Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.47.0-wmf.7
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Magiö
0
1740
271167
271081
2026-06-23T12:24:54Z
Arbenganese
12552
Ozeja
271167
wikitext
text/x-wiki
{{Priéze}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Magiö
|Tipo = [[Comun|cumǜn]]
|Panorama = Magliolo-panorama3.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma de Magiö</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiùn
|var-stâto = Stâtu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-aministraçión = Aministrasiùn
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|Amministratore locale = Enrico Lanfranco
|Partito = lista sivica "Magliolo domani"
|Data elezione = 8-6-2009
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 4
|var-instituçión = Istitusiùn
|Data istituzione = 1861
|var-teritöio = Teritoju
|var-cordinæ = Curdinê
|var-altitùdine = Ātéssa
|Altitudine =
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 959
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dêtu Istat] - Pupulasiùn rexidente a-i 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|var-denscitæ = Denscitê
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiùi]]
|Sottodivisioni = Canöva, Isàllu, Meögnu
|var-divixoìn_confinànti = Cumǜi cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Carizan|Caissàn]], [[Giüstexine]], [[Riôtu|Riâtu]], [[Oseria|Ozeja]], [[U Tû]]
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uràiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1991
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = de Magiö
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = Sant'Antôniu
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = 17 zenâ
|var-cartografîa = Cartugrafîa
|Mappa = Map of comune of Magliolo (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiùn du cumǜn de Magiö in-ta pruvinsa de Savuna
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu uficiâle
}}
'''Magiö'''{{#tag:ref|Prununsiòn {{IPA|[maˈdʒøː]}}, ascì scrîtu ''Maggiö''<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=44}}</ref>, dîtu ''Maiö'' in-tu parlâ lucâle, scrîtu ascì ''Majö'' in-tu parlâ de Giüstexine, ''Maïeu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> in [[Dialettu arbenganese|arbenganeze]], scritu ''Majeu'' o ''Maggeu''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/magliolo/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Magliolo|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-04-08}}</ref> a-a [[zenéize|zeneze]]|group="n."}} (''Magliolo'' in [[léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumǜn]] [[Liguria|ligüre]] de 940 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]].
== Geugrafîa ==
{{Seçión vêua}}
== Stoja ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Mageu}}
== Posti de interèsse ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Magliolo-chiesa sant'antonio.jpg|A gêxa de Sant'Antôniu
File:Magliolo-santuario cosma e damiano-facciata.jpg|U santuàiu de Santa Cosma e San Damiàn
File:Magliolo-municipio.jpg|U munìsipiu
</gallery>
*'''Gêxa de Sant'Antôniu Abâte''', a l'è a paruchiâle du paîze, custruìa sciü d'in pözzu giòn versu a [[Vaâ du Maémua|vaâ]]. E furme ch'u se ghe végghe ancö e sun du [[XVII secolo|Seiséntu]], segundu u güstu baroccu, ma a primma strutüa a l'êa du [[XV secolo|Quattruséntu]], cun di càngi sciü-e decurasiùi du [[1547]] e di âtri fêti de fia, in-tu seculu XVII, a giâne l'urientasiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20996/Chiesa+di+Sant%27Antonio+Abate|tìtolo=Chiesa di Sant'Antonio Abate - Magliolo|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref> A g'ha trê navê, quélle de fiàncu azùnte de doppu, cu-a larghéssa ch'a se curispunde cu'a lunghéssa ch'a gh'axeva a strutüa avanti de vegnî giâ. A-u fundu da navâ de drîta u parte u canpanìn, ch'u l'è pōsòn sciü in pilastru du [[XIV secolo|seculu XIV]] e u remanda pe' custrusiùn ade âtre strutüe de sti periudi, survatüttu a quelle du marchezòn de Finâ. In ürtimu in-ta gêxa sun cunservê de pitüe, cumme ina "Cavarcâ di Vissi", a ciü veggia, ciü u Batêximu de Cristu cun San Giuànni, l'ünica inte tütta a vaâ fêta du Seiséntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Renato Fenoglio|curatô=AA.VV.|tìtolo=Magliolo nel tempo|url=https://opac.sbfinalese.it/ricerca/dettaglio/magliolo-nel-tempo/61251|ànno=2002|editô=Comune di Magliolo|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=121-127|capìtolo=Architettura in Val Maremola}}</ref>
== Ecunumîa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e fée ==
{{Seçión vêua}}
== Sport ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
[[Categorîa:Magiö| ]]
h4skq4y2br23kgpkc5r52rdnualo8i8
Association Sportive de Monaco Football Club
0
1980
271235
271006
2026-06-23T22:07:48Z
N.Longo
12052
wl
271235
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Squàddra de balón
|nómme squàddra = AS Monaco
|nomiâgi = ''Les Rouges et Blancs''
|pattern_la1 = _monaco2526h
|var-ségni_distintîvi = Si̍mbuli
|pattern_b1 = _monaco2526h
|pattern_ra1 = _monaco2526h
|pattern_sh1 = _monaco2526h
|pattern_so1 =
|leftarm1 = FFFFFF
|body1 = FF0000
|rightarm1 = FFFFFF
|shorts1 = FFFFFF
|socks1 = FF0000
|pattern_la2 = _monaco2526a
|var-câza = Casa
|pattern_b2 = _monaco2526a
|pattern_ra2 = _monaco2526a
|pattern_sh2 = _monaco2526a
|pattern_so2 =
|leftarm2 = 0021c6
|body2 = 0021c6
|rightarm2 = 0021c6
|shorts2 = 0021c6
|socks2 = 0021c6
|pattern_la3 = _monaco2526t
|pattern_b3 = _monaco2526t
|pattern_ra3 = _monaco2526t
|pattern_sh3 = _monaco2526t
|pattern_so3 =
|leftarm3 = eeefc3
|var-trasfèrta = Fœra
|body3 = eeefc3
|rightarm3 = eeefc3
|shorts3 = eeefc3
|socks3 = eeefc3
|var-tèrsa_divîza = Ne̍utra
|var-coî = Curu̍
|coî = {{Scìnbolo|600px bisection diagonal left White HEX-FF0000.svg}} [[Giànco|Giancu]], [[rósso|russu]]
|ìnno =
|outô =
|var-socjêtæ = Suçieta̍
|var-çitæ = Cita̍
|çitæ = {{Scìnbolo|Coat of arms of the Commune of Monaco.svg}} [[Cumüna de Mu̍negu|Mu̍negu]]
|var-naçión = Naçiun
|naçión = {{Scìnbolo|Flag of Monaco.svg}} [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]
|var-confederaçión = Cunfederaçiun
|confederaçión = [[UEFA]]
|var-federaçión = Federaçiun
|federaçión = {{Bandêa|FRA}} [[Federazione calcistica della Francia|FFF]]
|var-canpionòu = Campiunatu
|canpionòu = [[Ligue 1]]
|var-fondaçión = Fundaçiun
|ànnofondaçión = 1924
|var-propiêtâio = Pruprietari
|propiêtâio = {{Bandêa|RUS}} [[Dmitrij Rybolovlev]] (66,67%)<br />{{Bandêa|MCO}} [[Grimâdo (famìggia)|Famiya Grimaldi]] (33,33%)
|var-prescidénte = Presidente
|prescidénte = {{Bandêa|RUS}} [[Dmitrij Rybolovlev]]
|var-alenatô = Üntrenatu̍
|alenatô = {{Bandêa|BEL}} [[Sébastien Pocognoli]]
|var-stàdio = Sta̍diu
|stàdio = [[Sta̍diu Lui̍ II]]
|var-pòsti = posti
|capiénsa = 18.523
|var-scîto = Situ
|var-tìtoli_naçionâli = Ti̍tuli naçiunali
|Ligue 1 = 8
|Ligue 2 = 1
|var-trofêi_naçionâli = Trufei naçiunali
|Coupe de France = 5
|Trophée des Champions = 4
|Coupe de la Ligue = 1
|var-trofêi_internaçionâli = Trufei ünternaçiunali
|Coppa delle Alpi = 3
}}
L''''Association Sportive de Monaco Football Club''' (ün furma cürta '''AS Monaco FC''' o '''ASM'''), ciama̍ tamben u '''Mu̍negu''', e̍ ün'eqipa de [[Zeugo do ballon|football]] d'u [[Principatu de Mu̍negu]], funda̍ ün [[1924]]. U football e̍ üna seçiun de l''''Association Sportive de Monaco''', üna suçieta̍ per tüti i sport che, ben che sice munegasca, e̍ afilia̍ â [[Fédération française de football|federaçiun françese de football]] e giœga ünt'e [[Canpionòu françéize de zêugo do balón|soe cumpetiçiue]].
== Sto̍ria ==
L'Association Sportive de Monaco e̍ nasciüa ün [[1924]] da qatru eqipe de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] e de [[Beausoleil]] che se sun ünie: u [[Herculis|Monaco Sports]] (prima SS Herculis, eqipa funda̍ ün [[1903]], ciama̍ cusci̍ da u [[1921]])<ref group="n.">A Société Sportive Herculis s'e̍ afilia̍ â FFFA u 25 d'austu d'u [[1919]], sut'a u nü̍meru 204. A so' füsiun cun l'Étoile de Monaco nun e̍ sta̍ mai umuluga̍ da a FFFA (suçieta̍ nun afilia̍). Ela e̍ sta̍ auturisa̍ a scangia̍ u so' nume (achëlu d'a füsiun) ün Monaco Sports da u Bureau Fédéral d'a FFFA, u 10 d'utubre d'u [[1921]].</ref>, l'ASPTT de Beausoleil<ref group="n.">L'Association Sportive des P.T.T. de Beausoleil s'e̍ afiliaau â FFFA u 15 de nuvembre d'u [[1920]], sut'a u nü̍meru 1023.</ref>, a Riviera AC de Mu̍negu<ref group="n.">U Sporting Club International Riviéra de Monaco s'e̍ afiliau â FFFA u 27 de marsu d'u [[1922]], sut'a u nü̍meru 2462. E̍ auturisau a scangia̍ u so' nume ün Riviera-Athlétic Club de Monaco, da u Bureau Fédéral d'a FFFA, u 8 de zena̍ d'u [[1923]].</ref> e u Monte-Carlo Swimming Club<ref group="n.">U Monte-Carlo Swimming Club s'e̍ afiliau â FFFA u 10 de deçembre d'u [[1923]], sut'a u nü̍meru 3742.</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.asm.asso.mc/|tìtolo=A.S. Monaco|léngoa=FR|vìxita=2026-05-31}}</ref>.
A seçiun de football de l'AS Monaco a̍ recüperau u nü̍meru d'afiliaçiun d'u Monaco Sports, afiliau â [[Fédération française de football|FFFA]] ün [[1919]]<ref>L'AS Monaco FC a̍ uramai u nü̍meru d'afiliaçiun 91, dau cun a refurma d'u [[1947]].</ref>.
== Palmarès ==
L'AS Monaco gh'a̍ in tütu:
* Trufei naçiunali:
** [[Ligue 1|Campiunati de França]]: 8
*** 1960/61, 1962/63, 1977/78, 1981/82, 1987/88, 1996/97, 1990/00, 2016/17
** [[Coupe de France|Cupe de França]]: 5
*** 1969/69, 1962/63, 1979/80, 1984/85, 1990/91
** [[Coupe de la Ligue|Cupe de Lega de França]]: 1
*** 2002/03
** [[Trophée des Champions|Süpercupe de França]]: 4
*** 1961, 1985, 1997, 2000
* Trufei ünternaçiunali:
** [[Coppa delle Alpi|Cupe d'e Arpe]]: 3
*** 1979, 1983, 1984
== Note ==
;Note a u testu
<references group="n." />
;Referençe
<references />
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.asmonaco.com/|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR|vìxita=2026-05-31}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Sport ün Munegu]]
[[Categorîa:Squàddre de balón|Monaco]]
48wcdsw7cg8koqxeci9hm1pwdi5n6o3
Lengua catalann-a
0
3170
271220
267027
2026-06-23T21:23:56Z
N.Longo
12052
wl
271220
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Léngoa
|nómme = Catalàn
|nomenativo = Català
|pronónçia = {{IPA|/kətəˈla/}}
|stâti = {{ESP}}<br>{{AND}}<br>{{FRA}}<br>{{ITA}}
|regioîn = {{ES-CT}}<br>{{ES-VC}}<br>{{ES-IB}}<br>{{ES-AR}}<br>{{ES-MC}}<br>{{FR-OCC}}<br>{{IT-SAR}}
|persónn-e = ~10.000.000
|dæta = [[2018]]
|persónn-eL1 = 4.100.000
|dætaL1 = [[2012]]
|fam1 = [[Lengoe indoeuropee|Léngoe indoeuropee]]
|fam2 = [[Léngoe itàliche|Italiche]]
|fam3 = [[Lengoe romanse|Romànse]]
|fam4 = Òcidentâli
|fam5 = Galloromànse
|fam6 = Òcitàn-romànse
|fam7 = '''Catalàn'''
|sub1 = Òcidentâle
|sub2 = Òrientâle
|mappa = Catalan in Europe.png
|didascalia = Difuxón do ''Català''.
|estræto = Tots els éssers humans neixen lliures i iguals en dignitat i en drets. Són dotats de raó i de consciència, i han de comportar-se fraternalment els uns amb els altres.
}}
O '''Catalàn''' (''Català'') o l'è 'na léngoa do grùppo lengoìstico italico òcidentâle.
Léngoa ofiçiâ de [[Andora|Andòrra]], a l'è parlâ in [[Spagna|Spàgna]] (inte regioîn de [[Catalogna|Catalògna]], [[Pàize Valençiàn|Comunitæ Valençiànn-a]], [[Isoe Baleari|Îzoe Baleari]] e, parçialménte, [[Aragónn-a]]), into sùd da [[Fransa|Frànsa]], in [[Italia|Itàlia]] (inta çittæ de [[Alghero]]) in Sardegna e da divèrsci emigræ d'òrigine sàrda, catalànn-a e valençiànn-a inte tùtto o móndo.
== Òrìgine e clasificaçión ==
A léngoa catalann-a a l´ea za parlâ into [[IX secolo|secolo IX]] in sciô N.-E da [[Penîzoa Ibérica|Penîzoa Iberica]] e o Sud da [[Gallia]]. Ma a seu òrigine -e manco quella di nommi Catalunya/catalàn<ref>"''Etim.: incerta. Els noms per "Catalunya i català", o les seves variants, no apareixen documentats abans del segle XII; [...] en l'alta edat mitjana el territori català és conegut amb diferents noms, com "Marca Hispànica", "Gòtia". [...] Una primera teoria considera Catalunya com a procedent de "Gotholandia", és a dir, ‘terra dels Gots’. Realment el territori de Catalunya era anomenat "Gotia" en els temps carolingis; però la derivació "Gotholandia" > "Catalunya" presenta dificultats serioses, [...]. Segons l'historiaire Pere Tomic (de la quinzena centúria), a la primeria del segle VIII hi hagué un príncep alemany, Otger Golant, que posseïa en la Guiena un castell que es deia "Cathaló", per la qual cosa ell fou anomenat Otger Cathaló i les seves gents eren dites Catalons. Aquest príncep, acompanyat d'altres nou barons i comandant un exèrcit nombrós, tingué el propòsit de conquistar la terra dels Gots; s'establí en els Pirineus, [...] quan aquest prosseguí la conquista al Sud dels Pirineus, anomenà aquesta terra Cathalonia en memòria del príncep Otger Cathaló, i els seus habitadors foren anomenats "Cathalans". [...] . Balari (Oríg. 30-32) establí una nova teoria amb aquestes paraules: «En la Marca hízose sentir, desde muy temprano, la necesidad imperiosa de levantar castillos y fortalezas para seguridad y defensa del territorio conquistado [...]. Esta región se vió pronto erizada de castillos. Hubo, pues, necesidad de crear una muchedumbre de castellanos, [...] se formó en el bajo-latín de la Marca el nombre castlanus, del cual son variantes en catalán: "castlà", "catlà" y "carlà". [...] La hipòtesi de Balari sembla ben raonada en totes ses parts; només hi trobam una dificultat d'orde fonètic, que és l'estranya intercalació de la a per a formar català per catlà. A més, Balari no prova de donar cap explicació de les formes medievals "Catalaunia" i "Catalonia" ni de la moderna "Catalunya", totes les quals, com a derivades de "català", són anòmales; la derivació normal de català seria Catalània [...]. S'ha proposat una nova i atrevida etimologia, acollida per Ronjat en sa "Grammaire historique des parlers provençaux modernes" i per Grammont en el seu article "Sur la métathèse" (Misc. Alc. 167): "catalans" vindria de '''lacetanos,''' nom d'un dels pobles indígenes de Catalunya en temps dels romans, i seria efecte d'una metàtesi entre la l i la c: '''lacetanos'''> catelanos> catelans (=catalans). [...] En resum: la base remota del nom de Catalunya és encara desconeguda; com a base pròxima hem de partir d'una forma romànica o del llatí tardà, '''ca[t]talanos''' com a nom dels habitants, '''Ca[t]talania''' com a nom de la regió. ¿Com s'explica la forma "Catalaunia" dels documents medievals i la "Catalunya" actual? Al nostre entendre, s'expliquen aquestes formes per influències analògiques. A la Gàl·lia septentrional hi havia el poble dels '''catalauni;''' aquest nom adquirí celebritat en el segle V per la gran batalla que es lliurà l'any 451 en els "Campos Catalaunicos" (prop de l'actual Châlons sur-Marne) i que determinà la desfeta d'Atila. [...] és molt probable que el nom per Catalania que devia esser el vertader nom de la nostra terra es convertís en Catalaunia per etimologia popular en llavis dels pobles de la Gàl·lia, bons coneixedors de l'existencia dels Camps Catalàunics"'' Alcover-Moll; ''Diccionari Català-valencià-balear'', https://dcvb.iec.cat/ s.v. Catalunya.</ref> a no l´é ciæa.
Pe dötrei lengoìsti o catalàn o formieiva insémme a-o provensâ (òcitan) una sola lengoa, de votte ciamâ "llengua llemosina" - sto nomme chi o l'é stæto adeuviòu da-o catalàn [[Ramon Vidal de Bezaudun|Ramon Vidal]] inta seu ''Razos de trobar'', ch'a l'é a primma gramàtica in sce 'na lengoa romanza:<blockquote>La parladura francesca val mais et [es] plus avinenz a far romanz et pasturellas, mas cella de Lemosin val mais per far vers et cansons et serventes. Et per totas las terras de nostre lengage son de maior autoritat li cantar de la lenga lemosina.<ref>Pigiòu da Ramon Vidal de Besalú, ''Obra completa''; a cura d´Anton M. Espadaler; UB Edicions 9788491680451.</ref> <ref>Antoni Bastero, catalan do s. XVIII visciùo a Roma, o l'à scrîto into seu lìbbro ''[https://books.google.es/books?id=X4ax4L7HqLoC&pg=PA108&dq=archive+La+Crusca+provenzale,+ovvero,+Le+voci,+frasi,+forme+e+maniere+di+dire+che&hl=ca&sa=X&ei=XtQzU-PHIrST0QWq-4Bo&ved=0CDcQuwUwAA#v=snippet&q=Vidal&f=false La Crusca provenzale]'': "''la lingua Provenzale è la stessa appunto che la mia materna Catalana, come attestano parecchi Autori'' (11)" e inta notta 11 o l'à çitòu Vidal.</ref></blockquote>'''August Wilhelm von Schlegel''' o l'à conscideròu ch´o catalàn o l'éa 'n dialetto provensâ:<blockquote>Le provençal. le limousin, le catalan, formoient un seul dialecte central dans l'Europe latine.<ref>August Wilhelm von Schlegel, [https://books.google.es/books?id=PONlAAAAcAAJ&printsec=frontcover&dq=schlegel+Observations+sur+la+langue+et+la+litt%C3%A9rature+proven%C3%A7ales&hl=ca&sa=X&ved=2ahUKEwjekvK_tPzvAhVHhP0HHcW5DuUQ6AEwAHoECAUQAw#v=onepage&q=%20catalan&f=false Observations sur la langue et la littérature provençales], 1818. O lìbbro de Schlegel o l'ea a seu rispòsta a-e teorie de Bastero e François Raynouard, che vedeivan into provensâ a ''langue romane'' nasciua da-o latin e da-a quæ provegnieivan tutte e âtre lengoe romann-e.</ref></blockquote>'''Friedrich Christian Diez''' o l'aiva a mæxima opinión Inta primma ediçión da seu Grammatik der romanischen Sprachen -inta segónda o l'à cangòu o seu pài.<ref>A primma ediçión a l'é [[iarchive:grammatikderrom16diezgoog/page/n83/mode/2up|chi]] inta segónda o l'à conscideròu ch'o catalan o l'êa ´na lengoa indipendénte: "Die catalanische Sprache [...] stecht zur provenzalischen nicht eigentlich im Verhaltnisse einer Mundart", [https://archive.org/details/bub_gb_LRoBAAAAMAAJ/page/n119/mode/1up?q=catalanische Grammatik der romanischen Sprachen], 1856.</ref>
Pe '''Alfred Morel-Fatio''' o catalàn o saieiva a lengoa (òcitann-a) portâ da-i franchi ch´aivan reconquistòu o N.-E da Penîzoa ibèrica - quélla ch'a saieiva stæta ciamâ ''Marca Hispànica''. De maniman che a reconquista a l'anava avanti, a léngoa a saieiva stæta portâ ciù a Sud - e dappeu a València e e Îzoe Baleari<blockquote>Das Catalanische gehört zur gallo-romanischen und nicht zur hispanischen (castilianisch-portugiesischen) Familie; es ist auch kein Mittelglied zwischen beiden, sondern eine blosse Spielart des Provenzalischen. Die politischen Verhältnisse, die im 8. und 9. Jahrhundert in der spanischen Mark die Gründung unabhängiger, wenn auch dem Namen nach den letzten Karolingern und den ersten Kapetingern unterworfener Staaten herbeiführten, erklären, warum von Hause aus die Einwohner Septimaniens und der Mark dieselbe Sprache redeten.<ref>O testo o s'atreuva into [[iarchive:grundrissderrom00grgoog/page/n702/mode/1up|''Grundriss der romanischen philologie'']], 1888.</ref></blockquote>'''Meyer-Lübke''' o l'à condivizo pe quarche tenpo sta opinión chi.<blockquote>Östlich geht es allmählich in Roussillon ins Katalanische über. Dieses selbst ist ein im VIII. Jahrhundert nach Spanien gebrachtes Provenzalisch<ref>[https://books.google.es/books?id=XUCCXSHdXWQC&printsec=frontcover&dq=meyer-l%C3%BCbke+grammatik+der+romanischen+sprachen&hl=es&sa=X&ved=2ahUKEwinoPaguvbvAhUD6OAKHZYlDQAQ6AEwAXoECAEQAg#v=onepage&q=provenzalisch&f=false Grammatik der Romanischen Sprachen], 1890.</ref></blockquote><blockquote>Jo em vaig adherir a Morel-Fatio: "El català és un provençal portat a Espanya el s. VIII, que avançà progressivament cap al sud amb la lluita dels reis aragonesos contra ela àrabs", i més tard situava el català com a dialecte provençal<ref>[https://books.google.es/books?id=5x9dAAAAMAAJ&printsec=frontcover&dq=das+katalanische+meyer&hl=es&sa=X&ved=2ahUKEwjy_pL0w4DwAhUJmRoKHbdcBk4Q6AEwAXoECAYQAg#v=onepage&q=das%20katalanische%20meyer&f=false Das Katalanische], 1925. Traduçión catalann- de Guillem Calaforra, 1998.</ref></blockquote>
[[Immaggine:Marca Hispanica Longnon 806.png|thumb|250px|lrft|Auguste Longnon, ''Màppa da « Marca Hispanica », « Navarri » e « Wasconia » into 806'', 1876.]]
Pe âtri lengoisti o catalàn o se saieiva formòu inte´n moddo indipendente -come se vedde inta continoaçión do testo do Meyer-Lübke:<blockquote>Per contra, Saroïhandy ha suprimit en la 2ª ed. del Grundri''ß'' de Gröber el fragment de Morel-Fatio abans esmentat, i l´ha substituït pel següent: "Malgrat les diferències que avui separen del castellà la llengua parlada actualment a Catalunya, creiem que no hi ha cap motiu per excloure-la de les llengües hispàniques. Es va desenvolupar, segurament, al territori muntanyenc del país [..] Les estretes relacions polítiques que durant molt de temps han vinculat el Rosselló i la Cerdanya francesa amb Catalunya expliquen, d´altra banda, per què es parla la mateixa llengua a ambdues bandes dels Pirineus orientals"<ref>Meyer-Lübke; Op. cit. O testo de Saroïhandy da 2ª ed. do Grundri''ß'' o s´atreuva [[iarchive:grundissderroman01grbe/page/846/mode/1up|chi]]</ref></blockquote>
Dötrei lengoisti ciù atoâli ch'àn studiòu a toponimia e o lescico di primmi testi én arivæ a-a concluxón chò-u catalàn a l'é 'na lengoa indipendente ch'a l'existeiva za primma da riconquista franca, e chò-u seu teritöio iniçiâle o l'ea no sôlo e montagne do Pirineo, ma squæxi tutta a Catalogna d'ancheu - levòu dötrei brìcchi donde s'é parlòu pe bén bén di sécoli 'na lengoa squæxi pægia a-o basco, e do Sud da Catalogna, dove se parlava o Mosarabo<ref>A teoria a l´é de Joan Coromines, ch´o s´é bazòu in sciô studio da toponimia: ''"Cette collection de faits nous montre que l´emploi des parlers basques s´est étendu bien plus qu´on ne le croit d´ordinaire, et dans un sens chronologique, et dans un sens géographique''" Joan Coromines; ''Survivance du basque'' (artìcolo do lìbbro: ''Estudis de toponímia catalana'' Vol.1; Editorial Barcino (1965) 84-7226-080-1)</ref><blockquote>Dins del Principat solament els parlars de la vall de l´Ebre foren plenament mossàrabs. [..] La zona de transició que comprèn les comarques del Camp, la Conca de Barberà [..] territoris ocupats llargament pels sarraïns, és catalana d´una manera molt predominant. Aquest darrer fet és important perquè ens fa veure que el català no és una llengua marginal sorgida de les profunditats de les valls pirinenques [..] ni és tampoc un dialecte occità importat, arran de la conquesta franca, a la Catalunya Vella per repobladors.
Rohlfs expressava la seva opinió sobre el parentiu del català amb les llengües gal.lo-romàniques: "Das Katalanische ist in der Hauptsache eine "dépendance" des Provenzalischen". La idea que el català és [..] una dependència de l´occità és tan antiga com ho és l´ús sorprenent del terme ''llemosí'' fent referència al català medieval literari [..] però no és gens clar que [Rohlfs] considerés correcta la teoria segons la qual la incorporació de l´anomenada Marca Hispànica a l´Imperi [..] i l´entrada de repobladors foren del tot decisius en la formació del català [..] si hi hagués hagut alguna mena de substitució lingüística, la toponímia de la Catalunya Vella ho hauria posat de manifest com ho fa la toponímia de les comarques meridionals.<ref>Joan Bastardas; ''La llengua catalana mil anys enrere'' (1995); Curial Edicions; 84-7256-904-7. L´outô o va avanti coscì: "''en els documents del segle IX, tan propers a l´inici del domini franc [..] tot és coherent amb el català [..] Dono dos exemples [..] : en català (i no en cap de les llengues veïnes) existeix un representant masculí del mot llatí stella; i això és el que trobem en un pergamí original de Vic del 889, en què es fa menció d´un cavall "cum stelo albo in fronte"; també és [..] coherent amb el català estel, la simplificació gal.loromànica de la geminada llatina -ll-, que la grafia del mot posa de manifest. L´altre exemple és aquest: els ordinals catalans es formen mitjançant el sufix -enus, i això és el que trobem en una venda de l´any 918, pergamí original també de Vic: [..] ipsa sesena parte [..]''"</ref></blockquote>
[[Immaggine:Homilies d'Organyà (1915).djvu|alt=Homilies d´Organyà. Reinpresción do 1915 (J. Miret)|miniatura|''Homilies d´Organyà''. Reinpresción do 1915 (J. Miret)]]
Cómme se sæ, e dôe léngoe, catalàn e òcitàn, éan za despægie quande l´é stæto scrîto i primmi testi leterâi catalèn, '''''Les Homilies de Tortosa'''''<ref>E Homilies de Tortosa én stæte pubrichæ pe-a primma votta da Antoine Thomas (rev. ''[[iarchive:AnnalesDuMidiV8A1897/page/n387/mode/1up|Annales du Midi]]'', 1897) e studiæ da Josep Moran Ocerinjauregui (''[https://books.google.es/books?id=beS1_wK9X88C&pg=PA190&lpg=PA190&dq=homilies+tortosa+text+li+los+coloms&source=bl&ots=noOR-cBjw_&sig=ACfU3U0By0Fuc6CTgAyY7xz-YNE0vl5Fpg&hl=es&sa=X&ved=2ahUKEwieuN-93oPwAhXGSsAKHdXwCjcQ6AEwBHoECA0QAg#v=onepage&q=homilies%20tortosa%20text%20li%20los%20coloms&f=false Les Homilies de Tortosa]''; 1990). E Homilies én a copia d´un testo provensâ ch´o copista o l´à catalanizòu: prezenpio co-a dexinénsa plurâle -es e co-a riduçión do nesso -mb a -m: "'''les colomes'''" in cangio de "'''las colombas'''". Inta Homilia III o testo òcitan o l´é stæto scancelòu e o copista o gh´à scrîto sorvia ´n neuvo testo in catalàn: "''És ben sabut que una de les diferències més paleses entre el català medieval i la llengua dels trobadors és la manca de declinació nominal en català. En aquesta llengua no apareixen les formes específiques de nominatiu en funció de subjecte o de vocatiu si no és per influència occitana, i només en alguns documents en català arcaic podem trobar genuïnament el nominatiu singular en funció d’atribut (Bastardas 1995). Els catalans, que no estaven habituats a la declinació occitana i francesa, devien trobar estranyes i confusionàries les formes de singular amb desinència -s de nominatiu singular, però més encara els plurals sense -s, és a dir, les formes occitanes de nominatiu plural. Per aquest motiu, la mateixa mà que probablement va escriure la part catalana d´aquest sermó, va esmenar el nominatiu plural subjecte occità "'''li colom'''..." [..] per "'''los coloms'''""''. J. Moran; Op.c. Pag. 189</ref> e '''''Les Homilies d´Organyà'''''<ref>Pubrichae pe-a primma votta do 1904 da Joaquim Miret inta [[iarchive:revistadebibliog04mass/page/n16/mode/1up|Revista de Bibliografia catalana]], saivan pe J.Moran a traduçión d´un testo òcitàn: "''ningú que conegui la llengua i la prosa catalanes d’aquell temps podrà acceptar que un escrivà que traduïa directament del llatí al català pogués incloure occitanismes fonètics com audid (al costat d’odid), fraires (al costat de frares), demandà (al costat de demanà), i sobretot formes verbals com lexet (al costat de lexà), etc.''" J.Moran; ''Homilies d’Organyà. Edicions i estudis nous.'' Pe de ciù, inte ´na Homilia o copista o l´à eròu a traduçion percöse o no l´à acapìo bén o testo provensâ: ''" És molt possible que [..] l’adaptador confongui el present diz amb el perfet dis occitans i que de vegades posi el segon en comptes del primer"''</ref> , e queste dôe òpie son, parçialmente, de traduçioìn o adatamenti de testi òciten<blockquote>Hi ha un fet significatiu; que al final del segle XII se senti la necessitat de traduir al català homilies provençals: calia fer-les del tot intel.ligibles. Les Homilies d´Organyà deuen ser una de les més antigues traduccions entre llengües romàniques<ref>Joan Bastardas; Op. cit.</ref></blockquote>A somegiànsa tra e dôe lengoe, però, a no l´é messa in dùbio da nisciùn, e '''Pèire Bèc''' o l´à parlòu d´un ''ensemble occitano-roman''<blockquote>el català suposa una llatinitat més afí a la llatinitat de l´Occitània . és possible d´observar aquesta afinitat no solament en aquells trets lèxics compartits [..] que podem conjecturar relativament antics, com és el cas de vulgarismes com ''bellus'' o ''manducare'' o la preferència de ''precari'' sobre ''rogare'', sinó també en aquells que d´alguna manera ens consta que són tardans, com és ara ''parabolare'' (substitut de ''fabulare'', que continua en el castellà ''hablar''), verb que no podia haver-se propagat abans de la implantació general del cristianisme.Potser és encara més tardà l´ús de la preposició ''apud'' en lloc de ''cum'', o el de ''semper'' amb el significat de 'tot seguit', 'immediatament', que presenta el català medieval ''sempre'', o el del verb ''tropare'' 'trovar'. <ref>Joan Bastardas; Op. cit.</ref></blockquote><blockquote>Tout devient plus simple si l´on inscrit le catalàn, comme nous le faisons, dans un ensemble occitano-roman [..] intermédiaire, par définition, entre le gallo-roman proprement dit (langue d´oïl) et l´ibéro-roman (espagnol et portugais): le nord-occitan étant le complexus dialectal le plus celtisé, le groupe catalan et gascon le plus ibérisé<ref>Pèire Bèc; ''Manuel pratique de philologie romane'' (1970) </ref></blockquote>'''Gerhard Rohlfs''' o l´à visto o catalàn come ´na lengoa seu de l´òcitan che, into mæximo tenpo, a l´à de fòrti ligammi con l´aragonéize e o gascon:<blockquote>catalan et provençal se présentent à nous comme deux soeurs germaines <ref>Gerhard Rohlfs''';''' ''[https://web.archive.org/web/20210418173709/https://www.raco.cat/index.php/Estudis/article/view/238657 Catalan, provençal, gascon et espagnol]'' (1970)</ref></blockquote><blockquote>Dans beaucoup de faits linguistiques [..] on peut constater une corrélation surprenante entre le gascon et les idiomes de l´Espagne du Nord (aragonais, catalan)<ref>G.Rohlfs; ''Le gascon: [https://books.google.es/books?id=XwkzSLp58XMC&pg=PA1&dq=Gerhard+Rohlfs+gascon+catalan+aragonais+intermediaire&hl=es&sa=X&ved=2ahUKEwj96Mzit4DwAhUyB2MBHZDYC8YQ6AEwAHoECAYQAg#v=onepage&q=Gerhard%20Rohlfs%20gascon%20catalan%20aragonais%20intermediaire&f=false Études de philologie pyrénéenne];'' (1935, reed. 1977) </ref></blockquote>
== Caraterìstiche ==
Dötræ caraterìstiche e paragoìn co-e léngoe vexinn-e, con ezénpi in catalàn da giornâ d´ancheu e in quello di primmi tenpi<ref>Se tratta di 3 primmi testi in catalàn; i tòcchi e i comenti di lengoisti che l´àn studiæ én pigiæ da:
-''[https://books.google.es/books?id=OMaXD1caTiEC&pg=PA17&dq=greuges+guitard+isarn&hl=ca&sa=X&ved=2ahUKEwjwzZPj-IjwAhUXxBQKHXoBC8sQ6AEwAHoECAEQAw#v=onepage&q=FAIT&f=false Greuges de Guitard Isarn]''; (circa 1080) ed. J.A. Rabella: PAM: Publicacions de l´Abadia de Montserrat (1997) 978-8478268948
-''Jurament de pau i treva del comte Pere Ramon de Pallars Jussà'' (circa 1100; se conserva ina copia do testo originale); J. Moran; ''Treballs de lingüística històrica catalana''; PAM; (1994) 9788478265688 pp.95-117
-Traduçión do ''Liber iudiciorum'' (c. 1150): J. Moran; ''Estudis d´història de la llengua catalana''; PAM (2004); 9788484156727; pp. 49-72
Arcune pòule e esprescioìn catalann-e s´atreuvan za inti vêgi testi in latin; ved. prezénpio Julien-Bernard Alart; ''[[iarchive:documentssurlal00alargoog/page/n5/mode/2up|Documents sur la langue catalane des anciens comtés du Roussillon et Cerdagne]]'' (1881)
L´é stæto consultòu ascì e òpie generâli:
-Francesc de B. Moll; ''Gramàtica històrica catalana''; Publicacions de la Universitat de València (1991, reed. 2006); 9788437064123
-Joseph Gulsoy; ''Estudis de gramàtica històrica'' PAM (1993) 9788478264285
-Philip D. Rasico; ''El català antic''; Curbet edicions (2006); 9788496444836
Pe-i testi òciten antîghi ved. prezénpio François-Just-Marie Raynouard; ''[https://books.google.es/books?id=1Q06AAAAcAAJ&printsec=frontcover&dq=raynouard+dictionnaire+troubadours+3&hl=es&sa=X&ved=2ahUKEwjSoOTs0JbwAhWR2hQKHcyrBFUQ6AEwAHoECAEQAg#v=onepage&q=foc&f=false Lexique Roman]'' (1840)
Pe-a Gramàtica:
Jules Ronjat; ''[[iarchive:essaidesyntaxede00ronjuoft|Essai de syntaxe des parlers provençaux modernes]]'' (1913)
e ''[https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k58339580/f43.item.texteImage Grammaire historique des parlers provençaux modernes...]''. Partie 1,Tome 1 (1930)Ronjat, Jules (1864-1925). Auteur du texte
I ezénpi aragonéizi én pigiæ da <nowiki>https://aragonario.aragon.es/search/?q=llano&l=es-ar</nowiki> </ref>
* '''Càzze e vocâle àtone finâli de pòule latinn-e -feua che a -A-,''' cómme inte (o inte âtre) lengoe gallo-romann-e: FLORE- → Flor 'sciô'; MURU- →Mur 'miâgia' (in spagnòlo, in cangio, càzze sôlo arcune E: Flor; in aragonéize càzze tutte e E àtone: Debant 'davànti' -cf. cat. Davant; Sp. antîgo Adelant)
* '''Conservaçión di gruppi PL-, CL-, FL-''' comme in òcitàn e françéize: PLICARE, CLAVE-, FLAMMA- → ''plegar'', ''clau'', ''flama.'' Questi gruppi vegnan cangiæ in Ll- in spagnolo ma se mantegnan in aragonéize (in arcune varietæ co-ina palatisaçión squæxi pægia a quella de l´italiàn: Pllano it. piano)
* '''A U latinn-a a no se prononçia Y''' -levòu in çerti dialetti a contàtto con l´òcitàn
*'''E vocâle latinn-e Ŏ Ĕ se conservan'<nowiki/>'', segge in scìlaba serâ che avèrta : FOCU- → ''Foc '''fêugo''<nowiki/>' (Òc.'' Fuòc'','' ma òcitan do medioêvo Foc; Fr. Ciel, Sp. Fuego; Ar. Fuego ''-''ma inta varietæ do Benasque, de tranxiçión cò-u catalan, Foc; Fr. Feu'').'' CE.LUM (L. Cl. caelum)→Cel 'çê'; Òc. Cel (Fr. Ciel; Sp. Cielo; Ar. Zielo) HĔR. BA→ Herba; 'Èrba' Òc. Èrba; Fr. Herbe (Sp. Hierba; Ar. Yerba) Ascì quande in òcitàn s´é formòu ditóngo: PETRA→ Pedra 'prîa' (In òcitàn a T a se vocaliza davanti a E e A<ref>Prezénpio: PATRE→Òc. Pàire; cf. ventemigliusu Paire:
''il contado di Ventimiglia conserva compatto le forme payre e mayre, e queste sono anche alla base delle forme genovesi PWé e mwé (payre > *pwayre > *pwaye > PWé)che risultano largamente diffuse in Liguria.'' Giulia Petracco-Sicardi; ''[http://provence-historique.mmsh.univ-aix.fr/Pdf/PH-1968-HS_02.pdf Il problema dei rapporti linguistici tra la Liguria e la Provenza] (1968)''</ref>: ''Peira; Sp./Ar. Piedra -ma benasquéize Pedra; Fr. Pierre)''
*'''In contàtto co-a iod Ĕ e Ŏ ([ɛ] e [ɔ]) latinn-e vegnan I e U''': LĔCTU → *Leits → Llit 'létt''<nowiki/>''o' (ma in ligure gh´é di rimazùggi de quello ch´o saiva stæto o vêgio ditongo: Lieto a Rovegno<ref>G.Rohlfs; ''[[iarchive:GrammaticaStoricaDellaLinguaItaliana1/page/n70/mode/1up|Grammatica Storica Della Lingua Italiana e dei suoi dialetti]]'', vol .1 (1966)</ref>) ; Fr. Lit (Òc. Lièch, Lièit; Sp. Lecho; Ar. Leito) ŎCULU → *Oillu → Ull 'euggio' (Òc. Uèlh, Uòlh; Fr. œil'';'' Sp. Ojo; Ar. Uello). Fan eceçión VĔCLU → Vell (e no *Vill) 'vegio' e NŎCTE → Nit (e no *Nut) 'néutte' L´é stæto ipotizòu che inte´n primmo momento s´êa formòu ditóngo -comme in òcitàn, (gascon ascì) e aragonéize-, ch´o l´é scentòu fito cò-u trasformâse in -I e -U, ma inti vêgi testi no s´atreuva e forme co-o ditóngo:[[Immaggine:Greuges de Guitard Isarn.jpg|alt=Greuges de Guitard Isarn (circa 1080)|miniatura|Greuges de Guitard Isarn (''circa'' 1080)]]
<blockquote>
''sí pres mils'' [catalàn d´o di d´ancheu: Millor] ''Mir Arnall que jo no.l li doné'' [..] ''et són rancunós'' [..] ''de les forces que fa'' [..] ''del servici del kastel et del Pug'' [ancheu: Puig]
Tant en la vocal E (''mils'' <MELIUS) com en la O (Pug <PODIU) ja s´ha donat el tancament (E breu + iod>i; O breu + iod>u) [Greuges de Guitard..]
</blockquote>
* '''O gruppo -ACT- o vegne -ET''': FACTU- → ''Feit → Fet '''fæto'; Sp. Hecho (Òcitan do Llenguadoc Fait, Gascon Hèit; Fr. Fait; Aragonéize Feito -ma in arcuna varietæ Feto-)
Arcuni vêgi testi prezentan e forme Faita (antîga) e Feta (quella do catalàn d´ancheu), ma inti tutti doî i câxi fòscia a prononçia a l´êa ancon Feita <blockquote>''Per mal che Mir Arnall m´avia fait et dict''
Qaunt al grup primari CT, solament apareix gràficament l´estadi -ai-, mentre que des del punt de vista fonètic, Coromines creu que el pas a -ei- es devia donar entre el segle IX i X [''Greuges de Guitard''..]</blockquote><blockquote>''axí co lo bispe feta la à escriure''
Costa de creure que la forma ''feta'', amb reducció de la ''i'' de ''feita'' (FACTA), fos ja vigent a l´àrea del bisbat d´Urgell [..] tots els altres documents en català dels segles XI-XIII publicats per J. Miret i P. Pujol presenten sense excepció les formes ''feit, feita [Jurament de pau..]''</blockquote><blockquote>''scritures són ensems fetes en nom damsdús''
La forma ''fetes'' (v 3) (FACTAS), en lloc de ''feites'', deu ésser una simplificació gràfica únicament, perquè llavors la iod encara no s´havia assimilat a la vocal anterior en la pronúncia. [''Liber iudiciorum'']</blockquote>
* '''Riduçión do ditóngo latin -AU a O''': PAUCU → Poc 'pö(co)' L´òcitàn o-u mantegne (Pauc), levòu inte quarche dialetto gascon
<blockquote>''ke greu és a kosir'' [Kosir a l´é ´na pòula do catalàn antîgo ch´a l´é equivalente de òcitàn Causir e françeize Choisir]
contrasta amb el manteniment d´aquest diftong en occità, àdhuc en gascó [''Liber iudiciorum'']</blockquote>
* '''Plurâle feminìn in -Es''' (Òcitan, Spagnòllo, aragonéize -As). Inti dialetti òrientâli do catalàn queste e tûtte e âtre -E àtone se prononçian co-in són neutro fra -A e -E
<blockquote>[Als Greuges de Guitard] Hi ha diversos exemples de plurals que presenten la grafia -as (las folias) [.. ] que hem d´interpretar com una persistència gràfica llatinitzant, car la pronúncia ja era E [..] com podem comprovar en els casos que sí que empren -es</blockquote><blockquote>Aquest text [''Liber iudiciorum''] presenta regularment el tancament d´A llatina en ''E'' en síl.laba final davant consonant, fenòmen que afecta els plurals femenins ''akeles'' 'aquelles' [..] es tracta d´un fenòmen [..] no compartit per les llengües romàniques veïnes [..] Respecte de les terminacions verbals, no presenten aquesta inflexió A →e [..] les formes de 6ª persona: ''conkistan'' 'conquisten' [..] Per contra [..] presenten la ternimació -en no pas -on com en occità) ''acrexen, deuen'' [..]</blockquote>
* '''Riduçión do gruppo -ND→ -N'''. MANDARE → Manar 'mandâ'. A s´atreuva ascì in quarche dialetto gascon e do Languedoc, e in aragonéize (aragonéize Mandar ma into Benasque Manar; Fr, Mander; Sp. Mandar)
<blockquote>''Aissí com jo.l.i avia comanad''
malgrat que la majoria d´exemples encara presenten gràficament la geminació de l´estadi intermedi (comannà) [..] ja hi ha casos on apareix la forma simple [Greuges de Guitard]</blockquote><blockquote>El nostre document ''[Liber iudiciorum''] presenta el periode de transició [..] perquè la primera d´aquestes solucions apareix encara en les formes comenna (COMENDAT) [..] i la reduïda -n- en el mot ''graneza''</blockquote>
* '''Riduçión do gruppo -MB→ -M'''. Colom/coloma 'cónbo' Sp. Paloma (da PALUMBUS/A] (Òc. Colomb/a; Fr. Colombe)
* '''Cheita da -N fra vocâle in scilaba finâle''': PANE-, VINU- → ''Pa, Vi'' 'pàn' 'vìn' (Fr. Pan, Vin; Sp. Pan, Vino); prezénte in òcitàn do Languedoc ma no inte quello gascon e provensâ. In catalàn i plurâli conservan a -n: ''pans'', ''vins'' Fâ eceçión: I monoscìlabi proclitici. Ezenpi:'' "Un home bo" ma "Un bon home"; "Això no és ben bé així"; ''e ascì i agetîvi derivæ da ''Un''
A l'êa generâle inti squaexi tûtti i primmi testi, con quàrche eceçión ''(''e pòule ''Vino, o into'' Liber iudiciorum ''composicion, possession''
* '''Sconpàrsa de -TI, -CI/CE, -D in scilaba tonica''': RATIONE → Raó 'raxón' (Òc. Rason; Fr. Raison; Sp./Ar. Razón) VICINU → Veí 'vexìn' (òc. Vesin. Fr. Voisin. Sp. Vecino); SUDARE → Suar; 'suâ' Fr. Suer (òc. Susar -Nisàrdo Sudar; ma Provensâ Suar; Sp. Sudar). Inti vêgi testi se gh´atreuva d´ezenpi de forme che saieivan intermezze, comme Susar
* In fin de pòula '''-TI, -CI/CE, -D, →U''' Coscì a frâze 'Tocæ a crôxe cò-u pê' a se dixe: ''Toqueu la creu amb el peu'' (òc. Tocatz, Crotz, Pè). Fâ eceçión ''FEDE''→ Fe MERCEDE → Mercè Questa caraterìstica a l´existe sôlo in catalàn ma a no l´êa ancón prezente inti primmi testi, e se credde che e 2e .personn-e plurâle àn conservòu ina forma squæxi pægia a quella òcitann-a scinn-a-o s. XIV<ref>''Exemples, pour au: [..] pacem=paz= pau Pour eu: decem=dex=déu [..] Pour iu: dicit=diz=diu [..] Pour ou: crucem=crots=cróu (aujourd. créu) [..] c´est la forme intermédiaire dez qui existe à l´interieur, dans desena (dizaine)''
''L´usage des formes en au, eu, iu à la seconde personne du pluriel s´était déjà manifestée à Barcelone dès l´an 1380 [..] concurrenment avec la forme presque provençale ats, ets, its.''
Julien-Bernard Alart; ''[https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k198356/f109.item# Diphtongaison de la seconde personne du pluriel des verbes]''; Revue des langues romanes (1877)</ref>
<blockquote>''treva & paz tenré & a mons òmens tener la mannaré''
La grafia z en posició final representa el so africat [d] [..] al mot paz (PACE) [..] que aviat es transformarà en -u: pau ''[Jurament de pau''..]</blockquote><blockquote>''li seus hereds o auran ab entegre ''
En el cas d´hereds 'hereus' (HEREDES) la d representa un so sonor fricatiu que seguidament, ja en el segle XII, va esdevenir [w] en posició final [''Liber iudiciorum]''</blockquote>
* Ciù antîgo o '''passo de B(L) e V de scilaba atona a U [W]'''; ''TABULA''→ Taula; BOVE → Bou 'beu' (Òc. Buòu; Fr. bœuf; Sp. Buey) ascì inte personn-e 2,3 e 3 pl. de verbi comme Moure 'mesciâ': Tu mous, ell mou, ells mouen (Òc. 2ª mòves 3ª pl. mòvon)
* '''Palatalisation de L- iniçiâle:''' LUNA,LEGE →Luna, Llei
* '''Existensa d'un pronomme neutro Ho''': L´he vist 'ò visto (lê)' ma Ho he vist 'ò visto (quello)'. Questo pronomme o s´atreuva ascì in òcitàn, sótta bén bén de forme: O, Ac, Va<ref>Ved. Ronjat: https://archive.org/details/essaidesyntaxede00ronjuoft/page/147/mode/1up?q=hoc</ref>
O s´atreuva in tutti i vêgi testi, de votte in conbinaçión cò-u pronomme Hi (unn-a conbinaçión scentâ in catalàn atoâle):<blockquote>''acsí com damont és escrit, & hom líger-i o pod'' [ancheu: Ho pot llegir] [''Jurament de pau''..]</blockquote>
* '''Pasòu remöto formòu cò-u verbo Anar''' 'andâ' coniogòu + infinîo:
Vaig cantar 'ò cantòu' -Vas cantar -Va cantar -Vam (o Vàrem) cantar -Vau (o Vàreu) cantar -Van cantar
(e forme de 4ª e 5ª personn-a se spostan da coniugaçión normâle do verbo, ch´a l´é Anem e Aneu)
e forme senplixi (quelle adeuviæ inti vêgi testi) Cantí, Cantares, Cantà, Cantàrem, Cantàreu, Cantaren én ancon in ûzo sorviatutto inte varietæ valençiann-e e inti scrîti formâli. In algueréize s´adeuvia e forme de pasòu proscimo (êse ò avéi + partiçìpio)
Pe Ronjat sta chi a saieiva unn-a de caraterìstiche che diferençian catalàn e òcitàn, ma o pasòu cò-u verbo Anar o s´atreuva in quarche dialetto gascon ò d'origine alpinn-a: prezénpio in quello da Guardia Piemontese (prov. Cosenza): ''aíer vau chanta,'' 'vêi ò cantòu'<ref>Ved. Irene Micali; ''[https://www.treccani.it/magazine/lingua_italiana/articoli/scritto_e_parlato/Toso14.html Le colonie linguistiche galloromanze di Guardia Piemontese, Faeto e Celle San Vito]'' </ref>. Ascì in quarche dialetto aragonéize.
* -E dexinense da 1ª p. scingolâre és despægie a segónda do dialetto (inte´n moddo scìmile a quello di dialetti lonbardi): a forma antîga sénsa dexinénsa a se conserva inte Baleari e a l'Alghero: Cant; inte âtre varietæ gh'é e dexinense: -O (-Ut, -Uc) in Catalogna, -E, Valencia -I inta Catalogna Nord (franzéize)
=== Inmagine ===
<gallery widths="300" heights="300" mode="packed" caption="Màppa" .="">
Immaggine:Dialectes català en.svg|Màppa di dialétti da léngoa catalànn-a.
</gallery>
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Âtri progètti ==
{{InterWiki|codice=ca}}
{{Interprogetto}}
{{Lengue do Gruppo Italico}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Léngoe oçitàn-romànze|Catalàn]]
[[Categorîa:Spagna]]
[[Categorîa:Italia]]
[[Categorîa:Fransa]]
se1mn1w9buku86rmo0d51lawbvpo0oa
Gêxù
0
3981
271162
262639
2026-06-23T12:14:06Z
Michæ.152
13747
/* */ Ò rimésso a dæta de mòrte za prezénte into tèsto òriginâio ch'a l'êa stæta scasâ
271162
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
'''Gêxù''' o '''Gexó''' da [[Nazaret]], dîto '''Crìsto''' ([[Betlemme]], [[7 a.C.]] - [[2 a.C.]] – [[Gerusalemme|Geruzalemme]], [[26]] - [[36]]), o l'è o personaggio prinçipâle do [[Crestianêximo|Crestianeximo]], conscideròu da-i crestien cómme figgio de [[Dîo]], e ùnn-a de persónn-e che ciù influénsa àn avûo inta çivilizasión ocidentâle.
{{Biografia
|inmàgine = Spas vsederzhitel sinay.jpg
|px = 160px
|descriçión = <small>'N'antiga icónn-a do VI sécolo rafiguânte Gexù Crìsto</small>
|nàscita = Betlemme, 7 a.C - 2 a.C.
|mòrte =Geruzalemme, 26 - 36 d.C.
|paize =
|profesción = [[predicatô]]
|move =
}}
== Vìtta ==
Parte da sò vitta a l'è contegnûa inti [[Evangêio|evangêi]] dîti canònichi. O l'è stæto 'n predicatô ebrêo de regioìn stòriche da [[Galilêa]] e [[Giudêa]] (antîgo [[Isræ]]). A sò nàscita a dâ coménso a l'êra crestiànn-a e a sò mòrte pe crôxifisción, ciù ò mêno inte l'anno 33, insémme a-a seu resureçión tréi giórni dòppo, a l'é vista da-i crestien cómme sarvaçión de l'umanitæ. I crestien l'inténden comme o [[Mescîa]] tanto aspetòu da-i ebrei.
Storicaménte, a sò nàscita, co-a quæ coménsa l’êra volgâre, a peu êse scitoâ fra i anni 7 e 2 avànti l’êra volgâre mæxima (e dónca fra o 7 e o 2 "avànti Crìsto"!). O sò nómme o scignìfica, inta léngoa ebràica: "Jehòva o l'é a sarvéssa". De lê parlàn i quattro [[Evangêio|Evangêi]] canònichi e dötrei de quélli apòcrifi, e gh’é quàrche acénno inti scrîti do Tàcito, do Svetònio e do Plìnio o Zóveno.
Segóndo a [[Teologia|teologîa]] catòlica (fisâ inti prìmmi quàttro concìlli) o l'é o Fìggio de Dîo, Paròlla incarnâ, Dîo vêo, Òmmo vêo e a segónda persónn-a da Santìscima Trinitæ, mandòu in sciâ Tæra pe riscatâ l’umanitæ da-o Pecòu Òriginâle. Segóndo e scritûe evangéliche, a trentetréi ànni, riçevûo o batézzo da-o Gianbatìsta, o l’à comensòu a sò predicaçión pigiàndo con lê dózze Apòstoli che (dòppo a sò mòrte e resureçión) àn continoòu o sò cónpito.
[[Immaggine:Antonello da Messina 005.jpg|thumb|left|''Ecce Homo'' do [[Antonello da Mescinn-a]], [[Palasso Spinoa de Pelisaia]] ([[Zena]])]]
A crìtica stòrica a no sa dî si-â predicaçión do Gexù<ref>Fæta in gran pàrte inta Galilêa e inti contórni do lâgo de Tiberìade – o Mâ da Galilêa.</ref> a l’é duâ un ò tréi anni ma, a ògni mòddo, inte quéllo perîodo o l’à espòsto a “bónn-a Nêuva” e o l’à conpîo tanti miâcoi. Segóndo a tradiçión o l’à celebròu l'ùrtima Pàsqua e o l'à institoîo a ''Comenión'' inte quélla ch’a vêgne ciamâ ''l'Ùrtima Çénn-a''.
Dòppo, segondo i quattro Evangêi canònichi, tradîo da-o Giùdda, o l'é stæto mìsso in crôxe, o l'é mòrto e a-o tèrso giórno o l'é resuscitòu; pe 40 giórni o l'é stæto co-i sò Apòstoli a-i quæ o l'à ordinòu de continoâ a sò misción e, in sciâ fìn, o l'é stæto portòu in Çê, p'asetâse a-a drîta do Poæ.
Segondo e [[Bibbia|Sâcre Scritûe]], o torniâ a-a fìn di sécoli pe giudicâ tùtti i òmmi.
O Gexù o parlâva l'[[aramàico]], cómme tùtti i Ebrêi de quélli ténpi. De segûo o savéiva lêze e scrîve in [[Lengue Ebraiche|ebràico]], ’na léngoa ch’a no l’êa ciù parlâ ma ch’a vegnîva dêuviâ pò-u cùlto e pe-e òraçioìn. O conoscéiva bén e Sâcre Scritûe cómme se peu bén capî da-e paròlle da sò predicaçión.
Segóndo o pónto de vìsta di [[Ebraiximo|Ebrêi]], o Gexù o l'é stæto sôlo 'n predicatô itinerànte e no o Mescîa aspêtòu; ancón mêno o l'é o Fìggio de Dîo, o no l'à mâi fæto miâcoi e o no l’é resuscitòu dòppo mòrto.
In càngio, a vixón [[Islamiximo|islàmica]] a-o védde cómme un di ciù inportànti profêti vegnûi prìmma do Mòuma; nasciûo da dònna vèrgine, o l'à fæto tànti miâcoi (pe voentæ divìnn-a), o no l'é mòrto e o l'é stæto portòu in çê. O torniâ in sciâ tæra a-a fìn di ténpi pe conbàtte l'anticrìsto. O no l'êa “fìggio de Dîo” perché segóndo o [[Corâno]] (Sūra CXII) ''o no l'à generòu ni o l'é stæto generòu''.
Se se veu condensâ in pöche paròlle quéllo ch'o l'é stæto Gexù Crìsto e o sò insegnaménto: o l’à mostròu che tùtti i òmmi són pægi in fàccia a-o Segnô e che nisciùn peu atriboîse potêri sórva i âtri òmmi; cösa, quésta, che ancheu pâ ch’a no ségge stæta acetâ da tùtto o móndo!
== Nòtte ==
<references/>
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Crestianêximo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Crestianeximo]]
[[Categorîa:Biografìe]]
0g281cc7o06f2fcpyn10u7owqj8y0nd
271244
271162
2026-06-24T09:59:58Z
Luensu1959
1211
ciù coretto
271244
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
'''Gêxù''' o '''Gexó''' da [[Nazaret]], dîto '''Crìsto''' ([[Betlemme]], [[7 a.C.]] - [[2 a.C.]] – [[Gerusalemme|Geruzalemme]], [[26]] - [[36]]), o l'è o personaggio prinçipâle do [[Crestianêximo|Crestianeximo]], conscideròu da-i crestien cómme figgio de [[Dîo]], e ùnn-a de persónn-e che ciù influénsa àn avûo inta çivilizasión ocidentâle.
{{Biografia
|inmàgine = Spas vsederzhitel sinay.jpg
|px = 160px
|descriçión = <small>'N'antiga icónn-a do VI sécolo rafiguânte Gexù Crìsto</small>
|nàscita = Betlemme, 7 a.C - 2 a.C.
|mòrte =Geruzalemme, 26 - 36 d.C.
|paize =
|profesción = [[predicatô]]
|move =
}}
== Vìtta ==
Parte da sò vitta a l'è contegnûa inti [[Evangêio|evangêi]] dîti canònichi. O l'è stæto 'n predicatô ebrêo de regioìn stòriche da [[Galilêa]] e [[Giudêa]] (antîgo [[Isræ]]). A sò nàscita a dâ coménso a l'êra crestiànn-a e a sò mòrte pe crôxifisción, ciù ò mêno inte l'anno 33, insémme a-a seu resureçión tréi giórni dòppo, a l'é vista da-i crestien cómme sarvaçión de l'umanitæ. I crestien l'inténden comme o [[Mescîa]] tanto aspetòu da-i ebrei.
Storicaménte, a sò nàscita, co-a quæ coménsa l’êra volgâre, a peu êse scitoâ fra i anni 7 e 2 avànti l’êra volgâre mæxima (e dónca fra o 7 e o 2 "avànti Crìsto"!). O sò nómme o scignìfica, inta léngoa ebràica: "Jehòva o l'é a sarvéssa". De lê parlàn i quattro [[Evangêio|Evangêi]] canònichi e dötrei de quélli apòcrifi, e gh’é quàrche acénno inti scrîti do Tàcito, do Svetònio e do Plìnio o Zóveno.
Segóndo a [[Teologia|teologîa]] catòlica (fisâ inti prìmmi quàttro concìlli) o l'é o Fìggio de Dîo, Paròlla incarnâ, Dîo vêo, Òmmo vêo e a segónda persónn-a da Santìscima Trinitæ, mandòu in sciâ Tæra pe riscatâ l’umanitæ da-o Pecòu Òriginâle. Segóndo e scritûe evangéliche, a trentetréi ànni, riçevûo o batézzo da-o Gianbatìsta, o l’à comensòu a sò predicaçión pigiàndo con lê dózze Apòstoli che (dòppo a sò mòrte e resureçión) àn continoòu o sò cónpito.
[[Immaggine:Antonello da Messina 005.jpg|thumb|left|''Ecce Homo'' de l'[[Antonello da Mescinn-a]], [[Palasso Spinoa de Pelisaia]] ([[Zena]])]]
A crìtica stòrica a no sa dî si-â predicaçión do Gexù<ref>Fæta in gran pàrte inta Galilêa e inti contórni do lâgo de Tiberìade – o Mâ da Galilêa.</ref> a l’é duâ un ò tréi anni ma, a ògni mòddo, inte quéllo perîodo o l’à espòsto a “bónn-a Nêuva” e o l’à conpîo tanti miâcoi. Segóndo a tradiçión o l’à celebròu l'ùrtima Pàsqua e o l'à institoîo a ''Comenión'' inte quélla ch’a vêgne ciamâ ''l'Ùrtima Çénn-a''.
Dòppo, segondo i quattro Evangêi canònichi, tradîo da-o Giùdda, o l'é stæto mìsso in crôxe, o l'é mòrto e a-o tèrso giórno o l'é resuscitòu; pe 40 giórni o l'é stæto co-i sò Apòstoli a-i quæ o l'à ordinòu de continoâ a sò misción e, in sciâ fìn, o l'é stæto portòu in Çê, p'asetâse a-a drîta do Poæ.
Segondo e [[Bibbia|Sâcre Scritûe]], o torniâ a-a fìn di sécoli pe giudicâ tùtti i òmmi.
O Gexù o parlâva l'[[aramàico]], cómme tùtti i Ebrêi de quélli ténpi. De segûo o savéiva lêze e scrîve in [[Lengue Ebraiche|ebràico]], ’na léngoa ch’a no l’êa ciù parlâ ma ch’a vegnîva dêuviâ pò-u cùlto e pe-e òraçioìn. O conoscéiva bén e Sâcre Scritûe cómme se peu bén capî da-e paròlle da sò predicaçión.
Segóndo o pónto de vìsta di [[Ebraiximo|Ebrêi]], o Gexù o l'é stæto sôlo 'n predicatô itinerànte e no o Mescîa aspêtòu; ancón mêno o l'é o Fìggio de Dîo, o no l'à mâi fæto miâcoi e o no l’é resuscitòu dòppo mòrto.
In càngio, a vixón [[Islamiximo|islàmica]] a-o védde cómme un di ciù inportànti profêti vegnûi prìmma do Mòuma; nasciûo da dònna vèrgine, o l'à fæto tànti miâcoi (pe voentæ divìnn-a), o no l'é mòrto e o l'é stæto portòu in çê. O torniâ in sciâ tæra a-a fìn di ténpi pe conbàtte l'anticrìsto. O no l'êa “fìggio de Dîo” perché segóndo o [[Corâno]] (Sūra CXII) ''o no l'à generòu ni o l'é stæto generòu''.
Se se veu condensâ in pöche paròlle quéllo ch'o l'é stæto Gexù Crìsto e o sò insegnaménto: o l’à mostròu che tùtti i òmmi són pægi in fàccia a-o Segnô e che nisciùn peu atriboîse potêri sórva i âtri òmmi; cösa, quésta, che ancheu pâ ch’a no ségge stæta acetâ da tùtto o móndo!
== Nòtte ==
<references/>
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Crestianêximo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Crestianeximo]]
[[Categorîa:Biografìe]]
6kmtwcs0dftp9sm30bv1pdprk81mvyf
Mogadiscio
0
4467
271243
220564
2026-06-24T00:53:11Z
InternetArchiveBot
12666
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
271243
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Mogadiscio
|Nome ufficiale = {{so}}"Muqdisho"<br />{{ar}}مقديشو
|Panorama = Mogacapital.jpg
|Didascalia =
|Bandiera =
|Stemma =
|Stato = SOM
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Benadir
|Divisione amm grado 2 = no
|Amministratore locale = [[Omar Mohamud Finnish]]
|Partito =
|Data elezione = 2019
|Data istituzione =
|Data soppressione =
|Abitanti = 2855800
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Sottodivisioni =
|Divisioni confinanti =
|Lingue = [[lengoa somala|somalo]] - [[Lengua àraba|àrabo]] - [[léngoa italiànn-a|italiàn]]
|Codice postale =
|Prefisso = +252
|Fuso orario = GMT+3
|Codice statistico =
|Codice catastale =
|Targa =
|Nome abitanti = Mogadiscéixi
|Patrono =
|Festivo =
|Mappa =
|Didascalia mappa =
|Sito =
}}
'''Mogadiscio''' (in somalì, ''Muqdisho''; in arabo, مقديشو ''Maqadīshū'') a l'è 'na çittæ do sûd-èst da [[Somalia]], capitâ do Pàize e da regiôn de Benadir.
Sciitûâa inta costa de l'Oçeano Indigo, con çirca 'n million d'abitanti, a l'è a ciû importante da [[Somalia]].
L'outoritæ de Mogadiscio sovia o resto da naçion da l'anno 1990 a l'è scimbolica perché tanto a çittæ comme o Pàize son divisi in aree d'influensa diritte da çerte famiggie.
{{Clear}}
== Atri progetti ==
{{Interprogetto}}
== Colegamenti esterni ==
* [https://web.archive.org/web/20181103225730/http://mogadishu.info/ Informaçion insce Mogadiscio]
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Somalia]]
[[Categorîa:Capitæ de Naçioîn]]
bwu6pf9krmdvyeqwsy2orz3b9s6moqm
Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)
4
5288
271180
270039
2026-06-23T17:11:45Z
MediaWiki message delivery
5364
/* RFC about AI-generated content in Wikimedia Commons */ nêuva seçión
271180
wikitext
text/x-wiki
__NEWSECTIONLINK__
{{Archìvio
|titolo = Archìvio
|testo =
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2010|Archìvio 2010]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2011|Archìvio 2011]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2012|Archìvio 2012]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2013|Archìvio 2013]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2014|Archìvio 2014]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2015|Archìvio 2015]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2016|Archìvio 2016]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2017|Archìvio 2017]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2018|Archìvio 2018]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2019|Archìvio 2019]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2020|Archìvio 2020]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2021|Archìvio 2021]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2022|Archìvio 2022]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2023|Archìvio 2023]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2024|Archìvio 2024]]
}}
== Launching! Join Us for Wiki Loves Ramadan 2025! ==
Dear All,
We’re happy to announce the launch of [[m:Wiki Loves Ramadan 2025|Wiki Loves Ramadan 2025]], an annual international campaign dedicated to celebrating and preserving Islamic cultures and history through the power of Wikipedia. As an active contributor to the Local Wikipedia, you are specially invited to participate in the launch.
This year’s campaign will be launched for you to join us write, edit, and improve articles that showcase the richness and diversity of Islamic traditions, history, and culture.
* Topic: [[m:Event:Wiki Loves Ramadan 2025 Campaign Launch|Wiki Loves Ramadan 2025 Campaign Launch]]
* When: Jan 19, 2025
* Time: 16:00 Universal Time UTC and runs throughout Ramadan (starting February 25, 2025).
* Join Zoom Meeting: https://us02web.zoom.us/j/88420056597?pwd=NdrpqIhrwAVPeWB8FNb258n7qngqqo.1
* Zoom meeting hosted by [[m:Wikimedia Bangladesh|Wikimedia Bangladesh]]
To get started, visit the [[m:Wiki Loves Ramadan 2025|campaign page]] for details, resources, and guidelines: Wiki Loves Ramadan 2025.
Add [[m:Wiki Loves Ramadan 2025/Participant|your community here]], and organized Wiki Loves Ramadan 2025 in your local language.
Whether you’re a first-time editor or an experienced Wikipedian, your contributions matter. Together, we can ensure Islamic cultures and traditions are well-represented and accessible to all.
Feel free to invite your community and friends too. Kindly reach out if you have any questions or need support as you prepare to participate.
Let’s make Wiki Loves Ramadan 2025 a success!
For the [[m:Wiki Loves Ramadan 2025/Team|International Team]] 13:08, 16 zen 2025 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:ZI Jony@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=27568454 -->
== Universal Code of Conduct annual review: provide your comments on the UCoC and Enforcement Guidelines ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
My apologies for writing in English.
{{Int:Please-translate}}.
I am writing to you to let you know the annual review period for the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines is open now. You can make suggestions for changes through 3 February 2025. This is the first step of several to be taken for the annual review.
[[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review|Read more information and find a conversation to join on the UCoC page on Meta]].
The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter|you may review the U4C Charter]].
Please share this information with other members in your community wherever else might be appropriate.
-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 02:11, 24 zen 2025 (CET)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27746256 -->
== Feminism and Folklore 2025 starts soon ==
<div style="border:8px maroon ridge;padding:6px;>
[[File:Feminism and Folklore 2025 logo.svg|centre|550px|frameless]]
::<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<center>''{{int:please-translate}}''</center>
Dear Wiki Community,
You are humbly invited to organize the '''[[:m:Feminism and Folklore 2025|Feminism and Folklore 2025]]''' writing competition from February 1, 2025, to March 31, 2025 on your local Wikipedia. This year, Feminism and Folklore will focus on feminism, women's issues, and gender-focused topics for the project, with a [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2025|Wiki Loves Folklore]] gender gap focus and a folk culture theme on Wikipedia.
You can help Wikipedia's coverage of folklore from your area by writing or improving articles about things like folk festivals, folk dances, folk music, women and queer folklore figures, folk game athletes, women in mythology, women warriors in folklore, witches and witch hunting, fairy tales, and more. Users can help create new articles, expand or translate from a generated list of suggested articles.
Organisers are requested to work on the following action items to sign up their communities for the project:
# Create a page for the contest on the local wiki.
# Set up a campaign on '''CampWiz''' tool.
# Create the local list and mention the timeline and local and international prizes.
# Request local admins for site notice.
# Link the local page and the CampWiz link on the [[:m:Feminism and Folklore 2025/Project Page|meta project page]].
This year, the Wiki Loves Folklore Tech Team has introduced two new tools to enhance support for the campaign. These tools include the '''Article List Generator by Topic''' and '''CampWiz'''. The Article List Generator by Topic enables users to identify articles on the English Wikipedia that are not present in their native language Wikipedia. Users can customize their selection criteria, and the tool will present a table showcasing the missing articles along with suggested titles. Additionally, users have the option to download the list in both CSV and wikitable formats. Notably, the CampWiz tool will be employed for the project for the first time, empowering users to effectively host the project with a jury. Both tools are now available for use in the campaign. [https://tools.wikilovesfolklore.org/ '''Click here to access these tools''']
Learn more about the contest and prizes on our [[:m:Feminism and Folklore 2025|project page]]. Feel free to contact us on our [[:m:Talk:Feminism and Folklore 2025/Project Page|meta talk page]] or by email us if you need any assistance.
We look forward to your immense coordination.
Thank you and Best wishes,
'''[[:m:Feminism and Folklore 2025|Feminism and Folklore 2025 International Team]]'''
::::Stay connected [[File:B&W Facebook icon.png|link=https://www.facebook.com/feminismandfolklore/|30x30px]] [[File:B&W Twitter icon.png|link=https://twitter.com/wikifolklore|30x30px]]
</div></div>
--[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 03:36, 29 zen 2025 (CET)
== Wiki Loves Folklore is back! ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
{{int:please-translate}}
[[File:Wiki Loves Folklore Logo.svg|right|150px|frameless]]
Dear Wiki Community,
You are humbly invited to participate in the '''[[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2025|Wiki Loves Folklore 2025]]''' an international media contest organized on Wikimedia Commons to document folklore and intangible cultural heritage from different regions, including, folk creative activities and many more. It is held every year from the '''1st till the 31st''' of March.
You can help in enriching the folklore documentation on Commons from your region by taking photos, audios, videos, and [https://commons.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:UploadWizard&campaign=wlf_2025 submitting] them in this commons contest.
You can also [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2025/Organize|organize a local contest]] in your country and support us in translating the [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2025/Translations|project pages]] to help us spread the word in your native language.
Feel free to contact us on our [[:c:Commons talk:Wiki Loves Folklore 2025|project Talk page]] if you need any assistance.
'''Kind regards,'''
'''Wiki loves Folklore International Team'''
--[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 03:36, 29 zen 2025 (CET)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Tiven2240@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=26503019 -->
== Reminder: first part of the annual UCoC review closes soon ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
My apologies for writing in English.
{{Int:Please-translate}}.
This is a reminder that the first phase of the annual review period for the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines will be closing soon. You can make suggestions for changes through [[d:Q614092|the end of day]], 3 February 2025. This is the first step of several to be taken for the annual review.
[[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review|Read more information and find a conversation to join on the UCoC page on Meta]]. After review of the feedback, proposals for updated text will be published on Meta in March for another round of community review.
Please share this information with other members in your community wherever else might be appropriate.
-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 01:48, 3 fre 2025 (CET)
</div>
<!-- Message sent by User:Keegan (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28198931 -->
== Upcoming Language Community Meeting (Feb 28th, 14:00 UTC) and Newsletter ==
<section begin="message"/>
Hello everyone!
[[File:WP20Symbols WIKI INCUBATOR.svg|right|frameless|150x150px|alt=An image symbolising multiple languages]]
We’re excited to announce that the next '''Language Community Meeting''' is happening soon, '''February 28th at 14:00 UTC'''! If you’d like to join, simply sign up on the '''[[mw:Wikimedia_Language_and_Product_Localization/Community_meetings#28_February_2025|wiki page]]'''.
This is a participant-driven meeting where we share updates on language-related projects, discuss technical challenges in language wikis, and collaborate on solutions. In our last meeting, we covered topics like developing language keyboards, creating the Moore Wikipedia, and updates from the language support track at Wiki Indaba.
'''Got a topic to share?''' Whether it’s a technical update from your project, a challenge you need help with, or a request for interpretation support, we’d love to hear from you! Feel free to '''reply to this message''' or add agenda items to the document '''[[etherpad:p/language-community-meeting-feb-2025|here]]'''.
Also, we wanted to highlight that the sixth edition of the Language & Internationalization newsletter (January 2025) is available here: [[:mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter/2025/January|Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter/2025/January]]. This newsletter provides updates from the October–December 2024 quarter on new feature development, improvements in various language-related technical projects and support efforts, details about community meetings, and ideas for contributing to projects. To stay updated, you can subscribe to the newsletter on its wiki page: [[:mw:Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter|Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter]].
We look forward to your ideas and participation at the language community meeting, see you there!
<section end="message"/>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 09:29, 22 fre 2025 (CET)
<!-- Message sent by User:SSethi (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28217779 -->
== Universal Code of Conduct annual review: proposed changes are available for comment ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
My apologies for writing in English.
{{Int:Please-translate}}.
I am writing to you to let you know that [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review/Proposed_Changes|proposed changes]] to the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|Universal Code of Conduct (UCoC) Enforcement Guidelines]] and [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter]] are open for review. '''[[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review/Proposed_Changes|You can provide feedback on suggested changes]]''' through the [[d:Q614092|end of day]] on Tuesday, 18 March 2025. This is the second step in the annual review process, the final step will be community voting on the proposed changes.
[[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review|Read more information and find relevant links about the process on the UCoC annual review page on Meta]].
The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter|you may review the U4C Charter]].
Please share this information with other members in your community wherever else might be appropriate.
-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] 19:51, 7 màr 2025 (CET)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28307738 -->
== GFDL ==
[[File:BD-propagande colour en.jpg|thumb|right]]
Hello!
GFDL is not a good license for media files. So it should not be used for new uploads. I have written to a few users using a translator. I do not know if it gives a good result or not so I try here in English (with a translation below).
My question is if those that have uploaded files as GFDL would also be willing to relicense to CC-BY-SA-4.0.
Also I would like to point out that articles on Wikipedia is licensed CC-BY-SA-4.0 so when they are used it is mandatory to use the same license. So when spoken wikipedia articles are uploaded as GFDL it is a violation of the license terms. Those files should either be deleted or relicensed to CC-BY-SA-4.0.
----
Bon giû!
O GFDL no l’é n’in bonä licensa pe i file multimediâ. Perchè o nu deveiva esse adoperô pe-o carigâ file nòvî. Mi l’ho scrito a quarchi ueuvo adoperando un traduzionnaire. No sò scî in risûta a l’é ouaighe ou nò, chi c’à provo a scrivî in inglése (cun n’in traduzion dae sota).
A me dumanda a l’é se chî ch’hanno carigò i file cun GFDL ancun ti sun disposti a reinformâ a CC-BY-SA-4.0.
Primmamente, veuggio segnâ che i articoli de Wikipedia sun licensiä CC-BY-SA-4.0, quindi in adoperâ quela licensa a l’é obbligatorio. Quindi quandu gli articoli parlæti de Wikipedia i veggian carigæ cun GFDL, l’é in violazion di termini de-a licensa. Quî file deven sêa strassæ sêa reinformæ a CC-BY-SA-4.0. [[Utente:MGA73|MGA73]] ([[Discûscioîn ûtente:MGA73|discuscioìn]]) 20:13, 11 màr 2025 (CET)
: Bon giû [[User:Arbenganese]], [[User:N.Longo]], [[User:Giodiassi5]]. Pe favô lêze sto mesaggio. Se ti te domande comme mi l’ho notò i file, ti peuvedeî cianâ a [[:c:Commons:Village_pump/Proposals#Proposal_(change_GFDL_cut-off_date)|sto proposeto in Commons]]. --[[Utente:MGA73|MGA73]] ([[Discûscioîn ûtente:MGA73|discuscioìn]]) 19:59, 9 arv 2025 (CEST)
== An improved dashboard for the Content Translation tool ==
<div lang="en" dir="ltr">
{{Int:hello}} Wikipedians,
Apologies as this message is not in your language, {{Int:please-translate}}.
The [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Wikimedia_Language_and_Product_Localization|Language and Product Localization team]] has improved the [https://test.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:ContentTranslation&filter-type=automatic&filter-id=previous-edits&active-list=suggestions&from=en&to=es Content Translation dashboard] to create a consistent experience for all contributors using mobile and desktop devices. The improved translation dashboard allows all logged-in users of the tool to enjoy a consistent experience regardless of their type of device.
With a harmonized experience, logged-in desktop users now have access to the capabilities shown in the image below.
[[file:Content_Translation_new-dashboard.png|alt=|center|thumb|576x576px|Notice that in this screenshot, the new dashboard allows: Users to adjust suggestions with the "For you" and "...More" buttons to select general topics or community-created collections (like the example of Climate topic). Also, users can use translation to create new articles (as before) and expand existing articles section by section. You can see how suggestions are provided in the new dashboard in two groups ("Create new pages" and "Expand with new sections")-one for each activity.]]
[[File:Content_Translation_dashboard_on_desktop.png|alt=|center|thumb|577x577px|In the current dashboard, you will notice that you can't adjust suggestions to select topics or community-created collections. Also, you can't expand on existing articles by translating new sections.]]
We will implement [[mw:Special:MyLanguage/Content translation#Improved translation experience|this improvement]] on your wiki '''on Monday, March 17th, 2025''' and remove the current dashboard '''by May 2025'''.
Please reach out with any questions concerning the dashboard in this thread.
Thank you!
On behalf of the Language and Product Localization team.
</div>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[User:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]]</bdi> 03:56, 13 màr 2025 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:UOzurumba (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:UOzurumba_(WMF)/sandbox_CX_Unified_dashboard_announcement_list_1&oldid=28382282 -->
== Your wiki will be in read-only soon ==
<section begin="server-switch"/><div class="plainlinks">
[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Read this message in another language]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]
The [[foundation:|Wikimedia Foundation]] will switch the traffic between its data centers. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster.
All traffic will switch on '''{{#time:j xg|2024-03-20|en}}'''. The test will start at '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2024-03-20T14:00|en}} {{#time:H:i e|2024-03-20T14:00}}]'''.
Unfortunately, because of some limitations in [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], all editing must stop while the switch is made. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future.
'''You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.'''
*You will not be able to edit for up to an hour on {{#time:l j xg Y|2024-03-20|en}}.
*If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case.
''Other effects'':
*Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped.
* We expect the code deployments to happen as any other week. However, some case-by-case code freezes could punctually happen if the operation require them afterwards.
* [[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] will be unavailable for about 90 minutes.
This project may be postponed if necessary. You can [[wikitech:Switch_Datacenter|read the schedule at wikitech.wikimedia.org]]. Any changes will be announced in the schedule. There will be more notifications about this. A banner will be displayed on all wikis 30 minutes before this operation happens. '''Please share this information with your community.'''</div><section end="server-switch"/>
</div>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 00:15, 15 màr 2025 (CET)
<!-- Message sent by User:Quiddity (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=28307742 -->
== Final proposed modifications to the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and U4C Charter now posted ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
The proposed modifications to the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines]] and the U4C Charter [[m:Universal_Code_of_Conduct/Annual_review/2025/Proposed_Changes|are now on Meta-wiki for community notice]] in advance of the voting period. This final draft was developed from the previous two rounds of community review. Community members will be able to vote on these modifications starting on 17 April 2025. The vote will close on 1 May 2025, and results will be announced no later than 12 May 2025. The U4C election period, starting with a call for candidates, will open immediately following the announcement of the review results. More information will be posted on [[m:Special:MyLanguage//Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election|the wiki page for the election]] soon.
Please be advised that this process will require more messages to be sent here over the next two months.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, you may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|talk]]) 04:04, 4 arv 2025 (CEST)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28469465 -->
== Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2025: Invitation ==
<div lang="en" dir="ltr">
[[File:UCDM 2025 general.png|180px|right]]
{{int:please-translate}}
Hello, dear Wikipedians!<br/>
[[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Ukraine|Wikimedia Ukraine]], in cooperation with the [[:en:Ministry of Foreign Affairs of Ukraine|MFA of Ukraine]] and [[:en:Ukrainian Institute|Ukrainian Institute]], has launched the fifth edition of writing challenge "'''[[:m:Special:MyLanguage/Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2025|Ukraine's Cultural Diplomacy Month]]'''", which lasts from '''14th April''' until '''16th May 2025'''. The campaign is dedicated to famous Ukrainian artists of cinema, music, literature, architecture, design, and cultural phenomena of Ukraine that are now part of world heritage. We accept contributions in every language!
The most active contesters will receive prizes.
If you are interested in coordinating long-term community engagement for the campaign and becoming a local ambassador, we would love to hear from you! Please let us know your interest.
<br/>
We invite you to take part and help us improve the coverage of Ukrainian culture on Wikipedia in your language! Also, we plan to set up a [[:m:CentralNotice/Request/Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2025|banner]] to notify users of the possibility to participate in such a challenge! [[:m:User:OlesiaLukaniuk (WMUA)|OlesiaLukaniuk (WMUA)]] ([[:m:User talk:OlesiaLukaniuk (WMUA)|talk]])
</div>
18:11, 16 arv 2025 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Hide on Rosé@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:OlesiaLukaniuk_(WMUA)/list_of_wikis&oldid=28552112 -->
== Vote now on the revised UCoC Enforcement Guidelines and U4C Charter ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
The voting period for the revisions to the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines ("UCoC EG") and the UCoC's Coordinating Committee Charter is open now through the end of 1 May (UTC) ([https://zonestamp.toolforge.org/1746162000 find in your time zone]). [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review/2025/Voter_information|Read the information on how to participate and read over the proposal before voting]] on the UCoC page on Meta-wiki.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review of the EG and Charter was planned and implemented by the U4C. Further information will be provided in the coming months about the review of the UCoC itself. For more information and the responsibilities of the U4C, you may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
In cooperation with the U4C -- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|talk]]) 02:34, 17 arv 2025 (CEST)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28469465 -->
== Sub-referencing: User testing ==
<div lang="en" dir="ltr">
[[File:Sub-referencing reuse visual.png|400px|right]]
<small>''Apologies for writing in English, please help us by providing a translation below''</small>
Hi I’m Johannes from [[:m:Wikimedia Deutschland|Wikimedia Deutschland]]'s [[:m:WMDE Technical Wishes|Technical Wishes team]]. We are making great strides with the new [[:m:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|sub-referencing feature]] and we’d love to invite you to take part in two activities to help us move this work further:
#'''Try it out and share your feedback'''
#:[[:m:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing# Test the prototype|Please try]] the updated ''wikitext'' feature [https://en.wikipedia.beta.wmflabs.org/wiki/Sub-referencing on the beta wiki] and let us know what you think, either [[:m:Talk:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|on our talk page]] or by [https://greatquestion.co/wikimediadeutschland/talktotechwish booking a call] with our UX researcher.
#'''Get a sneak peak and help shape the ''Visual Editor'' user designs'''
#:Help us test the new design prototypes by participating in user sessions – [https://greatquestion.co/wikimediadeutschland/gxk0taud/apply sign up here to receive an invite]. We're especially hoping to speak with people from underrepresented and diverse groups. If that's you, please consider signing up! No prior or extensive editing experience is required. User sessions will start ''May 14th''.
We plan to bring this feature to Wikimedia wikis later this year. We’ll reach out to wikis for piloting in time for deployments. Creators and maintainers of reference-related tools and templates will be contacted beforehand as well.
Thank you very much for your support and encouragement so far in helping bring this feature to life! </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Johannes Richter (WMDE)|Johannes Richter (WMDE)]] ([[User talk:Johannes Richter (WMDE)|talk]])</bdi> 17:03, 28 arv 2025 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Johannes Richter (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johannes_Richter_(WMDE)/Sub-referencing/massmessage_list&oldid=28628657 -->
== Vote on proposed modifications to the UCoC Enforcement Guidelines and U4C Charter ==
<section begin="announcement-content" />
The voting period for the revisions to the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and U4C Charter closes on 1 May 2025 at 23:59 UTC ([https://zonestamp.toolforge.org/1746162000 find in your time zone]). [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025/Voter information|Read the information on how to participate and read over the proposal before voting]] on the UCoC page on Meta-wiki.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, you may [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Please share this message with members of your community in your language, as appropriate, so they can participate as well.
In cooperation with the U4C -- <section end="announcement-content" />
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 05:41, 29 arv 2025 (CEST)</div>
<!-- Message sent by User:Keegan (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 -->
== We will be enabling the new Charts extension on your wiki soon! ==
''(Apologies for posting in English)''
Hi all! We have good news to share regarding the ongoing problem with graphs and charts affecting all wikis that use them.
As you probably know, the [[:mw:Special:MyLanguage/Extension:Graph|old Graph extension]] was disabled in 2023 [[listarchive:list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/thread/EWL4AGBEZEDMNNFTM4FRD4MHOU3CVESO/|due to security reasons]]. We’ve worked in these two years to find a solution that could replace the old extension, and provide a safer and better solution to users who wanted to showcase graphs and charts in their articles. We therefore developed the [[:mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart|Charts extension]], which will be replacing the old Graph extension and potentially also the [[:mw:Extension:EasyTimeline|EasyTimeline extension]].
After successfully deploying the extension on Italian, Swedish, and Hebrew Wikipedia, as well as on MediaWiki.org, as part of a pilot phase, we are now happy to announce that we are moving forward with the next phase of deployment, which will also include your wiki.
The deployment will happen in batches, and will start from '''May 6'''. Please, consult [[:mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart/Project#Deployment Timeline|our page on MediaWiki.org]] to discover when the new Charts extension will be deployed on your wiki. You can also [[:mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart|consult the documentation]] about the extension on MediaWiki.org.
If you have questions, need clarifications, or just want to express your opinion about it, please refer to the [[:mw:Special:MyLanguage/Extension_talk:Chart/Project|project’s talk page on Mediawiki.org]], or ping me directly under this thread. If you encounter issues using Charts once it gets enabled on your wiki, please report it on the [[:mw:Extension_talk:Chart/Project|talk page]] or at [[phab:tag/charts|Phabricator]].
Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|User:Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|talk]]) 17:08, 6 màz 2025 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Sannita (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28663781 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="announcement-content" />
The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]].
You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC.
If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, </div><section end="announcement-content" />
</div>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discusción]])</bdi> 00:07, 16 màz 2025 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 -->
== RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)''
Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too.
We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation.
You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|<span class="signature-talk">{{int:Talkpagelinktext}}</span>]]) 17:26, 22 màz 2025 (CEST)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Sannita (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28768453 -->
== Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection & Call for Questions ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats.
The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4].
Here are the key planned dates:
* May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6]
* June 17 – July 1, 2025: Call for candidates
* July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5]
* August 2025: Campaign period
* August – September 2025: Two-week community voting period
* October – November 2025: Background check of selected candidates
* Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated
Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]].
'''Call for Questions'''
In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]]
'''Election Volunteers'''
Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]]
Thank you!
[1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results
[2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter
[3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024
[4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles
[5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ
[6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates
Best regards,
Victoria Doronina
Board Liaison to the Elections Committee
Governance Committee<section end="announcement-content" />
[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 05:07, 28 màz 2025 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 -->
== <span lang="en" dir="ltr"> Upcoming Deployment of the CampaignEvents Extension</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="message"/>
Hello everyone,
''(Apologies for posting in English if English is not your first language. Please help translate to your language.)''
The Campaigns Product Team is planning a global deployment of the '''[[:mw:Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]]''' to all Wikipedias, including this wiki, during the '''week of June 23rd'''.
This extension is designed to help organizers plan and manage events, WikiProjects, and other on-wiki collaborations - and to make these efforts more discoverable.
The three main features of this extension are:
* '''[[:m:Event_Center/Registration|Event Registration]]''': A simple way to sign up for events on the wiki.
* '''[[:m:CampaignEvents/Collaboration_list|Collaboration List]]''': A global list of events and a local list of WikiProjects, accessible at '''[[:m:Special:AllEvents|Special:AllEvents]]'''.
* '''[[:m:Campaigns/Foundation_Product_Team/Invitation_list|Invitation Lists]]''': A tool to help organizers find editors who might want to join, based on their past contributions.
'''Note''': The extension comes with a new user right called '''"Event Organizer"''', which will be managed by administrators on this wiki. Organizer tools like Event Registration and Invitation Lists will only work if someone is granted this right. The Collaboration List is available to everyone immediately after deployment.
The extension is already live on several wikis, including '''Meta, Wikidata, English Wikipedia''', and more ( [[m:CampaignEvents/Deployment_status#Current_Deployment_Status_for_CampaignEvents_extension| See the full deployment list]])
If you have any questions, concerns, or feedback, please feel free to share them on the [[m:Talk:CampaignEvents| extension talkpage]]. We’d love to hear from you before the rollout.
Thank you! <section end="message"/>
</div>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Udehb-WMF|Udehb-WMF]] ([[User talk:Udehb-WMF|discusción]]) 18:47, 29 màz 2025 (CEST)</bdi>
<!-- Messaggio inviato da User:Udehb-WMF@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Udehb-WMF/sandbox/deployment_audience&oldid=28803829 -->
== Vote now in the 2025 U4C Election ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Apologies for writing in English.
{{Int:Please-translate}}
Eligible voters are asked to participate in the 2025 [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] election. More information–including an eligibility check, voting process information, candidate information, and a link to the vote–are available on Meta at the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2025|2025 Election information page]]. The vote closes on 17 June 2025 at [https://zonestamp.toolforge.org/1750161600 12:00 UTC].
Please vote if your account is eligible. Results will be available by 1 July 2025. -- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 01:00, 14 zùg 2025 (CEST) </div>
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28848819 -->
== Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 - Call for Candidates ==
<section begin="announcement-content" />
:''<div class="plainlinks">[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Call for candidates|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Call for candidates}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]</div>
Hello all,
The [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025|call for candidates for the 2025 Wikimedia Foundation Board of Trustees selection is now open]] from June 17, 2025 – July 2, 2025 at 11:59 UTC [1]. The Board of Trustees oversees the Wikimedia Foundation's work, and each Trustee serves a three-year term [2]. This is a volunteer position.
This year, the Wikimedia community will vote in late August through September 2025 to fill two (2) seats on the Foundation Board. Could you – or someone you know – be a good fit to join the Wikimedia Foundation's Board of Trustees? [3]
Learn more about what it takes to stand for these leadership positions and how to submit your candidacy on [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Candidate application|this Meta-wiki page]] or encourage someone else to run in this year's election.
Best regards,
Abhishek Suryawanshi<br />
Chair of the Elections Committee
On behalf of the Elections Committee and Governance Committee
[1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Call_for_candidates
[2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Legal:Bylaws#(B)_Term.
[3] https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Resources_for_candidates<section end="announcement-content" />
[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 19:44, 17 zùg 2025 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28866958 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Sister Projects Task Force reviews Wikispore and Wikinews</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="message"/>
Dear Wikimedia Community,
The [[m:Wikimedia Foundation Community Affairs Committee|Community Affairs Committee (CAC)]] of the Wikimedia Foundation Board of Trustees assigned [[m:Wikimedia Foundation Community Affairs Committee/Sister Projects Task Force|the Sister Projects Task Force (SPTF)]] to update and implement a procedure for assessing the lifecycle of Sister Projects – wiki [[m:Wikimedia projects|projects supported by Wikimedia Foundation (WMF)]].
A vision of relevant, accessible, and impactful free knowledge has always guided the Wikimedia Movement. As the ecosystem of Wikimedia projects continues to evolve, it is crucial that we periodically review existing projects to ensure they still align with our goals and community capacity.
Despite their noble intent, some projects may no longer effectively serve their original purpose. '''Reviewing such projects is not about giving up – it's about responsible stewardship of shared resources'''. Volunteer time, staff support, infrastructure, and community attention are finite, and the non-technical costs tend to grow significantly as our ecosystem has entered a different age of the internet than the one we were founded in. Supporting inactive projects or projects that didn't meet our ambitions can unintentionally divert these resources from areas with more potential impact.
Moreover, maintaining projects that no longer reflect the quality and reliability of the Wikimedia name stands for, involves a reputational risk. An abandoned or less reliable project affects trust in the Wikimedia movement.
Lastly, '''failing to sunset or reimagine projects that are no longer working can make it much harder to start new ones'''. When the community feels bound to every past decision – no matter how outdated – we risk stagnation. A healthy ecosystem must allow for evolution, adaptation, and, when necessary, letting go. If we create the expectation that every project must exist indefinitely, we limit our ability to experiment and innovate.
Because of this, SPTF reviewed two requests concerning the lifecycle of the Sister Projects to work through and demonstrate the review process. We chose Wikispore as a case study for a possible new Sister Project opening and Wikinews as a case study for a review of an existing project. Preliminary findings were discussed with the CAC, and a community consultation on both proposals was recommended.
=== Wikispore ===
The [[m:Wikispore|application to consider Wikispore]] was submitted in 2019. SPTF decided to review this request in more depth because rather than being concentrated on a specific topic, as most of the proposals for the new Sister Projects are, Wikispore has the potential to nurture multiple start-up Sister Projects.
After careful consideration, the SPTF has decided '''not to recommend''' Wikispore as a Wikimedia Sister Project. Considering the current activity level, the current arrangement allows '''better flexibility''' and experimentation while WMF provides core infrastructural support.
We acknowledge the initiative's potential and seek community input on what would constitute a sufficient level of activity and engagement to reconsider its status in the future.
As part of the process, we shared the decision with the Wikispore community and invited one of its leaders, Pharos, to an SPTF meeting.
Currently, we especially invite feedback on measurable criteria indicating the project's readiness, such as contributor numbers, content volume, and sustained community support. This would clarify the criteria sufficient for opening a new Sister Project, including possible future Wikispore re-application. However, the numbers will always be a guide because any number can be gamed.
=== Wikinews ===
We chose to review Wikinews among existing Sister Projects because it is the one for which we have observed the highest level of concern in multiple ways.
Since the SPTF was convened in 2023, its members have asked for the community's opinions during conferences and community calls about Sister Projects that did not fulfil their promise in the Wikimedia movement.[https://commons.wikimedia.org/wiki/File:WCNA_2024._Sister_Projects_-_opening%3F_closing%3F_merging%3F_splitting%3F.pdf <nowiki>[1]</nowiki>][https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_Community_Affairs_Committee/Sister_Projects_Task_Force#Wikimania_2023_session_%22Sister_Projects:_past,_present_and_the_glorious_future%22 <nowiki>[2]</nowiki>][https://meta.wikimedia.org/wiki/WikiConvention_francophone/2024/Programme/Quelle_proc%C3%A9dure_pour_ouvrir_ou_fermer_un_projet_%3F <nowiki>[3]</nowiki>] Wikinews was the leading candidate for an evaluation because people from multiple language communities proposed it. Additionally, by most measures, it is the least active Sister Project, with the greatest drop in activity over the years.
While the Language Committee routinely opens and closes language versions of the Sister Projects in small languages, there has never been a valid proposal to close Wikipedia in major languages or any project in English. This is not true for Wikinews, where there was a proposal to close English Wikinews, which gained some traction but did not result in any action[https://meta.wikimedia.org/wiki/Proposals_for_closing_projects/Closure_of_English_Wikinews <nowiki>[4]</nowiki>][https://meta.wikimedia.org/wiki/WikiConvention_francophone/2024/Programme/Quelle_proc%C3%A9dure_pour_ouvrir_ou_fermer_un_projet_%3F <nowiki>[5]</nowiki>, see section 5] as well as a draft proposal to close all languages of Wikinews[https://meta.wikimedia.org/wiki/Talk:Proposals_for_closing_projects/Archive_2#Close_Wikinews_completely,_all_languages? <nowiki>[6]</nowiki>].
[[:c:File:Sister Projects Taskforce Wikinews review 2024.pdf|Initial metrics]] compiled by WMF staff also support the community's concerns about Wikinews.
Based on this report, SPTF recommends a community reevaluation of Wikinews. We conclude that its current structure and activity levels are the lowest among the existing sister projects. SPTF also recommends pausing the opening of new language editions while the consultation runs.
SPTF brings this analysis to a discussion and welcomes discussions of alternative outcomes, including potential restructuring efforts or integration with other Wikimedia initiatives.
'''Options''' mentioned so far (which might be applied to just low-activity languages or all languages) include but are not limited to:
*Restructure how Wikinews works and is linked to other current events efforts on the projects,
*Merge the content of Wikinews into the relevant language Wikipedias, possibly in a new namespace,
*Merge content into compatibly licensed external projects,
*Archive Wikinews projects.
Your insights and perspectives are invaluable in shaping the future of these projects. We encourage all interested community members to share their thoughts on the relevant discussion pages or through other designated feedback channels.
=== Feedback and next steps ===
We'd be grateful if you want to take part in a conversation on the future of these projects and the review process. We are setting up two different project pages: [[m:Public consultation about Wikispore|Public consultation about Wikispore]] and [[m:Public consultation about Wikinews|Public consultation about Wikinews]]. Please participate between 27 June 2025 and 27 July 2025, after which we will summarize the discussion to move forward. You can write in your own language.
I will also host a community conversation 16th July Wednesday 11.00 UTC and 17th July Thursday 17.00 UTC (call links to follow shortly) and will be around at Wikimania for more discussions.
<section end="message"/>
</div>
-- [[User:Victoria|Victoria]] on behalf of the Sister Project Task Force, 22:57, 27 zùg 2025 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/Sister_project_MassMassage_on_behalf_of_Victoria/Target_list&oldid=28911188 -->
== Wikidata Item and Property labels soon displayed in Wiki Watchlist/Recent Changes ==
''(Apologies for posting in English, you can help by translating into your language)''
Hello everyone, the [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Resolve_Labels|Wikidata For Wikimedia Projects]] team is excited to announce an upcoming change in how Wikidata edit changelogs are displayed in your [[Special:Watchlist|Watchlists]] and [[Special:RecentChanges|Recent Changes]] lists. If an edit is made on Wikidata that affects a page in another Wikimedia Project, the changelog will contain some information about the nature of the edit. This can include a QID (or Q-number), a PID (or P-number) and a value (which can be text, numbers, dates, or also QID or PID’s). Confused by these terms? See the [[d:Special:MyLanguage/Wikidata:Glossary|Wikidata:Glossary]] for further explanations.
The upcoming change is scheduled for '''17.07.2025''', between '''1300 - 1500 UTC'''.
The change will display the label (item name) alongside any QID or PIDs, as seen in the image below:
[[File:Apr10 edit summary on Wikidata.png|An edit sum entry on Wikidata, labels display alongside their P- and Q-no.'s]]
These changes will only be visible if you have Wikidata edits enabled in your User Preferences for Watchlists and Recent Changes, or have the active filter ‘Wikidata edits’ checkbox toggled on, directly on the Watchlist and Recent Changes pages.
Your bot and gadget may be affected! There are thousands of bots, gadgets and user-scripts and whilst we have researched potential effects to many of them, we cannot guarantee there won’t be some that are broken or affected by this change.
Further information and context about this change, including how your bot may be affected can be found on this [[m:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Resolve_Labels|project task page]]. We welcome your questions and feedback, please write to us on this dedicated [[m:Talk:Wikidata_For_Wikimedia_Projects/Clearer_Wikidata_Edit_Summaries/Resolve_Labels|Talk page]].
Thank you, - [[m:User:Danny_Benjafield_(WMDE)|Danny Benjafield (WMDE)]] on behalf of the Wikidata For Wikimedia Projects Team. [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 14:45, 14 lùg 2025 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Danny Benjafield (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Danny_Benjafield_(WMDE)/MassMessage_Test_List&oldid=28981877 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Temporary accounts will be rolled out soon</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="body"/>
Hello, we are the Wikimedia Foundation [[mw:Special:MyLanguage/Product Safety and Integrity|Product Safety and Integrity]] team. We would like to announce that '''we plan to enable [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product/Temporary Accounts|temporary accounts]] for this wiki in the week of September 1'''.
Temporary accounts are successfully live on 30 wikis, including many large ones like German, Japanese, and French. The change they bring is especially relevant to logged-out editors, who this feature is designed to protect. But it is also relevant to community members like mentors, patrollers, and admins – anyone who reverts edits, blocks users, or otherwise interacts with logged-out editors as part of keeping the wikis safe and accurate.
'''Why we are building temporary accounts'''
Our wikis should be safer to edit by default for logged-out editors. Temporary accounts allow people to continue editing the wikis without creating an account, while avoiding publicly tying their edits to their IP address. We believe this is in the best interest of our logged-out editors, who make valuable contributions to the wikis and who may later create accounts and grow our community of editors, admins, and other roles. Even though the wikis do warn logged-out editors that their IP address will be associated with their edit, many people may not understand what an IP address is, or that it could be used to connect them to other information about them in ways they might not expect.
Additionally, our moderation software and tools rely too heavily on network origin (IP addresses) to identify users and patterns of activity, especially as IP addresses themselves are becoming less stable as identifiers. Temporary accounts allow for more precise interactions with logged-out editors, including more precise blocks, and can help limit how often we unintentionally end up blocking good-faith users who use the same IP addresses as bad-faith users.
'''How temporary accounts work'''
[[File:Temporary account banner and empty talk page.png|thumb]]
Any time a logged-out user publishes an edit on this wiki, a cookie will be set in this user's browser, and a temporary account tied with this cookie will be automatically created. This account's name will follow the pattern: <code dir=ltr>~2025-12345-67</code> (a tilde, current year, a number). On pages like Recent Changes or page history, this name will be displayed. The cookie will expire 90 days after its creation. As long as it exists, all edits made from this device will be attributed to this temporary account. It will be the same account even if the IP address changes, unless the user clears their cookies or uses a different device or web browser. A record of the IP address used at the time of each edit will be stored for 90 days after the edit. However, only some logged-in users will be able to see it.
'''What does this mean for different groups of users?'''
'''For logged-out editors'''
* This increases privacy: currently, if you do not use a registered account to edit, then everybody can see the IP address for the edits you made, even after 90 days. That will no longer be possible on this wiki.
* If you use a temporary account to edit from different locations in the last 90 days (for example at home and at a coffee shop), the edit history and the IP addresses for all those locations will now be recorded together, for the same temporary account. Users who [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Access_to_temporary_account_IP_addresses|meet the relevant requirements]] will be able to view this data. If this creates any personal security concerns for you, please contact talktohumanrights at wikimedia.org for advice.
'''For community members interacting with logged-out editors'''
* A temporary account is uniquely linked to a device. In comparison, an IP address can be shared with different devices and people (for example, different people at school or at work might have the same IP address).
* Compared to the current situation, it will be safer to assume that a temporary user's talk page belongs to only one person, and messages left there will be read by them. As you can see in the screenshot, temporary account users will receive notifications. It will also be possible to thank them for their edits, ping them in discussions, and invite them to get more involved in the community.
'''For users who use IP address data to moderate and maintain the wiki'''
* '''For patrollers''' who track persistent abusers, investigate violations of policies, etc.: Users who [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Access_to_temporary_account_IP_addresses|meet the requirements]] will be able to reveal temporary users' IP addresses and all contributions made by temporary accounts from a specific IP address or range ([[Special:IPContributions]]). They will also have access to useful information about the IP addresses thanks to the [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product/IP Info|IP Info]] feature. Many other pieces of software have been built or adjusted to work with temporary accounts, including AbuseFilter, global blocks, Global User Contributions, and more. (For information for volunteer developers on how to update the code of your tools – see the last part of the message.)
* '''For admins blocking logged-out editors''':
** It will be possible to block many abusers by just blocking their temporary accounts. A blocked person won't be able to create new temporary accounts quickly if the admin selects the [[mw:Special:MyLanguage/Autoblock|autoblock]] option.
** It will still be possible to block an IP address or IP range.
* Temporary accounts will not be retroactively applied to contributions made before the deployment. On Special:Contributions, you will be able to see existing IP user contributions, but not new contributions made by temporary accounts on that IP address. Instead, you should use Special:IPContributions for this.
'''Our requests for you, and next steps'''
* If you know of any tools, bots, gadgets etc. using data about IP addresses or being available for logged-out users, you may want to test if they work on [[testwiki:Main_Page|testwiki]] or [[test2wiki:Main_Page|test2wiki]]. If you are a volunteer developer, [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product/Temporary Accounts/For developers|read our documentation for developers]], and in particular, the section on [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product/Temporary Accounts/For developers#How should I update my code?|how your code might need to be updated]].
* If you want to test the temporary account experience, for example just to check what it feels like, go to testwiki or test2wiki and edit without logging in.
* Tell us if you know of any difficulties that need to be addressed. We will try to help, and if we are not able, we will consider the available options.
* Look at our [[m:Meta:Babel#Temporary_Accounts:_access_to_IP_addresses_and_next_steps|previous message]] about requirements for users without extended rights who may need access to IP addresses.
To learn more about the project, check out [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product/Temporary Accounts/FAQ|our FAQ]] – you will find many useful answers there. You may also [[mw:Special:MyLanguage/Trust and Safety Product/Temporary Accounts/Updates|look at the updates]] (we have just posted one) and [[mw:Newsletter:Product Safety and Integrity|subscribe to our new newsletter]]. If you'd like to talk to me (Szymon) off-wiki, you will find me on Discord and Telegram. Thank you!<section end="body" />
</div>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[m:user:NKohli (WMF)|NKohli (WMF)]], [[m:user:SGrabarczuk (WMF)|SGrabarczuk (WMF)]]</bdi> 23:36, 26 agó 2025 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Quiddity (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Quiddity_(WMF)/sandbox6&oldid=29181713 -->
== Server switch - Your wiki will be read-only for a short time soon ==
<section begin="server-switch"/><div class="plainlinks">
[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Read this message in another language]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]
The [[foundation:|Wikimedia Foundation]] will switch the traffic between its data centers. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster.
All traffic will switch on '''{{#time:j xg|2025-09-24|en}}'''. The switch will start at '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2025-09-24T15:00|en}} {{#time:H:i e|2025-09-24T15:00}}]'''.
Unfortunately, because of some limitations in [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], all editing must stop while the switch is made. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future.
A banner will be displayed on all wikis 30 minutes before this operation happens. This banner will remain visible until the end of the operation.
You can contribute to the [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special%3ATranslate&group=Centralnotice-tgroup-read_only_banner&task=view&language=&filter=&action=translate translation or proofreading] of this banner text.
'''You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.'''
*You will not be able to edit for up to an hour on {{#time:l j xg Y|2025-09-24|en}}.
*If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case.
''Other effects'':
*Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped.
* We expect the code deployments to happen as any other week. However, some case-by-case code freezes could punctually happen if the operation require them afterwards.
* [[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] will be unavailable for about 90 minutes.
This project may be postponed if necessary. You can [[wikitech:Switch_Datacenter|read the schedule at wikitech.wikimedia.org]]. Any changes will be announced in the schedule.
'''Please share this information with your community.'''</div><section end="server-switch"/>
<span dir=ltr>[[m:User:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]] ([[m:User talk:Trizek (WMF)|{{int:talk}}]])</span> 17:42, 18 set 2025 (CEST)
<!-- Message sent by User:Trizek (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=29170715 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Migration to Parsoid</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="announcement-content" />
<em>[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation/Product and Technology/Parsoid Read Views/Read View Announcement|Read this in another language]]</em>
Hello everyone! I am glad to inform you that as the next step in the [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser Unification|Parser Unification]] project, Parsoid will soon be turned on as the default article renderer on your wiki. We are gradually increasing the number of wikis using Parsoid, with the intention of making it the default wikitext parser for MediaWiki's next long-term support release. This will make our wikis more reliable and consistent for editors, readers, and tools to use, as well as making the development of future wikitext features easier.
If this disrupts your workflow, don’t worry! You can still opt out through a user preference or turn Parsoid off on the current page using the Tools submenu, as described in the [[mw:Special:MyLanguage/Help:Extension:ParserMigration|Extension:ParserMigration]] documentation.
There is [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser_Unification/Confidence_Framework|more information about our roll-out strategy]] available, including the testing done before we turn on Parsoid for a new wiki.
To report bugs and issues, please look at our [[mw:Special:MyLanguage/Parsoid/Parser Unification/Known Issues|known issues]] documentation and if you found a new bug please create a phab ticket and tag the [[phab:project/view/5846|Content Transform Team in Phabricator]].
<section end="announcement-content" />
</div>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[mw:User:ABreault (WMF)|Content Transform Team]]</bdi> 01:03, 19 set 2025 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:ABreault (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Wikimedia_Foundation/Product_and_Technology/Parsoid_Read_Views/2025-09-22_Wikipedias&oldid=29294855 -->
== Have your say: vote for the 2025 Board of Trustees ==
<section begin="announcement-content" />
Hello all,
The voting period for the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025|2025 Board of Trustees election]] is now open. Candidates are running for two (2) seats on the Board.
To check your voter eligibility, please visit the [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Voter eligibility guidelines|voter eligibility page]].
Learn more about them by [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Candidates|reading their application statements and watch their candidacy videos]].
When you are ready, go to the [[m:Special:SecurePoll/vote/405|SecurePoll voting page to vote]].
'''The vote is open from October 8 at 00:00 UTC to October 22 at 23:59 UTC.'''
Best regards,
Abhishek Suryawanshi<br />Chair, Elections Committee<section end="announcement-content" />
[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 06:48, 9 òtô 2025 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=29360896 -->
== Help us decide the name of the new Abstract Wikipedia project ==
<section begin="function1"/>
{{int:Hello}}. Please help pick a name for the new Abstract Wikipedia wiki project. This project will be a wiki that will enable users to combine functions from [[:f:|Wikifunctions]] and data from Wikidata in order to generate natural language sentences in any supported languages. These sentences can then be used by any Wikipedia (or elsewhere).
There will be two rounds of voting, each followed by legal review of candidates, with votes beginning on 20 October and 17 November 2025. Our goal is to have a final project name selected on mid-December 2025. If you would like to participate, then '''[[m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia/Abstract Wikipedia naming contest|please learn more and vote now]]''' at meta-wiki.
{{Int:Feedback-thanks-title}}
<section end="function1"/>
-- [[User:Sannita (WMF)|User:Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|talk]]) 13:43, 20 òtô 2025 (CEST)
<!-- Message sent by User:Sannita (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=29432175 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Seeking volunteers to join several of the movement’s committees</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="announcement-content" />
Each year, typically from October through December, several of the movement’s committees seek new volunteers.
Read more about the committees on their Meta-wiki pages:
* [[m:Special:MyLanguage/Affiliations Committee|Affiliations Committee (AffCom)]]
* [[m:Special:MyLanguage/Ombuds commission|Ombuds commission (OC)]]
* [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation/Legal/Community Resilience and Sustainability/Trust and Safety/Case Review Committee|Case Review Committee (CRC)]]
Applications for the committees open on October 30, 2025. Applications for the Affiliations Committee, Ombuds commission and the Case Review Committee close on December 11, 2025. Learn how to apply by [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation/Legal/Committee appointments|visiting the appointment page on Meta-wiki]]. Post to the talk page or email cst[[File:At sign.svg|16x16px|link=|(_AT_)]]wikimedia.org with any questions you may have.
For the Committee Support team,
<section end="announcement-content" />
</div>
-[[m:User:MKaur (WMF)| MKaur (WMF)]] 15:12, 30 òtô 2025 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:MKaur (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=29517125 -->
== Reminder: Help us decide the name of the new Abstract Wikipedia project ==
<section begin="function2"/>
{{int:Hello}}. Reminder: Please help to choose name for the new Abstract Wikipedia wiki project. The finalist vote starts today. The finalists for the name are: <span lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">Abstract Wikipedia, Multilingual Wikipedia, Wikiabstracts, Wikigenerator, Proto-Wiki</span>. If you would like to participate, then '''[[m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia/Abstract Wikipedia naming contest|please learn more and vote now]]''' at meta-wiki.
{{Int:Feedback-thanks-title}}
<section end="function2"/>
-- [[User:Sannita (WMF)|User:Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|talk]]) 15:22, 20 nov 2025 (CET)
<!-- Message sent by User:Sannita (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=29583860 -->
== Thank You for Last Year – Join Wiki Loves Ramadan 2026 ==
Dear Wikimedia communities,
We hope you are doing well, and we wish you a happy New Year.
''Last year, we captured light. This year, we’ll capture legacy.''
In 2025, communities around the world shared the glow of Ramadan nights and the warmth of collective iftars. In 2026, ''Wiki Loves Ramadan'' is expanding, bringing more stories, more cultures, and deeper global connections across Wikimedia projects.
We invite you to explore the ''Wiki Loves Ramadan 2026'' [[m:Special:MyLanguage/Wiki Loves Ramadan 2026|Meta page]] to learn how you can participate and [[m:Special:MyLanguage/Wiki Loves Ramadan 2026/Participating communities|sign up]] your community.
📷 ''Photo campaign on '' [[c:Special:MyLanguage/Commons:Wiki Loves Ramadan 2026|Wikimedia Commons]]
If you have questions about the project, please refer to the FAQs:
* [[m:Special:MyLanguage/Wiki Loves Ramadan/FAQ/|Meta-Wiki]]
* [[c:Special:MyLanguage/Commons:Wiki Loves Ramadan/FAQ|Wikimedia Commons]]
''Early registration for updates is now open via the '''[[m:Special:RegisterForEvent/2710|Event page]]'''''
''Stay connected and receive updates:''
* [https://t.me/WikiLovesRamadan Telegram channel]
* [https://lists.wikimedia.org/postorius/lists/wikilovesramadan.lists.wikimedia.org/ Mailing list]
We look forward to collaborating with you and your community.
'''The Wiki Loves Ramadan 2026 Organizing Team''' 20:45, 16 zen 2026 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:ZI Jony@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=29879549 -->
== Feminism and Folklore 2026 starts soon ==
<div style="border:8px maroon ridge;padding:6px;">
[[File:Feminism and Folklore 2026 logo.svg|centre|550px|frameless]]
::<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<div style="text-align: center; width: 100%;">''{{int:please-translate}}''</div>
;Invitation to Organize Feminism and Folklore 2026
Dear Wiki Community,
We are pleased to invite Wikimedia communities, affiliates, and independent contributors to organize the '''[[:m:Feminism and Folklore 2026|Feminism and Folklore 2026]]''' writing competition on your local Wikipedia.
The international campaign will run from '''1 February to 31 March 2026''' and aims to improve coverage of feminism, women’s histories, gender-related topics, and folk culture across Wikipedia projects.
;About the Campaign
'''Feminism and Folklore''' is a global writing initiative that complements the '''[[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2026|Wiki Loves Folklore]]''' photography competition. While Wiki Loves Folklore focuses on visual documentation, this writing campaign addresses the '''gender gap on Wikipedia''' by improving encyclopedic content related to folk culture and marginalized voices.
;What Can Participants Write About?
Communities can contribute by creating, expanding, or translating articles related to:
* Folk festivals, rituals, and celebrations
* Folk dances, music, and traditional performances
* Women and queer figures in folklore
* Women in mythology and oral traditions
* Women warriors, witches, and witch-hunting narratives
* Fairy tales, folk stories, and legends
* Folk games, sports, and cultural practices
Participants may work from curated article lists or generate new article suggestions using campaign tools.
;How to Sign Up as an Organizer
Organizers are requested to complete the following steps to register their community:
# Create a local project page on your wiki [[:m:Feminism and Folklore/Sample|(see sample)]]
# Set up the campaign using the '''CampWiz''' tool
# Prepare a local article list and clearly mention:
#* Campaign timeline
#* Local and international prizes
# Request a site notice from local administrators [[:mr:Template:SN-FNF|(see sample)]]
# Add your local project page and CampWiz link to the '''[[:m:Feminism and Folklore 2026/Project Page|Meta project page]]'''
;Campaign Tools
The Wiki Loves Folklore Tech Team has introduced tools to support organizers and participants:
* '''Article List Generator by Topic''' – Helps identify articles available on English Wikipedia but missing in your local language Wikipedia. The tool allows customized filters and provides downloadable article lists in CSV and wikitable formats.
* '''CampWiz''' – Enables communities to manage writing campaigns effectively, including jury-based evaluation. This will be the third year CampWiz is officially used for Feminism and Folklore.
Both tools are now available for use in the campaign. '''[https://tools.wikilovesfolklore.org/ Click here to access the tools]'''
;Learn More & Get Support
For detailed information about rules, timelines, and prizes, please visit the
'''[[:m:Feminism and Folklore 2026|Feminism and Folklore 2026 project page]]'''.
If you have any questions or need assistance, feel free to reach out via:
* '''[[:m:Talk:Feminism and Folklore 2026/Project Page|Meta talk page]]'''
* Email us using details on the contact page.
;Join Us
We look forward to your collaboration and coordination in making Feminism and Folklore 2026 a meaningful and impactful campaign for closing gender gaps and enriching folk culture content on Wikipedia.
Thank you and best wishes,
'''[[:m:Feminism and Folklore 2026|Feminism and Folklore 2026 International Team]]'''
----
''Stay connected:''
[[File:B&W Facebook icon.png|link=https://www.facebook.com/feminismandfolklore/|30x30px]]
[[File:B&W Twitter icon.png|link=https://twitter.com/wikifolklore|30x30px]]
</div></div>
== Invitation to Host Wiki Loves Folklore 2026 in Your Country ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<div style="text-align: center; width: 100%;">''{{int:please-translate}}''</div>
[[File:Wiki Loves Folklore Logo.svg|right|150px|frameless]]
Hello everyone,
We are delighted to invite Wikimedia affiliates, user groups, and community organizations worldwide to participate in '''Wiki Loves Folklore 2026''', an international initiative dedicated to documenting and celebrating folk culture across the globe.
;About Wiki Loves Folklore
'''Wiki Loves Folklore''' is an annual international photography competition hosted on Wikimedia Commons. The campaign runs from '''1 February to 31 March 2026''' and encourages photographers, cultural enthusiasts, and community members to contribute photographs that highlight:
* Folk traditions and rituals
* Cultural festivals and celebrations
* Traditional attire and crafts
* Performing arts, music, and dance
* Everyday practices rooted in folk heritage
Through this campaign, we aim to preserve and promote diverse folk cultures and make them freely accessible to the world.
[[:c:Commons:Wiki_Loves_Folklore_2026|Project page on Wikimedia Commons]]
; Host a Local Edition
As we celebrate the '''eight edition''' of Wiki Loves Folklore, we warmly invite communities to organize a local edition in their country or region. Hosting a local campaign is a great opportunity to:
* Increase visibility of your region’s folk culture
* Engage new contributors in your community
* Enrich Wikimedia Commons with high-quality cultural content
'''[[:c:Commons:Wiki_Loves_Folklore_2026/Organize|Sign up to organize]]:'''
If your team prefers to organize the competition in ''either February or March only'', please feel free to let us know.
If you are unable to organize, we encourage you to share this opportunity with other interested groups or organizations in your region.
;Get in Touch
If you have any questions, need support, or would like to explore collaboration opportunities, please feel free to contact us via:
* The project Talk pages
* Email: '''support@wikilovesfolklore.org'''
We are also happy to connect via an online meeting if your team would like to discuss planning or coordination in more detail.
Warm regards,
'''The Wiki Loves Folklore International Team'''
</div>
[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 14:21, 18 zen 2026 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:Tiven2240@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=29228188 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Annual review of the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="announcement-content" />
I am writing to you to let you know the annual review period for the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines is open now. You can make suggestions for changes through 9 February 2026. This is the first step of several to be taken for the annual review. [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2026|Read more information and find a conversation to join on the UCoC page on Meta]].
The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|you may review the U4C Charter]].
Please share this information with other members in your community wherever else might be appropriate.
-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]])<section end="announcement-content" />
</div>
22:01, 19 zen 2026 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=29905753 -->
== Join the sixth Ukraine’s Cultural Diplomacy Month on Wikipedia! ==
<div lang="en" dir="ltr">
[[File:Ukraine’s Cultural Diplomacy Month on Wikipedia 2026.png|right|250px|thumb|link=https://meta.wikimedia.org/wiki/Ukraine%27s_Cultural_Diplomacy_Month_2026|Join our campaign!]]
{{int:please-translate}}
Dear Wikipedians!
[[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Ukraine|Wikimedia Ukraine]], in cooperation with the [[:en:Ministry of Foreign Affairs of Ukraine|MFA of Ukraine]] and [[:en:Ukrainian Institute|Ukrainian Institute]], has launched the sixth edition of writing challenge "'''[[:m:Special:MyLanguage/Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2026|Ukraine's Cultural Diplomacy Month]]'''", which lasts from '''1st April''' until '''30th April 2026'''.
The initiative aims to promote knowledge about Ukrainian culture abroad by creating and improving Wikipedia articles in multiple languages. This year marks the sixth edition of the campaign, which will focus on contemporary culture, making today’s artistic voices and practices more visible to international audiences.
🧩'''How to participate?'''
Choose an article from the suggested list → Write an article in your language, or improve an existing one according to the rules → Add your contribution to the contest page and calculate your points → Win prizes and receive a certificate of participation → Become a promoter of truthful knowledge about Ukraine.
🧩'''[[m:Special:MyLanguage/Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2026|Check our main page for more information]]'''.
'''If you are interested in coordinating long-term community engagement for the campaign and becoming a local ambassador, we would love to hear from you! Please let us know your interest.'''
If not, then we encourage you to translate the [[m:Special:MyLanguage/Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2026|landing page of the contest]] and [https://meta.wikimedia.org/wiki/Special:MessageGroupStats?group=Centralnotice-tgroup-UCDM2026banner&messages=&language=en&x=D banner] into your own language.
Also, we set up a [[:m:CentralNotice/Request/Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2026|banner]] to notify users of the possibility to participate in this challenge!
[[:m:User:OlesiaLukaniuk (WMUA)|OlesiaLukaniuk (WMUA)]] ([[:m:User talk:OlesiaLukaniuk (WMUA)|talk]]) 04:35, 1 April 2026 (UTC)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:OlesiaLukaniuk (WMUA)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:OlesiaLukaniuk_(WMUA)/list_of_wikis&oldid=28552112 -->
== Action Required: Update templates/modules for electoral maps (Migrating from P1846 to P14226) ==
Hello everyone,
This is a notice regarding an ongoing data migration on Wikidata that may affect your election-related templates and Lua modules (such as <code>Module:Itemgroup/list</code>).
'''The Change:'''<br />
Currently, many templates pull electoral maps from Wikidata using the property [[:d:Property:P1846|P1846]], combined with the qualifier [[:d:Property:P180|P180]]: [[:d:Q19571328|Q19571328]].
We are migrating this data (across roughly 4,000 items) to a newly created, dedicated property: '''[[:d:Property:P14226|P14226]]'''.
'''What You Need To Do:'''<br />
To ensure your templates and infoboxes do not break or lose their maps, please update your local code to fetch data from [[:d:Property:P14226|P14226]] instead of the old [[:d:Property:P1846|P1846]] + [[:d:Property:P180|P180]] structure. A [[m:Wikidata/Property Migration: P1846 to P14226/List|list of pages]] was generated using Wikimedia Global Search.
'''Deadline:'''<br />
We are temporarily retaining the old data on [[:d:Property:P1846|P1846]] to allow for a smooth transition. However, to complete the data cleanup on Wikidata, the old [[:d:Property:P1846|P1846]] statements will be removed after '''May 1, 2026'''. Please update your modules and templates before this date to prevent any disruption to your wiki's election articles.
Let us know if you have any questions or need assistance with the query logic. Thank you for your help! [[User:ZI Jony|ZI Jony]] using [[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 19:11, 3 arv 2026 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:ZI Jony@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=29941252 -->
== Request for comment (global AI policy) ==
<bdi lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Apologies for writing in English. {{int:Please-translate}}
A [[:m:Requests for comment/Artificial intelligence policy|request for comment]] is currently being held to decide on a global AI policy. {{int:Feedback-thanks-title}}
[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 02:58, 26 arv 2026 (CEST)
</bdi>
<!-- Messaggio inviato da User:Codename Noreste@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=30424282 -->
== Vote now in the 2026 U4C election ==
<section begin="announcement-content" />
Eligible voters are asked to participate in the 2026 [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] election. More information–including an eligibility check, voting process information, candidate information, and a link to the vote–are available on Meta at the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2026|2026 Election information page]]. The vote closes on 2 June 2026 at [https://zonestamp.toolforge.org/1780358400 00:00 UTC].
Please vote if your account is eligible. Results will be available by 14 June 2026. -- In cooperation with the U4C,<section end="announcement-content" />
[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 19:14, 27 màz 2026 (CEST)
<!-- Message sent by User:Keegan (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=30513860 -->
== RFC about AI-generated content in Wikimedia Commons ==
<bdi lang="en" dir="ltr">Apologies for writing in English, please help translate this message to your language. You are invited to participate in a [[c:Commons:Requests for comment/Policy update for AI content|request for comment on Wikimedia Commons about a policy update for AI content]]. This may affect files that are uploaded to Wikimedia Commons for use on this project. Thank you. [[m:User:Codename Noreste|Codename Noreste]] ([[m:User talk:Codename Noreste|discusción]])</bdi> 19:11, 23 zùg 2026 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Codename Noreste@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=30513860 -->
humgb44lg653b7uie1zxe0ecaa2m6ps
San Marco
0
6147
271163
261870
2026-06-23T12:17:52Z
Michæ.152
13747
Conligaménto de "San Pòulo" a "Sàn Pòulo"
271163
wikitext
text/x-wiki
{{Âtri ûxi|tìtolo=[[San Marco (dizanbigoaçión)]]}}
{{Grafîa ofiçiâ}}
'''Sàn Màrco''' o l'é stæto 'n miscionâio, conpàgno de l'apòstolo [[Sàn Pê|San Pê]] e do [[Sàn Pòulo|San Pòulo]], aotô de l'Evangêio ch'o pòrta o sò nòmme. O se festézza a-i 25 d'arvî.
{{Biografia
|inmàgine = Saint Mark - Orthodox Icon.jpeg
|px = 200px
|descriçión =
|nàscita = I sec.
|mòrte = I sec.
|paize =
|profesción = scritô religiôzo
|move =
}}
== Vìtta ==
Inti ''Àtti di Apòstoli'' vêgne nominòu 'n ''Zane Marco'' ch'o l'é conscideròu êse a mæxima persónn-a de l'evangelìsta. Sàn Pê int’a sò prìmma létia (5,13) o-o ciàmma fìggio. Defæti a tradiçión – d'acòrdio con l'ezegêxi modèrna - a l'ìndica o Màrco cómme l'intèrprete da catechêxi do Sàn Pê, do quæ o l'aviéiva con asolûta fedeltæ trascrîto i racónti. Se ritêgne che l'Evangêio do Sàn Màrco o ségge stæto scrito a Rómma fra i ànni 55 e 65; a crìtica a riconósce l'antighitæ do racónto do Màrco rispètto a-i âtri Evangêi.
=== Immaggini ===
<gallery>
File:Porta_San_Marco,_dettaglio,_Livorno.JPG|O lion co-e âe, scìnbolo de San Marco
</gallery>
=== Iconografia ===
O santo o l'é raprezentòu comme 'n òmmo d'etæ avançâ, co-o lìbbro do sò Evangêio, in conpagnîa do [[lion (bestia)|lion]] co-e âe sò scìnbolo, diventòu enblêma de [[Venessia]], da quæ o Marco o l'é o patrón.
== L'evangêio segóndo o Màrco ==
L'aotô do segóndo evangêio o l'é stæto 'n personàggio de segóndo ciàn inta Gêxa apostòlica, colaboratô do Pòulo e sorvetùtto do Pêo, giustapónto, lê o l'é, segóndo l'antîga tradiçión da Gêxa, intèrprete fiòu, into riferîne a predicaçión inte l'evangêio.
In tùtto o librétto, sôlo 'na çinquanténn-a de vèrsci riferìscian cöse nêuve in paragón a-i âtri doî evangêi, ma o stîle de l'òriginâle grêgo o l'é scingolarménte vîvo e de spésso o tradìsce 'n testimònio ch'o l'à vìsto e cöse ch'o cónta: o Pêo, za chò-u Màrco o no l'à conosciûo bén o Gêxù. Inte l'intrésso fondamentâle do segóndo evangêio se sénte a paròlla do Pêo.
O racónto o coménsa, com'a predicaçión di apòstoli da-o ministêro do San Gianbatìsta, introduçión a-i fæti do ministêro pùblico do Gêxù inta [[Galilêa]] pe dòppo pasâ a-a sò ativitæ inta Giudêa, scìnn-a-i fæti do mistêro pasquâle de mòrte e de glòria.
O Màrco o scrîve pe di fedêli d'òrìgine pagànn-a; segóndo l'antîga tradiçión, pe-i crestién de Rómma, a-i quæ o prezénta 'n Gêxù vîvo Mescîa do Segnô, òperatô de miâcoi scignificànti, dominatô do diâo, ch’o l’é costréito a riconósce a superioritæ divìnn-a do Crìsto.
L'evangêio o l'é stæto publicòu vèrso l'ànno 65, perché o l'é stæto bén bèn adêuviòu da-o Lùcco.
== Vôxe corelæ ==
[[Evangêio]]
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Santi]]
2yfjqvzgiqijrvicc15rtq5cs6cr8cd
Funtanaveya
0
13666
271234
271073
2026-06-23T22:07:28Z
N.Longo
12052
wl
271234
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Funtanaveya
|Panorama = Fontvieille - 54848315283.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama de Funtanaveya</div>
|var-localizaçión = Lucalisaçiun
|var-stâto = Statu
|Stato = MCO
|Grado amministrativo = 2
|Divisione amm grado 1 = Mu̍negu
|var-teritöio = Territori
|var-cordinæ = Cuurdinae
|var-altitùdine = Autessa
|var-superfìcce = Süperfi̍cie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 4297
|Note abitanti = {{Çitta web|url=https://imsee.mc/content/download/310026/file/Rapport%20Recensement%202025.pdf?inLanguage=fre-FR&version=4|tìtolo=Recensement de la population 2025|outô=IMSEE|dæta=Ma̍giu 2026|léngoa=FR|p=5|vìxita=2026-06-18}}
|Aggiornamento abitanti = 2025
|var-denscitæ = Densita̍
|var-divixoìn_confinànti = Qartiei a cantu
|Divisioni confinanti = [[A Cundamina]], [[Cap-d'Ail|Cavu d'Ayu]] (FR-06), [[Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍)|Giardi̍n eso̍ticu]], [[Mu̍negu-A̍utu]]
|var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu urari
|var-tàrga = Targa
|var-cartografîa = Cartugrafia
|Mappa = Fontvieille in Monaco 2025.svg
|Didascalia mappa = Mapa de Funtanaveya
}}
'''Funtanaveya''' (''Fontvieille'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] tradiçiunale e stati̍sticu de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], cun 4.297 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
{{Seçión vêua}}
== Lœghi de interessu ==
* [[Sta̍diu Lui̍ II]]
{{Clear}}
== Note ==
<references />
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Qartiei de Mu̍negu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Qartiei de Mu̍negu]]
gzkcxhr8xdx304setnq3efslrv6sv4w
Mu̍negu-A̍utu
0
13667
271188
271157
2026-06-23T18:32:02Z
N.Longo
12052
wl
271188
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Mu̍negu-A̍utu
|Panorama = Monaco aerial.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama da [[Testa de Can|A Testa de Can]]</div>
|var-localizaçión = Lucalisaçiun
|var-stâto = Statu
|Stato = MCO
|Grado amministrativo = 2
|Divisione amm grado 1 = Mu̍negu
|var-teritöio = Territori
|var-cordinæ = Cuurdinae
|var-altitùdine = Autessa
|var-superfìcce = Süperfi̍cie
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 1022
|Note abitanti = {{Çitta web|url=https://imsee.mc/content/download/310026/file/Rapport%20Recensement%202025.pdf?inLanguage=fre-FR&version=4|tìtolo=Recensement de la population 2025|outô=IMSEE|dæta=Ma̍giu 2026|léngoa=FR|p=5|vìxita=2026-06-18}}
|Aggiornamento abitanti = 2025
|var-denscitæ = Densita̍
|var-divixoìn_confinànti = Qartiei a cantu
|Divisioni confinanti = [[A Cundamina]], [[Funtanaveya]]
|var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu urari
|var-tàrga = Targa
|var-cartografîa = Cartugrafia
|Mappa = Monaco-Ville in Monaco 2025.svg
|Didascalia mappa = Mapa de Mu̍negu-A̍utu
}}
'''Mu̍negu-A̍utu''' o '''A Roca''' (''Monaco-Ville'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] tradiçiunale e stati̍sticu de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], cun 1.022 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
{{Seçión vêua}}
== Lœghi de interessu ==
* [[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]]
* [[Catedrala de Mu̍negu]]
* [[Müseu uçeanugra̍ficu de Mu̍negu]]
* [[Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)|Capela e müseu d'a Visitaçiun]]
{{Clear}}
== Note ==
<references />
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Qartiei de Mu̍negu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Qartiei de Mu̍negu]]
illtqxnkuzr36j9t3ledvu0etg0rd8f
Françua̍ Primu de Mu̍negu
0
13670
271192
271072
2026-06-23T18:35:08Z
N.Longo
12052
wl
271192
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Persunalità
|nome = Françua̍ Primu
|imagine = [[Immaggine:Malizia.jpg|190px]]<br />Pintüra de Françua̍ Grimaldi mascarau ün frate, cun üna spada sut'a roba, de fronte a u [[U Palaçi (Mu̍negu)|palaçi de Mu̍negu]].
|titulu = Signu̍ de Mu̍negu
|naçiunalità = Munegascu
|dinastia = Grimaldi
|predecessù = -
|sücessù = [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]]
|nascença = [[Zena|Ge̍nua]], scunusciüa
|decessu = [[Ventemiglia|Ventemiya]], 1309
}}
'''Françua̍ Grimaldi''' ([[Zena|Ge̍nua]], ? - [[Ventemiglia|Ventemiya]], [[1309]]), ditu « Mari̍çia », e̍ stau u persunage [[Zena|genuese]] che, mascarau ün frate, s'e̍ ümpadruniu d'a [[U Palaçi (Mu̍negu)|furtessa]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] d'u [[1297]].
== Vita ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Suvrái de Múnegu}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]]
avrnv22gp5ij9z1q6z1n739xfytjih1
Palaçi de Múnegu
0
13673
271191
150266
2026-06-23T18:34:32Z
N.Longo
12052
wl
271191
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[U Palaçi (Mu̍negu)]]
mg9zllt3u6wdfzkpjm7c9cea3qb8fxg
U Palaçi (Mu̍negu)
0
13678
271183
223925
2026-06-23T18:29:28Z
N.Longo
12052
+
271183
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Princely Palace of Monaco.JPG|miniatura|U Palaçi e a [[Piaça d'u Palaçi (Mu̍negu)|Piaça d'u Palaçi]]]]
'''U Palaçi''', ditu aiçi̍ u '''Palaçi Principescu''' o '''d'u Pri̍ncipu''' (''palais de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]), e̍ ün palaçi ün sci'[[Mu̍negu-A̍utu|a Roca]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], residença d'u Signu̍ e pœi d'u [[Pri̍ncipu de Mu̍negu]] fin da u [[1297]].
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Descriçiun ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.palais.mc/en/index.html|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR, EN|vìxita=2026-06-23}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]]
[[Categorîa:Palàçi|Mu̍negu]]
9e0qtzql84y9wmyc7t1dm37wvl12f3r
271184
271183
2026-06-23T18:29:50Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Palaçi Principescu]] a [[U Palaçi (Mu̍negu)]]: mc
271183
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Princely Palace of Monaco.JPG|miniatura|U Palaçi e a [[Piaça d'u Palaçi (Mu̍negu)|Piaça d'u Palaçi]]]]
'''U Palaçi''', ditu aiçi̍ u '''Palaçi Principescu''' o '''d'u Pri̍ncipu''' (''palais de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]), e̍ ün palaçi ün sci'[[Mu̍negu-A̍utu|a Roca]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], residença d'u Signu̍ e pœi d'u [[Pri̍ncipu de Mu̍negu]] fin da u [[1297]].
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Descriçiun ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.palais.mc/en/index.html|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR, EN|vìxita=2026-06-23}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]]
[[Categorîa:Palàçi|Mu̍negu]]
9e0qtzql84y9wmyc7t1dm37wvl12f3r
271197
271184
2026-06-23T18:38:02Z
N.Longo
12052
271197
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Princely Palace of Monaco.JPG|miniatura|U Palaçi e a [[Piaça d'u Palaçi (Mu̍negu)|Piaça d'u Palaçi]]]]
'''U Palaçi''', ditu aiçi̍ u '''Palaçi Principescu''' o '''d'u Pri̍ncipu''' (''palais de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]), e̍ ün palaçi ün sci'[[Mu̍negu-A̍utu|a Roca]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], residença d'u Signu̍ e pœi d'u [[Pri̍ncipu de Mu̍negu]] fin da u [[1297]].
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Descriçiun ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.palais.mc/en/index.html|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR, EN|vìxita=2026-06-23}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]]
[[Categorîa:Palàççi|Mu̍negu]]
d992zmggs2l9357sgw9dpta80n0ackx
Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)
0
13704
271177
271131
2026-06-23T17:03:19Z
N.Longo
12052
fix
271177
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Persunalità
|nome = Lui̍ Primu de Mu̍negu
|imagine = [[Immaggine:Portrait Louis I, Prince of Monaco by an unknown artist.jpg|190px]]<br />[[François de Troy]], ''Putre̍ de Lui̍ Primu de Mu̍negu'', [[1670]]
|titulu = Pri̍ncipu de Mu̍negu
|naçiunalità = Munegascu
|dinastia = Grimaldi
|predecessù = [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu|Nure̍ Segundu]]
|sücessù = [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu]]
|nascença = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 25 de lüyu d'u 1642
|decessu = [[Romma|Ruma]], 3 de zena̍ d'u 1701
}}
'''Lui̍ Primu''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[25 lûggio|25 de lüyu]] d'u [[1642]] - [[Romma|Ruma]], [[3 zenâ|3 de zena̍]] d'u [[1701]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|pri̍ncipu suvra̍n]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]].
== Vita ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Suvrái de Múnegu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]]
grpnzd34qhqdpdlxmtxemak3ef2k8vz
Rainie̍ Segundu de Mu̍negu
0
13709
271213
224678
2026-06-23T19:30:10Z
N.Longo
12052
wl
271213
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Persunalità
|nome = Rainie̍ Segundu de Mu̍negu
|imagine = [[File:Rainier II et Isabella Asinari.jpg|190px]]
|titulu = Signu̍ de Mu̍negu
|naçiunalità = Munegascu
|dinastia = Grimaldi
|predecessù = [[Carlu Primu de Mu̍negu]]
|sücessù = [[Antoni Primu de Mu̍negu (signu̍)|Antoni Primu de Mu̍negu]]
|nascença = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 1350
|decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 1407
}}
'''Rainie̍ Segundu''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[1350]] - [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[1407]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|signu̍]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], amirale d'a [[Lenguadoca]] e siniscalcu d'u [[Piemonte|Piemunte]].
== Vita ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Suvrái de Múnegu}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]]
sekpawj2yudzo1as89fvtu5oo5zd8nm
Rainie̍ Primu de Mu̍negu
0
13711
271212
224675
2026-06-23T19:27:53Z
N.Longo
12052
271212
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Persunalità
|nome = Rainie̍ Primu
|imagine = [[Immaggine:Raniero I de Mónaco.jpg|190px]]
|titulu = Signu̍ de Mu̍negu
|naçiunalità = Munegascu
|dinastia = Grimaldi
|predecessù = [[Françua̍ Primu de Mu̍negu]]
|sücessù = [[Carlu Primu de Mu̍negu]]
|nascença = [[Zena|Ge̍nua]], versu 1267
|decessu = [[Napoli|Na̍puli]], 1314
}}
'''Rainie̍ Primu''' ([[Zena|Ge̍nua]], [[1267]] ca. - [[Napoli|Na̍puli]], [[1314]]) e̍ stau u primu [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|signu̍]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]].
== Vita ==
[[Immaggine:Palazzo Spinola di Pellicceria Genova 21.jpg|thumb|left|[[Lazzaro Tavarone]], ''Rainie̍ Primu Grimaldi piya Zieriksee'', Ge̍nua, [[Palasso Spinoa de Pelisaia|Palaçi Spi̍nula]]]]
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Suvrái de Múnegu}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]]
3beum0vctrz3bv5slyvsbm6eremqh6s
Nure̍ Segundu de Mu̍negu
0
13713
271178
224684
2026-06-23T17:04:20Z
N.Longo
12052
wl
271178
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Persunalità
|nome = Nure̍ Segundu de Mu̍negu
|imagine = [[Immaggine:Honore II of Monaco.gif|190px]]<br />[[Philippe de Champaigne]], ''Nure̍ Segundu'', sec. XVII
|titulu = Pri̍ncipu de Mu̍negu
|naçiunalità = Munegascu
|dinastia = Grimaldi
|predecessù = [[A̍rcule Primu de Mu̍negu]]
|sücessù = [[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]
|nascença = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 24 de deçembre d'u 1597
|decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 10 de zenà d'u 1662
}}
'''Nure̍ Segundu''' ([[Mu̍negu]], [[24 dexénbre|24 de deçembre]] d'u [[1597]] - [[10 zenâ|10 de zenà]] d'u [[1662]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|pri̍ncipu suvra̍n]] de [[Prinçipatu de Mùnegu|Mu̍negu]].
== Vita ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Suvrái de Múnegu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]]
nkxq5sy34h221t3oehbkm4a50gspk5g
Nure̍ Qintu de Mu̍negu
0
13714
271176
224692
2026-06-23T17:00:39Z
N.Longo
12052
271176
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Persunalità
|nome = Nure̍ Qintu de Mu̍negu
|imagine = [[Immaggine:Honore V Monaco.gif|190px]]<br />[[Marie-Juliette Callaut]], ''Putre̍ de Nure̍ Qintu de Mu̍negu'', sec. XIX
|titulu = Pri̍ncipu de Mu̍negu
|naçiunalità = Munegascu
|dinastia = Grimaldi-Goyon de Matignon
|predecessù = [[Nure̍ Qartu de Mu̍negu]]
|sücessù = [[Fluresta̍n Primu de Mu̍negu]]
|nascença = [[Pariggi|Parigi]], 14 de ma̍giu d'u 1778
|decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 2 de utubre d'u 1841
}}
'''Nure̍ Qintu''' ([[Pariggi|Parigi]], [[14 mazzo|14 de ma̍giu]] d'u [[1778]] - [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[2 òtôbre|2 de utubre]] d'u [[1841]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|pri̍ncipu suvra̍n]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]].
== Vita ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Suvrái de Múnegu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]]
33tqhqn9cjj7e4w30t6n3t702w2i7br
Nure̍ Qartu de Mu̍negu
0
13715
271175
224691
2026-06-23T16:59:20Z
N.Longo
12052
271175
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Persunalità
|nome = Nure̍ Qartu de Mu̍negu
|imagine = [[Immaggine:HonoriusIV.jpg|190px]]
|titulu = Principu de Mu̍negu
|naçiunalità = Munegascu
|dinastia = Grimaldi-Goyon de Matignon
|predecessù = [[Nure̍ Terçu de Mu̍negu]]
|sücessù = [[Nure̍ Qintu de Mu̍negu]]
|nascença = [[Pariggi|Parigi]], 17 de ma̍giu d'u 1758
|decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 16 de freva̍ d'u 1819
}}
'''Nure̍ Qartu''' ([[Pariggi|Parigi]], [[17 mazzo|17 de ma̍giu]] d'u [[1758]] - [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[16 frevâ|16 de freva̍]] d'u [[1819]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|pri̍ncipu suvra̍n]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]].
== Vita ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Suvrái de Múnegu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]]
55vu53mab0hsy8nhr3splmia6f6ofn6
Nure̍ Terçu de Mu̍negu
0
13716
271179
252492
2026-06-23T17:06:11Z
N.Longo
12052
wl
271179
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Persunalità
|nome = Nure̍ Terçu de Mu̍negu
|imagine = [[Immaggine:Honoré III, Prince of Monaco by Jean Baptiste van Loo.jpg|190px]]<br />[[Jean Baptiste van Loo]], ''Nure̍ Terçu'', sec. XVIII
|titulu = Pri̍ncipu de Mu̍negu
|naçiunalità = Munegascu
|dinastia = Grimaldi-Goyon de Matignon
|predecessù = [[Gia̍cumu Primu de Mu̍negu]]
|sücessù = [[Nure̍ Qartu de Mu̍negu]]
|nascença = [[Pariggi|Parigi]], 11 de zena̍ d'u 1684
|decessu = [[Pariggi|Parigi]], 19 de setembre d'u 1745
}}
'''Nure̍ Terçu''' ([[Pariggi|Parigi]], [[11 zenâ|11 de zena̍]] d'u [[1684]] - [[Pariggi|Parigi]], [[19 seténbre|19 de setembre]] d'u [[1745]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|pri̍ncipu suvra̍n]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]].
== Vita ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Suvrái de Múnegu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]]
5x9u3fnpnxw5vkhg2aqc4oadik84j8w
Nure̍ Primu de Mu̍negu
0
13718
271174
224652
2026-06-23T16:58:19Z
N.Longo
12052
271174
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Persunalità
|nome = Nure̍ Primu de Mu̍negu
|imagine = [[Immaggine:Honoré I and his family.jpg|190px]]
|naçiunalità = Munegascu
|dinastia = Grimaldi
|predecessù = [[Lüçia̍n de Mu̍negu]]
|sücessù = [[Carlu Segundu de Mu̍negu]]
|nascença = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 16 de deçembre d'u 1522
|decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 7 de utubre d'u 1588
|titulu = Signu̍ de Mu̍negu
}}
'''Nure̍ Primu''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[16 dexénbre|16 de deçembre]] d'u [[1522]] - [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[7 òtôbre|7 de utubre]] d'u [[1588]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|signu̍]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]].
== Vita ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Suvrái de Múnegu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]]
9kq2ecgjck4gi0wf92sla07a4qe9azm
Lista d'i suvrai de Mu̍negu
0
13719
271193
271135
2026-06-23T18:35:39Z
N.Longo
12052
wl
271193
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Coat of Arms of Monaco.svg|miniatura|[[Scüu d'u Principatu de Mu̍negu|Armari de Mu̍negu]].]]
A '''lista d'i suvrai de Mu̍negu''' e̍ longa ciü̍ de sete çentu ani, cun tüte e generaçiue de Casa Grimaldi che ghe sun stae da [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françua̍ Grimaldi]], ch'a̍ piyau [[Mu̍negu-A̍utu|A Roca]] ün [[1297]], a u [[Albertu Segundu de Mu̍negu|Pri̍ncipu Albertu Segundu]], ün ca̍rega da u [[2005]].
== Sto̍ria ==
A Casa Grimaldi e̍ra üna d'ë ciü̍ forte d'a [[Repùbrica de Zena|Repüblica de Ge̍nua]]. L'imperatu̍ Enricu Sestu cuncedëva a [[Zena|Ge̍nua]] a [[Mu̍negu-A̍utu|Roca de Mu̍negu]], u so' portu e ë terre a u viru ün [[1191]] cun l’ubligaçiu̍n de vassalage e de ghe basti̍ üna furtessa, u fütüru [[U Palaçi (Mu̍negu)|palaçi d'u Pri̍ncipu]].
Despœi de freqenti esili tra ë grande famiye genuese dürante achësta epuca, se trova a famiya Grimaldi ünturnu a [[Nissa|Niça]]. Achësti Grimaldi erun aliai de Carlu d'Anjou, re̍ de [[Siçillia|Siçi̍lia]] e conte de [[Provensa|Pruvença]].
A famiya Grimaldi a̍ truvau refügiu a [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françua̍ primu]], ditu Mari̍çia, e Rainie̍ se sun ümpadrunii d'a furtessa ün [[1297]], sença pure̍ cunsulida̍ achëstu gagnu. Sun stai i sforçi d'Antoni Grimaldi e [[Carlu Primu de Mu̍negu|Carlu Primu]] ch'an stabiliu a suvranita̍ fissa d'a famiya Grimaldi a Mu̍negu.
Pœi, achësti suvrai sun cunusciüi cuma signui d'a piaça. U ti̍tulu de Pri̍ncipu de Mu̍negu e̍ stau üsau despœi u [[1612]] da [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu|Nure̍ Segundu]], e recunusciüu per u Regnu de Spagna e u Regnu de França<ref name="autogenerato3">{{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Ulino|tìtolo=L'Età Barocca dei Grimaldi di Monaco nel loro Marchesato di Campagna|url=https://www.google.it/books/edition/L_et%C3%A0_barocca_dei_Grimaldi_di_Monaco_ne/GFNbPgAACAAJ?|ànno=2008|editô=Giannini editore|çitæ=Na̍puli|léngoa=IT|ISBN=978-88-7431-413-3}}</ref>.
== Suvrai de Mu̍negu ==
=== Signui de Mu̍negu ===
{| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;"
|-
! scope=col width=5% | Putre̍
! scope=col width=25% | Nome
! scope=col width=20% | Regnu
! scope=col width=50% | Note
|-
| [[File:Malizia.jpg|80px]]|| [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françua̍ Grimaldi "Mari̍çia"]]<br /><small>(????-1309)</small><br /><br />''s'e̍ ümpadruniu d'a furtessa de Mu̍negu'' || 8 de zena̍ d'u [[1297]]|| align="left" |Fiyu de [[Guglielmo Grimaldi]] e de Giacoba<br /><small>Spusa̍ (1295) Aurelia del Carretto (vi̍düa de [[Lanfranco Grimaldi]], u so' cüjin a u qintu gradu). </small>
|-
| [[Immaggine:Raniero I de Mónaco.jpg|80px]] || '''[[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(1267-1314)</small><br /><br />''signu̍ de [[Mu̍negu]]'' || d'u 8 de zena̍ d'u [[1297]]<br />a u 10 d'avri̍ d'u [[1301]]|| align="left" |Cüjin a u qintu gradu.<br /><small>Sposa̍ Salvatica del Carretto (de qü [[Carlu Primu de Mu̍negu]]). <br />Sposa̍ Andriola Grillo. </small>
|-
| [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 10 d'avri̍ d'u [[1301]]<br />a u 12 de setembre d'u [[1331]]|| align="left" | Prima ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]].
|-
| [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Carlu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Carlo Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1357)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu'' || d'u 12 de setembre d'u [[1331]]<br />a u 29 de giügnu d'u [[1352]]
| align="left" |Fiyu de [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]] e de Salvatica del Carretto.<br /><small>Spusau [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]] (de qü [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]], [[Gabriele de Mu̍negu|Gabriele]] et [[Lui̍ de Mu̍negu]]).<br />Spusau [[Orsini (famìggia)|?????? Orsini]].<br />Spusau ??????.<br />Spusau ??????.</small>
|-
| [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] <br /> [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] <br /> [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] <br /> [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Carlu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Carlo Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1357)</small><br /><br />'''[[Antoni Primu de Mu̍negu (signu̍)|Antoni Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Antonio Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1358)</small><br /><br />'''[[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Ranieri Grimaldi'')</small><br /><small>(1350-1407)</small><br /><br />'''[[Gabriele de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Gabriele Grimaldi'')</small><br /><small>(????-????)</small><br /><br /><br />''co-signui de Mu̍negu''|| d'u 29 de giügnu d'u [[1352]]<br />a u 15 de austu d'u [[1357]]|| align="left" |Guvernu ünseme.<br /><br />[[Carlu Primu de Mu̍negu]]: fiyu de [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]] e de Salvatica del Carretto.<br /><small>Spusau [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]] (de qü [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu|Rainie̍ Segundu]], [[Gabriele de Mu̍negu|Gabriele]] e [[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]).<br />Spusau [[Orsini (famìggia)|?????? Orsini]].<br />Spusau ??????.<br />Spusau ??????.</small><br /><br />[[Antoni Primu de Mu̍negu (signu̍)|Antoni Primu de Mu̍negu]]: barba de [[Carlu Primu de Mu̍negu]], frai de [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu]] e fiyu de [[Lanfranco Grimaldi]] e d'Aurelia del Carretto.<br /><small>Spusau Antonia Spinetti.</small><br /><br />[[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]]: fiyu de [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]].<br /><small>Spusau Maria del Carretto</small><small>Spusau Isabella Asinari (de qü [[Giuane Primu de Mu̍negu|Giuane Primu]], [[Ambrogi de Mu̍negu|Ambrogi]] e [[Antoni Segundu de Mu̍negu|Antoni (Segundu) de Mu̍negu]]).</small><br /><br />[[Gabriele de Mu̍negu]]: frai de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]], fiyu [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]].<br /><small>Spusau [[Orsini (famìggia)|?????? Orsini]]. </small>
|-
| [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 15 d'austu d'u [[1357]]<br />a zena̍ d'u [[1395]]|| align="left" | Segunda ucüpaçiu̍n [[Repùbrica de Zena|genuese]].
|-
| [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] [[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lodovico Grimaldi'')</small><br /><small>(13??-1402)</small><br /><br />'''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''
| da zena̍ [[1395]]<br />a u 19 deçembre [[1395]]
| align="left" | Guvernu ünseme.<br /><br />[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]: frai de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu|Rainie̍ Segundu]] e de [[Gabriele de Mu̍negu]], e fiyu de [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]].<br /><br />[[Giuane Primu de Mu̍negu]]: fiyu de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu|Rainie̍ Segundu]] e de Isabella Asinari.<br /><small>Spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 19 deçembre d'u [[1395]]<br />a u 11 de ma̍giu d'u [[1397]]
| align="left" | Terça ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]].
|-
| [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (signu̍)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lodovico Grimaldi'')</small><br /><small>(13??-1402)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''
| d'u 11 de ma̍giu d'u [[1397]]<br />a u 5 de nuvembre d'u [[1402]]
| align="left" |Fiyu de [[Carlu Primu de Mu̍negu]] e de [[Spìnoa (famìggia)|Lucchina Spinola]].
|-
| [[Immaggine:Flag of Genoa.svg|80px]] || ''Ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]]'' || d'u 5 de nuvembre d'u [[1402]]<br />a u 5 de giügnu d'u [[1419]]
| align="left" | Qarta ucüpaçiun [[Repùbrica de Zena|genuese]].
|-
| [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]]<br />[[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]]<br />[[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Ambrogi de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Ambrogio Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1433)</small><br /><br />'''[[Antoni Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Antonio Grimaldi'')</small><br /><small>(????-1427)</small><br /><br />'''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br /><br />''co-signui de Mu̍negu''
| d'u 5 de giügnu d'u [[1419]]<br />a u [[1427]]
| align="left" |Trei fiyi de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] e de Isabella Asinari (guvernu ünseme).<br /><br /><small>[[Antoine Grimaldi de Monaco|Antoni Segundu de Mu̍negu]] s'e̍ spusau Bianca. <br /><br />[[Giuane Primu de Mu̍negu]] s'e̍ spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''
| d'u [[1427]]<br />a u 3 de utubre d'u [[1436]]
| align="left" |Frai de [[Ambrogi de Mu̍negu|Ambrogi]] e de [[Antoni Segundu de Mu̍negu]], fiyu de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] e de Isabella Asinari (guverna sulu).<br /><small>Spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Filippo Maria Visconti.jpg|80px]] || [[Philippe Marie Visconti|''Filipu Maria Visconti''<br /><small>(''Filippo Marìa Visconti'')</small>]]<br /><small>(1392-1447)</small><br /><br />''düca de Mila̍n'' || d'u 3 de utubre d'u [[1436]]<br />a u nuvembre d'u [[1436]]
| align="left" | [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] e̍ ucüpa̍ da u [[Ducâto de Milàn|düca de Mila̍n]], cun u Biagio Assereto per guvernatu̍.
|-
| [[Immaggine:Jean Ier de Monaco et Pommeline Fregoso.jpg|92x92px]]|| '''[[Giuane Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1382-1454)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u nuvembre d'u [[1436]]<br />a u 8 de ma̍giu d'u [[1454]]
| align="left" |Frai de [[Ambrogi de Mu̍negu|Ambrogi]] e de [[Antoni Segundu de Mu̍negu]], fiyu de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] e d'Isabella Asinari (guverna sulu).<br /><small>Spusau (1407) [[Fregôzo (famìggia)|Pomellina Fregoso]] (de qü [[Catala̍n de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Catala̍n de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Catalano Grimaldi'')</small><br /><small>(1422-1457)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 8 de ma̍giu d'u [[1454]]<br />a u lüyu d'u [[1457]]
| align="left" | Fiyu de [[Giuane Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (prima d'u 1451) Bianca del Carretto (de qü [[Claudina de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Claudina di monaco.jpg|133x133px]]|| '''[[Claudina de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Claudina Grimaldi'')</small><br /><small>(1451-1515)</small><br /><br />''signura de Mu̍negu'' || d'u lüyu d'u [[1457]]<br />a u 16 de marsu d'u [[1458]]
| align="left" |Fiya de [[Catala̍n de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (29 d'austu d'u [[1465]]) [[Lambertu de Mu̍negu]] (so' cüjin luntan de 16° o 17° gradu) (de qü [[Giuane Segundu de Mu̍negu]] e [[Lüçia̍n de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Lambertu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lamberto Grimaldi'')</small><br /><small>(1420-1494)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 16 de marsu d'u [[1458]]<br />a u marsu [[1494]]
| align="left" |Fiançau (designau cuma erede) e pœi mariu de [[Claudina de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (29 d'austu d'u [[1465]]) [[Claudina de Mu̍negu]] (de qü [[Giuane Segundu de Mu̍negu]] e [[Lüçia̍n de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Man silhouette silver.svg|80px]] || '''[[Giuane Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Giovanni Grimaldi'')</small><br /><small>(1468-1505)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u marsu [[1494]]<br />a u 11 d'utubre d'u [[1505]]
| align="left" |Fiyu de [[Lambertu de Mu̍negu]] e de [[Claudina de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau ([[1486]]) [[Savöia (famìggia)|Antuniëta de Savoia]]. </small>
|-
| [[Immaggine:Ambrogio de Predis - Lucien I - Prince of Monaco.jpg|80px]] || '''[[Lüçia̍n de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Luciano Grimaldi'')</small><br /><small>(1481-1523)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 11 d'utubre d'u [[1505]]<br />a u 22 de austu d'u [[1523]]
| align="left" |Frai de [[Giuane Segundu de Mu̍negu|Giuane Segundu]], fiyu de [[Lambertu de Mu̍negu]] e de [[Claudina de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (25 de setembre d'u [[1514]]) Giuana de [[De Pontevès (famìggia)|Pontevès]] (de qü [[Nure̍ Primu de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Honoré I and his family.jpg|157x157px]]|| '''[[Nure̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Onorato Grimaldi'')</small><br /><small>(1522-1581)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 22 de austu d'u [[1523]]<br />a u 7 de utubre d'u [[1581]]
| align="left" |Fiyu de [[Lüçia̍n de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (8 de giügnu d'u [[1545]]) [[Grimâdi (famìggia)|Isabella Grimaldi]] (so' cüjina luntana de 14° gradu) (de qü [[Carlu Segundu de Mu̍negu]] e [[A̍rcule Primu de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Charles II de Monaco.jpg|80px]] || '''[[Carlu Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Carlo Grimaldi'')</small><br /><small>(1555-1589)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 7 de utubre d'u [[1581]]<br />a u 17 de ma̍giu d'u [[1589]]
| align="left" |Fiyu de [[Nure̍ Primu de Mu̍negu]].
|-
| [[Immaggine:HerculesMonaco.jpg|80px]] || '''[[A̍rcule Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Ercole Grimaldi'')</small><br /><small>(1562-1604)</small><br /><br />''signu̍ de Mu̍negu''|| d'u 17 de ma̍giu d'u [[1589]]<br />a u 29 de nuvembre d'u [[1604]]
| align="left" |Frai de [[Carlu Segundu de Mu̍negu]], fiyu de [[Nure̍ Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (15 de deçembre d'u [[1595]]) Maria Landi di Valdetaro (de qü [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]]).</small>
|}
=== Pri̍ncipi de Mu̍negu ===
==== [[Casa Grimaldi]] ====
{| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;"
|-
! scope=col width=5% | Putre̍
! scope=col width=25% | Nome
! scope=col width=20% | Regnu
! scope=col width=50% | Note
|-
| [[Immaggine:Honore II of Monaco.gif|80px]] || '''[[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Onorato Grimaldi'')</small><br /><small>(1597-1662)</small><br /><br />''signu̍ e pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 29 de nuvembre d'u [[1604]]<br />a u 10 de zena̍ d'u [[1662]]
| align="left" |Fiyu de [[A̍rcule Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (13 de freva̍ d'u [[1616]]) [[Ippolita Trivulzio]] (de qü [[Hercule des Baux|A̍rcule Grimaldi]], pa̍ire de [[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Portrait Louis I, Prince of Monaco by an unknown artist.jpg|80px]] || '''[[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Lodovico Grimaldi'')</small><br /><small>(1642-1701)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 10 de zena̍ d'u [[1662]]<br />a u 2 de freva̍ d'u [[1701]]
| align="left" |Nevu de [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]] (per so' pa̍ire [[Hercule des Baux|A̍rcule Grimaldi]], fiyu de [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu|Nure̍ Segundu]]).<br /><small>Spusau (30 de marsu d'u [[1660]]) [[Catherine Charlotte de Gramont]] (de qü [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:1706 - Antoine I Grimaldi (Monaco).jpg|80px]] || '''[[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Antonio Grimaldi'')</small><br /><small>(1661-1731)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 2 de freva̍ d'u [[1701]]<br />a u 26 de freva̍ d'u [[1731]]
| align="left" |Fiyu de [[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (14 de giügnu d'u [[1688]]) [[Marie de Lorraine]] (de qü [[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Louise Hippolyte Grimaldi with a view overlooking Monaco from the studio of Jean-Baptiste Santerre (1651-1717).jpg|80px]] || '''[[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Luisa Ipòlita Grimaldi'')</small><br /><small>(1697-1731)</small><br /><br />''principessa de Mu̍negu'' || d'u 26 de freva̍ d'u [[1731]]<br />a u 29 deçembre d'u [[1731]]
| align="left" |Fiya de [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (20 d'utubre d'u [[1715]]) [[Gia̍cumu Primu de Mu̍negu]] (de qü [[Nure̍ Terçu de Mu̍negu]]).</small>
|}
==== [[Casa Grimaldi]], branca de [[Casa de Goyon|Goyon de Matignon]] ====
{| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;"
|-
! scope=col width=5% | Putre̍
! scope=col width=25% | Nome
! scope=col width=20% | Regnu
! scope=col width=50% | Note
|-
| [[Immaggine:Jacques I, Prince of Monaco.jpg|80px]] || '''[[Gia̍cumu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Jacques François Léonor de Goyon de Matignon'')</small><br /><small>(1689-1751)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 29 deçembre d'u [[1731]]<br />a u 7 de nuvembre d'u [[1733]]
| align="left" |Mariu de [[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (20 d'utubre d'u [[1715]]) [[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]] (de qü [[Nure̍ Terçu de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Honoré III, Prince of Monaco by Jean Baptiste van Loo.jpg|80px]] || '''[[Nure̍ Terçu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Honoré Camille Léonor Grimaldi'')</small><br /><small>(1720-1795)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 7 de nuvembre d'u [[1733]]<br />a u 19 de zena̍ d'u [[1793]]
| align="left" |Fiyu de [[Gia̍cumu Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (15 de giügnu d'u [[1757]]) [[Marie-Catherine Brignole]] (de qü [[Nure̍ Qartu de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Flag of France.svg|80px]] || ''Giase̍ Barriera''<br /><small>(''presidente d'a Cunvençiun naçiunale'')<br /></small> || d'u 19 de zena̍ d'u [[1793]]<br />a u 24 de freva̍ d'u [[1793]]
| align="left" | ''Regença d'üna Cunvençiun naçiunale, presida̍ da Giase̍ Barriera.''
|-
| [[Immaggine:Flag of France.svg|80px]] || ''Anessiun a [[Fransa|França]], suta u nume de « Fort-d'Hercule »'' || d'u 24 de freva̍ d'u [[1793]]<br />a u 17 de ma̍giu d'u [[1814]]
| align="left" | ''Anessiun a [[Fransa|França]], sut'a u nume de « Fort-d'Hercule » [[Armand Louis de Gontaut-Biron]], [[Henri Grégoire]], Grégoire Marie Jagot, etc.''
|-
| [[Immaggine:Flag of France.svg|80px]] || ''Suta ucüpaçiun alia̍''|| d'u 17 de ma̍giu d'u [[1814]]<br />a u 17 de giügnu d'u [[1814]]
| align="left" | ''Suta ucüpaçiun alia̍.''
|-
| [[Immaggine:HonoriusIV.jpg|80px]] || '''[[Nure̍ Qartu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Honoré Charles Anne Marie Maurice Grimaldi'')</small><br /><small>(1758-1819)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 17 de giügnu d'u [[1814]]<br />a u 16 de zena̍ d'u [[1819]]
| align="left" |Fiyu de [[Nure̍ Terçu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (15 de lüyu d'u [[1777]]) [[Louise d'Aumont]] (de qü [[Nure̍ Qintu de Mu̍negu]] e [[Fluresta̍n Primu de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Honore V Monaco.gif|80px]] || '''[[Nure̍ Qintu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Honoré Gabriel Grimaldi'')</small><br /><small>(1778-1841)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 16 de zena̍ d'u [[1819]]<br />a u 2 de utubre d'u [[1841]]
| align="left" |Fiyu de [[Nure̍ Qartu de Mu̍negu]].<br /><small>Relaçiun ([[1805]]) cun Félicité Rouault de Gamaches.</small>
|-
| [[Immaggine:FlorestanI-1-.png|80px]] || '''[[Fluresta̍n Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Tancrède Florestan Roger Louis Grimaldi'')</small><br /><small>(1785-1856)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 2 de utubre d'u [[1841]]<br />a u 20 giügnu d'u [[1856]]
| align="left" |Frai de [[Nure̍ Qintu de Mu̍negu]], fiyu de [[Nure̍ Qartu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (27 de nuvembre d'u [[1816]]) [[Caroline Gibert]] (de qü [[Carlu Terçu de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Karl III (Monaco).jpg|80px]] || '''[[Carlu Terçu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Charles Honoré Grimaldi'')</small><br /><small>(1818-1889)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 20 giügnu d'u [[1856]]<br />a u 10 setembre d'u [[1889]]
| align="left" |Fiyu de [[Fluresta̍n Primu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (28 de setembre d'u [[1846]]) [[Antoinette de Mérode]] (de qü [[Albertu Primu de Mu̍negu|Albertu Primu de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Albert I of Monaco.png|80px]] || '''[[Albertu Primu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Albert Honoré Charles Grimaldi'')</small><br /><small>(1848-1922)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 10 setembre d'u [[1889]]<br />a u 26 de giügnu d'u [[1922]]
| align="left" |Fiyu de [[Carlu Terçu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (21 de setembre d'u [[1869]]) [[Mary Victoria Hamilton]] (de qü [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu]]).<br />Spusau (31 d'utubre d'u [[1889]]) [[Alice Heine]].</small>
|-
| [[Immaggine:Prince Louis II of Monaco 05670r.jpg|80px]] || '''[[Lui̍ Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Louis Honoré Charles Antoine Grimaldi'')</small><br /><small>(1870-1949)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 26 de giügnu d'u [[1922]]<br />a u 9 de ma̍giu d'u [[1949]]
| align="left" |Fiyu de [[Albertu Primu de Mu̍negu]] e [[Mary Victoria Hamilton]].<br /><small>Relaçiun ([[1898]]) avec [[Marie-Juliette Louvet|Juliette Louvet]] (de qü üna fiya natürale legitima̍ e pœi aduta̍ cuma erede, [[Carlota de Mu̍negu]], ma̍ire de [[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu]]).<br />Spusau (25 de lüyu d'u [[1946]]) [[Ghislaine Dommanget]].</small>
|}
==== [[Casa Grimaldi]], branca de [[Casa de Chalencon|Chalencon de Polignac]] ====
{| class="wikitable" style="text-align:center; width:100%;"
|-
! scope=col width=5% | Putre̍
! scope=col width=25% | Nome
! scope=col width=20% | Regnu
! scope=col width=50% | Note
|-
| [[Immaggine:Prince Rainier III.jpg|80px]] || '''[[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Rainier Louis Henri Maxence Bertrand Grimaldi'')</small><br /><small>(1923-2005)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 9 de ma̍giu d'u [[1949]]<br />a u 6 de d'avri̍ d'u [[2005]]
| align="left" |Nevu de [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu]] (per soa ma̍ire [[Carlota de Mu̍negu]], fiya de [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu]]).<br /><small>Spusau (18 d'avri̍ d'u [[1956]]) [[Grace Kelly]] (de qü [[Albertu Segundu de Mu̍negu]]).</small>
|-
| [[Immaggine:Albert II Monaco (2008).jpg|80px]] || '''[[Albertu Segundu de Mu̍negu]]'''<br /><small>(''Albert Alexandre Louis Pierre Grimaldi'')</small><br /><small>(1958)</small><br /><br />''pri̍ncipu de Mu̍negu''|| d'u 6 de d'avri̍ d'u [[2005]]|| align="left" |Fiyu de [[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu]].<br /><small>Spusau (primu de lüyu d'u [[2011]]) [[Charlène Wittstock]].</small>
|}
== Note ==
<references/>
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Suvrái de Múnegu}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
[[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]]
[[Categorîa:Lìste|Suvrai de Mu̍negu]]
krneplrl0zfs2vj7vvozr5dp84kqx3b
Rainie̍ Terçu de Mu̍negu
0
13730
271214
270788
2026-06-23T19:31:23Z
N.Longo
12052
wl
271214
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Persunalità
|nome = Rainie̍ Terçu de Mu̍negu
|imagine = [[Immaggine:Prince Rainier III.jpg|190px]]
|titulu = Pri̍ncipu de Mu̍negu
|naçiunalità = Munegascu
|dinastia = Grimaldi-Polignac
|predecessù = [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu]]
|sücessù = [[Albertu Segundu de Mu̍negu]]
|nascença = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 31 de ma̍giu d'u 1923
|decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 6 d'avri̍ d'u 2005
}}
'''Rainie̍ Terçu''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[31 mazzo|31 de ma̍giu]] d'u [[1923]] - [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[6 arvî|6 d'avri̍]] d'u [[2005]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|pri̍ncipu suvra̍n]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]].
== Vita ==
[[Immaggine:Famiglia principesca del Principato di Monaco (1966).jpg|thumb|left|200px|A famiya d'u Pri̍ncipu de Mu̍negu (1966)]]
A̍ deçidau ün l'anu [[1976]] che u [[Dialetto monegasco|munegascu]] sice ensegnau e ubligatori despœi a nona fint'â qinta classa. Dopu resta ensegnau ma e̍ facültativu.
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Suvrái de Múnegu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]]
6uxrgqc101exs9ai4z6lv48u1m3qe15
Qartiei de Mu̍negu
0
13736
271211
270945
2026-06-23T19:25:13Z
N.Longo
12052
+
271211
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Monaco, administrative divisions - colored (quarters).svg|thumb|I qatru qartiei tradiçiunali de Mu̍negu]]
I '''qartiei de Mu̍negu''', per a tradiçiün, eru qatru: [[A Cundamina]], [[Mu̍negu-A̍utu|A Roca]], [[Funtanaveya]] e [[Munte Carlu]].
Da u [[1966]], u Principatu e̍ divisau ün qartiei prugetai (''quartiers ordonnancés'') e setui reservai (''secteurs réservés''), scangiai ün'ürtima vota ün [[2013]].
== Qartiei tradiçiunali ==
[[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] a̍ qatre qartiei tradiçiunali:
* [[A Cundamina]]
* [[Munte Carlu]]
* [[Funtanaveya]]
* [[Mu̍negu-A̍utu]]
== Qartiei prugetai e setui reservai ==
[[Immaggine:Monaco, administrative divisions - colored.svg|thumb|I qartiei de Mu̍negu da u [[2013]]]]
{| class="wikitable centre"
|-
! rowspan="2" |Qartie̍
! rowspan="2" |Tipu
! colspan="2" |Süperficie
! colspan="2" |Abitanti (2025)<ref>{{Çitta web|url=https://imsee.mc/content/download/310026/file/Rapport%20Recensement%202025.pdf?inLanguage=fre-FR&version=4|tìtolo=Recensement de la population 2025|outô=IMSEE|dæta=Ma̍giu 2026|léngoa=FR|p=5|vìxita=2026-06-18}}</ref>
|-
!ün m<sup>2</sup>
!ün %
!ün nü̍meru
!ün %
|-
| [[A Cundamina]]
| Qartie̍ prugetau
| align="right" |295.843
| align="right" |14,6%
| align="right" |5.446
| align="right" |14,0%
|-
| [[A Russa]]
| Qartie̍ prugetau
| align="right" |176.888
| align="right" |8,7%
| align="right" |7.992
| align="right" |20,6%
|-
| [[Funtanaveya]]
| Qartie̍ prugetau
| align="right" |329.516
| align="right" |16,3%
| align="right" |4.297
| align="right" |11,4%
|-
| [[Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍)|Giardin eso̍ticu]]
| Qartie̍ prugetau
| align="right" |234.865
| align="right" |11,6%
| align="right" |4.997
| align="right" |12,9%
|-
| [[I Muneghëti]]
| Qartie̍ prugetau
| align="right" |115.196
| align="right" |5,7%
| align="right" |4.498
| align="right" |11,6%
|-
| [[Mu̍negu-A̍utu]] || Setu̍ reservau
| align="right" |196.491
| align="right" |9,7%
| align="right" |1.022
| align="right" |2,6%
|-
| [[Munte Carlu]]
| Qartie̍ prugetau
| align="right" |436.760
| align="right" |21,5%
| align="right" |8.318
| align="right" |21,4%
|-
| [[U Larvotu]]
| Qartie̍ prugetau
| align="right" |217.932
| align="right" |10,8%
| align="right" |2.287
| align="right" |5,9%
|-
| [[Valun de Santa Devota]]
| Setu̍ reservau
| align="right" |23.485
| align="right" |1,2%
| align="center" | -<ref group="n.">Qartie̍ cüntau ünt'[[I Muneghëti]]</ref>
| align="center" | -
|-
| colspan="2" | '''Principatu de Mu̍negu'''
| align="right" |'''2.026.976'''
| align="right" |'''100,0%'''
| align="right" |'''38.857'''
| align="right" |'''100,0%'''
|}
== Note ==
;Note a u testu
<references group="n." />
;Referençe
<references />
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Qartiei de Mu̍negu}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
[[Categorîa:Qartiei de Mu̍negu| ]]
hvs4wzhujpjhp4wcitqrmexle1uq16l
Revulüçiun munegasca
0
14645
271215
196458
2026-06-23T20:43:51Z
N.Longo
12052
rev
271215
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[File:Monegasque Revolution.jpg|thumb|Monegasque Revolution|I manifestanti esigiu üna cunstitüçiun e ün parlamentu]]
A '''revulüçiun munegasca''' e̍ üna perioda d'a sto̍ria de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] marca̍ da üna seria de cunfronti üntra u po̍pulu munegascu e u pri̍ncipu [[Albertu Primu de Mu̍negu|Albertu Primu]] da u [[1910]] a u [[1911]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=1° de zena̍ d'u 1911|tìtolo=Events that made the history of 1910-What they were, where they happened and the chief actors in them ; Crash of Absolutism and the Growth of Republican Ideas|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref> ch'an menau â dispariçiun d'a munarchia assulüta e a prumülgaçiun d'a prima [[Cunstitüçiun de Mu̍negu]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=8 de zena̍ d'u 1911|tìtolo=Monaco gets constitution; Prince Albert Proclaims It as Gift to His 1,200 Subjects|revìsta=The New York Times|léngoa=EN|url=https://timesmachine.nytimes.com/timesmachine/1911/01/08/104853730.pdf}}</ref>.
== Ragiue ==
Ün [[1910]] prun de munegaschi eru sença de travayu e marcuntenti d'u pri̍ncipu [[Albertu primu|Albertu Primu]], che vivëva e investiva a [[Pariggi|Parigi]] e pa ga̍ire ün [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. Ëlu ava aiçi̍ interdiu a i munegaschi de travaya̍ a u [[Casin de Munte Carlu|Casin]], cun d'i gran prublemi per ë poche terre che gh'eru a Mu̍negu e pe̍giu perche̍ alura nun gh'eru mancu d'ë üsine. I munegaschi eru sulu 1.482, a u cuntrari tüti i abitanti arrivavu a 19.121 persune. Ün cumitau munegascu a̍ fau signa̍ d'ë petiçiue e rachœye e demande d'a gente<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Milena Radoman|dæta=27 de zena̍ d'u 2011|tìtolo=La constitution a 100 ans|revìsta=Monaco Hebdo|léngoa=FR|url=https://archive.wikiwix.com/cache/?url=http%3A%2F%2Fwww.monacohebdo.mc%2F4221-la-constitution-a-100-ans}}</ref>.
Pœi i cuntestatari an esigiu üna [[Costituçión|cunstitüçiun]] e ün [[Parlaménto|parlamentu]], menaçandu de renversa̍ a [[Monarchîa|munarchia]]. D'ë a̍utre demanda eru u süfragiu üniversale per u [[Cumüna de Mu̍negu#Cunsiyu cumünale|Cunsiyu cumünale]] e a süpressiun d'u munupolu de [[Camille Blanc]], mera de [[Beausoleil]] e de [[Roland Bonaparte]] ün sci'a [[Suçieta̍ d'i bagni de Mu̍negu]]. Tüti demandu ch'ë finançe d'u statu fussu separae da ë finançe persunale d'u [[Pri̍ncipu de Mu̍negu|pri̍ncipu]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=16 d'utubre d'u 1910|tìtolo=More reform in Monaco ; Prince Albert Surrenders Control of the Government Finances|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|dæta=23 d'utubre d'u 1910|tìtolo=Riviera season opening ; Changes Wrought by the New Political Status of Monaco|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref>.
== Evenimenti ==
[[Immaggine:Prince Louis II of Monaco 05670r.jpg|miniatura|249x249px|U Pri̍ncipu [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu|Lui̍ Segundu]]]]
a̍ e̍ i̍ o̍ u̍ ü̍
A revulüçiun munegasca a̍ cumençau cun a creaçiun d'u "cumitau munegascu". Ün marsu d'u [[1910]] üna delegaçiun a livrau ün ultimatum a [[U Palaçi (Mu̍negu)|u Palaçi]] per u pri̍ncipu<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=13 de marsu d'u 1910|tìtolo=Throne of the prince of Monaco in danger; Constitution or Revolution the Ultimatum from Half the Subjects of the Little Kingdom|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref>.
Restau sença resposta, u seze de marsu, dopu üna reüniun pü̍blica a u teatru d'ë varieta̍ unde a̍ parlau [[Suffren Reymond]], œtu çentu persune an remuntau u carru̍giu d'i Gazumetri e se sun rassemblae ün sci'a piaça d'arme e ün sci'u cursu d'a Porta Nœva.
Ün capu de gabinetu d'u pri̍ncipu a̍ reçevüu üna delegaçiun e gh'a̍ prumessu de fa̍ qarcosa de decisivu, sença precisa̍. Qarche giurnu dopu [[Albertu Primu de Mu̍negu|Albertu Primu]] a̍ fau ün'urdenança ün sci'a [[Libertæ de stànpa|liberta̍ de stampa]] aiçi̍ ünt'i giurnali d'upusiçiun cun a liberta̍ de reüniun e l'eleçiun a u cunsiyu cumünale a süfragiu üniversale<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=29 de marsu d'u 1910|tìtolo=Monaco to have parliament ; Prince, Heretofore Absolute, Decides to Meet Wishes of Subjects|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref>. I manifestanti reclamu tamben ciü independença a respëtu d'a [[Fransa|França]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=27 de nuvembre d'u 1910|tìtolo=Monaco is showing emmity to France ; French Government Following Events in Little Principality with Close Attention|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref>.
Achëstu ü̍rtimu puntu a̍ scaudau a fula ch'a̍ dunca piyau d'assaltu [[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]] e, dopu üna giurna̍ de lüta cun i [[Cumpagnia d'i Carabiniei d'u Pri̍ncipu|carabinie̍]], u pri̍ncipu s'e̍ refügiau ün França<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=11 de deçembre d'u 1910|tìtolo=Is Monaco doomed ? Other nations want it; Germany, Italy and France Cast Envious Eyes on the Little Principality and Its Own People Demand a Republic|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref>. E̍ cusci̍ nasciüu ün guvernu pruvisori e u pri̍ncipu, cunsiyau da so' fiyu, per sarva̍ a sitüaçiun a̍ cunferiu üna [[Custitüçiun munegasca d'u 1911|custitüçiun]], anunça̍ da u [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu|pri̍ncipu Lui̍]] â fin de zena̍.
D'u çinqe de fevra̍ d'u [[1911]] s'e̍ pruclamau a custitüçiun<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=7 de zena̍ d'u 1911|tìtolo=Ordonnance constitutionnelle du 05/01/1911 du 5 janvier 1911|revìsta=Journal de Monaco|léngoa=FR|url=https://archive.wikiwix.com/cache/?url=http%3A%2F%2Fwww.legimonaco.mc%2F305%2Flegismclois.nsf%2Fdb3b0488a44ebcf9c12574c7002a8e84%2Fb208fd0133a62f08c125773f003770f4!OpenDocument}}</ref>, ch'a̍ creau u [[Cunsiyu naçiunale]], ma u pri̍ncipu a̍ gardau a ciü̍ gran parte d'i so' puteri. Ün [[1922]] e̍ mortu u pri̍ncipu Albertu e u so' fiyu Lui̍ e̍ devegnüu u pri̍ncipu [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu|Lui̍ Segundu]].
== Note ==
<references responsive="" />
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta publicaçión|dæta=8 de zena̍ d'u 1911|tìtolo=Monaco gets constitution; Prince Albert Proclaims It as Gift to His 1,200 Subjects|revìsta=The New York Times|léngoa=EN|url=https://timesmachine.nytimes.com/timesmachine/1911/01/08/104853730.pdf}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
[[Categorîa: Stòria de Mùnegu]]
p755yj8235gyhi62u3riyhfbxy54dde
271216
271215
2026-06-23T20:45:10Z
N.Longo
12052
271216
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[File:Monegasque Revolution.jpg|thumb|Monegasque Revolution|I manifestanti esigiu üna cunstitüçiun e ün parlamentu]]
A '''revulüçiun munegasca''' e̍ üna perioda d'a sto̍ria de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] marca̍ da üna seria de cunfronti üntra u po̍pulu munegascu e u pri̍ncipu [[Albertu Primu de Mu̍negu|Albertu Primu]] da u [[1910]] a u [[1911]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=1° de zena̍ d'u 1911|tìtolo=Events that made the history of 1910-What they were, where they happened and the chief actors in them ; Crash of Absolutism and the Growth of Republican Ideas|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref> ch'an menau â dispariçiun d'a munarchia assulüta e a prumülgaçiun d'a prima [[Cunstitüçiun de Mu̍negu]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=8 de zena̍ d'u 1911|tìtolo=Monaco gets constitution; Prince Albert Proclaims It as Gift to His 1,200 Subjects|revìsta=The New York Times|léngoa=EN|url=https://timesmachine.nytimes.com/timesmachine/1911/01/08/104853730.pdf}}</ref>.
== Ragiue ==
Ün [[1910]] prun de munegaschi eru sença de travayu e marcuntenti d'u pri̍ncipu [[Albertu primu|Albertu Primu]], che vivëva e investiva a [[Pariggi|Parigi]] e pa ga̍ire ün [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. Ëlu ava aiçi̍ interdiu a i munegaschi de travaya̍ a u [[Casin de Munte Carlu|Casin]], cun d'i gran prublemi per ë poche terre che gh'eru a Mu̍negu e pe̍giu perche̍ alura nun gh'eru mancu d'ë üsine. I munegaschi eru sulu 1.482, a u cuntrari tüti i abitanti arrivavu a 19.121 persune. Ün cumitau munegascu a̍ fau signa̍ d'ë petiçiue e rachœye e demande d'a gente<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Milena Radoman|dæta=27 de zena̍ d'u 2011|tìtolo=La constitution a 100 ans|revìsta=Monaco Hebdo|léngoa=FR|url=https://archive.wikiwix.com/cache/?url=http%3A%2F%2Fwww.monacohebdo.mc%2F4221-la-constitution-a-100-ans}}</ref>.
Pœi i cuntestatari an esigiu üna [[Costituçión|cunstitüçiun]] e ün [[Parlaménto|parlamentu]], menaçandu de renversa̍ a [[Monarchîa|munarchia]]. D'ë a̍utre demanda eru u süfragiu üniversale per u [[Cumüna de Mu̍negu#Cunsiyu cumünale|Cunsiyu cumünale]] e a süpressiun d'u munupolu de [[Camille Blanc]], mera de [[Beausoleil]] e de [[Roland Bonaparte]] ün sci'a [[Suçieta̍ d'i bagni de Mu̍negu]]. Tüti demandu ch'ë finançe d'u statu fussu separae da ë finançe persunale d'u [[Pri̍ncipu de Mu̍negu|pri̍ncipu]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=16 d'utubre d'u 1910|tìtolo=More reform in Monaco ; Prince Albert Surrenders Control of the Government Finances|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|dæta=23 d'utubre d'u 1910|tìtolo=Riviera season opening ; Changes Wrought by the New Political Status of Monaco|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref>.
== Evenimenti ==
[[Immaggine:Prince Louis II of Monaco 05670r.jpg|miniatura|249x249px|U Pri̍ncipu [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu|Lui̍ Segundu]]]]
A revulüçiun munegasca a̍ cumençau cun a creaçiun d'u "cumitau munegascu". Ün marsu d'u [[1910]] üna delegaçiun a livrau ün ultimatum a [[U Palaçi (Mu̍negu)|u Palaçi]] per u pri̍ncipu<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=13 de marsu d'u 1910|tìtolo=Throne of the prince of Monaco in danger; Constitution or Revolution the Ultimatum from Half the Subjects of the Little Kingdom|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref>.
Restau sença resposta, u seze de marsu, dopu üna reüniun pü̍blica a u teatru d'ë varieta̍ unde a̍ parlau [[Suffren Reymond]], œtu çentu persune an remuntau u carru̍giu d'i Gazumetri e se sun rassemblae ün sci'a piaça d'arme e ün sci'u cursu d'a Porta Nœva.
Ün capu de gabinetu d'u pri̍ncipu a̍ reçevüu üna delegaçiun e gh'a̍ prumessu de fa̍ qarcosa de decisivu, sença precisa̍. Qarche giurnu dopu [[Albertu Primu de Mu̍negu|Albertu Primu]] a̍ fau ün'urdenança ün sci'a [[Libertæ de stànpa|liberta̍ de stampa]] aiçi̍ ünt'i giurnali d'upusiçiun cun a liberta̍ de reüniun e l'eleçiun a u cunsiyu cumünale a süfragiu üniversale<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=29 de marsu d'u 1910|tìtolo=Monaco to have parliament ; Prince, Heretofore Absolute, Decides to Meet Wishes of Subjects|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref>. I manifestanti reclamu tamben ciü independença a respëtu d'a [[Fransa|França]]<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=27 de nuvembre d'u 1910|tìtolo=Monaco is showing emmity to France ; French Government Following Events in Little Principality with Close Attention|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref>.
Achëstu ü̍rtimu puntu a̍ scaudau a fula ch'a̍ dunca piyau d'assaltu [[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]] e, dopu üna giurna̍ de lüta cun i [[Cumpagnia d'i Carabiniei d'u Pri̍ncipu|carabinie̍]], u pri̍ncipu s'e̍ refügiau ün França<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=11 de deçembre d'u 1910|tìtolo=Is Monaco doomed ? Other nations want it; Germany, Italy and France Cast Envious Eyes on the Little Principality and Its Own People Demand a Republic|revìsta=The New York Times|léngoa=EN}}</ref>. E̍ cusci̍ nasciüu ün guvernu pruvisori e u pri̍ncipu, cunsiyau da so' fiyu, per sarva̍ a sitüaçiun a̍ cunferiu üna [[Custitüçiun munegasca d'u 1911|custitüçiun]], anunça̍ da u [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu|pri̍ncipu Lui̍]] â fin de zena̍.
D'u çinqe de fevra̍ d'u [[1911]] s'e̍ pruclamau a custitüçiun<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=7 de zena̍ d'u 1911|tìtolo=Ordonnance constitutionnelle du 05/01/1911 du 5 janvier 1911|revìsta=Journal de Monaco|léngoa=FR|url=https://archive.wikiwix.com/cache/?url=http%3A%2F%2Fwww.legimonaco.mc%2F305%2Flegismclois.nsf%2Fdb3b0488a44ebcf9c12574c7002a8e84%2Fb208fd0133a62f08c125773f003770f4!OpenDocument}}</ref>, ch'a̍ creau u [[Cunsiyu naçiunale]], ma u pri̍ncipu a̍ gardau a ciü̍ gran parte d'i so' puteri. Ün [[1922]] e̍ mortu u pri̍ncipu Albertu e u so' fiyu Lui̍ e̍ devegnüu u pri̍ncipu [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu|Lui̍ Segundu]].
== Note ==
<references responsive="" />
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta publicaçión|dæta=8 de zena̍ d'u 1911|tìtolo=Monaco gets constitution; Prince Albert Proclaims It as Gift to His 1,200 Subjects|revìsta=The New York Times|léngoa=EN|url=https://timesmachine.nytimes.com/timesmachine/1911/01/08/104853730.pdf}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
[[Categorîa: Stòria de Mùnegu]]
39qfaeuwmh70bgsxuqlch5k0ux8wnjz
Santa Devota
0
14646
271222
243690
2026-06-23T21:45:31Z
N.Longo
12052
+
271222
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Saintdevota.jpg|thumb|Pintüra de Santa Devota]]
'''Santa Devota''' (fin d'u [[III secolo|se̍culu III]] - ini̍çiu d'u [[IV secolo|se̍culu IV]]) e̍ üna santa, ve̍rgine e ma̍rtire, patruna d'u [[Principatu de Mu̍negu]] e d'a [[Corsega|Co̍rsega]].
== Vita ==
=== Vita vera ===
{{Seçión vêua}}
=== Legenda ===
A legenda de Santa Devota e̍ üna d'a tradiçiue ciü̍ antiche de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. U primu libru scritu ün [[Dialetto monegasco|munegascu]], obra d'u pueta [[Luì Notari|Lui̍ Notari]], e̍ stau u so' ''[[A legenda de Santa Devota]]'', dedicau a achësta sto̍ria.
== Devuçiun ==
* [[Ge̍ija de Santa Devota (Mu̍negu)|Ge̍ija de Santa Devota]]
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=[[Luì Notari|Lui̍ Notari]]|tìtolo=A legenda de Santa Devota|ànno=1927|editô=Comité des Traditions Locales, Imprimerie Monégasque|çitæ=Munte Carlu|léngoa=LIJ}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Cumitau naçiunale d'ë tradiçiue munegasche|tìtolo=Üntra nui|url=https://www.traditions-monaco.com/wp-content/uploads/2020/01/Santa-Devota-Prutetri%C3%A7a-de-M%C3%B9negu.pdf|léngoa=LIJ, FR|capìtolo=Santa Devota: Prutetriça de Mùnegu [Sainte Dévote: Protectrice de Monaco]}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Cumitau d'ë Tradiçiue Munegasche|tìtolo=Santa Devota patruna d'u Principatu de Mu̍negu|url=https://www.traditions-monaco.com/wp-content/uploads/2018/01/messe-ste-devote-sc-site-40.pdf|léngoa=LIJ}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Santi|Devota]]
[[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]]
g962nn7j0gpk2e1loq5re0boudqld3m
Puli̍tica munegasca
0
14657
271206
249018
2026-06-23T18:57:56Z
N.Longo
12052
+
271206
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Princely Palace of Monaco.JPG|thumb|[[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]], a residença d'u Pri̍ncipu]]
U '''[[Principatu de Mu̍negu]]''' e̍ üna munarchia cunstitüçiunale segundu a [[Cunstitüçiun munegascu d'u 1962|Cunstitüçiun d'u 1962]].
U putere legislativu, a Mu̍negu, e̍ eserçau da u [[Cunsiyu naçiunale]], vutau a süfragiu üniversale diretu. U putere esecütivu e̍ eserçau da u [[pri̍ncipu de Mu̍negu]] cun u [[Ministru de Statu (Mu̍negu)|ministru de Statu]] e d'i cunsiyei d'u guvernu. U putere giüdiçiari e̍ eserçau, ün nume d'u pri̍ncipu, da tribünali independenti.
U principu e̍ u capu de statu e u [[Cunsiyu naçiunale]] e̍ u parlamentu d'u Principatu. Ün ministru de Statu e trei cunseyei (Internu, Finançe, Travayi pü̍blichi) formu u Cunsiyu de guvernu.
== Guvernu ==
{{Seçión vêua}}
== Cunsiyu naçiunale ==
{{Véddi ascì|Cunsiyu naçiunale|càngio variànte=U meme sügetu int'u detayu}}
{{Seçión vêua}}
== Giüstiçia ==
{{Seçión vêua}}
== Cumüna ==
{{Véddi ascì|Cumüna de Mu̍negu|càngio variànte=U meme sügetu int'u detayu}}
{{Seçión vêua}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
[[Categorîa:Pulitica munegasca]]
c2fqc5rl8k5j56n7wtozumfmnd0nk47
271207
271206
2026-06-23T18:58:20Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Pulitica munegasca]] a [[Puli̍tica munegasca]]: mc
271206
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Princely Palace of Monaco.JPG|thumb|[[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]], a residença d'u Pri̍ncipu]]
U '''[[Principatu de Mu̍negu]]''' e̍ üna munarchia cunstitüçiunale segundu a [[Cunstitüçiun munegascu d'u 1962|Cunstitüçiun d'u 1962]].
U putere legislativu, a Mu̍negu, e̍ eserçau da u [[Cunsiyu naçiunale]], vutau a süfragiu üniversale diretu. U putere esecütivu e̍ eserçau da u [[pri̍ncipu de Mu̍negu]] cun u [[Ministru de Statu (Mu̍negu)|ministru de Statu]] e d'i cunsiyei d'u guvernu. U putere giüdiçiari e̍ eserçau, ün nume d'u pri̍ncipu, da tribünali independenti.
U principu e̍ u capu de statu e u [[Cunsiyu naçiunale]] e̍ u parlamentu d'u Principatu. Ün ministru de Statu e trei cunseyei (Internu, Finançe, Travayi pü̍blichi) formu u Cunsiyu de guvernu.
== Guvernu ==
{{Seçión vêua}}
== Cunsiyu naçiunale ==
{{Véddi ascì|Cunsiyu naçiunale|càngio variànte=U meme sügetu int'u detayu}}
{{Seçión vêua}}
== Giüstiçia ==
{{Seçión vêua}}
== Cumüna ==
{{Véddi ascì|Cumüna de Mu̍negu|càngio variànte=U meme sügetu int'u detayu}}
{{Seçión vêua}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
[[Categorîa:Pulitica munegasca]]
c2fqc5rl8k5j56n7wtozumfmnd0nk47
Sta̍diu Lui̍ II
0
14662
271229
230847
2026-06-23T22:00:33Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Stadiu Luì segundu]] a [[Sta̍diu Lui̍ II]]: mc
230847
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Monaco005.jpg|250px|miniatura|destra|Stadiu Luì segundu.]]
U '''Stadiu Luì segundu''' è ün stadiu sitüau ün [[Funtanaveya]], ünt'u [[Principatu de Mu̍negu]].
U Stadiu Luì segundu è u stadiu de l'[[Association Sportive de Monaco Football Club|Assuçiaçiu̍n Spurtiva Mu̍negu]] (A.S. Monaco).
[[Immaggine:Panoramio - V&A Dudush - stade Louis II.jpg|sinistra|miniatura|250px|Vista interna]]
{{clear}}
== Vinculi esterni ==
{{interprogetto}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
[[Categorîa:Sport ün Munegu]]
[[Categorîa:Cànpi da balón]]
87hmjmtg9pl2hmd3yc7uz2z2l6vjyrb
271231
271229
2026-06-23T22:06:24Z
N.Longo
12052
+
271231
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Panoramio - V&A Dudush - stade Louis II.jpg|miniatura|Vista d'u Sta̍diu Lui̍ II]]
U '''Sta̍diu Lui̍ II''' (''Stade Louis-II'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün sta̍diu sitüau ün [[Funtanaveya]], ünt'u [[Principatu de Mu̍negu]].
U Sta̍diu Lui̍ II e̍ u sta̍diu de l'[[Association Sportive de Monaco Football Club|Assuçiaçiu̍n Spurtiva de Mu̍negu]] (A.S. Monaco).
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Descriçiun ==
{{Seçión vêua}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vinculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.stadelouis2.mc/|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-24}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
[[Categorîa:Sport ün Munegu]]
[[Categorîa:Cànpi da balón]]
ni6axslesce0zwploegxeld92i1z1oq
Sport ün Mu̍negu
0
14663
271224
172524
2026-06-23T21:52:27Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Sport ün Mùnegu]] a [[Sport ün Mu̍negu]]: mc
172523
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Monaco005.jpg|250px|miniatura|destra|[[Stadiu Luì segundu]].]]
U '''sport ün Mùnegu''' ucüpa üna piaça impurtante ün [[Prinçipatu de Mùnegu|Mu̍negu]].
== ''Football'' ==
* [[Association Sportive de Monaco Football Club]]
== ''Rallye'' ==
== Vede tamben ==
* [[Assuçiaçiun Sportiva de Mu̍negu]]
[[Categorîa:Sport ün Munegu]]
8hevyaetj5jrpqeqye0y339uppxyzqx
271226
271224
2026-06-23T21:58:02Z
N.Longo
12052
271226
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Monaco005.jpg|miniatura|Vista d'u [[Sta̍diu Lui̍ II]].]]
U '''sport ün Mùnegu''' ucüpa üna piaça impurtante ünt'u [[Principatu de Mu̍negu|Principatu]], cunsiderau a so' dimensiun.
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Sport ==
{{Seçión vêua}}
=== Football ===
* [[Association Sportive de Monaco Football Club]]
=== Formula 1 ===
{{Seçión vêua}}
=== Rallye ===
{{Seçión vêua}}
=== Basket-ball ===
{{Seçión vêua}}
=== Rugby ===
{{Seçión vêua}}
=== A̍utri sport ===
{{Seçión vêua}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Sport ün Munegu]]
pe657y3fqo4qfh3lare5gfi7j5p99o8
271227
271226
2026-06-23T21:58:23Z
N.Longo
12052
+ tl
271227
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Monaco005.jpg|miniatura|Vista d'u [[Sta̍diu Lui̍ II]].]]
U '''sport ün Mùnegu''' ucüpa üna piaça impurtante ünt'u [[Principatu de Mu̍negu|Principatu]], cunsiderau a so' dimensiun.
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Sport ==
{{Seçión vêua}}
=== Football ===
* [[Association Sportive de Monaco Football Club]]
=== Formula 1 ===
{{Seçión vêua}}
=== Rallye ===
{{Seçión vêua}}
=== Basket-ball ===
{{Seçión vêua}}
=== Rugby ===
{{Seçión vêua}}
=== A̍utri sport ===
{{Seçión vêua}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
[[Categorîa:Sport ün Munegu]]
e0h7k37a82rcy0tclmrmw1p11p3fe3w
Template:Principatu de Mu̍negu
10
14666
271189
271148
2026-06-23T18:33:51Z
N.Longo
12052
+
271189
wikitext
text/x-wiki
{{Navbox generic
|name = Principatu de Mu̍negu
|state = collapsed
|title = [[Principatu de Mu̍negu]]
|image = [[Immaggine:Flag of Monaco.svg|60px|border]]
|above =
|groupstyle = text-align:right;
|liststyle = text-align:left;
|group1 = Geugrafia
|list1 = [[Cumüna de Mu̍negu|Cumüna]]{{·}}[[Qartiei de Mu̍negu|Qartiei]]{{·}}[[Testa de Can]]
|group2 = Cültüra
|list2 = [[Santa Devota]]{{·}}[[Dialetto monegasco|Munegascu]]{{·}}[[Bibliuteca Lui̍ Notari]]
|group3 = Edücaçiun
|list3 = [[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]{{·}}[[International School of Monaco]]{{·}}[[Liçeu Albertu primu]]
|group4 = Architetüre
|list4 = [[Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)|Capela d'a Visitaçiun]]{{·}}[[Catedrala de Mu̍negu]]{{·}}[[Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu)|Ge̍ija de San Carlu]]{{·}}[[Ge̍ija de Santa Devota (Mu̍negu)|Ge̍ija de Santa Devota]]{{·}}[[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]]
|group5 = [[Pulitica munegasca|Puli̍tica]]
|list5 = [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu]]{{·}}[[Cunsiyu naçiunale]]<!--
|group6 = Ecunumia
|list6 = {{·}}-->
|group7 = [[Sport ün Mùnegu|Sport]]
|list7 = [[Association Sportive de Monaco Football Club]]{{·}}[[Stadiu Luì segundu]]
|group8 = Sto̍ria
|list8 = [[Revulüçiun munegasca]]
|belowstyle = text-align:center;
|below = Vede tamben: [[Template:Qartiei de Mu̍negu|Qartiei de Mu̍negu]]{{·}}[[Template:Suvrái de Mùnegu|Suvrai de Mu̍negu]]
}}<noinclude>
[[Categoria:Template sinottichi - giögrafia]]</noinclude>
pebh3yvzpwn9oc3gori99afgqdz5uy8
271209
271189
2026-06-23T18:59:35Z
N.Longo
12052
wl
271209
wikitext
text/x-wiki
{{Navbox generic
|name = Principatu de Mu̍negu
|state = collapsed
|title = [[Principatu de Mu̍negu]]
|image = [[Immaggine:Flag of Monaco.svg|60px|border]]
|above =
|groupstyle = text-align:right;
|liststyle = text-align:left;
|group1 = Geugrafia
|list1 = [[Qartiei de Mu̍negu|Qartiei]]{{·}}[[Testa de Can]]
|group2 = Cültüra
|list2 = [[Santa Devota]]{{·}}[[Dialetto monegasco|Munegascu]]{{·}}[[Bibliuteca Lui̍ Notari]]
|group3 = Edücaçiun
|list3 = [[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]{{·}}[[International School of Monaco]]{{·}}[[Liçeu Albertu primu]]
|group4 = Architetüre
|list4 = [[Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)|Capela d'a Visitaçiun]]{{·}}[[Catedrala de Mu̍negu]]{{·}}[[Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu)|Ge̍ija de San Carlu]]{{·}}[[Ge̍ija de Santa Devota (Mu̍negu)|Ge̍ija de Santa Devota]]{{·}}[[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]]
|group5 = [[Puli̍tica munegasca|Puli̍tica]]
|list5 = [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu]]{{·}}[[Cumüna de Mu̍negu|Cumüna]]{{·}}[[Cunsiyu naçiunale]]<!--
|group6 = Ecunumia
|list6 = {{·}}-->
|group7 = [[Sport ün Mùnegu|Sport]]
|list7 = [[Association Sportive de Monaco Football Club]]{{·}}[[Stadiu Luì segundu]]
|group8 = Sto̍ria
|list8 = [[Revulüçiun munegasca]]
|belowstyle = text-align:center;
|below = Vede tamben: [[Template:Qartiei de Mu̍negu|Qartiei de Mu̍negu]]{{·}}[[Template:Suvrái de Mùnegu|Suvrai de Mu̍negu]]
}}<noinclude>
[[Categoria:Template sinottichi - giögrafia]]</noinclude>
lg1zi6naj96f8gq21gs23qktnbk59h0
271228
271209
2026-06-23T21:58:33Z
N.Longo
12052
271228
wikitext
text/x-wiki
{{Navbox generic
|name = Principatu de Mu̍negu
|state = collapsed
|title = [[Principatu de Mu̍negu]]
|image = [[Immaggine:Flag of Monaco.svg|60px|border]]
|above =
|groupstyle = text-align:right;
|liststyle = text-align:left;
|group1 = Geugrafia
|list1 = [[Qartiei de Mu̍negu|Qartiei]]{{·}}[[Testa de Can]]
|group2 = Cültüra
|list2 = [[Santa Devota]]{{·}}[[Dialetto monegasco|Munegascu]]{{·}}[[Bibliuteca Lui̍ Notari]]
|group3 = Edücaçiun
|list3 = [[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]{{·}}[[International School of Monaco]]{{·}}[[Liçeu Albertu primu]]
|group4 = Architetüre
|list4 = [[Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)|Capela d'a Visitaçiun]]{{·}}[[Catedrala de Mu̍negu]]{{·}}[[Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu)|Ge̍ija de San Carlu]]{{·}}[[Ge̍ija de Santa Devota (Mu̍negu)|Ge̍ija de Santa Devota]]{{·}}[[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]]
|group5 = [[Puli̍tica munegasca|Puli̍tica]]
|list5 = [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu]]{{·}}[[Cumüna de Mu̍negu|Cumüna]]{{·}}[[Cunsiyu naçiunale]]<!--
|group6 = Ecunumia
|list6 = {{·}}-->
|group7 = [[Sport ün Mu̍negu|Sport]]
|list7 = [[Association Sportive de Monaco Football Club]]{{·}}[[Stadiu Luì segundu]]
|group8 = Sto̍ria
|list8 = [[Revulüçiun munegasca]]
|belowstyle = text-align:center;
|below = Vede tamben: [[Template:Qartiei de Mu̍negu|Qartiei de Mu̍negu]]{{·}}[[Template:Suvrái de Mùnegu|Suvrai de Mu̍negu]]
}}<noinclude>
[[Categoria:Template sinottichi - giögrafia]]</noinclude>
kepoj4wrv8bzu6chejzb3uj135z6e0k
271233
271228
2026-06-23T22:07:06Z
N.Longo
12052
wl
271233
wikitext
text/x-wiki
{{Navbox generic
|name = Principatu de Mu̍negu
|state = collapsed
|title = [[Principatu de Mu̍negu]]
|image = [[Immaggine:Flag of Monaco.svg|60px|border]]
|above =
|groupstyle = text-align:right;
|liststyle = text-align:left;
|group1 = Geugrafia
|list1 = [[Qartiei de Mu̍negu|Qartiei]]{{·}}[[Testa de Can]]
|group2 = Cültüra
|list2 = [[Santa Devota]]{{·}}[[Dialetto monegasco|Munegascu]]{{·}}[[Bibliuteca Lui̍ Notari]]
|group3 = Edücaçiun
|list3 = [[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]{{·}}[[International School of Monaco]]{{·}}[[Liçeu Albertu primu]]
|group4 = Architetüre
|list4 = [[Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)|Capela d'a Visitaçiun]]{{·}}[[Catedrala de Mu̍negu]]{{·}}[[Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu)|Ge̍ija de San Carlu]]{{·}}[[Ge̍ija de Santa Devota (Mu̍negu)|Ge̍ija de Santa Devota]]{{·}}[[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]]
|group5 = [[Puli̍tica munegasca|Puli̍tica]]
|list5 = [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu]]{{·}}[[Cumüna de Mu̍negu|Cumüna]]{{·}}[[Cunsiyu naçiunale]]<!--
|group6 = Ecunumia
|list6 = {{·}}-->
|group7 = [[Sport ün Mu̍negu|Sport]]
|list7 = [[Association Sportive de Monaco Football Club]]{{·}}[[Sta̍diu Lui̍ II]]
|group8 = Sto̍ria
|list8 = [[Revulüçiun munegasca]]
|belowstyle = text-align:center;
|below = Vede tamben: [[Template:Qartiei de Mu̍negu|Qartiei de Mu̍negu]]{{·}}[[Template:Suvrái de Mùnegu|Suvrai de Mu̍negu]]
}}<noinclude>
[[Categoria:Template sinottichi - giögrafia]]</noinclude>
q17tupeac584uobzu5uw1ufyc8n4grj
271241
271233
2026-06-23T22:32:52Z
N.Longo
12052
+ wl
271241
wikitext
text/x-wiki
{{Navbox generic
|name = Principatu de Mu̍negu
|state = collapsed
|title = {{Bandêa|MCO}} [[Principatu de Mu̍negu]]
|groupstyle = text-align:right;
|liststyle = text-align:left;
|group1 = Geugrafia
|list1 = [[Qartiei de Mu̍negu|Qartiei]]{{·}}[[Testa de Can]]
|group2 = [[Sto̍ria de Mu̍negu|Sto̍ria]]
|list2 = [[Revulüçiun munegasca]]
|group3 = Architetüre
|list3 = [[Capela d'a Visitaçiun (Mu̍negu)|Capela d'a Visitaçiun]]{{·}}[[Catedrala de Mu̍negu]]{{·}}[[Ge̍ija de San Carlu (Mu̍negu)|Ge̍ija de San Carlu]]{{·}}[[Ge̍ija de Santa Devota (Mu̍negu)|Ge̍ija de Santa Devota]]{{·}}[[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]]
|group4 = Cültüra
|list4 = [[Santa Devota]]{{·}}[[Dialetto monegasco|Munegascu]]
|group5 = Edücaçiun
|list5 = [[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]{{·}}[[Bibliuteca Lui̍ Notari]]{{·}}[[International School of Monaco]]{{·}}[[Liçeu Albertu primu]]<!--
|group6 = Ecunumia
|list6 = {{·}}-->
|group6 = [[Sport ün Mu̍negu|Sport]]
|list6 = [[Association Sportive de Monaco Football Club]]{{·}}[[Sta̍diu Lui̍ II]]
|group7 = [[Puli̍tica munegasca|Puli̍tica]]
|list7 = [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu]]{{·}}[[Cumüna de Mu̍negu]]{{·}}[[Cunsiyu naçiunale]]
|belowstyle = text-align:center;
|below = Vede tamben: [[Template:Qartiei de Mu̍negu|Qartiei de Mu̍negu]]{{·}}[[Template:Suvrái de Mùnegu|Suvrai de Mu̍negu]]
}}<noinclude>
[[Categoria:Template sinottichi - giögrafia]]</noinclude>
0oa3pywkzwwvi3m3ezncm6tov5zbx10
Wikipedia:Purtai Mu̍negu
4
14667
271210
262434
2026-06-23T19:01:40Z
N.Longo
12052
föra du ns0
271210
wikitext
text/x-wiki
__NOTOC__
__NOEDITSECTION__
<!-- SOMMET DU PORTAIL -->
<!-- [[Image:Test portail Monaco.jpg|750px|center|Portail sur la Principauté de Monaco]] -->
<div style="width:100%;float:left;">
{{Composant portail |
titre=Purtai sci'u Principatu de Mu̍negu |
partie=Template:Purtai:Mu̍negu/Introduction |
tailleTitre=125% |
couleur1=#FFFFFF|
couleur2=#CE1126|
couleurTitre=white|
bordure=#000000|
nsportail=1}}
</div>
<div style="width:50%;float:left;"> <!-- DÉBUT DU CADRE GAUCHE -->
{{Composant portail |
titre=Geugrafia|
partie=Template:Purtai:Mu̍negu/Geugrafia |
tailleTitre=100% |
couleur1=#FFFFFF|
couleur2=#CE1126|
couleurTitre=white|
bordure=#000000|
nsportail=1}}
{{Composant portail |
titre=Puli̍tica|
partie=Template:Purtai:Mu̍negu/Pulitica|
tailleTitre=100% |
couleur1=#FFFFFF|
couleur2=#CE1126|
couleurTitre=white|
bordure=#000000|
nsportail=1}}
</div><!-- DÉBUT DU CADRE DROITE -->
<div style="width:49%;float:right;">
{{Composant portail |
titre=Imagine d'u mese |
partie=Template:Purtai:Mu̍negu/Image du mois |
tailleTitre=100% |
couleur1=#FFFFFF|
couleur2=#CE1126|
couleurTitre=white|
bordure=#000000|
nsportail=1}}
{{Composant portail |
titre=Sto̍ria|
partie=Template:Purtai:Mu̍negu/Stòria |
tailleTitre=100% |
couleur1=#FFFFFF|
couleur2=#CE1126|
couleurTitre=white|
bordure=#000000|
nsportail=1}}
</div>
{{Clear}}
<!-- FIN SELECTION-->
{{Composant portail |
titre=Cürtüra |
partie=Template:Purtai:Mu̍negu/Cültüra|
tailleTitre=100% |
couleur1=#FFFFFF|
couleur2=#CE1126|
couleurTitre=white|
bordure=#000000|
nsportail=1}}
<div style="width:100%;float:right;"></div>
[[Categorîa:Purtai:Mu̍negu]]
oidubya8cx2bcrfrt4y9241ttm84wl8
Scüu d'u Principatu de Mu̍negu
0
14741
271223
171243
2026-06-23T21:50:01Z
N.Longo
12052
271223
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Great coat of arms of the house of Grimaldi.svg|miniatura|L'armarie de Mu̍negu]]
U '''scüu''' o '''armarie d'u [[Principatu de Mu̍negu]]''' e̍ fianchegiau da dui frateli minuri che portu spada, do̍mina a sentença "Deo Juvante".
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Descriçiun ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Simbuli de Mùnegu]]
2ks8z8lptcbbhl8xmnpopb4ck631s6s
Nœvu müseu naçiunale de Mu̍negu
0
15080
271181
228152
2026-06-23T17:23:21Z
N.Longo
12052
+
271181
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Nouveau musée national de Monaco (novembre 2021).jpg|miniatura|Vista d'u müseu]]
U '''nœvu müseu naçiunale de Mu̍negu''' (''nouveau Musée national de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün müseu d'arte [[Principatu de Mu̍negu|munegascu]] lucalisau ünt'u [[Qartiei de Mu̍negu|qartie̍]] d'u [[Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍)|Giardin eso̍ticu]], drünt'a vila̍ Sauber e vila̍ Paloma.
== Sto̍ria ==
{{Seçión vêua}}
== Descriçiun ==
{{Seçión vêua}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.nmnm.mc/|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR, EN|vìxita=2026-06-23}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Müsei de Mùnegu]]
n6ls8zmn5zvzx2enybcgdzd54nhmf71
Stocafi
0
15086
271236
235923
2026-06-23T22:11:13Z
N.Longo
12052
271236
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Stockfish, 2015 (01).jpg|thumb|D'a merlüssa seca̍]]
U '''stocafi''' e̍ üna pitança ti̍pica [[Principatu de Mu̍negu|munegasca]].
== Ingredienti ==
* Merlüssa seca̍
* [[Tomâta|Tumate]] seche
* Aurive negre
{{Clear}}
{{Cuxinn-a ligure}}
[[Categorîa:Gastrunumia munegasca]]
5qj2iyufms497n3f5x9e3ojv92x9mll
Palaçi d'u principu de Múnegu
0
15087
271190
150262
2026-06-23T18:34:14Z
N.Longo
12052
wl
271190
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[U Palaçi (Mu̍negu)]]
mg9zllt3u6wdfzkpjm7c9cea3qb8fxg
Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu
0
15088
271194
271130
2026-06-23T18:36:23Z
N.Longo
12052
wl
271194
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Persunalità
|nome = Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu
|imagine = [[Immaggine:Louise Hippolyte Grimaldi with a view overlooking Monaco from the studio of Jean-Baptiste Santerre (1651-1717).jpg|190px]]<br />[[Jean-Baptiste van Loo]], ''Putre̍ de Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu'', [[1712]]
|titulu = Principessa suvrana de Mu̍negu
|naçiunalità = Munegascu
|dinastia = Grimaldi
|predecessù = [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu de Mu̍negu]]
|sücessù = [[Giacumu Primu de Mu̍negu]]
|nascença = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] <small>([[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]])</small>, 10 de nuvembre d'u 1697
|decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] <small>([[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]])</small>, 29 de deçembre d'u 1731
}}
'''Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] <small>([[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]])</small>, [[10 novénbre|10 de nuvembre]] d'u [[1697]] - [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] <small>([[Palaçi Principescu]])</small>, [[29 dexénbre|29 de deçembre]] d'u [[1731]]) e̍ sta̍ [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|Principessa suvrana]] de [[Mu̍negu]] da u vinti de zena̍ fint'a u vinti nœve de deçembre de l'anu 1731, unze mesi e nœve giurni.
== Vita ==
[[Immaggine:Pierre Gobert - Louise-Hippolyte Grimaldi - Prince's Palace of Monaco.png|thumb|200px|left|[[Pierre Gobert]], ''Luisa Ipo̍lita de Mùnegu'', 1719 ([[U Palaçi (Mu̍negu)|U Palaçi]])]]
[[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Antoni Primu]] e Maria de Lurena gh'an avüu sei fiye e Luisa Ipo̍lita e̍ l'eritiera segundu ë dispusiçiue d’u testamentu de [[Giuane Primu de Mu̍negu|Giuane Primu]] (1454) che stipülava che, a u cuntrari d'a lege sa̍lica [[Fransa|françesa]], ë done gh'avëvun u dritu de regna̍ â cundiçiu̍n che u fütüru spusu piyëssa u nume e ë armarie d'i Grimaldi.
{{Clear}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Suvrái de Múnegu}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]]
nlcwtyt7tea8pdqtwt9a76zgf8dtxjp
Ramon Vidal de Bezaudun
0
17619
271217
231942
2026-06-23T21:22:08Z
N.Longo
12052
ref
271217
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Razos de Trobar.jpg|thumb|U manuscritu ''Razos de Trobar'' ün lenga d'oc medievale]]
'''Raimon Vidal de Bezaudun''' (''Raimon Vidal de Besalú'' ün [[Lengua catalann-a|catalan]], [[1196]] ca. - [[1252]] ca.) e̍ stau ün [[Trovatô|trubadu̍]] e grama̍ticu d'a prima parte d'u [[XIII secolo|se̍culu XIII]].
== Vita ==
Pa̍ che age reçevüu a so' prima furmaçiun a [[Mataplana]] e ch'e̍ra vijin a l'[[Ügu de Mataplana]] aiçi̍.
Ëlu e̍ l'autu̍ de scriti cuma ''Abril issi'e mays entrava'', u ''Judici d'Amor'' (cunusciüu aiçi̍ da u so' primu versu ''En aquel temps c'om era jays'') e suvratütu da u ''Castia gilos'', a "girusa castita̍" ch'e̍ aiçi̍ ün ''[[Topos (letiatûa)|topos]]'' literari d'ë letre ün [[Lengoa ocçitann-a|lenga d'oc]] de l'[[Etæ de Mëzo|eta̍ de mesu]]. Ëlu a̍ scritu aiçi̍ u tratau de lenghistica d'oc cunusciüu cuma ë ''Rasós de Trobar''.
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=A. Franck|tìtolo=Grammaires provençales de Hugues Faidit et de Raymond Vidal de Besaudun (XIIIe siècle)|url=http://books.google.com/books?id=JIoSAAAAIAAJ|ediçión=2|ànno=1858|çitæ=Parigi|léngoa=FR}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Barbara Smythe|outô2=|ànno=1921|méize=lüyu|tìtolo=Troubadour Songs|revìsta=Music & Letters|volùmme=Vul. 2|nùmero=3|pp=263-273|léngoa=EN|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0027-4224%28192107%292%3A3%3C263%3ATS%3E2.0.CO%3B2-C}}
* {{Çitta publicaçión|outô=A. Ewert|ànno=1940|méize=lüyu|tìtolo=Dante's Theory of Language|revìsta=The Modern Language Review|volùmme=Vul. 35|nùmero=3|pp=355-366|léngoa=FR|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0026-7937%28194007%2935%3A3%3C355%3ADTOL%3E2.0.CO%3B2-G}}
* {{Çitta publicaçión|outô=R. Weiss|outô2=|ànno=1942|méize=avri̍|tìtolo=Links between the "Convivio" and the 'De Vulgari Eloquentia'|revìsta=The Modern Language Review|volùmme=Vul. 37|nùmero=2|pp=156-168|léngoa=EN|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0026-7937%28194204%2937%3A2%3C156%3ALBT%22AT%3E2.0.CO%3B2-T}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Kurt Lewent|outô2=|ànno=1946|méize=freva̍|tìtolo=The Troubadours and the Romance of 'Jaufre|revìsta=Modern Philology|volùmme=Vul. 43|nùmero=3|pp=153-169|léngoa=EN|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0026-8232%28194602%2943%3A3%3C153%3ATTATRO%3E2.0.CO%3B2-B}}
* {{Çitta publicaçión|outô=L. T. Topsfield|outô2=|ànno=1956|méize=zena̍|tìtolo=Raimon de Miraval and the Art of Courtly Love|revìsta=The Modern Language Review|volùmme=Vul. 51|nùmero=1|pp=33-41|léngoa=EN|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0026-7937%28195601%2951%3A1%3C33%3ARDMATA%3E2.0.CO%3B2-J}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Roger Teulat|outô2=A. Puygrenier|tìtolo=Édition annotée et commentée de Raimon Vidal de Bezaudun Abrils issi' e mays intrava|ànno=1988|editô=éditions Orionis|çitæ=Cournon-d'Auvergne|léngoa=FR}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Andrew Taylor|ànno=1992|tìtolo=Fragmentation, Corruption, and Minstrel Narration: The Question of the Middle English Romances|revìsta=The Yearbook of English Studies - Medieval Narrative Special Number|volùmme=Vul. 22|nùmero=3|pp=38-62|léngoa=EN|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0306-2473%281992%2922%3C38%3AFCAMNT%3E2.0.CO%3B2-H}}
* {{Çitta publicaçión|outô=William D. Paden|outô2=|ànno=1993|méize=zena̍|tìtolo=Old Occitan as a Lyric Language: The Insertions from Occitan in Three Thirteenth-Century French Romances|revìsta=Speculum|volùmme=Vul. 68|nùmero=1|pp=36-53|léngoa=EN|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0038-7134%28199301%2968%3A1%3C36%3AOOAALL%3E2.0.CO%3B2-7}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Christopher Page|outô2=|ànno=1997|méize=nuvembre|tìtolo=Listening to the Trouvères - Early Music. 25th Anniversary Issue|revìsta=Listening Practice|volùmme=Vul. 25|nùmero=4|pp=638-650, 653-656, 659|léngoa=EN|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0306-1078%28199711%2925%3A4%3C638%3ALTTT%3E2.0.CO%3B2-G}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Jean-Charles Huchet|tìtolo=Nouvelles occitanes du Moyen Âge|ànno=1992|editô=Flammarion|çitæ=Parigi|léngoa=FR}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Poêti|Vidal de Bezaudun, Raimon]]
[[Categorîa:Fransa]]
mvgwl60lxjivp2qfuuoey4ucfnorj5t
271218
271217
2026-06-23T21:23:03Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Ramon Vidal de Bezaudu]] a [[Ramon Vidal de Bezaudun]]: nume
271217
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Razos de Trobar.jpg|thumb|U manuscritu ''Razos de Trobar'' ün lenga d'oc medievale]]
'''Raimon Vidal de Bezaudun''' (''Raimon Vidal de Besalú'' ün [[Lengua catalann-a|catalan]], [[1196]] ca. - [[1252]] ca.) e̍ stau ün [[Trovatô|trubadu̍]] e grama̍ticu d'a prima parte d'u [[XIII secolo|se̍culu XIII]].
== Vita ==
Pa̍ che age reçevüu a so' prima furmaçiun a [[Mataplana]] e ch'e̍ra vijin a l'[[Ügu de Mataplana]] aiçi̍.
Ëlu e̍ l'autu̍ de scriti cuma ''Abril issi'e mays entrava'', u ''Judici d'Amor'' (cunusciüu aiçi̍ da u so' primu versu ''En aquel temps c'om era jays'') e suvratütu da u ''Castia gilos'', a "girusa castita̍" ch'e̍ aiçi̍ ün ''[[Topos (letiatûa)|topos]]'' literari d'ë letre ün [[Lengoa ocçitann-a|lenga d'oc]] de l'[[Etæ de Mëzo|eta̍ de mesu]]. Ëlu a̍ scritu aiçi̍ u tratau de lenghistica d'oc cunusciüu cuma ë ''Rasós de Trobar''.
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=A. Franck|tìtolo=Grammaires provençales de Hugues Faidit et de Raymond Vidal de Besaudun (XIIIe siècle)|url=http://books.google.com/books?id=JIoSAAAAIAAJ|ediçión=2|ànno=1858|çitæ=Parigi|léngoa=FR}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Barbara Smythe|outô2=|ànno=1921|méize=lüyu|tìtolo=Troubadour Songs|revìsta=Music & Letters|volùmme=Vul. 2|nùmero=3|pp=263-273|léngoa=EN|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0027-4224%28192107%292%3A3%3C263%3ATS%3E2.0.CO%3B2-C}}
* {{Çitta publicaçión|outô=A. Ewert|ànno=1940|méize=lüyu|tìtolo=Dante's Theory of Language|revìsta=The Modern Language Review|volùmme=Vul. 35|nùmero=3|pp=355-366|léngoa=FR|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0026-7937%28194007%2935%3A3%3C355%3ADTOL%3E2.0.CO%3B2-G}}
* {{Çitta publicaçión|outô=R. Weiss|outô2=|ànno=1942|méize=avri̍|tìtolo=Links between the "Convivio" and the 'De Vulgari Eloquentia'|revìsta=The Modern Language Review|volùmme=Vul. 37|nùmero=2|pp=156-168|léngoa=EN|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0026-7937%28194204%2937%3A2%3C156%3ALBT%22AT%3E2.0.CO%3B2-T}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Kurt Lewent|outô2=|ànno=1946|méize=freva̍|tìtolo=The Troubadours and the Romance of 'Jaufre|revìsta=Modern Philology|volùmme=Vul. 43|nùmero=3|pp=153-169|léngoa=EN|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0026-8232%28194602%2943%3A3%3C153%3ATTATRO%3E2.0.CO%3B2-B}}
* {{Çitta publicaçión|outô=L. T. Topsfield|outô2=|ànno=1956|méize=zena̍|tìtolo=Raimon de Miraval and the Art of Courtly Love|revìsta=The Modern Language Review|volùmme=Vul. 51|nùmero=1|pp=33-41|léngoa=EN|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0026-7937%28195601%2951%3A1%3C33%3ARDMATA%3E2.0.CO%3B2-J}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Roger Teulat|outô2=A. Puygrenier|tìtolo=Édition annotée et commentée de Raimon Vidal de Bezaudun Abrils issi' e mays intrava|ànno=1988|editô=éditions Orionis|çitæ=Cournon-d'Auvergne|léngoa=FR}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Andrew Taylor|ànno=1992|tìtolo=Fragmentation, Corruption, and Minstrel Narration: The Question of the Middle English Romances|revìsta=The Yearbook of English Studies - Medieval Narrative Special Number|volùmme=Vul. 22|nùmero=3|pp=38-62|léngoa=EN|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0306-2473%281992%2922%3C38%3AFCAMNT%3E2.0.CO%3B2-H}}
* {{Çitta publicaçión|outô=William D. Paden|outô2=|ànno=1993|méize=zena̍|tìtolo=Old Occitan as a Lyric Language: The Insertions from Occitan in Three Thirteenth-Century French Romances|revìsta=Speculum|volùmme=Vul. 68|nùmero=1|pp=36-53|léngoa=EN|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0038-7134%28199301%2968%3A1%3C36%3AOOAALL%3E2.0.CO%3B2-7}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Christopher Page|outô2=|ànno=1997|méize=nuvembre|tìtolo=Listening to the Trouvères - Early Music. 25th Anniversary Issue|revìsta=Listening Practice|volùmme=Vul. 25|nùmero=4|pp=638-650, 653-656, 659|léngoa=EN|url=https://links.jstor.org/sici?sici=0306-1078%28199711%2925%3A4%3C638%3ALTTT%3E2.0.CO%3B2-G}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Jean-Charles Huchet|tìtolo=Nouvelles occitanes du Moyen Âge|ànno=1992|editô=Flammarion|çitæ=Parigi|léngoa=FR}}
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Poêti|Vidal de Bezaudun, Raimon]]
[[Categorîa:Fransa]]
mvgwl60lxjivp2qfuuoey4ucfnorj5t
Palasso Gianco
0
18147
271201
269040
2026-06-23T18:40:50Z
N.Longo
12052
cat
271201
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[Immaggine:Genova-DSCF7419.JPG|thumb|200 px|Palàsso Gianco, visto da de fêua]]
O '''Palàsso Gianco''' (it: ''Palazzo Bianco'') - dîto ascì ''Palàsso do Lùcco Grimado'' (it: ''Palazzo Luca Grimaldi''), òpû ''Palàsso Brignoe Sâ'' - o l'è 'na costruçión stòrica scitoâ inta stràdda Garibàldi 11 a [[Zena|Zêna]], inserîa o 13 de lùggio do 2006 inta lìsta di 42 palassi do Rolli de Zêna, conscideræ ''Patrimònio de l'Umanitæ'' [[UNESCO]].
O palàsso o l'òspita 'na seçión di [[Musei da Stradda Neuva]]<ref>O pölo museâle di tréi palassi da stràdda Garibaldi: Palàsso Gianco, [[Palasso Rosso|Palàsso Rosso]] e [[Palasso Doia-Tursci|Palàsso Döia-Tursci]].</ref> dedicòu a-a pitûa a Zêna e in Ligùria, da-o XVI a-o XVIII sécolo, con de seçioìn d'arte italiann-a, fiamìnga e spagnòlla.
== Stöia ==
[[File:Flag of UNESCO.svg|thumb|right|100 px|UNESCO]]
O ''Palàsso Gianco'' o l'òcupa o scîto da câza costruîa da-o 1530 a-o 1540 da [[Lucco Grimado (XVI secolo)|Lùcco Grimado]], ch'o l'appartegnîva a 'na nòbile famìggia zenéize. Into 1658 o l'è diventòu de propietæ da famìggia [[Franchi de Candia]] e into 1711 o l'é stæto cedûo a [[Maia Durassa Brignoe-Sâ]] ch'a l'à ristruturòu pe òpera de l'architetto [[Giacomo Viano]] (1714-1716). Da alôa o l'è dîto ''Gianco'', pe-o colôre di seu elementi decorativi esterni.
[[Immaggine:Genova, Palazzo Bianco, interno (06).jpg|thumb|200 px|'Na sâla do Palàsso Gianco]]
Into 1889, a-a mòrte da [[Maia Brignoe Sâ De Feræ]], duchéssa de Galêa, o palasso o l'è divegnûo propiêtæ do Municipio de Zêna e destinòu a êse museo pùblico. O l'è stæto inauguròu into 1892, o quattroçentenâ da [[Scovèrta de l'America]]. Bonbardòu into 1942, o Palàsso Gianco o l'é stæto restauròu da l'architetto [[Franco Albini]]. L'alestiménto de coleçioìn o l'é stæto curòu da Carla Mazzarello, e o museo o l'é stæto riaverto a-o pùblico into 1950. Tra e coleçioìn gh'é 'n'arecugéita di tesciûi pe-a mòdda (damàsco, velûo, jeans).
== O Museo ==
L'é espòsto i dipinti do [[Pòulo Veroneise]] (''Crocifisción'' e ''Susanna e i vêgi''), [[Feipin Lippi]] (''Pâa do Françesco Lomellin'', 1502-1503), [[Zorzo Vasari]] (''Ritræto de 'n zóveno fiorentìn''), [[Lucco Cangiaxo]] (''Madònna da candéia''), [[Caravaggio]] (''Ecce Homo''), [[Parma o Zóveno]], (''Cristo e a samaritana'' e ''L'adùltera'').
Tra i artisti forèsti, [[Rubens|Pieter Paul Rubens]] (''Venere e Marte''), [[Hans Memling]] (''Crìsto benedixènte'') [[Antoon Van Dyck]] (''Vertummo e Pomona''), [[Gerard David]] (''Politico da Çervæa''), [[Francisco de Zurbarán]] (''Sant'Orsola'' e ''Sant'Eufemia''), [[Bartolomé Esteban Murillo]] (''Fûga in Egitto''), [[Giusepe de Ribera]], [[Simon Vouet]] (''David co-a tésta do Golia'').
Pitoî zenéixi do [[baròcco]] son: [[Greghetto]], [[Benardo Stroççi]], [[Valeio Castello]], [[Domenego Piola]], [[Pòulo Gieumo Piola]], [[Grigheu De Feræ]], [[Lusciandro Magnasco]] (''Intrategniménto into giardìn d'Arbâ)''.
Da-o 2009 l'é espòsto a scoltûa de [[Antonio Canova]], ''Manêna penitente'', ch'a l'é colocâ into vixìn Palàsso Döia-Tursci.
{{clear}}
== Galerîa de òpere ==
<gallery>
Immaggine:Rubens, venere e marte, genova, 01.JPG|Pieter Paul Rubens, ''Vénere e Marte''.
Immaggine:Vertumno e Pomona di Antonio Van Dyck.jpg|Antoon Van Dyck, ''Vertùmmo e Pomôna''.
Immaggine:Valerio castello, martirio di s. lorenzo.JPG|Valerio Castello, ''Martirio de San Loénso''.
Immaggine:Gerard david, polittico della cervara 01.JPG|[[Gerard David]], ''[[Polìttico da Çervæa]]'', 1506-1510
Immaggine:Luca cambiaso, madonna della candela, genova.JPG|Lucco Cangiaxo, ''Madònna da candéia''
Immaggine:Ecce Homo-Caravaggio (c. 1605).jpg|Caravaggio, ''Ecce Homo'', 1605.
Immaggine:San Francesco d'Assisi riceve dall'angelo i sette privilegi di Jusepe de Ribera (2).JPG|Giusepe de Ribera, ''San Françesco d'Assisi o riçeive da l'àngiou i sette privilêgi''.
</gallery>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliografîa ==
* ''Galleria di Palazzo Bianco: guida/a cura di Laura Tagliaferro e Clario Di Fabio'', Zêna, Comun-Assessorato a-e instituçioin e attivitæ culturali, 1991.
* ''Musei di Strada Nuova a Genova: Palazzo Rosso, Palazzo Bianco e Palazzo Tursi/a cura di Piero Boccardo e Clario Di Fabio; fotografie di Massimo Listri'', Turin, U. Allemandi, 2004.
* ''Musei di Strada Nuova a Genova'', Milan, Skira, 2010.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Rolli de Zena}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Architetûe de Zêna]]
[[Categorîa:Musêi da Ligùria]]
[[Categorîa:Palàççi|Gianco]]
qdh3six4usos0f8ag02v3t2ibysigwt
Palasso Spinoa de Pelisaia
0
18162
271204
255832
2026-06-23T18:41:52Z
N.Longo
12052
cat
271204
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
[[Immaggine:Palazzo Spinola di Pellicceria Genova 01.jpg|thumb|200 px|Palasso Spìnoa de Pelisàia]]
O '''Palasso Grimâdo Döia Spìnoa de Pelisàia''', dîto ascì ''Palasso [[Françesco Grimado]]'' (it: ''Palazzo Spinola di Pellicceria''), o l'è 'na costruçión stòrica, scitoâ in ciàssa da Pelisàia n. 1, into centro stòrico de [[Zena|Zêna]].
== Descriçion e stöia ==
[[File:Flag of UNESCO.svg|thumb|right|100 px|UNESCO]]
O palasso Spinoa de Pelisàia o l'é 'n ezénpio de câza nòbile, in stîle do [[barocco]] zenéize, ch'o consèrva a decoraçión, a quadrerîa e a mobìlia òriginâle, e anche capolavôri da pitûa, òtegnûi ascì inti ànni de frésco.
O l'é stæto inserîo o 13 de lùggio do 2006 inta lìsta di 42 palàssi di Rolli de Zêna, conscideræ Patrimònio de l'Umanitæ [[UNESCO]].
O palasso o l'òspita a coleçión da Galerîa naçionâle do palàsso Spinoa. Importanti pitûe a frésco decöran o palasso: prezénpio [[Lazzaro Tavarone|Lazzao Tavaron]] (Zêna, 1556-1641), ''Trionfo do Rainê Grimado e impreize pe l'espugnaçión da çitæ do Zieriksee'' e ''Lisbonn-a asediâ da l'ezerçito do Dùcca d'Alba''; [[Sebastiano Galeotti|Sebastian Galioto]] (Firénse, 1676-1746), ''Convio pe-e noççe d'Amô e Psiche'' e [[Lorenzo de Ferrari|Loenço de Feræ]] (Zêna, 1680-1744), ''Valô vincitô e Stöie d'Achille'' e ''Vénere e Bacco co Amô''.
Bonbardòu into 1942, inta [[Segonda Guæra Mondiâ]], o l'à perdûo o terso ciàn (ancheu o l'e modèrno) e subìo di dànni a-e decoraçioìn do ciàn nòbile e a-i appartamenti a-o segondo ciàn. Into 1958 o l'é stæto donòu da-i marchéixi Spìnoa a-o Stato italiàn.
== Inmagine do palàsso ==
<gallery>
Galleria degli specchi, Lorenzo de Ferrari, Galleria nazionale di palazzo Spinola 14.jpg|[[Loenço de Feræ]], Galerîa di spêgi a Palàsso Spìnoa de Pelisàia
Palazzo Spinola di Pellicceria Genova 07.jpg|Palàsso Spìnoa de Pelisàia, intèrno
Palazzo Spinola di Pellicceria Genova 10.jpg|Palàsso Spìnoa de Pelisàia
Palazzo Spinola di Pellicceria Genova 12.jpg|Palàsso Spìnoa de Pelisàia, biblioteca
Palazzo Spinola di Pellicceria Genova 16.jpg|Palàsso Spìnoa de Pelisàia, carte giögràfiche
Palazzo Spinola di Pellicceria Genova 22.jpg|Palàsso Spìnoa de Pelisàia
Palazzo Spinola di Pellicceria Genova 24.jpg|Palàsso Spìnoa de Pelisàia
</gallery>
== Galerîa d'òpere d'arte ==
<gallery>
Lazzaro Tavarone, Lisbona assediata dall'esercito del duca d'Alba, 02.JPG|Lazzao Tavaron, ''Lisbonn-a assediâ da l'ezerçito do ducca d'Alba''
Antonello da Messina 003.jpg|[[Antonello da Mescinn-a]], ''Ecce Homo'', 1474
Peter Paul Rubens - Equestrian Portrait of Giancarlo Doria - WGA20352.jpg|[[Rubens|Peter Paul Rubens]], ''Giancarlo Döia a cavallo'', 1606 ca
Luca giordano, ratto delle sabine, 1680 ca. (genova, pal. spinola) 01.jpg|[[Lucco Giordan]], ''Rapimento de Sabinn-e'', 1680 ca.
Hercules and Antaeus.jpg|[[Grigheu De Feræ]], ''Ercole e Anteo'', 1690 ca
Valerio Castello, Sposalizio della Vergine, Galleria nazionale di palazzo Spinola 09.jpg|[[Valeio Castello]], ''Spozaliççio da Vérgine''
Arazzo con stemma di casa spinola, sec. xviii.JPG|Arasso co-o stemma de caza Spìnoa, sec. XVIII
</gallery>
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti esterni ==
* I Rolli UNESCO [https://web.archive.org/web/20200116235230/http://www.irolli.it/genova_unesco/palazzo/piazza_di_pellicceria_1.html]
* Galleria Nazionale di Palazzo Spinola [http://www.palazzospinola.beniculturali.it]
{{Rolli de Zena}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Architetûe de Zêna]]
[[Categorîa:Musêi da Ligùria]]
[[Categorîa:Palàççi|Spinoa de Pelisaia]]
j6kdjyiq59ne2pr3gaii3c506svzd6n
Palassi di Rolli de Zena
0
18232
271205
268143
2026-06-23T18:42:11Z
N.Longo
12052
cat
271205
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
[[File:Flag of UNESCO.svg|thumb|right|100 px|UNESCO]]
[[Immaggine:Rolli di Genova 03.jpg|thumb|Ròlli de Zêna]]
'''E Stràdde Nêuve e o Scistêma di Palàssi di Ròlli''' (it: ''Le Strade Nuove e il Sistema dei Palazzi dei Rolli'') o l'è o nomme de 'n scîto inclûzo into [[Patrimònio de l'Umanitæ]] [[UNESCO]] e çitòu into céntro stòrico de [[Zena|Zêna]].<ref>''Le Strade Nuove and the system and the Palazzi dei Rolli'' [https://whc.unesco.org/en/list/1211/ ].</ref>
== Descriçión ==
E ''Stràdde Nêuve'' ([[Via Gioxeppe Gaibado]] za ''Stràdda Nêuva'' o ''Via Aurea'', [[Via Cairoli (Zena)|Via Cairoli]] za ''Stràdda Nêuvìscima'', Via Bensa e Via Bàlbi) son in grùppo de stràdde costroîe da l'aristocraçîa zenéize da-a segónda meitæ do XVI secolo a-a primma meitæ do XVII secolo.
I intestatâi di Palàssi di Ròlli êan öbligæ, pe 'n sortéggio pùblico ("ròllo"), a òspitâ di personàggi che s'atreuvâvan a Zêna in vìxita de Stâto.
42 de quelli palàssi stòrichi son ''Patrimònio de l'Umanitæ'' UNESCO.
{{clear}}
== I 42 palàssi de Zêna ''Patrimònio de l'Umanitæ'' ==
{| class="wikitable sortable"
! rowspan="2" |N.
! rowspan="2" |Inmàgine
! rowspan="2" |Palasso
! rowspan="2" |Dov'o l'é ezataménte
! rowspan="2" |Prìmmo intestatâio do palàsso
! colspan="5" |Ròllo (bussolo)
|-
! 1576
! 1588
! 1599
! 1614
! 1664
|-
| 1 || [[Immaggine:Genova 12-8-05 006.jpg|100px]] || [[Palasso Doia-Spinoa|Palàsso Döia-Spìnoa]] || largo Lanfranco, 1 || [[Antogno Doia|Antogno Döia]] (Antonio Doria) || - || 1 || 1 || 1 || 3
|-
| 2 || [[Immaggine:Palazzo Clemente Della Rovere 2.jpg|100px]] || [[Palasso Cremente Da Rôve|Palàsso Creménte Da Rôve]] || ciàssa Rôve, 1 || [[Cremente Da Rôve]] (Clemente Della Rovere) || - || 2 || 1 || 1 || 1
|-
| 3 || [[Immaggine:PalazzoGiorgioSpinola3.jpg|100px]] || [[Palasso Zorzo Spinoa|Palàsso Zòrzo Spìnoa]] || montâ Santa Catænn-a, 4 || [[Zorzo Spinoa]] (Giorgio Spinola) || - || 3 || 3 || - || 1
|-
| 4 || [[Immaggine:PalazzoTommasoSpinola2.jpg|100px]] || [[Palasso Tomaxo Spinoa|Palàsso Tomaxo Spìnoa]] || montâ Santa Catænn-a, 3 || [[Tomaxo Spinoa]] (Tommaso Spinola) || - || - || - || - || 3
|-
| 5 || [[Immaggine:Genova - palazzo Giacomo Spinola - facciata - 01.jpg|100px]] || [[Palasso Giacomo Spinoa|Palàsso Giàcomo Spìnoa]] || ciàssa de Fontànn-e Mòuxe, 6 || [[Giacomo Spinoa]] (Giacomo Spinola) || 2 || 3 || 2 || 1 || 3
|-
| 6 || [[Immaggine:Palazzo Negrone 02.jpg|100px]] || [[Palasso Negron|Palàsso Negron]] || ciàssa Fontànn-e Mòuxe, 3-4 || [[Aostin Aiêu]] (Agostino Ayrolo) || -/- || 3/3 || 3/3 || 2/- || -/3
|-
| 7 || [[Immaggine:Palazzo Interiano Pallavicini Genoa.jpg|100px]] || [[Palasso Paulo Battesto e Niccolò Interiano|Palàsso Poulo Battesto e Niccolò Interian]] || ciàssa Fontànn-e Mòuxe, 2 || Poulo e Niccolò Interian (Paolo e Niccolò Interiano) || 1 || 2 || 1 || 1 || 3
|-
| 8 || [[Immaggine:PalazzoPallaviciniCambiaso.jpg|100px]] || [[Palasso Pravexìn-Cangiâxo|Palàsso Pravexìn-Cangiâxo]] || stradda Garibaldi, 1 || [[Aostin Pravexìn]] (Agostino Pallavicini) || 1 || 2 || 1 || 1 || 1
|-
| 9 || [[Immaggine:PalazzoPantaleoSpinola.jpg|100px]] || [[Palasso Pantalin Spinoa|Palàsso Pantalin Spìnoa]] || stradda Garibaldi, 2 || [[Pantalin Spinoa]] (Pantaleo Spinola) || 1 || 2 || 1 || 1 || 2
|-
| 10 || [[Immaggine:PalazzoLercariParodi.jpg|100px]] || [[Palasso Lercæ-Parödi|Palàsso Lercæ-Parödi]] || stradda Garibaldi, 3 || [[Franco Lercâ]] (Franco Lercaro) || 1 || 1 || 1 || 1 || 1
|-
| 11 || [[Immaggine:Genova-DSCF7473.JPG|100px]] || [[Palasso Carega-Cataldi|Palàsso Carêga-Cataldi]] || stradda Garibaldi, 4 || [[Tobîa Pravexìn]] (Tobia Pallavicini) || 1 || 2 || 1 || 1 || 1
|-
| 12 || [[Immaggine:PalazzoAngeloGiovanniSpinola.jpg|100px]] || [[Palasso Angiou Zane Spinoa|Palàsso Àngiou Zane Spìnoa]] || stradda Garibaldi 5 || [[Angiou Zane Spinoa]] (Angelo Giovanni Spinola) || 1 || 2 || 1 || 1 || 1
|-
| 13 || || [[Palasso Doia (Zena)|Palàsso Döia (Zêna)]] o Palàsso Gio Batìsta Spìnoa || stradda Garibaldi, 6 || [[Gio Batìsta Spinoa]] (Giovanni Battista Spinola) || 1 || 2 || 1 || 1 || 1
|-
| 14 || [[Immaggine:Palazzo nicolosio lomellini, ext. 01.JPG|100px]] || [[Palasso Poistæ|Palàsso Poistæ]] || stradda Garibaldi, 7 || [[Nichiozo Lomelin]] (Nicolosio Lomellini) || 1 || 2 || 2 || 1 || 1
|-
| 15 || [[Immaggine:PalazzoCattaneoAdorno.jpg|100px]] || [[Palasso Cattaneo-Adorno|Palàsso Cattaneo-Adorno]] || stradda Garibaldi, 8-10 || Làzou e Giàcomo Spinoa (Lazzaro e Giacomo Spinola) || 1 || 2 || 2 || 1 || 1
|-
| 16 || [[Immaggine:Il Palazzo Doria- Tursi splendente.JPG|100px]] || [[Palasso Doia-Tursci|Palàsso Döia-Tursci]] || stradda Garibaldi, 9 || [[Nicolò Grimado]] (Nicolò Grimaldi) || 1 || 1 || - || 1 || -
|-
| 17 || [[Immaggine:Genova-DSCF7470.JPG|100px]] || [[Palasso Badasare Lomellin|Palàsso Badassare Lomellin]] || stradda Garibaldi 12 || [[Bâdassâre Lomellin]] (Baldassarre Lomellini) || 1 || 2 || 1 || 1 || 2
|-
| 18 || [[Immaggine:Palazzo Doria Tursi (Genova) 3.jpg|100px]] || [[Palasso Gianco|Palàsso Gianco]] || stradda Garibaldi, 11 || [[Lucco Grimado]] (Luca Grimaldi) || 2 || 2 || 1 || 1 || 1
|-
| 19 || [[Immaggine:Palazzo Rosso.jpg|100px]] || [[Palasso Rosso|Palasso Rósso]] || stradda Garibaldi 18 || Rodolfo e [[Zane Françesco Brignoe Sae (1582-1637)]] (Giovanni Francesco Brignole Sale) || ? || ? || ? || ? || ?
|-
| 20 || [[Immaggine:Palazzo della Meridiana Facciata piazza.JPG|100px]] || [[Palasso Giœumo Grimado|Palàsso Giœumo Grimâdo]] || montâ de San Françesco, 4 || [[Giœumo Grimado]] (Gerolamo Grimaldi) || - || 2 || 1 || 1 || 1
|-
| 21 || [[Immaggine:PalazzoGioCarloBrignole.jpg|100px]] || [[Palasso Gio Carlo Brignole|Palàsso Gio Carlo Brignoe]] || ciàssa da Meridiann-a, 2 || [[Gio Carlo Brignoe]] || - || - || - || - || 3
|-
| 22 || [[Immaggine:PalazzoBartolomeoLomellini.jpg|100px]] || [[Palasso Bertomê Lomellin|Palàsso Bertomê Lomellin]] || largo Çecca, 4 || [[Bertomê Lomellin]] (Bartolomeo Lomellini) || - || 2 || 1 || - || 1
|-
| 23 || [[Immaggine:PalazzoLomelliniDoriaLamba.jpg|100px]] || [[Palasso Lomellin-Doia-Lamba|Palàsso Lomellin-Döia-Lamba]] || via Cairoli, 18 || [[Stêva Lomellin]] (Stefano Lomellini) || - || 3 || 4 || 1 || 4
|-
| 24 || [[Immaggine:PalazzoGiacomoLomellini.jpg|100px]] || [[Palasso Giacomo Lomellin|Palàsso Giàcomo Lomellin]]<ref>[[Palasso Da Mæn-Spinoa]].</ref> || largo Çecca, 2 || [[Giàcomo Lomellin]] (Giacomo Lomellini) e [[Catànio Da Mæn]] (Cattaneo De Marini) || -/(-) || 3/(-) || 3/(-) || 2/(1) || 2/(2)
|-
| 25 || [[Immaggine:Genova-palazzo Belimbau.jpg|100px]] || [[Palasso Belimbau|Palàsso Belimbau]] || ciàssa da Nonçiâ, 2 || [[Antoniotto Cattaneo]] || - || 3 || 1 || 1 || 1
|-
| 26 || [[Immaggine:Palazzo Durazzo Pallavicini (Genoa).jpg|100px]] || [[Palasso Durasso-Pravexìn|Palàsso Durasso-Pravexìn]] || via Bàlbi, 1 || [[Gio Aostin Balbi]] (Giovanni Agostino Balbi) || - || 3 || 1 || 1 || 1
|-
| 27 || [[Immaggine:Genova-palazzo Gio Francesco Balbi-piazza della Nunziata.jpg|100px]] || [[Palasso Gio Françesco Balbi|Palàsso Gio Françesco Bàlbi]] || via Bàlbi, 2 || [[Gio Françesco Balbi]] (Giovanni Francesco Balbi) || 3 || - || 2 || - || 1
|-
| 28 || [[Immaggine:Palazzi di Genova - Rubens (middle size) (5881810).jpg|100px]] || [[Palasso Balbi-Senarega|Palàsso Bàlbi-Senarega]] || via Bàlbi, 4 || Giàcomo e [[Pantalin Balbi]] (Pantaleo Balbi) || - || - || - || - || 1
|-
| 29 || [[Immaggine:Genova-palazzo Francesco Maria Balbi Piovera-via Balbi.jpg|100px]] || [[Palasso Françesco Maria Balbi Piovera|Palàsso Françesco Maria Bàlbi Piovera]] || via Bàlbi, 6 || [[Françesco Balbi Piovera]] || - || - || - || - || 2
|-
| 30 || [[Immaggine:Genova, palazzo reale, controfacciata 03.JPG|100px]] || [[Palasso Reale (Zena)|Palàsso Reâ (Zêna)]] || via Bàlbi, 10 || [[Stêva Balbi]] (Stefano Balbi) || - || - || - || - || 2
|-
| 31 || [[Immaggine:Genova-AP-1010522.jpg|100px]] || [[Palasso Cosma Çentrion|Palàsso Cöximo Çentrion]] || via Lomellin, 8 || [[Cöximo Çentrion]] (Cosma Centurione) || - || - || 3 || 2 || 2
|-
| 32 || [[Immaggine:Palazzo Giorgio Centurione 09.jpg|100px]] || [[Palasso Zorzo Çentrion|Palàsso Zòrzo Çentrion]] || via Lomellin, 5 || [[Zòrzo Çentrion]] (Giorgio Centurione) || - || - || 2 || 1 || -
|-
| 33 || [[Immaggine:Genova-Centro storico-Piazza Fossatello-DSCF7490.JPG|100px]] || [[Palasso Gio Batista Çentrion|Palàsso Gio Batìsta Çentrion]] || ciàssa Fossello, 3 || [[Gio Batista Çentrion]] (Giovanni Battista Centurione) || - || - || - || - || 2
|-
| 34 || [[Immaggine:PalazzoCiprianoPallavicini.jpg|100px]] || [[Palasso Çepriàn Pravexìn|Palàsso Çepriàn Pravexìn]] || ciàssa Fossello, 2 || [[Çepriàn Pravexìn]] (Cipriano Pallavicini) || - || - || 3 || 1 || -
|-
| 35 || [[Immaggine:PalazzoNicoloSpinola.jpg|100px]] || [[Palasso Nicolò Spinoa de San Lucco|Palasso Nicolò Spìnoa de San Lùcco]] || via San Lùcco, 14 || [[Nicolò Spinoa]] (Nicolò Spinola) || - || 3 || 3 || - || -
|-
| 36 || [[Immaggine:Genova-Palazzo Spinola-DSCF7485.JPG|100px]] || [[Palasso Spinoa de Pelisaia|Palàsso Spìnoa de Pelisàia]] || ciàssa Spìnoa de Pelisàia, 1 || [[Françesco Grimado]] (Francesco Grimaldi) || - || - || 1 || 1 || 4
|-
| 37 || [[Immaggine:Palazzo Gio Battista Grimaldi (Vico San Luca) Genova 02.jpg|100px]] || [[Palasso Gio Batìsta Grimado (caroggio San Lùcco)|Palàsso Gio Batìsta Grimado (caroggio San Lùcco)]] || caroggio San Lùcco, 4 || [[Gio Batista Grimado]] (Gio Battista Grimaldi) || 2 || 3 || 3 || 2 || 2
|-
| 38 || [[Immaggine:PalazzoGioBattistaGrimaldi PiazzaSLuca.jpg|100px]] || [[Palasso Gio Batista Grimado (ciàssa San Lùcco)|Palàsso Gio Batìsta Grimâdo (ciàssa San Lùcco)]] || ciàssa San Lùcco, 2 || Gio Batìsta Grimâdo || 1 || 3 || 3 || 2 || -
|-
| 39 || [[Immaggine:PalazzoStefanoDeMari.jpg|100px]] || [[Palasso De Mai|Palàsso De Mai]] || via San Lùcco, 5 || [[Stêva De Mai]] (Stefano De Mari) || - || 3 || 2 || 1 || 3
|-
| 40 || [[Immaggine:Palazzo Ambrogio Di Negro Genova 02.jpg|100px]] || [[Palasso Anbrêuxo De Neigro|Palàsso Anbrêuxo De Neigro]] || via San Lùcco, 2 || [[Anbrêuxo De Neigro]]<ref>Ciamòu in mòddo eròu inti sciti UNESCO [https://whc.unesco.org/uploads/nominations/1211.pdf documenti UNESCO] "De Nigro".</ref> (Ambrogio Di Negro) || 1 || 2 || 1 || 1 || 3
|-
| 41 || [[Immaggine:PalazzoEmanueleFilibertoDiNegro2JPG.jpg|100px]] || [[Palasso Manoælo Filiberto De Neigro|Palàsso Manoælo Filiberto De Neigro]] || via a-o Ponte Reâ, 2 || [[Manoælo Filiberto De Neigro]] (Emanuele Filiberto Di Negro)|| 2 || - || - || 2 || 3
|-
| 42 || [[Immaggine:PalazzoDeMariniCroce.jpg|100px]] || [[Palasso Da Mæn-Croxe|Palàsso Da Mæn-Croxe]] || ciàssa Da Mæn, 1 || [[Croxe Da Mæn]] || - || - || 3 || - || 2
|-
|}
== Nòtte ==
<references/>
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Rolli de Zena}}
[[Categorîa:Architetûe de Zêna]]
[[Categorîa:Palàççi|Rolli]]
[[Categorîa:UNESCO]]
hplpu4hmr0v1ql0s4uto7pmsc6o84ck
Palasso Rosso
0
18404
271202
254308
2026-06-23T18:41:04Z
N.Longo
12052
cat
271202
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
[[Immaggine:Flag of UNESCO.svg|thumb|right|100 px|UNESCO]]
[[Immaggine:Palazzo Rosso.jpg|thumb|200px|right|''Palasso Rósso'']]
O '''Palasso Rósso''' (it: ''Palazzo Rosso'') o l'è 'na costruçión stòrica, vosciûa da Rodolfo e da [[Zane Françesco Brignoe Sae (1582-1637)]] (it: ''Giovanni Francesco Brignole Sale''), scitoâ inta stràdda Garibàldi 18, a [[Zena|Zêna]] e inserîa o 13 de lùggio do 2006 inta lìsta di 42 palassi di Rolli de Zêna, conscideræ ''Patrimònio de l'Umanitæ'' [[UNESCO]].
O palasso o l'òspita 'na seçión di [[Musei da Stradda Neuva]]<ref>O pölo museâle de tréi palassi inta stràdda Garibaldi: Palàsso Gianco, Palàsso Rosso e Palàsso Döia-Tùrsci.</ref> dedicòu a-a pitûa italiann-a da-o XVI a-o XVIII sécolo, con de seçioìn d'arte italiann-a e forèsta.
== Stöia ==
O ''Palasso Rosso'' o l'é stæto fabricòu into 1671 e o 1677, pe voentæ di fræ Rodolfo e [[Zane Françesco Brignoe Sae (1582-1637)|Zane Françesco I Brignoe Sae]] (1582-1637), in sce 'n progètto de l'architétto zenéize [[Pietro Antonio Corradi]]. A-a mòrte do Rodolfo, o Zane Françesco o l'é divegnûo propietâio de tùtto o palassio.
=== A decoraçion do XVII sécolo ===
O [[Grigheu De Feræ]], into ''Salòn magiô'', o l'à afrescòu a sofîta con ''Fetónte depoî a-o poæ Apòllo'', òpera ch'a l'é stæta destrûta inta [[Segonda Guæra Mondiâ]]. O l'é restòu o bosétto preparatöio.
Inte quàttro sâle, ognunn-a dedicâ a 'na stagión, gh'é ''Alegorîa da Primavéia'' do De Feræ, con [[Venere]], [[Marte]] e [[Cupido]], tra pùtti e scioî. Inte l<noinclude>'</noinclude>''Alegorîa da Stæ'' gh'é [[Cèrere]], [[Apòllo]], o dê Sô, un pùtto co-in màsso de spîghe e Aura, ninfa de brîxe. O Lión inta stæ o l'é ascì o scìmbolo araldico di Brignoe. [[Domenego Piola]] o l'à afrescòu a ''Sâla d'Autùnno'', co-o [[Bacco]], zoêno e inbérbe, co-o [[Silèno]] inbriægo e con bacanti, çentauri e satiri e o l'à dipìnto a ''Sâla d'Inverno'' con de scene de carlevâ, e de càccia e co-i reciammi a-a pitûa do [[Correggio (pitô)|Correggio]].
[[Immaggine:Paolo Gerolamo Piola and Nicolo' Codazzi - Loggia of the Ruins - Google Art Project.jpg|thumb|200 px|Pòulo Gieumo Piola, ''Lögia da Diàna'']]
[[Poùlo Gieumo Piola]], fìggio do Domenego, into 1689 o l'à dipìnto a ''Lögia de rovinn-e da Diàna'', co-a colaboraçion do quadraturìsta [[Nicolò Codazzi]], autô de finte architetûe in roìnn-a. A lögia, ch'a l'êa concepîa comme 'na galerîa serâ e con di decöi rococò, a l'é stæta averta inti anni çinquanta.<ref>[http://www.museidigenova.it/it/museo/palazzo-rosso] Lögia de Roînn-e, Musei de Stràdda Nêuva - Palasso Ròsso.</ref>
Di atri afreschi son stæti eseguîi da-i pitoî [[Zan'Andria Carlon]], [[Loenso De Feræ]], [[Carlo Antogno Tavella]], [[Dria Leonçin]] e [[Bertomê Guidobon]]. Inta vòtta da ''Sâla da Vìtta de l'òmmo'' o Zan'Andria Carlon o l'à dipìnto e ''Parche'', o ''Tempo'', a ''Giustìçia Divinn-a'', l<noinclude>'</noinclude>''Astrologia'' e a ''Sapiençia''.
=== A decoraçion do XVIII sécolo ===
A-a meitæ do Seteçénto [[Zane Françesco Brignoe Sae (1695-1760)|Zane Françesco II Brignoe Sae]], ambasciatô da Repubrica a Pariggi e into 1746 [[Duxi de Zena|Duxe de Zêna]], o l'à incaregòu l'architétto Françesco Canton de rinovâ l'esterno, con di [[protomi]] de lioìn ranpànti sotta l'erbo de ''brìgnoe''.<ref>C. Càndito, ''Spazi statici e spazi dinamici a Palazzo Brignole-Rosso a Genova'', into G. M. Valenti (curatèla), ''Prospettive Architettoniche. Conservazione digitale, divulgazione e studio'', Romma, Sapienza Università Editrice, 2014, vol. I, p. 472.</ref>
[[Immaggine:Studio con scrivania e quadri.JPG|sinistra|miniatura|Loenso De Feræ, ''Salotto de Virtù Patrie'', 1740]]
A decoraçion seteçentèsca do studio do Duxe Zane Françesco II - coscì dîto ''Salotto de Virtù Patrie'' - a l'é do [[Loenso De Feræ]] (1680-1744), fìggio do Grigheu, ch'inta votta o l'à dipìnto 'n'architettua in [[grisaille]], con di episodi de Romma antigaː ''L'alocuçion do [[Publio Cornelio Scipion]] into Senato'', ''E [[Vestale]] custodiscian o feugo sacro'', ''E matronn-e dàn di gioiélli a-a patria'', ''O trionfo militâ do [[Costantin I]]''. In scê miâge o Loenso De Feræ o l'à dipìnto e ''Personificaçioin da Virtù''ː ''A giustiçia do [[Tito Manlio Torquato]] into condanâ o figgio'', ''A continençia do [[Publio Cornelio Scipion]]'', ''A forsa do [[Muçio Scevola]]''.
Inte l'alcòva gh'é i ritræti do Zane Françesco II e de sò mogê Bettinn-a Raggia, di òpere do [[Hyacinthe Rigaud]] (1659-1743).
{{clear}}
=== E coleçioìn d'arte ===
[[Maia Brignoe Sâ De Feræ]], duchessa de Galêa, a l'à regalòu a Zêna o palasso co-e coleçioìn d'arte. Dòppo o bombardamento da [[Segonda Guæra Mondiâ]], a ricostruçion (da-o 1953 a-o 1961) a l'é stæta condûta da-a diretôa de l'Ôfiçio de Belle Arte de Zêna, Catænn-a Marçenæa (Caterina Marcenaro), e da-i architétti Franco Albini e Franca Helg. Segondo i critêi do "[[Movimento Moderno]]", l'alestiménto o l'é stæto ''raçionalista'', in contrasto co l'identitæ storica do palasso.<ref>Federico Bucci e Augusto Rossari (curatèla), ''I musei e gli allestimenti di Franco Albini'', Electa, 2005.</ref> Çèrte òpere son stæte mìsse in môstra inti muzei da çitæ. O Franco Albini o l'à realizòu a scâa elicoidâ e o cortî derê a-o palasso, donde o l'à mìsso o portâle [[barocco|baròcco]] do convento de San Scilvestro.
Inti anni novanta, o palasso o l'é stæto restituito a l'aspetto seteçentesco, in bâze a-e descriçioìn storiche, comme quella do [[Càrlo Giöxèppe Ràtto|Carlo Gioxeppe Ratti]]<ref>Carlo Giuseppe Ratti, ''Descrizione delle pitture, scolture e architetture ecc., che trovansi in alcune città, borghi, e castelli delle due riviere dello stato Ligure'', Genova, Presso Ivone Gravier, 1780.</ref> e tanti arêdi e dipìnti originâli son stæti ricolocæ inte quadratûe seteçentesche.
<gallery>
Immaggine:Francesco schiaffino, ritratto di gio. francesco II brignole-sale, 1707.jpg|[[Françesco Maia Scciafin]], ''Duxe Zane Françesco II Brignoe Sae'', 1707
Immaggine:Palazzo Rosso (Genoa) 06.JPG|Domenego Piola, ''Sâla d'Autunno''
Immaggine:Palazzo Rosso, interno a colori.jpg|L'Alcova
Immaggine:Maria Brignole-Sale De Ferrari with her son Filippo, by Leon Cogniet.jpg|[[Leon Cogniet]], ''Maia Brignoe Sae De Feræ co-o figgio Feipo''
Immaggine:Domenico piola, mito dell'inverno, quadrature di niccolò viviano, 02.JPG|Domenego Piola, ''Alegorîa d'Inverno''
Immaggine:Anton Van Dyck - Paolina Adorno Brignole-Sale - Google Art Project.jpg|Antoon Van Dyck, ''Ritræto da Poulìnn-a Adorna Brignoe Sae''
</gallery>
=== A quadrerìa ===
Oltre a-o palasso, a duchessa de Galêa into 1874 a l'à regalòu a-o Comùn de Zêna a splendida quadrerìa, con di ritræti dipìnti da fiaminghi, con òpere do [[Guido Reni]], do [[Guerçin]], do [[Matîa Preti]], do [[Benàrdo Stroççi]] e con de tôe e téie d'anbito veneto do XVI secolo, tra e quæ gh'é e òpere do [[Palma o Vêgio]] e do [[Pòulo Veroneize]].
Inti anni 1953-1961 l'è stæto azonto: unna coleçión de ceramiche, unna coleçión numismatica, unna coleçión tescile, di disegni, de stanpe e unna coleçión cartogràfica. Into 1992, co-a nêuva espoxiçion, l'é stæto mìsso in móstra di òpere da coleçión originâle da famiggia Brignoe Sae.
{{clear}}
== Opere do Museo ==
Tra i pitoî italien gh'é:<br>
'''-''' [[Drîa do Sarto]] (''Andrea del Sarto''): ''Madònna co-o Bambin, San Gioanìn e Santa Elizabetta''.<br>
'''-''' [[Giöxeppe Arcimboldo]] (''Giuseppe Arcimboldo''): ''Aotoritræto coscì dîto "Ommo de Létie"''.<br>
'''-''' Parma o Vêgio (''Palma il Vecchio''): ''Madònna co-o Bambìn e i Santi Gioâne Batista e Manêna'', 1520-1522 ca.<br>
'''-''' Pòulo Veroneize (''Paolo Veronese''): ''Giuditta e Oloférne''.<br>
'''-''' [[Lucco Cangiaxo]] (''Luca Cambiaso''): ''Depoxiçión do Crìsto''.<br>
'''-''' [[Oraçio Gentileschi]]: ''Madònna co-o Bambìn dormiénte'', 1621-1624.<br>
'''-''' Matîa Prævi (''Mattia Preti'', "Cavageo calabreize"): ''Stupô de san Tomâxo''.<br>
'''-''' Guerçin (''Giovanni Francesco Barbieri''): ''Cleopàtra morénte''; ''Suicidio do Caton''; ''Madònna co-o Bambìn, San Gioanìn e i Santi Gioâne Evangelista e Bertomê''.<br>
'''-''' Guido Reni: ''San Sebastiàn''.<br>
'''-''' Benàrdo Stroççi (''Bernardo Strozzi''): ''A chêuga''; ''Madònna co-o Bambìn e San Gioanìn''; ''Sunòu de pìnfou''; ''Caitæ crestiann-a''; ''Stupô de San Tomâxo''; ''San Françesco inte l'adoraçion do Croxefìsso''.<br>
'''-''' [[Ludovîgo Carraççi]]: ''Anonciaçión''.<br>
'''-''' [[Greghetto]]: ''Viâgio da famiggia de Abrammo;'' ''Nativitæ;'' ''Fûga de pêgoe''.<br>
'''-''' [[Baciccio]] (''Giovanni Battista Gaulli''): ''Gexu Bambìn Salvatô''.<br>
Tra i artisti forèsti gh'é:<br>
'''-''' [[Albrecht Dürer]], ''Ritræto de zoêno veneçian'', 1506.<br>
'''-''' [[Gerard David]]: ''Madònna da Pàppa'', 1510-1515.<br>
'''-''' [[Perin del Vaga]]: ''Madònna co-o Bambìn, San Giöxeppe e San Gioanìn''.<br>
'''-''' [[Antoon van Dyck]]: ''Ritræto da Poulìnn-a Adorna Brignoe Sæ''; ''Ritræto equestre de l'Anton Giulio Brignoe Sae''; ''Ritræto da Gionima Sae Brignoe co-a figgia Ourelia''; ''Ritræto do Féipo Spinnoa de Tasciareu''; ''Ritræto do fràvego Pucci co-o figgio''; ''Crìsto portacroxe''; ''Crìsto da monæa''.<br>
== Galerîa de òpere ==
<gallery>
Gerard David - Madonna and Child with the Milk Soup - Google Art Project.jpg|Gerard David, ''Madònna da pàppa''
Palma il vecchio, madomnna tra i santi g. battista e maddalena.jpg|Parma o Vêgio, ''Madònna co-o Bambìn e i Santi Gioâne Batista e Manêna''
Bernardo strozzi, la cuoca, genova 01.JPG|Benàrdo Stroççi, ''A chêuga''
Cleopatra morente.jpg|Guerçin, ''Cleopàtra morénte''
Hyacinthe rigaud, ritratto di gio. francesco II brignole-sale, 1739, 2.jpg|Hyacinthe Rigaud, ''Duxe Zane Françesco Brignoe Sae (1695-1760)''
</gallery>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliografìa ==
* ''Musei di Strada Nuova a Genova: Palazzo Rosso, Palazzo Bianco e Palazzo Tursi/a cura di Piero Boccardo e Clario Di Fabio; fotografie di Massimo Listri'', Turin, U. Allemandi, 2004.
* ''Musei di Strada Nuova a Genova'', Milàn, Skira, 2010.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Rolli de Zena}}
{{Müsei (àrte)}}
[[Categorîa:Architetûe de Zêna]]
[[Categorîa:Musêi da Ligùria]]
[[Categorîa:Palàççi|Rosso]]
tkcmx7rt16he4j0hqwfmj08x28c63iz
271203
271202
2026-06-23T18:41:35Z
N.Longo
12052
tl
271203
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
[[Immaggine:Flag of UNESCO.svg|thumb|right|100 px|UNESCO]]
[[Immaggine:Palazzo Rosso.jpg|thumb|200px|right|''Palasso Rósso'']]
O '''Palasso Rósso''' (it: ''Palazzo Rosso'') o l'è 'na costruçión stòrica, vosciûa da Rodolfo e da [[Zane Françesco Brignoe Sae (1582-1637)]] (it: ''Giovanni Francesco Brignole Sale''), scitoâ inta stràdda Garibàldi 18, a [[Zena|Zêna]] e inserîa o 13 de lùggio do 2006 inta lìsta di 42 palassi di Rolli de Zêna, conscideræ ''Patrimònio de l'Umanitæ'' [[UNESCO]].
O palasso o l'òspita 'na seçión di [[Musei da Stradda Neuva]]<ref>O pölo museâle de tréi palassi inta stràdda Garibaldi: Palàsso Gianco, Palàsso Rosso e Palàsso Döia-Tùrsci.</ref> dedicòu a-a pitûa italiann-a da-o XVI a-o XVIII sécolo, con de seçioìn d'arte italiann-a e forèsta.
== Stöia ==
O ''Palasso Rosso'' o l'é stæto fabricòu into 1671 e o 1677, pe voentæ di fræ Rodolfo e [[Zane Françesco Brignoe Sae (1582-1637)|Zane Françesco I Brignoe Sae]] (1582-1637), in sce 'n progètto de l'architétto zenéize [[Pietro Antonio Corradi]]. A-a mòrte do Rodolfo, o Zane Françesco o l'é divegnûo propietâio de tùtto o palassio.
=== A decoraçion do XVII sécolo ===
O [[Grigheu De Feræ]], into ''Salòn magiô'', o l'à afrescòu a sofîta con ''Fetónte depoî a-o poæ Apòllo'', òpera ch'a l'é stæta destrûta inta [[Segonda Guæra Mondiâ]]. O l'é restòu o bosétto preparatöio.
Inte quàttro sâle, ognunn-a dedicâ a 'na stagión, gh'é ''Alegorîa da Primavéia'' do De Feræ, con [[Venere]], [[Marte]] e [[Cupido]], tra pùtti e scioî. Inte l<noinclude>'</noinclude>''Alegorîa da Stæ'' gh'é [[Cèrere]], [[Apòllo]], o dê Sô, un pùtto co-in màsso de spîghe e Aura, ninfa de brîxe. O Lión inta stæ o l'é ascì o scìmbolo araldico di Brignoe. [[Domenego Piola]] o l'à afrescòu a ''Sâla d'Autùnno'', co-o [[Bacco]], zoêno e inbérbe, co-o [[Silèno]] inbriægo e con bacanti, çentauri e satiri e o l'à dipìnto a ''Sâla d'Inverno'' con de scene de carlevâ, e de càccia e co-i reciammi a-a pitûa do [[Correggio (pitô)|Correggio]].
[[Immaggine:Paolo Gerolamo Piola and Nicolo' Codazzi - Loggia of the Ruins - Google Art Project.jpg|thumb|200 px|Pòulo Gieumo Piola, ''Lögia da Diàna'']]
[[Poùlo Gieumo Piola]], fìggio do Domenego, into 1689 o l'à dipìnto a ''Lögia de rovinn-e da Diàna'', co-a colaboraçion do quadraturìsta [[Nicolò Codazzi]], autô de finte architetûe in roìnn-a. A lögia, ch'a l'êa concepîa comme 'na galerîa serâ e con di decöi rococò, a l'é stæta averta inti anni çinquanta.<ref>[http://www.museidigenova.it/it/museo/palazzo-rosso] Lögia de Roînn-e, Musei de Stràdda Nêuva - Palasso Ròsso.</ref>
Di atri afreschi son stæti eseguîi da-i pitoî [[Zan'Andria Carlon]], [[Loenso De Feræ]], [[Carlo Antogno Tavella]], [[Dria Leonçin]] e [[Bertomê Guidobon]]. Inta vòtta da ''Sâla da Vìtta de l'òmmo'' o Zan'Andria Carlon o l'à dipìnto e ''Parche'', o ''Tempo'', a ''Giustìçia Divinn-a'', l<noinclude>'</noinclude>''Astrologia'' e a ''Sapiençia''.
=== A decoraçion do XVIII sécolo ===
A-a meitæ do Seteçénto [[Zane Françesco Brignoe Sae (1695-1760)|Zane Françesco II Brignoe Sae]], ambasciatô da Repubrica a Pariggi e into 1746 [[Duxi de Zena|Duxe de Zêna]], o l'à incaregòu l'architétto Françesco Canton de rinovâ l'esterno, con di [[protomi]] de lioìn ranpànti sotta l'erbo de ''brìgnoe''.<ref>C. Càndito, ''Spazi statici e spazi dinamici a Palazzo Brignole-Rosso a Genova'', into G. M. Valenti (curatèla), ''Prospettive Architettoniche. Conservazione digitale, divulgazione e studio'', Romma, Sapienza Università Editrice, 2014, vol. I, p. 472.</ref>
[[Immaggine:Studio con scrivania e quadri.JPG|sinistra|miniatura|Loenso De Feræ, ''Salotto de Virtù Patrie'', 1740]]
A decoraçion seteçentèsca do studio do Duxe Zane Françesco II - coscì dîto ''Salotto de Virtù Patrie'' - a l'é do [[Loenso De Feræ]] (1680-1744), fìggio do Grigheu, ch'inta votta o l'à dipìnto 'n'architettua in [[grisaille]], con di episodi de Romma antigaː ''L'alocuçion do [[Publio Cornelio Scipion]] into Senato'', ''E [[Vestale]] custodiscian o feugo sacro'', ''E matronn-e dàn di gioiélli a-a patria'', ''O trionfo militâ do [[Costantin I]]''. In scê miâge o Loenso De Feræ o l'à dipìnto e ''Personificaçioin da Virtù''ː ''A giustiçia do [[Tito Manlio Torquato]] into condanâ o figgio'', ''A continençia do [[Publio Cornelio Scipion]]'', ''A forsa do [[Muçio Scevola]]''.
Inte l'alcòva gh'é i ritræti do Zane Françesco II e de sò mogê Bettinn-a Raggia, di òpere do [[Hyacinthe Rigaud]] (1659-1743).
{{clear}}
=== E coleçioìn d'arte ===
[[Maia Brignoe Sâ De Feræ]], duchessa de Galêa, a l'à regalòu a Zêna o palasso co-e coleçioìn d'arte. Dòppo o bombardamento da [[Segonda Guæra Mondiâ]], a ricostruçion (da-o 1953 a-o 1961) a l'é stæta condûta da-a diretôa de l'Ôfiçio de Belle Arte de Zêna, Catænn-a Marçenæa (Caterina Marcenaro), e da-i architétti Franco Albini e Franca Helg. Segondo i critêi do "[[Movimento Moderno]]", l'alestiménto o l'é stæto ''raçionalista'', in contrasto co l'identitæ storica do palasso.<ref>Federico Bucci e Augusto Rossari (curatèla), ''I musei e gli allestimenti di Franco Albini'', Electa, 2005.</ref> Çèrte òpere son stæte mìsse in môstra inti muzei da çitæ. O Franco Albini o l'à realizòu a scâa elicoidâ e o cortî derê a-o palasso, donde o l'à mìsso o portâle [[barocco|baròcco]] do convento de San Scilvestro.
Inti anni novanta, o palasso o l'é stæto restituito a l'aspetto seteçentesco, in bâze a-e descriçioìn storiche, comme quella do [[Càrlo Giöxèppe Ràtto|Carlo Gioxeppe Ratti]]<ref>Carlo Giuseppe Ratti, ''Descrizione delle pitture, scolture e architetture ecc., che trovansi in alcune città, borghi, e castelli delle due riviere dello stato Ligure'', Genova, Presso Ivone Gravier, 1780.</ref> e tanti arêdi e dipìnti originâli son stæti ricolocæ inte quadratûe seteçentesche.
<gallery>
Immaggine:Francesco schiaffino, ritratto di gio. francesco II brignole-sale, 1707.jpg|[[Françesco Maia Scciafin]], ''Duxe Zane Françesco II Brignoe Sae'', 1707
Immaggine:Palazzo Rosso (Genoa) 06.JPG|Domenego Piola, ''Sâla d'Autunno''
Immaggine:Palazzo Rosso, interno a colori.jpg|L'Alcova
Immaggine:Maria Brignole-Sale De Ferrari with her son Filippo, by Leon Cogniet.jpg|[[Leon Cogniet]], ''Maia Brignoe Sae De Feræ co-o figgio Feipo''
Immaggine:Domenico piola, mito dell'inverno, quadrature di niccolò viviano, 02.JPG|Domenego Piola, ''Alegorîa d'Inverno''
Immaggine:Anton Van Dyck - Paolina Adorno Brignole-Sale - Google Art Project.jpg|Antoon Van Dyck, ''Ritræto da Poulìnn-a Adorna Brignoe Sae''
</gallery>
=== A quadrerìa ===
Oltre a-o palasso, a duchessa de Galêa into 1874 a l'à regalòu a-o Comùn de Zêna a splendida quadrerìa, con di ritræti dipìnti da fiaminghi, con òpere do [[Guido Reni]], do [[Guerçin]], do [[Matîa Preti]], do [[Benàrdo Stroççi]] e con de tôe e téie d'anbito veneto do XVI secolo, tra e quæ gh'é e òpere do [[Palma o Vêgio]] e do [[Pòulo Veroneize]].
Inti anni 1953-1961 l'è stæto azonto: unna coleçión de ceramiche, unna coleçión numismatica, unna coleçión tescile, di disegni, de stanpe e unna coleçión cartogràfica. Into 1992, co-a nêuva espoxiçion, l'é stæto mìsso in móstra di òpere da coleçión originâle da famiggia Brignoe Sae.
{{clear}}
== Opere do Museo ==
Tra i pitoî italien gh'é:<br>
'''-''' [[Drîa do Sarto]] (''Andrea del Sarto''): ''Madònna co-o Bambin, San Gioanìn e Santa Elizabetta''.<br>
'''-''' [[Giöxeppe Arcimboldo]] (''Giuseppe Arcimboldo''): ''Aotoritræto coscì dîto "Ommo de Létie"''.<br>
'''-''' Parma o Vêgio (''Palma il Vecchio''): ''Madònna co-o Bambìn e i Santi Gioâne Batista e Manêna'', 1520-1522 ca.<br>
'''-''' Pòulo Veroneize (''Paolo Veronese''): ''Giuditta e Oloférne''.<br>
'''-''' [[Lucco Cangiaxo]] (''Luca Cambiaso''): ''Depoxiçión do Crìsto''.<br>
'''-''' [[Oraçio Gentileschi]]: ''Madònna co-o Bambìn dormiénte'', 1621-1624.<br>
'''-''' Matîa Prævi (''Mattia Preti'', "Cavageo calabreize"): ''Stupô de san Tomâxo''.<br>
'''-''' Guerçin (''Giovanni Francesco Barbieri''): ''Cleopàtra morénte''; ''Suicidio do Caton''; ''Madònna co-o Bambìn, San Gioanìn e i Santi Gioâne Evangelista e Bertomê''.<br>
'''-''' Guido Reni: ''San Sebastiàn''.<br>
'''-''' Benàrdo Stroççi (''Bernardo Strozzi''): ''A chêuga''; ''Madònna co-o Bambìn e San Gioanìn''; ''Sunòu de pìnfou''; ''Caitæ crestiann-a''; ''Stupô de San Tomâxo''; ''San Françesco inte l'adoraçion do Croxefìsso''.<br>
'''-''' [[Ludovîgo Carraççi]]: ''Anonciaçión''.<br>
'''-''' [[Greghetto]]: ''Viâgio da famiggia de Abrammo;'' ''Nativitæ;'' ''Fûga de pêgoe''.<br>
'''-''' [[Baciccio]] (''Giovanni Battista Gaulli''): ''Gexu Bambìn Salvatô''.<br>
Tra i artisti forèsti gh'é:<br>
'''-''' [[Albrecht Dürer]], ''Ritræto de zoêno veneçian'', 1506.<br>
'''-''' [[Gerard David]]: ''Madònna da Pàppa'', 1510-1515.<br>
'''-''' [[Perin del Vaga]]: ''Madònna co-o Bambìn, San Giöxeppe e San Gioanìn''.<br>
'''-''' [[Antoon van Dyck]]: ''Ritræto da Poulìnn-a Adorna Brignoe Sæ''; ''Ritræto equestre de l'Anton Giulio Brignoe Sae''; ''Ritræto da Gionima Sae Brignoe co-a figgia Ourelia''; ''Ritræto do Féipo Spinnoa de Tasciareu''; ''Ritræto do fràvego Pucci co-o figgio''; ''Crìsto portacroxe''; ''Crìsto da monæa''.<br>
== Galerîa de òpere ==
<gallery>
Gerard David - Madonna and Child with the Milk Soup - Google Art Project.jpg|Gerard David, ''Madònna da pàppa''
Palma il vecchio, madomnna tra i santi g. battista e maddalena.jpg|Parma o Vêgio, ''Madònna co-o Bambìn e i Santi Gioâne Batista e Manêna''
Bernardo strozzi, la cuoca, genova 01.JPG|Benàrdo Stroççi, ''A chêuga''
Cleopatra morente.jpg|Guerçin, ''Cleopàtra morénte''
Hyacinthe rigaud, ritratto di gio. francesco II brignole-sale, 1739, 2.jpg|Hyacinthe Rigaud, ''Duxe Zane Françesco Brignoe Sae (1695-1760)''
</gallery>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliografìa ==
* ''Musei di Strada Nuova a Genova: Palazzo Rosso, Palazzo Bianco e Palazzo Tursi/a cura di Piero Boccardo e Clario Di Fabio; fotografie di Massimo Listri'', Turin, U. Allemandi, 2004.
* ''Musei di Strada Nuova a Genova'', Milàn, Skira, 2010.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Rolli de Zena}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Architetûe de Zêna]]
[[Categorîa:Musêi da Ligùria]]
[[Categorîa:Palàççi|Rosso]]
ghtbrehr00csnx959m7al29tema5ve2
Sto̍ria de Mu̍negu
0
18409
271237
221734
2026-06-23T22:12:38Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Stòria de Mùnegu]] a [[Sto̍ria de Mu̍negu]]: mc
221734
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
{{Stub}}
[[Immaggine:Rampe de Monte-Carlo, Monaco, 1905 (5656490159).jpg|thumb|300px|Monte-Carlo - Monaco, 1905]]
== Descriçion e stöia ==
=== Preistoria ===
Au Paleuliticu ançien, l'Omu abitava gia̍ Mu̍negu.
=== Antichita̍ ===
D'u 1297 [[Rainiè primu|Rainie̍]] e [[Françuà Grimaldi|Françua̍ Grimaldi]] (mascarau ün frate), se sun ümpadrunii d'a furtessa de Mu̍negu ciü per astüçia che per viulença.
=== Epuca muderna ===
Mu̍negu deve au [[Antoni primu (principu)|principu Antoni primu]] bona parte d'e soe furtificaçiue.
[[Mentun|Menton]] e [[Rocabrüna]] an fau parte d'u Prinçipatu de Mu̍negu finta d'u [[1848]].
[[Carlu terçu]] d'u [[1866]] à dau u nome de [[Munte Carlu]] a roca de Spelüghe.
Cun u principu [[Rainiè terçu|Rainie̍ terçu]], [[Lista d'i suvrái de Mùnegu|suvran de Mu̍negu]] despœ̍i [[1949]], un Pinçipatu a̍ vistu u territoriu so passa̍ da 157 a 192 etari.
== Vinculi esterni ==
{{interprogetto}}
[[Categorîa:Stöia]]
[[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]]
333t3rj8i1g66q68xw23lxha12avu5v
271239
271237
2026-06-23T22:28:12Z
N.Longo
12052
+
271239
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Monaco 1898.jpg|thumb|Mapa d'u Principatu ün [[1898]]]]
A '''sto̍ria de Mu̍negu''' cumença ben prima de l'indipendença d'u [[Principatu de Mu̍negu|Principatu]], arriva̍ cun i [[Grimaldi]] ün [[1297]].
== Preisto̍ria ==
Au [[Paleolìtico|Paleuli̍ticu]] anticu l'omu abitava gia̍ Mu̍negu.
== E̍puca antica ==
[[Marseggia|Marseya]] ava fundau a culunia de ''Monoïkos'' unde se trova Mu̍negu.
== E̍puca de mesu ==
D'u [[1297]] [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu|Rainie̍]] e [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françua̍ Grimaldi]], mascarau ün frate, se sun ümpadrunii d'a [[U Palaçi (Mu̍negu)|furtessa de Mu̍negu]] ciü per astüçia che per viulença.
== E̍puca muderna ==
Mu̍negu deve a u [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|principu Antoni Primu]] bona parte d'ë soe furtificaçiue.
== E̍puca cuntempura̍nea ==
[[Mentun]] e [[Rocabrüna]] an fau parte d'u Principatu de Mu̍negu fint'a u [[1848]].
[[Carlu Terçu de Mu̍negu|Carlu Terçu]] d'u [[1866]] a̍ dau u nume de [[Munte Carlu]] â roca d'ë Spelüghe.
Cun u pri̍ncipu [[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu|Rainie̍ Terçu]], [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|suvran de Mu̍negu]] despœi u [[1949]], u Principatu a̍ vistu u so' territoriu passa̍ da 157 a 192 e̍tari.
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.traditions-monaco.com/histoire-de-monaco|tìtolo=L'histoire de Monaco|outô=Cumitau d'ë tradiçiue munegasche|léngoa=FR|vìxita=2026-06-24}}
[[Categorîa:Stöia]]
[[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]]
f3bnv6mkvju94refp5mzeoylawyn52f
271240
271239
2026-06-23T22:28:42Z
N.Longo
12052
+ tl
271240
wikitext
text/x-wiki
{{Munegascu}}
[[Immaggine:Monaco 1898.jpg|thumb|Mapa d'u Principatu ün [[1898]]]]
A '''sto̍ria de Mu̍negu''' cumença ben prima de l'indipendença d'u [[Principatu de Mu̍negu|Principatu]], arriva̍ cun i [[Grimaldi]] ün [[1297]].
== Preisto̍ria ==
Au [[Paleolìtico|Paleuli̍ticu]] anticu l'omu abitava gia̍ Mu̍negu.
== E̍puca antica ==
[[Marseggia|Marseya]] ava fundau a culunia de ''Monoïkos'' unde se trova Mu̍negu.
== E̍puca de mesu ==
D'u [[1297]] [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu|Rainie̍]] e [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françua̍ Grimaldi]], mascarau ün frate, se sun ümpadrunii d'a [[U Palaçi (Mu̍negu)|furtessa de Mu̍negu]] ciü per astüçia che per viulença.
== E̍puca muderna ==
Mu̍negu deve a u [[Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|principu Antoni Primu]] bona parte d'ë soe furtificaçiue.
== E̍puca cuntempura̍nea ==
[[Mentun]] e [[Rocabrüna]] an fau parte d'u Principatu de Mu̍negu fint'a u [[1848]].
[[Carlu Terçu de Mu̍negu|Carlu Terçu]] d'u [[1866]] a̍ dau u nume de [[Munte Carlu]] â roca d'ë Spelüghe.
Cun u pri̍ncipu [[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu|Rainie̍ Terçu]], [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|suvran de Mu̍negu]] despœi u [[1949]], u Principatu a̍ vistu u so' territoriu passa̍ da 157 a 192 e̍tari.
== A̍utri prugeti ==
{{Interprogetto}}
== Vi̍nculi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.traditions-monaco.com/histoire-de-monaco|tìtolo=L'histoire de Monaco|outô=Cumitau d'ë tradiçiue munegasche|léngoa=FR|vìxita=2026-06-24}}
{{Principatu de Mu̍negu}}
[[Categorîa:Stöia]]
[[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]]
2mdhjtodjcvqo1n5m9lrsd4oja2h75g
Neuvo Testamento
0
20031
271164
262630
2026-06-23T12:18:42Z
Michæ.152
13747
Conligaménto de "San Pòulo" a "Sàn Pòulo"
271164
wikitext
text/x-wiki
{{ZeneiseP}}
=== ''Cànone'' ===
E ''Léttie de San Pòulo'', ch'o raccomandava a-i destinatai de comunicâ a di âtre gexe e che ean lezue inte riunioin pubbriche, fun ben fîto arecugeite in colleçion e za a [[Sàn Pê|San Pê]] a e paragoña a-e «âtre Scritue»; i quattro ''Evangei'' ean de seguo za riconosciui verso a meitæ do [[II secolo]], quande [[Taçian]] o vosse fondili inte 'n solo conto (''Diatessàron'', ''διὰ τεσσάρων'' «tra quattro») e i Paddri ciu antighi çittan di âtri scriti. Verso a fin do II secolo o frammento dîto ''Canone muratorian'' (da-o nomme do scrovitô, [[Lodovico Antonio Muratori]]) mutilo a-o prinçippio e a-a fin, o l'enumera con ''[[San Mattê]]'', ''[[San Marco]]'', ''[[San Lùcco]]'', ''[[San Gioâne|San Zane]]'' e 13 Lettie de [[Sàn Pòulo|San Pòulo]] (escluza dunque a-i ''Ebrei'') ''Giudda'' ascì, I e II ''San Zane'', l<noinclude>'</noinclude>''Apocalisse''; ma l'incruxon di scriti comme ''Sapiença'', ''Apocalisse'' de Pê, Pastô d'Erma (i doi urtimi son apoccrifi), a l'indica che a-a fin son posti di libbri discusci.
«Antilegomeni» areston, segondo [[Zœuggio de Cezarea]], II ''San Pê'', II e III ''San Zane'', ''Giacomo'', ''Giudda'' e, sorvettutto, in Occidente ''Ebrei'' e in Oriente l'<noinclude>'</noinclude>''Apocalisse'', che, nonostante a foise incruza inti cannoni (completi, de 27 libbri) de [[San Atanaxio]] e de [[Sant'Epifanio]], a fu accugeita, co-e «quattro lettie menoî» (II ''San Pê'', II e III ''San Zane'', ''Giudda'') a [[Antiochia]], soltanto verso a meitæ do [[V secolo]] e inta verscion sciriaca into 508 (respinte però da-i nestorien).
O cannone completo, za affermaose in Occidente verso a fin do [[IV secolo]], se pœu consciderâ pertanto definitivamente serrao a l'epoca do [[Giustinian]] e o l'arestò da pœu sempre tâ (nonostante l'avverscion do [[Martin Lutero|Martin Lutê]] pe ''Giacomo'').
Questo comprende:<br>
a) i ''Evangei'': ''San Mattê'', ''San Marco'', ''San Lucco'', ''San Zane'' e i ''Atti di Apostoi'';<br>
b) ''Lettie de San Paolo A-i Romoen'', I e II, ''A-i Corinçi'', ''A-i Gallati'', ''A-i Efexin'', ''A-i Filippeixi'', ''A-i Colosseixi'', I e II ''A-i Tessaloniçeixi'', I e II ''A Timoteo'', ''A Tito'', ''A Filemon'', e '''A-i Ebrei'';<br>
c) Epistole: de ''San Giaccomo'', I e II de ''San Pê'', I, II e III de ''San Zane'', de ''Giudda''; <br>
d) [[Apocalisse]].
===Testo e ediçioìn===
Do ''Nœuvo Testamento'' s'ha de miggiæa de codexi, con nomioxiscime variante. Se scrœuve ogni anno di nœuvi codexi, dementre ch'a vegne riconosciua ogni tanto l'appartenença di frammenti existenti in despægie biblioteche a un mæximo codexo. Perçò e statisteghe di manoscriti varian rapidamente.
O frammento ciu antigo de codiçe o l'è o ''papî Rylands'', ch'o conten ''San Zane'' 18, 31b-33a e in sce-o retro 37b-38a. Pochi codiçi contegnan l'intrego ''Nœuvo Testamento'' (talun a LXX ascì e quarche apocrifo).
Tra i codexi se distingoe quelli in scritua onciâ, indicæ co-e lettie maiuscole de l'[[arfabeto latin]] (tradiçionæ; e távotta ripetue) e grego, in quarche caxo ebraico, e con numeri arabichi precedui da-o zero; tra questi s'ha da aregordâ o scinaitico,<ref>[[IV secolo]]-[[V secolo]] trovao into monestê de [[Santa Cattæña]] do [[Scinai]].</ref> o ''B'',<ref>[[Biblioteca Vaticaña]] do IV secolo.</ref> o ''C'',<ref>''Palinsesto de Efrem'', da-o testo sorvescrito, V secolo, a [[Pariggi]], onde o fu portao da [[Cattæña de' Meghi]].</ref> o ''D'' e o ''D2'',<ref>''Codex Bezae'' e ''Codex Claromontanus'', ambidoî scoverti da [[Tedoo de Beza]], [[VI secolo]].</ref> l<noinclude>'</noinclude> ''E'',<ref>''Codiçe de [[Baxilea]]'', di ''Vangeli'', [[VIII secolo]].</ref> l<noinclude>'</noinclude> ''E2'' di ''Atti'',<ref>[[VI secolo]], dîto ''Codex Laudianus'' perché donao da l'arçivesco anglican Laod a l'universcitæ de [[Oxford]] into 1636.</ref> o ''F2'',<ref>''Codex augiensis,'' de San Pàulo, IX secolo, a [[Cambridge]].</ref> o ''G3'',<ref>''Codex boerneianus'', de San Pàulo, IX secolo, a [[Dresda]].</ref> l<noinclude>'</noinclude> ''H'' di ''Vangeli'',<ref>IX secolo, a [[Amburgo]].</ref> l<noinclude>'</noinclude> ''H'' di ''Atti'',<ref>IX secolo, a [[Modena]].</ref> l<noinclude>'</noinclude> ''I'',<ref>O ''Cod. Freer II'', da-o nomme do colleçionista ch'o l'accattò; de San Pàulo, probabilmente [[VII secolo]], a [[Washington D. C.]].</ref> l<noinclude>'</noinclude> ''L'' di ''Vangeli'',<ref>O ''Codex regius'', [[VIII secolo]], a Pariggi.</ref> l<noinclude>'</noinclude> ''L'' di ''Atti'',<ref>IX secolo, a [[Romma]], [[Bibliuteca Angelica]].</ref> o ''Q'' di ''Vangeli'',<ref>O ''Cod. Lucco-Zane'', V secolo, a [[Wolfenbüttel]].</ref>, o ''Q'' de l<noinclude>'</noinclude> ''Apocalisse'',<ref>VIII secolo, [[Bibliuteca Apostolica Vaticann-a]].</ref> o ''T'',<ref>O ''Codex borgianus'', grego-copto, frammentaio, de [[San Lùcco]] e [[San Gioâne|San Zane]], V secolo, Bibliuteca Apostolica Vaticann-a.</ref> l<noinclude>'</noinclude>''U'' di ''Vangeli'',<ref>Secoli IX-X, a [[Venessia|Venéssia]].</ref> o ''W'',<ref>O ''Codixe Freer I'' ò ''Washingtonianus'', di ''Vangeli'', secoli IV -V.</ref> o ''Δ'',<ref>O ''Codex sangallensis'', di ''Vangeli'', con verscion latiña interlinniâ, IX secolo; in origine, parte do mæximo manoscrito de G3.</ref> o ''Θ'',<ref>O ''Codixe de Koridethi'', di ''Vangeli'', IX secolo, a [[Tiflis]].</ref> o ''Λ''<ref>O ''Codex Tischendorfianus'', de ''San Lucco'' e ''San Zane'', a Oxford; in origine, parte do mæximo manoscrito do minuscolo 566, de [[San Peoburgo]].</ref>.
Gruppo caratteristico l'è quello di codexi porpurei, con lettie d<noinclude>'</noinclude>[[óo]] ò d<noinclude>'</noinclude>[[argento]] in sce fondo de porpoa: o ''N''<ref>''Codex purpureus Petropolitanus'', di ''Vangeli'', VI secolo; frammentaio, a [[San Peoburgo]].</ref> con di fœuggi a [[Patmos]], Biblioteca Vaticana, [[British Museum]], [[Vienna]], [[Zena]], o ''O'',<ref>''Codex Sinopensis'', frammento de San Mattê, VI secolo, a Parigi.</ref> o ''Σ'',<ref>''Codex purpureus rossanensis'', de [[San Mattê]] e [[San Marco]], IV secolo, a [[Rossano]] in [[Calabria]], çellebre pe e belliscime miniatue.</ref> o ''Φ''<ref>De San Mattê e San Marco, VI secolo, a Berat.</ref>.
Co-i manoscriti servan a-a ricostruçion do testo e da so stoia, permettendo una localizzaçion geografica e cronologica, i antighe verscioin, indirette ascì, e çitaçioin di [[Paddri da Gexa]], compreize quelle transmisse inte 'cadeñe', i testi liturgichi. Ço pœu dâ una idea da complescitæ do compito, a-o quæ s'ha dedicao i ciu inscigni teologhi e filolloghi<ref>da L. Valla e da [[Emo]] a J. Mill, R. Bentley, J. J. Wettstein, J. A. Bengel, J. J. Griesbach, C.Lachmann ecc.</ref> contribuindo a elaborâ e raffinâ o metodo generâ de l'ediçion critica. Tuttavia a stoia antiga do testo grego do ''Nœuvo Testamento'' l'è ben lonxi da l'êse asccèia. Zova però notâ che e nomiose variante se rifeiscian a una porçion relativamente infiniteximâ do testo e no g'han un carattere sostançiâ, comme dimostra i apparati di ediçioin ciu quotæ, prez., quelle de E. Nestle, K. Aland (27a ed. revista, 1999) e de A. Merk (11a ed., 1991) e ''The Greek New Testament'' (4a ed., Stoccarda, 1993).
== Nòtte ==
<references />
== Atri progetti ==
{{Interprogetto}}
{{Crestianêximo}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Crestianeximo]]
[[Categorîa:Ebraiximo]]
i9a3i02jgfeidvug9volzonbutc9o9p
Sueglio
0
25414
271245
215090
2026-06-24T10:01:16Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271245
wikitext
text/x-wiki
'''Sueglio''' (''Suej'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Sueglio
|Panorama = Parrocchia_s_martino_sueglio.jpg
|Didascalia = A gêxa parochiâle de Sàn Martìn
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Lecco
|Amministratore locale = Sandro Cariboni
|Partito = lìsta cìvica ''Sueglio Sopra il Sole''
|Data elezione = 22-09-2020
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Dervio]], [[Dorio]], [[Valvarrone (Italia)|Valvarrone]]
|Nome abitanti = (it) ''Suegliesi''
|Patrono =
|Festivo = 11 frevâ
|Mappa = Map_of_comune_of_Sueglio_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Sueglio inta provìnsa de Lecco.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Lecco}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]]
r652y54qb5vskcmjhzwebfld7pdz7q8
Suello
0
25415
271246
215116
2026-06-24T10:02:18Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271246
wikitext
text/x-wiki
'''Suello''' (''Süèl'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Suello
|Panorama = Suello, LC - Via Roma - San Biagio v W.jpg
|Didascalia = A gêxa de Sàn Biâxo
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Lecco
|Amministratore locale = Angelo Giacomo Valsecchi
|Partito = lìsta cìvica
|Data elezione = 7-6-2019
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Annone di Brianza]], [[Cesana Brianza]], [[Civate]]
|Nome abitanti = (it) ''Suellesi''
|Patrono = Sànti Chîgo e Giulìtta, Sàn Biâxo
|Festivo = 3 frevâ
|Mappa = Map_of_comune_of_Suello_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Suello inta provìnsa de Lecco.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Lecco}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]]
oxi70789in5ks69fs4ht1kc5vp5yizu
271247
271246
2026-06-24T10:02:43Z
Luensu1959
1211
nomme locale
271247
wikitext
text/x-wiki
'''Suello''' (''Süèll'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Suello
|Panorama = Suello, LC - Via Roma - San Biagio v W.jpg
|Didascalia = A gêxa de Sàn Biâxo
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Lecco
|Amministratore locale = Angelo Giacomo Valsecchi
|Partito = lìsta cìvica
|Data elezione = 7-6-2019
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Annone di Brianza]], [[Cesana Brianza]], [[Civate]]
|Nome abitanti = (it) ''Suellesi''
|Patrono = Sànti Chîgo e Giulìtta, Sàn Biâxo
|Festivo = 3 frevâ
|Mappa = Map_of_comune_of_Suello_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Suello inta provìnsa de Lecco.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Lecco}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]]
oaqhg5kwpj9pqsd5crmgo1ktt2gvj52
Gressoney-La-Trinité
0
26596
271168
271060
2026-06-23T12:30:41Z
Arbenganese
12552
+cv
271168
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]]
|Divisione amm grado 2 = no
|var-aministraçión = Aministrasiun
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|var-instituçión = Istitusiun
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|var-instituçión = Istitusiun
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|var-denscitæ = Denscitè
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|var-divixoìn_confinànti = Cumüni cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|var-patrón = Patrun
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = 3 dixembre
|var-cartografîa = Cartugrafia
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiale
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Valle de Gressoney, Aosta (1983) 03.jpg|A valadda e a gexa da Trinitè in tu 1983
Immaggine:GresTrinChelcho.jpg|A Gexa da Santiscima Trinitè
Immaggine:Cristo delle Vette.jpg|U Cristu de Vette (4167 m)
</gallery>
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
[[File:Municipio Gressoney-La-Trinité.JPG|thumb|A Cà du Cumüne]]
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
h7tpid7vdqj7kbx0wm3x5c96wk3rfzz
271169
271168
2026-06-23T12:42:41Z
Arbenganese
12552
+frasiui e statüu
271169
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]]
|Divisione amm grado 2 = no
|var-aministraçión = Aministrasiun
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|var-instituçión = Istitusiun
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Per il paese - Fer z'Land''
|Data elezione = 24-05-2010
|var-instituçión = Istitusiun
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|var-denscitæ = Denscitè
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiuin]]
|Sottodivisioni = Sannmatto, Tache, Ònderemwoald, Òndre, Eselbod, Òbre Eselbode, Rèfetsch, Stòtz, Nétschò, Collete Sann, Ejò, Gòver, Stéde, Òrsio, Fòhré, Engé, Tschòbésch-hus, Bédémie, Tschòcke, Montery, Gabiet, Héché, Selbsteg, Ònder Bät, Òber Bät, Biel, Tòlo, Wòaldielé, Anderbät, Stafal, Tschaval, Òbrò Dejelò, Òndro Dejolò<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ao-gressoney-trinite.pdf|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Statuto|léngoa=IT|vìxita=2026-06-23}}</ref>
|var-divixoìn_confinànti = Cumüni cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|var-patrón = Patrun
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = 3 dixembre
|var-cartografîa = Cartugrafia
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiale
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Valle de Gressoney, Aosta (1983) 03.jpg|A valadda e a gexa da Trinitè in tu 1983
Immaggine:GresTrinChelcho.jpg|A Gexa da Santiscima Trinitè
Immaggine:Cristo delle Vette.jpg|U Cristu de Vette (4167 m)
</gallery>
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
[[File:Municipio Gressoney-La-Trinité.JPG|thumb|A Cà du Cumüne]]
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
rq3h1j80z41i6fats3ydso9xe72wbgp
271170
271169
2026-06-23T12:47:16Z
Arbenganese
12552
4^Mandou
271170
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Gressoney-La-Trinité
|Tipo= [[comùn|cumüne]]
|Panorama = GressoneyLT_veduta.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du paize</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]]
|Divisione amm grado 1 = Valle d'Aosta
|var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]]
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]]
|Divisione amm grado 2 = no
|var-aministraçión = Aministrasiun
|var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]]
|var-instituçión = Istitusiun
|Amministratore locale = Alessandro Girod
|Partito = lìsta cìvica ''Fer Z'Land - Per Trinité''
|Data elezione = 24-05-2010
|Mandato=4
|Data rielezione=28-09-2025
|var-instituçión = Istitusiun
|var-teritöio = Teritoiu
|var-cordinæ = Curdinè
|var-altitùdine = Artessa
|var-superfìcce = Süperficie
|var-abitànti = Abitanti
|var-denscitæ = Denscitè
|Abitanti = {{Wikidata|P1082}}
|var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiuin]]
|Sottodivisioni = Sannmatto, Tache, Ònderemwoald, Òndre, Eselbod, Òbre Eselbode, Rèfetsch, Stòtz, Nétschò, Collete Sann, Ejò, Gòver, Stéde, Òrsio, Fòhré, Engé, Tschòbésch-hus, Bédémie, Tschòcke, Montery, Gabiet, Héché, Selbsteg, Ònder Bät, Òber Bät, Biel, Tòlo, Wòaldielé, Anderbät, Stafal, Tschaval, Òbrò Dejelò, Òndro Dejolò<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ao-gressoney-trinite.pdf|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Statuto|léngoa=IT|vìxita=2026-06-23}}</ref>
|var-divixoìn_confinànti = Cumüni cunfinanti
|Divisioni confinanti = [[Alagna Valsesia]] (VC), [[Ayas]], [[Gressoney-Saint-Jean]], [[Zermatt]] (CH-VS)
|Nome abitanti = (fr) ''Gressonards''
|var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu uraiu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastu
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. sismica
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|var-patrón = Patrun
|Patrono = San Fransescu Saveiu
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = 3 dixembre
|var-cartografîa = Cartugrafia
|Mappa = Map_of_comune_of_Gressoney-La-Trinité_(region_Aosta_Valley,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
|var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiale
}}
'''Gressoney-La-Trinité''' (che in [[Lengua françéise|franseize]] u se dixe {{IPA|[ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite]}}'', Oberteil''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 3}}</ref> o ''Greschòney Drifaltigkeit''<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://journals.openedition.org/esp/7479?lang=es|tìtolo=Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys|outô=Annachiara Sessarego|outô2=Luisa Giacoma|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> in [[Lengoa walser|walser]]) u l'é ün [[Comun|cumüne]] da [[Valle d'Aosta]] de 322 abitanti (au 1° de [[Zenâ|zenà]] du [[2025]]).<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=CDQ&l=it|tìtolo=Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:ValleDelLysJuly282024 02.jpg|A valadda du [[turente Lys|Lys]]
Immaggine:Monte Rosa versante Gressoney.JPG|U Munte Röza
Immaggine:LagoGabietJuly282024 02.jpg|U lagu Gabiet
</gallery>
U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du [[Mónte Rêuza|Munte Röza]], in ta valadda du [[turente Lys]], cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172}}</ref> In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.
U cunfinn-a cu'a [[Valsesia]], ch'a l'é zà in [[Piemonte|Piemunte]] e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u [[1919]] e u [[1922]] pe' sfrütà l'energia de l'egua'''.'''<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103052629/http://www.cva-ao.it/impianto_gabiet.aspx|tìtolo=Diga del Gabiet|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Storia ==
A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|Il particolarismo etnico, p. 181}}</ref>[[Immaggine:Die Gartenlaube (1899) b 0056 2.jpg|thumb|Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899|left]]Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme ''Greschòney'' o ''Creschnau<ref name=":0" />'', mentre u parlà de gente u l'é ditu ''Greschòneytitsch'' o megiu ''titsch'', mentre intu ''töitschu'', ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme ''Greschunej''.<ref>Michele Musso, Imelda Ronco, ''D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano'', Walser Kulturzentrum, [[Gressoney-Saint-Jean]], ed. Musumeci, [[Quart (Italia)|Quart]], 1998, p. 299.</ref> A furma propia du tedescu ''Kressenau<ref>{{çitta web|url=http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf|titolo=Die Alpen, zügnu 2011, p.29|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20130929004545/http://www.caroline-fink.ch/_texte_files/ad_2011_06_03-1.pdf}}</ref>'', a nu rizülta ciü dövià.
De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita ''Oberteil'', che vö dì: "a parte ciü erta".<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneystjean.ao.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Storia|léngoa=IT, FR, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref> Gressoney u l'é invece u numme döviou in [[Lengua françéise|lengua franseize]]. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (''Chreschen-eye''), "grande giassu" (''Grossen-eys'') o "övu depuxitou frai cresciui" (''Chreschen-ey''). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://dati.san.beniculturali.it/SAN/produttore_SIUSA_san.cat.sogP.10370|tìtolo=Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du [[Canton Valéize|Cantun Valeize]], a Nord, e i [[Savoia]], che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/tommaso-i-conte-di-savoia/|tìtolo=Tommaso I conte di Savoia|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] a culunizà a zona, ciantanduse chi.<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198}}</ref> Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra [[Fransa]], [[Svissea|Svissera]] e a [[Cianûa padann-a|Cianüa Padann-a]], tantu che zà in tu [[XIII secolo|Duxentu]] e famigge valdustann-e de [[Bard (Italia)|Bard]], Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.
In tu fratempu i Savoia in tu [[1210]] aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu [[1420]] u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.<ref>{{Çitta web|url=https://hls-dhs-dss.ch/it/articles/007396/2022-04-04/|tìtolo=Vallese|léngoa=DE, FR, IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Gravure EA - gressoney la trinite - p 295.png|U paize in t'üna incixun primma du 1877
Immaggine:Gravure EA - notre dame des neiges et mont rose gressoney - p 299.png|Notre-Dame des Neiges e u Munte Röza
Immaggine:Gabinio.Gressoney La Trinite'. Valle Di Aosta-Gressoney La Trinite', Vista Da Sud Con La Chiesa 5A21.jpg|U paize cum'u l'ea in tu 1902
</gallery>
In tu [[1660]], a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u [[Lengua tedesca|tedescu]] cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu [[1660]], a parocchia de San Giuvanni a [[Gressoney-Saint-Jean]], e, in tu [[1671]], quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au [[1883]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/la-religiosita/|tìtolo=La religiosità|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
Ai 10 de dixembre du [[1771]] Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u [[1772]], tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 4}}</ref> Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.<ref name=":1" />
Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.
Ai 9 de mazzu [[1776]] l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.<ref name=":2" /> I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au [[1878]]. Doppu stu annu s'è passou a l'[[Léngoa italiànn-a|italian]]. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".
Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du [[1928]], i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu [[1939]], pe impuzisiun du [[Fascismo|regime fascista]], u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "''Gressonei La Trinità''" o "''Gressonei Capoluogo''", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".
Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du [[1946]], u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.<ref name=":2" />
== Cultüa ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
File:Casa Walser.jpg|Vesti tipiche in mustra au Walser Ecomuseum
File:Toma di Gressoney 1.jpg|A tumma de Gressoney
File:Greschoneititsch.jpg|Targa in ''Greschoneititsch''
</gallery>
A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.
Au [[2001]], squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=12&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0301 Lingua materna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.<ref>{{Çitta web|url=https://gestione.asiva.it/fond_risultatisondaggio.aspx?colonne=13&comuni=37&classeeta=*&sesso=*&lingua=It|tìtolo=Q 0401 Lingue conosciute|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref> Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u [[Léngoa piemontéize|piemunteize]].<ref name=":4" />
== Ecunumia ==
Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski<ref>{{Çitta|Cerutti, 1983|3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178}}</ref>, culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|p. 52}}</ref> Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20131103044226/http://www.cva-ao.it/impianto_gressoney.aspx|tìtolo=Centrale di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.<ref>{{Çitta web|url=https://www.onaf.it/uploads/public/10240_toma-di-gressoney.pdf|tìtolo=Toma di Gressoney|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
Immaggine:Baita di Binò Alpelté 1.jpg|A baita ''Binò Alpelté''
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc2.JPG|A Cà "Puròhus" (cà rüstega), parte du müseu
Immaggine:Walser Museum Gressoney-La-Trinité abc1.JPG|A Cà "Puròhus" e a ''Pòtzschhus'' (cà müseu)
</gallery>
A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/walser-ecomuseum-ecomuseo-walser-31292-1-2b9aa3b57b163780b25fa48905793b6e|tìtolo=Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
=== Architetüe religiuze ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Valle de Gressoney, Aosta (1983) 03.jpg|A valadda e a gexa da Trinitè in tu 1983
Immaggine:GresTrinChelcho.jpg|A Gexa da Santiscima Trinitè
Immaggine:Cristo delle Vette.jpg|U Cristu de Vette (4167 m)
</gallery>
* '''Gexa da Santiscima Trinitè''': fundà in tu [[1702]] cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du [[Renascimento|Renascimentu]]. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu [[1819]], cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du [[XX secolo|Növesentu]] sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu [[1975]] a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-della-s-s-trinita-31553-1-2c461dda1eeb1b9b56cc91c47210b3f9|tìtolo=Chiesa parrocchiale della S.S Trinità|léngoa=IT, FR, DE, EN}}</ref>
* '''Capella de San Giacumu''', in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.lovevda.it/it/banca-dati/8/chiese-e-santuari/gressoney-la-trinite/cappelle/1103|tìtolo=Cappelle, Chiese e santuari|léngoa=IT, DE, EN, ES, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref> Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu [[1652]], pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu [[1714]]. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-orsia-32185-1-dcc3eaa0ceb65420ff1deaa7b24878ad|tìtolo=Cappella di Orsia|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Tschaval''', fabricà in tu [[1624]] da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-tschaval-32187-1-a69de09d02acd444b1c946d69d5c86ee|tìtolo=Cappella di Tschaval|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref>
* '''Capella de Oagre''', dita "''Gnaden Brunnen''" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu [[1701]] propiu in ta funtana lì vixin.<ref name=":3" /> Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-oagre-32188-1-ffab32b241976a4b40a2569e471b8e83|tìtolo=Cappella di Oagre|vìxita=2026-05-08}}</ref>
* '''Capella de Biel''', in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu [[1736]]. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.gressoneylatrinite.ao.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-biel-32186-1-a9f81aab0f2d320465113e9f6bcbb19d|tìtolo=Cappella di Biel}}</ref><ref name=":3" />
* '''Capella de Sant'Anna''', costruia in tu [[1726]] dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu [[2001]] da [[Pappa Giovànni Pàolo II|Pappa Wojtyla]], tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.<ref name=":3" />
* In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du '''Cristu de vette'''. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de [[Gêxù|Gesù]], scurpia da u scultù de [[Turin|Türin]] Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu [[1955]], a l'é steta füza a [[Turin|Türin]] e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.<ref>{{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/esperienze/un-legame-spirituale-e-culturale-tra-gressoney-la-trinite-e-camogli-nel-nome-di-due|tìtolo=Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Abitanti ==
{{Demografia/Gressoney-La-Trinité}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Aministrasiun ==
[[File:Municipio Gressoney-La-Trinité.JPG|thumb|A Cà du Cumüne]]
U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cm-walser.vda.it/it-it/amministrazione/comuni|tìtolo=I Comuni|léngoa=IT, FR, DE, EN|vìxita=2026-05-09}}</ref> A parolla scindicu a l'é reiza cumme ''syndic'' in tu franseize valdustan, ''sendég'' in titsch<ref>{{Çitta web|url=https://www.centroculturalewalser.com/wp-content/uploads/2019/03/vocabolario_s.pdf|tìtolo=Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S"|léngoa=IT, DE, WAE|vìxita=2026-05-09}}</ref>, ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe ''senteucco.''<ref>{{Çitta web|url=https://www.patoisvda.org/it/motore-di-ricerca/senteucco_109734_4/|tìtolo=Senteucco|léngoa=IT, FR, FRP|vìxita=2026-05-09}}</ref>
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=12 zügnu 1985|Fine=24 mazzu 1990|Nome=Ugo Peretto|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno>{{çitta web|https://amministratori.interno.it/|Anagrafe degli amministratori locali e regionali}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 1990|Fine=29 mazzu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=[[Union Valdôtaine]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=2 zügnu 1995|Fine=24 lüggiu 1995|Nome=Dante Squinobal|Partito=|Carica=[[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=1º agosto 1995|Fine=8 mazzu 2000|Nome=Aurelio Welf|Partito=-|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=8 mazzu 2000|Fine=9 mazzu 2005|Nome=Renzo Vicquéry|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=9 mazzu 2005|Fine=15 dixembre 2009|Nome=Massimo Comune|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=16 dixembre 2009|Fine=24 mazzu 2010|Nome=Pietro Vincent|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=24 mazzu 2010|Fine=27 mazzu 2015|Nome=Alessandro Girod|Partito=[[lista civica]]|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrec|Inizio=27 mazzu 2015|Fine=''in carica''|Nome=Alessandro Girod|Partito=|Carica=Scindicu|Note=<ref name=interno />}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Stemma ===
U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu [[2001]], cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.regione.vda.it/amministrazione/leggi/bollettino_ufficiale_new/archive/2001/supplementi/14-2001-S1.pdf|tìtolo=Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001|léngoa=IT, FR|vìxita=2026-05-09}}</ref>
[[Immaggine:Blason ville It Gressoney-La-Trinité (AO).svg|link=https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Blason_ville_It_Gressoney-La-Trinit%C3%A9_(AO).svg|bordo|destra|192x192px]]
{{Çitaçión|Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.|3=Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/gressoney-la-trinite/|tìtolo=Gressoney-La-Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>|lingua=IT}}In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.<ref name="Araldica Civica"/>
=== Gemelaggiu cun Camuggi ===
Dau [[2025]] i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de [[Camuggi]] sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu de Camuggi]] in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/08/15/camogli-gressoney-la-trinite-firma-del-gemellaggio/|tìtolo=Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/08/gemellaggio-camogli-gressoney-trinite-437002/|tìtolo=Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Augusta Vittoria Cerutti|tìtolo=Itinerari turistico culturali in Valle d'Aosta|ànno=1983|editô=Musumeci Editore|çitæ=Quart (Ao)|léngoa=IT|cid=Cerutti, 1983|ISBN=88-7032-154-1}}
* {{Çitta web|url=https://www.gressoneymonterosa.it/sites/default/files/field_blocco_redazionale/allegati/9423/paragrafi/52242/Cartella%20stampa.pdf|tìtolo=Gressoney Monte Rosa, Meet the Mountains!|scîto=gressoneymonterosa.it|léngoa=IT, EN|p=|cid=AA.VV., 2023|vìxita=2026-05-08}}
{{Comûni da Valle d'Aosta}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da Valle d'Aosta]]
5deghwddomwlyc6xv14fa8cz5188kxk
Sàlia
0
28647
271171
270439
2026-06-23T12:51:13Z
Arbenganese
12552
+cv
271171
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Sàlia
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn]]
|Panorama = Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg
|Didascalia =<div align="center">Sàlia mi(r)â daa pruvinsâle, cu'a [[Munte Pesartu|Colla]] de derê</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumün]]
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|var-teritöio = Terito(r)iu
|var-cordinæ = Curdinàe
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Altitudine = 60
|Abitanti = 343
|Note abitanti = {{Çitta web|url=https://www.citypopulation.de/en/italy/localities/liguria/savona/00900210005__salea/|tìtolo=Salea in Savona (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2025-01-01}}
|Aggiornamento abitanti = 2021
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = Saliàschi <small>(o Saleàschi)</small><br />Saliòtti <small>(Aa [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]])</small>
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Giacumu Mazû
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[25 lûggio|25 lüju]]
}}
'''Sàlia''' ('''Sàlea''' ascì, ''Salea'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Fraçion geògrafica|frasiùn]] du [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] d'[[Arbenga]], ch'a cunta 343 abitànti (au [[2021]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
Sàlia a l'è üna de frasiùi d'[[Arbenga]], ch'a se tröva inta zòna ciü culinâre du cumün (elevâ de 60 metri in sciu livellu du mâ), ai cunfìn cu'a lucalitài de Cian Boschi de [[Cixan|Cixàn]] e cu-e frasiùi arbenganéxi de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e de [[Campugexa]], grassie ae dife(r)ènti regiùi cunfinanti, cumme u sücédde fra i Parèi (lecaiöi) e Tèra Cunìu (saleàsca) e fra e Ciàppe (a Campugexa) e a Cà de Berta.
=== Regiùi ===
E prinsipâli regiùi da frasiùn saleasca e sun: I Ruberti, E Rocche du Gattu, A Còsta Reâle, A Mürta, U(r)ivéu Tèra Cunìu, A Cà de Berta, I Carrài e San Giacumu (vixìna aa gêxa).
== Sto(r)ia ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Salea Panuàmma.jpg|Âtra vista du paìse, daa gêxa
File:Salea (Albenga)-chiesa ss Giacomo e Filippo-complesso1.jpg|A gêxa paruchiâle di santi Giacumu e Feìppu
File:Géxa de Salea 03.jpg|Âtra vista da gêxa
</gallery>
Ciü tante testimunianse da nascita de l'insediamentu e sun legàe cu'a custrusiùn da paruchiâle de Sàlia, dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu, aturnu au [[XVI secolo|XVI seculu]]. Impurtante regurdâ u censimentu du [[XVIII secolo|Settesentu]], ch'u l'ha segnàu tòstu 25 föghi (famìe). Cun l'invaxùn fransese da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] intu [[1797]] a vegne custituìa ina münisipalitài ünica fra [[Campugexa]] e Sàlia, u [[25 lûggio|25 de lüiu]] du [[1798]], cun attu de zü(r)amèntu de frunte au cumisa(r)iu da Giürisdisiùn da Sènta, Giubatta Saggi.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Sàlia}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
Géxa de Salea 04.jpg|A faciâ da paruchiàle
Salea (Albenga)-chiesa1.jpg|L'u(r)ato(r)iu de Sàlia
</gallery>
A livellu de gêxa a frasiùn a fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impe(r)ia]], tütte e strutü(r)e religiuse intu sò terito(r)iu e fan parte da parocchia dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu.
* '''Gêxa paruchiâle di Santi Giacumu e Feìppu''': fundâ l'[[11 arvî|11 d'avrî]] du [[1515]], quande a cumünitài a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pu(r)é custruì ina funte pe'u batézzu legâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa d'ancöi a nasce pe(r)ò intu periudu sucescìvu, segü(r)u l'ampliamentu e a ricustrusiùn upe(r)â du [[1622]], quande u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a ghe vegne pe(r)ò celebrà numma che du [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva ciü in bassu rispettu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a vé(r)a. In scia drìta rispettu a l'entrâ u se pö vegghe ina lugetta afrescâ, cun intu mezzu a rapresentasiùn da Madònna cu-u Bambìn.
== Ecunumia ==
A prudusiùn ecunomica da frasiùn a l'è prinsipalmente agricula, cun a cultivasiùn da vigna, cun in'impurtante prudusiùn du pigàu, u ciü tantu, ch'u gh'è dedicàu Sagralea, a fé(r)a anuâle di prudutùi agriculi da ciâna e de valàe interne. A festa a se tegne tütti ànni aa fin de l'estài. Difüsu ascì u turìsmu, prinsipalmente cu'i agriturìsmi e âtre strutü(r)e de acujènsa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagralea.it/|tìtolo=Sagralea, scitu ufisiâle|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
A frasiùn a l'è culegâ a punente cun [[Cixan|Cixàn]] (frasiùn de Cian Boschi) e a levante cu'a frasiùn de [[Campugexa]] grassie aa Stadda Pruvinsâle SP3, ch'a rìva fin au [[U Sejô|Se(r)iâ]].
== Âtre frasiùi d'Arbenga ==
* [[Bastia (Arbenga)]]
* [[Leca (Arbenga)]]
* [[Lüxignan]]
* [[Campugexa]]
* [[San Fé (Arbenga)]]
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiùi d'Arbenga]]
eas0p35th8fvpxs9c5s9pno7hq2984r
271172
271171
2026-06-23T12:53:58Z
Arbenganese
12552
/* Regiùi */ regiru
271172
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Sàlia
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn]]
|Panorama = Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg
|Didascalia =<div align="center">Sàlia mi(r)â daa pruvinsâle, cu'a [[Munte Pesartu|Colla]] de derê</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiùn
|var-stâto = Stàttu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumün]]
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|var-teritöio = Terito(r)iu
|var-cordinæ = Curdinàe
|var-altitùdine = Artessa
|var-abitànti = Abitanti
|Altitudine = 60
|Abitanti = 343
|Note abitanti = {{Çitta web|url=https://www.citypopulation.de/en/italy/localities/liguria/savona/00900210005__salea/|tìtolo=Salea in Savona (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2025-01-01}}
|Aggiornamento abitanti = 2021
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu
|var-cod._cadàstro = Cod. catastru
|var-tàrga = Targa
|var-cl._scìsmica = Cl. scismica
|var-cl._climàtica = Cl. climatica
|var-nómme_abitànti = Numme abitanti
|Nome abitanti = Saliàschi <small>(o Saleàschi)</small><br />Saliòtti <small>(Aa [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]])</small>
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Giacumu Mazû
|var-festîvo = Festìvu
|Festivo = [[25 lûggio|25 lüju]]
}}
'''Sàlia''' ('''Sàlea''' ascì, ''Salea'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[Fraçion geògrafica|frasiùn]] du [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] d'[[Arbenga]], ch'a cunta 343 abitànti (au [[2021]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
Sàlia a l'è üna de frasiùi d'[[Arbenga]], ch'a se tröva inta zòna ciü culinâre du cumün (elevâ de 60 metri in sciu livellu du mâ), ai cunfìn cu'a lucalitài de Cian Boschi de [[Cixan|Cixàn]] e cu-e frasiùi arbenganéxi de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e de [[Campugexa]], grassie ae dife(r)ènti regiùi cunfinanti, cumme u sücédde fra i Parèi (lecaiöi) e Tèra Cunìu (saleàsca) e fra e Ciàppe (a Campugexa) e a Cà de Berta.
=== Regiùi ===
A frasiùn de Sàlia a l'è furmâ da ciü lucalitài spantegàe, che fra tütte u gh'è: I Ruberti, E Rocche du Gattu, A Còsta Reâle, A Mürta, L'U(r)ivéu Tèra Cunìu, A Cà de Berta, I Carrài e San Giacumu (vixìn aa gêxa).
== Sto(r)ia ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Salea Panuàmma.jpg|Âtra vista du paìse, daa gêxa
File:Salea (Albenga)-chiesa ss Giacomo e Filippo-complesso1.jpg|A gêxa paruchiâle di santi Giacumu e Feìppu
File:Géxa de Salea 03.jpg|Âtra vista da gêxa
</gallery>
Ciü tante testimunianse da nascita de l'insediamentu e sun legàe cu'a custrusiùn da paruchiâle de Sàlia, dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu, aturnu au [[XVI secolo|XVI seculu]]. Impurtante regurdâ u censimentu du [[XVIII secolo|Settesentu]], ch'u l'ha segnàu tòstu 25 föghi (famìe). Cun l'invaxùn fransese da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] intu [[1797]] a vegne custituìa ina münisipalitài ünica fra [[Campugexa]] e Sàlia, u [[25 lûggio|25 de lüiu]] du [[1798]], cun attu de zü(r)amèntu de frunte au cumisa(r)iu da Giürisdisiùn da Sènta, Giubatta Saggi.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Sàlia}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
Géxa de Salea 04.jpg|A faciâ da paruchiàle
Salea (Albenga)-chiesa1.jpg|L'u(r)ato(r)iu de Sàlia
</gallery>
A livellu de gêxa a frasiùn a fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impe(r)ia]], tütte e strutü(r)e religiuse intu sò terito(r)iu e fan parte da parocchia dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu.
* '''Gêxa paruchiâle di Santi Giacumu e Feìppu''': fundâ l'[[11 arvî|11 d'avrî]] du [[1515]], quande a cumünitài a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pu(r)é custruì ina funte pe'u batézzu legâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa d'ancöi a nasce pe(r)ò intu periudu sucescìvu, segü(r)u l'ampliamentu e a ricustrusiùn upe(r)â du [[1622]], quande u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a ghe vegne pe(r)ò celebrà numma che du [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva ciü in bassu rispettu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a vé(r)a. In scia drìta rispettu a l'entrâ u se pö vegghe ina lugetta afrescâ, cun intu mezzu a rapresentasiùn da Madònna cu-u Bambìn.
== Ecunumia ==
A prudusiùn ecunomica da frasiùn a l'è prinsipalmente agricula, cun a cultivasiùn da vigna, cun in'impurtante prudusiùn du pigàu, u ciü tantu, ch'u gh'è dedicàu Sagralea, a fé(r)a anuâle di prudutùi agriculi da ciâna e de valàe interne. A festa a se tegne tütti ànni aa fin de l'estài. Difüsu ascì u turìsmu, prinsipalmente cu'i agriturìsmi e âtre strutü(r)e de acujènsa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagralea.it/|tìtolo=Sagralea, scitu ufisiâle|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
A frasiùn a l'è culegâ a punente cun [[Cixan|Cixàn]] (frasiùn de Cian Boschi) e a levante cu'a frasiùn de [[Campugexa]] grassie aa Stadda Pruvinsâle SP3, ch'a rìva fin au [[U Sejô|Se(r)iâ]].
== Âtre frasiùi d'Arbenga ==
* [[Bastia (Arbenga)]]
* [[Leca (Arbenga)]]
* [[Lüxignan]]
* [[Campugexa]]
* [[San Fé (Arbenga)]]
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiùi d'Arbenga]]
qoocts502qmga9n12soi0wdi8xpgu40
Mike fC
0
29450
271248
263220
2026-06-24T10:09:46Z
Luensu1959
1211
/* Video in sce youtube */
271248
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[File:Logo Mike fC, realizzato da Michele Ferroni.jpg|thumb|250px|Logo Mike fC, realizzato da Michele Ferroni|O lògo do Mike fC]]
O '''Mike fC''' ò '''Mike from Campo''', nómme d'àrte do Michê Ferroni (Zêna, 21 frevâ 1989), o l'é 'n cantautô, rapper e tecnico do són italiàn.
== Biografîa ==
[[File:Sensa Tempu (Festival de San Zorzu 2022)-Premiasiun.jpg|thumb|250px|Mike fC (in sciâ drîta) premiòu a-o [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival de San Zorzo]] 2022]]
=== Infànçia, prìmmi ànni e stûdi ===
Nasciûo a [[Zena]], ma cresciûo a [[Campomon|Canpomòn]], o prinçìpia o stûdio do pianofòrte da l'etæ de nêuve ànni a quélla de tréize, pe dedicâse a-a scritûa di tèsti de mûxica rap.
O sò poæ, l'Antonéllo Ferròni, o l'é nasciûo a Carbònia in Sardégna, ma o gh'à de òrigine marchigiànn-e; a moæ, a Frànca Parödi, a l'é de Çiânexi.
Into 2003 o realîza co-in amîgo a sò prìmma cansón. Dòppo doî ànni o regìstra o sò prìmmo album amatoriâle ''Enjoy'', e, dòppo n’anno, ''Lasciateci sognare'' (''Êse lìberi d'asunâse'').
O stûdia a-o licéo scentìfico Enrico Fermi de Zêna [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]]. Dòppo ch'o l'à pigiòu o diplöma, o frequénta o córso de lòurea trienâle a-a schêua di inzegnê de telecomunicaçioìn inte l’[[Universcitæ di Studdi de Zena|Universcitæ de Zêna]] e o contìnoa a sò formaçión co-a specializaçión in inzegnerîa do són e da mûxica into Politécnico de Milàn, Pölo territoriâle di [[Commo]], dond'o pìggia a lòurea into 2015.
Finîa l'universcitæ o çerne de dedicâ tùtto o sò ténpo a-a mûxica.
=== Co-i Mad Boys (da-o 2009) ===
Into 2009 o l'incóntra o Simo X (Simone Marcenaro) ch'o gh'à 'n bón pài do travàggio mûxicâle do Mike. Dónca asémme a lê e a-a Felix (Elisa Solinas) o scrîve ''Lasciati guidare da lei'' (''Lâscite goidâ da lê''). Dòppo con l'agiùtto do Gallu (Andrea Galluzzo), i quattro rifórman a Mad Boys Crew, avoxòu grùppo de Bösanæo di anni '90. Dòppo pöco a-a ''crew'' s'azónze o Claudio (Claudio Piras), l'AleMan (Alessandro Marcenaro) e l'Andrews Right (Andreas Giusto) ascì. Into 2011 pùbrican o dìsco da-o tìtolo ''Su questa strada'' (''In scê sta stràdda''), do tùtto registròu into sò nêuvo stûdio: o Mad<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/cultura-e-spettacoli/2017/06/26/news/rap-genova-e-la-nuova-capitale-italiana-1.30829432|tìtolo=Rap: «Genova è la nuova capitale italiana»|outô=Claudio Cabona|dæta=2017-06-26|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref>.
Pe mêzo de st'àlbum chîe, diventòu avoxòu inta [[Valadda do Ponçeivia|Valàdda do Ponçéivia]], o grùppo o coménsa a exibîse in gîo pe Zêna, coscì da intrâ inta scêna de l'hip hop do capolêugo<ref>{{Çitta web|url=https://www.rockit.it/articolo/genova-padova-rap-italiano|tìtolo=Genova e Padova, le nuove culle del rap italiano|outô=Stefano Pistore|dæta=2016-04-01|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref>. Dòppo o disco a crew a l'arèsta unîa, ma i conponénti fàn di progètti da solîsti.
Into lùggio do 2011 o Clòudio o pèrde a vìtta inte 'n'incidénte stradâle<ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2011/07/mortale-in-valpolcevera-deceduto-claudio-piras-giovane-rapper-genovese-16551/|tìtolo=Mortale in Valpolcevera: deceduto Claudio Piras, giovane rapper genovese - Genova 24|dæta=2011-07-15|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref>. In dûo córpo pe tùtti i ''Mad''. Clòudio o l'êa pò-u Mike in méistro into rap e inta vitta. O sò disco pòstumo ''Claudio for life'' (''Clòudio pi-â vìtta''), prodûto do tùtto da l'Andrews Right, o peu êse sentîo in scê Youtube.
=== O rap in zenéize (da-o 2011) ===
Ina particolaritæ do Mike fC a l'é de segûo quélla de scrîve de cansoìn in [[Lengoa ligure|léngoa lìgure]] ascì. Ma tùtto pe mêzo di géneri mûxicâli comm'o rap, a trap e l'R&B<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20191128101836/http://www.genovapost.com/val-polcevera/cultura-e-spettacolo/rap-in-dialetto-il-genovese-e-morto-io-non-credo-119180.aspx|tìtolo=Rap in dialetto, "Il genovese è morto? Io non credo"|outô=Daniele Alberti|dæta=2017-05-23|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/genova/2012/01/10/news/mike-from-campo-rimein-dialetto-a-suon-di-rap-1.32868177|tìtolo=Mike from Campo, rimein dialetto a suon di rap|outô=Beatrice D'Oria|dæta=2012-01-10|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref>.
Into 2011 o scrîve ''Zena'', a sò prìmma cansón rap do tùtto in léngua lìgure. O filmìn muxicâle in scê Youtube o gh'à 'n bón riscóntro e o Mike, che inte quéllo perîodo o gh'àiva de dificurtæ co-i stûdi in ingegnerîa, o l'atrôva tórna l'entuxàsmo pe continuâ a fâ mûxica, con nêuve idêe e energîe<ref>{{Çitta web|url=http://www.trallaleronline.net/2019/03/03/intervista-a-mike-fc/|tìtolo=Intervista a Mike fC|dæta=2019-03-03|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref>.
=== O perîodo a Cómmo e ''Dove vai'' (''Donde ti væ'') (2013-2015) ===
Into 2013, dòppo a lòurea trienâle, o vâ a vîve a Cómmo dond'o frequénta o córso de ''Sound and music engineering'' into Politécnico de Milàn.
Inte sti ànni o l'ariêsce a realizâ di progètti muxicâli: o ''Madness Ep'' co-i Mad Boys e i UBR, a cansón ''Voglia d'estate'' (''Coæ de stæ'') con l'Erika, ''Chiedersi perché'' (''Domandâse perché'') pe cónto sò, cansón ligâ a-i travàggi pò-u Tèrzo Vâlico di Zôvi<ref>{{Çitta web|url=https://www.labsociale.it/2012/06/chiedersi-perche-di-mike-from-campo-un-rap-contro-il-terzo-valico/|tìtolo=Chiedersi perché di Mike from Campo, un rap contro il Terzo Valico|dæta=2012-06-26|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref>.
A Cómmo o scrîve ''Inte 'n'abràsso'', cansón che pe mêzo do filmìn, ch'o móstra di bèlli paizàggi da Ligùria, a l'otêgne 'n gràn riscóntro, màscime in scê Youtube, Facebook e Whatsapp<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilmugugnogenovese.it/rap-in-genovese/|tìtolo=RAP IN GENOVESE|outô=Gabriele Rastaldo|dæta=2017-02-10|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2017/10/colombo-al-rap-zeneise-torna-la-storia-genova-un-abbraccio-187336/|tìtolo=Da Colombo al rap "zeneise", torna la storia di Genova "in un abbraccio" - Genova 24|outô=Tamara Turatti|dæta=2017-10-12|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref>.
Into zùgno do 2014 sciòrte ''Dove vai'' (''Dónde ti væ''), dìsco da solîsta con tùtte e cansoìn de quéllo perîodo. L'àlbum o l'é conpòsto da 15 cansoìn tùtte registræ, prodûte e mixæ da-o Mike into Stûdio Mad.
Into lùggio 2015 o pìggia a lòurea magistrâle e o ritórna a Zêna.
=== O ritórno in Ligùria e i progètti sénci (2015-2017) ===
Tornòu in Ligùria o travàggia cómme cantoutô e inzegnê do són.
Into frevà do 2017 o partéçipa a-o sezén [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festivàl Sàn Zòrzo da cansón in léngoa lìgure]], dond'o l'à reçevûo o prêmio "Elmo Bazzano" e o prêmio cómme mêgio solîsta co-a cansón ''T'ê speciale''<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/Default.aspx?c=17&l=it|tìtolo=Festival della Canzone dialettale - Vincitori 2017|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref>.
Dòppo o pubrichiâ ''Splenderà'' (''Splendiâ''), in colaboraçión con l'Oriana Langella, ''Luxe inti euggi'', cansón trap in léngoa ligure, e ''Coæ de cantâ'' in colaboraçión co-I Trìlli<ref>{{Çitta web|url=http://www.itrilli.it/biografia/|tìtolo=Biografia|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref>.
A cansón da stæ a divénta ''Tòu li,'' fæta asémme ai [[Demueluìn]]. A cansón a l'é 'n mésscio de sonoritæ folk, pop, rap e dance<ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2017/08/tou-li-arriva-tormentone-dellestate-genovese-la-risposta-musica-al-mugugno-de-niatri-184318/|tìtolo="Tou lì", arriva il tormentone dell'estate genovese. La risposta in musica al "mugugno de niatri" - Genova 24|outô=Nicola Giordanella|dæta=2017-08-07|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref>.
Vêgne pöi pubricâ ''In un abbraccio'', versción in italiàn de ''Inte 'n'abrasso'', e ''Sfioreremo le stelle'' (''Sfioriêmo e stélle'') in colaboraçión con l'EuGian.
=== ''Fermâ o ténpo'' e ''Diâio de l'Èrta Vîa'' (2018) ===
Into frevà do 2018 o parteçipa torna a-o Festival da Canson in lengoa ligure con ''Fermâ o tenpo''. A canson, ch'a l'aregòrda di avegnimenti da segonda goæra mondiâle pi-â popolaçion ligure, a goagna o premio comme mêgio testo e comme categorîa solista<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/Default.aspx?c=17&l=it|tìtolo=Festival della Canzone dialettale - Vincitori 2018|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref>. O filmin in scê Youtube o vêgne caregòu pròpio che l'é quarche giorno da-i 25 d'arvî<ref>{{Çitta web|url=https://genova.repubblica.it/cronaca/2018/04/25/news/il_25_aprile_e_il_rapper_che_parla_ai_millennials-194731485/|tìtolo=Il 25 aprile e il rapper che parla ai millennials|outô=Valentina Evelli|dæta=2018-04-25|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.primocanale.it/notizie/la-resistenza-giovane-con-la-musica-di-mike-fc-boom-per-ferm-o-tenpo--197177.html|tìtolo=La Resistenza è giovane con la musica di Mike fC. Boom per "Fermâ o tenpo"|outô=Gilberto Volpara|dæta=2018-04-24|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref>.
A-i 6 de dexenbre do 2018 o pubrica in scê Youtube ''Diario d'Alta Via'' (''Diâio de l'Èrta Vîa''), viâgio-documentâio in scê l'[[Âta Vîa di Mónti Lìguri|Èrta Vîa di Monti Liguri]] inta quæ o Mike fC o camìnn-a pò-u percorso intrêgo da sôlo a pê. Co-o fæto ch'o no gh'à ni spònsor ni goæi, o progetto o vêgne realizòu con pöche palanche. O fæto che o travaggio o vêgne filmòu e montòu da l'outô ò-u pòrta ciù da-arente o Mike a-i spetatoî e ciù vêo e spontanio<ref>{{Çitta web|url=https://www.stregacornacchia.it/diario-d-alta-via-viaggio-sull-alta-via-dei-monti-liguri/|tìtolo=Diario d'Alta Via - Viaggio sull'Alta Via dei monti liguri|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/genova/2019/09/15/news/erta-via-di-monti-liguri-unn-esperiensa-de-vitta-conta-da-o-mike-fc-1.37467301|tìtolo=Erta Via di monti liguri: unn’esperiensa de vitta contâ da-o Mike FC|outô=Andrea Acquarone|dæta=2019-09-15|vìxita=2022-01-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://ilpolopositivo.com/2019/05/08/mike-fc-rap-in-genovese-per-salvaguardare-la-cultura-di-una-regione-intera/|tìtolo=MIKE FC: rap in Genovese per salvaguardare la cultura di una regione intera|dæta=2019-05-08|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref>.
=== ''Luxe inti euggi'' (2019-prezente) ===
A-i 25 de mazzo do 2019 o pùbrica ''Luxe inti euggi'', o sò primmo album do tùtto in lengoa ligure. O progetto o contêgne segge de cançoìn za pubricæ, magâra in parte arangiæ e mixæ torna, segge de cansoìn mai sentîe. I generi muxicâli van da-a trap a-o pop e a-o reggae scinn'a di ritmi afro e latin, co-o pasâ pe mêzo di tòcchi ciù ligæ a-o cantoutorâto<ref>{{Çitta web|url=https://www.primocanale.it/notizie/-luxe-inti-euggi-il-successo-del-nuovo-disco-di-mike-fc-un-ragazzo-di-paese-207874.html|tìtolo="Luxe inti euggi", il successo del nuovo disco di Mike fC: un ragazzo di paese|dæta=2019-05-31|léngoa=IT|vìxita=2022-01-08}}</ref>. O disco o contêgne de importante collaboraçioìn con artisti do panoramma muxicâle zeneize, comm'o Lord Jaan, o Maz Vilander, a Chiara Franzi, I Trilli e [[Demueluìn|I Demueluin]].
== Discografîa ==
; Album in studio
* 2011 - ''Su questa strada'' (''In scê sta stradda'') (co-i ''Mad Boys'')
* 2014 - ''Dove vai'' (''Donde ti væ'')
* 2019 - ''Luxe inti euggi''
; Scìngoli
- ''Dâse 'na man'' (co-o Guido Perata), [[2021]] <br>
- ''Dimme perché'' (co-i "Sensa Ténpo": Guido Perata e Chiara Franzi), [[2022]]
== Video in sce youtube ==
* [https://www.youtube.com/watch?v=2N6eak1uZ4k Alêgri] (co-i Demueluìn)
* [https://www.youtube.com/watch?v=kg4l4HZuczM Zêna]
* [https://www.youtube.com/watch?v=qL9OXQspjRI Luxe inti euggi]
* [https://www.youtube.com/watch?v=fzdLqpAAMeU Tou lì] (co-i Demueluìn)
* [https://www.youtube.com/watch?v=cfl2qfR7hSQ Ghe semmo]
* [https://www.youtube.com/watch?v=mSsGNnUYhiM Che pru!]
* [https://www.youtube.com/watch?v=EYRx2QtvzQg Coae de cantà] (co-i [[Trilli]])
* [https://www.youtube.com/watch?v=U_ADgMih2ZE Mesaggio pe-a fìn de l'anno in zeneize]
* [https://www.youtube.com/watch?v=LE9OxPZ_ty4 Lùnn-a bónn-a (asémme a [[Max Torigìn]] e Davide Cabona)]
* [https://www.youtube.com/watch?v=B0cTsTsqrxo Finding you]
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Ligammi esterni ==
* {{Çitta web|url=https://www.mikefc.com/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=EN, IT}}
* {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/mikefc|tìtolo=Canâ YouTube ofiçiâ|léngoa=LIJ, IT}}
* {{Çitta web|url=https://it-it.facebook.com/MikeFromCampo/|tìtolo=Pagina Facebook ofiçiâ|léngoa=LIJ, IT}}
{{Léngoa lìgure}}
[[Categorîa:Muxica da Liguria]]
[[Categorîa:Muxicisti]]
[[Categorîa:Cantaotoî]]
pb9gtj2koar9wl6aobwgx8l4tq0qri5
Palàçio Odêro (Zêna)
0
30074
271200
253042
2026-06-23T18:40:05Z
N.Longo
12052
+ cat
271200
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[Immaggine:Genova - palazzo Odero.jpg|miniatura|280x280px|Vìsta de Palàçio Odêro da-a [[Stràdda de Agostìn Bertâni (Zêna)|Stràdda de Agostìn Bertâni]]]]
O '''Palàçio Odêro''' o l'é 'n palàçio de [[Zena|Zêna]] ch'o se trêuva a-o cìvico 6 da Stràdda de Giancàrlo Odìn, into quartê de [[Castelétto (Zêna)|Castelétto]]. O grànde cazaménto, tiòu sciù inte l'ànno [[1899]], o l'é stæto costroîo inte 'n stîle coloniâle in sce progètto de l'architétto zenéize [[Màrco Ourélio Cròtta]].
== Descriçión ==
Palàçio Odêro o l'é stæto costroîo, pe voentæ de l'inprezâio òmònimo, inte l'ànbito do procèsso de urbanizaçión da zöna aprêuvo a l'avertûa da [[Circonvalaçión a Mónte (Zêna)|Circonvalaçión a Mónte]] tra a fìn do [[XIX secolo|sécolo XIX]] e o prinçìpio do [[XX secolo|sécolo XX]]. Defæti, a costruçión de sto cazaménto chi a l'é stæta inandiâ inte l'ànno [[1899]], in sciâ bâze do progètto de l'architétto zenéize [[Màrco Ourélio Cròtta]], ch'o l'à colaboròu a-a realizaçión do [[Castéllo d'Albertis (Zêna)|Castéllo d'Albertis]] ascì. In particolâ, inte st'òpera chi, o Cròtta o s'é in pàrte destacòu da-o sò stîle ciù medievalìsta, dàndo a-a sò creaçión 'na câa bén bén ciù ezòtica ch'a l'aregórda l'architetûa coloniâle svilupâ da-i ingléixi inti sò domìnni in [[India|Ìndia]]<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Aldo Padovano|tìtolo=Il giro di Genova in 501 luoghi|url=https://books.google.it/books?id=aiyZDQAAQBAJ|ànno=2016|editô=Newton Compton Editori|çitæ=Rómma|léngoa=IT|capìtolo=265. Il Palazzo Odero in Viale Odino|ISBN=88-54-19955-9}}</ref>.
A faciâta prinçipâ, ch'a s'avànsa in sciâ [[Funicolâre de Sant'Anna|funicolâre de Sant'Ànna]] vèrso a [[Stràdda de Agostìn Bertâni (Zêna)|Stràdda de Agostìn Bertâni]], a l'é caraterizâ da 'n gràn nùmero de pogiöli arezûi da cartaboìn, chinòlle e sêmi-chinòlle con, a l'ùrtimo ciàn, 'na galerîa inte 'na lögia ch'a fà pài o palàçio cómme 'na sôla, grànde, abitaçión, aregordàndo çèrti ''Grand Hotel'' da çitæ<ref name=":0" />.
== Galerîa d'inmàgine ==
<gallery widths="200" heights="180" style="text-align:center">
SAnna4.jpg|Vìsta do palàçio inte 'na cartolìnn-a d'época
SAnna3.jpg|Palàçio Odêro, in sciâ drîta, vìsto da-a vêgia staçión de mónte da funicolâre
Funicolare Sant Anna 01.jpg|Vìsta modèrna da-a staçión de mónte da funicolâre
Via Bertani, Genova - panoramio.jpg|Detàggio da galerîa a l'ùrtimo ciàn e di caraterìstichi gazêbi in sciô téito
</gallery>
== Nòtte ==
<references />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Architetûe de Zêna]]
[[Categorîa:Palàççi|Odêro]]
ose6mql0c0xroaompbchr61a65if1zk
Palàçio Giustiniàn (Scîo)
0
30516
271199
239298
2026-06-23T18:39:49Z
N.Longo
12052
+ cat
271199
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[Immaggine:Chios_Castle_Giustiniani_Palace.jpg|miniatura|O Palàçio Giustiniàn de Scîo]]
O '''Palàçio Giustiniàn''' o l'é 'n palàçio de [[Scîo]], scitoòu into [[Castéllo de Scîo|vêgio castéllo]] do [[Scîo (çitæ)|capolêugo]], ch'o l'é stæto tiòu sciù da-i [[Repùbrica de Zena|zenéixi]] da [[Maónn-a de Scîo e de Focea|Maónn-a]] che da chi aministrâvan i sò domìnni.
== Stöia ==
O palàçio Giustiniàn o l'é 'n cazaménto stòrico de Scîo, tiòu sciù tra i [[XIV secolo|sécoli XIV]] e [[XV secolo|XV]] e scitoòu tra a Pòrta Magiô e a ciàssa prinçipâ da çitæ. O palàçio o l'é stæto comiscionòu da-i sòcci da Maónn-a e l'é probàbile ch'o ségge stæto a sêde do [[Poistæ (etæ de mêzo)|poistæ]] de l'îzoa<ref name=":0" />.
Aroinòu da azónte e demoliçioìn inti ànni da dominaçión [[Inpêro òtomàn|tùrca]], o palàçio Giustiniàn o l'é stæto ristoròu tra o [[1980]] e o [[1985]] da-o [[Servìçio Archiològico Grêgo]]<ref name=":0" />.
== Descriçión ==
[[Immaggine:Chios_-_Giustiniani_Palace.jpg|sinistra|miniatura|Âtra vìsta do palàçio]]
O cazaménto o l'à 'na strutûa da l'aparénsa fortificâ ch'a se svilùppa in sce doî cién, ciaschedùn dotòu de 'na sôla stànsia. In sciâ faciâta vèrso nòrd gh'é 'na scainâ a l'avèrto ch'a mónta scìnn-a-e miâge da çitæ e a-a tôre de sùd-èst, óltre a 'na lögia picìnn-a ch'a s'avànsa in sciâ stràdda depoî a-o palàçio<ref name=":0">{{Çitta|Papathanassiou-Zuhrt & Doumi, 2006|p. 6}}</ref>.
O drénto o l'é de gùsto gòtico, con di vòrti da-i èrchi apénn-a marcæ e spartîi inte quàttro pàrte da 'na figûa a crôxe. A-o céntro de un di vòrti s'àrve pöi 'n pertûzo quadrâto, che l'é probàbile ch'o servìsse a fâ sciortî fêua o fùmme. Pe de ciù, ste stànsie chi gh'àn 'na nòmina de gatòrbia, eséndo stæte dêuviæ da-i tùrchi into córso do coscì dîto [[masâcro de Scîo]] pe inprexonâ di òstàggi pöi apichæ inta Ciàssa Vounaki<ref name=":0" />.
== Muzêo Giustiniàn ==
D'ancheu o palàçio o l'é dêuviòu cómme sêde de 'n muzêo, ciamòu Muzêo Giustiniàn, ch'o l'arechéugge 'na série de testimoniànse de l'época de dominaçioìn [[Inpêro bizantìn|bizantìnn-a]] e zenéize. Tra e òpere chi conservæ gh'é de pitûe e icónn-e de l'etæ bizantìnn-a, óltre a de scultûe, ségge bizantìnn-e che zenéixi, e a âtre òpere ciù picìnn-e<ref name=":0" />.
Tra i péssi de prêxo chi conservæ se pêu aregordâ e dózze pitûe bizantìnn-e do [[XIII secolo|sécolo XIII]] che rafigûan i Profêti, in òrìgine in sciâ cópola da gêxa de ''Panagia Krina'' a [[Vavili]], 'n'icónn-a de l'[[San Michê|Arcàngiou Michê]] do [[XVIII secolo|sécolo XVIII]] ch'a l'arîva da-o vilàggio de [[Olympi]] e 'na série d'inscriçioìn do perîodo zenéize<ref name=":0" />.
== Nòtte ==
<references />
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Dorothea Papathanassiou-Zuhrt|outô2=Maria Doumi|tìtolo=Creating Quality Visitor Experiences: A Best Practice Management Case at The Palazzo Giustiniani in Chios, Greece|url=http://www.giustiniani.info/palachios.pdf|ànno=2006|çitæ=Scîo|léngoa=EN|cid=Papathanassiou-Zuhrt & Doumi, 2006}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligàmmi de fêua ==
* {{Çitta web|url=https://www.chios.com/en/sightseeing-a-museums/monuments-a-museums/giustiniani-museum.html|tìtolo=Giustiniani Museum|léngoa=EN|vìxita=2023-03-06}}
[[Categorîa:Scîo]]
[[Categorîa:Architetûe da Grêcia]]
[[Categorîa:Palàççi|Giustiniàn]]
b88rj9gr6uw1phki379yn9w7pzae8l3
Ransci
0
30817
271165
270440
2026-06-23T12:23:51Z
Arbenganese
12552
+cv
271165
wikitext
text/x-wiki
{{Priéze}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Ransci
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Nome ufficiale =
|Panorama = Ransi (A Prìa)-Panuràmma e vista da gêxa da-a burgâ de Dransciü 01.jpg
|Didascalia = <div align="center">Panuràmma da-u quartê de Dransciü</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiùn
|var-stâto = Stâtu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = A Prìa
|var-teritöio = Teritoju
|var-cordinæ = Curdinê
|var-altitùdine = Ātéssa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 372
|Note abitanti = {{Çitta web|url=https://www.citypopulation.de/en/italy/localities/liguria/savona/00904910002__ranzi/|tìtolo=Ranzi in Savona (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2025-01-01}}
|Aggiornamento abitanti = 2021
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu urâiu
|Nome abitanti = ranscìn, ransìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Benardu de Chiaravalle
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = 20 agustu
|var-cartografîa = Cartugrafîa
}}
'''Ransci''' (dîtu ascì ''Ransi''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ''Ranzi'') a l'è ina frasiùn du cumǜn da [[A Prìa|Prìa]], in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]], ch'a cunta 372 abitànti.<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> Fin a-u [[1928]] u l'êa cumǜn pe sö cuntu.
== Geugrafìa ==
[[File:Quartê de Dransciü (Ransi, A Prìa)-Panuràmma da-u ciassâ da gêxa.jpg|thumb|Dransciü, vistu da-u ciassâ da gêxa|230px|left]]
A frasiùn a se tröva a mezza còsta, a-i pê du Ciapâ, cu-in territòiu strêtu e ch'u se lunga quêxi fin a-a simma du [[munte Carmu de Löa]] versu nord, mentre a meridiùn a segue a valle du riàn de Ransci. U versante de punénte u dâ sciü-u basìn du Ninbaltu e u fâ da spartiêgua tra e dùe valê u se tröva u Còlle Barbexin (427 m) a munte de cà du paîze. A levante, invêxe, u l'è separòn da-u cumǜn de [[Giüstexine|Giüsténixe]] (e da-u basìn du Scaînciu) pe via da custêa du Ciapâ-Munte Cianuza (406 m). Fra e dûe valê u se tröva u cuscì dîtu Passu du Santu, ch'u ghe sajéva ligâ a tradisiùn du pasàggiu de [[San Martìn de Tours|San Martìn]] sciǜ l'[[Ìsua Gainâa|ìzua Gainâa]].
U töccu d'in gîu a-a fuxe du Riàn de Ransci u l'è stêtu pe de lungu tacòn a-u paîze e u vegne dîtu apuntu Maîna de Ransci, u resta tra mezzu [[Löa]] e [[A Prìa]]. U riàn, ch'u nàsce a levante da zôna dîta du Cariâ, a vàlle da frasiùn, u canpa fina l'êgua d'in âtru turénte: l'Arxêa (o riàn Crözu), ch'u scûre a-u de sutta da burgâ de ''Casélle'', e a munte de sta chi u surca a zôna fra e Ciàzze Sécche (428 m) e u Ciapâ.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/tavole/245040_PietraLigure.pdf|tìtolo=Reticulu idrugraficu du cumün da Prìa}}</ref> A l'estrêmu punente u se tröva invêxe u Briccu di Sinque Èrbi (206 m), a marcâ u cunfìn cun Löa.
=== E burghê ===
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Quartê de Dranzü (Ransi, A Prìa)-Tàrga in léngua lìgüre.jpg|Targa in léngua lìgüre du quartê de Dranzü
File:Quartê de Caselle (Ransi, A Prìa)-Targa in léngua lìgüre.jpg|Targa in léngua lìgüre du quartê de ''Casélle''
File:Quartê de Dransciü (Ransi, A Prìa)-Targa in léngua lìgüre.jpg|Targa in léngua lìgüre du quartê de Dransciü
</gallery>
Trê e sun e burghê prinsipâli da villa: Dransciü, Dranzü e E ''Casélle''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/ranzi/|tìtolo=Ransci, a stoja}}</ref>
* Dransciü: u l'è u quartê ciǜ âtu de tütta a villa, dund'a se tröva a capeletta de Sant'Antoniu da Paduva.
* Dranzü: u l'è u quartê dund'a se tröva a capeletta da Santìscima Cuncesiùn, scituòn ciǜ in bàssu de quéllu de primma.
* E ''Casélle'': a l'inbuccu du paîze rivandu da-a Prìa, üna de ciǜ antighe a vegnî mensönâ, chi a se tröva a gēxétta de Santa Lìbera.
== Stòja ==
=== Urìgine du numme ===
U numme ''Ransci'' segundu e ipôtezi avansê da-u prufesû [[Nino Lamboglia]], porieva avêghe in urìgine pre-rumana, êpuca dunde, cun tütta prubabilitê, u se ghe daxéva stu numme a in scitu bén ciǜ grossu du paîze d'ancö. Pödâse che a paòlla a l'agge cumme urìgine u termine latìn ''Antion'' (dapö ''Antium'' e, pe azùnta de prefissu, ''Rantium''), che però ciǜ tanti studiuzi i sun purtê a pensâ ch'u ne vegne d'in-te l'etê de mezzu.<ref name="numme">{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=56|capìtolo=Alle origini di Ranzi}}</ref>
Poreiva, difêti, êssise evulüu da-a raìxe germanica ''Rand-'', che, zuntandughe u süfissu ''-so'', u furmiéva u termine ''Rand-so'', pö trasfurmòn in ''Ranso'' e dapö in-ta furma plürale rêza ''Ransci''<ref name="numme"/>, levòn che u prucessu de stabilizasiùn u u l'è pasòn fina pe di tupònimi ancùn latinizê, cumme ''Ranci''.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=16|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
=== Preistòja e êpuca preumana ===
Misciǜ in-tu quaddru de l'Ingaunia de Levante, u territòiu u mustra segni de frequentasiùn avanti di [[Popolo roman|rumèn]]. In-te sta primma fâze de stabilitê di insediaménti e l'êan bén tegnüe a mente e còlle, che e permetevan de stabilîse in-te 'na puzisiùn ch'a se puésse bén difende. Pe sta mutivasiùn a zôna tra mezzu [[Giüstexine|Giüsténixe]] e [[Tuiran|Tuiàn]] a l'êa bén bén frequentâ.<ref name="castellari''>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
Pocu distante da-a villa u l'è u scitu da Rocca de Féne (ch'u resta sciü-u [[Còlla du Trabichettu|Trabichettu]], d'in faccia a-e burghê du paîze), frequentâ fra a fìn de l'[[Etæ do Brónzo|etê du Brùnzu]] e l'inprinsìpiu de quélla du fêru.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309326|tìtolo=Rocca delle Fene-Monte Trabocchetto (insediamento fortificato)|editô=Ministêu di Bén cultürê|vìxita=2023-07-30|léngoa=IT}}</ref>
De seguitu a stu periudu chi furme de limitâ ürbanizasiùn e se cuntìnuan a espànde, cun l'evulusiùn de tècniche agricule e di scàngi ecunomichi versu a sitê d'[[Arbenga]], capitâle da tribü di [[Ingauni|Lìgüri Ingàuni]].
L'urganizasiùn de zône intèrne a l'êa bazâ sciü-a custrusiùn d'ina séie de ''castelê'', scituê in puzisiùn duminànte. Fra i ezempi prinsipâli sparsi da Löa fin a [[Borṡi e Veressi|Veéssu]], quêxi a furmâ ina cadéna lungu a còsta, truvemmu quélli da Rocca de Féne e i cuscì dîti Castelê de Ransci.
Sti vilàggi picìn, nu guêi da-a distante rispettu a-e strutüe furtifichê, i l'êan furmê da mudeste abitasiùi, che cun tütta prubabilitê se sumegiavan a-e cazélle che ancùn ancö e se trövan spanteghê d'in gîu a-u [[Munte Carmu de Löa|Carmu]], fêtu ch'u ne testimuniéva l'antighiscima tradisiùn.<ref name="castellari''/>
A interpretâ quantu scrîtu da-u Cottalasso, u pâ che fra i séi paîzi dêti a-e sciàmme in-ta cunquista de l'Ingàunia de Levante, u ghe rientriéva fina Ransci.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città di Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://archive.org/details/bub_gb_kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia delle Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=159|capìtolo=CAPO IX. Di quanti Paesi fosse composto il Contado della Città d'Albenga, e come Essa, ne abbia acquistato il Dominio}}</ref>
=== Êpuca rumâna ===
[[File:Quartê de Caselle (Ransi, A Prìa)-Panuràmma.jpg|thumb|Vista de ''Casélle''|230px]]
U cumensa cuscì u prucessu de rumanizasiùn da zôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da ''[[Via Julia Augusta]]'' (incumensâ du [[13 a.C.]]), de mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cunquistê. Ransci u se mustrava dunca in cuntinuasiùn cu-e cumǜnitê de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e de [[Löa]], vistu ch'u gh'êa ina ''mansio'' a-i pé da Rocca de Fene.
Ligâ a-u postu, dapö, a ''mansio'' du ''Pollupice'', scitu ch'u se identificheéva cu-a Giüsténixe d'ancö: nu bezögna però pensâ a st'insediamentu cumme ina realtê cunpatta.
Vista a cunfurmasiùn da valâ du Scaînciu, strêta, tantu da êsse ciamâ ''Canùn'', u nu gh'è stêtu e cundisiui pe sustegnî in grande svilüppu ürban. A l'è ascì sta chi a mutivasiùn ch'a l'ha purtòn a l'espansciùn di növi sciti, cumme u Müàssu de Ransci, dund'i scâvi fra i [[Anni 1970|ànni '70]] e [[Anni 1990|'90]] i l'han fêtu sciurtî di bazaménti ch'i fan pensâ a de antìghe müagge.
In-tu mêximu pòstu u l'è stêtu rinvegnüu pròpiu de tunbe rumane, dund'u l'è vegnüu föa de munêe de êpuca inperiâle e ascì in urna pe-e sénne.
A cavallu fra [[XVIII secolo|Setteséntu]] e l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], a-u Vicâiu, senpre d'in gîu a-u Müàssu, u l'è stêtu truvòn quattru framenti de marmu cu-e incixùi "{{Maioscolétto|d.m. ulpius, sacrum vriae, m.anae ncte x.iii, bili hus frt p.c.}}", insémme a in cunscisténte repertôiu de munêe de periudi despaéggi, da quéllu di giuliu-claudi fin a-a tarda etê inperiâle.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>
=== Etê de mezzu ===
Se in-te l'âtu mediuevu u se va aprövu a-i fêti da cumǜnitê de Giüsténixe, u l'è du [[1263]], chu gh'è 'na mensciùn véa e pròpia di castelê ranscìn, in-t'in scrîtu ligòn a l'investitüa, in-te [[Löa]], de Ubertu Doja. Pâ che in papê ciǜ antìgu ([[1212]]), fra l'âtru, u mensönava tantu u Müàssu quantu a burgâ de ''Casélle'', ma pe vegghe a furmasiùn de chè d'ancö u se dêve spētâ ancùn quarche séculu.<ref name="numme"/>
Da l'inpiantu de burghê e sun cêe e urìgini medievâli, vistu ch'e se trövan in linea cun quélle ch'e l'êan e stradde a munte, foscia ancùn de primma, ch'e l'han pé da bun infruensòn a sö cunfurmasiùn. Du [[XIII secolo|seculu XIII]] u gh'è stêtu fina l'intrâ da cumǜnitê de Giüsténixe sutta a-u [[Marchesùn de Finô|Marchezòn du Finâ]], cun l'inpegnu cuntinuu de Enricu II Du Carettu, e cuscì u ghe finisce fina a villa de Ransci.
U l'è in-te stu moddu chi che l'ecunumìa du postu a vansa, cu-in cangiaméntu in-te pruprietê agricule, pe-a ciǜ pàrte lighê a-i rammi da famìggia Rembado.
U dumìniu di Du Carettu però u l'è scentòn in-te l'avrî du [[1448]], aprövu de lungu a-a fin du cuntrollu da cumǜnitê de Giüsténixe, cun l'uperasiùn guidâ da-u capitàn zenéze [[Peo Fregoso (1412-1459)|Peu Freguzu]].<ref>{{Çitta publicaçión|outô=|ànno=[[2018]]|méize=lûggio|tìtolo=Giustenice:Luglio Medievale 2018|editô=Circolo Culturale Jus Tenes|çitæ=Giustexine}}</ref>
=== Etê muderna ===
Da quantu cögîu da [[Aostin Giustignan|Agustìn Giüstinén]], in-ti sö anê da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] u se sa che du [[1530]] a villa a cuntava quaranta föghi. Tra e funte, du [[1540]], u batêximu in San Giuànni u Batìsta in-te Löa, d'in matéttu ''de Villa Ranzi'', tüttavia, l'üna cumme l'âtra dêta e saiévan vegnüe de doppu a-u primmu muméntu de agregasiùn ürbâna.
Cun l'evulusiùn de tècniche argicule a se spande a cultivasiùn de l'oîvu, ch'a vegne de cuntu pe l'ecunumìa tantu de Giüsténixe quantu de Ransci.
U l'è pròpiu stu fenomenu ch'u porta a l'espansciùn de chè fra u [[XVI secolo|Sinqueséntu]] e u [[XVII secolo|Seiséntu]], ch'u ghe da a cunfurmasiùn de ''villa'', in-tu sensu de insediamentu avèrtu, sensa müagge difenscìve. Insémme a sta côsa chi u se rìva ascì a 'n prugrescivu destacaméntu da-a matrixe de Giüsténixe, vistu che via via a sciòrte a guagnâ ina mazû indipendénsa.
[[File:Quartê de Dranzü (Ransi, A Prìa)-Ciassa.jpg|thumb|Vista da ciàssa de Dranzü|230px]]
U se riva dunca a-a dumanda de separasiùn pe-a furmasiùn du cumǜn da-a parte, fêtu ch'u passa pe mézzu de l'istitusiùn da Parocchia de San Benardu, destacâ da quélla de San Michê du [[1615]]. U truncaméntu u nu dev'êsse imaginòn cumme nettu fra e due cumǜnitê, ma cumme in prucessu ch'u l'è andêtu avanti in-ti anni e ch'u l'ha razuntu u sö màscimu cu-a dumanda e a mediasiùn di scindacatûi zenezi Gerolamo Serra e Gerolamo Invrea, ch'i l'han inviòn in papê a-i 18 zügnu du [[1676]] a-u Senâtu de Zena.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=93-104|capìtolo=Il comune}}</ref>
A-i 21 de lüggiu de quell'annu i vegnan mandê i atti üfisiâli du destaccu, doppu tütti du incuntri pe fissâ tantu i cunfìn quantu u pagaméntu de tàsce e di puffi ciantê, ch'i se sun tegnüi fina cu-a mediasiùn du pudestê da Prìa.
Cu-u Setteséntu a cumensa u fenomenu de migrasiùn di ranscìn versu a culònia ingléze de [[Gibiltæra|Gibiltêra]], vistu a furtüna ch'i l'axevan fêtu i primmi "pelegrìn", ch'i l'êan da famìggia di Rembado. I traffeghi di ranscìn a Gibiltêra i van a crésce e i früttan pe tüttu u [[XVII secolo|XVIII seculu]], cuncentrê in-tu quartê da Calata.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=131-135|capìtolo=L'emigrazione verso Gibilterra}}</ref>
=== Etê cuntenpuranea ===
Cu-a [[Rivoluçion françeize|Revulusiùn franséze]] u territòiu u vegne tucòn da-e cunseguénse da [[Bataggia de Löa|Batàggia de Löa]] ([[1795]]). In-tu specificu u se parla da batàggia de Ransci, scuntru militâre avegnüu du [[1798]], ch'u l'ha avüu cumme teâtru u Briccu di Sinque Èrbi, in-ta parte ciǜ a punente du cumǜn. L'epizodiu u l'ha vistu cunfruntâse in gruppu de vuluntari ranscìn fedêli a l'apena nasciüa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] cun in cuntingente piemuntéze, cu-a vitôia di primmi.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=136-143|capìtolo=La battaglia di Ranzi}}</ref>
A seguî u l'è capitòn l'anesciùn da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] a l'Inperu Franséze ([[1805]]), che sutta a stu chi u mantegne u tìtulu de cumǜn, parte du cantun da Prìa e du Sircundàiu de Savuna, drentu au [[Dipartimentu de Muntenötte]]. De düâ a-u quantu cürta, l'esperiensa a se cunclüdde cu-u [[Congresso de Vienna|Cungressu de Vienna]] e a Restaurasiùn ([[1814]]-[[1815]]).
A Lìgüria a vegne dunca purtâ sutta a-u cuntrollu piemuntéze, e cun lê Ransci a vegne parte da [[Pruvinsa d'Arbenga]]. Du mêximu periudu l'ecunumìa a razùnze in növu svilüppu, a-u ciǜ in-tu cumèrciǜ de l'öiu, che però u nu sciurtìva du tüttu a sudisfâ i bezögni de famigge ranscìne a parte sta côsa chi, a pupulasiùn a nu viveva in grandi dificultê ecunomiche, tantu che nu se verifican grandi epizòdi de migrasiùnversu e [[Americhe]].
Segundu e statistiche fransezi, difêti, i abitanti du cumǜn i l'êan 322, dêtu ch'u resta in linea a-e indagini de doppu (311 abitanti du [[1875]]).
Se asciste dunca a l'aumentu de l'alevamentu versu a fin du seculu e a in grande fenomenu de alienasiùn di terén cumǜnâli, spanteghê d'in gîu a-a lucalitê de Funtanasse. Sti chi divizi in lòtti, sun stêti vendüi a-a ciǜ parte de famigge ranscìne, ch'e sfruteràn ben ben sti tòcchi fin a-u segundu doppu guèra, cumme testimuniòn ascì da-a presensa de 'na lunga série de cabànne.
Pe fâ frunte a-e necesitê d'êgua tantu de fàsce quantu de l'abitòn, in-tu [[1926]] vegne custruìa ina cundòtta de sette chilòmetri ch'a sfrütta e surgenti du Zuvu, grassie a'n gruppu de cuntadìn ch'i se n'êan fêti càregu.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=148-157|capìtolo=Vicende contemporanee}}</ref>
Di inissi du [[XX secolo|seculu XX]] i sun i travaggi du stradun Ransci-A Prìa, incumensê cun l'apaltu du 29 de dixenbre du [[1909]]. Cu-a guêra u cumǜn de Ransci u l'ha otegnüu a puscibilitê de döveâ di prexunêi da l'[[Ungherîa|Ungaîa]], da l'[[Austria|Àustria]], da-a [[Germania|Germània]] e nu sulu, cumme lavuratûi, e dunca l'òpera a s'è inandiâ. Inaugurâ du [[1919]], a-i 24 de zügnu, cumme rigordòn da 'na tàrga a-a memòia di prexunêi chi inpieghê, ün de sti chi, sèrbu, vittima d'ina mìna scciunfâ.<ref name="stradun">{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=157-163|capìtolo=La strada Ranzi-Pietra (U Stradun)}}</ref>
[[File:Quartê de Dranzü (Ransi, A Prìa)-Cartéllu de Via Balzi 01.jpg|thumb|U cartéllu de Via Balzi, Dranzü|240px]]
Ürtimu scindicu du cumǜn autònumu u l'è stêtu Bartolomeo Balzi, mentre, cu-u periudu fascìsta vegne numinòn u pudestê José Rembado, primma che a-i 25 de zenâ du [[1929]] u entrasse in vigûre u decrêtu emanòn in precedensa ([[1928]]), ch'u ne fissava a supresciùn e l'acurpamentu a quéllu da Prìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/atto/caricaDettaglioAtto?atto.dataPubblicazioneGazzetta=1929-01-10&atto.codiceRedazionale=028U2979&atto.articolo.numero=0&atto.articolo.sottoArticolo=1&atto.articolo.sottoArticolo1=10&qId=c9c95e6a-29c2-4e2a-b2ff-c96f4a967a5c&tabID=0.6232694400653076&title=lbl.dettaglioAtto|tìtolo=Rêgiu decrêtu di 6 de dixenbre du 1928|vìxita=2023-10-20|
léngoa=IT}}</ref> Se rinforsa dunca u Circulu Giovane Ranzi, ch'u l'existeva zà da-u [[1919]], fin a quande nu ven seròn da-u fascismu ([[1936]]), pe vegnî turna creòn du [[1946]], pigiandu cumme sêde a veggia cà cumǜna.<ref name="frasiun">{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=165-167|capìtolo=Ranzi frazione di Pietra Ligure}}</ref>
Cu-a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda guèra mundiâle]] u gh'è stêtu trê vittime ranscìne: Bertumê Rembado, capitàn da Maîna Italiâna, Giacumu Vignola e Giacumu Ruveta.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=168|capìtolo=I caduti delle due guerre mondiali}}</ref> Du [[1946]] l'ingressu in-ta Repübbrica Italiâna, de lungu sutta a-A Prìa, mentre a-u [[1970]] a remunta a custrusiùn de l'autustradda A10, ch'a l'è andêta a tucâ ina gran parte territòiu.<ref name="frasiun"/>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Ransci}}
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paîze a l'è pe a ciǜ parte ligâ a l'agricultüa, cumme du rèstu u sücedde da séculi: zà in-ti tenpi passê ben cunusciüu u vìn chi fêtu, survatüttu u Nustralìn e u Vermentìn, curtivòn in-te fàsce terassê.<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2021/12/23/ma-era-pietra-ligure-la-capitale-del-vermentino-di-lusso-e-la-strenna-natalizia-tre-libretti-giustenice-frazione-serrati-streghe-asine-somari/|tìtolo=Ma a l'êa a Prìa a capitâle du vermentìn|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|tìtolo=Pietra Ligure com'era... (con album fotografico) Storia, dialetto, folclore, tradizione|ànno=1980|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=A Prìa|pp=15-16-17}}</ref> Âtru sustegnu quéllu dêtu da-a prudusiùn de l'öiu, vendüu in-te zône d'in gîu, cumme in-te Löa e a-A Prìa.
== Posti de interesse ==
=== Architetüe religiuze ===
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn (Dranzü, Ransi, A Prìa) 02.jpg|Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn
File:Gêxa de San Benardu Abâte (Ransci, A Prìa)-Esternu.jpg|A gêxa paruchiâle
File:Gêxa de San Benardu Abâte (Ransci, A Prìa)-Atôiu.jpg|L'Ātôiu da Madonna da Néve
File:Capeletta de Santa Lìbera (E Casélle, Ransi, A Prìa)-Esternu.jpg|Capeletta de Santa Lìbera
File:Capella de Sant'Antoniu (Dransciü, Ransi, A Prìa)-Esternu 01.jpg|Capeletta de Sant'Antôniu
</gallery>
* '''Gêxa de San Benardu Abâte''': sêde da parocchia da villa, ch'a se tröva a-a mitê fra e prinsipê burghê. Tiâ sciǜ d'in gîu a-u 1530 l'è stêta mensciunâ pe-a prìmma otta du [[1554]], pe via da cögîa de tàsce sciü-i parmuei da inviâ a Rumma.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=79-92|capìtolo=La parrocchia}}</ref> L'è invêxe du [[1582]] che se ha a vìxita apustolica du véscu arbenganéze Luca Fieschi, ch'u ne furnìsce in quaddru di travaggi ch'a gêxa gh'axeva bezögnu, mentre in-tu [[1585]] u Mons. Mascardi u ne dà ina meggiu descrisiùn de l'edifissiu. Erezüa a paruchiâle in-tu [[1615]], sutta a guìdda de Don Sasso, a l'è stêta dapö ristrutüâ. A faciâ l'è delimitâ da de finte culònne e a se mustra a capànna, diviza in urizuntâle da 'na curnixe. In-te l'urdine mazû se dröve in barcùn quadrilubòn. Se tratta de 'na strutüa cun sulu ina navâ de ciànta retangulâre, cu-u presbitéiu arsòn rispettu a l'âula. Chi se tröva l'atâ de marmu cuuròn surmuntòn da-u dipintu ch'u rafigüa u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21051/Chiesa+di+San+Bernardo+Abate|tìtolo=A gêxa de San Benardu|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Ātôiu da Madònna da Néve''': a-u fiàncu da gêxa, l'è ascì cunusciüu cu-u numme de ātôiu di disciplinê, in quantu séde da lucâle cungréga. Pödâse ch'u ségge stêtu a-u prinsìpiu dedicòn a San Benardu, primma de l'edificasiùn da gêxa d'ancö, püe se nu ghe sun funti següe a testimuniâlu. In-ti ànni u l'è stêtu ugèttu de dimustrasiùi de devusiùn da parte di ranscìn, cun inpurtanti dunasiùi, cumme quélla du [[1731]] fêta da Bernardo De Vicenzi, che a l'ha inandiòn pe sö vuluntê a tradisiùnâle prucesciùn versu a capella de [[Giüstexine#Architetüe Religiûze|San Martìn (Giüsténixe)]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=84|capìtolo=La Parrocchia}}</ref>
* '''Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn''': a l'è a capélla du quartê de Dranzü, custruìa fra u [[1750]] e u [[1752]], pe vuluntê di frê Rembado, vista a prumessa fêta dürante in pelegrinàggiu a [[Romma|Rumma]]. L'edificasiùn da capélla a l'ha vistu a partecipasiùn vuluntaria de tütta a cumǜnitê ranscìna, mentre mestru de l'òpera u l'êa Antonio Giuseppe Fantoni. In-ti ànni de dòppu, a seguitu da bêga ligâ a-u còstu di travaggi, a famìggia Rembadu a l'ha utegnüu u giüspatrunòn, in cangiu de rende a pupulasiùnranscìna lìbera de döveâ a capella, versandu ascì in cuntribüu de duemìlla lìre a l'ànnu. A nasce dunca in-tu [[1770]] a Capelanìa Rembado, destinâ a mantegnì a sö funsiùn fin a-a supresciùn du cumǜn ([[1928]]).<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=124-129|capìtolo=La Cappellania Rembado}}</ref>
* '''Capella de Santa Lìbera''': se tröva in-ta lucalitê de ''Casélle'', a l'è stêta fundâ in memôia da santa ch'a l'axeva fundòn in munastê di benedetìn a [[Commo|Còmmu]], ben atìvi in-tu territòiu da Giüsténixe medievâle. Pâ tüttavìa che a custrusiùn da gēxétta u segge stêtu influensòn nu tantu da sti chi, quantu da-u svilüppu rüstegu da burgâ, côsa ch'a l'ha purtòn a necesitê da prezensa d'in sentru religiuzu. A nu l'è ben cêa a dêta da sö fundasiùn, scicumme a vegne mensciunâ sulu du [[1701]]. Ingrandìa du [[1735]] e benedìa du [[1737]], a l'ha razuntu a furma atuâle, cun in âula squadrâ e u presbitériu arsòn rispettu a-u restu da pavimentasiùn. Surva a l'atâ truvemmu a stàtua da santa, mentre in-ta faciâ, surva a-a pòrte d'intrâ, in afrescu rizalente a-u 1890, òpera d'in sertu Ranise.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21042/Cappella+di+Santa+Liberata|tìtolo=A Capella de Santa Libera|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Capella de Sant'Antôniu da Paduva''': a l'è a capélla de Dransciü, nasciüa da-a dunasiùn de famìgge ranscìne emigrê a Gibiltêra e in Spàgna, fêta du [[1747]], restâ incunpiüa pe quêxi sent'anni, a l'è stêta benedìa e averta au cültu du [[1862]]. L'è ina capeletta a 'na sula navâ, da-a faciâ intunacâ che in-ta parte in sìmma a mustra ina curnìxe a lünétta, che drentu l'ha in ruzùn picìn. A-i làtti dui barcui devusiunâli e a curnixe dêta da de finte culònne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21043/Cappella+di+Sant%27Antonio|tìtolo=A capella de Sant'Antôniu|léngoa=IT|vìxita=2023-02-12}}</ref>
[[File:Capella de San Bastian (Ransi, A Prìa) 03.jpg|A Capella de San Bastiàn|thumb|A Capélla de San Bastiàn a-i Gàzzi|left]]
* '''Capella de San Bastiàn''': a l'è in-ta lucalitê di Gàzzi, scituâ in sìmma a-a culîna ch'a porta u mêximu numme. De antìga fundasiùn, pödâse ch'a segge stêta edificâ dai muneghi benedetìn, ch'i vegnivan da l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasia de San Pê in Varatèlla]] che chi i l'axevan ciantòn i sö oîvi. Ina resente canpàgna de scâvi a l'ha ripurtòn a-a lüxe e tràcce de müàgge de sustegnu ch'e e rezevan u sagròn da gêxa, datê di prìmmi séculi de l'etê de mézzu. Stu fêtu u testimònia cumme a gēxétta a ségge stêta u ciǜ antìgu sentru religiuzu de Ransci.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=73-76|capìtolo=San Sebastiano}}</ref> A capella che veghemmu ancö a l'è de edificasiùn sinquesentesca, sciü-a bâze de quélla presedente, foscia a prutesiùn da-a pèste. Danegiâ da-u tarantantàn du 1878 a vén restaurà, cun l'inbucamentu de müàgge interne se perdan ascì i nicci ch'i i l'uspitavan e stàtue o i afreschi ascì de San Fabian. A strutüa che se vegghe aù a l'è de cunfurmasiùn squadrâ e a 'na sula navâ cuvèrta cun òtta a butte. U de föa u l'è caraterizòn da ina òtta ascì lê, ch'u se inèsta sciü-a faciâ e ch'u cuntegne i dui barcùi lateràli e, in simma a-a porte l'afrescu de San Bastian.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90599/Pietra+Ligure+%28SV%29+%7C+Cappella+di+San+Sebastiano|tìtolo=A Capella de San Bastiàn|léngoa=IT|vìxita=22023-08-12}}</ref>
=== Architetüe sivìli ===
[[File:Gunbu (Dranzü, Ransi, A Prìa)-Vista.jpg|thumb|U Gunbu de Dranzü|left]]
* '''A veggia cà cumǜna''': sêde du Circulu "Giovane Ranzi", a se tröva in-ta ciàssa de derê a-a gêxa, cuncèssa in üzu da-u cumǜn da Prìa a partì da-u [[1946]].
* '''Gunbu du XV seculu''': a Dranzü u se tröva in ezempiu de antigu gunbu pe franze e oìve, restrutüròn du [[2003]] da-u Circulu Giovane Ranzi e vixitabile sciü prenutasiùn.<ref name=":0" />
== Cultüa ==
=== Dialettu ranscìn ===
{{Véddi ascì|Dialéttu priéze|càngio variànte=U mêximu argumentu in detàggiu}}U dialettu parlòn in te quéstu paìze u fà parte du gruppu [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüre de séntru-punénte]], scimile a-a parlâ [[Dialéttu priéze|priéze]] e dunca influensòn da-u lìgüre sentrâle.
=== Mòddi de dî ===
* ''Chi u nu sa travagiâ, ch'u vagghe a Ransci che u ghe mustriâ.''
* ''Quélli de Ransci, i sun quaranta e i se mangiévan 'na soma giànca; ma se u nu fusse pe i sö vixìn, i se mangiévan ascì u bastu e u curbìn.''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=Giulia Petracco Sicardi|tìtolo=Dizionario pietrese|ànno=1981|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|p=13}}</ref>
== Feste e fêe ==
* '''Festa de San Benardu''': a l'è a festa patrunâle da villa, ch'a se selebra d'in annu in annu a-i 20 d'agustu, cu-a tradisunâle méssa in-ta paruchiâle e a prucesciùn da cungrega di disciplinê.<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/ranzi/appuntamenti-a-ranzi/|tìtolo=Eventi a Ransci|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref> In ucaxùn da cumemurasiùn di 850 ànni da-a mòrte du santu, du [[2003]], a l'è stêta fêta ina selebrasiùn speciâle, cu-a partecipasiùn fina de âtre cungréghe da zona e a prezensa di scindichi da [[Vaâ du Maémua]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/parco-giochi/festa-patronale-di-san-bernardo-abate/|tìtolo=A festa de San Benardu, 850eximu aniversâiu da-a morte du santu (2003)|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Festa da Madonna da Néve''': festa ch'a se tegne a-i prìmmi d'agustu, in-te l'ātôiu di disciplinê.
* '''Festa de l'Imaculâ Cuncesiùn''': festa a Dranzü, pe-u Corpus Domini a se realizza l'insciuâ, cu-e cunpuzisiùi de sciùe che e van a decurâ e ciasse e e stradde du paìze, a st'ativitê u l'è culigòn u cunsursu "A Stélla de Ransci", cu-u prémiu a-a ciǜ bèlla.<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/infiorata/la-stella-di-ranzi/|tìtolo=A stélla de Ransci|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Festa de Santa Lìbera''': in-ta ciàssa da burgâ de ''Casélle'', se tegne a festa da santa, a-a segunda dumenega de setenbre.
* '''Festa de Sant'Antoniu''': festa a Dransciü, a-i [[13 zûgno|13 de zügnu]], cu-a messa in-ta capélla.
* '''Festa de San Bastiàn''': se selebra quìnta dumenega doppu Pasqua, cu-a méssa in-ta gêxa di Gàzzi.
* '''L'incantu''': manifestasiùn ch'a se tegne a-i Santi e a cunsciste in-ta vendita a l'àsta di prudòtti da têra (vìn, öiu, sücche, funzi...) da parte di paizèn riguruzamente in-tu dialéttu du pòstu, in frunte a-u sagròn da paruchiâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2019/10/halloween-no-grazie-a-ranzi-si-festeggia-lincanto/|tìtolo=Halloween, nu gràssie, a Ransci u se festezza l'Incantu|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Sagra du Nustralìn''': Sàgra canpestre ch'a se tegne tütti i ànni sciü-a culìna da frasiùn, in-ta setemàna primma de mezz'agustu, dedicâ a-u vìn Nustralìn e urganizâ da-u Circulu "Giovane Ranzi".<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/sagra-del-nostralino/|tìtolo=Sagra du Nustralìn|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''I birê de Offenburg''': A setemàna de doppu mezz'austu se tegne u binelàggiu fra A Prìa e a sitê de Offenburg (Germània), cun piàtti tipichi da tradisiùn de l'ün e de l'âtru paìze, a cüa du Circulu "Giovane Ranzi".<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/birranostralino/|tìtolo=I birê de Offenburg|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
== Vie de cumǜnicasiùn ==
Ransci a l'è culegâ cu-a sêde du cumǜn cu-u Stradun (Via Ransci), che se ghe inestan e stradde a partì da-a Maîna de Ransci (Viale Riviera), da-a [[Stasiùn da Prìa|stasiùn feruviâria]] e da l'àrgine du Maémua (Via da Curnixe). Vixin a l'abitòn u se tröva fina u caséllu da Prìa sciü l'autustradda A10. Tradisiunalmente, invexe, e vie de cumǜnicasiùn e l'êan quàttru: de Cian Boscu (versu A Prìa), da Cà da Còsta (versu Löa), di Zuvi (versu [[Bardenèi|Bardenéi]]) e di Müàzi (versu Giüsténixe).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.it/books?id=MnIPAAAAYAAJ&printsec=frontcover&hl=it#v=onepage&q&f=false|ànno=1847|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=134-135|volùmme=Vol. 16}}</ref>
== Nòtte ==
;Nòtte a-u tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:A Prìa]]
[[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Sànn-a]]
albx73t4dzktazmwbbnjj9v1h8yndtt
271166
271165
2026-06-23T12:24:12Z
Arbenganese
12552
/* Geugrafìa */ -îa
271166
wikitext
text/x-wiki
{{Priéze}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Ransci
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Nome ufficiale =
|Panorama = Ransi (A Prìa)-Panuràmma e vista da gêxa da-a burgâ de Dransciü 01.jpg
|Didascalia = <div align="center">Panuràmma da-u quartê de Dransciü</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiùn
|var-stâto = Stâtu
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvinsa]]
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = A Prìa
|var-teritöio = Teritoju
|var-cordinæ = Curdinê
|var-altitùdine = Ātéssa
|var-abitànti = Abitanti
|Abitanti = 372
|Note abitanti = {{Çitta web|url=https://www.citypopulation.de/en/italy/localities/liguria/savona/00904910002__ranzi/|tìtolo=Ranzi in Savona (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2025-01-01}}
|Aggiornamento abitanti = 2021
|var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi
|var-prefìsso = Prefissu
|var-fûzo_orâio = Füzu urâiu
|Nome abitanti = ranscìn, ransìn
|var-patrón = Patrùn
|Patrono = San Benardu de Chiaravalle
|var-festîvo = Festivu
|Festivo = 20 agustu
|var-cartografîa = Cartugrafîa
}}
'''Ransci''' (dîtu ascì ''Ransi''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ''Ranzi'') a l'è ina frasiùn du cumǜn da [[A Prìa|Prìa]], in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]], ch'a cunta 372 abitànti.<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> Fin a-u [[1928]] u l'êa cumǜn pe sö cuntu.
== Geugrafîa ==
[[File:Quartê de Dransciü (Ransi, A Prìa)-Panuràmma da-u ciassâ da gêxa.jpg|thumb|Dransciü, vistu da-u ciassâ da gêxa|230px|left]]
A frasiùn a se tröva a mezza còsta, a-i pê du Ciapâ, cu-in territòiu strêtu e ch'u se lunga quêxi fin a-a simma du [[munte Carmu de Löa]] versu nord, mentre a meridiùn a segue a valle du riàn de Ransci. U versante de punénte u dâ sciü-u basìn du Ninbaltu e u fâ da spartiêgua tra e dùe valê u se tröva u Còlle Barbexin (427 m) a munte de cà du paîze. A levante, invêxe, u l'è separòn da-u cumǜn de [[Giüstexine|Giüsténixe]] (e da-u basìn du Scaînciu) pe via da custêa du Ciapâ-Munte Cianuza (406 m). Fra e dûe valê u se tröva u cuscì dîtu Passu du Santu, ch'u ghe sajéva ligâ a tradisiùn du pasàggiu de [[San Martìn de Tours|San Martìn]] sciǜ l'[[Ìsua Gainâa|ìzua Gainâa]].
U töccu d'in gîu a-a fuxe du Riàn de Ransci u l'è stêtu pe de lungu tacòn a-u paîze e u vegne dîtu apuntu Maîna de Ransci, u resta tra mezzu [[Löa]] e [[A Prìa]]. U riàn, ch'u nàsce a levante da zôna dîta du Cariâ, a vàlle da frasiùn, u canpa fina l'êgua d'in âtru turénte: l'Arxêa (o riàn Crözu), ch'u scûre a-u de sutta da burgâ de ''Casélle'', e a munte de sta chi u surca a zôna fra e Ciàzze Sécche (428 m) e u Ciapâ.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/tavole/245040_PietraLigure.pdf|tìtolo=Reticulu idrugraficu du cumün da Prìa}}</ref> A l'estrêmu punente u se tröva invêxe u Briccu di Sinque Èrbi (206 m), a marcâ u cunfìn cun Löa.
=== E burghê ===
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Quartê de Dranzü (Ransi, A Prìa)-Tàrga in léngua lìgüre.jpg|Targa in léngua lìgüre du quartê de Dranzü
File:Quartê de Caselle (Ransi, A Prìa)-Targa in léngua lìgüre.jpg|Targa in léngua lìgüre du quartê de ''Casélle''
File:Quartê de Dransciü (Ransi, A Prìa)-Targa in léngua lìgüre.jpg|Targa in léngua lìgüre du quartê de Dransciü
</gallery>
Trê e sun e burghê prinsipâli da villa: Dransciü, Dranzü e E ''Casélle''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/ranzi/|tìtolo=Ransci, a stoja}}</ref>
* Dransciü: u l'è u quartê ciǜ âtu de tütta a villa, dund'a se tröva a capeletta de Sant'Antoniu da Paduva.
* Dranzü: u l'è u quartê dund'a se tröva a capeletta da Santìscima Cuncesiùn, scituòn ciǜ in bàssu de quéllu de primma.
* E ''Casélle'': a l'inbuccu du paîze rivandu da-a Prìa, üna de ciǜ antighe a vegnî mensönâ, chi a se tröva a gēxétta de Santa Lìbera.
== Stòja ==
=== Urìgine du numme ===
U numme ''Ransci'' segundu e ipôtezi avansê da-u prufesû [[Nino Lamboglia]], porieva avêghe in urìgine pre-rumana, êpuca dunde, cun tütta prubabilitê, u se ghe daxéva stu numme a in scitu bén ciǜ grossu du paîze d'ancö. Pödâse che a paòlla a l'agge cumme urìgine u termine latìn ''Antion'' (dapö ''Antium'' e, pe azùnta de prefissu, ''Rantium''), che però ciǜ tanti studiuzi i sun purtê a pensâ ch'u ne vegne d'in-te l'etê de mezzu.<ref name="numme">{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=56|capìtolo=Alle origini di Ranzi}}</ref>
Poreiva, difêti, êssise evulüu da-a raìxe germanica ''Rand-'', che, zuntandughe u süfissu ''-so'', u furmiéva u termine ''Rand-so'', pö trasfurmòn in ''Ranso'' e dapö in-ta furma plürale rêza ''Ransci''<ref name="numme"/>, levòn che u prucessu de stabilizasiùn u u l'è pasòn fina pe di tupònimi ancùn latinizê, cumme ''Ranci''.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=16|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
=== Preistòja e êpuca preumana ===
Misciǜ in-tu quaddru de l'Ingaunia de Levante, u territòiu u mustra segni de frequentasiùn avanti di [[Popolo roman|rumèn]]. In-te sta primma fâze de stabilitê di insediaménti e l'êan bén tegnüe a mente e còlle, che e permetevan de stabilîse in-te 'na puzisiùn ch'a se puésse bén difende. Pe sta mutivasiùn a zôna tra mezzu [[Giüstexine|Giüsténixe]] e [[Tuiran|Tuiàn]] a l'êa bén bén frequentâ.<ref name="castellari''>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref>
Pocu distante da-a villa u l'è u scitu da Rocca de Féne (ch'u resta sciü-u [[Còlla du Trabichettu|Trabichettu]], d'in faccia a-e burghê du paîze), frequentâ fra a fìn de l'[[Etæ do Brónzo|etê du Brùnzu]] e l'inprinsìpiu de quélla du fêru.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309326|tìtolo=Rocca delle Fene-Monte Trabocchetto (insediamento fortificato)|editô=Ministêu di Bén cultürê|vìxita=2023-07-30|léngoa=IT}}</ref>
De seguitu a stu periudu chi furme de limitâ ürbanizasiùn e se cuntìnuan a espànde, cun l'evulusiùn de tècniche agricule e di scàngi ecunomichi versu a sitê d'[[Arbenga]], capitâle da tribü di [[Ingauni|Lìgüri Ingàuni]].
L'urganizasiùn de zône intèrne a l'êa bazâ sciü-a custrusiùn d'ina séie de ''castelê'', scituê in puzisiùn duminànte. Fra i ezempi prinsipâli sparsi da Löa fin a [[Borṡi e Veressi|Veéssu]], quêxi a furmâ ina cadéna lungu a còsta, truvemmu quélli da Rocca de Féne e i cuscì dîti Castelê de Ransci.
Sti vilàggi picìn, nu guêi da-a distante rispettu a-e strutüe furtifichê, i l'êan furmê da mudeste abitasiùi, che cun tütta prubabilitê se sumegiavan a-e cazélle che ancùn ancö e se trövan spanteghê d'in gîu a-u [[Munte Carmu de Löa|Carmu]], fêtu ch'u ne testimuniéva l'antighiscima tradisiùn.<ref name="castellari''/>
A interpretâ quantu scrîtu da-u Cottalasso, u pâ che fra i séi paîzi dêti a-e sciàmme in-ta cunquista de l'Ingàunia de Levante, u ghe rientriéva fina Ransci.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città di Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://archive.org/details/bub_gb_kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia delle Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=159|capìtolo=CAPO IX. Di quanti Paesi fosse composto il Contado della Città d'Albenga, e come Essa, ne abbia acquistato il Dominio}}</ref>
=== Êpuca rumâna ===
[[File:Quartê de Caselle (Ransi, A Prìa)-Panuràmma.jpg|thumb|Vista de ''Casélle''|230px]]
U cumensa cuscì u prucessu de rumanizasiùn da zôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da ''[[Via Julia Augusta]]'' (incumensâ du [[13 a.C.]]), de mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cunquistê. Ransci u se mustrava dunca in cuntinuasiùn cu-e cumǜnitê de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e de [[Löa]], vistu ch'u gh'êa ina ''mansio'' a-i pé da Rocca de Fene.
Ligâ a-u postu, dapö, a ''mansio'' du ''Pollupice'', scitu ch'u se identificheéva cu-a Giüsténixe d'ancö: nu bezögna però pensâ a st'insediamentu cumme ina realtê cunpatta.
Vista a cunfurmasiùn da valâ du Scaînciu, strêta, tantu da êsse ciamâ ''Canùn'', u nu gh'è stêtu e cundisiui pe sustegnî in grande svilüppu ürban. A l'è ascì sta chi a mutivasiùn ch'a l'ha purtòn a l'espansciùn di növi sciti, cumme u Müàssu de Ransci, dund'i scâvi fra i [[Anni 1970|ànni '70]] e [[Anni 1990|'90]] i l'han fêtu sciurtî di bazaménti ch'i fan pensâ a de antìghe müagge.
In-tu mêximu pòstu u l'è stêtu rinvegnüu pròpiu de tunbe rumane, dund'u l'è vegnüu föa de munêe de êpuca inperiâle e ascì in urna pe-e sénne.
A cavallu fra [[XVIII secolo|Setteséntu]] e l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], a-u Vicâiu, senpre d'in gîu a-u Müàssu, u l'è stêtu truvòn quattru framenti de marmu cu-e incixùi "{{Maioscolétto|d.m. ulpius, sacrum vriae, m.anae ncte x.iii, bili hus frt p.c.}}", insémme a in cunscisténte repertôiu de munêe de periudi despaéggi, da quéllu di giuliu-claudi fin a-a tarda etê inperiâle.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref>
=== Etê de mezzu ===
Se in-te l'âtu mediuevu u se va aprövu a-i fêti da cumǜnitê de Giüsténixe, u l'è du [[1263]], chu gh'è 'na mensciùn véa e pròpia di castelê ranscìn, in-t'in scrîtu ligòn a l'investitüa, in-te [[Löa]], de Ubertu Doja. Pâ che in papê ciǜ antìgu ([[1212]]), fra l'âtru, u mensönava tantu u Müàssu quantu a burgâ de ''Casélle'', ma pe vegghe a furmasiùn de chè d'ancö u se dêve spētâ ancùn quarche séculu.<ref name="numme"/>
Da l'inpiantu de burghê e sun cêe e urìgini medievâli, vistu ch'e se trövan in linea cun quélle ch'e l'êan e stradde a munte, foscia ancùn de primma, ch'e l'han pé da bun infruensòn a sö cunfurmasiùn. Du [[XIII secolo|seculu XIII]] u gh'è stêtu fina l'intrâ da cumǜnitê de Giüsténixe sutta a-u [[Marchesùn de Finô|Marchezòn du Finâ]], cun l'inpegnu cuntinuu de Enricu II Du Carettu, e cuscì u ghe finisce fina a villa de Ransci.
U l'è in-te stu moddu chi che l'ecunumìa du postu a vansa, cu-in cangiaméntu in-te pruprietê agricule, pe-a ciǜ pàrte lighê a-i rammi da famìggia Rembado.
U dumìniu di Du Carettu però u l'è scentòn in-te l'avrî du [[1448]], aprövu de lungu a-a fin du cuntrollu da cumǜnitê de Giüsténixe, cun l'uperasiùn guidâ da-u capitàn zenéze [[Peo Fregoso (1412-1459)|Peu Freguzu]].<ref>{{Çitta publicaçión|outô=|ànno=[[2018]]|méize=lûggio|tìtolo=Giustenice:Luglio Medievale 2018|editô=Circolo Culturale Jus Tenes|çitæ=Giustexine}}</ref>
=== Etê muderna ===
Da quantu cögîu da [[Aostin Giustignan|Agustìn Giüstinén]], in-ti sö anê da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] u se sa che du [[1530]] a villa a cuntava quaranta föghi. Tra e funte, du [[1540]], u batêximu in San Giuànni u Batìsta in-te Löa, d'in matéttu ''de Villa Ranzi'', tüttavia, l'üna cumme l'âtra dêta e saiévan vegnüe de doppu a-u primmu muméntu de agregasiùn ürbâna.
Cun l'evulusiùn de tècniche argicule a se spande a cultivasiùn de l'oîvu, ch'a vegne de cuntu pe l'ecunumìa tantu de Giüsténixe quantu de Ransci.
U l'è pròpiu stu fenomenu ch'u porta a l'espansciùn de chè fra u [[XVI secolo|Sinqueséntu]] e u [[XVII secolo|Seiséntu]], ch'u ghe da a cunfurmasiùn de ''villa'', in-tu sensu de insediamentu avèrtu, sensa müagge difenscìve. Insémme a sta côsa chi u se rìva ascì a 'n prugrescivu destacaméntu da-a matrixe de Giüsténixe, vistu che via via a sciòrte a guagnâ ina mazû indipendénsa.
[[File:Quartê de Dranzü (Ransi, A Prìa)-Ciassa.jpg|thumb|Vista da ciàssa de Dranzü|230px]]
U se riva dunca a-a dumanda de separasiùn pe-a furmasiùn du cumǜn da-a parte, fêtu ch'u passa pe mézzu de l'istitusiùn da Parocchia de San Benardu, destacâ da quélla de San Michê du [[1615]]. U truncaméntu u nu dev'êsse imaginòn cumme nettu fra e due cumǜnitê, ma cumme in prucessu ch'u l'è andêtu avanti in-ti anni e ch'u l'ha razuntu u sö màscimu cu-a dumanda e a mediasiùn di scindacatûi zenezi Gerolamo Serra e Gerolamo Invrea, ch'i l'han inviòn in papê a-i 18 zügnu du [[1676]] a-u Senâtu de Zena.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=93-104|capìtolo=Il comune}}</ref>
A-i 21 de lüggiu de quell'annu i vegnan mandê i atti üfisiâli du destaccu, doppu tütti du incuntri pe fissâ tantu i cunfìn quantu u pagaméntu de tàsce e di puffi ciantê, ch'i se sun tegnüi fina cu-a mediasiùn du pudestê da Prìa.
Cu-u Setteséntu a cumensa u fenomenu de migrasiùn di ranscìn versu a culònia ingléze de [[Gibiltæra|Gibiltêra]], vistu a furtüna ch'i l'axevan fêtu i primmi "pelegrìn", ch'i l'êan da famìggia di Rembado. I traffeghi di ranscìn a Gibiltêra i van a crésce e i früttan pe tüttu u [[XVII secolo|XVIII seculu]], cuncentrê in-tu quartê da Calata.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=131-135|capìtolo=L'emigrazione verso Gibilterra}}</ref>
=== Etê cuntenpuranea ===
Cu-a [[Rivoluçion françeize|Revulusiùn franséze]] u territòiu u vegne tucòn da-e cunseguénse da [[Bataggia de Löa|Batàggia de Löa]] ([[1795]]). In-tu specificu u se parla da batàggia de Ransci, scuntru militâre avegnüu du [[1798]], ch'u l'ha avüu cumme teâtru u Briccu di Sinque Èrbi, in-ta parte ciǜ a punente du cumǜn. L'epizodiu u l'ha vistu cunfruntâse in gruppu de vuluntari ranscìn fedêli a l'apena nasciüa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] cun in cuntingente piemuntéze, cu-a vitôia di primmi.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=136-143|capìtolo=La battaglia di Ranzi}}</ref>
A seguî u l'è capitòn l'anesciùn da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] a l'Inperu Franséze ([[1805]]), che sutta a stu chi u mantegne u tìtulu de cumǜn, parte du cantun da Prìa e du Sircundàiu de Savuna, drentu au [[Dipartimentu de Muntenötte]]. De düâ a-u quantu cürta, l'esperiensa a se cunclüdde cu-u [[Congresso de Vienna|Cungressu de Vienna]] e a Restaurasiùn ([[1814]]-[[1815]]).
A Lìgüria a vegne dunca purtâ sutta a-u cuntrollu piemuntéze, e cun lê Ransci a vegne parte da [[Pruvinsa d'Arbenga]]. Du mêximu periudu l'ecunumìa a razùnze in növu svilüppu, a-u ciǜ in-tu cumèrciǜ de l'öiu, che però u nu sciurtìva du tüttu a sudisfâ i bezögni de famigge ranscìne a parte sta côsa chi, a pupulasiùn a nu viveva in grandi dificultê ecunomiche, tantu che nu se verifican grandi epizòdi de migrasiùnversu e [[Americhe]].
Segundu e statistiche fransezi, difêti, i abitanti du cumǜn i l'êan 322, dêtu ch'u resta in linea a-e indagini de doppu (311 abitanti du [[1875]]).
Se asciste dunca a l'aumentu de l'alevamentu versu a fin du seculu e a in grande fenomenu de alienasiùn di terén cumǜnâli, spanteghê d'in gîu a-a lucalitê de Funtanasse. Sti chi divizi in lòtti, sun stêti vendüi a-a ciǜ parte de famigge ranscìne, ch'e sfruteràn ben ben sti tòcchi fin a-u segundu doppu guèra, cumme testimuniòn ascì da-a presensa de 'na lunga série de cabànne.
Pe fâ frunte a-e necesitê d'êgua tantu de fàsce quantu de l'abitòn, in-tu [[1926]] vegne custruìa ina cundòtta de sette chilòmetri ch'a sfrütta e surgenti du Zuvu, grassie a'n gruppu de cuntadìn ch'i se n'êan fêti càregu.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=148-157|capìtolo=Vicende contemporanee}}</ref>
Di inissi du [[XX secolo|seculu XX]] i sun i travaggi du stradun Ransci-A Prìa, incumensê cun l'apaltu du 29 de dixenbre du [[1909]]. Cu-a guêra u cumǜn de Ransci u l'ha otegnüu a puscibilitê de döveâ di prexunêi da l'[[Ungherîa|Ungaîa]], da l'[[Austria|Àustria]], da-a [[Germania|Germània]] e nu sulu, cumme lavuratûi, e dunca l'òpera a s'è inandiâ. Inaugurâ du [[1919]], a-i 24 de zügnu, cumme rigordòn da 'na tàrga a-a memòia di prexunêi chi inpieghê, ün de sti chi, sèrbu, vittima d'ina mìna scciunfâ.<ref name="stradun">{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=157-163|capìtolo=La strada Ranzi-Pietra (U Stradun)}}</ref>
[[File:Quartê de Dranzü (Ransi, A Prìa)-Cartéllu de Via Balzi 01.jpg|thumb|U cartéllu de Via Balzi, Dranzü|240px]]
Ürtimu scindicu du cumǜn autònumu u l'è stêtu Bartolomeo Balzi, mentre, cu-u periudu fascìsta vegne numinòn u pudestê José Rembado, primma che a-i 25 de zenâ du [[1929]] u entrasse in vigûre u decrêtu emanòn in precedensa ([[1928]]), ch'u ne fissava a supresciùn e l'acurpamentu a quéllu da Prìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/atto/caricaDettaglioAtto?atto.dataPubblicazioneGazzetta=1929-01-10&atto.codiceRedazionale=028U2979&atto.articolo.numero=0&atto.articolo.sottoArticolo=1&atto.articolo.sottoArticolo1=10&qId=c9c95e6a-29c2-4e2a-b2ff-c96f4a967a5c&tabID=0.6232694400653076&title=lbl.dettaglioAtto|tìtolo=Rêgiu decrêtu di 6 de dixenbre du 1928|vìxita=2023-10-20|
léngoa=IT}}</ref> Se rinforsa dunca u Circulu Giovane Ranzi, ch'u l'existeva zà da-u [[1919]], fin a quande nu ven seròn da-u fascismu ([[1936]]), pe vegnî turna creòn du [[1946]], pigiandu cumme sêde a veggia cà cumǜna.<ref name="frasiun">{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=165-167|capìtolo=Ranzi frazione di Pietra Ligure}}</ref>
Cu-a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda guèra mundiâle]] u gh'è stêtu trê vittime ranscìne: Bertumê Rembado, capitàn da Maîna Italiâna, Giacumu Vignola e Giacumu Ruveta.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=168|capìtolo=I caduti delle due guerre mondiali}}</ref> Du [[1946]] l'ingressu in-ta Repübbrica Italiâna, de lungu sutta a-A Prìa, mentre a-u [[1970]] a remunta a custrusiùn de l'autustradda A10, ch'a l'è andêta a tucâ ina gran parte territòiu.<ref name="frasiun"/>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Ransci}}
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paîze a l'è pe a ciǜ parte ligâ a l'agricultüa, cumme du rèstu u sücedde da séculi: zà in-ti tenpi passê ben cunusciüu u vìn chi fêtu, survatüttu u Nustralìn e u Vermentìn, curtivòn in-te fàsce terassê.<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2021/12/23/ma-era-pietra-ligure-la-capitale-del-vermentino-di-lusso-e-la-strenna-natalizia-tre-libretti-giustenice-frazione-serrati-streghe-asine-somari/|tìtolo=Ma a l'êa a Prìa a capitâle du vermentìn|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|tìtolo=Pietra Ligure com'era... (con album fotografico) Storia, dialetto, folclore, tradizione|ànno=1980|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=A Prìa|pp=15-16-17}}</ref> Âtru sustegnu quéllu dêtu da-a prudusiùn de l'öiu, vendüu in-te zône d'in gîu, cumme in-te Löa e a-A Prìa.
== Posti de interesse ==
=== Architetüe religiuze ===
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn (Dranzü, Ransi, A Prìa) 02.jpg|Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn
File:Gêxa de San Benardu Abâte (Ransci, A Prìa)-Esternu.jpg|A gêxa paruchiâle
File:Gêxa de San Benardu Abâte (Ransci, A Prìa)-Atôiu.jpg|L'Ātôiu da Madonna da Néve
File:Capeletta de Santa Lìbera (E Casélle, Ransi, A Prìa)-Esternu.jpg|Capeletta de Santa Lìbera
File:Capella de Sant'Antoniu (Dransciü, Ransi, A Prìa)-Esternu 01.jpg|Capeletta de Sant'Antôniu
</gallery>
* '''Gêxa de San Benardu Abâte''': sêde da parocchia da villa, ch'a se tröva a-a mitê fra e prinsipê burghê. Tiâ sciǜ d'in gîu a-u 1530 l'è stêta mensciunâ pe-a prìmma otta du [[1554]], pe via da cögîa de tàsce sciü-i parmuei da inviâ a Rumma.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=79-92|capìtolo=La parrocchia}}</ref> L'è invêxe du [[1582]] che se ha a vìxita apustolica du véscu arbenganéze Luca Fieschi, ch'u ne furnìsce in quaddru di travaggi ch'a gêxa gh'axeva bezögnu, mentre in-tu [[1585]] u Mons. Mascardi u ne dà ina meggiu descrisiùn de l'edifissiu. Erezüa a paruchiâle in-tu [[1615]], sutta a guìdda de Don Sasso, a l'è stêta dapö ristrutüâ. A faciâ l'è delimitâ da de finte culònne e a se mustra a capànna, diviza in urizuntâle da 'na curnixe. In-te l'urdine mazû se dröve in barcùn quadrilubòn. Se tratta de 'na strutüa cun sulu ina navâ de ciànta retangulâre, cu-u presbitéiu arsòn rispettu a l'âula. Chi se tröva l'atâ de marmu cuuròn surmuntòn da-u dipintu ch'u rafigüa u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21051/Chiesa+di+San+Bernardo+Abate|tìtolo=A gêxa de San Benardu|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Ātôiu da Madònna da Néve''': a-u fiàncu da gêxa, l'è ascì cunusciüu cu-u numme de ātôiu di disciplinê, in quantu séde da lucâle cungréga. Pödâse ch'u ségge stêtu a-u prinsìpiu dedicòn a San Benardu, primma de l'edificasiùn da gêxa d'ancö, püe se nu ghe sun funti següe a testimuniâlu. In-ti ànni u l'è stêtu ugèttu de dimustrasiùi de devusiùn da parte di ranscìn, cun inpurtanti dunasiùi, cumme quélla du [[1731]] fêta da Bernardo De Vicenzi, che a l'ha inandiòn pe sö vuluntê a tradisiùnâle prucesciùn versu a capella de [[Giüstexine#Architetüe Religiûze|San Martìn (Giüsténixe)]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=84|capìtolo=La Parrocchia}}</ref>
* '''Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn''': a l'è a capélla du quartê de Dranzü, custruìa fra u [[1750]] e u [[1752]], pe vuluntê di frê Rembado, vista a prumessa fêta dürante in pelegrinàggiu a [[Romma|Rumma]]. L'edificasiùn da capélla a l'ha vistu a partecipasiùn vuluntaria de tütta a cumǜnitê ranscìna, mentre mestru de l'òpera u l'êa Antonio Giuseppe Fantoni. In-ti ànni de dòppu, a seguitu da bêga ligâ a-u còstu di travaggi, a famìggia Rembadu a l'ha utegnüu u giüspatrunòn, in cangiu de rende a pupulasiùnranscìna lìbera de döveâ a capella, versandu ascì in cuntribüu de duemìlla lìre a l'ànnu. A nasce dunca in-tu [[1770]] a Capelanìa Rembado, destinâ a mantegnì a sö funsiùn fin a-a supresciùn du cumǜn ([[1928]]).<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=124-129|capìtolo=La Cappellania Rembado}}</ref>
* '''Capella de Santa Lìbera''': se tröva in-ta lucalitê de ''Casélle'', a l'è stêta fundâ in memôia da santa ch'a l'axeva fundòn in munastê di benedetìn a [[Commo|Còmmu]], ben atìvi in-tu territòiu da Giüsténixe medievâle. Pâ tüttavìa che a custrusiùn da gēxétta u segge stêtu influensòn nu tantu da sti chi, quantu da-u svilüppu rüstegu da burgâ, côsa ch'a l'ha purtòn a necesitê da prezensa d'in sentru religiuzu. A nu l'è ben cêa a dêta da sö fundasiùn, scicumme a vegne mensciunâ sulu du [[1701]]. Ingrandìa du [[1735]] e benedìa du [[1737]], a l'ha razuntu a furma atuâle, cun in âula squadrâ e u presbitériu arsòn rispettu a-u restu da pavimentasiùn. Surva a l'atâ truvemmu a stàtua da santa, mentre in-ta faciâ, surva a-a pòrte d'intrâ, in afrescu rizalente a-u 1890, òpera d'in sertu Ranise.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21042/Cappella+di+Santa+Liberata|tìtolo=A Capella de Santa Libera|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Capella de Sant'Antôniu da Paduva''': a l'è a capélla de Dransciü, nasciüa da-a dunasiùn de famìgge ranscìne emigrê a Gibiltêra e in Spàgna, fêta du [[1747]], restâ incunpiüa pe quêxi sent'anni, a l'è stêta benedìa e averta au cültu du [[1862]]. L'è ina capeletta a 'na sula navâ, da-a faciâ intunacâ che in-ta parte in sìmma a mustra ina curnìxe a lünétta, che drentu l'ha in ruzùn picìn. A-i làtti dui barcui devusiunâli e a curnixe dêta da de finte culònne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21043/Cappella+di+Sant%27Antonio|tìtolo=A capella de Sant'Antôniu|léngoa=IT|vìxita=2023-02-12}}</ref>
[[File:Capella de San Bastian (Ransi, A Prìa) 03.jpg|A Capella de San Bastiàn|thumb|A Capélla de San Bastiàn a-i Gàzzi|left]]
* '''Capella de San Bastiàn''': a l'è in-ta lucalitê di Gàzzi, scituâ in sìmma a-a culîna ch'a porta u mêximu numme. De antìga fundasiùn, pödâse ch'a segge stêta edificâ dai muneghi benedetìn, ch'i vegnivan da l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasia de San Pê in Varatèlla]] che chi i l'axevan ciantòn i sö oîvi. Ina resente canpàgna de scâvi a l'ha ripurtòn a-a lüxe e tràcce de müàgge de sustegnu ch'e e rezevan u sagròn da gêxa, datê di prìmmi séculi de l'etê de mézzu. Stu fêtu u testimònia cumme a gēxétta a ségge stêta u ciǜ antìgu sentru religiuzu de Ransci.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|pp=73-76|capìtolo=San Sebastiano}}</ref> A capella che veghemmu ancö a l'è de edificasiùn sinquesentesca, sciü-a bâze de quélla presedente, foscia a prutesiùn da-a pèste. Danegiâ da-u tarantantàn du 1878 a vén restaurà, cun l'inbucamentu de müàgge interne se perdan ascì i nicci ch'i i l'uspitavan e stàtue o i afreschi ascì de San Fabian. A strutüa che se vegghe aù a l'è de cunfurmasiùn squadrâ e a 'na sula navâ cuvèrta cun òtta a butte. U de föa u l'è caraterizòn da ina òtta ascì lê, ch'u se inèsta sciü-a faciâ e ch'u cuntegne i dui barcùi lateràli e, in simma a-a porte l'afrescu de San Bastian.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90599/Pietra+Ligure+%28SV%29+%7C+Cappella+di+San+Sebastiano|tìtolo=A Capella de San Bastiàn|léngoa=IT|vìxita=22023-08-12}}</ref>
=== Architetüe sivìli ===
[[File:Gunbu (Dranzü, Ransi, A Prìa)-Vista.jpg|thumb|U Gunbu de Dranzü|left]]
* '''A veggia cà cumǜna''': sêde du Circulu "Giovane Ranzi", a se tröva in-ta ciàssa de derê a-a gêxa, cuncèssa in üzu da-u cumǜn da Prìa a partì da-u [[1946]].
* '''Gunbu du XV seculu''': a Dranzü u se tröva in ezempiu de antigu gunbu pe franze e oìve, restrutüròn du [[2003]] da-u Circulu Giovane Ranzi e vixitabile sciü prenutasiùn.<ref name=":0" />
== Cultüa ==
=== Dialettu ranscìn ===
{{Véddi ascì|Dialéttu priéze|càngio variànte=U mêximu argumentu in detàggiu}}U dialettu parlòn in te quéstu paìze u fà parte du gruppu [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüre de séntru-punénte]], scimile a-a parlâ [[Dialéttu priéze|priéze]] e dunca influensòn da-u lìgüre sentrâle.
=== Mòddi de dî ===
* ''Chi u nu sa travagiâ, ch'u vagghe a Ransci che u ghe mustriâ.''
* ''Quélli de Ransci, i sun quaranta e i se mangiévan 'na soma giànca; ma se u nu fusse pe i sö vixìn, i se mangiévan ascì u bastu e u curbìn.''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=Giulia Petracco Sicardi|tìtolo=Dizionario pietrese|ànno=1981|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|p=13}}</ref>
== Feste e fêe ==
* '''Festa de San Benardu''': a l'è a festa patrunâle da villa, ch'a se selebra d'in annu in annu a-i 20 d'agustu, cu-a tradisunâle méssa in-ta paruchiâle e a prucesciùn da cungrega di disciplinê.<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/ranzi/appuntamenti-a-ranzi/|tìtolo=Eventi a Ransci|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref> In ucaxùn da cumemurasiùn di 850 ànni da-a mòrte du santu, du [[2003]], a l'è stêta fêta ina selebrasiùn speciâle, cu-a partecipasiùn fina de âtre cungréghe da zona e a prezensa di scindichi da [[Vaâ du Maémua]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/parco-giochi/festa-patronale-di-san-bernardo-abate/|tìtolo=A festa de San Benardu, 850eximu aniversâiu da-a morte du santu (2003)|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Festa da Madonna da Néve''': festa ch'a se tegne a-i prìmmi d'agustu, in-te l'ātôiu di disciplinê.
* '''Festa de l'Imaculâ Cuncesiùn''': festa a Dranzü, pe-u Corpus Domini a se realizza l'insciuâ, cu-e cunpuzisiùi de sciùe che e van a decurâ e ciasse e e stradde du paìze, a st'ativitê u l'è culigòn u cunsursu "A Stélla de Ransci", cu-u prémiu a-a ciǜ bèlla.<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/infiorata/la-stella-di-ranzi/|tìtolo=A stélla de Ransci|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Festa de Santa Lìbera''': in-ta ciàssa da burgâ de ''Casélle'', se tegne a festa da santa, a-a segunda dumenega de setenbre.
* '''Festa de Sant'Antoniu''': festa a Dransciü, a-i [[13 zûgno|13 de zügnu]], cu-a messa in-ta capélla.
* '''Festa de San Bastiàn''': se selebra quìnta dumenega doppu Pasqua, cu-a méssa in-ta gêxa di Gàzzi.
* '''L'incantu''': manifestasiùn ch'a se tegne a-i Santi e a cunsciste in-ta vendita a l'àsta di prudòtti da têra (vìn, öiu, sücche, funzi...) da parte di paizèn riguruzamente in-tu dialéttu du pòstu, in frunte a-u sagròn da paruchiâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2019/10/halloween-no-grazie-a-ranzi-si-festeggia-lincanto/|tìtolo=Halloween, nu gràssie, a Ransci u se festezza l'Incantu|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Sagra du Nustralìn''': Sàgra canpestre ch'a se tegne tütti i ànni sciü-a culìna da frasiùn, in-ta setemàna primma de mezz'agustu, dedicâ a-u vìn Nustralìn e urganizâ da-u Circulu "Giovane Ranzi".<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/sagra-del-nostralino/|tìtolo=Sagra du Nustralìn|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''I birê de Offenburg''': A setemàna de doppu mezz'austu se tegne u binelàggiu fra A Prìa e a sitê de Offenburg (Germània), cun piàtti tipichi da tradisiùn de l'ün e de l'âtru paìze, a cüa du Circulu "Giovane Ranzi".<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/birranostralino/|tìtolo=I birê de Offenburg|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
== Vie de cumǜnicasiùn ==
Ransci a l'è culegâ cu-a sêde du cumǜn cu-u Stradun (Via Ransci), che se ghe inestan e stradde a partì da-a Maîna de Ransci (Viale Riviera), da-a [[Stasiùn da Prìa|stasiùn feruviâria]] e da l'àrgine du Maémua (Via da Curnixe). Vixin a l'abitòn u se tröva fina u caséllu da Prìa sciü l'autustradda A10. Tradisiunalmente, invexe, e vie de cumǜnicasiùn e l'êan quàttru: de Cian Boscu (versu A Prìa), da Cà da Còsta (versu Löa), di Zuvi (versu [[Bardenèi|Bardenéi]]) e di Müàzi (versu Giüsténixe).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.it/books?id=MnIPAAAAYAAJ&printsec=frontcover&hl=it#v=onepage&q&f=false|ànno=1847|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=134-135|volùmme=Vol. 16}}</ref>
== Nòtte ==
;Nòtte a-u tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:A Prìa]]
[[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Sànn-a]]
cnwx38m34zutvgr5twhn8auja2xw2sy
Nouveau Musée national de Monaco
0
32926
271182
2026-06-23T17:23:59Z
N.Longo
12052
+ rdr
271182
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Nœvu müseu naçiunale de Mu̍negu]]
2qlecrh7v7zru49ptd6toyvoqrmg3sa
Palaçi Principescu
0
32927
271185
2026-06-23T18:29:50Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Palaçi Principescu]] a [[U Palaçi (Mu̍negu)]]: mc
271185
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[U Palaçi (Mu̍negu)]]
mg9zllt3u6wdfzkpjm7c9cea3qb8fxg
Palaçi d'u Pri̍ncipu (Mu̍negu)
0
32928
271186
2026-06-23T18:31:08Z
N.Longo
12052
+ rdr
271186
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[U Palaçi (Mu̍negu)]]
0y8015ufmlaqh749adsldoiucqrjzkp
Palais de Monaco
0
32929
271187
2026-06-23T18:31:29Z
N.Longo
12052
+ rdr
271187
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[U Palaçi (Mu̍negu)]]
0y8015ufmlaqh749adsldoiucqrjzkp
Categorîa:Palàççi
14
32930
271195
2026-06-23T18:37:30Z
N.Longo
12052
+ cat
271195
wikitext
text/x-wiki
{{Argoménto categorîa|2=de palàçi}}
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Architetûe]]
4b0epzv0al9rkioc788uf94znbibnrd
271196
271195
2026-06-23T18:37:52Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Categorîa:Palàçi]] a [[Categorîa:Palàççi]] sénsa lasciâ de rindirìsso
271195
wikitext
text/x-wiki
{{Argoménto categorîa|2=de palàçi}}
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Architetûe]]
4b0epzv0al9rkioc788uf94znbibnrd
271198
271196
2026-06-23T18:38:14Z
N.Longo
12052
271198
wikitext
text/x-wiki
{{Argoménto categorîa|2=de palàççi}}
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Architetûe]]
7dffemxjnvgqamgqmqnhwjin5hndmjv
Pulitica munegasca
0
32931
271208
2026-06-23T18:58:20Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Pulitica munegasca]] a [[Puli̍tica munegasca]]: mc
271208
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Puli̍tica munegasca]]
1wk82wiiiehpjwoem772udkcvyt72el
Raimon Vidal de Besalú
0
32933
271221
2026-06-23T21:24:57Z
N.Longo
12052
+ rdr
271221
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Ramon Vidal de Bezaudun]]
pc0uwneytcxu0wu8dsbosfthwilwc32
Sport ün Mùnegu
0
32934
271225
2026-06-23T21:52:27Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Sport ün Mùnegu]] a [[Sport ün Mu̍negu]]: mc
271225
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Sport ün Mu̍negu]]
igxx2a8tq34818v3mjj1k81h3dhlo58
Stadiu Luì segundu
0
32935
271230
2026-06-23T22:00:33Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Stadiu Luì segundu]] a [[Sta̍diu Lui̍ II]]: mc
271230
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Sta̍diu Lui̍ II]]
s8n1ayjvdhdhgs4yzos32xf6mqahhsd
Stade Louis-II
0
32936
271232
2026-06-23T22:06:47Z
N.Longo
12052
+ rdr
271232
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Sta̍diu Lui̍ II]]
l5ph43kym5tyywmc6tdmfsgj9r2tadi
Stòria de Mùnegu
0
32937
271238
2026-06-23T22:12:38Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Stòria de Mùnegu]] a [[Sto̍ria de Mu̍negu]]: mc
271238
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Sto̍ria de Mu̍negu]]
bvo51nmcg5fks2nxlxzc8g5xeq5qbuo
Template:Oc
10
32938
271242
2026-06-23T22:36:29Z
N.Longo
12052
+ tl
271242
wikitext
text/x-wiki
{{Léngoe|Oc}}<noinclude>
[[Categorîa:Template léngoe di colegaménti estèrni]]</noinclude>
i8bdiv94ow2fiy9wf2noeellf64nzfa