Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.47.0-wmf.7
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Funtanaveya
0
13666
271073
270932
2026-06-21T19:28:00Z
N.Longo
12052
271073
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Funtanaveya
|Panorama = Fontvieille - 54848315283.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama de Funtanaveya</div>
|var-localizaçión = Lucalisaçiun
|var-stâto = Statu
|Stato = MCO
|Grado amministrativo = 2
|Divisione amm grado 1 = Mu̍negu
|var-teritöio = Territori
|var-cordinæ = Cuurdinae
|var-altitùdine = Autessa
|var-superfìcce = Süperfi̍cie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 4297
|Note abitanti = {{Çitta web|url=https://imsee.mc/content/download/310026/file/Rapport%20Recensement%202025.pdf?inLanguage=fre-FR&version=4|tìtolo=Recensement de la population 2025|outô=IMSEE|dæta=Ma̍giu 2026|léngoa=FR|p=5|vìxita=2026-06-18}}
|Aggiornamento abitanti = 2025
|var-denscitæ = Densita̍
|var-divixoìn_confinànti = Qartiei a cantu
|Divisioni confinanti = [[A Cundamina]], [[Cap-d'Ail|Cavu d'Ayu]] (FR-06), [[Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍)|Giardi̍n eso̍ticu]], [[Mu̍negu-A̍utu]]
|var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu urari
|var-tàrga = Targa
|var-cartografîa = Cartugrafia
|Mappa = Fontvieille in Monaco 2025.svg
|Didascalia mappa = Mapa de Funtanaveya
}}
'''Funtanaveya''' (''Fontvieille'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] tradiçiunale e stati̍sticu de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], cun 4.297 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
{{Seçión vêua}}
== Lœghi de interessu ==
* [[Stadiu Luì segundu|Sta̍diu Lui̍ II]]
{{Clear}}
== Note ==
<references />
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Qartiei de Mu̍negu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Qartiei de Mu̍negu]]
7ynuvmmkpf7kkvbr6hxgrrsxf0hfuww
Françua̍ Primu de Mu̍negu
0
13670
271071
224674
2026-06-21T19:24:02Z
N.Longo
12052
271071
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Persunalità
|nome = Françua̍ Primu
|imagine = [[Immaggine:Malizia.jpg|190px]]<br />Statüa de Françua̍ Grimaldi mascarau ün frate, cun üna spada suta a roba, de fronte au [[Palaçi Principescu|palaçi de Mu̍negu]].
|titulu = Signu̍ de Mu̍negu
|naçiunalità = Munegascu
|dinastia = Grimaldi
|predecessù = -
|sücessù = [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]]
|nascença = [[Zena|Ge̍nua]], scunusciüa
|decessu = [[Ventemiglia|Ventemiya]], 1309
}}
'''Françua̍ Grimaldi''' ([[Zena|Ge̍nua]], ? - [[Ventemiglia|Ventemiya]], [[1309]]), ditu « Mari̍çia », e̍ stau u persunage [[Zena|genuese]] che, mascarau ün frate, s'e̍ ümpadruniu d'a [[Palaçi Principescu|furtessa]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] d'u [[1297]].
== Vita ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Suvrái de Múnegu}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]]
8uzoibvw9q8qtkuudsoxkof1cauce52
271072
271071
2026-06-21T19:25:29Z
N.Longo
12052
271072
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Persunalità
|nome = Françua̍ Primu
|imagine = [[Immaggine:Malizia.jpg|190px]]<br />Pintüra de Françua̍ Grimaldi mascarau ün frate, cun üna spada suta a roba, de fronte a u [[Palaçi Principescu|palaçi de Mu̍negu]].
|titulu = Signu̍ de Mu̍negu
|naçiunalità = Munegascu
|dinastia = Grimaldi
|predecessù = -
|sücessù = [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]]
|nascença = [[Zena|Ge̍nua]], scunusciüa
|decessu = [[Ventemiglia|Ventemiya]], 1309
}}
'''Françua̍ Grimaldi''' ([[Zena|Ge̍nua]], ? - [[Ventemiglia|Ventemiya]], [[1309]]), ditu « Mari̍çia », e̍ stau u persunage [[Zena|genuese]] che, mascarau ün frate, s'e̍ ümpadruniu d'a [[Palaçi Principescu|furtessa]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] d'u [[1297]].
== Vita ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Suvrái de Múnegu}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]]
a0rlnjrfctrktmsofi4ecss10dav8y8
Fluresta̍n Primu de Mu̍negu
0
13712
271070
224693
2026-06-21T19:19:53Z
N.Longo
12052
271070
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Persunalità
|nome = Fluresta̍n Primu de Mu̍negu
|imagine = [[Immaggine:FlorestanI-1-.png|190px]]
|titulu = Pri̍ncipu de Mu̍negu
|naçiunalità = Munegascu
|dinastia = Grimaldi-Goyon de Matignon
|predecessù = [[Nure̍ Qintu de Mu̍negu]]
|sücessù = [[Carlu Terçu de Mu̍negu]]
|nascença = Parigi, 10 de utubre d'u 1785
|decessu = Parigi, 20 de giügnu d'u 1856
}}
'''Fluresta̍n Primu''' ([[Pariggi|Parigi]], [[10 òtôbre|10 de utubre]] d'u [[1785]] - [[Pariggi|Parigi]], [[20 zûgno|20 de giügnu]] d'u [[1856]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|pri̍ncipu suvra̍n]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]].
== Vita ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Suvrái de Múnegu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]]
0f5mw82wthiqtntjzhalgmcw7tfejaf
Dominique Salvo-Cellario
0
14689
271062
256204
2026-06-21T18:52:31Z
N.Longo
12052
+
271062
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
'''Dominique (Dume̍nica) Salvo-Cellario''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[8 lûggio|8 de lüyu]] d'u [[1950]]) e̍ üna lenghista [[Principatu de Mu̍negu|munegasca]], specialisa̍ ünt'a [[Dialetto monegasco|lenga naçiunale d'u Principatu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.bedetheque.com/auteur-37957-BD-Salvo-Cellario-Dominique.html|tìtolo=Salvo-Cellario, Dominique|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}</ref>.
== Vita ==
Dume̍nica Salvo-Cellario e̍ üna lenghista specialisa̍ ünt'a [[Dialetto monegasco|lenga munegasca]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.monaco-tribune.com/en/2022/06/the-best-books-for-learning-the-monegasque-language/|tìtolo=The best books for learning the Monegasque language|outô=Camille Esteve|scîto=Monaco Tribune|dæta=21 de giügnu d'u 2022|léngoa=EN|vìxita=2026-06-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/langues-monegasque/ecrire-en-monegasque-l-orthographe-9|tìtolo=L'orthographe du monégasque|outô=[[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]|léngoa=FR, LIJ|vìxita=2026-06-21}}</ref>.
Ela e̍ cunusciüa suvratütu per ë soe tradüçiue ün munegascu de ''[[Les Aventures de Tintin]]''<ref name=":0" />, ün cumençandu da ''Les Bijoux de la Castafiore''<ref>{{Çitta web|url=https://www.monaco-tribune.com/en/2022/06/the-best-books-for-learning-the-monegasque-language/|tìtolo=The story behind this €3 million comic book cover|outô=Francesca German|scîto=Monaco Tribune|dæta=9 de setembre d'u 2020|léngoa=EN|vìxita=2026-06-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.monaco-iq.com/Tintin-in-monaco|tìtolo=Tintin in Monaco|scîto=Monaco IQ|dæta=22 d'avri̍ d'u 2010|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}</ref>, e pœi cun ''Le Secret de La Licorne''<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.monaco-iq.com/Tintin-in-monaco|tìtolo=Tintin poursuit son aventure monégasque|scîto=Monaco Hebdo|dæta=28 de setembre d'u 2011|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}</ref> e ''Le Trésor de Rackham le Rouge''<ref name=":0" /><ref name=":1" />.
== Note ==
<references/>
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/uploads/membres/pdf-salvo-cellario-6.pdf|tìtolo=Quelques éléments de bibliographie concernant la langue monégasque|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}
* {{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/langues-monegasque/ecrire-en-monegasque-l-orthographe-9|tìtolo=Ecrire en monégasque: l'orthographe|outô=Dominique Salvo-Cellario|editô=[[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Munegasche]]
39uinbrqgk468r9kynm44q2a2ngoahv
271064
271062
2026-06-21T18:55:07Z
N.Longo
12052
271064
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
'''Dominique (Dume̍nica) Salvo-Cellario''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[8 lûggio|8 de lüyu]] d'u [[1950]]) e̍ üna lenghista [[Principatu de Mu̍negu|munegasca]], specialisa̍ ünt'a [[Dialetto monegasco|lenga naçiunale d'u Principatu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.bedetheque.com/auteur-37957-BD-Salvo-Cellario-Dominique.html|tìtolo=Salvo-Cellario, Dominique|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}</ref>.
== Vita ==
Dume̍nica Salvo-Cellario e̍ üna lenghista specialisa̍ ünt'a [[Dialetto monegasco|lenga munegasca]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.monaco-tribune.com/en/2022/06/the-best-books-for-learning-the-monegasque-language/|tìtolo=The best books for learning the Monegasque language|outô=Camille Esteve|scîto=Monaco Tribune|dæta=21 de giügnu d'u 2022|léngoa=EN|vìxita=2026-06-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/langues-monegasque/ecrire-en-monegasque-l-orthographe-9|tìtolo=L'orthographe du monégasque|outô=[[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]|léngoa=FR, LIJ|vìxita=2026-06-21}}</ref>.
Ela e̍ cunusciüa suvratütu per ë soe tradüçiue ün munegascu de ''[[Les Aventures de Tintin]]''<ref name=":0" />, ün cumençandu da ''Les Bijoux de la Castafiore''<ref>{{Çitta web|url=https://www.monaco-tribune.com/en/2022/06/the-best-books-for-learning-the-monegasque-language/|tìtolo=The story behind this €3 million comic book cover|outô=Francesca German|scîto=Monaco Tribune|dæta=9 de setembre d'u 2020|léngoa=EN|vìxita=2026-06-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.monaco-iq.com/Tintin-in-monaco|tìtolo=Tintin in Monaco|scîto=Monaco IQ|dæta=22 d'avri̍ d'u 2010|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}</ref>, e pœi cun ''Le Secret de La Licorne''<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.monaco-iq.com/Tintin-in-monaco|tìtolo=Tintin poursuit son aventure monégasque|scîto=Monaco Hebdo|dæta=28 de setembre d'u 2011|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}</ref> e ''Le Trésor de Rackham le Rouge''<ref name=":0" /><ref name=":1" />.
== Note ==
<references/>
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/uploads/membres/pdf-salvo-cellario-6.pdf|tìtolo=Quelques éléments de bibliographie concernant la langue monégasque|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}
* {{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/langues-monegasque/ecrire-en-monegasque-l-orthographe-9|tìtolo=Ecrire en monégasque: l'orthographe|outô=Dominique Salvo-Cellario|editô=[[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Munegasche|Salvo-Cellario, Dominique]]
iur4golp8xjzpgl3opyfmdrevre87pr
271065
271064
2026-06-21T18:56:02Z
N.Longo
12052
+ cat
271065
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
'''Dominique (Dume̍nica) Salvo-Cellario''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[8 lûggio|8 de lüyu]] d'u [[1950]]) e̍ üna lenghista [[Principatu de Mu̍negu|munegasca]], specialisa̍ ünt'a [[Dialetto monegasco|lenga naçiunale d'u Principatu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.bedetheque.com/auteur-37957-BD-Salvo-Cellario-Dominique.html|tìtolo=Salvo-Cellario, Dominique|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}</ref>.
== Vita ==
Dume̍nica Salvo-Cellario e̍ üna lenghista specialisa̍ ünt'a [[Dialetto monegasco|lenga munegasca]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.monaco-tribune.com/en/2022/06/the-best-books-for-learning-the-monegasque-language/|tìtolo=The best books for learning the Monegasque language|outô=Camille Esteve|scîto=Monaco Tribune|dæta=21 de giügnu d'u 2022|léngoa=EN|vìxita=2026-06-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/langues-monegasque/ecrire-en-monegasque-l-orthographe-9|tìtolo=L'orthographe du monégasque|outô=[[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]|léngoa=FR, LIJ|vìxita=2026-06-21}}</ref>.
Ela e̍ cunusciüa suvratütu per ë soe tradüçiue ün munegascu de ''[[Les Aventures de Tintin]]''<ref name=":0" />, ün cumençandu da ''Les Bijoux de la Castafiore''<ref>{{Çitta web|url=https://www.monaco-tribune.com/en/2022/06/the-best-books-for-learning-the-monegasque-language/|tìtolo=The story behind this €3 million comic book cover|outô=Francesca German|scîto=Monaco Tribune|dæta=9 de setembre d'u 2020|léngoa=EN|vìxita=2026-06-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.monaco-iq.com/Tintin-in-monaco|tìtolo=Tintin in Monaco|scîto=Monaco IQ|dæta=22 d'avri̍ d'u 2010|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}</ref>, e pœi cun ''Le Secret de La Licorne''<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.monaco-iq.com/Tintin-in-monaco|tìtolo=Tintin poursuit son aventure monégasque|scîto=Monaco Hebdo|dæta=28 de setembre d'u 2011|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}</ref> e ''Le Trésor de Rackham le Rouge''<ref name=":0" /><ref name=":1" />.
== Note ==
<references/>
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/uploads/membres/pdf-salvo-cellario-6.pdf|tìtolo=Quelques éléments de bibliographie concernant la langue monégasque|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}
* {{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/langues-monegasque/ecrire-en-monegasque-l-orthographe-9|tìtolo=Ecrire en monégasque: l'orthographe|outô=Dominique Salvo-Cellario|editô=[[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Munegasche|Salvo-Cellario, Dominique]]
[[Categorîa:Lengoìsti|Salvo-Cellario, Dominique]]
[[Categorîa:Scritoî in lìgure|Salvo-Cellario, Dominique]]
fozl9g884b14t559b43vaqve6gc3kcj
Arnaud Jouan
0
16152
271067
270999
2026-06-21T18:57:00Z
N.Longo
12052
271067
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Arnaud Jouan dans Incompatibles.jpg|thumb|right|250px|Arnaud Jouan, 2013]]
'''Arnaud Jouan''' ([[Saint-Jean-de-Braye]], [[1993]]) e̍ ün atu̍ e scenarista [[Principatu de Mu̍negu|munegascu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.allocine.fr/personne/fichepersonne_gen_cpersonne=661946.html|tìtolo=Arnaud Jouan|léngoa=FR}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.monacomonsieur.com/project/interview-arnaud-jouan/|tìtolo=Arnaud Jouan|léngoa=FR}}</ref>
== Filmugrafia ==
* ''Mr Lambert'' (2010)
* ''Incompatibles'' (2013)
* ''Are You Happy'' (2016)
* ''Bonne pomme'' (2018)
== Note ==
<references />
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=http://web.archive.org/web/20160322113315/http://www.arnaudjouan.com/|tìtolo=Arnaud Jouan|léngoa=FR}}
* {{Çitta web|url=http://www.imdb.com/name/nm6021355/|tìtolo=IMDb - Arnaud Jouan|léngoa=EN}}
{{Contròllo de outoritæ}}
{{O}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Munegasche|Jouan, Arnaud]]
[[Categorîa:Attô do Cine|Jouan, Arnaud]]
hf8crhyqlfe7jkr59r8nm3v5g8aofh6
Alban Ceray
0
17531
271066
270993
2026-06-21T18:56:44Z
N.Longo
12052
271066
wikitext
text/x-wiki
{{munegascu}}
'''Alban Ceray''' (nume veru '''Alain Segiarro''', [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[30 zenâ|30 de zena̍]] d'u [[1945]]) e̍ ün [[Attô (spettacolo)|atu̍]] [[Pornografîa|purnugra̍ficu]] [[Principatu de Mu̍negu|munegascu]] e [[Fransa|françese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.letelegramme.fr/local/finistere-nord/brest/ville/alban-ceray-un-brestois-xxl-03-09-2009-534160.php|tìtolo=Alban Ceray. Un Brestois XXL|dæta=3 setembre 2009|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>.
== Vita ==
{{Seçión vêua}}
== Note ==
<references />
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.imdb.com/it/name/nm0016321/|tìtolo=Alban Ceray|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Munegasche|Ceray, Alban]]
[[Categorîa:Atoî|Ceray, Alban]]
czt8pthb3pna7lrc6gr3do2qfohj85u
Endel Nelis
0
17772
271069
218464
2026-06-21T19:16:57Z
N.Longo
12052
rev
271069
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
'''Endel Nelis''' ([[Karuse]], [[28 seténbre|28 de setembre]] d'u [[1925]] - [[Haapsalu]], [[2 arvî|2 d'avri̍]] d'u [[1993]]) e̍ stau ün schermatu̍ [[Estònia|estunian]].
== Vita ==
Endel Nelis e̍ nasciüu ünt'u picin vilage de [[Karuse]], ünt'a regiun de [[Läänemaa]], u vint'œtu de setembre d'u [[1925]]. A seze ani è stau ünrulau de força ünte l'armada tedesca, de dunde e̍ prun scapau ma ciü tardi i sovie̍tichi l'an mandau a u [[gulag]] per tradimentu. Pœi, elu a̍ scangiau u so' nume de famiya per piya̍ achëlu d'a ma̍ire e e̍ andau a [[Leningràddo|Leningradu]]. Devegnüu campiun de [[scherma]], qandu u so' entrenatu̍ gh'a̍ ditu che era reçercau da u [[NKVD]], e̍ turnau ün [[Estònia|Esto̍nia]] per travaya̍ cuma prufessu̍ de sport. A [[Haapsalu]], ünt'i [[Anni 1950|ani çinqanta]] a̍ creau ün'eqipa de scherma per i culegiali ciama̍ ''En garde''<ref>{{Çitta web|url=https://www.lemonde.fr/televisions-radio/article/2017/08/25/tv-le-maitre-d-escrime-ou-la-vie-d-endel-nelis_5176691_1655027.html|tìtolo=« Le Maître d’escrime », ou la vie d'Endel Nelis|outô=Alain Constant|scîto=Le Monde|dæta=25 d'austu d'u 2017|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}</ref>.
Ünte ün cuncursu naçiunale de scherma per ë scœre, ün [[1951]], a soa eqipa a̍ gagnau margradu ch'era reçente e che i a̍utri cuncürrenti erun de grandi cita̍e cuma [[Mosca (çittæ)|Mosca]], Leningradu e [[Kiev]]. Elu nun a̍ vusciüu lascia̍ i soi culegiali e e̍ stau arrestau a Leningradu, per resta̍ ün preijun da u 1951 a u [[1954]].
 fin, Endel Nelis e̍ mortu d'u duze d'avri̍ d'u [[1993]].
== Note ==
<references />
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.esbl.ee/biograafia/Endel_Nelis|tìtolo=Nelis, Endel|léngoa=EE|vìxita=2026-06-21}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Sport]]
0tlgtbuv1wq5f9qnyyayld1yejmx3sl
Premana
0
25407
271074
215082
2026-06-22T06:53:11Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271074
wikitext
text/x-wiki
'''Premana''' (''Promana'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Premana
|Panorama = Premana vista da casargo.jpg
|Didascalia = Panoràmma de Premana in invèrno
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Lecco
|Amministratore locale = Elide Codega
|Partito = lìsta cìvica
|Data elezione = 11-6-2017
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Casargo]], [[Delebio]] (SO), [[Gerola Alta]] (SO), [[Introbio]], [[Pagnona]], [[Pedesina]] (SO), [[Primaluna]], [[Rogolo]] (SO)
|Nome abitanti = (it) ''Premanesi''
|Patrono = Sàn Dionîgi de Milàn
|Festivo =
|Mappa = Map_of_comune_of_Premana_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Premana inta provìnsa de Lecco.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Lecco}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]]
p3rzgufuu5whskx0m2tdlf91xi3ifvi
Primaluna
0
25408
271075
215083
2026-06-22T06:56:04Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271075
wikitext
text/x-wiki
'''Primaluna''' (''La Piev'' ò anche ''Premaluna'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Primaluna
|Panorama = Chiesa parrocchiale dei Santi Pietro e Paolo in Primaluna.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Lecco
|Amministratore locale = Mauro Artusi
|Partito = lìsta cìvica
|Data elezione = 8-6-2009
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Casargo]], [[Cortenova]], [[Crandola Valsassina]], [[Esino Lario]], [[Introbio]], [[Pasturo]], [[Premana]]
|Nome abitanti = (it) ''Primalunesi''
|Patrono = Sànti Pê e Pòulo
|Festivo = 29 zùgno
|Mappa = Map_of_comune_of_Primaluna_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Primaluna inta provìnsa de Lecco.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
[[Immaggine:Palio primaluna 2018 1.jpg|thumb|280px|O Pâlio a Primaluna a-i 23 de zûgno do 2018|centro]]
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Lecco}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]]
gi6hywxs54bwmn3ef53gqme3znn41da
Robbiate
0
25409
271076
215084
2026-06-22T06:57:57Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271076
wikitext
text/x-wiki
'''Robbiate''' (''Robbiaa'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Robbiate
|Panorama = Robbiate1.JPG
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Lecco
|Amministratore locale = Daniele Villa
|Partito = lìsta cìvica ''Continuità e progresso''
|Data elezione = 10-6-2018
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Calusco d'Adda]] (BG), [[Imbersago]], [[Merate]], [[Paderno d'Adda]], [[Ronco Briantino]] (MB), [[Verderio]], [[Villa d'Adda]] (BG)
|Nome abitanti = (it) ''Robbiatesi''
|Patrono = Sàn Lisciàndro
|Festivo = 26 agósto
|Mappa = Map_of_comune_of_Robbiate_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Robbiate inta provìnsa de Lecco.
}}
== Giögrafîa ==
[[Immaggine:Fiume Adda 05-2009 - panoramio - adirricor.jpg|thumb|270px|O sciùmme Adda a Robbiate|centro]]
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Lecco}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]]
o3xfr4u8flfehjq7iprn50e00ozy0jk
Rogeno
0
25410
271077
215085
2026-06-22T06:59:43Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271077
wikitext
text/x-wiki
'''Rogeno''' (''Rògen'' ò ''Roeugen'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Rogeno
|Panorama = Rogeno - veduta d'insieme 003.jpg
|Didascalia = Rogeno, panoràmma
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Lecco
|Amministratore locale = Matteo Redaelli
|Partito = lìsta cìvica ''Impegno comune''
|Data elezione = 26-5-2019
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Bosisio Parini]], [[Costa Masnaga]], [[Merone]] (CO), [[Molteno]]
|Nome abitanti = (it) ''Rogenesi''
|Patrono = Sànti Ippolito de Rómma e Cassiàn de Imola
|Festivo = 13 agósto
|Mappa = Map_of_comune_of_Rogeno_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Rogeno inta provìnsa de Lecco.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Lecco}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]]
rtg5xqq9wvr3hcsuxhpjl9gqosertz7
Gressoney-La-Trinité
0
26596
271044
269636
2026-06-21T12:13:15Z
Arbenganese
12552
/* Geugrafia */ +img
271044
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
d214kei4w4klaajk3vyy9bb2cwm517g
271045
271044
2026-06-21T12:13:36Z
Arbenganese
12552
/* Geugrafia */ dim
271045
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="140" heights="140">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
dsyvsrecy6lpbtbbcfr4q4i9p707zd1
271046
271045
2026-06-21T12:13:57Z
Arbenganese
12552
/* Geugrafia */ dim
271046
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="140">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
orbs0mlmp675gfy1eoqfgu08iaovfnt
271047
271046
2026-06-21T12:14:21Z
Arbenganese
12552
/* Geugrafia */ dim
271047
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
smeq0nl8z5rkiae9485b6h98495z4iy
271048
271047
2026-06-21T12:19:14Z
Arbenganese
12552
/* Cultüa */ +img
271048
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
[[File:Casa Walser.jpg|thumb|Abiti tipici da cultüa Walser, in mustra au Walser Ecomuseum]]
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
[[File:Toma di Gressoney 1.jpg|thumb|A tumma de Gressoney|left]]
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
f3u2vk9pfekdpeteozqr3b5kinopyjs
271049
271048
2026-06-21T12:21:30Z
Arbenganese
12552
layout
271049
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
[[File:Casa Walser.jpg|thumb|Abiti tipici da cultüa Walser, in mustra au Walser Ecomuseum|228x228px]]
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
[[File:Toma di Gressoney 1.jpg|thumb|A tumma de Gressoney|227x227px]]
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
8vcishm8vaj5unppkmucns0glkxl0dk
271050
271049
2026-06-21T12:27:46Z
Arbenganese
12552
/* Posti de interesse */ +gallery
271050
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
[[File:Casa Walser.jpg|thumb|Abiti tipici da cultüa Walser, in mustra au Walser Ecomuseum|228x228px]]
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
[[File:Toma di Gressoney 1.jpg|thumb|A tumma de Gressoney|227x227px]]
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" width="150">
Immaggine:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 2.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus", parte du müseu
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
ceib2sar1oe7aqd6uqqfld0pxi1g4z2
271051
271050
2026-06-21T12:34:50Z
Arbenganese
12552
giustamenti
271051
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" width="150" height="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" width="150" height="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
36dx26uacaofwg3283pnwha90zxzp1h
271052
271051
2026-06-21T12:35:07Z
Arbenganese
12552
/* Cultüa */ s
271052
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" width="150" height="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
c2476efgh5ewpqya9w7dnida1y57a89
271053
271052
2026-06-21T12:35:28Z
Arbenganese
12552
s
271053
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
a0tbdbirdrn2l7ego8zcap0ip9duooy
271054
271053
2026-06-21T12:36:15Z
Arbenganese
12552
/* Posti de interesse */ dim
271054
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
1l3qjfp3dcm47lvic5to8tg21zbko20
271055
271054
2026-06-21T12:42:05Z
Arbenganese
12552
/* Architetüe religiuze */ +gallery
271055
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Valle de Gressoney, Aosta (1983) 03.jpg|A valadda e a gexa da Trinitè in tu 1983
Immaggine:GresTrinChelcho.jpg|A Gexa da Santiscima Trinitè
Immaggine:Cristo delle Vette.jpg|U Cristu de Vette (4167 m)
</gallery>
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
fnoxu7x92d0uf4f9fzkv0vkhhb5pt66
271056
271055
2026-06-21T12:42:34Z
Arbenganese
12552
/* Architetüe religiuze */ +w
271056
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Valle de Gressoney, Aosta (1983) 03.jpg|A valadda e a gexa da Trinitè in tu 1983
Immaggine:GresTrinChelcho.jpg|A Gexa da Santiscima Trinitè
Immaggine:Cristo delle Vette.jpg|U Cristu de Vette (4167 m)
</gallery>
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
14d4vth16gsrx10llvgyqtr55s4vc1k
271057
271056
2026-06-21T12:43:51Z
Arbenganese
12552
/* Aministrasiun */ +img
271057
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Valle de Gressoney, Aosta (1983) 03.jpg|A valadda e a gexa da Trinitè in tu 1983
Immaggine:GresTrinChelcho.jpg|A Gexa da Santiscima Trinitè
Immaggine:Cristo delle Vette.jpg|U Cristu de Vette (4167 m)
</gallery>
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
[[File:Municipio Gressoney-La-Trinité.JPG|thumb|A Cà du Cumüne]]
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
dr0mmg0mvxxn8kg8ifvnhb1ngh659bf
271058
271057
2026-06-21T12:45:26Z
Arbenganese
12552
/* Aministrasiun */ +carega
271058
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Valle de Gressoney, Aosta (1983) 03.jpg|A valadda e a gexa da Trinitè in tu 1983
Immaggine:GresTrinChelcho.jpg|A Gexa da Santiscima Trinitè
Immaggine:Cristo delle Vette.jpg|U Cristu de Vette (4167 m)
</gallery>
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
[[File:Municipio Gressoney-La-Trinité.JPG|thumb|A Cà du Cumüne]]
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
30z3e59bzbic1wyb0u36ou1y59ili42
271059
271058
2026-06-21T12:46:24Z
Arbenganese
12552
/* Aministrasiun */ +cv
271059
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Valle de Gressoney, Aosta (1983) 03.jpg|A valadda e a gexa da Trinitè in tu 1983
Immaggine:GresTrinChelcho.jpg|A Gexa da Santiscima Trinitè
Immaggine:Cristo delle Vette.jpg|U Cristu de Vette (4167 m)
</gallery>
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
[[File:Municipio Gressoney-La-Trinité.JPG|thumb|A Cà du Cumüne]]
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
68m378yzcdx2qvout9ivj2cm0vi0sc5
271060
271059
2026-06-21T12:46:40Z
Arbenganese
12552
/* Aministrasiun */ -
271060
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|Festivo = 3 dixembre
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Valle de Gressoney, Aosta (1983) 03.jpg|A valadda e a gexa da Trinitè in tu 1983
Immaggine:GresTrinChelcho.jpg|A Gexa da Santiscima Trinitè
Immaggine:Cristo delle Vette.jpg|U Cristu de Vette (4167 m)
</gallery>
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
[[File:Municipio Gressoney-La-Trinité.JPG|thumb|A Cà du Cumüne]]
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
adh51izvwexn5v4bvp17399dvv9bsbk
Olivia Dorato
0
31855
271068
266344
2026-06-21T19:07:43Z
N.Longo
12052
rev
271068
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
'''Olivia Dorato''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[24 frevâ|24 de freva̍]] d'u [[1998]]) e̍ üna cantüsa [[Principatu de Mu̍negu|munegasca]]<ref>{{Çitta web|url=https://monacolife.net/interview-olivia-dorato-monacos-rising-star/|tìtolo=Interview: Olivia Dorato, Monaco's rising star|outô=Cassandra Tanti|dæta=12 de zena̍ d'u 2021|léngoa=EN|vìxita=2026-06-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.monaco-tribune.com/en/2022/02/olivia-dorato-singing-is-my-way-of-speaking/|tìtolo=Olivia Dorato: "Singing is my way of speaking"|outô=Camille Esteve|dæta=16 de freva̍ d'u 2022|léngoa=EN|vìxita=2026-06-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20230701194106/https://radio-monaco.com/2022/02/01/olivia-dorato-un-nouvel-album-pour-se-reconnecter-a-lessentiel/|tìtolo=Olivia Dorato: un nouvel album pour se reconnecter à l'essentiel|dæta=1° de freva̍ d'u 2022|léngoa=FR|vìxita=2026-06-21}}</ref>.
== Vita ==
{{Seçión vêua}}
== Discugrafia ==
* ''Heartbroken'' (2013)
* ''Fizzy'' (2015)
* ''Préliminaires'' (EP, 2020)
* ''Connexion'' (2022)
* ''Regarde-moi'' (2022)
* ''Eclipse'' (2026)
== Note ==
<references />
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.musixmatch.com/artist/Olivia-Dorato|tìtolo=Olivia Dorato|léngoa=EN|vìxita=2026-06-21}}
{{O}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Munegasche|Dorato, Olivia]]
[[Categorîa:Muxicisti|Dorato, Olivia]]
4cu204whshhuwmysapc1oukpt4x3fqa
Semafuru Vegiu (Camuggi)
0
32899
271061
271002
2026-06-21T17:21:30Z
Arbenganese
12552
/* Notte */ fix
271061
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Semafuru Vegiu du Munte de Portufin - 1943.png|thumb|U Semafuru Vegiu in tu [[1943]]]]
U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté.
== Storia ==
U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi.
Defeti, pödase che zà inte l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre.
[[File:Chappe telegraf.jpg|thumb|Disegnu da ture du telegrafu du Louvre de Pariggi, cu'u meximu scistema|left]]
A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra.
U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]].
Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] intu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe.
E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nüvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]].
A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnì l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu.
A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi.
Finie tütte e funsiuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté.
Ancö a strutüa a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duve gh'è de banchinn-e e de toe.
U se ghe pö arivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inissia dau parcheggiu che gh'è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]].
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
* {{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale|tìtolo=I segni della Seconda Guerra Mondiale|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}
* {{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm|tìtolo=2513. Semaforo Vecchio sul Monte di Portofino 1943|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}
* {{Çitta web|url=https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html|tìtolo=Percorso Camogli, San Rocco, Semaforo Vecchio, Semaforo Nuovo, Punta Chiappa, Porto Pidocchio, San Rocco, Camogli: Il Semaforo Vecchio|vìxita=2026-06-19}}
[[Categorîa:Camuggi]]
e0xeyzdlcw4vst1f5se6vl4bx8ka7tj
Dume̍nica Salvo-Cellario
0
32905
271063
2026-06-21T18:52:55Z
N.Longo
12052
+ rdr
271063
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Dominique Salvo-Cellario]]
rm1y18h7q08514lydrzbif2hc8xooqu