Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.7 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Giüstexine 0 1600 271083 267371 2026-06-22T12:37:58Z Arbenganese 12552 +cv 271083 wikitext text/x-wiki {{Priéze}} {{Divisione amministrativa |Nome = Giüstéxine |Tipo = [[comùn|cumǜn]] |Panorama = Burgu de San Michê Panuràmma.jpg |Didascalia = <div align="center">A frasiùn de San Michê vista da San Luénsu</div> |Stemma = Giustenice-Stemma.svg |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stâtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Mauro Boetto |Data elezione = 26-5-2014 |Partito = lìsta cìvica "Uniti per Giustenice" |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 3 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1861]] |var-teritöio = Teritoju |var-cordinæ = Curdinê |var-altitùdine = Ātéssa |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 995 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dato Istat] - Rexidenti a u 30 zügnu 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |var-patrón = Patrùn |Gradi giorno = 1696 |Zona sismica = 3 |var-divixoìn_confinànti = Cumǜi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Löa]], [[Magiö]], [[U Tû]] |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = '''San Luensu''' (cun U Béssu, A Vìlla, A Vilétta)<br> '''San Michê''' (cun A Còsta, Vāsùrda, Furèstu, U Cianassu e I Sérèi) |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füzu urâiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = de Giüstéxine<br>giusteniezi <small>(neul.)</small> |var-festîvo = Festivu |Festivo = 10 agùstu<br>29 seténbre |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Loenso (personn-a)|san Luénsu]]<br>[[san Michê]] |var-cartografîa = Cartugrafîa |Mappa = Map of comune of Giustenice (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn du cumün de Giüstexine in-ta pruvinsa de Savùna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu uficiâle }} '''Giüstexine'''{{#tag:ref|Giüsté''sc''ine in-ta grafîa de l'armanàccu, ''Giüsténixe'' a-A Prìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=35}}</ref>, ''Giüstèixe'' in bardenollu, ''Giüstènexi'' o ''Giüstèneje''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> in arbenganeze)|group="n."}} (''Giustenice'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è 'n [[Comun|cumǜn]] sparsu de 995 abitanti in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]] (dêti agiurnê a-u [[2019]]). == Geugrafîa == U teritôiu de Giüstexine u se tröva in-ta vaâ du turénte Scaînciu, ch'u se caccia, a-u fundu du paîze, in-ta scciümêa du Maémua. A parte ciü bassa se caraterizza pe-a cultivasiùn de üga e oîve a fasce, a zona ciü a munte a l'è pîna de frasci e de carpi, cun n'estensciùn ch'a riva fin a-u Munte Carmu de Löa (1389 m in sce u livéllu du mâ), a-u Bric Agnellin (1335 m) e a-u Zuvu de Giüstexine a 1200 m. Vixin a-u Bric Tampa (846 m) u se tröva a grotta di Scöggi Negri, cun üna de ciü inpurtànti ativitê carsciche da regiùn [[Liguria|Ligüria]]. === Frasiùi === [[File:Giüstexine_panuàmma_du_funduvàlle.jpg|thumb|Vista de frasiùi du funduvalle da-a ciassa de San Michê (I Serèi de Sutta, I Serèi de Srua, U Prìn e U Cianassu)|280px|sinistra]] Giüstexine u l'è 'n cumün sparsu, ch'u cunprende ciü frasiùi e burghê. Segundu u statüu cumünàle San Luénsu e San Michê e nu sùn da mette in cuntu cumme frasiùi, ma cumme i nuclei custitutîvi du cumün, da sti dùi dunca i dipendan in urdine e frasiùi de Bessu, da Vìlla e da Vilétta pé u prìmmu; A Costa, Vāsùrda, Furèstu, U Cianassu e I Serèi pe-u segundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.giustenice.sv.it/it-it/amministrazione/statuto|tìtolo=U Statüu de Giustexine|vìxita=2021-06- 22|léngoa=IT}}</ref> A cunsciderâ a divixùn in burghê (döveâ ascì in-te manifestasiùi e in-te rievucasiùi stojche) u gh'è: *'''San Luénsu''' (Sede du cumün, a cùnta 366 abitànti<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_giustenice_sanlorenzo.html|tìtolo=A frasiùn de San Luénsu|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>) *'''San Michê''' (a-i pé du castéllu, a cunta 24 abitànti in-te tüttu<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_giustenice_sanmichele.html|tìtolo=A frasiùn de San Michê|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>) *'''Santa Libera''' (a-u funduvalle, spartîa in-te trê burghê: ''I Serèi de Sùtta,'' ch'a cunta 38 rexidènti<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_giustenice_serratiinferiore.html|tìtolo=A burgâ di Sérèi de Sutta|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>, ''I Sérèi de Srua'' e ''U Prìn'') *'''San Martìn''' (ch'u cunprende ascì a burgâ de ''Vāsùrda,'' cun 40 abitànti<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_giustenice_valsorda.html|tìtolo=A frasiùn de Valsurda|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>) *'''A Capeletta''' (cun ascì e lucalitê de ''Cà i Bûri'' e de ''Furèstu,'' a cunta in-te tüttu 83 persùne<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_giustenice_foresto.html|tìtolo=A frasiùn de Furèstu|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_giustenice_cappellettaborri.html|tìtolo=Capeletta-Bûri|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>) === Cunfìn === U cunfîna cu-i cumüi de: [[A Prìa]] e [[Löa]] a sud, [[Bardenèi|Bardenéi]] e [[Magiö]] a nord e [[U Tû]] a levànte. == Stòja == U numme "Giüstexine" u deriveréa da 'n fêtu storicu du tenpu de Guêre Püniche fra i ezerciti cartaginezi e di Rumén, dunde a lucalitê a l'è stêta döveâ cumme sede de aministrasiùn giüdisiaria, asuciâ a-a denuminasiùn de ''Jus-Tenens'' ch'u vö dî "tégnì giüstìssia". Se de fùnti e vàn a fâ remuntâ i primmi insediaménti in-te l'epuca bizantina (de prubabile in-ta lucalitê da Vìlla), sciü-a fundasiùn d'in vilaggiu da-e parte de San Michê u gh'è üna de primme citasiùi du [[1248]] in-te in attu di [[5 arvî|5 d'arvî]] firmòn da Bunifassiu de Clavesana. A-u de sutta de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasia de San Pêu]] da [[Valle du Varatella|vaâ du Varatella]], in [[Tuiran|Tujàn]], u finisce fra i dumîni da Diocexi d'Arbenga e ascì sùtta i marchezi Du Carettu (in-tu [[XIII secolo|XIII seculu]] e [[XIV secolo|XIV seculu]]). Cu-a bulla papâle de Urbano VI e zone de Giüstexine, [[Tuiran|Tujàn]], [[Bòrzi e Veresso|Borzi]] e da [[A Prìa|Prìa]] vegnan cuntrulê da-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] a cumensâ da-u [[1385]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.comune.giustenice.sv.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=U Cumüne, a stòia|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref> Da-a primma metê du [[XV secolo|XV seculu]], pe 'na seje de fêti, u paîze de Giüstexine u tùrna a-u de sutta di Du Carettu. 'Sta növa situasiùn a l'ha fêtu però préstu a scentâ, scicumme che u castellu u vegne assediòn pe cumandu du capitàn [[Peo Fregoso (1412-1459)|Peu Freguzu]], de Zena ch'u custrénze a-a rêza i dùi frê ''Galeottu e Giuvanni Du Carettu'' aturnu a-u [[18 arvî|18 avrî]] [[1448]]: st'evéntu chi u vegne ancùa rievucòn da u fulclure grassie a e celebrasiùi du Lüggiu Medievâle. Cun [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]] da-u [[2 dexénbre|2 dixénbre]] [[1797]] a lucalitê a l'hà fêtu parte du Dipartiméntu da scciumêa Maémua, a l'internu da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. In tu [[1815]] vegne pasòn in-ta [[pruvinsa d'Arbenga]] du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], segundu u Cungrèssu de Vienna du [[1814]], e da lì u fajà parte de l'[[Regno d'Italia (1861-1946)|Italia ünîa]]. I ürtimi agiüstaménti avêgnan cun u distaccu da frasiùn da Bringhiera che aù a fa parte du cumün du [[U Tû|Tû]]. L'ha fêtu parte fin a-u [[2008]] da Cumunitê muntâna du Pullupixe, pòi divegnüa fìn a-u [[2015]] niùn di cumüi da Rivêa de Pàrme e di urîvi. Fra u [[2016]] e u [[2018]] u l'éa parte de l'Üniùn di cumüni da vaâ du Maémua, asemme a-u Tû e Magiö. == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Giusténixe}} === Minurànse furèste === Segundu u [[ISTAT]], a-u 31 dexenbre 2014, a Giüstexine u gh'è 13 rexidénti furèsti. === Persùne culeghê a Giüstexine === [[José Serrato]], ecunumista, 24° prexidente de l'[[Uruguay]] (fra u [[1923]]-[[1927]]), u l'éa uriginàiu da frasiùn di Sérèi de Srua. == Pòsti de interesse == ===Architetüe Religiûze=== <gallery widths="140" mode="packed"> Immaggine:Gêxa de San Michê (Giüstéxine) 02.jpg|A paruchiale de San Michê Immaggine:Gêxa de San Luénsu (Giüstexine).jpg|A gêxa da parocchia de San Luensu Immaggine:Giudtenice5.jpg|A prucesciùn a Giüstexine cun u Crìstu négru de Buissàn Immaggine:Giustenice-cappella santa libera.jpg|A gēxétta de Santa Libera, scitüâ in ta frasiùn du funduvalle di Serèi de Sutta </gallery> Pé a Gêxa u teritòiu cumünàle de Giüstexine u l'è parte de 'na sùla parocchia, ciamà Parocchia di Santi Luénsu e Michê, sta chi a cunprende: * '''Gêxa de San Michê''', a l'è scitüâ in-ta ciàssa da frasiùn de San Michê, in sce in âtu pözzu, a strutüa d'ancö a saiéva stêta uriginâ da in edifissiu ciü antìgu, rimanezòn du [[XII secolo|XII seculu]]. E ürtime mudifiche e saiêvan stête fête du [[1596]] quande e ghe vegnan zûnte e dùi navê de làtu, in stìle baroccu. * '''Atôiu da Nostra Scignüa da Neve''' (a San Michè), cunusciüu ascì cumme Atôiu di Disciplinê u l'è de antìga fundasiùn (prubabilmente [[XV secolo|XV]]-[[XVI secolo|XVI]] seculu), se tröva in sce u côlle de rinpèttu a-u castêllu, dâre a-a paruchiàle. U l'è famùzu pé uspitâ a [[Cazàsse|cungrega]] di disciplinê, zà atîva in-ta vaâ du Scarinciu da-u [[XIII secolo|XIII seculu]]. * '''Gêxa retòja de San Luénsu Martire''', se tröva in-tu sentru de San Luénsu, a l'è a gêxa retòja da parocchia e a cunserva in inpurtante organu di inìssi du [[XX secolo|XX seculu]]. * '''Atôiu de l'Immaculâ,''' u se tröva a San Luénsu. * '''Capeletta de San Martin''', a l'è üna de gêxe ciü véggie da zòna, zà sità da-e fùnti in-tu [[VIII secolo|VIII seculu]], fundà lungu u sentê steròn ch'u u pòrta a [[Ransci|Ransi da Prìa]] a l'à cuvèrtu ina pusisiùn inpurtante pé vìa da sö puzisiùn. * '''Capélla de Santa Lìbera''', a resta a valle da burgâ di Serèi de Sutta, ch'a se tröva in-tu fundu da vaâ du Scaînciu, tantu ch'a l'è a primma ch'a se incuntra a muntâ da-A Prìa. A l'è dedicâ ascì a Sant'Antoniu da Paduva, cumm'u gh'è scritu sciü-a faciâ, ch'a l'è tenzüa de röza. Srua a porte, in dipintu cu-i dùi santi ch'a gh'è intitulâ, ch'i se prezentan a-u Banbìn. Picìna, de drentu a l'è stêta afrescâ in-ta primma mitê du [[XX secolo|Növesentu]]. E primme testimunianse e duviévan êsse du [[XVI secolo|Setteséntu]], méntre u canpanìn u remunta a-u [[1885]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20914/Cappella+di+Santa+Libera+e+Sant%27Antonio+da+Padova|tìtolo=Cappella di Santa Libera e Sant'Antonio da Padova|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref> * '''Capeletta da Nostra Scignua de Lourdes''', a dà u numme a-a burgâ de Capeletta, scitüâ in-ta frasiùn de Furèstu a l'è u scinbulu da devusiùn di abitànti du pòstu. * '''Culonna da Madonna di Povi''', a-u Cianàssu (lucalitê ai cunfìn cun i Sérèi, ch'a fa però parte de San Michê). === Architetüe Militari === ==== Castéllu di Del Carretto ==== In-ta lucalitê de San Michê, srua e de rinpèttu a-a gêxa paruchiàle a se tröva l'ânplia zòna cianélla da-a furma de nîu d'àquila i se trövan i rèsti du Castéllu fundòn dai marchezi del Carretto, che ai tenpi de Enrico II (atùrnu a-u [[1200]]) i l'éan scignùi de [[Nöi|Nòi]] e de [[Finô|Finâ]]. L'è dunca cu-a fundasiùn du Burgu de Finâ che, pé rafursâ i dumìni lucâli, u vegne acquistòn l'edifissiu da prìmma in màn ai vescuvi [[Arbenga|arbenganézi]]. A vegne cuscì rinfursâ a strutüa de Giüstexine, in antigu tiâ sciü dai bizantìn. In-ti vàri avenimènti chi i veggan prutagunìsti i marchezi de Finâ, i scignùi de Milan e a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] u castéllu u vegne derucòn in-tu [[1477]], poi döveòn dai zenezi e dunca aù i se pònan amiâ sùlu i rèsti da furtessa rimanezà sutta questi, che cun a perdita de inpurtànsa du feudu i vàn a abandunalu manimàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.giustenice.sv.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/castello-dei-del-carretto-46300-1-0433278d9ca4d7137f573ae03d50f711|tìtolo=U castellu di Del Carretto de Giustexine|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión |outô= |tìtolo=Giustenice:Luglio Medievale 2018|editô=Circolo Culturale Jus Tenes|çitæ=Giustexine |ànno=[[2018]] |méize=lûggio}}</ref> ===Architetüe sivîli=== [[Immaggine:A Cà Cumüna (San Michê-Giüstéxine) 01.jpg|thumb|A Cà Cumüna de San Michê, veggia sede cumünâle]] A San Luénsu, in-ta ciàssa du Custìn u se tröva u stòjcu sedîle in prîa de Finâ, a dimustrasiùn de l'ativitê giudissiaria ch'a l'ha caraterizòn u paîze antigaménte. De paéggia fabricasiùn e mezüe de l'öiu e du vìn datê [[1606]], ancö cunservê in-tu palassu du cumüne.<ref name=":0" /> == Ecunumîa == L'ecunumîa lucâle a l'è bazâ in sce l'agricultüa e l'alevamèntu. Prezente ascì ina picîna zona cumerciâle-industriâle, ai cunfìn cun A Prìa, dunde tröva inpiêgu a magiurânsa da pupulasiùn. == Cultüa == === Dialettu de Giüstexine === U dialettu parlòn in te quéstu paìze u fà parte du gruppu [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligure séntru ucidentàle]], scimile a-u vixìn [[Dialéttu priéze|dialettu da Prìa]], anche se u prezénta de inflesciùi da-e parlê de Bardenèi (particulâre parlâ ciü ligâ a-u valburmidéze) de Tuiàn (ciü scimile a l'arbenganéze). Da l'estê [[2021]] a l'è stêta inbastìa ina növa òpera de cartelunìstica stradâle, cun ascì di cartelli in-tu dialettu lucâle, pé e lucalitê che e g'han 'na tradusiùn in léngua ligüre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/06/giustenice-al-via-gli-interventi-per-la-nuova-segnaletica-stradale/|tìtolo=A Giustexine a rîva a növa cartelunistica|vìxita=2021-07-10|léngoa=IT}}</ref> === Asuciasiùi === Inpurtànte ascì l'asuciasiùn cultürale Jus Tenens, che u urgànizza incuntri e fêe in tu paìze (e a partecipa ascì cumme sòcciu a-a [[Consulta Ligure|Cunsülta Ligüre]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/elenco-soci/|tìtolo=Sòcci da Cunsulta Ligure|vìxita=2021-05-11}}</ref>), cun a partecipasiùn ascì du sìrculu "A cà cumüna" de San Michê. === Istrusiùn === In-tu teritòiu cumünàle se trövan e scöe statali "Don Noli" (a scöa materna) e "Sandro Pertini" (a scöa elementàre, cun a séde in-tu palassu cumünale), ragrupê in-te l'istitüu cunprenscîvu da Prìa. == Feste e fêe == ===Rievucasiùi storiche=== {{Véddi ascì|Lüggiu Medievale‎}} * Lüggiu Medievale: rievucasiùn stoica e séna medievâle, l'ürtima setemâna de lüggiu, in-ta lucalitê de San Michê. U prezénta ascì u curtéu di rappresentanti de cuntrâde e, da u [[1981]], u "Paliu di Carri" cu fa riferiméntu all'assediu du castellu da parte di zenezi. ===Âtre manifestasiùi=== U gh'è ascì: * JUSTaNICE Rock: festa müxicale a San Miché, cun cuxina tipica, bira e u rock 'n roll. * Grande Sagra gastrunomica: a se tegne a lüggiu primma du paliu, cun i prudotti tipici liguri da tastâ grassie ae cuxîne in-ta ciassa de San Michê. *Castagnà a San Martin: pé a festa de San Martin (11 nuvenbre) u se inbastisce u ciassà davanti a a gêxa cun e tipiche pustasiùi pé fâ e rustìe. *Teàtru dialetâle: u se tegne sturicaménte a San Luensu, in-tu "salun de feste". *Feste patrunàli de San Michê e de San Luénsu: cun a relatìva prucesciùn in-tu paîze, ch'a vegghe ascì a partecipasiùn de varie cunfraternite lucali. == Vie de cumünicasiùn == U cumün de Giüstexine u l'è traversòn da-a stradda pruvinciale 24 (SP24), ch'a a culêga cun [[A Prìa]], âtre stradde minùri e culegan e varie frasiùi, cumme quella che dai Sérèi de Srùa a porta a-a Bringhiera (U Tû), o quella che a porta versu [[Ransci|Ransi]] da San Martin. == Amministrasiùn == [[File:Cumüne de Giüstexine.jpg|thumb|U palassu du cumüne a San Luénsu]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|3=Agnese Fiallo|28 arvî 1988|22 mazzu 1990|5=[[Scindico|Scindicu]]|4=Indipendente}} {{ComuniAmminPrec|3=Agnese Fiallo|22 mazzu 1990|24 arvì 1995|5=Scindicu|4=[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasîa Cristiâna]]}} {{ComuniAmminPrec|3=Giuseppe Morro|24 arvî 1995|14 zügnu 1999|5=Scindicu|4=lìsta cìvica}} {{ComuniAmminPrec|3=Giuseppe Morro|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|5=Scindicu|4=lìsta sivica}} {{ComuniAmminPrec|3=Lazzaro Giordano Serrato|14 zügnu2004|8 zügnu 2009|5=scindicu|4=lìsta sivica}} {{ComuniAmminPrec|3=Ivano Rozzi|8 zügnu 2009|25 mazzo 2014|5=Scindicu|4=Per Giustenice<br>(lìsta sivica)}} {{ComuniAmminPrec|3=Mauro Boetto|25 mazzu 2014|27 mazzu 2019|5=Scindicu|4=Uniti per Giustenice<br>(lìsta sivica)}} {{ComuniAmminPrec|3=Mauro Boetto|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|5=Scindicu|4=Uniti per Giustenice<br>(lìsta civica)}} {{ComuniAmminPrec|3=Mauro Boetto|10 zügnu 2024|''in càrega''|5=Scindicu|4=Uniti per Giustenice<br>(lìsta civica)}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Nòtte == ;Nòtte a-u testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Giüstexine]] 5agbpnncfjyuhz5ysbfwbwarznwoem1 271084 271083 2026-06-22T12:39:20Z Arbenganese 12552 -par. duggiu; sorting par., denscitê 271084 wikitext text/x-wiki {{Priéze}} {{Divisione amministrativa |Nome = Giüstéxine |Tipo = [[comùn|cumǜn]] |Panorama = Burgu de San Michê Panuràmma.jpg |Didascalia = <div align="center">A frasiùn de San Michê vista da San Luénsu</div> |Stemma = Giustenice-Stemma.svg |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stâtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Mauro Boetto |Data elezione = 26-5-2014 |Partito = lìsta cìvica "Uniti per Giustenice" |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 3 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = [[1861]] |var-teritöio = Teritoju |var-cordinæ = Curdinê |var-altitùdine = Ātéssa |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 995 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dato Istat] - Rexidenti a u 30 zügnu 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |var-denscitæ = Denscitê |Gradi giorno = 1696 |Zona sismica = 3 |var-divixoìn_confinànti = Cumǜi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Löa]], [[Magiö]], [[U Tû]] |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = '''San Luensu''' (cun U Béssu, A Vìlla, A Vilétta)<br> '''San Michê''' (cun A Còsta, Vāsùrda, Furèstu, U Cianassu e I Sérèi) |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füzu urâiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = de Giüstéxine<br>giusteniezi <small>(neul.)</small> |var-festîvo = Festivu |Festivo = 10 agùstu<br>29 seténbre |var-patrón = Patrùn |Patrono = [[San Loenso (personn-a)|san Luénsu]]<br>[[san Michê]] |var-cartografîa = Cartugrafîa |Mappa = Map of comune of Giustenice (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn du cumün de Giüstexine in-ta pruvinsa de Savùna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu uficiâle }} '''Giüstexine'''{{#tag:ref|Giüsté''sc''ine in-ta grafîa de l'armanàccu, ''Giüsténixe'' a-A Prìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=35}}</ref>, ''Giüstèixe'' in bardenollu, ''Giüstènexi'' o ''Giüstèneje''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> in arbenganeze)|group="n."}} (''Giustenice'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è 'n [[Comun|cumǜn]] sparsu de 995 abitanti in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]] (dêti agiurnê a-u [[2019]]). == Geugrafîa == U teritôiu de Giüstexine u se tröva in-ta vaâ du turénte Scaînciu, ch'u se caccia, a-u fundu du paîze, in-ta scciümêa du Maémua. A parte ciü bassa se caraterizza pe-a cultivasiùn de üga e oîve a fasce, a zona ciü a munte a l'è pîna de frasci e de carpi, cun n'estensciùn ch'a riva fin a-u Munte Carmu de Löa (1389 m in sce u livéllu du mâ), a-u Bric Agnellin (1335 m) e a-u Zuvu de Giüstexine a 1200 m. Vixin a-u Bric Tampa (846 m) u se tröva a grotta di Scöggi Negri, cun üna de ciü inpurtànti ativitê carsciche da regiùn [[Liguria|Ligüria]]. === Frasiùi === [[File:Giüstexine_panuàmma_du_funduvàlle.jpg|thumb|Vista de frasiùi du funduvalle da-a ciassa de San Michê (I Serèi de Sutta, I Serèi de Srua, U Prìn e U Cianassu)|280px|sinistra]] Giüstexine u l'è 'n cumün sparsu, ch'u cunprende ciü frasiùi e burghê. Segundu u statüu cumünàle San Luénsu e San Michê e nu sùn da mette in cuntu cumme frasiùi, ma cumme i nuclei custitutîvi du cumün, da sti dùi dunca i dipendan in urdine e frasiùi de Bessu, da Vìlla e da Vilétta pé u prìmmu; A Costa, Vāsùrda, Furèstu, U Cianassu e I Serèi pe-u segundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.giustenice.sv.it/it-it/amministrazione/statuto|tìtolo=U Statüu de Giustexine|vìxita=2021-06- 22|léngoa=IT}}</ref> A cunsciderâ a divixùn in burghê (döveâ ascì in-te manifestasiùi e in-te rievucasiùi stojche) u gh'è: *'''San Luénsu''' (Sede du cumün, a cùnta 366 abitànti<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_giustenice_sanlorenzo.html|tìtolo=A frasiùn de San Luénsu|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>) *'''San Michê''' (a-i pé du castéllu, a cunta 24 abitànti in-te tüttu<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_giustenice_sanmichele.html|tìtolo=A frasiùn de San Michê|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>) *'''Santa Libera''' (a-u funduvalle, spartîa in-te trê burghê: ''I Serèi de Sùtta,'' ch'a cunta 38 rexidènti<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_giustenice_serratiinferiore.html|tìtolo=A burgâ di Sérèi de Sutta|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>, ''I Sérèi de Srua'' e ''U Prìn'') *'''San Martìn''' (ch'u cunprende ascì a burgâ de ''Vāsùrda,'' cun 40 abitànti<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_giustenice_valsorda.html|tìtolo=A frasiùn de Valsurda|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>) *'''A Capeletta''' (cun ascì e lucalitê de ''Cà i Bûri'' e de ''Furèstu,'' a cunta in-te tüttu 83 persùne<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_giustenice_foresto.html|tìtolo=A frasiùn de Furèstu|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_giustenice_cappellettaborri.html|tìtolo=Capeletta-Bûri|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>) === Cunfìn === U cunfîna cu-i cumüi de: [[A Prìa]] e [[Löa]] a sud, [[Bardenèi|Bardenéi]] e [[Magiö]] a nord e [[U Tû]] a levànte. == Stòja == U numme "Giüstexine" u deriveréa da 'n fêtu storicu du tenpu de Guêre Püniche fra i ezerciti cartaginezi e di Rumén, dunde a lucalitê a l'è stêta döveâ cumme sede de aministrasiùn giüdisiaria, asuciâ a-a denuminasiùn de ''Jus-Tenens'' ch'u vö dî "tégnì giüstìssia". Se de fùnti e vàn a fâ remuntâ i primmi insediaménti in-te l'epuca bizantina (de prubabile in-ta lucalitê da Vìlla), sciü-a fundasiùn d'in vilaggiu da-e parte de San Michê u gh'è üna de primme citasiùi du [[1248]] in-te in attu di [[5 arvî|5 d'arvî]] firmòn da Bunifassiu de Clavesana. A-u de sutta de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasia de San Pêu]] da [[Valle du Varatella|vaâ du Varatella]], in [[Tuiran|Tujàn]], u finisce fra i dumîni da Diocexi d'Arbenga e ascì sùtta i marchezi Du Carettu (in-tu [[XIII secolo|XIII seculu]] e [[XIV secolo|XIV seculu]]). Cu-a bulla papâle de Urbano VI e zone de Giüstexine, [[Tuiran|Tujàn]], [[Bòrzi e Veresso|Borzi]] e da [[A Prìa|Prìa]] vegnan cuntrulê da-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] a cumensâ da-u [[1385]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.comune.giustenice.sv.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=U Cumüne, a stòia|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref> Da-a primma metê du [[XV secolo|XV seculu]], pe 'na seje de fêti, u paîze de Giüstexine u tùrna a-u de sutta di Du Carettu. 'Sta növa situasiùn a l'ha fêtu però préstu a scentâ, scicumme che u castellu u vegne assediòn pe cumandu du capitàn [[Peo Fregoso (1412-1459)|Peu Freguzu]], de Zena ch'u custrénze a-a rêza i dùi frê ''Galeottu e Giuvanni Du Carettu'' aturnu a-u [[18 arvî|18 avrî]] [[1448]]: st'evéntu chi u vegne ancùa rievucòn da u fulclure grassie a e celebrasiùi du Lüggiu Medievâle. Cun [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]] da-u [[2 dexénbre|2 dixénbre]] [[1797]] a lucalitê a l'hà fêtu parte du Dipartiméntu da scciumêa Maémua, a l'internu da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. In tu [[1815]] vegne pasòn in-ta [[pruvinsa d'Arbenga]] du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], segundu u Cungrèssu de Vienna du [[1814]], e da lì u fajà parte de l'[[Regno d'Italia (1861-1946)|Italia ünîa]]. I ürtimi agiüstaménti avêgnan cun u distaccu da frasiùn da Bringhiera che aù a fa parte du cumün du [[U Tû|Tû]]. L'ha fêtu parte fin a-u [[2008]] da Cumunitê muntâna du Pullupixe, pòi divegnüa fìn a-u [[2015]] niùn di cumüi da Rivêa de Pàrme e di urîvi. Fra u [[2016]] e u [[2018]] u l'éa parte de l'Üniùn di cumüni da vaâ du Maémua, asemme a-u Tû e Magiö. == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Giusténixe}} === Minurànse furèste === Segundu u [[ISTAT]], a-u 31 dexenbre 2014, a Giüstexine u gh'è 13 rexidénti furèsti. === Persùne culeghê a Giüstexine === [[José Serrato]], ecunumista, 24° prexidente de l'[[Uruguay]] (fra u [[1923]]-[[1927]]), u l'éa uriginàiu da frasiùn di Sérèi de Srua. == Pòsti de interesse == ===Architetüe Religiûze=== <gallery widths="140" mode="packed"> Immaggine:Gêxa de San Michê (Giüstéxine) 02.jpg|A paruchiale de San Michê Immaggine:Gêxa de San Luénsu (Giüstexine).jpg|A gêxa da parocchia de San Luensu Immaggine:Giudtenice5.jpg|A prucesciùn a Giüstexine cun u Crìstu négru de Buissàn Immaggine:Giustenice-cappella santa libera.jpg|A gēxétta de Santa Libera, scitüâ in ta frasiùn du funduvalle di Serèi de Sutta </gallery> Pé a Gêxa u teritòiu cumünàle de Giüstexine u l'è parte de 'na sùla parocchia, ciamà Parocchia di Santi Luénsu e Michê, sta chi a cunprende: * '''Gêxa de San Michê''', a l'è scitüâ in-ta ciàssa da frasiùn de San Michê, in sce in âtu pözzu, a strutüa d'ancö a saiéva stêta uriginâ da in edifissiu ciü antìgu, rimanezòn du [[XII secolo|XII seculu]]. E ürtime mudifiche e saiêvan stête fête du [[1596]] quande e ghe vegnan zûnte e dùi navê de làtu, in stìle baroccu. * '''Atôiu da Nostra Scignüa da Neve''' (a San Michè), cunusciüu ascì cumme Atôiu di Disciplinê u l'è de antìga fundasiùn (prubabilmente [[XV secolo|XV]]-[[XVI secolo|XVI]] seculu), se tröva in sce u côlle de rinpèttu a-u castêllu, dâre a-a paruchiàle. U l'è famùzu pé uspitâ a [[Cazàsse|cungrega]] di disciplinê, zà atîva in-ta vaâ du Scarinciu da-u [[XIII secolo|XIII seculu]]. * '''Gêxa retòja de San Luénsu Martire''', se tröva in-tu sentru de San Luénsu, a l'è a gêxa retòja da parocchia e a cunserva in inpurtante organu di inìssi du [[XX secolo|XX seculu]]. * '''Atôiu de l'Immaculâ,''' u se tröva a San Luénsu. * '''Capeletta de San Martin''', a l'è üna de gêxe ciü véggie da zòna, zà sità da-e fùnti in-tu [[VIII secolo|VIII seculu]], fundà lungu u sentê steròn ch'u u pòrta a [[Ransci|Ransi da Prìa]] a l'à cuvèrtu ina pusisiùn inpurtante pé vìa da sö puzisiùn. * '''Capélla de Santa Lìbera''', a resta a valle da burgâ di Serèi de Sutta, ch'a se tröva in-tu fundu da vaâ du Scaînciu, tantu ch'a l'è a primma ch'a se incuntra a muntâ da-A Prìa. A l'è dedicâ ascì a Sant'Antoniu da Paduva, cumm'u gh'è scritu sciü-a faciâ, ch'a l'è tenzüa de röza. Srua a porte, in dipintu cu-i dùi santi ch'a gh'è intitulâ, ch'i se prezentan a-u Banbìn. Picìna, de drentu a l'è stêta afrescâ in-ta primma mitê du [[XX secolo|Növesentu]]. E primme testimunianse e duviévan êsse du [[XVI secolo|Setteséntu]], méntre u canpanìn u remunta a-u [[1885]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20914/Cappella+di+Santa+Libera+e+Sant%27Antonio+da+Padova|tìtolo=Cappella di Santa Libera e Sant'Antonio da Padova|léngoa=IT|vìxita=2026-01-24}}</ref> * '''Capeletta da Nostra Scignua de Lourdes''', a dà u numme a-a burgâ de Capeletta, scitüâ in-ta frasiùn de Furèstu a l'è u scinbulu da devusiùn di abitànti du pòstu. * '''Culonna da Madonna di Povi''', a-u Cianàssu (lucalitê ai cunfìn cun i Sérèi, ch'a fa però parte de San Michê). === Architetüe Militari === ==== Castéllu di Del Carretto ==== In-ta lucalitê de San Michê, srua e de rinpèttu a-a gêxa paruchiàle a se tröva l'ânplia zòna cianélla da-a furma de nîu d'àquila i se trövan i rèsti du Castéllu fundòn dai marchezi del Carretto, che ai tenpi de Enrico II (atùrnu a-u [[1200]]) i l'éan scignùi de [[Nöi|Nòi]] e de [[Finô|Finâ]]. L'è dunca cu-a fundasiùn du Burgu de Finâ che, pé rafursâ i dumìni lucâli, u vegne acquistòn l'edifissiu da prìmma in màn ai vescuvi [[Arbenga|arbenganézi]]. A vegne cuscì rinfursâ a strutüa de Giüstexine, in antigu tiâ sciü dai bizantìn. In-ti vàri avenimènti chi i veggan prutagunìsti i marchezi de Finâ, i scignùi de Milan e a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] u castéllu u vegne derucòn in-tu [[1477]], poi döveòn dai zenezi e dunca aù i se pònan amiâ sùlu i rèsti da furtessa rimanezà sutta questi, che cun a perdita de inpurtànsa du feudu i vàn a abandunalu manimàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.giustenice.sv.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/castello-dei-del-carretto-46300-1-0433278d9ca4d7137f573ae03d50f711|tìtolo=U castellu di Del Carretto de Giustexine|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión |outô= |tìtolo=Giustenice:Luglio Medievale 2018|editô=Circolo Culturale Jus Tenes|çitæ=Giustexine |ànno=[[2018]] |méize=lûggio}}</ref> ===Architetüe sivîli=== [[Immaggine:A Cà Cumüna (San Michê-Giüstéxine) 01.jpg|thumb|A Cà Cumüna de San Michê, veggia sede cumünâle]] A San Luénsu, in-ta ciàssa du Custìn u se tröva u stòjcu sedîle in prîa de Finâ, a dimustrasiùn de l'ativitê giudissiaria ch'a l'ha caraterizòn u paîze antigaménte. De paéggia fabricasiùn e mezüe de l'öiu e du vìn datê [[1606]], ancö cunservê in-tu palassu du cumüne.<ref name=":0" /> == Ecunumîa == L'ecunumîa lucâle a l'è bazâ in sce l'agricultüa e l'alevamèntu. Prezente ascì ina picîna zona cumerciâle-industriâle, ai cunfìn cun A Prìa, dunde tröva inpiêgu a magiurânsa da pupulasiùn. == Cultüa == === Dialettu de Giüstexine === U dialettu parlòn in te quéstu paìze u fà parte du gruppu [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligure séntru ucidentàle]], scimile a-u vixìn [[Dialéttu priéze|dialettu da Prìa]], anche se u prezénta de inflesciùi da-e parlê de Bardenèi (particulâre parlâ ciü ligâ a-u valburmidéze) de Tuiàn (ciü scimile a l'arbenganéze). Da l'estê [[2021]] a l'è stêta inbastìa ina növa òpera de cartelunìstica stradâle, cun ascì di cartelli in-tu dialettu lucâle, pé e lucalitê che e g'han 'na tradusiùn in léngua ligüre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/06/giustenice-al-via-gli-interventi-per-la-nuova-segnaletica-stradale/|tìtolo=A Giustexine a rîva a növa cartelunistica|vìxita=2021-07-10|léngoa=IT}}</ref> === Asuciasiùi === Inpurtànte ascì l'asuciasiùn cultürale Jus Tenens, che u urgànizza incuntri e fêe in tu paìze (e a partecipa ascì cumme sòcciu a-a [[Consulta Ligure|Cunsülta Ligüre]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/elenco-soci/|tìtolo=Sòcci da Cunsulta Ligure|vìxita=2021-05-11}}</ref>), cun a partecipasiùn ascì du sìrculu "A cà cumüna" de San Michê. === Istrusiùn === In-tu teritòiu cumünàle se trövan e scöe statali "Don Noli" (a scöa materna) e "Sandro Pertini" (a scöa elementàre, cun a séde in-tu palassu cumünale), ragrupê in-te l'istitüu cunprenscîvu da Prìa. == Feste e fêe == ===Rievucasiùi storiche=== {{Véddi ascì|Lüggiu Medievale‎}} * Lüggiu Medievale: rievucasiùn stoica e séna medievâle, l'ürtima setemâna de lüggiu, in-ta lucalitê de San Michê. U prezénta ascì u curtéu di rappresentanti de cuntrâde e, da u [[1981]], u "Paliu di Carri" cu fa riferiméntu all'assediu du castellu da parte di zenezi. ===Âtre manifestasiùi=== U gh'è ascì: * JUSTaNICE Rock: festa müxicale a San Miché, cun cuxina tipica, bira e u rock 'n roll. * Grande Sagra gastrunomica: a se tegne a lüggiu primma du paliu, cun i prudotti tipici liguri da tastâ grassie ae cuxîne in-ta ciassa de San Michê. *Castagnà a San Martin: pé a festa de San Martin (11 nuvenbre) u se inbastisce u ciassà davanti a a gêxa cun e tipiche pustasiùi pé fâ e rustìe. *Teàtru dialetâle: u se tegne sturicaménte a San Luensu, in-tu "salun de feste". *Feste patrunàli de San Michê e de San Luénsu: cun a relatìva prucesciùn in-tu paîze, ch'a vegghe ascì a partecipasiùn de varie cunfraternite lucali. == Vie de cumünicasiùn == U cumün de Giüstexine u l'è traversòn da-a stradda pruvinciale 24 (SP24), ch'a a culêga cun [[A Prìa]], âtre stradde minùri e culegan e varie frasiùi, cumme quella che dai Sérèi de Srùa a porta a-a Bringhiera (U Tû), o quella che a porta versu [[Ransci|Ransi]] da San Martin. == Amministrasiùn == [[File:Cumüne de Giüstexine.jpg|thumb|U palassu du cumüne a San Luénsu]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|3=Agnese Fiallo|28 arvî 1988|22 mazzu 1990|5=[[Scindico|Scindicu]]|4=Indipendente}} {{ComuniAmminPrec|3=Agnese Fiallo|22 mazzu 1990|24 arvì 1995|5=Scindicu|4=[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasîa Cristiâna]]}} {{ComuniAmminPrec|3=Giuseppe Morro|24 arvî 1995|14 zügnu 1999|5=Scindicu|4=lìsta cìvica}} {{ComuniAmminPrec|3=Giuseppe Morro|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|5=Scindicu|4=lìsta sivica}} {{ComuniAmminPrec|3=Lazzaro Giordano Serrato|14 zügnu2004|8 zügnu 2009|5=scindicu|4=lìsta sivica}} {{ComuniAmminPrec|3=Ivano Rozzi|8 zügnu 2009|25 mazzo 2014|5=Scindicu|4=Per Giustenice<br>(lìsta sivica)}} {{ComuniAmminPrec|3=Mauro Boetto|25 mazzu 2014|27 mazzu 2019|5=Scindicu|4=Uniti per Giustenice<br>(lìsta sivica)}} {{ComuniAmminPrec|3=Mauro Boetto|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|5=Scindicu|4=Uniti per Giustenice<br>(lìsta civica)}} {{ComuniAmminPrec|3=Mauro Boetto|10 zügnu 2024|''in càrega''|5=Scindicu|4=Uniti per Giustenice<br>(lìsta civica)}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Nòtte == ;Nòtte a-u testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Giüstexine]] dcg4ydccxqe12wi1bbz5h53iolxd6rg Magiö 0 1740 271079 270635 2026-06-22T12:25:20Z Arbenganese 12552 menüssie 271079 wikitext text/x-wiki {{Priéze}} {{Divisione amministrativa |Nome = Magiö |Tipo = [[Comun|cumǜn]] |Panorama = Magliolo-panorama3.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Magiö</div> |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stâtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Enrico Lanfranco |Partito = lista sivica "Magliolo domani" |Data elezione = 8-6-2009 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 4 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = 1861 |var-teritöio = Teritoju |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Ātéssa |Altitudine = |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 959 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dêtu Istat] - Pupulasiùn rexidente a-i 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitê |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = Canöva, Isàllu, Meögnu |var-divixoìn_confinànti = Cumǜi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Carizan|Caissàn]], [[Giüstexine]], [[Riôtu|Riâtu]], [[Oseria|Useja]], [[U Tû]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füzu uràiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1991 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = de Magiö |var-patrón = Patrùn |Patrono = Sant'Antôniu |var-festîvo = Festivu |Festivo = 17 zenâ |var-cartografîa = Cartugrafîa |Mappa = Map of comune of Magliolo (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn du cumǜn de Magiö in-ta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu uficiâle }} '''Magiö'''{{#tag:ref|Prununsiòn {{IPA|[maˈdʒøː]}}, ascì scrîtu ''Maggiö''<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=44}}</ref>, dîtu ''Maiö'' in-tu parlâ lucâle, scrîtu ascì ''Majö'' in-tu parlâ de Giüstexine, ''Maïeu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> in [[Dialettu arbenganese|arbenganeze]], scritu ''Majeu'' o ''Maggeu''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/magliolo/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Magliolo|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-04-08}}</ref> a-a [[zenéize|zeneze]]|group="n."}} (''Magliolo'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumǜn]] [[Liguria|ligüre]] de 940 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]]. == Geugrafîa == {{Seçión vêua}} == Stoja == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Mageu}} == Posti de interèsse == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> File:Magliolo-chiesa sant'antonio.jpg|A gêxa de Sant'Antôniu File:Magliolo-santuario cosma e damiano-facciata.jpg|U santuàiu de Santa Cosma e San Damiàn File:Magliolo-municipio.jpg|U munìsipiu </gallery> *'''Gêxa de Sant'Antôniu Abâte''', a l'è a paruchiâle du paîze, custruìa sciü d'in pözzu giòn versu a [[Vaâ du Maémua|vaâ]]. E furme ch'u se ghe végghe ancö e sun du [[XVII secolo|Seiséntu]], segundu u güstu baroccu, ma a primma strutüa a l'êa du [[XV secolo|Quattruséntu]], cun di càngi sciü-e decurasiùi du [[1547]] e di âtri fêti de fia, in-tu seculu XVII, a giâne l'urientasiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20996/Chiesa+di+Sant%27Antonio+Abate|tìtolo=Chiesa di Sant'Antonio Abate - Magliolo|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref> A g'ha trê navê, quélle de fiàncu azùnte de doppu, cu-a larghéssa ch'a se curispunde cu'a lunghéssa ch'a gh'axeva a strutüa avanti de vegnî giâ. A-u fundu da navâ de drîta u parte u canpanìn, ch'u l'è pōsòn sciü in pilastru du [[XIV secolo|seculu XIV]] e u remanda pe' custrusiùn ade âtre strutüe de sti periudi, survatüttu a quelle du marchezòn de Finâ. In ürtimu in-ta gêxa sun cunservê de pitüe, cumme ina "Cavarcâ di Vissi", a ciü veggia, ciü u Batêximu de Cristu cun San Giuànni, l'ünica inte tütta a vaâ fêta du Seiséntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Fenoglio|curatô=AA.VV.|tìtolo=Magliolo nel tempo|url=https://opac.sbfinalese.it/ricerca/dettaglio/magliolo-nel-tempo/61251|ànno=2002|editô=Comune di Magliolo|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=121-127|capìtolo=Architettura in Val Maremola}}</ref> == Ecunumîa == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Fèste e fée == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vìe de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} [[Categorîa:Magiö| ]] sti3jsiqz8dymu6mnrwlgkaw3r4gykn 271081 271079 2026-06-22T12:26:01Z Arbenganese 12552 271081 wikitext text/x-wiki {{Priéze}} {{Divisione amministrativa |Nome = Magiö |Tipo = [[Comun|cumǜn]] |Panorama = Magliolo-panorama3.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Magiö</div> |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stâtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Enrico Lanfranco |Partito = lista sivica "Magliolo domani" |Data elezione = 8-6-2009 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 4 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = 1861 |var-teritöio = Teritoju |var-cordinæ = Curdinê |var-altitùdine = Ātéssa |Altitudine = |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 959 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dêtu Istat] - Pupulasiùn rexidente a-i 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitê |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = Canöva, Isàllu, Meögnu |var-divixoìn_confinànti = Cumǜi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Carizan|Caissàn]], [[Giüstexine]], [[Riôtu|Riâtu]], [[Oseria|Useja]], [[U Tû]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füzu uràiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1991 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = de Magiö |var-patrón = Patrùn |Patrono = Sant'Antôniu |var-festîvo = Festivu |Festivo = 17 zenâ |var-cartografîa = Cartugrafîa |Mappa = Map of comune of Magliolo (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn du cumǜn de Magiö in-ta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu uficiâle }} '''Magiö'''{{#tag:ref|Prununsiòn {{IPA|[maˈdʒøː]}}, ascì scrîtu ''Maggiö''<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=44}}</ref>, dîtu ''Maiö'' in-tu parlâ lucâle, scrîtu ascì ''Majö'' in-tu parlâ de Giüstexine, ''Maïeu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> in [[Dialettu arbenganese|arbenganeze]], scritu ''Majeu'' o ''Maggeu''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/magliolo/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Magliolo|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-04-08}}</ref> a-a [[zenéize|zeneze]]|group="n."}} (''Magliolo'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumǜn]] [[Liguria|ligüre]] de 940 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]]. == Geugrafîa == {{Seçión vêua}} == Stoja == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Mageu}} == Posti de interèsse == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> File:Magliolo-chiesa sant'antonio.jpg|A gêxa de Sant'Antôniu File:Magliolo-santuario cosma e damiano-facciata.jpg|U santuàiu de Santa Cosma e San Damiàn File:Magliolo-municipio.jpg|U munìsipiu </gallery> *'''Gêxa de Sant'Antôniu Abâte''', a l'è a paruchiâle du paîze, custruìa sciü d'in pözzu giòn versu a [[Vaâ du Maémua|vaâ]]. E furme ch'u se ghe végghe ancö e sun du [[XVII secolo|Seiséntu]], segundu u güstu baroccu, ma a primma strutüa a l'êa du [[XV secolo|Quattruséntu]], cun di càngi sciü-e decurasiùi du [[1547]] e di âtri fêti de fia, in-tu seculu XVII, a giâne l'urientasiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20996/Chiesa+di+Sant%27Antonio+Abate|tìtolo=Chiesa di Sant'Antonio Abate - Magliolo|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref> A g'ha trê navê, quélle de fiàncu azùnte de doppu, cu-a larghéssa ch'a se curispunde cu'a lunghéssa ch'a gh'axeva a strutüa avanti de vegnî giâ. A-u fundu da navâ de drîta u parte u canpanìn, ch'u l'è pōsòn sciü in pilastru du [[XIV secolo|seculu XIV]] e u remanda pe' custrusiùn ade âtre strutüe de sti periudi, survatüttu a quelle du marchezòn de Finâ. In ürtimu in-ta gêxa sun cunservê de pitüe, cumme ina "Cavarcâ di Vissi", a ciü veggia, ciü u Batêximu de Cristu cun San Giuànni, l'ünica inte tütta a vaâ fêta du Seiséntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Fenoglio|curatô=AA.VV.|tìtolo=Magliolo nel tempo|url=https://opac.sbfinalese.it/ricerca/dettaglio/magliolo-nel-tempo/61251|ànno=2002|editô=Comune di Magliolo|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=121-127|capìtolo=Architettura in Val Maremola}}</ref> == Ecunumîa == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Fèste e fée == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vìe de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} [[Categorîa:Magiö| ]] ppisc7fglfcxjyn1ldjm1i07emyqzm3 A Prìa 0 1761 271078 268158 2026-06-22T12:24:07Z Arbenganese 12552 +cv 271078 wikitext text/x-wiki {{Priéze}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Prìa |Tipo = [[comùn|cumǜn]] |Panorama = Pietra Ligure-panorama1.jpg |Didascalia =<div align="center"> Panuràmma da maîna da Prìa</div> |Stemma = Pietra Ligure-Stemma.svg |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stâtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Luigi De Vincenzi |Partito = lista sivica de sentru-sinistra "Pietra. Sempre!" |Data elezione = 27-5-2019 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 2 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = 1861 |var-teritöio = Teritoju |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Ātéssa |Altitudine = |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 8715 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dêtu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 zügnu 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |var-denscitæ = Denscitê |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Ransci]] |var-divixoìn_confinànti = Cumǜi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Bòrzi e Veresso|Borzi e Veéssu]], [[Giüstexine|Giüstenixe]], [[Löa]], [[U Tû]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füzu urâiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1285 |Diffusività = |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = da Prìa<br>priézi <small>(neul.)</small><br>pietresi <small>(ital.)</small> |var-patrón = Patrùn |Patrono = San Nicola de Bari |var-festîvo = Festivu |Festivo = 6 dixenbre |PIL = |PIL procapite = |var-cartografîa = Cartugrafîa |Mappa = Map of comune of Pietra Ligure (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn du cumün da Prìa in-ta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu uficiâle }} '''A Prìa'''{{#tag:ref|Ascì sulu ''Prìa'', scrîta ascì ''A Prîa'', in bardenollu ''A Préja'', in [[Zeneize|zeneze]] ''A Prïa''|group="n."}} (''Pietra Ligure'' in [[Lèngoa italiann-a|italiàn]]) a l'é 'na sitê de 8 715 abitànti in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]] (dêti agiurnê a-u [[2019]]). == Geugrafîa == [[File:Panuramma da-u Trabuchéttu, A Prìa e Löa.jpg|thumb|U punente da Prìa vistu da-u Trabichettu|sinistra]] A sitê a se tröva in-ta Rivêa ligüre de Punénte, svilüpâ a l'in gìu da bucca da scciümêa dîta Maémua, cu'u teritòiu du cumün ch'u se suspinze vèrsu i munti, fin a rivâ sciü-a punta du Munte Carmu (1389m). A parte ciü veggia du paîze a se tröva faciâ sciü-u mâ, a-i péi du [[Còlla du Trabichettu|Munte Trabichettu]], mentre u grossu di sciti ch'i se trövan in-ta parte ciü a punénte i l'êan in antìgu lighê aa frasiùn de [[Ransci]], ch'a l'è stêta cumün pe' sò cuntu fin a-u [[1921|1929]]. Defêti a spartì e due cumünitê ina otta u l'êa u riàn de Ransci, ch'u se càccia in-tu mâ inta lucalitê cunusciüa cu-u numme de Maìna de Ransci. A partì ancù ciü da punénte u gh'è [[Löa]], che u cunfìn u l'è marcòn pe' in bèllu toccu da-u riàn de Ciàppe (ascì dîtu, pe' sta mutivasiùn, riàn da Fìn) da-e Pinee fin a dund'u u se càccia inta maìna. De cuntru ciü in sciü a spartisiùn a tucca a lucalitê du Castelâ, fin a rivà in simma a-u Briccu di Sinque Erbi (206 m), da dund'u cunfìn u se cêga ancù fin a rivâ da-u Barbexin (403 m) e da-u Munte de Ciazze Secche (418 m); da chi u cuntinua versu a zôna da Castagnabanca, fin a che u nu se riva sciüu Carmu. Chi u teritòiu du cumün u furma in cüniu intu mezzu fra Löa, [[Bardenèi|Bardenéi]], e Giüstenixe. Cun stu paîze chi, u ghe cunfina turna pe' 'n bèllu tòccu, dau Carmu chinandu da-u Pözzu de San Martìn (455 m), ch'u gh'è a capella dedicâ a-[[San Martìn de Tours|u santu]]. Da chi u piggia in àndiu versu levante, tantu che u tucca u Munte Cianuza (406 m), ch'u se tröva pocu surva a-a frasiùn de Ransci. Da chi u cunfìn u se spuncia nu tantu ciü a munte de dund'u turénte Scaìnciu u se càccia inta scciümêa. Da l'âtra parte da vaâ u gh'è U Tû, cu'a demarcasiùn ch'a passa u Maémua e a taggia a Rocca Lamina (305 m), spuncianduse fin da-u Munte Grossu (299 m). A-u de là de stu chi u, de lungu versu levante, u se tröva u teritòiu de [[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Veéssu]], ch'u l'è spartìu, ancù ciü in zü, da-e zine du Butassàn, fin a che u nu sbucca in-ta maîna. == Stòja == {{Çitaçión|O da Prìa, scciappa e pòrte e portale vìa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=[[Giulia Petracco Sicardi]]|tìtolo=Disiunâiu de Prîa|ànno=[[1981]]|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Savùna}}</ref>}} E prìmme testimuniànse riguardu a in insediamentu ümàn da-e parte da Prìa e sun de l'epuca du Neulticu, ste chi e sun stête ritruvê in sciu mùnte du Trabuchettu, in-ta cavérna de Fene (ch'u u vö dî, intu parlà da Prìa, ''fate''). Pödâse che e primme custrusiùi e i primmi insediamenti stabili i ne vegnivan da i [[Impêo Roman|Rumén]], ch'i l'axevan cunquistòn a zona intu méntreda segunda guêra punica, cunbatendu cuntru i [[Ingauni|Ligüri Ingauni]], aleê di Cartaginezi; da-e parte da Prìa sti chi i l'axevan fêtu passâ a ''[[Via Julia Augusta]]'', che a purtava versu a [[Fransa]]. Ancö de sta-chi u nu resta però nìnte, scicché e sun stête truvê de munêe ch'e pureivan êsse de st'epuca. Se pö dunca capî l'inpurtansa d'in insediaméntu du genere, a mézza stradda fra ''Vada Sabatia'' (aù [[Vuè|Vuê]]) e ''[[Albingaunum]]'' ([[Arbenga]]). In-tu periudu de l'[[Etæ de Mëzo|etê de mezzu]] a cumensa a utegnî ina mazû inpurtansa ecunòmica, a passa dunca sutta a [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] da-u [[X secolo|X seculu]], pöi a-i Bocheri e a-a fìn sùtta a-i Du Carettu. Du mêximu periudu u vegne custruiu u castéllu, ch'u gh'è ancù a-a giurnà d'ancö e u se ìssa sciü 'na ròcca nu guêi distante da-u paìze, ch'a g'ha dêtu fina u numme. In-te l'ànnu [[1216]], sutta Enricu II Du Carettu, u castéllu u vegne dunòn a-a Diocexi de Arbenga, faxendulu diventà a residensa provizôja du viscuvu ingàunu, a l'epuca Oberto II. Da chì a vegne custruîa in-tu [[XII secolo|XII seculu]] a rexidénsa estìva di viscuvi, vixin a-u paîze. Cun a növa pruprietê e vegnan ascì investîe risurse pé a ristruturasiùn de l'àntigu nucleu du burgu. Cun l'attu du 17 de dixenbre du [[1385]], u pàppa Urbano VI u dûna i pusediménti da diocexi a-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], pé vìa de l'agiüttu utegnüu quande u se truvava asediòn a Nocera, da-u re de [[Napoli|Napuli]] Carlo II d'[[Ungherîa|Ungaîa]]. A cumunitê da Prìa a vegne cuscì rezüa da 'n statütu appruvòn a [[Zena]] l'ànnu dòppu: questa lézze u cunprendeva nu sùlu A Prìa, ma ascì [[Tuiran|Tujàn]], [[Buinzan|Buisan]], Giüstenixe (anéssu da-u [[1448]]), Vèrzi de Löa e Borzi. U cumènsa cuscì in periudu de cualisiùn cun Zena, tantu che i paîzi du capitanòn da Prìa i l'han furnìu cuntingènti militâri in ciü ocaxùi, cumme diferenti bataggie cuntru u [[Marchxâto de Finâ|Marchezon de Finâ]] (in-tu [[1447]]) o cuntru u [[Marchesàu de Süccaellu|Marchezon de Sucaêlu]] (in-tu [[1625]]), restandu sùtta a-a duminasiùn Zeneze fìn a-u [[1797]]. Cun a cunquista de Napuleun a pàssa difèti in-ta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] e da-u [[1804]] a-u [[1814]] a vegne anessa a-i dumini [[Fransa|Fransezi]]. In-tu [[1815]] a vegne inglubâ in-ta [[pruvinsa d'Arbenga]] du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumme vusciüu da-u [[Congresso de Vienna|cungressu de Vienna]] du [[1814]], e cuscì a pàssa in-tu [[1861]] a-u [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]; da-u [[1863]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1863-04-08;1234!vig=|tìtolo=Légge di 8 d'arvî du 1863, n. 1234|vìxita=2021-06-28|léngoa=IT}}</ref> a pìggia a denuminasiùn ufisiâle de ''Pietra Ligure''. Fra u [[1859]] e u [[1927]] a sitê a l'éa pàrte du sircundâiu de Arbenga, dunde a l'éa sede du lucâle mandaméntu, poi in-ta növa [[Pruvincia de Sann-a|Pruvinsa de Savùna]], in-tu [[1946]] a divegne pàrte da [[Italia|Repübbrica italiâna]]. I ürtimi agiustaménti pé u teritôiu i sun stêti du [[1928]] quande a végne sciurbîa a municipalitê supressa de Rànsci, ch'u divégne frasiùn cumünâ. == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/A Prìa}} === Minurànse furèste === Dandu amentu a-i dêti Istat a-i 31 de dixenbre du 2017, i furèsti rexidenti a-A Prìa i sun {{formatnum:901}}.<ref>{{Çitta web|url=http://demo.istat.it/str2017/index.html |tìtolo=Dêtu Istat a-u 31/12/2017|vìxita=2021-07-01}}</ref> === Persùne lighê cu-a Prìa === * [[Emanuele Accame]] (A Prìa, [[1806]] - [[Zena|Zéna]], [[1890]]), patrùn de barchi e ommu d'afari.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Leonida Balestreri|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/emanuele-accame_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=ACCAME, Emanuele}}</ref> * Nicolò Accame (A Prìa, [[1817]] - [[San Pê d'Ænn-a|San Pê d'Aéna]], [[1867]]), giurnalista.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Oreste|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/nicolo-accame_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=ACCAME, Nicolò}}</ref> * Pietro Toesca (A Prìa, [[1877]] - Rumma, 1962), storicu de l'arte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Manuela Gianandrea|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pietro-toesca_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2019|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 95|capìtolo=TOESCA, Pietro}}</ref> == Pòsti de interesse == ===I quattru cànti=== <gallery widths="160" heights="160" mode="packed"> File:A Nunsià.jpg|Stemma da Nunsiâ File:A Ciassa Veggia.jpg|Stemma da Ciassa Veggia File:U Fossu.jpg|Stemma du Fossu File:Ajetta.jpg|Stemma de L'Ajetta </gallery> Storicaménte u burgu da Prìa u l'è spartîu in quattru quartê: A Ciassa Véggia, A Nunsiâ, L'Ajetta e U Fossu, sta spartisiùn a remunta fin a-u mediuévu. ====A Nunsiâ==== U l'è u quartê ch'u cunpénde e abitasiùi d'in gìu a-a géxa da Nunsiâ, u primmu che u se incuntra rivàndu da Löa. Stu chi u cunprénde A Ciàssa da géxa e a cuscì dîta "Stradda da Stasiùn" (cun a relatìva ciàssa), ciü u Caruggiu de l'Ospeâ e u Caruggiu da Crovea (seguitu de quellu di Crôvi). ====U Fossu==== U l'è u quartê de mezzu fra a Nunsiâ e A Ciassa Veggia, u sò nücleu u l'è in-ta Ciassa du Fossu, dunde u se tröva ascì u palassu cumünàle, da chi i pàrtan diferenti caruggi zà mensciunê, de lungu cun e carateristiche pòrte medievàli, che e sun quelle du Fossu (versu u caruggiu di Quattru Canti), du Furnu (versu l'Atôiu) e du Purtin (I Crôvi). A-u fundu da ciàssa u se tröva ascì ina scâa ch'a munta versu a Stradda Statale Aurelia, numinâ da-i priézi "Darê pâ mü", o ascì "A Stradda Rumana". ====A Ciassa Véggia==== A l'è a burgâ nasciüa d'in gìu a l'Atôiu da cungrêga di Giànchi, forscia a parte ciü véggia de tütta A Prìa, u cunprende nu sulu a ciasétta, ma ascì quélla dîta da Rivàssa, a-i péi du castéllu, u Caruggiu di Crôvi (in-ta sò parte ciü a levante), u Caruggiu de l'Atôiu (bén cunusciüu pé i lucàli e e bütéghe di artigién), u Caruggiu de Mézzu, u Caruggiu du Mercòn, di Quattru canti (dunde u gh'è a cruxêa cun i stemmi di quattru quartê), quellu seròn e quellu guersu. I ürtimi dùi i sun i ciü carateristichi, scicumme che u primmu u l'è l'ünicu ch'u g'ha cumünicasiùn cun sulu in âtru caruggiu (quellu di quattru canti), méntre l'âtru u nu u l'hà prusecusiùn, defêti u parte da-u Fossu e rìva a-u Caruggiu du Mercòn, truvanduse de rinpettu a müàggia de l'atôiu. ====L'Ajetta==== L'Ajetta u l'è u quartê ciü mudèrnu du burgu da Prìa, custruìu versu u [[XVII secolo|seculu XVII]] e ciamòn cuscì pé l'aja sutî ca sciùscia da-a maîna, gravemènte lexiunòn in-ta Segunda Guêra Mundià, u l'è stêtu custruìu turna doppu u cunflittu, da vegghe dunca u castéllu da Prìa, a-i cunfin cun A Ciàssa Veggia, u cine-teâtru Moretti e a ciasetta du Caruggiu du Teâtru, cun i ségni du zudìacu. ===Architetüe religiuze=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Pietra Ligure - Basilica di San Nicolò - 2023-09-30 11-24-38 001.jpg|A baxìlica de San Nicolò in-ta Ciàssa Növa File:Gêxa de Nostra Scignùa du Sucursu (A Prìa) 01.jpg|Gêxa du Sucûrsu File:Pietra Ligure-oratorio dei bianchi2.JPG|L'Atôiu di Gianchi, in-ta Ciàssa Veggia File:Pietra Ligure-chiesa dell'annunziata.jpg|Atôiu da Nunsiâ </gallery> A livéllu religuzu u teritòiu da Prìa u l'è parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Inpéria]], divizu fra tréi parocchie: San Nicolò (sentru da Prìa), Nostra Scignùa du Sucûrsu (quartê a-u de là da scciumêa) e San Benardu (frasiùn de Ransci). ====Gêxe da Prìa==== '''• [[Baxilica de San Nicolò (A Pria)|Baxilica de San Nicolò]]''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-ta Ciàssa Növa. Custruìa in sce u prugèttu du zenéze Giovanni Battista Montaldo fra u [[1750]] e u [[1791]], poi interutti cun Napuleùn, e a a fìn terminê cun a benedisiùn du [[1891]]. Da l'ànnu [[1992]] a l'è stêta elevâ a baxilica minû da-u vescuvu de Arbenga, in ocaxùn di 200 ànni de vìtta. '''• Atôiu di Giànchi''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-tu quartê da Ciassa Veggia, a l'éa l'antiga parocchia du sitadìna. A primma strutüa da paruchiale a saiéva stêta custruìa sutta a Gaudenzio, aturnu a-u [[465]], ciü vixìna a a-u castéllu. Quella udièrna a l'è du [[885]], rumànica, da-u [[1791]] abandunâ, a cauza da custrusiùn da növa. Dapöi a se trasfurma inte l'Atôiu di disciplinê. Fra u [[1976]] e u [[2006]] scunsacròn, divegnüu "auditorium". Da quell'annu u l'é sede da Cungrega (o [[Cazàsse|cazàssa]], a-a zenéze) de l'Orasiùn e da Mòrte, dîta ascì ''di Négri''. '''• Atôiu da Santiscima Nunsiâ''', in-tu quartê che u porta u paéggiu numme, sede da Cungrega di Rusci (o de Santa Cateîna) Nasciüa cumme gêxa ligâ a-u cunventu lucâle in'tu [[1519]], a nasciéva in sce 'na strutüa du [[XIII secolo|Duxéntu]]-[[XIV secolo|Trexentu]]. Cun a caâ di fransezi a vegne trasfurmâ in-tu [[1799]] in depoxitu. Restaurâ cun a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a prezenta quattru presiùsi ātê de marmu. Da-u [[1979]] a l'è séde da cungrega. ====Gêxa du Sucûrsu==== U l'è u Santuâiu dedicòn a-a Nòstra Scignùa du Sucûrsu, erezüu da-i muneghi minuri franceschén, u se sà che a l'êa zà prezénte in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]], de prubabile sutta furma de capeletta, anpliâ in-tu [[1548]]: sta côsa chi a a fà vegnî üna de gêxe ciü inpurtànti da sitê, scicché da-u [[1969]] a l'è parocchia pe' so cuntu, pé u quartê da Prìa a-u de là da scciümêa. ====Gêxe de Ransci==== <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Immaggine:Gêxa de San Benardu Abâte (Ransci, A Prìa)-Esternu.jpg|A gêxa paruchiâle Immaggine:Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn (Dranzü, Ransi, A Prìa) 02.jpg|Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn Immaggine:Capeletta de Santa Lìbera (E Casélle, Ransi, A Prìa)-Esternu.jpg|Capeletta de Santa Lìbera Immaggine:Capella de Sant'Antoniu (Dransciü, Ransi, A Prìa)-Esternu 01.jpg|Capeletta de Sant'Antôniu Immaggine:Capella de San Bastian (Ransi, A Prìa) 03.jpg|Gexetta de San Bastiàn </gallery> * '''Gêxa de San Benardu Abâte''': sêde da parocchia da vìlla, ch'a se tröva a-a mitê fra e prinsipê burghê. Tiâ sciü d'in gîu a-u 1530 l'è stêta mensciunâ pe-a prìmma otta du [[1554]], pe via da cögîa de tàsce sciü-i parmuei da inviâ a Rumma.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=R.Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=79-92|capìtolo=La parrocchia}}</ref> Erezüa a paruchiâle in-tu [[1615]], sutta a guìdda de Don Sasso, a l'è stêta dapö ristrutüâ. A faciâ l'è delimitâ da de finte culònne e a se mustra a capànna, diviza in urizuntâle da 'na curnixe. In-te l'urdine mazû se dröve in barcùn quadrilubòn. Se tratta de 'na strutüa cun sulu ina navâ de ciànta retangulâre, cu-u presbitéiu arsòn rispettu a l'âula. Chi se tröva l'atâ de marmu cuuròn surmuntòn da-u dipintu ch'u rafigüa u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21051/Chiesa+di+San+Bernardo+Abate|tìtolo=A gêxa de San Benardu|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref> * '''Capella de Sant'Antôniu da Paduva''': a l'è a capélla de Dransciü, nasciüa da-a dunasiùn de famìgge ranscìne emigrê a Gibiltêra e in Spàgna, fêta du [[1747]], benedìa e averta a-u cültu du [[1862]]. L'è ina capeletta a 'na sula navâ, da-a faciâ intunacâ che in-ta parte in sìmma a mustra ina curnìxe a lünétta, che drentu l'ha in ruzùn picìn. A-i làtti dui barcui devusiunâli e a curnixe dêta da de finte culònne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21043/Cappella+di+Sant%27Antonio|tìtolo=A capélla de Sant'Antôniu|léngoa=IT|vìxita=2023-02-12}}</ref>. * '''Capella de Santa Lìbera''': in-ta lucalitê de Caselle, a l'è stêta fundâ in memôia da santa ch'a l'axeva fundòn in munastê di benedetìn a [[Commo|Còmmu]], ben atìvi in-tu teritòiu da Giüstéxine medievâle. Pâ tüttavìa che a custrusiùn da gēxétta a segge stêta influensâ nu tantu da sti chi, quantu da-u svilüppu rüstegu da burgâ. A vegne mensciunâ du [[1701]], ingrandìa du [[1735]] e benedìa du [[1737]], in-ta faciâ, surva a-a pòrte d'intrâ, in afrescu rizalente a-u 1890, òpera d'in sertu Ranise.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21042/Cappella+di+Santa+Liberata|tìtolo=A capélla de Santa Libera|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref> * '''Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn''': a l'è a capélla du quartê de Dranzü, custruìa fra u [[1750]] e u [[1752]], pe vuluntê di frê Rembado. L'edificasiun da capélla a l'ha vistu a partecipasiùn vuluntaria de tütta a cumünitê ranscìna, méntremestru de l'òpera u l'êa Antonio Giuseppe Fantoni. A nasce dunca in-tu [[1770]] a Capelanìa Rembado, destinâ a mantegnì a sö funsiùn fin a-a supresciùn du cumün ([[1928]]).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=R.Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=124-129|capìtolo=La Cappellania Rembado}}</ref> * '''Capella de San Bastiàn''': a l'è in-ta lucalitê di Gàzzi, scituâ in sìmma a-a culîna ch'a porta u mêximu numme. De antìga fundasiùn, pödâse ch'a segge stêta edificâ da-i muneghi benedetìn, ch'i vegnivan da l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasia de San Pê in Varatèlla]] che chi i l'axevan ciantòn i sö oîvi. A strutüa che se vegghe aù a l'è de cunfurmasiùn squadrâ e a 'na sula navâ cuvèrta cun òtta a butte. U de föa u l'è caraterizòn da ina òtta ascì lê, ch'u se inèsta sciü-a faciâ e ch'u cuntegne i dui barcùi lateràli e, in simma a-a porte l'afrescu de San Bastian.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90599/Pietra+Ligure+%28SV%29+%7C+Cappella+di+San+Sebastiano|tìtolo=A Capélla de San Bastiàn|léngoa=IT|vìxita=22023-08-12}}</ref> ===Munumenti selebratîvi=== <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> File:Pietra Ligure - panoramio (12).jpg|U munumentu vixìn a-i ciantê navâli File:San Giuseppe. Pietra Ligure - panoramio.jpg|Statua a San Giuzeppe File:Pietra Ligure - panoramio (1).jpg|A Prìa, l'elica (Ajetta) File:Pietra Ligure - panoramio (5).jpg|A funtàna in sce l'Aurelia File:Pietra Ligure - panoramio (2).jpg|U pignun da nàve naufragà File:Pietra Ligure - panoramio (3).jpg|Munumentu a-i chêiti </gallery> '''• Munumentu de brunzu dedicòn a i chêiti da Primma Guêra Mundiâ''', fabbricòn da-u zeneze Bartolomeo Ratto, u l'é stêtu inauguròn u 5 lüggiu del 1925. '''• Inno al lavoro''', de frunte a a stasiùn da Prìa, u raprezenta in cunbaténte, cun in man u gladiu. '''• Munumentu dedicòn a l'armatù Ignazio Messina''', ch'u dirizéva i ciantê navàli da Prìa. A statua a se tröva vixìn a i veggi lucali da strutüa, ancö in parte deruchê. '''• Munumentu a-i alpìn''', u l'éa in-ta ciàssa da Stradda da Stasiùn, dedicòn alpìn chêiti da Vaâ du Maémua, inauguròn in-tu 1997, u l'è stêtu levòn cun a ristrutturasiùn da ciàssa. '''• Munumentu a-i chêiti''' in sciu travaggiu, a a Nunsiâ, in-ta ciassa de frunte a a gêxa, a l'è caraterizâ da 'n àncua dunâ da-i cantiéri navâli in-tu 1981. '''• Munumentu a Don Chisciotte da Mancia''', custruîu da Camillo Ciribì, architettu da Prìa, aturnu a-u 1970. '''• Munumentu a-a mamà''', vixìn a a maîna, custruîa da-u scultû israeliàn Laci Freund, cun 'na particulare tecnica de lavurasiùn du sementu. U raprezenta l'immagine de ina mamà cun sò fîu. A l'è di primmi ànni '70, e a fa parte da culesiùn de opere del'artista, prezénti in ciü sitê du mundu, cumme ascì Pariggi. '''• Munumentu a San Giuzeppe''', a l'Ajetta, u l'è parte da culesiùn de Laci Freund, cumme quéllu dedicòn a a mamà. '''• Munumentu a Giuzeppe Verdi'''. U l'è in bustu de brunzu ch'u se tröva in-ta passeggiâ da maîna, chi, ina 'otta u se truvàva u teâtru de l'Ajetta, cacciàu zü düante a Segunda Guêra Mundià. '''• A növa funtàna da maîna''', inaugurâ u 4 de zügnu du [[2000]], in-tu ciassà De Gasperi, li vixin a se tröva ina rapresentasiùn ch'a tegne memoja di partigién a cüa de Ana Poggi, artista Uruguayàna de urigini priézi. '''• Büstu de papa Giuvanni XXIII''' in marmu giancu, in Via Oberdan, vixin a-a gêxa de Sant'Anna. '''• Pignun de l'elica de 'na nave mercantîle italiana''' a se tröva lì a-a memòja de quantu accadüu, scicché sta chi a l'à afundâ pé via de in summergibile, in-tu 1918 méntre a passàva vixìn a-a costa. ===Architetüe sivili=== '''• Palàssiu Golli''', scituòn in ta ciassa du Fossu, au dì d'ancö u palassiu cumünàle. U g'ha in pregevule purtà in [[prìa de Finâ]] du [[XV secolo|XV seculu]], surmuntòn da dui medaggiui, chi i raffigüan l'inperatû rumàn Antonino Pio e sö mugé, ch'i remuntan a-u [[II secolo|II seculu]]. '''• Palàssiu Leale-Franchelli''', in-tu quarté de l'Ajetta, a-i cunfin cun quellu da Ciàssa Veggia, vixìn a-u castéllu. L'edifissiu u l'è stêtu rexidensa di cunti arbenganézi, poi da famiggia Arnaldi, Garibado, poi Leale e Franchelli. A strutüa a l'è de urigine Settesentesca, cun e sàle affreschê da Antonio Novaro, pitû savuneze.<ref name="Palassu Leale Franchelli">{{Çitta web|url=http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli|tìtolo=Türismu in pruvinsa de Savùna|vìxita=2021-07-01|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304130340/http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli}}</ref>. '''• Cìne-Teâtru dedicòn a "Guido Moretti"'''. U primmu teâtru edificòn a-a Prìa u se truvàva a l'Ajetta, dunde aù a se tröva a stattua de Verdi. Derucòn cun a Segunda Guêra, u vegne demulîu du 1953, riedificòn da-u làttu du castêllu, u cunta aù ciü o ménu 800 posti, cun galerîa e bar internu, u l'è stêtu dapö dedicòn a Guido Moretti, storicu diretù da [[Sucietê Filarmonica "Guido Moretti" 1518|banda da Prìa]], fundà in-tu [[1518]]. Seròn fra i [[Anni 1980|ànni '80]] e u [[2007]] u l'è stêtu turna avèrtu doppu in lungu restauru. '''• Usservatôiu de Castagnabanca''', fundòn in-tu [[1985]] fin a quande u l'éa in pîna ativitê u l'éa ün di ciü inpurtanti de tütta a regiùn, se tröva in-ta lucalitê de Castagnabanca, a-i cunfin cun Löa. '''• U Gunbu''', a l'è in gunbu trasferîu da [[Barestin|Barestìn]], se tröva in-ta zòna da maîna, u saieva rizalénte a-u [[XVIII secolo|XVIII seculu]]. '''• Punte da Madunetta''', antigu punte rumàn a schîna d'âze, restauròn du [[1695]], ruvinòn da a pîna du Maémua du [[1933]] u cunsèrva ancù u primmu arcu de levànte e a nicchia cun a madunetta, ch'u ghe dà u numme. ===U Castéllu=== {{Véddi ascì|Castellu da Prìa}} A-a Prìa u se tröva in castellu medievâle, custruîu pé diféndise da-i Saracén e da-i Barbari. A particularitê de sta furtificasiùn chi a l'è dêta da-a pusisiùn strategica, custituîa da in sperùn de ròccia, ch'u vegniva bén pé tegnì sutt'öggiu i traffeghi ecunomichi in sciü mâ Ligüre, grassie ascì a-a vixinànsa cun a ''[[Via Julia Augusta]]'' e l'Aurelia. Döveòn da-i Bizantìn e poi da-i Lungubardi, poi passòn in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]] da-i viscuvi de Arbenga a-i Zenezi. == Ecunumîa == Se ina 'otta u ciü grossu de l'ecunumîa u l'êa ligòn a-i cianê navâli, serê in-tu [[2000]] doppu 84 ànni de ativitê, aù l'ecunumîa a se bâza survatüttu sciü-u türismu stagiunâle d'estê. Atìva ascì a cultivasiùn de sciùe e quella agricula. Versu l'entrutèra e se trövan ciànte da frütu e oìve. == Cultüa == <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> File:Cartello-toponomastica-pietrese.png|In cartellu bilengue in italian e ligure File:Carugettu di Muin.jpg|U Cartellu du carugettu di muin File:CartelloSalitaSantaCaterina.jpg|Salita de Santanìn, cartellu </gallery> === Dialettu da Prìa === {{Véddi ascì|Dialéttu priéze}} U dialettu parlàu a-a Prìa ([[Dialéttu priéze|priéze]]) u fà parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligure de sentru punénte]], e u l'influensa ascì e parlê vixìne, sun de stànpu prieze, infatti e variànti de Giüstenixe, U Tû, [[Magiö]]. Pé valurizà 'sta variànte a l'è stêta finansiâ in òpera de targhe italiàn e dialettu da Prìa. {| class="wikitable" ![[File:Pietra Ligure-Stemma.svg|30px]]<br>Priéze<ref>A grafîa a l'è quella döveâ pé a tupunumastica lucàle.</ref> ![[File:Flag of Albenga.svg|25px]]<br>Arbenganeze ![[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|25px]]<br>Finaléze ![[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br>Zeneze<br>(grafìa ufisià) |- |Bricòcculu |Ba(r)icòccu |Bricoculu<br>Armugnìn |Bricòcalo<br>Armognìn |- |Cuxîna |Cuxìna |Cuxìna |Cuxìnn-a |- |Mercôn |Mercàu |Mercô |Mercòu |- |Pólu |Pà(r)u |Pôlu |Pâlo |- |Pûxu |Pòxu |Arböia<ref>Lémmu o Piséllu ascì</ref> |Poîscio |- |Scciümmêa |S-ciümme |Sciümme |Sciùmme |} ===Istrusiùn=== ====Scöe==== E scöe prezénti in-tu teritòiu cumünàle da Prìa (da l'asìlu a-e meddie) e sun ragrupê sutta a-u istitutu cunprenscìvu da Prìa, che u cunprende ascì e scöe de Giustenixe, U Tû e Magiö. In-tu specificu e elementâri e sun dedichê a Papa Giovanni XXIII e a-u mêgu G. Sordo. U gh'è in sulu cunplessu de meddie, dedicòn a Guglielmo Oberdan. A sti chi a va zunta a sede destaccâ de l'Üniverscitê de Zena, inte l'ospeâ de Santa Curuna, pe e discipline lighê a-a mēxîna. ====Bibliuteche==== A Prìa a gh'è ascì ina bibliuteca sivica, che a porta u numme de Silvio Accame, de pruprietê cumünàle. ===Cuxina=== {{Véddi ascì|Turta de sücca dûse}} A cuxina tipica lucâle a l'è pe'a ciü parte de mâ, dunde se pònan tastâ pietànse tipiche cumme i raviöi a-u tuccu, u brandacujun, fin a-i [[Pan frîto|fugassìn]]. Però ün di dûsi ciü antîghi a l'è de següu a [[Turta de sücca dûse|Turta de sücca]], prepaâ zà antigaménte düante l'invernu (da Tütti i Sànti fin a Denâ).<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/eventi/2017/09/04/news/la-gastronomica-a-pietra-ligure-e-dolce-con-la-torta-di-zucca-1.30867127|tìtolo=A gastronomica, stòje de furnélli|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rivieradeibambini.it/ricette-liguri-riviera-dei-bambini-torta-zucca-dolce/#ricetta|tìtolo=Turta de Sücca, a risetta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi da Prìa === [[Immaggine:PietraLigureMunicipio.JPG|miniatura|U palàssiu du cumǜn da Prìa]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|25 lüggiu 1988|8 setenbre 1990|Mario Robutti|[[Partîo Socialìsta Italiàn|PSI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 setenbre 1990|7 zügnu 1993|Nicolò Tortarolo|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1993|28 arvî 1997|Daniele Negro|[[Léga Nord|Lega Nord]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 arvî 1997|14 mazzu 2001|Giacomo Accame|Lega Nord|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2001|3 zügnu 2003|Giacomo Accame|lista sivica de sentru-destra|Scindicu| }} {{ComuniAmminPrec|3 zügnu 2003|14 zügnu 2004|Ugo Taucer||cumissàiu strurdinâiu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Luigi De Vincenzi|lista civica di sentru-sinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Luigi De Vincenzi|Pietrese<br />(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Avio Valeriani|Per Pietra<br />(lista sivica de sentru)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br />(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br />(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binelàggi === U cumǜn da Prìa u l'è binéllu de: * {{Binelàggio|DEU|Offenburg}}, da-i 29 de seténbre du [[2007]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/03/dieci-anni-gemellaggio-pietra-ligure-offenburg-si-preparano-festeggiare/|tìtolo=Dieci anni di gemellaggio, Pietra Ligure e Offenburg si preparano a festeggiare|léngoa=IT|vìxita=2025-09-23}}</ref>. == Feste e fêe == * '''Cunfögu''': Manifestasiùn ch'a se tegne tütti i ànni a dumenega prìmma de Natàle inta "Ciàssa Véggia" (in italiàn ''Piazza La Pietra''), a l'è stêta inpurtâ da-i zenézi e a prìmma selebrasiùn a l'è datâ aturnu a-u [[1385]] quande a sitê l'è intrâ sutta a-a Repübbrica. A-u prinsipiu u vegheva a prezensa di cunsuli e u du pudestê sitadìn, ancö u gh'è u scindicu, ch'u sende u fögu insémme a de gente da Prìa ch'i se sùn distinti in-te l'ànnu passòn. * '''Festa du miràculu de San Nicolò:''' a l'è a ciü grossa ricurénsa religiuza du paîze, ch'a végne festezâ da-u [[1525]], quande a pupulasiùn da Prìa a l'êa stêta decimâ da-a pèste. I abitànti supravisciüi i l'axevan seròn e öttu porte de miàgge, metindu ascì inte man de l'antiga raprezentasiùn du sàntu de Mira (dipinta in-tu [[1494]] da-u pitû zeneze Barbagelata) e ciâve da sitadìna; i sun scapê dunca da-a Véggia Prìa pe' metîse in-te 'na zòna ciü a munte, vixin a-u Trabichettu, ciamà ancùa ancö I Baracchin, perché chi e l'êan stê custruîe e növe chê, sutta furma de baracche. :A-a matìn di 8 de lüggiu u sönnu de canpàne de l'antîga gêxa du burgu i turnun a svejâ e génte: scicumme che u sentru u l'êa quêxi du tüttu abandunòn i supravisciüi i vân a vegghe côse u stâva capitàndu: quélli ch'i ghe sun andêti i l'avievan avüu a vixùn de in véggiu cun in mantéllu cardinalissiu sciü-a tûre du canpanìn. :Ina òtta muntê sciü-a tûre sti chi i trövan l'inprunta de 'na man surva a-a canpâna, che segundu a tradisiùn a l'è quélla du sàntu. A cumunitê a l'axeva cuscì decîzu che 'sta dàtta a duveva vegnì de lungu festezâ, cumme u dîxe a làpide 'mîssa inta gêxa növa. Da quéllu mumentu lì a festa a l'è stêta pe' du bèllu sulenne, e ancù ancö e sönan e due uriginâli canpâne de l'ànnu 1505. In genere u se fà festa in-te tüttu u burgu, cun fêe, mercatìn e a celebrasiùn religiuza, curunâ cu-a prucesciùn sulenne ch'a vegghe i cristezànti ch'i vegnan da tütta a regiùn e nu sûlu, 'cunpagnàndu l'àrca du sàntu (opéa statüaia zeneze da fìn du [[XVII secolo|XVII seculu]]) portà in spàlla. In-te 'sta stàtua chì San Nicolò u l'è cunturnòn da-i angiui, in-te st'ocaxùn u pudestê, u ghe métte in-te man e ciâve de fêru da sitê, che e sun quélle de l'êpuca. * '''Sàgra du vìn Nustralìn''', urganizà da-u Circulu di Zuéni de Ransci, a l'è l'anuàle festa canpèstre ch'a se tegne da-u primmu dòppu-guêra. Da-u [[2010]] a l'è stêta inaugurâ a növa strutüa fìssa a-i péi du Còlle da Madunìna, cun ina beliscima vìsta panuràmica insce a maîna.<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/sagra-del-nostralino/|tìtolo=Ransci, a sàgra du Nustralìn|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref> * D'in tréi ànni in tréi anni a se tegne A Prìa in sciù e '''l'insciuâ de Ransci''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi de stu anbitu chi, ch'a prezenta pé e stràdde du burgu i "quaddri de sciùe" a téma, purtê chi da tüttu u mundu. * '''Dolcissima Pietra''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi ligüri pé i dûsi e a ciuculàta: inte tütte e ciàsse du burgu ghe sun dunca banchetti de espusisiùn cun e aziènde du setùre e ascì demustrasiùi de pastisserîa. * '''L'[[Ürtima ciunba]]''': manifestasiun ch'a se tegne tütti i ànni a-i 31 de dixenbre, u raprezenta l'ürtima nöâa de l'annu. A vegne urganizâ da l'asuciasiùn Masci e da-i lucali bagni giardìn, a partì da-u [[1993]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/12/31/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/290-coraggiosi-per-la-27-edizione-de-luertima-ciumba-il-cimento-invernale-di-pietra-ligure.html|tìtolo=270 curagiûzi pé l'ürtima ciunba|vìxita=2022-01-01|léngoa=IT}}</ref> == Vie de Cumünicasiun== [[File:Pietra Ligure - stazione ferroviaria.jpg|thumb|A stasiùn da Prìa]] A Prîa a l'è traversâ da Stradda Nasiunâle SS1 Aurelia, che a culéga cun Borzi a levante e cun Löa a punénte. Inta frasiùn de Ransci u se tröva u cazellu de l'autustradda A10, méntre che da-e pàrte da maîna, arénte a-i véggi cianê, u se tröva a [[Stasiùn da Prìa|stasiùn feruviària]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|linea Zena-Vintimiggia]]. A l'è poi culegâ cun Giüstenixe grassie a-a SP 24 A Prìa-Giüstenixe, mèntre cun Magiö e u Tû pé a SP 4 A Prìa-U Tû-Magiö.{{clear}} == Nòtte == ;Nòtte a-u testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:A Prìa| ]] 2l4mjk0rnlyvobht4v7v41qfkotccu5 271080 271078 2026-06-22T12:25:56Z Arbenganese 12552 271080 wikitext text/x-wiki {{Priéze}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Prìa |Tipo = [[comùn|cumǜn]] |Panorama = Pietra Ligure-panorama1.jpg |Didascalia =<div align="center"> Panuràmma da maîna da Prìa</div> |Stemma = Pietra Ligure-Stemma.svg |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stâtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savuna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Luigi De Vincenzi |Partito = lista sivica de sentru-sinistra "Pietra. Sempre!" |Data elezione = 27-5-2019 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 2 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = 1861 |var-teritöio = Teritoju |var-cordinæ = Curdinê |var-altitùdine = Ātéssa |Altitudine = |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 8715 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dêtu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 zügnu 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |var-denscitæ = Denscitê |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Ransci]] |var-divixoìn_confinànti = Cumǜi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Bòrzi e Veresso|Borzi e Veéssu]], [[Giüstexine|Giüstenixe]], [[Löa]], [[U Tû]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füzu urâiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1285 |Diffusività = |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = da Prìa<br>priézi <small>(neul.)</small><br>pietresi <small>(ital.)</small> |var-patrón = Patrùn |Patrono = San Nicola de Bari |var-festîvo = Festivu |Festivo = 6 dixenbre |PIL = |PIL procapite = |var-cartografîa = Cartugrafîa |Mappa = Map of comune of Pietra Ligure (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn du cumün da Prìa in-ta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu uficiâle }} '''A Prìa'''{{#tag:ref|Ascì sulu ''Prìa'', scrîta ascì ''A Prîa'', in bardenollu ''A Préja'', in [[Zeneize|zeneze]] ''A Prïa''|group="n."}} (''Pietra Ligure'' in [[Lèngoa italiann-a|italiàn]]) a l'é 'na sitê de 8 715 abitànti in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]] (dêti agiurnê a-u [[2019]]). == Geugrafîa == [[File:Panuramma da-u Trabuchéttu, A Prìa e Löa.jpg|thumb|U punente da Prìa vistu da-u Trabichettu|sinistra]] A sitê a se tröva in-ta Rivêa ligüre de Punénte, svilüpâ a l'in gìu da bucca da scciümêa dîta Maémua, cu'u teritòiu du cumün ch'u se suspinze vèrsu i munti, fin a rivâ sciü-a punta du Munte Carmu (1389m). A parte ciü veggia du paîze a se tröva faciâ sciü-u mâ, a-i péi du [[Còlla du Trabichettu|Munte Trabichettu]], mentre u grossu di sciti ch'i se trövan in-ta parte ciü a punénte i l'êan in antìgu lighê aa frasiùn de [[Ransci]], ch'a l'è stêta cumün pe' sò cuntu fin a-u [[1921|1929]]. Defêti a spartì e due cumünitê ina otta u l'êa u riàn de Ransci, ch'u se càccia in-tu mâ inta lucalitê cunusciüa cu-u numme de Maìna de Ransci. A partì ancù ciü da punénte u gh'è [[Löa]], che u cunfìn u l'è marcòn pe' in bèllu toccu da-u riàn de Ciàppe (ascì dîtu, pe' sta mutivasiùn, riàn da Fìn) da-e Pinee fin a dund'u u se càccia inta maìna. De cuntru ciü in sciü a spartisiùn a tucca a lucalitê du Castelâ, fin a rivà in simma a-u Briccu di Sinque Erbi (206 m), da dund'u cunfìn u se cêga ancù fin a rivâ da-u Barbexin (403 m) e da-u Munte de Ciazze Secche (418 m); da chi u cuntinua versu a zôna da Castagnabanca, fin a che u nu se riva sciüu Carmu. Chi u teritòiu du cumün u furma in cüniu intu mezzu fra Löa, [[Bardenèi|Bardenéi]], e Giüstenixe. Cun stu paîze chi, u ghe cunfina turna pe' 'n bèllu tòccu, dau Carmu chinandu da-u Pözzu de San Martìn (455 m), ch'u gh'è a capella dedicâ a-[[San Martìn de Tours|u santu]]. Da chi u piggia in àndiu versu levante, tantu che u tucca u Munte Cianuza (406 m), ch'u se tröva pocu surva a-a frasiùn de Ransci. Da chi u cunfìn u se spuncia nu tantu ciü a munte de dund'u turénte Scaìnciu u se càccia inta scciümêa. Da l'âtra parte da vaâ u gh'è U Tû, cu'a demarcasiùn ch'a passa u Maémua e a taggia a Rocca Lamina (305 m), spuncianduse fin da-u Munte Grossu (299 m). A-u de là de stu chi u, de lungu versu levante, u se tröva u teritòiu de [[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Veéssu]], ch'u l'è spartìu, ancù ciü in zü, da-e zine du Butassàn, fin a che u nu sbucca in-ta maîna. == Stòja == {{Çitaçión|O da Prìa, scciappa e pòrte e portale vìa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=[[Giulia Petracco Sicardi]]|tìtolo=Disiunâiu de Prîa|ànno=[[1981]]|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Savùna}}</ref>}} E prìmme testimuniànse riguardu a in insediamentu ümàn da-e parte da Prìa e sun de l'epuca du Neulticu, ste chi e sun stête ritruvê in sciu mùnte du Trabuchettu, in-ta cavérna de Fene (ch'u u vö dî, intu parlà da Prìa, ''fate''). Pödâse che e primme custrusiùi e i primmi insediamenti stabili i ne vegnivan da i [[Impêo Roman|Rumén]], ch'i l'axevan cunquistòn a zona intu méntreda segunda guêra punica, cunbatendu cuntru i [[Ingauni|Ligüri Ingauni]], aleê di Cartaginezi; da-e parte da Prìa sti chi i l'axevan fêtu passâ a ''[[Via Julia Augusta]]'', che a purtava versu a [[Fransa]]. Ancö de sta-chi u nu resta però nìnte, scicché e sun stête truvê de munêe ch'e pureivan êsse de st'epuca. Se pö dunca capî l'inpurtansa d'in insediaméntu du genere, a mézza stradda fra ''Vada Sabatia'' (aù [[Vuè|Vuê]]) e ''[[Albingaunum]]'' ([[Arbenga]]). In-tu periudu de l'[[Etæ de Mëzo|etê de mezzu]] a cumensa a utegnî ina mazû inpurtansa ecunòmica, a passa dunca sutta a [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] da-u [[X secolo|X seculu]], pöi a-i Bocheri e a-a fìn sùtta a-i Du Carettu. Du mêximu periudu u vegne custruiu u castéllu, ch'u gh'è ancù a-a giurnà d'ancö e u se ìssa sciü 'na ròcca nu guêi distante da-u paìze, ch'a g'ha dêtu fina u numme. In-te l'ànnu [[1216]], sutta Enricu II Du Carettu, u castéllu u vegne dunòn a-a Diocexi de Arbenga, faxendulu diventà a residensa provizôja du viscuvu ingàunu, a l'epuca Oberto II. Da chì a vegne custruîa in-tu [[XII secolo|XII seculu]] a rexidénsa estìva di viscuvi, vixin a-u paîze. Cun a növa pruprietê e vegnan ascì investîe risurse pé a ristruturasiùn de l'àntigu nucleu du burgu. Cun l'attu du 17 de dixenbre du [[1385]], u pàppa Urbano VI u dûna i pusediménti da diocexi a-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], pé vìa de l'agiüttu utegnüu quande u se truvava asediòn a Nocera, da-u re de [[Napoli|Napuli]] Carlo II d'[[Ungherîa|Ungaîa]]. A cumunitê da Prìa a vegne cuscì rezüa da 'n statütu appruvòn a [[Zena]] l'ànnu dòppu: questa lézze u cunprendeva nu sùlu A Prìa, ma ascì [[Tuiran|Tujàn]], [[Buinzan|Buisan]], Giüstenixe (anéssu da-u [[1448]]), Vèrzi de Löa e Borzi. U cumènsa cuscì in periudu de cualisiùn cun Zena, tantu che i paîzi du capitanòn da Prìa i l'han furnìu cuntingènti militâri in ciü ocaxùi, cumme diferenti bataggie cuntru u [[Marchxâto de Finâ|Marchezon de Finâ]] (in-tu [[1447]]) o cuntru u [[Marchesàu de Süccaellu|Marchezon de Sucaêlu]] (in-tu [[1625]]), restandu sùtta a-a duminasiùn Zeneze fìn a-u [[1797]]. Cun a cunquista de Napuleun a pàssa difèti in-ta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] e da-u [[1804]] a-u [[1814]] a vegne anessa a-i dumini [[Fransa|Fransezi]]. In-tu [[1815]] a vegne inglubâ in-ta [[pruvinsa d'Arbenga]] du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumme vusciüu da-u [[Congresso de Vienna|cungressu de Vienna]] du [[1814]], e cuscì a pàssa in-tu [[1861]] a-u [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]; da-u [[1863]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1863-04-08;1234!vig=|tìtolo=Légge di 8 d'arvî du 1863, n. 1234|vìxita=2021-06-28|léngoa=IT}}</ref> a pìggia a denuminasiùn ufisiâle de ''Pietra Ligure''. Fra u [[1859]] e u [[1927]] a sitê a l'éa pàrte du sircundâiu de Arbenga, dunde a l'éa sede du lucâle mandaméntu, poi in-ta növa [[Pruvincia de Sann-a|Pruvinsa de Savùna]], in-tu [[1946]] a divegne pàrte da [[Italia|Repübbrica italiâna]]. I ürtimi agiustaménti pé u teritôiu i sun stêti du [[1928]] quande a végne sciurbîa a municipalitê supressa de Rànsci, ch'u divégne frasiùn cumünâ. == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/A Prìa}} === Minurànse furèste === Dandu amentu a-i dêti Istat a-i 31 de dixenbre du 2017, i furèsti rexidenti a-A Prìa i sun {{formatnum:901}}.<ref>{{Çitta web|url=http://demo.istat.it/str2017/index.html |tìtolo=Dêtu Istat a-u 31/12/2017|vìxita=2021-07-01}}</ref> === Persùne lighê cu-a Prìa === * [[Emanuele Accame]] (A Prìa, [[1806]] - [[Zena|Zéna]], [[1890]]), patrùn de barchi e ommu d'afari.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Leonida Balestreri|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/emanuele-accame_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=ACCAME, Emanuele}}</ref> * Nicolò Accame (A Prìa, [[1817]] - [[San Pê d'Ænn-a|San Pê d'Aéna]], [[1867]]), giurnalista.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Oreste|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/nicolo-accame_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=ACCAME, Nicolò}}</ref> * Pietro Toesca (A Prìa, [[1877]] - Rumma, 1962), storicu de l'arte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Manuela Gianandrea|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pietro-toesca_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2019|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 95|capìtolo=TOESCA, Pietro}}</ref> == Pòsti de interesse == ===I quattru cànti=== <gallery widths="160" heights="160" mode="packed"> File:A Nunsià.jpg|Stemma da Nunsiâ File:A Ciassa Veggia.jpg|Stemma da Ciassa Veggia File:U Fossu.jpg|Stemma du Fossu File:Ajetta.jpg|Stemma de L'Ajetta </gallery> Storicaménte u burgu da Prìa u l'è spartîu in quattru quartê: A Ciassa Véggia, A Nunsiâ, L'Ajetta e U Fossu, sta spartisiùn a remunta fin a-u mediuévu. ====A Nunsiâ==== U l'è u quartê ch'u cunpénde e abitasiùi d'in gìu a-a géxa da Nunsiâ, u primmu che u se incuntra rivàndu da Löa. Stu chi u cunprénde A Ciàssa da géxa e a cuscì dîta "Stradda da Stasiùn" (cun a relatìva ciàssa), ciü u Caruggiu de l'Ospeâ e u Caruggiu da Crovea (seguitu de quellu di Crôvi). ====U Fossu==== U l'è u quartê de mezzu fra a Nunsiâ e A Ciassa Veggia, u sò nücleu u l'è in-ta Ciassa du Fossu, dunde u se tröva ascì u palassu cumünàle, da chi i pàrtan diferenti caruggi zà mensciunê, de lungu cun e carateristiche pòrte medievàli, che e sun quelle du Fossu (versu u caruggiu di Quattru Canti), du Furnu (versu l'Atôiu) e du Purtin (I Crôvi). A-u fundu da ciàssa u se tröva ascì ina scâa ch'a munta versu a Stradda Statale Aurelia, numinâ da-i priézi "Darê pâ mü", o ascì "A Stradda Rumana". ====A Ciassa Véggia==== A l'è a burgâ nasciüa d'in gìu a l'Atôiu da cungrêga di Giànchi, forscia a parte ciü véggia de tütta A Prìa, u cunprende nu sulu a ciasétta, ma ascì quélla dîta da Rivàssa, a-i péi du castéllu, u Caruggiu di Crôvi (in-ta sò parte ciü a levante), u Caruggiu de l'Atôiu (bén cunusciüu pé i lucàli e e bütéghe di artigién), u Caruggiu de Mézzu, u Caruggiu du Mercòn, di Quattru canti (dunde u gh'è a cruxêa cun i stemmi di quattru quartê), quellu seròn e quellu guersu. I ürtimi dùi i sun i ciü carateristichi, scicumme che u primmu u l'è l'ünicu ch'u g'ha cumünicasiùn cun sulu in âtru caruggiu (quellu di quattru canti), méntre l'âtru u nu u l'hà prusecusiùn, defêti u parte da-u Fossu e rìva a-u Caruggiu du Mercòn, truvanduse de rinpettu a müàggia de l'atôiu. ====L'Ajetta==== L'Ajetta u l'è u quartê ciü mudèrnu du burgu da Prìa, custruìu versu u [[XVII secolo|seculu XVII]] e ciamòn cuscì pé l'aja sutî ca sciùscia da-a maîna, gravemènte lexiunòn in-ta Segunda Guêra Mundià, u l'è stêtu custruìu turna doppu u cunflittu, da vegghe dunca u castéllu da Prìa, a-i cunfin cun A Ciàssa Veggia, u cine-teâtru Moretti e a ciasetta du Caruggiu du Teâtru, cun i ségni du zudìacu. ===Architetüe religiuze=== <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> File:Pietra Ligure - Basilica di San Nicolò - 2023-09-30 11-24-38 001.jpg|A baxìlica de San Nicolò in-ta Ciàssa Növa File:Gêxa de Nostra Scignùa du Sucursu (A Prìa) 01.jpg|Gêxa du Sucûrsu File:Pietra Ligure-oratorio dei bianchi2.JPG|L'Atôiu di Gianchi, in-ta Ciàssa Veggia File:Pietra Ligure-chiesa dell'annunziata.jpg|Atôiu da Nunsiâ </gallery> A livéllu religuzu u teritòiu da Prìa u l'è parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Inpéria]], divizu fra tréi parocchie: San Nicolò (sentru da Prìa), Nostra Scignùa du Sucûrsu (quartê a-u de là da scciumêa) e San Benardu (frasiùn de Ransci). ====Gêxe da Prìa==== '''• [[Baxilica de San Nicolò (A Pria)|Baxilica de San Nicolò]]''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-ta Ciàssa Növa. Custruìa in sce u prugèttu du zenéze Giovanni Battista Montaldo fra u [[1750]] e u [[1791]], poi interutti cun Napuleùn, e a a fìn terminê cun a benedisiùn du [[1891]]. Da l'ànnu [[1992]] a l'è stêta elevâ a baxilica minû da-u vescuvu de Arbenga, in ocaxùn di 200 ànni de vìtta. '''• Atôiu di Giànchi''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-tu quartê da Ciassa Veggia, a l'éa l'antiga parocchia du sitadìna. A primma strutüa da paruchiale a saiéva stêta custruìa sutta a Gaudenzio, aturnu a-u [[465]], ciü vixìna a a-u castéllu. Quella udièrna a l'è du [[885]], rumànica, da-u [[1791]] abandunâ, a cauza da custrusiùn da növa. Dapöi a se trasfurma inte l'Atôiu di disciplinê. Fra u [[1976]] e u [[2006]] scunsacròn, divegnüu "auditorium". Da quell'annu u l'é sede da Cungrega (o [[Cazàsse|cazàssa]], a-a zenéze) de l'Orasiùn e da Mòrte, dîta ascì ''di Négri''. '''• Atôiu da Santiscima Nunsiâ''', in-tu quartê che u porta u paéggiu numme, sede da Cungrega di Rusci (o de Santa Cateîna) Nasciüa cumme gêxa ligâ a-u cunventu lucâle in'tu [[1519]], a nasciéva in sce 'na strutüa du [[XIII secolo|Duxéntu]]-[[XIV secolo|Trexentu]]. Cun a caâ di fransezi a vegne trasfurmâ in-tu [[1799]] in depoxitu. Restaurâ cun a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a prezenta quattru presiùsi ātê de marmu. Da-u [[1979]] a l'è séde da cungrega. ====Gêxa du Sucûrsu==== U l'è u Santuâiu dedicòn a-a Nòstra Scignùa du Sucûrsu, erezüu da-i muneghi minuri franceschén, u se sà che a l'êa zà prezénte in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]], de prubabile sutta furma de capeletta, anpliâ in-tu [[1548]]: sta côsa chi a a fà vegnî üna de gêxe ciü inpurtànti da sitê, scicché da-u [[1969]] a l'è parocchia pe' so cuntu, pé u quartê da Prìa a-u de là da scciümêa. ====Gêxe de Ransci==== <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Immaggine:Gêxa de San Benardu Abâte (Ransci, A Prìa)-Esternu.jpg|A gêxa paruchiâle Immaggine:Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn (Dranzü, Ransi, A Prìa) 02.jpg|Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn Immaggine:Capeletta de Santa Lìbera (E Casélle, Ransi, A Prìa)-Esternu.jpg|Capeletta de Santa Lìbera Immaggine:Capella de Sant'Antoniu (Dransciü, Ransi, A Prìa)-Esternu 01.jpg|Capeletta de Sant'Antôniu Immaggine:Capella de San Bastian (Ransi, A Prìa) 03.jpg|Gexetta de San Bastiàn </gallery> * '''Gêxa de San Benardu Abâte''': sêde da parocchia da vìlla, ch'a se tröva a-a mitê fra e prinsipê burghê. Tiâ sciü d'in gîu a-u 1530 l'è stêta mensciunâ pe-a prìmma otta du [[1554]], pe via da cögîa de tàsce sciü-i parmuei da inviâ a Rumma.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=R.Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=79-92|capìtolo=La parrocchia}}</ref> Erezüa a paruchiâle in-tu [[1615]], sutta a guìdda de Don Sasso, a l'è stêta dapö ristrutüâ. A faciâ l'è delimitâ da de finte culònne e a se mustra a capànna, diviza in urizuntâle da 'na curnixe. In-te l'urdine mazû se dröve in barcùn quadrilubòn. Se tratta de 'na strutüa cun sulu ina navâ de ciànta retangulâre, cu-u presbitéiu arsòn rispettu a l'âula. Chi se tröva l'atâ de marmu cuuròn surmuntòn da-u dipintu ch'u rafigüa u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21051/Chiesa+di+San+Bernardo+Abate|tìtolo=A gêxa de San Benardu|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref> * '''Capella de Sant'Antôniu da Paduva''': a l'è a capélla de Dransciü, nasciüa da-a dunasiùn de famìgge ranscìne emigrê a Gibiltêra e in Spàgna, fêta du [[1747]], benedìa e averta a-u cültu du [[1862]]. L'è ina capeletta a 'na sula navâ, da-a faciâ intunacâ che in-ta parte in sìmma a mustra ina curnìxe a lünétta, che drentu l'ha in ruzùn picìn. A-i làtti dui barcui devusiunâli e a curnixe dêta da de finte culònne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21043/Cappella+di+Sant%27Antonio|tìtolo=A capélla de Sant'Antôniu|léngoa=IT|vìxita=2023-02-12}}</ref>. * '''Capella de Santa Lìbera''': in-ta lucalitê de Caselle, a l'è stêta fundâ in memôia da santa ch'a l'axeva fundòn in munastê di benedetìn a [[Commo|Còmmu]], ben atìvi in-tu teritòiu da Giüstéxine medievâle. Pâ tüttavìa che a custrusiùn da gēxétta a segge stêta influensâ nu tantu da sti chi, quantu da-u svilüppu rüstegu da burgâ. A vegne mensciunâ du [[1701]], ingrandìa du [[1735]] e benedìa du [[1737]], in-ta faciâ, surva a-a pòrte d'intrâ, in afrescu rizalente a-u 1890, òpera d'in sertu Ranise.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21042/Cappella+di+Santa+Liberata|tìtolo=A capélla de Santa Libera|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref> * '''Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn''': a l'è a capélla du quartê de Dranzü, custruìa fra u [[1750]] e u [[1752]], pe vuluntê di frê Rembado. L'edificasiun da capélla a l'ha vistu a partecipasiùn vuluntaria de tütta a cumünitê ranscìna, méntremestru de l'òpera u l'êa Antonio Giuseppe Fantoni. A nasce dunca in-tu [[1770]] a Capelanìa Rembado, destinâ a mantegnì a sö funsiùn fin a-a supresciùn du cumün ([[1928]]).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=R.Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=124-129|capìtolo=La Cappellania Rembado}}</ref> * '''Capella de San Bastiàn''': a l'è in-ta lucalitê di Gàzzi, scituâ in sìmma a-a culîna ch'a porta u mêximu numme. De antìga fundasiùn, pödâse ch'a segge stêta edificâ da-i muneghi benedetìn, ch'i vegnivan da l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasia de San Pê in Varatèlla]] che chi i l'axevan ciantòn i sö oîvi. A strutüa che se vegghe aù a l'è de cunfurmasiùn squadrâ e a 'na sula navâ cuvèrta cun òtta a butte. U de föa u l'è caraterizòn da ina òtta ascì lê, ch'u se inèsta sciü-a faciâ e ch'u cuntegne i dui barcùi lateràli e, in simma a-a porte l'afrescu de San Bastian.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90599/Pietra+Ligure+%28SV%29+%7C+Cappella+di+San+Sebastiano|tìtolo=A Capélla de San Bastiàn|léngoa=IT|vìxita=22023-08-12}}</ref> ===Munumenti selebratîvi=== <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> File:Pietra Ligure - panoramio (12).jpg|U munumentu vixìn a-i ciantê navâli File:San Giuseppe. Pietra Ligure - panoramio.jpg|Statua a San Giuzeppe File:Pietra Ligure - panoramio (1).jpg|A Prìa, l'elica (Ajetta) File:Pietra Ligure - panoramio (5).jpg|A funtàna in sce l'Aurelia File:Pietra Ligure - panoramio (2).jpg|U pignun da nàve naufragà File:Pietra Ligure - panoramio (3).jpg|Munumentu a-i chêiti </gallery> '''• Munumentu de brunzu dedicòn a i chêiti da Primma Guêra Mundiâ''', fabbricòn da-u zeneze Bartolomeo Ratto, u l'é stêtu inauguròn u 5 lüggiu del 1925. '''• Inno al lavoro''', de frunte a a stasiùn da Prìa, u raprezenta in cunbaténte, cun in man u gladiu. '''• Munumentu dedicòn a l'armatù Ignazio Messina''', ch'u dirizéva i ciantê navàli da Prìa. A statua a se tröva vixìn a i veggi lucali da strutüa, ancö in parte deruchê. '''• Munumentu a-i alpìn''', u l'éa in-ta ciàssa da Stradda da Stasiùn, dedicòn alpìn chêiti da Vaâ du Maémua, inauguròn in-tu 1997, u l'è stêtu levòn cun a ristrutturasiùn da ciàssa. '''• Munumentu a-i chêiti''' in sciu travaggiu, a a Nunsiâ, in-ta ciassa de frunte a a gêxa, a l'è caraterizâ da 'n àncua dunâ da-i cantiéri navâli in-tu 1981. '''• Munumentu a Don Chisciotte da Mancia''', custruîu da Camillo Ciribì, architettu da Prìa, aturnu a-u 1970. '''• Munumentu a-a mamà''', vixìn a a maîna, custruîa da-u scultû israeliàn Laci Freund, cun 'na particulare tecnica de lavurasiùn du sementu. U raprezenta l'immagine de ina mamà cun sò fîu. A l'è di primmi ànni '70, e a fa parte da culesiùn de opere del'artista, prezénti in ciü sitê du mundu, cumme ascì Pariggi. '''• Munumentu a San Giuzeppe''', a l'Ajetta, u l'è parte da culesiùn de Laci Freund, cumme quéllu dedicòn a a mamà. '''• Munumentu a Giuzeppe Verdi'''. U l'è in bustu de brunzu ch'u se tröva in-ta passeggiâ da maîna, chi, ina 'otta u se truvàva u teâtru de l'Ajetta, cacciàu zü düante a Segunda Guêra Mundià. '''• A növa funtàna da maîna''', inaugurâ u 4 de zügnu du [[2000]], in-tu ciassà De Gasperi, li vixin a se tröva ina rapresentasiùn ch'a tegne memoja di partigién a cüa de Ana Poggi, artista Uruguayàna de urigini priézi. '''• Büstu de papa Giuvanni XXIII''' in marmu giancu, in Via Oberdan, vixin a-a gêxa de Sant'Anna. '''• Pignun de l'elica de 'na nave mercantîle italiana''' a se tröva lì a-a memòja de quantu accadüu, scicché sta chi a l'à afundâ pé via de in summergibile, in-tu 1918 méntre a passàva vixìn a-a costa. ===Architetüe sivili=== '''• Palàssiu Golli''', scituòn in ta ciassa du Fossu, au dì d'ancö u palassiu cumünàle. U g'ha in pregevule purtà in [[prìa de Finâ]] du [[XV secolo|XV seculu]], surmuntòn da dui medaggiui, chi i raffigüan l'inperatû rumàn Antonino Pio e sö mugé, ch'i remuntan a-u [[II secolo|II seculu]]. '''• Palàssiu Leale-Franchelli''', in-tu quarté de l'Ajetta, a-i cunfin cun quellu da Ciàssa Veggia, vixìn a-u castéllu. L'edifissiu u l'è stêtu rexidensa di cunti arbenganézi, poi da famiggia Arnaldi, Garibado, poi Leale e Franchelli. A strutüa a l'è de urigine Settesentesca, cun e sàle affreschê da Antonio Novaro, pitû savuneze.<ref name="Palassu Leale Franchelli">{{Çitta web|url=http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli|tìtolo=Türismu in pruvinsa de Savùna|vìxita=2021-07-01|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304130340/http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli}}</ref>. '''• Cìne-Teâtru dedicòn a "Guido Moretti"'''. U primmu teâtru edificòn a-a Prìa u se truvàva a l'Ajetta, dunde aù a se tröva a stattua de Verdi. Derucòn cun a Segunda Guêra, u vegne demulîu du 1953, riedificòn da-u làttu du castêllu, u cunta aù ciü o ménu 800 posti, cun galerîa e bar internu, u l'è stêtu dapö dedicòn a Guido Moretti, storicu diretù da [[Sucietê Filarmonica "Guido Moretti" 1518|banda da Prìa]], fundà in-tu [[1518]]. Seròn fra i [[Anni 1980|ànni '80]] e u [[2007]] u l'è stêtu turna avèrtu doppu in lungu restauru. '''• Usservatôiu de Castagnabanca''', fundòn in-tu [[1985]] fin a quande u l'éa in pîna ativitê u l'éa ün di ciü inpurtanti de tütta a regiùn, se tröva in-ta lucalitê de Castagnabanca, a-i cunfin cun Löa. '''• U Gunbu''', a l'è in gunbu trasferîu da [[Barestin|Barestìn]], se tröva in-ta zòna da maîna, u saieva rizalénte a-u [[XVIII secolo|XVIII seculu]]. '''• Punte da Madunetta''', antigu punte rumàn a schîna d'âze, restauròn du [[1695]], ruvinòn da a pîna du Maémua du [[1933]] u cunsèrva ancù u primmu arcu de levànte e a nicchia cun a madunetta, ch'u ghe dà u numme. ===U Castéllu=== {{Véddi ascì|Castellu da Prìa}} A-a Prìa u se tröva in castellu medievâle, custruîu pé diféndise da-i Saracén e da-i Barbari. A particularitê de sta furtificasiùn chi a l'è dêta da-a pusisiùn strategica, custituîa da in sperùn de ròccia, ch'u vegniva bén pé tegnì sutt'öggiu i traffeghi ecunomichi in sciü mâ Ligüre, grassie ascì a-a vixinànsa cun a ''[[Via Julia Augusta]]'' e l'Aurelia. Döveòn da-i Bizantìn e poi da-i Lungubardi, poi passòn in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]] da-i viscuvi de Arbenga a-i Zenezi. == Ecunumîa == Se ina 'otta u ciü grossu de l'ecunumîa u l'êa ligòn a-i cianê navâli, serê in-tu [[2000]] doppu 84 ànni de ativitê, aù l'ecunumîa a se bâza survatüttu sciü-u türismu stagiunâle d'estê. Atìva ascì a cultivasiùn de sciùe e quella agricula. Versu l'entrutèra e se trövan ciànte da frütu e oìve. == Cultüa == <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> File:Cartello-toponomastica-pietrese.png|In cartellu bilengue in italian e ligure File:Carugettu di Muin.jpg|U Cartellu du carugettu di muin File:CartelloSalitaSantaCaterina.jpg|Salita de Santanìn, cartellu </gallery> === Dialettu da Prìa === {{Véddi ascì|Dialéttu priéze}} U dialettu parlàu a-a Prìa ([[Dialéttu priéze|priéze]]) u fà parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligure de sentru punénte]], e u l'influensa ascì e parlê vixìne, sun de stànpu prieze, infatti e variànti de Giüstenixe, U Tû, [[Magiö]]. Pé valurizà 'sta variànte a l'è stêta finansiâ in òpera de targhe italiàn e dialettu da Prìa. {| class="wikitable" ![[File:Pietra Ligure-Stemma.svg|30px]]<br>Priéze<ref>A grafîa a l'è quella döveâ pé a tupunumastica lucàle.</ref> ![[File:Flag of Albenga.svg|25px]]<br>Arbenganeze ![[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|25px]]<br>Finaléze ![[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br>Zeneze<br>(grafìa ufisià) |- |Bricòcculu |Ba(r)icòccu |Bricoculu<br>Armugnìn |Bricòcalo<br>Armognìn |- |Cuxîna |Cuxìna |Cuxìna |Cuxìnn-a |- |Mercôn |Mercàu |Mercô |Mercòu |- |Pólu |Pà(r)u |Pôlu |Pâlo |- |Pûxu |Pòxu |Arböia<ref>Lémmu o Piséllu ascì</ref> |Poîscio |- |Scciümmêa |S-ciümme |Sciümme |Sciùmme |} ===Istrusiùn=== ====Scöe==== E scöe prezénti in-tu teritòiu cumünàle da Prìa (da l'asìlu a-e meddie) e sun ragrupê sutta a-u istitutu cunprenscìvu da Prìa, che u cunprende ascì e scöe de Giustenixe, U Tû e Magiö. In-tu specificu e elementâri e sun dedichê a Papa Giovanni XXIII e a-u mêgu G. Sordo. U gh'è in sulu cunplessu de meddie, dedicòn a Guglielmo Oberdan. A sti chi a va zunta a sede destaccâ de l'Üniverscitê de Zena, inte l'ospeâ de Santa Curuna, pe e discipline lighê a-a mēxîna. ====Bibliuteche==== A Prìa a gh'è ascì ina bibliuteca sivica, che a porta u numme de Silvio Accame, de pruprietê cumünàle. ===Cuxina=== {{Véddi ascì|Turta de sücca dûse}} A cuxina tipica lucâle a l'è pe'a ciü parte de mâ, dunde se pònan tastâ pietànse tipiche cumme i raviöi a-u tuccu, u brandacujun, fin a-i [[Pan frîto|fugassìn]]. Però ün di dûsi ciü antîghi a l'è de següu a [[Turta de sücca dûse|Turta de sücca]], prepaâ zà antigaménte düante l'invernu (da Tütti i Sànti fin a Denâ).<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/eventi/2017/09/04/news/la-gastronomica-a-pietra-ligure-e-dolce-con-la-torta-di-zucca-1.30867127|tìtolo=A gastronomica, stòje de furnélli|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rivieradeibambini.it/ricette-liguri-riviera-dei-bambini-torta-zucca-dolce/#ricetta|tìtolo=Turta de Sücca, a risetta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi da Prìa === [[Immaggine:PietraLigureMunicipio.JPG|miniatura|U palàssiu du cumǜn da Prìa]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|25 lüggiu 1988|8 setenbre 1990|Mario Robutti|[[Partîo Socialìsta Italiàn|PSI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 setenbre 1990|7 zügnu 1993|Nicolò Tortarolo|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1993|28 arvî 1997|Daniele Negro|[[Léga Nord|Lega Nord]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 arvî 1997|14 mazzu 2001|Giacomo Accame|Lega Nord|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2001|3 zügnu 2003|Giacomo Accame|lista sivica de sentru-destra|Scindicu| }} {{ComuniAmminPrec|3 zügnu 2003|14 zügnu 2004|Ugo Taucer||cumissàiu strurdinâiu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Luigi De Vincenzi|lista civica di sentru-sinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Luigi De Vincenzi|Pietrese<br />(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Avio Valeriani|Per Pietra<br />(lista sivica de sentru)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br />(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br />(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binelàggi === U cumǜn da Prìa u l'è binéllu de: * {{Binelàggio|DEU|Offenburg}}, da-i 29 de seténbre du [[2007]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/03/dieci-anni-gemellaggio-pietra-ligure-offenburg-si-preparano-festeggiare/|tìtolo=Dieci anni di gemellaggio, Pietra Ligure e Offenburg si preparano a festeggiare|léngoa=IT|vìxita=2025-09-23}}</ref>. == Feste e fêe == * '''Cunfögu''': Manifestasiùn ch'a se tegne tütti i ànni a dumenega prìmma de Natàle inta "Ciàssa Véggia" (in italiàn ''Piazza La Pietra''), a l'è stêta inpurtâ da-i zenézi e a prìmma selebrasiùn a l'è datâ aturnu a-u [[1385]] quande a sitê l'è intrâ sutta a-a Repübbrica. A-u prinsipiu u vegheva a prezensa di cunsuli e u du pudestê sitadìn, ancö u gh'è u scindicu, ch'u sende u fögu insémme a de gente da Prìa ch'i se sùn distinti in-te l'ànnu passòn. * '''Festa du miràculu de San Nicolò:''' a l'è a ciü grossa ricurénsa religiuza du paîze, ch'a végne festezâ da-u [[1525]], quande a pupulasiùn da Prìa a l'êa stêta decimâ da-a pèste. I abitànti supravisciüi i l'axevan seròn e öttu porte de miàgge, metindu ascì inte man de l'antiga raprezentasiùn du sàntu de Mira (dipinta in-tu [[1494]] da-u pitû zeneze Barbagelata) e ciâve da sitadìna; i sun scapê dunca da-a Véggia Prìa pe' metîse in-te 'na zòna ciü a munte, vixin a-u Trabichettu, ciamà ancùa ancö I Baracchin, perché chi e l'êan stê custruîe e növe chê, sutta furma de baracche. :A-a matìn di 8 de lüggiu u sönnu de canpàne de l'antîga gêxa du burgu i turnun a svejâ e génte: scicumme che u sentru u l'êa quêxi du tüttu abandunòn i supravisciüi i vân a vegghe côse u stâva capitàndu: quélli ch'i ghe sun andêti i l'avievan avüu a vixùn de in véggiu cun in mantéllu cardinalissiu sciü-a tûre du canpanìn. :Ina òtta muntê sciü-a tûre sti chi i trövan l'inprunta de 'na man surva a-a canpâna, che segundu a tradisiùn a l'è quélla du sàntu. A cumunitê a l'axeva cuscì decîzu che 'sta dàtta a duveva vegnì de lungu festezâ, cumme u dîxe a làpide 'mîssa inta gêxa növa. Da quéllu mumentu lì a festa a l'è stêta pe' du bèllu sulenne, e ancù ancö e sönan e due uriginâli canpâne de l'ànnu 1505. In genere u se fà festa in-te tüttu u burgu, cun fêe, mercatìn e a celebrasiùn religiuza, curunâ cu-a prucesciùn sulenne ch'a vegghe i cristezànti ch'i vegnan da tütta a regiùn e nu sûlu, 'cunpagnàndu l'àrca du sàntu (opéa statüaia zeneze da fìn du [[XVII secolo|XVII seculu]]) portà in spàlla. In-te 'sta stàtua chì San Nicolò u l'è cunturnòn da-i angiui, in-te st'ocaxùn u pudestê, u ghe métte in-te man e ciâve de fêru da sitê, che e sun quélle de l'êpuca. * '''Sàgra du vìn Nustralìn''', urganizà da-u Circulu di Zuéni de Ransci, a l'è l'anuàle festa canpèstre ch'a se tegne da-u primmu dòppu-guêra. Da-u [[2010]] a l'è stêta inaugurâ a növa strutüa fìssa a-i péi du Còlle da Madunìna, cun ina beliscima vìsta panuràmica insce a maîna.<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/sagra-del-nostralino/|tìtolo=Ransci, a sàgra du Nustralìn|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref> * D'in tréi ànni in tréi anni a se tegne A Prìa in sciù e '''l'insciuâ de Ransci''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi de stu anbitu chi, ch'a prezenta pé e stràdde du burgu i "quaddri de sciùe" a téma, purtê chi da tüttu u mundu. * '''Dolcissima Pietra''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi ligüri pé i dûsi e a ciuculàta: inte tütte e ciàsse du burgu ghe sun dunca banchetti de espusisiùn cun e aziènde du setùre e ascì demustrasiùi de pastisserîa. * '''L'[[Ürtima ciunba]]''': manifestasiun ch'a se tegne tütti i ànni a-i 31 de dixenbre, u raprezenta l'ürtima nöâa de l'annu. A vegne urganizâ da l'asuciasiùn Masci e da-i lucali bagni giardìn, a partì da-u [[1993]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/12/31/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/290-coraggiosi-per-la-27-edizione-de-luertima-ciumba-il-cimento-invernale-di-pietra-ligure.html|tìtolo=270 curagiûzi pé l'ürtima ciunba|vìxita=2022-01-01|léngoa=IT}}</ref> == Vie de Cumünicasiun== [[File:Pietra Ligure - stazione ferroviaria.jpg|thumb|A stasiùn da Prìa]] A Prîa a l'è traversâ da Stradda Nasiunâle SS1 Aurelia, che a culéga cun Borzi a levante e cun Löa a punénte. Inta frasiùn de Ransci u se tröva u cazellu de l'autustradda A10, méntre che da-e pàrte da maîna, arénte a-i véggi cianê, u se tröva a [[Stasiùn da Prìa|stasiùn feruviària]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|linea Zena-Vintimiggia]]. A l'è poi culegâ cun Giüstenixe grassie a-a SP 24 A Prìa-Giüstenixe, mèntre cun Magiö e u Tû pé a SP 4 A Prìa-U Tû-Magiö.{{clear}} == Nòtte == ;Nòtte a-u testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:A Prìa| ]] 1dikcam56spg01ku33u0jy5dc5bdepl U Tû 0 2192 271082 270634 2026-06-22T12:27:53Z Arbenganese 12552 271082 wikitext text/x-wiki {{Priéze}} {{Divisione amministrativa |Nome = U Tû |Panorama = Tovo San Giacomo-piazza principale.jpg |Didascalia = <div align="center">A ciàssa cu-a gêxa e u cumǜn du Tû</div> |Tipo = [[Comun|cumǜn]] |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stâtu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]] |Divisione amm grado 2 = Savùna |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Alessandro Oddo |Partito = lista civica "Per un nuovo paese" |Data elezione = 6-6-2016 |var-instituçión = Istitusiùn |Data istituzione = 1861 |var-teritöio = Teritoju |var-cordinæ = Curdinê |var-altitùdine = Ātéssa |Altitudine = |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 2561 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2019&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn residénte a-i 30 de zügnu du 2019. |Aggiornamento abitanti = 30-6-2019 |var-denscitæ = Denscitê |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]] |Sottodivisioni = [[Bardin Növu]], [[Bardin Veggiu]] |var-divixoìn_confinànti = Cumǜi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Borṡi e Veressi|Borzi e Veressu]], [[Côrxi|Carxi]], [[Finô|Finâ]], [[Giüstexine|Giüsténixe]], [[Magiö]], [[Riôtu|Riâtu]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füzu uràiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1435 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = tuvexi |var-patrón = Patrùn |Patrono = San Giacumu |var-festîvo = Festivu |Festivo = 25 lüggiu |var-cartografîa = Cartugrafîa |Mappa = Map of comune of Tovo San Giacomo (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn du cumǜn du Tû in-ta pruvinsa de Savuna |var-scîto_ofiçiâ = Scitu uficiâle }} '''U Tû'''{{#tag:ref|Prununsiòn {{IPA|['u 'tu:]}}, ascì ditu ''Tuvu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> in [[dialettu arbenganese|arbenganeze]], ''O Tô'' in [[zenéize|zeneze]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/tovo_di_san_giacomo/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Tovo di San Giacomo|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-04-07}}</ref>|group="n."}}<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=83}}</ref> (''Tovo San Giacomo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'é 'n [[Comun|cumǜn]] [[Liguria|ligüre]] de 2.561 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]]. == Geugrafîa == {{Seçión vêua}} == Stoja == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/O Tô}} == Posti de interèsse == <gallery widths="150" heights="150" mode=packed> File:Tovo San Giacomo - Chiesa di San Giacomo.jpg|A faciâ da gêxa de San Giacumu File:Bardino Vecchio-chiesa san giovanni1.jpg|A gêxa de San Giuànni u Batìsta (Bardìn Véggiu) File:Bardino Nuovo-chiesa san sebastiano.jpg|A gêxa de San Bastiàn (Bardìn Növu) File:Capella de Sant'Anna (A Bringhêa, U Tû) 08.jpg|A capélla de Sant'Anna aa Bringhêa </gallery> == Ecunumîa == {{Seçión vêua}} == Cultüa == {{Seçión vêua}} == Fèste e fée == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == {{Seçión vêua}} == Vìe de cumünicasiùn == {{Seçión vêua}} == Notte == ;Notte a-u testu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} [[Categorîa:U Tû| ]] dhbrkfeyxs57xp2qlroij0zxnbv0zf5 Wikipedia:Vôxe de bâze 4 4957 271088 269883 2026-06-22T14:18:02Z Michæ.152 13747 /* Lettiatua e poexia */ Conligaménto a "Letiatûa" 271088 wikitext text/x-wiki E '''Vôxe de bâze''' da Wikipedia Lìgure - 'na enciclopedia scrîta segóndo e variante lengoìstiche - lìbera e con l'agiùtto de tùtti. == Nòtta introdutîva == Sta lìsta chi de tìtoli a l'é stæta pensâ cómme agiùtto pe chi veu creâ de nêuve vôxe inta nòstra lij.wiki. O l'é ’n prontoâio ch'o permétte a-i uténti de reciamâ a-a memöia argoménti da tratâ, ma a l'é 'n agiùtto ascì pe no fâ confuxón in sciâ giùsta diçión, inta [[Lengoa ligure|léngoa lìgure]] e inte sò despæge parlâte, ni de paròlle, ni da scritûa de nómmi e cognómmi. L'émmo spartîe pe argoménto a-o fìn de rénde ciù fàçile a riçèrca e l'émmo ciamæ '''Vôxe de bâze''' perché pensémmo che - inti vàrri cànpi do savéi - ségian fondamentâli pe dâ 'n'idêa da conplescitæ de 'na cultûa enciclopédica che sta nòstra Wiki a veu abrasâ. Naturalménte sta lìsta chi a l'é do tùtto indicatîva. Vôxe che màncan pêuan êse azónte da-i uténti, in rapòrto ascì a l'evòlvise into ténpo da cultûa generâle e da [[stöia]]. A-o prinçìpio do progràmma sta lìsta chi a l'êa fæta sôlo da ''links'' in rósso; dòppo són deventæ de lóngo ciù numerôxi quélli in bleu, ségno che l'é stæto creòu bén bén ciù vôxe de quélle da lìsta. === Conçetti base === 1 - [[Animâ]]<br> 1a - [[Ëse uman]]<br> 1a -- [[Ommo]]<br> 1a -- [[Donna]]<br> 1a -- [[Poæ]]<br> 1a -- [[Moæ]]<br> 1a -- [[Figgeu]]<br> 1a -- [[Figgetta]]<br> 1a -- [[Sesso]]<br> 1a -- [[Sentimento|Sentimenti]]<br> 1a ------ [[Amô]]<br> 1a ------ [[Agrua]]<br> 1a ------ [[Poïa]]<br> 1a ------ [[Coæ]]<br> 1a ------ [[Beseugno]]<br> 2 - [[Vegetâ]]<br> 3 - [[Minerâ]]<br> 4 - [[Cosa]]<br> === [[:Category:Biografie|Biografie]] === ==== [[Computer]], [[internet]] ==== {{Colonne|auto}} 1. [[Charles Babbage]]<br> 2. [[Alan Turing]]<br> 3. [[John Von Neumann]]<br> 4. [[Marvin Minsky]]<br> 5. [[Dennis Ritchie]]<br> 6. [[Brian Kernighan]]<br> {{Colonne spezza}} 7. [[Tim Berners-Lee]]<br> 8. [[Steve Wozniak]]<br> 9. [[Steve Jobs]]<br> 10. [[Donald Knuth]]<br> 11. [[Richard Stallman]]<br> 12. [[Linus Torvalds]]<br> 13. [[Bill Gates]]<br> {{Colonne fine}} ==== Esploratoï ==== {{Colonne|auto}} 1. [[Roald Amundsen]]<br> 2. [[Vittorio Bottego]]<br> 3. [[Jacques Cartier]]<br> 4. [[Cristoffa Combo]]<br> 5. [[James Cook]]<br> 6. [[Hernán Cortés]]<br> 7. [[Francis Drake]]<br> 8. [[Leif Ericsson]]<br> {{Colonne spezza}} 9. [[Vasco da Gama]]<br> 10. [[Edmund Hillary]]<br> 11. [[Ferdinando Magellan]]<br> 12. [[Marco Polo]]<br> 13. [[Zheng He]]<br> 14. [[David Livingstone]]<br> 15. [[Henry Morton Stanley]]<br> 16. [[Sven Hedin]]<br> {{Colonne fine}} ==== Figùe stöiche femminili ==== {{Colonne|auto}} 1. [[Gro Harlem Brundtland]]<br> 2. [[Rachel Carson]]<br> 3. [[Catæn-a I de Ruscia]]<br> 4. [[Cixi]] (Tse Hsi, Tz'u-hsi) (Imperatrixe d'a [[Cinn-a]], 1835 - 1908)<br> 5. [[Cleopatra VII|Cleopatra]]<br> 6. [[Mary Dyer]]<br> 7. [[Amelia Earhart]]<br> 8. [[Elizabetta I d'Inghiltæra]]<br> 9. [[Zana d'Ærco]]<br> 10. [[Ildegarda de Bingen]]<br> 11. [[Emma Goldman]]<br> 12. [[Germaine Greer]]<br> 13. [[Mary Harris]]<br> 14. [[Kaahumanu]]<br> 15. [[Frida Kahlo]]<br> 16. [[Helen Keller]]<br> 17. [[Reginn-a Liliuokalani]]<br> {{Colonne spezza}} 18. [[Reusa Luxemburg]]<br> 19. [[Makeda]] Reginn-a de l'[[Etiòpia]]<br> 20. [[Golda Meir]]<br> 21. [[Nefertiti]]<br> 22. [[Florence Nightingale]]<br> 23. [[Emmeline Pankhurst]]<br> 24. [[Reusa Parks]]<br> 25. [[Eva Duarte de Perón|Evita Perón]]<br> 26. [[Eleanor Roosevelt]]<br> 27. [[Saffo]]<br> 28. [[Sojourner Truth]]<br> 29. [[Sammu-ramat]] o [[Semiramide (Ascïri)|Semiramide]], reginn-a de l'Ascïria<br> 30. [[Harriet Tubman]]<br> 31. [[Víctor Català]]<br> 32.[[Vitöia d'Inghiltæra]]<br> 33. [[Mary Wollstonecraft]]<br> 34. [[Matirde de Canossa]]<br> 35. [[Elenoa d'Arborea]]<br> {{Colonne fine}} ==== Inventoï e sciensiæ ==== {{Colonne|auto}} 1. [[Archimedde]]<br> 2. [[Alexander Graham Bell]]<br> 3. [[Carl Benz]]<br> 4. [[Tim Berners Lee]]<br> 5. [[Niels Bohr]]<br> 6. [[Tycho Brahe]]<br> 7. [[Niccolò Copernico]]<br> 8. [[Marie Curie]]<br> 9. [[Charles Darwin]]<br> 10. [[Thomas Alva Edison]]<br> 11. [[Albert Einstein]]<br> 12. [[Euclide]]<br> 13. [[Michael Faraday]]<br> 14. [[Enrico Fermi]]<br> 15. [[Richard Feynman]]<br> 16. [[Henry Ford]]<br> 17. [[Sigmund Freud]]<br> 18. [[Buckminster Fuller]]<br> {{Colonne spezza}} 19. [[Galileo Galilei]]<br> 20 [[Johann Gutenberg]]<br> 21. [[Edward Jenner]]<br> 22. [[John Maynard Keynes]]<br> 23. [[Antoine Lavoisier]]<br> 24. [[Guglielmo Marconi]]<br> 25. [[James Clerk Maxwell]]<br> 26. [[John von Neumann]]<br> 27. [[Isaac Newton]]<br> 28. [[Hans Christian Oersted]]<br> 29. [[Ole Romer|Ole Christensen Roemer]]<br> 30. [[Ernest Rutherford]]<br> 31. [[Ignàc Filip Semmelweis]]<br> 32. [[Nikola Tesla]]<br> 33. [[Alan Mathison Turing]]<br> 34. [[Leonardo da Vinci]]<br> 35. [[James Watt]]<br> 36. [[I fræ Wright]]<br> {{Colonne fine}} ==== Matematici ==== {{Colonne|auto}} 1. [[Leonhard Euler]]<br> 2. [[Jean Baptiste Joseph Fourier]]<br> 3. [[Carl Friedrich Gauss]]<br> 4. [[Kurt Gödel]]<br> {{Colonne spezza}} 5. [[David Hilbert]]<br> 6. [[Pierre Simon Laplace]]<br> 7. [[Blaise Pascal]]<br> 8. [[Jules Henri Poincaré]]<br> 9 [[Georg Friedrich Bernhard Riemann]]<br> {{Colonne fine}} ==== Muxicisti ==== {{Colonne|auto}} # [[Carl Philipp Emanuel Bach]] # [[Johann Christian Bach]] # [[Johann Sebastian Bach]] # [[Ludwig van Beethoven]] # [[Vincenzo Bellini]] # [[Alban Berg]] # [[Luciano Berio]] # [[Hector Berlioz]] # [[Georges Bizet]] # [[Johannes Brahms]] # [[Joseph Anton Bruckner]] # [[Dietrich Buxtehude]] # [[Giulio Caccini]] # [[John Cage]] # [[Piotr Ilič Čaikovskij]] # [[Giacomo Carissimi]] # [[Mario Castelnuovo-Tedesco]] # [[Alfredo Catalani]] # [[Francesco Cavalli]] # [[Marc-Antoine Charpentier]] # [[Luigi Cherubini]] # [[Frédéric Chopin]] # [[Domenico Cimarosa]] # [[Muzio Clementi]] # [[Aaron Copland]] # [[Arcangelo Corelli]] # [[Claude Debussy]] # [[Antonin Dvořak]] # [[Andrea Gabrieli]] # [[Giovanni Gabrieli]] # [[Baldassarre Galuppi]] # [[George Gershwin]] # [[Carlo Gesualdo]] # [[Christoph Willibald Gluck]] # [[Edvard Grieg]] # [[Georg Friedrich Händel]] # [[George Harrison]] # [[Johann Adolph Hasse]] # [[Joseph Haydn]] # [[Paul Hindemith]] # [[Arthur Honegger]] # [[Orlando di Lasso]] # [[Franz Lehar]] # [[John Lennon]] # [[György Ligeti]] # [[Franz Liszt]] # [[Jean-Baptiste Lully]] # [[Gustav Mahler]] {{Colonne spezza}} # [[Paul McCartney]] # [[Felix Mendelssohn]] # [[Olivier Messiaen]] # [[Claudio Monteverdi]] # [[Ennio Morricone]] # [[Wolfgang Amadeus Mozart]] # [[Modest Musorgskij]] # [[Noemi]] # [[Johannes Ockeghem]] # [[Jacques Offenbach]] # [[Carl Orff]] # [[Johann Pachelbel]] # [[Nicolò Paganin]] # [[Giovanni Pierluigi da Palestrina]] # [[Sergej Prokofiev]] # [[Giacomo Puccini]] # [[Henry Purcell]] # [[Sergei Rachmaninov]] # [[Jean-Philippe Rameau]] # [[Maurice Ravel]] # [[Ottorino Respighi]] # [[Gioachino Rossini]] # [[Nikolaj Rimskij-Korsakov]] # [[Camille Saint-Saëns]] # [[Alessandro Scarlatti]] # [[Domenico Scarlatti]] # [[Arnold Schönberg]] # [[Franz Schubert]] # [[Robert Schumann]] # [[Aleksandr Skrjabin]] # [[Dmitrij Šostakovič]] # [[Jean Sibelius]] # [[Bedrich Smetana]] # [[Ringo Starr]] # [[Alessandro Stradella]] # [[Demetrio Stratos]] # [[Johann Strauss]] # [[Richard Strauss]] # [[Igor Stravinskij]] # [[Giuseppe Tartini]] # [[Giuseppe Torelli]] # [[Giuseppe Verdi]] # [[Antonio Vivadi]] # [[Richard Wagner]] # [[Carl Maria von Weber]] # [[Anton Webern]] # [[Patrick Wolf]] # [[Jan Dismas Zelenka]] {{Colonne fine}} ==== Politici, sovren e duxi ==== ===== Do passòu ===== {{Colonne|auto}} # [[Akbar o Grande]] # [[Alessandro Magno]] # [[Annibale]] # [[Attila]] # [[Pericle]] # [[Augusto (imperatô roman)|Augusto]] # [[Otto von Bismarck]] # [[Simón Bolívar]] # [[Napolion Bonaparte]] # [[Marco Zunio Bruto]] # [[Galioto do Caretto]] # [[Carlomagno]] # [[Carlo V]] # [[Marco Porçio Caton]] # [[Winston Churchill]] # [[Giulio Cesare]] # [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Federigo II]] # [[Françesco Ferdinando]] # [[Mohandas Gandhi]] # [[Indira Gandhi]] # [[Charles de Gaulle]] # [[Hammurabi]] # [[Hirohito]] # [[Adolf Hitler]] {{Colonne spezza}} # [[Thomas Jefferson]] # [[Genghis Khan]] # [[Ghigermo II de Germania]] # [[Lenin]] # [[Abraham Lincoln]] # [[Maometto II]] # [[Klemens von Metternich]] # [[Benitto Mussolin]] # [[Kwame Nkrumah]] # [[Pê I de Ruscia]] # [[Pol Pot]] # [[Franklin Delano Roosevelt]] # [[Saladin]] # [[Shaka Zulu]] # [[Too Assettao]] # [[Qin Shihuang]] # [[Josif Stalin]] # [[Tamerlan]] # [[Hideki Tojo]] # [[Leon Trotsky]] # [[Harry Truman]] # [[George Washington]] # [[Mao Zedong]] # [[Scimon Boccaneigra]] {{Colonne fine}} ===== Contemporanei ===== {{Colonne|auto}} # [[Kofi Annan]] # [[Tony Blair]] # [[George W. Bush]] # [[Jacques Chirac]] # [[Helmut Kohl]] # [[Nelson Mandela]] # [[Romano Prodi]] # [[Vladimir Putin]] {{Colonne spezza}} # [[Angela Merkel]] # [[Margaret Thatcher]] # [[Beneito XVI]] # [[Nicolas Sarkozy]] # [[Ban Ki Moon]] # [[Scirvio Berluscon]] # [[José Manuel Durão Barroso]] # [[Gerhard Schröder]] {{Colonne fine}} ==== Scrittoi e pensatoi ==== {{Colonne|auto}} # [[Lucco Açæn]] # [[Dante Ardighê|Dante Alighieri]] # [[Aristotele]] # [[Matsuo Basho]] # [[Italo Calvino]] # [[Alejo Carpentier]] # [[Anton Cekhov]] # [[Confucio]] # [[Democrito]] # [[Charles Dickens]] # [[Octave Mirbeau]] # [[Plotin]] # [[Parmenide]] # [[Erodoto]] # [[Gustave Flaubert]] # [[Mahatma Gandhi]] # [[Johann Wolfgang Goethe]] # [[Ippocrate de Coo|Ippocrate]] # [[Omero]] # [[Immanuel Kant]] # [[Martin Luther King]], Jr. # [[Lao Tze]] # [[Gottfried Wilhelm Leibniz]] # [[Li Po]] # [[Martin Lutê]] {{Colonne spezza}} # [[Reusa Luxemburg]] # [[Karl Marx]] # [[Montaigne]] # [[Murasaki Shikibu]] # [[George Orwell]] # [[Pitagora]] # [[Platon]] # [[Karl Popper]] # [[Sima Qian]] # [[William Shakespeare]] # [[Adam Smith]] # [[Socrate]] # [[Sun Tzu]] # [[John Ronald Reuel Tolkien]] # [[Tu Fu]] # [[Tommaxo d'Aquin]] # [[Publio Virgilio Maron|Virgilio]] # [[Mary Wollstonecraft]] # [[Zeami]] # [[Jean Meslier]] # [[Cartesio]] # [[Blaise Pascal]] # [[Baruch Spinoza]] # [[Georg Hegel]] # [[Arthur Schopenhauer]] # [[Lucréçio]] {{Colonne fine}} ==== Santi ==== {{Colonne|auto}} # [[Maia, moæ de Gexù]] # [[Paddre Pio da Pietralcina]] # [[San Beneito]] # [[San Camillo de Lellis]] # [[Santa Catænn-a da Siena]] # [[Catænn-a Fiéschi-Adórno]] # [[Santa Ciæa]] # [[Santa Çitta]] # [[San Domenego]] # [[San Feipo Neigri]] # [[San Françesco]] # [[San Françesco da Paola]] # [[San Gioâne apostolo e evangelista]] # [[San Gioâne Batista]] # [[San Gioâne Batista de la Salle]] # [[San Giœumo]] # [[Sant'Ignaçio de Loyola]] # [[San Loenso (personn-a)|San Loenço]] # [[San Marco]] {{Colonne spezza}} # [[San Mascimilian Maia Kolbe]] # [[Sàn Pòulo|San Paulo]] # [[San Pê]] # [[Santa Barboa]] # [[Sant'Alfonso Maria de' Liguori]] # [[Sant'Ambrœuxo]] # [[Santa Margaita]] # [[Sant'Aostin]] # [[Santa Reusa da Limma]] # [[Santa Texa d'Avila]] # [[Santa Texa de Lisieux]] # [[San Vicenço de' Paoli]] # [[San Zane Bosco]] # [[San Zane da Croxe]] # [[San Zenâ]] # [[Tomaxo Moro|San Tomaxo Moo]] # [[Zane Paulo II]] # [[San Zenexo]] {{Colonne fine}} === Stati, lezze e politica === # [[Costituçion]] # [[Lezze]] # [[Magna Charta]] # [[Manifesto do Partîo Comunista]] # [[Deciaraçion Ûniversâ di Diritti de l'Òmmo]] # [[Leviatan (Hobbes)|O Leviatan]] # [[Codiçe de Hammurabi]] === [[Agricoltua]] e cöse da mangiâ === {{Colonne|auto}} # [[Agricoltua]] # [[Avena (alimento)|Avena]] # [[Giærava da sûccou]] # [[Bûtiro]] # [[Càneva]] # [[Canna da sûccou]] # [[Çereâ]] # [[Ciccolata]] # [[Coton]] # [[Formaggio]] # [[A Fruta]] ## [[Apricotta|Apricotta o Bricòccalo]] ## [[Pateca]] ## [[Pèrsego]] ## [[Çetron]] ## [[Avocado]] ## [[Banann-a|Bananna]] ## [[Çëxa]] ## [[Limon]] ## [[Kiwi (fruta)|Kiwi]] ## [[Mandarin]] ## [[Mango]] ## [[Mei]] ## [[Meion|Meion o Romagnata]] ## [[Papaia]] ## [[Pei]] ## [[Persego]] ## [[Pompelmo]] ## [[Uga]] {{Colonne spezza}} # [[Giæ]] # [[Gran]] # [[Granon]] # [[Lin]] # [[Amê]] # [[Euio]] # [[Verdûa]] # [[Òrzio]] # [[Pan]] # [[Patatta (verdùa)|Patatta]] # [[Tomata]] # [[Riso]] # [[Seuja]] # [[Tabacco]] # [[Sûcca]] # [[Sûccou]] {{Colonne fine}} ==== [[Beviaggi]] ==== {{Colonne|auto}} # [[Ægua]] # [[Spïto]] # [[Bïra]] # [[Rappa]] # [[Limonçello]] # [[Rum]] # [[Sake]] # [[Scidro]] {{Colonne spezza}} # [[Vin]] # [[Vodka]] # [[Whisky]] # [[Coca Cola]] # [[Caffè]] # [[Læte]] # [[Sugo de fruta]] # [[Tè]] {{Colonne fine}} === [[Economìa]] === === [[Economìa da dïta]] === ==== [[Economìa familiâ]] ==== ==== [[Economìa politica]] ==== ==== [[Scistema economico]] I scistemi economici in ti paixi ==== ==== [[Economìa monetaia]] ==== ==== [[Scistema economico-finanziaio]] in ti paixi ==== ===== [[Palanche]] ===== # [[Dollao]] (USA) # [[Œüro]] # [[Renminbi]] (Cinn-a) # [[Rupia]] (India) # [[Sterlinn-a britannega|Sterlinn-a]] (Regno Unïo) # [[Yen]] (Giappon) === [[Sciensa de finanse]] === ==== [[Imposta|Imposte]] ==== ==== [[Tascia|Tasce]] ==== {{Colonne|auto}} # [[Accisa]] # [[Acquatico]] # [[Adiutoio]] # [[Adoa]] # [[Angaria]] # [[Bagliva]] # [[Canone (tascia)]] # [[Censuo]] # [[Colletta]] # [[Dugann-a]] # [[Dexima]] # [[Dominio]] # [[Donativo]] # [[Erbatico]] # [[Focatico]] # [[Foresteraggio]] # [[Forletto]] {{Colonne spezza}} # [[Gabella]] # [[Giandatico]] # [[Laudemio]] # [[Pedatico]] # [[Perangaria]] # [[Plateatico]] # [[Pontatico]] # [[Quindennio]] # [[Regalia]] # [[Relevio]] # [[Scalatico]] # [[Servizio (tascia)]] # [[Strenna (tascia)]] # [[Terratico]] # [[Testatico]] # [[Vinatico]] {{Colonne fine}} ==== [[Bancoùto]] ==== # [[Tasso de cangio]] ==== [[Stöia e filosofia de l'Economìa]] ==== ===== [[Economisti çelebri]] ===== ===== [[Teorie economiche]] ===== === [[Diritto]] === {{Colonne|auto}} # [[Codice]] # [[Diritto amministratïo]] # [[Diritto bancaio]] # [[Diritto canonego]] # [[Diritto çivî]] # [[Diritto commerçâ]] {{Colonne spezza}} # [[Diritto industriâ]] # [[Diritto internaçionâ]] # [[Diritto penale]] # [[Diritto privou]] # [[Diritto pubbrico]] # [[Diritto tributaio]] {{Colonne fine}} === [[Geografia]] === ==== [[Continente|Continenti]] ==== {{Colonne|auto}} # [[Africa]] # [[Americhe]] ## [[America do Nòrd|Nòrd America]] ## [[Stati de l'America do Nòrd e Çentrâ|Centro America]] ## [[America do Sud|Sud America]] {{Colonne spezza}} # [[Antartego]] # [[Artego]] # [[Axia]] # [[Œüropa]] # [[Oçeania]] {{Colonne fine}} ==== Grandi çittæ e çittæ d'arte ==== {{Colonne|auto}} # [[Çittæ d'Europa]] ## [[Amsterdam]] ## [[Atene]] ## [[Barçelónn-a]] ## [[Berlin]] ## [[Bruxelles]] ## [[Copenaghen]] ## [[Dresda]] ## [[Dublin]] ## [[Edimburgo]] ## [[Francoforte inscio Men]] ## [[Firense]] ## [[Helsinki]] ## [[Istanbul]] (into passòu [[Costantinopoli]]) ## [[Lion]] ## [[Lisbonn-a]] ## [[Londra]] ## [[Madrid]] ## [[Marseggia]] ## [[Milan]] ## [[Principato de Monego|Monego]] ## [[Mosca (çittæ)|Mosca]] ## [[Nappoli]] ## [[Oslo]] ## [[Pariggi]] ## [[Parma]] ## [[Praga]] ## [[Romma]] ## [[Reykjavík]] ## [[San Peoburgo]] ## [[Salisburgo]] ## [[Siena]] ## [[Stoccolma]] ## [[Tallinn]] ## [[Toledo]] ## [[Turin]] ## [[Urbin]] ## [[Valençia]] ## [[Varsciavia]] ## [[Venessia]] ## [[Veronn-a]] ## [[Vienna]] ## [[Zena]] # [[Africa]] ## [[Lusciandria d'Egitto]] ## [[Argê]] ## [[O Cairo]] ## [[Casablanca]] ## [[Çittæ do Cavo]] ## [[Nairobi]] ## [[Kinshasa]] ## [[Johannesburg]] {{Colonne spezza}} # [[Asia]] ## [[Baghdad]] ## [[Bangalore]] ## [[Bangkòk]] ## [[Bombay]] (Mumbai) ## [[Calcutta]] ## [[Delhi]] ## [[Gerusalemme]] ## [[Giacarta]] ## [[Hong Kong]] ## [[Manila]] ## [[Neuva Delhi]] ## [[A Mecca]] ## [[Osaka]] ## [[Pechin]] ## [[Samarcanda]] ## [[Shanghai]] ## [[Scingapô]] ## [[Teheran]] ## [[Tòkyo]] # [[Americhe]] ## [[Boston]] ## [[Chicago]] ## [[Dallas]] ## [[Los Angeles]] ## [[Miami]] ## [[Neuva York (çittæ)|Neuva York]] ## [[San Francisco]] ## [[Toronto]] ## [[Vancouver]] ## [[Washington D.C.|Washington]] ## [[Bogotá]] ## [[Braxilia]] ## [[Buenos Aires]] ## [[Cancún]] ## [[Caracas]] ## [[Çittæ do Mescico]] ## [[Lìmma]] ## [[Montevideo]] ## [[Rio de Janeiro]] ## [[São Paulo]] ## [[Tenochtitlán]] # [[Oçeania|Oceania]] ## [[Auckland]] ## [[Canberra]] ## [[Melbourne]] ## [[Perth]] ## [[Sydney]] {{Colonne fine}} ==== Ätri scistemi geografici ==== {{Colonne|auto}} # [[Caden-a montuosa]] ## [[Alpi]] ## [[Ande]] ## [[Appennin]] ## [[Balchen]] ## [[Caucaso]] ## [[Himalaya]] ## [[Karakorum]] ## [[Montagne rocciose]] ## [[Pamir]] ## [[Pirenei]] ## [[Urali]] # [[Montagna]] ## [[Çervin]] ## [[Everest]] ## [[Gran Sascio]] ## [[K2]] ## [[Kilimangiaro]] ## [[Monte Gianco]] ## [[Monte Reusa]] # [[Vulcan (geologia)|Vulcan]] ## [[Etna (vulcan)|Etna]] ## [[Krakatoa]] ## [[Vesuvio]] # [[Mâ]] ## [[Mâ Mediterraneo]] ### [[Mâ Adriatico]] ### [[Mâ Egeo]] ### [[Mâ Tirren]] ### [[Mâ Ionio]] ### [[Mâ Ligure]] ## [[Mâ Baltico]] ## [[Mâ d'a Cinn-a]] ## [[Mâ do Nòrd]] ## [[Mâ Neigro]] # [[Oçeano (geografia)|Oçeano]] ## [[Oçeano Indian]] ## [[Oçeano Artico]] ## [[Oçeano Atlantico]] ## [[Oçeano Paciffico]] {{Colonne spezza}} # [[Sciumme]] ## [[Adexe]] ## [[Arno]] ## [[Danubio]] ## [[Sciumme Elba|Elba]] ## [[Eufrate]] ## [[Sciumme Turchin]] ## [[Sciumme Giäno]] ## [[Lena]] ## [[Loira]] ## [[Mississippi (sciumme)|Mississippi]] ## [[Nilo]] ## [[Ob]] ## [[Po]] ## [[Reno]] Germania ## [[Reno (Italia)|Reno]] Italia ## [[Rio d'e Amazzoni]] ## [[Senn-a]] ## [[Tamiggi]] ## [[Teivie]] ## [[Tigri]] ## [[Volga]] # [[Deserto]] ## [[Deserto de Gobi]] ## [[Kalahari]] ## [[Sahara]] # [[Lago]] ## [[Grandi Laghi]] ## [[Lago Tanganicca]] ## [[Lago Titicacca]] ## [[Lago Vitöia]] ## [[Lago de Garda]] ## [[Lago Maggiô]] ## [[Lago de Commo]] # [[Canæ artifiçiæ]] ## [[Canâ do Panamá]] ## [[Canâ de Sues]] # [[Cheita d'ægua]] ## [[Cheite Vitöia]] ## [[Cheite do Niagara]] ## [[Cheite de l'Iguazú]] # Ätro ## [[Foresta pluviâ]] ## [[Grande barrêa coälinn-a]] ## [[Rift Valley]] ## [[Polo Nòrd]] ## [[Polo Sud]] ## [[Iceberg]] ## [[Streito]] {{Colonne fine}} === [[Stöia]] === {{Colonne|auto}} # [[Antigo Egitto]] # [[Apartheid]] # [[Califfo]] # [[Colonizzaçion (America Nòrdorientale)]] # [[Colonizzaçion (America meridionale)]] # [[Compagna de Gesù]] (ordine di Gesuiti) # [[Controriforma]] # [[Croxæ]] # [[Dinosauro]] # [[Etæ do Brónzo|Etæ do bronzo]] # [[Etæ do færo]] # [[Etæ da pria]] # [[Dinastia Ming]] # [[Dinastia Qing]] # [[Greçia antiga]] # [[Illuminiximo]] # [[Impeo bizantin]] # [[Impeo britannico]] # [[Impeo mongolo]] # [[Impeo ottoman]] # [[Impeo Roman]] # [[Inquixiçion Spagnolla]] # [[Magna Grecia]] # [[Etæ de Mëzo]] # [[Olocausto]] # [[Pesta neigra]] # [[Programma Apollo]] # [[Restauraçion]] (Congresso di Vienna) # [[Restauraçion Meiji]] # [[Renascimento]] # [[Resorzimento]] # [[Rivoluçion American-a]] # [[Rivoluçion françeise]] # [[Rivoluçion industriâ]] # [[Rivoluçion ingleise]] # [[Rivoluçion russa]] # [[Rivoluçion de vellûo]] # [[Antiga Romma|Romma antiga]] # [[Sacro Roman Impèo]] # [[Scciavitù]] # [[Scisma d'Oççidente]] # [[Scoverta de Americhe]] # [[Stöia do colonialismo in Africa]] # [[Stöia de l'integraçion europea]] # [[Sumeri]] # [[Vichinghi]] {{Colonne spezza}} # Guære ## [[Guæra de secescion american-a]] ## [[Primma guæra Mondiâ]] ## [[Segonda guæra Mondiâ]] ## Guære çivî ### [[Guæra çivile ruscia]] ### [[Guæra çivile spagnolla]] ## [[Guæra de l'Afghanistan]] ## [[Guæra de Corea]] ## [[Guæra do Gorfo]] ## [[Guæra do Vietnam]] ## [[Guæra Freida]] {{Colonne fine}} === [[Politica]] === {{Colonne|auto}} # [[Anarchia]] # [[Capitaliximo]] # [[Comuniximo]] # [[Çittadinansa (Diritto)|Çittadinansa]] # [[Democraçia]] # [[Dittatüa]] # [[Fascismo|Fasciximo]] # [[Federaliximo]] # [[Femminiximo]] # [[Fondamentalismo|Fondamentalismo religioso]] # [[Globalizaçion]] # [[Imperialiximo]] # [[Liberaliximo]] # [[Monarchia]] {{Colonne spezza}} # [[Naçionaliximo]] # [[Movimento no-global]] # [[Paxifiximo]] o [[Movimento paxifista]] # [[Partîo polittego]] # [[Rassiximo]] # [[Repubbrica]] # [[Sciensa politica]] # [[Separatiximo]] # [[Separaçion di poei]] ## [[Poei giudisiaio]] ## [[Poei legislatïvo]] ## [[Poei esecutïvo]] # [[Soçialiximo]] {{Colonne fine}} === [[Diritti umen]] === # [[Guæra]] # [[Paxe]] # [[Penn-a de morte]] # [[Opprescion]] # [[Libertæ]] ==== Driti discussi ==== # [[Aborto]] # [[Eutanaxia]] # [[Clonaçion]] # [[Divorsio]] # [[Omosessualitæ]] # [[Saläio garantïo]] # [[Controllo de nascite]] === Organismi internazionæ === {{Colonne|auto}} # [[Comunitæ Europea]] # [[Amnesty International]] # [[ASEAN]] # [[CIO]] ## [[Zeughi Olimpici]] # [[Croxe Rossa]] # [[Emergency]] # [[FAO]] # [[Fondo Monetaio Internaçionâ]] # [[Lega Àraba]] {{Colonne spezza}} # [[Mëghi sensa frontee]] # [[NATO]] # [[Organizaçion de Naçioin Unïe|Organizzaçion de Naçioin Unïe]] (ONU) ## [[UNESCO]] ## [[UNICEF]] ## [[WHO]] ## [[WTO]] # [[OPEC]] # [[Premmio Nobel]] {{Colonne fine}} === [[Religion]] === {{Colonne|auto}} Un'introduçion de almeno çinque fraxi ai seguenti temi de natua religiosa: # [[Animiximo]] # [[Astrologia]] # [[Buddiximo]] ## [[Gautama Buddha]] # [[Confucianeximo]] ## [[Confucio]] # [[Crestianeximo]] ## [[Gesù Cristo]] ## [[Pappa]] ## [[Gexa (organizzaçion)|Gexa]] ## [[Cattoliçeximo]] ## [[Protestanteximo]] ### [[Calvinismo]] ### [[Valdesismo]] # [[Dê]] # [[Crestianeximo]] ## [[Mosè]] ## [[Scinagoga]] # [[Giainismo]] # [[Induiximo]] ## [[Brahma]] ## [[Visnu]] ## [[Siva]] # [[Islamiximo]] ## [[Alì (Islam)|Alì]] ## [[Maometto]] ## [[Moschea]] ## [[Omar]] # [[Luteraneximo]] # [[Mitologia]] # [[Ortodossia]] # [[Religion Sikh]] # [[Scintoiximo]] # [[Spiritismo]] # [[Superstiçion]] # [[Taoismo]] # [[Voodoo]] # [[Zoroastrismo]] ## [[Zoroastro]] # Libbri sacri ## [[Bibbia]] ## [[Coran]] ## [[Torah]] {{Colonne spezza}} Con necessaia mençun a-a non-religioxitæ: # [[Agnostiçeximo]] # [[Ateismo]] # [[Esoteriximo]] # [[Umaneximo]] {{Colonne fine}} === [[Coltûa]] === # [[Arte]] # [[Pitûa]] # [[Scultûa]] ==== [[Tiatro]] ==== # [[Arte drammatica|Attoi]] ## [[Elenoa Duse]] ## [[Tino Carraro]] ## [[Valentin-a Corteise]] ## [[Salvo Randone]] ## [[Gilberto Govi]] # [[Regia teatrale|Registi]] ## [[Jacques Copeau]] ## [[Max Reinhardt]] ## [[Zorzo Strehler]] ==== [[Cine]] ==== # [[Attô (spettacolo)|Attoî]] ## [[Roberto Benigni]] ## [[Humphrey Bogart]] ## [[Marlon Brando]] ## [[Charlie Chaplin]] ## [[Sean Connery]] ## [[Peppino De Filippo]] ## [[Robert De Niro]] ## [[Alain Delon]] ## [[Clint Eastwood]] ## [[Aldo Fabrizi]] ## [[Clark Gable]] ## [[Vittoio Gassman]] ## [[Giancarlo Giannini]] ## [[Audrey Hepburn]] ## [[Buster Keaton]] ## [[Grace Kelly]] ## [[Nino Manfredi]] ## [[Fræ Marx]] ## [[Marcello Mastroianni]] ## [[Marilyn Monroe]] ## [[Al Pacino]] ## [[Alberto Sordi]] ## [[James Stewart]] ## [[Shirley Temple]] ## [[Ugo Tognazzi]] ## [[Totò]] ## [[Eduardo De Filippo]] ## [[John Wayne]] # [[Regia Cinetografica|Registi]] ## [[Woody Allen]] ## [[Robert Altman]] ## [[Dario Argento]] ## [[Ingmar Bergman]] ## [[Bernardo Bertolucci]] ## [[Luis Buñuel]] ## [[Francis Ford Coppola]] ## [[David Cronenberg]] ## [[Vittorio De Sica]] ## [[Federico Fellini]] ## [[John Ford]] ## [[Jean-Luc Godard]] ## [[Alfred Hitchcock]] ## [[Stanley Kubrick]] ## [[Akira Kurosawa]] ## [[Fritz Lang]] ## [[Ernst Lubitsch]] ## [[Sergio Leone]] ## [[Michael Moore]] ## [[Mario Monicelli]] ## [[Max Ophüls]] ## [[Roberto Rossellini]] ## [[Martin Scorsese]] ## [[Steven Spielberg]] ## [[Quentin Tarantino]] ## [[François Truffaut]] ## [[Luchino Visconti]] ## [[Orson Welles]] # [[Cinema de animaçion]] ## [[Walt Disney]] ## [[Hayao Miyazaki]] ==== [[Letiatûa|Lettiatua]] e [[poexia]] ==== # [[Amleto]] # [[I anime morte]] # [[Anna Karenina]] # [[A cosciensa de Zeno]] # [[Decameron]] # [[D'i delitti e d'e penn-e]] ([[Cesare Beccaria|Beccaria]]) # [[Delitto e castigo]] # [[Divin-a commedia]] ## [[Inferno (Divin-a Commedia)]] ## [[Purgateuio (Divin-a Commedia)]] ## [[Paradiso (Divin-a Commedia)]] # [[Don Chisciotte]] # [[O mego Xivago]] # [[Faust]] # [[I fræ Karamazov]] # [[Gilgamesh]] # [[Iliade (Omero)|Iliade]] # [[Mille e una neutte]] # [[Odissea]] # [[O Prinçipe]] ([[Niccolò Macciavelli|Macciavelli]]) # [[O processo (romanzo)|O processo]] ([[Franz Kafka|Kafka]]) # [[I sposoei impromissi]] # [[A Repubbrica (Platon)]] # [[O Zibaldon]] ==== [[Muxica|Mûxica]] ==== # [[CD]] # [[Jazz]] # [[Muxica clascica]] # [[Muxica popolâ]] # [[Opera lirica|Opera]] # [[Pop Music|Pop]] ## [[ABBA]] ## [[Buddy Holly]] ## [[Elvis Presley]] # [[Rock]] ## [[The Beatles|Beatles]] ## [[Led Zeppelin]] ## [[Queen]] ## [[Pink Floyd]] ## [[Rolling Stones]] # [[Strumenti Muxicali]] ## [[Strumenti a corda]] ### [[Basso elettrico]] ### [[Chitara]] ### [[Violin]] ## [[Baterîa]] ## [[Flauto]] ## [[Piano (Muxica)|Piano]] ## [[Tambùo]] ## [[Tromba]] === Zeughi === # [[Zeugo d'azardo]] # [[Zeugo]] ## [[Backgammon]] ## [[Dæ]] ## [[Damma]] ## [[Scacchi]] # [[Zeugo de carte|Zeughi de carte]] ## [[Ciappa Chinze]] ## [[Bridge (Zeugo)|Bridge]] ## [[Briscola]] ## [[Cirulla]] ## [[Poker]] ## [[Scopa (Zeugo)]] ## [[Scopon scientifico]] === [[Sciensa]] === # [[Stöia da sciensa e da tecnologia]] ==== [[Astronomia]] ==== # [[Annô lüxe|Anno luxe]] # [[Asteroide]] # [[Big Bang]] # [[Pertuso neigro]] # [[Lûnäio]] # [[Cometa]] # [[Galassia]] # [[Nebulosa]] # [[Pianeta]] # [[Pulsar]] # [[Quark (particella)|Quark]] # [[Scistema Solâre|Scistema Soâ]] ## [[Sô]] ## [[Tæra]] ### [[Lunn-a]] ## [[Giòve (astronomia)|Giove]] ## [[Marte (astronomia)|Marte]] ## [[Mercûrio (astronomia)|Mercuio]] ## [[Nettun (astronomia)|Nettun]] ## [[Pluton (astronomia)|Pluton]] ## [[Satûrno (astronomia)|Saturno]] ## [[Uran (astronomia)|Uran]] ## [[Venere (astronomia)|Venere]] # [[Stella]] # [[Via Lattea]] ==== [[Biologia]] ==== ===== Anatomia di [[Mammifei]] ===== # [[Apparato çircolatoio]] ## [[Cheu]] # [[Apparato digerente]] ## [[Bëlo crasso]] ## [[Bëlo tenue]] ## [[Figæto]] # [[Scistema endocrino]] # [[Scistema nervoso]] ## [[Encefalo]] ## [[Scistema perçettïvo]] ### [[Scistema uditïvo]] #### [[Oegio]] ### [[Apparato vixïvo]] #### [[Euggio]] ### [[Scistema olfattïvo]] ### [[Scistema gustatïvo]] ### [[Reçettoi do senso]] # [[Apparato respiatoio]] ## [[Pormon]] # [[Apparato genitâ]] ## [[Pene]] ## [[Vaginn-a]] # [[Apparato locomotoio]] ## [[Scistema scheletrico]] ## [[Scistema muscolâ]] # [[Scistema tegumentaio]] ## [[Pelle]] ## [[Tettin]] ===== Processi biologici ===== # [[Digestion]] # [[Escreçion]] # [[Fotoscintexi]] # [[Gravidansa]] # [[Respiaçion]] # [[Riproduçion]] ===== Vitta ===== # [[Anima]] ## [[Anfibbio]] ### [[Ræna]] ## [[Aracnide]] ### [[Ägno]] ## [[Mammifei]] ### [[Ëse uman]] ### [[Balenn-a]] ### [[Bestiamme]] ### [[Cammello]] ### [[Can]] ### [[Cavallo]] ### [[Drafin|Dräfin]] ### [[Elefante]] ### [[Gatto]] ### [[Giraffa]] ### [[Lion (bestia)|Lion]] ### [[Pòrco]] ### [[Pòrco sarvægo]] ### [[Mammut]] ### [[Orso]] ### [[Pëgoa]] ### [[Rattopennugo]] ### [[Rinoçeronte]] ### [[Scimia]] ### [[Tigre]] ## [[Insetti]] ### [[Ave]] ### [[Cattænn-a divota]] ### [[Porselletta]] ### [[Formigoa]] ## [[Pescio]] ### [[Squæo]] ### [[Ancioa]] ### [[Loaso]] ### [[Treggia]] ### [[Stocche]] ### [[Oâ]] ### [[Porpo]] ## [[Rettile]] ### [[Biscia]] ### [[Grigoa]] ## [[Oxello]] ### [[Agugia]] ### [[Cömbo]] ### [[Passoa]] ### [[Rundanin-a]] # [[Archea]] # [[Batterio]] ## [[Eucariota]] ## [[Procariota]] # [[Fonzo]] # [[Cianta]] ## [[Ærbo]] ## [[Sciô]] ## [[Parme]] # [[Protozoo]] ==== [[Chimica]] ==== ===== [[Chimica organica]] e [[Chimica inorganica]] ===== # [[Atomo]] # [[Elemento chimico]] # [[Toa periodica]] # [[Molecola]] ## [[Composto ionico]] ## [[Composto molecolâ]] # [[Composto chimico]] ## [[Ægua]] ## [[Ammoniaca]] ## [[Metan]] ## [[Benzen]] ## [[Acetilen]] ## [[Etilen]] ## [[Acido solforico]] ## [[Acido nitrico]] ## [[Acido cloridrico]] ## [[Acido fluoridrico]] ## [[Acido fosforico]] ## [[Acido acetico]] ## [[Idroscido de sodio]] ## [[Idroscido de caço]] ## [[Carbonato de sodio]] ## [[Bicarbonato de sodio]] ## [[Cloruro de sodio]] ## [[Etanolo]] ## [[Açeton]] ## [[Formaldeide]] # [[Reaçion chimica]] ==== [[Meteorologia]] ==== # [[Çiclon tropicâ]] # [[Gragneua]] # [[O Niño]] # [[A Niña]] # [[Nuvia]] # [[Nëgia]] # [[Ægua (tempo)]] # [[Rescadamento globâ]] # [[Tornado]] # [[Uragan]] # [[Tromba de mâ]] ==== [[Ecologia]] ==== # [[Desertificaçion]] # [[Desboscamento]] # [[Inquinamento]] # [[Cangiamenti climatici]] ==== [[Geologia]] ==== # [[Basalto]] # [[Carcâ]] # [[Deriva di continenti]] # [[Selce]] # [[Tettonica a placche]] # [[Tufo (roccia)|Tufo]] ==== [[Fixica]] ==== # [[Atomo]] ## [[Nucleon]] ### [[Neutron]] ### [[Proton]] ## [[Elettron]] ## [[Fiscion nucliâ]] ## [[Fuxon nucliâ]] # [[Spaçio]] # [[Tempo]] # [[Veloçitæ]] ## [[Veloçitæ istantanea]] ## [[Veloçitæ media]] # [[Acceleraçion]] # [[Energîa|Energia]] # [[Forsa]] ## [[Gravitaçion]] ## [[Peiso]] ## [[Forse elettromagnetiche]] ## [[Forsa nucliâ]] # [[Luxe]] ## [[Radiaçion elettromagnetica]] ### [[Onde radio]] ### [[Infrarosso]] ### [[Luxe vixibile]] ### [[Ultraviovetto]] ### [[Raggi gamma]] # [[Massa (fixica)|Massa]] # [[potensa (fixica)|Potensa]] ==== Risorse naturale ==== # [[Carbon]] # [[Diamante]] # [[Gas naturâ]] # [[Minerali]] # [[Petrolio]] # [[Sâ]] ==== Unitæ de mesua ==== # [[SI]] (Scistema Internaçionâ) # [[Chilogrammo]] # [[Metro]] # [[Newton (unitæ de mesua)|Newton]] # [[Litro]] # [[Volt]] # [[Watt]] === Lengue === # [[Lengue naturæ]] ## [[Lengua àraba|Àrabo]] ## [[Lengua cineise mandarin|Cineise mandarin]] ## [[Lengua ebraica|Ebraico]] ## [[Lengua françèise|Françèise]] ## [[Lengua giapponeise|Giapponeise]] ## [[Lengua grega|Grego]] ## [[Lengua hindi|Hindi]] ## [[Lengua italiann-a|Italian]] ## [[Lengua ingleise|Ingleise]] ## [[Lengua latinn-a|Latin]] ## [[Lengua sanscrita|Sanscrito]] ## [[Lengua Spagnolla|Spagnòllo]] ## [[Lengua portogheise|Portogheise]] ## [[Lengua tedesca|Todesco]] ## [[Lengua russa|Russo]] # [[Lengue artifiçiæ]] ## [[Lengua esperanto|Esperanto]] ## [[Ido]] ## [[Quenya]] # [[Arfabeto|Arfabeti]] ## [[Arfabeto àrabo]] ## [[Arfabeto çirillico]] ## [[Arfabeto ebraico]] ## [[Arfabeto grego]] ## [[Arfabeto latin]] ## [[Arfabeto runico]] ## [[Arfabeto ugaritico]] ## [[Devanagari]] ## [[Hangul]] ## [[Jawi]] # [[Grammatica]] === [[Architettua]] === # [[Elementi architettonici]] ## [[Erco (Architettua)|Erco]] ## [[Cupola]] ## [[Obelisco]] ## [[Piramide]] ## [[Ponte]] ## [[Votto]] # [[Stili architettonici]] # [[Architetti]] # Monumenti ## [[Acropoli d'Atene]] ## [[Angkor Vat]] ## [[Colosseo]] ## [[Diga de Assuan]] ## [[Empire State Building]] ## [[Grande muägia cineise]] ## [[Lanterna de Zena]] ## [[Partenon]] ## [[Sfinge]] ## [[Statua da Libertæ]] ## [[Taj Mahal]] ## [[Tôre Eiffel]] ## [[Tôre de Pisa]] # [[Sette mäveggie do mondo]] === [[Matematica]] === # [[Aritmetica]] # [[Algebra]] # [[Algoritmo]] # [[Carcolo]] # [[Carcolo infiniteximâ]] ## [[Derivata]] ## [[Funçion continua]] ## [[Integrâ]] ## [[Succescion]] # [[Geometria]] ## [[Reuo]] ### [[Pi Grego]] ## [[Cubbo]] ## [[Triangolo]] ## [[Quaddro]] ## [[Piramide]] ## [[Poligono]] ## [[Prisma]] # [[Infinïo]] # [[Logica]] # [[Sommatoia]] # [[Produttoia]] # [[Teorema]] # [[Trigonometria]] # [[Conzettua]] # [[Ipotexi]] # [[Texi]] # [[Dimostraçion]] === Sordatti === # [[Forse Armæ]] ## [[Armâ]] ### [[Fantaia]] ### [[Cavallaia]] ### [[Artagiaia]] ### [[Arma do Genio]] ### [[Arma de trasmiscioin|Trasmiscioin]] ### [[Trasporti e Materiali]] ### [[Corpi e Serviçi]] ### [[Sovran Militâ Orde de Mata]] ### [[Croxe Rossa]] ### [[Corpo de Infermëe Volontaie]] (Croxeroscinn-e) ## [[Marin-a Militâ Italian-a]] ### [[Guardia Costëa]] ## [[Aeronautica Militâ Italian-a]] ## [[Carabinê]] # [[Corpi Armæ]] ## [[Carabinê]] ## [[Guardia de Finansa]] ## [[Poliçia de Stato]] ## [[Corpo Forestâ]] ## [[Poliçia Penitençiaia]] # [[Sordatto]] ==== [[Arma|Armi]] ==== # [[Armi gianche]] ## [[Spâ (arma)|Spâ]] ## [[Lansa (arma)|Lansa]] # [[Bocca da feugo]] ## [[Povie da spâo]] ## [[Esploxïvo]] ## [[Pistolla]] o Revolvero ## [[Fuxin]] o Scceuppo ## [[Mitragiatrixe]] ## [[Cannon]] # [[Armi contra aree]] ## [[Miscile HAWK]] ## [[Sidam]] ## [[FIM-92 Stinger]] # [[Mëzi da combattimento de tæra]] ## [[Cäro armoö]] ## [[Autoblindo]] # [[Mezi da combattimento pe mâ]] ## [[Corazzâ]] ## [[Portarioplan]] ## [[Incroxatô]] # [[Mëzi da combattimento aerospaçiâ]] ## [[Dirizzibile]] ## [[Arioplan da caccia]] ## [[Bombardê]] ## [[Aereo da ricogniçion]] # [[Armi nucliæ]] === [[Sport]] === {{Colonne|auto}} # [[Alpiniximo]] # [[Atletica leggia]] # [[Automobiliximo]] # [[Baseball]] # [[Zeugo do ballon]] # [[Çiclismo]] # [[Cricket]] # [[Judo]] # [[Karate]] # [[Neuo]] # [[Ballabanastra]] {{Colonne spezza}} # [[Ballaman]] # [[Ballaneuo]] # [[Ballaxeuo]] # [[Balón (zêugo)|Ballon]] # [[Rugby]] # [[Scrimmia]] # [[Sci]] # [[Sci in mâ]] # [[Sumo]] # [[Tennis]] # [[Lotta]] {{Colonne fine}} === [[Tecnologia]] === ==== [[Computer]] ==== # [[hardware]] # [[software]] ## [[Scistema operatïvo]] ### [[GNU/Linux]] ### [[Unix]] ### [[Mac OS]] ### [[Windows]] # [[Microsoft]] # [[Apple]] # [[Base de dæti]] # [[ECDL]] # [[File]] # [[Internet]] ## [[HTML]] ## [[Posta elettronega]] # [[lenguaggio de programmaçion]] ## [[assembly]] ## [[C (lenguaggio de programmaçion)|C]] ## [[Java (lenguazzo)|Java]] # [[Videoscrïtua]] ==== Tecnologie comun-e ==== # [[Taggia (macchina)]] # [[Conio]] e [[Monæa]] # [[Cunio (fixica)|Cunio]] # [[Fêugo|Feugo]] # [[Leva (fixica)|Leva]] # [[Metallurgia]] # [[Motô a sccioeuppo]] # [[Motô a vapô]] # [[Cian inclinou]] # [[Röa]] # [[Stampa (processo)|Stampa]] # [[Vïa (meccanica)|Vïa]] ==== [[Comunicaçion]] ==== # [[Arfabeto]] # [[Çellulâ]] ## [[GPRS]] ## [[GSM]] ## [[MMS]] ## [[SMS]] ## [[TACS]] ## [[UMTS]] # [[Ferrovia]] # [[GPS]] # [[Internet]] # [[Mass media]] ## [[Radio (mass media)|Radio]] ## [[Televixion]] # [[Scritûa|Scrïtua]] # [[Stampa]] ## [[Giornale]] ## [[Periodico]] ## [[Cotidian]] # [[Telefono]] # [[Telegrafo]] ==== Fonti energetiche ==== # [[Energie che se peu rennuâ]] ## [[Biomassa]] ## [[Energia da o vento]] ## [[Energia idroelettrica]] ## [[Energia soâ]] ## [[Energia da e onde]] # [[Energie non rinnovabili|Non rinnovabili]] e [[Combustibili foscili]] ## [[Carbon]] ## [[Energia nucleâ]] ## [[Gas natuâ]] ## [[Petrolio]] ==== Materiali ==== # [[Papê]] # [[Legno]] # [[Metàllo|Metallo]] # [[Plastica]] # [[Veddro]] ==== [[Traspòrti]] ==== # [[Arioplan]] # [[Aotomobile]] # [[Barca (trasporto)]] ## [[Battello a vapô]] ## [[Gosso]] ## [[Barco a veia]] # [[Biçicletta]] # [[Camio]] # [[Ferrovia]] # [[Treno]] === Desgraçie === # [[Desgraçia nucleâ]] # [[Eruçion]] # [[Liggia]] # [[Inçendio]] # [[Inondaçion]] # [[Tæremotto]] # [[Tornado]] # [[Tsunami]] # [[Uragan]] # [[Liggia de neive]] === [[Cô|Coî]] === # [[Spettro]] ## [[Gianco (cô)|Gianco]] ## [[Bleu]] ## [[Giäno]] ## [[Neigro]] ## [[Rosso]] ## [[Verde]] === [[Filosofia]] === # [[Anima]] # [[Conoscenza]] # [[Corpo (metafisica)|Corpo]] # [[Coscienza]] # [[Decixoin basæ insce-o consenso]] # [[Epistemologia]] # [[Estetica]] # [[Etica]] # [[Gnoseologia]] # [[Libero arbitrio]] # [[Mente]] # [[Metafixica]] # [[Metodo scientifico]] # [[Ontologia]] # [[Politica]] # [[Agiûtto:NPOV|Punto de vista neutrâ]] # [[Realtæ]] # [[Veitæ]] [[Categorîa:Wikipedia]] sky4v60enfsm2dmaptjlqti7re4gscc Arte 0 5131 271086 270949 2026-06-22T14:13:57Z Michæ.152 13747 /* */ Conligaménto a "Letiatûa" (e âtri) 271086 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} L''''Arte''' (da-o ''[[latin]]'': ''ars'') a l'é 'na manifestaçion de l'ativitæ umann-a co-a quæ s'esprimme i sentimenti segondo de régole coltûrâle de bellessa e [[estetica]], con l'interpretaçion da realtæ ò con di elementi immaginâi, dêuviando inmàgine, soìn, paròlle. Inte 'n senso ciù àmpio, a comprende tùtte e ativitæ umann-e (individuâle ò coletîve) che gh'àn p'efetto a creaçion de 'na forma d'esprescion estetica. A l'é 'na forma da conoscensa soçiâle ch'a gh'à comme obietîvo quello de sodisfâ e necescitæ spirituâle di òmmi. == Inmàgine. A [[Pitua|pitûa]] e a [[Scultua|scultûa]] == <gallery widths="200" heights="200" perrow="4"> Dante Gabriel Rossetti - Bottles.jpg|[[Dante Gabriel Rossetti]], ''A botìggia'', 1848 ([[Delaware Art Museum]]) Lucas Cranach d.Ä. - Gastmahl des Herodes (Städelsches Kunstinstitut).jpg|[[Lucas Cranach o Vêgio]], ''A disnâta d'Eròde'', 1533 ([[Städelsches Kunstinstitut]]) Guido Reni - Cleopatra - WGA19301.jpg|[[Guido Reni]], ''[[Cleopatra|Cleopàtra]]'' 1635-1640 ([[Palasso Pitti]]) קולנוע אורדע - אתרי מורשת במרכז הארץ - רמת גן 2015 (11).JPG|''Oxelli'', scultûa à Ramat Gan (Israe) </gallery> == Inmàgine. [[Architettûa|Architetûa]] == <gallery widths="200" heights="200" perrow="4"> Castel del Monte - front view.jpg|[[Castel del Monte]] ([[Puggia]]) Tempel der Dioskuren 5.Jh.v.Chr. Kastor Pollux Temple of Dioscures Tal der Valle dei Templi Agrigent Sizilien Foto Wolfgang Pehlemann DSC07453.jpg|Ténpio de-i Diòscuri e de Càstore e Pollùce, V° sec. a.C. ([[Agrigento]]) Parco Naturale Riserva di Miramare.jpg|[[Castéllo de Miramare]] ([[Trieste]]) Chateau de Chenonceau 2008E.jpg|[[Castéllo de Chenonceau]], [[Indre e Loire]] </gallery> == Inmàgine. O [[tiatro]] == <gallery widths="200" heights="200" perrow="4"> Teatro-Modena.jpg|Zena, Tiatro Gustavo Modena Strheler-Carpi La storia della bambola abbandonata.jpg|[[Giorgio Strehler]] e [[Fiorenzo Carpi]], ''La storia della bambola abbandonata'', 1977 Interior of Teatro Olimpico (Vicenza)- Scaenae frons close-up - La porta regia.jpg|[[Drîa Palladio]], Tiatro Olimpico, 1580 ([[Vicensa]]) Eduardo – Scena del caffé – Questi fantasmi (1962).jpg|[[Eduardo de Filippo]], ''Questi fantasmi'', 1962 </gallery> == Inmàgine. A [[muxica|mûxica]] == <gallery widths="200" heights="200" perrow="4"> The Beatles and Lill-Babs 1963.jpg|[[The Beatles]], 1963 Lamont-Harp.jpg|[[Arpa]] Lamont Abbado, Accardo e Giuranna By Galliano Passerini.JPG|[[Claudio Abbado]], [[Salvatore Accardo]] e [[Bruno Giuranna]] </gallery> == Inmàgine. A [[letiatûa]] e a [[poexia]] == <gallery widths="200" heights="200" perrow="4"> La Barque de Dante (Delacroix 3820).jpg|[[Eugène Delacroix]], ''A Bàrca de Dante'', 1822 ([[Louvre]]) Eugenio Montale-Meriggiare pallido e assorto.jpg|[[Eugenio Montale]], ''... presso un rovente muro d’orto''... ''che ha in cima cocci aguzzi di bottiglia'' Alla luna, manoscritto leopardiano.jpg|[[Giacomo Leopardi]], ''A-a lùnn-a'' Il cantico delle creature.jpg|''O càntico de-e creatûe (Laudes creaturarum'' </gallery> == Inmàgine. O [[Cine]] == <gallery widths="200" heights="200" perrow="4"> Alberto Sordi - scena degli spaghetti - Un americano a Roma (1954).jpg|[[Alberto Sordi]], ''Un americano a Roma'', 1954 Le notti bianche (film).jpg|[[Marcello Mastroianni]] e [[Maria Schell]], ''Le notti bianche'' do [[Luchino Visconti]], 1957 Sergio Leone.jpg|[[Sergio Leone]] Horse Soldiers 1959.jpg|''The Horse Soldiers'', 1959, poster </gallery> {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Colegaménti esterni == * {{Çitta web|url=https://www.britannica.com/art/visual-arts|tìtolo=Art - Encyclopædia Britannica|léngoa=EN|vìxita=2023-10-10}} * {{Çitta web|url=https://openlibrary.org/subjects/art|tìtolo=Art - Open Library|léngoa=EN|vìxita=2023-10-10}} {{Architettûa}} {{Pittûa (àrte)}} {{Scultûa}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Àrte]] 42i7ixm6t6rxiva5t7sxplh5azuvbq0 Discûscioîn ûtente:Marte2007 3 9263 271089 104782 2026-06-22T18:05:04Z Civvì 1463 Civvì o/a l'à mesciòu a pàgina [[Discûscioîn ûtente:Lord Spectre]] a [[Discûscioîn ûtente:Marte2007]]: Paggina mesciâ aotomaticamente durante a rinommina de l'utente "Lord Spectre" a "Marte2007" 104782 wikitext text/x-wiki ==Benvegnùo inscia Wikipedia Ligure!== Salûi! Segiæ benvegnui inta Wikipedia Ligure, a libera enciclopedia, de badda scrîta con l'agiutto de tutti. -- [[Utente:Dragonòt|Dragonòt]] 07:06, 14 Set 2011 (UTC) omqc709cyqlpdjxxaimkxi8d2e0sw88 Mu̍negu-A̍utu 0 13667 271141 270935 2026-06-22T22:06:14Z N.Longo 12052 271141 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Mu̍negu-A̍utu |Panorama = Monaco aerial.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama da [[Testa de Can|A Testa de Can]]</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = MCO |Grado amministrativo = 2 |Divisione amm grado 1 = Mu̍negu |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 1022 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://imsee.mc/content/download/310026/file/Rapport%20Recensement%202025.pdf?inLanguage=fre-FR&version=4|tìtolo=Recensement de la population 2025|outô=IMSEE|dæta=Ma̍giu 2026|léngoa=FR|p=5|vìxita=2026-06-18}} |Aggiornamento abitanti = 2025 |var-denscitæ = Densita̍ |var-divixoìn_confinànti = Qartiei a cantu |Divisioni confinanti = [[A Cundamina]], [[Funtanaveya]] |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-tàrga = Targa |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Monaco-Ville in Monaco 2025.svg |Didascalia mappa = Mapa de Mu̍negu-A̍utu }} '''Mu̍negu-A̍utu''' o '''A Roca''' (''Monaco-Ville'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] tradiçiunale e stati̍sticu de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], cun 1.022 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Abitanti == {{Seçión vêua}} == Lœghi de interessu == * [[Palaçi Principescu]] * [[Catedrala de Mu̍negu]] * [[Müseu Uçeanugràficu de Mùnegu|Müseu Uçeanugra̍ficu de Mu̍negu]] * [[Müseu d'a capela d'a Visitaçiun]] {{Clear}} == Note == <references /> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Qartiei de Mu̍negu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Qartiei de Mu̍negu]] isp2azxhomln9re3jq2fc6ukhmay9iv 271150 271141 2026-06-22T22:31:13Z N.Longo 12052 271150 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Mu̍negu-A̍utu |Panorama = Monaco aerial.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama da [[Testa de Can|A Testa de Can]]</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = MCO |Grado amministrativo = 2 |Divisione amm grado 1 = Mu̍negu |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 1022 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://imsee.mc/content/download/310026/file/Rapport%20Recensement%202025.pdf?inLanguage=fre-FR&version=4|tìtolo=Recensement de la population 2025|outô=IMSEE|dæta=Ma̍giu 2026|léngoa=FR|p=5|vìxita=2026-06-18}} |Aggiornamento abitanti = 2025 |var-denscitæ = Densita̍ |var-divixoìn_confinànti = Qartiei a cantu |Divisioni confinanti = [[A Cundamina]], [[Funtanaveya]] |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-tàrga = Targa |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Monaco-Ville in Monaco 2025.svg |Didascalia mappa = Mapa de Mu̍negu-A̍utu }} '''Mu̍negu-A̍utu''' o '''A Roca''' (''Monaco-Ville'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] tradiçiunale e stati̍sticu de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], cun 1.022 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Abitanti == {{Seçión vêua}} == Lœghi de interessu == * [[Palaçi Principescu]] * [[Catedrala de Mu̍negu]] * [[Müseu Uçeanugràficu de Mùnegu|Müseu Uçeanugra̍ficu de Mu̍negu]] * [[Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)|Capela e müseu d'a Visitaçiun]] {{Clear}} == Note == <references /> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Qartiei de Mu̍negu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Qartiei de Mu̍negu]] s3xtgdg5w5ie9pvx3xumt3camthhvy8 271157 271150 2026-06-22T22:46:52Z N.Longo 12052 wl 271157 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Mu̍negu-A̍utu |Panorama = Monaco aerial.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama da [[Testa de Can|A Testa de Can]]</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = MCO |Grado amministrativo = 2 |Divisione amm grado 1 = Mu̍negu |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 1022 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://imsee.mc/content/download/310026/file/Rapport%20Recensement%202025.pdf?inLanguage=fre-FR&version=4|tìtolo=Recensement de la population 2025|outô=IMSEE|dæta=Ma̍giu 2026|léngoa=FR|p=5|vìxita=2026-06-18}} |Aggiornamento abitanti = 2025 |var-denscitæ = Densita̍ |var-divixoìn_confinànti = Qartiei a cantu |Divisioni confinanti = [[A Cundamina]], [[Funtanaveya]] |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-tàrga = Targa |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Monaco-Ville in Monaco 2025.svg |Didascalia mappa = Mapa de Mu̍negu-A̍utu }} '''Mu̍negu-A̍utu''' o '''A Roca''' (''Monaco-Ville'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] tradiçiunale e stati̍sticu de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], cun 1.022 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Abitanti == {{Seçión vêua}} == Lœghi de interessu == * [[Palaçi Principescu]] * [[Catedrala de Mu̍negu]] * [[Müseu uçeanugra̍ficu de Mu̍negu]] * [[Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)|Capela e müseu d'a Visitaçiun]] {{Clear}} == Note == <references /> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Qartiei de Mu̍negu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Qartiei de Mu̍negu]] rebiiopj8v1zgi57zh47gd6q2dy74hn Munte Carlu 0 13668 271095 270943 2026-06-22T18:24:37Z N.Longo 12052 /* Lœghi de interessu */ wl 271095 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Munte Carlu |Panorama = Monaco Monte Carlo 1.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama de Munte Carlu</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = MCO |Grado amministrativo = 2 |Divisione amm grado 1 = Mu̍negu |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 8318 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://imsee.mc/content/download/310026/file/Rapport%20Recensement%202025.pdf?inLanguage=fre-FR&version=4|tìtolo=Recensement de la population 2025|outô=IMSEE|dæta=Ma̍giu 2026|léngoa=FR|p=5|vìxita=2026-06-18}} |Aggiornamento abitanti = 2025 |var-denscitæ = Densita̍ |var-divixoìn_confinànti = Qartiei a cantu |Divisioni confinanti = [[A Cundamina]], [[A Russa]], [[Beausoleil]] (FR-06), [[U Larvotu]], [[Valun de Santa Devota|Santa Devota]] |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-tàrga = Targa |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Monte-Carlo in Monaco 2025.svg |Didascalia mappa = Mapa de Munte Carlu }} '''Munte Carlu''' (''Monte-Carlo'' ün [[Lengua françéise|françese]]) ë ün [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] tradiçiunale e stati̍sticu de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], cun 8.318 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == {{Seçión vêua}} == Lœghi de interessu == * [[Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu)|Ge̍ija de San Carlu]] {{Clear}} == Note == <references /> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Qartiei de Mu̍negu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Qartiei de Mu̍negu]] 8rgarm0ok076ezqif6g4dntyvuhw0lt 271139 271095 2026-06-22T22:03:52Z N.Longo 12052 271139 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Munte Carlu |Panorama = Monaco Monte Carlo 1.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama de Munte Carlu</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = MCO |Grado amministrativo = 2 |Divisione amm grado 1 = Mu̍negu |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 8318 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://imsee.mc/content/download/310026/file/Rapport%20Recensement%202025.pdf?inLanguage=fre-FR&version=4|tìtolo=Recensement de la population 2025|outô=IMSEE|dæta=Ma̍giu 2026|léngoa=FR|p=5|vìxita=2026-06-18}} |Aggiornamento abitanti = 2025 |var-denscitæ = Densita̍ |var-divixoìn_confinànti = Qartiei a cantu |Divisioni confinanti = [[A Cundamina]], [[A Russa]], [[Beausoleil]] (FR-06), [[U Larvotu]], [[Valun de Santa Devota|Santa Devota]] |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-tàrga = Targa |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Monte-Carlo in Monaco 2025.svg |Didascalia mappa = Mapa de Munte Carlu }} '''Munte Carlu''' (''Monte-Carlo'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] tradiçiunale e stati̍sticu de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], cun 8.318 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Abitanti == {{Seçión vêua}} == Lœghi de interessu == * [[Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu)|Ge̍ija de San Carlu]] {{Clear}} == Note == <references /> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Qartiei de Mu̍negu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Qartiei de Mu̍negu]] gh22wht1yrvhg2z26nszs3p17o2ixy4 Template:Suvrái de Mùnegu 10 13669 271105 271025 2026-06-22T18:34:42Z N.Longo 12052 wl 271105 wikitext text/x-wiki {{Navbox generic |name = Suvrái de Mùnegu |state = collapsed |title = [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|Suvrai]] d'u [[Principatu de Mu̍negu]] |image = [[File:Flag of Monaco.svg|60px]] |group1 = Signui |list1 = [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françua̍ Primu]] (1297-1301){{·}}[[Rainie̍ Primu de Mu̍negu|Rainie̍ Primu]] (1297-1301){{·}}[[Carlu Primu de Mu̍negu|Carlu Primu]] (1331-1357){{·}}[[Antoni Primu de Mu̍negu (signu̍)|Antoni Primu]] (1352-1357){{·}}[[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu|Rainie̍ Segundu]] (1352-1357){{·}}[[Gabriele de Mu̍negu|Gabriele]] (1352-1357){{·}}[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu]] (1395, 1397-1402){{·}}[[Giuane Primu de Mu̍negu|Giuane Primu]] (1395, 1419-1436, 1436-1454){{·}}[[Ambrogio de Mu̍negu|Ambrogio]] e [[Antoni Segundu de Mu̍negu|Antoni Segundu]] (1419-1427){{·}}[[Catala̍n de Mu̍negu|Catala̍n]] (1454-1457){{·}}[[Claudina de Mu̍negu|Claudina]] (1457-1458){{·}}[[Lambert de Mu̍negu|Lambertu]] (1458-1494){{·}}[[Giuane Segundu de Mu̍negu|Giuane Segundu]] (1494-1505){{·}}[[Lüçia̍n de Mu̍negu|Lüçia̍n]] (1505-1523){{·}}[[Nure̍ Primu de Mu̍negu|Nure̍ Primu]] (1523-1581){{·}}[[Carlu Segundu de Mu̍negu|Carlu Segundu]] (1581-1589){{·}}[[A̍rcule Primu de Mu̍negu|A̍rcule Primu]] (1581-1589){{·}}[[Nure̍ Segundu de Mu̍negu|Nure̍ Segundu]] (1604-1612) |group2 = Pri̍ncipi |list2 = [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu|Nure̍ Segundu]] (1612-1662){{·}}[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu]] (1662-1701){{·}}[[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu]] (1701-1731){{·}}[[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu|Luisa Ipo̍lita]] (1731){{·}}[[Gia̍cumu Primu de Mu̍negu|Gia̍cumu Primu]] (1731-1733){{·}}[[Nure̍ Terçu de Mu̍negu|Nure̍ Terçu]] (1733-1793){{·}}[[Invasiun françesa de Munegu ün 1793]]{{·}}[[Nure̍ Qartu de Mu̍negu|Nure̍ Qartu]] (1814-1819){{·}}[[Nure̍ Qintu de Mu̍negu|Nure̍ Qintu]] (1819-1841){{·}}[[Fluresta̍n Primu de Mu̍negu|Fluresta̍n Primu]] (1841-1856){{·}}[[Carlu Terçu de Mu̍negu|Carlu Terçu]] (1856-1889){{·}}[[Albertu Primu de Mu̍negu|Albertu Primu]] (1889-1922){{·}}[[Lui̍ Segundu de Mu̍negu|Lui̍ Segundu]] (1922-1949){{·}}[[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu|Rainie̍ Terçu]] (1949-2005){{·}}[[Albertu Segundu de Mu̍negu|Albertu Segundu]] (da u 2005) }}<noinclude>[[Categorîa:Template de navegaçión - polìtica]]</noinclude> tadaz7s8ve79l9ebjaq9bxc7xxilv81 Lui̍ Segundu de Mu̍negu 0 13700 271133 224701 2026-06-22T20:28:16Z N.Longo 12052 wl 271133 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Lui̍ Segundu de Mu̍negu |imagine = [[Immaggine:Prince Louis II of Monaco 05670r.jpg|190px]] |titulu = Pri̍ncipu de Mu̍negu |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi-Goyon de Matignon |predecessù = [[Albertu Primu de Mu̍negu]] |sücessù = [[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu]] |nascença = [[Baden-Baden|Baden]], 12 de lüyu d'u 1870 |decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 9 de ma̍giu d'u 1949 }} '''Lui̍ Segundu''' ([[Baden-Baden|Baden]], [[12 lûggio|12 de lüyu]] d'u [[1870]] - [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[9 mazzo|9 de ma̍giu]] d'u [[1949]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|pri̍ncipu suvra̍n]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. == Vita == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] phzjy9la03tqjrckhxk90ymz6dd681o Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu) 0 13704 271131 252493 2026-06-22T20:23:53Z N.Longo 12052 wl 271131 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Lui̍ Primu de Mu̍negu |imagine = [[Immaggine:Portrait Louis I, Prince of Monaco by an unknown artist.jpg|190px]]<br />[[François de Troy]], ''Putre̍ de Lui̍ Primu de Mu̍negu'', [[1670]] |titulu = Pri̍ncipu de Mu̍negu |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi |predecessù = [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu]] |sücessù = [[Gia̍cumu Primu de Mu̍negu|Gia̍cumu Primu]] |nascença = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 25 de lüyu d'u 1642 |decessu = [[Romma|Ruma]], 3 de zena̍ d'u 1701 }} '''Lui̍ Primu''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[25 lûggio|25 de lüyu]] d'u [[1642]] - [[Romma|Ruma]], [[3 zenâ|3 de zena̍]] d'u [[1701]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|pri̍ncipu suvra̍n]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. == Vita == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] oiw9vu3tq8ba2yt98b7ag4j7qv9xloc Giuane Primu de Mu̍negu 0 13707 271115 224680 2026-06-22T18:50:33Z N.Longo 12052 271115 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Giuane Primu de Mu̍negu |imagine = [[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|190px]] |titulu = Signu̍ de Mu̍negu |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi |predecessù = [[Antoni Segundu de Mu̍negu]] |sücessù = [[Carlu Segundu de Mu̍negu]] |nascença = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 1382 |decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 8 de ma̍giu d'u 1454 }} '''Giuane Primu''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[1382]] - [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[8 mazzo|8 de ma̍giu]] d'u [[1454]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|signu̍]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] d'u [[1419]] au [[1441]]. == Vita == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] oslrcngwx8fcp2pcib4alm07nuxnddw Gia̍cumu Primu de Mu̍negu 0 13717 271102 224689 2026-06-22T18:32:22Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Giacumu Primu de Mu̍negu]] a [[Gia̍cumu Primu de Mu̍negu]]: mc 224689 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Giacumu Primu de Mu̍negu |imagine = [[Immaggine:Jacques I, Prince of Monaco.jpg|190px]]<br>[[Nicolas de Largillière]], ''Giacumu primu'', XVIII sec. |titulu = Pri̍ncipu de Mu̍negu |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi |predecessù = [[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]] |sücessù = [[Nure̍ Terçu de Mu̍negu]] |nascença = [[Torigni-sur-Vire]], 21 de nuvembre d'u 1689 |decessu = [[Pariggi|Paris]], 23 d'avri̍ d'u 1751 }} '''Giacumu Primu''' ([[Torigni-sur-Vire]], [[21 novénbre|21 de nuvembre]] d'u [[1689]] - [[Pariggi|Paris]], [[23 arvî|23 d'avri̍]] d'u [[1751]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|pri̍ncipu suvra̍n]] de [[Mu̍negu]]. == Vita == {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] r7tu9mp81hw2v4k7yvesznwclhpvtp7 271104 271102 2026-06-22T18:34:14Z N.Longo 12052 271104 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Gia̍cumu Primu de Mu̍negu |imagine = [[Immaggine:Jacques I, Prince of Monaco.jpg|190px]]<br />[[Nicolas de Largillière]], ''Gia̍cumu Primu'', sec. XVIII |titulu = Pri̍ncipu de Mu̍negu |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi |predecessù = [[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]] |sücessù = [[Nure̍ Terçu de Mu̍negu]] |nascença = [[Torigni-sur-Vire]], 21 de nuvembre d'u 1689 |decessu = [[Pariggi|Parigi]], 23 d'avri̍ d'u 1751 }} '''Gia̍cumu Primu''' ([[Torigni-sur-Vire]], [[21 novénbre|21 de nuvembre]] d'u [[1689]] - [[Pariggi|Parigi]], [[23 arvî|23 d'avri̍]] d'u [[1751]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|pri̍ncipu suvra̍n]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. == Vita == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] 2ddewhb5m9frjawr9ynsltvx0lmetnq Lista d'i suvrai de Mu̍negu 0 13719 271106 268872 2026-06-22T18:35:36Z N.Longo 12052 271106 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Coat of Arms of Monaco.svg|250px|miniatura|destra|Armari de Mu̍negu.]] A Casa Grimaldi e̍ üna d'ë ciü̍ forte d'a antica [[Repùbrica de Zena|Repüblica Ge̍nua]]. L'imperatu̍ Enricu Sestu cuncedëva a [[Zena|Ge̍nua]] a [[Mu̍negu-A̍utu|Roca de Mu̍negu]], u so portu e ë terre a u viru ün [[1191]] cun l’ubligaçiu̍n de vassalage e de ghe basti̍ üna furtessa (u fütüru [[Palaçi Principescu|palaçi d'u Pri̍ncipu de Mu̍negu]]). Despœi de freqenti esili tra ë grande famiye genuese dürante achësta epuca, truvamu a famiya Grimaldi ünturnu a [[Nissa|Niça]]. Achësti Grimaldi sun aliai de Carlu d'Anjou, re̍ de Siçi̍lia e conte de Pruvença. A famiya Grimaldi a̍ truvau refügiu a [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françuà primu]], ditu Mariçia, e Rainie̍ se sun ümpadrunii d'a furtessa ün [[1297]], sença pure̍ cunsulida̍ achëstu gagnu. Sera̍n i sforçi d'Antoni Grimaldi e [[Carlu Primu de Mu̍negu|Carlu Primu]] che stabilira̍n dürablemente a suvranita̍ d'a famiya Grimaldi a Munegu. Pœi, achësti suvrai sun cunusciüi cuma signui d'a piaça. U ti̍tulu de Pri̍ncipu de Munegu sera̍ üsa̍ despœi [[1612]] da [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu|Nurè segundu]], e recunusciüu per u Regname de Spagna e u Regname de [[Fransa]]<ref name="autogenerato3">{{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Ulino|tìtolo=L'Età Barocca dei Grimaldi di Monaco nel loro Marchesato di Campagna|url=https://www.google.it/books/edition/L_et%C3%A0_barocca_dei_Grimaldi_di_Monaco_ne/GFNbPgAACAAJ|ànno=2008|editô=Giannini editore|çitæ=Napoli|léngoa=IT|ISBN=978-88-7431-413-3}}</ref>. == Suvrai de Mu̍negu == === Signui de Mu̍negu === {| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;" |- ! scope=col width=5% | Putre̍ ! scope=col width=25% | Nome ! scope=col width=20% | Regnu ! scope=col width=50% | Note |- | [[File:Malizia.jpg|80px]]|| [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françua̍ Grimaldi "Mariçia"]]<br /><small>(????-1309)</small><br /><br />''s'e̍ ümpadruniu d'a furtessa de Mu̍negu'' || 8 de zena̍ d'u [[1297]]|| align="left" |Fiyu de [[Guglielmo Grimaldi]] e de Giacoba<br /><small>Spusa̍ (1295) Aurelia del Carretto (vi̍düa de [[Lanfranco Grimaldi]], u so primu au qintu gradu). </small> |- | [[Immaggine:Raniero I de Mónaco.jpg|80px]] || '''[[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(1267-1314)</small><br /><br />''signu̍ de [[Mu̍negu]]'' || d'u 8 de zena̍ d'u [[1297]]<br />au 10 d'avri̍ d'u [[1301]]|| align="left" |Primu au qintu gradu.<br /><small>Sposa̍ Salvatica del Carretto (de qü [[Carlu Primu de Mu̍negu]]). <br />Sposa̍ Andriola Grillo. </small> |- | [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 10 d'avri̍ d'u [[1301]]<br />au 12 de setembre d'u [[1331]]|| align="left" | Prima ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]]. |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Carlu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Carlo Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1357)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu'' || d'u 12 de setembre d'u [[1331]]<br />au 29 de giügnu d'u [[1352]] | align="left" |Fiyu de [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]] e de Salvatica del Carretto.<br /><small>Spusau [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]] (de qü [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]], [[Gabriele de Mu̍negu|Gabriele]] et [[Lui̍ de Mu̍negu]]).<br />Spusau [[Orsini (famìggia)|?????? Orsini]].<br />Spusau ??????.<br />Spusau ??????.</small> |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] <br /> [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] <br /> [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] <br /> [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Carlu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Carlo Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1357)</small><br /><br />'''[[Antoni Primu de Mu̍negu (signu̍)|Antoni Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Antonio Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1358)</small><br /><br />'''[[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Ranieri Grimaldi'')</small><br /><small>(1350-1407)</small><br /><br />'''[[Gabriele de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Gabriele Grimaldi'')</small><br /><small>(????-????)</small><br /><br /><br />''co-signui de Mu̍negu''|| d'u 29 de giügnu d'u [[1352]]<br />au 15 de austu d'u [[1357]]|| align="left" |Guvernu ünseme.<br /><br />[[Carlu Primu de Mu̍negu]]: fiyu de [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]] e de Salvatica del Carretto.<br /><small>Spusau [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]] (de qü [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu|Rainie̍ Segundu]], [[Gabriele de Mu̍negu|Gabriele]] e [[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]).<br />Spusau [[Orsini (famìggia)|?????? Orsini]].<br />Spusau ??????.<br />Spusau ??????.</small><br /><br />[[Antoni Primu de Mu̍negu (signu̍)|Antoni Primu de Mu̍negu]]: barba de [[Carlu Primu de Mu̍negu]], frai de [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]] e fiyu de [[Lanfranco Grimaldi]] e d'Aurelia del Carretto.<br /><small>Spusau Antonia Spinetti.</small><br /><br />[[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]]: fiyu de [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]].<br /><small>Spusau Maria del Carretto</small><small>Spusau Isabella Asinari (de qü [[Giuane Primu de Mu̍negu|Giuane Primu]], [[Ambrogi de Mu̍negu|Ambrogi]] e [[Antoni Segundu de Mu̍negu|Antoni (Segundu) de Mu̍negu]]).</small><br /><br />[[Gabriele de Mu̍negu]]: frai de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]], fiyu [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]].<br /><small>Spusau [[Orsini (famìggia)|?????? Orsini]]. </small> |- | [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 15 d'austu d'u [[1357]]<br />a zena̍ d'u [[1395]]|| align="left" | Segunda ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]]. |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] [[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lodovico Grimaldi'')</small><br /><small>(13??-1402)</small><br /><br />'''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu'' | da zena̍ [[1395]]<br />au 19 deçembre [[1395]] | align="left" | Guvernu ünseme.<br /><br />[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]: frai de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu|Rainie̍ Segundu]] e de [[Gabriele de Mu̍negu]], e fiyu de [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]].<br /><br />[[Giuane Primu de Mu̍negu]]: fiyu de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu|Rainie̍ Segundu]] e de Isabella Asinari.<br /><small>Spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 19 deçembre d'u [[1395]]<br />au 11 de ma̍giu d'u [[1397]] | align="left" | Terça ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]]. |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lodovico Grimaldi'')</small><br /><small>(13??-1402)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu'' | d'u 11 de ma̍giu d'u [[1397]]<br />au 5 de nuvembre d'u [[1402]] | align="left" |Fiyu de [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]]. |- | [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 5 de nuvembre d'u [[1402]]<br />au 5 de giügnu d'u [[1419]] | align="left" | Qarta ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]]. |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]]<br />[[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]]<br />[[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Ambrogi de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Ambrogio Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1433)</small><br /><br />'''[[Antoni Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Antonio Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1427)</small><br /><br />'''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br /><br />''co-signui de Mu̍negu'' | d'u 5 de giügnu d'u [[1419]]<br />au [[1427]] | align="left" |Trei fiyi de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] e de Isabella Asinari (guvernu ünseme).<br /><br /><small>[[Antoine Grimaldi de Monaco|Antoni Segundu de Mu̍negu]] s'e̍ spusau Bianca. <br /><br />[[Giuane Primu de Mu̍negu]] s'e̍ spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu'' | d'u [[1427]]<br />au 3 de utubre d'u [[1436]] | align="left" |Frai de [[Ambrogi de Mu̍negu|Ambrogi]] e de [[Antoni Segundu de Mu̍negu]], fiyu de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] e de Isabella Asinari (guverna sulu).<br /><small>Spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Filippo Maria Visconti.jpg|80px]] || [[Philippe Marie Visconti|''Filipu Maria Visconti''<br /><small>(''Filippo Marìa Visconti'')</small>]]<br /><small>(1392-1447)</small><br /><br />''düca de Mila̍n'' || d'u 3 de utubre d'u [[1436]]<br />au nuvembre d'u [[1436]] | align="left" | [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] e̍ ucüpa̍ da u [[Ducâto de Milàn|düca de Mila̍n]], cun u Biagio Assereto per guvernatu̍. |- | [[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u nuvembre d'u [[1436]]<br />au 8 de ma̍giu d'u [[1454]] | align="left" |Frai de [[Ambrogi de Mu̍negu|Ambrogi]] e de [[Antoni Segundu de Mu̍negu]], fiyu de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] e d'Isabella Asinari (guverna sulu).<br /><small>Spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Catala̍n de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Catalano Grimaldi'')</small><br /><small>(1422-1457)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 8 de ma̍giu d'u [[1454]]<br />au lüyu d'u [[1457]] | align="left" | Fiyu de [[Giuane Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (prima d'u 1451) Bianca del Carretto (de qü [[Claudina de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Claudina di monaco.jpg|133x133px]]|| '''[[Claudina de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Claudina Grimaldi'')</small><br /><small>(1451-1515)</small><br /><br />''signura de Mu̍negu'' || d'u lüyu d'u [[1457]]<br />au 16 de marsu d'u [[1458]] | align="left" |Fiya de [[Catala̍n de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (29 d'austu d'u [[1465]]) [[Lambertu de Mu̍negu]] (so' cüji̍n luntan de 16° o 17° gradu) (de qü [[Giuane Segundu de Mu̍negu]] e [[Lüçia̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Lambertu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lamberto Grimaldi'')</small><br /><small>(1420-1494)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 16 de marsu d'u [[1458]]<br />au marsu [[1494]] | align="left" |Fiançau (designau cuma erede) e pœi mariu de [[Claudina de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (29 d'austu d'u [[1465]]) [[Claudina de Mu̍negu]] (de qü [[Giuane Segundu de Mu̍negu]] e [[Lüçia̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Giuane Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1468-1505)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u marsu [[1494]]<br />au 11 d'utubre d'u [[1505]] | align="left" |Fiyu de [[Lambertu de Mu̍negu]] e de [[Claudina de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau ([[1486]]) [[Savöia (famìggia)|Antuniëta de Savoia]]. </small> |- | [[Immaggine:Ambrogio de Predis - Lucien I - Prince of Monaco.jpg|80px]] || '''[[Lüçia̍n de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Luciano Grimaldi'')</small><br /><small>(1481-1523)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 11 d'utubre d'u [[1505]]<br />au 22 de austu d'u [[1523]] | align="left" |Frai de [[Giuane Segundu de Mu̍negu|Giuane Segundu]], fiyu de [[Lambertu de Mu̍negu]] e de [[Claudina de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (25 de setembre d'u [[1514]]) Giuana de [[De Pontevès (famìggia)|Pontevès]] (de qü [[Nure̍ Primu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Honoré I and his family.jpg|157x157px]]|| '''[[Nure̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Onorato Grimaldi'')</small><br /><small>(1522-1581)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 22 de austu d'u [[1523]]<br />au 7 de utubre d'u [[1581]] | align="left" |Fiyu de [[Lüçia̍n de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (8 de giügnu d'u [[1545]]) [[Grimâdi (famìggia)|Isabella Grimaldi]] (so' cüjina luntana de 14° gradu) (de qü [[Carlu Segundu de Mu̍negu]] e [[Arcule Primu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Charles II de Monaco.jpg|80px]] || '''[[Carlu Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Carlo Grimaldi'')</small><br /><small>(1555-1589)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 7 de utubre d'u [[1581]]<br />au 17 de ma̍giu d'u [[1589]] | align="left" |Fiyu de [[Nure̍ Primu de Mu̍negu]]. |- | [[Immaggine:HerculesMonaco.jpg|80px]] || '''[[Arcule Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Ercole Grimaldi'')</small><br /><small>(1562-1604)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 17 de ma̍giu d'u [[1589]]<br />au 29 de nuvembre d'u [[1604]] | align="left" |Frai de [[Carlu Segundu de Mu̍negu]], fiyu de [[Nure̍ Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (15 de deçembre d'u [[1595]]) Maria Landi di Valdetaro (de qü [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]]).</small> |} === Principi de Mu̍negu === ==== [[Casa Grimaldi]] ==== {| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;" |- ! scope=col width=5% | Putre̍ ! scope=col width=25% | Nome ! scope=col width=20% | Regnu ! scope=col width=50% | Note |- | [[Immaggine:Honore II of Monaco.gif|80px]] || '''[[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Onorato Grimaldi'')</small><br /><small>(1597-1662)</small><br /><br />''signu̍ e pri̍ncipe de Mu̍negu''|| d'u 29 de nuvembre d'u [[1604]]<br />au 10 de zena̍ d'u [[1662]] | align="left" |Fiyu de [[Arcule Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (13 de freva̍ d'u [[1616]]) [[Ippolita Trivulzio]] (de qü [[Hercule des Baux|Arcule Grimaldi]], pa̍ire de [[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Portrait Louis I, Prince of Monaco by an unknown artist.jpg|80px]] || '''[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lodovico Grimaldi'')</small><br /><small>(1642-1701)</small><br /><br />''pri̍ncipe de Mu̍negu''|| d'u 10 de zena̍ d'u [[1662]]<br />au 2 de freva̍ d'u [[1701]] | align="left" |Nevu de [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]] (pe so pa̍ire [[Hercule des Baux|Arcule Grimaldi]], fiyu de [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu|Nure̍ Segundu]]).<br /><small>Spusau (30 de marsu d'u [[1660]]) [[Catherine Charlotte de Gramont]] (de qü [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:1706 - Antoine I Grimaldi (Monaco).jpg|80px]] || '''[[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Antonio Grimaldi'')</small><br /><small>(1661-1731)</small><br /><br />''pri̍ncipe de Mu̍negu''|| d'u 2 de freva̍ d'u [[1701]]<br />au 26 de freva̍ d'u [[1731]] | align="left" |Fiyu de [[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (14 de giügnu d'u [[1688]]) [[Marie de Lorraine]] (de qü [[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Louise Hippolyte Grimaldi with a view overlooking Monaco from the studio of Jean-Baptiste Santerre (1651-1717).jpg|80px]] || '''[[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Luisa Ipòlita Grimaldi'')</small><br /><small>(1697-1731)</small><br /><br />''principessa de Mu̍negu'' || d'u 26 de freva̍ d'u [[1731]]<br />au 29 deçembre d'u [[1731]] | align="left" |Fiya de [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (20 d'utubre d'u [[1715]]) [[Jacques Ier de Monaco|Jacques de Goyon de Matignon]] (de qü [[Nure̍ Terçu de Mu̍negu]]).</small> |} ==== [[Casa Grimaldi]], branca de [[Casa de Goyon|Goyon de Matignon]] ==== {| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;" |- ! scope=col width=5% | Putre̍ ! scope=col width=25% | Nome ! scope=col width=20% | Regnu ! scope=col width=50% | Note |- | [[Immaggine:Jacques I, Prince of Monaco.jpg|80px]] || '''[[Gia̍cumu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Jacques François Léonor de Goyon de Matignon'')</small><br /><small>(1689-1751)</small><br /><br />''pri̍ncipe de Mu̍negu''|| d'u 29 deçembre d'u [[1731]]<br />au 7 de nuvembre d'u [[1733]] | align="left" |Mari de la précédente.<br /><small>Épouse ({{date|20|octobre|1715}}) [[Louise-Hippolyte de Monaco]] (dont [[Honoré III de Monaco]], qui suit). </small> |- | [[Immaggine:Honoré III, Prince of Monaco by Jean Baptiste van Loo.jpg|80px]] || '''[[Nure̍ Terçu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Honoré Camille Léonor Grimaldi'')</small><br /><small>(1720-1795)</small><br /><br />''pri̍ncipe de Mu̍negu''|| d'u 7 de nuvembre d'u [[1733]]<br />au 19 de zena̍ d'u [[1793]] | align="left" |Fils des deux précédents.<br /><small>Épouse ({{date|15|juin|1757}}) [[Marie-Catherine Brignole]] (dont [[Honoré IV de Monaco]], qui suit). </small> |- | [[Immaggine:Flag of France.svg|80px]] || ''Joseph Barriera''<br /><small>(''presidente d'a Cunvençiun naçiunale'')<br /></small> || d'u 19 de zena̍ d'u [[1793]]<br />au 24 de freva̍ d'u [[1793]] | align="left" | ''Regença d'üna Cunvençiun naçiunale, presidà per Joseph Barriera.'' |- | [[Immaggine:Flag of France.svg|80px]] || ''Anessiun a [[Fransa]], suta u nomu de « Fort-d'Hercule »'' || d'u 24 de freva̍ d'u [[1793]]<br />au 17 de ma̍giu d'u [[1814]] | align="left" | ''Anessiun a [[Fransa]], suta u nomu de « Fort-d'Hercule » [[Armand Louis de Gontaut-Biron]], [[Henri Grégoire]], Grégoire Marie Jagot, etc.'' |- | [[Immaggine:Flag of France.svg|80px]] || ''Suta ucüpaçiun alià''|| d'u 17 de ma̍giu d'u [[1814]]<br />au 17 de giügnu d'u [[1814]] | align="left" | ''Suta ucüpaçiun alià.'' |- | [[Immaggine:HonoriusIV.jpg|80px]] || '''[[Nure̍ Qartu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Honoré Charles Anne Marie Maurice Grimaldi'')</small><br /><small>(1758-1819)</small><br /><br />''pri̍ncipe de Mu̍negu''|| d'u 17 de giügnu d'u [[1814]]<br />au 16 de zena̍ d'u [[1819]] | align="left" |Fils d'[[Honoré III de Monaco]].<br /><small>Épouse ({{date|15|juillet|1777}}) [[Louise d'Aumont]] (dont [[Honoré V de Monaco|Honoré V]] et [[Florestan Ier de Monaco]], qui suivent). </small> |- | [[Immaggine:Honore V Monaco.gif|80px]] || '''[[Nure̍ Qintu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Honoré Gabriel Grimaldi'')</small><br /><small>(1778-1841)</small><br /><br />''pri̍ncipe de Mu̍negu''|| d'u 16 de zena̍ d'u [[1819]]<br />au 2 de utubre d'u [[1841]] | align="left" |Fils du précédent.<br /><small>Relation (1805) avec Félicité Rouault de Gamaches. </small> |- | [[Immaggine:FlorestanI-1-.png|80px]] || '''[[Fluresta̍n Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Tancrède Florestan Roger Louis Grimaldi'')</small><br /><small>(1785-1856)</small><br /><br />''pri̍ncipe de Mu̍negu''|| d'u 2 de utubre d'u [[1841]]<br />au 20 giügnu d'u [[1856]] | align="left" |Frère du précédent, fils d'[[Honoré IV de Monaco]].<br /><small>Épouse ({{date|27|novembre|1816}}) [[Caroline Gibert]] (dont [[Carlu Terçu de Mu̍negu|Charles III de Monaco]], qui suit). </small> |- | [[Immaggine:Karl III (Monaco).jpg|80px]] || '''[[Carlu Terçu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Charles Honoré Grimaldi'')</small><br /><small>(1818-1889)</small><br /><br />''pri̍ncipe de Mu̍negu''|| d'u 20 giügnu d'u [[1856]]<br />au 10 setembre d'u [[1889]] | align="left" |Fils du précédent.<br /><small>Épouse ({{date|28|septembre|1846}}) [[Antoinette de Mérode]] (dont [[Albertu Primu de Mu̍negu|Albert Ier de Monaco]], qui suit). </small> |- | [[Immaggine:Albert I of Monaco.png|80px]] || '''[[Albertu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Albert Honoré Charles Grimaldi'')</small><br /><small>(1848-1922)</small><br /><br />''pri̍ncipe de Mu̍negu''|| d'u 10 setembre d'u [[1889]]<br />au 26 de giügnu d'u [[1922]] | align="left" |Fils du précédent.<br /><small>Épouse ({{date|21|septembre|1869}}) [[Mary Victoria Hamilton]] (dont [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu|Louis II de Monaco]], qui suit).<br />Épouse ({{date|31|octobre|1889}}) [[Alice Heine]]. </small> |- | [[Immaggine:Prince Louis II of Monaco 05670r.jpg|80px]] || '''[[Lui̍ Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Louis Honoré Charles Antoine Grimaldi'')</small><br /><small>(1870-1949)</small><br /><br />''pri̍ncipe de Mu̍negu''|| d'u 26 de giügnu d'u [[1922]]<br />au 9 de ma̍giu d'u [[1949]] | align="left" |Fils du précédent et de [[Mary Victoria Hamilton]].<br /><small>Relation (1898) avec [[Marie-Juliette Louvet|Juliette Louvet]] (dont une fille naturelle légitimée puis adoptée pour héritière, [[Charlotte de Monaco|Charlotte Grimaldi]], mère de [[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu|Rainier III de Monaco]], qui suit). <br />Épouse ({{date|25|juillet|1946}}) [[Ghislaine Dommanget]]. </small> |} ==== [[Casa Grimaldi]], branca de [[Casa de Chalencon|Chalencon de Polignac]] ==== {| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;" |- ! scope=col width=5% | Putre̍ ! scope=col width=25% | Nome ! scope=col width=20% | Regnu ! scope=col width=50% | Note |- | [[Immaggine:Prince Rainier III.jpg|80px]] || '''[[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Rainier Louis Henri Maxence Bertrand Grimaldi'')</small><br /><small>(1923-2005)</small><br /><br />''pri̍ncipe de Mu̍negu''|| d'u 9 de ma̍giu d'u [[1949]]<br />au 6 de d'avri̍ d'u [[2005]] | align="left" |Petit-fils du précédent (par sa mère [[Charlotte de Monaco|Charlotte Grimaldi]], fille de [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu|Louis II de Monaco]]).<br /><small>Épouse ({{date|18|avril|1956}}) [[Grace Kelly]] (dont [[Albertu Segundu de Mu̍negu|Albert II de Monaco]], qui suit). </small> |- | [[Immaggine:Albert II Monaco (2008).jpg|80px]] || '''[[Albertu Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Albert Alexandre Louis Pierre Grimaldi'')</small><br /><small>(1958)</small><br /><br />''pri̍ncipe de Mu̍negu''|| d'u 6 de d'avri̍ d'u [[2005]]|| align="left" |Fils du précédent.<br /><small>Épouse ([[1er juillet|{{1er}}]] et {{date|2|juillet|2011}}) [[Charlène Wittstock]]. </small> |} == Note == <references/> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Principatu de Mu̍negu}} [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] [[Categorîa:Lìste|Suvrai de Mu̍negu]] 3vlal7bhgwg5zeenrxk55c48jp556ws 271134 271106 2026-06-22T20:50:47Z N.Longo 12052 271134 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Coat of Arms of Monaco.svg|miniatura|Armari de Mu̍negu.]] A '''lista d'i suvrai de Mu̍negu''' e̍ longa ciü̍ de sete çentu ani, cun tüte e generaçiue de Casa Grimaldi che ghe sun stae da [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françua̍ Grimaldi]], ch'a̍ piyau [[Mu̍negu-A̍utu|A Roca]] ün [[1297]], a u [[Albertu Segundu de Mu̍negu|Pri̍ncipu Albertu Segundu]], ün ca̍rega da u [[2005]]. == Sto̍ria == A Casa Grimaldi e̍ra üna d'ë ciü̍ forte d'a [[Repùbrica de Zena|Repüblica de Ge̍nua]]. L'imperatu̍ Enricu Sestu cuncedëva a [[Zena|Ge̍nua]] a [[Mu̍negu-A̍utu|Roca de Mu̍negu]], u so' portu e ë terre a u viru ün [[1191]] cun l’ubligaçiu̍n de vassalage e de ghe basti̍ üna furtessa, u fütüru [[Palaçi Principescu|palaçi d'u Pri̍ncipu de Mu̍negu]]. Despœi de freqenti esili tra ë grande famiye genuese dürante achësta epuca, se trova a famiya Grimaldi ünturnu a [[Nissa|Niça]]. Achësti Grimaldi erun aliai de Carlu d'Anjou, re̍ de [[Siçillia|Siçi̍lia]] e conte de [[Provensa|Pruvença]]. A famiya Grimaldi a̍ truvau refügiu a [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françua̍ primu]], ditu Mari̍çia, e Rainie̍ se sun ümpadrunii d'a furtessa ün [[1297]], sença pure̍ cunsulida̍ achëstu gagnu. Sun stai i sforçi d'Antoni Grimaldi e [[Carlu Primu de Mu̍negu|Carlu Primu]] ch'an stabiliu a suvranita̍ fissa d'a famiya Grimaldi a Mu̍negu. Pœi, achësti suvrai sun cunusciüi cuma signui d'a piaça. U ti̍tulu de Pri̍ncipu de Mu̍negu e̍ stau üsau despœi u [[1612]] da [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu|Nure̍ Segundu]], e recunusciüu per u Regnu de Spagna e u Regnu de França<ref name="autogenerato3">{{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Ulino|tìtolo=L'Età Barocca dei Grimaldi di Monaco nel loro Marchesato di Campagna|url=https://www.google.it/books/edition/L_et%C3%A0_barocca_dei_Grimaldi_di_Monaco_ne/GFNbPgAACAAJ?|ànno=2008|editô=Giannini editore|çitæ=Na̍puli|léngoa=IT|ISBN=978-88-7431-413-3}}</ref>. == Suvrai de Mu̍negu == === Signui de Mu̍negu === {| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;" |- ! scope=col width=5% | Putre̍ ! scope=col width=25% | Nome ! scope=col width=20% | Regnu ! scope=col width=50% | Note |- | [[File:Malizia.jpg|80px]]|| [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françua̍ Grimaldi "Mari̍çia"]]<br /><small>(????-1309)</small><br /><br />''s'e̍ ümpadruniu d'a furtessa de Mu̍negu'' || 8 de zena̍ d'u [[1297]]|| align="left" |Fiyu de [[Guglielmo Grimaldi]] e de Giacoba<br /><small>Spusa̍ (1295) Aurelia del Carretto (vi̍düa de [[Lanfranco Grimaldi]], u so cüjin a u qintu gradu). </small> |- | [[Immaggine:Raniero I de Mónaco.jpg|80px]] || '''[[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(1267-1314)</small><br /><br />''signu̍ de [[Mu̍negu]]'' || d'u 8 de zena̍ d'u [[1297]]<br />a u 10 d'avri̍ d'u [[1301]]|| align="left" |Cüjin a u qintu gradu.<br /><small>Sposa̍ Salvatica del Carretto (de qü [[Carlu Primu de Mu̍negu]]). <br />Sposa̍ Andriola Grillo. </small> |- | [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 10 d'avri̍ d'u [[1301]]<br />a u 12 de setembre d'u [[1331]]|| align="left" | Prima ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]]. |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Carlu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Carlo Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1357)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu'' || d'u 12 de setembre d'u [[1331]]<br />a u 29 de giügnu d'u [[1352]] | align="left" |Fiyu de [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]] e de Salvatica del Carretto.<br /><small>Spusau [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]] (de qü [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]], [[Gabriele de Mu̍negu|Gabriele]] et [[Lui̍ de Mu̍negu]]).<br />Spusau [[Orsini (famìggia)|?????? Orsini]].<br />Spusau ??????.<br />Spusau ??????.</small> |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] <br /> [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] <br /> [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] <br /> [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Carlu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Carlo Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1357)</small><br /><br />'''[[Antoni Primu de Mu̍negu (signu̍)|Antoni Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Antonio Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1358)</small><br /><br />'''[[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Ranieri Grimaldi'')</small><br /><small>(1350-1407)</small><br /><br />'''[[Gabriele de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Gabriele Grimaldi'')</small><br /><small>(????-????)</small><br /><br /><br />''co-signui de Mu̍negu''|| d'u 29 de giügnu d'u [[1352]]<br />a u 15 de austu d'u [[1357]]|| align="left" |Guvernu ünseme.<br /><br />[[Carlu Primu de Mu̍negu]]: fiyu de [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]] e de Salvatica del Carretto.<br /><small>Spusau [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]] (de qü [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu|Rainie̍ Segundu]], [[Gabriele de Mu̍negu|Gabriele]] e [[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]).<br />Spusau [[Orsini (famìggia)|?????? Orsini]].<br />Spusau ??????.<br />Spusau ??????.</small><br /><br />[[Antoni Primu de Mu̍negu (signu̍)|Antoni Primu de Mu̍negu]]: barba de [[Carlu Primu de Mu̍negu]], frai de [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]] e fiyu de [[Lanfranco Grimaldi]] e d'Aurelia del Carretto.<br /><small>Spusau Antonia Spinetti.</small><br /><br />[[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]]: fiyu de [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]].<br /><small>Spusau Maria del Carretto</small><small>Spusau Isabella Asinari (de qü [[Giuane Primu de Mu̍negu|Giuane Primu]], [[Ambrogi de Mu̍negu|Ambrogi]] e [[Antoni Segundu de Mu̍negu|Antoni (Segundu) de Mu̍negu]]).</small><br /><br />[[Gabriele de Mu̍negu]]: frai de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]], fiyu [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]].<br /><small>Spusau [[Orsini (famìggia)|?????? Orsini]]. </small> |- | [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 15 d'austu d'u [[1357]]<br />a zena̍ d'u [[1395]]|| align="left" | Segunda ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]]. |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] [[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lodovico Grimaldi'')</small><br /><small>(13??-1402)</small><br /><br />'''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu'' | da zena̍ [[1395]]<br />a u 19 deçembre [[1395]] | align="left" | Guvernu ünseme.<br /><br />[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]: frai de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu|Rainie̍ Segundu]] e de [[Gabriele de Mu̍negu]], e fiyu de [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]].<br /><br />[[Giuane Primu de Mu̍negu]]: fiyu de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu|Rainie̍ Segundu]] e de Isabella Asinari.<br /><small>Spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 19 deçembre d'u [[1395]]<br />a u 11 de ma̍giu d'u [[1397]] | align="left" | Terça ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]]. |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lodovico Grimaldi'')</small><br /><small>(13??-1402)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu'' | d'u 11 de ma̍giu d'u [[1397]]<br />a u 5 de nuvembre d'u [[1402]] | align="left" |Fiyu de [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]]. |- | [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 5 de nuvembre d'u [[1402]]<br />a u 5 de giügnu d'u [[1419]] | align="left" | Qarta ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]]. |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]]<br />[[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]]<br />[[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Ambrogi de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Ambrogio Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1433)</small><br /><br />'''[[Antoni Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Antonio Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1427)</small><br /><br />'''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br /><br />''co-signui de Mu̍negu'' | d'u 5 de giügnu d'u [[1419]]<br />a u [[1427]] | align="left" |Trei fiyi de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] e de Isabella Asinari (guvernu ünseme).<br /><br /><small>[[Antoine Grimaldi de Monaco|Antoni Segundu de Mu̍negu]] s'e̍ spusau Bianca. <br /><br />[[Giuane Primu de Mu̍negu]] s'e̍ spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu'' | d'u [[1427]]<br />a u 3 de utubre d'u [[1436]] | align="left" |Frai de [[Ambrogi de Mu̍negu|Ambrogi]] e de [[Antoni Segundu de Mu̍negu]], fiyu de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] e de Isabella Asinari (guverna sulu).<br /><small>Spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Filippo Maria Visconti.jpg|80px]] || [[Philippe Marie Visconti|''Filipu Maria Visconti''<br /><small>(''Filippo Marìa Visconti'')</small>]]<br /><small>(1392-1447)</small><br /><br />''düca de Mila̍n'' || d'u 3 de utubre d'u [[1436]]<br />a u nuvembre d'u [[1436]] | align="left" | [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] e̍ ucüpa̍ da u [[Ducâto de Milàn|düca de Mila̍n]], cun u Biagio Assereto per guvernatu̍. |- | [[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u nuvembre d'u [[1436]]<br />a u 8 de ma̍giu d'u [[1454]] | align="left" |Frai de [[Ambrogi de Mu̍negu|Ambrogi]] e de [[Antoni Segundu de Mu̍negu]], fiyu de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] e d'Isabella Asinari (guverna sulu).<br /><small>Spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Catala̍n de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Catalano Grimaldi'')</small><br /><small>(1422-1457)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 8 de ma̍giu d'u [[1454]]<br />a u lüyu d'u [[1457]] | align="left" | Fiyu de [[Giuane Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (prima d'u 1451) Bianca del Carretto (de qü [[Claudina de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Claudina di monaco.jpg|133x133px]]|| '''[[Claudina de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Claudina Grimaldi'')</small><br /><small>(1451-1515)</small><br /><br />''signura de Mu̍negu'' || d'u lüyu d'u [[1457]]<br />a u 16 de marsu d'u [[1458]] | align="left" |Fiya de [[Catala̍n de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (29 d'austu d'u [[1465]]) [[Lambertu de Mu̍negu]] (so' cüjin luntan de 16° o 17° gradu) (de qü [[Giuane Segundu de Mu̍negu]] e [[Lüçia̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Lambertu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lamberto Grimaldi'')</small><br /><small>(1420-1494)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 16 de marsu d'u [[1458]]<br />a u marsu [[1494]] | align="left" |Fiançau (designau cuma erede) e pœi mariu de [[Claudina de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (29 d'austu d'u [[1465]]) [[Claudina de Mu̍negu]] (de qü [[Giuane Segundu de Mu̍negu]] e [[Lüçia̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Giuane Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1468-1505)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u marsu [[1494]]<br />a u 11 d'utubre d'u [[1505]] | align="left" |Fiyu de [[Lambertu de Mu̍negu]] e de [[Claudina de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau ([[1486]]) [[Savöia (famìggia)|Antuniëta de Savoia]]. </small> |- | [[Immaggine:Ambrogio de Predis - Lucien I - Prince of Monaco.jpg|80px]] || '''[[Lüçia̍n de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Luciano Grimaldi'')</small><br /><small>(1481-1523)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 11 d'utubre d'u [[1505]]<br />a u 22 de austu d'u [[1523]] | align="left" |Frai de [[Giuane Segundu de Mu̍negu|Giuane Segundu]], fiyu de [[Lambertu de Mu̍negu]] e de [[Claudina de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (25 de setembre d'u [[1514]]) Giuana de [[De Pontevès (famìggia)|Pontevès]] (de qü [[Nure̍ Primu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Honoré I and his family.jpg|157x157px]]|| '''[[Nure̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Onorato Grimaldi'')</small><br /><small>(1522-1581)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 22 de austu d'u [[1523]]<br />a u 7 de utubre d'u [[1581]] | align="left" |Fiyu de [[Lüçia̍n de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (8 de giügnu d'u [[1545]]) [[Grimâdi (famìggia)|Isabella Grimaldi]] (so' cüjina luntana de 14° gradu) (de qü [[Carlu Segundu de Mu̍negu]] e [[Arcule Primu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Charles II de Monaco.jpg|80px]] || '''[[Carlu Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Carlo Grimaldi'')</small><br /><small>(1555-1589)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 7 de utubre d'u [[1581]]<br />a u 17 de ma̍giu d'u [[1589]] | align="left" |Fiyu de [[Nure̍ Primu de Mu̍negu]]. |- | [[Immaggine:HerculesMonaco.jpg|80px]] || '''[[Arcule Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Ercole Grimaldi'')</small><br /><small>(1562-1604)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 17 de ma̍giu d'u [[1589]]<br />a u 29 de nuvembre d'u [[1604]] | align="left" |Frai de [[Carlu Segundu de Mu̍negu]], fiyu de [[Nure̍ Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (15 de deçembre d'u [[1595]]) Maria Landi di Valdetaro (de qü [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]]).</small> |} === Pri̍ncipi de Mu̍negu === ==== [[Casa Grimaldi]] ==== {| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;" |- ! scope=col width=5% | Putre̍ ! scope=col width=25% | Nome ! scope=col width=20% | Regnu ! scope=col width=50% | Note |- | [[Immaggine:Honore II of Monaco.gif|80px]] || '''[[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Onorato Grimaldi'')</small><br /><small>(1597-1662)</small><br /><br />''signu̍ e pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 29 de nuvembre d'u [[1604]]<br />a u 10 de zena̍ d'u [[1662]] | align="left" |Fiyu de [[Arcule Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (13 de freva̍ d'u [[1616]]) [[Ippolita Trivulzio]] (de qü [[Hercule des Baux|Arcule Grimaldi]], pa̍ire de [[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Portrait Louis I, Prince of Monaco by an unknown artist.jpg|80px]] || '''[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lodovico Grimaldi'')</small><br /><small>(1642-1701)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 10 de zena̍ d'u [[1662]]<br />a u 2 de freva̍ d'u [[1701]] | align="left" |Nevu de [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]] (pe so pa̍ire [[Hercule des Baux|Arcule Grimaldi]], fiyu de [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu|Nure̍ Segundu]]).<br /><small>Spusau (30 de marsu d'u [[1660]]) [[Catherine Charlotte de Gramont]] (de qü [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:1706 - Antoine I Grimaldi (Monaco).jpg|80px]] || '''[[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Antonio Grimaldi'')</small><br /><small>(1661-1731)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 2 de freva̍ d'u [[1701]]<br />a u 26 de freva̍ d'u [[1731]] | align="left" |Fiyu de [[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (14 de giügnu d'u [[1688]]) [[Marie de Lorraine]] (de qü [[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Louise Hippolyte Grimaldi with a view overlooking Monaco from the studio of Jean-Baptiste Santerre (1651-1717).jpg|80px]] || '''[[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Luisa Ipòlita Grimaldi'')</small><br /><small>(1697-1731)</small><br /><br />''principessa de Mu̍negu'' || d'u 26 de freva̍ d'u [[1731]]<br />a u 29 deçembre d'u [[1731]] | align="left" |Fiya de [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (20 d'utubre d'u [[1715]]) [[Jacques Ier de Monaco|Jacques de Goyon de Matignon]] (de qü [[Nure̍ Terçu de Mu̍negu]]).</small> |} ==== [[Casa Grimaldi]], branca de [[Casa de Goyon|Goyon de Matignon]] ==== {| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;" |- ! scope=col width=5% | Putre̍ ! scope=col width=25% | Nome ! scope=col width=20% | Regnu ! scope=col width=50% | Note |- | [[Immaggine:Jacques I, Prince of Monaco.jpg|80px]] || '''[[Gia̍cumu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Jacques François Léonor de Goyon de Matignon'')</small><br /><small>(1689-1751)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 29 deçembre d'u [[1731]]<br />a u 7 de nuvembre d'u [[1733]] | align="left" |Mari de la précédente.<br /><small>Épouse ({{date|20|octobre|1715}}) [[Louise-Hippolyte de Monaco]] (dont [[Honoré III de Monaco]], qui suit). </small> |- | [[Immaggine:Honoré III, Prince of Monaco by Jean Baptiste van Loo.jpg|80px]] || '''[[Nure̍ Terçu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Honoré Camille Léonor Grimaldi'')</small><br /><small>(1720-1795)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 7 de nuvembre d'u [[1733]]<br />a u 19 de zena̍ d'u [[1793]] | align="left" |Fils des deux précédents.<br /><small>Épouse ({{date|15|juin|1757}}) [[Marie-Catherine Brignole]] (dont [[Honoré IV de Monaco]], qui suit). </small> |- | [[Immaggine:Flag of France.svg|80px]] || ''Joseph Barriera''<br /><small>(''presidente d'a Cunvençiun naçiunale'')<br /></small> || d'u 19 de zena̍ d'u [[1793]]<br />a u 24 de freva̍ d'u [[1793]] | align="left" | ''Regença d'üna Cunvençiun naçiunale, presidà per Joseph Barriera.'' |- | [[Immaggine:Flag of France.svg|80px]] || ''Anessiun a [[Fransa]], suta u nomu de « Fort-d'Hercule »'' || d'u 24 de freva̍ d'u [[1793]]<br />a u 17 de ma̍giu d'u [[1814]] | align="left" | ''Anessiun a [[Fransa]], suta u nomu de « Fort-d'Hercule » [[Armand Louis de Gontaut-Biron]], [[Henri Grégoire]], Grégoire Marie Jagot, etc.'' |- | [[Immaggine:Flag of France.svg|80px]] || ''Suta ucüpaçiun alià''|| d'u 17 de ma̍giu d'u [[1814]]<br />a u 17 de giügnu d'u [[1814]] | align="left" | ''Suta ucüpaçiun alià.'' |- | [[Immaggine:HonoriusIV.jpg|80px]] || '''[[Nure̍ Qartu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Honoré Charles Anne Marie Maurice Grimaldi'')</small><br /><small>(1758-1819)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 17 de giügnu d'u [[1814]]<br />a u 16 de zena̍ d'u [[1819]] | align="left" |Fils d'[[Honoré III de Monaco]].<br /><small>Épouse ({{date|15|juillet|1777}}) [[Louise d'Aumont]] (dont [[Honoré V de Monaco|Honoré V]] et [[Florestan Ier de Monaco]], qui suivent). </small> |- | [[Immaggine:Honore V Monaco.gif|80px]] || '''[[Nure̍ Qintu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Honoré Gabriel Grimaldi'')</small><br /><small>(1778-1841)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 16 de zena̍ d'u [[1819]]<br />a u 2 de utubre d'u [[1841]] | align="left" |Fils du précédent.<br /><small>Relation (1805) avec Félicité Rouault de Gamaches. </small> |- | [[Immaggine:FlorestanI-1-.png|80px]] || '''[[Fluresta̍n Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Tancrède Florestan Roger Louis Grimaldi'')</small><br /><small>(1785-1856)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 2 de utubre d'u [[1841]]<br />a u 20 giügnu d'u [[1856]] | align="left" |Frère du précédent, fils d'[[Honoré IV de Monaco]].<br /><small>Épouse ({{date|27|novembre|1816}}) [[Caroline Gibert]] (dont [[Carlu Terçu de Mu̍negu|Charles III de Monaco]], qui suit). </small> |- | [[Immaggine:Karl III (Monaco).jpg|80px]] || '''[[Carlu Terçu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Charles Honoré Grimaldi'')</small><br /><small>(1818-1889)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 20 giügnu d'u [[1856]]<br />a u 10 setembre d'u [[1889]] | align="left" |Fils du précédent.<br /><small>Épouse ({{date|28|septembre|1846}}) [[Antoinette de Mérode]] (dont [[Albertu Primu de Mu̍negu|Albert Ier de Monaco]], qui suit). </small> |- | [[Immaggine:Albert I of Monaco.png|80px]] || '''[[Albertu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Albert Honoré Charles Grimaldi'')</small><br /><small>(1848-1922)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 10 setembre d'u [[1889]]<br />a u 26 de giügnu d'u [[1922]] | align="left" |Fils du précédent.<br /><small>Épouse ({{date|21|septembre|1869}}) [[Mary Victoria Hamilton]] (dont [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu|Louis II de Monaco]], qui suit).<br />Épouse ({{date|31|octobre|1889}}) [[Alice Heine]]. </small> |- | [[Immaggine:Prince Louis II of Monaco 05670r.jpg|80px]] || '''[[Lui̍ Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Louis Honoré Charles Antoine Grimaldi'')</small><br /><small>(1870-1949)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 26 de giügnu d'u [[1922]]<br />a u 9 de ma̍giu d'u [[1949]] | align="left" |Fils du précédent et de [[Mary Victoria Hamilton]].<br /><small>Relation (1898) avec [[Marie-Juliette Louvet|Juliette Louvet]] (dont une fille naturelle légitimée puis adoptée pour héritière, [[Charlotte de Monaco|Charlotte Grimaldi]], mère de [[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu|Rainier III de Monaco]], qui suit). <br />Épouse ({{date|25|juillet|1946}}) [[Ghislaine Dommanget]]. </small> |} ==== [[Casa Grimaldi]], branca de [[Casa de Chalencon|Chalencon de Polignac]] ==== {| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;" |- ! scope=col width=5% | Putre̍ ! scope=col width=25% | Nome ! scope=col width=20% | Regnu ! scope=col width=50% | Note |- | [[Immaggine:Prince Rainier III.jpg|80px]] || '''[[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Rainier Louis Henri Maxence Bertrand Grimaldi'')</small><br /><small>(1923-2005)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 9 de ma̍giu d'u [[1949]]<br />a u 6 de d'avri̍ d'u [[2005]] | align="left" |Petit-fils du précédent (par sa mère [[Charlotte de Monaco|Charlotte Grimaldi]], fille de [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu|Louis II de Monaco]]).<br /><small>Épouse ({{date|18|avril|1956}}) [[Grace Kelly]] (dont [[Albertu Segundu de Mu̍negu|Albert II de Monaco]], qui suit). </small> |- | [[Immaggine:Albert II Monaco (2008).jpg|80px]] || '''[[Albertu Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Albert Alexandre Louis Pierre Grimaldi'')</small><br /><small>(1958)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 6 de d'avri̍ d'u [[2005]]|| align="left" |Fils du précédent.<br /><small>Épouse ([[1er juillet|{{1er}}]] et {{date|2|juillet|2011}}) [[Charlène Wittstock]]. </small> |} == Note == <references/> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Principatu de Mu̍negu}} [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] [[Categorîa:Lìste|Suvrai de Mu̍negu]] 7tlpc852lm434r2qqj3w8486heg5q65 271135 271134 2026-06-22T21:15:40Z N.Longo 12052 trad 271135 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Coat of Arms of Monaco.svg|miniatura|[[Scüu d'u Principatu de Mu̍negu|Armari de Mu̍negu]].]] A '''lista d'i suvrai de Mu̍negu''' e̍ longa ciü̍ de sete çentu ani, cun tüte e generaçiue de Casa Grimaldi che ghe sun stae da [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françua̍ Grimaldi]], ch'a̍ piyau [[Mu̍negu-A̍utu|A Roca]] ün [[1297]], a u [[Albertu Segundu de Mu̍negu|Pri̍ncipu Albertu Segundu]], ün ca̍rega da u [[2005]]. == Sto̍ria == A Casa Grimaldi e̍ra üna d'ë ciü̍ forte d'a [[Repùbrica de Zena|Repüblica de Ge̍nua]]. L'imperatu̍ Enricu Sestu cuncedëva a [[Zena|Ge̍nua]] a [[Mu̍negu-A̍utu|Roca de Mu̍negu]], u so' portu e ë terre a u viru ün [[1191]] cun l’ubligaçiu̍n de vassalage e de ghe basti̍ üna furtessa, u fütüru [[Palaçi Principescu|palaçi d'u Pri̍ncipu de Mu̍negu]]. Despœi de freqenti esili tra ë grande famiye genuese dürante achësta epuca, se trova a famiya Grimaldi ünturnu a [[Nissa|Niça]]. Achësti Grimaldi erun aliai de Carlu d'Anjou, re̍ de [[Siçillia|Siçi̍lia]] e conte de [[Provensa|Pruvença]]. A famiya Grimaldi a̍ truvau refügiu a [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françua̍ primu]], ditu Mari̍çia, e Rainie̍ se sun ümpadrunii d'a furtessa ün [[1297]], sença pure̍ cunsulida̍ achëstu gagnu. Sun stai i sforçi d'Antoni Grimaldi e [[Carlu Primu de Mu̍negu|Carlu Primu]] ch'an stabiliu a suvranita̍ fissa d'a famiya Grimaldi a Mu̍negu. Pœi, achësti suvrai sun cunusciüi cuma signui d'a piaça. U ti̍tulu de Pri̍ncipu de Mu̍negu e̍ stau üsau despœi u [[1612]] da [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu|Nure̍ Segundu]], e recunusciüu per u Regnu de Spagna e u Regnu de França<ref name="autogenerato3">{{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Ulino|tìtolo=L'Età Barocca dei Grimaldi di Monaco nel loro Marchesato di Campagna|url=https://www.google.it/books/edition/L_et%C3%A0_barocca_dei_Grimaldi_di_Monaco_ne/GFNbPgAACAAJ?|ànno=2008|editô=Giannini editore|çitæ=Na̍puli|léngoa=IT|ISBN=978-88-7431-413-3}}</ref>. == Suvrai de Mu̍negu == === Signui de Mu̍negu === {| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;" |- ! scope=col width=5% | Putre̍ ! scope=col width=25% | Nome ! scope=col width=20% | Regnu ! scope=col width=50% | Note |- | [[File:Malizia.jpg|80px]]|| [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françua̍ Grimaldi "Mari̍çia"]]<br /><small>(????-1309)</small><br /><br />''s'e̍ ümpadruniu d'a furtessa de Mu̍negu'' || 8 de zena̍ d'u [[1297]]|| align="left" |Fiyu de [[Guglielmo Grimaldi]] e de Giacoba<br /><small>Spusa̍ (1295) Aurelia del Carretto (vi̍düa de [[Lanfranco Grimaldi]], u so' cüjin a u qintu gradu). </small> |- | [[Immaggine:Raniero I de Mónaco.jpg|80px]] || '''[[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(1267-1314)</small><br /><br />''signu̍ de [[Mu̍negu]]'' || d'u 8 de zena̍ d'u [[1297]]<br />a u 10 d'avri̍ d'u [[1301]]|| align="left" |Cüjin a u qintu gradu.<br /><small>Sposa̍ Salvatica del Carretto (de qü [[Carlu Primu de Mu̍negu]]). <br />Sposa̍ Andriola Grillo. </small> |- | [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 10 d'avri̍ d'u [[1301]]<br />a u 12 de setembre d'u [[1331]]|| align="left" | Prima ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]]. |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Carlu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Carlo Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1357)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu'' || d'u 12 de setembre d'u [[1331]]<br />a u 29 de giügnu d'u [[1352]] | align="left" |Fiyu de [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]] e de Salvatica del Carretto.<br /><small>Spusau [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]] (de qü [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]], [[Gabriele de Mu̍negu|Gabriele]] et [[Lui̍ de Mu̍negu]]).<br />Spusau [[Orsini (famìggia)|?????? Orsini]].<br />Spusau ??????.<br />Spusau ??????.</small> |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] <br /> [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] <br /> [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] <br /> [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Carlu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Carlo Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1357)</small><br /><br />'''[[Antoni Primu de Mu̍negu (signu̍)|Antoni Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Antonio Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1358)</small><br /><br />'''[[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Ranieri Grimaldi'')</small><br /><small>(1350-1407)</small><br /><br />'''[[Gabriele de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Gabriele Grimaldi'')</small><br /><small>(????-????)</small><br /><br /><br />''co-signui de Mu̍negu''|| d'u 29 de giügnu d'u [[1352]]<br />a u 15 de austu d'u [[1357]]|| align="left" |Guvernu ünseme.<br /><br />[[Carlu Primu de Mu̍negu]]: fiyu de [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]] e de Salvatica del Carretto.<br /><small>Spusau [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]] (de qü [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu|Rainie̍ Segundu]], [[Gabriele de Mu̍negu|Gabriele]] e [[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]).<br />Spusau [[Orsini (famìggia)|?????? Orsini]].<br />Spusau ??????.<br />Spusau ??????.</small><br /><br />[[Antoni Primu de Mu̍negu (signu̍)|Antoni Primu de Mu̍negu]]: barba de [[Carlu Primu de Mu̍negu]], frai de [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]] e fiyu de [[Lanfranco Grimaldi]] e d'Aurelia del Carretto.<br /><small>Spusau Antonia Spinetti.</small><br /><br />[[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]]: fiyu de [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]].<br /><small>Spusau Maria del Carretto</small><small>Spusau Isabella Asinari (de qü [[Giuane Primu de Mu̍negu|Giuane Primu]], [[Ambrogi de Mu̍negu|Ambrogi]] e [[Antoni Segundu de Mu̍negu|Antoni (Segundu) de Mu̍negu]]).</small><br /><br />[[Gabriele de Mu̍negu]]: frai de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]], fiyu [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]].<br /><small>Spusau [[Orsini (famìggia)|?????? Orsini]]. </small> |- | [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 15 d'austu d'u [[1357]]<br />a zena̍ d'u [[1395]]|| align="left" | Segunda ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]]. |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] [[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lodovico Grimaldi'')</small><br /><small>(13??-1402)</small><br /><br />'''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu'' | da zena̍ [[1395]]<br />a u 19 deçembre [[1395]] | align="left" | Guvernu ünseme.<br /><br />[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]: frai de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu|Rainie̍ Segundu]] e de [[Gabriele de Mu̍negu]], e fiyu de [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]].<br /><br />[[Giuane Primu de Mu̍negu]]: fiyu de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu|Rainie̍ Segundu]] e de Isabella Asinari.<br /><small>Spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 19 deçembre d'u [[1395]]<br />a u 11 de ma̍giu d'u [[1397]] | align="left" | Terça ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]]. |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lodovico Grimaldi'')</small><br /><small>(13??-1402)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu'' | d'u 11 de ma̍giu d'u [[1397]]<br />a u 5 de nuvembre d'u [[1402]] | align="left" |Fiyu de [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]]. |- | [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 5 de nuvembre d'u [[1402]]<br />a u 5 de giügnu d'u [[1419]] | align="left" | Qarta ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]]. |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]]<br />[[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]]<br />[[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Ambrogi de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Ambrogio Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1433)</small><br /><br />'''[[Antoni Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Antonio Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1427)</small><br /><br />'''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br /><br />''co-signui de Mu̍negu'' | d'u 5 de giügnu d'u [[1419]]<br />a u [[1427]] | align="left" |Trei fiyi de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] e de Isabella Asinari (guvernu ünseme).<br /><br /><small>[[Antoine Grimaldi de Monaco|Antoni Segundu de Mu̍negu]] s'e̍ spusau Bianca. <br /><br />[[Giuane Primu de Mu̍negu]] s'e̍ spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu'' | d'u [[1427]]<br />a u 3 de utubre d'u [[1436]] | align="left" |Frai de [[Ambrogi de Mu̍negu|Ambrogi]] e de [[Antoni Segundu de Mu̍negu]], fiyu de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] e de Isabella Asinari (guverna sulu).<br /><small>Spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Filippo Maria Visconti.jpg|80px]] || [[Philippe Marie Visconti|''Filipu Maria Visconti''<br /><small>(''Filippo Marìa Visconti'')</small>]]<br /><small>(1392-1447)</small><br /><br />''düca de Mila̍n'' || d'u 3 de utubre d'u [[1436]]<br />a u nuvembre d'u [[1436]] | align="left" | [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] e̍ ucüpa̍ da u [[Ducâto de Milàn|düca de Mila̍n]], cun u Biagio Assereto per guvernatu̍. |- | [[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u nuvembre d'u [[1436]]<br />a u 8 de ma̍giu d'u [[1454]] | align="left" |Frai de [[Ambrogi de Mu̍negu|Ambrogi]] e de [[Antoni Segundu de Mu̍negu]], fiyu de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] e d'Isabella Asinari (guverna sulu).<br /><small>Spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Catala̍n de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Catalano Grimaldi'')</small><br /><small>(1422-1457)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 8 de ma̍giu d'u [[1454]]<br />a u lüyu d'u [[1457]] | align="left" | Fiyu de [[Giuane Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (prima d'u 1451) Bianca del Carretto (de qü [[Claudina de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Claudina di monaco.jpg|133x133px]]|| '''[[Claudina de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Claudina Grimaldi'')</small><br /><small>(1451-1515)</small><br /><br />''signura de Mu̍negu'' || d'u lüyu d'u [[1457]]<br />a u 16 de marsu d'u [[1458]] | align="left" |Fiya de [[Catala̍n de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (29 d'austu d'u [[1465]]) [[Lambertu de Mu̍negu]] (so' cüjin luntan de 16° o 17° gradu) (de qü [[Giuane Segundu de Mu̍negu]] e [[Lüçia̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Lambertu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lamberto Grimaldi'')</small><br /><small>(1420-1494)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 16 de marsu d'u [[1458]]<br />a u marsu [[1494]] | align="left" |Fiançau (designau cuma erede) e pœi mariu de [[Claudina de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (29 d'austu d'u [[1465]]) [[Claudina de Mu̍negu]] (de qü [[Giuane Segundu de Mu̍negu]] e [[Lüçia̍n de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Giuane Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1468-1505)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u marsu [[1494]]<br />a u 11 d'utubre d'u [[1505]] | align="left" |Fiyu de [[Lambertu de Mu̍negu]] e de [[Claudina de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau ([[1486]]) [[Savöia (famìggia)|Antuniëta de Savoia]]. </small> |- | [[Immaggine:Ambrogio de Predis - Lucien I - Prince of Monaco.jpg|80px]] || '''[[Lüçia̍n de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Luciano Grimaldi'')</small><br /><small>(1481-1523)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 11 d'utubre d'u [[1505]]<br />a u 22 de austu d'u [[1523]] | align="left" |Frai de [[Giuane Segundu de Mu̍negu|Giuane Segundu]], fiyu de [[Lambertu de Mu̍negu]] e de [[Claudina de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (25 de setembre d'u [[1514]]) Giuana de [[De Pontevès (famìggia)|Pontevès]] (de qü [[Nure̍ Primu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Honoré I and his family.jpg|157x157px]]|| '''[[Nure̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Onorato Grimaldi'')</small><br /><small>(1522-1581)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 22 de austu d'u [[1523]]<br />a u 7 de utubre d'u [[1581]] | align="left" |Fiyu de [[Lüçia̍n de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (8 de giügnu d'u [[1545]]) [[Grimâdi (famìggia)|Isabella Grimaldi]] (so' cüjina luntana de 14° gradu) (de qü [[Carlu Segundu de Mu̍negu]] e [[A̍rcule Primu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Charles II de Monaco.jpg|80px]] || '''[[Carlu Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Carlo Grimaldi'')</small><br /><small>(1555-1589)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 7 de utubre d'u [[1581]]<br />a u 17 de ma̍giu d'u [[1589]] | align="left" |Fiyu de [[Nure̍ Primu de Mu̍negu]]. |- | [[Immaggine:HerculesMonaco.jpg|80px]] || '''[[A̍rcule Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Ercole Grimaldi'')</small><br /><small>(1562-1604)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 17 de ma̍giu d'u [[1589]]<br />a u 29 de nuvembre d'u [[1604]] | align="left" |Frai de [[Carlu Segundu de Mu̍negu]], fiyu de [[Nure̍ Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (15 de deçembre d'u [[1595]]) Maria Landi di Valdetaro (de qü [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]]).</small> |} === Pri̍ncipi de Mu̍negu === ==== [[Casa Grimaldi]] ==== {| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;" |- ! scope=col width=5% | Putre̍ ! scope=col width=25% | Nome ! scope=col width=20% | Regnu ! scope=col width=50% | Note |- | [[Immaggine:Honore II of Monaco.gif|80px]] || '''[[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Onorato Grimaldi'')</small><br /><small>(1597-1662)</small><br /><br />''signu̍ e pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 29 de nuvembre d'u [[1604]]<br />a u 10 de zena̍ d'u [[1662]] | align="left" |Fiyu de [[A̍rcule Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (13 de freva̍ d'u [[1616]]) [[Ippolita Trivulzio]] (de qü [[Hercule des Baux|A̍rcule Grimaldi]], pa̍ire de [[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Portrait Louis I, Prince of Monaco by an unknown artist.jpg|80px]] || '''[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lodovico Grimaldi'')</small><br /><small>(1642-1701)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 10 de zena̍ d'u [[1662]]<br />a u 2 de freva̍ d'u [[1701]] | align="left" |Nevu de [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]] (per so' pa̍ire [[Hercule des Baux|A̍rcule Grimaldi]], fiyu de [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu|Nure̍ Segundu]]).<br /><small>Spusau (30 de marsu d'u [[1660]]) [[Catherine Charlotte de Gramont]] (de qü [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:1706 - Antoine I Grimaldi (Monaco).jpg|80px]] || '''[[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Antonio Grimaldi'')</small><br /><small>(1661-1731)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 2 de freva̍ d'u [[1701]]<br />a u 26 de freva̍ d'u [[1731]] | align="left" |Fiyu de [[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (14 de giügnu d'u [[1688]]) [[Marie de Lorraine]] (de qü [[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Louise Hippolyte Grimaldi with a view overlooking Monaco from the studio of Jean-Baptiste Santerre (1651-1717).jpg|80px]] || '''[[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Luisa Ipòlita Grimaldi'')</small><br /><small>(1697-1731)</small><br /><br />''principessa de Mu̍negu'' || d'u 26 de freva̍ d'u [[1731]]<br />a u 29 deçembre d'u [[1731]] | align="left" |Fiya de [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (20 d'utubre d'u [[1715]]) [[Gia̍cumu Primu de Mu̍negu]] (de qü [[Nure̍ Terçu de Mu̍negu]]).</small> |} ==== [[Casa Grimaldi]], branca de [[Casa de Goyon|Goyon de Matignon]] ==== {| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;" |- ! scope=col width=5% | Putre̍ ! scope=col width=25% | Nome ! scope=col width=20% | Regnu ! scope=col width=50% | Note |- | [[Immaggine:Jacques I, Prince of Monaco.jpg|80px]] || '''[[Gia̍cumu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Jacques François Léonor de Goyon de Matignon'')</small><br /><small>(1689-1751)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 29 deçembre d'u [[1731]]<br />a u 7 de nuvembre d'u [[1733]] | align="left" |Mariu de [[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (20 d'utubre d'u [[1715]]) [[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]] (de qü [[Nure̍ Terçu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Honoré III, Prince of Monaco by Jean Baptiste van Loo.jpg|80px]] || '''[[Nure̍ Terçu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Honoré Camille Léonor Grimaldi'')</small><br /><small>(1720-1795)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 7 de nuvembre d'u [[1733]]<br />a u 19 de zena̍ d'u [[1793]] | align="left" |Fiyu de [[Gia̍cumu Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (15 de giügnu d'u [[1757]]) [[Marie-Catherine Brignole]] (de qü [[Nure̍ Qartu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Flag of France.svg|80px]] || ''Giase̍ Barriera''<br /><small>(''presidente d'a Cunvençiun naçiunale'')<br /></small> || d'u 19 de zena̍ d'u [[1793]]<br />a u 24 de freva̍ d'u [[1793]] | align="left" | ''Regença d'üna Cunvençiun naçiunale, presida̍ da Giase̍ Barriera.'' |- | [[Immaggine:Flag of France.svg|80px]] || ''Anessiun a [[Fransa|França]], suta u nume de « Fort-d'Hercule »'' || d'u 24 de freva̍ d'u [[1793]]<br />a u 17 de ma̍giu d'u [[1814]] | align="left" | ''Anessiun a [[Fransa|França]], sut'a u nume de « Fort-d'Hercule » [[Armand Louis de Gontaut-Biron]], [[Henri Grégoire]], Grégoire Marie Jagot, etc.'' |- | [[Immaggine:Flag of France.svg|80px]] || ''Suta ucüpaçiun alia̍''|| d'u 17 de ma̍giu d'u [[1814]]<br />a u 17 de giügnu d'u [[1814]] | align="left" | ''Suta ucüpaçiun alia̍.'' |- | [[Immaggine:HonoriusIV.jpg|80px]] || '''[[Nure̍ Qartu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Honoré Charles Anne Marie Maurice Grimaldi'')</small><br /><small>(1758-1819)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 17 de giügnu d'u [[1814]]<br />a u 16 de zena̍ d'u [[1819]] | align="left" |Fiyu de [[Nure̍ Terçu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (15 de lüyu d'u [[1777]]) [[Louise d'Aumont]] (de qü [[Nure̍ Qintu de Mu̍negu]] e [[Fluresta̍n Primu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Honore V Monaco.gif|80px]] || '''[[Nure̍ Qintu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Honoré Gabriel Grimaldi'')</small><br /><small>(1778-1841)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 16 de zena̍ d'u [[1819]]<br />a u 2 de utubre d'u [[1841]] | align="left" |Fiyu de [[Nure̍ Qartu de Mu̍negu]].<br /><small>Relaçiun ([[1805]]) cun Félicité Rouault de Gamaches.</small> |- | [[Immaggine:FlorestanI-1-.png|80px]] || '''[[Fluresta̍n Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Tancrède Florestan Roger Louis Grimaldi'')</small><br /><small>(1785-1856)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 2 de utubre d'u [[1841]]<br />a u 20 giügnu d'u [[1856]] | align="left" |Frai de [[Nure̍ Qintu de Mu̍negu]], fiyu de [[Nure̍ Qartu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (27 de nuvembre d'u [[1816]]) [[Caroline Gibert]] (de qü [[Carlu Terçu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Karl III (Monaco).jpg|80px]] || '''[[Carlu Terçu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Charles Honoré Grimaldi'')</small><br /><small>(1818-1889)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 20 giügnu d'u [[1856]]<br />a u 10 setembre d'u [[1889]] | align="left" |Fiyu de [[Fluresta̍n Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (28 de setembre d'u [[1846]]) [[Antoinette de Mérode]] (de qü [[Albertu Primu de Mu̍negu|Albertu Primu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Albert I of Monaco.png|80px]] || '''[[Albertu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Albert Honoré Charles Grimaldi'')</small><br /><small>(1848-1922)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 10 setembre d'u [[1889]]<br />a u 26 de giügnu d'u [[1922]] | align="left" |Fiyu de [[Carlu Terçu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (21 de setembre d'u [[1869]]) [[Mary Victoria Hamilton]] (de qü [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu]]).<br />Spusau (31 d'utubre d'u [[1889]]) [[Alice Heine]].</small> |- | [[Immaggine:Prince Louis II of Monaco 05670r.jpg|80px]] || '''[[Lui̍ Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Louis Honoré Charles Antoine Grimaldi'')</small><br /><small>(1870-1949)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 26 de giügnu d'u [[1922]]<br />a u 9 de ma̍giu d'u [[1949]] | align="left" |Fiyu de [[Albertu Primu de Mu̍negu]] e [[Mary Victoria Hamilton]].<br /><small>Relaçiun ([[1898]]) avec [[Marie-Juliette Louvet|Juliette Louvet]] (de qü üna fiya natürale legitima̍ e pœi aduta̍ cuma erede, [[Carlota de Mu̍negu]], ma̍ire de [[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu]]).<br />Spusau (25 de lüyu d'u [[1946]]) [[Ghislaine Dommanget]].</small> |} ==== [[Casa Grimaldi]], branca de [[Casa de Chalencon|Chalencon de Polignac]] ==== {| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;" |- ! scope=col width=5% | Putre̍ ! scope=col width=25% | Nome ! scope=col width=20% | Regnu ! scope=col width=50% | Note |- | [[Immaggine:Prince Rainier III.jpg|80px]] || '''[[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Rainier Louis Henri Maxence Bertrand Grimaldi'')</small><br /><small>(1923-2005)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 9 de ma̍giu d'u [[1949]]<br />a u 6 de d'avri̍ d'u [[2005]] | align="left" |Nevu de [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu]] (per soa ma̍ire [[Carlota de Mu̍negu]], fiya de [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu]]).<br /><small>Spusau (18 d'avri̍ d'u [[1956]]) [[Grace Kelly]] (de qü [[Albertu Segundu de Mu̍negu]]).</small> |- | [[Immaggine:Albert II Monaco (2008).jpg|80px]] || '''[[Albertu Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Albert Alexandre Louis Pierre Grimaldi'')</small><br /><small>(1958)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 6 de d'avri̍ d'u [[2005]]|| align="left" |Fiyu de [[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (primu de lüyu d'u [[2011]]) [[Charlène Wittstock]].</small> |} == Note == <references/> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Principatu de Mu̍negu}} [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] [[Categorîa:Lìste|Suvrai de Mu̍negu]] 4uu0dw39jsrrdhwfnx3lpy4pwfopd2q Giorgi Franzi 0 14633 271111 224987 2026-06-22T18:47:18Z N.Longo 12052 + 271111 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Ruelle Chanoine Georges Franzi (Monaco) - panneau.jpg|thumb|Lastra d'u Carrugëtu dedicau a Giorgi Franzi]] '''Giorgi Franzi''' (''Georges Franzi'' ün [[Lengua françéise|françese]], [[Mu̍negu-A̍utu|A Roca]], [[23 zûgno|23 de giügnu]] d'u [[1914]] - [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[13 zenâ|13 de zena̍]] d'u [[1997]]) e̍ stau ün cano̍nicu [[Dialetto monegasco|munegascu]] e maistru de [[Dialetto monegasco|lenga munegasca]]. == Vita == {{Seçión vêua}} == O̍pere == Lista parçiale d'i soi scriti, ün libru o ünte d'ë a̍utre furme<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claude Passet|tìtolo=Bibliographie de la langue monégasque : 1927 - 2018|url=https://www.ald-monaco.org/uploads/pages/bibliographie-langue-monegasque.pdf|ànno=2019|editô=Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale|çitæ=Mu̍negu|léngoa=FR}}</ref>. === Libri === * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=E letre d'u murin d'Anfonsu Daudet regiràe ün munegascu da u canònicu Franzi segundu ün testu pruvençale editàu da « I amighi de Daudet, Mas d'a Vignassa »|ànno=s.d|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=Prova d'ün glussari munegascu adubàu da u Canònicu Giorgi Franzi|ànno=1974?|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|outô2=Christian Raimbert (dessignatu̍)|tìtolo=Müsèu d'u veyu Mùnegu|url=https://www.mediatheque.mc/Default/doc/SYRACUSE/539886/museu-d-u-veyu-munegu-musee-du-vieux-monaco-comite-des-traditions-monegasques|ànno=1974|editô=Cumitau d'ë Tradiçiue Munegasche|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|outô2=Christian Raimbert (dessignatu̍)|tìtolo=Messa munegasca|ànno=1974|editô=ün propi|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=Spunta l'arba, Primu libru de monegascu|ànno=1976|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=Armanacu munegascu 1976. A cura di Giorgi Franzi. Monaco, Edità suta u Patrunage d'u Cumitàu Naçiunale d'ë Tradiçiue Munegasche|léngoa=LIJ, FR|url=https://www.mediatheque.mc/Default/doc/SYRACUSE/651497/armanacu-munegascu-1976-editorial-et-textes-de-georges-franzi|ànno=1976|outô2=Christian Raimbert (dessignatu̍)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=U drapeu, parole de u maïstru G. Franzi, müsica de Jo Di Pasqua|léngoa=LIJ, FR|url=https://www.mediatheque.mc/Default/doc/SYRACUSE/335361/u-drapeu-le-drapeau-paroles-de-georges-franzi|ànno=1987|editô=Cumüna de Mu̍negu|çitæ=Mu̍negu}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=Umparamu u munegascu : quinternu de munegascu|léngoa=LIJ, FR|url=https://www.mediatheque.mc/Default/doc/SYRACUSE/295901/umparamu-u-munegascu-quinternu-de-munegascu-canonicu-franzi-marinette-antognelli-lanza-karyn-ardisso|ànno=1990|outô2=Marinette Antognelli-Lanza|outô3=Karyn Ardisson|editô=Imprimerie de Monaco|çitæ=Mu̍negu}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=Un camin per l'utava... : qinternu de munegascu|léngoa=LIJ, FR|url=https://www.mediatheque.mc/Default/doc/SYRACUSE/292870/un-camin-per-l-utava-qinternu-de-munegascu-canonicu-franzi-marinette-antognelli-lanza-karyn-ardisson|ànno=1991|outô2=Marinette Antognelli-Lanza|outô3=Karyn Ardisson|editô=Commission pour la langue monégasque|çitæ=Mu̍negu}} * {{Çitta lìbbro|outô=Louis Auréglia, Robert Boisson, Giorgi Franzi, Louis Barral, Fernard Bertrand, Paul Antonini|tìtolo=Carnet d'auteurs|léngoa=LIJ, FR|url=https://www.mediatheque.mc/Default/doc/SYRACUSE/343868/carnet-d-auteurs|ànno=1998|editô=Cumüna de Mu̍negu|çitæ=Mu̍negu}} === Cumpusiçiue sule === * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=A lenga de mamà|ànno=1974|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=Ra Babarota|ànno=1974|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=U Giacuré. Premio di poesia dialettale intemelia 1994-1995|léngoa=LIJ|capìtolo=E lürgne d'a veya campana|ànno=1974|çitæ=Pinerolu|pp=97-98|editô=Alzani}} * {{Çitta publicaçión|outô=Giorgi Franzi|outô2=|ànno=1974|tìtolo=Predica per a messa d'e tradiciue d'u 26 Zena' 1973, vigilia de Santa Devota|revìsta=A Barma Grande|volùmme=Vul. XIII|nùmero=97|pp=32-34|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=Messa d'ë Dumènighe d'u tempu urdinari|ànno=1975|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=Preghere monegasche. Messa d'a Madona per cunservà l'arima du nostru caru paise|ànno=1975|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=Mùnegu e l'aiga|ànno=1980|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=Adiu ai nostri cari veyi troeyi|ànno=1980|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=Gh'era üna vota üna funtana|ànno=1980|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ}} * {{Çitta publicaçión|outô=Giorgi Franzi|ànno=1990|tìtolo=A lenga de Mamà, La Langue de maman|revìsta=Revue du P.E.N. Club de Monaco|nùmero=7|p=5|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=Cuma é e bon per de frai de se retruva tüti ünseme|ànno=1994|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ}} === Arti̍culi === * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=Atti VPL|léngoa=IT|capìtolo=Rapporti del monegasco con i dialetti del Ponente Ligure|ànno=s.d.|pp=61-65}} * {{Çitta publicaçión|outô=Giorgi Franzi|outô2=|ànno=1972|méize=Deçembre|tìtolo=Giorgiu FRANZI, Auguri per ra prima leciun de Monegascu, Culege de l'Anunciada, 21 Nuvembre 1972, Souhaits pour la première leçon de monégasque, collège de l'Anonciade, 21 novembre 1972|revìsta=Eglise de Monaco, Giejia de Munegu|nùmero=97|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=Actes du Colloque de dialectologie|léngoa=LIJ, FR|capìtolo=Ai amighi e veijin per ru Coloqiu Dialettale, Munegu 16-17 nuvembre 1974|ànno=1974|çitæ=Mu̍negu|pp=23-29}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=2<sup>ème</sup> Colloque de langues dialectales, organisé par le Comité National des Traditions Monégasques (15 et 16 novembre 1975)|léngoa=FR|capìtolo=Comment retrouver l'âme de Monaco à travers son langage|ànno=1976|editô=Imprimerie nationale|çitæ=Mu̍negu|url=https://www.mediatheque.mc/Default/doc/SYRACUSE/516488/2eme-colloque-de-langues-dialectales-15-et-16-novembre-1975-organise-par-le-comite-national-des-trad|pp=23-29}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=3<sup>ème</sup> Colloque de langues dialectales, organisé par le Comité National des Traditions Monégasques (1 et et 2 avril 1978)|léngoa=FR|capìtolo=Interférence du provençal dans le langage courant monégasque|ànno=1978|editô=Imprimerie nationale|çitæ=Mu̍negu|url=https://www.mediatheque.mc/Default/doc/SYRACUSE/516488/2eme-colloque-de-langues-dialectales-15-et-16-novembre-1975-organise-par-le-comite-national-des-trad|pp=23-30}} * {{Çitta publicaçión|outô=Giorgi Franzi|outô2=|ànno=1980|méize=Nuvembre|tìtolo=In memoria de Louis Notari, Centenari de Luì Notari 1879-1979|revìsta=Eglise de Monaco - Giejia de Munegu|nùmero=164|léngoa=LIJ, FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=4<sup>ème</sup> Colloque de langues dialectales, organisé par le Comité National des Traditions Monégasques (10 et 11 novembre 1979)|léngoa=FR|capìtolo=L'oeuvre littéraire de Louis Notari|url=https://www.mediatheque.mc/Default/doc/SYRACUSE/516489/4eme-colloque-de-langues-dialectales-10-et-11-novembre-1979-organise-par-le-comite-national-des-trad|editô=Imprimerie nationale|çitæ=Mu̍negu|ànno=1980|pp=9-15}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=5<sup>ème</sup> Colloque de langues dialectales, organisé par le Comité National des Traditions Monégasques (8 et 9 novembre 1980)|léngoa=FR|capìtolo=Grandeurs et servitudes de la renaissance dialectale|editô=Imprimerie nationale|çitæ=Mu̍negu|url=https://www.mediatheque.mc/Default/doc/SYRACUSE/516490/5eme-colloque-de-langues-dialectales-8-et-9-novembre-1980-organise-par-le-comite-national-des-tradit|ànno=1980|pp=9-16}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giorgi Franzi|tìtolo=9<sup>ème</sup> Colloque des langues dialectales, 25 mai 1991, organisé par l'Académie des Langues Dialectales|léngoa=LIJ, FR|capìtolo=A Marina, ünt'a Bibia|editô=Imprimerie Testa|çitæ=Mu̍negu|url=https://www.mediatheque.mc/Default/doc/SYRACUSE/335148/9e-colloque-des-langues-dialectales-samedi-25-mai-1991-organise-par-l-academie-des-langues-dialectal|ànno=Utubre 1996|pp=159-161}} == Note == <references /> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=http://www.traditions-monaco.com/uploads/chronique/Chronique%202014-12%20U%20Carrug%C3%ABtu%20Can%C3%B2nicu%20Giorgi%20Franzi%20fond%20blanc-32.pdf|tìtolo=Inaugüraçiu̍n d'u Carrugëtu Giorgi Franzi|léngoa=FR|vìxita=2026-06-22}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Munegasche|Franzi, Giorgi]] [[Categorîa:Scritoî in lìgure|Franzi, Giorgi]] 3z65jfpch1gfr918warcc2vck5bu27n Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍) 0 14652 271107 270933 2026-06-22T18:36:41Z N.Longo 12052 271107 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Giardi̍n eso̍ticu |Panorama = Monaco (54021336663).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama d'u Giardi̍n eso̍ticu cun [[Funtanaveya]]</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = MCO |Grado amministrativo = 2 |Divisione amm grado 1 = Mu̍negu |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 4997 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://imsee.mc/content/download/310026/file/Rapport%20Recensement%202025.pdf?inLanguage=fre-FR&version=4|tìtolo=Recensement de la population 2025|outô=IMSEE|dæta=Ma̍giu 2026|léngoa=FR|p=5|vìxita=2026-06-18}} |Aggiornamento abitanti = 2025 |var-denscitæ = Densita̍ |var-divixoìn_confinànti = Qartiei a cantu |Divisioni confinanti = [[A Cundamina]], [[A Türbia]] (FR-06), [[Cap-d'Ail|Cavu d'Ayu]] (FR-06), [[Funtanaveya]], [[I Muneghëti]] |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-tàrga = Targa |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Jardin Exotique in Monaco 2025.svg |Didascalia mappa = Mapa d'u Giardi̍n eso̍ticu }} '''Giardi̍n eso̍ticu''' (''Jardin exotique'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] stati̍sticu de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], cun 4.997 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Abitanti == {{Seçión vêua}} == Lœghi de interessu == * [[Giardi̍n eso̍ticu de Mu̍negu]] * [[Müseu d'Antrupulugia preisto̍rica]] * [[Nœvu müseu naçiunale de Mu̍negu]] {{Clear}} == Note == <references /> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Qartiei de Mu̍negu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Qartiei de Mu̍negu]] cgwnlzayckd0ru1ei4s434lvhqmhh26 I Muneghëti 0 14654 271116 270940 2026-06-22T18:51:43Z N.Longo 12052 271116 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = I Muneghëti |Panorama = Moneghetti.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Piaça Lamarck a i Muneghëti</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = MCO |Grado amministrativo = 2 |Divisione amm grado 1 = Mu̍negu |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 4498 |Note abitanti = Cüntai aiçi i abitanti de [[Valun de Santa Devota|Santa Devota]]; {{Çitta web|url=https://imsee.mc/content/download/310026/file/Rapport%20Recensement%202025.pdf?inLanguage=fre-FR&version=4|tìtolo=Recensement de la population 2025|outô=IMSEE|dæta=Ma̍giu 2026|léngoa=FR|p=5|vìxita=2026-06-18}} |Aggiornamento abitanti = 2025 |var-denscitæ = Densita̍ |var-divixoìn_confinànti = Qartiei a cantu |Divisioni confinanti = [[A Cundamina]], [[Beausoleil]] (FR-06), [[Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍)|Giardi̍n eso̍ticu]], [[Valun de Santa Devota|Santa Devota]] |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-tàrga = Targa |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Les Moneghetti in Monaco 2025.svg |Didascalia mappa = Mapa d'I Muneghëti }} '''I Muneghëti''' (''Les Moneghetti'' ün [[Lengua françéise|françese]]) sun ün [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] stati̍sticu de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], cun 4.498 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Abitanti == {{Seçión vêua}} == Lœghi de interessu == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == Note == <references /> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Qartiei de Mu̍negu}} [[Categorîa:Qartiei de Mu̍negu]] ewbehkl56oasqol2ittn33c3p6epahg Ge̍ija de Santa Devota (Mu̍negu) 0 14656 271097 266645 2026-06-22T18:27:46Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Geija de Santa Devota]] a [[Ge̍ija de Santa Devota (Mu̍negu)]]: mc 266645 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Église de Saint-Dévote Monaco IMG 1204.jpg|thumb|250px|destra|A geija de Santa Devota]] A '''geija de Santa Devota''' ë üna [[Gexa (architettua)|geija]] [[Prinçipatu de Munegu|munegasca]] lucalisa̍ ün u qartie̍ d'[[A Cundamina]]. {{Clear}} == Vede tamben == * [[Santa Devota]] == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Principatu de Mu̍negu}} [[Categorîa:Geije de Mùnegu‎]] 5tvfwts8wz0ef45qd187i1t0ahxp7xt 271099 271097 2026-06-22T18:29:15Z N.Longo 12052 + 271099 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Église de Saint-Dévote Monaco IMG 1204.jpg|thumb|Faciada d'a ge̍ija de Santa Devota]] A '''ge̍ija de Santa Devota''' (''église Sainte-Dévote'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ üna [[Gexa (architettua)|ge̍ija]] [[Principatu de Mu̍negu|munegasca]] lucalisa̍ ünt'u qartie̍ d'u [[Valun de Santa Devota]], sede de üna parro̍chia de l'[[arcidio̍cesi de Mu̍negu]]. E̍ dedica̍ a [[Santa Devota]], a patruna de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Descriçiun == === De drentu === {{Seçión vêua}} === De fœra === {{Seçión vêua}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://saintedevote.diocese.mc/presentation|tìtolo=Situ d'a parro̍chia|léngoa=FR|vìxita=2026-06-22}} * {{Çitta web|url=http://www.saintedevotemonaco.com/|tìtolo=Situ de Santa Devota|léngoa=FR|vìxita=2026-06-22}} {{Principatu de Mu̍negu}} [[Categorîa:Geije de Mùnegu‎]] kxhr0qxpzu12zovoso84hib4e9r05wc Müseu uçeanugra̍ficu de Mu̍negu 0 14659 271153 250619 2026-06-22T22:44:53Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Müseu Uçeanugràficu de Mùnegu]] a [[Müseu uçeanugra̍ficu de Mu̍negu]]: mc 250619 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Monaco BW 2011-06-07 17-50-43.jpg|300px|right|thumb|U Müseu o Institütu uçeanugràficu]] U '''Müseu''' o '''Institütu uçeanugràficu''' e̍ stau creau per [[Albertu primu]] ün [[1889]]. {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://musee.oceano.org/|tìtolo=Musée océanographique de Monaco|léngoa=FR, EN, IT, ES, NL, DE, PT, RU}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Müsei de Mùnegu]] qlcoezxhei1183aqojd5qqqov5rozfs 271155 271153 2026-06-22T22:45:32Z N.Longo 12052 + 271155 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Monaco BW 2011-06-07 17-50-43.jpg|thumb|Faciada d'u müseu uçeanugra̍ficu]] U '''müseu uçeanugra̍ficu de Mu̍negu''' (''musée océanographique de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün müseu uçeanugra̍ficu e aquarium [[Principatu de Mu̍negu|munegascu]] lucalisau ün sci'[[Mu̍negu-A̍utu|a Roca]]. U müseu uçeanugra̍ficu e̍ stau fundau da u [[Albertu Primu de Mu̍negu|Pri̍ncipu Albertu Primu]] ün [[1889]]. == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Descriçiun == {{Seçión vêua}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://musee.oceano.org/|tìtolo=Musée océanographique de Monaco|léngoa=FR, EN, IT, ES, NL, DE, PT, RU}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Müsei de Mùnegu]] 7hb37tlix6yqb04h219ggh3w55aycli Template:Principatu de Mu̍negu 10 14666 271094 271016 2026-06-22T18:24:03Z N.Longo 12052 wl 271094 wikitext text/x-wiki {{Navbox generic |name = Principatu de Mu̍negu |state = collapsed |title = [[Principatu de Mu̍negu]] |image = [[Immaggine:Flag of Monaco.svg|60px|border]] |above = |groupstyle = text-align:right; |liststyle = text-align:left; |group1 = Geugrafia |list1 = [[Cumüna de Mu̍negu|Cumüna]]{{·}}[[Qartiei de Mu̍negu|Qartiei]]{{·}}[[Testa de Can]] |group2 = Cültüra |list2 = [[Santa Devota]]{{·}}[[Dialetto monegasco|Munegascu]]{{·}}[[Bibliuteca Lui̍ Notari]] |group3 = Edücaçiun |list3 = [[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]{{·}}[[International School of Monaco]]{{·}}[[Liçeu Albertu primu]] |group4 = Ge̍ije |list4 = [[Catedrala de Mu̍negu]]{{·}}[[Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu)|Ge̍ija de San Carlu]]{{·}}[[Geija de Santa Devota]] |group5 = [[Pulitica munegasca|Puli̍tica]] |list5 = [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu]]{{·}}[[Cunsiyu naçiunale]]<!-- |group6 = Ecunumia |list6 = {{·}}--> |group7 = [[Sport ün Mùnegu|Sport]] |list7 = [[Association Sportive de Monaco Football Club]]{{·}}[[Stadiu Luì segundu]] |group8 = Sto̍ria |list8 = [[Revulüçiun munegasca]] |belowstyle = text-align:center; |below = Vede tamben: [[Template:Qartiei de Mu̍negu|Qartiei de Mu̍negu]]{{·}}[[Template:Suvrái de Mùnegu|Suvrai de Mu̍negu]] }}<noinclude> [[Categoria:Template sinottichi - giögrafia]]</noinclude> 099jcuob19709x4b0lw27soxzzpszgg 271100 271094 2026-06-22T18:29:38Z N.Longo 12052 wl 271100 wikitext text/x-wiki {{Navbox generic |name = Principatu de Mu̍negu |state = collapsed |title = [[Principatu de Mu̍negu]] |image = [[Immaggine:Flag of Monaco.svg|60px|border]] |above = |groupstyle = text-align:right; |liststyle = text-align:left; |group1 = Geugrafia |list1 = [[Cumüna de Mu̍negu|Cumüna]]{{·}}[[Qartiei de Mu̍negu|Qartiei]]{{·}}[[Testa de Can]] |group2 = Cültüra |list2 = [[Santa Devota]]{{·}}[[Dialetto monegasco|Munegascu]]{{·}}[[Bibliuteca Lui̍ Notari]] |group3 = Edücaçiun |list3 = [[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]{{·}}[[International School of Monaco]]{{·}}[[Liçeu Albertu primu]] |group4 = Ge̍ije |list4 = [[Catedrala de Mu̍negu]]{{·}}[[Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu)|Ge̍ija de San Carlu]]{{·}}[[Ge̍ija de Santa Devota (Mu̍negu)|Ge̍ija de Santa Devota]] |group5 = [[Pulitica munegasca|Puli̍tica]] |list5 = [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu]]{{·}}[[Cunsiyu naçiunale]]<!-- |group6 = Ecunumia |list6 = {{·}}--> |group7 = [[Sport ün Mùnegu|Sport]] |list7 = [[Association Sportive de Monaco Football Club]]{{·}}[[Stadiu Luì segundu]] |group8 = Sto̍ria |list8 = [[Revulüçiun munegasca]] |belowstyle = text-align:center; |below = Vede tamben: [[Template:Qartiei de Mu̍negu|Qartiei de Mu̍negu]]{{·}}[[Template:Suvrái de Mùnegu|Suvrai de Mu̍negu]] }}<noinclude> [[Categoria:Template sinottichi - giögrafia]]</noinclude> 2igj5bvu6yjhnqcjl28pkgyzubg12a1 271148 271100 2026-06-22T22:30:27Z N.Longo 12052 271148 wikitext text/x-wiki {{Navbox generic |name = Principatu de Mu̍negu |state = collapsed |title = [[Principatu de Mu̍negu]] |image = [[Immaggine:Flag of Monaco.svg|60px|border]] |above = |groupstyle = text-align:right; |liststyle = text-align:left; |group1 = Geugrafia |list1 = [[Cumüna de Mu̍negu|Cumüna]]{{·}}[[Qartiei de Mu̍negu|Qartiei]]{{·}}[[Testa de Can]] |group2 = Cültüra |list2 = [[Santa Devota]]{{·}}[[Dialetto monegasco|Munegascu]]{{·}}[[Bibliuteca Lui̍ Notari]] |group3 = Edücaçiun |list3 = [[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]{{·}}[[International School of Monaco]]{{·}}[[Liçeu Albertu primu]] |group4 = Ge̍ije |list4 = [[Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)|Capela d'a Visitaçiun]]{{·}}[[Catedrala de Mu̍negu]]{{·}}[[Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu)|Ge̍ija de San Carlu]]{{·}}[[Ge̍ija de Santa Devota (Mu̍negu)|Ge̍ija de Santa Devota]] |group5 = [[Pulitica munegasca|Puli̍tica]] |list5 = [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu]]{{·}}[[Cunsiyu naçiunale]]<!-- |group6 = Ecunumia |list6 = {{·}}--> |group7 = [[Sport ün Mùnegu|Sport]] |list7 = [[Association Sportive de Monaco Football Club]]{{·}}[[Stadiu Luì segundu]] |group8 = Sto̍ria |list8 = [[Revulüçiun munegasca]] |belowstyle = text-align:center; |below = Vede tamben: [[Template:Qartiei de Mu̍negu|Qartiei de Mu̍negu]]{{·}}[[Template:Suvrái de Mùnegu|Suvrai de Mu̍negu]] }}<noinclude> [[Categoria:Template sinottichi - giögrafia]]</noinclude> 6e36y7cwc2iad0d8qfl8y9ehbyjmm70 Liçeu Albertu primu 0 14704 271123 240684 2026-06-22T20:10:59Z N.Longo 12052 + 271123 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Le Lycée Albert 1er de Monaco.jpg|thumb|U Liçeu Albertu primu]] U '''Liçeu''' o '''Liçe̍ Albertu primu''' (''Lycée Albert-Premier'' ün [[Lengua françéise|françese]]), anticamente '''Liçeu de Mu̍negu''' (''lycée de Monaco ''ün [[Lengua françéise|françese]]), e̍ üna scœra pü̍blica per l'ünsegnamentu segundari ün [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], sitüa̍ ün sci'[[Mu̍negu-A̍utu|a Roca]]. == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Descriçiun == {{Seçión vêua}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Principatu de Mu̍negu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]] [[Categorîa:Architetûe]] och0tjddko8psp98ae0pde1e6iidmcu 271124 271123 2026-06-22T20:12:52Z N.Longo 12052 271124 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Le Lycée Albert 1er de Monaco.jpg|thumb|U Liçeu Albertu primu]] U '''Liçeu''' o '''Liçe̍ Albertu primu''' (''Lycée Albert-I<sup>er</sup>'' ün [[Lengua françéise|françese]]), anticamente '''Liçeu de Mu̍negu''' (''lycée de Monaco ''ün [[Lengua françéise|françese]]), e̍ üna scœra pü̍blica per l'ünsegnamentu segundari ün [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], sitüa̍ ün sci'[[Mu̍negu-A̍utu|a Roca]]. == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Descriçiun == {{Seçión vêua}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Principatu de Mu̍negu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]] [[Categorîa:Architetûe]] 7ecjn5oo7uufwxsqidd1j8lh1sq6ono 271127 271124 2026-06-22T20:14:46Z N.Longo 12052 271127 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Le Lycée Albert 1er de Monaco.jpg|thumb|U Liçeu Albertu primu]] U '''Liçeu''' o '''Liçe̍ Albertu primu''' (''lycée Albert-I<sup>er</sup>'' ün [[Lengua françéise|françese]]), anticamente '''Liçeu de Mu̍negu''' (''lycée de Monaco ''ün [[Lengua françéise|françese]]), e̍ üna scœra pü̍blica per l'ünsegnamentu segundari ün [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], sitüa̍ ün sci'[[Mu̍negu-A̍utu|a Roca]]. == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Descriçiun == {{Seçión vêua}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Principatu de Mu̍negu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]] [[Categorîa:Architetûe]] a9o3p4cj1rq79bbi77y775w15c0bl8y 271129 271127 2026-06-22T20:16:06Z N.Longo 12052 271129 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Le Lycée Albert 1er de Monaco.jpg|thumb|U Liçeu Albertu primu]] U '''Liçeu''' o '''Liçe̍ Albertu primu''' (''lycée Albert-I<sup>er</sup>'' ün [[Lengua françéise|françese]]), anticamente '''Liçeu de Mu̍negu''' (''lycée de Monaco ''ün [[Lengua françéise|françese]]), e̍ üna scœra pü̍blica per l'ünsegnamentu segundari ün [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], sitüa̍ ün sci'[[Mu̍negu-A̍utu|a Roca]]. == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Descriçiun == {{Seçión vêua}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=http://www.lycee-albert1er.mc/|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR|vìxita=2026-06-22}} {{Principatu de Mu̍negu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]] [[Categorîa:Architetûe]] eexcieplz72de9c04ujxz1s71s0og4e Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu) 0 15076 271091 266646 2026-06-22T18:20:55Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Geija de San Carlu de Munte Carlu]] a [[Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu)]]: mc 266646 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:eglise st charles Monaco.jpg|200px|thumb|destra|A geija de San Carlu ün Munte Carlu]] [[Immaggine:Eglise st charles Monaco autel.jpg|thumb|200px|Altare]] A '''geija de San Carlu de Munte Carlu''' ë üna [[Gexa (architettua)|geija]] [[Principatu de Mu̍negu|munegasca]] lucalisa̍ ün [[Munte Carlu]]. {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Principatu de Mu̍negu}} [[Categorîa:Geije de Mùnegu‎]] 2j6r8x7tpivc8otsochqmu3re1rvlbg 271093 271091 2026-06-22T18:23:14Z N.Longo 12052 + 271093 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:eglise st charles Monaco.jpg|thumb|A faciada d'a ge̍ija de San Carlu]] A '''ge̍ija de San Carlu''' (''église Saint-Charles'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ üna [[Gexa (architettua)|ge̍ija]] [[Principatu de Mu̍negu|munegasca]] lucalisa̍ ün [[Munte Carlu]], sede de üna parro̍chia de l'[[arcidio̍cesi de Mu̍negu]]. L'a̍ fa̍ cunstrüi̍ u [[Carlu Terçu de Mu̍negu|Pri̍ncipu Carlu Terçu]] â fin d'u [[XIX secolo|se̍culu XIX]] per rempiaça̍ l'antica [[Capela de San Laurençu (Mu̍negu)|capela de San Laurençu]]. == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Descriçiun == === De drentu === {{Seçión vêua}} === De fœra === {{Seçión vêua}} {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://saintcharles.diocese.mc/|tìtolo=Situ d'a parro̍chia|léngoa=FR|vìxita=2026-06-22}} {{Principatu de Mu̍negu}} [[Categorîa:Geije de Mùnegu‎]] tlaa8f6cejmscc36blfjerili42zit8 Müseu uçeanugraficu 0 15077 271158 150236 2026-06-22T22:47:15Z N.Longo 12052 Cangiòu a destinaçión do rindirìsso da [[Müseu Uçeanugràficu de Mùnegu]] a [[Müseu uçeanugra̍ficu de Mu̍negu]] 271158 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Müseu uçeanugra̍ficu de Mu̍negu]] 9p55srmlir1368oi0u5nwva6lw6xhnw International School of Monaco 0 15078 271119 252895 2026-06-22T19:12:09Z N.Longo 12052 + 271119 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} L'&#8203;'''International School of Monaco''' e̍ üna scœra priva̍ che se trova a [[U Larvotu]], ün [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Descriçiun == {{Seçión vêua}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://www.ismonaco.org/|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=EN, FR|vìxita=2026-06-22}} {{Principatu de Mu̍negu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]] tkiq76b93dncxy7knigunzl4ku8f83d Müseu d'Antrupulugia preisto̍rica 0 15081 271151 228140 2026-06-22T22:37:19Z N.Longo 12052 + 271151 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Musée d'Anthropologie préhistorique de Monaco ©MAP-Monaco.jpg|miniatura|Entrada d'u Müseu]] U '''müseu d'Antrupulugia preisto̍rica''' (''musée d'Anthropologie préhistorique de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün müseu [[Principatu de Mu̍negu|munegascu]] lucalisau ünt'u [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] de [[Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍)|Giardin eso̍ticu]]. == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Descriçiun == {{Seçión vêua}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=http://www.map-mc.com/|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-23}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Müsei de Mùnegu]] ryaohctwuf8w2n705ifxjyrcmgmaav5 Giardi̍n eso̍ticu de Mu̍negu 0 15082 271109 228138 2026-06-22T18:42:55Z N.Longo 12052 + 271109 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Jardin Exotique de Monaco.jpg|thumb|Ciante ünt'u giardi̍n eso̍ticu de Mu̍negu]] U '''giardi̍n eso̍ticu de Mu̍negu''' (''Jardin exotique'' ''de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün giardi̍n buta̍nicu lucalisau ünt'u [[Qartiei de Mu̍negu|qartiè]] d'u [[Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍)|Giardi̍n eso̍ticu]], ün [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Descriçiun == {{Seçión vêua}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://www.jardin-exotique.mc/|tìtolo=Situ uficiale|léngoa=FR, EN|vìxita=2026-06-22}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]] [[Categorîa:Botanica]] 3ps2soizpk9p5vtqozq310mxudtv9ag Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu) 0 15083 271142 173947 2026-06-22T22:27:38Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Müseu d'a capela d'a Visitaçiun]] a [[Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)]] 173947 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[File:Chapelle de la Visitation - panoramio.jpg|thumb|300px|Chapelle de la Visitation - panoramio|A ''Chapelle de la Visitation'' (Capela d'a Visitaçiun) ün Mùnegu]] U '''Müseu d'a capela d'a Visitaçiun''' è ün müseu munegascu lucalisau ün [[Mu̍negu|quartiè de Mu̍negu]] ([[Prinçipatu de Mùnegu|Prinçipatu de Munegu]]) == Colegaménti esterni == {{Müsei (àrte)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Müsei de Mùnegu]] 2izvw4tmzjjb826bqpz60n6sc2dsb9w 271144 271142 2026-06-22T22:28:19Z N.Longo 12052 + 271144 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Chapelle de la Visitation - panoramio.jpg|thumb|A capela d'a Visitaçiun]] A '''capela d'a Visitaçiun''' (''chapelle de la Visitation'' ün [[Lengua françéise|françese]]), dita aiçi̍ '''d'u [[Liçeu Albertu primu|Liçeu]]''', e̍ üna capela [[Principatu de Mu̍negu|munegasca]] lucalisa̍ ün sci'[[Mu̍negu-A̍utu|a Roca]], fabrica̍ ünt'u [[XVII secolo|se̍culu XVII]]. Da a fin d'u [[XX secolo|se̍culu XX]] e̍ devegnüa a sede d'u '''müseu d'a capela d'a Visitaçiun''' (''musée de la chapelle de Visitation'' ün [[Lengua françéise|françese]]). == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Descriçiun == {{Seçión vêua}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://www.traditions-monaco.com/wp-content/uploads/2020/06/150e-aniversari-du-culege-da-Visita%C3%A7i%C3%B9n.pdf|tìtolo=150<sup>èsimu</sup> aniversari d'a creaçiu̍n d'u culege d'a Visitaçiu̍n|outô=Cumitau naçiunale d'ë tradiçiue munegasche|scîto=Üntra nui|dæta=30 ma̍giu 2020|léngoa=LIJ, FR|vìxita=2026-06-23}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Müsei de Mùnegu]] [[Categorîa:Geije de Mùnegu]] kksc26fntdmq43y1ijsjh7t2tvbhf4s 271149 271144 2026-06-22T22:30:39Z N.Longo 12052 271149 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Chapelle de la Visitation - panoramio.jpg|thumb|A capela d'a Visitaçiun]] A '''capela d'a Visitaçiun''' (''chapelle de la Visitation'' ün [[Lengua françéise|françese]]), dita aiçi̍ '''d'u [[Liçeu Albertu primu|Liçeu]]''', e̍ üna capela [[Principatu de Mu̍negu|munegasca]] lucalisa̍ ün sci'[[Mu̍negu-A̍utu|a Roca]], fabrica̍ ünt'u [[XVII secolo|se̍culu XVII]]. Da a fin d'u [[XX secolo|se̍culu XX]] e̍ devegnüa a sede d'u '''müseu d'a capela d'a Visitaçiun''' (''musée de la chapelle de Visitation'' ün [[Lengua françéise|françese]]). == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Descriçiun == {{Seçión vêua}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://www.traditions-monaco.com/wp-content/uploads/2020/06/150e-aniversari-du-culege-da-Visita%C3%A7i%C3%B9n.pdf|tìtolo=150<sup>èsimu</sup> aniversari d'a creaçiu̍n d'u culege d'a Visitaçiu̍n|outô=Cumitau naçiunale d'ë tradiçiue munegasche|scîto=Üntra nui|dæta=30 ma̍giu 2020|léngoa=LIJ, FR|vìxita=2026-06-23}} {{Principatu de Mu̍negu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Müsei de Mùnegu]] [[Categorîa:Geije de Mùnegu]] mlk8mgm8wpse96p9b07nbgny6k07pg7 Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu 0 15088 271130 227645 2026-06-22T20:22:11Z N.Longo 12052 wl 271130 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu |imagine = [[Immaggine:Louise Hippolyte Grimaldi with a view overlooking Monaco from the studio of Jean-Baptiste Santerre (1651-1717).jpg|190px]]<br />[[Jean-Baptiste van Loo]], ''Putre̍ de Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu'', [[1712]] |titulu = Principessa suvrana de Mu̍negu |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi |predecessù = [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu de Mu̍negu]] |sücessù = [[Giacumu Primu de Mu̍negu]] |nascença = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] <small>([[Palaçi Principescu]])</small>, 10 de nuvembre d'u 1697 |decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] <small>([[Palaçi Principescu]])</small>, 29 de deçembre d'u 1731 }} '''Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] <small>([[Palaçi Principescu]])</small>, [[10 novénbre|10 de nuvembre]] d'u [[1697]] - [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] <small>([[Palaçi Principescu]])</small>, [[29 dexénbre|29 de deçembre]] d'u [[1731]]) e̍ sta̍ [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|Principessa suvrana]] de [[Mu̍negu]] da u vinti de zena̍ fint'a u vinti nœve de deçembre de l'anu 1731, unze mesi e nœve giurni. == Vita == [[Immaggine:Pierre Gobert - Louise-Hippolyte Grimaldi - Prince's Palace of Monaco.png|thumb|200px|left|[[Pierre Gobert]], ''Luisa Ipo̍lita de Mùnegu'', 1719 ([[Palaçi Principescu]])]] [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni primu]] e Maria de Lurena gh'an avüu sei fiye e Luisa Ipo̍lita e̍ l'eritiera segundu ë dispusiçiue d’u testamentu de [[Giuane Primu de Mu̍negu|Giuane primu]] (1454) che stipülava che, a u cuntrari d'a lege sa̍lica [[Fransa|françesa]], ë done gh'avëvun u dritu de regna̍ â cundiçiu̍n che u fütüru spusu piyëssa u nume e ë armarie d'i Grimaldi. {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] 54gqjrt6wn1fdt1v0irw9q4l6yfvprm Pierre Mendès France 0 17617 271136 201551 2026-06-22T21:58:26Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Mendès - France]] a [[Pierre Mendès France]]: nume 201551 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[File:Pierre Mendès France 1968.jpg|thumb|Pierre Mendès France - Fotu du 1968]] '''Pierre Mendès-France''' == A soa vita pulitica == Pierre Isaac Isidore Mendès France, nasciüu du unze zenà 1907 a Parigi e mortu d'u deije-oetu utubre 1982 ( 75 ani) omu puliticu, è stau capu d'u guvernu françese da u 18 giügnu 1954 fint'a u 5 fevrà 1955 üntr' un tempu d'a qarta Repüblica qandu u guvernu era suven scangià. Prima, u capu-guvernu era Joseph Laniel, ch'aveva anunçiau üna grande vitoria a Diên-Biên-Phu... e r'armata françese a sufertu a so pegiu scacu en Induchina. Pierre Mendès-France à terminau a gherra. À demandau u acordu d'u parlamentu per neguçià cun u Viêtminh, preçisandu che nun cunteresse e vuji d'i depütai cumünisti. Ün d'eli crida : "Vui si ün marriu picin gïudiu !" Avendu a magiurança demandà Pierre Mendès-France à neguçiau i acordi de Geneva ch'an terminau a gherra d'Induchina. ( Pocu dopu i americani faran a gherra d'u Viêtnam). "PMF" cuma se dijeva era forço suçiale per e genti üntr' a miseria. I fiyoe reçevu ent' a schoera ün gotu de late. Prun d'eli nun avevu mangiau a u matin. U so guvernu escutava i sindicalisti. Üntr' u tempu d'u so guvernu s'à pusau a qestiun d'a CED (Cumünità Europeana de Defensa). El persunalament nun aveva üna upiniun definitiva sciü d'a chestiun, ma i gaullisti, cumünisti e prun d'autri nun vulevu üna armata eurupeana che vedevu negativa per a independença d'a França e u parlamentu à refusau a CED. A temp curtu è stau bon per u so guvernu ma dopu, cuma prun de radicali vulevu a CED, an sciuasiu ün autru capu de fila. Mendès-France à resulüu tamben sença sangue a crisa de r'independençia tünisiana. D'u çinqe fevrà à perdüu a magiurità a u parlamentu. U so partidu, u partidu radical se divisava üntra omi che ru sustenevu e autri che vulevu mete a u putere Edgar Faure ch'è stau u so sücessù. == A soa vita prima == Era depütau d'a terça repüblica ünt' acheli che vulevu cuntinuà a gherra cuntra i alemani. Qandu Pétain à piyau u putere el à resistau. A scapau a Londra e è stau pilota de caciatù per a França libera. El è stau ministru de De Gaulle d'u 1945 ma à lasciau u guvernu d'a Liberaçiun per divergençe sciü ra pulitica munetaria. De Gaulle aveva çernüu u plan de Pierre Mendès-France era d'urigine giüdìa cuma Léon Blum e cuma el, malgradu u sinistru esempi d'u Nazismu, à sufertu campagne anti-semite da r'estrema-dreta e da i cumünisti. Eli negavu r'autentiçità d'u so nume dijendu " Mendès, perchè France ?". Dijevu tamben che u so nume persunale era Cerf e nun Pierre, ma Cerf era u nume d'u so paire. A 'ra chestiun " Mendès, perchè France ?", i soi partisani respundevu "França, perchè pas Mendès?" A soa famiya era d'urigine purtughesa luntana e u nume purtughese era "Mendes de França" ch'era stau françisau en Mendès-France. Qandu à persu u putere u presidente de r'assemblada d'i depütai nun r'a lasciau dì qarche parole a 'ra tribüna. Achela atitüdine à fau ma a u presitigiu d'a qarta Repüblica. Düran a qinta Repüblica Pierre Mendès-France à refüsau d'esse u candidatu d'a seneca a 'r' eleçiui presidençiali per che restava ün partisan d'u regime parlamentari : "Nun posciu me presentà a ün postu che cunsideru anti-demucraticu car u presidente d'a qinta Repüblica à puteri tropu grandi". El era ministru en 1950 e à segnau u tratatu de Ruma. È stau tamben prun de tempu meru de Louviers en Nurmandìa. Mendès-France à scritu prun de libri de pensà pulitica. U ciü cunusciüu è stau "Gouverner c'est choisir" (Guvernà è çerne). == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Serge Berstein|outô2=Pierre Milza|tìtolo=Histoire du XIXe siècle|url=https://books.google.it/books?id=53ju45uyJcsC&printsec=frontcover&dq|ànno=2014|editô=Hatier|léngoa=FR|ISBN=2-218-94755-2}} *{{Çitta lìbbro|outô=Serge Berstein|outô2=Pierre Milza|tìtolo=Histoire du XXe siècle|url=https://books.google.it/books?id=t2SqGRH4gfkC&dq|ànno=2014|editô=Hatier|léngoa=FR|ISBN=2-218-94756-0}} {{O}} == Colegaménti esterni == {{interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Fransa]] r5uewqx31rc4kiez6qkfxyvqlltqhri 271138 271136 2026-06-22T22:01:40Z N.Longo 12052 cleanup, + 271138 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Pierre Mendès France 1968.jpg|thumb|Pierre Mendès France ün [[1968]]]] '''Pierre Mendès-France''' ([[Pariggi|Parigi]], [[11 zenâ|11 de zena̍]] d'u [[1907]] - [[Pariggi|Parigi]], [[18 òtôbre|18 d'utubre]] [[1982]]) e̍ stau ün omu de statu [[Fransa|françese]], [[Presidente d'u Cunsiyu d'i Ministri (França)|presidente d'u Cunsiyu d'i Ministri]] da u 18 de giügnu d'u [[1954]] a u 23 de freva̍ d'u [[1955]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Archives de Paris|url=https://archives.paris.fr/archives-numerisees/etat-civil-de-paris/etat-civil-a-partir-de-1860/consulter-les-actes-detat-civil?arko_default_64ca19f9b29b5--ficheFocus=&arko_default_64ca19f9b29b5--filtreGroupes%5Bmode%5D=simple&arko_default_64ca19f9b29b5--filtreGroupes%5Bop%5D=AND&arko_default_64ca19f9b29b5--filtreGroupes%5Bgroupes%5D%5B0%5D%5Barko_default_64ca1a89a5742%5D%5Bop%5D=AND&arko_default_64ca19f9b29b5--filtreGroupes%5Bgroupes%5D%5B0%5D%5Barko_default_64ca1a89a5742%5D%5Bq%5D%5B%5D=03&arko_default_64ca19f9b29b5--filtreGroupes%5Bgroupes%5D%5B0%5D%5Barko_default_64ca1a89a5742%5D%5Bextras%5D%5Bmode%5D=select&arko_default_64ca19f9b29b5--filtreGroupes%5Bgroupes%5D%5B0%5D%5Barko_default_64ca1a8996ae1%5D%5Bop%5D=AND&arko_default_64ca19f9b29b5--filtreGroupes%5Bgroupes%5D%5B0%5D%5Barko_default_64ca1a8996ae1%5D%5Bq%5D%5B%5D=Naissances&arko_default_64ca19f9b29b5--filtreGroupes%5Bgroupes%5D%5B0%5D%5Barko_default_64ca1a8996ae1%5D%5Bextras%5D%5Bmode%5D=select&arko_default_64ca19f9b29b5--filtreGroupes%5Bgroupes%5D%5B0%5D%5Barko_default_64ca1a89b23b8%5D%5Bop%5D=AND&arko_default_64ca19f9b29b5--filtreGroupes%5Bgroupes%5D%5B0%5D%5Barko_default_64ca1a89b23b8%5D%5Bq%5D%5B%5D=1907&arko_default_64ca19f9b29b5--filtreGroupes%5Bgroupes%5D%5B0%5D%5Barko_default_64ca1a89b23b8%5D%5Bextras%5D%5Bmode%5D=input&arko_default_64ca19f9b29b5--from=0&arko_default_64ca19f9b29b5--resultSize=25&arko_default_64ca19f9b29b5--contenuIds%5B%5D=10841876&arko_default_64ca19f9b29b5--modeRestit=arko_default_64ca1b2347e81#/_recherche-api/visionneuse-infos/arko_default_64ca19f9b29b5/arko_fiche_6703f0ed18879/arko_default_64ca1b1754490/image/311050|léngoa=FR|p=10/31|capìtolo=Acte de naissance n°57 avec mentions de mariages et décès}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.assemblee-nationale.fr/sycomore/fiche.asp?num_dept=5176|tìtolo=Pierre, Isaac, Isidore Mendès France|outô=Assemblée nationale|léngoa=FR|vìxita=2026-06-23}}</ref>. == Vita == {{Seçión vêua}} == Decuraçiue == {{Seçión vêua}} == Scriti == === Scriti soi === * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès-France|tìtolo=Le Redressement financier français en 1926 et 1927, thèse pour le doctorat soutenue le 3 mars 1928|ànno=1928|editô=Université de Paris, Faculté de droit, LGDJ|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès-France|outô2=Georges Bonnet (prefaçiun)|tìtolo=L'Œuvre financière du gouvernement Poincaré|ànno=1928|editô=LGDJ|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès France|tìtolo=La Banque internationale, contribution à l'étude du problème des États-Unis d'Europe|ànno=1930|editô=Librairie Valois|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès France|outô2=Camille Briquet (prefaçiun de)|tìtolo=Le Département de l'Eure au point de vue économique|ànno=1933|editô=Librairie Valois|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès France|tìtolo=Liberté, liberté chérie… Choses vécues|ànno=1943|editô=Les éditions Didier|çitæ=New York|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès France|tìtolo=Roissy-en-France|ànno=1947|editô=Julliard|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès France|tìtolo=Gouverner c'est choisir|ànno=1953|editô=Julliard|léngoa=FR|volùmme=Vul. I}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès France|tìtolo=Gouverner c'est choisir|ànno=1955|editô=Julliard|léngoa=FR|volùmme=Vul. II, ''Sept mois et dix-sept jours juin 1954-février 1955''}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès France|tìtolo=Gouverner c'est choisir|ànno=1958|editô=Julliard|léngoa=FR|volùmme=Vul. III, ''La Politique et la Vérité''}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès France|tìtolo=Dire la vérité, causeries du samedi|ànno=1955|editô=Julliard|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès France|tìtolo=Pour une république moderne|ànno=1962 (1966)|editô=Gallimard|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès France|tìtolo=Pour préparer l'avenir, propositions pour une action|ànno=1968|editô=Denoël|çitæ=Parigi|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès France|tìtolo=Dialogues avec l'Asie d'aujourd'hui|ànno=1972|editô=Denoël|çitæ=Parigi|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès France|tìtolo=Choisir, conversations avec Jean Bothorel|ànno=1974|editô=Stock|léngoa=FR|ISBN=2234000688}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès France|tìtolo=La vérité guidait leurs pas|ànno=1976|editô=Gallimard|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès France|tìtolo=Regards sur la V<sup>e</sup> République (1958-1978). Entretiens avec François Lanzenberg|ànno=1983|editô=Fayard|çitæ=Parigi|léngoa=FR}} === Culaburaçiue === * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès-France|outô2=Gabriel Ardant|tìtolo=La Science économique et l'action|ànno=1954|editô=UNESCO-Julliard|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès-France|outô2=Jean-Jacques Servan-Schreiber (direçiun)|tìtolo=Rencontre Nenni, Bevan, Mendès France. Février 1959|ànno=1959|editô=R. Julliard (Impr. E. Dauer)|léngoa=FR|çitæ=Parigi}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès-France|outô2=Michel Debré|tìtolo=Le Grand Débat|ànno=1966|editô=Gonthier (Imp. Labadie, Évreux)|léngoa=FR|çitæ=Parigi|outô3=Georges Altschuler (prefaçiun)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès-France|outô2=Gabriel Ardant|tìtolo=Science économique et lucidité politique|ànno=1973|editô=Gallimard|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierre Mendès-France|outô2=Margot Mendès France|tìtolo="French constitutional" Mars 1999|ànno=1999|editô=R. Julliard (Impr. E. Dauer)|léngoa=FR|çitæ=Parigi}} == Note == <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Serge Berstein|outô2=Pierre Milza|tìtolo=Histoire du XIXe siècle|url=https://books.google.it/books?id=53ju45uyJcsC&printsec=frontcover&dq|ànno=2014|editô=Hatier|léngoa=FR|ISBN=2-218-94755-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Serge Berstein|outô2=Pierre Milza|tìtolo=Histoire du XXe siècle|url=https://books.google.it/books?id=t2SqGRH4gfkC&dq|ànno=2014|editô=Hatier|léngoa=FR|ISBN=2-218-94756-0}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{O}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Politica]] [[Categorîa:Fransa]] 73tkaecoyep093c21kr4onm3hrcy7fz Krav maga 0 17936 271121 230116 2026-06-22T19:54:52Z N.Longo 12052 mc, in dabun 271121 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Grand masters small talk.jpg|thumb|Imi Lichtenfeld e Yaron Lichtenstein]] U '''krav maga''' e̍ üna te̍cnica de cumbatimentu. == Sto̍ria == U nume d'a te̍cnica vegne da l'[[Lengua ebraica|ebreu]] כראב מגע, ''krav'', "bataya", e ''maga'', "ra̍gia", dunca ''bataya de ra̍gia''<ref>Üna trascriçiun ciü̍ precisa serëssa ''qrav maga'', ma i ashkenazi nun fan diferença ünt'u ''Qof'' d'u ''Kaf''.</ref>. Achësta te̍cnica vegne da [[Samuel Lichtenfeld]], ch'era detetivu e instrütu̍ d'a puliça de Breslau (anchœi [[Wroclav]]) a u tempu da munarchia austro-ungherese. U so' fiyu Imi Lichtenfeld, ch'e̍ra nasciüu e viveva a [[Büdapest]], e̍ devegnüu ün spurtivu ünt'i sport de lüta ch'ava ümparau da u pa̍ire. Ünt'i [[Anni 1930|ani 1930]] sun aparii i muvimenti fascisti e Imi Lichtenfeld cun a̍utri atleti prutegeva a cumünita̍ giüdea d'a cita̍. Elu a̍ vistu rapidamente ch'u cumbatimentu per a vita era diferente da u cumbatimentu spurtivu. Ün [[1940]] s'engagia ünte l'armada [[Regno Unïo|brita̍nica]], pœi ün [[1942]] va ünt'a cumünita̍ ebrea de [[Stâto de Palestìnn-a|Palestina]] e entra ünte l'Hagana, ün d'i trei muvimenti armai. Ünsegna u cumbatimentu facia a facia, ün [[1948]] vegne maistru ünte l'armada e inventa te̍cniche nœve dopu ë esperiençe de gherra. Elu lascia u serviçi ativu ün [[1964]] e crea üna scœra de lüta, per numa̍ a so' te̍cnica u ''krav maga''. Da u [[1980]] i soi disci̍puli an avüu u permessu d'ünsegna̍ a te̍cnica ün giru per u mundu, a cumença̍ da i [[Stati Unïi d'America|Stati Ünii]]. Anchœi u krav maga e̍ ünsegna̍ a i [[United States Marine Corps|Marines]], i [[Special Air Service|SAS brita̍nichi]], a [[Legiun Strangera]] e diversi serviçi de puliça d'ürgença. A so' idea principale e̍ a defensa inseme cun l'atacu. == Note == <references /> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{O}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Sport]] nk7sx78371d5246yu7vz726a2uqg4k2 Template:Müsei (àrte) 10 18877 271147 174476 2026-06-22T22:29:40Z N.Longo 12052 271147 wikitext text/x-wiki {{Navbox |name= Müsei (àrte) |title= [[Müsei (àrte)]] |image= [[Immaggine:Willem van Haecht - Collection of Cornelis de Geest wirh Paracelsus.jpg|100px]] |group1= [[Fransa]] |list1 =[[Louvre]] • [[Musée d'Orsay]] • |group2= [[Inghiltæra]] |list2 =[[National Gallery]] • |group3= [[Italia]] |list3 =[[Galleria Borghese]] • [[Musei Capitolin]] • [[Palasso Gianco]] • [[Palasso Rosso]] • [[Palasso Spinoa de Pelisaia]] • [[Uffizi]] • |group4= [[Spagna]] |list4 =[[Museo del Prado]] |group5= [[USA]] |list5 =[[Metropolitan Museum of Art]] • [[National Gallery of Art]] • }}<noinclude> [[Categoria:Template de navegaçión - Müsei (àrte)]] </noinclude> esjpd21djxd088mm69wxr1in7rru1ff Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍) 0 19439 271132 224679 2026-06-22T20:27:25Z N.Longo 12052 271132 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Lui̍ Primu de Mu̍negu |imagine = |titulu = Signu̍ de Mu̍negu |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi |predecessù = [[Carlu Primu de Mu̍negu|Carlu Primu]], [[Antoni Primu de Mu̍negu (signu̍)|Antoni Primu]], [[Gabriele de Mu̍negu|Gabriele]], [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu|Rainie̍ Segundu]] |sücessù = [[Giuane Primu de Mu̍negu|Giuane Primu]] |nascença = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 13?? |decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 5 de nuvembre d'u 1402 }} '''Lui̍ Primu''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 13?? - [[5 novénbre|5 de nuvembre]] d'u [[1402]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|signu̍]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] da u zena̍ d'u [[1395]] a u 19 de deçembre d'u 1395 e d'u 11 de ma̍giu d'u [[1397]] â soa morte, u 5 de nuvembre d'u 1402. == Vita == Lui̍ Primu era fiyu de [[Carlu Primu de Mu̍negu|Carlu Primu]] e de Lucchina Spinola. {{Clear}} {{Suvrái de Múnegu}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] ba4wun6k79980nov76uxjnby6xcdhha Santa Maria Hoè 0 25411 271159 215086 2026-06-23T10:13:47Z Luensu1959 1211 nomme locale 271159 wikitext text/x-wiki '''Santa Maria Hoè''' (''Santa Maria'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Santa Maria Hoè |Panorama = Parrocchiale_Santa_Maria_Hoè.JPG |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Lecco |Amministratore locale = Efrem Brambilla |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 6-6-2016 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Castello di Brianza]], [[Colle Brianza]], [[La Valletta Brianza]], [[Olgiate Molgora]] |Nome abitanti = (it) ''Santamarianesi'' |Patrono = |Festivo = |Mappa = Map_of_comune_of_Santa_Maria_Hoè_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Santa Maria Hoè inta provìnsa de Lecco. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lecco}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]] mmqwl9oxrgpbsncqn0sa6ejifoismnb Sirone 0 25412 271160 215087 2026-06-23T10:14:36Z Luensu1959 1211 nomme locale 271160 wikitext text/x-wiki '''Sirone''' (''Siron'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Sirone |Panorama = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Lecco |Amministratore locale = Emanuele De Capitani |Partito = lìsta cìvica ''Uniti per Sirone'' |Data elezione = |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Barzago]], [[Dolzago]], [[Garbagnate Monastero]], [[Molteno]], [[Oggiono]] |Nome abitanti = (it) ''Sironesi'' |Patrono = Sàn Càrlo Borromeo |Festivo = 4 novénbre |Mappa = Map_of_comune_of_Sirone_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Sirone inta provìnsa de Lecco. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lecco}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]] 77eyl3fm97glebi7oil5k3oxmx9uwfb Sirtori 0 25413 271161 215101 2026-06-23T10:15:41Z Luensu1959 1211 nomme locale 271161 wikitext text/x-wiki '''Sirtori''' (''Sirtol'' ò anche ''Sirtor'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Sirtori |Panorama = Parrocchiale Sirtori.JPG |Didascalia = Sirtori, a gêxa parochiâle |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Lecco |Amministratore locale = Davide Maggioni |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 30-5-2006 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Barzago]], [[Barzanò]], [[Castello di Brianza]], [[La Valletta Brianza]], [[Missaglia]], [[Viganò]] |Nome abitanti = (it) ''Sirtoresi'' |Patrono = Sànti Nabore e Felîçe |Festivo = 12 lùggio |Mappa = Map_of_comune_of_Sirtori_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Sirtori inta provìnsa de Lecco. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lecco}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]] 4wgg1vs2ai13e6m0zagnpgnynalhxcr Latino sine flexione 0 29250 271122 224311 2026-06-22T19:58:12Z N.Longo 12052 wl, tl 271122 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[File:Interlingua sign 1911.jpg|miniatura|Logu d'a lenga]] '''Latino sine flexione''' (« lati̍n sença flessiue »), tambe̍n cunusciüu suta u nume « Interlingua de Peano », e̍ üna furma de [[Léngoa latìnn-a|lati̍n]] simplificau, prupusa̍ ün l'anu [[1903]] da u matema̍ticu italia̍n Giuseppe Peano cuma üna lenga aussiliari ünternaçiunale. Ün [[1908]], Peano e̍ devegnüu diretu̍ de l'Acade̍mia de lenga üniversale, che adutava u latino sine flexione ün lœgu de l'idiom neutral e scangiava u so nume a « Academia pro Interlingua ». Qaranta trei ani dopu, u latino sine flexione e̍ stau rempiaçau per l'[[Interlingua|interlingua d'IALA]] (Assuçiaçiu̍n per üna lenga aussiliari ünternaçiunale). == Autri prugeti == {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://mono.eik.bme.hu/~galantai/LSF/|tìtolo=Instituto pro Latino sine flexione|léngoa=ART|vìxita=2026-06-22}} {{Lenghe artifiçiale}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lengue artifiçiali]] r6tlxzdci1f8hj1iohucb08g2n4a6uc Interlingua 0 29251 271117 224309 2026-06-22T18:58:52Z N.Longo 12052 wl, tl 271117 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:150px-Interlingua-Logo.png|miniatura|Logu de interlingua]] '''Interlingua''' e̍ üna lenga aussiliari ünternaçiunale, püblica̍ ün [[1951]] da l'Assuçiaçiu̍n per üna lenga aussiliari ünternaçiunale (''International Auxiliary Language Association'', IALA). U so vucabülari e̍ basau essençialamente sci'ë [[Lengoe romanse|lenghe rumançe]] e tambe̍n sciü l'[[Lèngoa ingleise|anglese]], che cuntenge prun nümeruse parole d'uri̍gine rumançe ünt'a so' vucabülari. A grama̍tica e̍ egalamente inspira̍ d'achëste lenghe, ma cun simplificaçiue. Dunca, l'interlingua semiya iesse üna spe̍cie de [[Léngoa latìnn-a|lati̍n]] modernisau. L'IALA e̍ sta̍ funda̍ ün l'anu [[1924]] da a filantropa americana Alice Vanderbilt Morris, ma u travayu sci'a lenga era diretu da u lenghista Alexander Gode. L'IALA e̍ sta̍ ativa fint'ün [[1953]]. Anchœi gh'e̍ üna « Üniu̍n mundiale per interlingua », funda̍ ün [[1955]], che s'ucüpa d'a prupagaçiu̍n d'interlingua. Ün l'anu [[2000]] interlingua era parla̍ da circa 1500 persune.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Sabine Fiedler|ànno=1999|tìtolo=Phraseology in planned languages|revìsta=Language Problems and Language Planning|volùmme=Vul. 23|nùmero=2|léngoa=EN}}</ref> Gh'e̍ tambe̍n ün a̍utru prugetu ciü veyu che se ciama ufiçialamente « interlingua », ma che e̍ ciü cunusciüu suta u nume « [[latino sine flexione]] ». De ciü̍, gh'e̍ üna [[Léngoa artifiçiâle|lenga artifiçiale]] suta u nume « [[interlingue]] ». == Note == <references /> == A̍utri prugeti == {{InterWiki|codice=ia}} {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://www.interlingua.com/interlingua-fr/|tìtolo=Union Mundiale pro Interlingua|léngoa=FR|vìxita=2026-06-22}} * {{Çitta web|url=https://wikisource.org/wiki/Grammatica%20de%20Interlingua%20(K.%20Wilgenhof)|tìtolo=Grammatica de Interlingua|outô=K. Wilgenhof|léngoa=IA|vìxita=2026-06-22}} {{Lenghe artifiçiale}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lengue artifiçiali]] tp96rw0j5kaq5wy6ujriiv1tum0cvss Interlingue 0 29261 271118 261557 2026-06-22T19:07:31Z N.Longo 12052 wl, tl 271118 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:First issue of Cosmoglotta, 1922.jpg|thumb|U primu nümeru d'a revista ün interlingue ''Kosmoglott'' (pœi ''Cosmoglotta''), publicau ün 1922]] '''Interlingue''' e̍ üna lenga aussiliari ünternaçiunale, püblica̍ ün l'anu [[1922]] suta u nume « Occidental » da u lenghista estunia̍n Edgar de Wahl cun l'idea de crea̍ üna lenga imediatamente cumprensible per tüti lucüturi d'ë lenghe eurupeane. L'occidental e̍ stau ün cuncürrente impurtante per l'[[Esperànto|esperanto]] fint’â [[Segonda Guæra Mondiâ|segunda gherra mundiale]]. Dopu a gherra, l'Occidental-Union a̍ rebatesau a lengha « interlingue » de mutivi puli̍tichi, ma dopu a püblicaçiu̍n de l'[[Interlingua|interlingua d'IALA]] ün [[1951]] a magiurita̍ d'i aderenti e̍ passa̍ a achësta nœva lenga. Püra, l'interlingue a̍ suvravivüu e gh'e̍ ancura üna picina cumünita̍ de lucüturi d'interlingue. == A̍utri prugeti == {{InterWiki|codice=ie}} {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://occidental-lang.com/|tìtolo=Occidental|léngoa=IE, EN|vìxita=2026-06-22}} * {{Çitta lìbbro|outô=L. M. de Guesnet|tìtolo=L'Occidental : Langue d'intercompréhension immédiate|url=https://occidental-lang.com/resources/LOccidental_-_Langue_dintercomprehension_immediate.pdf|ànno=1928|editô=Occidental-Buró|çitæ=Parigi|léngoa=FR}} * {{Çitta web|url=https://interlingue.narod.ru/|tìtolo=Lingue auxiliari Interlingue / Occidental|léngoa=IE|vìxita=2026-06-22}} {{Lenghe artifiçiale}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lengue artifiçiali]] rzccm349lnmvdwl896t7in7sssc8i9j Arcule primu 0 29271 271120 224103 2026-06-22T19:39:20Z EmausBot 2355 Sistemo i reindirizzamenti doppi da [[Arcule Primu de Mu̍negu]] a [[A̍rcule Primu de Mu̍negu]] 271120 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[A̍rcule Primu de Mu̍negu]] tpm5fc42f135pa8qs9hsbdg48xxu0fn Utente:Michæ.152 2 31538 271087 270275 2026-06-22T14:16:41Z Michæ.152 13747 /* Ligùria */ 271087 wikitext text/x-wiki {{Çitaçión|''O ténpo o pàssa e-a mòrte a vén,<br> biâti quélli ch'àn fæto do bén.''}} Me ciàmo Michele (Michelìn), són nasciûo a Zêna e ò pasòu i prìmmi doî ànni da mæ vìtta a Pêgi, ma òua staggo a Cornigén co-a mæ famìggia. Me són diplomòu a-o licêo scientìfico Enrico Fermi de Sàn Pê d'Ænn-a e a-o moménto són derê a studiâ Odontoiatrîa a l'Universcitæ de Zêna. Insémme a-o mæ percórso di stùddi scentìfichi, ò maturòu ànche ‘na fòrte pasción pe-e disciplìnn-e umanìstiche, ch'a m'à sponciòu a interesâme sôviatùtto de filosofîa e de letiatûa clàscica grêga e latìnn-a. Óltre a-a letûa, dónca, me piâxe ànche pasâ o mæ ténpo lìbero inta natûa, de spésso in biciclétta in scê artûe de Zêna ò a caminâ pe sentê in scî mónti. O mæ mesiâo o l'é de Pra, dónde l'é cresciûo mæ poæ ascì, ma l'é stæto de lóngo ræo sentî parlâ zenéize in famìggia, cómme òrmâi o càpita in tànti câxi. A ògni mòddo a mæ pasción pe-a letiatûa a m'à permìsso de megioâ o mæ zenéize co-a letûa di seu gréndi scritoî, sôviatùtto do Martin Piaggio e do Federico Gazzo. Cosci ò deçîzo de inparâ a adêuviâ a grafîa ofiçiâ pe fornî a mæ contribuçión, picìnn-a e inperfètta, inta trasmisción de ‘na tradiçión inportànte, ch'a pâ fâ de lóngo ciù fadîga a sorvevîve a-e generaçioìn. Ingenoaménte credûo coruçión de ‘na ciù viâxa léngoa italiànn-a, de spésso into pasòu o patrimònio di dialètti o l'é stæto dæto pe segûo e ànsi conscideròu inbaràsso pe superâ ‘n pasòu aretròu: sôlo inti ùrtimi ténpi émmo però acapîo che sti parlæ, dîti ciù precizaménte léngoe regionâli, són in veitæ ‘na manifestaçión ch'a l’aciànta e réixe inte ‘n’antighìscima tradiçión, paralélla a-a nòstra comùn identitæ italiànn-a. Sto tàggio da stöia, cómme di âtri, o l'é però restòu ciufîto cómme ‘na mutilaçión da nòstra ereditæ, che ne peu inpedî d'acapî e raxioìn profónde pe-e quæ sémmo quélli che sémmo. Pe quésto mi créddo che, inte ‘na soçietæ che pe divèrsci açidénti a l'é sénpre ciù invexendâ, omologâ, alienâ, a coscénsa do pòsto dónde vivémmo ne permétte de descrovî e avardâ a nòstra identitæ umâna: l'é cosci chi-â “cûa pe-a cultûa” a divégne alôa ‘na mêxìnn-a pe-a persónn-a, da quæ ànche quélli che vegniân aprêuvo a niâtri àn drîto de gödî. Do rèsto, cómme o dîva o George Steiner, fòscia davéi “quànde ‘na léngoa a mêue, un mòddo de inténde o móndo, un mòddo de amiâ o móndo o mêue insémme a lê”. == E pàgine ch'ò creòu == === [[File:Natural science.png|30px|border]] Scénsa === ;[[Energîa]] ;[[Çélola]]'' ;:''[[DNA]]'' ;:''[[Mitocóndrio]]'' ;:''[[Proteìnn-a]]'' ;:''[[Traduçión (biologîa)]]'' ;:''[["Dògma" çentrâle da biologîa molecolâ|"Dògma" çentrâle da biologîa molecolâre]]'' ;[[Cheu]] ;[[Sàngoe]] ;[[Moutîa]] ;:''[[Càncou]]'' === [[File:Icon History.svg|30px|border]] Stöia === ;[[Preistöia]] ;::''[[Fêugo]]'' ;::''[[Metàllo]]'' ;:''[[Etæ do Brónzo]]'' ;[[Scritûa]] ;::''[[Arfabêto latìn]]'' ;[[Viturii]] ;[[Prîa Scrîta]] ;[[Prîa de Issel]] ;[[Prîa do Dolmen]] ;[[Baigus]] ;[[Penn]] ;[[Fascîximo]] === [[File:Books Lypynsky icon.png|30px|border]] Letiatûa: outoî e êuvie === ;[[Letiatûa]] ;[[Omero]] ;:''[[Odissea]]'' ;:''[[Iliade (Omero)|Iliade]]'' ;[[Eraclito]] ;[[Alcmàn]] ;[[Mimnermo|Mimermo]] ;[[Solón]] ;[[Lucréçio]] ;[[Publio Virgilio Maron|Virgìlio]] ;:''[[Enéide]]'' ;[[Freirîgo Gàzzo|Federîco Gàzzo]] ;[[Gioanìn Cazàssa]] ;:''[[A sanfornia zeneize]]'' ;[[Culoumbu Gajòun]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]] === [[File:P philosophy.svg|30px|border]] Filozofîa, coltûa e religión === ;[[Coltûa]] ;[[Soçiêtæ]] ;[[Lengoàggio]] ;[[Léngoa]] ;[[Veitæ]] ;[[Sàn Pê]] ;[[Sàn Pòulo]] === [[File:Flag map of Liguria.svg|30px|border]] Ligùria === ;[[Muniçìppi de Zêna]] ;[[Cornigén]] ;:''[[Schéuggio do Gabàia]]'' ;:''[[Pónte de Cornigén]]'' ;:''[[Madonétta de Cornigén]]'' ;[[Pra]] ;[[Ôtri]] ;[[Mónte Béigoa]] ;[[Nìccio do Brìcco do Broxìn]] ;[[Sànpa do Diâo]] ;[[Bacan|Bacàn]] ;[[Colònna infâme de Ciasétta Caviglia]] ;[[Baxìlica de Nòstra Scignóra Asónta]] ;[[Ligüre d'l'Ultrezuvu d'Punainte]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]] ;:''[[Dialetu uaröxiu]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]]'' ;[[Gexia d'Noštřa Scignuřa Asounta (Uô)]] [[File:Ovada-Stemma.svg|20px|border]] {{Babel|it|en-4|lij-3|lat-3}} 9m25azjkcydkf8rrwg9dxmeletb1rvd Valun de Santa Devota 0 32895 271101 270941 2026-06-22T18:30:33Z N.Longo 12052 wl 271101 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Valun de Santa Devota |Panorama = Monaco (54021432644).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama d'u valun</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = MCO |Grado amministrativo = 2 |Divisione amm grado 1 = Mu̍negu |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |var-denscitæ = Densita̍ |var-divixoìn_confinànti = Qartiei a cantu |Divisioni confinanti = [[A Cundamina]], [[Beausoleil]] (FR-06), [[I Muneghëti]], [[Munte Carlu]] |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-tàrga = Targa |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Ravin de Sainte-Dévote in Monaco 2025.svg |Didascalia mappa = Mapa d'u Valun de Santa Devota }} U '''Valun de Santa Devota''' (''Ravin de Sainte-Dévote'' ün [[Lengua françéise|françese]]) ë ün [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] stati̍sticu de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == {{Seçión vêua}} == Lœghi de interessu == * [[Ge̍ija de Santa Devota (Mu̍negu)|Ge̍ija de Santa Devota]] {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Qartiei de Mu̍negu}} [[Categorîa:Qartiei de Mu̍negu]] opttjourjplpb6eaf9hcnmfgp45y7pk Letiatûa 0 32906 271085 2026-06-22T14:10:50Z Michæ.152 13747 "Vôxe de bâze" 271085 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} A '''letiatûa''' (da-o latìn ''littera'' "létia de l'arfabêto") a l'é l'insémme de êuvie afidæ a-a [[scritûa]] che se propónn-an di fìn [[Estetica|estétichi]] ò che gh'àn, pe-a seu conçeçión e-o seu stîlo, 'n grànde valô inta stöia inteletoâle, sorviatùtto in riferiménto a 'na çèrta [[léngoa]] ò a 'n çèrto perîodo da [[stöia]]. Into sénso ciù astræto, a l'ìndica l'ativitæ inteletoâle ascì dedicâ a-o stùddio ò a l'anàlixi de ste êuvie. A-o prinçipio a paròlla a faxéiva riferiménto a l'àrte de lézze e scrîve, pöi a-a [[conoscénsa]] de quéllo ch'o l'é stæto afidòu a-a scritûa, ö sæ a coltûa e-a dotrìnn-a. [[File:Fragonard, The Reader.jpg|thumb|''A letôa'', Jean-Honoré Fragonard (ciù ò mêno 1770)]] == Vôxe corelæ == ; [[Letiatûa in lìgure|Letiatûa lìgure]] == Anotaçioìn == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} fo519d3nunx37odecoi1gruua8t2k37 Discûscioîn ûtente:Lord Spectre 3 32907 271090 2026-06-22T18:05:04Z Civvì 1463 Civvì o/a l'à mesciòu a pàgina [[Discûscioîn ûtente:Lord Spectre]] a [[Discûscioîn ûtente:Marte2007]]: Paggina mesciâ aotomaticamente durante a rinommina de l'utente "Lord Spectre" a "Marte2007" 271090 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Discûscioîn ûtente:Marte2007]] 74npes7641i37lwn6m4kyxd1pxp3oeh Geija de San Carlu de Munte Carlu 0 32908 271092 2026-06-22T18:20:55Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Geija de San Carlu de Munte Carlu]] a [[Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu)]]: mc 271092 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu)]] fj3wys8w7l643vqmmh8tctdjocv8do9 Église Saint-Charles de Monte-Carlo 0 32909 271096 2026-06-22T18:25:13Z N.Longo 12052 + rdr 271096 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu)]] 7wucpx40wrcat4ww89ohkw10jo4iq2z Geija de Santa Devota 0 32910 271098 2026-06-22T18:27:46Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Geija de Santa Devota]] a [[Ge̍ija de Santa Devota (Mu̍negu)]]: mc 271098 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Ge̍ija de Santa Devota (Mu̍negu)]] sz0igpklbjkxlrt00yz1isxrx4x6yb9 Giacumu Primu de Mu̍negu 0 32911 271103 2026-06-22T18:32:22Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Giacumu Primu de Mu̍negu]] a [[Gia̍cumu Primu de Mu̍negu]]: mc 271103 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Gia̍cumu Primu de Mu̍negu]] n8ypk2uv38j0clu2sruzfxs3cftd0io Église Sainte-Dévote de Monaco 0 32912 271108 2026-06-22T18:42:21Z N.Longo 12052 + rdr 271108 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Ge̍ija de Santa Devota (Mu̍negu)]] 6d0hvykp4zs8q169nnt0f4ekb6j5wuz Jardin exotique de Monaco 0 32913 271110 2026-06-22T18:43:23Z N.Longo 12052 + rdr 271110 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Giardi̍n eso̍ticu de Mu̍negu]] tubuhv4noy6vikoo9z5tn2v8s9iw1nn Georges Franzi 0 32914 271112 2026-06-22T18:47:38Z N.Longo 12052 + rdr 271112 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Giorgi Franzi] 0zcn6ub0f8kivf1helm9z1jrgbt6ysr 271113 271112 2026-06-22T18:47:47Z N.Longo 12052 271113 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Giorgi Franzi]} 3h4aweurkrp5mp38r96qz67g6qwhvgc 271114 271113 2026-06-22T18:47:56Z N.Longo 12052 Rindirisòu a [[Giorgi Franzi]] 271114 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Giorgi Franzi]] t42bzpxypdbk4mobbfbc8mlenhcwzkm Lycée Albert-Ier 0 32915 271125 2026-06-22T20:13:14Z N.Longo 12052 + rdr 271125 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Liçeu Albertu primu]] 6hjjbeu1k7il75nttictlcqgtspkmx8 Liçeu de Mu̍negu 0 32916 271126 2026-06-22T20:13:43Z N.Longo 12052 + rdr 271126 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Liçeu Albertu primu]] 6hjjbeu1k7il75nttictlcqgtspkmx8 Lycée de Monaco 0 32917 271128 2026-06-22T20:15:11Z N.Longo 12052 + rdr 271128 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Liçeu Albertu primu]] 6hjjbeu1k7il75nttictlcqgtspkmx8 Mendès - France 0 32918 271137 2026-06-22T21:58:26Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Mendès - France]] a [[Pierre Mendès France]]: nume 271137 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Pierre Mendès France]] fp8gavmwlgftbbpydsk754bo613r4nc A Roca (Mu̍negu) 0 32919 271140 2026-06-22T22:05:07Z N.Longo 12052 + rdr 271140 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Mu̍negu-A̍utu]] 1fttdxutc30ld3mca8yz45ytl8jguwu Müseu d'a capela d'a Visitaçiun 0 32920 271143 2026-06-22T22:27:38Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Müseu d'a capela d'a Visitaçiun]] a [[Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)]] 271143 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)]] 37yeax1rt2sll75ow73b10efk93qibu Chapelle de la Visitation de Monaco 0 32921 271145 2026-06-22T22:28:56Z N.Longo 12052 + rdr 271145 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)]] iasi08dr52b6gnde7e8t2ges3wggrpv Musée de la chapelle de Visitation de Monaco 0 32922 271146 2026-06-22T22:29:03Z N.Longo 12052 + rdr 271146 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)]] iasi08dr52b6gnde7e8t2ges3wggrpv Musée d'Anthropologie préhistorique de Monaco 0 32923 271152 2026-06-22T22:37:58Z N.Longo 12052 + rdr 271152 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Müseu d'Antrupulugia preisto̍rica]] rgezvp56opl7vs9c05chesk99dbnhyp Müseu Uçeanugràficu de Mùnegu 0 32924 271154 2026-06-22T22:44:53Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Müseu Uçeanugràficu de Mùnegu]] a [[Müseu uçeanugra̍ficu de Mu̍negu]]: mc 271154 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Müseu uçeanugra̍ficu de Mu̍negu]] 9p55srmlir1368oi0u5nwva6lw6xhnw Musée océanographique de Monaco 0 32925 271156 2026-06-22T22:45:58Z N.Longo 12052 + rdr 271156 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Müseu uçeanugra̍ficu de Mu̍negu]] e912bu3zl1gvrzoqh0wbxpmlowhu8pt