e ==
* A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti prepa(r)èi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustrâna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref>
* Festa du Santìscimu numme de Ma(r)ìa, a se tegne ai 12 de setèmbre, cu'a messa au santuà(r)iu da Madònna de Fatima dìta dau preve de San Benardìn e a prucesciùn versu vìa San Calòcciu e u Munte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/09/albenga-a-vadino-la-festa-del-nome-di-maria/|tìtolo=Albenga, a Vadino la Festa del Nome di Maria|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref>
* Castagnata, au cumènsu d'utubre, inti mèximi spàssi duve(r)èi pe' A Vaìn pe' mangià bèn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/castagnata-vain-pe-mangia-ben-vadino/|tìtolo=Castagnata “A Vain Pe’ mangia’ Bèn” a Vadino|léngoa=IT|vìxita=2025-08-06}}</ref>
== Sport ==
* ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn du Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ogni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 posti inte tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref>
== Vìe de cumünicasiùn ==
Vaìn u vegne traversàu zà daa prìmma mitè du [[XIX secolo|seculu XIX]] daa cuscì dita ''Littoranea'', vusciüa dai fransesi e finìa dai Savoia, sfartâ de dòppu e cunessa aa gale(r)ìa sutta u Munte, invêce che daa centrâle du lète. Zà du [[1934]] a vìa ciü gròssa du quartê a pìa u numme de Via Piave, da intènde cumme ''Via alla Piave'', in unû aa Caserma, ch'a se tröva propiu lì da vixìn''.'' De quell'annu vegnen ascì finansièi i travai pe'a sò lüminasiùn e scistemasiùn.<ref>{{Çitta|Staricco, 2021|IV. L'Età Contemporanea, p.91}}</ref>
Daa fin da guèra u s'è cumensàu a sentì u besögnu de scistemà a viabilitè sitadìna, l'è pe' stu fètu chi che sutta a l'aministrasiùn Viveri, di ànni '60, ch'u l'ha vistu a lüxe doppu pa(r)egge discusciùi a ''Variante Aurelia'' fra [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Vaìn, ch'a scansa u sèntru da sitè e a passa sutta u Munte pe' mezzu da gale(r)ìa de San Martìn, che au sbuccu in diresiùn [[Arasce|A(r)àsce]] a se ghe cunette a veggia traccia. Inte tüttu u gh'è trê sciurtìe, l'ürtima daa Mi(r)ànda, ch'a permette a cunesciùn cu'a parte da sitè a punènte da Sènta, ciü [[Lüxignan|Lüxignàn]] e [[San Fé (Arbenga)|San Fê]]. Da Vaìn a se de(r)amma dunca a [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a munta versu e due frasiùi arbenganesi e a cuntinua in diresiùn de [[Villanöva]].
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|volùmme=Vul. XXI|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Staricco, 2021|ISBN=88-88-39761-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=|capìtolo=|cid=Moscardini, 2011}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Arbenga]]
4s8dduit6wb971938ip93n844smsib4
Munsu
0
32110
270727
269380
2026-06-11T21:46:36Z
N.Longo
12052
+
270727
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte= sitadìn}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Munsu
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Fr}} ''Mons''</div>
|Panorama = Mons aero.JPG
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du sèntru de Munsu</div>
|var-localizaçión = Lucalisasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = FRA
|Stemma = Blason ville fr Mons (83).svg
|Grado amministrativo = 5
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioìn da Frànsa|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Pruvènsa-Arpe-Còsta Azüra
|var-divixón_aministratîva2 = [[Dipartiménti da Frànsa|Dipartimèntu]]
|Divisione amm grado 2 = Va(r)u
|var-divixón_aministratîva3 = [[Arrondissements dipartimentâli da Frànsa|Arrondissement]]
|Divisione amm grado 3 = Draguignan
|var-divixón_aministratîva4 = [[Cantoìn da Frànsa|Cantùn]]
|Divisione amm grado 4 = Fayence
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Patrick de Clarens
|Data elezione = 2020
|var-teritöio = Terito(r)iu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficce
|Superficie = 76.63
|Note superficie = {{Çitta|PLU: Rapport de présentation|''Annexes, Annexe N°01: évolution entre POS et PLU'', p. 127}}
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 873
|Note abitanti = {{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/8288323?geo=COM-83080|tìtolo=Populations de référence 2022: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|dæta=19 dixèmbre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-15}}
|Aggiornamento abitanti = 2022
|var-denscitæ = Denscitè
|var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Callian]], [[Escragnolles]], [[Fayence]], [[La Bastide]], [[La Roque-Esclapon]], [[Saint-Cézaire-sur-Siagne]], [[Seillans]], [[Séranon]], [[Tourrettes]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = ''moussenqui'' <small>([[Dialettu figùn|figùn]])</small><br />''monsois'' <small>([[Lengua françéise|fr]])</small>
|var-cartografîa = Cartugrafìa
|Mappa = Map commune FR insee code 83080.png
|Didascalia mappa = Mappa du cumün de Munsu
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle
}}
'''Munsu''' (scrìtu ''Mounsou'' in [[Dialettu figùn|figùn]], dìtu ''Mons'' o ''Mouns'' {{IPA|[muns]}} in [[Lengoa provensâle|pruvensâle]], ''Mons'' in [[Lengua françéise|fransese]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Fransa|fransese]] du [[Dipartiménto do Var|dipartimèntu du Va(r)u]], inta [[Pruvensa-Arpe-Custa Azüra|Pruvènsa-Arpe-Còsta Azüra]], ch'u cunta 873 abitanti (au [[2022]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
Munsu u se presènta cumme in tipicu paìse custruìu in sce de 'na rocca, scituàu inte l'âta [[valâ da Siagna]], in sciu versante de drìta. Se u paìse u l'è a in'artitüdine de 814 mêtri, ma u se estende pe' 'na süperficie de tòstu 77 chilometri quàddri, fin a tucà a punta da [[Montagne de Lachens|muntagna de Lachens]] a 'na quòtta de 1 712 mêtri, a sìmma ciü âta du dipartimèntu, in sci cunfìn cun [[La Bastide]], [[La Roque-Esclapon]] e [[Séranon]], cumüi ch'i restan ciü a punènte e versu setentriùn che Munsu.
Ancù a punènte u gh'è [[Seillans]] e ca(r)andu versu meridiùn u se ghe tröva [[Fayence]], [[Tourrettes]] e [[Caillan]], mèntre che a levante u cunfina cun [[Saint-Cézaire-sur-Siagne]] e de [[Escragnolles]], ciü versu setentriùn.<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:Siagnole 29.jpg|A Siagnole dau Mu(r)ìn de Munsu
Immaggine:Mons Pt oulo 28.jpg|U valùn du FIl
Immaggine:Montagne de lachens (31).JPG|A Muntagna de Lachens
Immaggine:Font Vallon Rouge 04.JPG|A funte du Vallon Rouge
</gallery>U terito(r)iu du cumün u l'è traversàu da 'n afluènte de stu cursu d'ègua, A ''[[Siagnole]]'', ch'a nàsce aa cunfluènsa fra dui valùi, ün u l'è quellu ''du Fil'', l'âtru u l'è dìtu ''de Neissouns''<ref name=":12">{{Çitta web|url=http://paysdefayence.free.fr/eau/bassinversant/bassinversant.htm|tìtolo=Pays de Fayence: Les Sources de la Siagnole|outô=Vito Valenti|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16}}</ref>. A ''sourça'' a resta propiu sutta a Munsu, a pôcu menu de 550 mêtri in sciu livéllu du mâ, ai pèi du [[Munte Carian|Carian]] (750 m).
L'ègua ch'a china dau ''Vallon du Fil'' a ne vegne dau versante du [[munte Malay]], cun de ràmme ch'i campan l'ègua dau ''Lachens'', da l'''Ubac de Bliauge'' e da ''Saint-Marcellin'' e a se incuntra cun quella du ''Neissouns'', ch'a l'é(r)a zà cunusciüa tèmpu di rumèi, ch'i l'axevan duve(r)â pe'i sò acquedotti, asemme a de âtre, versu [[Montauroux]]<ref name=":12" />.
Levàu a ''Siagnole'' e [[Siagna|a Siagna]], Munsu u l'è traversàu ascì da âtri rièi, che inta ciü parte di caxi i sun afluènti da prìmma<ref>{{Çitta web|url=https://archive.wikiwix.com/cache/index2.php?url=http%3A%2F%2Fsierm.eaurmc.fr%2Fl-eau-pres-de-chez-vous%2Feau-mons-83080.php#federation=archive.wikiwix.com&tab=url|tìtolo=L'eau dans la commune: MONS (83)|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16}}</ref>, cumme u Vallon Rouge, ch'u se ghe zunze pôcu sutta a lucalitè ''Les Vignes'' e quellu de Roque Abellière, tütt'i dui in scia scinistra du sò cursu. Ca(r)andu ancù u se ghe tröva a cunfluènsa cu'u ''Vallon des Amburs'', aa drìta. A l'ürtimu, primma de caciâse inta Siagna dae parte du Mu(r)ìn da Siagna (''Le Moulin de Siagne''), a Siagnole a marca u cunfìn cu'u terito(r)iu de [[Saint-Cézaire]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.geoportail.gouv.fr/carte|tìtolo=Géoportail - Republique français (Le Moulin de Siagne, 83440 Mons)|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16}}</ref>.
== Sto(r)ia ==
=== U(r)igine du numme ===
U tupònimu de Munsu u nu l'è tòstu cangiàu inta sto(r)ia, tantu ch'u l'è mensunàu cumme ''Mons'' fina du [[1026]] e du [[1066]]. De prubabile, u truve(r)ea d'u(r)igine inta pa(r)olla [[Léngoa latìnn-a|latìna]] {{Maioscolétto|mons}}, ch'a vö dì "munte"<ref>{{Çitta web|url=https://toponymes.fr/lieu/mons-7/|tìtolo=Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>, o se nù dau plü(r)âle du [[Lengoa provensâle|pruvensâle]] ''mont'', e dunca intu sènsu de "munti"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ernest Nègre|tìtolo=Toponymie générale de la France|url=https://books.google.com/books?id=jbpVLN1tRNoC&pg=PA1172|ànno=1991|editô=Librarie Droz|çitæ=Genève|léngoa=FR|p=1172|volùmme=Vul. II|ISBN=2-600-00133-6}}</ref>, da ligâse inte tütti dui i câxi ae carateristiche du scitu. Intu ''moussencou'', a va(r)ietè du [[Dialettu figùn|figùn]] ch'a se ghe parlava, u paìse u l'é(r)a ciamàu "Munsu", scrìtu ''Mounsou''. Sta furma a ne vegnìva da l'adatamèntu aa murfulugìa lìgü(r)e du tupònimu ch'u l'existeva da ancù primma, cangiàu cu'a zunta da -u finâle squaxi a ipercuresiùn segundu a carateristica ciü marcâ du parlà du pòstu<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 8. Lessico'', p. 98}}</ref>.
=== Preisto(r)ia ===
I primmi segni lascièi dai ommi intu terito(r)iu de Munsu i remuntan aa preisto(r)ia, tantu ch'u l'è stètu truvàu ina gran va(r)ietè de Dolmen e âtre furme de sepultü(r)e, fra sti chi ün di ciü cunusciüi u l'è u Dolmen de Peygros, ch'u pìa u numme daa còlla dund'u se tröva<ref name=":02">{{Çitta web|url=https://www.delfabbro.fr/index.php?option=com_content&view=article&id=309:dolmen-de-peygros-mons-var&catid=19&Itemid=114|tìtolo=Dolmen de Riens ou de Saint-Pierre (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16}}</ref>.
U gh'è e pröve ch'u funsiunasse cumme scitu de sepurtü(r)a, scicumme ch'u l'è stètu truvàu ancù i resti e i framenti de osse, ciü de punte de frecce e âtri repèrti<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Comte Edmonde de Pas|ànno=1908|tìtolo=Sur la fouille du dolmen de Peygros à Mons (Var)|revìsta=Bulletin de la Société préhistorique française|volùmme=5|nùmero=4|pp=171-173|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16|url=https://www.persee.fr/doc/bspf_0249-7638_1908_num_5_4_11615}}</ref>, ch'i fan pensà a 'na datasiùn ch'a remunte a l'etè du ramme, cun di esèmpi de frequentasiùi ciü resenti. Inte stu sènsu fra quantu rinvegnüu intu scitu di scâvi, u gh'é(r)a fina ina munêa d'epuca rumâna, ch'a l'axeva u sigillu de Setimiu Severu<ref name=":02" />. Âtri esèmpi de tòstu u mèximu periudu i sun u Dolmen de Riens e de la Colle<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=308:dolmen-de-la-colle-mons-var&catid=19&highlight=WyJkb2xtZW4iLCJkZSIsImxhIiwiY29sbGUiXQ==&Itemid=101|tìtolo=Dolmen de la Colle (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16}}</ref>, u primmu di dui cun 'na frequentasiùn turna inte l'etè du brunzu<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=307:dolmen-de-riens-ou-de-saint-pierre-mons-var&catid=19&highlight=WyJkb2xtZW4iLCJtb25zIl0=&Itemid=101|tìtolo=Dolmen de Riens ou de Saint-Pierre (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16}}</ref>.
=== Etè antìga ===
[[File:Mons Jourdan 1.JPG|thumb|A canâ de Jourdan e a Rocca Tajâ|left]]
A frequentasiùn rumâna de sti scìti a l'è bèn ducumentâ daa custrusiùn de 'n acquedottu ch'u parte da Munsu e u riva fin aa sitè de [[Fréjus]], l'antiga ''[[Forum Julii]]'', pe' in tragittu de 42 chilòmetri, fètu custruì du [[50 a.C.]] incanalandu primma e funte de la Foux, intu cumün de Montauroux e dapöi ascì quelle da Siagnole, ai pèi du vilaggiu<ref>avant prop. pg11</ref>. U cundütu u l'è stètu scavàu fina inta rocca, e ün di tratti ch'i mustran meju l'inzegnu de ste gènte u l'è u scìtu da ''Roche taillé''. Inte stu trètu a l'imprensipiu l'aquedottu u l'é(r)a stètu fètu passà inte 'n tòccu ch'u spurzeva daa mü(r)aja, ma u crollu de stu chi u l'ha purtàu a scavà a canâ inta ròcca, pe' in tòccu lungu sinquanta mêtri e âtu ciü che dexe. L'ègua dunca, doppu in chilòmetru e sèi daa funte, a passa inta scciapaü(r)a da prìa e a va avanti intu sò cursu. U se sa du restu che l'òpe(r)a a l'é(r)a duve(r)â e bèn tegnüa fin au [[V secolo|seculu V]], cu'e primme invaxùi di barba(r)i.
=== Etè medievâle ===
Pe' Munsu paìse a prìmma atestasiùn a l'è tòstu du mèximu periudu, e a g'ha da vegghe cu'i muneghi de Le(r)ìn, scicumme che inte 'n àttu de dunasiùn fètu remuntà au periudu [[1026]]-[[1066]] a numme ''Poncius Arbertus Vetus'', cuntegnüu intu ''Cartulaire'', dunde ch'u vegne ciamàu a testimunià in pò de gènte, fra ste chi ascì ''Fulco de Mons''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=MM. Henri Moris, Edmond Blanc|tìtolo=Cartulaire de l'abbaye de Lérins publié sous les auspices du ministère de l'instruction publique|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k9815542n/f127.image.r=Mons#|ànno=1883-1905|editô=Société des lettres, sciences et arts des Alpes-Maritimes|çitæ=Pariggi|léngoa=LA, FR|p=67|volùmme=Partie 1|capìtolo=LXIX. Donum Poncii Arberti}}</ref>.
Üna de âtre testimunianse d'insediamèntu medievâle a l'è rapresentâ dai resti da "colonica ad Avasio" (Avaye), antigu castrum ch'u l'è mensunàu pe'a primma votta intu puliticu de Wadalde, du [[813]]-[[814]], cunservàu a [[Marseggia|Marseja]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Michel Disdero|tìtolo=Le Polyptyque de Wadalde - Problèmes de Toponymie et de Topographie Provençales au IXe siècle|p=20|léngoa=FR|vìxita=2025-09-16|url=https://www.academia.edu/83492054/Le_Polyptyque_de_Wadalde_Probl%C3%A8mes_de_Toponymie_et_de_Topographie_Proven%C3%A7ales_au_IXe_si%C3%A8cle}}</ref>. U castrum u l'é(r)a inse(r)ìu intu cuntèstu di pusedimènti da scignu(r)ia de Seillans e defèti l'insediamèntu furtificàu u se tröva propiu ai cunfìn cun stu paìse chi.
Ancù de doppu u se ne tröva scrìtu du [[1025]], int'in papê dund'u figü(r)a, pe' vìa de 'na dunasiùn, Johannis de Avaisa, vassallu du pòstu. U pa che u burgu furtificàu, ti(r)àu sciü in simma a 'na rocca, a 600 mêtri d'artessa, u fusse cumpostu dau castéllu inta parte ciü âta e che au riùndu u ghe fusse 'na se(r)ie de cà e âtre custrusiùi, u tüttu cintàu da 'na mü(r)aja âtra dui o trei mêtri. U se sa ch'u gh'é(r)a ascì ina gêxa, scicumme ch'u se sa d'in priû, tantu che a lucalitè a l'è inte l'elencu de quelle au de sutta da diocexi de Aix, fra u [[1232]]-[[1244]]. Dandu amèntu a quantu scrìtu du [[1352]], u resülta ch'u nu ghe stagghe zà ciü nisciün, fina se pôchi ànni prìmma u gh'é(r)a ancù de gènte, cumme u se scrive inte di papèi du [[1315]]<ref name=":1" />.
Munsu, assemme a [[Escragolles]], [[Biot]] e [[Vallauris]] u l'è stètu ün di paìsi ch'i l'han vistu u rivà di cuscì dìti figùi, gènte ligü(r)i migrèi daa [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]] a partì dau [[XV secolo|seculu XV]] e fin au [[XVI secolo|seculu XVI]], scicumme che fra [[XIV secolo|Trexèntu]] e Quattrusèntu sta regiùn da Pruvènsa a l'axeva cunusciüu in gròssu spupulamèntu, survatüttu duvüu aa pèste negra, ch'a gh'axeva picàu seccu fra u [[1384]] e u [[1387]], cun undèi ascì de doppu. Mumèntu de crisi segnàu ascì da 'na guèra de sücesciùn de drentu ai Angiuìn, cunti de Pruvènsa e pöi ancù üna pe'i feudi, cumbatüa fra sti lì e i scignu(r)i de Turenne pe' dex'ànni a partì dau [[1389]].
A fa vegnì pezzu a situasiùn u se gh'é(r)a missu ancù de prìmma ina ca(r)estìa ch'u n'axeva turna patìu e gènte du pòstu du [[1364]], mèntre de doppu, intu [[1391]] u vixìn ''castrum'' de Cariàn u vegne sachesàu da Raymond de Turenne, intu quaddru de guère de sücesciùn fra i Angiuìn e a famìa di Dü(r)assu, purtandu âtre sventü(r)e in scia pupulasiùn de sti paìsi. Pe' rènde turna pupulèi e zône de [[Grasse]] e de [[Draguignan]] i scignu(r)i du pòstu i l'axevan spunciàu stu fenòmenu de migrasiùn cun de cuncesciùi de tère e di agiütti fèti apòsta.
E mutivasiùi de stu grossu spustamèntu e sun fina da fa remuntâ aa crisi che de cuntru a se patìa inta rive(r)a, scicumme che [[Repùbrica de Zena|Zena]] a l'é(r)a inte 'n periudu de crisi ecunomica, visti i vari cangi pulitichi de quelli tèmpi. Ciü de precisu u se sa che a Munsu u gh'è vegnüu qua(r)anta famìe ligü(r)i intu [[1468]], cumme vusciüu da Antoine de Vileneuve, mèxima famìa ch'a l'é(r)a lì ch'a spunciava pe'u ripupulamèntu ascì de [[La Napoule]]. Scibèn che aa mitè du Quattrusèntu u ghe secce stètu l'arivu de sti culòni, 'na primma fì(r)a de manènti daa Ligü(r)ia pa che a ghe fusse zà rivâ du [[1260]]. U se sa che ste gènte i ne vegnivan dau Punènte, ma mèntre che pe'i âtri pòsti interessèi u se ne sà de segü(r)u a pruveniènsa, pe' Munsu u nu gh'è de atestasiùi, ma u se pènsa che cumme pe'i pòsti a l'in gìru, i ne vegnissen daa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi d'Arbenga]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 32-33}}</ref>.
L'insediamèntu de ste gènte u vegne cunfermàu da in impurtante àttu, cunusciüu cumme ''Acte d'habitation,'' firmàu apuntu dau scignù de Munsu, ch'u cuncedde i di(r)itti in sce sèrti scìti dund'andà a scö, ciü quellu de lau(r)à e tère. Insemme a ste garansìe a gh'é(r)a ascì a cuncesciùn aa cumünitè d'in furnu pe' fà u pàn, de moddu ch'a ghe fusse armenu e cundisiùi pe' pu(r)elu fà de regula, mèximu discursu pe'i mu(r)ìn. Propiu in sce sti lì, dunque, i spunciavan i scignu(r)i du pòstu pe'a ripupulasiùn du paìse. Defèti i primmi papèi ch'i parlan de l'aministrasiùn di mu(r)ìn da cumünitè i sun cunservèi inti archivi du cumün e i remuntan au [[1487]]<ref name=":0" />.
=== Etè muderna ===
Cu'i [[XV secolo|seculi XV]] e [[XVI secolo|XVI]] u gh'è di növi remesci inta pulitica, scicumme che intu [[1481]], aa mòrte du cunte Carlu III, a Pruvènsa a vegne passâ sutta au [[Regno de Fransa|Regnu de Fransa]], e cuscì fina Munsu. Intu [[1572]], quand'e inte tütta a Fransa l'infü(r)ian e lòtte de religiùn fra catolichi e ügunotti in seguitu aa Nötte de San Bertumê, i scignu(r)i du pòstu i pìan e parte du cunte de [[Carcés]], da fasiùn catolica ciü sccetta, cuntru u partìu di ''Razats'', ch'i l'é(r)an prutestanti.
Aa fin du Sinquesèntu a cumünitè de Munsu a l'é(r)a rezüa da dui cunsu(r)i, ch'i vegnen elezüi e i restan in càrega pe' in annu. De stu periudu u vegne impurtante u travaju spesu pe' sta de derê ai gumbi e ai mu(r)ìn da cumünitè, che a sò gestiùn a i l'é(r)a a càregu d'in gestû, ch'u duxeva ascì numinà i mu(r)inèi privèi perché i i tegnisse, cumpìndu stu travaju in genere pe' quattru ànni<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Daniel Solakian|curatô=AA.VV.|tìtolo=Mons. Ses oliviers, ses mulins|url=https://oleiculteursdupaysdefayence.fr/wp-content/uploads/bsk-pdf-manager/2022/03/brochure-Mons-de%CC%81finitive.pdf|dæta=1985-09-14|ànno=2019|editô=Association des Oleiculteurs du Pays de Fayence|çitæ=Fayence|léngoa=FR|pp=9-12|capìtolo=Histoire des moulins de Mons}}</ref>.
Növi atti pe'a gestiùn di mu(r)ìn i vegnen firmèi ai 3 d'austu du [[1551]] da Henri de Villeneuve, ch'u cedde i sò mu(r)in e gumbi, de moddu ch'i finiscen aa cumünitè, in particulâre i se ne mensunan dui cumme ''Moulins de fer'', ch'i sun quelli da Siagna. Inti scrìti u cumpa(r)isce fina u nòbile Pierre Henry de Munsu, pe'e òpe(r)e ch'i se trövan au ''Pas de la Traille'', ch'e vegnen cedüe ascì ste lì.
Du [[1580]] u gh'è stètu a pupulasiùn ch'a s'è regi(r)â ai scignu(r)i, tantu ch'a scciöppa 'na guèra sivile ch'a finìsce brüxandu u castéllu<ref>https://www.paysdefayence.com/equipements-loisirs/circuit-patrimoine-de-mons/</ref>. Ma levàu sti fèti, scicumme che i scignu(r)i i turnan a guvernà prufitandu di debiti ch'i gh'é(r)an, intu [[1604]] aa cumünitè u ghe tucca vegghise e prupietèi sutta sequestru, pe' duimìlla scüddi inte tüttu<ref name=":0" />.
A partì dai 15 de nuvembre du [[1590]] u se ascìste a 'n assediu du vilaggiu, scicumme che u dücca de Savoia [[Carlo Emanuele I de Savoia|Carlu Emanuele I]] u se vuxeva vendicà in sce Henri de Villeneuve. U l'è cuscì che i savuiardi i passan au de là du Va(r)u, ciamèi dai ''carcistes'' guidèi da Hubert de Vins, aleàu cu'a lega catolica cuntru u guvernatû [[Jean Louis de Nogaret de La Valette|La Vallette]]. Rivèi a [[Signes]] i ne pìan u cuntrollu, mèntre ch'i nu sciorten a cunquistà [[Saint-Maximin-la-Sainte-Baume|Saint-Maximin]], cegandu alu(r)a in sce Munsu<ref name=":3" />.
Doppu ünze dì che u paìse u l'é(r)a stètu piàu au riùndu i surdàtti i sciorten a intrà intu castéllu, dund'a se gh'é(r)a repa(r)â a pupulasiùn. E gènte e vegnen massacrèi, cu' ina vintêna de paisèi impichèi e a cundanna aa cumünitèi, ch'a duxeva pagà vintimìlla scüddi. Da chi i Savoia i sciurti(r)àn a rivà fina a [[Aix-en-Provence|Aix]], dunde pe' in breve pe(r)iudu u dücca u l'é(r)a rivàu a cumpurtâse cumme guvernatû, pe' vegnì pöi scurìu ina otta persa a bataja de [[Vinon-sur-Verdon|Vinon]], intu dixembre du [[1591]]<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://archives.var.fr/article.php?laref=43|tìtolo=Rattachement à la France et le XVIème siècle - Archives départementales du Var|léngoa=FR|vìxita=2025-09-16}}</ref>.
Du [[XVII secolo|Seisèntu]] u se presenta turna a pèste, cu' ina növa undâ du [[1629]], mèntre che u teramòttu da [[Valà da Vesübia|Vesübia]] du [[1644]] u vegne sentìu fina a [[Toulon|Tulùn]], pruvucandu di dànni inti paìsi a l'in gì(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.azurseisme.com/Vesubie-seisme-de-1644.html|tìtolo=Vésubie séisme de 1644|léngoa=FR|vìxita=2025-09-17}}</ref>
=== Etè cuntempuranea ===
Avanti da Revulusiùn fransese, au mese de marsu du [[1789]] i vegnen cumpilèi i cuscì dìti ''[[Cahiers de doléances]]'' da parte da cumünitè, in sce urdine du lögutenènte de [[Draguignan]] pe' cuntu da vuluntè de [[Loigi XVI de Fransa|Luiggi XVI]]. Da sti papèi u se vegne a savê che Munsu inte quellu mumèntu a se truvava au de sutta du vica(r)iàu de Draguignan e ae dipendènse da delegasiùn de [[Grasse]].<ref>{{Çitta web|url=https://archives.var.fr/_depot_ad83/ark_cms/_depot_arko/articles/761/pistes-pedagogiques-cycle-3-quatrieme-seconde_doc.pdf|tìtolo=Cahier de doléances de la communauté d’habitants de Mons|dæta=Marsu 1789|léngoa=FR|p=1|vìxita=2025-09-17}}</ref>
A stu prupôxitu i càppi de famìe du pòstu i vegnen reünìi inta capella di Penitènti Gianchi, ciamèi dai ciòcchi de campane, de moddu ch'u se fesse a redasiùn du testu. A rife(r)ì l'exitu de discüsciùi u l'é(r)a Jean-Honoré Augier, scindicu du tèmpu nuché primmu cunsu(r)e, cunvucàu in asemblea a Draguignan daa sêde di siniscàrchi.
Grossa parte di capituli a mustra cumme e gènte i se truvassen inte 'na situasiùn meschina, vistu i servissi ch'u se duxeva prestà ai scignu(r)i lucâli: pe' stu fètu chi u vegne dumandàu au ré de tegnì a mènte e cundisiùi de vìtta nu fasili pe' chi u viveva intu vilaggiu e dunque de sbascià e tasce da versâghe.<ref>{{Çitta web|url=https://archives.var.fr/_depot_ad83/ark_cms/_depot_arko/articles/761/pistes-pedagogiques-cycle-3-quatrieme-seconde_doc.pdf|tìtolo=Cahier de doléances de la communauté d’habitants de Mons|dæta=Marsu 1789|léngoa=FR|p=2|vìxita=2025-09-17}}</ref>
U se fa fina presènte che a pusisiùn du paìse, custruìu in sce 'na ròcca e cu'i munti tütti a l'in gì(r)u, a purtava e gènte a patì in particulâre a l'invernu, ch'u l'é(r)a bèllu che rigidu e ch'u nu permeteva de travajà inti scìti. U vegne fina cuntàu che a tèra a nu l'é(r)a bona, ma arsü(r)â dau frèidu e che a frütava numma che travajandughe seccu.<ref>{{Çitta web|url=https://archives.var.fr/_depot_ad83/ark_cms/_depot_arko/articles/761/pistes-pedagogiques-cycle-3-quatrieme-seconde_doc.pdf|tìtolo=Cahier de doléances de la communauté d’habitants de Mons|dæta=Marsu 1789|léngoa=FR|p=5|vìxita=2025-09-17}}</ref>
A sti detài u se ghe zunze ascì de questiùi avüe cu'u scignû de [[Escragnolles]], ch'u gh'axeva a pretesa d'andà a scö intu sò di âtri. Du numme du pòstu u nu se ne sà, scicumme ch'u manca inta redasiùn du tèstu, ma a l'è bèn descrìta a questiùn muntâ dai cunfinanti, ch'i l'axevan fètu mai tantu da rènde sti scìti früsti de mòddu che e gènte de Munsu e nu pu(r)essen ciü servìsene.<ref>{{Çitta web|url=https://archives.var.fr/_depot_ad83/ark_cms/_depot_arko/articles/761/pistes-pedagogiques-cycle-3-quatrieme-seconde_doc.pdf|tìtolo=Cahier de doléances de la communauté d’habitants de Mons|dæta=Marsu 1789|léngoa=FR|p=4|vìxita=2025-09-17}}</ref>
L'è sulu cumme cunseguènsa da Revulusiùn che, du [[1792]], u vegne istitüiu u cumün cumme u se cunusce ancöi, ch'u va a finì sutta au [[cantùn de Fayence]], insémme a [[Seillans]] et [[Tourrettes]] ascì. A cangia dunque a rapresentasiùn da cumünitè, ch'u ghe finisce in tésta ascì i diritti che sta lì a gh'axeva de primma. Fra sti lì i ghe cazzen tantu i debiti, quantu e pruprietèi e i diritti in sci gumbi.<ref name=":0" />
Intu mèntre da Segunda guèra mundiâle, cumme pe'u restu da regiùn, Munsu a l'ha vistu a partì dau 1940 l'ativitè da parte di partigièi gaulìsti, di gruppi FTP e da SAP, ch'i l'han purtàu aa libe(r)asiùn de sta parte da Fransa, cun sabutaggi e âtre asiùi in mòddu da regi(r)âse cuntru u regime de Vichy.<ref>{{Çitta web|url=https://memoire-orale.var.fr/campagnes/detail_temoignage.php?article=138|tìtolo=Meunier aux moulins à farine et à huile de la Siagnole à Mons dans les années 50|léngoa=FR|vìxita=2025-09-17}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Munsu}}
=== Cugnummi ch'u gh'è de ciü ===
I cugnummi ch'u gh'è ghe n'è de ciü fra e gènte de Munsu au dì d'ancöi i sun: ''Porre'', ''Pelassy'', ''Audibert'', ''Mireur'' e ''Rebuffel''<ref>{{Çitta web|url=https://www.filae.com/v4/genealogie/lastnames.mvc/LastnamesCommuneRank?communeId=80&departmentId=83&departmentName=Var&cityName=MONS|tìtolo=Top des noms pour la commune MONS – Var (83)|léngoa=FR|vìxita=2025-10-01}}</ref>''.''
=== Persune lighèi cun Munsu ===
* [[Jean Mellac]] ([[Toulouse|Tulusa]], [[1826]] - Munsu, [[1884]]): prève e misciuna(r)iu in [[Thailandia]]<ref>{{Çitta web|url=https://irfa.paris/missionnaire/0842-mellac-jean/|tìtolo=Jean MELLAC|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>.
* [[Théophile Jourdan]] (Munsu, [[1852]] - Munsu, [[1928]]): nuta(r)u e scindicu du paìse, u l'ha lasciàu l'ürtimu scrìtu in ''moussencou'', ''Sarva-terra''<ref>{{Çitta web|url=https://chris07photo.blogspot.com/2021/06/provence-mons-les-metiers-dantan.html|tìtolo=Provence: Mons, les métiers d'antan|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>.
* [[Jean Vadon]] ([[La Seyne-sur-Mer]], [[1904]] - [[Pariggi]], [[1970]]): entumulugista, de cà a Munsu<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Paul Griveaud|ànno=1971|méize=Lüggiu-Agustu|tìtolo=Jean Vadon: naturaliste de Madagascar|revìsta=Bulletin de Madagascar|nùmero=302-303|léngoa=FR|url=https://horizon.documentation.ird.fr/exl-doc/pleins_textes/pleins_textes_5/b_fdi_23-25/29930.pdf}}</ref>.
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
Dau puntu de vista da religiùn, Munsu u g'ha ina sò paròcchia, inta gêxa di Santi Pe(r)u e Paulu, ch'a l'è sutta aa [[diocexi de Fréjus-Toulon|diocexi de Fréjus-Tulùn]].
<gallery mode="packed" widths="160" heights="160">
Mons Chap ND.JPG|A gêxa di Santi Pe(r)u e Paulu
Mons Chap Mairie 8.JPG|A capella de San Bastiàn o di Gianchi
Mons Egl Ste-Marie 01.jpg|A Madònna da Pietè
Mons Chap St-Roch 2.jpg|A capella de San Ròccu
Mons Chap Riens.jpg|Capella de San Pe(r)u de Riens
St-Marcellin Chap.jpg|Capella de San Marcelìn
Mons Chap Ste-Roseline.JPG|Santa Ruselìna, intu castéllu de Beauregard
Mons Chap San-peyre.jpg|San Pe(r)u de Beauregard
</gallery>
* [[Gêxa di Santi Pe(r)u e Paulu (Munsu)|Gêxa di Santi Pe(r)u e Paulu]] (''Saint-Pierre et Saint-Paul''): dita ascì a gêxa da Sunta (''Notre-Dame de l'Assomption''), a se tröva intu paìse e a l'è a gêxa da paròcchia de Munsu. A sò primma fundasiùn a duve(r)ea remuntâ au [[XII secolo|Millesèntu]], quand'a l'è mensunâ cumme parte int'ina [[Prebénda|prebènda]] du capitulu de Fréjus. Derucâ aa fin du [[XIV secolo|Trexèntu]], a l'è stèta turna custruìa du [[1468]] dai [[figùi]] ch'i l'é(r)an tòstu rivèi. A g'ha ina cianta a due navè, cuèrte de vorte a butte, e a l'è tütta fabricâ de blòcchi de prìa, cu'in âtu purtâ a [[Èrcu a tüttu sèstu|tüttu sèstu]]; in scia drita de l'artâ u se ghe dröve ascì ina capeletta. Inte l'abside de furma reunda u gh'è ina gran strutü(r)a de legnu cu'in quaddru du [[1680]] dedicàu aa ''Sunta'' e, dae parte de stu lì, e stattue di santi patrùi da gêxa. Fra e âtre decu(r)asiùi, u se pò regurdà ina cruxe da prucesciùn du [[XV secolo|Quattrusèntu]], in'âtra d'argentu e pöi stattue e quaddri, vinculèi<ref>{{Çitta web|url=https://paroisses.frejustoulon.fr/paroisse/mons/#:~:text=L'%C3%A9glise%20de%20Mons%2C%20Saint,de%20la%20r%C3%A9gion%20de%20G%C3%AAnes.|tìtolo=Paroisse de Mons: Eglise Saint-Pierre et Saint-Paul|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081791|tìtolo=Eglise paroissiale Saint-Pierre et Saint-Paul|outô=Ministère de la Culture|léngoa=IT|vìxita=2025-09-07}}</ref>. U campanìn, a cianta squadrâ, u g'ha in simma in gaggia de fèru batüu, travaju du [[1835]] du Bonfante de Castellane, cun trê campâne ch'e sun fra e ciü antighe du [[Dipartimentu du Va(r)u|Va(r)u]]<ref>{{Çitta web|url=http://abegui.free.fr/campanile/?page=total|tìtolo=Inventaire des campaniles en France|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>: a ''Vénus'', "Vene(r)e", du [[1488]]<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM83000374|tìtolo=Cloche|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>, a ''Marie Anne Salveterre'', ''Sarvaterra'' in mussencu, du [[1501]]<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM83000375|tìtolo=Cloche|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. e a ''Musane'' du [[1535]]<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM83000376|tìtolo=Cloche|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>.
* [[Capella de San Bastiàn (Munsu)|Capella de San Bastiàn]] (''Saint-Sébastien'' o ''des Pénitents Blancs''): scunsacrâ, a se tröva a l'estremitè de meridiùn du paìse e a funsiunava da u(r)ato(r)iu pe'a cungrega di Gianchi, fundâ sciübitu dòppu da [[Pèsta néigra|pèste du 1349]] pe'a cü(r)a di ma(r)otti e di mòrti. A capella a l'è du stèta ti(r)â sciü du [[1445]], vegnindu slargâ ciü votte a pià a sò strutü(r)a d'ancöi. De drentu aa capella, fèta intu stile du [[Tàrdo-gòtico|tardu-gòticu]] e cuèrta da vorte a ventaju, u se ghe tröva de pitü(r)e ch'e mustran a vitta de [[San Bastiàn]] e da cungrega di disciplinài, ciü che in gran òrganu du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi inte sta capella, scunsacrâ, u se ghe tegne di cuncèrti e de âtre manifestasiùi; mèntre fina du [[2023]] a l'è stèta duve(r)â in parte cumme municìpiu de Munsu<ref>{{Çitta web|url=https://tuyo.fr/event/chapelle-263/details-patrimoine-231/chapelle-saint-sebastien-et-des-penitents-653311|tìtolo=Chapelle Saint-Sébastien et des Pénitents|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>.
* [[Capella da Madònna da Pietè (Munsu)|Capella da Madònna da Pietè]] (''Notre-Dame de Pitié''): de pôcu ciü a levante du paìse veggiu, inta regiùn di ''Basses Pérassèdes'', a se tröva vixìn au campusantu de Munsu, in scia vìa pe' [[Callian]]. Fabricâ de prubabile fra u [[1550]] e u [[1570]], a l'imprinsippiu a serviva pe' tegnighe i mòrti de campagne du paìse, avanti ch'i fussen interèi in gêxa. L'artâ de prìa u g'ha in simma ina ''Depuxisiùn daa cruxe'' du [[1616]], travaju du [[François Mimault]] de [[Manierîximo|güstu manierista]], missu int'ina strutü(r)a de legnu du [[1666]], travaju du [[Joseph Jourdan]], ditu u "''Galinette''". Davanti au purtâ u gh'è in pòrtegu, recustruìu prìa pe' prìa du [[1955]], mèntre l'artâ u l'è stètu risturàu du [[1989]]. Tütti i ànni, ai 15 d'agustu, u se tegne a fèsta da patrûna, cu'ina prucesciùn fra sta capella lì e a gêxa du paìse<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170706155253/http://www.visitvar.fr/provence-cote-azur/le-var/pays-de-fayence/mons/patrimoine-culturel/chapelle-notre-dame-de-pitie|tìtolo=Chapelle Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>.
* [[Capella de San Ròccu (Munsu)|Capella de San Ròccu]] (''Saint-Roch''): dita ascì di Santi Lu(r)ensu e/o Ròccu (''Saint-Laurent Saint-Roch''), a l'è de fö(r)a du paìse, a süd-òvest, in scia vìa pe' [[Fayence]]. Fabricâ primma du [[XVII secolo|Seisèntu]], a l'é(r)a duve(r)â fina cumme repa(r)u pe'i viagiatùi e cumme scitu de quarantena in câxu de epidemìe; se ghe cunsèrva in quaddru cu'i dui santi patrùi. Ai 16 d'agustu, dì de [[San Ròcco|San Ròccu]], u se ghe dixe ancù ina messa<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170710125740/http://www.visitvar.fr/provence-cote-azur/le-var/pays-de-fayence/mons/patrimoine-culturel/chapelle-saint-laurent-saint-roch|tìtolo=Chapelle Saint-Laurent Saint-Roch|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://archive.wikiwix.com/cache/index2.php?url=http%3A%2F%2Fdignois.fr%2FMons-Roch-Laurent%2F|tìtolo=Mons, Var, Saint Roch ou/et saint Laurent|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>.
* [[Capella de San Pe(r)u (Munsu)|Capella de San Pe(r)u]] (''Sainte-Pierre'', dita ascì ''San-Peyre''): a munte du paìse, a in'artessa de 814 m in scu livéllu du mâ, a se tröva nu gua(r)i da distante d'in [[Dolmen des Riens|dolmen]] de l'[[Etæ do Brónzo|Etè du Brunsu]], in scia vìa pe' Riens. Da l'âtra parte da vìa u se ghe tröva ascì ina capeletta, dedicâ de lungu a [[Sàn Pê|San Pe(r)u]]. A fèsta pe'u santu a se ghe tegne, de zügnu, tütti i ànni<ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/que-faire/culture-et-patrimoine/lieux/chapelle-st-pierre-mons-fr-2920835/|tìtolo=Chapelle St Pierre|léngoa=IT|vìxita=2025-09-07}}</ref>.
* [[Capella de San Marcelìn (Munsu)|Capella de San Marcelìn]] (''Saint Marcellin''): capella inta regiùn cu'u mèximu numme, a punènte du paìse, d'ancöi cumpresa intu campu de tì(r)u militâre de [[Camp de Canjuers|Canjuers]]. A l'è ina strutü(r)a antiga, du [[XIII secolo|Duxèntu]], rangiâ ch'a nu l'è gua(r)i; u se ghe dixe ina messa a l'ànnu<ref>{{Çitta web|url=https://dignois.fr/Canjuers.pdf|tìtolo=Camp de Canjuers, Var|léngoa=IT|p=2|vìxita=2025-09-07}}</ref>.
* [[Capella de Santa Ruselìna (Munsu)|Capella de Santa Ruselìna]] (''Sainte-Roseline''): a se tröva da vixìn au [[castellu de Beauregard|castéllu de Beauregard]], dund'a ne funsiunava da capella privâ<ref>{{Çitta web|url=https://territographie.map.cnrs.fr/position/fichePosition2397.html|tìtolo=Chapelle Sainte-Roseline|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. Inte stu cumplessu, dund'e gh'é(r)an e cà di manènti, u se tröva ascì ina capeletta dedicâ a San Pe(r)u<ref>{{Çitta web|url=https://www.annuaire-mairie.fr/edifice-religieux-mons-83.html|tìtolo=Les édifices religieux de Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>.
* Gêxa de San Vitû: architetü(r)a ch'a nu l'existe ciü, a l'é(r)a stèta ti(r)â sciü du [[1113]] drentu ae mü(r)aje du castéllu. Ciü avanti a l'ha dunca lasciàu u titulu de paruchiâle aa gêxa fabricâ intu scitu de quella d'ancöi<ref>{{Çitta web|url=https://mairie-mons83.fr/histoire/|tìtolo=L'histoire de Mons|outô=Mairie de Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>.
=== Architetü(r)e sivìli ===
;Rexidènse
<gallery mode="packed" widths="160" heights="160">
Chat Beauregard Mons.JPG|U castéllu de Beauregard
Mons Chat St-Marcellin 2.jpg|E ruìne de San Marcelìn
Mons Chat Bourrigaille.jpg|U castéllu de Bourrigaille
Mons Chat Esclapon.jpg|Esclapon-bas o ''Les Ferrages d'Esclapon''
Mons Chat Lubi.JPG|La Lubi
Mons Chateau ville.JPG|U castéllu Vidal, d'ancöi u municìpiu
</gallery>
* [[Castellu de Beauregard (Munsu)|Castéllu de Beauregard]]: u l'è ina rexidènsa privâ ch'a se tröva de frunte au paìse, in sce l'âtra riva da ''[[Siagnole]]'', dund'u l'è stètu ti(r)àu sciü du [[1470]] daa famìa di [[De Villeneuve (famìa pruvensâle)|de Villeneuve]], ch'a n'è stèta u prupieta(r)iu pe' pa(r)eggi seculi. Intu detaju, u l'è stètu vusciüu da l'[[Antoine de Villeneuve]], scignû de Munsu e de [[Trans-en-Provence|Trans]], cu'i travai ch'i sun pe(r)ò finìi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]], cu'u primmu discendènte a stâghe, u [[Charles de Villeneuve]], ch'u l'ha piàu u titulu de scignû de Beauregard. A sò strutü(r)a, fèta de prìe du pòstu, a l'è a cianta squadrâ cun quattru tûre, üna pe' cantu inte quattru di(r)esiùi cardinâli, e ina superficce de 900 m<sup>2</sup>. A l'in gi(r)u u g'ha tüttu in giardìn, prugetàu du [[XVIII secolo|Settesèntu]] segundu u güstu italiàn e daa cianta a cruxe de Malta<ref>{{Çitta web|url=https://www.chateau-fort-manoir-chateau.eu/chateaux-var-chateau-a-mons-chateau-de-beauregard.html|tìtolo=Château de Beauregard à Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>.
* Castéllu de San Marcelìn: inta regiùn cu'u mèximu numme, a punènte de paìse e fra e tère intu campu de tì(r)u militâre de [[Camp de Canjuers|Canjuers]], u l'è in cumplessu de custrusiùi de campagna du [[XVI secolo|Sinquesèntu]], d'ancöi in ruìna<ref name="Châteaux Var">{{Çitta web|url=https://www.chateau-fort-manoir-chateau.eu/chateau-forteresse-manoir-paca-chateaux-var.html|tìtolo=Châteaux Var|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>.
* Castéllu de Bourrigaille: da vixìn a dund'i cunfina i trèi cumüi de Munsu, [[Fayence]] e [[Seillans]], u se presènta cumme ina lunga tegnüa de campagna de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]<ref name="Châteaux Var" />, ma, nu gua(r)i da distante intu cumün de Seillans, e sun stète truvèi e ruìne d'in ''castrum'' da primma [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] ditu turna de Bourrigaille<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA83001296|tìtolo=Bourg castral de Bourigaille (?)|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. Sta tegnüa a l'è stèta in prupietè ascì aa cuntessa d'Alès, a Marie-Thérèse de Perrot, amiga stretta du [[Pierre André de Suffren]], cumandante de ma(r)ìna ai tèmpi du [[Luigi XVI de Fransa|Luiggi XVI]] che chi u l'è vegnüu pa(r)egge votte, cun di regalli ch'i se ghe ponen ancù vegghe, cumme a gran vasca da bagnu de carcâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.chateau-fort-manoir-chateau.eu/chateaux-var-chateau-a-mons-chateau-de-bourrigaille.html|tìtolo=Château de Bourrigaille à Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>.
* Castéllu d'Esclapon-bas: âtra tegnüa de campagna, a se tröva a setentriùn du paìse, int'ina valâ ai pèi du [[Munte Lachens]], in sci cunfìn cu'u cumün de [[La Roque-Esclapon]]. Cunusciüa ascì cumme <bdi>''Les Ferrages d'Esclapon''</bdi><bdi>, u faxeva parte du paìse d'Esclapon, d'ancöi spartìu fra sti dui cumüi.</bdi>
* Castéllu de La Lubi: cascìna furtificâ, a se tröva a l'estremitè de setentriùn du terito(r)iu de Munsu, intu valùn du ''Fil''. De prubabile fundasiùn pe' cuntu de quarche scignû, a duve(r)ea remuntâ au [[XV secolo|Quattrusèntu]]<ref name="Châteaux Var" />.
* Castéllu Vidal: cunusciüu ascì cumme castéllu du cumün, u se tröva in scia punte de meridiùn da còsta dund'u gh'è u paìse, au de là da Ciàssa de San Bastiàn. Sta custrusiùn, ch'a pìa u numme da in megu de [[Toulon|Tulùn]] ch'u l'axeva cumisiunâ, dau [[2023]] a l'è vegnüa a sêde du cumün de Munsu, passèi di ànni de prugètti e de travai<ref>{{Çitta web|url=https://www.varmatin.com/vie-locale/la-mairie-de-mons-dans-les-murs-du-chateau-vidal-876612#|tìtolo=La mairie de Mons s'installe dans les murs du château Vidal|dæta=3 utùbre 2023|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>.
;Âtru
<gallery mode="packed" widths="160" heights="160">
Mons Roche Taillee2.jpg|L'acquedòttu rumàn aa Ròcca Tajâ
Mons Aqueduc Riens 1.JPG|E ruìne du bêu de Riens
Mons Fontaine basse.JPG|A ''plus louancho fouan''
Mons moulins huile ext.jpg|U cumplessu di Mu(r)ìn de Munsu
Mons Lavoir St-Jean0.jpg|U lavaû de Saint-Jean-de-Barrosse
Mons Pont 1655-1856 15.JPG|U punte a duggia campâ in scia ''Siagnole''
</gallery>
* [[Acquedòttu Munsu-Fréjus|Acquedòttu rumàn de Fréjus]]: fabricàu du [[II secolo|II seculu]], u l'é(r)a l'acquedòttu au servissiu da sitè de ''[[Forum Julii]]'', d'ancöi [[Fréjus]], lungu tòstu 42 km inte tüttu. L'acquedottu u campava l'ègua da ''[[Siagnole]]'' che, asemme a quella da ''[[Foux (turènte)|Foux]]'' a [[Montauroux]], a l'é(r)a dunca de rifurnimèntu aa sitè rumâna; intu terito(r)iu de Munsu de sò tracce e se trövan inta cuscì dita "Ròcca Tajâ" (''Roche-Taillée''), in canâ scavàu inta muntagna lungu 50 mêtri e âtu 20 m<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitvar.fr/fiche/aqueduc-romain-4653417|tìtolo=Aqueduc Romain|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>.
* Bèi: intu terito(r)iu de Munsu u se ghe pò truvà ciü [[Bêu|b]]<nowiki/>èi ch'i l'é(r)an duve(r)èi p'ineiguâne e campagne. Fra de sti lì, fèti a partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]], i se ponen mensunâ i bèi de Riens, des Ferrages, du [[Castellu de Beauregard (Munsu)|castéllu de Beauregard]] e da cascìna de La Lubi. Du [[1894]], cu'in camìn ch'u và apröu a l'acquedòttu rumàn, u l'è stètu traciàu ascì u cuscì ditu ''canal Jourdan''.
* Funtâna "''la plus louancho fouan''": a "funtâna ciü luntâna" a se tröva in sce l'intrâ du paìse, dund'a l'è stèta fabricâ du [[1780]]. A se cumpune d'ina culònna de prìa ch'a g'ha in simma in balla scurpìa, ch'a funsiuna cumme serbatôiu pe' l'ègua, ch'a g'ha in simma in fascia cu'a dàtta du [[1790]]<ref name="Fontaines et lavoirs">{{Çitta web|url=https://www.paysdefayence.com/profiter-sur-place/musees-et-patrimoine/fontaines-et-lavoirs/|tìtolo=Fontaines et lavoirs|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. Fra e âtre funtâne du paìse, u se pò ancù regurdà quella inta Ciàssa de San Bastiàn, turna du Settesèntu, quella inta Ciàssa du Sèntru e e due du castéllu.
* Fra i lavaùi e i tröji de Munsu i ghe sun quelli da Rouguière, da fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]<ref name="Fontaines et lavoirs" />, e, spanteghèi in gì(r)u au paìse, quelli di ''Ferrages'', di ''Gombauds'', de ''Saint-Jean-de-Barrosse'', de ''Valbouissole'', du castéllu de Bourrigaille, de San Marcelìn e de ''Villard''.
* I [[Mu(r)in da Siagnole|Mu(r)in da ''Siagnole'']]: cumplessu de Mu(r)ìn in scia ''[[Siagnole]]'', inta regiùn dau mèximu numme, cunusciüi ascì cumme i Mu(r)ìn de Munsu, du Cumün, Lambert o de Fer. Sti mu(r)ìn, d'antiga prupietè du cumün cumme au dì d'ancöi, i gh'é(r)an zà du [[XV secolo|Quattru]]-[[XVI secolo|Sinquesèntu]] e, inte ucaxùi de vixite au cumplessu, i sun ancù missi in funsiùn. Stu cumplessu u se cumpune de mu(r)ìn tantu da ö(r)iu che da gran, dund'u gh'è cunservàu i atressi du veggiu scistema de prudusiùn, e u l'è cunscide(r)àu ün di ciü bèlli du sò genere da Fransa intrega<ref>{{Çitta web|url=https://www.moulinsdefrance.org/fiches-moulins/moulin-de-la-siagnole-mons/|tìtolo=Moulin de la Siagnole, Mons|outô=Fédération française des associations de sauvegarde des moulins|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://moulinsdefrance.free.fr/pages/3tr10n83t6.htm|tìtolo=Var - Les Moulins communaux de Mons, sur la Siagnole|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>.
* Fra i punti, ciü che i rèsti d'in punte-acquedòttu rumàn in scia ''Siagnole'', ae vivagne du ''Neissoun'', u se pò regurdâ u punte "de Munsu" in scia [[Siagna]], lungu a vìa veggia pe' [[Saint-Cézaire-sur-Siagne|Saint-Cézaire]], u punte a duggia campâ (du [[1655]] e du [[1856]]) ch'u traversa a ''Siagnole'' ai Mu(r)ìn e i punti de ''l'Oulo'' e de ''Mabille'' in sciu riàn du ''Fil''.
=== Architetü(r)e militâri ===
<gallery mode="packed" widths="160" heights="160">
Mons Chateau.JPG|E mü(r)aje du castéllu de Munsu
Mons Villevieille Avaye.jpg|Ruìne du paìse furtificàu de Avaye
</gallery>
* [[Castellu de Munsu|Castéllu de Munsu]]: cunusciüu ascì cumme u castéllu veggiu, u se truvava a l'estremitè versu setentriùn du paìse veggiu, mensunàu fina du [[XII secolo|Millesèntu]] p'êsse a sêde da primma paròcchia, San Vitû. Du [[1580]] e gènte du paìse e g'han dètu fögu, dòppu ch'e l'axevan scurìu u scignû du paìse, asiùn ch'a l'ha purtàu, passâ ina dexêna d'ànni, a l'asediu de Munsu da parte du dücca de Savôia<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitvar.fr/fiche/circuit-patrimoine-de-mons-5896646|tìtolo=Circuit patrimoine de Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>.
* [[Avaye|''Castrum'' d'Avaye]]: mensunàu cumme u ''castrum de Avasia/Avasio'' fina de l'[[813]]-[[814]], u gh'axeva ina sò paròcchia e u cuntava de 32 föghi ancù du [[1315]]-[[1316]], pe' êsse dicia(r)àu cumme abandunàu du [[1352]]-[[1353]]. U sò terito(r)iu, de dunde ancù du [[1405]] u [[Diocexi de Fréjus|vescu de Fréjus]] u ghe scudeva de tasce in sci sciti da scö, u l'è stètu dunca tacàu a quellu de Munsu. U ''castrum'' u se tröva in sc'ina custe(r)a a 660 m d'artessa e u cröve ina superficce de ciü o mênu in ètta(r)u. Chi e se ponen vegghe e ruìne du castéllu, cu'ina tûre daa cianta a retangulu e de mü(r)aje, ciü che e mü(r)aje ch'e seravan u paìse, ch'u se ne cunusce ancù e fundasiùi de quarche custrusiùn<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA83001183|tìtolo=Bourg castral d'Avaye|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>.
Pe' de ciü, de pôcu au de là di cunfìn cu'u cumün de [[La Roque-Esclapon]], e se trövan e ruìne du ''castrum'' d'[[Esclapon]], in antigu paìse ch'u l'è finìu in parte intu terito(r)iu de Munsu<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/ARR93_20078300158|tìtolo=Bourg castral: castrum d'Esclapon|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. Di âtri rèsti che, fòscia, i sa(r)ean da ligà a antighe furtificasiùi i se trövan inta regiùn de San Lu(r)ensu e inte quella cunusciüa cumme u ''Château de l'Enfer'', in sci cunfìn cun [[Saint-Cézaire-sur-Siagne]].
=== Sciti archeulogichi ===
<gallery mode="packed" widths="160" heights="160">
Mons dolm riens 57.jpg|''Dolmen de Riens''
Mons dolm avaye 20.jpg|''Dolmen de l'Avaye''
Mons dolm brainee 07.jpg|''Dolmen de la Brainée''
Mons dolmen colle 01.jpg|''Dolmen de la Colle''
Mons Peygros.JPG|''Dolmen de Peygros''
Mons dolm collets 03.jpg|''Dolmen du Colleton''
Mons dolm st-marcellin 053.jpg|''Dolmen de Saint-Marcellin''
Mons Tholos Pounches 2963.JPG|''Tholos des Pounches''
</gallery>
* ''[[Dolmen de Riens]]'': ditu ascì de ''Saint-Pierre'', u l'è in ''[[dolmen]]'' de l'[[Etæ do ràmmo|Etè du Rammu]]/[[Coltûa canpanifórme|campanifurme]], cu'i sègni d'ina növa ucupasiùn ascì aa fìn de l'[[Etæ do Brónzo|Etè du Brunsu]], ch'u se tröva a 1 km a nòrd-èst de Munsu, nu gua(r)i da distante daa capella de San Pe(r)u e da regiùn de ''Riens'' ch'a g'ha dètu u numme. Scavàu du [[1910]] e du [[1972]], u se cumpune d'ina ''cella'' delimitâ, in scia tésta, da ina gran prìa, da maxê e lastre versu setentriùn e meridiùn e da dui pilastri de prìa ch'i g'han de incixùi e ch'i furman l'intrâ asemme a ina ciappa ch'a gh'è rembâ in simma. U trüccu fünebre u g'ha, a l'intregu, in diametru de 8 mêtri<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=307|tìtolo=Dolmen de Riens ou de Saint-Pierre (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utùbre 2024|léngoa=FR}}</ref>. Dau [[1988]] u l'è stètu recunusciüu cumme ün di dui munümènti sto(r)ichi nasiunâli du cumün, asemme aa paruchiâle<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 43. Dolmen de Riens ou de St-Pierre'', p. 161}}</ref><ref>{{Çitta|PLU: Rapport de présentation|''Chapitre 3: Diagnostic territorial et évaluation des besoins, Section 3: Diagnostic du patrimoine et de l'habitat'', p. 66}}</ref>.
* ''[[Dolmen de l'Avaye]]'': u se tröva intu campu de tì(r)u de [[Camp de Canjuers|Canjuers]], daa strutü(r)a ciütòstu ruinâ. U sò trüccu fünebre u g'ha in diametru de 20 m, cun intu mezzu ina sotta bassa 1,5 m dund'e se ponen vegghe due grosse lastre, üna ciantâ in verticâle e l'âtra destesa. De ciü, u se vegghe ancù in tòccu du maxê ch'u rezze a bunda da strutü(r)a<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 44. Dolmen de l'Avaye'', p. 163}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=305|tìtolo=Dolmen de l'Avaye (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>.
* ''[[Dolmen de la Brainée]]'': inta regiùn cu'u mèximu numme, tòstu in sciu cunfìn cun [[Escragnolles]], u l'è in grande munümèntu fètu, de prubabile, inte l'Etè du Rammu. U l'è furmàu da 6 ciappe de [[carcâ]], cun quella de tésta ch'a mesü(r)a 2,50 m in artessa pe' 1,80 in larghessa, misse a furmâ in curidû vurtàu a punènte e lungu 3 mêtri<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 45. Dolmen de la Brainée'', p. 163}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=306|tìtolo=Dolmen de la Brainée (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>.
* ''[[Dolmen de la Colle]]'': inta regiùn da Còlla, au de sutta da vìa veggia pe' Escragnolles. Ciütòstu ruinàu, u gh'axeva ina stansia de 2,10 pe' 1,60 m marcâ da trê ciappe de carcâ mèntre i mancan i pilastri, cuscì cumme pe'u curidû, ch'u se n'è sarvàu numma che ina ciappa. U trüccu, daa furma riunda, u g'ha in diametru de 11 m; de u(r)igine u l'è puscibile ch'u ne vegne turna da l'Etè du Rammu<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 41. Dolmen de la Colle'', p. 157}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=308|tìtolo=Dolmen de la Colle (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>.
* ''[[Dolmen de Peygros]]'': u se tröva a süd-èst da culìna ch'a ghe dà u numme, nu gua(r)i da distante dai cunfìn cun [[Fayence]]. De 12 mêtri de diametru, a stansia au sò sèntru a mesü(r)a 1,60 x 1,80 m e a l'è furmâ da trê ciappe de carcâ, ciü che da maxèi in sci làtti a setentriùn e a meridiùn. U curidû u se cumpune tantu de grosse ciappe che de maxèi, mèntre a söia a l'è marcâ da ina ciappa missa in tèra<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 40. Dolmen de Peygros ou de Bourrigaille'', p. 157}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=309|tìtolo=Dolmen de Peygros (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>.
* ''[[Dolmen du Colleton]]'': o ''des Collets'', u l'è in ''dolmen'' du genere dìtu a curidû, vurtàu in diresiùn levante-punènte, ch'u se tröva int'in trüccu daa cianta slungâ, de 12 x 10 m. U l'è ciütòstu ruinàu, tantu ch'u se pò vegghe numma che ina parte de ciappe de tésta, in maxê de ciappe versu meridiùn e dui pilastri. A sò custrusiùn a ne pu(r)ea vegnì daa prima Etè du Rammu<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=311|tìtolo=Dolmen du Colleton (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>.
* ''[[Dolmen de Saint-Marcellin]]'': inta regiùn ch'a ghe dà u numme, cumpresa intu campu de tì(r)u de Canjuers, u g'ha in diametru de 14,5 m, cu'in sèrciu de prìe ch'u ne fà tüttu u gì(r)u. A stansia au sò sèntru a g'ha ina cianta squadrâ, de 1,70 m de làttu, delimitâ da grosse prìe e, a setentriùn e meridiùn, da maxèi. U curidû u l'è vurtàu versu punènte e u l'è furmàu da prìe a seccu e ciappe, cun üna de quelle ch'e u cruvivan ch'a se tröva ancù inta pusisiùn u(r)iginâle. Strutü(r)a de l'Etè du Rammu, a mustra i sègni d'ina riurganisasiùn tardìa<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 42. Dolmen de Saint-Marcellin'', p. 161}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=312|tìtolo=Dolmen de Saint Marcellin (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>.
* ''[[Tholos des Pounches]]'': trüccu fünebre ch'u se tröva a valle da vìa de Fayence, u l'è stètu scavàu du [[1910]], cu'u sò curêdu ch'u l'è cunservàu intu [[Müseu d'arte e sto(r)ia de Pruvensa|Müseu d'arte e sto(r)ia de Pruvènsa]] de [[Grasse]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=313|tìtolo=Tumulus ou tholos des Pounches (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>.
Intu terito(r)iu de Munsu i sun stèti segnalèi ascì di âtri ''dolmen'' che pe(r)ò o ch'i nu sun identifichèi cun segü(r)essa o ch'i sun stèti cacièi zü. Fra de sti lì, i se ponen regurdà u ''dolmen de Bourigaille''<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=310|tìtolo=Dolmen de Bourigaille (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. e quelli ''des Gauds'' e ''de la Gray''<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=23&Itemid=155|tìtolo=Mégalithes (dolmens, tombes en blocs, tumulus, menhirs...) des Alpes-Maritimes et du Var|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=17 agustu 2023|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. De ciü, de ruìne truvèi in sce rive du Villard, intu campu de Canjuers, e inta regiùn de ''Roubiès'', a levante du paìse, podâse ch'e fassen de riferimèntu a dui vilaggi furtifichèi da preisto(r)ia.
=== Natü(r)a ===
* [[Gu(r)e da Siagna]] (''Gorges de la Siagne''): area prutètta ch'a cröve ina regiùn 42,96 chilòmetri quaddri lungu a parte ciü âta du percursu da [[Siagna]], fra i cumüi de Munsu, [[Escragnolles]], [[Saint-Vallier-de-Thiey]] [[Tourettes]], [[Callian]], [[Saint-Cézaire-sur-Siagne]], [[Montauroux]], [[Le Tignet]], [[Tanneron]], [[Peymeinade]] e [[Auribeau-sur-Siagne]]. Ricunusciüa ascì inta réa de [[Natura 2000]], a l'è caraterisâ daa presènsa di sciti üme(r)i e de gu(r)e furmèi daa scciümè(r)a, cun de spécie ciütòstu rè(r)e ch'e se ghe ponen truvà, cumme e [[Rattopennugo|rattasu(r)e]] ''[[Miniopterus schreibersii]]'' e ''[[Myotis capaccinii]]'', u gambe(r)u de sciümme ''[[Austropotamobius pallipes]]'', a biscia scrossu(r)a ''[[Testudo hermanni]]'', a ''[[Vipera ursinii]]'' e u ''[[Speleomantes strinatii]]''<ref>{{Çitta web|url=https://www.natura2000.fr/site-natura/gorges-siagne|tìtolo=Gorges de la Siagne|outô=Centre de ressources Natura 2000|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/sdf/#/sdf?site=FR9301574&release=55|tìtolo=Gorges de la Siagne (FR9301574 - SCI)|outô=Natura 2000 - standard data form|léngoa=EN}}</ref>.
== Cultü(r)a ==
=== Istrusiùn ===
;Bibliutêche
A Munsu u gh'è ina mediatêca du cumün, a ''Médiathèque de Mons'', ch'a se tröva inta custrusiùn du veggiu ufissiu du türismu, faciàu in scia Ciàssa de San Bastiàn<ref>{{Çitta web|url=https://fetedulivreduvar.fr/it/edition-20234/mediatheques|tìtolo=Médiathèques partenaires|outô=Fête du Livre du Var|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>.
;Scö(r)e
A Munsu e ghe sun e scö(r)e da l'asilu aa prima(r)ia, misse int'ina custrusiùn a l'estremitè de meridiùn du paìse veggiu<ref>{{Çitta web|url=https://www.pagesjaunes.fr/pros/12240152|tìtolo=Ecole primaire Maxime Pelacy|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>. Ste lì, dau [[2023]] e sun intitulèi aa memo(r)ia de Maxime Pelacy (1893-1991), "Zelle", mèstra de scö(r)a pe' tanti ànni a Munsu, dund'a l'é(r)a nasciüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.varmatin.com/vie-locale/l-ecole-communale-de-mons-porte-desormais-un-nom-886445|tìtolo=L'école communale de Mons porte désormais un nom|dæta=19 nuvèmbre 2023|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>.
=== Dialettu ''moussencou'' ===
{{Véddi ascì|Dialettu figùn|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}}
A Munsu, au dì d'ancöi, u se ghe parla ina va(r)ietè du [[Lengoa provensâle|pruvensâle]] nu gua(r)i dife(r)ènte da quelle di paisi a l'in gì(r)u<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 9. Il'' figun ''e il provenzale'', pp. 111-112}}</ref>. A ògni moddu, pe'a ciü parte da sò sto(r)ia, u parlà du pòstu u l'è stètu de tüttu in âtru genere, rivàu cu'i manènti ciamèi daa [[Liguria|Ligü(r)ia]] a stà intu paìse, ch'i gh'axevan cuscì purtàu a [[Lengoa ligure|sò lengua]]. U parlà de Munsu, u ''moussencou'', fra tütte e va(r)ietè du [[Dialettu figùn|figùn]] u l'è stètu quellu ch'u s'è sarvàu pe' ciü tèmpu e che ne sun cunusciüe ciü testimunianse, ch'e ne permetten de ligâlu ae variante du [[Lìgure céntro-òcidentâle|lìgü(r)e de sèntru-punènte]] scicumme ch'u n'axeva a ciü parte di éxiti in cumün. De ciü, a dife(r)ènsa di âtri, pôchi, scrìti in figùn, quelli in ''moussencou'' i fan pröva d'ina va(r)ietè ciü antiga, che pe(r)ò, scicumme ch'a nu l'è cunusciüa l'u(r)igine precisa di manènti rivèi a Munsu, a l'è ciütòstu difissile da identificâ e a nu permette de stüdiâne, in cunfruntu, l'evulusiùn ch'a gh'è stèta de dòppu inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 10. Le varietà del'' figun, pp. 114-116, 118-120}}</ref>.
=== Müsei ===
* Musée de la Maison monsoise: u l'è in müseu, de prupietè du cumün de Munsu, ch'u se tröva int'ina cà du paìse veggiu, ch'a l'ha cunservàu a l'intregu a sò strutü(r)a e u sò aredamèntu u(r)iginâle<ref>{{Çitta web|url=https://www.paysdefayence.com/patrimoine-culturel/musee-la-maison-monsoise/|tìtolo=Musée La Maison Monsoise|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>.
* Éco-Musée "Lou Fournas": u se tröva inta strutü(r)a d'in veggiu furnu de Munsu, dunàu du [[1468]] da l'[[Antoine de Villeneuve]] aa cumünitè in cangiu de di diritti in sò favû. Seràu inti ànni de dòppu da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma Guèra Mundiâle]], u müseu du furnu u cunta da prudusiùn tradisiunâle du pan in [[Provensa|Pruvènsa]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.petitfute.com/v33481-mons-83440/c1173-visites-points-d-interet/c958-musee/1638671-eco-musee-lou-fournas.html|tìtolo=Éco-Musée Lou Fournas|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>.
== Ecunumìa ==
[[Immaggine:Graissier Portaz.jpg|miniatura|A strutü(r)a pe'u [[canissu]] da fighe, ditu a Munsu u ''graïssier'']]
{{Çitaçión|E gènte de Munsu e sun di gran travajanti e di gran risparmiatùi. E sun, e m'incallu a dì, i cinesi da Pruvensa; e nu lascian mancu in càntu de tèra sènsa curtivâlu, ascì s'u pò tegnì numma che ina brancâ de semènsa.|Étienne Garcin, ''Dictionnaire [...] de la Provence ancienne et moderne'', 1835<ref name="Garcin" />|Les gens de Mons son fort laborieux et fort économes. Ce sont, j'ose dire, les Chinois de la Provence; car ils ne laissent pas le moindre coin de terre végétale sans le cultiver, dût-il ne contenir qu'une demi-poignée de semence.|lingua=FR}}
L'ativitè ecunomica ciü impurtante pe' Munsu a l'è stèta pe' de lungu l'[[Agricoltûa|agricultü(r)a]] e, intu detaju, dau [[1835]] u gh'è scrìtu che e tère du paìse, scibèn che rüsteghe e pìne de prìe, e fussen tütte curtivèi, cu'i ''moussenqui'' ch'i sun dìti i "cinesi de Pruvènsa" pe'u sò carattere travajante. Intu detaju, i scìti ciü bassi de Munsu i l'é(r)an tegnüi a vigne, u(r)ive e fighe, cu'e cà du paìse ch'e l'é(r)an pròpiu au limite d'artessa pe'i u(r)ivèi, mèntre e tère ciü âte e l'é(r)an tegnüe a [[gran]]. De gran u se ne campava fìna de ciü de quellu ch'u servìva intu paìse, tantu ch'u l'é(r)a aa base de quarche traffegu, mèntre e tère du cumün e furnivan a pruènda ae béstie, pe'u ciü de taja picìna, di alevamènti nu gua(r)i grossi ch'u gh'é(r)a. U leamme ch'u ne vegnìva da sti lì u l'é(r)a campàu e duve(r)àu pe' leamà e u(r)ive<ref name="Garcin">{{Çitta lìbbro|outô=Étienne Garcin|tìtolo=Dictionnaire historique et topographique de la Provence ancienne & moderne|url=https://books.google.it/books?id=O_ql4vPHVW4C&pg=PA216|ànno=1835|editô=Chez de l'auteur|çitæ=Draguignan|léngoa=FR|pp=216-217|volùmme=Vul. II}}</ref>.
Dife(r)ènti e sun du restu e qualitèi d'u(r)ive ch'i l'é(r)an pe' tradisiùn tegnüe intu cantùn e ciü intu detaju e trê ciü antighe e sun: e ''Saleïre'', u(r)ìve negre, ciamèi cuscì perché messe aa sarmu(r)a, e ''Araban'', spanteghèi in pò pe' tütte e Arpi Marittime, ciü resistènte de âtre, survatüttu au frèidu, e ''Rabeillo.'' Inte indagini fète di ànni '70 ne resültan intu specificu pe' Munsu âtre quattru varietèi: e ''Roussette'', e ''Fourachèle, e'' ''Cornalière'' e e ''Négret'' (o ''Roubeyrol'').<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|curatô=|tìtolo=Mons. Ses oliviers, ses mulins|url=https://oleiculteursdupaysdefayence.fr/wp-content/uploads/bsk-pdf-manager/2022/03/brochure-Mons-de%CC%81finitive.pdf|dæta=|ànno=2019|editô=Association des Oleiculteurs du Pays de Fayence|çitæ=Fayence|léngoa=FR|p=33|capìtolo=Arboriculture. Fiches techniques}}</ref>
== Fèste e fe(r)e ==
Fra e fèste da cumünitè de Munsu e se ponen regurdà quella de [[Santa Mascima de Callian]], [[Sant'Agâ]], au primmu fin de setemâna de frevâ. De zügnu i ghe sun quelle de San Marcelìn, cu'ina messa ch'a l'è dìta inta sò capeletta au campu de Canjuers, a fèsta du patrimôniu ai 15 e a muntâ a San Pe(r)u de Riens ai 29. De ciü, ai 15 d'agustu a gh'è ancù a fèsta patrunâle de Notre-Dame, cun prucesciùn, cuncèrti e âtre manifestasiùi<ref>{{Çitta web|url=https://www.varmatin.com/vie-locale/oui-la-fete-patronale-de-notre-dame-aura-bien-lieu--997859|tìtolo=Oui, la fête patronale de Notre-Dame aura bien lieu à Mons|dæta=12 agustu 2025|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>.
Du [[1835]], a Munsu e ghe sun marchèi trê fe(r)e: intu detaju e se tegnivan au segundu lünedì d'arvì, aa primma dumenega passèi i 29 de zügnu e au segundu lünedì d'utùbre<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Étienne Garcin|tìtolo=Dictionnaire historique et topographique de la Provence ancienne & moderne|url=https://books.google.it/books?id=O_ql4vPHVW4C&pg=PA216|ànno=1835|editô=Chez de l'auteur|çitæ=Draguignan|léngoa=FR|p=220|volùmme=Vul. II}}</ref>.
== Sport ==
Intu terito(r)iu de Munsu, inta regiùn de San Lu(r)ensu a meridiùn du paìse veggiu, u se ghe tröva dui campi da tennis du prupietè du cumün. Intu Valùn du ''Miron'', in riàn ch'u se caccia int[[a Siagna]] a levante du paìse, u l'è praticàu u ''[[canyoning]]''<ref>{{Çitta web|url=https://www.descente-canyon.com/canyoning/canyon/2645/Miron.html|tìtolo=Vallon de Miron, Mons (Var)|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>, cu'in percursu de ciü o mênu dui chilòmetri pe' ina china de 273 m cu'a cascata ciü âta ch'a l'è de 15 m. In pôcu ciü in zü de dunde stu percursu u finisce inta scciümè(r)a, inte cuscì dìte gu(r)e da Siagna, u se ghe tröva ascì pa(r)eggi straciumbi dund'u se pratica a [[rampinâ spurtìva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.alentoor.fr/mons-83/sport|tìtolo=Où faire du sport en Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scindichi de Munsu ===
[[Immaggine:Mons_Chateau_ville.JPG|miniatura|U municìpiu de Munsu, castéllu Vidal]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|1789|1791|Jean-Honoré Augier||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1791|1791|Claude Sardou||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1791|1792|Marcellin Joseph Porre||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1792|1795|Honoré Morlan||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1795|1797|Jean Pierre Castelly||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1797|1798|Pierre Pelacy||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1798|1799|Joseph Porre||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1799|1800|Jacques Pelacy||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1800|1810|André Antoine Jourdan||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1810|1815|Jean-Baptiste De Villeneuve-Beauregard||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1815|1815|Joseph Porre||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1815|1820|Pierre Pélacy||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1820|1821|Ignace Jacques Alexandre Bertou||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1821|1826|Jean-Joseph Porre||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1826|1831|Raymond Jourdan||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1831|1838|Marcellin Jean André Porre||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1838|1846|Pierre-Joseph Rossel||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1846|1848|Joseph Rossel||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1848|1849|Joseph Pierre Gras||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1849|1851|Jean-Honoré Bertou||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1851|1860|Joseph Rossel||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1860|1866|Antoine Castelly||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1866|1871|Jean-Antoine Paul||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1871|1878|Joseph Jean André Jourdan||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1878|1884|Alban Antoine Mireur||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1884|1896|Louis Pierre Pélissier||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1896|1904|Auguste Antoine Porre||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1904|1908|Pierre Porre||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1908|1910|Joseph Jourdan||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1910|1928|Théophile Jourdan||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1928|1929|Joseph Carlevan||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1929|1936|Pierre Bertou||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1936|1944|Raymond Jourdan-Barry||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1948|Louis Pélassy||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1948|1953|Charles Porre||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1953|1971|Alexandre Valente||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1971|1977|Ernest Audibert||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1977|1983|Alexandre Valente||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1983|2001|Alfred Rolland||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|2001|2008|Roger Pelassy||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|2008|2020|Eliane Feraud||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|2020|''in càrega''|Patrick De Clarens||Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Binelaggi ===
U cumün de Munsu, inte l'ambitu du prugèttu nasiunâle dìtu "''Villages Roumains''", u l'ha adutàu u vilaggiu de [[Gurbeşti]], in [[Romania|Rumanìa]]. De ciü, dau 24 de zügnu du [[2001]], u l'è vegnüu u "pei(r)ìn" du rimurchiatû da còsta ''Buffle'' da [[Marine Nationale (Fransa)|Ma(r)ìna Militâ(r)e fransese]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20161117073657/https://mairie-mons83.fr/parrainage-du-buffle/|tìtolo=Parrainage du Buffle|outô=Mairie de Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>, a memo(r)ia di tèmpi antighi quande, de frunte aa [[Capella da San Pe(r)u (Munsu)|capella da San Pe(r)u]], e gènte du paìse e sendevan in fögu de nötte o in câxu de tèmpu grammu pe' agiütâ e nâve a atracâ intu pòrtu de [[Saint-Raphaël (Var)|Saint-Raphaël]], cu'i ma(r)inèi de stu paìse e de [[Fréjus]] che in cangiu i ghe muntavan in pelegrinaggiu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20210416223326/http://www.villes-marraines.org/portail-villes.html?search=liste_des_derniers_posts_ville_specifique&task=search&id_ville=536|tìtolo=Mons (Var)|outô=Association de Ville Marraines des Forces Armées|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>.
== Vìe de cumünicasiùn ==
=== Stradde ===
U cumün de Munsu u l'è ligàu a quelli vixìn da ina se(r)ie de ''[[Route départementale (Fransa)|Routes départementales]]''. Fra de ste lì, a ciü impurtante a traversà u paìse a l'è a RD 563, in antìgu clasificâ cumme ''[[Route nationale 563]]'', ch'a lìga [[Fayence]] cun [[Séranon]] passandu pe' Munsu, cunusciüa intu terito(r)iu de stu cumün cumme a ''Route de Fayence'' dau paìse veggiu versu meridiùn e cumme ''Route de Castellane'' versu setentriùn. Aa sò estremitè de setentriùn, intu cumün de Séranon, a se lìga cu'a [[Route nationale 563|RN 85]], dìta a ''Route Napoleón'' ascì<ref name=":2">{{Çitta|PLU: Rapport de présentation|''Chapitre 1: Introduction, Section 2: Preséntation géographique'', p. 5}}</ref>.
Dapöi u gh'è a RD 56, che dau sèntru a passa au de là da ''[[Siagnole]]'' pe' zuntâse cu'a RD 37. Sta lì a lìga a RD 563, d'inta regiùn de ''Bourigaille'', cu'u cumün de [[Callian]], dìta a ''Route de Callian'' a valle da cruxe(r)a cu'a RD 56 e a ''Route de Beauregard'' a munte de sta lì. A l'ürtimu u gh'è ancù a RD 656 che, a partì daa RD 56 inta regiùn de ''Le Bardandel'' a rìva fina inta regiùn du Mu(r)ìn de Siagna, piandu u numme de ''Route de Saint-Cézaire''.
U caséllu de l'autustradda ciü vixìn u l'è quellu de [[Mougins]], u nüme(r)u 42 in sce l'''[[Autoroute A8 (Fransa)|Autoroute A8]]'', ch'u se tröva ina trentêna de chilòmetri a meridiùn de Munsu<ref name=":2" />.
=== Traspòrtu pübbricu ===
A Munsu u ghe rìva quarche servissiu de traspòrtu pübbricu in sce stradda, gestìu daa réa da regiùn [[Pruvènsa-Arpe-Còsta Azüra]], a [[Zou !]], da quande a l'è piàu u pòstu da veggia réa du [[dipartimèntu du Va(r)u]], a [[Varlib]]. A ògni moddu, u paìse u nu l'è traversàu da di servissi de linea fissa, scicumme che a passâghe u gh'è numma che a linea 803, ativâ in sce dumanda<ref>{{Çitta web|url=https://storage.googleapis.com/is-wp-22-prod/uploads-prod/2025/07/ZOU83_Ligne803_CALLIAN_FAYENCE_MONS-ac-01092025.pdf|tìtolo=803 Transport à la demande Callian → Fayence → Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-15}}</ref>, ciü che dui servissi riservèi pe'e scö(r)e, a linea 8333<ref>{{Çitta web|url=https://storage.googleapis.com/is-wp-22-prod/uploads-prod/2025/07/ZOU83_Ligne8333-MONS_FAYENCE_ac-01092025_11072025.pdf|tìtolo=8333 Mons → College de Fayence|léngoa=FR|vìxita=2025-09-15}}</ref>. e a 8334<ref>{{Çitta web|url=https://storage.googleapis.com/is-wp-22-prod/uploads-prod/2025/07/ZOU83_Ligne8334-MONS_ac-01092025_11072025.pdf|tìtolo=8334 Mons → Ecoles maternelle et primaire de Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-15}}</ref>.
== Nòtte ==
;Nòtte au testu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Odile Roudil|outô2=Georges Bérard|tìtolo=Les sépultures mégalithiques du Var|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k33358540/f9.item.texteImage|ànno=1981|editô=Centre National de la Recherce Scientifique|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|cid=Roudil & Bérard, 1981|ISBN=2-222-02921-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Le parlate liguri della Provenza. Il dialetto figun tra storia e memoria|url=https://books.google.com/books?id=8W6CrgEACAAJ|ànno=2014|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|cid=Toso, 2014|ISBN=88-88-59172-9}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de fö(r)a ==
* {{Çitta web|url=https://mairie-mons83.fr/wp-content/uploads/2018/07/MONS-PLU-01-RP-avril-2011.pdf|tìtolo=Plan Locale d'Urbanisme (PLU): Rapport de présentation|outô=Commune de Mons|léngoa=FR|cid=PLU: Rapport de présentation}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]]
lu3lckeq6kwutyb49i6em2onr80mlh4
Ürtima ciunba
0
32530
270728
266793
2026-06-12T01:40:00Z
InternetArchiveBot
12666
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
270728
wikitext
text/x-wiki
{{Priéze}}
[[File:Spotorno vista dalla Passeggiata Noli-Spotorno in inverno con cielo nuvoloso e mare mosso - Noli.jpg|thumb|A Rivêa a l'invernu]]
L''''Ürtima ciunba<ref group="n.">Da de âtre parte a l'è cunusciüa cumme ''Primma ciumba''</ref>''' (scrîta ascì cumme ''Ürtima ciumba,'' ''cimento invernale'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina manifestasiùn pupulâre lìgüre ch'a se tegne fra l'ürtimu periudu de l'ànnu fin ai prìmmi dî de quéllu növu. A l'è praticâ u ciǜ tantu in-ta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punente]] e a vegghe d'in annu in annu cu-u caciâse a bagnu a müggi, a sfidâ u frédu de l'invernu. A praticâla u gh'è de lungu génte d'etê despaégge, dai matetti a-i ciǜ veggi.
== Pratica ==
A cunsiste in-te 'n'ativitê de demùa e dunca u nu l'è da tratâ cumme 'na gara, ma ciǜ cumme in mutivu pe stâ insemme, tantu ch'u gh'è pin de asuciasiùi de vuluntariâtu che i urganizzan e pe-e iscrisiùi in-ta ciǜ parte di cazi u nu ghe vö de palanche. Dunca, caciâse a bagnu u piggia u sensu de serâ l'ànnu ch'u l'è pasòn o de festezâ quéllu ch'u vegne.
Quelli ch'i se caccian au solitu i vegnan vestîi in custümme, cumme s'i l'andassan a-a maîna d'estê o, de otte, cun di vestîi ch'i remandan a-u [[Dênâ|Denâ]]. In-te quarche postu, finîa a ciunba, a chi u s'è caciòn u ghe vegne dêtu de côse da mangiâ, o da bêve, pe scadâse doppu u bagnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2025/12/andora-inizia-il-2026-con-l8-edizione-del-cimento-invernale-di-nuoto/|tìtolo=Andora inizia il 2026 con l’8^ edizione del Cimento Invernale di nuoto|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
== Stòja ==
U se tratieva de 'n üzansa ch'a l'è sciurtîa föa in-te l'ürtima parte du seculu pasòn, cun de mutivasiùi ch'e cangian d'in postu a l'âtru e ch'a nu l'è rivâ dapertüttu in-tu mêximu tenpu.
Ancù primma che in-ta regiùn, e primme otte che in Italia u l'è capitòn che 'na stroppa de génte a se caciasse a bagnu d'invernu u l'è stêtu a [[Milan|Milàn]], cun sette temerari ch'i se sun caciê in-te l'êgua di Naviggi a-i 27 de zenâ du [[1895]]. L'idea a l'êa stêta inbastîa da ün de sti-chi, ciamòn Giuseppe Cantù e a l'è stêta purtâ avanti fin a-u [[1962]] da-a Rari Nantes Milano.<ref>{{Çitta web|url=https://www.giuseppecantu.it/il-cimento-invernale/|tìtolo=Giuseppe Cantù, il cimento invernale|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
Bezögna però spētâ a fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guêra]] pe vegghe rivâ in-ta Rivêa üna de manifestasiùi ciǜ antighe in-te stu sensu, ch'a saieva quélla de Varazze.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.ansa.it/liguria/notizie/2024/01/01/a-varazze-il-cimento-invernale-piu-antico-della-liguria_cd1ee993-31bc-46bc-b4ca-27e292996760.html|tìtolo=A Varazze il cimento invernale più antico della Liguria|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref> Sta lì a se tegne da-i ànni Sinquanta, a-u solitu a-u primmu de zenâ.
Pe' cuntru, a Savùna a primma edisiùn a s'è tegnüa a-i 3 de zenâ du 1962, in segnu de prutesta cuntru a mancâ cuncesiùn de 'na piscina a-u cuvèrtu. A tütte e mainêe in-ta sitê cu-u tenpu u s'êa persu l'interesse pe-e ciunbe, fin a che du [[2005]] a l'è stêta turna pruposta.<ref>{{Çitta web|url=https://blog.residenceoliveto.it/i-cimenti-invernali-in-liguria/|tìtolo=I cimenti invernali in Liguria|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
De lungu in-ti ànni Sciǜscianta u s'è inbastîu quéllu d'Arasce, fêtu u dì de San Stêva, cu-a primma edisiùn ch'a l'è du [[1963]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/01/cimento-ad-alassio-piu-di-200-persone-per-la-tradizionale-ciumba/|tìtolo=Cimento ad Alassio, più di 200 persone per la tradizionale “ciumba”|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>, che insemme a Varazze u s'è tegnüu cun cuntinuitê.
In urigine turna diferente a l'ha avüa l'ürtima ciunba a-A Prìa, cu-a primma edisiùn ch'a l'è stêta fêta intu [[1993]], pe sfidâ i cêti ch'i dixevan che u Mâ Ligüre u l'êa inquinòn pé via de l'afundamentu de l'Haven a Ûtri, dui ànni primma. De sti ànni, fra l'âtru u s'è cuminsòn ascì a fà a-U Burghettu, sciǜ l'idea de Gianni Billeci.<ref>https://web.archive.org/web/20251224151558/https://cimento.it/chi-siamo/#:~:text=cimento.it%20%C3%A8%20nato%20da%20un'idea%20di%20Antonio,e%20della%20Pro%20Loco%20di%20Borghetto%20S.S.</ref> In sensu ch'u se vixina a-i mutivi da creasiùn da Ciunba da Prìa u l'è ascì quellu de Cugulettu, lucalitê tucâ ancù ciǜ da vixin da stu dizastru.
Au dì d'ancö l'inisiativa a s'è spansa ascì da âtre parte dunde primma a nu gh'êa e u gh'è adiritüa in calendâju precizu.
== Difüxùn ==
Diferenti i sun i pòsti dunde a se tegne sta manifestasiùn, de sutta in elencu di ciǜ cunusciǜi ch'i se tegnan in-ta Rivêa:
{| class="wikitable"
!Lucalitê
!Primma edisiùn<ref group="n.">L'annu u l'è indicativu e in-ta ciü parte di cazi cavòn da-u nümeru de edisiùi</ref>
!Giùrnu
!Âtre infurmasiùi
|-
|[[Ventemiglia|Vintimiggia]]
|
|Primmu de l'annu
|U se tegne da-a spiaggia de Calandre. U vegne premiòn l'ommu e a donna ch'i se ciunban pe' ciǜ tenpu in-te l'êgua. <ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/evento/cimento-del-primo-dellanno-a-ventimiglia/|tìtolo=Cimento del primo dell’anno a Ventimiglia|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>
|-
|[[A Burdighea|Burdighêa]]
|2023
|Primmu de l'annu
|Organizòn da-u cumǜn e da-i bagni, u l'è ciamòn ''U cimentu burdigottu.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitbordighera.it/eventi/2-cimento-invernale-bordigotto|tìtolo=2° Cimento invernale bordigotto|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>
|-
|[[I Spiareti|Spiarétti]]
|2006
|2 de zenâ
|L'organizasiùn a l'è cürâ da U Descu Spiareté.<ref>{{Çitta web|url=https://www.rivieratime.news/ospedaletti-primo-tuffo-dellanno-grande-successo-per-il-cimento-2019/|tìtolo=Ospedaletti, primo tuffo dell’anno: grande successo per il cimento 2019|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>
|-
|[[Sanremu|Sanremmu]]
|1973
|Primmu de l'annu
|Inbastîu pe' di anni da-a sucietê di canutieri, da-u [[2020]] a manifestasiùn a nu s'è tegnüa pe' di prublemi primma sanitari, e dapö d'organizasiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2025/11/27/leggi-notizia/argomenti/eventi-1/articolo/a-sanremo-torna-dopo-cinque-anni-il-cimento-invernale-il-tradizionale-tuffo-di-capodanno-ai-bagni-n.html|tìtolo=A Sanremo torna dopo cinque anni il Cimento Invernale: il tradizionale tuffo di Capodanno ai bagni Nettuno|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>
|-
|[[Andôa|Andöa]]
|2015
|Primmi dì de zenâ
|L'eventu u l'ha pigiòn fina u numme de ''A semmu a bagnu''<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2019/01/andora-118-partecipanti-per-il-tradizionale-cimento-invernale/|tìtolo=Andora, 118 partecipanti per il tradizionale cimento invernale|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>'','' doppu da ciunba u gh'è cumme in rinfrescu pe chi u s'è ciunbòn.<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2020/01/03/andora-primo-tuffo-augurale-2020/|tìtolo=Andora, primo tuffo augurale 2020|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref> Inbastìu da-u cumǜn, i bagni e asuciasiùi du postu, u g'ha ascì di premi pe'i custümmi ciǜ particulâri.<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/01/01/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/cimento-invernale-ad-andora-in-118-hanno-iniziato-lanno-sfidando-il-freddo-con-un-tuffo-in-mare-f.html#goog_rewarded|tìtolo=Cimento invernale ad Andora: in 118 hanno iniziato l'anno sfidando il freddo con un tuffo in mare|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
|-
|[[L'Aigheuja|Laigueggia]]
|2006
|5 de zenâ
|U se tegne grassie a-a Scöa véja, a-a Pro Loco e a-u cumǜn.<ref>{{Çitta web|url=https://quilaigueglia.it/event/cimento-2017/|tìtolo=Cimento invernale Laigueglia 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
|-
|[[Arasce|Aràsce]]
|1963
|26 de dixenbre
|A l'è üna de ciunbe ciǜ vegge da Rivêa de Punente, cun e primme edisiùi ch'e se sun tegnüe inti ànni '60, inbastîa da-a Società Nazionale Salvamento d'Aràsce, a vegghe a-u solitu ina grossa partecipasiùn. E gente i se caccian in mâ da-u mö ch'u gh'è arente a-u Bastiùn.<ref name=":0">https://www.ivg.it/2020/01/cimento-ad-alassio-piu-di-200-persone-per-la-tradizionale-ciumba/</ref> Du 2024 i se sun caciê a bagnu in 230<ref>{{Çitta web|url=https://vivilariviera.it/il-60-cimento-invernale-di-alassio-con-230-bagni-in-mare-una-grande-festa-sotto-il-sole-splendente-di-santo-stefano/|tìtolo=Il 60° Cimento Invernale di Alassio con 230 bagni in mare: una grande festa sotto il sole splendente di Santo Stefano|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>, mentre du 2025 u ghe n'è stêtu ciǜ che sentu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2025/12/alassio-oltre-cento-partecipanti-al-cimento-invernale-di-santo-stefano/|tìtolo=Alassio, oltre cento partecipanti al cimento invernale di Santo Stefano|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
|-
|[[Arbenga]]
|2006
|30 de dixenbre
|Du [[2023]] u gh'è stêtu 162 persune, a se tegne a-u solitu da-u Circulu Nauticu. <ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/ad-albenga-cimento-invernale-per-162-coraggiosi/|tìtolo=Ad Albenga cimento invernale per 162 coraggiosi|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
|-
|[[U Sejô|U Seiâ]]
|2006
|3 de zenâ
|Inandiòn da-i bagni e da-u cumǜn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitceriale.it/evento/cimento-invernale-di-nuoto-citta-di-ceriale/|tìtolo=Cimento invernale di nuoto “Città di Ceriale”|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
|-
|[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]
|1993
|27 de dixenbre
|Inandiòn da-u Gianni Billeci, ascì chi a tradisiun a l'è incuminsâ inti ànni nuvànta, u se tegne intu periudu fra u Denâ e u Prìmmu de l'annu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2019/12/borghetto-150-temerari-per-il-cimento-invernale-ciumba-anche-per-il-sindaco-canepa/|tìtolo=Borghetto, 150 temerari per il cimento invernale: ciumba anche per il sindaco Canepa|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref> U gh'è de mezzu a Pro Loco e u Circulu Nauticu, ch'u l'è dunde de solitu i se retrövan i bagnanti.<ref>{{Çitta web|url=https://visitborghetto.it/eventi/cimento-invernale-di-nuoto/|tìtolo=Cimento invernale di nuoto|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
|-
|[[Löa]]
|1986
|28 de dixenbre
|Organizòn da-i bagni, da l'asesurâtu a-u türismu du cumǜn, u Cunsorsiu du Türismu e a lucale Federazione Italiana Nuoto Salvamento.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/12/loano-conto-alla-rovescia-per-la-32-edizione-del-cimento-invernale-di-nuoto/|tìtolo=Loano, conto alla rovescia per la 32^ edizione del cimento invernale di nuoto|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref> Üna de edisiùi ciǜ partecipê a l'è stêta quélla du 2024, cun 298 persune ch'e l'han fêtu a ciunba, cun 'na grossa prezensa ascì de gente de föa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cuneocronaca.it/cimento-invernale-a-loano-record-di-partecipanti-dalla-granda-e-premi-ai-piu-coraggiosi|tìtolo=Cimento invernale a Loano: record di partecipanti dalla Granda e premi ai temerari|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
|-
|[[A Prìa]]
|1993
|31 de dixenbre
|A vegne organizâ pe-u solitu a l'ürtimu de l'annue da l'asuciasiùn Masci e da-i bagni da Prìa, a primma edisiùn a l'è stêta fêta intu [[1993]], pe sfidâ i cêti ch'i dixévan che u Mâ Ligüre u l'éa inquinòn pé via de l'afundamentu de l'Haven a Ûtri, dui ànni primma. L'edisiùn du [[2019]] a l'ha cuntòn quêxi 290 persûne a ciunbâse in mâ.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/12/31/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/290-coraggiosi-per-la-27-edizione-de-luertima-ciumba-il-cimento-invernale-di-pietra-ligure.html|tìtolo=290 coraggiosi per la 27^ edizione de "L'Ürtima Ciumba", il cimento invernale di Pietra Ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-01-09}}</ref>
|-
|A Maîna ([[Finô|Finâ]])
|1998
|6 de zenâ
|A ciunba de solitu a se tegne a-i 6 de zenâ, intu dì da Pasquetta,<ref>https://www.ivg.it/2020/01/finale-ligure-251-temerari-per-il-cimento-della-befana/</ref> u l'è rigordòn ascì stu-chi cumme ün di ciù grossi. Pe tradisiùn u se tegne daa Spiaggia di Negri. Inte l'edisiun [[2019]] u l'ha cuntòn adiritüa 251 bagnanti. L'apuntamentu u se tegne da l'ànnu [[1998]] e a l'è de lungu inpurtante l'urganizasiùn da parte cunpagnìa de San Pê.<ref>https://www.savonanews.it/2021/12/29/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/contagio-covid-in-rapido-aumento-anche-finale-rinuncera-al-suo-tipico-cimento-della-befana.html</ref> U gh'è ascì, vistu u dì ch'a se fa, a pratica de vestîse da befâna o de purtâ nu sulu u custümme, ma fina de maschere.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2019/01/07/news/tuffo-in-mare-per-213-coraggiosi-al-cimento-della-befana-1.33669461/|tìtolo=Tuffo in mare per 213 coraggiosi al Cimento della Befana|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
|-
|[[Nöi|Nòi]]
|2010
|Segunda dumenega de zenâ
|Ün di ''cimenti'' ciǜ növi ch'u l'è sciurtîu, cu-a primma edisiùn ch'a l'è stêta fêta du 2010 e a l'ha vistu 70 persune fâse u bagnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2010/01/oltre-settanta-coraggiosi-al-primo-cimento-di-noli-foto/|tìtolo=Oltre settanta coraggiosi al primo cimento di Noli|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
|-
|[[Spoturnu|Sputurnu]]
|1983
|Ürtima dumenega de l'annu
|Organizòn da cumǜn e Olimpia Sub, u l'è rivòn a l'edisiùn 38 in-tu 2024; u se ne tegne ascì ün de primma, cu-e mêxime pratiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/04/cimento-di-primavera-a-spotorno-in-30-si-tuffano-in-mare-per-il-primo-bagno-della-stagione/|tìtolo=“Cimento di primavera” a Spotorno, in 30 si tuffano in mare per il primo bagno della stagione|léngoa=IT}}</ref>
|-
|[[Sann-a|Savùna]]
|1962
2005
|Variu
|U primmu u s'è tegnüu pe' prutesta du [[1962]], scicumme ch'u nu l'êa pasòn u prugettu de 'na piscina a-u sustu. Doppu, a tradisiùn a l'è scentâ. In-ti ürtimi ànni u l'è stêtu repigiòn ([[2005]]), e ancù de doppu ese sun tegnüe de ciunbe cumme "Cimento contro il Cemento" ([[2008]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2008/01/savona-cimento-contro-il-cemento-alla-spiaggia-della-madonnetta/|tìtolo=Savona, “Cimento contro il cemento” alla spiaggia della Madonnetta|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>, [[2017]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/savona/2017/02/20/news/cimento-contro-il-cemento-alla-madonnetta-di-savona-1.30698189|tìtolo=“Cimento contro il Cemento” alla Madonnetta di Savona|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>), da-a Madunetta. A-u [[2026]] a ciunba de Savùna a l'è quélla ch'a sera a stagiùn, tegninduse a-i 15 de marsu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.nuotatorideltempoavverso.org/home/calendario-cimenti/|tìtolo=Calendario cimenti|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
|-
|Arbisöa
|2020
|Ürtimu sabbu de zenâ
|Fêtu insémme da-e aministrasiùi de [[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu]] e da [[A Moenn-a d'Arbisseua|Maîna]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/1-cimento-invernale-delle-albisole/|tìtolo=1° Cimento Invernale delle Albisole|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref> In-tu [[2025]] u s'è tegnüu ascì u ''Cimento di San Nicolò'', ch'u gh'è stêtu a premiasiùn du gruppu de bagnanti "Gli Orsi polari".<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Stefania Mordeglia|ànno=2025|méize=Dixenbre|tìtolo=Cimenti, una cabina per le "Orsette". «Il regalo del vicesindaco di Albisola »|revìsta=Il Secolo XIX|léngoa=IT}}</ref>
|-
|[[Çelle|Sélle]]
|1972
|Ürtima dumenega de frevâ
|Ciü ligòn a-u Carlevâ che a-u Denâ, u capita de spessu ch'u ghe secce da gente mascherâ. Organizòn da-u Sporting Club, da-u cumǜn e da-a Cruxe Russa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.turismocelleligure.it/it/cosa-fare/celle-ligure-eventi/1140-cimento-invernale-%2051%5E-edizion/2025-02-23-11-30.html|tìtolo=Cimento Invernale 51^ edizione|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
|-
|[[Väze|Varazze]]
|1952
|Primmu de l'annu
|A ciǜ antiga ch'a se secce tegnüa cun cuninuitê, a se tegne da-u Mö a punente da bucca du Teiru.<ref name=":2" /> Du 2025 u gh'è stêtu 251 partecipanti ch'i l'han nöòn in mâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilgiornaledelpiemonteedellaliguria.it/notizia/liguria/in-251-al-cimento-di-varazze-per-salutare-il-2025|tìtolo=In 251 al Cimento di Varazze per salutare il 2025|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref> A-a fin u se festezza cu-in brindisi tütti insemme.
|-
|[[Cogoeuo|Cugulettu]]
|1990
|Dumenega primma du Denâ
|Ciamòn ''Babbo Natale a mollo'', u se fa da-a Spiaggia di Pescaùi, cu-a culaburasiùn du Club Velico de Cugulettu. A-a fin u vegne dêtu a-e gente i frisciö e u vin brulé.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/evento/34-cimento-invernale-cogoleto-babbo-natale-a-mollo/|tìtolo=34° Cimento Invernale Cogoleto Babbo Natale a mollo!|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
|-
|[[Rensén]]
|1996
|8 de dixenbre
|U l'è fêtu da-a Spiaggia da Scurpina, u dì de l'Imaculâ, inbastîu da-a Rari Nantes. A-a fin u se mangia a fügassa câda e u gh'è da bêve ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cronacheponentine.com/arenzano-festa-dellimmacolata-con-la-28ma-edizione-del-cimento-invernale/|tìtolo=Arenzano, festa dell'Immacolata con la 28ma edizione del cimento invernale|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
|-
|[[Ôtri|Ûtri]]
|1974
|Ürtima dumenega de zenâ
|U l'è fêtu da l'A.S.D. Pescasport "F. Durante" e da Utri Mare, du 2024 a l'ha festezòn i sinquant'ànni, cu-ina mustra peparâ pe l'ocaxùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitgenoa.it/it/50-anni-di-cimento-voltri#:~:text=Ma%20cos'%C3%A8%20il%20%E2%80%9Ccimento,una%20energica%20nuotata%20fuori%20stagione|tìtolo=50° Cimento invernale a Voltri|léngoa=IT|vìxita=2025-12-26}}</ref>
|-
|Riva Triguzu ([[Sestri Levante]])
|1995
|26 de dixenbre
|Organizòn da l'asuciasiùn ''U Bagnùn'', u l'ha festòn i trent'anni du 2025, cu-u record de 270 prezense. L'eventu u g'ha cumme origine u fêtu che i ommi de mâ i l'êan abucunê a caciâse a bagnu , quandu i duxevan tiâ i ''leudi'' a riva.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/record-assoluto-per-il-trentennale-cimento-di-riva-trigoso-duecentosettanta-partecipanti-si-sono-tuffati-in-mare/|tìtolo=Record assoluto per il trentennale Cimento di Riva Trigoso|outô=Danilo Sanguineti|léngoa=IT|vìxita=2026-01-10}}</ref>
|}
== Notte ==
;Notte a-u testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
bd3xv71brlr2tn9jolxhytzxi9ijuxg