Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.11 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Campomon 0 1622 271958 260910 2026-07-18T15:42:36Z Michæ.152 13747 /* Stöia */ Conligaménto a "Töa da Ponçeivia" 271958 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Divisione amministrativa |Nome = Campomon |Panorama = Veduta Campomorone.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panoramma de Campomon</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Zena |Amministratore locale = Giancarlo Campora |Partito = lista civica de centro-mancinn-a "Campomorone la nostra comunità" |Data elezione = 27-5-2019 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 6490 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens2019gen/index.html Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-i 31 d'òtôbre do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Cravasco, Gallaneto, Gazzolo, Isoverde, Langasco, Pietralavezzara, Santo Stefano di Larvego |Divisioni confinanti = [[Beuxo]] (AL), [[Çiannexi]], [[Fiacon|Fiacón]] (AL), [[Mignanego]], [[Otaggio]] (AL), [[Zena]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1867 |Nome abitanti = Campomoroneixi |Patrono = Madonna do Santo Amô |Festivo = primma domenega de setenbre |Mappa = Map of comune of Campomorone (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxision do comûne de Campomon inta çitæ metropolitann-a de Zena }} '''Campomon''' (scrìto ascì '''Canpomon''', ''Canpomarón'' ascì in [[Lengoa zeneize|zeneize de Zena]], ''Campomorone'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) o l'è 'n [[Comun|comûne]] [[Liguria|ligure]] de 6.490 abitanti inta [[çittæ metropolitann-a de Zena|çittæ metropolitann-a de Zena]]. == Giögrafîa == O teritöio comunâle o se trêuva in parte inta valle do Verde (ramo sorgentifero prinçipâ da [[Torénte Ponçéivia|Ponçeivia]]) mentre parte (a-o de là do spartiægue appennìnico) a l'appartegne a-o baçin do Pò. == Stöia == O primmo documento stòrico dove compâ o nomme de questo çentro o l'è in atto notarile do 6 settembre [[1163]] da-o quæ vegnimmo a savei de l'acquisto da parte de Ansado Döia de bén immòbili ''in Langasco et Campomorone''. De segûo questa zöna de l'entrotæra zeneize a se presentava ocupâ da comunitæ ben organizæ za a-i tenpi da conquista româna, comme se dedûxe da-o testo da bén nòta ''[[Töa da Ponçeivia|Töa de Ponçeivia]]'', ch'o ne riferisce de ratelle fra ''[[Viturii|Langensi]]'' e ''Genuati''. == Abitanti == {{Demografia/Canpomón}} == Pòsti de interesse == * A ''Sàia'' (secolo XVI), magazzin fortificòu realizòu da-a [[Repùbrica de Zena|Repubbrica de Zena]] in sciâ via do passo da Bocchetta. * ''[[Laghi do Gorzente]]'', baçin artifiçiali che aliméntan o condûto De Feræ-Galiêra ch'o serve parte da çittæ de Zena. * Se ve trovei a passâ da San Steva de Làrvegu, no scordeive de anâ a vixitâ a Gexa baròcca, e se vedei o pàrreco domandéighe de fâve védde i doî battisteri che gh'é into complesso da Gexa. Un o l'è do setteçento e o ciù vêgio u l'è de l'anno mille. == Economîa == {{Seçión vêua}} == Coltûa == === Musei === * Museo de Paleontologia<ref>Paleontologia, [https://web.archive.org/web/20090405145036/http://www.comune.campomorone.ge.it/campomoronecultura/paleontologia.aspx].</ref> * Museo de Marionette, comprendente i materiali de Angelo Cenderelli (sec. XIX)<ref>Marionette, [https://web.archive.org/web/20130606105104/http://www.comune.campomorone.ge.it/campomoronecultura/marionette.aspx]</ref> * Museo da Crôxe Rossa Italiann-a == Manifestaçioìn == {{Seçión vêua}} == Feste e fêe == A l'é stæta presentâ a maschera da val Polceivia, a se ciamma [[Procobera]], comme i antighi români ciamavan a nòstra valle. Pe véddila ciamæ a Proloco da Valpolceivia a Pontedêximo. == Aministraçión == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioìn == Atraverso Canpomon passa a stradda provinciâle ch'a pòrta a-o [[Piemonte]] atraverso o Passo da Bocchetta, realizzâ into secolo XVI in sce 'n progetto de [[Galeazzo Alessi]]. Pe dä un'idea de l'importansa de questa via into passòu, se conscîdere che un Anonimo do 1736, inte 'na ''Descrizione delle montagne appenniniche'', o riferiva che in [[Italia]], pe unn-a estenscion de 212 miggia, existeiva sôlo dôe stradde carosàbili: quella da Bocchetta e n'âtra colegante [[Firense]] e [[Bologna]]. <ref>M. Quaini, ''La conoscenza del territorio ligure tra medioevo ed età moderna'', Genova, 1981.</ref> Canpomon a l'è unîa a-a stasion ferroviâia de Pontedêximo ([[Ferovîa Turìn-Zêna|linia Zena-Turin-Milan]] via [[Buzalla]]-[[L'Isoa do Canton|L'Isôa do Canton]]) da-i autoservissi [[ATP Esercizio|ATP]],<ref>ATP [https://web.archive.org/web/20240511012702/http://www.atp-spa.it/]</ref> che razonzen anche e fraçioìn. == Nòtte == <references/> == Atri progetti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Zena]] gugqdcog459j6vsgikzdex5blqvbaod Valadda do Ponçeivia 0 29462 271957 269508 2026-07-18T15:41:08Z Michæ.152 13747 Conligaménto a "Töa da Ponçeivia" 271957 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Valâ |nómme = Valàdda do Ponçéivia |inmàgine = Val Polcevera da Bocchetta.jpg |didascalîa = <div style="text-align:center;">A Ponçéivia amiâ da-o Pàsso da Bochétta</div> |stâto = {{ITA}} |var-sudivixoìn1 = Región |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligùria]] |var-sudivixoìn2 = Provìnsa |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Genova-Stemma.svg}} [[Çittæ metropolitann-a de Zena|Zêna]] |òrientaménto = N/S |estensción = 165 |cadénn-a = [[Appennin ligure|Apenìn Lìgure]] |córso_d'ægoa = Ponçéivia |tîpo = Valàdda a V |sìgla_màppa = IT-LIG |màppa = Valpolcevera.jpg |popolaçión = 110.000&nbsp;ca |localitæ_prinçipæ = [[A Særa]], [[Campomon|Canpomón]], [[Çiannexi|Çiânexi]], [[Mignanego|Mignànego]], [[Sant'Orçeise|Sant'Òrçéize]], [[Zena|Zêna]] |traspòrti = [[Ferovîa Turìn-Zêna|Turìn-Zêna]], [[Ferovîa socorsâle di Zôvi|Socorsâle di Zôvi]], [[Ferrovia Milan-Zena|Milàn-Zêna]], [[Ferovîa Zêna Bösanæo-Zêna Sàn Pê d'Ænn-a|Zêna Bösanæo-Zêna Sàn Pê d'Ænn-a]], Outostràdda A7 }} A '''Valàdda do Ponçéivia''' a l'é 'na valâ da [[Liguria|Ligùria]], formâ da-o torénte co-o mæximo nómme. == Òrìgine do nómme == O nómme ciù antîgo conosciûo da valàdda o l'é quéllo che gh'é in sciâ [[Töa da Ponçeivia|Töa da Ponçéivia]] (làstra de brónzo scolpîa do [[117 a.C.|117 prìmma de Crìsto]]) dond'a l'é ciamâ ''Porcobera''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Loîgi Perséuggio|Luigi Persoglio]]|tìtolo=Memorie della parrocchia di Murta in Polcevera, Genova, 1873|url=https://books.google.it/books?id=EeHAGC-DOyYC|ànno=1873|editô=Tipografia dello Stendardo Cattolico|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Aostìn Giustinién]]|tìtolo=Castigatissimi annali [...]|url=https://books.google.it/books?id=TL_iA0S30TQC|ànno=1537|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}</ref> nómme fæto de dôe paròlle indoeoropêe, che pêuan voéi dî "sciùmme ch'o pòrta e [[Trûta|trûte]]"<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=G.B. Pellegrini|tìtolo=Toponomastica italiana|url=https://books.google.it/books?id=VrhgPgAACAAJ|ànno=2008|editô=Ulrico Hoepli|çitæ=Milàn|léngoa=IT|ISBN=88-20-34217-0}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=La mia gente: uomini e donne della Liguria tra storia e vita quotidiana|url=https://books.google.it/books?id=CLmmGwAACAAJ|ànno=1983|editô=[[O Sécolo]]|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}</ref>. Da valàdda pàrla ascì [[Plìnio o Vêgio]] (into sò lìbbro ''[[Naturalis historia]]'' do [[77|77 dòppo de Crìsto]])<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=G.B. Pellegrini|tìtolo=Toponomastica italiana|url=https://books.google.it/books?id=VrhgPgAACAAJ|ànno=2008|editô=Ulrico Hoepli|çitæ=Milàn|léngoa=IT|ISBN=88-20-34217-0}}</ref> ch'o a ciàmma "''Porcifera''"; into [[Léngoa latìnn-a|latìn]] do Medioêvo se dêuvia o nómme "''Pulcifera''"; lìbbri di sécoli XVII e XVIII scrîvan "Pozzevera", "Polzevera" ò "Ponzevera". O nómme d'ancheu o l'é do sécolo XIX. Into parlâ comùn a l'é "A Ponçéivia". == Giögrafîa == {{Véddi ascì|Torénte Ponçéivia}} A Ponçèivia a se svilùppa in mòddo perpendicolâre a-a lìnia da costêa a ponénte de Zêna; a l'inclùdde i Comuìn de [[Campomon|Canpomón]], [[Çiannexi|Çiânexi]], [[Mignanego|Mignànego]], [[Sant'Orçeise|Sant'Òrçéize]] e [[A Særa|Særa]] e i quartê zenéixi (che scìnn-a-o 1926 êan comuìn aotònomi) de [[Pontedêximo]], [[Bösanæo]], [[Róieu]] e [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]] e [[Cornigén]] fra i quæ sfòccia o [[Ponçéivia]]. A càrta giogràfica o móstra a poxiçión da valàdda rigoàrdo a-a çitæ de Zêna, i céntri urbâni ciù inportànti e o camìn do torénte co-i sò [[Afloénte|afloénti]]. De sòlito se spartìsce a valàdda inte dôe pàrte: a Bàssa Ponçéivia, ch'a l'inclùdde o tòcco da Pontedêximo a-a fôxe, e Èrta Ponçéivia, ch'a l'inclùdde e valàdde di afloénti ciù inportànti. A Ponçéivia a l'é caraterizâ da 'n làrgo lètto aluvionâle (ancheu stréito fra i [[Àrgine|àrgini]] costroîi inta meitæ de l'Eutoçénto) ch'o va drîto, perpendicolâre a-a costêa, ma o s'àrve cómme 'na bandêta vèrso e vivàgne di sò afloénti in scî mónti. [[File:Monte Taccone da Bocchetta.jpg|thumb|O Mónte Tacón vìsto da-a Bochétta|250x250px|sinistra]] In sciâ crénn-a lìgure-padànn-a ch'a va fra i [[Còlla de Prâgia|Cién de Prâgia]] e a [[Còlla da Bochétta|Bochétta]], gh'é i mónti [[Mónte Lêco|Lêco]] (1071 mêtri) e [[Mónte Tacón|Tacón]], che co-i sò 1113 mêtri o l'é a çìmma ciù èrta da valàdda. A crénn-a fra a Bochétta e [[Croxétta d'Oê]] a l'inclùdde i Zôvi ([[Pàsso di Zôvi]]); i mónti chi no arîvan a-i 1000 mêtri. A levànte e a ponénte a valàdda a l'é limitâ da dôe dorsâli che da-a crénn-a de l'Apenìn vàn scinn-a-o mâ. A dorsâle a levànte, ch'a divìdde a Ponçéivia da-o céntro de [[Zena|Zêna]] e da-a [[Val Besàgnu|Valàdda do Bezàgno]], a l'é caraterizâ da-e [[Miâge de Zêna]] do Seicénto. Da [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]] se mónta a-o quartê in colìnn-a de [[Belvedêre (Zêna)|Belvedêre]], dónde gh'êa a [[Fòrte Belvedêre|Baterîa Belvedêre]], ancheu sostitoîa da-o cànpo de balón Morgâvi. Sciù pi-â colìnn-a de Belvedêre inte miâge gh'é 'na série de fòrti: un dòppo l'âtro: o [[Fòrte Croxétta]], o [[Fòrte Tenàggia]], i inponénti fòrti [[Fòrte Begæ|Begæ]] e [[Fòrte Sperón|Sperón]], tùtti colegæ da-e miâge che côran in sciâ crésta di mónti. In scê colìnn-e ciù a nòrd, fêua da-a çénta de miâge, gh'é i fòrti [[Fòrte Poìn|Poìn]], [[Fòrte Fræ Minô|Doî Fræ]] e [[Fòrte Diamànte|Diamànte]]. A dorsâle a ponénte, ch'a divìdde a Ponçèivia da-e valàdde di riæ [[Ciâvàgna]] e [[Varénn-a|Vœna]], da [[Cornigén]] a mónta in sciâ colìnn-a de [[Cônâ]], dòppo, pasòu o bàsso pàsso de [[Bòrzoi]] a va sciù lóngo i mónti Ròcca di Cröi, Tejeu, Scarpìn, o Mónte de Tórbi e a l'arîva in sciâ crénn-a de l'Apenìn a-a Còlla de Prâgia, co-o lasciâse in sciâ drîta o [[Mónte Fighéugna]], ch'o l'é tùtto inta Ponçéivia e dónde gh'é o [[Santoâio da Madònna da Goàrdia]]. == Stöia == A stöia da Ponçéivia a l'é streitaménte ligâ a quélla de [[Zena|Zêna]], perché a l'êa o naturâle retrotæra e a ciù inportànte stràdda con l'entrotæra e a [[Cianûa padann-a|Cianûa Padànn-a]]. === Da-a preistöia a l'inpêro româno === Inta Ponçéivia no gh'é stæto di ritrovaménti di ténpi ciù antîghi da [[preistöia]]. E prìmme instalaçioìn conosciûe, in bâze a quéllo che s'é trovòu, són de segûo de "l'[[etæ do færo]]", che in [[Liguria|Ligùria]] a l'é duâ scinn-a l'arîvo di Români (sécolo II prìmma de Crìsto). E costruçioìn de prìmme popolaçioìn [[Liguri Antighi|lìguri]] êan mìsse in poxiçioìn dominànti in scê còste de colìnn-e. A ciù antîga de st'instalaçioìn chi a l'é quélla de Mónte Càrlo, vixìn a Izovèrde, into comùn de [[Campomon|Canpomón]] (sécolo IV prìmma de Crìsto). Âtre instalaçioìn (sécoli III e II prìmma de Crìsto) són stæte trovæ a [[Sàn Çeprìàn (A Særa)|Sàn Çeprìàn]] e Cànpoa de Zemignàn, localitæ ch'a l'êa in sciô camìn che za prìmma ancón de Rómma o l'êa o naturâle colegaménto tra a costêa lìgure e o [[Piemonte|Piemónte]] e che dòppo o saiæ diventòu a [[Stràdda de Pòstùmia]]. Vèrso o [[200 a.C.|200 prìmma de Crìsto]] a Ligùria, e con lê a Ponçéivia ascì, a l'é stæta terén de scóntro fra i [[Popolo roman|Români]] e i [[Cartàgine|Cartaginéixi]] e a-a fìn da [[Segónda Goæra Pùnica]] ([[218 a.C.|218]]-[[201 a.C.|201 prìmma de Crìsto]]) a l'é stæta conquistâ da-i Români. Ciù o mêno inta meitæ do sécolo II prìmma de Crìsto ([[149 a.C.|149 prìmma e Crìsto]]) inta Ponçéivia l'é stæto avèrto a Stràdda de Pòstùmia che da Zêna a portâva a-o de la de l'[[Appennìn|Apenìn]] a [[Libarna|Libàrna]], vixìn a l'atoâle [[Seravalle|Særavàlle]] (Særavàlle Scréivia). Into [[1506]] vixìn a quéllo ch'ancheu o l'é o pàize de Pedemónte de [[A Særa|Særa]] pe câxo l'é stæto trovòu 'n ògètto asæ inportànte, ch'o l'à dæto asæ informaçioìn in scê génte che stâvan inta Ponçéivia inte quéllo perîodo stòrico e a-i rapòrti polìtichi e econòmichi che-e rigoardâvan. A l'êa 'n'[[Töa da Ponçeivia|inscriçión in sce 'na làstra de brónzo]] ch'a rigoardâva 'na senténsa do [[Senâto româno]] into [[117 a.C.|117 prìmma de Crìsto]] pe scistemâ 'na bæga fra e popolaçioìn lìguri di ''Genuates'' e di ''[[Viturii|Veiturii Langenses]]'' (cómme dî fra génte de Zêna e de Langàsco) che stâvan inta Ponçéivia. In época [[Impêo Roman|inperiâle]] a Ponçéiva, con Zêna e tùtta a Ligùria, a fâva pàrte da ''[[Regio IX Liguria|Regio IX - Liguria]]'', ma inte sto perîodo no l'é acapitòu nìnte de interesànte; a Zêna româna, e de consegonsa o sò teritöio, distànte da-e ciù inportànti stràdde de comunicaçión, a no l'àiva 'na grànde inportànsa econòmica e comerciâle, ànche se, pe'n çèrto ténpo, a l'à sentîo i efètti poxitîvi de l'êse sótta Rómma. Cómme inte tùtta a Ligùria, pò-u fàscino da vìtta de çitæ, i pàixi de montàgna e de mêza còsta són stæti abandonæ za a-i ténpi de l'[[Aogusto|Ougùsto]] ma se són tórna popolæ da-o sècolo III, a caxón de dificoltæ econòmiche ch'àivan colpîo l'inpêro inte quéllo sècolo. Cómme dimóstran dötréi ritrovaménti archiològichi, i nêuvi abitànti àn comensòu a coltivaçión de [[Castàgna|castàgne]] e da [[séiga]], çìbbi pövei ma adàtti a-i terén de montàgna, e stâvan inte di pàixi picìn de câze de légno mìssi inti tòcchi cién de mêza còsta, inti mæximi pòsti dónde za gh'êa stæto i sò antenæ de l'etæ do færo. === O Medioêvo === Són pöche e notìçie segûe de l'[[Èrto Medioêvo]] (da-i sécoli VI a-o IX), into quæ són vegnûi un dòppo l'âtro i [[Inpêro bizantìn|Bizantìn]] (da-o [[537]]), i [[Longobàrdi]] (da-o [[641]]) e i [[Frànchi]]. Za da-o ténpo di Longobàrdi i ciù òperôxi són stæti i fràtti da poténte [[abaçîa de Sàn Conbàn]] de [[Bòbio]] e do sò rìcco féodo reâle e inperiâle monàstico che controlâvan a Stràdda de Pòstùmia atravèrso i vàrri posediménti lìguri e piemontéixi concentræ inte l'[[abaçîa de Sàn Pê de Preçipiàn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Il monastero di San Colombano di Bobbio dalla fondazione all'epoca carolingia|url=https://books.google.it/books?id=hvmwbBOSEGAC|ànno=1962|editô=Palatio archiepiscopali Ianuensi|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eleonora Destefanis|tìtolo=Il Monastero Di Bobbio in Eta Altomedievale|url=https://books.google.it/books?id=NhtqCwAAQBAJ|ànno=2002|editô=All’Insegna del Giglio|çitæ=Firénse|léngoa=IT|ISBN=88-78-14207-7}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Carlo Cipolla|tìtolo=Codice diplomatico del monastero di S. Colombano di Bobbio fino all'anno MCCVIII|url=https://books.google.it/books?id=NPIJAAAAIAAJ|ànno=1918|editô=Tipografia del Senato|çitæ=Rómma|léngoa=IT|volùmme=vol. I-II-III}}</ref>. Dòppo o teritöio o l'é stæto spartîo in "[[Màrche (circoscriçión)|Màrche]]": a Ponçéivia a l'é stæta mìssa inta [[Màrca òberténga]] do [[Regno d'Italia (Sàcro Româno Inpêro)|Régno d'Itàlia]]. Into [[952]] l'Îdo (ò Goîdo) [[Carmandìn]], governatô do Comitâto zenéize da Màrca Òberténga, o s'é instalòu a Cremén (vixìn a l'atoâle Bösanæo) co-o tìtolo de [[Viscónte]]. Inti sécoli dòppo i sò discendénti àn avûo inportànti incàreghi into govèrno da [[Repùbrica de Zena|Repùblica de Zêna]]. Da-i Carmandìn són vegnûe âtre inportànti famìgge patrìçie zenéixi, unn-a de quéste són i [[Spìnoa]]<ref>''[...] il cui padre fu Guido [...], che signoreggiava in la valle di Pocevera, & habitava in la villa nominata Carmen, o sia Carmandino, & in questo Guido riferiscono i nobili Spinoli l'origine loro [...]''{{Çitta lìbbro|outô=[[Aostìn Giustinién]]|tìtolo=Castigatissimi annali [...]|ànno=1537|çitæ=Zêna|volùmme=Car. XXXII}}</ref>. Vèrso a fìn do sécolo X a Zêna l'é nasciûo a [[Repùbrica de Zena|Repùblica]]. L'economîa da çitæ a l'êa tùtta in scî fiorénti tràfeghi comerciâli inte tùtto o Mediterànio, dónde êan bén bén atîvi i mercànti ponçeviàschi. Inte sto perîodo chi tànte personalitæ da valàdda àn avûo incàreghi inportànti inte instituçioìn da Repùblica de Zêna (fra quésti o cronìsta [[Caffao|Càfaro do Rùstego da Caschifelón]], nasciûo inte l'Èrta Ponçéivia, o fa i nómmi de l'Amîgo Brùsco, de l'Ansâdo de Braxî e do Bonamòu de Méurgo). Into sécolo XII i Zenéixi, p'aseguâse 'n pasàggio segûo vèrso i pàssi in sce l'Apenìn e p'avardâse da-i [[Feodalêximo|scignôri feodâli]] e da-i bregànti, àn òcupòu tùtta a Ponçéivia con l'espàndise a-o de là de l'[[Appennìn|Apenìn]] scinn-a-a [[Otaggio|Ötàggio]] e [[Gâvi]]. O personàggio polìtico ciù inportànte da Ponçéivia inte sto perîodo o l'é stæto o Dûxe [[Zane da Morta|Gioâne da Mùrta]]. I céntri ciù inportànti êan ancón i pàixi vegnûi sciù lóngo e stràdde che unîvan Zêna co-a [[Cianûa padann-a|cianûa padànn-a]] lóngo e crénn-e de colìnn-e, méntre into canâ, quæxi do tùtto òcupòu da-o [[Ponçéivia]] e-espòsto a-e aluvioìn caxonæ da-e pìnn-e inprovîze do torénte, no ghe stâva quæxi nisciùn. Da-o sécolo XIII l'é comensòu, pe l'ativitæ di órdini religiôxi, 'na prìmma colonizaçión do canâ. Con l'agiùtto econòmico de rìcche famìgge patrìçie zenéixi l'é vegnûo sciù de nêuve instalaçioìn de fràtti, che quàrche vòtta gh'àivan l'[[uspiâ]] pe-i maròtti, pövei, pelegrìn e génte de pasàggio. Inte 'na dexénn-a d'ànni l'é vegnûo sciù o [[Gêxa de Sàn Françésco da Ciapétta|Convénto Françescàn da Ciapétta]] Bösanæo (famìggia di Lercæ, 1291), [[Gêxa de Sàn Bertomê a-a Certôza|quéllo Certozìn de Sàn Bertomê]] a-a [[Certôza de Ròieu]] (famìggia di Dinéigro, 1927), quéllo Benedetìn do Boschétto (famìggia di Grimàldi, 1410), a-o confìn fra Cornigén e Ròieu, e i scentæ uspiæ de Sàn Giâxo do Borghétto<ref>L'uspiâ de Sàn Giâxo o l'êa dónde d'ancheu a gh'é a gêxa do Santìscimo Nómme de Gexù do Borghétto</ref> (famìggia di Lecavéia, 1178) e de Sànta Margàita de Moigàllo (sécolo XII)<ref>''A Morigallo esisteva nel 1222 un Monastero con spedale attiguo pei pellegrini: di quell'edifizio or non resta che la Chiesuola di S. Margherita, posseduta dai Canonici di S. Maria delle Vigne. In altri tempi ivi aiutarono promiscuamente alcuni religiosi di ambo i sessi; e sembra che fossero dell'ordine degli Umiliati, poiché nei primi anni del secolo XIII, certa Agnesina, secondo l'uso di quelle suore, erane la Ministra, e nominava il rettore della Chiesa.''{{Çitta lìbbro|outô=Attilio Zuccagni-Orlandini|tìtolo=Corografia fisica, storica e statistica dell'Italia e delle sue Isole|url=https://books.google.it/books?id=KP1XAAAAcAAJ|ànno=1839|léngoa=IT|volùmme=3}}</ref><ref>A gêxa do convénto, ancón prezénte into 1839, a l'é stæta caciâ zu ascì, aprêuvo a-a realizaçión de nêuve indùstrie.</ref>. Ciù avànti a quésti se són azónti into [[1612]] o convénto françescàn de N.S, da Mizeicòrdia a Ròieu (diventòu uspiâ – ancheu dîto o "Celézia" – inte l'Eutoçénto) e into [[1640]] quéllo di Capuçìn a Pontedêximo. Da-i sécoli XIII e XIV a Zêna gh'é stæto 'n mùggio de lòtte pò-u domìnio da çitæ tra e façioìn dîte di [[Ranpìn]] (Goèlfi) e di [[Mascheræ]] (Ghibelìn). Scóntri sangoinôxi fra ste dôe façioìn són acapitæ into [[1318]] e into [[1367]], e inte sti scóntri l'é stæto deruòu i castélli de [[Pontedêximo]], [[Sant'Orçeise|Sant'Òrçéize]] e [[Bösanæo]] (quésto l'àn dòppo tórna tiòu sciù into [[1380]]). Into sècolo XVI tra e famìgge nòbili da valàdda s'é distìnta a famìggia De Ciànn-e, da quæ asæ esponénti àn avûo incàreghi inportànti into govèrno da Repùblica de Zêna. O nómme da famìggia De Ciànn-e o ne vén da-e ciànn-e da Ponçéivia. Into sécolo XV gh'é stæto 'n mùggio de ribelioìn e rivòlte fra a popolaçión da Ponçéivia. Into [[1440]], vixìn a [[Sàn Çeprìàn (A Særa)|Sàn Çepriàn]] i contadìn ponçeviàschi àn scorîo i sordàtti ghibelìn do [[Bàrnaba Adórno]]. A-i 29 d'Agósto do [[1490]] in sciô [[Mónte Fighéugna]] gh'é stæta l'apariçión da Madònna a-o contadìn Benéito Parêto. O [[santoâio]] (ch'o pigiâ o nómme de Madònna da Goàrdia) tiòu sciù in sciô mónte p'aregordâ l'avegniménto da alôa o l'é stæto 'n pónto de riferiménto pe-i fedêli da Ponçéivia, e co-o ténpo o l'é diventòu o ciù inportànte santoâio da Madònna de tùtta a Ligùria. [[File:Genova panorama Valpolcevera.jpg|thumb|center|A Ponçéivia into tòcco da [[Bösanæo]] a-a fôxe, vìsta da-o [[Santoâio da Madònna da Goàrdia]]|800x800px]] === Da-o Rinasciménto a-o Sèteçénto === Da-o sécolo XV inta valàdda s'êa fæto de lóngo ciù fòrte a prezénsa de famìgge patrìçie zenéixi, ch'àivan tiòu sciù i sò palàççi de vilezatûa in scê sò tegnûe agrìcole, che pe tànti sécoli són stæte a caraterìstica do paisàggio da valàdda e n'àn ligòu streitaménte l'economîa a quélla da vixìnn-a çitæ. O fenòmeno de vìlle de canpàgna o l'à avûo o sò pónto ciù èrto fra o Seiçénto e o Sèteçénto<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Touring Club Italiano|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.it/books?id=4-BnzgEACAAJ|ànno=2021|léngoa=IT|ISBN=88-36-57738-5}}</ref>. Da-o sécolo XVI a Ponçéivia a l'é stæta o terén de scóntro fra i difensoî de Zêna e i ezèrciti foestê invazoî. Into [[1507]] o rè de Frànsa [[Loîgi XII de Frànsa|Loîgi XII]], chinòu inta Ponçéivia co-in fòrte ezèrcito pe conquistâ tórna Zêna (de dónde i françéixi êan stæti scorîi doî ànni prìmma), o l'à pigiòu alögio inta [[Badîa de Sàn Nicolò do Boschètto|Badîa do Boschètto]], cómme cónta o [[Françésco Guicciardini|Guicciardini]] ascì inta [[Stöia d'Itàlia (Guicciardini)|Stöia d'Itàlia]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Guicciardini|tìtolo=Storia d'Italia|url=https://books.google.it/books?id=OyBIAQAAMAAJ&newbks=1&newbks_redir=0&hl=it&pg=PA459#v=onepage&q&f=false|ànno=1851|editô=Ernesto Oliva|çitæ=Milàn|léngoa=IT|p=459|volùmme=vol. VII, cap. II}}</ref>. Into [[1625]] o [[Ducâto de Savöia|Dùcca de Savöia]], o [[Càrlo Manoælo I de Savöia|Càrlo Manoælo I]], con l'agiùtto di sordàtti françéixi, o l'é vegnûo zu da [[Turin|Torìn]] pe conquistâ Zêna. A despêto da fòrte sproporçión fra e fòrse in cànpo, i sordàtti zenéixi goidæ da-o [[Stêva Spìnoa]], con l'agiùtto di volontâi ponçeviàschi, àn afrontòu l'ezèrcito piemontéize vixìn a-o [[Pàsso do Pertûzo]] e l'àn batûo. Tréi ànni dòppo, p'aregordâ l'avegnimènto, dâ-arénte a-o pòsto da batàggia l'é stæto tiòu sciù o [[Santoâio de Nòstra Scignôa da Vitöia (Mignànego)|Santoâio de Nòstra Scignôa da Vitöia]]. Into Sèteçénto a Repùblica de Zêna, aleâ da Frànsa, a s'é trovâ tiâ drénto inta [[Goæra de sucescion aostriaca|goæra de sucesción aostrìaca]]. A Ponçéivia into [[1746]] a l'é stæta òcupâ da 'n ezèrcito aostro-piemontéize, a-o comàndo do generâle [[Antoniòtto Bòtta Adórno|Bòtta-Adórno]], ch'o l'é arivòu scinn-a-a Zêna, de dónde o l'é stæto scorîo a caxón de l'insureçión popolâre di 5-10 de Dexénbre 1746, comensâ.da-a prionâ do Balìlla. A stöia a cónta che inte quélla goæra l'ezèrcito invazô acanpòu in sciô lètto sciûto do [[Torénte Ponçéivia|Ponçéivia]], tra [[Ròieu]] e [[Bösanæo]], a-i 6 de Seténbre do 1746 o l'é stæto investîo da 'n'inprovîza pìnn-a do torénte ch'a l'à destrûto l'acanpaménto e provocòu a mòrte de tànti sordàtti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il Re di Sardegna|url=https://books.google.it/books?id=oX5UAAAAYAAJ&pg=PA522#v=onepage&q&f=false|ànno=1834|editô=Forni Editore|çitæ=Bològna|léngoa=IT|p=522|volùmme=2}}</ref>. [[File:Genova Bolzaneto trincea 1747.JPG|thumb|left|I rèsti de postaçioìn difensîve da goæra do 1746-1747 in scê artûe de Bösanæo|250x250px]] A-i 11 d'Arvî do [[1747]] 'n âtro ezèrcito aostrìaco a-o comàndo do cónte de [[Schulenberg]], o l'à tórna provòu a òcupâ Zêna. I invazoî, vegnûi zu da nòrd atravèrso i pàssi de l'Apenìn, àn òcupòu tùtta a Ponçéivia ch'àn sachezòu e destrûto prìmma d'[[Ascidio de Zena (1747)|asediâ Zêna]]. Gh'é stæto di fêi conbatiménti fra i aostrìachi da 'na pàrte e i volontâi da Ponçéivia (spartîi in conpagnîe pe [[Paròchia|paròchie]]) e sordàtti da Repùblica de Zêna da l'âtra. A-i 19 de Lùggio do 1747 i aostrìachi àn lasciòu a Ponçéivia e són stæti in sciâ fìn scorîi a-o de la de l'Apenìn into Frevâ do 1748 ma àn lasciòu 'na scîa de mòrte e distruçión. Sénsa levâ nìnte a-o valô di rexisténti ponçeviàschi, i aostrìachi se són retiæ ascì pe-i altèrni fæti da goæra che òrmâi a l'êa arivâ a-a fìn sénsa vincitoî ni vìnti. Chi a pagòu de ciù inte quèllo trìste perîodo són stæti sorviatùtto i pàixi in scê colìnn-e, prìmma, into 1746, quànde i aostrìachi són arivæ, dòppo, into 1747, quànde se ne són andæti ascì. Tànte són e stöie de violénse e de distruçioìn fæte da-i sordàtti aostrìachi àvidi de botìn. De protèste da popolaçión se ne són fæti càrego i pàrechi, ch'àivan vìsto e sò gêxe despugiæ de tùtto e danezæ ascì. Dòppo che i invazoî se se són andæti, tànti pàixi, distrûti e co-a popolaçión decimâ, són stæti abandonæ (e crònache do ténpo contàn chi-â ciù pàrte da popolaçión da Ponçéivia a l'é mòrta pe-i conbatiménti, ma sorviatùtto pe-e privaçioìn patîe inte quélli terìbili méixi). A consegoénte diminuçión de nàscite a s'é fæta sentî pe tùtto o sécolo XVIII, e sôlo into sécolo dòppo gh'é stæto 'n repìggio. Into 1796 l'é arivòu in Itàlia o [[Napolion Bonaparte|Napolión]]: ancón 'na vòtta a génte da Ponçèiva, che no se fiâvan de idêe rivoluçionâie che portâvan i françèixi perché metéivan in discusción e sò sòlide tradiçioìn, a l'à provòu a rexìste, ma a no l'à posciûo fâ nìnte cóntra o potentìscimo ezèrcito do Napolión; l'é coscì finîo a stöia da Repùblia de Zêna che, ciamâ "[[Repùbrica Lìgure|Repùblica Lìgure]]" a l'é diventâ 'na colònia françéize. === L'Eutoçénto === Into [[1800]], inta goæra fra a Frànsa e e poténse eoropêe (Àostria, Inghiltæra, Rùscia e Prùscia), Zêna a l'à patîo 'n dûo [[Blocco de Zena do 1800|asèdio]] pe mâ e pe tæra da pàrte di aostrìachi e di ingléixi. A diféiza de Zêna a l'é stæta mìssa inte màn do generâle françéize [[Andrîa Masêna]] (a Zêna o ciamâvan "Amassa-Zêna") ch'o l'à rexistîo pe ciù de doî méixi, e inte sto perîodo Zêna a l'à patîo 'na terìbile carestîa, pe trategnî e fòrse aostrìache, aspêtàndo i rinfòrsci. A Ponçèivia ascì, cómme tùtti i contórni de Zêna, a l'é stæta tiâtro de fêi scóntri (ma che no àn coinvòlto a popolaçión) fra i aostrìachi e i françéixi, scìnn-a quànde o Masêna o l'à dovûo aréndise: a-i 4 de Zùgno do 1800 l'é stæto firmòu a réiza di françéixi inta capelétta da Madònna in sciô pónte de [[Cornigén]] (alôa a l'êa ciù grànde de quélla che gh'é ancheu). I aostrìachi són intræ a Zêna, ma vìnti giórni dòppo, batûi da-o Napolón a [[Batàggia de Maréngo|Maréngo]], se ne són tórna andæti e sta vòtta chi pe de lóngo. Ascì se no se pêuan paragonâ a-i patiménti da goæra do 1747, i ponçeviàschi àn patîo bén bén de dezâxi sorviatùtto pi-a mancànsa de röba da mangiâ a caxón de l'asédio anglo-aostrìaco. A Ponçéivia a l'à segoîo a sciòrte da Repùblica Lìgure che into [[1805]] a l'é stæta unîa a l'inpêro françéize e, dòppo a chéita do Napolión, dæta da-o [[Congresso de Vienna|Congrèsso de VIénna]], a-o [[Regno de Sardegna|Régno Sabàodo]] ([[1815]]) === O svilùppo industriâle === Dötræ picìnn-e ativitæ industriâli êan vegnûe sciù inta valàdda scìnn-a da-o prinçìpio do sécolo, ma l'é stæto sôlo co-a costruçión da [[Ferovîa Turìn-Zêna|ferovîa pe Torìn]] e a costruçión de àrgini do torénte, tra o [[1849]] e o [[1853]], che dötræ grénde indùstrie àn trovòu pòsto dónde prìmma gh'êa o létto do torénte, e quésto o l'à portòu 'n'aoménto de nàscite ascì: o censciménto do [[1881]] o l'à constatòu chi-â popolaçión dovûa a l'inmigraçión a l'àiva superòu quélla do pòsto inte quæxi tùtti i pàixi. A caxón do svilùppo industriâle inta segónda meitæ do sécolo se són moltiplicæ e Socjêtæ de Mótoo Socórso òperâie, agregaçioìn de louànti, de inspiraçión socialìsta e catòlica, che són stæte e bâze da futûra òrganizaçión scindacâle zenéize. === O Neuveçénto === Con l'espansción urbanìstica inta pàrte bàssa da valàdda s'êa formòu de agregaçioìn industriâli che into [[1926]] són stæte unîe a [[Zena|Zêna]] pe voentæ do [[regìmme fascìsta]]. I comuìn da bàssa Ponçéivia (Sàn Pê d'Ænn-a, Cornigén, Ròieu, Bòrzoi, Bösanæo, Sàn Chîgo e Pontedêximo) insémme a âtri 17 comuìn da Valàdda do Bezàgno, do Ponénte e do Levànte són diventæ pàrte da "[[Grànde Zêna]]". Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segónda Goæra Mondiâle]], segóndo a tradiçión stòrica d'òpónn-e rexisténsa a tùtti i invazoî, dòppo l'8 de Seténbre do [[1943]] tànti çitadìn ponçeviàschi àn dæto 'n fòrte agiùtto a-a [[Rexisténsa]] cóntra i tedéschi. Tànti zóveni da Ponçéivia, a-i quæ ancheu són dedicæ tànta stràdde di quartê da valàdda, àn pagòu co-a vìtta l'avéi parteçipòu a-a lòtta de liberaçión. [[File:Genova-Val Polcevera.jpg|thumb|Panoràmma da Bàssa Ponçéivia. In sciâ drîta o [[Ponte Morandi|Pónte Ponçéivia]] de l'[[Outostràdda A10|aotostràdda A10]] ch'o l'êa èrto sórva o Ponçéivia prìmma de deruâ a-i 14 d'Agósto do 2018|250x250px]] Into dopogoæra dötræ zöne (Sàn Chîgo e Fegìn in mòddo particolâre) són stæte òcupæ, in mòddo asæ pezànte, da l'instalaçión de indùstrie e depòxiti petrolìferi a-o pòsto de antîghe indùstrie nasciûe a-a fìn de l'Eutoçénto; e gh'é stæto ascì 'n svilùppo urbanìstico sénsa nisciùn contròllo. Da-i ànni òtànta i inpiànti petrolìferi són stæti desmantelæ e a-o sò pòsto s'é instalòu de indùstrie de médie dimenscioìn che no inquìnn-an e di céntri comerciâli e de servìççi. Tùtto quésto o l'é servîo a 'n riòrdino urbanìstico ciù equilibròu e l'é stæto recuperòu a ûzo produtîvo e rescidençiâle in teritöio prìmma òcupòu da industrie che són stæte abandonæ. == Viabilitæ == === Pàssi === A nòrd a valàdda a l'é limitâ da-a crénn-a de l'Apenìn, dónde gh'é 'na série de pàssi che métan in comunicaçión a costêa lìgure co-a Valàdda do Scréivia, tùtti frequentæ scìn da-i ténpi ciù antîghi, fêua chò-u Pàsso di Zôvi, avèrto inte l'Eutoçénto: * [[Pàsso da Croxétta d'Oê]], tra [[A Særa|Særa]] e [[Casella|Cazélla]], o pàsso ciù bàsso de l'[[Appennin ligure|Apenìn lìgure]] (468 mêtri), in sciâ stràdda provinsâ SP3 de "[[Croxétta d'Oê]]". * [[Pàsso do Pertûzo]], vixìn a-o [[Santoâio de Nòstra Scignôa da Vitöia (Mignànego)|Santoâio de N.S. da Vitöia]], tra [[Mignanego|Mignànego]] e [[Savignon|Savignón]], in sciâ stràdda provinsâ SP47. * [[Pàsso di Zôvi]] (472 mêtri) tra Mignànego e [[Buzalla|Buzàlla]], avèrto inti ànni vìnti de l'Eutoçénto, ma fîto diventòu a ciù inportànte stràdda de comunicaçión tra Zêna e o Piemónte e a Lonbardîa. A zöna do Pàsso ancheu a l'é atraversâ da-e galerîe de l'[[Outostràdda A7|Aotostràdda A7]] e de dôe lìnie feroviàrie che unìscian Zêna con Milàn e Turìn. * [[Pàsso da Bochétta]] (772 mêtri) tra [[Campomon|Campomón]] e [[Otaggio|Ötàggio]], in sciâ stràdda provinsâ SP5. * [[Còlla de Prâgia]], dîta ascì "Pàsso do Pròu Nèrco" (879 mêtri), in sciâ stràdda provinsâ SP4, tra [[Çiannexi|Çiânexi]] e-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], a métte in comunicaçión a Ponçéivia co-a [[Valàdda do Stûra]]. Pöco lontàn da-a Còlla de Prâgia gh'é o Zôvo de Pâvànego (789 mêtri), pàsso antigaménte de 'na çèrta inportànsa perché o l'é in sciô camìn da muatêa ch'a portâva a-e Cabànne de Marcaieu e a pasâva pi-â valàdda do [[Gorzénte]]. Ancheu o l'é atraversòu da-a stràdda de servìçio, no asfaltâ, ch'a pòrta a-i [[Laghi do Gorzente|Lâghi do Gorzénte]] (i lâghi che dàn l'ægoa a Zêna). Óltre i pàssi in sciâ crénn-a de l'Apenìn, ghe n'é di âtri, inportànti sôlo in sciô pòsto, che métan in comunicaçión a Ponçéivia co-e valàdde dâ-arénte: * Pàsso de Lencîza (569 mêtri) ch'o l'unìsce Çiânexi con [[Pêgi]] atravèrso a [[Voêna]]. * Pàsso de Bòrzoi (86 mêtri), in sciâ stràdda çitadìnn-a co-o mæximo nómme, ch'o métte in comunicaçión a Ponçéivia co-a valàdda do [[Ciâvàgna]]. tra Ròieu e Séstri Ponénte. * Pàsso de Trenzàsco (390 mêtri), in sciâ stràdda provinsâ SP80, tra Cazanêuva de Sant'Òrçéize e [[Sàn Gotàrdo (Zêna)|Sàn Gotàrdo]], o l'unìsce a Ponçéivia co-a [[Val Besàgnu|Valàdda do Bezàgno]]. * Galerîa de Pìn (340 mêtri), pöco distànte da-o Pàsso de Trenzàsco, in sciâ stràdda provinsâ SP43, a l'unìsce a fraçión de Toràssa de Sant'Òrçéize con [[Moâssànn-a|Moasànn-a]], inta Valàdda do Bezàgno. === Stràdde === ;Stöia In época româna (into sécolo II prìmma de Crìsto) l'é stæto fæto a [[Stràdda de Pòstùmia]] (da-o nómme do cónsole româno Aulo Postumio). Sta stràdda chi a passava pe ''Pons ad decimum'' ([[Pontedêximo]]) e o Ciàn de Rèste ciù ò mêno dond'ancheu gh'é o [[Pàsso da Bochétta]] e a portâva da Zêna a [[Libarna|Libàrna]] (çitæ româna da quæ se védde quéllo che ghe rèsta vixìn a [[Seravalle|Særavàlle]]), e da chi a l'andâva scinn-a-a [[Aquileia]], in sciô [[Mâ Adriatego|Mâ Adriàtico]]. De sta stràdda no gh'é ciù nìnte into tòcco lìgure; i stòrichi àn fæto vàrie ipòtexi in sciô sò camìn, che se pénsa ch'o sciortîva da Zêna e o caminâva a mêza còsta tra e colìnn-e in sciâ mancìnn-a da Ponçéivia, dòppo a chinâva zu e a l'atraversâva o torénte a Pontedêximo e a montâva dòppo a-o Pàsso da Bochétta<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Corinna Praga|tìtolo=A proposito di antica viabilità genovese|url=https://books.google.it/books?id=P9tJPQAACAAJ|ànno=2008|editô=Frilli|çitæ=Zêna|léngoa=IT|ISBN=88-75-63428-9}}</ref>. O camìn de l'antîga stràdda o l'é stæto arangiòu da-a [[Repùbrica de Zena|Repùblica de Zêna]] into [[1583]]. Da Pontedêximo 'n'âtro camìn, pasàndo pò-u Zôvo de Pâvànego e-e Cabànne de Marcaieu (antîgo pòsto de càngi comerciâli fra mercànti lìguri e piemontéixi) o portâva scinn-a-a cianûa da-e pàrte de Lisciàndria. Âtro camìn asæ frequentòu o l'êa, a-o mànco da-o Mediêvo, a coscidîta "[[stràdda da sâ]]", ch'a partîva da-a valàdda do Bezàgno a l'arivâva inta l'Èrta Ponçéivia atravèro o Pàsso de Trenzàsco e a scavarcâva l'Apenìn a-a Croxétta d'Oê<ref>Camìn pi-â ciù pàrte pægio a quéllo da [[Ferovia Zena-Casella|ferovîa Zêna-Cazélla]] d'ancheu.</ref>. Into [[1771]] o Dûxe [[Giambatista Cangiaxo|Gian Batìsta Cangiâxo]] o l'à fæto fâ, a sò spéize, a prìmma stràdda inta canâ, in càngio de benefìççi fiscâli, ma sorviatùtto p'avéi 'n camìn ciù còmodo pe arivâ a-a sò câza de canpàgna a [[Cremén]], vixìn a Bösanæo. L'avertûa de sta stràdda chi, dîta Camblasia da-o nómme do Dûxe, a l'à dæto o prìmmo sponción a-a svilùppo econòmico da valàdda. Ciù ò mêno into [[1820]], dòppo l'anesción da [[Repùbrica Lìgure|Repùblica Lìgure]] napoliònica a-o [[Regno de Sardegna|Stâto Sabàodo]], l'é stæto avèrto a "Stràdda Reâle" pe Turìn, no ciù pò-u Pàsso da Bochétta ma pe quéllo di [[Pàsso di Zôvi|Zôvi]], ciù bàsso e còmodo. Sta stràdda chi, dîta ascì "Stràdda Naçionâle", a l'é stæta o colegaménto ciù inportànte tra Zêna e o Nòrd d'Itàlia scinn-a quànde l'é stæto costroîo a "Camionâle" (Aotostràdda Zêna-Særavàlle) inaogurâ into [[1935]] e vìsta cómme 'n cangiaménto epocâle. A "Camionâle", con 'na sôla carezâ, a l'é stæta dopiâ inti ànni sciusciànta e integrâ inte l'[[Outostràdda A7|Aotostràdda A7]] Zêna-Milàn. O prìmmo camìn, tùtto biscezànte, o l'é ancheu o tòcco ch'o chìnn-a fra i cazélli de Buzàlla e Zêna-Bösanæo. ;Scitoaçión atoâle [[File:Polcevera da Coronata.jpg|thumb|center|O tòcco finâle do Ponçéivia - a-a mancìnn-a o Pónte Moràndi prìmma do scròllo, in sciâ drîta o quartê de Sàn Pê d'Ænn-a|800x800px]] A Ponçéivia a l'é atraversâ da quélla ch'à l'êa a [[Stràdda Statâle 35 di Zôvi]], òua provinsâ SP35, che into tòcco d'ancheu a l'é pi-â ciù pàrte a vêgia “Stràdda Naçionâle” e da l'[[Outostràdda A7|Aotostràdda A7]], Zêna-Milàn da quæ a gh'à 'n inportànte cazéllo a [[Bösanæo]]. Quæxi 'n chilòmetro prìmma da fôxe, a valàdda a l'êa scavarcâ da-o [[Ponte Morandi|Pónte Ponçéivia]] de l'[[Outostràdda A10|Aotostràdda A10]] Zêna-Vintimìggia, lóngo 1.182 mêtri e tegnûo sciù da tréi tiànti de ciuménto armòu èrti quæxi 90 mêtri, fæto da-a [[Condûte d'Ægoa|Socjêtæ Italiànn-a Condûte d'Ægoa]] e progetâ da l'inzegnê [[Ricàrdo Moràndi]]. Inaoguròu into [[1967]], deruòu in pàrte a-i 14 d'Agósto do [[2018]], tiòu zu do tùtto inte stæ do [[2019]] e sostitoîo da-o nêuvo [[Ponte Zena San Zorzo|pónte dîto Zêna Sàn Zòrzo]], fæto da [[Webiuld|Salini Impregilo]] e [[Fincantieri]] in sciô progètto do [[Renzo Piano|Rénso Piâno]] e inaoguròu a-i 3 d'Agósto do [[2020]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.commissario.ricostruzione.genova.it/sites/default/files/upload/Tracciato%20stradale%20trasmesso%20al%20Consiglio%20Superiore%20dei%20lavori%20pubblici.PDF|tìtolo=Viadotto Polcevera - Progetto esecutivo di 1º livello|léngoa=IT|vìxita=2022-02-01}}</ref>. Da Bösanæo a Pontedêximo gh'é vàrie stràdde provinsæ che unìscian o canâ co-i céntri de l'Èrta Ponçéivia (Canpomón, Çiânexi, Sant'Òrçéize, Særa e o Santoâio da Madònna da Goàrdia) ;A Grónda de Ponénte A soluçión trovâ da [[Aotostràdde pe l'Itàlia]] a-i fìn do dibàtito polìtico vosciûo da-o Comùn de Zêna rigoàrdo o progètto da Grónda de Ponénte pe fâ 'n nêuvo colegaménto fra e Aotostràdde [[Outostràdda A7|A7]], [[Outostràdda A10|A10]] e [[Outostràdda A12|A12]] o tîa drénto a zöna de Bösanæo, co-o prevédde 'n pónte in sciô Ponçéivia a-a fìn da lónga galerîa ch'a ne vén da [[Ôtri]], ch'a pasiéiva sott'a-a colìnn-a de Mùrta, e i colegaménti da nêuva stràdda inte l'A12, pò-u ciù in galerîa, inta zöna de Zemignàn<ref>{{Çitta web|url=http://urbancenter.comune.genova.it/IMG/pdf/00-Presentazione_Gronda-GE_GENERALE_ms_PARTE3-4.pdf|tìtolo=Presentaçión da Grónda|léngoa=IT|vìxita=2022-02-01}}</ref>. O progètto, no ancón ofiçialménte aprovòu a tànti ànni da-o dibàtito, o l'à vìsto 'na fòrte òpoxiçión de génte che stàn inte zöne interesæ, ch'àn formòu i comitâti “no grónda” bén decîzi a inpedî a realizaçión de l'òpera. === Ferovîe === A Ponçéivia a l'é atraversâ da-a lìnia feroviària di Zôvi Zêna-[[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]] - [[Ronco|Rónco]] (Rónco Scréivia) pasàndo pe [[Buzalla|Buzàlla]], inaogorâ into [[1853]]. Ancheu sta lìnia chi a fàn sôlo i trêni regionâli che ne vêgnan da [[Lisciandria|Lisciàndria]], [[Arquâ]] (Arquâ Scréivia), [[Növe|Nêuve]] e [[Buzalla|Buzàlla]], pe [[Staçión de Zêna Brignoe|Zêna-Brìgnole]] e a-o contrâio ascì. E staçioìn inta Ponçéivia són Ròieu, Bösanæo, Sàn Chîgo-Sàn Giâxo, Pontedêximo e Ciàn Òrizontâle di Zôvi, vixìn a-a fraçión Bârêa into comùn de [[Mignanego|Mignànego]] (ma a staçión a l'é into teritöio de [[A Særa|Særa]]). I trêni spedîi pe [[Milan|Milàn]] e [[Turin|Turìn]], in càngio, fàn a stràdda [[Ferovîa socorsâle di Zôvi|socorsâle di Zôvi]], fæta pöchi ànni dòppo a prìmma e ch'a l'atravèrsa a Ponçèivia paralêla a quésta ma con sôlo e staçioìn de Sàn Pê d'Ænn-a e Rónco, fêua che quélla de Mignànego (localitæ Ponterósso) che da-o [[2010|2015]] a no l'é ciù dêuviâ pò-u tràfego di pasagê. ;A ferovîa Zêna-Cazélla A pàrte òrientâle da Ponçéivia a l'é atraversâ da-a lìnia feroviària secondâia [[Ferovia Zena-Casella|Zêna-Cazélla]]. Sta lìnia, ch’a l'atravèrsa o teritöio de Sant'Òrçéize e 'na pàrte picìnn-a de quéllo de Særa, a-o Pàsso de Croxétta d'Oê, a gh'à 'n interèsse ciufîto turìstico, ma a l'é dêuviâ ascì da-i pendolæ. == Monuménti e pòsti d'interèsse == === Architetûe civîli === ==== Palàççi de vilezatûa ==== [[Immaggine:Villa Serra in Sant'Olcese, GE. - panoramio.jpg|miniatura|220x220px|Vìlla Særa de Chéumago]] A Ponçéivia, in quànte coscì vixìnn-a a-a çitæ, a l'é stæta fra e localitæ preferîe pe pasâghe a stæ da bén bén de famìgge patrìçie, che gh'à fæto costroî sontôxi palàççi de vilezatûa, de spésso inte sò tegnûe agrìcole. O svilùppo de vìlle de canpàgna, comensòu vèrso o sécolo XVI o l'à avûo o sò pónto ciù èrto tra o Seiçénto e o Sèteçénto, ma o l'é continoòu ancón inte l'Eutoçénto, gràçie a l'avertûa da ferovîa ch'a l'à ascurtîo bén bén i ténpi pe arivâ da Zêna in scê colìnn-e da Ponçéivia. Tànte de ste vìlle chi ghe són ancón, de spésso ristruturæ dòppo êse stæte vêue pe ànni, e inte tànti câxi incorporæ into tesciûo urbâno che, con l'espàndise o gh'à levòu i sò gréndi pàrchi. Tra e tànte poêmo parlâ da: * [[Vìlla Duràsso Bonbrìn]] a Cornigén, vixìn a-a fôxe do Ponçéivia, in sciâ rîva drîta. Into sécolo XX a l'é stæta incorporâ inte aciaierîe de l'Italsider e coscì a l'à pèrso o grànde giardìn ch'o l'arivâva scinn-a-o mâ. Dòppo che l'aciaierîa a l'é stæta serâ a l'é stæta, insémme a tùtta l'àrea, bonificâ e riqualificâ. * [[Vìlla Catànio Deciànn-e]], dîta "de l'Órmo", inta zöna industriâle de [[Cànpi (Zêna)|Cànpi]] (Cornigén), dâ-arénte a l'[[Abaçîa de Sàn Nicolò do Boschétto|Abaçîa do Boschétto]]. Za de proprietæ di [[Grìmàldi (famìggia)|Grìmàldi]], ch'àn tiòu sciù l'Abaçîa, into sécolo XVII a l'é diventâ de proprietâ da [[Catànio (famìggia)|famìggia Catànio]]. Da-o [[1978]] a l'é de l'[[Ansâdo]], che dòppo avéila ristruturâ a l'à destinâ cómme sêde da [[Fondaçión Ansâdo]], ch'a l'arechéugge papê, fotografîe e pelìcole d'época che ne vêgnan da âtre stòriche dìtte zenéixi. * [[Vìlla Prævexìn (Ròieu)|Vìlla Prævexìn]] a Ròieu, a s'avànsa in sciâ ciàssa co-o mæximo nómme. Tiâ sciù into Sèteçénto, ancheu a l'é do tùtto abandonâ dòppo êse stæta pe bén bén de ténpo scàgno di ofìççi comunâli. A vìlla a l'é stæta asæ danezâ da-i pónti feroviàrri fæti into Nêuveçénto e a l'à pèrso o grànde pàrco ch'a l'àiva tùtto in gîo<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Touring Club Italiano|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.it/books?id=4-BnzgEACAAJ|ànno=2021|léngoa=IT|ISBN=88-36-57738-5}}</ref>. * [[Castéllo Foltzer]]. Tiòu sciù into Sèteçénto, dâ-arénte a-o Riâ Torbélla a Ròieu, o l'êa 'na sâla da bàllo e da zêugo pe-i rìcchi scignôri zenéixi. In òrìgine a l'àiva in grànde giardìn ch'o l'arivâva scìnn-a-o Ponçéivia. Falîo o "Casìnò Cavaliêri" (ciamòu coscì da-o nómme do scìndico de Ròieu ch'ò l'àiva acatòu e ristruturòu), o l'é stæto acatòu da-a famìggia di Foltzer, d'òrìgine tedésca, proprietâia de 'na dìtta ch'a rafinâva l'êuio. Da-o [[1932]] o l'é stæto "Câza do Fàscio" e into dòppogoæra sêde do P.C.I. Acatòu da-o Comùn de Zêna into [[1995]], ancheu o l'é sêde da Bibliotêca Cìvica Çervétto. * [[Vìlla Ghèrsci-Carêga]] (sécolo XVII), a l'é a-o prìnçìpio de Bösanæo vegnìndo da Ròieu. Into "Gîo do vénto" cómme ghe dîxan chi. O pitô fiamìngo [[Antoon van Dick]], quand'o l'é vegnûo a Zêna (1624-1627) o gh'é stæto òspitòu. Ancheu a l'é sêde do Municìpio V-Ponçéivia * [[Vìlla Clorìnda]], in sciâ colìnn-a de [[Mùrta]], da famìggia Bonaröta, Döia e Còsta. Inte l'òcupaçión aostrìàca (Arvî- Lùggio [[1747]]), chi gh'êa o sò Stâto Magiô de l'armâ aostrìaca. Ancheu a l'é 'n condomìnio. * [[Vìlla Cangiâxo]] (sécolo XVIII), a Cremén (fraçión de Bösanæo), a l'é stæta câza de canpàgna do [[Giambatista Cangiaxo|Gianbatìsta Cangiâxo]], dûxe da-o [[1771]] a-o [[1773]], che, pròpio pe poéighe andâ, o l'à fæto fâ a stràdda inta canâ da Ponçéivia. Ancheu a l'é 'n condomìnio. * [[Vìlla Særa (Sant'Òrçéize)|Vìlla Særa]], inta fraçión de Chéumago (Sant'Òrçéize), pöco lontàn da-o Sécca, a l'é tra e ciù frequentæ, perché sêde de vàrie manifestaçioìn; i cazaménti chi-â conpónn-an són o rizultâto da trasformaçión da Vìlla Særa-Pinélli, a-a quæ gh'é stæto azónto a palaçìnn-a neogòtico fæta tiâ sciù da-o marchéize Órso Særa. A vìlla a l'é circondâ da 'n grànde [[Giardìn a l'ingléize|pàrco a l'ingléize]], fæto inta meitæ do sécolo XIX. Dòppo êse stæta abandonâ pe bén bén de ànni, inta segónda meitæ do Nêuveçénto, dòppo i travàggi de restàoro duæ quæxi dêx'ànni, o pàrco o l'é tórna stæto avèrto a-o pùblico into [[1996|1992]]. * [[Palàçio Bàlbi (Campomón)|Palàçio Bàlbi]]. Tiòu sciù a-a fìn do sécolo XVI ancheu o l'é sêde do Municìpio de Campomón e de doî muzêi. 'Na làpide, atacâ in sciâ faciâta, a l'aregòrda che gh'é stæto òspitòu o [[Pàppa Pîo VII]] a-i 18 de màzzo do [[1815]] into sò viâgio da Rómma a Torìn (in sciâ làpide gh'é scrîto "... into sò viâgio trionfâle..." ma, pe dîla tùtta, o scapâva da Rómma pe no êse fæto prexonê da-i Aostrìachi)<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Peirano|tìtolo=Guida ai colori della Valpolcevera|ànno=2008|editô=De Ferrari|çitæ=Zêna|léngoa=IT|ISBN=978-88-71-72887-2}}</ref>. <gallery widths="130"> Immaggine:Genova-Cornigliano-DSCF7811.JPG|A Vìlla Duràsso Bonbrìn, a Cornigén Immaggine:Genova Fegino villa Cattaneo.jpg|A Vìlla Catànio Deciànn-e, dîta "de l'Órmo", a Cànpi de Cornigén Immaggine:Genova Rivarolo Villa Pallavicini.jpg|Vìlla Prævexìn, a Ròieu Immaggine:Genova Bolzaneto Villa Carrega.jpg|Vìlla Ghèrsci-Carêga, a Bösanæo Immaggine:Genova Bolzaneto Villa Clorinda.jpg|A Vìlla Clorìnda, in sciâ colìnn-a de Mùrta Immaggine:Genova Bolzaneto Villa Cambiaso.jpg|A Vìlla Cangiâxo, a Cremén Immaggine:Campomorone - palazzo Balbi (municipio) - 01.jpg|O Palàçio Bàlbi de Campomón </gallery> === Architetûe religiôze === ==== Santoâi ==== * [[Santoâio de Nòstra Scignôa da Goàrdia|Santoâio da Madònna da Goàrdia]]. O l'é into comùn de Çiânexi, in çìmma a-o [[Mónte Fighéugna]], a 804 mêtri d'artéssa e o l'é a mêta turìstica ciù conosciûa inta Ponçèiva, frequentâ no sólo pe divoçión da 'n [[turìsmo religiôzo]], ma da sénplici turìsti ascì, pò-u bèllo panoràmma che se peu védde da-o ciasâ da gêxa. O santoâio o l'é stæto tiòu sciù dòppo l'apariçión da Madònna, a-i 29 d'Agósto do 1490, a-o contadìn Benéito Parêto, ch'a gh'à domandòu de fâ costroî 'na capélla in sciô mónte<ref>Pe aprofondî o ligàmme tra Zêna e a Madònna védde [[Zena çitæ da Madonna|'sta pàgina chi]] ascì.</ref>. O prìmmo santoâio, tiòu sciù, into [[1538|1530]], o l'é stæto sostituîo inte l'Eutoçénto da l'atoâle cazamènto, inaoguròu into 1890. Inte sò vìxite a-a çitæ de Zêna són montæ a-o santoâio i pàppi [[Gioâne Pòulo II]] (a-i 22 de Seténbre do [[1985]]) e [[Benéito XVI]] (a-i 18 de Màzzo do [[2008]]). * [[Santoâio de Nòstra Scignôa da Vitöia (Mignànego)|Santoâio de Nòstra Scignôa da Vitöia]]. O l'é into comùn de Mignànego, in sciô Pàsso do Pertûzo, a 650 mêtri d'artéssa. O l'é stæto tiòu sciù, pe ringraçiâ a [[Madònna]] pe l'agiùtto dæto, in sciô pòsto dónde a-i 10 de Màzzo do [[1625]] pöchi sordàtti da [[Repùbrica de Zena|Repùblica de Zêna]], co-a-o fiànco i volontâi da Ponçéivia, àn scorîo l'ezèrcito do Dùcca [[Càrlo Manoælo I de Savöia]] che, dòppo sta batòsta, o l'à dovûo renonçiâ a-e sò intençioìn de conquistâ Zêna. Da-o ciasâ gh'é 'na grànde vìsta in sciâ Ponçéivia, da-o [[Pàsso di Zôvi]] scìnn-a-o mâ. Distrûto inta [[Goæra de sucescion aostriaca|Goæra de sucesción aostrìaca]], tra o [[1746]] e o [[1747]], o santoâio o l'é stæto tórna costroîo into [[1751]]. * [[Santoâio de Nòstra Scignôa Incoronâ|Santoâio de N.S. Incoronâ]]. A gêxa de Sànta Màia e Sàn Michê Arcàngiòu, ciù conosciûa cómme Santoâio de [[Cônâ (Zêna)|Cônâ]] a l'é in sciâ colìnn-a co-o mæximo nómme, into quartê de Cornigén. A gêxa picìnn-a dedicâ a Sàn Michê, chi-â tradiçión a veu ch'a ségge do sécolo VIII, a l'é diventâ Santoâio mariâno quànde 'na stàtoa de lêgno da Madònna co-o Banbìn, trovâ in sciâ mænn-a de [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]] dòppo 'n naofràggio, segóndo a lezénda a l'é stæta portâ in mòddo miâcôzo inta gêxa. Refæta a-a fìn do sécolo XV, ciù vòtte rimanezâ, a l'é stæta quæxi do tùtto caciâ zu da-i bonbardaménti da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segónda Goæra Mondiâle]] e refæta inti ànni çinquànta. Into santoâio gh'é dôe stàtoe de légno, dîte [[Paciugo e Paciuga|o Paciûgo e a Paciûga]], 'na cóbia de spozoéi in costùmmi zenéixi do Sèteçénto, a-i quæ l'é ligòu 'na lezénda popolâre do sécolo XI. * [[Santoâio de Nòstra Scignôa do Gàrbo]]. A gêxa da Madònna do Gàrbo inta Ponçéivia, ancheu paròchia da fraçión do Gàrbo into quartê de Ròieu, o l'é o ciù antîgo santoâio da Ponçéivia e a l'é mensonâ pi-â prìmma vòtta inte 'n papê do [[1365]]. A l'é stæta costroîa inti prìmmi ànni do sécolo XIV dòppo ch'àn trovòu inte 'n "gàrbo" de 'n èrbo de castàgne 'n'inmàgine da Madònna scolpîa in sce 'n tòcco de légno. A gêxa, refæta into [[1631]] e ristruturâ do tùtto into [[1881]], a l'é stæta fæta paròchia into [[1931]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.chiesadigenova.it/s-maria-del-garbo/|tìtolo=S. Maria del Garbo - Chiesa di Genova|léngoa=IT|vìxita=2022-02-01}}</ref>. * [[Santoâio de Sàn Ròcco (Særa)|Santoâio de Sàn Ròcco]]. Probabilménte do sécolo XVI, o l'é a Pedemónte, fraçión capolêugo do comùn de Særa, dónde se unìscian o riâ Pernècco e o torénte Sécca, into pòsto dónde, segónda a tradiçión, inte un di sò viâgi, Sàn Ròcco a s'êa fermòu pe pregâ. <gallery widths="200" heights="200"> Immaggine:Nostra Signora della Guardia Ceranesi 05.JPG|O Santoâio da Madònna da Goàrdia, a Çiânexi Immaggine:Mignanego-santuario ns della vittoria-complesso.jpg|Santoâio de Nòstra Scignôa da Vitöia a Mignànego Immaggine:Santuario di Nostra Signora Incoronata 01.jpg|O Santoâio de N.S. Incoronâ, a Cônâ Immaggine:Genova Rivarolo Chiesa Garbo.jpg|Santoâio de Nòstra Scignôa do Gàrbo, a Ròieu Immaggine:Serra Riccò - località Pedemonte - chiesa di San Rocco - 01.jpg|Santoâio de Sàn Ròcco a Pedemónte, Særa </gallery> ==== Convénti ==== * [[Gêxa de Sàn Bertomê da Certôza|Convénto de Sàn Bertomê da Certôza]] ò convénto [[Órdine certozìn|certozìn]], ch'o da o nómme a-o quartê de [[Certôza (Zêna)|Certôza]] (Ròieu), o l'é stæto fondòu a-a fìn do sécolo XIII da Bertomê (Bardolìn) Denéigro: a gêxa dâ-arénte in sò önô a l'é stæta dedicâ a-o Bertomê apòstolo. O convénto picìn o l'é stæto ingrandîo into Çinqueçénto, co-e palànche de famìgge Denéigro, Döia e Spìnoa. Into [[1801]], abandonòu da-i certozìn pe-e lézze de sospresción di órdini religiôxi, a gêxa a l'é pasâ a-o clêro secolâ e a l'é diventâ paròchia. Gh'é conservòu dötræ òpere d'àrte, tra e quæ 'n'Incoronaçió de spìnn-e, da pöco atriboîa a-o [[Caravaggio|Caravàggio]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.stoarte.unige.it/gewiki/index.php/San_Bartolomeo_della_Certosa|tìtolo=San Bartolomeo della Certosa|léngoa=IT|vìxita=2022-02-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.chiesadigenova.it/?s=San+Bartolomeo+della+Certosa|tìtolo=San Bartolomeo della Certosa - Chiesa di Genova|léngoa=IT|vìxita=2022-02-01}}</ref>. * [[Abaçîa de Sàn Nicolò do Boschétto]]. A s'avànsa in sce Córso Perón, in sciâ zìnn-a de l'àrea industriâle de [[Cànpi (Zêna)|Cànpi]] (Cornigén). Chi, in sce quélla che probabilménte a l'êa l'antîga [[Stràdda Aorélia]], into [[1311]] o patrìçio zenéize Magnón Grimàldi o l'à fæto tiâ sciù 'na capélla che 'n sécolo dòppo a famìggia Grimàldi a l'à regalòu a-i fràtti [[Òrdine de Sàn Benéito|Benedetìn]] (ò Beneitìn), finançiàndo a costruçión do covénto. Inta gêxa gh'é e tónbe di [[Grimàldi (famìggia)|Grimàldi]] e de âtre famìgge patrìçie zenéixi. O convénto o l'é stæto abandonòu da-i fràtti a-o prinçìpio do sécolo XIX, a caxón de lézze ch'abolîvan i órdini religiôxi, e o l'é diventòu proprietæ privâ da famìggia Deciànn-e. I fràtti ghe són tornæ into [[1912]] e ghe són restæ scinn-a-o [[1958]], quànde o convénto o l'é stæto dæto a l'[[Òpera Dòn Òrión]]. * [[Gêxa de Sàn Françésco a-a Ciapétta]], a Bösanæo. Dîta coscì perché costroîa in sce 'n izoöto (apónto a "ciapétta") into mêzo do [[Torénte Ponçéivia|Ponçéivia]]; co-a costruçión da [[Ferovîa Turìn-Zêna|ferovîa Zêna-Torìn]], e o spostaménto da cùrva do Ponçèivia a l'é finîa in sciâ rîva mancìnn-a do torénte. A l'é stæta tiâ sciù con dâ-arénte o convénto, gràçie a 'na donaçión di nòbili [[Lercæ (famìggia)|Lercæ]] e dotùtto refæta inta segónda meitæ do Seiçénto, co-a costruçión do ciòstro e a trasformaçión drénto in stîle baròcco. Abandonòu o convénto da-i fràtti françeschén into [[1798]] a caxón de lézze ch'abolîvan i órdini religiôxi, a gêxa a l'é stæta dæta a-o clêro diocezàn scinn-a-o [[1896]], quànde ghe són tornæ i fràtti fraçeschén. Into [[1961]] a gêxa a l'é diventâ [[paròchia]]. * [[Gêxa de Sàn Tögno da Pàdova (Zêna)|Convénto di Capuçìn]]. O l'é pròpio into mêzo do bórgo de Pontedêximo e o l'é stæto fondòu into [[1640]]. Pe bén dôe vòtte o l'é stæto abandonòu da-i fràtti a caxón de lézze ch'abolîvan i órdini religiôxi: 'na prìmma vòtta into [[1810]], ghe són tornæ into [[1814]] e tórna into [[1866]] quànde o convénto o l'é stæto mìsso a-a caæga e acatòu da 'n benefatô, ch'o l'à tórna dæto a-i [[Òrdine di fràtti minoî capuçìn|Capuçìn]], che ghe són ancón òua. <gallery widths="230" heights="200"> Immaggine:Genova Rivarolo complesso San Bartolomeo Certosa.jpg|O convénto de Sàn Bertomê da Certôza Immaggine:Genova Badia Boschetto 01.jpg|L'abaçîa de Sàn Nicolò do Boschétto, a Cornigén Immaggine:Bolzaneto-San Francesco alla Chiappetta.jpg|Gêxa de Sàn Françésco a-a Ciapétta a Bösanæo </gallery> ==== Gêxe ==== Tànte e antîghe són e [[Gexa (architettua)|gêxe]] catòliche inta Ponçéivia. Bèn bén de quéste se dîxe che són stæte tiæ sciù inti prìmmi sécoli do [[Crestianêximo]], ma pi-â ciù pàrte no gh'é de notìçie documentæ prìmma do 1143, quànde són stæte mensonæ, insémme a tànte âtre gêxe zenéixi, into "Regìstro de Décime" vosciûo da l'arçivéscovo de Zêna o [[Scîro II]]. Quæxi tùtte són stæte fæte e refæte inti sécoli, e ancheu se prezéntan generalménte into stîle baròcco pe-i travàggi che gh'àn fæto into Seiçénto. Chi gh'é a lìsta de quélle ciù inportànti pe raxoìn stòriche ò artìstiche. Óltre quéste ghe n'é tànte âtre, tiæ sciù inte l'Eutoçénto e o Nêuveçénto pe fâ frónte a l'aoménto da popolaçión. ;Róieu [[Immaggine:Genova Rivarolo chiesa Assunta.jpg|miniatura|250x250px|Sànta Màia Asónta, Róieu]] * [[Gêxa de Sànta Màia Asónta (Zêna, Róieu)|Gêxa de Sànta Màia Asónta]]. Mensonâ inte 'n papê do [[1012]], a l'é stæta 'n'inportànte céive da bàssa Ponçéivia. Refæta ciù vòtte a l'é stæta do tùtto ricostroîa tra o [[1643]] e o [[1646]]. * [[Gêxa de Sànta Catænn-a a Begæ]]. Mensonâ pi-â prìmma vòtta inte 'n papê do [[1514]]; refæta e diventâ paròchia into sécolo XVII, a l'à patîo gròsci dànni inte goære do [[1747]] e do [[1800]] e a l'é stæta ricostruîa into sécolo XIX. * [[Gêxa de Sant'Anbrêuxo de Fegìn]]. Mensonâ inte 'n papê do [[1122]], refæta into sécolo XVII e do tùtto ristruturâ into [[1871]], quànde àn tiòu sciù a gròssa cópola ascì. * [[Gêxa de Sant'Ànna de Téggia]]. Costroîa into [[1834]] dónde prìmma gh'êa 'na capélla do Seiçénto e diventâ paròchia into [[1884]]. ;Bösanæo [[Immaggine:Genova Cremeno-chiesa san Pietro.jpg|miniatura|249x249px|Sàn Pê, Cremén (Bösanæo)]] * [[Gêxa de Nòstra Scignôa da Néive (Zêna)|Gêxa de Nòstra Scignôa da Néive]]. A l'é into céntro do quartê (into Prión). O prìmmo cazaménto o l'êa do sécolo XIV e a l'é stæta refæta ciù vòtte. Into [[1856]] gh'é stæto trasferîo o tìtolo parochiâle da Sàn Felîçe de Braxî. Inti anni çìnquànta do Nêuveçénto a l'é stæta refæta inte 'n âtro pòsto, no goæi distànte da-a prìmma, ma ciù dâ-arénte a-o modèrno céntro do quartê. * [[Gêxa de Sàn Martìn de Mùrta]]. A gh'êa za into [[1143]]; a l'é stæta fæta paròchia into [[1201]]; refæta do tùtto into sécolo XVIII. * [[Gêxa de Sàn Pê Apòstolo de Cremén]]. Mensonâ pi-â prìmma vòtta into [[1254]], a l'é stæta refæta e a l'é diventâ paròchia into [[1642]]. * [[Gêxa de Sant'Andrîa Apòstolo de Méurgo]]. Mensonâ a prìmma vòtta into "Regìstro Arçivescovîle" do [[1143]], into ténpo a l'é stæta refæta træ vòtte; quélla d'ancheu a l'é do [[1659]]. * [[Gêxa de Sàn Stêva a Zeminiàn]]. Tiâ sciù into sécolo X cómme sepùrto da famìggia [[Fregôzo (famìggia)|Canpofregôzo]], a l'é diventâ paròchia into sécolo XVI; rifæta vèrso o [[1760]] e ingrandîa tra a fìn de l'Eutoçénto e o [[1904]]. * [[Gêxa de Nòstra Scignôa do Bón Conséggio (Zêna)|Gêxa de Nòstra Scignôa do Bón Conséggio]], inta localitæ de [[Braxî (Zêna)|Braxî]]. Segóndo a tradiçión a l'é do sécolo VI. 'Na vòtta a l'êa 'na paròchia dedicâ a Sàn Felîçe Pàppa. Da-o [[1856]], dòppo chò-u tìtolo o l'é pasòu a-a gêxa de N.S. da Néive, a l'é dedicâ a-a Nòstro Segnô do bón Consèggio. A l'é stæta do tùtto refæta inti ànni vìnti do Nêuveçénto<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Lamponi|tìtolo=Bolzaneto, ieri, oggi e…|ànno=2008|editô=Riccardo Rossi Editore|çitæ=Zêna|léngoa=IT}}</ref>. ;Pontedêximo [[Immaggine:Pontedecimo-chiesa di san giacomo.jpg|miniatura|250x250px|Sàn Giàcomo Magiô, Pontedêximo]] * [[Gêxa de Sàn Giàcomo Magiô (Zêna)|Gêxa de Sàn Giàcomo Magiô]]. Costroîa into sécolo XII, a l'é stæta ristruturâ da-o [[1750]] a-o [[1755]] e o stîle baròcco o l'à sostitoîo o prìmmo stîle romànico. Diventâ paròchia into [[1857]], a l'é stæta refæta do tùtto fra o [[1869]] e o [[1872]]. * [[Gêxa de Sant'Antonìn Màrtire (Zêna)|Gêxa de Sant'Antonìn Màrtire a Çexìn]]. Dedicâ a Sant'Antonìn de Piaxénsa, a l'é mensonâ into "Regìstro Arçivescovîle" do [[1143]], ma a l'é de 'n'època prìmma. L'àn refæta do tùtto inta meitæ do Seiçénto, in stîle Barochétto zenéize. * [[Gêxa di Sànti Chîgo e Giulìtta (Zêna)|Gêxa di Sànti Chîgo e Giulìtta]]. Se pénsa che 'na capélla, dedicâ a-i Sànti Chîgo e Giulìtta, a ghe fîse za inte l'ànno mìlle, ma a l'é mensonâ pi-â prìmma vòtta into [[1143]] in sciô "Regìstro Arçivescovîle", cómme Capélla sott'a-a céive de [[Sàn Çepriàn (Særa)|Sàn Çepriàn]]. Refæta into sécolo XVII e ancón inta meitæ do sécolo XIX. * [[Gêxa de Sàn Giâxo (Zêna)|Gêxa de Sàn Giâxo]]. Tiâ sciù dónde gh'êa 'na fortéssa, lê ascì a l'é mensonâ pi-â prìmma vòtta into [[1143]] in sciô "Regìstro Arçivescovîle" cómme capélla dipendénte da-a céive de Sàn Çepriàn; a l'é diventâ paròchia aotònoma into Duxénto. ;Canpomón [[Immaggine:Isoverde-IMG 1157.JPG|miniatura|250x250px|Sant'Andrîa, Îzovèrde (Canpomón)]] * [[Gêxa de Sàn Benàrdo (Canpomón)|Gêxa de Sàn Benàrdo]]. A l'é in sciâ ciàssa prinçipâ do capolêugo e a l'é ascì sêde do vicariâto de Canpomón de l'[[arcidiòcexi de Zêna]]. A prìmma gêxa a l'é do sécolo XVI in sciô mæximo pòsto dónde gh'êa 'na capèlla dedicâ a-a Sànta Catænn-a de Lisciàndria e mensonâ inte 'n papê do [[1490]]. Fæta paròchia into [[1832]], a l'é stæta refæta do tùtto tra o [[1887]] e o [[1893]]. * [[Gêxa de Sàn Bertomê (Canpomón)|Gêxa de Sàn Bertomê]], inta fraçión de [[Cravàsco]]. Se pàrla de sta gêxa chi inte 'n papê do [[1631]]; a l'é stæta ingrandîa e restaorâ inti sécoli XVIII e XIX e a l'é diventâ paròchia into [[1890]]. * [[Gêxa de Sàn Michê Arcàngiou (Canpomón)|Gêxa de Sàn Michê Arcàngiou]] inta fraçión de [[Galanæo]]. A sò existénsa a l'é testimoniâ da di papê stòrichi di prìmmi ànni do sécolo XIII; ciù vòtte restaorâ e ingrandîa tra i sécoli XVII e XIX. * [[Gêxa de Sant'Andrîa (Canpomón)|Gêxa de Sant'Andrîa]] inta fraçión de [[Îzovèrde]]. Mensonâ in sce 'n àtto notarîle do [[1197]], a l'é diventâ paròchia into sécolo XVI. A l'é stæta refæta into [[1609]] e ancón inta meitæ do sécoloXVIII. * [[Gêxa de Sàn Scî (Canpomón)|Gêxa de Sàn Scî]] inta fraçión de [[Langàsco]]. A gêxa a l'é mensonâ inte 'n papê do [[1003]]; distrûta do tùtto pe càoze sconosciûe, a l'é tórna stæta tiâ sciù into sécolo XVI. Paròchia da-o [[1898]], a l'é stæta restaorâ e decorâ into [[1934]]. * [[Gêxa de Sàn Stêva (Canpomón)|Gêxa de Sàn Stêva]] inta fraçión de [[Sàn Stêva de Làrvego]], antîga sêde do comùn. A l'é unn-a de céive ciù antîghe da zöna, mensonâ inte 'n papê do [[1004]]; do tùtto refæta into [[1771]], dòppo i grâvi dànni patîi inta goæra do [[1747]]. * [[Gêxa de l'Ascensión de Nòstro Segnô (Canpomón)|Gêxa de l'Ascensión de Nòstro Segnô]] inta fraçión de [[Prælêzêa]]. A gêxa a l'é mensonâ pi-â prìmma vòtta inti papê scrîti inta vìxita de monscignór Françésco Bòsci into [[1582]]. Ingrandîa into [[1609]] (inte quélla òcaxón a l'é stæta decorâ con màrmi vèrdi de câve do pòsto) e tórna into [[1878]]. A l'é diventâ paròchia into [[1896]]. ;Çiânexi [[Immaggine:Ceranesi-chiesa santa maria assunta-facciata.jpg|miniatura|250x250px|Sànta Màia Asónta, Çiânexi]] * [[Gêxa de Sànta Màia Asónta (Çiânexi)|Gêxa de Sànta Màia Asónta]]. A prìmma notìçia stòrica da gêxa a l'é 'na làpide mìssa fêua da mæxima, ch'a l'aregòrda i travàggi pe refâla into [[1209]]: gh'é da pensâ, dónca, ch'a l'é stæta tiâ sciù prìmma de quélla dæta. A gêxa d'ancheu o l'é o rizultâto di restàori do [[1580]], quànde o portón o l'é stæto spostòu dónde gh'êa l'àbside, inversàndo coscì a strutûa. * [[Gêxa de Sàn Bertomê (Çiânexi)|Gêxa de Sàn Bertomê]], inta fraçión de [[Sàn Martìn de Pâvànego]]. Mensonâ pi-â prìmma vòtta into [[1088]], a l'é stæta refæta into sécolo XVI, restaorâ into 1743 e ancón che l'é pöco, inti ànni òtànta do Nêuveçénto. * [[Gêxa de Sàn Loénso (Çiânexi)|Gêxa de Sàn Loénso]] inta fraçión de [[Tórbi]]. L'atoâle cazaménto o l'é stæto tiòu sciù inti prìmmi ànni do sècolo XVII, ma dötréi papê ne testimònian l'existénsa za da-o [[1311]]. A l'é stæta restaorâ into sécolo XIX pe reparâ i dànni fæti da 'n trón. ;Mignànego [[Immaggine:S Ambrogio Mignanego.jpg|miniatura|250x250px|Sant'Anbrêuxo, Mignànego]] * [[Gêxa de Sant'Anbrêuxo (Mignànego)|Gêxa de Sant'Anbrêuxo]] into capolêugo (localitæ ''Vetrerie''). Mensonâ inte 'n papê do [[1210]], a l'é stæta ingrandîa into sécolo XVI (into XVII segóndo âtri papê) e refæta do tùtto into [[1886]]. O canpanìn l'àn tiòu sciù into sécolo XV dónde gh'êa 'na tôre pe diféiza medievâle. * [[Gêxa de Sàn Frutôzo (Mignànego)|Gêxa de Sàn Frutôzo]] inta fraçión [[Fumêri]] (ò Fumæri). Mensonâ pi-â prìmma vòtta into [[1222]], a l'é stæta do tùtto refæta vèrso a meitæ do sécolo XVIII e a l'à avûo bén bén di restàori into sécolo XIX. * [[Gêxa de l'Ascensión de Nòstro Segnô Gêxo Crìsto (Mignànego)|Gêxa de l'Ascensión de Nòstro Segnô Gêxo Crìsto]] inta fraçión [[Zôvi (Mignànego)|Zôvi]]. A l'é stæta tiâ sciù into [[1637]] e diventâ paròchia l'ànno dòppo. Do tùtto refæta into [[1736]] a l'é stæta danezâ e sachezâ inta goæra do [[1747]]; a l'é stæta ingrandîa e ristruturâ into sécolo XIX. * [[Gêxa de Sant'Andrîa (Mignànego)|Gêxa de Sant'Andrîa]] inta fraçión de [[Montànexi]]. A l'é mensonâ pi-â prìmma vòtta inte di papê do [[1270]]. O teritöio da paròchia o l'inclùdde o Santoâio da Vitöia. A l'é diventâ paròchia into [[1593]]. * [[Gêxa de Sànta Màia Asónta (Mignànego)|Gêxa de Sànta Màia Asónta]] inta fraçión de [[Pavéi]]. Mensonâ in sce di papê do [[1203]] e do [[1232]], a l'é diventâ paròchia into sécolo XVI; danezâ in mòddo grâve inta [[Goæra de sucescion aostriaca|goæra do 1747]], dòppo a l'é bruxâ ascì e a l'é stæta serâ a-o cùlto, e a paròchia a l'é stæta trasferîa da-o [[1776]] inte l'ötöio dâ-arémte. A gêxa a l'é stæta tórna costroîa into [[1873]]. ;Sant'Òrçéize [[Immaggine:Chiesa S Olcese.jpg|miniatura|250x250px|Sant'Òrçéize, gêxa de Sant'Òrçéize]] * [[Gêxa de Sant'Òrçéize]] inta fraçión co-o mæximo nómme, ch'a da o nómme a-o comùn ascì. Tiâ sciù, segóndo a tradiçión, into sécolo V da-o Sànto mæximo, do quæ a consèrva o cadàvere, a l'é mensonâ pi-â prìmma vòtta into "Regìstro de décime" do [[1143]]. Distrûta into [[1367]] inte lòtte fra e façioìn che insangoinâvan Zêna into sécolo XIV, a l'é stæta tórna tiâ sciù into [[1387]] e ancón into [[1635]]. Inta [[Goæra de sucescion aostriaca|goæra do 1747]] a l'à patîo grâvi dànni e sachézzi. Âtri restàori són stæti fæti inti ànni trénta do Nêuveçénto, quànde àn costroîo ascì o nêuvo canpanìn. * [[Gêxa de Sànta Margàita (Sant'Òrçéize)|Gêxa de Sànta Margàita]] inta fraçión de [[Cazanêuva (Sant'Òrçéize)|Cazanêuva]]. Se crédde chi-â gêxa a l'é do [[1100]], ma a prìmma vòtta ch'a l'é mensonâ de segûo l'é into [[1212]]. Into sécolo XIII a l'é stæta fæta paròchia. Travàggi pe ingrandîla e restaorâla ghe n'é stæto into [[1336]], tra a fìn do Seiçènto e o prinçìpio do Sèteçénto e ancón vèrso a fìn de l'Eutoçénto. Pe córpa de l'aluvión do [[1970]] a l'é stæta serâ e fra o [[1975]] e o [[1980]] gh'é stæto fæto di travàggi de consolidaçión. * [[Gêxa de Sànta Màia Asónta (Sant'Òrçéize)|Gêxa de Sànta Màia Asónta]] inta fraçión de [[Chéumago]]. Costroîa, segóndo a tradiçión, da Sàn Clâro into sécolo V, ma a l'é mensonâ pi-â prìmma vòtta inte 'n papê do [[1191]]. Ingrandîa e restaorâ a-o prinçìpio do sècolo XVII, a l'é diventâ paròchia into [[1639]]. * [[Gêxa de Sàn Martìn (Sant'Òrçéize)|Gêxa de Sàn Martìn]] inta fraçión de [[Manesén]]. Mensonâ inte 'n àtto notarîle do [[1188]], a fa pàrte da comunitæ de Sant'Òrçéize; a l'é diventâ paròchia into [[1639]]. ;Særa [[Immaggine:Serra Riccò (GE) - frazione Valleregia - chiesa della Natività di Maria Santissima.jpg|miniatura|250x250px|Nativitæ de Màia Santìscima, Voiæ (Særa)]] * [[Gêxa da Santìscima Nonçiâ (Særa)|Gêxa da Santìscima Nonçiâ]] inta fraçión capolêugo, [[Pedemónte]]. Mensonâ pi-â prìmma vòtta inte 'n papê do [[1251]] cómme capélla dedicâ a-a Sànta Màia Manêna, a-a fìn do sécolo XVI a l'é stæta dedicâ a-a Santìscima Nonçiâ. Refæta do tùtto into [[1660]] e ancón into [[1771]] dòppo i dànni patîi inta [[Goæra de sucescion aostriaca|goæra do 1747]]. O teritöio da paròchia o l'inclùdde o [[Santoâio de Sàn Ròcco (Særa)|Santoâio de Sàn Ròcco]]. * [[Gêxa de Sàn Loénso Màrtire (Særa)|Gêxa de Sàn Loénso Màrtire]] inta fraçión de [[Oê (Særa)|Oê]]. Mensonâ into "Regìstro Arçivescovîle" do [[1143]] cómme dipendénsa da céive de Sànt'Òrçéize a l'é stæta refæta into sécolo XV ò into sécolo XVI; a l'é diventâ paròchia inta prìmma meitæ do sécolo XVII. * [[Gêxa di Sànti Cornélio e Çepriàn (Særa)|Gêxa di Sànti Cornélio e Çepriàn]] inta fraçión de [[Sàn Çeprìan (Særa)|Sàn Çeprìan]]. Segóndo a tradiçIón a l'é do sécolo IX, ma a l'é mensonâ pi-â prìmma vòtta into "Regìstro Arçivescovîle" do [[1143]]. Inti ànni a l'é stæta ciù vòtte restaorâ e ingrandîa (i travàggi ciù inportànti són stæti fæti into sécolo XVII). O canpanìn in stîle romànico-gòtico o l'é do sécolo XI e o l'é stæto tiòu sciù dónde gh'êa 'na tôre d'avistaménto d'época de l'èrto medioêvo. * [[Gêxa de Sànta Màia Asónta (Særa)|Gêxa de Sànta Màia Asónta]] inta fraçión de [[Særa (Særa)|Særa]], antîga sêde comunâle. A l'é mensonâ cómme céive into "Regìstro Arçivescovîle" do [[1143]], ma fòscia a l'existéiva za da quàrche sécolo. Scibén ch'a l'avésse giurisdiçIón in scê tànte âtre paròchie, a gêxa a l'êa 'n cazaménto pövou e dizadórno e sôlo into Sèteçénto, dòppo i dànni fæti da-a [[Goæra de sucescion aostriaca|goæra do 1747]], a l'é stæta refæta e abelia. Refæta do tùtto tra o [[1885]] e o [[1888]]. * [[Gêxa da Nativitæ de Màia Santìscima (Særa)|Gêxa da Nativitæ de Màia Santìscima]] inta fraçión de [[Voiæ]]. E prìmme notìçie són inte 'n documénto do [[1191]], dond'a l'é mensonâ cómme paròchia. Segóndo a tradiçión a saiæ stæta fondâ da [[Sàn Clâro]], do quæ a consèrva e relìche. A gêxa a l'é stæta refæta into sécolo XVII. * [[Gêxa de Sàn Martìn (Særa)|Gêxa de Sàn Martìn]] into bórgo de [[Magnæri]], inta fraçión de Voiæ. A l'é consciderâ unn-a de ciù antîghe gêxe da Ligùria; fòscia fondâ da Sàn Clâro a-o prinçìpio do sécolo V. Paròchia scìn da-o [[1387]], a l'é diventâ dipendénsa da paròchia de Voiæ dòppo che i sordàtti françéixi àn distrûto o bórgo into [[1507]]. * [[Capélla de Sàn Michê de Castrofìn]] into bórgo de [[Favæo]], vixìn a Sàn Çeprìàn, do sècolo VI. I prìmmi aregòrdi de sto cazaménto religiôzo són adreitûa do [[506]], dæta ch'a l'é in sce 'na tónba trovâ inte quéllo pòsto. Za paròchia da-o sécolo XIV a l'é dòppo diventâ dipendénsa da paròchia de Sàn Çeprìàn. A capélla che gh'é ancheu a l'é stæta tiâ sciù into [[1861]] in scê rovìnn-e de 'n âtro cazaménto. === Architetûe militâri === {{Véddi ascì|Miâge de Zêna}} ==== Miâge nêuve ==== A lìnia de [[Miâge de Zêna|Miâge Nêuve]] tiæ sciù into Seiçénto da-a [[Repùbrica de Zena|Repùblica de Zêna]] e ingrandîa inte l'Eutoçénto da-o Génio Militâre Sabàodo, a fa da cornîxe a-e colìnn-e in sciâ drîta da Ponçéivia. Inte miâge gh'é incorporòu dötræ fortésse. Partìndo da-o [[Fòrte Belvedêre]] se mónta sciù a-o [[Fòrte Croxétta]] ch'o l'é sórvia Certôza, vêgna dòppo o [[Fòrte Tenàggia]], e miâge de Mónte Möo, e Miâge de Granaieu co-a pòrta co-o mæximo nómme, e Miâge de Begæ, o [[Fòrte Begæ]] e o [[Fòrte Sperón]]. ==== Fòrti ==== In scê crénn-e a nòrd de Miâge, che sepâran a Ponçéivia da-a Valàdda do Bezàgno, gh'é de âtre fortificaçioìn tiæ sciù tra i sécoli XVIII e XIX cómme proteçión difensîva in ciù da çitæ de Zêna: contórnan a valàdda do Torbélla o [[Fòrte Poìn]], quéllo che rèsta do [[Fòrte Fræ Magiô]] e o [[Fòrte Fræ Minô]]. Ciù inderê, in poxiçión dominànte, o [[Fòrte Diamànte]]. I doî fòrti costroîi in sciâ çìmma do mónte dîto di "Doî Fræ", êan ciamæ, segóndo a sò poxiçión "Fræ Magiô" e "Fræ Minô". L'à fæti costroî o govèrno sabàodo inta prìmma meitæ de l'Eutoçénto, sùbito dòppo l'anesción da [[Repùbrica Lìgure|Repùblica Lìgure]] (nómme vosciûo da-o Napolión pi-â vêgia Repùblica de Zêna) a-o [[Regno de Sardegna|régno de Sardégna]]. O prìmmo, co-a fórma de 'n torión, o l'é stæto tiòu zu inti [[Anni 1930|ànni trénta do Nêuveçénto]] pe fâghe 'na postaçión antiaéria, o segóndo o l'é ancón quæxi tùtto intrêgo e o dòmina a valàdda da-o mónte Spìn (622 mêtri). O "Fòrte Diamànte", costroîo in çìmma a-o mónte co-o mæximo nómme, into teritöio de [[Sant'Orçeise|Sant'Òrçéize]], o l'é 'n pitìn ciù inderê di Doî Fræ. Tra i fòrti zenéixi o l'é un di mêgio conservæ; o l'é stæto fæto into Sèteçénto da-a Repùblica de Zêna e finîo e ingrandîo inta prìmma meitæ de l'Eutoçénto da-o govèrno sabàodo. A sti fòrti se ghe peu arivâ con di cùrti camìn escorscionìstichi (ciù ò mêno 'n ôa de camìn) da-a Ponçèivia, partìndo da [[Begæ]] ò da [[Zemignàn]], da [[Trenzàsco]] (fraçión de Sant'Òrçéize) ò da Zêna, partìndo da-o [[Rîghi]]: inte sto câxo o camìn o l'é ciù lóngo ma tùtto in ciàn a mêza còsta.<gallery widths="230" heights="200"> Immaggine:Genova Sampierdarena forte Crocetta.jpg|O "Fòrte Croxétta" Immaggine:Genova Due Fratelli.JPG|Vìsta di "Doî Fræ" Immaggine:Forte Fratello Minore Genova 18.JPG|O fòrte "Fræ Minô" Immaggine:Forte Diamante Genova 09.JPG|O "Fòrte Diamànte" </gallery> ==== Tôre de l'Eutoçénto ==== Dâ-arénte a Fregôzo (quartê de Ròieu) gh'é træ tôre de diféiza, mâi finîe, a quæ costruçión a l'é comensâ inti [[Anni 1820|ànni vìnti de l'Eutoçénto]]. Scìmili a-e [[Tôre Martéllo]] ingléixi, dovéivan servî cómme postaçioìn a-o de fêua de miâge. I travàggi són stæti fîto fermæ, perché costâvan tròppo e perché ritegnûe inùtili pò-u cangiaménto da scitoaçión polìtica e militâre<ref>A-a fìn a l'é stæta costroîa sôlo a [[Tôre de Sàn Benardìn]] e [[Tôre de Quéssi|quélla de Quéssi]], inta [[Val Besàgnu|Valàdda do Bezàgno]].</ref>. De træ tôre costroîe a-o de fêua de Miâge de Granaieu, tra i fòrti Tenàggia e Begæ, dite do Mónte Möo, de Granaieu e do Montexèllo, són stæti fæti sôlo i ciàn sott'a-a stràdda e o ciàn terén. A tôre de Mónte Möo, ch'a se védde da-a Stràdda de B.Giànco, e quélla de Granaieu, in sciâ stràdda a-i Cién de Fregôzo, lóngo a muatêa cha da-a pòrta de Granaieu a chìnn-a a-o Gàrbo, són quélle mêgio conservæ, A tôre de Montexéllo, vixìn a-e câze de Fregôzo, a l'é do tùtto ascôza da 'na spéssa vegetaçión<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Finauri|tìtolo=Forti di Genova. Storia, tecnica e architettura dei fortini difensivi|url=https://books.google.it/books?id=PRyCzQEACAAJ|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zêna|léngoa=IT|ISBN=88-64-06088-X}}</ref>.<gallery widths="230" heights="200"> Immaggine:Genova Torre Montemoro 01.jpg|A tôre de Mónte Möo Immaggine:Genova Torre Granarolo.jpg|A tôre de Granaieu Immaggine:Genova Torre Monticello.jpg|A tôre do Montexèllo </gallery> ==== Castéllo de Bösanæo ==== [[Immaggine:Genova Castello Bolzaneto.jpg|miniatura|250x250px|O Castéllo de Bösanæo]] O Castéllo de Bösanæo, in òrìgine fortificaçión militâre, o l'é pöco distànte da-o cazéllo de l'Aotostràdda de Bösanæo. Ciù vòtte distrûto, refæto e rimanezòu, o l'é diventòu a-i prìmmi do Nêuveçénto 'n'elegànte rescidénsa scignorîle, e ancheu o l'é dêuviòu cómme strutûa sanitâia. In òrìgine in poxiçión stratégica pò-u contròllo do teritöio, dónde o [[Torénte Sécca|Sécca]] o se càccia into Ponçéivia o l'é stæto tiòu sciù da-a famìggia di [[Adórno (famìggia)|Adórno]] a-o prinçìpio do sécolo XIV. Distrûto tra o [[1336]] e o [[1337]], inte lòtte fra façioìn goèlfe e ghibelìnn-e, o l'é tórna stæto costroîo da-a [[Repùbrica de Zena|Repùblica de Zêna]] into [[1380]]. Into [[1435]], inta goæra fra a Repùblica de Zêna e o [[Ducâto de Milàn|Ducàtto de Milàn]], con l'arénbo da façión ghibelìnn-a, o l'é chéito inte màn di sordàtti do [[Féipo Màia Viscónti]], che se són aréixi a-a fìn de quéllo mæximo ànno, quànde 'na ribelión popolâre a l'à scorîo i Viscónti da Zêna. Dòppo quélli fæti o fortìn o no l'é ciù stæto a-o céntro de fæti d'àrme inportànti; inta [[Goæra de sucescion aostriaca|goæra do 1746-1747]] e ancón into [[Blocco de Zena do 1800|1800]] o l'é stæto òcupòu da-i sordàtti aostrìachi, ma no se gh'à notìçia s'o l'é stæto coinvòlto in scóntri armæ<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Attilio Zuccagni-Orlandini|tìtolo=Corografia fisica, storica e statistica dell'Italia e delle sue Isole|url=https://books.google.it/books?id=Uayugm9qChwC|ànno=1836|çitæ=Firénse|léngoa=IT|volùmme=3}}</ref>. Abandonòu pe bén bén de ténpo, a-i prìmmi do Nêuveçénto o l'é stæto trasformòu in câza de canpàgna e dòppo in uspiâ, atîvo scinn-a-i [[Anni 1980|ànni òtànta do Nêuvecénto]]. Da-o [[2000]] o l'é 'na câza de ripözo pe vêgi e 'n òspìçio pe maròtti terminâli gestîo da l'Asociaçión [[Gìggi Ghiròtti]] Onlus Zêna<ref>{{Çitta web|url=https://www.gigighirotti.it/chi-siamo/|tìtolo=Gigi Ghirotti Onlus Genova - Stöia|léngoa=IT|vìxita=2022-02-01}}</ref>. == Nòtte == <references responsive="" /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Valàdde da Ligùria|Ponçeivia]] p0rvpha767h2cxq9ui48wxiwrgxvknk Cornigén 0 31423 271962 271699 2026-07-18T18:16:05Z Michæ.152 13747 /* Nòtte */ 271962 wikitext text/x-wiki {{Wikipedia parlâ|CORNIG%C3%89N_(Loura_Lena)_(1).ogg|270522|08-06-2026|Laura Lena, Zêna}} {{Grafîa ofiçiâ}} '''Cornigén''' (''Cornigliano'' in italiàn) ò '''Cornigén Lìgure''' (nómme ofiçiâ de quànd'o l'êa comùn outònomo<ref>Portale Normativo: [https://portalenormativo.it/leggi/rd-1880-05-09-5469 REGIO DECRETO · n. 5469 Che autorizza il comune di Cornigliano (Genova), ad assumere la denominazione di Cornigliano Ligure]</ref>) o l'é 'n quartê de [[Zena|Zêna]], into [[Muniçìppi de Zêna|Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo]]. O s'atrêuva in sciâ costêa de Ponénte da çitæ, tra [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]] e [[Sestri Ponente|Séstri Ponénte]] e o fórma con quest'ùrtimo o Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo. L'àrea de Cornigén a conprénde e unitæ urbanìstiche de Cornigén e [[Cànpi]], che insémme gh'àivan a-i 31 de dexénbre do 2022 'na popolaçión de 14 700 abitànti<ref>Comùn de Zêna: [http://statistica.comune.genova.it/pubblicazioni/download/not_stat/notiziario%20anno%202022/Notiziario%204-2022.pdf Notiziario Statistico (2022)]</ref>. De l'unitæ urbanìstica de Cornigén fa pàrte ascì e localitæ de [[Cônâ]] e di [[Erxélli]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Cornigén |Panorama = Cornigliano Panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Cornigén vìsta da-a Colonbæa, in Stràdda de Col di Lana</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = ''ex''-comùn, quartê |Divisione amm grado 1 = Ligùria |Divisione amm grado 2 = Zêna |Divisione amm grado 3 = Zêna |Data istituzione = [[1798]] |Data soppressione = [[1926]] |Abitanti = 14 700 |Aggiornamento abitanti = 2022 |Nome abitanti = Cornigiòtti |Patrono = [[San Gioâne Batista|Sàn Gioâne Batìsta]] |Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo]] |Mappa = municipi di Genova.png |Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]] }} {{Çitaçión|Mæ vêgia Madonétta da l'èrto do teu pónte, l'é rósso se ti véddi perché dôv'é a Scciumæa o færo òua o te pónze; gh'êa 'n castéllo tùtto acaresòu da-o mâ, caciòu zu quéllo me l'àn fæto asoterâ|Cansón "[[Madonétta de Cornigén]]" do Gîno Vìlla}} == Giögrafîa == Cornigén o s'èrze inta periferîa do ponénte de Zêna, bagnâ a sùd da-o [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]] e a levànte da-o [[Torénte Ponçéivia|Ponçéivia]], ch'o-a divìdde da [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]]. I seu confìn do ponénte con [[Sestri Ponente|Séstri]] se pêuan identificâ inte l'[[Ariopòrto Cristòffa Cónbo]] e inta colìnn-a di Erxélli. O teritöio o l'é drîto, fêua chi-â zöna in ciàn da-arénte a-a costêa, inlarghîa vèrso o mâ con l'inpî fæto tra-i ànni Trénta e-o dòppo goæra. Da ponénte a levànte gh'é quàttro crénn-e prinçipæ che chìnn-an zu vèrso o mâ, ö sæ i Erxélli, a colìnn-a da Colonbæa, a colìnn-a de pàsso Speich e-a colìnn-a de Cônâ. Levòu o Ponçéivia, o quartê o l'é atraversòu da di rién picìn, che da ponénte vèrso levànte són o Riàn Sécco, o Riàn San Pê ò Riàn Carlón e-o Riàn Roncàllo. == Abitànti == {{Demografia/Cornigén}} == Stöia == Segóndo o stòrico do Çinqueçénto [[Aostin Giustignan|Agostìn Giustignén]], o nómme do pòsto o poriæ vegnîne da-a ''Gens Cornelia'', a famìggia româna ch'a l'àiva di terén inta zöna, ciamâ defæti ''fundus Cornelianus'' ("propietæ di Cornelii")<ref>Comùn de Zêna: [https://smart.comune.genova.it/sites/default/files/archivio/documenti/PD-Arc_Relazione-Archeologica.pdf Sistemazione idraulica del Rio Fegino Verifica preventiva di interesse archeologico - relazione]</ref>. Cornigén a l'êa 'na spléndida localitæ da Rivêa, cantâ scìnn-a da-o [[Françesco Petrarca|Françésco Petràrca]] cómme pòsto de vilezatûa fêua de miâgie de Zêna, e a partî da-o [[XV secolo|Quatroçénto]] o l'à vìsto a costroçión de tànte vìlle de prinçipæ famìgge zenéixi cómme i [[Döia (famiggia)|Döia]], i [[Spìnoa|Spînoa]], i [[Gentî]], i [[Pravexìn]] e-i [[De Mari|De Mâi]]. Inte l'ànno [[1752]] l'é comensòu a costroçión da grandiôza Vìlla Bonbrìn, pöi çernûa cómme rexidénsa de stæ do prìnçipe [[Ödón de Savöia]]. Into [[XIX secolo|XIX sécolo]] l'é atestòu l'ûzo di terén a Cornigén pi-â coltivaçioìn e quàrche fàbrica picìnn-a de vestî, giàcca, savón, câçìnn-a e pélle. Inta segónda meitæ do sécolo o pàize o se trasfórma inte 'n bórgo de pescoéi co-îna rìcca ativitæ turìstica ligâ a-i seu bàgni; l'é de sto perîodo a costroçión da pàrte do Dìlio Ràggio do castéllo in stîle ''liberty'' in sciô schéuggio de Sànt'Andrîa. Alôa, o comùn de Cornigén o l'êa conpòsto da quàttro çéntri picìn, ö sæ o Bórgo prìmma do [[Pónte de Cornigén|pónte in sciô Ponçéivia]], a Mænn-a a redòsso da ciàzza, Cànpi lóngo a stràdda ch'a montâva sciù pi-â Ponçéivia e-a Colonbæa, formâ da-e câze inrocæ in sciâ scugêa e in sciâ colìnn-a derê. A-a fìn de l'Eutoçénto Cornigén a coménsa a cangiâ profondaménte con l'urbanizaçión da çitæ de Zêna, sorviatùtto co-a nàscita de l'[[Ansàldo]] e-o fòrte ouménto da seu popolaçión. Do [[1926]] o comùn o vêgne unîo a quéllo de Zêna co-a costituçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regìmme fascìsta]]<ref>Portale Normativo: [https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1926-01-14;74!vig= REGIO DECRETO-LEGGE 14 gennaio 1926, n. 74 Aggregazione al comune di Genova di 19 Comuni limitrofi]</ref>. Inte sti ànni coménsa a trasformaçión de 'na localitæ de mâ inte un di prìmmi quartê industriâli d'Itàlia, co-a progetaçión de 'n grànde stabiliménto pi-â produçión e-a lavoraçión de l'âsâ da pàrte de [[Agostino Rocca]] e [[Oscar Sinigaglia]]. Dòppo a goæra o stabiliménto o vêgne ricostroîo do [[1953]], quànde vêgne ascì caciòu zu o [[castéllo Ràggio]] pe lasciâ pòsto a-e fàbriche de l'âsâ e a l'ariopòrto Cristòffa Cónbo davànti a Séstri: inte sto perîodo Cornigén o pèrde a seu mænn-a con l'inpî o mâ pe mêzo chilòmetro pe tùtta a longhéssa do quartê. Tra-i tànti stabiliménti in sciâ mænn-a de Cornigén che són stæti spasæ vîa s'aregòrda prezénpio i Bàgni Supèrba, Costànsa, San Giàcomo, Lîdo, Iolànda, Mafàlda e Castéllo Ràggio. Sótt'a-o sponción de l'indùstria, ch'a l'é stæta pe tànti ànni 'na vivàgna de pòsti de travàggio, a popolaçión a regìstra 'n âtro scciupón demogràfico con l'inmigraçión de persónn-e in çèrchia de travàggio, sorviatùtto da-o Meridión. <gallery widths="170" heights="170" mode="packed"> File:Cornigliano (Italië) Het Castello Raggio ten Noorden van Genua, SFA006011524.jpg|O Castéllo Ràggio (1912) File:Cornigliano-Ligure-bagni21.jpg|Bàgni e ciàzza a Cornigén, inta zöna dónde ancheu gh'é Ciàssa Metastâxio (1916) File:Cornigliano Stadio del Littorio.jpg|O Stàdio do Litöio, pöi Stàdio Baçigalôo, caciòu zu inte l'ànno 1958 pe lasciâ spàçio a-a remìssa di òutobo de l'AMT </gallery> Co-a crîxi da lavoraçión de l'âsâ, o quartê o l'à pèrso into ténpo o seu péizo industriâle e de consegoénsa o tesciûo sociâle e urbàn o l'é chéito into degràddo. Za da-i ànni Setànta Cornigén a coménsa a patî 'na chéita demogràfica e a fâ i cónti co-a crôxe de l'ereditæ industriâle. Segóndo a ''Legambiente'', o tàscio de [[Càncou|tumoî]] into quartê o l'êa quàttro vòtte ciù èrto che into rèsto da çitæ e gh'êa di èrti tàsci d'inquinaménto de l'âia. Sorviatùtto a partî da-o [[2008]] Cornigén a l'é stæta ògètto d'inportànti intervénti de riqualificaçión, pe identificâ 'na seu fixonomîa e 'n nêuvo equilìbrio socio-urbanìstico. L'asmortâ de l'âtofórno do [[2005]], dòppo quéllo da còckerîa do [[2002]], o l'à portòu a 'n scignificatîvo megioaménto de condiçioìn anbientâli do quartê. Do [[2019]] l'é stæto avèrto in çìmma a-a colìnn-a di Erxélli 'n grànde pàrco co-ìn pölo scentìfico-tecnològico ch'o l'é stæto ciamòu ''Campus Erxélli''. I travàggi do progètto de rigeneraçión urbànn-a àn interesòu sorviatùtto a Stràdda de Cornigén e vàrie ciàsse e stràdde da-arénte, cómme Stràdda de Cervetto, Stràdda de Bertolotti, i nêuvi giardìn Liniâri e ciàssa Masêna. <gallery widths="170" heights="170" mode="packed"> File:Sponda destra foce Polcevera.jpg|A giæa do Ponçeivia e, in sciâ rîva drîta da seu fôxe, a fàbrica de l'âsâ intànto ch'a vêgne caciâ zu (2007) File:Giardino lineare, Cornigliano, Genova.jpg|O Giardìn Liniâre, inougoròu do 2019 File:Campus Erzelli, Genova, 1.jpg|'Na pàrte do nêuvo ''Campus Erxélli'' </gallery> == Pòsti de interèsse == === O scistêma de vìlle === <gallery widths="170" heights="170" mode="packed"> File:Villa Serra (Genoa) 02.jpg|Vìlla Doménego Særa e-i Giardìn Melis. De sótta in sciâ drîta, o Monuménto a-i cadûti de Cornigén do 1915-18 e, in sciâ mancìnn-a, o Monuménto a-i Cornigiòtti cadûti pe-a Libertæ File:Genova-Cornigliano-DSCF7811.JPG|Vìlla Duràsso Bonbrìn, conosciûa cómme "a Gerénsa" ascì, inte 'na fotografîa do 2006 </gallery> Cornigén a l'à 'n patrimònio de ciù ò mêno 50 vìlle stòriche, conpréize quélle de Cônâ, tiæ sciù tra-o [[XV secolo|Quatroçénto]] e-o [[XVIII secolo|Seteçénto]] e apartegnûe a-e famìgge nòbili zenéixi. In òcaxón di ''[[Rolli Days]]'', da-o [[2015]] l'''Ascovil'' a s'òcupa, con l'agiùtto do comùn de Zêna, de l'avertûa a-o pùbrico di palàççi con di camìn goidæ. Into rìcco scistêma de vìlle de Cornigén se mensónn-a sorviatùtto: * Vìlla Duràsso Bonbrìn (XVIII sécolo): inportànte ezénpio d'architetûa françéize do Seteçénto in Ligùria, a l'é stæta ascì rexidénsa de stæ do prìnçipe Ödón de Savöia; * Vìlla Doménego Særa (XVIII sécolo): strutûa neoclàscica contornâ da-i giardìn ancheu dedicæ a-o Luciano Melis, a l'é stæta prìmma muniçìpio do comùn outònomo e pöi sêde da circoscriçión scìnn'a-i ànni Novànta; * Vìlla Gentî Bickley (XVI sécolo): restourâ do 1998, ancheu a l'achéugge a bibliotêca cìvica Goeràssi; * Vìlla Spînoa Narizàn (XVI sécolo): êuvia do Gioâne Ponséllo, a l'é ancheu sêde do çéntro cìvico e di scàgni do Muniçìpio; * Vìlla Spînoa Dufour (XV sécolo): conplèsso ch'o conprénde 'na vìlla de levànte, dêuviâ cómme rexidénsa privâ, e unn-a de ponénte, dêuviâ pe-e ativitæ da paròcchia. === Architetûe religiôze === In fæto d'architetûe religiôze in sciô teritöio de Cornigén e de seu localitæ s'aregòrda: * Paròcchia de San Giacomo Apòstolo: gêxa mensonâ za into XIII sécolo, a se móstra cómm'a l'é ancheu dòppo a refæta do 1948; * Capélla da Mænn-a ò de San Gaitàn: conosciûa cómme Capélla de Sànta Rìtta ascì, a l'é de prìmma do XV sécolo e a l'achéugge ancheu 'na còpia da stàtoa da Madònna de l'Anglónn-a venerâ da-a comunitæ lucànn-a do quartê; * Gêxa de Sant'Andrîa e Anbrêuxo (1957); * Badîa de Sànt'Andrîa di Erxélli: antîgo conplèsso tiòu sciù into XII sécolo da-arénte a-a ciàzza òua asoterâ, dîta "o Dezèrto", a l'é avèrta a-o pùbrico sôlo inti evénti di Rolli Days; * Gêxa de Nòstra Scignôra de Lourdes a Cànpi (1914); * Santoâio de Nòstra Scignôra Incoronâ a Cônâ: un di ciù antîghi santoâi dedicæ a-a Madònna in Ligùria, ch'o remónta âdreitûa a-o VIII sécolo, o l'é ligòu a-a lezénda do [[Paciugo e Paciuga|Paciûgo e-a Paciûga]]; * Ötöio Nòstra Scignôra Sónta a Cônâ: tiòu sciù into XVII sécolo da-a Confratèrnita do Confaón, o l'é 'n ezénpio do barochétto zenéize. === Architetûe çivîli === Inti giardìn Luciano Melis, in fàccia a Vìlla Særa, gh'é o Monuménto a-i cadûti de Cornigén do 1915-18, travàggio do Càrlo Marchéize costitoîo da 'na bâze in prîa do Finâ ch'a l'arézze 'na braxêa de brónzo. Da-arénte gh'é o Monuménto a-i Cornigiòtti cadûti pi-â Libertæ, travàggio do Valdieri Pestelli in colaboraçión co-o fìggio Zâne, conpòsta da træ scultûe in prîa do Finâ. == Comunicaçioìn == Cornigén a l'é atraversâ da-a [[Stràdda Ourélia|Stràdda Statâle 1]], ch'a conzónze [[San Pê d'Ænn-a]] a [[Sestri Ponente|Séstri]] e ch'a l'é servîa da-e lìnie do traspòrto pùbrico de l'[[AMT]]. A tùtti i mòddi, l'antîgo camìn româno da Stràdda de Ourélia o pàssa ciù a mónte da Stràdda de Cornigén, lóngo l'àsse de Stràdda de Tonale, Stràdda di Domenichén, Stràdda de Cervetto, Stràdda de Muratori<ref>Comùn de Zêna: [https://puc.comune.genova.it/PUC/04_Livello%203/05_Livello%20Paesaggistico%20Puntuale/Newprinc36v8i.pdf Piano Urbanistico Comunale]</ref>. De sciànco da Stràdda de Cornigén, do 2015 l'é stæto inougoròu a [[Stràdda Goìddo Róssa|Stràdda de Goìddo Róssa]] p'alengerî o tràfego pezànte into quartê. Insémme a Séstri, Cornigén a l'é conligâ a l'[[outostràdda A10 Zêna - Ventimìggia]] da-o cazéllo de Zêna Ariopòrto. O quartê o l'é servîo ascì da-a ferovîa Zêna-Ventimìggia co-a [[staçión de Zêna Cornigén]]. == Nòtte == ;Nòtte a-o tèsto <references group="n." /> ;Nòtte bibliogràfiche <references responsive="" /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Quartê de Zêna]] c40i843x8djnd0mb87jqi5kfxpqu5pa Tûre Malasemènsa (Arbenga) 0 31668 271944 271551 2026-07-18T11:59:02Z N.Longo 12052 è 271944 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[File:Torre Malasemenza, Albenga 01.jpg|thumb|A tûre vìsta daa Ciàssa]] A '''tûre di Malasemènsa''' (''Torre Malasemenza'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina de tûre d'[[Arbenga]], ch'a se faccia in sce [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]] e ch'a l'è apartegnüa aa famìa cu'u mèximu numme, cu'u [[Campanìn da Catedrâle (Arbenga)|campanìn da Catedrâle]] e a [[Tûre Sivica (Arbenga)|Tûre Sivica]], u l'è ün di scimbuli da sitè. == Sto(r)ia == A tûre a cumpa(r)ìsce inte diferenti rafegü(r)asiùi sto(r)iche da sitè d'Arbenga, fra sti chi l'afrescu du [[1550]] cunservàu a [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] inta Cà di Calvi, dunde adi(r)itü(r)a a se presènta cun 'na ciànta d'u(r)ìvu in simma, nasciüa chi spuntànea.<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|Cap. 2, Descrizione delle torri di Albenga, Quartiere San Giovanni o Torlata, p.34}}</ref> Ma ancù de primma, a l'è mensunâ inte di papèi ciü antighi, cumme 'na pergamêna ch'a remunta ai 30 d'avrì du [[1277]], dund'a vegne marcâ cumme ''turris Malasenmenciorum'', dau numme da famìa ch'à n'è stèta a prìmma pruietà(r)ia. Da sta chi u se ven a savê ch'u l'é(r)a stètu catàu dau cumün d'Arbenga tantu a tûre cumme a cà d'ataccu, in frunte aa [[Catedrâle de San Michê (Arbenga)|gêxa de San Michê]]. A descrisiùn fèta inte stu àttu a l'ha permessu dunca de remuntà aa curispundènsa cu'a tûre de Zaca(r)ìa di Seullìn, ch'u se ne tröva testimuniansa inte diferenti scrìti sto(r)ichi in sce Arbenga, cumme a ''Storia della Città di Albenga'' du Gerolamo Rossi, du [[1870]].<ref name=":4">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XVI, ''Vicende del secolo XVII'', p. 280}}</ref> Segundu de ipotexi a custrusiùn a pu(r)ea êsse fina de primma, ma cumunque sempre a l'ingi(r)u da segunda mitè du [[XIII secolo|Duxèntu]]. St'idea a se(r)ea pruvâ daa datasiùn du palàssiu ch'u gh'è d'ataccu, ch'u mustra architetü(r)e ch'i se curispunden, cumme ün di èrchi ch'u se tröva in sc'in cantu, rembàu pe' 'na parte au còrpu da tûre, sènsa ch'u ghe secce di segni.<ref name=":0">{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|Cap. 2, Descrizione delle torri di Albenga, Quartiere San Giovanni o Torlata, p.38}}</ref> 'N'âtru àttu impurtante ch'u l'ha cunfermàu l'identificasiùn da tûre u remunta ai 13 d'utubre du [[1366]] e u se tràtta de ina deliberasiùn du cunseju sitadìn. Da quantu u vegne scrìtu u se cunusce che sta tûre chi a se truvava d'ataccu ae prexûi sitadìne<ref name=":4" /> e du restu u se sa che aa famìa di Seullìn a l'é(r)a passâ de màn a cà de dòssu ae prexûi, passèi chi a partì dau [[1586]].<ref name=":3">{{Çitta|Lamboglia, 1992|Le torri comunali e il campanile della Cattedrale, p.78}}</ref> A prupôxitu a l'è de stu periudu a testimuniànsa che, in sciu càntu versu a ciàssa d'ancöi, u ghe fusse u cuscidìtu "cantu de berline", dund'i vegnivan purtèi, pe' faghe mustra a tütti, i prexunêi.<ref name=":3" /> De dòppu a morte du Zaca(r)ìa a cà a l'é(r)a finìa in ruvìna, tantu che du [[1648]] u cumün u s'é(r)a decisu a catà ascì sta chi, pe' caciâla zü, de mòddu da furmà quella che ancöi a l'è [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-80|p.33}}</ref> {{Çitaçión|Chi defèti, prestantìscimi scignu(r)i, ch'i spêtan a distrüsiùn da cà 'n tèmpu du magnificu Zaca(r)ia di Seùllìn, da vixìn aa ''platea grani'' che, insemme a dui magasìn d'ataccu aa ciàssa zà dìta, du cavalier Tu(r)ellu d'Aste e du sciù Iohannis Thomе Fossati, a l'è da levâ du tüttu [...]|Deliberasiùn du Cumün d'Arbenga, 23 marsu 1648<ref>{{çitta|A.C.A.|I, Del Cons., vol. 66, c. 97 r. e v. 1648 mar. 23}}</ref>|Qui quidem prestantissimi domini, attendentes diruptionеm domus quondam magnifici Zaccarie Cepullini prope plateam granorum, qua si cum duobus magazenis dicte platee contiguis magnificorum equitis Torelli de Aste et domini Iohannis Thomе Fossati omnino tollerentur [...]|lingua=LA}} Du restu a tûre a figü(r)a ascì inta màppa du Vinzoni, fèta aa mitè du [[XVIII secolo|Settesèntu]]<ref name=":1">{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|Cap. I, Analisi delle fonti, c) Piante topografiche, p.16}}</ref>, e du mèximu seculu a cumpa(r)ìsce fina inta rapresentasiùn d'Arbenga cunservâ inte l'Istitüu di Stüddi Ligü(r)i ch'a mustra a sitè mi(r)â da meridiùn.<ref name=":1" /> Sciben ch'u se vuxesse sventrà du tüttu u cumplessu, u s'è finìu inte quelli ànni pe' rangià u tòccu de prexûi e cunservà ina parte ascì de cà, mentre che l'âtra a l'ha lasciàu spàssiu aa ciàssa. A tûre du rèstu a s'è cunservâ, finèndu int'in blòccu ünicu cu'u palàssiu növu du cumün, prugetàu intu [[1831]] da l'inzegnê Paolo Duce e cun Giuseppe Belloni a cumandà i travai.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979-80|p.35}}</ref> == Descrisiùn == <gallery mode="packed" heights="155"> Immaggine:Torre Malasemenza, Albenga 05.jpg|Âtra vìsta da tûre Immaggine:Tûre Malasemènsa (Arbenga) 03.jpg|A Tûre dau Caruggiu du Batiste(r)u Immaggine:Tûre Malasemènsa (Arbenga) 07.jpg|A trifura versu Via Benardu Ricci Immaggine:Tûre Malasemènsa (Arbenga) 02.jpg|Barcunettu cun l'èrcu Immaggine:Tûre Malasemènsa (Arbenga) 06.jpg|Detaju du purtâ </gallery>A tûre a l'è âta inte tüttu 31 mêtri e a se ìssa in sce 'na base de prìa mesccia âtra pôcu ciü de 6 mêtri, pe' ina parte negra (de Pûi), pe' l'âtra carcàrea (de [[Cixan]]). U frunte de levànte in antigu u nu l'axeva de avertü(r)e, scicumme ch'u se faciâva in scia chintagna versu u ''capitulum'', primma ch'u vegnisse caciàu zü. Defèti, i barcui ch'i se ghe trövan i sun stèti avèrti du [[1938]] in seguitu a sèrti travai fèti de quell'ànnu. Intu mèntre ch'a vegniva rangiâ, u l'è stètu truvàu in sciu càntu de punènte u segnu d'in èrcu de maùi, ch'u se semejava a quelli truvèi ascì inta [[Tûre Sivica (Arbenga)|Tûre Sivica]] e inte quella di Lengueja Costa. St'èrcu de prìa, u l'è pöi stètu recüpe(r)àu int'in segundu mumèntu, grassie a l'interesse inti [[Anni 1950|ànni '50]] da parte de l'Istitüu di Stüddi Ligü(r)i, defèti ancöi u se pö vegghe surva a l'entrâ. versu [[Vìa Benardu Ricci (Arbenga)|Vìa Benardu Rìcci]], che pe(r)ò segundu i studiusi u sa(r)ea vegnüu de dòppu rispettu aa custrusiùn de l'edifissiu, scicumme ch'u se ghe ne dröve, au de drentu, in âtru, sbasciàu. Stu chi u l'è stètu fètu de prìa arena(r)ia e u pà tòstu seràu da di blòcchi de prìa ch'i panen de stìle rumanicu. U purtâ, dunca, u l'ha l'avertü(r)a ch'a l'è pe' 'na parte serâ da di blocchi de prìa de 'na fabricasiùn ch'a se vixina a quella rumanica, e au de drentu de stu chi u se tröva fina in âtra avertü(r)a ciü picina, ch'u se pènsa secce stèta utegnüa dai resti de spalline da porte ch'a gh'é(r)a de prìmma. St'ürtime chi e sun vegnüe aa lüxe, cumme u restu, cu'i scavi du [[1938|1938,]] e i se ponen vegghe ancù, grassie a 'na grìa, messa in sciu pavimèntu.<ref name=":2" /> Daa mèxima parte du purtâ u se tröva ina trifura cun 'na datasiùn da vixìn a quella ch'a gh'è intu palàssiu lì de dòssu, cun tantu de èrchetti gotichi messi inta lünetta, fèti da 'na fascia duggia de maùi, sustegnüi da de culunette da mame(r)u, ch'e sun stète rangièi cu'u restu. Sempre da sta parte, ciü in âtu, spustâ ciü versu i Quattru Canti, u ghè 'na munofura de stìle rumanicu, marcâ da 'n'âtra fi(r)a da maùi. [[File:Tûre Malasemènsa (Arbenga) 01.jpg|thumb|A tûre vìsta d'inta Ciassa]]Au cürmine da strutü(r)a ghe de âtre avertü(r)e, quattru, sencie, üna pe' fiancu. Dai stüddi fèti in sce quella gi(r)â versu munte e in sci blòcchi duve(r)èi, u s'è vistu che a tûre a pu(r)ea remuntà au [[XIII secolo|seculu XIII]]. U barcùn de levante, defèti, u l'è pe' in tòccu seràu da mü(r)aü(r)a rüstega e u gh'à cumme ciàppa, aa sò base, in bloccu de [[prìa de Cixan]]. In ciü e se presentan tütte quante cun l'èrcu sbasciàu e sutta a ciaschedüna u se dröve dui garbi picìn. A pìssa da tûre ancöi a l'è cuvèrta a 60 cìtti au de sutta di barcùi ch'u gh'è, segnu che (cumme pe' de âtre) a l'è stèta truncâ in sìmma. Mi(r)andula survatüttu daa Ciàssa u se pö vegghe cumme a cuvertü(r)a ch'u gh'è de maùi a l'ha ina pàtina gianca au mênu fina a rivà a 'n'artessa de 24 mêtri, scicumme ch'u l'è restàu a traccia de l'intonacu ch'u gh'é(r)a de prìmma, cu'a casìna. Muntandu ancù u se vegghe cumme a cangia a dimensciùn di maùi duve(r)ài, cuscì cumme u spessû da casìna fra in maùn e l'âtru. Ma ancù ciü interesante u l'è che inte l'ürtimu tòccu, ciü o mênu in curispundènsa du tèitu da cà ch'a gh'è de dòssu fin in sìmma, u pa(r)amèntu in laterissiu u cangia du tüttu, fètu ch'u l'ha da vegghe cun 'na puscibile recustrusiùn de l'ürtimu tèrsu da tûre, inte 'n periudu ch'u nu se sà quand'u secce.<ref name=":2">{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|Cap. 2, Descrizione delle torri di Albenga, Quartiere San Giovanni o Torlata, p.36}}</ref> U de drentu da tûre u l'ha pe' 'na parte mantegnüu a sò strutü(r)a u(r)igina(r)ia, venèndu rangiàu fin a l'artessa du curnixùn pe' êsse duve(r)àu cumme üfissi du münicipiu sitadìn. U tèitu, au de surva, u l'è restàu cu'i maùi a vista e u se ghe riva numma grassie a 'n garbu utegnüu sfundandu a mü(r)aja daa parte de punènte, giüstu pôcu surva l'edifissiu ch'u gh'è d'ataccu. In u(r)igine, invece, u se ghe puxeva rivà da 'n passaggiu cuèrtu, che pe(r)ò u l'è stètu seràu.<ref name=":0" /> == Nòtte == <references/> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}} * {{Çitta publicaçión|outô=Josepha Costa Restagno|ànno=1979-1980|tìtolo=I palazzi del comune di Albenga: palazzo Comunale o Municipio, palazzo D'Aste, palazzo Rolando-Ricci|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|nùmero=XXXIV-XXXV|pp=32-45|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1979-80}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Arbenga]] [[Categorîa:Tôre da Ligùria|Malasemènsa]] bvjnlpvr0utzgygsae2vb3lsrzga8oy Castelà (furtificasiùn) 0 32522 271961 269509 2026-07-18T18:11:05Z N.Longo 12052 + wl 271961 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:Monte Bignone - Italy - Castellaro.jpg|miniatura|E ruìne du castelà in sciu [[Munte Bignùn|Bignùn]] ([[Sanremu|Sanremmu]]), [[VI secolo a.C.|VI seculu primma de Cristu]]]] In '''castelà''' u l'é(r)a in [[Pàize|paìse]] o [[Fortificaçión|furtificasiùn]] tüttu seràu int'in gì(r)u de mü(r)aje fète a [[maxê]], fabricàu dai [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]] daa [[Preistöia|preisto(r)ia]] fina a l'[[etè antìga]]. In castelà, de sòlitu, u se truvava int'in scitu ciü âtu che e tère a l'in gì(r)u, tantu pe' de raxùi de difesa che pe'e sò funsiùi religiuse. Stu scistema de difesa e d'insediamèntu u l'è stètu u ciü impurtante e spantegàu fra e pupulasiùi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i]] e di [[Cèltu-Lìgü(r)i]], ch'e l'han duve(r)àu da l'[[Etæ do Brónzo|etè du brunzu]] fin'ai tèmpi da [[Goære lìguri-romànn-e|cunquista rumâna]] inte tütte e regiùi dund'i staxevan, daa [[Provensa|Pruvènsa]] a punènte aa [[Lunigiana|Lunigiâna]] a levante. == Sto(r)ia == === I castelèi === {{Çitaçión|Inta tèra di Lìgü(r)i u ghe n'é(r)a da tegnighe in'armâ: sciti de muntagna e rivasùi, difissili tantu da pià che da scurìghe i desenemighi [...] L'asediu di sciti furtifichèi u l'é(r)a tantu necesa(r)iu che fadigusu e pìn de pe(r)ighi.|[[Titus Livius]], ''[[:la:s:Ab Urbe Condita/liber XXXIX|Ab Urbe Condita]]'', XXXIX, 1, 2-6|In Liguribus omnia erant, quae militem excitarent, loca montana et aspera, quae et ipsis capere labor erat et ex praeoccupatis deicere hostem [...] oppugnatio necessaria munitorum castellorum, laboriosa simul periculosaque.|lingua=LA}} A presènsa di castelèi, bèn che atestâ fina da l'[[Etæ do Brónzo|etè du brunzu]], a l'è stèta üna da difese ciü impurtanti pe'i Lìgü(r)i cuntr'a l'invaxùn di rumèi fra u [[III secolo a.C.|III]] e u [[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]. Inte di tèsti latìn d'alantu(r)a u se tröva scrìtu che u cunsu(r)e [[Appius Claudius Pulcher]], inte guère cuntra di [[Ingauni]], du [[185 a.C.]] u l'axeva cunquistàu sèi ''oppida'', che pe(r)ò i l'é(r)an di paìsi furtifichèi ciü impurtanti e dife(r)ènti dai ''castella'' o dai ''[[Vicus|vici]]'', nummi ch'i l'é(r)an dèti pe'u ciü a di repa(r)i missi int'ina pusisiùn survaelevâ, dund'i staxevan cuntadìn e pastùi. Du [[117 a.C.]], inta [[Töa da Ponçeivia|to(r)a da Punseve(r)a]], u se ghe tröva de cunfèrma de sta dife(r)ènsa, cu'u cuntrastu tra l'''oppidum'' de ''[[Genua]]'' e l'urganisasiùn de campagne di ''[[Viturii|Viturii Langenses]]'', ch'i l'é(r)an riunìi int'in sò ''castellum''<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Delfino & Del Lucchese, 2020|p. 55}}</ref>. I castelèi, de dòppu da cunquista rumâna e l'imprinsippiu da cuscì dìta ''[[Pax romana]]'', i l'han finìu pe' perde e sò funsiùi inta ciü parte di câxi, vegnindu a mancà i pe(r)ighi ch'i gh'é(r)an de primma. De stu moddu, tèmpu de pôchi seculi i sun stèti abandunèi pe' di sciti ciü bassi, inte valè e inte cianü(r)e, dund'u se truvava da tèra ciü buna da cultivà e ch'i l'é(r)an meju lighèi dae növe vìe rumâne, cun gran vantaggiu pe'i cumèrci<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://archeologiagalliacisalpina.wordpress.com/2025/03/17/oppida-celto-liguri-in-provenza/|tìtolo=Celto-Liguri in Provenza, i loro castellari ed oppida|léngoa=IT|vìxita=2025-12-21}}</ref>. Inti tèmpi ciü mudèrni, zà dau [[1927]] l'[[Ubaldo Formentini]] u l'ha missu in cè(r)u a funsiùn fundamentâle di castelèi, cunscide(r)èi l'elemèntu de base inte l'urganisasiùn di Lìgü(r)i Antìghi, e in cuntrastu cu'i ''oppida'', ch'i sun stèti u cö de sitè vegnüe de dòppu. A tütte e mane(r)e, pe'a frequentasiùn cuntinua ch'a gh'è stèta inte l'entrutèra da Ligü(r)ia, tanti castelèi i sun vegnüi di paìsi inti tèmpi di rumèi e, ancù de dòppu, inte l'Etè de Mezzu, pe' rivà fina au dì d'ancöi<ref name=":0" />. === I scâvi === [[Immaggine:Camogli - Sala Archeologica.jpg|miniatura|Di repèrti truvèi in sciu [[castelà de Camuggi]], da media etè du brunzu e turna frequentàu fra a sò fìn e quella du fèru, in mustra au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] de [[Camuggi]].]] I primmi stüddi e scâvi in sci castelèi da Ligü(r)ia i remuntan ai [[Anni 1940|ànni Qua(r)anta]], cu'u [[Luigi Bernabò Brea]] e pöi l'[[Oscar Giuggiola]], ma u l'è numma che inti [[Anni 1970|ànni '70]]-[[Anni 1980|'80]] che, grassie a primmi stüddi du [[Tiziano Mannoni]] in sce dinamiche di depôxiti e in sci paìsi de vetta, u s'è cumensàu a cunusce e stüdià meju sti sciti. Pe' primma côsa s'è missu in cè(r)u a presènsa de castelèi fina d'inte l'[[Etæ do Brónzo|etè du brunzu]] e, cu'i scâvi di [[Anni 1980|ànni '80]] e [[Anni 1990|'90]] fèti segundu e növe tecniche, s'è truvàu de tracce de metalurgia intu [[Castelô de Reseghe|scitu de Reseghe]] e de fundasiùi antìghe du [[Castrum Perticae|''castrum'' bizantìn]] de [[Capella de Sant'Antunìn (Pèrti, Finô)|Sant'Antunìn]] de [[Pèrti]] ([[Finô|Finà]]), tütti dui de l'imprinsippiu da bassa etè du brunzu. De ciü, intu [[Castelâ de Aosci|castelà de Usciu]] u s'è truvàu de növe infurmasiùi in sce tecniche duve(r)èi, insemme aa pröva d'ina frequentasiùn ch'a l'è andèta avanti dau [[Neolìtico|neuliticu]] fina a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]], cumme inte âtri sciti du Levante, mèntre i castelèi du Punènte i panen ciü de spessu fabrichèi ''ex novo'' inte l'etè du fèru, fòscia p'ina reasiùn au pe(r)igu di rumèi. Inti [[Anni 2000|ànni 2000]], ciü che di növi sciti de l'etè du fèru, e sun stète truvèi pe'a primma votta de furtificasiùn impurtanti de l'etè du brunzu<ref>{{Çitta|Delfino & Del Lucchese, 2020|pp. 55-56}}</ref>. Sti ürtimi scâvi i l'han fètu rivegghe a teurìa che i castelèi i ne vegnissen numma che dau [[IV secolo a.C.|IV]] au [[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]], inta tarda etè du fèru, quand'u gh'é(r)a in pe(r)igu bèn cunusciüu, mèntre i vilaggi ciü antìghi i nu l'é(r)an serèi inte de mü(r)aje spesse. In cangiu, e ürtime descuvèrte i l'han dètu pröva d'in besögnu de difese ascì inta primma etè du brunzu e, ancù de ciü, versu a sò fìn, pe' de raxùi scunusciüe ma che, a ògni moddu, e mustran che u castelà u secce in mudélu bèn ciü antìgu de quande i n'han parlàu i scritùi clascichi<ref>{{Çitta|Delfino & Del Lucchese, 2020|pp. 60-61}}</ref>. == Descrisiùn == I castelèi i sun stèti in elemèntu impurtantìscimu inte l'urganisasiùn suciâle e da difesa de [[Liguri Antighi|gènte Lìgü(r)i]], survetüttu pe' quelle ch'e staxevan inte l'entrutèra. In castelà u l'é(r)a, de sòlitu, fabricàu in scia simma d'in briccu, da vixìn ai sciti cultivèi o d'andâghe a scö, daa cianta reunda, elittica o ascì nu regulâre, andandu apröu ae carateristiche du terén. Pe'a sò estensciùn, ch'a pò cangià du bèllu, u ghe n'é(r)a tantu ch'i tegnivan de picine guarnixùi che di paìsi intreghi e, de sòlitu, i l'é(r)an lighèi l'ün cun l'âtru<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://archeologiagalliacisalpina.wordpress.com/2025/04/12/castellari-e-oppidum-dei-liguri/|tìtolo=Castellari e oppidum dei Liguri|léngoa=IT|vìxita=2025-12-21}}</ref>. Ina carateristica cumüne ai tütti castelèi a l'è a presènsa d'in gì(r)u de mü(r)aje, fète a [[maxê]], ch'e i sèran. U sò spesû u l'andaxeva da 1 a 5 mêtri e, de sòlitu, e l'é(r)an fète de dui pa(r)amènti de blòcchi nu regulâri, campèi in gì(r)u au castelà e fermèi sènsa de ligante. E mü(r)aje, de drentu, e l'é(r)an impìe de prìe e d'âtru zettu, de votte missu a söi e mescciàu cun da tèra. E prìe duve(r)èi ciü de suvènte e l'é(r)an quelle de [[carcâ]], a ògni moddu u se ne tröva ascì d'âtru genere, cumme a [[riolite]]. Intu castelà u se gh'intrava pe' mezzu d'ina pòrte prinsipâle, de sòlitu prutètta da de tûre, e dae furme ciü cumprichèi a partì dau [[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]], cun di passaggi pensèi pe' ralentà i desenemighi<ref name=":1" />. == Difuxùn == {{Véddi ascì|Lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} === Pruvènsa === <gallery mode="packed" heights="150"> Op Conrouan Int.jpg|L'''oppidum'' de Conrouan, intu cumün d'[[Escragnolles]] </gallery> I castelèi i se trövan inte tüttu u terito(r)iu dund'i staxevan i Lìgü(r)i Antìghi, scibèn che cun de dife(r)ènse. A regiùn dund'i se cunuscen ciü castelèi a l'è quella ch'a và daa [[Provensa|Pruvènsa]] ae [[Arpi Marittime]], dunde zà inti [[Anni 1950|ànni Sinquanta]] i l'é(r)an registrèi ciü de 300 castelèi, mèntre inta regiùn Ligü(r)ia u nu se n'é(r)a truvàu ancù mezzu. I castelèi da Pruvènsa i furmavan in gran scistema de difesa ch'u rivava fina in sciu cunfìn de stâtu d'ancöi, cun stu taju ch'u ne vegne drìtu daa situasiùn di Lìgü(r)i e di [[Cèltu-Lìgü(r)i]] pruvensâli, scicumme ch'i pativan in fòrte cuntrastu dae [[Colonizaçión grêga|culonie greghe]] in scia còsta, mèntre dae âtre parte i Lìgü(r)i i gh'axevan ascì u cuntrollu du mâ<ref name=":0" />. In censimèntu ciü mudèrnu u l'è rivàu a cuntà bèn quattrusèntu castelèi inta Pruvènsa, pe'u ciü serèi da de mü(r)aje spesse da 1 a 5 mêtri, de sòlitu int'in gì(r)u senciu ma de votte fina a trèi, cun tantu de fusèi, tûre e bastiùi. De regula ste difese i se truvavan numma che inti punti ciü debuli du vilaggiu ma, âtre votte, e ne faxevan tüttu u gì(r)u. L'estensciùn di castelèi pruvensâli a và da 0,2 a 0,5&nbsp;ha e i cumprendevan ascì de strutü(r)e pe' l'agricultü(r)a e l'alevamèntu tütt'a l'in gì(r)u. Mèntre i castelèi ciü grandi i l'é(r)an di vé(r)i paìsi, i ciü picìn i l'é(r)an duve(r)èi de prubabile numma che inte sèrte stagiùi o cumme depôxitu o repa(r)u pe' de pupulasiùi ciü nòmadi che e âtre<ref name=":1" />. I ''oppida'' e i castelèi da Pruvènsa, adatanduse cumme i âtri ae carateristiche di terén, i g'han de furme dife(r)ènti, ch'e sun stète lighèi a trèi generi d'impiantu, tütti che, a ògni moddu, i g'han ina pusisiùn survaelevâ e de òpe(r)e de furtificasiùn. Pe'a sò cianta, i castelèi i sun dunca spartìi fra de quelli fabrichèi in sc'in spe(r)ùn, difesu da rivasùi dae parte e seràu au fundu da in bastiùn, quelli fèti in sc'in straciumbu, ch'i duve(r)an turna e furme du terén pe' dumandà mênu strutü(r)e de difesa, e ancù quelli fèti in scia simma d'in briccu, cu'a cianta du castelà ch'a vegne ina figü(r)a serâ. === Ligü(r)ia === Inta Ligü(r)ia d'ancöi u scistema di castelèi u ne mustra de dife(r)ènse fra ina parte e l'âtra da [[Rivêa|Rive(r)a]]. Inte l'[[Intemelia]] u se ghe tröva ancù di scistemi de ciü castelèi, cu'ina ventena de ste furtificasiùi in sci bricchi da [[Ventemiglia|Vintimìa]] a [[Sanremu|Sanremmu]], a prutesiùn de l'entrutèra de ''[[Albium Intemelium]]'' cuntr'ai [[Popolo græco antigo|greghi]] e i [[cèlti]]. I sciti di [[Intemeli]] ciü in muntagna, cumme quelli da [[Colla Sgarbà|Còlla Sgarbâ]], du [[Munte Autu|Munte Âtu]] e du [[Munte Abelliu]], de prubabile i gh'axevan ascì de funsiùi religiuse, mèntre in scia còsta, cumme au [[Castel d'Appiu]] e in sciu [[Munte Neigru|Munte Negru]], ste furtificasiùi i servivan ascì pe' l'avistamèntu di desenemighi ch'i fussen rivèi dau mâ, passandu de de lì l'alarme versu l'entrutèra. Inta Ligü(r)ia de mezzu i se cunuscen pe' cuntru mênu castelèi, ch'i se ponen mette insemme inti dui gruppi de quelli in gì(r)u a [[Zena]] e de quelli fra [[Camuggi]] e u [[Tigülliu]]. A l'ürtimu, intu Levante, u nu se tröva de scistemi da castelèi ma ciütòstu in castelà isulàu, missu a difesa d'ina valâ o d'ina còlla, cumm'u l'è u câxu du [[Castelâ d'Aosci|castelà d'Usciu]] e de [[Castelâ de Pignùn|quellu de Pignùn]]. == Nòtte == <references /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Davide Delfino|outô2=Angiolo Del Lucchese|curatô=Davide Delfino, Fernando Coimbra, Daniela Cardoso e Gonçalo Cruz|tìtolo=Late Prehistoric Fortifications in Europe: Defensive, Symbolic and Territorial Aspects from the Chalcolithic to the Iron Age|url=https://www.researchgate.net/publication/340502699_Terraced-walled_settlements_in_Bronze_Age_Liguria_north-western_Italy_can_we_speak_of_Iron_Age_'castellari'|ànno=Avrì 2020|editô=Archaeopress|çitæ=Oxford|léngoa=EN|pp=55-62|capìtolo=Terraced-walled settlements in Bronze Age Liguria (north-western Italy): can we speak of Iron Age 'castellari'?|cid=Delfino & Del Lucchese, 2020}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2025-12-21}} * {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2025-12-21}} * {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2025-12-21}} * {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2025-12-21}} [[Categoria:Lìguri Antîghi]] [[Categorîa:Architetûe]] oazf65yuh6n5h3u4vl1jxvtu0eijv2k Viturii 0 32725 271956 269716 2026-07-18T15:39:19Z Michæ.152 13747 Conligaménto a "Töa da Ponçeivia" 271956 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù de [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valadda do Ponçeivia|Ponçéivia]] de l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na ''gens adtributa'' de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâli. [[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]] == Nómme == Scibén che l'òrìgine do nómme di ''Viturii'' a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i ''Esturi'', da-e pàrte de [[Borgo San Dalmasso|Bórgo Sàn Dalmàsso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i ''Eguiturii'', inte l'èrta valàdda do [[Verdon|Verdón]], e-i ''Nemeturii'', inte l'èrta valàdda do Verdón ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtti i mòddi, into contèsto cèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o pröto-indouropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo". O nómme da sototribù di ''Langates'' o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomón]], 'n insediaménto documentòu scìnn-a da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo prìmma de Crìsto]]. O nómme do grùppo di ''Langates'' ò ''Langenses'' o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ inte di âtri topònimi. == Giögrafîa == [[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'&#8203;''ager privatus'' segóndo o Desimoni (1864)]] O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di ''Docilii'' a ponénte, che stâvan tra [[D'Ätu d'Arbissöa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan a-o de là do [[Torénte Ponçéivia|Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'àrea conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta discùssa da-i outoî ch'àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa de segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, da-e pàrte de [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]]. == Stöia == O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[Töa da Ponçeivia|töa de brónzo da Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.|117 prìmma de Crìsto]], dónde se mensónn-a a lîte in scî confìn tra-i Viturii e-i ''Genuates''. Dòppo a conquìsta româna e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] vèrso o [[200 a.C.|200 prìmma de Crìsto]], i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref name=":0">{{Çitta|Petraccia, 2019|pp. 158-159}}</ref>. A lîte a l'é scciupâ in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e ch'êan stæte confiscæ dòppo a seu sconfìtta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', di quæ liâtri gh'avéivan o pìn posésso e poéivan ascì pasâli a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'&#8203;''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref name=":0" />. L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de pêgoe e crâve co-a coltivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valàdde pe çercâ tære ciù fèrtili. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, da-e pàrte de Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref name=":0" />. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e-o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.|197 prìmma de Crìsto]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu protetô<ref name=":1">{{Çitta|Pasquinicci, 2019|p. 474}}</ref><ref name=":2">{{Çitta|Piegdoń, 2024|pp. 83-85}}</ref>. Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî români àn inspeçionòu a valàdda e àn fisòu i confìn tànto de l'&#8203;''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa dovéi pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'&#8203;''ager publicus'', e tære comùn e coltivæ. I Viturii avéivan da pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'&#8203;''ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de scîti individoâli a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o dirìtto de sfratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perîodo<ref name=":1" /><ref name=":2" /><ref>{{Çitta|Petraccia, 2019|pp. 167-168}}</ref>. I mediatoî români àn fisòu e scadénse pe l'aplicaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref name=":2" />. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta açetâ cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, con confermâ i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn d'aseguâ a riconçiliaçión<ref>{{Çitta|Petraccia, 2019|p. 163}}</ref>. <gallery widths="250" heights="250" mode="packed"> Immaggine:TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo da Ponçéivia Immaggine:Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo da Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cién de Prâgia </gallery> == Soçiêtæ == I Viturii, cómme tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' româna e ligòu a-o pòrto da çitæ co-i tràfeghi. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta româna de l'àrea e da-i scistêmi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión a ''Genua'' cómm'a-a [[Stràdda de Postùmia]] (''Via Postumia'')<ref>{{Çitta|Pasquinicci, 2019|pp. 478-479}}</ref>. I Genuates e-i Viturii gh'avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, scibén che posedéivan in seu teritöio e di dirìtti personâli<ref name=":0" />. Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ ''[[Tabula peutegirania]]'' ascì (o Poggi o riferìsce de 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçiêtæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn de spésso in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), ö sæ di çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo. Da-a töa de brónzo da Ponçéivia pâ chi-ê comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichésan pe-o ciù a coltivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta Ponçéivia a poxiçión stratégica in gîo a-a Stràdda de Postùmia a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda româna, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.|148 prìmma de Crìsto]] e ch'a pasâva da-arénte a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de coltivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión d'atréssi de [[færo]]. Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>{{Çitta|Poggi, 1900|p. 341}}</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda ''Pyla Veituriorum'', ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a l'incoménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénn-e di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], in pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de ''Pyla'' o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo ''πύλαι, pylae'' "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi camìn che da-o mâ montâvan sciù pò-u Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]]. == Anotaçioìn == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta publicaçión|outô=Marinella Pasquinicci|ànno=2019|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study|revìsta=Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies|volùmme=7|nùmero=4|pp=466-481|léngoa=EN|cid=Pasquinicci, 2019}} * {{Çitta publicaçión|outô=Maciej Piegdoń|tìtolo=Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands|revìsta=Gremium. Studies in History, Culture and Politics|ànno=2024|volùmme=18|léngoa=EN|cid=Piegdoń, 2024}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maria Federica Petraccia|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols.|ànno=2019|léngoa=EN|pp=133-169|cid=Petraccia, 2019}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|ànno=1900|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|léngoa=IT|cid=Poggi, 1900}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] l32s420ogp25m95mf6l0usry11koqov Semafuru Vegiu (Camuggi) 0 32899 271952 271614 2026-07-18T13:08:35Z Arbenganese 12552 /* Storia */ +img 271952 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Semafuru Vegiu du Munte de Portufin - 1943.png|thumb|U Semafuru Vegiu in tu [[1943]]]] U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté.<ref>{{Çitta web|url=https://bivypass.net/ospiti-del-bivacco/i-bivacchi-disponibili/semaforo-vecchio/|tìtolo=Semaforo Vecchio, debutto ipertecnologico di un rifugio recuperato|outô=Rossella Galeotti|scîto=Il Secolo XIX|dæta=11 de zenà du 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref> == Storia == [[Immaggine:Camogli - Semaforo Vecchio (2).jpg|sinistra|miniatura|U Semafuru ancö]] U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html|tìtolo=Percorso Camogli, San Rocco, Semaforo Vecchio, Semaforo Nuovo, Punta Chiappa, Porto Pidocchio, San Rocco, Camogli: Il Semaforo Vecchio|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref> Defeti, pödase che zà in te l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm|tìtolo=2513. Semaforo Vecchio sul Monte di Portofino 1943|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref> A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra.<ref name="Ligurpress">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|I Semafori Costieri p. 181-182}}</ref>[[File:Chappe telegraf.jpg|thumb|Disegnu da ture du telegrafu du Louvre de Pariggi, cu'u meximu scistema]]U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]].<ref name=":0" /> Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] in tu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe.<ref name=":0" /> E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nüvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]].<ref name=":1" /> A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnì l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. In ta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale|tìtolo=I segni della Seconda Guerra Mondiale|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref> A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi.<ref name=":0" /> Finie tütte e funsiuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté.<ref name=":1" /> Ancö a strutüa a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duve gh'è de banchinn-e e de toe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parchicloud.it/rifugio-semaforo-vecchio/|tìtolo=Rifugio Semaforo Vecchio|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref> U se ghe pö arivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inissia dau parcheggiu che gh'è a[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]] e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]].<ref name=":1" /> == Notte == <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=180|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Architetûe da Ligùria]] 5h8j9r2gol2psoadu7nexou8r4yq97w 271953 271952 2026-07-18T13:10:40Z Arbenganese 12552 /* Storia */ +img 271953 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Semafuru Vegiu du Munte de Portufin - 1943.png|thumb|U Semafuru Vegiu in tu [[1943]]]] U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté.<ref>{{Çitta web|url=https://bivypass.net/ospiti-del-bivacco/i-bivacchi-disponibili/semaforo-vecchio/|tìtolo=Semaforo Vecchio, debutto ipertecnologico di un rifugio recuperato|outô=Rossella Galeotti|scîto=Il Secolo XIX|dæta=11 de zenà du 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref> == Storia == [[Immaggine:Camogli - Semaforo Vecchio (2).jpg|sinistra|miniatura|U Semafuru ancö]] U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html|tìtolo=Percorso Camogli, San Rocco, Semaforo Vecchio, Semaforo Nuovo, Punta Chiappa, Porto Pidocchio, San Rocco, Camogli: Il Semaforo Vecchio|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref> Defeti, pödase che zà in te l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm|tìtolo=2513. Semaforo Vecchio sul Monte di Portofino 1943|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref> A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra.<ref name="Ligurpress">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|I Semafori Costieri p. 181-182}}</ref>[[File:Chappe telegraf.jpg|thumb|Disegnu da ture du telegrafu du Louvre de Pariggi, cu'u meximu scistema]]U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]].<ref name=":0" /> Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] in tu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe.<ref name=":0" /> E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nüvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]].<ref name=":1" /> A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnì l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. In ta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale|tìtolo=I segni della Seconda Guerra Mondiale|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref> A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi.<ref name=":0" /> [[Immaggine:Camogli - Semaforo Vecchio (1).jpg|sinistra|miniatura|Funtann-a cun l'egua e panelli de l'Ente Parcu cu'e infurmasiuin]] Finie tütte e funsiuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté.<ref name=":1" /> Ancö a strutüa a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duve gh'è de banchinn-e e de toe.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parchicloud.it/rifugio-semaforo-vecchio/|tìtolo=Rifugio Semaforo Vecchio|léngoa=IT|vìxita=2026-06-28}}</ref> U se ghe pö arivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inissia dau parcheggiu che gh'è a[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]] e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]].<ref name=":1" /> == Notte == <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=180|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Architetûe da Ligùria]] kyxr2cmzuz347saxwzrvnx10ysbwfsj Semafuru Növu (Camuggi) 0 32950 271954 271613 2026-07-18T13:15:14Z Arbenganese 12552 /* Descrisiun */ +img 271954 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:Camogli - Semaforo Nuovo (1).jpg|miniatura|U Semafuru ancö]] U '''Semafuru Növu''' (ditu finn-a ''Regiu Semafuru de Portufin'', ''Semaforo Nuovo'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é üna custrusiun de segnalasiun militare nu ciü adövià ch'a l'é steta missa in sciu [[Munte de Portufin]], in tu teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U piggia u numme de "Növu" pe distinguelu daa strutüa che gh'ea primma, missa ciü in ertu, ch'a l'é ciamà "[[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]]". == Descrisiun == [[Immaggine:Camogli - Semaforo Nuovo (2).jpg|sinistra|miniatura|U deré da strutüa]] A pustasiun a se tröva in tu cumprensoiu du Munte de Portufin, a piccu in sciu mà e ciü de precizu nu guei daa distante daa simma du Munte Toccu (471 m). U resta intu frunte ch'u spartisce [[Punta Ciappa]], ch'a resta a punente, da [[Cà de l'Ou]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] (a levante). U cumplessu u l'é fetu de dui tocchi, a custrusiun ciü impurtante a l'é quella da vegia stasiun du telegrafu, in sce duì cien: quellu de d'atu u se mustra cu'ün prufilu mezu riundu in ta parte ch'a l'é già a meridiun, versu u mà.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.agenziademanio.it/export/sites/demanio/download/documentigare_2018_3/180727_DRLiguria_Allegato-I-Scheda-semaforo-nuovo-di-portofino.pdf|tìtolo=Semaforo Nuovo di Portofino (Camogli, GE)|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref> Chi u se gh'é missu tante vedrè a nastru cun di braghetuin de feru. Sutta, se ghe intra pe via d'ina porte de lamma dipinta, ch'a mette in sce ün ambiente ciütostu squadrou. L'atru frunte, invece, u l'é squadrou e lineare. Separou da sta custrusiun chi, u gh'é a vegia rexidensa du guardian, cumme l'atra in sce dui cien e cun trei barcuin au cian de d'atu in sci dui frunti ciü larghi, a l'é cunsciderà cumme parte du scistema semaforicu.<ref name=":1" /><ref name=":0" /> Dai catasti u se sa che e pertinense da strutüa s'alargan pe seimilla metri quaddri tüttu in giu: propiu in tu mezu fra l'impiantu e a vegia cà, asemme ai duì edifissi u ghe cazze drentu finn-a üna pustasiun pe fa partì e chinà a tera i aparecchi. == Storia == [[File:Semafuru Növu du Munte de Portufin - 1914.jpg|thumb|U Semafuru Növu in tu 1914]] Ai tempi de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] s'ea sentiu u bezögnu de custruì üna stasiun de segnalasiun e de cumünicasiun ch'a fusse megiu di vegi scistemi de segnalamentu, bazè in sce turi d'avistamentu e i segnali cu'u fümme, ciü tantu adöviè in tu periudu de scuribande di piratti saraceni. Au prinsipiu a l'ea steta tià sciü üna primma stasiun, a l'artessa de 610 m, averta in tu [[1807]] e ch'a funsiunava sulu cun di segnali a vista. Sulu doppu u l'é vegnüu u telegrafu. Cumunque gh'ea u fetu che in sciu Munte ghe fusse de spessu fuschia e che e nüvie in scia simma d'invernu rendessan ciü bassa a puscibilitè tantu de vedde da distante<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210843.pdf|tìtolo=Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref> cumme de vegnì visti. Cuscì, in tu [[1880]] u s'é decizu de tià sciü ün növu puntu d'avistamentu, ciü in bassu, a 407 metri in sciu livellu du mà e a piccu in sci scöggi, de moddu che a stasiun a pueise restà ciü ben in vista, finn-a pe'i naveganti. Tra u 1880 e u [[1885]] gh'é stetu fetu ben di travaggi, pe furnì a stasiun nu sulu de l'impiantu otticu, ma ciü che tüttu da stasiun du telegrafu. Mentre aa vegia stasiun gh'ea stetu cangiou de funsiun, primma cumme pustasiun de guardia cuntru chi u smerciava de sfröxu a sà, pöi cuntru i atacchi di aparecchi, a növa strutüa, u Regiu Semafuru Portufin (zà ai tempi ciamou Semafuru Növu) u restava sutta ae dipendense de Regie Poste, cun tantu d'ün üfissiu avertu ae gente. A stu prupoxitu, i vilezanti ch'ean in te l'[[Hotel Portofino Kulm|albergu Portufin Vetta]] vegnivan de spessu in ta pustasiun pe mandà di telegrammi de auguri o de salüu ai sö cunuscenti. U Semafuru u l'é pöi stetu mensunou in te ciü elenchi üfisiali de pustasiuin de telegrafu zà a partì dai primmi anni d'ativitè, cumme presempiu in te l'''Elenco dei fari, fanali, segnali marittimi'' da Regia Marina, du [[1883]], duve u l'é marcou cumme ''Semaforo sul Monte Tocco''<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/Elenco_dei_fari_e_fanali_semafori_e_segn/azJcVTygQVsC?hl=it&gbpv=1&dq=tocco&pg=PA104&printsec=frontcover|ànno=1883|editô=Regio Istituto Idrografico|léngoa=IT|p=108|outô=AA.VV.|çitæ=Zena}}</ref>, denuminasiun ch'a l'é turna a mexima in ti papé du [[1926]].<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/Elenco_dei_fari_segnalamenti_marittimi_e/oMfkasv_8tIC?hl=it&gbpv=1&dq=semaforo+portofino&pg=PA70&printsec=frontcover|ànno=1926|editô=Istituto idrografico della R. marina|léngoa=IT|p=70|çitæ=Zena|outô=AA.VV.}}</ref> Atru titulu ricurente u l'é quellu de ''Regio Semaforo Portofino'', ch'a l'ea a sigla che gh'éa muntou in scia stasiun cun tantu de stemma: fetu ch'u l'é ducumentou da üna futugrafia du [[1885]] du Juanito Mortola, cunservà daa [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Nicolò Cuneo de Camuggi]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2520_Portofino_Vetta_Semaforo_Nuovo_ic_costruzione_1880.htm|tìtolo=2520. Portofino Vetta Semaforo Nuovo in costruzione 1880|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref> e ancun da ün'atra, du [[1914]], duve se vedde u stemma ch'u restava in scia porta d'intrà.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2521_Portofino_Vetta_Semaforo_Nuovo_nel_1914.htm|tìtolo=2521. Portofino Vetta Semaforo Nuovo nel 1914|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref> Du primmu [[XX secolo|Növesentu]] a strutüa a l'ha pöi pigiou finn-a a tipica culurasiun a bande gianche e neigre, cumme tante atre pustasiuin du genere. In ciü, de quellu periudu sun cunservè di bulli uriginali impressi dai telegrafisti in sce curispundense che vegnivan mandè dai vilezanti. Gh'é difeti de cartulinn-e spedie dae poste d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] duve se vedde cumme u numme de ricunuscimentu da pustasiun u fusse sulu "Portofino" o "Portofino Semaforo".<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilpostalista.it/sommario_136.htm|tìtolo=Semafori della Liguria e dintorni|outô=Enrico Bertazzoli|léngoa=IT|vìxita=2026-07-01}}</ref> Levou ch'a segge steta missa ciü in bassu rispettu au [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], a restava üna de pustasiuin de semafuru ciü in èrtu de tütta l'Italia, scicumme che spessu se serneiva de puzisiuin ciü fassili da esse viste dai naveganti, prublema che però chi u nu gh'ea, scicumme ch'u restava a piccu in sciu mà. Cheitu in abandun, u l'é restou prupietè du Demaniu pe di anni, u rezülta che in ti [[Anni 90|anni '90]] u segge passou in te man au Corpu Furestale, che fra u [[1994]] e u [[1995]] u l'ha cumpiüu di travaggi pe arangià i duì fabrichè<ref name=":0" />, finn-a quande a pertinensa a nu l'é passà de man a l'ente ch'u gestisce u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]]. Au giurnu d'ancö l'impiantu u nu l'é ciü in funsiun da di anni, ma gh'é sun tratative pe adövialu cumme strutüa türistica o cumme uservatoiu pe amià e stelle. Zà dau [[2020]] difeti u parcu u s'ea espressu cuntru a trasfurmasiun da pustasiun in te ün albergu, spunciandu pe ativitè de cultüa, de riserca scientifica o de vigilansa in scia natüa, fetu ch'u l'ha purtou a ciü bandi pübblici. Au [[2026]], in sce inisiativa du Parcu, gh'é stetu a delibera in sce l'avertüa cumme rifügiu e scitu de sosta pe'i chi u caminn-a in ti senté. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Architetûe da Ligùria]] evhi4drbogd2sfddo1mlr3bs0orz7im Trasmetitù de Portufin 0 32971 271960 271631 2026-07-18T18:10:08Z N.Longo 12052 + img 271960 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:Portofino transmitter.jpg|miniatura|Vista de l'antenna cun l'Hotel Portofino Kulm de deré]] U '''trasmetitù de Portufin''', ditu '''l'Antenna''' ascì, (''trasmettitore di Portofino'' o ascì de ''Genova-Portofino''<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.italradio.org/portale/index.php?module=locations&func=display&locationid=105|tìtolo=Trasmettitori » Genova Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref> o de ''Portofino Vetta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün centru pe'a trasmisciun di segnali da [[Radio|radiu]] e da [[Televixon|televixun]]. U piggia u numme da[[u Munte de Portufin]] e daa lucalitè d[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], sciben che a sö strutüa a se tröva in tu teritoiu du Cumüne de [[Camuggi]], in te Viale Gaggini, in sciu cunfin cu'u Cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. == Storia == In ta lucalité d[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], ch'a se tröva tra e frasiuin d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], finn-a a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]] nu ghe stava da gente. U l'é sulu che in tu [[1908]], cu'a custrusiun de l'[[Hotel Portofino Kulm]] e, doppu, de ün cumandu di [[Carabinê|Carabiné]], che in te sti posti sun cumparie de strutüe stabili<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2023/10/09/portofino-vetta-la-rai-dismette-lantenna-accordo-col-parco-regionale/|tìtolo=Portofino Vetta: la Rai dismette l'antenna, accordo col parco regionale|dæta=9 otubre 2023|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A puscibilitè de dövià [[u Munte de Portufin]] pe l'avistamentu e e cumünicasiuin a l'ea cea da seculi, mascima cun l'[[XIX secolo|Öttusentu]], quandu u [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] primma e, doppu, i [[Savöia (famìggia)|Savoia]] han fetu fabricà duì semafuri (u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]] e u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]) pe'e segnalasiuin in sci fianchi du munte, in te ün scitu ciü bassu che a simma ma duve se pueiva arivà ciü fassile. Cu'u prugressu da tecnulugia e e necesitè da [[Radio|radiu]], in te ün teritoiu pin de muntagne cumm'u l'é a [[Liguria|Ligüria]], u l'é muntou u bezögnu de custruì ün'antenna cumme ripetitù pe difunde i prugrammi da [[Rai|RAI]], apenn-a nasciüa. A regiun du Munte de Portufin a l'é steta dunque sernüa cumme postu perfettu pe l'instalasiun da növa antenna, da vixin a l'antigu belvedere de l'Hotel Portofino Vetta, ch'u l'ea zà serou in ti [[Anni 1950|anni Sinquanta]]. U 18 de marsu du [[1951]] e aministrasiuin di Cumüni de [[Camuggi]] e de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] han dunque vendüu aa RAI i teren che ghe servivan pe tià sciü l'antenna e e strutüe de servissiu a sta lì, cumpreizu e custrusiuin che gh'ean zà, cumme a cazerma di Carabiné. L'antenna a l'é steta muntà in tu meize de marsu du [[1953]], ai 20 de setembre gh'é stetu l'inaugürasiun ufisiale<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3355_Ruta_Portofino_Vetta_ripetitore_RAI.htm|tìtolo=3355. RUTA|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/02/05/portofino-via-lantenna-rai-dal-parco-nazionale/|tìtolo=Portofino: "Via l'antenna Rai dal Parco nazionale"|dæta=5 frevà 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. In tu [[1962]] a l'é steta azunta üna segunda antenna a tralicciu, erta 93 metri, a servissiu triangulare pe'i segnali da [[Televixon|televixun]]. A ogni moddu, scicumme che in tu [[1998]] l'antenna prinsipà a l'é steta isà a 123 metri<ref name=":0" />, a segunda antenna a l'ha persu maniman de funsiuin, finn-a a quandu, in tu [[2013]], a l'é steta cacià zü<ref>{{Çitta web|url=https://radioaldebaran.it/smontata-una-antenna-a-portofino-vetta/60995|tìtolo=Smontata una antenna a Portofino Vetta|dæta=2 mazzu 2013|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. A gestiun de l'impiantu, in tu [[1999]], a l'é passà a l'impreiza [[Rai Way]], cuntrulà daa Rai. Finn-a a-i 11 de setembre du [[2022]] u l'ea ancun in servissiu ün di ürtimi impianti pe'a radiudifuxun in te [[Ónde médie|unde medie]] (AM), feta cu'in'antenna a fì lunga 590 metri ch'a partiva da ün fabricou de servissiu au livellu du teren pe muntà finn-a in sciu pilun ciü atu. Quandu ch'a l'é steta smurtà a trasmeteiva u canà [[Rai Radio 1]] in scia frequensa di 1575&nbsp;kHz, cun 3&nbsp;kW de putensa (üna votta 50)<ref name=":2" />. == Descrisiun == [[Immaggine:Trasmettitore di Portofino - veduta (1).jpg|miniatura|Atra vista de l'antenna]] E antenne ciü grandi sun muntè in sce üna ture a tralicciu ata 123 metri e trasmettan di segnali radiu e televixun in ta tecnica du [[Televixón digitâle teréstre|digitale terestre]] e in [[Modulaçión de frequénsa|FM]]. De stu cumplessu fan parte ancun e trè vilette ch'ean stete cuncesse dau Cumüne de Camuggi, in te ünn-a de queste gh'é di lucali tecnici mentre e atre due, duve üna votta gh'ea i carabiné, servivan cumme caze du persunale tecnicu e de vigilansa<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/01/ruta-costruiti-dalla-rai-tre-villini-a-portofino-vetta-abbandonati-al-degrado/|tìtolo=Ruta: costruiti dalla Rai, tre villini a Portofino Vetta abbandonati al degrado|dæta=1 setembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}}</ref>. L'antenna, segundu e asuciasiuin pe l'ambiente, a l'é ün elementu ch'u ruvinn-a u paizaggiu du [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] duv'u se tröva, ciü che a vista du prumuntoiu in generale<ref name=":0" />. Stu fetu u purieva ese in prublema finn-a pe'a prumusiun de l'[[Hotel Portofino Kulm|Hotel Kulm]]. In tu meize d'utubre du [[2023]] l'Ente Parcu e u CDA da [[Rai|RAI]] han truvou ün acordu pe dismette u scitu, cun l'antenna ch'a saieiva da cacià zü mentre u l'é ancun da decidde u destin de trè strutüe, che se purievan mette insemme a l'Hotel Kulm, ch'u l'aspeta d'ese repigiou ascì<ref name=":1" />. == Trasmisciuin == === Televixun === Multiplex digitale terestre {| class="wikitable" !Canale !Numme !Pularizasiun |- |26 |[[Rai Mux A]] | rowspan="3" |Urizuntale |- |40 |[[Rai Mux B]] |- |43 |[[Rai Mux MR|Rai Mux MR 8]] |} === Radiu === ;Radiu FM * 89,50&nbsp;MHz - [[Rai Radio 1]] Ligüria * 91,90&nbsp;MHz - [[Rai Radio 2]] * 95,10&nbsp;MHz - [[Rai Radio 3]] ;DAB {| class="wikitable" !Canale !Numme |- |10C |[[Digital Audio Broadcasting|DAB+]] Rai |} == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=http://www.mediasuk.org/archive/portofino.html|tìtolo=Rai Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}} * {{Çitta web|url=https://skyscraperpage.com/b71297/camogli/portofino-tv-tower|tìtolo=Portofino TV Tower|léngoa=IT|vìxita=2026-07-08}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Architetûe da Ligùria]] t117iu1wrfbo0kpxaysp39dndhde2rj U Migià (Camuggi) 0 32986 271959 271647 2026-07-18T18:07:52Z N.Longo 12052 + img 271959 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = U Migià |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Migliaro''</div> |Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]] |Panorama = |Didascalia = <div style="text-align:center;"></div> |var-localizaçión = Lucalizasiun |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]] |Divisione amm grado 2 = Zena |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]] |Divisione amm grado 3 = Camuggi |var-teritöio = Teritoiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 114 |Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}} |Aggiornamento abitanti = 1971 |var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin |var-fûzo_orâio = Füzu uraiu |var-cartografîa = Cartugrafia }} '''U Migià''' (''Migliaro'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é üna lucalitè in tu cumüne de [[Camuggi]]. == Geugrafia == [[Immaggine:Spiaggia dei Genovesi (Recco) - veduta.jpg|miniatura|A Ciazza di Zeneixi|sinistra|356x356px]] U teritoiu a punente du centru de [[Camuggi]] e de l'area finn-a au [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]] u l'é caraterizou da l'erta scögea dita a Rocca Cabalera che, liganduse aa costa ch'a gh'é de d'atu, a spartisce l'"anfitiatru" de Camuggi dau valun du Migià. In te sta lucalitè, duv'u passa u cunfin fra Camuggi e [[Recco|Reccu]], u ghe strixella u fusou du Migià, ün pisciuelu ch'u ne vegne zü dau [[Munte d'Ezui]] (441&nbsp;m), da duve u chinn-a scurindu versu levante e, pe l'ürtimu toccu, versu süd-est. In tu mezu tra U Migià e u centru de Camuggi se tröva [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], missa in te üna puzisiun ciü erta, e de Lazza, ch'u l'é cunsciderou l'ürtimu quarté du centru storicu. Tra u fusou du Migià, ch'u se caccia in mà in curispundensa da Ciazza di Zeneixi, e u Zorzu, ch'u chinn-a zü dritu dau Munte d'Ezui versu u portu, l'é cumpreizu e lucalitè de campagna de [[San Giacumu (Camuggi)|Caze Russe]] e de [[San Giacumu (Camuggi)|San Giacumu]], misse de d'atu, rispettivamente, a Sant'Anna e au Migià, ciü che quella de [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]], in simma au centru de Camuggi e ch'a cunfinn-a a setentriun cun Sant'Anna e e Caze Russe, a punente turna cu'u centru e a meridiun cu'u Zorzu<ref>{{Çitta web|url=https://www.scmncamogli.org/oldsite/pagine/nvallata_cam.htm|tìtolo=Camogli e la sua vallata|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Storia == Pe tradisiun, i cunfin du centru de [[Camuggi]] sun marchè dau valun d[[U Fusou (Camuggi)|u Fusou]] a levante e dau derüu da Rocca Cabalera a punente. A ogni moddu, u l'é ciü difissile marcà di cunfin pe'i quarté e dine se sun cumpreixi in tu centru o se sun da cunsciderà cumme de lucalitè daa parte. Sübitu a punente du [[Purtixö de Camuggi|portu]], cumensandu a muntà in scia scögea, se tröva u quarté de Lazza, ch'u piggia u sö numme daa prezensa, antigamente, d'ün lazarettu. Cu'u cresce da pupulasiun, zà in te l'etè muderna Lazza a l'ha finiu pe atacase cu'u centru de Camuggi, mentre e burghè ciü a punente, in scia via pe [[Recco|Reccu]], han cunservou a sö funsiun cumme posti pe'a cüa di mouti, pe ospità i pelegrin e cumme campusanti. [[Immaggine:Camogli - Cimitero di Camogli centro - 2025-09-29 22-42-29 001.jpeg|miniatura|Scainà in tu campusantu de Camuggi|267x267px]] In tu detaggiu, u se pö mensünà a lucalitè de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], o "A Loggia", missa in sce üna costa survielevà e cun tantu de capella e, prubabilmente, de ostaie che se ghe truvavan. Sant'Anna a l'ha avüu ascì üna funsiun strategica, scicumme che gh'ea üna furtificasiun di [[Fiéschi (famìggia)|Fieschi]], adövià da sta famiggia pe cuntrulà i sö barchi che ean ormezè a Camuggi<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|''II. Camogli e la sua vallata'', p. 13}}</ref>. Ste tere, che l'ean pinn-e de orti, tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e, p'ou ciü, au prinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]], sun stete impie da tante növe custrusiuin. Lungu a stradda che alantù a l'ea dita "Via Migliaro", pe vuluntè du scindicu cav. Davide Olivari, l'é stetu sccianou di orti fra e cà, pe ricavaghe a stu moddu Ciassa Tripoli (ciamà cuscì perché feta versu u [[1911]], tempu da [[Canpàgna de Lìbia (1913-1921)|campagna de Libia]]), ancö dita Ciassa Don Minzoni, ciü che a scainà ch'a liga Cursu Regina Margherita (ancö Cursu Mazzini) cu'u portu, ch'a piggia propiu u numme du scindicu ch'u l'ha feta tracià<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2925_Camogli_Via_Migliaro_quartiere_Lazza_1900.htm|tìtolo=2925. VIA MIGLIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A quei tempi gh'é stetu ascì a custrusiun de l'Uspià e da Caza di Mainè, tantu da furmà tütta üna fia de custrusiuin tra Sant'Anna, Lazza e a costa. Pasou a costa de Sant'Anna, a ogni moddu, u gh'é ancun ün atru valun, duve finn-a da l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] gh'é de picinn-e lucalitè de campagna, daa costa a muntà in sce rive e cunteize fra Reccu e Camuggi, ben che aa fin sun parte de Camuggi. L'ürtima lucalitè in tu teritoiu de Camuggi, versu u cunfin cun Reccu, a piggia u numme du Migià. Prubabilmente chi ghe stava da gente finn-a da l'Etè de Mezu e, pe de legende, in te cà de stu quarté u saieva nasciüu versu a l'annu [[600]] u [[Giovanni Bono]], che ciü tardi u l'é stetu [[Arçidiòcexi de Milàn|vescu de Milan]] e u l'é vegnüu finn-a ün santu pe'a gexa catolica. In scia sö reliquia ch'a se cunserva a Reccu, u gh'é scritu defeti "''In Villa Camuli, Valle Recho, nascitur, Ioannes Bonus''". Sta lucalitè, de pasaggiu e ciü föa de man rispettu au centru de Camuggi, cu'u tempu a l'é steta sernüa dau Cumüne cumme u megiu postu pe suteraghe i morti. In te l'Öttusentu s'é cumensou a fabricà de capelle, cun tante decurasiuin, pe'e famigge ciü ricche e in vista da sitè, e stu scitu u l'é vegnüu ciü de cuntu, cumme postu de interesse cultürale e artisticu, avansou in sciu mà. In bassu gh'é a ciazza, picinn-a ma ben carateristica, dita a "Cà di Zeneixi" o a "Ciazza di Zeneixi", benché segge in tu teritoiu de Reccu se ghe pö arivà sulu che da Camuggi, pasandu pe ün senté mezu ascuzu tra e miage du campusantu<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/07/07/recco-spiaggetta-dei-genovesi-urgono-migliorie/|tìtolo=Recco: spiaggetta dei Genovesi, sicurezza; urgono migliorie|dæta=7 lüggiu 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Au Migià se truvava anche ünn-a de primme fabbriche pre-indüstriali da zona, üna cunceria pe'u cöiu e e pelli. Serà in ti [[Anni 1920|anni Vinti]], sta fabbrica a l'é steta cacià zü pe fà postu a quella, ciü grande, da Società Fratelli Pisoni, che chi a l'ha fetu di trasfurmatuì e di atri cumpunenti elettrici finn-a aa fin di [[Anni 1970|anni '70]], duve g'ha travagiou tante gente de Reccu e de Camuggi. A l'ürtimu, l'area a l'ha cangiou de destinasiun pe faghe ün süpermercou, au cian de sutta, e di apartamenti, au cian de d'atu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_506_Camogli_Via_Migliaro_vecchia_conceria_1920.htm|tìtolo=506. IL MIGLIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Vie de cumünicasiun == U Migià u funsiunn-a ascì cumme postu impurtante pe gestì i muvimenti di türisti, segundu a stagiun. Defeti, u l'é chi che i autobus fan chinà i türisti che vegnan a [[Camuggi]], e che nu purievan intraghe cun di mezi tantu grossi. In te l'ucaxun di eventi che tian tanta gente, au Migià se ghe ferman ascì di pullman pe Camuggi. In tu [[2024]], cu'ün acordu, u Cumüne de [[Recco|Reccu]] u l'ha cedüu a gestiun de sti parchezzi au Cumüne de Camuggi<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/07/24/camogli-recco-cede-la-gestione-di-26-posti-auto-al-migliaro/|tìtolo=Camogli: Recco cede la gestione di 26 posti auto al Migliaro|dæta=24 lüggiu 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Notte == <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Bono Ferrari|tìtolo=La città dei mille bianchi velieri: Camogli|url=https://archive.org/details/CamogliLaCittDei1000BianchiVelieri/page/13/mode/2up|ànno=1935|editô=Tipografia Nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Ferrari, 1935}}<!--- == Atri prugetti == {{Interprogetto}}--> [[Categorîa:Frasiuin de Camuggi]] k9931npmyrkv97bjwradc1a3noh9wfy A Fuxe (Camuggi) 0 32999 271945 271760 2026-07-18T13:01:12Z Arbenganese 12552 /* Storia */ +img 271945 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli-IMG 1448.JPG|thumb|A Fuxe, in toccu de l'imbarcaderu]] '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == [[Immaggine:Domenico_Policardi_-_Pianta_con_stabile_e_alcuni_alloggi_ed_altre_Fabriche_appartenente_al_M.Gerolamo_Gnecco_(1781).jpg|sinistra|miniatura|274x274px|Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi, cun in bassu u ''scalo della Foce'']] Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>[[Immaggine:Camogli-Punta Chjiappa-DSCF0649.JPG|miniatura|A lucalitè du Muin, vista dau mà]]In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref><gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (1).jpg|E ré steize Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (2).jpg|U Caminamentu Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (3).jpg|L'atraccu </gallery>U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_957_Porto_Pidocchio_scalinata_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" /> Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf|tìtolo=La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria|outô=Stefano Torre|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-pesca|tìtolo=Museo della pesca|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/imprenditore-serio-cercasi-per-la-tonnarella-di-camogli-ma-dovra-dar-lavoro-ad-almeno-nove-persone/|tìtolo=Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu [[2026]], quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/po/attachment_news.php?id=31|tìtolo=Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] msysli3z6w7vce5etospo61770eq4pp 271946 271945 2026-07-18T13:01:41Z Arbenganese 12552 /* Storia */ widths 271946 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli-IMG 1448.JPG|thumb|A Fuxe, in toccu de l'imbarcaderu]] '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == [[Immaggine:Domenico_Policardi_-_Pianta_con_stabile_e_alcuni_alloggi_ed_altre_Fabriche_appartenente_al_M.Gerolamo_Gnecco_(1781).jpg|sinistra|miniatura|274x274px|Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi, cun in bassu u ''scalo della Foce'']] Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>[[Immaggine:Camogli-Punta Chjiappa-DSCF0649.JPG|miniatura|A lucalitè du Muin, vista dau mà]]In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> <gallery mode="packed" widths="150"> Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (1).jpg|E ré steize Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (2).jpg|U Caminamentu Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (3).jpg|L'atraccu </gallery>U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_957_Porto_Pidocchio_scalinata_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" /> Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf|tìtolo=La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria|outô=Stefano Torre|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-pesca|tìtolo=Museo della pesca|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/imprenditore-serio-cercasi-per-la-tonnarella-di-camogli-ma-dovra-dar-lavoro-ad-almeno-nove-persone/|tìtolo=Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu [[2026]], quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/po/attachment_news.php?id=31|tìtolo=Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 6mk9hp7kyhkwmzhyhrgl0tpw6yfpbl4 271947 271946 2026-07-18T13:02:03Z Arbenganese 12552 /* Storia */ dim 271947 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli-IMG 1448.JPG|thumb|A Fuxe, in toccu de l'imbarcaderu]] '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == [[Immaggine:Domenico_Policardi_-_Pianta_con_stabile_e_alcuni_alloggi_ed_altre_Fabriche_appartenente_al_M.Gerolamo_Gnecco_(1781).jpg|sinistra|miniatura|274x274px|Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi, cun in bassu u ''scalo della Foce'']] Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>[[Immaggine:Camogli-Punta Chjiappa-DSCF0649.JPG|miniatura|A lucalitè du Muin, vista dau mà]]In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> <gallery mode="packed" widths="180"> Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (1).jpg|E ré steize Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (2).jpg|U Caminamentu Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (3).jpg|L'atraccu </gallery>U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_957_Porto_Pidocchio_scalinata_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" /> Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf|tìtolo=La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria|outô=Stefano Torre|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-pesca|tìtolo=Museo della pesca|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/imprenditore-serio-cercasi-per-la-tonnarella-di-camogli-ma-dovra-dar-lavoro-ad-almeno-nove-persone/|tìtolo=Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu [[2026]], quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/po/attachment_news.php?id=31|tìtolo=Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] the4h1f2xdturmf2ulfika55klvvuf2 271948 271947 2026-07-18T13:02:37Z Arbenganese 12552 /* Storia */ dim 271948 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli-IMG 1448.JPG|thumb|A Fuxe, in toccu de l'imbarcaderu]] '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == [[Immaggine:Domenico_Policardi_-_Pianta_con_stabile_e_alcuni_alloggi_ed_altre_Fabriche_appartenente_al_M.Gerolamo_Gnecco_(1781).jpg|sinistra|miniatura|274x274px|Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi, cun in bassu u ''scalo della Foce'']] Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>[[Immaggine:Camogli-Punta Chjiappa-DSCF0649.JPG|miniatura|A lucalitè du Muin, vista dau mà]]In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> <gallery mode="packed" widths="150" heights="180"> Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (1).jpg|E ré steize Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (2).jpg|U Caminamentu Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (3).jpg|L'atraccu </gallery>U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_957_Porto_Pidocchio_scalinata_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" /> Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf|tìtolo=La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria|outô=Stefano Torre|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-pesca|tìtolo=Museo della pesca|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/imprenditore-serio-cercasi-per-la-tonnarella-di-camogli-ma-dovra-dar-lavoro-ad-almeno-nove-persone/|tìtolo=Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu [[2026]], quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/po/attachment_news.php?id=31|tìtolo=Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] sp8jiqa75ul8ts3zhlxxfqe5gtkd43h 271949 271948 2026-07-18T13:03:08Z Arbenganese 12552 /* Storia */ minuscula 271949 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli-IMG 1448.JPG|thumb|A Fuxe, in toccu de l'imbarcaderu]] '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == [[Immaggine:Domenico_Policardi_-_Pianta_con_stabile_e_alcuni_alloggi_ed_altre_Fabriche_appartenente_al_M.Gerolamo_Gnecco_(1781).jpg|sinistra|miniatura|274x274px|Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi, cun in bassu u ''scalo della Foce'']] Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>[[Immaggine:Camogli-Punta Chjiappa-DSCF0649.JPG|miniatura|A lucalitè du Muin, vista dau mà]]In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> <gallery mode="packed" widths="150" heights="180"> Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (1).jpg|E ré steize Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (2).jpg|U caminamentu Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (3).jpg|L'atraccu </gallery>U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_957_Porto_Pidocchio_scalinata_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" /> Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf|tìtolo=La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria|outô=Stefano Torre|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-pesca|tìtolo=Museo della pesca|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/imprenditore-serio-cercasi-per-la-tonnarella-di-camogli-ma-dovra-dar-lavoro-ad-almeno-nove-persone/|tìtolo=Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu [[2026]], quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/po/attachment_news.php?id=31|tìtolo=Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] k0ttd7gjjbnu98y14vit6yc7bc8s9lf 271950 271949 2026-07-18T13:04:04Z Arbenganese 12552 /* Storia */ sorting 271950 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli-IMG 1448.JPG|thumb|A Fuxe, in toccu de l'imbarcaderu]] '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == <gallery mode="packed" widths="150" heights="180"> Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (1).jpg|E ré steize Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (2).jpg|U caminamentu Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (3).jpg|L'atraccu </gallery>Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu.[[Immaggine:Domenico_Policardi_-_Pianta_con_stabile_e_alcuni_alloggi_ed_altre_Fabriche_appartenente_al_M.Gerolamo_Gnecco_(1781).jpg|sinistra|miniatura|274x274px|Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi, cun in bassu u ''scalo della Foce'']] In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>[[Immaggine:Camogli-Punta Chjiappa-DSCF0649.JPG|miniatura|A lucalitè du Muin, vista dau mà]]In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_957_Porto_Pidocchio_scalinata_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" /> Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf|tìtolo=La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria|outô=Stefano Torre|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-pesca|tìtolo=Museo della pesca|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/imprenditore-serio-cercasi-per-la-tonnarella-di-camogli-ma-dovra-dar-lavoro-ad-almeno-nove-persone/|tìtolo=Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu [[2026]], quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/po/attachment_news.php?id=31|tìtolo=Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 6gi3ea0t7kocvfg41fzs896q6atr0eu 271951 271950 2026-07-18T13:05:05Z Arbenganese 12552 /* Storia */ ciü sutta 271951 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Camogli-IMG 1448.JPG|thumb|A Fuxe, in toccu de l'imbarcaderu]] '''A Fuxe''' (ciamà ''Porto Pidocchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], ch’u vö dì '''Portu Pigöggiu''') u l’è ün atraccu in sciu mà ch’u se tröva dae parte du [[Munte de Portufin]], serviu dai vapuretti che fan servissiu fra [[Camuggi]] e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Puzisiun == A lucalitè a resta in ti dinturni du Prumuntoiu de Portufin, giou versu [[Camuggi]], missa tra mezu [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[Punta Ciappa]], lungu a costa e pocu ciü a nord da Punta, duve a costa a fa üna picinn-a insenatüa, duminà da de roccie erte, de urigine sedimentaia (puddinga). In curispundensa de duve gh’é stetu fetu l’imbarcaderu, ghe fuxa una vivagna benben picinn-a, ch'a chinn-a dau munte ch’u gh’è ae spalle. U l’è pe’ sta mutivasiun che u postu u l’ha pigiou u sö numme. == Storia == <gallery mode="packed" widths="150" heights="180"> Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (1).jpg|E ré steize Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (2).jpg|U caminamentu Immaggine:Porto Pidocchio (Camogli) - veduta (3).jpg|L'atraccu </gallery>Fin da l’[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] i streiti gurfi che davan in sciu mà ean zà adöviè cumme riparu dai pescuei e cumme scitu d’atraccu e de sosta pe’e barche da parte de cumünitè de [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], ma da ste parti pasavan finn-a i mercanti de sfröxu. U l’è stetu sulu in ti ürtimi tempi che a lucalitè a l’è vegnüa in postu duve staghe fissu. In tu cursu de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] s’è furmou üna primma riga de chè tra u mà e u senté ch’u porta a San Nichiozu, ciamou “U Muin”<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/il-borgo-del-mulino/|tìtolo=Il borgo del Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> cun l’intrà au mà ch’a l’è dita “I Scöggi Grossi”.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1362_Porto_Pidocchio_a_Punta_Chiappa_visto_dal_mare_1960c.htm|tìtolo=1362. Porto Pidocchio e Punta Chiappa visto dal mare 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>[[Immaggine:Domenico_Policardi_-_Pianta_con_stabile_e_alcuni_alloggi_ed_altre_Fabriche_appartenente_al_M.Gerolamo_Gnecco_(1781).jpg|sinistra|miniatura|274x274px|Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu [[1781]] da Domenico Policardi, cun in bassu u ''scalo della Foce'']] In t’üna mappa du [[1781]], disegnà da l’inzegné Policardi, u se vedde in tu detaggiu u toccu de prumuntoiu tra [[Punta Ciappa]] e a Fuxe, duve st’ürtima lucalitè a l’é marcà cumme “''scalo della Foce''”, au sbuccu da Valetta dita du Fussou, e ghe cunfinava a prupietè de Girolamo Gnecco, padrun da villa a munte da Punta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/villa-gnecco/|tìtolo=Villa Gnecco|léngoa=IT|vìxita=2026-07-10}}</ref> Ün atru bloccu de chè u s’è furmou pöi in t’üna puzisiun ciü erta, in diresiun de Punta Ciappa, cu’a custrusiun d’üna lunga scainà ch’a l’ariva fin in t’ün gurfu benben picin, e gh’è stetu afiancou üna custrusiun. Questa a funsiunn-a cumme puntu d’atraccu. Stu postu u l’ha pigiou u numme italian de “''Porto Pidocchio''” (ch’u saieiva a dì “Portu Pigöggiu”) pe via de sö dimensciuin picinn-e, ma u l’è vegnüu ün atraccu d’impurtansa pe’i pescuei, tantu che g'han ciantou e aste pe metighe e rè. U gh’è finn-a ün mö picin pe’i barì d’anciue saè e un atraccu duve tià in seccu quarche gussu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_449_Camogli_Punta_Chiappa_e_Porto_Pidocchio_1950.htm|tìtolo=449. Camogli Punta Chiappa e Porto Pidocchio 1950|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> In ti sö scriti du primmu [[XX secolo|Növesentu]], u preve de San Nichiozu, Don Lavarello u cunta cumme A Fuxe a fuise “''üna picinn-a insenatüa du mà ch’a se ceiga cumme ün lammu in sciu sfundu d’ün pertüzu scavou in ta roccia […]''". L’ativitè du postu a l’ea apuntu a pesca e chi i ommi se fermavan a ciacierà mentre stendeivan e rè, e donne se meteivan a accunsà i garbi che gh’ean. Üna furma d’architetüa tipica de stu paesaggiu ean i cazetti, di magazin o di picin lucali duve se ghe tegniva i atressi pe andà a pescà. Quarchedün de sti chi u l’è stetu arangiou e oua l’è adöviou cumme caza pe’i vilezanti.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.puntachiappa.it/un-po-di-storia-la-foce/|tìtolo=La Foce|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> U ligamme cu’a lucalitè du Muin e l’atru scà picin che gh’è, tiou sciü dai Scöggi Grossi, u pasava in te ün senté ch’u munta du bellu e u resta a piccu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_957_Porto_Pidocchio_scalinata_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=957. Porto Pidocchio scalinata Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> L’egua du fussou a vegniva pigià e missa in te üna grossa vasca, ch’a serviva pe fa già a möa du muin, duve se franzeiva e uive e u se maxinava u gran. I careghi ean turna purtè via mà, cu’e barche urmezè lì de frunte. A funsiunava ascì de lungu, da vixin, üna möa pe’a scorsa di pin, ch’a serviva pe tinze e rè.<ref name=":0" />[[Immaggine:Camogli-Punta Chjiappa-DSCF0649.JPG|miniatura|A lucalitè du Muin, vista dau mà]]Dunque, vista l’ativitè che gh’ea, tra u [[1933]] e u [[1934]] s’è sentiu u bezögnu de fa ün növu pasaggiu ch’u caminesse de d’atu, che oua u l’è adöviou dai meximi pescuei pe stendighe e rè. Dai cazetti spessu se purtava i acumulatuì che servivan pe e lampare de moddu che aa Fuxe fusan carighé in sce barche cun di paranchi, cumme e rè, ch’ean fete chinà dai pali duve ean stete misse a sciügà. E barche ciü grosse che ghe pueivan stà ean i leudi, che vegnivan missi in secca dau Spadin, in curispundensa duve oua gh’è ün risturante.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_973_Punta_Chiappa_la_nuova_passerella_per_la_localit%C3%A0_Il_Mulino.htm|tìtolo=73. Punta_Chiappa la nuova passerella per la località Il Mulino|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> A lucalitè in ti anni Sciüscianta a l’ha mantegnüu a sö impurtansa e üna pupulasiun fissa, grassie finn-a a l’arivu di türisti, primma da crixi ai inissi di [[Anni 2000|anni Duemia]]. In tu [[1988]] s’è finiu i travaggi pe’ mette a növu u caminamentu e, da quel’annu, sun stete levè e aste duve vegnivan misse e ré a sciügà, scicumme che imbarcasiuin ghe n’ea ciü poche, segnu du cangiu de l’ativitè, versu u türismu. A fa da testimone a l’è a custrusiun d’üna scügea ch’a posse smursà l’imbattitu de unde e cuscì difende l’atraccu ai Scöggi Grossi. Sciben che ghe segge stetu a crixi du spupulamentu e e dificultè pe gestì u scistema da pesca aa tunea (che a Fuxe u l’ea u centru de svilüppu fondamentale de sta pratica)<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/articoli/tonnarelladiCamogli_torre.pdf|tìtolo=La tonnarella di Camogli: l'impianto di pesca, situato nell'A.M.P. Portofino, è una delle più antiche tradizioni pescherecce della Liguria|outô=Stefano Torre|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref>, s’è sciurtii a mantegnì u türismu, grassie au fetu che gh’é ün müseu dedicou<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/museo-della-pesca|tìtolo=Museo della pesca|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> e di servissi cumme risturanti e alberghi, che dan uspitalitè. In tu [[2022]] a l’ha serou du tüttu a tunea, u müseu e e ativitè vixinn-e, cu’u postu ch’u l’è restou sulu cumme pasaggiu pe chi u va versu San Roccu o Punta Ciappa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/imprenditore-serio-cercasi-per-la-tonnarella-di-camogli-ma-dovra-dar-lavoro-ad-almeno-nove-persone/|tìtolo=Imprenditore serio cercasi per la Tonnarella di Camogli: ma dovrà dar lavoro ad almeno nove persone|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> Scicumme ch’u se tröva a piccu e u l’é ataccou aa roccia, u senté u l’è a rischiu de vegnì mangiou dau mà, tantu che segundu di stüddi feti de frescu u l’è ün di sinque posti da Ligüria ciü delichè cumme cunfurmasiun e geulugia. A prupoxitu de stu fetu sun steti diferenti i mumenti in ti anni ch'u gh’è stetu u bezögnu de fermà u caminamentu. Dae analixi fete, in ciü, pa che in t’ün seculu, a costa fra San Roccu e Punta Ciappa a segge aneta in deré de ciü che dexe metri, mangià dau mà. Üna primma votta u l’ea capitou in tu [[1961]], ai 30 de nuvembre, quande l’é partiu üna frann-a a 100 metri d’artessa, ch’a l’ha fetu destacà üna roccia. Epizodiu ch’u l’è capitou turna in tu [[2026]], quand’u l’è cheitu in magö in sciu senté versu a Punta e ch’u l’ha purtou a serà u percursu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/po/attachment_news.php?id=31|tìtolo=Proroga ordinanza Comune di Camogli interdizione temporanea della circolazione pedonale del sentiero in loc. Punta Chiappa Via San Nicolò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-11}}</ref> == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 82luzlh1un8wl4wdkodi17jngmnki9b Töa da Ponçeivia 0 33019 271955 2026-07-18T15:38:13Z Michæ.152 13747 Testo gentilmente concesso da-o stòrico Loênso Bîxio, za pubricòu in sciô Corniglianese (Novenbre do 2025); a grafîa dêuviâ da-o seu outô a l'é stæta mantegnûa. Vôxe conligâ a "Viturii". 271955 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} A '''Töa da Ponçeivia''' a l'é un antigo documento realizzou in [[bronzo]] do [[117 a.C.]], attrovou do [[1506]] da un paisan inta [[Valadda do Ponçeivia|vallâ da Ponçeivia]]. [[File:Museo archeologico (Genova) - Tavola di Polcevera (117 a.C.) - Foto Giovanni Dall'Orto, 13 - 01a.jpg|thumb|A töa da Ponçeivia|centro]] O testo a l'é unna sentensa do Senato de Romma ch'a resolveiva unna costion tra i çittadin de [[Zena]], ò sæ l'antigo ''Oppidum'' Genuate, e i [[Viturii|Viturii Langenses]], unna tribù ligure de l'erta vallâ, in sce l'addeuvio de tære pubriche. Questa sentensa a stabiliva o primmô de Zena in sce l'intrâ e a gestion de tære in costion, evidençiando i rappòrti de fòrsa e e dinamiche do territöio de l'epoca. A Töa a l'é unna vivagna preciosa pe-a stöia romaña e ligure, dæto che a l'offre de informaçioin into detaggio reguardo à confin, topònimi e modalitæ de servîse de risorse che no se saievan posciui ottegnî da-i studdi archeològichi tradiçionali. Pe de ciù, a seu autentiçitæ e o fæto d'ëse un documento originäio de l'epoca ne fan unn'importante testimoniansa giuridico-amministrativa do controllo roman in sciâ region. Dòppo à descoverta, a l'é vegnua à ëse un scimbolo politico pe Zena, addeuviou pe rinforsâ e rivendicaçioin in scî territöi vexin inte conteise do [[XVI secolo|secolo XVI]] in scê tære scompartie. A Töa, dòppo differenti trasferimenti pe garantîne a conservaçion, a-a giornâ d'ancheu a l'é mostrâ into [[Museo Archeologico de Zena]]. Sto reperto o continua à attrae l'interesse di studioxi, de za ch'o permette d'approfondî a conoscensa do passou roman da Liguria e di contatti tra [[Romma]] e e [[Liguri Antighi|popolaçioin locali]], testimoniando un momento cruçiale pe-a stöia do territöio zeneise. == O testo == {{Çitaçión|Q(uintus) (et) M(arcus) Minucieis Q(uinti) f(ilii) Rufeis de controvorsieis inter </br>Genuateis et Veiturios in re praesente cognoverunt, et coram inter eos controvosias composeiverunt, </br>et qua lege agrum possiderent et qua fineis fierent dixserunt. Eos fineis facere terminosque statui iuserunt; </br>ubei ea facta essent, Romam coram venire iouserunt. Romae coram sententiam ex senati consulto dixerunt eidib(us) </br>Decemb(ribus) L(ucio) Caecilio Q(uinti) f(ilio) (et) Q(uinto) Muucio Q(uinti) f(ilio) co(n)s(ulibus). Qua ager privatus casteli Vituriorum est, quem agrum eos vendere heredemque </br>sequi licet, is ager vectigal(is) nei siet. Langatium fineis agri privati: ab rivo infimo, qui oritur ab fontei in Mannicelo ad flovium </br>Edem: ibi terminus stat; inde flovio suso vorsum in flovium Lemurim; inde flovio Lemuri susum usque ad rivom Comberane(am); </br>inde rivo Comberanea susum usque ad comvalem Caeptiemam: ibi termina duo stant circum viam Postumiam; ex eis terminis recta </br>regione in rivo Vendupale; ex rivo Vindupale in flovium Neviascam; inde dorsum flovio Neviasca in flovium Procoberam; inde </br>flovio Procoberam deorsum usque ad rivom Vinelascam infumum: ibei terminus stat; inde sursum rivo recto Vinelesca: </br>ibei terminus stat propter viam Postumiam, inde alter trans viam Postumiam terminus stat; ex eo termino, quei stat </br>trans viam Postumiam, recta regione in fontem in Manicelum; inde deorsum rivo, quei oritur ab fonte en Manicelo, </br>ad terminum, quei stat ad flovium Edem. Agri poplici, quod Langenses posident, hisce finis videntur esse: ubi comfluont </br>Edus et Procobera, ibei terminus stat; inde Ede flovio sursuorsum in montem Lemurino infumo: ibei terminus </br>stat; inde sursumvorsum iugo recto monte Lemurino: ibei terminus stat; inde susum iugo recto Lemurino: ibi terminus </br>stat in monte pro cavo; inde sursum iugo recto in montem Lemurinum summum: ibei terminus stat; inde sursum iugo </br>recto in castelum, quei vocitatus est Alianus: ibei terminus stat; inde sursum iugo recto in montem Ioventionem: ibi terminus </br>stat; inde sursum iugo recto in montem Apeninum, quei vocatur Boplo: ibei terminus stat; inde Apeninum iugo recto </br>in montem Tuledonem: ibei terminus stat; inde deorsum iugo recto in flovium Veraglascam in montem Berigiemam </br>infumo: ibi terminus stat; inde sursum iugo recto in montem Prenicum: ibi terminus stat; inde dorsum iugo recto in </br>flovium Tulelascam: ibi terminus stat; inde sursum iugo recto Blustiemelo in montem Claxelum; ibi terminus stat; inde </br>deorsum in fontem Lebriemelum: ibi terminus stat; inde recto rivo Eniseca in flovium Porcoberam: ibi terminus stat; </br>inde deorsum in floviom Porcoberam, ubei conflovont flovi Edus et Porcobera: ibi terminus stat. Quem agrum poplicum </br>iudicamus esse, eum agrum castelanos Langenses Veiturios posidere fruique videtur oportere. Pro eo agro vectigal Langenses </br>Veituris in poplicum Genuam dent in an(n)os singulos vic(toriatos) n(ummos) CCCC. Sei Langenses eam pequniam non dabunt neque satis </br>facient arbitratuu Genuatium, quod per Genuenses mora non fiat, quo setius eam pequniam acipiant, tum quod in eo agro </br>natum erit frumenti partem vicensumam, vini partem sextam Langenses in poplicum Genuam dare debento </br>in annos singolos. Quei intra eos fineis agrum posedet Genuas aut Viturius, quei eorum posedeit k(alendis) Sextil(ibus) L(ucio) Caicilio </br>(et) Q(uinto) Muucio co(n)s(ulibus), eos ita posidere colereque liceat. Eus (!) quei posidebunt, vectigal Langensibus pro portione dent ita uti ceteri </br>Langenses, qui eorum in eo agro agrum posidebunt fruenturque. Praeter ea in eo agro ni quis posideto, nisi de maiore parte </br>Langensium Veituriorum sententia, dum ne alium intro mitat nisi Genuatem aut Veiturium colendi causa. Quei eorum </br>de maiore parte Langensium Veiturium sententia ita non parebit, is eum agrum nei habeto nive fruimino. Quei </br>ager compascuos erit, in eo agro quo minus pecus [p]ascere Genuates Veituriosque liceat ita utei in cetero agro </br>Genuati compascuo, ni quis prohibeto nive quis vim facito, neive prohibeto quo minus ex eo agro ligna materiamque </br>sumant utanturque. Vectigal anni primi k(alendis) Ianuaris secundis Veturis Langenses in poplicum Genuam dare </br>debento. Quod ante k(alendas) Ianuar(ias) primas Langenses fructi sunt eruntque, vectigal invitei dare nei debento. </br>Prata quae fuerunt proxuma faenisicei L(ucio) Caecilio (et) Q(uinto) Muucio co(n)s(ulibus) in agro poplico, quem Vituries Langenses </br>posident et quem Odiates et quem Dectunines et quem Cavaturineis et quem Mentovines posident, ea prata, </br>invitis Langensibus et Odiatibus et Dectuninebus et Cavaturines et Mentovines, quem quisque eorum agrum </br>posidebit, inviteis eis niquis sicet nive pascat nive fruatur. Sei Langueses (!) aut Odiates aut Dectunines aut Cavaturines </br>aut Mentovines malent in eo agro alia prata inmittere, defendere, sicare, id uti facere liceat, dum ne ampliorem </br>modum pratorum habeant quam proxuma aestate habuerunt fructique sunt. Vituries quei controvorsias </br>Genuensium ob iniourias iudicati aut damnati sunt, sei quis in vinculeis ob eas res est, eos omneis </br>solvei, mittei leiberique Genuenses videtur oportere ante eidus Sextilis primas. Sei quoi de ea re </br>iniquom videbitur esse, ad nos adeant primo quoque die et ab omnibus controversis et hono(---) publ(---) li(---). </br>Leg(ati) Moco Meticanio Meticoni f(ilius); Plaucus Peliani(o) Pelioni f(ilius). }} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] cqeyw942da7tqiesr42v69q2mpru5z6 271963 271955 2026-07-19T08:07:16Z Michæ.152 13747 Nòtte 271963 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} A '''Töa da Ponçeivia''' a l'é un antigo documento realizzou in [[bronzo]] do [[117 a.C.]], attrovou do [[1506]] da un paisan inta [[Valadda do Ponçeivia|vallâ da Ponçeivia]]<ref>Loênso Bîxio: [https://www.ilcorniglianese.it/wp-content/uploads/2025/11/ILCORNIGLIANESE-2025-11-26.pdf Coixitæ: a Töa da Ponçeivia] (il ''Corniglianese'', Novembre do 2025)</ref>. [[File:Museo archeologico (Genova) - Tavola di Polcevera (117 a.C.) - Foto Giovanni Dall'Orto, 13 - 01a.jpg|thumb|A töa da Ponçeivia|centro]] O testo a l'é unna sentensa do Senato de Romma ch'a resolveiva unna costion tra i çittadin de [[Zena]], ò sæ l'antigo ''Oppidum'' Genuate, e i [[Viturii|Viturii Langenses]], unna tribù ligure de l'erta vallâ, in sce l'addeuvio de tære pubriche. Questa sentensa a stabiliva o primmô de Zena in sce l'intrâ e a gestion de tære in costion, evidençiando i rappòrti de fòrsa e e dinamiche do territöio de l'epoca. A Töa a l'é unna vivagna preciosa pe-a stöia romaña e ligure, dæto che a l'offre de informaçioin into detaggio reguardo à confin, topònimi e modalitæ de servîse de risorse che no se saievan posciui ottegnî da-i studdi archeològichi tradiçionali. Pe de ciù, a seu autentiçitæ e o fæto d'ëse un documento originäio de l'epoca ne fan unn'importante testimoniansa giuridico-amministrativa do controllo roman in sciâ region. Dòppo à descoverta, a l'é vegnua à ëse un scimbolo politico pe Zena, addeuviou pe rinforsâ e rivendicaçioin in scî territöi vexin inte conteise do [[XVI secolo|secolo XVI]] in scê tære scompartie. A Töa, dòppo differenti trasferimenti pe garantîne a conservaçion, a-a giornâ d'ancheu a l'é mostrâ into [[Museo Archeologico de Zena]]. Sto reperto o continua à attrae l'interesse di studioxi, de za ch'o permette d'approfondî a conoscensa do passou roman da Liguria e di contatti tra [[Romma]] e e [[Liguri Antighi|popolaçioin locali]], testimoniando un momento cruçiale pe-a stöia do territöio zeneise. == O testo == {{Çitaçión|Q(uintus) (et) M(arcus) Minucieis Q(uinti) f(ilii) Rufeis de controvorsieis inter </br>Genuateis et Veiturios in re praesente cognoverunt, et coram inter eos controvosias composeiverunt, </br>et qua lege agrum possiderent et qua fineis fierent dixserunt. Eos fineis facere terminosque statui iuserunt; </br>ubei ea facta essent, Romam coram venire iouserunt. Romae coram sententiam ex senati consulto dixerunt eidib(us) </br>Decemb(ribus) L(ucio) Caecilio Q(uinti) f(ilio) (et) Q(uinto) Muucio Q(uinti) f(ilio) co(n)s(ulibus). Qua ager privatus casteli Vituriorum est, quem agrum eos vendere heredemque </br>sequi licet, is ager vectigal(is) nei siet. Langatium fineis agri privati: ab rivo infimo, qui oritur ab fontei in Mannicelo ad flovium </br>Edem: ibi terminus stat; inde flovio suso vorsum in flovium Lemurim; inde flovio Lemuri susum usque ad rivom Comberane(am); </br>inde rivo Comberanea susum usque ad comvalem Caeptiemam: ibi termina duo stant circum viam Postumiam; ex eis terminis recta </br>regione in rivo Vendupale; ex rivo Vindupale in flovium Neviascam; inde dorsum flovio Neviasca in flovium Procoberam; inde </br>flovio Procoberam deorsum usque ad rivom Vinelascam infumum: ibei terminus stat; inde sursum rivo recto Vinelesca: </br>ibei terminus stat propter viam Postumiam, inde alter trans viam Postumiam terminus stat; ex eo termino, quei stat </br>trans viam Postumiam, recta regione in fontem in Manicelum; inde deorsum rivo, quei oritur ab fonte en Manicelo, </br>ad terminum, quei stat ad flovium Edem. Agri poplici, quod Langenses posident, hisce finis videntur esse: ubi comfluont </br>Edus et Procobera, ibei terminus stat; inde Ede flovio sursuorsum in montem Lemurino infumo: ibei terminus </br>stat; inde sursumvorsum iugo recto monte Lemurino: ibei terminus stat; inde susum iugo recto Lemurino: ibi terminus </br>stat in monte pro cavo; inde sursum iugo recto in montem Lemurinum summum: ibei terminus stat; inde sursum iugo </br>recto in castelum, quei vocitatus est Alianus: ibei terminus stat; inde sursum iugo recto in montem Ioventionem: ibi terminus </br>stat; inde sursum iugo recto in montem Apeninum, quei vocatur Boplo: ibei terminus stat; inde Apeninum iugo recto </br>in montem Tuledonem: ibei terminus stat; inde deorsum iugo recto in flovium Veraglascam in montem Berigiemam </br>infumo: ibi terminus stat; inde sursum iugo recto in montem Prenicum: ibi terminus stat; inde dorsum iugo recto in </br>flovium Tulelascam: ibi terminus stat; inde sursum iugo recto Blustiemelo in montem Claxelum; ibi terminus stat; inde </br>deorsum in fontem Lebriemelum: ibi terminus stat; inde recto rivo Eniseca in flovium Porcoberam: ibi terminus stat; </br>inde deorsum in floviom Porcoberam, ubei conflovont flovi Edus et Porcobera: ibi terminus stat. Quem agrum poplicum </br>iudicamus esse, eum agrum castelanos Langenses Veiturios posidere fruique videtur oportere. Pro eo agro vectigal Langenses </br>Veituris in poplicum Genuam dent in an(n)os singulos vic(toriatos) n(ummos) CCCC. Sei Langenses eam pequniam non dabunt neque satis </br>facient arbitratuu Genuatium, quod per Genuenses mora non fiat, quo setius eam pequniam acipiant, tum quod in eo agro </br>natum erit frumenti partem vicensumam, vini partem sextam Langenses in poplicum Genuam dare debento </br>in annos singolos. Quei intra eos fineis agrum posedet Genuas aut Viturius, quei eorum posedeit k(alendis) Sextil(ibus) L(ucio) Caicilio </br>(et) Q(uinto) Muucio co(n)s(ulibus), eos ita posidere colereque liceat. Eus (!) quei posidebunt, vectigal Langensibus pro portione dent ita uti ceteri </br>Langenses, qui eorum in eo agro agrum posidebunt fruenturque. Praeter ea in eo agro ni quis posideto, nisi de maiore parte </br>Langensium Veituriorum sententia, dum ne alium intro mitat nisi Genuatem aut Veiturium colendi causa. Quei eorum </br>de maiore parte Langensium Veiturium sententia ita non parebit, is eum agrum nei habeto nive fruimino. Quei </br>ager compascuos erit, in eo agro quo minus pecus [p]ascere Genuates Veituriosque liceat ita utei in cetero agro </br>Genuati compascuo, ni quis prohibeto nive quis vim facito, neive prohibeto quo minus ex eo agro ligna materiamque </br>sumant utanturque. Vectigal anni primi k(alendis) Ianuaris secundis Veturis Langenses in poplicum Genuam dare </br>debento. Quod ante k(alendas) Ianuar(ias) primas Langenses fructi sunt eruntque, vectigal invitei dare nei debento. </br>Prata quae fuerunt proxuma faenisicei L(ucio) Caecilio (et) Q(uinto) Muucio co(n)s(ulibus) in agro poplico, quem Vituries Langenses </br>posident et quem Odiates et quem Dectunines et quem Cavaturineis et quem Mentovines posident, ea prata, </br>invitis Langensibus et Odiatibus et Dectuninebus et Cavaturines et Mentovines, quem quisque eorum agrum </br>posidebit, inviteis eis niquis sicet nive pascat nive fruatur. Sei Langueses (!) aut Odiates aut Dectunines aut Cavaturines </br>aut Mentovines malent in eo agro alia prata inmittere, defendere, sicare, id uti facere liceat, dum ne ampliorem </br>modum pratorum habeant quam proxuma aestate habuerunt fructique sunt. Vituries quei controvorsias </br>Genuensium ob iniourias iudicati aut damnati sunt, sei quis in vinculeis ob eas res est, eos omneis </br>solvei, mittei leiberique Genuenses videtur oportere ante eidus Sextilis primas. Sei quoi de ea re </br>iniquom videbitur esse, ad nos adeant primo quoque die et ab omnibus controversis et hono(---) publ(---) li(---). </br>Leg(ati) Moco Meticanio Meticoni f(ilius); Plaucus Peliani(o) Pelioni f(ilius). }} == Nòtte == <references /> == Atri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] 4ucv3hg2oxqfu6wmxyk3kaqjzzxighl 271964 271963 2026-07-19T08:35:38Z Michæ.152 13747 /* Nòtte */ 271964 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} A '''Töa da Ponçeivia''' a l'é un antigo documento realizzou in [[bronzo]] do [[117 a.C.]], attrovou do [[1506]] da un paisan inta [[Valadda do Ponçeivia|vallâ da Ponçeivia]]<ref>Bisio, Lorenzo, «[https://www.ilcorniglianese.it/wp-content/uploads/2025/11/ILCORNIGLIANESE-2025-11-26.pdf Coixitæ: a Töa da Ponçeivia]» in Il Corniglianese, anno XIII, n. XI, novembre 2025, p. 18</ref>. [[File:Museo archeologico (Genova) - Tavola di Polcevera (117 a.C.) - Foto Giovanni Dall'Orto, 13 - 01a.jpg|thumb|A töa da Ponçeivia|centro]] O testo a l'é unna sentensa do Senato de Romma ch'a resolveiva unna costion tra i çittadin de [[Zena]], ò sæ l'antigo ''Oppidum'' Genuate, e i [[Viturii|Viturii Langenses]], unna tribù ligure de l'erta vallâ, in sce l'addeuvio de tære pubriche. Questa sentensa a stabiliva o primmô de Zena in sce l'intrâ e a gestion de tære in costion, evidençiando i rappòrti de fòrsa e e dinamiche do territöio de l'epoca. A Töa a l'é unna vivagna preciosa pe-a stöia romaña e ligure, dæto che a l'offre de informaçioin into detaggio reguardo à confin, topònimi e modalitæ de servîse de risorse che no se saievan posciui ottegnî da-i studdi archeològichi tradiçionali. Pe de ciù, a seu autentiçitæ e o fæto d'ëse un documento originäio de l'epoca ne fan unn'importante testimoniansa giuridico-amministrativa do controllo roman in sciâ region. Dòppo à descoverta, a l'é vegnua à ëse un scimbolo politico pe Zena, addeuviou pe rinforsâ e rivendicaçioin in scî territöi vexin inte conteise do [[XVI secolo|secolo XVI]] in scê tære scompartie. A Töa, dòppo differenti trasferimenti pe garantîne a conservaçion, a-a giornâ d'ancheu a l'é mostrâ into [[Museo Archeologico de Zena]]. Sto reperto o continua à attrae l'interesse di studioxi, de za ch'o permette d'approfondî a conoscensa do passou roman da Liguria e di contatti tra [[Romma]] e e [[Liguri Antighi|popolaçioin locali]], testimoniando un momento cruçiale pe-a stöia do territöio zeneise. == O testo == {{Çitaçión|Q(uintus) (et) M(arcus) Minucieis Q(uinti) f(ilii) Rufeis de controvorsieis inter </br>Genuateis et Veiturios in re praesente cognoverunt, et coram inter eos controvosias composeiverunt, </br>et qua lege agrum possiderent et qua fineis fierent dixserunt. Eos fineis facere terminosque statui iuserunt; </br>ubei ea facta essent, Romam coram venire iouserunt. Romae coram sententiam ex senati consulto dixerunt eidib(us) </br>Decemb(ribus) L(ucio) Caecilio Q(uinti) f(ilio) (et) Q(uinto) Muucio Q(uinti) f(ilio) co(n)s(ulibus). Qua ager privatus casteli Vituriorum est, quem agrum eos vendere heredemque </br>sequi licet, is ager vectigal(is) nei siet. Langatium fineis agri privati: ab rivo infimo, qui oritur ab fontei in Mannicelo ad flovium </br>Edem: ibi terminus stat; inde flovio suso vorsum in flovium Lemurim; inde flovio Lemuri susum usque ad rivom Comberane(am); </br>inde rivo Comberanea susum usque ad comvalem Caeptiemam: ibi termina duo stant circum viam Postumiam; ex eis terminis recta </br>regione in rivo Vendupale; ex rivo Vindupale in flovium Neviascam; inde dorsum flovio Neviasca in flovium Procoberam; inde </br>flovio Procoberam deorsum usque ad rivom Vinelascam infumum: ibei terminus stat; inde sursum rivo recto Vinelesca: </br>ibei terminus stat propter viam Postumiam, inde alter trans viam Postumiam terminus stat; ex eo termino, quei stat </br>trans viam Postumiam, recta regione in fontem in Manicelum; inde deorsum rivo, quei oritur ab fonte en Manicelo, </br>ad terminum, quei stat ad flovium Edem. Agri poplici, quod Langenses posident, hisce finis videntur esse: ubi comfluont </br>Edus et Procobera, ibei terminus stat; inde Ede flovio sursuorsum in montem Lemurino infumo: ibei terminus </br>stat; inde sursumvorsum iugo recto monte Lemurino: ibei terminus stat; inde susum iugo recto Lemurino: ibi terminus </br>stat in monte pro cavo; inde sursum iugo recto in montem Lemurinum summum: ibei terminus stat; inde sursum iugo </br>recto in castelum, quei vocitatus est Alianus: ibei terminus stat; inde sursum iugo recto in montem Ioventionem: ibi terminus </br>stat; inde sursum iugo recto in montem Apeninum, quei vocatur Boplo: ibei terminus stat; inde Apeninum iugo recto </br>in montem Tuledonem: ibei terminus stat; inde deorsum iugo recto in flovium Veraglascam in montem Berigiemam </br>infumo: ibi terminus stat; inde sursum iugo recto in montem Prenicum: ibi terminus stat; inde dorsum iugo recto in </br>flovium Tulelascam: ibi terminus stat; inde sursum iugo recto Blustiemelo in montem Claxelum; ibi terminus stat; inde </br>deorsum in fontem Lebriemelum: ibi terminus stat; inde recto rivo Eniseca in flovium Porcoberam: ibi terminus stat; </br>inde deorsum in floviom Porcoberam, ubei conflovont flovi Edus et Porcobera: ibi terminus stat. Quem agrum poplicum </br>iudicamus esse, eum agrum castelanos Langenses Veiturios posidere fruique videtur oportere. Pro eo agro vectigal Langenses </br>Veituris in poplicum Genuam dent in an(n)os singulos vic(toriatos) n(ummos) CCCC. Sei Langenses eam pequniam non dabunt neque satis </br>facient arbitratuu Genuatium, quod per Genuenses mora non fiat, quo setius eam pequniam acipiant, tum quod in eo agro </br>natum erit frumenti partem vicensumam, vini partem sextam Langenses in poplicum Genuam dare debento </br>in annos singolos. Quei intra eos fineis agrum posedet Genuas aut Viturius, quei eorum posedeit k(alendis) Sextil(ibus) L(ucio) Caicilio </br>(et) Q(uinto) Muucio co(n)s(ulibus), eos ita posidere colereque liceat. Eus (!) quei posidebunt, vectigal Langensibus pro portione dent ita uti ceteri </br>Langenses, qui eorum in eo agro agrum posidebunt fruenturque. Praeter ea in eo agro ni quis posideto, nisi de maiore parte </br>Langensium Veituriorum sententia, dum ne alium intro mitat nisi Genuatem aut Veiturium colendi causa. Quei eorum </br>de maiore parte Langensium Veiturium sententia ita non parebit, is eum agrum nei habeto nive fruimino. Quei </br>ager compascuos erit, in eo agro quo minus pecus [p]ascere Genuates Veituriosque liceat ita utei in cetero agro </br>Genuati compascuo, ni quis prohibeto nive quis vim facito, neive prohibeto quo minus ex eo agro ligna materiamque </br>sumant utanturque. Vectigal anni primi k(alendis) Ianuaris secundis Veturis Langenses in poplicum Genuam dare </br>debento. Quod ante k(alendas) Ianuar(ias) primas Langenses fructi sunt eruntque, vectigal invitei dare nei debento. </br>Prata quae fuerunt proxuma faenisicei L(ucio) Caecilio (et) Q(uinto) Muucio co(n)s(ulibus) in agro poplico, quem Vituries Langenses </br>posident et quem Odiates et quem Dectunines et quem Cavaturineis et quem Mentovines posident, ea prata, </br>invitis Langensibus et Odiatibus et Dectuninebus et Cavaturines et Mentovines, quem quisque eorum agrum </br>posidebit, inviteis eis niquis sicet nive pascat nive fruatur. Sei Langueses (!) aut Odiates aut Dectunines aut Cavaturines </br>aut Mentovines malent in eo agro alia prata inmittere, defendere, sicare, id uti facere liceat, dum ne ampliorem </br>modum pratorum habeant quam proxuma aestate habuerunt fructique sunt. Vituries quei controvorsias </br>Genuensium ob iniourias iudicati aut damnati sunt, sei quis in vinculeis ob eas res est, eos omneis </br>solvei, mittei leiberique Genuenses videtur oportere ante eidus Sextilis primas. Sei quoi de ea re </br>iniquom videbitur esse, ad nos adeant primo quoque die et ab omnibus controversis et hono(---) publ(---) li(---). </br>Leg(ati) Moco Meticanio Meticoni f(ilius); Plaucus Peliani(o) Pelioni f(ilius). }} == Nòtte == <references /> == Atri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] dgby480fpaisdvey0s6an0tjt2b5cou