Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.13 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Template:Pagina prinçipâ/Moddo de dî 10 4966 272651 271400 2026-08-01T12:30:44Z Arbenganese 12552 növu, da Vilanöva 272651 wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#C8D8FF}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:Nuvola apps comic strip.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''O mòddo de dî'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex"> [[Immaggine:Villanova d'Albenga-Stemma.svg|35 px]] ''S'u fusse lampu u fusse santu, s'u fusse tron u fusse bon'' </div> </div> <noinclude>[[Categorîa:Template pàgina prinçipâ]]</noinclude> 97jfwyj8e807mepkxprbgs8le74ys4v Template:Pagina prinçipâ/Urtime pagine 10 4968 272669 271765 2026-08-01T13:11:58Z Arbenganese 12552 Növe pagine 272669 wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#D7FFC7}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:Gtk-new.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''Urtime pagine'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex" align=justify> [[Càmoa di dénti]] - [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus]] - [[Liguria Bakery]] - [[Publius Aelius Paetus (cunsu(r)e du 201 a.C|Publius Aelius Paetus]] - [[Gróppo linfàtico]] - [[Lucius Baebius Dives]] - [[Appius Claudius Pulcher (cunsu(r)e du 185 a.C.)|Appius Claudius Pulcher]] - [[Töa da Ponçeivia]] - [[U Lantèrnìn (Berzezzi)]] - [[Pigàu]] - [[Tîxi]] - [[Magra]] - [[Anime salve]] - [[Merlettu "al tombolo"]] - [[A Fuxe (Camuggi)]] - [[Punta Ciappa]] - [[Zèrbia]] - [[Rari Nantes Camogli]] - [[Sant'Anna (Camuggi)]] - [[U Migià (Camuggi)]] - [[Cà de l'Ou]] - [[A Murtua (Camuggi)]] - [[Hotel Portofino Kulm]] - [[Trasmetitù de Portufin]] - [[A Vetta de Portufin (Camuggi)]] - [[Tûre da Paciotta (Arbenga)]] - [[Sàngoe]] - [[Semafuru Növu (Camuggi)]] - [[Letiatûa]] - [[Semafuru Vegiu (Camuggi)]] - [[Regio IX Liguria]] - [[Barocco]] - [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)]] - [[Macramè de Camuggi]] - [[Macramè]] - [[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno]] - [[Gexa de Santa Maria Madalena (Ellia)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]] - [[Soçiêtæ]] - [[Metàllo]] - [[Scritûa]] - [[Fêugo]] - [[Parocchie d'a diocexi de Sann-a-Noi]] - [[Diocexi de Sann-a-Noi]] - [[Proculus]] - [[San Prospu (Camuggi)]] - [[Preistöia]] - [[San Fertuzu (Camuggi)]] - [[A Rüa (Camuggi)]] - [[Viturii]] - [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Ôtri]] - [[Sport Club Ligorna 1922]] - [[Giaö]] - [[Energîa]] - [[Proteìnn-a]] - [[Näve (tipu de bärcu)]] - [[Càncou]] - [[Camuggi FC]] - [[Scindici de Camuggi]] - [[Gexe de Camuggi]] - [[Culoumbu Gajòun]] - [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Caterina Accame (barcu, 1889)]] - [[Farchi]] - [[Emanuele Accame]] - [[Coppa Italia Dilettanti Liguria]] - [[Eccellensa Liguria]] - [[Camuggi]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'a Ligü(r)ia]] - [[Punte de Prìa (Sann-a)]] - [[Punte Russu (Arbenga)]] - [[Léngoe de l'Itàlia]] - [[Léngoe itàliche]] - [[Diciaraçión universâle di dirìtti umâni]] - [[Léngoa lionéize]] - [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Müseu Archeulogicu de Camuggi]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] - [[Vìlla D'Aste]] - [[San Martìn de Tours]] - [[Ürtima ciunba]] - [[Dipartimentu de Muntenötte]] - [[Ligüre d'l'Ultrezuvu d'Punainte]] - [[Munsu]] - [[Ezöpo zenéize]] - [[Cašté ed Cazótu]] - [[Emma Daumas]] - [[Castê de Castrevegliu]] - [[Gioanìn Cazàssa]] - [[Olma d'l Gṛoi]] - [[Gexia d'Noštřa Scignuřa Asounta (Uô)]] - [[A sanfornia zeneize]] - [[Baxìlica de Nòstra Scignóra Asónta]] - [[Fascismo]] - [[Vaìn]] - [[Dialetu uaröxiu]] - [[Còlla du Trabichettu]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - </div> </div> <noinclude>[[Categorîa:Template pàgina prinçipâ]]</noinclude> fqvy2r5j0a2m35xwjy8h93dxx5j9139 272670 272669 2026-08-01T13:12:28Z Arbenganese 12552 pa(r)èntexi 272670 wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#D7FFC7}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:Gtk-new.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''Urtime pagine'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex" align=justify> [[Càmoa di dénti]] - [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus]] - [[Liguria Bakery]] - [[Publius Aelius Paetus (cunsu(r)e du 201 a.C)|Publius Aelius Paetus]] - [[Gróppo linfàtico]] - [[Lucius Baebius Dives]] - [[Appius Claudius Pulcher (cunsu(r)e du 185 a.C.)|Appius Claudius Pulcher]] - [[Töa da Ponçeivia]] - [[U Lantèrnìn (Berzezzi)]] - [[Pigàu]] - [[Tîxi]] - [[Magra]] - [[Anime salve]] - [[Merlettu "al tombolo"]] - [[A Fuxe (Camuggi)]] - [[Punta Ciappa]] - [[Zèrbia]] - [[Rari Nantes Camogli]] - [[Sant'Anna (Camuggi)]] - [[U Migià (Camuggi)]] - [[Cà de l'Ou]] - [[A Murtua (Camuggi)]] - [[Hotel Portofino Kulm]] - [[Trasmetitù de Portufin]] - [[A Vetta de Portufin (Camuggi)]] - [[Tûre da Paciotta (Arbenga)]] - [[Sàngoe]] - [[Semafuru Növu (Camuggi)]] - [[Letiatûa]] - [[Semafuru Vegiu (Camuggi)]] - [[Regio IX Liguria]] - [[Barocco]] - [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)]] - [[Macramè de Camuggi]] - [[Macramè]] - [[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno]] - [[Gexa de Santa Maria Madalena (Ellia)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]] - [[Soçiêtæ]] - [[Metàllo]] - [[Scritûa]] - [[Fêugo]] - [[Parocchie d'a diocexi de Sann-a-Noi]] - [[Diocexi de Sann-a-Noi]] - [[Proculus]] - [[San Prospu (Camuggi)]] - [[Preistöia]] - [[San Fertuzu (Camuggi)]] - [[A Rüa (Camuggi)]] - [[Viturii]] - [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Ôtri]] - [[Sport Club Ligorna 1922]] - [[Giaö]] - [[Energîa]] - [[Proteìnn-a]] - [[Näve (tipu de bärcu)]] - [[Càncou]] - [[Camuggi FC]] - [[Scindici de Camuggi]] - [[Gexe de Camuggi]] - [[Culoumbu Gajòun]] - [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Caterina Accame (barcu, 1889)]] - [[Farchi]] - [[Emanuele Accame]] - [[Coppa Italia Dilettanti Liguria]] - [[Eccellensa Liguria]] - [[Camuggi]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'a Ligü(r)ia]] - [[Punte de Prìa (Sann-a)]] - [[Punte Russu (Arbenga)]] - [[Léngoe de l'Itàlia]] - [[Léngoe itàliche]] - [[Diciaraçión universâle di dirìtti umâni]] - [[Léngoa lionéize]] - [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Müseu Archeulogicu de Camuggi]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] - [[Vìlla D'Aste]] - [[San Martìn de Tours]] - [[Ürtima ciunba]] - [[Dipartimentu de Muntenötte]] - [[Ligüre d'l'Ultrezuvu d'Punainte]] - [[Munsu]] - [[Ezöpo zenéize]] - [[Cašté ed Cazótu]] - [[Emma Daumas]] - [[Castê de Castrevegliu]] - [[Gioanìn Cazàssa]] - [[Olma d'l Gṛoi]] - [[Gexia d'Noštřa Scignuřa Asounta (Uô)]] - [[A sanfornia zeneize]] - [[Baxìlica de Nòstra Scignóra Asónta]] - [[Fascismo]] - [[Vaìn]] - [[Dialetu uaröxiu]] - [[Còlla du Trabichettu]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - </div> </div> <noinclude>[[Categorîa:Template pàgina prinçipâ]]</noinclude> dn338mtourscvfeqn2i5utk9xrbn7qg 272671 272670 2026-08-01T13:12:54Z Arbenganese 12552 puntu 272671 wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#D7FFC7}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:Gtk-new.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''Urtime pagine'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex" align=justify> [[Càmoa di dénti]] - [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus]] - [[Liguria Bakery]] - [[Publius Aelius Paetus (cunsu(r)e du 201 a.C.)|Publius Aelius Paetus]] - [[Gróppo linfàtico]] - [[Lucius Baebius Dives]] - [[Appius Claudius Pulcher (cunsu(r)e du 185 a.C.)|Appius Claudius Pulcher]] - [[Töa da Ponçeivia]] - [[U Lantèrnìn (Berzezzi)]] - [[Pigàu]] - [[Tîxi]] - [[Magra]] - [[Anime salve]] - [[Merlettu "al tombolo"]] - [[A Fuxe (Camuggi)]] - [[Punta Ciappa]] - [[Zèrbia]] - [[Rari Nantes Camogli]] - [[Sant'Anna (Camuggi)]] - [[U Migià (Camuggi)]] - [[Cà de l'Ou]] - [[A Murtua (Camuggi)]] - [[Hotel Portofino Kulm]] - [[Trasmetitù de Portufin]] - [[A Vetta de Portufin (Camuggi)]] - [[Tûre da Paciotta (Arbenga)]] - [[Sàngoe]] - [[Semafuru Növu (Camuggi)]] - [[Letiatûa]] - [[Semafuru Vegiu (Camuggi)]] - [[Regio IX Liguria]] - [[Barocco]] - [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)]] - [[Macramè de Camuggi]] - [[Macramè]] - [[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno]] - [[Gexa de Santa Maria Madalena (Ellia)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]] - [[Soçiêtæ]] - [[Metàllo]] - [[Scritûa]] - [[Fêugo]] - [[Parocchie d'a diocexi de Sann-a-Noi]] - [[Diocexi de Sann-a-Noi]] - [[Proculus]] - [[San Prospu (Camuggi)]] - [[Preistöia]] - [[San Fertuzu (Camuggi)]] - [[A Rüa (Camuggi)]] - [[Viturii]] - [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Ôtri]] - [[Sport Club Ligorna 1922]] - [[Giaö]] - [[Energîa]] - [[Proteìnn-a]] - [[Näve (tipu de bärcu)]] - [[Càncou]] - [[Camuggi FC]] - [[Scindici de Camuggi]] - [[Gexe de Camuggi]] - [[Culoumbu Gajòun]] - [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Caterina Accame (barcu, 1889)]] - [[Farchi]] - [[Emanuele Accame]] - [[Coppa Italia Dilettanti Liguria]] - [[Eccellensa Liguria]] - [[Camuggi]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'a Ligü(r)ia]] - [[Punte de Prìa (Sann-a)]] - [[Punte Russu (Arbenga)]] - [[Léngoe de l'Itàlia]] - [[Léngoe itàliche]] - [[Diciaraçión universâle di dirìtti umâni]] - [[Léngoa lionéize]] - [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Müseu Archeulogicu de Camuggi]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] - [[Vìlla D'Aste]] - [[San Martìn de Tours]] - [[Ürtima ciunba]] - [[Dipartimentu de Muntenötte]] - [[Ligüre d'l'Ultrezuvu d'Punainte]] - [[Munsu]] - [[Ezöpo zenéize]] - [[Cašté ed Cazótu]] - [[Emma Daumas]] - [[Castê de Castrevegliu]] - [[Gioanìn Cazàssa]] - [[Olma d'l Gṛoi]] - [[Gexia d'Noštřa Scignuřa Asounta (Uô)]] - [[A sanfornia zeneize]] - [[Baxìlica de Nòstra Scignóra Asónta]] - [[Fascismo]] - [[Vaìn]] - [[Dialetu uaröxiu]] - [[Còlla du Trabichettu]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - </div> </div> <noinclude>[[Categorîa:Template pàgina prinçipâ]]</noinclude> jrc9800eyjs4p84v3sz75i74us4zt6b 272672 272671 2026-08-01T13:13:16Z Arbenganese 12552 levau trattin 272672 wikitext text/x-wiki <div style="width:95%; -moz-border-radius:2em; margin: 10pt auto 0.5em auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> <div style="background-color:{{{COLORE|#D7FFC7}}}; position:relative; left:-2%; top:-10pt; padding-left:8px; width:102%; -moz-border-radius:2em; margin: 0 auto 0 auto; border:solid 2pt {{{BORDO|#ffdab9}}};"> [[Image:Gtk-new.svg|20px]]&nbsp;&nbsp;<big>'''Urtime pagine'''</big> </div> <div style="margin:-1ex auto 0; padding: 0 2ex .5ex" align=justify> [[Càmoa di dénti]] - [[Lucius Aemilius Paullus Macedonicus]] - [[Liguria Bakery]] - [[Publius Aelius Paetus (cunsu(r)e du 201 a.C.)|Publius Aelius Paetus]] - [[Gróppo linfàtico]] - [[Lucius Baebius Dives]] - [[Appius Claudius Pulcher (cunsu(r)e du 185 a.C.)|Appius Claudius Pulcher]] - [[Töa da Ponçeivia]] - [[U Lantèrnìn (Berzezzi)]] - [[Pigàu]] - [[Tîxi]] - [[Magra]] - [[Anime salve]] - [[Merlettu "al tombolo"]] - [[A Fuxe (Camuggi)]] - [[Punta Ciappa]] - [[Zèrbia]] - [[Rari Nantes Camogli]] - [[Sant'Anna (Camuggi)]] - [[U Migià (Camuggi)]] - [[Cà de l'Ou]] - [[A Murtua (Camuggi)]] - [[Hotel Portofino Kulm]] - [[Trasmetitù de Portufin]] - [[A Vetta de Portufin (Camuggi)]] - [[Tûre da Paciotta (Arbenga)]] - [[Sàngoe]] - [[Semafuru Növu (Camuggi)]] - [[Letiatûa]] - [[Semafuru Vegiu (Camuggi)]] - [[Regio IX Liguria]] - [[Barocco]] - [[Baxìlica de San Vitû (Arbenga)]] - [[Macramè de Camuggi]] - [[Macramè]] - [[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno]] - [[Gexa de Santa Maria Madalena (Ellia)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Riserva natü(r)âle regiunâle de l'Ìsu(r)a]] - [[Soçiêtæ]] - [[Metàllo]] - [[Scritûa]] - [[Fêugo]] - [[Parocchie d'a diocexi de Sann-a-Noi]] - [[Diocexi de Sann-a-Noi]] - [[Proculus]] - [[San Prospu (Camuggi)]] - [[Preistöia]] - [[San Fertuzu (Camuggi)]] - [[A Rüa (Camuggi)]] - [[Viturii]] - [[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Ôtri]] - [[Sport Club Ligorna 1922]] - [[Giaö]] - [[Energîa]] - [[Proteìnn-a]] - [[Näve (tipu de bärcu)]] - [[Càncou]] - [[Camuggi FC]] - [[Scindici de Camuggi]] - [[Gexe de Camuggi]] - [[Culoumbu Gajòun]] - [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Caterina Accame (barcu, 1889)]] - [[Farchi]] - [[Emanuele Accame]] - [[Coppa Italia Dilettanti Liguria]] - [[Eccellensa Liguria]] - [[Camuggi]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'a Ligü(r)ia]] - [[Punte de Prìa (Sann-a)]] - [[Punte Russu (Arbenga)]] - [[Léngoe de l'Itàlia]] - [[Léngoe itàliche]] - [[Diciaraçión universâle di dirìtti umâni]] - [[Léngoa lionéize]] - [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Müseu Archeulogicu de Camuggi]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} - [[San Ve(r)àn de Cavaillon]] - [[Vìlla D'Aste]] - [[San Martìn de Tours]] - [[Ürtima ciunba]] - [[Dipartimentu de Muntenötte]] - [[Ligüre d'l'Ultrezuvu d'Punainte]] - [[Munsu]] - [[Ezöpo zenéize]] - [[Cašté ed Cazótu]] - [[Emma Daumas]] - [[Castê de Castrevegliu]] - [[Gioanìn Cazàssa]] - [[Olma d'l Gṛoi]] - [[Gexia d'Noštřa Scignuřa Asounta (Uô)]] - [[A sanfornia zeneize]] - [[Baxìlica de Nòstra Scignóra Asónta]] - [[Fascismo]] - [[Vaìn]] - [[Dialetu uaröxiu]] - [[Còlla du Trabichettu]] {{Scìnbolo|Wikisource speaker icon.svg|link=no}} </div> </div> <noinclude>[[Categorîa:Template pàgina prinçipâ]]</noinclude> cksbn2jzjl6tl6qw6wy2zxuemi40l7t Igiene orale 0 5938 272673 231853 2026-08-01T13:21:18Z Michæ.152 13747 Conligaménto a "Càmoa di dénti" 272673 wikitext text/x-wiki L<noinclude>'</noinclude>'''Igiene Orale''' a l'è l'insemme di comportamenti che agiutten a mantegnï in salute a nostra bocca: i ''denti'' e o ''parodonto'' (con questa parolla se indica e zenzie, o ligamento e l'osso alveolare). A se dividde in te: * ''Igiene Orale Profescionale'', effettuä da o dentista o da l'igienista, conscistente in ta rimosion di depoxiti de [[tartaro]].<br> * ''Igiene Orale Domiciliare'', praticä da i pasienti a casa sö. == Descriçion == Bezeugna tegnï presente che l'igiene orale a serve a conservä san anche o resto de l'organismo, perchè e [[Moutîa|moutie]] da bocca peuen avei conseguenze in sce a salute generale. Queste conseguenze porieven esse anche pericolose assæ: comme esempio puemmo ricordä e moutie cardioçircolatoie, l'aggravamento do [[diabete]] in te personne predisposte e, in [[ostetriçia]], a nascita de figgeu prematui e sottopeiso. Pe fortunna queste complicanze no se presentan in tutti i caxi; ma a necescitæ de mantegnï unna bonna igiene orale a l'è sempre presente, no fisse atro pe evitä e due moutie da bocca ciù frequenti: a carie e a moutia parodontale. [[File:Toothpasteonbrush.jpg|thumb|300px|Toothpasteonbrush|Dentifriçio e spazzoiin]] === Placca batterica === L'igiene orale a serve a allontanä da a süperfiçie di denti a placca batterica: con questo nomme se intende unna pellicola organica composta da di resti alimentari, da cellule che se son destacchæ da e zenzive ma prinçipalmente da micro-organiximi, speçialmente [[batterio|batteri]]. In genere questi micro-organiximi son ''saprofiti'' che viven alimentandose con e sostanse che troeuvan in bocca, ma sensa causä mouttie. A votte però gh'è anche di micro-organiximi ''patogeni''. Questi ürtimi pöen esse a causa de [[Càmoa di dénti|carie]], mouttia parodontale o de atre patologie; oppüre pöen complicä mouttie originaiamente dovüe a unna causa no microbica. In ta placca batterica, ch'a va consciderä un veo e propio ecoscistema, gh'è de differense in to rapporto fra e varie specie de micro-organiximi. Queste differense no son solo da personna a personna: anche in to mæximo soggetto a compoxision da placca a cangia da momento a momento, a segunda de l'[[alimentasion]], de l'etæ, de condisioin de salüte, eççetera. Componnen a placca molte specie de micro-organiximi diversci: streptococchi α e γ; streptococchi anaerobi; bacilli gram-poxitivi; lactobacilli; batterioidi; spirochete; vibrioin; pneumococchi; actinomiceti e ätri [[Fungi|funzi]], e ätre specie ancon. === Carie === A carie a l'interessa primma o smalto e, s'a no vegne curä, a va avanti dannezzando a dentinna (o avorio: o tesciuo duo ch'o se treuva sutta ao smalto) e succescivamente a porpa do dente (dentro ä quæ se treuva o ''telo'', vegio nomme zeneize do nervo). === Moutia Parodontale === A Moutia Parodontale - spesso ciammä impropriamente ''piorrea'' - a se presenta a l'inizio comme [[zenzivite]]; zenzie sanguinanti e arrossæ; ghe pö esse o no dô. Se trascurä a causa o retiase de l'osso: in ti caxi estremi o dente interessou o loccia e o va perso. Segge a ''carie'' che a ''moutia parodontale'' son dovue ai microbi da placca batterica. Se tegnimmo a bocca netta allontanando a placca batterica da a superfizie di denti, puemmo prevegnile. Pe combatte a placca i scistemi prinçipali sun ''spassoiin'' e ''fï interdentâ''. === Spassoiamento di denti === I denti van spassoiæ doppo tutti i pasti da giornä. L'è megio che o spassoiin o l'agge e sæe medie (ni due ni molle) e che queste sæe seggen artificiali; quelle naturali, che ormai no se treuven squæxi ciù in commercio, no van ben. A testinna do spazzoiin a funzionna megio s'a l'è piccinna. Ogni trei meixi circa l'è mægio sostituï o spazzoiin. O spazzoiin o pö esse manuale o elettrico: travaggen ben tutti dui, se i doviemmo in t'o modo giusto. Pe i dettaggi in sce l'uso do spazzoiin, comme in sce quello do fï interdentale, l'è indicou fase conseggiä da o proprio dentista o igienista: çerte manoeuvre van personalizzæ segundo o paziente. === Fï interdentale === Se treuva in farmacia o anche in ti supermercoei tanti tipi de fï interdentale. Sun tutti validi; se pö scegline un segundo i propri gusti. Se se incontra de difficoltæ a fa passä o fï tramezo i denti, se pö döviä quello "inçiao" perchè o leggero soeu de çeivia in sce a so superfizie o fa scì che o scugge megio. Pe doeuviä o fï interdentale bezeugna staccane un tocco lungo circa 40 cm e ingögilo a i estremitæ in sce e die medie de due man. Poi o se passa fra i denti guidandolo con pollici e indici. Anche pe l'üso do fï interdentale, comme zà emmo dito a propoxito do spazzoiamento, l'è megio fase consegiä da o proprio dentista o igienista, in quante ghe pö esse de differense individuali. === Ätri mezi === Existe di atri mezi pe mantegnî l'igiene orale: "archetti (o forcelle), scovolin, spazzoiin, dentifricio e colluttoio" , che pöen integrä i mezi prinçipæ (che resten: spazzoiin e fï). L'''idropulsô'' invece o l'è sconsegiabile (o no l'ariesce a destaccä a placca dai denti). === Dentifriçio e colluttoi === L'uso do dentifriçio, coscì comme o ruxentase a bocca con i colluttoi, o l'aggiutta, ma a cosa ciù importante in te l'igiene orale a resta l'aziun meccanica do spazzoiin e do fï interdentale. A presensa de [[Fluö]] in to dentifriçio a g'ha unna efficaçia dimosträ, sciccomme questo elemento chimego o contribuisce ao rafforsamento do smalto e o rende diffiçile l' adexion â superfiçie dentaia da parte di batteri da placca. {{clear}} == Atri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Mëxinn-a]] [[Categorîa:Igiene]] oblu3l0x48fqmq423bc2dm27kuco3jt Amalgama dentaria 0 6053 272668 269189 2026-08-01T13:06:04Z Michæ.152 13747 Conligaménto a "Càmoa di dénti"; agiornaménto con mençión a l'ùrtima lezze do 2024 (con mantegnî de lóngo a coerensa de grafia de l'outô òriginâio) 272668 wikitext text/x-wiki {{zeneize}} [[File:Amalgam.jpg|thumb|Amalgam|'N'ottürazion d'amàlgama dentaria]] L<nowiki>'</nowiki>'''Amalgama d'argento''' o l'è un materiale döviou pe l'ottürazion di [[Càmoa di dénti|denti cariæ]]. Se tratta de unna combinazion fra o [[Mercuio (elemento)|mercürio]] e unna liga polverizzä de [[argento]] e [[Stagno (metallo)|stagno]]. In perçentuæ menoî a liga a contegne [[Rammo (elemento)|rammo]] e anche, a votte, [[Öo|ou]], [[Palladio (elemento)|palladio]] e [[indio]]. A o contraio o [[zingo|zinco]] o l' è stæto eliminou in ti amalgame moderne. === Composizion perçentuale da liga === * '''Argento''' 65/73 % * '''Stagno''' 18/30 % * '''Rammo''' 3/45 % (Ä giornä d'ancö se preferisce di amalgami a erto contegnüo de [[Rammo (elemento)|rammo]]: 13/45 %). * E partiçelle de liga pöen esse ''a scagge'', ''sferiche'', o ''miste''. Quande, durante o proçesso industriale de produzion, unna liga contegninte circa o 27% de stagno a vegne fæta raffreidä lentamente sutta i 480 °C, se forma un composto intermetallico dito ''fase gamma'', avente trei atomi de argento e un de stagno. A fase gamma a se combinna con o mercürio pe ottegnï e caratteristiche meccaniche dexidiæ. === Üso de l'amalgama in odontoiatria === L'amalgama o g'ha de ottime caratteristiche meccaniche, oscia o rexiste ben sutta o carego portou dä masticazion. Inoltre o proteze ben i denti dä coscidita ''carie segondaia'', oscia da l'infiltrazion de microbi ao confin fra otturazion e smalto natürale, con necescitæ de re-intervento. In ti ürtimi anni l'üso de l amalgama o l'è andæto diminuindo demaninman che amegioava e caratteristiche di ''materiali compoxiti'', che rispetto a l'amalgama presenten o vantaggio de avei di coî che ripeten fedelmente quelli naturali do dente. Inoltre questi materiali, se döviæ correttamente, pöen esse letteralmente incollæ ao smalto (a-a ''dentinna'', o tesciüo natürale sottostante ao smalto). L'amalgama invece o no l'aderisce chimicamente ao dente e i ottüraziuin stan a posto solo pe ritension meccanica. L'amalgama o l'è fortemente ''radio-opaco'': o no l'è attraversao dai [[Raggi x]] e pe questo motivo o se nota molto ben in te [[Radiografia di denti|radiografie]]. === A polemica in sce a tosciçitæ de l'amalgama === Gh'é varri stüddi scientifichi condotti in sce l'argomento da tosciçitæ potensiale do mercürio contegnüo in te l'amalgama. L'è ben savei che anche i materiali compòxiti, conscideræ a votte un'alternativa priva de rischi, pöen presentä di problemi. Do 2017, un comitato scientifico da Commission Europea dïto SCENIHR<ref>Public Health European Commission: [https://ec.europa.eu/health/scientific_committees/emerging_en Scientific Committees]</ref> o l'à conseggiòu de ridüe l'üso do mercürio<ref>EUR-Lex: [https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2017/852/oj/eng Regulation (EU) 2017/852 of the European Parliament and of the Council of 17 May 2017 on mercury, and repealing Regulation (EC) No 1102/2008]</ref> in lìnia co a convençion de Minamata<ref>UN: [https://treaties.un.org/doc/Treaties/2013/10/20131010%2011-16%20AM/CTC-XXVII-17.pdf Minamata Convention on Mercury] (p. 91)</ref> di Naçioìn Ünïe. Do 2024, l'[[Union Europea]] a l'ha proibio do tutto (''phase-out'') l'üso de l'amalgama, föa che pe i caxi de necescitæ medica<ref>EUR-Lex: [https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2024/1849/oj/eng Regulation (EU) 2024/1849 of the European Parliament and of the Council of 13 June 2024 amending Regulation (EU) 2017/852 on mercury as regards dental amalgam and other mercury-added products subject to export, import and manufacturing restrictions]</ref>. == Note == <references /> == Bibliografìa == * Kostoriz EL et alt., ''Biocompatibility of hidroxilated metabolites of BISGMA and BFDGE'', into ''Journal of Dental Research'', 2003, n. 82, pp. 5367-5371 (Articolo de rivista scientifica, in sce i problemi colleghæ ai materiali compoxiti). == Vôxe corelæ == * [[Zenzivite]] * [[Odontoblasta]] * [[Perno endoradicolare]] * [[Ortopantomografia]] * [[Radiologia di denti]] {{Clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Colegaménti esterni == * ES ''American Dental Association'', a propoxito da següessa de l'amalgama., [http://www.ada.org/public/espanol/faq/fillings_faq.asp] * [https://medicinaescienza.wordpress.com/2021/02/21/medicina-in-breve-nella-rimozione-dellamalgama-dentale-e-un-preciso-obbligo-di-legge-decreto-sirchia-del-10-ottobre-2001-montare-la-diga-di-gomma/ Pe a rimozion de l’amalgama dentale gh'é l'òbbligo de lezze de deuviä 'na coscì dita diga de gomma]… {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Mëxinn-a]] 7xutn4rncmw1t5xaajzfjt3gzkcpq1m 272679 272668 2026-08-01T13:32:17Z Michæ.152 13747 /* A polemica in sce a tosciçitæ de l'amalgama */ 272679 wikitext text/x-wiki {{zeneize}} [[File:Amalgam.jpg|thumb|Amalgam|'N'ottürazion d'amàlgama dentaria]] L<nowiki>'</nowiki>'''Amalgama d'argento''' o l'è un materiale döviou pe l'ottürazion di [[Càmoa di dénti|denti cariæ]]. Se tratta de unna combinazion fra o [[Mercuio (elemento)|mercürio]] e unna liga polverizzä de [[argento]] e [[Stagno (metallo)|stagno]]. In perçentuæ menoî a liga a contegne [[Rammo (elemento)|rammo]] e anche, a votte, [[Öo|ou]], [[Palladio (elemento)|palladio]] e [[indio]]. A o contraio o [[zingo|zinco]] o l' è stæto eliminou in ti amalgame moderne. === Composizion perçentuale da liga === * '''Argento''' 65/73 % * '''Stagno''' 18/30 % * '''Rammo''' 3/45 % (Ä giornä d'ancö se preferisce di amalgami a erto contegnüo de [[Rammo (elemento)|rammo]]: 13/45 %). * E partiçelle de liga pöen esse ''a scagge'', ''sferiche'', o ''miste''. Quande, durante o proçesso industriale de produzion, unna liga contegninte circa o 27% de stagno a vegne fæta raffreidä lentamente sutta i 480 °C, se forma un composto intermetallico dito ''fase gamma'', avente trei atomi de argento e un de stagno. A fase gamma a se combinna con o mercürio pe ottegnï e caratteristiche meccaniche dexidiæ. === Üso de l'amalgama in odontoiatria === L'amalgama o g'ha de ottime caratteristiche meccaniche, oscia o rexiste ben sutta o carego portou dä masticazion. Inoltre o proteze ben i denti dä coscidita ''carie segondaia'', oscia da l'infiltrazion de microbi ao confin fra otturazion e smalto natürale, con necescitæ de re-intervento. In ti ürtimi anni l'üso de l amalgama o l'è andæto diminuindo demaninman che amegioava e caratteristiche di ''materiali compoxiti'', che rispetto a l'amalgama presenten o vantaggio de avei di coî che ripeten fedelmente quelli naturali do dente. Inoltre questi materiali, se döviæ correttamente, pöen esse letteralmente incollæ ao smalto (a-a ''dentinna'', o tesciüo natürale sottostante ao smalto). L'amalgama invece o no l'aderisce chimicamente ao dente e i ottüraziuin stan a posto solo pe ritension meccanica. L'amalgama o l'è fortemente ''radio-opaco'': o no l'è attraversao dai [[Raggi x]] e pe questo motivo o se nota molto ben in te [[Radiografia di denti|radiografie]]. === A polemica in sce a tosciçitæ de l'amalgama === Gh'é varri stüddi scientifichi condotti in sce l'argomento da tosciçitæ potensiale do mercürio contegnüo in te l'amalgama. L'è ben savei che anche i materiali compòxiti, conscideræ a votte un'alternativa priva de rischi, pöen presentä di problemi. Do 2017, un comitato scientifico da Commission Europea dïto SCENIHR<ref>Public Health European Commission: [https://ec.europa.eu/health/scientific_committees/emerging_en Scientific Committees]</ref> o l'à conseggiòu de ridüe l'üso do mercürio<ref>EUR-Lex: [https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2017/852/oj/eng Regulation (EU) 2017/852 of the European Parliament and of the Council of 17 May 2017 on mercury, and repealing Regulation (EC) No 1102/2008]</ref> in lìnia co a convençion de Minamata<ref>UN: [https://treaties.un.org/doc/Treaties/2013/10/20131010%2011-16%20AM/CTC-XXVII-17.pdf Minamata Convention on Mercury] (p. 91)</ref> di Naçioìn Ünïe. Do 2024, l'[[Union Europea]] a l'ha proibïo do tutto (''phase-out'') l'üso de l'amalgama, föa che pe i caxi de necescitæ medica<ref>EUR-Lex: [https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2024/1849/oj/eng Regulation (EU) 2024/1849 of the European Parliament and of the Council of 13 June 2024 amending Regulation (EU) 2017/852 on mercury as regards dental amalgam and other mercury-added products subject to export, import and manufacturing restrictions]</ref>. == Note == <references /> == Bibliografìa == * Kostoriz EL et alt., ''Biocompatibility of hidroxilated metabolites of BISGMA and BFDGE'', into ''Journal of Dental Research'', 2003, n. 82, pp. 5367-5371 (Articolo de rivista scientifica, in sce i problemi colleghæ ai materiali compoxiti). == Vôxe corelæ == * [[Zenzivite]] * [[Odontoblasta]] * [[Perno endoradicolare]] * [[Ortopantomografia]] * [[Radiologia di denti]] {{Clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Colegaménti esterni == * ES ''American Dental Association'', a propoxito da següessa de l'amalgama., [http://www.ada.org/public/espanol/faq/fillings_faq.asp] * [https://medicinaescienza.wordpress.com/2021/02/21/medicina-in-breve-nella-rimozione-dellamalgama-dentale-e-un-preciso-obbligo-di-legge-decreto-sirchia-del-10-ottobre-2001-montare-la-diga-di-gomma/ Pe a rimozion de l’amalgama dentale gh'é l'òbbligo de lezze de deuviä 'na coscì dita diga de gomma]… {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Mëxinn-a]] p5k3u69b3o0n70q65n65k8mf3x9owhf Ulmea 0 7063 272652 272644 2026-08-01T12:40:51Z Arbenganese 12552 cangiu var polte 2 272652 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = Ulmea |Panorama = Ormea - panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuṛòmma d' Ulmèa</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[Comun|cumüna]] |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-aministraçión = Amminištraziùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scendicu]] |Amministratore locale = Giorgio Ferraris |Partito = Lišta sivica "Insieme per Ormea" |Data elezione = 26-5-2014 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 3 |var-instituçión = Ištituziùn |Data istituzione = |var-teritöio = Tèritōṛiu |Altitudine = 736 |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |var-abitànti = Abitonti |Abitanti = 1532 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2020&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulaziùn ch'u j'éṛa ai 31 d'avuštu d'l 2020 |Aggiornamento abitanti = 31-8-2020 |var-denscitæ = Denscitōi |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Fṛâȝiui]] |Sottodivisioni = [[Ulmea#Fṛâȝiui|Vōlda d'sutta]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüne dav's̅c̅in |Divisioni confinanti = [[Briga Auta|Bṛiga Ota]], [[Cravaüna|Cṛavaina]], [[Cuxe|Cus̅c̅e]] (IM), [[Fṛêbuzza Suvṛona]], [[Garesce|Garesce]], [[Majian]], [[Naxin|Nês̅c̅in]] (SV), [[Armu|Olmu]] (IM), [[Àutu|Òtu]], [[Purnasce|Pulnošše]] (IM), [[Roburent]], [[Roccafolte d’ Munduì]] |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |Zona sismica = 3s |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 3122 |Diffusività = |var-nómme_abitànti = Nome abitonti |Nome abitanti = ulmioš-chi |var-patrón = Protetua |Patrono = [[San Martìn de Tours|Sen Maltin]] |var-festîvo = Zulnō d'festa |Festivo = Noštṛu Signua (Corpus Domini) |PIL = |PIL procapite = |var-cartografîa = Caltugṛafìa |Mappa = Mappa provincia IT-CN Ormea.png |Didascalia mappa = Pus̅c̅iziùn da cumüna d'Ulmea ‘ntâ pṛûvincia d’ Cuni |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ūfiziōa |Sito = http://www.comune.ormea.cn.it }} '''Ulmèa''' (diccịa ascì ''Urméa'' ‘ntâ [[Dialettu arbenganese|paḷlodda d'Albenga]], 'n piemuntèsè O''rmèa'', ‘n [[Lengoa zeneize|gènuvésé]] u ven š-cṛiccịu ''Ormêa'', in italian ''Ormea'') ṛ' ê ina cumüna ‘d 1583 p'lsune ‘ntâ [[Provinsa de Cuneo|pṛûvincia d' Cuni]], ‘n [[Piemonte|Piêmunte]] (nüm'ṛi agiulnoi a u [[2020]]). == Geugṛâfia == A s' tṛöva ‘n Piêmunte, ‘ntâ pṛûvincia d' Cuni; a tèra cumünoa ṛ' ê tṛav'lsô dal fiümme Tonno, al pṛ'nȝippi dû sōˊ culsu. [[Tànnôu|Tonno]] u nošše ai cunfî cun [[Cuxe|Cus̅c̅e]]. Èl paise u s' tṛöva ‘nt' ina cunca natüṛoa duminô dal ȝimme ciüˊ ote d'l [[Prearpi Lìgüri|Pṛeolpi]] (Almetta 1739&nbsp;m) e [[Àrpi Lìgüri|Olpi Figune]]: [[Pizzu d'Ulmèa|Pizzu d' Ulmèa]] (2476&nbsp;m), Antuṛōttu (2144&nbsp;m) ‘nsèmmè al Mungiojie ch' u štà suvo a fṛâȝiun ‘d [[Viuzena|Viuzènna]] ‘ntâ [[Tera brigašca|Tèra Bṛîgošca]]. === Cunfin === A Cumüna a cunfina cun [[Àutu|Otu]] è [[Cravaüna|Cṛavaina]] a sud est, a est cun [[Garesce|Garešše]], a nord cun Rubirent, Fṛêbuzza Suvṛona, Majian è Roccafolte d' Munduì, a ovest cun [[Briga Auta|Bṛiga Ota]], a sud cun [[Armu|Olmu]] (IM), [[Cuxe|Cus̅c̅e]] (IM), [[Naxin|Nês̅c̅in]] (SV) è [[Purnasce|Pulnošše]] (IM). === Fṛâȝiui === [[File:I Merlìn (Preàllu, Urméa)-Panuràmma 01.jpg|thumb|Višta dâ fṛâʒiun d'l Pṛoa – Bulgô Meṛlî|255px]] Ulmèa ṛ' ô tonte fṛâȝiui: Aimui (Aimoni), Aiṛöṛa (Airola), Olbṛa (Albra), Alpis̅c̅élla (Arpixella 'nt Albenga), [[Bolchi]] (Barchi), Bošši (Isola Perosa), Bušši (Bossi), Buscèa (Bossieta), Cian D'l Fô (Cian du Fò 'nt Albenga) cun M'ṛèa, Cacin, Pulnascin, Compucumün (Campocomune), [[Contaroina]] (Cantarana), [[A Ciunèa|Cịûnèa]] (Chionea), Chiuṛoiṛa (Chioraria), Culatta (Colletta), Eca (ch' a cumpṛende Vacịöˊ, Giuṛèa, Solba, Rumoi, Sen Gioc'me, Sonta Lib'ṛa), Gurè (Gorreto), Nasagōˊ (Nasagò), [[Punte d'Nova]] cun Figolli, [[Proa|Pṛoa]] (Prale), [[Qualzina|Gualzina]] (Quarzina), Turia (Torria), [[Voldalmella]] (Valdarmella) Viloa (Villaro) cun Cascine (Cascine), [[Viuzena|Viuzenna]] (Viozene). == Štoṛia == <gallery widths="160" heights="160" mode="packed"> Immaggine:Ormea (1726).jpg|Ulmèa 'ntu [[1726]] File:Ormea (Barchi) - Torre saracena da Eca.jpg|A Tûre d' i Saras̅c̅î ‘n Bolchi (Eca) File:Ormea (Barchi) - Torre saracena, ingresso.jpg|Otṛa višta da Tûre File:Ormea.jpg|Ra šcōra ''liberty'' d'nōi ṛa štaziun </gallery> === Fra i Viagenni e i Rumoi === I pṛimmi a štoa ‘nt Ulmèa, smajia ch'i fusso i [[Liguri Antighi|Liguri]] Vagienni, ch' j' al'vovo i cavoa da vendo ai Rumoi ch' i passovo d' ‘nt' Ulmèa p' ṛ ‘ndoa ‘ [[Fransa|Fṛonza]], (alau Gallia). I pṛimmi sagni dî Liguri Viagenni dal nōšto polte i sun dû [[250 a.C.]], da quâ mumento u j' è štà d'vèlse batojie cun [[Ingauni]], ch' i štas̅c̅èvo cịüˊ a mèzudì, velsu a vol Pennavaire. Tüttu zōˊ, pöi l' è finì ‘ntâ guêra fṛa i [[Impêo Roman|Rumoi]] e i Caltaginès̅c̅i, lun' chè j' Ulmioschi d'alau, j' eṛo cun i Rumoi, al cuntṛoṛi, j' oci, j' eṛo cun i Punici. Sutta a duminaziun rumona, Ulmèa a fa polte dâ ''[[Regio IX Liguria]]'', ‘n zù peṛiudu u ven foccịu ‘n pṛimmu nucleu d' cà, ma i rešto pōchi sagni alchitetōnici. === Peṛiudu Medievoa === {{Véddi ascì|Tûre d'Bolchi|càngio variànte=Lištessu sciultimenti 'n d'taju}} Quon' ch' l'è caṛà l'Impeṛu d'Occidente p'l a pṛimma vōta Ulmèa è l'Ota Vol Tonno i s' tṛövo d'štacoi da [[Arbenga|Albenga]], p'lchè a cōšta a rešta ‘n man [[Bizançio|bizantina]], ‘nvece ‘l Bossu Piêmunte a patišše j' ‘nvas̅c̅ịui balboṛiche, tṛâ cui qualle Lungubolde, a paltia da u [[568]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Štòṛia d' Ulmèa|vìxita=2021-07-16|léngoa=IT}}</ref> Sutta i Fṛonchi, ‘nt Ulmèa j'eṛo ‘rivoi i Saras̅c̅î, ch' j' avèvo dui pōšti lun' ch' i s'eṛo štabilî: a [[Bolma d'l Messere|bolma ‘n Contaroina]], dapè ai P'ndoji, è a [[Tûre d'Bolchi|Tûre d'i Saras̅c̅î 'n Bolchi]], è lì j'ero štoi fin a quon' chè ‘n z'ventu, Giuanni Zitta, u n'eṛa muntà da ṛa Tûre a campoṛi züˊ tücci. A Tûre, ota 27 m, ṛ' eṛa pöi štô campô züˊ dai Balcairōlli. Au ṛ' ê ota 9 m. Nt' èl [[951]] èl tèrè i veno tulna špaltî è u tèritōṛiu ulmioš-cu u possa tulna sutta i Figui, sutta a duminaziun Aleramica. Èl paise u ven ʒà numinà "Ulmeta" ‘ntû [[X secolo|X seculu]], ma èl növe ‘d štu peṛiudu ‘ns ‘l bulgu i sun ‘ncù šcolse. U nōmme Ulmeta - Ulmèa u riva da j' ulmi, ch' i sun olbo tontu difüs̅c̅i ‘ntâ zōna, cuns̅c̅ideroi sacri p'l l' pupulaziui antiche. Ina vōta decadüa a Molca Aleramica a tèra ulmioš-ca a fa polte d'l Malchesà d' Zevo, ‘l paise u ven aminištṛà da ‘n Scignuṛu d'l pōštu, cumme ascì p'l [[Garesce|Garésce]]. ‘L pṛimmu l'è štà (Riché) Enrico, in discendente dâ famia Aleramica, ntl' [[1150]]. I sun d'l [[1142]] i pṛimmi štatütti, d'l növu malchesà. Cun èl Malchèsè d' Zevo, Guglielmo I, d' vōta ‘n vōta, i veno infeudoi ‘nt Ulmèa d'l gènte d'l pōštu lioi ai malchèls̅c̅i, ch' i guv'lnovo a pupulaziun cun mōddi viûlenti.<ref name=":0">{{çitta lìbbro |outô1=M. Pelazza|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|tìtolo=Guida di Ormea| ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af }}</ref> Cōc' onnu doppu, ‘ntl [[1296]], èl malchèsè d' Zevo, Giolgio II u Nanu, l'uldina a cuštṛuziun dâ cinta d' miṛogne ‘ntulnu al bulgu. Lō ch' u rešta l'è u Turiun da ṛa Lea è a Polta sutt' èl campanin. Fṛa u [[XIII secolo|Dus̅c̅entu]] è u [[XIV secolo|Tr's̅c̅entu]] j' han c'm'nzà èl pṛimme dišpute fṛa a famìa d' Clavesana, i malchèls̅c̅i d' Zevo è a [[Repùbrica de Zena|Repüblica di Ʒéna]] p'l lu duminio d' Ulmèa è d'l tèrè ‘ntulnu. Pö̂ i sî sun giuntoi ascì i [[Savoia]] e j' Angiò, cunti dâ [[Provensa|Pṛûvenza]]. U s' ovṛe paṛau ‘n peṛiudu dificultusu p'l la stōṛia ulmioš-ca, cun guvelni d'vèlsci. ‘Nt èl [[1255]] j'eṛo ‘rivoi i suldoi da ṛa Pṛûvenza, ch' i s' eṛo f'lmoi lì, pṛimma d' malcioa vèlsu u sud d'l' Italia, a ṛa cunquišta d' Napuli. J' Angiuî, peṛōˊ, j' avèvo ‘ncù a coria malchiunoa, è j' avèvo doccịu Ulmèa a Giolgio I, névu d' Guglielmo. Apṛèssu u j'è ina seṛie d' batojie tṛa quai d' Zevo è dâ Pṛûvenza cuntṛu i genuvès̅c̅i, che ‘nt èl [[1273]] j' han vištu l'avanzodda repüblicona ‘ntl tèrè d' [[Cuxe|Cus̅c̅è]] è [[Purnasce|Pulnošše]], p'l rivoa fin ‘nt' Ulmèa, pö̂ pasô ai malches̅c̅i d' Clavesana. J' ulmioš-chi peṛò i pativo èl razî d' aš-ci ch'zì'‘nt ‘l tèrè dâ cumûna è i s'eṛo r'vultoi, ajioi da Giolgio u Nanu, ch' l'eṛa r'scì a mandoa via i malches̅c̅i d' ‘nt' Ulmèa. Nt' [[1312]] èl cumün l'è pasà sutta ai Savōia, ch' j' an amminištṛà èl tèrè mantignendu d'lungu i malcheḷs̅c̅i d' Zevo ‘m' feudatari d'l pōštu. U duminiu dî Savōia u n'è düṛà tontu. Pṛimma l'è pasà ai Duchi d' [[Milan]], pö̂ ai Malcheḷs̅c̅i d'l Munfrà, è ai Viscunti, ntl' [[1332]].<ref name=":0" /> Quattṛ'oggni dōppu Ulmèa ṛ' eṛa tulna ‘n rivōlta, cumandô dal malchèsè d'l pōštu Bonifacio èl Magnificu, ch' l'avèva malcịà fin a Zevo, gavèndu i milanes̅c̅i da ṛa coria malchiunoa. Dōppu in növu periudu piemuntèsè a tèra ṛ' ê passô sutta i [[Fransa|fṛanzèịs̅c̅i]], a paltia dal [[1387]]. === Dal 1400 al 1700 === Dōppu i fṛanzèịs̅c̅i, Garcilasco, malchèsè d' Zevo, l'è vignịüˊ scignuṛu d' Ulmèa, l' à r-nfulzà ‘l difèsè, d‘l caštea, foccịu foa ntû [[X secolo|X seculu]]. Ma cun l' arivu ‘ntl feudu dî Savōia, ntl' [[1621]], ṛ' ê paltia ina növa guèra cun a [[Repùbrica de Zena|Repüblica Genuvèsè]], chè vagnèndu, a r-štṛà ntl' Ulmèa p'l növ'oggni. Ntl' [[1625]] èl feudu u tulna sutta i Malcheḷs̅c̅i d' Zevo, da alau i Figui i n' avṛan cịüˊ puteštà ‘ns' Ulmèa. Ntl' [[1722]] èl feudu u ven catà dai Savōia, ch' i nomino ‘m' govelnatua Alessandro Vincenzo (Scịondṛu Vinzè) Ferrero, cugnịuscịüˊ ascì cum' èl Malchèsè d' Ulmèa. Pö̂ l' ariva l'eselcitu fṛanzèse, guidà da [[Napolion Bonaparte|Napuleun Bunapolte]]. Ntl' [[1799]] Ulmèa a si rivulta cuntṛu j' occuponti, è j' ulmioš-chi i sun ajioi da quai d'[[Inéia|Inejia]], p'l a libeṛaziun dâ [[A Cêve|Cèvè]].<ref name=":0" /> U tentativu l'eṛa ‘ndà moa, tontu chè i suldoi dâ [[Repùbrica Lìgure|Repüblica Ligure]] j' eṛo ‘ntṛoi ‘ntl paise è i l'avèvo d'špujià, ‘m' l'eṛa ʒà capità ntl' [[1794]], quon' ch' j' avèvo campà ʒüˊ èl [[Caštea d'Ulmèa|caštea]]. Sutta ‘l [[Fransa|Pṛimmu Impeṛu Fṛanzèsè]], Ulmèa a ven cazô ntl' [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipaltimentu d' Montenotte]], ‘ntâ cilcušcṛiziun d' Zevo. ‘N štù peṛiudu a Ulmèa u j'è štà doccịu u titulu d' città, rinnuvà pö ‘ncù ‘n seguitu. ===Da l' Öcciuzèntu a ʒö === A paltìa da l' [[XIX secolo|Öcciuzèntu]], dōppu chè Ulmèa ṛ'eṛa ‘ntṛô a foa polte dû [[Regno de Sardegna|Reggnịu d' Saldeggna]], doppu a fin d' l'Impeṛu franzèsè, a zittà ṛ' ô vištu ün impulsu ecunomicu növu, favuṛì da ṛa ferruvia (fra èl [[1889]] è èl [[1893]]) da Zevo a Ulmèa, ch' l'à doccịu èl via al pṛimme ‘ndüstṛie. Lōˊ u fa ‘n mōddu ch' u s' švilüppe l'arivu dî vilegionti da tütta l'Europa, è u rende Ulmèa 'n pōštu d' vilegiatüṛa cugnịuscịüa in [[Euròpa|Europa]]. U rèšta a teštimunioa lōlì, èl Grand Hotel ch' l'è au a sedde dâ Šcōṛa Fuṛèštoa è èl Casinōˊ (succulsoa d' quâ d' Sanremmu - au Villa Bologna) sṛà ‘ntl peṛiudu fascišta è moi ciüˊ auvèltu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.giannidallaglio.it/catalogo/ormea-una-villeggiatura-di-origini-antiche/|tìtolo=Urmea ina vilezzatüa antìga|vìxita=2021-07-15|léngoa=IT}}</ref> Dal [[1861]] Ulmèa a possa au növu [[Regno d'Italia (1861-1946)|Reggnịu d'Italia]]. Ulmèa a fa polte d'l'Uniun Muntona d'l'Ota Vol Tonno, cuštituia dal [[2014]] doppu ch'eṛa štô ‘ntâ Cumunità Muntona. == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Ormêa}} === Minuṛânse fṛušte === S'cundu l'[[ISTAT]] a u 31 d' d's̅c̅èmbo [[2017]] m j'eṛo ‘nt' Ulmèa 171 fṛuštei. == Pōšti d' ‘n-t-rèsse == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Immaggine:Ormea collegiata san martino.jpg|[[Geiscia d'Sen Maltin (Ulmea)|A Geịs̅c̅a d' Sen Maltin]] Immaggine:Trevu ulmiošcu 1.jpg|Ün di trévi ulmioš-chi Immaggine:Trevu ulmiošcu 2.jpg|Višta d'in otṛu tṛevu d'l bulgu Immaggine:Dré Meldan.jpg|Dré M'ldan, cun a funtona </gallery> === Geịs̅c̅e === '''• [[Geiscia d'Sen Maltin (Ulmea)|Geịs̅c̅a d' Sen Maltin]]''' ch' ṛ' ô in' "a frašcu" d'l [[1200]] d.c., ün dî cịüˊ veji dâ diocesi. Drentu u s' tṛöva in olganu d'l 1800. D' drè u j' è a Geịs̅c̅a dî Batü, Antica cunfṛatelnita Ulmioš-ca. Da vago u j'è ascì a [[Capélla dâ Madōnna d' j'Ongio (Ulmèa)|Capella dâ Madōnna d' j' Ongio]] è dâ [[Madōnna d'l Ciṛes̅c̅e (Ulmèa)|Madōnna d'l Ciṛes̅c̅e]]. Sutta ‘l campanin u s' tṛöva a vejia polta d'ngressu ‘nt' Ulmèa cun dui olchi: ün a tüttu seštu, velsu èl Bulgu, è ün ‘n štile goticu velsu föṛa. === Òtṛe aṛchitetüe === • '''[[Caštea d'Ulmèa]]''': pŗōppi suvo èl bulgu,‘ns èl culattu d' Sen Mōṛu, i s' vago ‘ncù i rešti d'l vejiu caštea campà züˊ a canunoi da Napuleun. Èl caštea l'eŗa štà focciu a paltia da u [[X secolo|X seculu]], p'l difèndo Ulmèa dai Saŗas̅c̅î è da j Ungari. • N' Via Tonno u j'è a '''cà d'l Malchèsè''' d'l [[1300]] cun bifuṛe cun vaiṛi culuroi è štagnoi è fulmelle ‘n pṛea d'Ulmèa. '''• D' rè M'ldan''' ('ntu figun ''ciassa Növa'') da ina vintègna d'ogni j'han focciu ina funtona r'v'štia d' molmu, u s' j' ariva cun i tṛevi ( i nōš-ci caruggi). • Dré a ṛa Madōnna d' j' Ongio u s' tṛöva èl '''müseu "a cà"''' lun'ch' Tullio Pajona l'ha r'foccịu in acà d'l [[1800]] cun mobili e fèri d'ina vōta. • ‘Ntṛèndu ‘nt Ulmèa da ṛa polte d'l Punte d'Nova, ‘'nsâ lèlca, u j'è quâ ch' l'eṛa ‘l '''Casinò''', succulsoa d' quâ d' [[Sanremu|Sanremmu]], (au villa pṛivô). Sübitu doppu u j'è quâ ch'l'eṛa štà èl Grand Hotel, lunde chi vignivo: Ingles̅c̅i, Tedešchi, Rüšši ‘n vilegiatüṛa. ‘Ntû s-miteri vejiu u j'eṛa ina pulziun d' tèra r'selvô al s'pultüṛe dî [[Riforma protestante|Pṛûteštonti]] ch' j' eṛo ‘n vilegiatûṛa è i miṛivo ‘nt' Ulmèa. • I s' pono ‘ncù vago au èl '''ville''' d' ricchi Rûšši chi vignivo ‘nt' Ulmèa velsu a fin d'l [[XIX secolo|1800]]. A cịüˊ cugnịuscịüa ṛ' ê Villa Pinus au sede d'in ottimu rišturonte. • D'lungu d'lì u s' pōˊ vago a lunga alcô dâ [[Ferovîa Ceva-Ormea|fèruvia Zevo-Ulmèa]] foccia tütta d' pṛê è mavui. • El štotue d' molmu nairu d'Ulmèa, 'nî gialdî î sun foccịe dai štüdenti d' l' Accademia d'l Belle Arti d' [[Turin|Tiṛin]]. == Ecunumia == Ntl'campogne d'Ulmèa u s' tṛavojia ‘ncù a chia èl patate, cōc l'ntia, n' pōcu d' gṛan è d'l f'lm'tin. I' s' cöjio- èl ciṛes̅c̅e, j'almugnî, i mai, èl pélle salvojie è i buṛai. D'autunnu i s' cöjio èl caštogne è i s' fan s'coa ‘nt' î s'cau. I' s'alevo ‘ncù èl béštie: vocche, féé è cṛove. Ns' Olpi è' ntî Qualtê, cun u loccịe d'l vocche u s' fa èl fulmoggiu d'Ulmèa è u Rašcheṛa d'l Olpe. P'l tonci oggni l' 'ndüštṛia ṛ'è štô ben švilipô ‘nt' Ulmèa gṛazie aṛa [[Caltiera d'Ulmea|paploiṛa]] auvèlta ‘ntl' [[1902]] da [[Amedeo Piaggio]]. Au ṛ'ê s'rô è i cabanui i sun štoi v'ndüü. Au u j'è ‘n štabilimentu dâ San B'lnoldu lun' ch' imbuteglio l' èua è i fan ‘l ina seṛie d' bibite biulogiche. ‘Ntû [[2018]], a növa pṛupṛiêtà ṛô rilevà a [[Ægoa San Benàrdo|San B'lnoldu]] è èl véjiu štabilimentu d' l' [[Ægoa|èua]] Ulmeta. U ‘n' monca u tuṛišmu, scia daṛa [[Liguria|Ligüṛia]] chè dal [[Piemonte|Piêmunte]], favuṛì da l'oṛia mite d'l pōštu. Vèlsu a fin d'l [[1800]] i vilegionti j'eṛo š-quos̅c̅i tücci fṛuštê. ([[Inghiltæra|‘nglès̅c̅i]], [[Germania|tedešchi]], [[Rùscia|rüšši]]) == Cultüṛa == === Paḷ-lodda Ulmioš-ca === {{Véddi ascì|Dialétto ormeàsco|càngio variànte=Lištessu sciultimenti 'n d'taju}} A paḷ-lodda d'Ulmèa a fa polte d'l gṛüppu Ligure Alpino, a lištessa famia del [[Lengua brigašca|Bṛigošcu]] è d'l [[Dialettu garescìn|Garaššin]]. R'špèttu a Garesce u j'è menu paṛōlle d' derivaziun d' Albenga ch' i veno suštituî da paṛōlle d' influenza bṛigoš-ca è figuna, cịüˊ cōc' paṛōlla scimile dâ vol Burmia è del piemuntese. Tonte paṛōlle j' arivo ascì dal franȝèsè.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe|Colombo| tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT|url=https://dokodoc.com/v-o-c-a-b-o-l-a-r-i-o.html}}</ref> === Assuciaziun Ulmeta === P'l mantignia èl tṛâdiziui lucoa, fṛâ cui a paḷodda ulmiošca, ṛè stô cuštituia l' asuciaziun Ulmeta, ch'a fa  divèlse iniziative cultüṛoa ntl' paise, ulṭe chè muštṛe, dibattiti e iniziâtive edituṛioa, cumme a püblicaziun dâ "A Lav'zoo, u zibaldun ulmiošcu", lun'ch'i s' tṛövo divèlsci tešti è püblicaziui ch'i riguoldo Ulmèa, šcṛicce ‘n ulmiošcu. === Chis̅c̅ina tipica === Tipica d'Ulmèa è d'l' Ota Vol Tonno ṛè a pulenta gionca d' f'lm'ntin, piottu tipicu dâ tṛâdiziun ch'a ven mangiô cun a boggna d' pôri è [[Fungi|buṛai]] sacchi. Otṛu piottu i sun èl lasoggne mittunoi (lasagne di Ormea), i ch' i sun d' pošta fṛašca tajoi a quoddṛi, bütoi a bjia cun èl patate d' Ulmèa, è cundî cun a cṛomma è fulmoggi d'l pōštu. In pōštu a polte i j'an i tultei ch'i sun d'l gṛōsse raviöṛe cine d' "cin" ch' l'è foccịu d' patate è albatte salvojie bjî è cundie cun a boggna d'l pōru. veno pöi cöcci ō ‘nsâ štiva, o fṛicci è ‘nduzî cun u zücco. I s' fan ascì èl fozze: ina špecie d' pan focciu ‘n cà cöcciu ‘nsâ cioštṛa dâ štiva. == Manifeštaziui == * '''Amua…paṛōlle dal cöa''' (cunculsu d' pues̅c̅ia) cun èl bollu ‘n cuštümme al Grand Hotel. * '''[[Calvoa storicu d’Ulmèa|Calvoa stoṛicu d'Ulmèa]]''' manifeštaziun ulmioš-ca ch' a s' tén tücci j' oggni ‘ntl peṛiudu dèl mol-t-s̅c̅dì gṛossu. Ṛê in' antica tṛâdiziun d'l pōštu, fōsci ʒà cumunzô ‘ntû [[X secolo|X seculu]], quon' chè ‘nt Ulmèa j'eṛo l'Ota vol Tonno. * '''Patoci e Mascarei''' * '''Gionu Ulmèa'''  (giallo a Ormea) * '''Mangiomma è Parlomma d'Ulmea''' * '''Sagṛa dâ Lasoggna è dâ Pulenta Saṛacena.''' * '''Ulmèa in unda:''' discèsa ‘ntl' bjioa d'l Bulgu è dî tṛévi, cun i canōtti (èl Bjioa o Biale l'è in scistema anticu d' pulizia d'l Bulgu è dî tṛévi cun l'èua d' Almélla). * '''Mèlcatî d' j' altigioi è d' j antiquoṛi''' p'l züˊ ‘l Bulgu. == Scèndici == {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primu zitadìn|var-partîo=Paltì|var-càrega=Cōria|var-nòtte=Nòte}} {{ComuniAmminPrec|23 avṛìa 1995|13 ȝügniu 1999|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(PDS)|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|13 ȝügniu 1999|13 ȝügniu 2004|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(PDS)|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|13 ȝügniu 2004|7 ȝügniu 2009|Massimo Seno|lišta civica|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 ȝügniu 2009|25 moȝȝu 2014|Gianfranco Benzo|lišta civica<br />(''Ormea per cambiare davvero'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|25 moȝȝu 2014|27 moȝȝu 2019|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(''Insieme per Ormea'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 moȝȝu 2019|10 ȝügniu 2024|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(''Insieme per Ormea'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 ȝügniu 2024|''ȝö''|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(''Insieme per Ormea'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie d' Cumunicaziun == === Strade === Ulmèa ṛ' ê cullegô cun [[Purnasce|Pulnošše]] (‘n [[Pruvincia de Imper̂ia|pṛûvincia d' Inejia]]) velsu sud è Garésce (a nord est) p'l' a Štatoa 28 d'l Cōlle d' Nova, è ṛ' ê culegô cun Otu è Cṛavaina p'l a Pṛûvincioa 216, ch' ṛ atṛavèlsa a Val Pennavaire fin a [[Arbenga|Albenga]]. === Ferruvia === {{Véddi ascì|Ferovîa Ceva-Ormea|Štaziun d' Ulmèa|Štaziun d'l Eca è d'Nasagò|càngio variànte=Lištessu sciultimenti 'n d'taju}} Ulmèa ṛ'ê culegô con Zevo cun a [[Ferovîa Ceva-Ormea|Ferruvia Zevo - Ulmèa]], ch' ṛ' ê èl coppulinea. A zittà ṛ' ê štô culegô da ṛa ferruvia ntl' [[1893]], cun l'inaugüṛaziun dû tōccu d'n [[Štasiôn ed Trapa|Tṛoppa d' Garèsce]] è Ulmèa; srô fra èl [[2012]] è èl [[2016]], ṛ' ê štô tulna auvèlta cun culse tuṛištiche. Ultre aṛa [[Štaziun d' Ulmèa]] u j' è ascì qualla d' [[Štaziun d'l Eca è d'Nasagò|Eca-Nasagò]], au selvizi d'l dû fṛâziui d'Ulmèa. == Notte == <references /> == Oci prugètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]] enr5gu4d1bk2xtuawn67804p0kad1dp 272653 272652 2026-08-01T12:41:48Z Arbenganese 12552 +tōlga 272653 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = Ulmea |Panorama = Ormea - panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuṛòmma d' Ulmèa</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[Comun|cumüna]] |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-aministraçión = Amminištraziùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scendicu]] |Amministratore locale = Giorgio Ferraris |Partito = Lišta sivica "Insieme per Ormea" |Data elezione = 26-5-2014 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 3 |var-instituçión = Ištituziùn |Data istituzione = |var-teritöio = Tèritōṛiu |Altitudine = 736 |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |var-abitànti = Abitonti |Abitanti = 1532 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2020&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulaziùn ch'u j'éṛa ai 31 d'avuštu d'l 2020 |Aggiornamento abitanti = 31-8-2020 |var-denscitæ = Denscitōi |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Fṛâȝiui]] |Sottodivisioni = [[Ulmea#Fṛâȝiui|Vōlda d'sutta]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüne dav's̅c̅in |Divisioni confinanti = [[Briga Auta|Bṛiga Ota]], [[Cravaüna|Cṛavaina]], [[Cuxe|Cus̅c̅e]] (IM), [[Fṛêbuzza Suvṛona]], [[Garesce|Garesce]], [[Majian]], [[Naxin|Nês̅c̅in]] (SV), [[Armu|Olmu]] (IM), [[Àutu|Òtu]], [[Purnasce|Pulnošše]] (IM), [[Roburent]], [[Roccafolte d’ Munduì]] |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |Zona sismica = 3s |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 3122 |Diffusività = |var-tàrga = tōlga |var-nómme_abitànti = Nome abitonti |Nome abitanti = ulmioš-chi |var-patrón = Protetua |Patrono = [[San Martìn de Tours|Sen Maltin]] |var-festîvo = Zulnō d'festa |Festivo = Noštṛu Signua (Corpus Domini) |PIL = |PIL procapite = |var-cartografîa = Caltugṛafìa |Mappa = Mappa provincia IT-CN Ormea.png |Didascalia mappa = Pus̅c̅iziùn da cumüna d'Ulmea ‘ntâ pṛûvincia d’ Cuni |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ūfiziōa |Sito = http://www.comune.ormea.cn.it }} '''Ulmèa''' (diccịa ascì ''Urméa'' ‘ntâ [[Dialettu arbenganese|paḷlodda d'Albenga]], 'n piemuntèsè O''rmèa'', ‘n [[Lengoa zeneize|gènuvésé]] u ven š-cṛiccịu ''Ormêa'', in italian ''Ormea'') ṛ' ê ina cumüna ‘d 1583 p'lsune ‘ntâ [[Provinsa de Cuneo|pṛûvincia d' Cuni]], ‘n [[Piemonte|Piêmunte]] (nüm'ṛi agiulnoi a u [[2020]]). == Geugṛâfia == A s' tṛöva ‘n Piêmunte, ‘ntâ pṛûvincia d' Cuni; a tèra cumünoa ṛ' ê tṛav'lsô dal fiümme Tonno, al pṛ'nȝippi dû sōˊ culsu. [[Tànnôu|Tonno]] u nošše ai cunfî cun [[Cuxe|Cus̅c̅e]]. Èl paise u s' tṛöva ‘nt' ina cunca natüṛoa duminô dal ȝimme ciüˊ ote d'l [[Prearpi Lìgüri|Pṛeolpi]] (Almetta 1739&nbsp;m) e [[Àrpi Lìgüri|Olpi Figune]]: [[Pizzu d'Ulmèa|Pizzu d' Ulmèa]] (2476&nbsp;m), Antuṛōttu (2144&nbsp;m) ‘nsèmmè al Mungiojie ch' u štà suvo a fṛâȝiun ‘d [[Viuzena|Viuzènna]] ‘ntâ [[Tera brigašca|Tèra Bṛîgošca]]. === Cunfin === A Cumüna a cunfina cun [[Àutu|Otu]] è [[Cravaüna|Cṛavaina]] a sud est, a est cun [[Garesce|Garešše]], a nord cun Rubirent, Fṛêbuzza Suvṛona, Majian è Roccafolte d' Munduì, a ovest cun [[Briga Auta|Bṛiga Ota]], a sud cun [[Armu|Olmu]] (IM), [[Cuxe|Cus̅c̅e]] (IM), [[Naxin|Nês̅c̅in]] (SV) è [[Purnasce|Pulnošše]] (IM). === Fṛâȝiui === [[File:I Merlìn (Preàllu, Urméa)-Panuràmma 01.jpg|thumb|Višta dâ fṛâʒiun d'l Pṛoa – Bulgô Meṛlî|255px]] Ulmèa ṛ' ô tonte fṛâȝiui: Aimui (Aimoni), Aiṛöṛa (Airola), Olbṛa (Albra), Alpis̅c̅élla (Arpixella 'nt Albenga), [[Bolchi]] (Barchi), Bošši (Isola Perosa), Bušši (Bossi), Buscèa (Bossieta), Cian D'l Fô (Cian du Fò 'nt Albenga) cun M'ṛèa, Cacin, Pulnascin, Compucumün (Campocomune), [[Contaroina]] (Cantarana), [[A Ciunèa|Cịûnèa]] (Chionea), Chiuṛoiṛa (Chioraria), Culatta (Colletta), Eca (ch' a cumpṛende Vacịöˊ, Giuṛèa, Solba, Rumoi, Sen Gioc'me, Sonta Lib'ṛa), Gurè (Gorreto), Nasagōˊ (Nasagò), [[Punte d'Nova]] cun Figolli, [[Proa|Pṛoa]] (Prale), [[Qualzina|Gualzina]] (Quarzina), Turia (Torria), [[Voldalmella]] (Valdarmella) Viloa (Villaro) cun Cascine (Cascine), [[Viuzena|Viuzenna]] (Viozene). == Štoṛia == <gallery widths="160" heights="160" mode="packed"> Immaggine:Ormea (1726).jpg|Ulmèa 'ntu [[1726]] File:Ormea (Barchi) - Torre saracena da Eca.jpg|A Tûre d' i Saras̅c̅î ‘n Bolchi (Eca) File:Ormea (Barchi) - Torre saracena, ingresso.jpg|Otṛa višta da Tûre File:Ormea.jpg|Ra šcōra ''liberty'' d'nōi ṛa štaziun </gallery> === Fra i Viagenni e i Rumoi === I pṛimmi a štoa ‘nt Ulmèa, smajia ch'i fusso i [[Liguri Antighi|Liguri]] Vagienni, ch' j' al'vovo i cavoa da vendo ai Rumoi ch' i passovo d' ‘nt' Ulmèa p' ṛ ‘ndoa ‘ [[Fransa|Fṛonza]], (alau Gallia). I pṛimmi sagni dî Liguri Viagenni dal nōšto polte i sun dû [[250 a.C.]], da quâ mumento u j' è štà d'vèlse batojie cun [[Ingauni]], ch' i štas̅c̅èvo cịüˊ a mèzudì, velsu a vol Pennavaire. Tüttu zōˊ, pöi l' è finì ‘ntâ guêra fṛa i [[Impêo Roman|Rumoi]] e i Caltaginès̅c̅i, lun' chè j' Ulmioschi d'alau, j' eṛo cun i Rumoi, al cuntṛoṛi, j' oci, j' eṛo cun i Punici. Sutta a duminaziun rumona, Ulmèa a fa polte dâ ''[[Regio IX Liguria]]'', ‘n zù peṛiudu u ven foccịu ‘n pṛimmu nucleu d' cà, ma i rešto pōchi sagni alchitetōnici. === Peṛiudu Medievoa === {{Véddi ascì|Tûre d'Bolchi|càngio variànte=Lištessu sciultimenti 'n d'taju}} Quon' ch' l'è caṛà l'Impeṛu d'Occidente p'l a pṛimma vōta Ulmèa è l'Ota Vol Tonno i s' tṛövo d'štacoi da [[Arbenga|Albenga]], p'lchè a cōšta a rešta ‘n man [[Bizançio|bizantina]], ‘nvece ‘l Bossu Piêmunte a patišše j' ‘nvas̅c̅ịui balboṛiche, tṛâ cui qualle Lungubolde, a paltia da u [[568]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Štòṛia d' Ulmèa|vìxita=2021-07-16|léngoa=IT}}</ref> Sutta i Fṛonchi, ‘nt Ulmèa j'eṛo ‘rivoi i Saras̅c̅î, ch' j' avèvo dui pōšti lun' ch' i s'eṛo štabilî: a [[Bolma d'l Messere|bolma ‘n Contaroina]], dapè ai P'ndoji, è a [[Tûre d'Bolchi|Tûre d'i Saras̅c̅î 'n Bolchi]], è lì j'ero štoi fin a quon' chè ‘n z'ventu, Giuanni Zitta, u n'eṛa muntà da ṛa Tûre a campoṛi züˊ tücci. A Tûre, ota 27 m, ṛ' eṛa pöi štô campô züˊ dai Balcairōlli. Au ṛ' ê ota 9 m. Nt' èl [[951]] èl tèrè i veno tulna špaltî è u tèritōṛiu ulmioš-cu u possa tulna sutta i Figui, sutta a duminaziun Aleramica. Èl paise u ven ʒà numinà "Ulmeta" ‘ntû [[X secolo|X seculu]], ma èl növe ‘d štu peṛiudu ‘ns ‘l bulgu i sun ‘ncù šcolse. U nōmme Ulmeta - Ulmèa u riva da j' ulmi, ch' i sun olbo tontu difüs̅c̅i ‘ntâ zōna, cuns̅c̅ideroi sacri p'l l' pupulaziui antiche. Ina vōta decadüa a Molca Aleramica a tèra ulmioš-ca a fa polte d'l Malchesà d' Zevo, ‘l paise u ven aminištṛà da ‘n Scignuṛu d'l pōštu, cumme ascì p'l [[Garesce|Garésce]]. ‘L pṛimmu l'è štà (Riché) Enrico, in discendente dâ famia Aleramica, ntl' [[1150]]. I sun d'l [[1142]] i pṛimmi štatütti, d'l növu malchesà. Cun èl Malchèsè d' Zevo, Guglielmo I, d' vōta ‘n vōta, i veno infeudoi ‘nt Ulmèa d'l gènte d'l pōštu lioi ai malchèls̅c̅i, ch' i guv'lnovo a pupulaziun cun mōddi viûlenti.<ref name=":0">{{çitta lìbbro |outô1=M. Pelazza|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|tìtolo=Guida di Ormea| ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af }}</ref> Cōc' onnu doppu, ‘ntl [[1296]], èl malchèsè d' Zevo, Giolgio II u Nanu, l'uldina a cuštṛuziun dâ cinta d' miṛogne ‘ntulnu al bulgu. Lō ch' u rešta l'è u Turiun da ṛa Lea è a Polta sutt' èl campanin. Fṛa u [[XIII secolo|Dus̅c̅entu]] è u [[XIV secolo|Tr's̅c̅entu]] j' han c'm'nzà èl pṛimme dišpute fṛa a famìa d' Clavesana, i malchèls̅c̅i d' Zevo è a [[Repùbrica de Zena|Repüblica di Ʒéna]] p'l lu duminio d' Ulmèa è d'l tèrè ‘ntulnu. Pö̂ i sî sun giuntoi ascì i [[Savoia]] e j' Angiò, cunti dâ [[Provensa|Pṛûvenza]]. U s' ovṛe paṛau ‘n peṛiudu dificultusu p'l la stōṛia ulmioš-ca, cun guvelni d'vèlsci. ‘Nt èl [[1255]] j'eṛo ‘rivoi i suldoi da ṛa Pṛûvenza, ch' i s' eṛo f'lmoi lì, pṛimma d' malcioa vèlsu u sud d'l' Italia, a ṛa cunquišta d' Napuli. J' Angiuî, peṛōˊ, j' avèvo ‘ncù a coria malchiunoa, è j' avèvo doccịu Ulmèa a Giolgio I, névu d' Guglielmo. Apṛèssu u j'è ina seṛie d' batojie tṛa quai d' Zevo è dâ Pṛûvenza cuntṛu i genuvès̅c̅i, che ‘nt èl [[1273]] j' han vištu l'avanzodda repüblicona ‘ntl tèrè d' [[Cuxe|Cus̅c̅è]] è [[Purnasce|Pulnošše]], p'l rivoa fin ‘nt' Ulmèa, pö̂ pasô ai malches̅c̅i d' Clavesana. J' ulmioš-chi peṛò i pativo èl razî d' aš-ci ch'zì'‘nt ‘l tèrè dâ cumûna è i s'eṛo r'vultoi, ajioi da Giolgio u Nanu, ch' l'eṛa r'scì a mandoa via i malches̅c̅i d' ‘nt' Ulmèa. Nt' [[1312]] èl cumün l'è pasà sutta ai Savōia, ch' j' an amminištṛà èl tèrè mantignendu d'lungu i malcheḷs̅c̅i d' Zevo ‘m' feudatari d'l pōštu. U duminiu dî Savōia u n'è düṛà tontu. Pṛimma l'è pasà ai Duchi d' [[Milan]], pö̂ ai Malcheḷs̅c̅i d'l Munfrà, è ai Viscunti, ntl' [[1332]].<ref name=":0" /> Quattṛ'oggni dōppu Ulmèa ṛ' eṛa tulna ‘n rivōlta, cumandô dal malchèsè d'l pōštu Bonifacio èl Magnificu, ch' l'avèva malcịà fin a Zevo, gavèndu i milanes̅c̅i da ṛa coria malchiunoa. Dōppu in növu periudu piemuntèsè a tèra ṛ' ê passô sutta i [[Fransa|fṛanzèịs̅c̅i]], a paltia dal [[1387]]. === Dal 1400 al 1700 === Dōppu i fṛanzèịs̅c̅i, Garcilasco, malchèsè d' Zevo, l'è vignịüˊ scignuṛu d' Ulmèa, l' à r-nfulzà ‘l difèsè, d‘l caštea, foccịu foa ntû [[X secolo|X seculu]]. Ma cun l' arivu ‘ntl feudu dî Savōia, ntl' [[1621]], ṛ' ê paltia ina növa guèra cun a [[Repùbrica de Zena|Repüblica Genuvèsè]], chè vagnèndu, a r-štṛà ntl' Ulmèa p'l növ'oggni. Ntl' [[1625]] èl feudu u tulna sutta i Malcheḷs̅c̅i d' Zevo, da alau i Figui i n' avṛan cịüˊ puteštà ‘ns' Ulmèa. Ntl' [[1722]] èl feudu u ven catà dai Savōia, ch' i nomino ‘m' govelnatua Alessandro Vincenzo (Scịondṛu Vinzè) Ferrero, cugnịuscịüˊ ascì cum' èl Malchèsè d' Ulmèa. Pö̂ l' ariva l'eselcitu fṛanzèse, guidà da [[Napolion Bonaparte|Napuleun Bunapolte]]. Ntl' [[1799]] Ulmèa a si rivulta cuntṛu j' occuponti, è j' ulmioš-chi i sun ajioi da quai d'[[Inéia|Inejia]], p'l a libeṛaziun dâ [[A Cêve|Cèvè]].<ref name=":0" /> U tentativu l'eṛa ‘ndà moa, tontu chè i suldoi dâ [[Repùbrica Lìgure|Repüblica Ligure]] j' eṛo ‘ntṛoi ‘ntl paise è i l'avèvo d'špujià, ‘m' l'eṛa ʒà capità ntl' [[1794]], quon' ch' j' avèvo campà ʒüˊ èl [[Caštea d'Ulmèa|caštea]]. Sutta ‘l [[Fransa|Pṛimmu Impeṛu Fṛanzèsè]], Ulmèa a ven cazô ntl' [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipaltimentu d' Montenotte]], ‘ntâ cilcušcṛiziun d' Zevo. ‘N štù peṛiudu a Ulmèa u j'è štà doccịu u titulu d' città, rinnuvà pö ‘ncù ‘n seguitu. ===Da l' Öcciuzèntu a ʒö === A paltìa da l' [[XIX secolo|Öcciuzèntu]], dōppu chè Ulmèa ṛ'eṛa ‘ntṛô a foa polte dû [[Regno de Sardegna|Reggnịu d' Saldeggna]], doppu a fin d' l'Impeṛu franzèsè, a zittà ṛ' ô vištu ün impulsu ecunomicu növu, favuṛì da ṛa ferruvia (fra èl [[1889]] è èl [[1893]]) da Zevo a Ulmèa, ch' l'à doccịu èl via al pṛimme ‘ndüstṛie. Lōˊ u fa ‘n mōddu ch' u s' švilüppe l'arivu dî vilegionti da tütta l'Europa, è u rende Ulmèa 'n pōštu d' vilegiatüṛa cugnịuscịüa in [[Euròpa|Europa]]. U rèšta a teštimunioa lōlì, èl Grand Hotel ch' l'è au a sedde dâ Šcōṛa Fuṛèštoa è èl Casinōˊ (succulsoa d' quâ d' Sanremmu - au Villa Bologna) sṛà ‘ntl peṛiudu fascišta è moi ciüˊ auvèltu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.giannidallaglio.it/catalogo/ormea-una-villeggiatura-di-origini-antiche/|tìtolo=Urmea ina vilezzatüa antìga|vìxita=2021-07-15|léngoa=IT}}</ref> Dal [[1861]] Ulmèa a possa au növu [[Regno d'Italia (1861-1946)|Reggnịu d'Italia]]. Ulmèa a fa polte d'l'Uniun Muntona d'l'Ota Vol Tonno, cuštituia dal [[2014]] doppu ch'eṛa štô ‘ntâ Cumunità Muntona. == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Ormêa}} === Minuṛânse fṛušte === S'cundu l'[[ISTAT]] a u 31 d' d's̅c̅èmbo [[2017]] m j'eṛo ‘nt' Ulmèa 171 fṛuštei. == Pōšti d' ‘n-t-rèsse == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Immaggine:Ormea collegiata san martino.jpg|[[Geiscia d'Sen Maltin (Ulmea)|A Geịs̅c̅a d' Sen Maltin]] Immaggine:Trevu ulmiošcu 1.jpg|Ün di trévi ulmioš-chi Immaggine:Trevu ulmiošcu 2.jpg|Višta d'in otṛu tṛevu d'l bulgu Immaggine:Dré Meldan.jpg|Dré M'ldan, cun a funtona </gallery> === Geịs̅c̅e === '''• [[Geiscia d'Sen Maltin (Ulmea)|Geịs̅c̅a d' Sen Maltin]]''' ch' ṛ' ô in' "a frašcu" d'l [[1200]] d.c., ün dî cịüˊ veji dâ diocesi. Drentu u s' tṛöva in olganu d'l 1800. D' drè u j' è a Geịs̅c̅a dî Batü, Antica cunfṛatelnita Ulmioš-ca. Da vago u j'è ascì a [[Capélla dâ Madōnna d' j'Ongio (Ulmèa)|Capella dâ Madōnna d' j' Ongio]] è dâ [[Madōnna d'l Ciṛes̅c̅e (Ulmèa)|Madōnna d'l Ciṛes̅c̅e]]. Sutta ‘l campanin u s' tṛöva a vejia polta d'ngressu ‘nt' Ulmèa cun dui olchi: ün a tüttu seštu, velsu èl Bulgu, è ün ‘n štile goticu velsu föṛa. === Òtṛe aṛchitetüe === • '''[[Caštea d'Ulmèa]]''': pŗōppi suvo èl bulgu,‘ns èl culattu d' Sen Mōṛu, i s' vago ‘ncù i rešti d'l vejiu caštea campà züˊ a canunoi da Napuleun. Èl caštea l'eŗa štà focciu a paltia da u [[X secolo|X seculu]], p'l difèndo Ulmèa dai Saŗas̅c̅î è da j Ungari. • N' Via Tonno u j'è a '''cà d'l Malchèsè''' d'l [[1300]] cun bifuṛe cun vaiṛi culuroi è štagnoi è fulmelle ‘n pṛea d'Ulmèa. '''• D' rè M'ldan''' ('ntu figun ''ciassa Növa'') da ina vintègna d'ogni j'han focciu ina funtona r'v'štia d' molmu, u s' j' ariva cun i tṛevi ( i nōš-ci caruggi). • Dré a ṛa Madōnna d' j' Ongio u s' tṛöva èl '''müseu "a cà"''' lun'ch' Tullio Pajona l'ha r'foccịu in acà d'l [[1800]] cun mobili e fèri d'ina vōta. • ‘Ntṛèndu ‘nt Ulmèa da ṛa polte d'l Punte d'Nova, ‘'nsâ lèlca, u j'è quâ ch' l'eṛa ‘l '''Casinò''', succulsoa d' quâ d' [[Sanremu|Sanremmu]], (au villa pṛivô). Sübitu doppu u j'è quâ ch'l'eṛa štà èl Grand Hotel, lunde chi vignivo: Ingles̅c̅i, Tedešchi, Rüšši ‘n vilegiatüṛa. ‘Ntû s-miteri vejiu u j'eṛa ina pulziun d' tèra r'selvô al s'pultüṛe dî [[Riforma protestante|Pṛûteštonti]] ch' j' eṛo ‘n vilegiatûṛa è i miṛivo ‘nt' Ulmèa. • I s' pono ‘ncù vago au èl '''ville''' d' ricchi Rûšši chi vignivo ‘nt' Ulmèa velsu a fin d'l [[XIX secolo|1800]]. A cịüˊ cugnịuscịüa ṛ' ê Villa Pinus au sede d'in ottimu rišturonte. • D'lungu d'lì u s' pōˊ vago a lunga alcô dâ [[Ferovîa Ceva-Ormea|fèruvia Zevo-Ulmèa]] foccia tütta d' pṛê è mavui. • El štotue d' molmu nairu d'Ulmèa, 'nî gialdî î sun foccịe dai štüdenti d' l' Accademia d'l Belle Arti d' [[Turin|Tiṛin]]. == Ecunumia == Ntl'campogne d'Ulmèa u s' tṛavojia ‘ncù a chia èl patate, cōc l'ntia, n' pōcu d' gṛan è d'l f'lm'tin. I' s' cöjio- èl ciṛes̅c̅e, j'almugnî, i mai, èl pélle salvojie è i buṛai. D'autunnu i s' cöjio èl caštogne è i s' fan s'coa ‘nt' î s'cau. I' s'alevo ‘ncù èl béštie: vocche, féé è cṛove. Ns' Olpi è' ntî Qualtê, cun u loccịe d'l vocche u s' fa èl fulmoggiu d'Ulmèa è u Rašcheṛa d'l Olpe. P'l tonci oggni l' 'ndüštṛia ṛ'è štô ben švilipô ‘nt' Ulmèa gṛazie aṛa [[Caltiera d'Ulmea|paploiṛa]] auvèlta ‘ntl' [[1902]] da [[Amedeo Piaggio]]. Au ṛ'ê s'rô è i cabanui i sun štoi v'ndüü. Au u j'è ‘n štabilimentu dâ San B'lnoldu lun' ch' imbuteglio l' èua è i fan ‘l ina seṛie d' bibite biulogiche. ‘Ntû [[2018]], a növa pṛupṛiêtà ṛô rilevà a [[Ægoa San Benàrdo|San B'lnoldu]] è èl véjiu štabilimentu d' l' [[Ægoa|èua]] Ulmeta. U ‘n' monca u tuṛišmu, scia daṛa [[Liguria|Ligüṛia]] chè dal [[Piemonte|Piêmunte]], favuṛì da l'oṛia mite d'l pōštu. Vèlsu a fin d'l [[1800]] i vilegionti j'eṛo š-quos̅c̅i tücci fṛuštê. ([[Inghiltæra|‘nglès̅c̅i]], [[Germania|tedešchi]], [[Rùscia|rüšši]]) == Cultüṛa == === Paḷ-lodda Ulmioš-ca === {{Véddi ascì|Dialétto ormeàsco|càngio variànte=Lištessu sciultimenti 'n d'taju}} A paḷ-lodda d'Ulmèa a fa polte d'l gṛüppu Ligure Alpino, a lištessa famia del [[Lengua brigašca|Bṛigošcu]] è d'l [[Dialettu garescìn|Garaššin]]. R'špèttu a Garesce u j'è menu paṛōlle d' derivaziun d' Albenga ch' i veno suštituî da paṛōlle d' influenza bṛigoš-ca è figuna, cịüˊ cōc' paṛōlla scimile dâ vol Burmia è del piemuntese. Tonte paṛōlle j' arivo ascì dal franȝèsè.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe|Colombo| tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT|url=https://dokodoc.com/v-o-c-a-b-o-l-a-r-i-o.html}}</ref> === Assuciaziun Ulmeta === P'l mantignia èl tṛâdiziui lucoa, fṛâ cui a paḷodda ulmiošca, ṛè stô cuštituia l' asuciaziun Ulmeta, ch'a fa  divèlse iniziative cultüṛoa ntl' paise, ulṭe chè muštṛe, dibattiti e iniziâtive edituṛioa, cumme a püblicaziun dâ "A Lav'zoo, u zibaldun ulmiošcu", lun'ch'i s' tṛövo divèlsci tešti è püblicaziui ch'i riguoldo Ulmèa, šcṛicce ‘n ulmiošcu. === Chis̅c̅ina tipica === Tipica d'Ulmèa è d'l' Ota Vol Tonno ṛè a pulenta gionca d' f'lm'ntin, piottu tipicu dâ tṛâdiziun ch'a ven mangiô cun a boggna d' pôri è [[Fungi|buṛai]] sacchi. Otṛu piottu i sun èl lasoggne mittunoi (lasagne di Ormea), i ch' i sun d' pošta fṛašca tajoi a quoddṛi, bütoi a bjia cun èl patate d' Ulmèa, è cundî cun a cṛomma è fulmoggi d'l pōštu. In pōštu a polte i j'an i tultei ch'i sun d'l gṛōsse raviöṛe cine d' "cin" ch' l'è foccịu d' patate è albatte salvojie bjî è cundie cun a boggna d'l pōru. veno pöi cöcci ō ‘nsâ štiva, o fṛicci è ‘nduzî cun u zücco. I s' fan ascì èl fozze: ina špecie d' pan focciu ‘n cà cöcciu ‘nsâ cioštṛa dâ štiva. == Manifeštaziui == * '''Amua…paṛōlle dal cöa''' (cunculsu d' pues̅c̅ia) cun èl bollu ‘n cuštümme al Grand Hotel. * '''[[Calvoa storicu d’Ulmèa|Calvoa stoṛicu d'Ulmèa]]''' manifeštaziun ulmioš-ca ch' a s' tén tücci j' oggni ‘ntl peṛiudu dèl mol-t-s̅c̅dì gṛossu. Ṛê in' antica tṛâdiziun d'l pōštu, fōsci ʒà cumunzô ‘ntû [[X secolo|X seculu]], quon' chè ‘nt Ulmèa j'eṛo l'Ota vol Tonno. * '''Patoci e Mascarei''' * '''Gionu Ulmèa'''  (giallo a Ormea) * '''Mangiomma è Parlomma d'Ulmea''' * '''Sagṛa dâ Lasoggna è dâ Pulenta Saṛacena.''' * '''Ulmèa in unda:''' discèsa ‘ntl' bjioa d'l Bulgu è dî tṛévi, cun i canōtti (èl Bjioa o Biale l'è in scistema anticu d' pulizia d'l Bulgu è dî tṛévi cun l'èua d' Almélla). * '''Mèlcatî d' j' altigioi è d' j antiquoṛi''' p'l züˊ ‘l Bulgu. == Scèndici == {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primu zitadìn|var-partîo=Paltì|var-càrega=Cōria|var-nòtte=Nòte}} {{ComuniAmminPrec|23 avṛìa 1995|13 ȝügniu 1999|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(PDS)|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|13 ȝügniu 1999|13 ȝügniu 2004|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(PDS)|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|13 ȝügniu 2004|7 ȝügniu 2009|Massimo Seno|lišta civica|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 ȝügniu 2009|25 moȝȝu 2014|Gianfranco Benzo|lišta civica<br />(''Ormea per cambiare davvero'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|25 moȝȝu 2014|27 moȝȝu 2019|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(''Insieme per Ormea'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 moȝȝu 2019|10 ȝügniu 2024|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(''Insieme per Ormea'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 ȝügniu 2024|''ȝö''|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(''Insieme per Ormea'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie d' Cumunicaziun == === Strade === Ulmèa ṛ' ê cullegô cun [[Purnasce|Pulnošše]] (‘n [[Pruvincia de Imper̂ia|pṛûvincia d' Inejia]]) velsu sud è Garésce (a nord est) p'l' a Štatoa 28 d'l Cōlle d' Nova, è ṛ' ê culegô cun Otu è Cṛavaina p'l a Pṛûvincioa 216, ch' ṛ atṛavèlsa a Val Pennavaire fin a [[Arbenga|Albenga]]. === Ferruvia === {{Véddi ascì|Ferovîa Ceva-Ormea|Štaziun d' Ulmèa|Štaziun d'l Eca è d'Nasagò|càngio variànte=Lištessu sciultimenti 'n d'taju}} Ulmèa ṛ'ê culegô con Zevo cun a [[Ferovîa Ceva-Ormea|Ferruvia Zevo - Ulmèa]], ch' ṛ' ê èl coppulinea. A zittà ṛ' ê štô culegô da ṛa ferruvia ntl' [[1893]], cun l'inaugüṛaziun dû tōccu d'n [[Štasiôn ed Trapa|Tṛoppa d' Garèsce]] è Ulmèa; srô fra èl [[2012]] è èl [[2016]], ṛ' ê štô tulna auvèlta cun culse tuṛištiche. Ultre aṛa [[Štaziun d' Ulmèa]] u j' è ascì qualla d' [[Štaziun d'l Eca è d'Nasagò|Eca-Nasagò]], au selvizi d'l dû fṛâziui d'Ulmèa. == Notte == <references /> == Oci prugètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]] ogd1qia5w4htotwunq0n29qnjo3nmum 272654 272653 2026-08-01T12:42:22Z Arbenganese 12552 -duggiu, maiuscula 272654 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = Ulmea |Panorama = Ormea - panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuṛòmma d' Ulmèa</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[Comun|cumüna]] |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-aministraçión = Amminištraziùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scendicu]] |Amministratore locale = Giorgio Ferraris |Partito = Lišta sivica "Insieme per Ormea" |Data elezione = 26-5-2014 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 3 |var-instituçión = Ištituziùn |Data istituzione = |var-teritöio = Tèritōṛiu |Altitudine = 736 |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |var-abitànti = Abitonti |Abitanti = 1532 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2020&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulaziùn ch'u j'éṛa ai 31 d'avuštu d'l 2020 |Aggiornamento abitanti = 31-8-2020 |var-denscitæ = Denscitōi |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Fṛâȝiui]] |Sottodivisioni = [[Ulmea#Fṛâȝiui|Vōlda d'sutta]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüne dav's̅c̅in |Divisioni confinanti = [[Briga Auta|Bṛiga Ota]], [[Cravaüna|Cṛavaina]], [[Cuxe|Cus̅c̅e]] (IM), [[Fṛêbuzza Suvṛona]], [[Garesce|Garesce]], [[Majian]], [[Naxin|Nês̅c̅in]] (SV), [[Armu|Olmu]] (IM), [[Àutu|Òtu]], [[Purnasce|Pulnošše]] (IM), [[Roburent]], [[Roccafolte d’ Munduì]] |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Tōlga |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |Zona sismica = 3s |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 3122 |Diffusività = |var-nómme_abitànti = Nome abitonti |Nome abitanti = ulmioš-chi |var-patrón = Protetua |Patrono = [[San Martìn de Tours|Sen Maltin]] |var-festîvo = Zulnō d'festa |Festivo = Noštṛu Signua (Corpus Domini) |PIL = |PIL procapite = |var-cartografîa = Caltugṛafìa |Mappa = Mappa provincia IT-CN Ormea.png |Didascalia mappa = Pus̅c̅iziùn da cumüna d'Ulmea ‘ntâ pṛûvincia d’ Cuni |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ūfiziōa |Sito = http://www.comune.ormea.cn.it }} '''Ulmèa''' (diccịa ascì ''Urméa'' ‘ntâ [[Dialettu arbenganese|paḷlodda d'Albenga]], 'n piemuntèsè O''rmèa'', ‘n [[Lengoa zeneize|gènuvésé]] u ven š-cṛiccịu ''Ormêa'', in italian ''Ormea'') ṛ' ê ina cumüna ‘d 1583 p'lsune ‘ntâ [[Provinsa de Cuneo|pṛûvincia d' Cuni]], ‘n [[Piemonte|Piêmunte]] (nüm'ṛi agiulnoi a u [[2020]]). == Geugṛâfia == A s' tṛöva ‘n Piêmunte, ‘ntâ pṛûvincia d' Cuni; a tèra cumünoa ṛ' ê tṛav'lsô dal fiümme Tonno, al pṛ'nȝippi dû sōˊ culsu. [[Tànnôu|Tonno]] u nošše ai cunfî cun [[Cuxe|Cus̅c̅e]]. Èl paise u s' tṛöva ‘nt' ina cunca natüṛoa duminô dal ȝimme ciüˊ ote d'l [[Prearpi Lìgüri|Pṛeolpi]] (Almetta 1739&nbsp;m) e [[Àrpi Lìgüri|Olpi Figune]]: [[Pizzu d'Ulmèa|Pizzu d' Ulmèa]] (2476&nbsp;m), Antuṛōttu (2144&nbsp;m) ‘nsèmmè al Mungiojie ch' u štà suvo a fṛâȝiun ‘d [[Viuzena|Viuzènna]] ‘ntâ [[Tera brigašca|Tèra Bṛîgošca]]. === Cunfin === A Cumüna a cunfina cun [[Àutu|Otu]] è [[Cravaüna|Cṛavaina]] a sud est, a est cun [[Garesce|Garešše]], a nord cun Rubirent, Fṛêbuzza Suvṛona, Majian è Roccafolte d' Munduì, a ovest cun [[Briga Auta|Bṛiga Ota]], a sud cun [[Armu|Olmu]] (IM), [[Cuxe|Cus̅c̅e]] (IM), [[Naxin|Nês̅c̅in]] (SV) è [[Purnasce|Pulnošše]] (IM). === Fṛâȝiui === [[File:I Merlìn (Preàllu, Urméa)-Panuràmma 01.jpg|thumb|Višta dâ fṛâʒiun d'l Pṛoa – Bulgô Meṛlî|255px]] Ulmèa ṛ' ô tonte fṛâȝiui: Aimui (Aimoni), Aiṛöṛa (Airola), Olbṛa (Albra), Alpis̅c̅élla (Arpixella 'nt Albenga), [[Bolchi]] (Barchi), Bošši (Isola Perosa), Bušši (Bossi), Buscèa (Bossieta), Cian D'l Fô (Cian du Fò 'nt Albenga) cun M'ṛèa, Cacin, Pulnascin, Compucumün (Campocomune), [[Contaroina]] (Cantarana), [[A Ciunèa|Cịûnèa]] (Chionea), Chiuṛoiṛa (Chioraria), Culatta (Colletta), Eca (ch' a cumpṛende Vacịöˊ, Giuṛèa, Solba, Rumoi, Sen Gioc'me, Sonta Lib'ṛa), Gurè (Gorreto), Nasagōˊ (Nasagò), [[Punte d'Nova]] cun Figolli, [[Proa|Pṛoa]] (Prale), [[Qualzina|Gualzina]] (Quarzina), Turia (Torria), [[Voldalmella]] (Valdarmella) Viloa (Villaro) cun Cascine (Cascine), [[Viuzena|Viuzenna]] (Viozene). == Štoṛia == <gallery widths="160" heights="160" mode="packed"> Immaggine:Ormea (1726).jpg|Ulmèa 'ntu [[1726]] File:Ormea (Barchi) - Torre saracena da Eca.jpg|A Tûre d' i Saras̅c̅î ‘n Bolchi (Eca) File:Ormea (Barchi) - Torre saracena, ingresso.jpg|Otṛa višta da Tûre File:Ormea.jpg|Ra šcōra ''liberty'' d'nōi ṛa štaziun </gallery> === Fra i Viagenni e i Rumoi === I pṛimmi a štoa ‘nt Ulmèa, smajia ch'i fusso i [[Liguri Antighi|Liguri]] Vagienni, ch' j' al'vovo i cavoa da vendo ai Rumoi ch' i passovo d' ‘nt' Ulmèa p' ṛ ‘ndoa ‘ [[Fransa|Fṛonza]], (alau Gallia). I pṛimmi sagni dî Liguri Viagenni dal nōšto polte i sun dû [[250 a.C.]], da quâ mumento u j' è štà d'vèlse batojie cun [[Ingauni]], ch' i štas̅c̅èvo cịüˊ a mèzudì, velsu a vol Pennavaire. Tüttu zōˊ, pöi l' è finì ‘ntâ guêra fṛa i [[Impêo Roman|Rumoi]] e i Caltaginès̅c̅i, lun' chè j' Ulmioschi d'alau, j' eṛo cun i Rumoi, al cuntṛoṛi, j' oci, j' eṛo cun i Punici. Sutta a duminaziun rumona, Ulmèa a fa polte dâ ''[[Regio IX Liguria]]'', ‘n zù peṛiudu u ven foccịu ‘n pṛimmu nucleu d' cà, ma i rešto pōchi sagni alchitetōnici. === Peṛiudu Medievoa === {{Véddi ascì|Tûre d'Bolchi|càngio variànte=Lištessu sciultimenti 'n d'taju}} Quon' ch' l'è caṛà l'Impeṛu d'Occidente p'l a pṛimma vōta Ulmèa è l'Ota Vol Tonno i s' tṛövo d'štacoi da [[Arbenga|Albenga]], p'lchè a cōšta a rešta ‘n man [[Bizançio|bizantina]], ‘nvece ‘l Bossu Piêmunte a patišše j' ‘nvas̅c̅ịui balboṛiche, tṛâ cui qualle Lungubolde, a paltia da u [[568]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Štòṛia d' Ulmèa|vìxita=2021-07-16|léngoa=IT}}</ref> Sutta i Fṛonchi, ‘nt Ulmèa j'eṛo ‘rivoi i Saras̅c̅î, ch' j' avèvo dui pōšti lun' ch' i s'eṛo štabilî: a [[Bolma d'l Messere|bolma ‘n Contaroina]], dapè ai P'ndoji, è a [[Tûre d'Bolchi|Tûre d'i Saras̅c̅î 'n Bolchi]], è lì j'ero štoi fin a quon' chè ‘n z'ventu, Giuanni Zitta, u n'eṛa muntà da ṛa Tûre a campoṛi züˊ tücci. A Tûre, ota 27 m, ṛ' eṛa pöi štô campô züˊ dai Balcairōlli. Au ṛ' ê ota 9 m. Nt' èl [[951]] èl tèrè i veno tulna špaltî è u tèritōṛiu ulmioš-cu u possa tulna sutta i Figui, sutta a duminaziun Aleramica. Èl paise u ven ʒà numinà "Ulmeta" ‘ntû [[X secolo|X seculu]], ma èl növe ‘d štu peṛiudu ‘ns ‘l bulgu i sun ‘ncù šcolse. U nōmme Ulmeta - Ulmèa u riva da j' ulmi, ch' i sun olbo tontu difüs̅c̅i ‘ntâ zōna, cuns̅c̅ideroi sacri p'l l' pupulaziui antiche. Ina vōta decadüa a Molca Aleramica a tèra ulmioš-ca a fa polte d'l Malchesà d' Zevo, ‘l paise u ven aminištṛà da ‘n Scignuṛu d'l pōštu, cumme ascì p'l [[Garesce|Garésce]]. ‘L pṛimmu l'è štà (Riché) Enrico, in discendente dâ famia Aleramica, ntl' [[1150]]. I sun d'l [[1142]] i pṛimmi štatütti, d'l növu malchesà. Cun èl Malchèsè d' Zevo, Guglielmo I, d' vōta ‘n vōta, i veno infeudoi ‘nt Ulmèa d'l gènte d'l pōštu lioi ai malchèls̅c̅i, ch' i guv'lnovo a pupulaziun cun mōddi viûlenti.<ref name=":0">{{çitta lìbbro |outô1=M. Pelazza|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|tìtolo=Guida di Ormea| ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af }}</ref> Cōc' onnu doppu, ‘ntl [[1296]], èl malchèsè d' Zevo, Giolgio II u Nanu, l'uldina a cuštṛuziun dâ cinta d' miṛogne ‘ntulnu al bulgu. Lō ch' u rešta l'è u Turiun da ṛa Lea è a Polta sutt' èl campanin. Fṛa u [[XIII secolo|Dus̅c̅entu]] è u [[XIV secolo|Tr's̅c̅entu]] j' han c'm'nzà èl pṛimme dišpute fṛa a famìa d' Clavesana, i malchèls̅c̅i d' Zevo è a [[Repùbrica de Zena|Repüblica di Ʒéna]] p'l lu duminio d' Ulmèa è d'l tèrè ‘ntulnu. Pö̂ i sî sun giuntoi ascì i [[Savoia]] e j' Angiò, cunti dâ [[Provensa|Pṛûvenza]]. U s' ovṛe paṛau ‘n peṛiudu dificultusu p'l la stōṛia ulmioš-ca, cun guvelni d'vèlsci. ‘Nt èl [[1255]] j'eṛo ‘rivoi i suldoi da ṛa Pṛûvenza, ch' i s' eṛo f'lmoi lì, pṛimma d' malcioa vèlsu u sud d'l' Italia, a ṛa cunquišta d' Napuli. J' Angiuî, peṛōˊ, j' avèvo ‘ncù a coria malchiunoa, è j' avèvo doccịu Ulmèa a Giolgio I, névu d' Guglielmo. Apṛèssu u j'è ina seṛie d' batojie tṛa quai d' Zevo è dâ Pṛûvenza cuntṛu i genuvès̅c̅i, che ‘nt èl [[1273]] j' han vištu l'avanzodda repüblicona ‘ntl tèrè d' [[Cuxe|Cus̅c̅è]] è [[Purnasce|Pulnošše]], p'l rivoa fin ‘nt' Ulmèa, pö̂ pasô ai malches̅c̅i d' Clavesana. J' ulmioš-chi peṛò i pativo èl razî d' aš-ci ch'zì'‘nt ‘l tèrè dâ cumûna è i s'eṛo r'vultoi, ajioi da Giolgio u Nanu, ch' l'eṛa r'scì a mandoa via i malches̅c̅i d' ‘nt' Ulmèa. Nt' [[1312]] èl cumün l'è pasà sutta ai Savōia, ch' j' an amminištṛà èl tèrè mantignendu d'lungu i malcheḷs̅c̅i d' Zevo ‘m' feudatari d'l pōštu. U duminiu dî Savōia u n'è düṛà tontu. Pṛimma l'è pasà ai Duchi d' [[Milan]], pö̂ ai Malcheḷs̅c̅i d'l Munfrà, è ai Viscunti, ntl' [[1332]].<ref name=":0" /> Quattṛ'oggni dōppu Ulmèa ṛ' eṛa tulna ‘n rivōlta, cumandô dal malchèsè d'l pōštu Bonifacio èl Magnificu, ch' l'avèva malcịà fin a Zevo, gavèndu i milanes̅c̅i da ṛa coria malchiunoa. Dōppu in növu periudu piemuntèsè a tèra ṛ' ê passô sutta i [[Fransa|fṛanzèịs̅c̅i]], a paltia dal [[1387]]. === Dal 1400 al 1700 === Dōppu i fṛanzèịs̅c̅i, Garcilasco, malchèsè d' Zevo, l'è vignịüˊ scignuṛu d' Ulmèa, l' à r-nfulzà ‘l difèsè, d‘l caštea, foccịu foa ntû [[X secolo|X seculu]]. Ma cun l' arivu ‘ntl feudu dî Savōia, ntl' [[1621]], ṛ' ê paltia ina növa guèra cun a [[Repùbrica de Zena|Repüblica Genuvèsè]], chè vagnèndu, a r-štṛà ntl' Ulmèa p'l növ'oggni. Ntl' [[1625]] èl feudu u tulna sutta i Malcheḷs̅c̅i d' Zevo, da alau i Figui i n' avṛan cịüˊ puteštà ‘ns' Ulmèa. Ntl' [[1722]] èl feudu u ven catà dai Savōia, ch' i nomino ‘m' govelnatua Alessandro Vincenzo (Scịondṛu Vinzè) Ferrero, cugnịuscịüˊ ascì cum' èl Malchèsè d' Ulmèa. Pö̂ l' ariva l'eselcitu fṛanzèse, guidà da [[Napolion Bonaparte|Napuleun Bunapolte]]. Ntl' [[1799]] Ulmèa a si rivulta cuntṛu j' occuponti, è j' ulmioš-chi i sun ajioi da quai d'[[Inéia|Inejia]], p'l a libeṛaziun dâ [[A Cêve|Cèvè]].<ref name=":0" /> U tentativu l'eṛa ‘ndà moa, tontu chè i suldoi dâ [[Repùbrica Lìgure|Repüblica Ligure]] j' eṛo ‘ntṛoi ‘ntl paise è i l'avèvo d'špujià, ‘m' l'eṛa ʒà capità ntl' [[1794]], quon' ch' j' avèvo campà ʒüˊ èl [[Caštea d'Ulmèa|caštea]]. Sutta ‘l [[Fransa|Pṛimmu Impeṛu Fṛanzèsè]], Ulmèa a ven cazô ntl' [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipaltimentu d' Montenotte]], ‘ntâ cilcušcṛiziun d' Zevo. ‘N štù peṛiudu a Ulmèa u j'è štà doccịu u titulu d' città, rinnuvà pö ‘ncù ‘n seguitu. ===Da l' Öcciuzèntu a ʒö === A paltìa da l' [[XIX secolo|Öcciuzèntu]], dōppu chè Ulmèa ṛ'eṛa ‘ntṛô a foa polte dû [[Regno de Sardegna|Reggnịu d' Saldeggna]], doppu a fin d' l'Impeṛu franzèsè, a zittà ṛ' ô vištu ün impulsu ecunomicu növu, favuṛì da ṛa ferruvia (fra èl [[1889]] è èl [[1893]]) da Zevo a Ulmèa, ch' l'à doccịu èl via al pṛimme ‘ndüstṛie. Lōˊ u fa ‘n mōddu ch' u s' švilüppe l'arivu dî vilegionti da tütta l'Europa, è u rende Ulmèa 'n pōštu d' vilegiatüṛa cugnịuscịüa in [[Euròpa|Europa]]. U rèšta a teštimunioa lōlì, èl Grand Hotel ch' l'è au a sedde dâ Šcōṛa Fuṛèštoa è èl Casinōˊ (succulsoa d' quâ d' Sanremmu - au Villa Bologna) sṛà ‘ntl peṛiudu fascišta è moi ciüˊ auvèltu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.giannidallaglio.it/catalogo/ormea-una-villeggiatura-di-origini-antiche/|tìtolo=Urmea ina vilezzatüa antìga|vìxita=2021-07-15|léngoa=IT}}</ref> Dal [[1861]] Ulmèa a possa au növu [[Regno d'Italia (1861-1946)|Reggnịu d'Italia]]. Ulmèa a fa polte d'l'Uniun Muntona d'l'Ota Vol Tonno, cuštituia dal [[2014]] doppu ch'eṛa štô ‘ntâ Cumunità Muntona. == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Ormêa}} === Minuṛânse fṛušte === S'cundu l'[[ISTAT]] a u 31 d' d's̅c̅èmbo [[2017]] m j'eṛo ‘nt' Ulmèa 171 fṛuštei. == Pōšti d' ‘n-t-rèsse == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Immaggine:Ormea collegiata san martino.jpg|[[Geiscia d'Sen Maltin (Ulmea)|A Geịs̅c̅a d' Sen Maltin]] Immaggine:Trevu ulmiošcu 1.jpg|Ün di trévi ulmioš-chi Immaggine:Trevu ulmiošcu 2.jpg|Višta d'in otṛu tṛevu d'l bulgu Immaggine:Dré Meldan.jpg|Dré M'ldan, cun a funtona </gallery> === Geịs̅c̅e === '''• [[Geiscia d'Sen Maltin (Ulmea)|Geịs̅c̅a d' Sen Maltin]]''' ch' ṛ' ô in' "a frašcu" d'l [[1200]] d.c., ün dî cịüˊ veji dâ diocesi. Drentu u s' tṛöva in olganu d'l 1800. D' drè u j' è a Geịs̅c̅a dî Batü, Antica cunfṛatelnita Ulmioš-ca. Da vago u j'è ascì a [[Capélla dâ Madōnna d' j'Ongio (Ulmèa)|Capella dâ Madōnna d' j' Ongio]] è dâ [[Madōnna d'l Ciṛes̅c̅e (Ulmèa)|Madōnna d'l Ciṛes̅c̅e]]. Sutta ‘l campanin u s' tṛöva a vejia polta d'ngressu ‘nt' Ulmèa cun dui olchi: ün a tüttu seštu, velsu èl Bulgu, è ün ‘n štile goticu velsu föṛa. === Òtṛe aṛchitetüe === • '''[[Caštea d'Ulmèa]]''': pŗōppi suvo èl bulgu,‘ns èl culattu d' Sen Mōṛu, i s' vago ‘ncù i rešti d'l vejiu caštea campà züˊ a canunoi da Napuleun. Èl caštea l'eŗa štà focciu a paltia da u [[X secolo|X seculu]], p'l difèndo Ulmèa dai Saŗas̅c̅î è da j Ungari. • N' Via Tonno u j'è a '''cà d'l Malchèsè''' d'l [[1300]] cun bifuṛe cun vaiṛi culuroi è štagnoi è fulmelle ‘n pṛea d'Ulmèa. '''• D' rè M'ldan''' ('ntu figun ''ciassa Növa'') da ina vintègna d'ogni j'han focciu ina funtona r'v'štia d' molmu, u s' j' ariva cun i tṛevi ( i nōš-ci caruggi). • Dré a ṛa Madōnna d' j' Ongio u s' tṛöva èl '''müseu "a cà"''' lun'ch' Tullio Pajona l'ha r'foccịu in acà d'l [[1800]] cun mobili e fèri d'ina vōta. • ‘Ntṛèndu ‘nt Ulmèa da ṛa polte d'l Punte d'Nova, ‘'nsâ lèlca, u j'è quâ ch' l'eṛa ‘l '''Casinò''', succulsoa d' quâ d' [[Sanremu|Sanremmu]], (au villa pṛivô). Sübitu doppu u j'è quâ ch'l'eṛa štà èl Grand Hotel, lunde chi vignivo: Ingles̅c̅i, Tedešchi, Rüšši ‘n vilegiatüṛa. ‘Ntû s-miteri vejiu u j'eṛa ina pulziun d' tèra r'selvô al s'pultüṛe dî [[Riforma protestante|Pṛûteštonti]] ch' j' eṛo ‘n vilegiatûṛa è i miṛivo ‘nt' Ulmèa. • I s' pono ‘ncù vago au èl '''ville''' d' ricchi Rûšši chi vignivo ‘nt' Ulmèa velsu a fin d'l [[XIX secolo|1800]]. A cịüˊ cugnịuscịüa ṛ' ê Villa Pinus au sede d'in ottimu rišturonte. • D'lungu d'lì u s' pōˊ vago a lunga alcô dâ [[Ferovîa Ceva-Ormea|fèruvia Zevo-Ulmèa]] foccia tütta d' pṛê è mavui. • El štotue d' molmu nairu d'Ulmèa, 'nî gialdî î sun foccịe dai štüdenti d' l' Accademia d'l Belle Arti d' [[Turin|Tiṛin]]. == Ecunumia == Ntl'campogne d'Ulmèa u s' tṛavojia ‘ncù a chia èl patate, cōc l'ntia, n' pōcu d' gṛan è d'l f'lm'tin. I' s' cöjio- èl ciṛes̅c̅e, j'almugnî, i mai, èl pélle salvojie è i buṛai. D'autunnu i s' cöjio èl caštogne è i s' fan s'coa ‘nt' î s'cau. I' s'alevo ‘ncù èl béštie: vocche, féé è cṛove. Ns' Olpi è' ntî Qualtê, cun u loccịe d'l vocche u s' fa èl fulmoggiu d'Ulmèa è u Rašcheṛa d'l Olpe. P'l tonci oggni l' 'ndüštṛia ṛ'è štô ben švilipô ‘nt' Ulmèa gṛazie aṛa [[Caltiera d'Ulmea|paploiṛa]] auvèlta ‘ntl' [[1902]] da [[Amedeo Piaggio]]. Au ṛ'ê s'rô è i cabanui i sun štoi v'ndüü. Au u j'è ‘n štabilimentu dâ San B'lnoldu lun' ch' imbuteglio l' èua è i fan ‘l ina seṛie d' bibite biulogiche. ‘Ntû [[2018]], a növa pṛupṛiêtà ṛô rilevà a [[Ægoa San Benàrdo|San B'lnoldu]] è èl véjiu štabilimentu d' l' [[Ægoa|èua]] Ulmeta. U ‘n' monca u tuṛišmu, scia daṛa [[Liguria|Ligüṛia]] chè dal [[Piemonte|Piêmunte]], favuṛì da l'oṛia mite d'l pōštu. Vèlsu a fin d'l [[1800]] i vilegionti j'eṛo š-quos̅c̅i tücci fṛuštê. ([[Inghiltæra|‘nglès̅c̅i]], [[Germania|tedešchi]], [[Rùscia|rüšši]]) == Cultüṛa == === Paḷ-lodda Ulmioš-ca === {{Véddi ascì|Dialétto ormeàsco|càngio variànte=Lištessu sciultimenti 'n d'taju}} A paḷ-lodda d'Ulmèa a fa polte d'l gṛüppu Ligure Alpino, a lištessa famia del [[Lengua brigašca|Bṛigošcu]] è d'l [[Dialettu garescìn|Garaššin]]. R'špèttu a Garesce u j'è menu paṛōlle d' derivaziun d' Albenga ch' i veno suštituî da paṛōlle d' influenza bṛigoš-ca è figuna, cịüˊ cōc' paṛōlla scimile dâ vol Burmia è del piemuntese. Tonte paṛōlle j' arivo ascì dal franȝèsè.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe|Colombo| tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT|url=https://dokodoc.com/v-o-c-a-b-o-l-a-r-i-o.html}}</ref> === Assuciaziun Ulmeta === P'l mantignia èl tṛâdiziui lucoa, fṛâ cui a paḷodda ulmiošca, ṛè stô cuštituia l' asuciaziun Ulmeta, ch'a fa  divèlse iniziative cultüṛoa ntl' paise, ulṭe chè muštṛe, dibattiti e iniziâtive edituṛioa, cumme a püblicaziun dâ "A Lav'zoo, u zibaldun ulmiošcu", lun'ch'i s' tṛövo divèlsci tešti è püblicaziui ch'i riguoldo Ulmèa, šcṛicce ‘n ulmiošcu. === Chis̅c̅ina tipica === Tipica d'Ulmèa è d'l' Ota Vol Tonno ṛè a pulenta gionca d' f'lm'ntin, piottu tipicu dâ tṛâdiziun ch'a ven mangiô cun a boggna d' pôri è [[Fungi|buṛai]] sacchi. Otṛu piottu i sun èl lasoggne mittunoi (lasagne di Ormea), i ch' i sun d' pošta fṛašca tajoi a quoddṛi, bütoi a bjia cun èl patate d' Ulmèa, è cundî cun a cṛomma è fulmoggi d'l pōštu. In pōštu a polte i j'an i tultei ch'i sun d'l gṛōsse raviöṛe cine d' "cin" ch' l'è foccịu d' patate è albatte salvojie bjî è cundie cun a boggna d'l pōru. veno pöi cöcci ō ‘nsâ štiva, o fṛicci è ‘nduzî cun u zücco. I s' fan ascì èl fozze: ina špecie d' pan focciu ‘n cà cöcciu ‘nsâ cioštṛa dâ štiva. == Manifeštaziui == * '''Amua…paṛōlle dal cöa''' (cunculsu d' pues̅c̅ia) cun èl bollu ‘n cuštümme al Grand Hotel. * '''[[Calvoa storicu d’Ulmèa|Calvoa stoṛicu d'Ulmèa]]''' manifeštaziun ulmioš-ca ch' a s' tén tücci j' oggni ‘ntl peṛiudu dèl mol-t-s̅c̅dì gṛossu. Ṛê in' antica tṛâdiziun d'l pōštu, fōsci ʒà cumunzô ‘ntû [[X secolo|X seculu]], quon' chè ‘nt Ulmèa j'eṛo l'Ota vol Tonno. * '''Patoci e Mascarei''' * '''Gionu Ulmèa'''  (giallo a Ormea) * '''Mangiomma è Parlomma d'Ulmea''' * '''Sagṛa dâ Lasoggna è dâ Pulenta Saṛacena.''' * '''Ulmèa in unda:''' discèsa ‘ntl' bjioa d'l Bulgu è dî tṛévi, cun i canōtti (èl Bjioa o Biale l'è in scistema anticu d' pulizia d'l Bulgu è dî tṛévi cun l'èua d' Almélla). * '''Mèlcatî d' j' altigioi è d' j antiquoṛi''' p'l züˊ ‘l Bulgu. == Scèndici == {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primu zitadìn|var-partîo=Paltì|var-càrega=Cōria|var-nòtte=Nòte}} {{ComuniAmminPrec|23 avṛìa 1995|13 ȝügniu 1999|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(PDS)|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|13 ȝügniu 1999|13 ȝügniu 2004|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(PDS)|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|13 ȝügniu 2004|7 ȝügniu 2009|Massimo Seno|lišta civica|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 ȝügniu 2009|25 moȝȝu 2014|Gianfranco Benzo|lišta civica<br />(''Ormea per cambiare davvero'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|25 moȝȝu 2014|27 moȝȝu 2019|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(''Insieme per Ormea'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 moȝȝu 2019|10 ȝügniu 2024|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(''Insieme per Ormea'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 ȝügniu 2024|''ȝö''|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(''Insieme per Ormea'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie d' Cumunicaziun == === Strade === Ulmèa ṛ' ê cullegô cun [[Purnasce|Pulnošše]] (‘n [[Pruvincia de Imper̂ia|pṛûvincia d' Inejia]]) velsu sud è Garésce (a nord est) p'l' a Štatoa 28 d'l Cōlle d' Nova, è ṛ' ê culegô cun Otu è Cṛavaina p'l a Pṛûvincioa 216, ch' ṛ atṛavèlsa a Val Pennavaire fin a [[Arbenga|Albenga]]. === Ferruvia === {{Véddi ascì|Ferovîa Ceva-Ormea|Štaziun d' Ulmèa|Štaziun d'l Eca è d'Nasagò|càngio variànte=Lištessu sciultimenti 'n d'taju}} Ulmèa ṛ'ê culegô con Zevo cun a [[Ferovîa Ceva-Ormea|Ferruvia Zevo - Ulmèa]], ch' ṛ' ê èl coppulinea. A zittà ṛ' ê štô culegô da ṛa ferruvia ntl' [[1893]], cun l'inaugüṛaziun dû tōccu d'n [[Štasiôn ed Trapa|Tṛoppa d' Garèsce]] è Ulmèa; srô fra èl [[2012]] è èl [[2016]], ṛ' ê štô tulna auvèlta cun culse tuṛištiche. Ultre aṛa [[Štaziun d' Ulmèa]] u j' è ascì qualla d' [[Štaziun d'l Eca è d'Nasagò|Eca-Nasagò]], au selvizi d'l dû fṛâziui d'Ulmèa. == Notte == <references /> == Oci prugètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]] 0dptq16yskam8pyo3dc6ngjlos7cgy9 Discûscioîn ûtente:Revi C. 3 12111 272684 253046 2026-08-01T23:11:40Z Pathoschild 172 global user pages ([[m:Synchbot|requested by Revi C.]]) 272684 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__<div class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">[[File:Revi logo (pink).png|thumb|center|<span style="color:red">PLEASE DO NOT LEAVE MESSAGE HERE!</span>]] ''' <span style="color:red"> BEFORE YOU BLOCK MY ACCOUNT: IF MY EDIT SUMMARY INCLUDE PREFIX </span>''(Script)''<span style="color:red">, DON'T BLOCK ME, JUST TELL ME TO SLOW DOWN AT COMMONS' TALK PAGE. IT IS AN AUTOMATED SCRIPT BEING USED ON COMMONS TO MOVE FILES.</span> Instead, please leave your message following site: <br /> [[File:Wikidata-logo-en.svg|45px|link=d:User talk:Revi C.]] [[d:User talk:Revi C.]] for Wikidata (Interwiki links) stuff <!--(I am {{int:Group-sysop}} there)--> <br /> [[File:Commons-logo.svg|45px|link=commons:User talk:Revi C.]] [[commons:User talk:Revi C.]] for renaming stuff or [[User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] action (I am {{int:Group-sysop}} there) <br /> [[File:Wikimedia Community Logo optimized.svg|45px|link=m:User talk:Revi C.]] [[meta:User talk:Revi C.]] for other stuff (User right notification, revert message, etc...) Messages left on this page may be reverted or moved without any response.</div> esxe13mcstpjlux1bt2hqwxr2v8t8mn Utente:Revi C. 2 12165 272685 253047 2026-08-01T23:52:32Z Pathoschild 172 global user pages ([[m:Synchbot|requested by Revi C.]]) 272685 wikitext text/x-wiki __NOINDEX__<div class="mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">{{#babel:ko|en-3|lij-0}} [[File:Revi wikimedia image.jpg|thumb|center|middle|If you are here to talk about CommonsDelinker removing a deleted image, please [[:c:User talk:Revi C.|go here]].]] Hello! I am [[:m:User:Revi C.|revi]]. I edit to [[m:SWMT|revert vandals]], do Wikidata stuff<!--(I am a Wikidata Admin! <small>([{{fullurl:wikidata:Special:ListUsers/Revi C.|limit=1}} Verify])</small>)-->, or do [[:c:COM:FR|Commons Filemoving stuff]] (I am Commons Admin too! <small>([{{fullurl:c:Special:ListUsers/Revi C.|limit=1}} Verify])</small>). Come to [[:m:User:Revi C.|my Meta userpage]] or [[:c:User:Revi C.|my Commons userpage]] for more information. Thank you.</div> mlvznv6r8c3lz5eqarnz735s7s0cgzj Utente:Hym411 2 12986 272686 253069 2026-08-02T00:31:47Z Pathoschild 172 global user pages ([[m:Synchbot|requested by Hym411]]) 272686 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[User:Revi C.]] 88g0cv17whfgb1wkeh281mptujwtlut Discûscioîn ûtente:Hym411 3 12987 272687 253070 2026-08-02T01:01:03Z Pathoschild 172 global user pages ([[m:Synchbot|requested by Hym411]]) 272687 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[User talk:Revi C.]] o9z79lcc9a9pfmqmrod5w3eyk4q9i0o Punte d'Nova 0 29038 272664 263698 2026-08-01T12:58:42Z Arbenganese 12552 cv 272664 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Tipo=[[fraçion geògrafica|Fṛâziun]] |Nome=Punte d'Nova |Nome ufficiale= |Panorama=Ponte di nava.png |Didascalia= Punte d'Nova, višta da štatoa 28 |Stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=4 |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-divixón_aministratîva3 = [[comùn|Cumüna]] |Divisione amm grado 3 = Ulmea |var-instituçión = Ištituziùn |var-teritöio = Tèritōṛiu |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |var-abitànti = Abitonti |Superficie= |Altitudine=807 |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Tōlga |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Note superficie= |Abitanti=61 |Note abitanti= |Aggiornamento abitanti=2019 |Codice catastale= |var-nómme_abitànti = Nome abitonti |Nome abitanti=puntaiṛî |var-patrón = Protetua |Patrono=Santiššima Trinità |var-festîvo = Zulnō d'festa |Festivo= |var-cartografîa = Caltugṛafìa }} '''Punte d'Nova''' (diccịa ascì ''Punte de Nàva'' o ''Pònte de Nava'' 'ntâ [[Dialettu arbenganese|paḷlodda d'Albenga]], 'n genuvése ''Ponte de Nava'', in italian ''Ponte di Nava'') ṛê ina fṛâziun d'[[Ulmea|Ulmèa]], 'n [[Provinsa de Cuneo|pṛûvincia d' Cuni]], ai cunfî cun a [[Pruvincia de Imper̂ia|pṛûvincia d'Inejia]] ch'a cuntia 61 abitonti (nüm'ṛi agiulnoi au [[2019]]) == Geugṛâfia == <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Punte de Nava 02.jpg|Višta d'l Punte d'Nova e dâ Rōcca Lanʒô Immaggine:Punte de Nâva (Urméa)-Vìsta de cà intu stradùn 03.jpg|Èl cà 'n sa štrô vèls' Ulmèa Immaggine:Punte Suvràn (Punte de Nâva, Urméa)-Panuràmma 02.jpg|A bulgô suvṛona </gallery> A fṛâziun a s' tṛöva 'nsâ špunda Piemuntèsè d'[[Tànnôu|Tonno]], a sud-ovest r'špettu au centṛu d'Ulmèa, da ṛa lunzi d' quos̅c̅i 6 chilōmetṛi ai cunfî cun a [[Liguria|Ligüṛia]]. A u rundu ṛô èl muntogne d' j' Olpi liguṛi, cumme u reštu dâ tèra d'[[Ulmea|Ulmèa]]. Dapè al Punte u s' tṛöva a Cōlla d' Nova (934 m), ch' a culega Ulmèa a [[Purnasce|Pulnošše]], zà 'n [[Pruvincia de Imper̂ia|pṛûvincia d' Inejia]]. Impultonti i sun a Rōcca P'nina (1401 m) è a Rōcca Lanʒô (1013 m), ch' i s' tṛövo 'nsl cunfin fṛa i dui cumü. == Štōṛia == [[Immaggine:Ormea - Ponti di Nava (1901).jpg|sinistra|miniatura|250x250px|Punte d'Nova ntl' [[1901]]]] Èl pṛimme teštimunionze 'ns' a fṛâziun i sun 'ns' 'l Punte 'ns' Tonno, ch' l'ha d'lungu malcà i cunfî fṛa a [[Repùbrica de Zena|Repüblica d'Ʒena]] è u Dücattu d'Savoia, pö [[Regno de Sardegna|Regṇu d'Saldegna]]. Èl gènte peṛò i sun arivoi cịü toldi, difatti s'majia ché 'ntulnu au [[1869]] u j' eṛa sulu pōche cà.<ref name=":0">{{çitta lìbbro|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|outô1=M. Pelazza|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli}}</ref> Cun èl pasoa dû tempu èl poštu l' è vignì in poštu d' pasoggiu, ascì p' l' auvèltüṛa dâ štatoa 28 dâ Cōlla d'Nova, lōlì l'ha pultà a u švilüppu d'növe cà è d' albèlghi è ošti. Dōppu a Reštauṛaziun del [[1815]], cun èl pasoggiu dei el tèrè genuves̅c̅i au [[Regno de Sardegna|Reggnu d' Saldegna]] èl punte l'ha s'gnà èl cunfin fṛa [[Liguria|Ligüṛia]] è [[Piemonte|Piêmunte]], d'fatti dal [[1861]] a fṛâziun ṛ'entṛa a foa polte del cumün d'[[Ulmea|Ulmèa]]. 'Ntâ [[Segonda Guæra Mondiâ|s'cunda guèra mundioa]] èl Punte 'ns' Tonno l'è štà campà ʒü dai Paltigioi, p'l tajioa èl vie d' cumunicaziun dî tedešchi. Dōppu a guèra èl Punte d' Nova u s' eṛa pupulà cun quai ch'i tṛavajiovo p'l u tojiu d'l Bošcu d'l Navette da polte dâ Feltṛinelli (Editrice Feltrinelli). Fōsci cịü d' mille p'lsune p'l cilca quottṛ'oggni. == Abitonti == A fṛâziun a cuntia ʒö cilca 60 abitonti cun a bulgô dî Figolli, pocu dištonte dal Punte d' Nova.<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/piemonte/cuneo_ormea_pontedinava.html|tìtolo=A fṛâziun d'l' Punte d'Nova, abitonti|vìxita=2021-09-15|léngoa=IT}}</ref> == Pošti d' interesse == <gallery heights="140" mode="packed"> Immaggine:Gêxa da Santìscima Trinitài (Punte de Nâva, Urméa)-Faciâ 05.jpg|A paṛōcchia dâ Santiššima Tṛinità Immaggine:Gêxa da Santìscima Trinitài (Punte de Nâva, Urméa)-Campanìn 03.jpg|miniatura|Èl campanìn dâ ges̅c̅ịa Immaggine:La fontanella di Ponte di Nava.jpg|A funtona dâ cioʒʒa Immaggine:Ponte di Nava.png|'l Punte 'ns' Tonno </gallery> === Ges̅c̅e === A fṛâziun d'l Punte d' Nova ṛô a paṛōcchia dedicô a ṛa Santiššima Tṛinità. A ges̅c̅ịa ṛê štô foccia 'nsémmé al cà, cun štile semplice, a cunselva coc elementu d' pṛegiu, fṛa cui a rapṛesentaziun dâ Cṛeaziun è in autoa dedicà a ṛa beata Maṛia Teṛesa Bracco del [[1998]]. === A funtona dâ cioʒʒa === A funtona ch' ṛê d'noi a ṛa ges̅c̅ịa, ṛê ina šcultüṛa ch' a fa vago in ongio, sutta u j' è ina lapide cun šcriccịa a dotta d' cuštṛuziun, avṛia del [[1895]]. == Ecunumia == Al Punte d' Nova l' è švilüpà èl cumelciu, è l'attività d' j' ošti, dottu ch' l'è 'n pōštu d' passoggiu fṛa Ligüṛia è Piêmunte, ma ascì ina toppa p'ṛ 'ndoa a j'oto fṛâziui ̣[[Viuzena|Viuzenna]], Qualzina è Pulnaššin. ==Cultüṛa== === Chis̅c̅ina === A chis̅c̅ina d'l Punte d' Nova ṛê a lištessa d' Ulmèa, p'l a tipica chis̅c̅ina gionca: a pulenta gionca o saṛas̅c̅ina è èl lasogne d' Ulmèa (lasogne mitunoi), cugnịusciü l'è èl vino ulmiošcu, pṛûdottu a [[Purnasce|Pulnošše]]. == Manifeštaziui == A fešta patṛunoa del paise ṛê a Santiššima Trinità, ch' a fešteggia ai [[12 zûgno|12 d' ʒügnịu]] d' tücci j' oggni. == Vie d'Cumunicaziun == Punte d' Nova l' è cullegà cun j' oto fṛâziui ulmiošche d' [[Contaroina]] a est, cun a Statoa 28 dâ Cōlla d' Nova è, cun a Pṛûvincioa 158, cun [[Viuzena|Viuzenna]] a ovest. Dal Punte d' Nova u s'ariva ascì 'n [[Qualzina]] cun ina via cumünoa. == Nòtte == <references /> == Oci prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraziui d'Ulmea]] 0h482t14pqr1hu1tu9p97chxja9m2dl Qualzina 0 29219 272665 263035 2026-08-01T13:00:43Z Arbenganese 12552 cv 272665 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = Qualzina |Nome ufficiale = |Panorama = Quarsîna (Urmea)-Vista cu-u binoculu da Nava (detaju).jpg |Didascalia =Višta d' Qualzina carendu Rivèn |Bandiera = |Stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo=[[fraçion geògrafica|Fṛâziun]] |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-divixón_aministratîva3 = [[comùn|Cumüna]] |Divisione amm grado 3 = Ulmea |Capoluogo = |Amministratore locale = |Partito = |Data elezione = |var-instituçión = Ištituziùn |Data istituzione = |var-teritöio = Tèritōṛiu |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |var-abitànti = Abitonti |Data istituzione = |Altitudine = 1337 |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Tōlga |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 17 |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = |Lingue = |Codice postale = |Prefisso = |Fuso orario = |Codice ISO = |Codice statistico = |Targa = |Nome abitanti = |var-cartografîa = Caltugṛafìa |Immagine localizzazione = |Mappa = |Sito = }} {{Çitaçión|E brova Qualžina! Poštu chinscì bèa, cun a bulgô Suvrona, cun Sen Lurenzu, i Sen, i Merli e el Birōncu, cun el cà che i porlo d storia, d fatiga e d amua, d quonde che u j era tonta gente a vivo, cultivoa e patûrioa.|''Qualžina'', Mirco Rizzo<ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=DA7J3-hAAG0&feature=youtu.be|tìtolo=Qualžina, Mirco Rizzo|vìxita=2021-09-24|léngoa=LIJ,IT}}</ref>}} '''Qualzina''' (o ''Gualzina'', šcriccia ''Qualʒina'' 'nt' A Lav'zoo, Qualžina 'nt'ṛa gṛafîa d'Mirco Rizzo, nt' û [[Dialettu arbenganese|dialettu d'Albenga]] ''Quarsîna'', 'n [[Léngoa italiànn-a|italian]] ''Quarzina'') r'ê ina fṛâziun d'l cumün italian d'[[Ulmea|Ulmèa]], ch' ṛô 'ncù 17 abitonti (nümm'ṛi aggiulnoi au [[2019]]).<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/piemonte/cuneo_ormea_quarzina.html|tìtolo=Ra fraziun d'Qualzina 'nt' ra cumüna d'Ulmea|vìxita=2021-10-11|léngoa=IT}}</ref> == Geugṛâfia == [[File:Mónte Castéllo de Quarsìnn-a (Quarsìnn-a, Ormêa) - vìsta da-a Stràdda Màrtiri d'Ungherîa.jpg|thumb|Èl Munte Caštea]] A fṛâziun a s' tṛöva 'n media a 1137 m 'ns û livéllu d'l moa, ṛ'ê 'n mèʒʒu a j' Olpi Liguri, sutta èl Munte Caštea (otu 1773&nbsp;m), èl Pöʒʒu Brignocca (1538&nbsp;m), è a ṛa Culma (1570&nbsp;m). Èl bulgoi i sun ešpošte a sud, è p'l lò i pio tontu sua. A bulgò cịûˊ ota ṛê a cilca 1237 'ns û livéllu dâ maṛina, è ṛê qualla au rundu a ṛa Ges̅c̅ịatta d'l Colmine.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/san-giovanni-alla-colma?ldc|tìtolo=FAI, Ges̅c̅ịa d’ Sèn Zan aṛa Culma|vìxita=2021-10-11|léngoa=IT}}</ref> Chizì i büšchi i sun menu špašši r'špettu a j'oto fṛâziui, ascì p'l lōˊ 'n Qualzina u j'eṛa tonci paštua è a tèra a vigniva tṛavajiô 'ntî bei compi ašquos̅c̅i cioi. Da ch'zì u s' ovṛe a ṛa višta tütta a valô d' Riven fin a ṛa colla d'Nova, da l'Almetta al Beltrand, è sutta u s' vaghe èl moa d'[[Inéia|Inejia]], nt' 'l ʒulnoi šcalle u s' vaghe a [[Corsega|Colsica]] è afin èl muntogne dâ [[Sardegna|Saldegna]].<ref name="Guidda">{{Çitta lìbbro|outô1=M. Pelazza, G. Mao, F. Merlino, D. Bassi, E. Michelis, S. Odasso, G. Casalis e G. Barrelli|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=1986|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|léngoa=IT|p=47}}</ref> ===Lovji=== A u rundu al [[Pizzu d'Ulmèa|Pizzu d' Ulmèa]] u j'è trai lovji: u '''Loviu dî Revelli''', cịüˊ ō meno d' 200&nbsp;mq. Ch'u dà urigine al Culsojia, u '''Loviu d'l Pizzu''', lolgu 60&nbsp;m e pṛûfundu 6, d'lun'ch'u nošše l'Almélla è u '''Loviu dû Lau''', polvu ma pṛêziusu p'lché u j'è i tṛitui, l'è 'n mèʒʒu a i pṛoi veldi.<ref name=":0">{{çitta lìbbro|outô1=M. Pelazza, G. Mao, F. Merlino, D. Bassi, E. Michelis, S. Odasso, G. Casalis e G. Barrelli|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=1986|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|léngoa=IT|pp=30-31|capìtolo=IV (Aspetto Geografico)}}</ref> == Štōṛia == [[File:Quarzina 003.png|thumb|Qualzina, višta d'l cà|left]] S'cundu a tṛadiziun Qualzina ṛè a cịüˊ vejia d'l fṛâziui. A j'eṛa ʒà 'nt èl [[Etæ de Mëzo|mediuevu]] quon' ch'è j'eṛo 'rivoi d'l famî ch' i vignivo da dî pōšti dapè. Ün dî pṛimmi 'ncaltamenti ch'i poḷlo d'l divelse bulgoi ch'i fan Qualzina l' è šcṛiccịu da u Scignua d'Ulméa 'ntl [[1121]], d' lì u s' sa ché a quai tempi u s' duèva pagoa ina tossa fissa p'ṛ oggni famia dâ fṛâziun, cun [[Læte|locce]] è fulmoggi. ===Štradde=== Cumme p'l tütte j' oto fṛâziui d' Ulmèa ascì Qualzina ṛô avüˊ in folte svilüppu 'ntulnu al [[1600]], cun u scištema d' cultivaziun a fošše. 'Ntulu al [[1980]] a fṛâziun ṛê štô culegô cun j' Aimui, cun ina növa via ašfaltô, a via vejia a muntova dal [[Punte d'Nova]] è ṛ'eṛa štṛència è dṛiccia. ===Viöa=== Dal [[1990]] j' Alpî d' Ulmèa è 'l "[[Club arpin italian|CAI]]" j' han auvèltu 'n viöa (Balconata di Ormea), ch' u possa 'šcuos̅c̅i 'nt tütte èl fṛâziui d' Ulmèa, d' 'n l'Eca a l'Olbṛa è fin 'n [[Viuzena|Viuzenna]], pasèndu ascì p'l Qualzina.<ref>{{Çitta web|url=https://www.valtanarolife.com/itinerari/la-balconata-di-ormea|tìtolo=Balcunodda d'Ulmèa|vìxita=2021-10-11|léngoa=IT}}</ref> == Abitonti == [[File:Quarzina 001.png|thumb|Qualzina, èl ōto cà d'l paise|left]] A fṛâziun ṛê cumpošta dal bulgoi d'Sen Lûrè, au rundu aṛa ges̅c̅ịa dedicô au sontu, i Sèn, Mèṛli è èl Cà dî Brignocchi, cịüˊ èl Bironcu è a bulgô Suvrona, a cịüˊ ota d'l paìse, cun èl cà focce a u rundu aṛa caplatta dâ Madōnna del Colmine.<ref name="Guidda"/> Divelsci i sun i štṛanōmmi dî veji dâ fṛâziun, cumme j'Agocci è Lûré, štṛanōmmi ch'i s' tṛövo ascì 'nt' “A Lav'zoo” ediziun [[2016]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Vàrri|tìtolo=“A Lav'zoo: u zibaldun ulmioscu”|url=http://files.spazioweb.it/ea/07/ea076d78-c2e2-4b4b-84e3-0fb7645ac7f4.pdf|ànno=2016|editô=Asuciaziùn Ulmeta|léngoa=LIJ, IT|p=38|capìtolo=Soprannomi}}</ref> I patachî d'Ulmèa i ciommo quai d' Qualzina ''muri giuldi'' (facce sporche), cumme l'è cantà 'ntâ "Balodda d'Ulmea" d' Pè Curumbu (Piero Colombo).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pè Curumbu (Piero Colombo)|tìtolo=“A Lav'zoo: u zibaldun ulmioscu”|url=http://files.spazioweb.it/ea/07/ea076d78-c2e2-4b4b-84e3-0fb7645ac7f4.pdf|ànno=2016|editô=Asuciaziùn Ulmeta|léngoa=LIJ, IT|p=38|capìtolo=A Balodda d’Ulmea (canzun)}}</ref> == Pōšti d' 'n-t-rèsse == '''•''' 'N Qualzina u j' è a '''caplatta d' Sen Lûrè''', foccia 'ntà bulgô cịüˊ gṛōssa dâ fṛâziun, ṛê 'nsâ polte ch' a špolʒe d' cịüˊ da ṛa cōšta lun' ch' u pōggia tütta a bulgô.<ref name="Guidda"/> '''• A ges̅c̅ịa dâ Madōnna d'l Colmine''' ṛê nt' èl pṛimme cà 'rivendu da j' Aimui, a Bulgô Suvṛona.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/appuntamenti/festa-n-s-del-carmine-a-quarzina-53936-1-7417f4ff06eb7e48cf842a106e43746d|tìtolo=Festa da Madonna du Carmine|vìxita=2021-10-11|léngoa=IT}}</ref> • Da vago u j'è ascì a '''ges̅c̅ịa d' Sèn Zan aṛa Culma''', ṛê 'ns' in altipian lunde ch' u s' j' ariva pasèndu da 'n viöa ch' u pōlta al Pizzu d'Ulmèa. Ṛê štô foccia vèlsu èl [[1920]]; vèlsu èl mèʒʒu d' j' oggni [[1990]] u j'è šta giuntà in bèa pultiattu d'noi.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/san-giovanni-alla-colma?ldc|tìtolo=FAI, Ges̅c̅ịa d’ Sèn Zan aṛa Culma|vìxita=2021-10-11|léngoa=IT}}</ref> ==Da vegō ascì== {{Çitta web|url=https://www.flickr.com/search/?text=Quarzina|tìtolo=Racòlta d'futugrafîe d'Qualzina|léngoa=IT|vìxita=2021-10-11}} ==Nòtte== <references/> ==Oci pugetti== {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraziui d'Ulmea]] pbf9otfjsgt0bf9wwg0xc6juvlrv6by Bolchi 0 29307 272657 263038 2026-08-01T12:49:04Z Arbenganese 12552 cv 272657 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = Bolchi |Nome ufficiale = |Panorama = Ormea (Barchi) - Torre saracena da Eca.jpg |Didascalia = Paesōgiu d'ṛa [[Tûre d'Bolchi]] |Bandiera = |Stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = [[fraçion geògrafica|Fṛâziun]] |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-divixón_aministratîva3 = [[comùn|Cumüna]] |Divisione amm grado 3-1 = Ulmea |Divisione amm grado 3-2 = Garesce |Capoluogo = |Amministratore locale = |Partito = |Data elezione = |var-instituçión = Ištituziùn |Data istituzione = |var-teritöio = Tèritōṛiu |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |var-abitànti = Abitonti |Data istituzione = |Altitudine = 663 |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Tōlga |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 27 |Note abitanti = {{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/piemonte/cuneo_ormea_barchibreo.html|tìtolo=Abitonti d' Bolchi Bṛeu (2019)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-02}} |Aggiornamento abitanti = |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = |Lingue = |Codice postale = |Prefisso = |Fuso orario = |Codice ISO = |Codice statistico = |Targa = |var-nómme_abitànti = Nome abitonti |Nome abitanti = balcaiṛōlli |var-cartografîa = Caltugṛafìa |Immagine localizzazione = |Mappa = |Sito = }} '''Bolchi''' (''Barchi'' in italian), ṛê ina fṛâziun d'l cumün d'[[Ulmea|Ulmèa]] ch' ṛ'ô 27 (vintesette) abitonti (nüm'ṛi aggiulnoi a u [[2019]] - duimilladis̅c̅növe). == Geugṛâfia == A fṛâziun ṛ'ê dapè a [[Tànnôu|Tonno]], è ṛ'ê pus̅c̅iziunô a ṛa špunda dṛiccia r-špettu a u lécciu d' Tonno. A s' tṛöva ai pê da Colla d'l Priun, ch' l'è d'lungu šta èl pasoggiu vèlsu i [[Liguria|figui]] (cumüna de [[Naxin|Nês̅c̅in]]). Èl cunfin del bulgoi ulmiošche dâ fṛâziun cun qualle garascine l'è u Rian d' Bolchi, ch' u nosce 'nt' èl cumün d'[[Garesce|Garešše]] è u s' compa 'nt' Tonno n'Bolchi Bṛeu è d'noi a Nasagō'.<ref name=":0">{{çitta lìbbro|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|outô1=M. Pelazza|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|capìtolo=VII (Le Frazioni)|pp=42-43}}</ref> === Bulgoi === A fṛâziun d'Bolchi ṛ'è cumpōšta da divelse bulgoi, tṛa i cunfî dî cumüü d'Ulmèa è d' Garešše.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.borghialpini.it/dettaglio.aspx?id=71146|tìtolo=Bulgoi alpine: Bolchi Geis̅c̅a (Ulmea)|vìxita=2021-11-02|léngoa=IT}}</ref> I fan polte d'l cumün ulmiošchu èl bulgoi d' Bṛeo, Geis̅c̅a è Moji; garascine i sun 'nvece qualle dî Cotui, Garelli, Villarattu è Zitta. == Štōria == I pṛimmi balcaiṛōlli j' eṛo 'ncù pṛimma d' l' arivu dî saṛas̅c̅î, ch' j'eṛo arivoi 'nt l' [[VII secolo|800 (Öccịuzèntu)]], quonde ch' i duminovo i Franchi. I saṛas̅c̅î 'nt' u [[IX secolo|IX seculu]] j' avèvo pià a [[Tûre d'Bolchi|Tûre]] ch' a s' vaghe 'ncù ʒöö arucô 'ns in špeṛun 'd rōcca ch' u dōmina Bolchi. S'cundu a legenda l'eṛa štà in ʒuvo dâ famia dî Zitta a campoṛi ʒü' daṛa turè, è p'l lō' u s sṛèva merità u titulu d'Tulnatua (Tornatore).<ref name=":1">{{çitta lìbbro|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|outô1=M. Pelazza|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|capìtolo=V (Grotte e Torri)|p=35}}</ref> Dōppu tüttu lō' ch'zì a štoṛia d' Bolchi ṛ'ê štô 'm' qualla d' Ulmèa, fin a quonde 'ntulnu al [[1630]] (milleses̅c̅'zentuètrenta) a bulgô a n' ven m-nziunô int' in ottu püblicu lun' chè Garešše u ciamova a pṛûpṛietà d' divèlse bulgoi dâ fṛâziun. Quon' chè j'avèvo focciu u debà, i garascî j'eṛo r-scî a "š-ciancoa" a Ulmèa èl cuntṛollu d' divèlse bulgoi a est d' Bolchi Geis̅c̅a, Ulmèa pṛimma ṛ' arivova fin a u Rian d' Vilolcịōsu.<ref name=":2" /> Dōppu u dištoccu aministṛativu i Balcaiṛōlli j' eṛo r-štoi 'nsèmme 'nsl' pian religiusu, r-štendu d'lungu dâ parocchia d' Sen Maltin d' Ulmèa. === Dōppu a guèra === Cian cianin, cun u švilüppu d'l pṛimme fṛobṛiche èl bulgoi 'n muntogna j' han ch'munzà a pèldo èl gènte, 'ncù 'd cịü' dōppu a [[Segonda Guæra Mondiâ|S'cunda Guèra Mundioa]]. Difatti Bolchi Geịs̅c̅ịa l'è štà abandunà tṛa j' [[Anni 1950|oggni '50]] è [[Anni 1960|'60]]. Èl cà cịü' veje i sun caṛoi è èl gente i sun 'ndoi a štoa a Bṛeu.<ref name=":3" /> Sulu 'nt ültimi oggni èl fṛâziui Geịs̅c̅ịa è Vilaṛattu i sun štoi r-šchivèlte dai tedešchi, ch' j' han catà èl cà 'n ruvina e j' han 'r-ngioi, lascèndṛe 'm' j'eṛo, d' föṛa.<ref name=":4" /> == Ecunumia == Cumme p'l j'oto fṛâziui d' Ulmèa èl gènte i vivèvo d' agṛicultüṛa è d'alevamentu. A Cōlla d'l Pṛiun ṛ'eṛa štô d'lungu èl possu p'l a Val Pennavaire (velso [[Naxin|Nês̅c̅in]]), è Bolchi l'era in pōštu 'd sušta p'l i fṛuštee.<ref name=":2" /> == Pōšti d' 'nteṛesse == [[File:Ormea - pilone e forno.jpg|thumb|'N pilun afraš-cô (Bolchi)]] === Geịs̅c̅ịe è cap'latte === '''• Geịs̅c̅ịa dâ Madōnna del Colmine''': a s' tṛöva ntâ bulgô Geịs̅c̅ịa, edificô a paltia dal [[1751]], è ṛ'ô 'n štile ch' u funde l'alchitetüṛa figuna cun qualla piémuntèsè. Ṛ'ê štô ar'n'giô ina pṛimma vōta 'ntl [[1845]] duppu èl pasoggiu dî fṛanzeịs̅c̅i. 'Ntû [[2017]] gṛazie a l'aiüttu dî res̅c̅identi i sun štoi ar'ngịoi èl chivèltu è 'l campanin, dṛentu ṛ'ê ben cun'sèlvô. <ref name=":3">{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=60-EVlWSW48&feature=youtu.be|tìtolo=Nuovo Cinema Ormea, Bolchi Geịs̅c̅ịa, ra restrüttüraziùn d'l 2017|vìxita=2021-11-08|léngoa=IT}}</ref> 'Ns' l'autoa u j'è èl quoddṛu dâ Beata Velgine d'l Colmine cịü' èl quoddṛu d' l'Assunta del pitua tiṛinese Carlo Morgari. Fin a j' [[Anni 1960|oggni '60]] del [[XX secolo|1900]], quon' chè ṛ'ê štô foccia a növa geịs̅c̅ịa a Bṛeu, ṛ'eṛa d'lungu štô duvṛô. A canugnia ṛ'ê štô foccia 'nvece giuntendu a ṛa paruchioa ün'otṛa cap'latta dapè ch' ṛ'eṛa d' urigine dû [[XVIII secolo|'700]]. '''• Geịs̅c̅ịa növa d' Bolchi-Nasagò''', dedicô aṛa Madōnna del Colmine, ṛ'ê štô foccia 'nt 'l [[1961]] 'n štile mudelnu. '''• Cap'latta d'l Immaculô Cunceziun''', a s' tṛuvova ntâ Bulgô d' Vilaṛattu, foccia 'ntl [[1807]] a s' è drucô 'n seguitu all'abandun dâ zōna, u s' cunselva sulu èl quoddṛu del pitua ulmioš-cu [[Geniu Alduin|Eugenio Arduino]], ch' u rafigüṛa a Velgine Maṛia è zöö cunselvô 'n Bolchi Geịs̅c̅ịa.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2018/07/19/barchi-chiesa-ormea-la-metamorfosi-di-una-borgata-che-sconfina-a-garessio/|tìtolo=Bolchi, ra bulgò d'Ulmèa ai cunfî cun Garesce|vìxita=2021-11-08|léngoa=IT}}</ref> === A Tûre d'Bolchi === {{Véddi ascì|Tûre d'Bolchi}} [[File:Torre di Barchi da fondovalle Tanaro.png|thumb|260px|A Tûre višta da ṛa strō, a dricia el cà ed Bolchi Bṛeu]] A tûrè d'Bolchi (o Tûre d'i Saras̅c̅î), ṛè 'na fultificaziùn a bôse runda d' urigine antica d' pṛea d' l' pōštu tignüa 'nsèmmè daṛa cauzina, au ṛ'ê 'ncù ota 9 metṛi. tra a fin d' l [[VIII secolo a.C.|VIII]] è 'l p'ṛ'nzippi dû [[IX secolo|IX seculu]] cuntṛa i saṛas̅c̅î, cun u šcōppu d' vago p'l tempu, daṛa lunʒi, l'arivu dî saṛas̅c̅î ch' i vignivo dal [[Mâ Ligure|Moa Ligure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.garessio.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/torre-dei-saraceni-25407-1-0778cfdc89eddb0bb3619f28319b658a|tìtolo=Cumüna d'Garesce, Tûre d'Bolchi|vìxita=2021-11-08|léngoa=IT}}</ref> === Èl cà === Èl cà veje ch' i fulmo èl bulgoi d'l paise j' han èl lištesse fatezze d' qualle dî figui è d' j' oto cà ch' i s' tṛövo ascì 'n bossu Piêmunte, lunde chè èl štonzie dâ cà i sun atacoi a u s'cau d'lò caštogne è ai masaghî. Èl faciodde i n'han pà tonte f-nèštṛe s' i dan vèlsu nord, 'n-t-lmentṛe qualle ch' i dan a sud j'han i puʒöi è d'l gṛōsse f-nèštṛe p'l pèa šfṛütoa cịü' ch' u s' pō' a lüḷs̅c̅è dû sua.<ref name=":2" /> == Vîe d'cumunicaziun == Èl bulgoi (ulmiošche è garaššine) i sun s'lvî da ṛa via sulu da ṛa polte del cumün d' Ulmèa, gṛazie a ina via d'l chèru, ch' a possa dapè a u Rian d' Bolchi.<ref name=":0" /> == Nòtte == <references /> == Oci pṛugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraziui d'Ulmea]] c1zm6e2p86v088l40aw04mfcj7kuso8 272658 272657 2026-08-01T12:49:47Z Arbenganese 12552 sorting? 272658 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = Bolchi |Nome ufficiale = |Panorama = Ormea (Barchi) - Torre saracena da Eca.jpg |Didascalia = Paesōgiu d'ṛa [[Tûre d'Bolchi]] |Bandiera = |Stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = [[fraçion geògrafica|Fṛâziun]] |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-divixón_aministratîva3 = [[comùn|Cumüna]] |Divisione amm grado 3-2 = Garesce |Divisione amm grado 3-1 = Ulmea |Capoluogo = |Amministratore locale = |Partito = |Data elezione = |var-instituçión = Ištituziùn |Data istituzione = |var-teritöio = Tèritōṛiu |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |var-abitànti = Abitonti |Data istituzione = |Altitudine = 663 |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Tōlga |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 27 |Note abitanti = {{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/piemonte/cuneo_ormea_barchibreo.html|tìtolo=Abitonti d' Bolchi Bṛeu (2019)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-02}} |Aggiornamento abitanti = |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = |Lingue = |Codice postale = |Prefisso = |Fuso orario = |Codice ISO = |Codice statistico = |Targa = |var-nómme_abitànti = Nome abitonti |Nome abitanti = balcaiṛōlli |var-cartografîa = Caltugṛafìa |Immagine localizzazione = |Mappa = |Sito = }} '''Bolchi''' (''Barchi'' in italian), ṛê ina fṛâziun d'l cumün d'[[Ulmea|Ulmèa]] ch' ṛ'ô 27 (vintesette) abitonti (nüm'ṛi aggiulnoi a u [[2019]] - duimilladis̅c̅növe). == Geugṛâfia == A fṛâziun ṛ'ê dapè a [[Tànnôu|Tonno]], è ṛ'ê pus̅c̅iziunô a ṛa špunda dṛiccia r-špettu a u lécciu d' Tonno. A s' tṛöva ai pê da Colla d'l Priun, ch' l'è d'lungu šta èl pasoggiu vèlsu i [[Liguria|figui]] (cumüna de [[Naxin|Nês̅c̅in]]). Èl cunfin del bulgoi ulmiošche dâ fṛâziun cun qualle garascine l'è u Rian d' Bolchi, ch' u nosce 'nt' èl cumün d'[[Garesce|Garešše]] è u s' compa 'nt' Tonno n'Bolchi Bṛeu è d'noi a Nasagō'.<ref name=":0">{{çitta lìbbro|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|outô1=M. Pelazza|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|capìtolo=VII (Le Frazioni)|pp=42-43}}</ref> === Bulgoi === A fṛâziun d'Bolchi ṛ'è cumpōšta da divelse bulgoi, tṛa i cunfî dî cumüü d'Ulmèa è d' Garešše.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.borghialpini.it/dettaglio.aspx?id=71146|tìtolo=Bulgoi alpine: Bolchi Geis̅c̅a (Ulmea)|vìxita=2021-11-02|léngoa=IT}}</ref> I fan polte d'l cumün ulmiošchu èl bulgoi d' Bṛeo, Geis̅c̅a è Moji; garascine i sun 'nvece qualle dî Cotui, Garelli, Villarattu è Zitta. == Štōria == I pṛimmi balcaiṛōlli j' eṛo 'ncù pṛimma d' l' arivu dî saṛas̅c̅î, ch' j'eṛo arivoi 'nt l' [[VII secolo|800 (Öccịuzèntu)]], quonde ch' i duminovo i Franchi. I saṛas̅c̅î 'nt' u [[IX secolo|IX seculu]] j' avèvo pià a [[Tûre d'Bolchi|Tûre]] ch' a s' vaghe 'ncù ʒöö arucô 'ns in špeṛun 'd rōcca ch' u dōmina Bolchi. S'cundu a legenda l'eṛa štà in ʒuvo dâ famia dî Zitta a campoṛi ʒü' daṛa turè, è p'l lō' u s sṛèva merità u titulu d'Tulnatua (Tornatore).<ref name=":1">{{çitta lìbbro|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|outô1=M. Pelazza|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|capìtolo=V (Grotte e Torri)|p=35}}</ref> Dōppu tüttu lō' ch'zì a štoṛia d' Bolchi ṛ'ê štô 'm' qualla d' Ulmèa, fin a quonde 'ntulnu al [[1630]] (milleses̅c̅'zentuètrenta) a bulgô a n' ven m-nziunô int' in ottu püblicu lun' chè Garešše u ciamova a pṛûpṛietà d' divèlse bulgoi dâ fṛâziun. Quon' chè j'avèvo focciu u debà, i garascî j'eṛo r-scî a "š-ciancoa" a Ulmèa èl cuntṛollu d' divèlse bulgoi a est d' Bolchi Geis̅c̅a, Ulmèa pṛimma ṛ' arivova fin a u Rian d' Vilolcịōsu.<ref name=":2" /> Dōppu u dištoccu aministṛativu i Balcaiṛōlli j' eṛo r-štoi 'nsèmme 'nsl' pian religiusu, r-štendu d'lungu dâ parocchia d' Sen Maltin d' Ulmèa. === Dōppu a guèra === Cian cianin, cun u švilüppu d'l pṛimme fṛobṛiche èl bulgoi 'n muntogna j' han ch'munzà a pèldo èl gènte, 'ncù 'd cịü' dōppu a [[Segonda Guæra Mondiâ|S'cunda Guèra Mundioa]]. Difatti Bolchi Geịs̅c̅ịa l'è štà abandunà tṛa j' [[Anni 1950|oggni '50]] è [[Anni 1960|'60]]. Èl cà cịü' veje i sun caṛoi è èl gente i sun 'ndoi a štoa a Bṛeu.<ref name=":3" /> Sulu 'nt ültimi oggni èl fṛâziui Geịs̅c̅ịa è Vilaṛattu i sun štoi r-šchivèlte dai tedešchi, ch' j' han catà èl cà 'n ruvina e j' han 'r-ngioi, lascèndṛe 'm' j'eṛo, d' föṛa.<ref name=":4" /> == Ecunumia == Cumme p'l j'oto fṛâziui d' Ulmèa èl gènte i vivèvo d' agṛicultüṛa è d'alevamentu. A Cōlla d'l Pṛiun ṛ'eṛa štô d'lungu èl possu p'l a Val Pennavaire (velso [[Naxin|Nês̅c̅in]]), è Bolchi l'era in pōštu 'd sušta p'l i fṛuštee.<ref name=":2" /> == Pōšti d' 'nteṛesse == [[File:Ormea - pilone e forno.jpg|thumb|'N pilun afraš-cô (Bolchi)]] === Geịs̅c̅ịe è cap'latte === '''• Geịs̅c̅ịa dâ Madōnna del Colmine''': a s' tṛöva ntâ bulgô Geịs̅c̅ịa, edificô a paltia dal [[1751]], è ṛ'ô 'n štile ch' u funde l'alchitetüṛa figuna cun qualla piémuntèsè. Ṛ'ê štô ar'n'giô ina pṛimma vōta 'ntl [[1845]] duppu èl pasoggiu dî fṛanzeịs̅c̅i. 'Ntû [[2017]] gṛazie a l'aiüttu dî res̅c̅identi i sun štoi ar'ngịoi èl chivèltu è 'l campanin, dṛentu ṛ'ê ben cun'sèlvô. <ref name=":3">{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=60-EVlWSW48&feature=youtu.be|tìtolo=Nuovo Cinema Ormea, Bolchi Geịs̅c̅ịa, ra restrüttüraziùn d'l 2017|vìxita=2021-11-08|léngoa=IT}}</ref> 'Ns' l'autoa u j'è èl quoddṛu dâ Beata Velgine d'l Colmine cịü' èl quoddṛu d' l'Assunta del pitua tiṛinese Carlo Morgari. Fin a j' [[Anni 1960|oggni '60]] del [[XX secolo|1900]], quon' chè ṛ'ê štô foccia a növa geịs̅c̅ịa a Bṛeu, ṛ'eṛa d'lungu štô duvṛô. A canugnia ṛ'ê štô foccia 'nvece giuntendu a ṛa paruchioa ün'otṛa cap'latta dapè ch' ṛ'eṛa d' urigine dû [[XVIII secolo|'700]]. '''• Geịs̅c̅ịa növa d' Bolchi-Nasagò''', dedicô aṛa Madōnna del Colmine, ṛ'ê štô foccia 'nt 'l [[1961]] 'n štile mudelnu. '''• Cap'latta d'l Immaculô Cunceziun''', a s' tṛuvova ntâ Bulgô d' Vilaṛattu, foccia 'ntl [[1807]] a s' è drucô 'n seguitu all'abandun dâ zōna, u s' cunselva sulu èl quoddṛu del pitua ulmioš-cu [[Geniu Alduin|Eugenio Arduino]], ch' u rafigüṛa a Velgine Maṛia è zöö cunselvô 'n Bolchi Geịs̅c̅ịa.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2018/07/19/barchi-chiesa-ormea-la-metamorfosi-di-una-borgata-che-sconfina-a-garessio/|tìtolo=Bolchi, ra bulgò d'Ulmèa ai cunfî cun Garesce|vìxita=2021-11-08|léngoa=IT}}</ref> === A Tûre d'Bolchi === {{Véddi ascì|Tûre d'Bolchi}} [[File:Torre di Barchi da fondovalle Tanaro.png|thumb|260px|A Tûre višta da ṛa strō, a dricia el cà ed Bolchi Bṛeu]] A tûrè d'Bolchi (o Tûre d'i Saras̅c̅î), ṛè 'na fultificaziùn a bôse runda d' urigine antica d' pṛea d' l' pōštu tignüa 'nsèmmè daṛa cauzina, au ṛ'ê 'ncù ota 9 metṛi. tra a fin d' l [[VIII secolo a.C.|VIII]] è 'l p'ṛ'nzippi dû [[IX secolo|IX seculu]] cuntṛa i saṛas̅c̅î, cun u šcōppu d' vago p'l tempu, daṛa lunʒi, l'arivu dî saṛas̅c̅î ch' i vignivo dal [[Mâ Ligure|Moa Ligure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.garessio.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/torre-dei-saraceni-25407-1-0778cfdc89eddb0bb3619f28319b658a|tìtolo=Cumüna d'Garesce, Tûre d'Bolchi|vìxita=2021-11-08|léngoa=IT}}</ref> === Èl cà === Èl cà veje ch' i fulmo èl bulgoi d'l paise j' han èl lištesse fatezze d' qualle dî figui è d' j' oto cà ch' i s' tṛövo ascì 'n bossu Piêmunte, lunde chè èl štonzie dâ cà i sun atacoi a u s'cau d'lò caštogne è ai masaghî. Èl faciodde i n'han pà tonte f-nèštṛe s' i dan vèlsu nord, 'n-t-lmentṛe qualle ch' i dan a sud j'han i puʒöi è d'l gṛōsse f-nèštṛe p'l pèa šfṛütoa cịü' ch' u s' pō' a lüḷs̅c̅è dû sua.<ref name=":2" /> == Vîe d'cumunicaziun == Èl bulgoi (ulmiošche è garaššine) i sun s'lvî da ṛa via sulu da ṛa polte del cumün d' Ulmèa, gṛazie a ina via d'l chèru, ch' a possa dapè a u Rian d' Bolchi.<ref name=":0" /> == Nòtte == <references /> == Oci pṛugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraziui d'Ulmea]] mkzj5yjjh2xyxwgdfidno87imj6ad67 272659 272658 2026-08-01T12:50:26Z Arbenganese 12552 - 272659 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = Bolchi |Nome ufficiale = |Panorama = Ormea (Barchi) - Torre saracena da Eca.jpg |Didascalia = Paesōgiu d'ṛa [[Tûre d'Bolchi]] |Bandiera = |Stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = [[fraçion geògrafica|Fṛâziun]] |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-divixón_aministratîva3 = [[comùn|Cumüna]] |Divisione amm grado 3-2 = Garesce |Capoluogo = |Amministratore locale = |Partito = |Data elezione = |var-instituçión = Ištituziùn |Data istituzione = |var-teritöio = Tèritōṛiu |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |var-abitànti = Abitonti |Data istituzione = |Altitudine = 663 |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Tōlga |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 27 |Note abitanti = {{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/piemonte/cuneo_ormea_barchibreo.html|tìtolo=Abitonti d' Bolchi Bṛeu (2019)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-02}} |Aggiornamento abitanti = |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = |Lingue = |Codice postale = |Prefisso = |Fuso orario = |Codice ISO = |Codice statistico = |Targa = |var-nómme_abitànti = Nome abitonti |Nome abitanti = balcaiṛōlli |var-cartografîa = Caltugṛafìa |Immagine localizzazione = |Mappa = |Sito = }} '''Bolchi''' (''Barchi'' in italian), ṛê ina fṛâziun d'l cumün d'[[Ulmea|Ulmèa]] ch' ṛ'ô 27 (vintesette) abitonti (nüm'ṛi aggiulnoi a u [[2019]] - duimilladis̅c̅növe). == Geugṛâfia == A fṛâziun ṛ'ê dapè a [[Tànnôu|Tonno]], è ṛ'ê pus̅c̅iziunô a ṛa špunda dṛiccia r-špettu a u lécciu d' Tonno. A s' tṛöva ai pê da Colla d'l Priun, ch' l'è d'lungu šta èl pasoggiu vèlsu i [[Liguria|figui]] (cumüna de [[Naxin|Nês̅c̅in]]). Èl cunfin del bulgoi ulmiošche dâ fṛâziun cun qualle garascine l'è u Rian d' Bolchi, ch' u nosce 'nt' èl cumün d'[[Garesce|Garešše]] è u s' compa 'nt' Tonno n'Bolchi Bṛeu è d'noi a Nasagō'.<ref name=":0">{{çitta lìbbro|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|outô1=M. Pelazza|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|capìtolo=VII (Le Frazioni)|pp=42-43}}</ref> === Bulgoi === A fṛâziun d'Bolchi ṛ'è cumpōšta da divelse bulgoi, tṛa i cunfî dî cumüü d'Ulmèa è d' Garešše.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.borghialpini.it/dettaglio.aspx?id=71146|tìtolo=Bulgoi alpine: Bolchi Geis̅c̅a (Ulmea)|vìxita=2021-11-02|léngoa=IT}}</ref> I fan polte d'l cumün ulmiošchu èl bulgoi d' Bṛeo, Geis̅c̅a è Moji; garascine i sun 'nvece qualle dî Cotui, Garelli, Villarattu è Zitta. == Štōria == I pṛimmi balcaiṛōlli j' eṛo 'ncù pṛimma d' l' arivu dî saṛas̅c̅î, ch' j'eṛo arivoi 'nt l' [[VII secolo|800 (Öccịuzèntu)]], quonde ch' i duminovo i Franchi. I saṛas̅c̅î 'nt' u [[IX secolo|IX seculu]] j' avèvo pià a [[Tûre d'Bolchi|Tûre]] ch' a s' vaghe 'ncù ʒöö arucô 'ns in špeṛun 'd rōcca ch' u dōmina Bolchi. S'cundu a legenda l'eṛa štà in ʒuvo dâ famia dî Zitta a campoṛi ʒü' daṛa turè, è p'l lō' u s sṛèva merità u titulu d'Tulnatua (Tornatore).<ref name=":1">{{çitta lìbbro|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|outô1=M. Pelazza|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|capìtolo=V (Grotte e Torri)|p=35}}</ref> Dōppu tüttu lō' ch'zì a štoṛia d' Bolchi ṛ'ê štô 'm' qualla d' Ulmèa, fin a quonde 'ntulnu al [[1630]] (milleses̅c̅'zentuètrenta) a bulgô a n' ven m-nziunô int' in ottu püblicu lun' chè Garešše u ciamova a pṛûpṛietà d' divèlse bulgoi dâ fṛâziun. Quon' chè j'avèvo focciu u debà, i garascî j'eṛo r-scî a "š-ciancoa" a Ulmèa èl cuntṛollu d' divèlse bulgoi a est d' Bolchi Geis̅c̅a, Ulmèa pṛimma ṛ' arivova fin a u Rian d' Vilolcịōsu.<ref name=":2" /> Dōppu u dištoccu aministṛativu i Balcaiṛōlli j' eṛo r-štoi 'nsèmme 'nsl' pian religiusu, r-štendu d'lungu dâ parocchia d' Sen Maltin d' Ulmèa. === Dōppu a guèra === Cian cianin, cun u švilüppu d'l pṛimme fṛobṛiche èl bulgoi 'n muntogna j' han ch'munzà a pèldo èl gènte, 'ncù 'd cịü' dōppu a [[Segonda Guæra Mondiâ|S'cunda Guèra Mundioa]]. Difatti Bolchi Geịs̅c̅ịa l'è štà abandunà tṛa j' [[Anni 1950|oggni '50]] è [[Anni 1960|'60]]. Èl cà cịü' veje i sun caṛoi è èl gente i sun 'ndoi a štoa a Bṛeu.<ref name=":3" /> Sulu 'nt ültimi oggni èl fṛâziui Geịs̅c̅ịa è Vilaṛattu i sun štoi r-šchivèlte dai tedešchi, ch' j' han catà èl cà 'n ruvina e j' han 'r-ngioi, lascèndṛe 'm' j'eṛo, d' föṛa.<ref name=":4" /> == Ecunumia == Cumme p'l j'oto fṛâziui d' Ulmèa èl gènte i vivèvo d' agṛicultüṛa è d'alevamentu. A Cōlla d'l Pṛiun ṛ'eṛa štô d'lungu èl possu p'l a Val Pennavaire (velso [[Naxin|Nês̅c̅in]]), è Bolchi l'era in pōštu 'd sušta p'l i fṛuštee.<ref name=":2" /> == Pōšti d' 'nteṛesse == [[File:Ormea - pilone e forno.jpg|thumb|'N pilun afraš-cô (Bolchi)]] === Geịs̅c̅ịe è cap'latte === '''• Geịs̅c̅ịa dâ Madōnna del Colmine''': a s' tṛöva ntâ bulgô Geịs̅c̅ịa, edificô a paltia dal [[1751]], è ṛ'ô 'n štile ch' u funde l'alchitetüṛa figuna cun qualla piémuntèsè. Ṛ'ê štô ar'n'giô ina pṛimma vōta 'ntl [[1845]] duppu èl pasoggiu dî fṛanzeịs̅c̅i. 'Ntû [[2017]] gṛazie a l'aiüttu dî res̅c̅identi i sun štoi ar'ngịoi èl chivèltu è 'l campanin, dṛentu ṛ'ê ben cun'sèlvô. <ref name=":3">{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=60-EVlWSW48&feature=youtu.be|tìtolo=Nuovo Cinema Ormea, Bolchi Geịs̅c̅ịa, ra restrüttüraziùn d'l 2017|vìxita=2021-11-08|léngoa=IT}}</ref> 'Ns' l'autoa u j'è èl quoddṛu dâ Beata Velgine d'l Colmine cịü' èl quoddṛu d' l'Assunta del pitua tiṛinese Carlo Morgari. Fin a j' [[Anni 1960|oggni '60]] del [[XX secolo|1900]], quon' chè ṛ'ê štô foccia a növa geịs̅c̅ịa a Bṛeu, ṛ'eṛa d'lungu štô duvṛô. A canugnia ṛ'ê štô foccia 'nvece giuntendu a ṛa paruchioa ün'otṛa cap'latta dapè ch' ṛ'eṛa d' urigine dû [[XVIII secolo|'700]]. '''• Geịs̅c̅ịa növa d' Bolchi-Nasagò''', dedicô aṛa Madōnna del Colmine, ṛ'ê štô foccia 'nt 'l [[1961]] 'n štile mudelnu. '''• Cap'latta d'l Immaculô Cunceziun''', a s' tṛuvova ntâ Bulgô d' Vilaṛattu, foccia 'ntl [[1807]] a s' è drucô 'n seguitu all'abandun dâ zōna, u s' cunselva sulu èl quoddṛu del pitua ulmioš-cu [[Geniu Alduin|Eugenio Arduino]], ch' u rafigüṛa a Velgine Maṛia è zöö cunselvô 'n Bolchi Geịs̅c̅ịa.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2018/07/19/barchi-chiesa-ormea-la-metamorfosi-di-una-borgata-che-sconfina-a-garessio/|tìtolo=Bolchi, ra bulgò d'Ulmèa ai cunfî cun Garesce|vìxita=2021-11-08|léngoa=IT}}</ref> === A Tûre d'Bolchi === {{Véddi ascì|Tûre d'Bolchi}} [[File:Torre di Barchi da fondovalle Tanaro.png|thumb|260px|A Tûre višta da ṛa strō, a dricia el cà ed Bolchi Bṛeu]] A tûrè d'Bolchi (o Tûre d'i Saras̅c̅î), ṛè 'na fultificaziùn a bôse runda d' urigine antica d' pṛea d' l' pōštu tignüa 'nsèmmè daṛa cauzina, au ṛ'ê 'ncù ota 9 metṛi. tra a fin d' l [[VIII secolo a.C.|VIII]] è 'l p'ṛ'nzippi dû [[IX secolo|IX seculu]] cuntṛa i saṛas̅c̅î, cun u šcōppu d' vago p'l tempu, daṛa lunʒi, l'arivu dî saṛas̅c̅î ch' i vignivo dal [[Mâ Ligure|Moa Ligure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.garessio.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/torre-dei-saraceni-25407-1-0778cfdc89eddb0bb3619f28319b658a|tìtolo=Cumüna d'Garesce, Tûre d'Bolchi|vìxita=2021-11-08|léngoa=IT}}</ref> === Èl cà === Èl cà veje ch' i fulmo èl bulgoi d'l paise j' han èl lištesse fatezze d' qualle dî figui è d' j' oto cà ch' i s' tṛövo ascì 'n bossu Piêmunte, lunde chè èl štonzie dâ cà i sun atacoi a u s'cau d'lò caštogne è ai masaghî. Èl faciodde i n'han pà tonte f-nèštṛe s' i dan vèlsu nord, 'n-t-lmentṛe qualle ch' i dan a sud j'han i puʒöi è d'l gṛōsse f-nèštṛe p'l pèa šfṛütoa cịü' ch' u s' pō' a lüḷs̅c̅è dû sua.<ref name=":2" /> == Vîe d'cumunicaziun == Èl bulgoi (ulmiošche è garaššine) i sun s'lvî da ṛa via sulu da ṛa polte del cumün d' Ulmèa, gṛazie a ina via d'l chèru, ch' a possa dapè a u Rian d' Bolchi.<ref name=":0" /> == Nòtte == <references /> == Oci pṛugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraziui d'Ulmea]] 2b1d1rspyin3i0zlvlijdu2hdwwp2e1 272660 272659 2026-08-01T12:51:16Z Arbenganese 12552 sorting? 272660 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = Bolchi |Nome ufficiale = |Panorama = Ormea (Barchi) - Torre saracena da Eca.jpg |Didascalia = Paesōgiu d'ṛa [[Tûre d'Bolchi]] |Bandiera = |Stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = [[fraçion geògrafica|Fṛâziun]] |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-divixón_aministratîva3 = [[comùn|Cumüna]] |Divisione amm grado 3-1 = Garesce |Capoluogo = |Amministratore locale = |Partito = |Data elezione = |var-instituçión = Ištituziùn |Data istituzione = |var-teritöio = Tèritōṛiu |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |var-abitànti = Abitonti |Data istituzione = |Altitudine = 663 |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Tōlga |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 27 |Note abitanti = {{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/piemonte/cuneo_ormea_barchibreo.html|tìtolo=Abitonti d' Bolchi Bṛeu (2019)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-02}} |Aggiornamento abitanti = |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = |Lingue = |Codice postale = |Prefisso = |Fuso orario = |Codice ISO = |Codice statistico = |Targa = |var-nómme_abitànti = Nome abitonti |Nome abitanti = balcaiṛōlli |var-cartografîa = Caltugṛafìa |Immagine localizzazione = |Mappa = |Sito = |Divisione amm grado 3-1 = Ulmea }} '''Bolchi''' (''Barchi'' in italian), ṛê ina fṛâziun d'l cumün d'[[Ulmea|Ulmèa]] ch' ṛ'ô 27 (vintesette) abitonti (nüm'ṛi aggiulnoi a u [[2019]] - duimilladis̅c̅növe). == Geugṛâfia == A fṛâziun ṛ'ê dapè a [[Tànnôu|Tonno]], è ṛ'ê pus̅c̅iziunô a ṛa špunda dṛiccia r-špettu a u lécciu d' Tonno. A s' tṛöva ai pê da Colla d'l Priun, ch' l'è d'lungu šta èl pasoggiu vèlsu i [[Liguria|figui]] (cumüna de [[Naxin|Nês̅c̅in]]). Èl cunfin del bulgoi ulmiošche dâ fṛâziun cun qualle garascine l'è u Rian d' Bolchi, ch' u nosce 'nt' èl cumün d'[[Garesce|Garešše]] è u s' compa 'nt' Tonno n'Bolchi Bṛeu è d'noi a Nasagō'.<ref name=":0">{{çitta lìbbro|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|outô1=M. Pelazza|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|capìtolo=VII (Le Frazioni)|pp=42-43}}</ref> === Bulgoi === A fṛâziun d'Bolchi ṛ'è cumpōšta da divelse bulgoi, tṛa i cunfî dî cumüü d'Ulmèa è d' Garešše.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.borghialpini.it/dettaglio.aspx?id=71146|tìtolo=Bulgoi alpine: Bolchi Geis̅c̅a (Ulmea)|vìxita=2021-11-02|léngoa=IT}}</ref> I fan polte d'l cumün ulmiošchu èl bulgoi d' Bṛeo, Geis̅c̅a è Moji; garascine i sun 'nvece qualle dî Cotui, Garelli, Villarattu è Zitta. == Štōria == I pṛimmi balcaiṛōlli j' eṛo 'ncù pṛimma d' l' arivu dî saṛas̅c̅î, ch' j'eṛo arivoi 'nt l' [[VII secolo|800 (Öccịuzèntu)]], quonde ch' i duminovo i Franchi. I saṛas̅c̅î 'nt' u [[IX secolo|IX seculu]] j' avèvo pià a [[Tûre d'Bolchi|Tûre]] ch' a s' vaghe 'ncù ʒöö arucô 'ns in špeṛun 'd rōcca ch' u dōmina Bolchi. S'cundu a legenda l'eṛa štà in ʒuvo dâ famia dî Zitta a campoṛi ʒü' daṛa turè, è p'l lō' u s sṛèva merità u titulu d'Tulnatua (Tornatore).<ref name=":1">{{çitta lìbbro|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|outô1=M. Pelazza|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|capìtolo=V (Grotte e Torri)|p=35}}</ref> Dōppu tüttu lō' ch'zì a štoṛia d' Bolchi ṛ'ê štô 'm' qualla d' Ulmèa, fin a quonde 'ntulnu al [[1630]] (milleses̅c̅'zentuètrenta) a bulgô a n' ven m-nziunô int' in ottu püblicu lun' chè Garešše u ciamova a pṛûpṛietà d' divèlse bulgoi dâ fṛâziun. Quon' chè j'avèvo focciu u debà, i garascî j'eṛo r-scî a "š-ciancoa" a Ulmèa èl cuntṛollu d' divèlse bulgoi a est d' Bolchi Geis̅c̅a, Ulmèa pṛimma ṛ' arivova fin a u Rian d' Vilolcịōsu.<ref name=":2" /> Dōppu u dištoccu aministṛativu i Balcaiṛōlli j' eṛo r-štoi 'nsèmme 'nsl' pian religiusu, r-štendu d'lungu dâ parocchia d' Sen Maltin d' Ulmèa. === Dōppu a guèra === Cian cianin, cun u švilüppu d'l pṛimme fṛobṛiche èl bulgoi 'n muntogna j' han ch'munzà a pèldo èl gènte, 'ncù 'd cịü' dōppu a [[Segonda Guæra Mondiâ|S'cunda Guèra Mundioa]]. Difatti Bolchi Geịs̅c̅ịa l'è štà abandunà tṛa j' [[Anni 1950|oggni '50]] è [[Anni 1960|'60]]. Èl cà cịü' veje i sun caṛoi è èl gente i sun 'ndoi a štoa a Bṛeu.<ref name=":3" /> Sulu 'nt ültimi oggni èl fṛâziui Geịs̅c̅ịa è Vilaṛattu i sun štoi r-šchivèlte dai tedešchi, ch' j' han catà èl cà 'n ruvina e j' han 'r-ngioi, lascèndṛe 'm' j'eṛo, d' föṛa.<ref name=":4" /> == Ecunumia == Cumme p'l j'oto fṛâziui d' Ulmèa èl gènte i vivèvo d' agṛicultüṛa è d'alevamentu. A Cōlla d'l Pṛiun ṛ'eṛa štô d'lungu èl possu p'l a Val Pennavaire (velso [[Naxin|Nês̅c̅in]]), è Bolchi l'era in pōštu 'd sušta p'l i fṛuštee.<ref name=":2" /> == Pōšti d' 'nteṛesse == [[File:Ormea - pilone e forno.jpg|thumb|'N pilun afraš-cô (Bolchi)]] === Geịs̅c̅ịe è cap'latte === '''• Geịs̅c̅ịa dâ Madōnna del Colmine''': a s' tṛöva ntâ bulgô Geịs̅c̅ịa, edificô a paltia dal [[1751]], è ṛ'ô 'n štile ch' u funde l'alchitetüṛa figuna cun qualla piémuntèsè. Ṛ'ê štô ar'n'giô ina pṛimma vōta 'ntl [[1845]] duppu èl pasoggiu dî fṛanzeịs̅c̅i. 'Ntû [[2017]] gṛazie a l'aiüttu dî res̅c̅identi i sun štoi ar'ngịoi èl chivèltu è 'l campanin, dṛentu ṛ'ê ben cun'sèlvô. <ref name=":3">{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=60-EVlWSW48&feature=youtu.be|tìtolo=Nuovo Cinema Ormea, Bolchi Geịs̅c̅ịa, ra restrüttüraziùn d'l 2017|vìxita=2021-11-08|léngoa=IT}}</ref> 'Ns' l'autoa u j'è èl quoddṛu dâ Beata Velgine d'l Colmine cịü' èl quoddṛu d' l'Assunta del pitua tiṛinese Carlo Morgari. Fin a j' [[Anni 1960|oggni '60]] del [[XX secolo|1900]], quon' chè ṛ'ê štô foccia a növa geịs̅c̅ịa a Bṛeu, ṛ'eṛa d'lungu štô duvṛô. A canugnia ṛ'ê štô foccia 'nvece giuntendu a ṛa paruchioa ün'otṛa cap'latta dapè ch' ṛ'eṛa d' urigine dû [[XVIII secolo|'700]]. '''• Geịs̅c̅ịa növa d' Bolchi-Nasagò''', dedicô aṛa Madōnna del Colmine, ṛ'ê štô foccia 'nt 'l [[1961]] 'n štile mudelnu. '''• Cap'latta d'l Immaculô Cunceziun''', a s' tṛuvova ntâ Bulgô d' Vilaṛattu, foccia 'ntl [[1807]] a s' è drucô 'n seguitu all'abandun dâ zōna, u s' cunselva sulu èl quoddṛu del pitua ulmioš-cu [[Geniu Alduin|Eugenio Arduino]], ch' u rafigüṛa a Velgine Maṛia è zöö cunselvô 'n Bolchi Geịs̅c̅ịa.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2018/07/19/barchi-chiesa-ormea-la-metamorfosi-di-una-borgata-che-sconfina-a-garessio/|tìtolo=Bolchi, ra bulgò d'Ulmèa ai cunfî cun Garesce|vìxita=2021-11-08|léngoa=IT}}</ref> === A Tûre d'Bolchi === {{Véddi ascì|Tûre d'Bolchi}} [[File:Torre di Barchi da fondovalle Tanaro.png|thumb|260px|A Tûre višta da ṛa strō, a dricia el cà ed Bolchi Bṛeu]] A tûrè d'Bolchi (o Tûre d'i Saras̅c̅î), ṛè 'na fultificaziùn a bôse runda d' urigine antica d' pṛea d' l' pōštu tignüa 'nsèmmè daṛa cauzina, au ṛ'ê 'ncù ota 9 metṛi. tra a fin d' l [[VIII secolo a.C.|VIII]] è 'l p'ṛ'nzippi dû [[IX secolo|IX seculu]] cuntṛa i saṛas̅c̅î, cun u šcōppu d' vago p'l tempu, daṛa lunʒi, l'arivu dî saṛas̅c̅î ch' i vignivo dal [[Mâ Ligure|Moa Ligure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.garessio.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/torre-dei-saraceni-25407-1-0778cfdc89eddb0bb3619f28319b658a|tìtolo=Cumüna d'Garesce, Tûre d'Bolchi|vìxita=2021-11-08|léngoa=IT}}</ref> === Èl cà === Èl cà veje ch' i fulmo èl bulgoi d'l paise j' han èl lištesse fatezze d' qualle dî figui è d' j' oto cà ch' i s' tṛövo ascì 'n bossu Piêmunte, lunde chè èl štonzie dâ cà i sun atacoi a u s'cau d'lò caštogne è ai masaghî. Èl faciodde i n'han pà tonte f-nèštṛe s' i dan vèlsu nord, 'n-t-lmentṛe qualle ch' i dan a sud j'han i puʒöi è d'l gṛōsse f-nèštṛe p'l pèa šfṛütoa cịü' ch' u s' pō' a lüḷs̅c̅è dû sua.<ref name=":2" /> == Vîe d'cumunicaziun == Èl bulgoi (ulmiošche è garaššine) i sun s'lvî da ṛa via sulu da ṛa polte del cumün d' Ulmèa, gṛazie a ina via d'l chèru, ch' a possa dapè a u Rian d' Bolchi.<ref name=":0" /> == Nòtte == <references /> == Oci pṛugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraziui d'Ulmea]] tkfkfbwoyzwubyp4g2km60pxrqucpt8 272661 272660 2026-08-01T12:53:01Z Arbenganese 12552 trying 272661 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = Bolchi |Nome ufficiale = |Panorama = Ormea (Barchi) - Torre saracena da Eca.jpg |Didascalia = Paesōgiu d'ṛa [[Tûre d'Bolchi]] |Bandiera = |Stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = [[fraçion geògrafica|Fṛâziun]] |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-divixón_aministratîva3 = [[comùn|Cumüna]] |Divisione amm grado 3 = Ulmea |Divisione amm grado 3-2 = Garesce |Capoluogo = |Amministratore locale = |Partito = |Data elezione = |var-instituçión = Ištituziùn |Data istituzione = |var-teritöio = Tèritōṛiu |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |var-abitànti = Abitonti |Data istituzione = |Altitudine = 663 |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Tōlga |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 27 |Note abitanti = {{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/piemonte/cuneo_ormea_barchibreo.html|tìtolo=Abitonti d' Bolchi Bṛeu (2019)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-02}} |Aggiornamento abitanti = |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = |Lingue = |Codice postale = |Prefisso = |Fuso orario = |Codice ISO = |Codice statistico = |Targa = |var-nómme_abitànti = Nome abitonti |Nome abitanti = balcaiṛōlli |var-cartografîa = Caltugṛafìa |Immagine localizzazione = |Mappa = |Sito = |Divisione amm grado 3-1 = Ulmea }} '''Bolchi''' (''Barchi'' in italian), ṛê ina fṛâziun d'l cumün d'[[Ulmea|Ulmèa]] ch' ṛ'ô 27 (vintesette) abitonti (nüm'ṛi aggiulnoi a u [[2019]] - duimilladis̅c̅növe). == Geugṛâfia == A fṛâziun ṛ'ê dapè a [[Tànnôu|Tonno]], è ṛ'ê pus̅c̅iziunô a ṛa špunda dṛiccia r-špettu a u lécciu d' Tonno. A s' tṛöva ai pê da Colla d'l Priun, ch' l'è d'lungu šta èl pasoggiu vèlsu i [[Liguria|figui]] (cumüna de [[Naxin|Nês̅c̅in]]). Èl cunfin del bulgoi ulmiošche dâ fṛâziun cun qualle garascine l'è u Rian d' Bolchi, ch' u nosce 'nt' èl cumün d'[[Garesce|Garešše]] è u s' compa 'nt' Tonno n'Bolchi Bṛeu è d'noi a Nasagō'.<ref name=":0">{{çitta lìbbro|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|outô1=M. Pelazza|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|capìtolo=VII (Le Frazioni)|pp=42-43}}</ref> === Bulgoi === A fṛâziun d'Bolchi ṛ'è cumpōšta da divelse bulgoi, tṛa i cunfî dî cumüü d'Ulmèa è d' Garešše.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.borghialpini.it/dettaglio.aspx?id=71146|tìtolo=Bulgoi alpine: Bolchi Geis̅c̅a (Ulmea)|vìxita=2021-11-02|léngoa=IT}}</ref> I fan polte d'l cumün ulmiošchu èl bulgoi d' Bṛeo, Geis̅c̅a è Moji; garascine i sun 'nvece qualle dî Cotui, Garelli, Villarattu è Zitta. == Štōria == I pṛimmi balcaiṛōlli j' eṛo 'ncù pṛimma d' l' arivu dî saṛas̅c̅î, ch' j'eṛo arivoi 'nt l' [[VII secolo|800 (Öccịuzèntu)]], quonde ch' i duminovo i Franchi. I saṛas̅c̅î 'nt' u [[IX secolo|IX seculu]] j' avèvo pià a [[Tûre d'Bolchi|Tûre]] ch' a s' vaghe 'ncù ʒöö arucô 'ns in špeṛun 'd rōcca ch' u dōmina Bolchi. S'cundu a legenda l'eṛa štà in ʒuvo dâ famia dî Zitta a campoṛi ʒü' daṛa turè, è p'l lō' u s sṛèva merità u titulu d'Tulnatua (Tornatore).<ref name=":1">{{çitta lìbbro|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|outô1=M. Pelazza|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|capìtolo=V (Grotte e Torri)|p=35}}</ref> Dōppu tüttu lō' ch'zì a štoṛia d' Bolchi ṛ'ê štô 'm' qualla d' Ulmèa, fin a quonde 'ntulnu al [[1630]] (milleses̅c̅'zentuètrenta) a bulgô a n' ven m-nziunô int' in ottu püblicu lun' chè Garešše u ciamova a pṛûpṛietà d' divèlse bulgoi dâ fṛâziun. Quon' chè j'avèvo focciu u debà, i garascî j'eṛo r-scî a "š-ciancoa" a Ulmèa èl cuntṛollu d' divèlse bulgoi a est d' Bolchi Geis̅c̅a, Ulmèa pṛimma ṛ' arivova fin a u Rian d' Vilolcịōsu.<ref name=":2" /> Dōppu u dištoccu aministṛativu i Balcaiṛōlli j' eṛo r-štoi 'nsèmme 'nsl' pian religiusu, r-štendu d'lungu dâ parocchia d' Sen Maltin d' Ulmèa. === Dōppu a guèra === Cian cianin, cun u švilüppu d'l pṛimme fṛobṛiche èl bulgoi 'n muntogna j' han ch'munzà a pèldo èl gènte, 'ncù 'd cịü' dōppu a [[Segonda Guæra Mondiâ|S'cunda Guèra Mundioa]]. Difatti Bolchi Geịs̅c̅ịa l'è štà abandunà tṛa j' [[Anni 1950|oggni '50]] è [[Anni 1960|'60]]. Èl cà cịü' veje i sun caṛoi è èl gente i sun 'ndoi a štoa a Bṛeu.<ref name=":3" /> Sulu 'nt ültimi oggni èl fṛâziui Geịs̅c̅ịa è Vilaṛattu i sun štoi r-šchivèlte dai tedešchi, ch' j' han catà èl cà 'n ruvina e j' han 'r-ngioi, lascèndṛe 'm' j'eṛo, d' föṛa.<ref name=":4" /> == Ecunumia == Cumme p'l j'oto fṛâziui d' Ulmèa èl gènte i vivèvo d' agṛicultüṛa è d'alevamentu. A Cōlla d'l Pṛiun ṛ'eṛa štô d'lungu èl possu p'l a Val Pennavaire (velso [[Naxin|Nês̅c̅in]]), è Bolchi l'era in pōštu 'd sušta p'l i fṛuštee.<ref name=":2" /> == Pōšti d' 'nteṛesse == [[File:Ormea - pilone e forno.jpg|thumb|'N pilun afraš-cô (Bolchi)]] === Geịs̅c̅ịe è cap'latte === '''• Geịs̅c̅ịa dâ Madōnna del Colmine''': a s' tṛöva ntâ bulgô Geịs̅c̅ịa, edificô a paltia dal [[1751]], è ṛ'ô 'n štile ch' u funde l'alchitetüṛa figuna cun qualla piémuntèsè. Ṛ'ê štô ar'n'giô ina pṛimma vōta 'ntl [[1845]] duppu èl pasoggiu dî fṛanzeịs̅c̅i. 'Ntû [[2017]] gṛazie a l'aiüttu dî res̅c̅identi i sun štoi ar'ngịoi èl chivèltu è 'l campanin, dṛentu ṛ'ê ben cun'sèlvô. <ref name=":3">{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=60-EVlWSW48&feature=youtu.be|tìtolo=Nuovo Cinema Ormea, Bolchi Geịs̅c̅ịa, ra restrüttüraziùn d'l 2017|vìxita=2021-11-08|léngoa=IT}}</ref> 'Ns' l'autoa u j'è èl quoddṛu dâ Beata Velgine d'l Colmine cịü' èl quoddṛu d' l'Assunta del pitua tiṛinese Carlo Morgari. Fin a j' [[Anni 1960|oggni '60]] del [[XX secolo|1900]], quon' chè ṛ'ê štô foccia a növa geịs̅c̅ịa a Bṛeu, ṛ'eṛa d'lungu štô duvṛô. A canugnia ṛ'ê štô foccia 'nvece giuntendu a ṛa paruchioa ün'otṛa cap'latta dapè ch' ṛ'eṛa d' urigine dû [[XVIII secolo|'700]]. '''• Geịs̅c̅ịa növa d' Bolchi-Nasagò''', dedicô aṛa Madōnna del Colmine, ṛ'ê štô foccia 'nt 'l [[1961]] 'n štile mudelnu. '''• Cap'latta d'l Immaculô Cunceziun''', a s' tṛuvova ntâ Bulgô d' Vilaṛattu, foccia 'ntl [[1807]] a s' è drucô 'n seguitu all'abandun dâ zōna, u s' cunselva sulu èl quoddṛu del pitua ulmioš-cu [[Geniu Alduin|Eugenio Arduino]], ch' u rafigüṛa a Velgine Maṛia è zöö cunselvô 'n Bolchi Geịs̅c̅ịa.<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2018/07/19/barchi-chiesa-ormea-la-metamorfosi-di-una-borgata-che-sconfina-a-garessio/|tìtolo=Bolchi, ra bulgò d'Ulmèa ai cunfî cun Garesce|vìxita=2021-11-08|léngoa=IT}}</ref> === A Tûre d'Bolchi === {{Véddi ascì|Tûre d'Bolchi}} [[File:Torre di Barchi da fondovalle Tanaro.png|thumb|260px|A Tûre višta da ṛa strō, a dricia el cà ed Bolchi Bṛeu]] A tûrè d'Bolchi (o Tûre d'i Saras̅c̅î), ṛè 'na fultificaziùn a bôse runda d' urigine antica d' pṛea d' l' pōštu tignüa 'nsèmmè daṛa cauzina, au ṛ'ê 'ncù ota 9 metṛi. tra a fin d' l [[VIII secolo a.C.|VIII]] è 'l p'ṛ'nzippi dû [[IX secolo|IX seculu]] cuntṛa i saṛas̅c̅î, cun u šcōppu d' vago p'l tempu, daṛa lunʒi, l'arivu dî saṛas̅c̅î ch' i vignivo dal [[Mâ Ligure|Moa Ligure]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.garessio.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/torre-dei-saraceni-25407-1-0778cfdc89eddb0bb3619f28319b658a|tìtolo=Cumüna d'Garesce, Tûre d'Bolchi|vìxita=2021-11-08|léngoa=IT}}</ref> === Èl cà === Èl cà veje ch' i fulmo èl bulgoi d'l paise j' han èl lištesse fatezze d' qualle dî figui è d' j' oto cà ch' i s' tṛövo ascì 'n bossu Piêmunte, lunde chè èl štonzie dâ cà i sun atacoi a u s'cau d'lò caštogne è ai masaghî. Èl faciodde i n'han pà tonte f-nèštṛe s' i dan vèlsu nord, 'n-t-lmentṛe qualle ch' i dan a sud j'han i puʒöi è d'l gṛōsse f-nèštṛe p'l pèa šfṛütoa cịü' ch' u s' pō' a lüḷs̅c̅è dû sua.<ref name=":2" /> == Vîe d'cumunicaziun == Èl bulgoi (ulmiošche è garaššine) i sun s'lvî da ṛa via sulu da ṛa polte del cumün d' Ulmèa, gṛazie a ina via d'l chèru, ch' a possa dapè a u Rian d' Bolchi.<ref name=":0" /> == Nòtte == <references /> == Oci pṛugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraziui d'Ulmea]] lqut9ohe6558m7bc265dfze3melnokz Proa 0 29371 272663 264385 2026-08-01T12:56:10Z Arbenganese 12552 cv 272663 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = Pṛoa |Nome ufficiale = |Panorama = I Merlìn (Preàllu, Urméa)-Panuràmma 01.jpg |Didascalia = Višta dâ fṛâʒiun d’l Pṛoa – Bulgô Meṛlî |Bandiera = |Stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo=[[fraçion geògrafica|Fṛâziun]] |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-divixón_aministratîva3 = [[comùn|Cumüna]] |Divisione amm grado 3 = Ulmea |Capoluogo = |Amministratore locale = |Partito = |Data elezione = |var-instituçión = Ištituziùn |Data istituzione = |var-teritöio = Tèritōṛiu |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |Altitudine = 900 |Superficie = |Note superficie = |var-abitànti = Abitonti |Abitanti = 12 |Note abitanti ={{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/piemonte/cuneo_ormea_prale.html|tìtolo=A fraziun d'Proa (Ulmèa)|vìxita=2021-12-02|léngoa=IT}} |Aggiornamento abitanti = |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Tōlga |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Lingue = |Codice postale = |Prefisso = |Fuso orario = |Codice ISO = |Codice statistico = |Targa = |Nome abitanti = |var-cartografîa = Caltugṛafìa |Immagine localizzazione = |Mappa = |Sito = }} Èl '''Pṛoa''' (''Preallu'' in [[Dialettu arbenganese|albenganese]], ''ër Pràa'' in [[Lengua brigašca|brigošcu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Moriani|tìtolo=Alle sorgenti del Tanaro. Tra storia e leggenda|url=https://books.google.it/books/about/Alle_sorgenti_del_Tanaro_Tra_storia_e_le.html?id=PGlMzwEACAAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y|ànno=2022|editô=Fusta editore|çitæ=Savigliano|léngoa=LIJ, OC, IT|p=263|capìtolo=La pastorizia transumante nelle Alpi Liguri. Endàa ën Bandìa}}</ref>, ''Prale'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) ṛê ina fṛâziun d' Ulmèa, ch' ṛô 'ncù 12 abitonti (nüm'ṛi agiulnoi au [[2019]]). ==Geugṛâfia== A fṛâziun a s' tṛöva a 900 (növ'zèntu) métṛi 'ns' u livellu d'l moa è ṛô divèlsè bulgoi, 'mbṛicoi 'nsa muntô d'l Possu d'l Pṛoa (1260 m), ch' l'è 'nsl cṛinoa fṛa a vol Aroscia è a vol [[Tànnôu|Tonno]]. A ciü' gṛōssa ṛê qualla dî M'lî, ch' a s' tṛöva 'ns' in pöʒʒu ch' u dà 'ns' ina guṛa š-cavô da l'èuva dû Rian dî P-ndoji, muntendu 'd 'n [[Contaroina]] ṛê a tèlza.<ref name="Guidda"/> J' oto bulgoi i sun: i Barotti (a Gollu), A Rōcca, i Bovi, i Luotti, èl Cà Suvṛone, i Licatti è a Caplatta (ch' ṛê 'nsa pṛuvincioa). I Batuu suvo i Bovi, lunde ch' u j'eṛa ina vōta a ges̅c̅ịa paruchioa, è i Cöghi. Èl cà i sun 'n mèʒʒu ai pṛoi da š-cöa, lunde ch'è ina vōta i pultovo èl tonte vocche ch' u j' eṛa. ==Štōṛia== U j'è pōche 'nfulmaziui ch' i poḷlo d'l Pṛoa. 'M' ascì p'l j' oto fṛâziui d'[[Ulmea|Ulmèa]], u s' pō' p'nsoa al pṛ'nzippi dû švilüppu d'l bulgoi d' muntogna, 'ntulnu al [[1600]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/le-frazioni-di-ormea-36149-1-cdb84be9d2231872fe7b3dc2ab093f85|tìtolo=Cumüna d'Ulmèa, fraziùi|vìxita=2021-12-10|léngoa=IT}}</ref> A paruchioa d'l Pṛoa r' eṛa štô ch'm'zô 'ntî pṛimmi oggni del [[1800]], quon' ch' u j'eṛa tonte gente ch' i štas̅c̅èvo scilà.<ref name="Guidda">{{Çitta lìbbro|outô=M. Pelazza, G. Mao, F. Merlino, D. Bassi, E. Michelis, S. Odasso, G. Casalis e G. Barrelli|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=1986|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|léngoa=IT|p=44}}</ref> Da dōppu a s'cunda guèra, èl gente j'han c'munzà a 'ndosne dal fṛâziui è ascì èl Pṛoa l'ha c'munzà a špupulose. 'Nt' j' ültimi oggni cōc cà ṛê štô arngịô è calcün l'è tulna muntà a vivo 'n lù Pṛoa. ==Pōšti d' 'nteṛesse== <gallery mode="packed" widths="130" heights="130"> Immaggine:Gexa de San Giuànni u Batìsta (I Merlìn, Preàllu)-Vista du de frunte 03.jpg|Ges̅c̅ịa d'Sèn Zan èl Batišta, ai M'lî Immaggine:Capélla da Madònna do Càrmo (Câze Soprànn-e, Preàllo, Ormêa) - vìsta (1).jpg|Cap'latta dâ Madōnna del Colmine, a 'l Cà Suvṛone Immaggine:A Capeletta de Preàllu (Urméa) 01.jpg|A Caplatta 'nsâ Pṛuvincioa </gallery> * '''Ges̅c̅ịa d'Sèn Zan èl Batišta''': a ges̅c̅ịa ch' a s' pō' vago zö ṛ'è štô tiṛô scịü n'mà a paltìa da èl [[1749]] ed inaugüṛô l'onnu dōppu. Pṛimma, defatti, a ges̅c̅ịa d'l Pṛoa a duèva tṛuvose lungu a štṛô ch' dai Bovi a pultova a 'l Cà Suvṛone fōsci, 'nta 'nch'nscì diccia cušteṛa d'Tacò, anche s'u n n'è r'štà teštimunionza. A n' è cioiṛa a mutivaziun ch' ṛô pultà a tṛašfeṛia a sede religiusa, a ōggni mōddu l'è giüstu ascì p'nsoa ch' j' abitonti dâ zōna i staiso,'nti tempi d' š-c-oggni int' ina pus̅c̅iziun ciü' elevô ṛ' špettu al bulgoi d' zö ō che ducca u i fusse ina necescità d' vis̅c̅inonza. J'edifizzi i sun štoi benes̅c̅Î è auvelti al funziui 'nt' èl [[1756]]. A paruchioa ṛ'eṛa stô foccia ciü gṛōssa 'nti oggni, tontu ch' nt' el [[1785]] j' àn focciu a canugna, 'ncù ampliô 'ntl' 1874, mentṛe èl campanin u s'ṛà štà 'ncum'nzà d'l [[1845]]. D'l [[1896]] i sun èl pitüṛe a fṛascu d' [[Geniu Alduin]], lun' ch' i sun rafigüṛoi, a polte, i quottṛu Evangelišti è ascì a decapitaziun d'Sen Zan èl Batišta. Oto decuṛaziui d'dṛentu j' eṛo štoi afidoi al pitua d'Zevo Cilin, mentṛe l'autoa magiua, d'l [[1748]] 'n molmu d' Carara, l'eṛa štà 'catà da ṛa parōcchia a [[Finô|Finoa]].<ref>{{Çitta|Pagliana|pp. 132-133|Pagliana, 1990}}</ref> * '''Cap'latta dâ Madōnna del Colmine''': cuštṛuìa a paltìa dal [[1885]], a s' tṛöva a 'l Cà Suvṛone. U s'tṛotta d' ina geis̅c̅ịatta polva vujiüa da dun Giuseppe Colombo, ch' l'eṛa nasciü' 'ntâ bulgô è chè lì l'eṛa štà p'l tontu tempu paricu. Dṛentu u j'è j'opeṛe d'Geniu Alduin, difatti 'Nsâ vota dâ geis̅c̅ịa u s' tṛöva in a fṛašcu dâ Madōnna ch' ṛô a u ṛundu dis̅c̅ịöccịu ongio 'n s' in šfundu cèlèšte. S'cundu a tṛadiziun Alduin u s' eṛa išpiṛà, p'l li muṛi, al mašnoi d'l padṛun dâ tèṛa lunde ch' ṛê štô foccia a geis̅c̅ịa, cumme Geniu u fas̅c̅èva d'lungu, che suvenzi u piova špuntu dal gente ch' u j'eṛa 'nsl' poštu. D'lungu d'l l'Alduin el dipintu suvo l'autoa, ch' u muštṛa a Madōnna d'l Colmine cun 'n viṛu i sonti, fṛa aš-ci chizì, Sèn Giûs̅c̅èppu, Sèn Zan èl Batišta è Sont'Antōni.<ref>{{Çitta|Pagliana|pp. 143-144|Pagliana, 1990}}</ref> Au a u dì d' ʒô i miṛogni i sun 'nfiltṛoi da l' ümidità, ch' è s' 'n' s' faṛà nènte i ṛa faṛan caṛoa. * A '''geis̅c̅ịa d'Giuanetta''': faccia custṛuìa du [[1909]] p'l vuṛea dâ scignuṛa Anna Meṛlino (diccia Giuanetta). A s'tṛöva ai Meṛlî, 'nsa via ch'a pōlta a 'l Ca Suvṛone. D' u lištessu onnu dâ geis̅c̅ịatta, u dipintu ṛealizà da Geniu Alduin, ch'u s'pō' vago d'suvo a l'autoa. Dōppu a [[Primma Goæra Mondiâ|Pṛimma guèṛa mundioa]], c'me ṛingṛaziamentu d'esso tulnoi, Giovanni e Geṛvasio Meṛlino j'avevo cumisciunà a figüṛa dâ Madōnna ch' a vaija 'nsa batōja. C'me a capélla d'l Cà Suvṛone ascì assa lì ṛ'è 'ntitulô aṛa Madōnna d'l Colmine.<ref>{{Çitta|Pagliana|pp. 141-142|Pagliana, 1990}}</ref> * '''J'olgi''': divelsci e spantioi 'n tütte èl bulgoi, ina vōta duvṛoi p'l lavoa a rōba, u i n'è 'ncù divelsci: ai M'lî, ai Bovi, ai Luotti e ascì ai Licatti.<ref>{{Çitta web|url=http://lavatoimperia.altervista.org/alta-valle-tanaro.html|tìtolo=J'olgi 'nt'Ulmèa|vìxita=2021-12-02|léngoa=IT}}</ref> ==Vie di cumunicaziun== Èl Pṛoa u s' tṛöva 'nsâ via pṛuvincioa 216 ch' a ṛu culega a est cun [[Cravaüna|Cṛavaina]] e a ovest cun [[Contaroina]]. P'ṛ arivoa 'nt [[Ulmea|Ulmèa]] venta caminoa cilca 6,8 chilometṛi. == Bibliugṛafia == * {{Çitta lìbbro |outô=Tullio Pagliana|tìtolo=Chiese, piloni, cappelle di Ormea e frazioni, Monumenti di storia religiosa e popolare| ànno=1990|editô=Dominici Editore| çitæ=Imperia|léngoa=IT|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&select_db=solr_cbl&nentries=1&searchForm=opac%2Fcbl%2Ferror.jsp&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&do_cmd=show_cmd&rpnlabel=+Qualunque+elemento+%28any%29+%3D+Ormea+dominici+%28Parole+tutte%29+&rpnquery=%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D1016+%40attr+4%3D6+%22Ormea+dominici%22&sortquery=&sortlabel=&totalResult=3&saveparams=false&fname=none&from=2|cid=Pagliana, 1990}} == Nòtte == <references/> ==Oci pṛugetti== {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraziui d'Ulmea]] 7iug8n0r8bcjjkerprnspmnibg2dzjx Voldalmella 0 29571 272666 263043 2026-08-01T13:02:15Z Arbenganese 12552 cv 272666 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = Voldalmélla |Nome ufficiale = |Panorama = |Didascalia = |Bandiera = |Stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = [[fraçion geògrafica|Fṛâziun]] |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-divixón_aministratîva3 = [[comùn|Cumüna]] |Divisione amm grado 3 = Ulmea |Capoluogo = |Amministratore locale = |Partito = |Data elezione = |var-instituçión = Ištituziùn |Data istituzione = |var-teritöio = Tèritōṛiu |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |var-abitànti = Abitonti |Data istituzione = |Altitudine = 1021 |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Tōlga |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 1 |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = |Lingue = |Codice postale = |Prefisso = |Fuso orario = |Codice ISO = |Codice statistico = |Targa = |var-nómme_abitànti = Nome abitonti |Nome abitanti = voldalmlöi |Immagine localizzazione = |var-cartografîa = Caltugṛafìa |Mappa = |Sito = }} '''Voldalmélla''' (''Valdarmella'' in italian), ṛè ina fṛâziun d'l cumün d' [[Ulmea|Ulmèa]] ch' a cuntia sulu 1 abitonte (nüm'ṛi aggiulnoi al [[2019]]).<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/piemonte/cuneo_ormea_valdarmella.html|tìtolo=Ulmea, a fṛâziun d' Voldalmélla|vìxita=2022-02-17|léngoa=IT}}</ref> == Geugṛâfia == A Voldalmélla a s' tṛöva a 1021 m. 'nsu livèllu d'l moa, ai pê dâ Cōlla dî Telmo (2099m), 'ntâ vallô dû [[Almella|Rian Almélla]] (da quâ ch' u ven u nōmme del paise), ch' u s' compa 'nt' [[Tànnôu|Tonno]] daṛa lèlca. A fṛâziun a cunfina velsu nord cun èl Cà Bensi, velsu punente con Bulgu Cuni è èl Cà Galvoggni (au abandunoi).<ref>{{Çitta web|url=https://www.alpicuneesi.it/percorsi/altotanarotour/at01.htm|tìtolo=Ota Vol Tonno, Bolchi Breu-L'Eca-Voldalmella-Ciunea|vìxita=2022-02-17|léngoa=IT}}</ref> == Štōṛia == A fṛâziun ṛè štô fundô m-šquonci oggni fa, a geịs̅c̅ịa ṛè del [[XVIII secolo|XVIII seculu]]. Ntû dōppuguèra, cumme tütte èl bulgoi ṛô c'munzà a špupulose.<ref name="Guidda">{{Çitta lìbbro|outô=M. Pelazza, G. Mao, F. Merlino, D. Bassi, E. Michelis, S. Odasso, G. Casalis e G. Barrelli|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=1986|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|léngoa=IT|p=47}}</ref> Èl gènte io sun caṛoi vèlsu Ulmèa. 'Ntl [[1955]] l' è štà inaugüṛà in növu impiantu eletṛicu ch' u sèlve ascì èl fṛâziui vis̅c̅ine 'd Pêrundu è Viloa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Elia Michelis|tìtolo=Guida di Ormea e dintorni|ànno=1956|editô=Istituto Grafico Bertello|çitæ=Bulgu Sen Dalmōzu (Cuni)|léngoa=IT, LIJ|pp=140-141}}</ref> === A büṛa dèl 1972 === A fèlvoa dèl [[1972]], dōppu in n'véa bundusu, u s' d'štocca dai pṛoi suvo èl cà ina periculusa büṛa ch' a fa gṛōšši donni al cà dâ Voldalmélla: Ina famna d'l pōštu, 'nsèmmè a ṛa sô cà è èl sö beštie, a ven pultô fin 'n fundu a ṛa valô; a ven tṛuvô cōc dì dōppu, mōlta. A büṛa, paltia pōcu dōppu in bōttu dōppu meʒʒudì, a s'è d'štacô da 'n cuštun 'd rōcca a nord-ovest d'l Cà dî Bṛui, pöö a s'è divisa in dui fṛunti. A ven špazô via a  polte cịü' bossa d'l paise, lunde che tṛê p'lsune i sun d'špèlse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ana.it/lalpino/la-valanga-di-valdarmella/|tìtolo=L'Olpin, a büṛa de Voldalmella|vìxita=2022-02-17|léngoa=IT}}</ref> A büṛa a špozza via cà 'ntṛî; i suculsci j' arivo, pṛimma dai voldalmlöi, pö d' 'nt' [[Ulmea|Ulmèa]], cun i carabinié è j' alpî, dōppu l'ariva ascì u suculsu alpin 'd [[Garesce|Garešše]].<ref>{{Çitta publicaçión |outô= Odette Sappa|tìtolo=La valanga si Valdarmella|revìsta=La Gazzetta di Chionea|editô=Museo dei Ricordi (Ciunèa)|çitæ=Ulmea|nùmero=2|ànno=2022 |méize=f’lvōa|url=https://www.museo-chionea.com/gazzetta-chionea-febbraio-2022/|léngoa=IT, LIJ|pp=4-14}}</ref> == Pōšti d' ntèṛèssè == 'N meʒʒu aṛa fṛâziun, 'nsâ lèlca  d'l Almélla, u s' tṛöva a capélla dedicô a Sen Dunà ch' ṛè dû [[XVIII secolo|setzèntu]], è a dipende da ṛa parōcchia d' Ulmèa.<ref>{{Çitta web|url=http://www.cralgalliera.altervista.org/BalconataOrmea014A.jpg|tìtolo=Sen Dunà, Voldalmella, futugrafia|vìxita=2022-02-17|léngoa=IT}}</ref> == Vî 'd cumunicaziun == A  Voldalmélla ṛè d'štonte 3,16 chilometṛi d'nt' Ulmèa, ṛè culegô cun èl fṛâziui 'd Pêrundu è d'l Viloa, d'lun' ch' u s'ariva paltèndu daṛa caplatta d' Sèn Mōṛu. == Notte == <references/> == Oci pṛugetti == <!--{{Interprogetto}}--> [[Categorîa:Fraziui d'Ulmea]] fl9vjbazlf3gj2b2yinomjsf9io58wm 272667 272666 2026-08-01T13:02:36Z Arbenganese 12552 /* Pōšti d' ntèṛèssè */ -spassiu duggiu 272667 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = Voldalmélla |Nome ufficiale = |Panorama = |Didascalia = |Bandiera = |Stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = [[fraçion geògrafica|Fṛâziun]] |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-divixón_aministratîva3 = [[comùn|Cumüna]] |Divisione amm grado 3 = Ulmea |Capoluogo = |Amministratore locale = |Partito = |Data elezione = |var-instituçión = Ištituziùn |Data istituzione = |var-teritöio = Tèritōṛiu |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |var-abitànti = Abitonti |Data istituzione = |Altitudine = 1021 |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Tōlga |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 1 |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = |Lingue = |Codice postale = |Prefisso = |Fuso orario = |Codice ISO = |Codice statistico = |Targa = |var-nómme_abitànti = Nome abitonti |Nome abitanti = voldalmlöi |Immagine localizzazione = |var-cartografîa = Caltugṛafìa |Mappa = |Sito = }} '''Voldalmélla''' (''Valdarmella'' in italian), ṛè ina fṛâziun d'l cumün d' [[Ulmea|Ulmèa]] ch' a cuntia sulu 1 abitonte (nüm'ṛi aggiulnoi al [[2019]]).<ref>{{Çitta web|url=http://italia.indettaglio.it/ita/piemonte/cuneo_ormea_valdarmella.html|tìtolo=Ulmea, a fṛâziun d' Voldalmélla|vìxita=2022-02-17|léngoa=IT}}</ref> == Geugṛâfia == A Voldalmélla a s' tṛöva a 1021 m. 'nsu livèllu d'l moa, ai pê dâ Cōlla dî Telmo (2099m), 'ntâ vallô dû [[Almella|Rian Almélla]] (da quâ ch' u ven u nōmme del paise), ch' u s' compa 'nt' [[Tànnôu|Tonno]] daṛa lèlca. A fṛâziun a cunfina velsu nord cun èl Cà Bensi, velsu punente con Bulgu Cuni è èl Cà Galvoggni (au abandunoi).<ref>{{Çitta web|url=https://www.alpicuneesi.it/percorsi/altotanarotour/at01.htm|tìtolo=Ota Vol Tonno, Bolchi Breu-L'Eca-Voldalmella-Ciunea|vìxita=2022-02-17|léngoa=IT}}</ref> == Štōṛia == A fṛâziun ṛè štô fundô m-šquonci oggni fa, a geịs̅c̅ịa ṛè del [[XVIII secolo|XVIII seculu]]. Ntû dōppuguèra, cumme tütte èl bulgoi ṛô c'munzà a špupulose.<ref name="Guidda">{{Çitta lìbbro|outô=M. Pelazza, G. Mao, F. Merlino, D. Bassi, E. Michelis, S. Odasso, G. Casalis e G. Barrelli|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=1986|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|léngoa=IT|p=47}}</ref> Èl gènte io sun caṛoi vèlsu Ulmèa. 'Ntl [[1955]] l' è štà inaugüṛà in növu impiantu eletṛicu ch' u sèlve ascì èl fṛâziui vis̅c̅ine 'd Pêrundu è Viloa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Elia Michelis|tìtolo=Guida di Ormea e dintorni|ànno=1956|editô=Istituto Grafico Bertello|çitæ=Bulgu Sen Dalmōzu (Cuni)|léngoa=IT, LIJ|pp=140-141}}</ref> === A büṛa dèl 1972 === A fèlvoa dèl [[1972]], dōppu in n'véa bundusu, u s' d'štocca dai pṛoi suvo èl cà ina periculusa büṛa ch' a fa gṛōšši donni al cà dâ Voldalmélla: Ina famna d'l pōštu, 'nsèmmè a ṛa sô cà è èl sö beštie, a ven pultô fin 'n fundu a ṛa valô; a ven tṛuvô cōc dì dōppu, mōlta. A büṛa, paltia pōcu dōppu in bōttu dōppu meʒʒudì, a s'è d'štacô da 'n cuštun 'd rōcca a nord-ovest d'l Cà dî Bṛui, pöö a s'è divisa in dui fṛunti. A ven špazô via a  polte cịü' bossa d'l paise, lunde che tṛê p'lsune i sun d'špèlse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ana.it/lalpino/la-valanga-di-valdarmella/|tìtolo=L'Olpin, a büṛa de Voldalmella|vìxita=2022-02-17|léngoa=IT}}</ref> A büṛa a špozza via cà 'ntṛî; i suculsci j' arivo, pṛimma dai voldalmlöi, pö d' 'nt' [[Ulmea|Ulmèa]], cun i carabinié è j' alpî, dōppu l'ariva ascì u suculsu alpin 'd [[Garesce|Garešše]].<ref>{{Çitta publicaçión |outô= Odette Sappa|tìtolo=La valanga si Valdarmella|revìsta=La Gazzetta di Chionea|editô=Museo dei Ricordi (Ciunèa)|çitæ=Ulmea|nùmero=2|ànno=2022 |méize=f’lvōa|url=https://www.museo-chionea.com/gazzetta-chionea-febbraio-2022/|léngoa=IT, LIJ|pp=4-14}}</ref> == Pōšti d' ntèṛèssè == 'N meʒʒu aṛa fṛâziun, 'nsâ lèlca d'l Almélla, u s' tṛöva a capélla dedicô a Sen Dunà ch' ṛè dû [[XVIII secolo|setzèntu]], è a dipende da ṛa parōcchia d' Ulmèa.<ref>{{Çitta web|url=http://www.cralgalliera.altervista.org/BalconataOrmea014A.jpg|tìtolo=Sen Dunà, Voldalmella, futugrafia|vìxita=2022-02-17|léngoa=IT}}</ref> == Vî 'd cumunicaziun == A  Voldalmélla ṛè d'štonte 3,16 chilometṛi d'nt' Ulmèa, ṛè culegô cun èl fṛâziui 'd Pêrundu è d'l Viloa, d'lun' ch' u s'ariva paltèndu daṛa caplatta d' Sèn Mōṛu. == Notte == <references/> == Oci pṛugetti == <!--{{Interprogetto}}--> [[Categorîa:Fraziui d'Ulmea]] bcoq9turfnje41bpp1dnk8fjq4nn38t A Ciunèa 0 30914 272655 263044 2026-08-01T12:46:57Z Arbenganese 12552 congiu varionte 272655 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Ciunèa |Nome ufficiale = |Panorama = |Didascalia = |Bandiera = |Stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = [[fraçion geògrafica|Fṛâziun]] |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-divixón_aministratîva3 = [[comùn|Cumüna]] |Divisione amm grado 3 = Ulmea |Capoluogo = |Amministratore locale = |Partito = |Data elezione = |var-instituçión = Ištituziùn |Data istituzione = |var-teritöio = Tèritōṛiu |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |var-abitànti = Abitonti |Altitudine = 1102 |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Tōlga |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 25 |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = |Lingue = |Codice postale = |Prefisso = |Fuso orario = |Codice ISO = |Codice statistico = |Targa = |var-nómme_abitànti = Nome abitonti |Nome abitanti = ciulnairöri |Immagine localizzazione = |Mappa = |Sito = }} '''A Ciunèa'''{{#tag:ref|{{IPA|['a tʃu'nεa]}}, se d'nu ''A Cionèa''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}} ([https://dokodoc.com/v-o-c-a-b-o-l-a-r-i-o.html pp. 33 e 202])</ref> o ''A Ciuḷnea''}} ('n italian ''Chionea'') r'è 'na fṛâziùn dâ cumüna d'[[Ulmea|Ulmèa]] ch'a cuntia 25 p'lsune.<ref>{{Çitta web|url=https://italia.indettaglio.it/ita/piemonte/cuneo_ormea_chionea.html|tìtolo=A fṛâziùn dâ Ciunèa|vìxita=2024-05-07| léngoa=IT}}</ref> == Geugṛafia == A s' tṛöva a 1102 metri 'nsu livellu del mōa, a bulgō dâ Ciunèa a s'tröva 'nsu rivazun ch'u dividde a valodda dû rian dû Ciapìn da qualla d'l'[[Almella|Almélla]], ai pèè dâ cōlla cun u lištessu nōmme. U sò teritōri u s'šlolga fin vèlsu a zimma d'l [[Pizzu d'Ulmèa|Pizzu]], lund' j' olti è 'l tère cultivoi d'l fundu i loššio spaziu ai prōi, duvrōi p'ndōa 'n pastüra.<ref name=":0">{{çitta lìbbro|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|outô1=M. Pelazza|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|capìtolo=VII (Le Frazioni)|p=43|léngoa=IT, LIJ}}</ref> A fṛâziùn a r'è divisa 'n trê bulgōi: a principōa r'è qualla da Geis̅c̅ia, tirô sciü in manera cumpotta au rundu dâ paruchioa. Vignendu d'nt'Ulmèa a primma ch'a s' šcuntra r'è a polte bossa d'l paise, 'nsèmme ara bulgō di Niculii. 'Nfin a polte ota, da ṛa fulma lungarüa, r'è l'ültimu gruppu d'cà 'nsa via ch'a polta vèlsu a Cōlla. Cun 'na citta deviaziun u s'pö rivōa fin ai bulghi d'Pulziratte (Suvrone e Sutone). == Stōṛia == D'vejia fondaziun, A Ciunèa r'è nasciüa cumme bulgô d' pastua, višta a pus̅c̅iziun adotta. Da aruldōa, ch' a ra fin d'l' [[XIX secolo|Öcciuzentu]] u s'era focciu l' acquedottu, vujiü, a gran vus̅c̅e, dal famî dâ frâziùn ch' j'avevo filmà 'na petiziun zà 'ntl [[1892]], cun a prûpošta d' sfrütōa a dus̅c̅ie di Savi, lucalità pōcu suvo l' cà. El prûgèttu u ven bütà 'n funziun sulu coc'onnu dōppu, 'nt'el [[1896]], cun u stüdiu focciu p'l cuntiu d'l Miništeru da pōlte d'l' inz'gnéa Mazzarelli. Vista l' 'mpultonza dâ frâziùn, ch'a l'epuca a cuntiova 500 p'lsune, l'era štà apruvà dâ ra cumüna in cian apōšta ch'u v'ghèva ascì a poltecipaziun dî t'cioldi p'l a pōsa dâ tübaziun. Zō l'ha p'lmassu el funziunamentu d'l'euva püblica 'nt'l avuštu d'l [[1897]].<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Odette Sappa|tìtolo=La pagina dei tempi passati. L'acqua potabile|editô=Museo dei Ricordi|çitæ=Ulmea|revìsta=La Gazzetta di Chionea|nùmero=14|méize=felvōa|ànno=2023|pp=3-13|url=https://www.museo-chionea.com/la-gazzetta-chionea-febbraio-2023/|léngoa=IT, LIJ}}</ref> Diferente, 'nvece, a štoria d'cumme r'è rivô a curente eletrica 'nt'èl [[1922]], grazie al mirin d'l Fussà. A prumōvo l'iniziativa l'era štà Franzè P'lozza (Francesco Pelazza<ref>{{Çitta web|url=https://www.gazzettaufficiale.it/eli/id/1964/12/28/064U1389/sg|tìtolo=Trasferimento all'Ente Nazionale per l'Energia Elettrica dell'impresa "Pelazza Clemente", con sede in Ormea - fraz. Chionea (Cuneo)|vìxita=2024-05-09| léngoa=IT}}</ref>), ch'l'avèva acatà 'na dinamu da 5kW, 'n gradu d'generōa 220 volt d' curente cuntinua ch' a v'gniva alimentô da l'euva dû riàn dû Ciapìn, e a garantìva a lūs̅c̅ie nu sulu a j' abitonti dâ Ciunèa, ma ascì a quai dâ Chiuroira, d'l Pulziratte, d'l Ca' d'l Fussà e d'l Ca' dû Rian.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Odette Sappa|tìtolo=La pagina dei tempi passati. Anno 1922. Cent’anni fa, creazione del primo impianto elettrico. Mulino del Fossato di Chionea|editô=Museo dei Ricordi|çitæ=Ulmea|revìsta=La Gazzetta di Chionea|nùmero=5|méize=mazzu|ànno=2022|pp=3-21|url=https://www.museo-chionea.com/wp-content/uploads/2022/05/La-Gazzetta-di-Chionea-Maggio-2022.pdf|léngoa=IT, LIJ}}</ref> Grōssa 'mpultonza, pöi, l'avèva avü l'ereziun dâ parochia dâ geis̅c̅ia d'l'Asunta, v'gnûa 'nt'èl [[1930]]. 'Ntulnu ai [[anni 1950|oggni '50]] r'è štô creô a cuperativa dâ Ciunèa, giuntô, 'nsemme a qualle d'l [[Punte d'Nova]], d'Nasagō è dâ [[Caltiera d'Ulmea|paplōiṛa]], a qualla d'l Bulgu d'Ulmèa. == Pōsti d' 'ntrèsse == *'''Geis̅c̅ia paruchioa d'l'Asunziun''': 'n prinzipi dedicô a Sèn Michea r'era štô tirô sciü a paltia dai 6 d' felvōa d'l [[1728]], 'm' lè šcricciu 'n coc documentu, ch' iu dis̅c̅ie che i prumutua i j' ero štoi Bartolomeo Bologna (B'ltulmé Bulogna), Antonio Castagno (Toniu Caštognu) e Matteo Pelazza (Maté P'lozza). Sutta l'aministraziun da geis̅c̅ia i s'truvo ascì i pōšti da vis̅c̅in cumme el Pulziratte e Gojiafongu (o Schefitto). 'Nt'èl [[1832]] r'è štô intitulô a ra Beata Vergine, chinscì che a festa patrunoa d'l paise r'è vignüa qualla d'l' Asunta, a Feravuštu. :A paltia dal [[1850]] a geis̅c̅ia ciulnairöra, 'ncua sutta ara parochia ulmiōsca, r'ô avü üna cuncesciùn p'l pèa foa i bates̅c̅imi. Cuncesciun cunfelmô tulna 'nt'l [[1911]], cun ascì u svulgimentu d'l leziui d' dûtrina e ōtō funziui 'n ciü. :D'stacô da ṛa culegiô ulmiosca 'nt'èl [[1930]], da su mumentu r'è v'gnüa 'na parochia autonuma, ch'r'ô c'me teritōriu a zōna cumpresa fra 'l [[Pizzu d'Ulmèa]] e 'l Mirin d'l Fussà (da setentriùn a meridiun) e fra u Ciapin è u rian d'l Fô. :In prinzippi, a štrûtüra d'l campanin r'era culucô 'n zimma a 'n caštlattu, a contu dâ cuštruziun. A fulma ch'a s' vaghe ʒöö a r'munta 'nvece a'l [[1926]], mèntre a l' 'ntelnu l'è cuns'lvà 'n preziusu autoa 'n molmu gioncu, che ina vōta l'era l'autoa magiua dâ [[Geiscia d'Sen Maltin (Ulmea)|culegiô d' Sèn Maltin 'nt'Ulmèa]].<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Odette Sappa|tìtolo=La pagina dei tempi passati. Storia della Chiesa di Chionea|editô=Museo dei Ricordi|çitæ=Ulmea|revìsta=La Gazzetta di Chionea|nùmero=8|méize=avuštu|ànno=2022|pp=3-15|url=http://www.museo-chionea.com/wp-content/uploads/2022/07/La-Gazzetta-di-Chionea-Agosto-2022.pdf}}</ref> * '''R'függiu Ciunèa''', 'nt' â bulgô u j'è 'n r'függiu ch' u cuntia öcciu pōšti p'l dulmia, tontu d'invelnu quontu d'ištoi, cun ina zōna d'föṛa atrazô e ascì a puscibilità d' taštoa a chis̅c̅ina tipica lucoa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.alpiliguri.com/it/rifugio-chionea/|tìtolo=R'függiu Ciunèa|vìxita=2024-05-07| léngoa=IT}}</ref> == Cultüṛa == [[File:Aboi chionea 2006 85.jpg|thumb|J'Aboi dâ Ciunèa 'nt'l'ediziun [[2006]] d'l Calvōa]] 'N la Ciunèa u j'è 'n müseu ch' u s' ciomma “Museo dei Ricordi”, dedicà ai veji, ümili cuntadî e tontu travajui, e ai tempi d' š-cioggni. I s'j i tṛövo j'alnesi ch'i s' duvṛovo 'n campogna, e i vištimenti d'ina vōta, chinscì 'm' â mubilia. 'Na štonzia r'ê pöi dedicô a ra r'cuštruziun d' ina veija closse d'šcōra. Èl müseu l'ulganizza ascì oto atività, cumme a pübblicaziun da “Gazzetta di Chionea” (da'l [[zenâ|z'nōa]] [[2022]] a'l [[Dexénbre|d's̅c̅embō]] [[2023]], giulnoa dedicà a ra štōria e a ra memoria d'l paise) e a delegaziun ciulnairöra d'l [[Calvoa storicu d’Ulmèa|Calvōa štōricu d'Ulmèa]]. Da cōc'onnu a šta polte l'è paltì 'n pṛûgettu ch'u s' ciomma "Proverbi appesi" e u cunscište 'nta cṛeaziun d'nümm'ṛi civici altištici, cun i pṛûvelbi dâ tṛadiziun ulmioš-ca da tacoa d'noi al cà. == Manifeštaziui == Due el fešte principoa foccie 'nt' â fṛâziun: * A pṛimma r'ê qualla dedicô a ṛa Madōnna Asunta, a fèravuštu, cun a Massa a matin s'ghia da ṛa benediziun e da ṛa pṛut'sciun dopudišnōa. ṛ'eṛa l' ucas̅c̅iun p'l aghindoa a geis̅c̅ia, p'l scištemoa èl cà da bulgō e p'l lüštrōa j' alnes̅c̅i 'n aromme. U s' ʒuova ascì al bōcce e a oci ʒô tradiziunoa, p'l finìa a nöcce funda. *A s'cunda ṛ'ê qualla d' [[San Michê|Sèn Michea]] ai 29 d' [[Seténbre|s'tembo]], 'ncu a Massa e a pṛut'sciun cun a štotua dû Sontu. == Vie d' cumunicaziun == A via p'l el fṛâziui dâ Ciunèa e dâ Chiuṛoiṛa a 'ncumenza dal punte dî Cōlni, suvo l'[[Almella]]. A munta vèlsu punente, pasendu d' sutta a ṛa Villa Demichelis e a toja a via d'l chèru da ṛa cabina da lüs̅c̅e rivendu fin a 'l Grand Hotel. Dōppu a fa 'n viṛu, v's̅c̅in a u rian dû Ciapin, e pöi a s' s'cuntra tulna cun a 'lištessa via d'l chèru. A va 'ncù apṛessu a 'l v'lsonte d' süd-ovešt, pasendu suvo al Cà d'l Mirin e rivendu a 'na bifulcaziun 'n pṛuscimità dû rian Rava Grossa. U rommu d' driccia, ch'u polta fin 'nta Ciunèa l'è lungu 5,4 chilōmetri. Èl pṛimmu pṛugettu l'era štà focciu 'nt' èl [[1914]], favurì da ṛa filma di abitonti d' a Ciunèa, ch'i s'mpgnovo a cunceddo d'boda l' üsu dî sciti a ra Cumüna p'l a cuštṛuziun dâ via. U tṛavoju l' è štà focciu tüttu pōṛa e piccu da mürau ciulnairöi, cun l' üsu ciapére d'l pōštu r'ê štô qualla d'l Caštèa dâ Voa, a ciü gṛōssa dâ ʒōna. Èl pṛee j 'ero tiṛoi sciü dai miṛogni, sensa oci mèʒʒi, mentṛe tücci j' alnès̅c̅i j' eṛo pṛucüṛoi da ṛa cumüna e ognidün u tṛavajova aṛa sô maneṛa dèndu ina man. A cuštṛuziun da via, s'cundu quontu r'pultà da Piu P'lozza, a ṛê paltìa da ṛa ciōzza dâ geis̅c̅ia dâ Ciunèa a caṛoa vèlsu 'l punte dî Cōlni, lunde ch' è rivô sulu 'nt' l dōppu guèra.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Maria Rita Minazzo|curatô=Odette Sappa|tìtolo=Per non dimenticare. Din don dan "Le baudette" campane a festa|editô=Museo dei Ricordi|çitæ=Ulmea|revìsta=La Gazzetta di Chionea|nùmero=24|méize=d's̅c̅embō|ànno=2023|p=22|url=https://www.museo-chionea.com/wp-content/uploads/2023/12/Gazzetta-di-Chionea-Dicembre-2023.pdf|léngoa=IT, LIJ}}</ref> == Nòtte == <references/> [[Categorîa:Fraziui d'Ulmea]] 1s4h429wdmu4z9c8btvzwwei2rfnmie 272656 272655 2026-08-01T12:47:17Z Arbenganese 12552 |var-cartografîa = Caltugṛafìa 272656 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Ciunèa |Nome ufficiale = |Panorama = |Didascalia = |Bandiera = |Stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = [[fraçion geògrafica|Fṛâziun]] |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-divixón_aministratîva3 = [[comùn|Cumüna]] |Divisione amm grado 3 = Ulmea |Capoluogo = |Amministratore locale = |Partito = |Data elezione = |var-instituçión = Ištituziùn |Data istituzione = |var-teritöio = Tèritōṛiu |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |var-abitànti = Abitonti |Altitudine = 1102 |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Tōlga |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 25 |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = |Lingue = |Codice postale = |Prefisso = |Fuso orario = |Codice ISO = |Codice statistico = |Targa = |var-nómme_abitànti = Nome abitonti |Nome abitanti = ciulnairöri |var-cartografîa = Caltugṛafìa |Immagine localizzazione = |Mappa = |Sito = }} '''A Ciunèa'''{{#tag:ref|{{IPA|['a tʃu'nεa]}}, se d'nu ''A Cionèa''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}} ([https://dokodoc.com/v-o-c-a-b-o-l-a-r-i-o.html pp. 33 e 202])</ref> o ''A Ciuḷnea''}} ('n italian ''Chionea'') r'è 'na fṛâziùn dâ cumüna d'[[Ulmea|Ulmèa]] ch'a cuntia 25 p'lsune.<ref>{{Çitta web|url=https://italia.indettaglio.it/ita/piemonte/cuneo_ormea_chionea.html|tìtolo=A fṛâziùn dâ Ciunèa|vìxita=2024-05-07| léngoa=IT}}</ref> == Geugṛafia == A s' tṛöva a 1102 metri 'nsu livellu del mōa, a bulgō dâ Ciunèa a s'tröva 'nsu rivazun ch'u dividde a valodda dû rian dû Ciapìn da qualla d'l'[[Almella|Almélla]], ai pèè dâ cōlla cun u lištessu nōmme. U sò teritōri u s'šlolga fin vèlsu a zimma d'l [[Pizzu d'Ulmèa|Pizzu]], lund' j' olti è 'l tère cultivoi d'l fundu i loššio spaziu ai prōi, duvrōi p'ndōa 'n pastüra.<ref name=":0">{{çitta lìbbro|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|outô1=M. Pelazza|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|capìtolo=VII (Le Frazioni)|p=43|léngoa=IT, LIJ}}</ref> A fṛâziùn a r'è divisa 'n trê bulgōi: a principōa r'è qualla da Geis̅c̅ia, tirô sciü in manera cumpotta au rundu dâ paruchioa. Vignendu d'nt'Ulmèa a primma ch'a s' šcuntra r'è a polte bossa d'l paise, 'nsèmme ara bulgō di Niculii. 'Nfin a polte ota, da ṛa fulma lungarüa, r'è l'ültimu gruppu d'cà 'nsa via ch'a polta vèlsu a Cōlla. Cun 'na citta deviaziun u s'pö rivōa fin ai bulghi d'Pulziratte (Suvrone e Sutone). == Stōṛia == D'vejia fondaziun, A Ciunèa r'è nasciüa cumme bulgô d' pastua, višta a pus̅c̅iziun adotta. Da aruldōa, ch' a ra fin d'l' [[XIX secolo|Öcciuzentu]] u s'era focciu l' acquedottu, vujiü, a gran vus̅c̅e, dal famî dâ frâziùn ch' j'avevo filmà 'na petiziun zà 'ntl [[1892]], cun a prûpošta d' sfrütōa a dus̅c̅ie di Savi, lucalità pōcu suvo l' cà. El prûgèttu u ven bütà 'n funziun sulu coc'onnu dōppu, 'nt'el [[1896]], cun u stüdiu focciu p'l cuntiu d'l Miništeru da pōlte d'l' inz'gnéa Mazzarelli. Vista l' 'mpultonza dâ frâziùn, ch'a l'epuca a cuntiova 500 p'lsune, l'era štà apruvà dâ ra cumüna in cian apōšta ch'u v'ghèva ascì a poltecipaziun dî t'cioldi p'l a pōsa dâ tübaziun. Zō l'ha p'lmassu el funziunamentu d'l'euva püblica 'nt'l avuštu d'l [[1897]].<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Odette Sappa|tìtolo=La pagina dei tempi passati. L'acqua potabile|editô=Museo dei Ricordi|çitæ=Ulmea|revìsta=La Gazzetta di Chionea|nùmero=14|méize=felvōa|ànno=2023|pp=3-13|url=https://www.museo-chionea.com/la-gazzetta-chionea-febbraio-2023/|léngoa=IT, LIJ}}</ref> Diferente, 'nvece, a štoria d'cumme r'è rivô a curente eletrica 'nt'èl [[1922]], grazie al mirin d'l Fussà. A prumōvo l'iniziativa l'era štà Franzè P'lozza (Francesco Pelazza<ref>{{Çitta web|url=https://www.gazzettaufficiale.it/eli/id/1964/12/28/064U1389/sg|tìtolo=Trasferimento all'Ente Nazionale per l'Energia Elettrica dell'impresa "Pelazza Clemente", con sede in Ormea - fraz. Chionea (Cuneo)|vìxita=2024-05-09| léngoa=IT}}</ref>), ch'l'avèva acatà 'na dinamu da 5kW, 'n gradu d'generōa 220 volt d' curente cuntinua ch' a v'gniva alimentô da l'euva dû riàn dû Ciapìn, e a garantìva a lūs̅c̅ie nu sulu a j' abitonti dâ Ciunèa, ma ascì a quai dâ Chiuroira, d'l Pulziratte, d'l Ca' d'l Fussà e d'l Ca' dû Rian.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Odette Sappa|tìtolo=La pagina dei tempi passati. Anno 1922. Cent’anni fa, creazione del primo impianto elettrico. Mulino del Fossato di Chionea|editô=Museo dei Ricordi|çitæ=Ulmea|revìsta=La Gazzetta di Chionea|nùmero=5|méize=mazzu|ànno=2022|pp=3-21|url=https://www.museo-chionea.com/wp-content/uploads/2022/05/La-Gazzetta-di-Chionea-Maggio-2022.pdf|léngoa=IT, LIJ}}</ref> Grōssa 'mpultonza, pöi, l'avèva avü l'ereziun dâ parochia dâ geis̅c̅ia d'l'Asunta, v'gnûa 'nt'èl [[1930]]. 'Ntulnu ai [[anni 1950|oggni '50]] r'è štô creô a cuperativa dâ Ciunèa, giuntô, 'nsemme a qualle d'l [[Punte d'Nova]], d'Nasagō è dâ [[Caltiera d'Ulmea|paplōiṛa]], a qualla d'l Bulgu d'Ulmèa. == Pōsti d' 'ntrèsse == *'''Geis̅c̅ia paruchioa d'l'Asunziun''': 'n prinzipi dedicô a Sèn Michea r'era štô tirô sciü a paltia dai 6 d' felvōa d'l [[1728]], 'm' lè šcricciu 'n coc documentu, ch' iu dis̅c̅ie che i prumutua i j' ero štoi Bartolomeo Bologna (B'ltulmé Bulogna), Antonio Castagno (Toniu Caštognu) e Matteo Pelazza (Maté P'lozza). Sutta l'aministraziun da geis̅c̅ia i s'truvo ascì i pōšti da vis̅c̅in cumme el Pulziratte e Gojiafongu (o Schefitto). 'Nt'èl [[1832]] r'è štô intitulô a ra Beata Vergine, chinscì che a festa patrunoa d'l paise r'è vignüa qualla d'l' Asunta, a Feravuštu. :A paltia dal [[1850]] a geis̅c̅ia ciulnairöra, 'ncua sutta ara parochia ulmiōsca, r'ô avü üna cuncesciùn p'l pèa foa i bates̅c̅imi. Cuncesciun cunfelmô tulna 'nt'l [[1911]], cun ascì u svulgimentu d'l leziui d' dûtrina e ōtō funziui 'n ciü. :D'stacô da ṛa culegiô ulmiosca 'nt'èl [[1930]], da su mumentu r'è v'gnüa 'na parochia autonuma, ch'r'ô c'me teritōriu a zōna cumpresa fra 'l [[Pizzu d'Ulmèa]] e 'l Mirin d'l Fussà (da setentriùn a meridiun) e fra u Ciapin è u rian d'l Fô. :In prinzippi, a štrûtüra d'l campanin r'era culucô 'n zimma a 'n caštlattu, a contu dâ cuštruziun. A fulma ch'a s' vaghe ʒöö a r'munta 'nvece a'l [[1926]], mèntre a l' 'ntelnu l'è cuns'lvà 'n preziusu autoa 'n molmu gioncu, che ina vōta l'era l'autoa magiua dâ [[Geiscia d'Sen Maltin (Ulmea)|culegiô d' Sèn Maltin 'nt'Ulmèa]].<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Odette Sappa|tìtolo=La pagina dei tempi passati. Storia della Chiesa di Chionea|editô=Museo dei Ricordi|çitæ=Ulmea|revìsta=La Gazzetta di Chionea|nùmero=8|méize=avuštu|ànno=2022|pp=3-15|url=http://www.museo-chionea.com/wp-content/uploads/2022/07/La-Gazzetta-di-Chionea-Agosto-2022.pdf}}</ref> * '''R'függiu Ciunèa''', 'nt' â bulgô u j'è 'n r'függiu ch' u cuntia öcciu pōšti p'l dulmia, tontu d'invelnu quontu d'ištoi, cun ina zōna d'föṛa atrazô e ascì a puscibilità d' taštoa a chis̅c̅ina tipica lucoa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.alpiliguri.com/it/rifugio-chionea/|tìtolo=R'függiu Ciunèa|vìxita=2024-05-07| léngoa=IT}}</ref> == Cultüṛa == [[File:Aboi chionea 2006 85.jpg|thumb|J'Aboi dâ Ciunèa 'nt'l'ediziun [[2006]] d'l Calvōa]] 'N la Ciunèa u j'è 'n müseu ch' u s' ciomma “Museo dei Ricordi”, dedicà ai veji, ümili cuntadî e tontu travajui, e ai tempi d' š-cioggni. I s'j i tṛövo j'alnesi ch'i s' duvṛovo 'n campogna, e i vištimenti d'ina vōta, chinscì 'm' â mubilia. 'Na štonzia r'ê pöi dedicô a ra r'cuštruziun d' ina veija closse d'šcōra. Èl müseu l'ulganizza ascì oto atività, cumme a pübblicaziun da “Gazzetta di Chionea” (da'l [[zenâ|z'nōa]] [[2022]] a'l [[Dexénbre|d's̅c̅embō]] [[2023]], giulnoa dedicà a ra štōria e a ra memoria d'l paise) e a delegaziun ciulnairöra d'l [[Calvoa storicu d’Ulmèa|Calvōa štōricu d'Ulmèa]]. Da cōc'onnu a šta polte l'è paltì 'n pṛûgettu ch'u s' ciomma "Proverbi appesi" e u cunscište 'nta cṛeaziun d'nümm'ṛi civici altištici, cun i pṛûvelbi dâ tṛadiziun ulmioš-ca da tacoa d'noi al cà. == Manifeštaziui == Due el fešte principoa foccie 'nt' â fṛâziun: * A pṛimma r'ê qualla dedicô a ṛa Madōnna Asunta, a fèravuštu, cun a Massa a matin s'ghia da ṛa benediziun e da ṛa pṛut'sciun dopudišnōa. ṛ'eṛa l' ucas̅c̅iun p'l aghindoa a geis̅c̅ia, p'l scištemoa èl cà da bulgō e p'l lüštrōa j' alnes̅c̅i 'n aromme. U s' ʒuova ascì al bōcce e a oci ʒô tradiziunoa, p'l finìa a nöcce funda. *A s'cunda ṛ'ê qualla d' [[San Michê|Sèn Michea]] ai 29 d' [[Seténbre|s'tembo]], 'ncu a Massa e a pṛut'sciun cun a štotua dû Sontu. == Vie d' cumunicaziun == A via p'l el fṛâziui dâ Ciunèa e dâ Chiuṛoiṛa a 'ncumenza dal punte dî Cōlni, suvo l'[[Almella]]. A munta vèlsu punente, pasendu d' sutta a ṛa Villa Demichelis e a toja a via d'l chèru da ṛa cabina da lüs̅c̅e rivendu fin a 'l Grand Hotel. Dōppu a fa 'n viṛu, v's̅c̅in a u rian dû Ciapin, e pöi a s' s'cuntra tulna cun a 'lištessa via d'l chèru. A va 'ncù apṛessu a 'l v'lsonte d' süd-ovešt, pasendu suvo al Cà d'l Mirin e rivendu a 'na bifulcaziun 'n pṛuscimità dû rian Rava Grossa. U rommu d' driccia, ch'u polta fin 'nta Ciunèa l'è lungu 5,4 chilōmetri. Èl pṛimmu pṛugettu l'era štà focciu 'nt' èl [[1914]], favurì da ṛa filma di abitonti d' a Ciunèa, ch'i s'mpgnovo a cunceddo d'boda l' üsu dî sciti a ra Cumüna p'l a cuštṛuziun dâ via. U tṛavoju l' è štà focciu tüttu pōṛa e piccu da mürau ciulnairöi, cun l' üsu ciapére d'l pōštu r'ê štô qualla d'l Caštèa dâ Voa, a ciü gṛōssa dâ ʒōna. Èl pṛee j 'ero tiṛoi sciü dai miṛogni, sensa oci mèʒʒi, mentṛe tücci j' alnès̅c̅i j' eṛo pṛucüṛoi da ṛa cumüna e ognidün u tṛavajova aṛa sô maneṛa dèndu ina man. A cuštṛuziun da via, s'cundu quontu r'pultà da Piu P'lozza, a ṛê paltìa da ṛa ciōzza dâ geis̅c̅ia dâ Ciunèa a caṛoa vèlsu 'l punte dî Cōlni, lunde ch' è rivô sulu 'nt' l dōppu guèra.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Maria Rita Minazzo|curatô=Odette Sappa|tìtolo=Per non dimenticare. Din don dan "Le baudette" campane a festa|editô=Museo dei Ricordi|çitæ=Ulmea|revìsta=La Gazzetta di Chionea|nùmero=24|méize=d's̅c̅embō|ànno=2023|p=22|url=https://www.museo-chionea.com/wp-content/uploads/2023/12/Gazzetta-di-Chionea-Dicembre-2023.pdf|léngoa=IT, LIJ}}</ref> == Nòtte == <references/> [[Categorîa:Fraziui d'Ulmea]] 5ra6g5jnxy06ne1gh4exqe6nloo8fzp Contaroina 0 31389 272662 263707 2026-08-01T12:54:22Z Arbenganese 12552 cv 272662 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = Contaroina |Nome ufficiale = |Panorama = Cantaràina (Ormêa) - vìsta (1).jpg |Didascalia = <div align="center">Èl cà d'Contaroina, 'nsa via štatōa</div> |Bandiera = |Stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = [[fraçion geògrafica|Fṛâziun]] |var-localizaçión = Lucalizaziùn |var-stâto = Stōtu |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pṛûvincia]] |Divisione amm grado 2 = Cuni |var-divixón_aministratîva3 = [[comùn|Cumüna]] |Divisione amm grado 3 = Ulmea |Capoluogo = |Amministratore locale = |Partito = |Data elezione = |Data istituzione = |var-instituçión = Ištituziùn |Data istituzione = |var-teritöio = Tèritōṛiu |var-cordinæ = Culdinōi |var-altitùdine = Autezza |var-superfìcce = Eštenziùn |var-abitànti = Abitonti |Altitudine = 783 |var-âtre_informaçioìn = Ōtō 'nfulmaziui |var-prefìsso = Prefisu |var-fûzo_orâio = Füsu urōṛi |var-cod._cadàstro = Cod. catōstu |var-tàrga = Tōlga |var-cl._scìsmica = Cl. scišmica |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Superficie = |Note superficie = |Abitanti = 20 |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = |Lingue = |Codice postale = |Prefisso = |Fuso orario = |Codice ISO = |Codice statistico = |Targa = |Nome abitanti = |var-cartografîa = Caltugṛafìa |Immagine localizzazione = |Mappa = |Sito = }} '''Contaroina''' (''Cantaraina'' 'ntâ [[Dialettu arbenganese|paḷlodda d'Albenga]] e 'n [[Lengua brigašca|brigošcu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Moriani|tìtolo=Alle sorgenti del Tanaro. Tra storia e leggenda|url=https://books.google.it/books/about/Alle_sorgenti_del_Tanaro_Tra_storia_e_le.html?id=PGlMzwEACAAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y|ànno=2022|editô=Fusta editore|çitæ=Savigliano|léngoa=LIJ, OC, IT|p=263|capìtolo=La pastorizia transumante nelle Alpi Liguri. Endàa ën Bandìa}}</ref>, ''Cantarana'' 'n [[Léngoa italiànn-a|italian]]) r'è ina fṛâziùn dâ cumüna d'[[Ulmea|Ulmèa]] ch'a cuntia 20 abitonti (nüm'ṛi agiulnoi a u [[2019]]). == Geugṛafia == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> File:Cantaràina (Urméa)-Vìsta de cà 01.jpg|Èl cà d'Contaroina suvo aṛa cap'latta File:Cantaràina (Urméa)-Vìsta de cà 02.jpg|Èl ca 'nsa štrô File:Cantaràina (Ormêa) - croxêa da SS28 co-a SP216.jpg|A štatoa 28 a Contaroina </gallery> Tipicu 'nsediamentu 'nsa via, a fṛâziùn d'Contaroina a s' tṛöva 'nsa riva lelca d'[[Tànnôu|Tonno]], a 783 metṛi 'nsu livellu del moa, lungu a Štatoa 28. A bulgô pṛincipoa ṛ'è stô foccia ciü a munte dâ via, au rundu dâ capella dedicô aṛa Madōnna dâ C-ntüṛa e a Sont'Antoni da Padu'a. Ina s-cunda bulgô, a punènte r'špettu a qualla diccia pṛimma ṛ'è scituô a voa dâ štatoa e pia u nōmme d' bulgô d'Sèn Coṛlu. A fṛâziùn a dà u sō nōmme a u rian ch' u šcure lì dapè, dicciu apuntu Rian d'Contaroina. [[File:Riàn de Cantaràina (Cantaràina, Ormêa) - vìsta (2).jpg|thumb|Èl Rian d'Contaroina|left]] Èl culsu d'euva u nosce a 1230 m s.l.m., pōcu sutta a ṛa via che da j' [[Aimui]] a pōlta vèlsu [[Qualzina]], a punènte dâ Rōcca Caštea Pajan (1213 m). J' oci rioi ciü polvi, ch'i s' cozzo 'nt' Tonno arembu au stṛâdun, vèlsu Ulmèa, j' han a dus̅c̅ie chizì. Vèlsu meridiun e vèlsu levonte, i sepoṛô Contaroina daṛa fṛâziùn d'l [[Proa]], i s' tṛövo el Rōcche Balcatte e el Scapitte. Vèlsu punente, 'nvece, u s' pō' vago a Rōcca Ferraira, ch'a molca el cunfìn cun [[Purnasce|Pulnošše]]. In palticuloa a ṛ'è svilüpô a pṛêsenza d' cove e d' gṛōtte d' tipulugie divelse, ch'i van a foa polte d'l cumplèssu da Rōcca Ferraira<ref>{{Çitta web|url=https://catastogrotte-piemonte.net/areas-view-114.en.html|tìtolo=Complesso della Rocca Ferraira|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2024-07-30}}</ref>, fṛa ašte chizì a ciü famusa ṛ'è a [[Bolma d'l Messere|Gṛōtta dî Saṛas̅c̅î]] (cugnusciüa ascì cun u nōmme d' <i>Bolma d'l Messere</i>), caṛaterizô da ina gṛōssa štonzia quoddṛa e da 'n' müṛagnun a l' 'ntṛōdda, d'urigine medievoa. A bolma a s' eṛa fulmô p'r 'n prûcessu d' degṛadaziun dâ rōcca.<ref>{{Çitta web|url=https://catastogrotte-piemonte.net/caves-view-32.fr.html|tìtolo=Grotta dei Saraceni|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2024-07-31}}</ref> A lōchizì u s' giunta ascì a Galeṛia d'Contaroina<ref>{{Çitta web|url=https://catastogrotte-piemonte.net/caves-view-205.en.html|tìtolo=Galleria di Cantarana|vìxita=2024-07-30| léngoa=IT}}</ref>, ascì lê 'ns' l' otṛa špunda d' Tonno. A setentṛiùn e vèlsu levonte rišpettu a lund' ch' l' è u Rian d'l Proa a s' cozza dṛentu, lunga 'na tr'ntèna d' metṛi, cun ina cumpus̅c̅iziun d' rōcca da cauzina, cun oci dui cundōtti ciü polvi, focci d'fioncu.<ref>{{Çitta web|url=https://catastogrotte-piemonte.net/caves-view-2643.fr.html|tìtolo=Zero in Condotta|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2024-07-31}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catastogrotte-piemonte.net/caves-view-2644.fr.html|tìtolo=Dieci e Lode|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2024-07-31}}</ref> {{clear}} == Stōṛia == <gallery widths="155" mode="packed"> File:Grotta di Saracén (Cantaràina, Urmea)-Vìsta dau stradùn 02.jpg|Èl rocche suvo Contaroina, vèlsu a gṛōtta dî Saṛas̅c̅î File:Balmamessereesterno1.JPG|Paesōgiu aereu da Bolma File:Balmamessereesterno2.jpg|L'ntrōda da gṛōtta </gallery> A fṛâziun a s' tṛöva ciü vōte 'nse cōlte stoṛiche, fin a paltìa da 'l [[1746]], cum' u s' pō vago 'nt' èl ''Tipo generale delle Castellanie di Pornassio, Cosio, e Mendatica...'' focciu p'la [[Repùbrica de Zena|Repübblica d' Zena]] da Matteo Vinzoni.<ref>{{Çitta web|url=https://ianua.arianna4.cloud/patrimonio/2cb15255-e196-48a6-b9f0-475780c73c95/%5B1%5D-tipo-generale-delle-castellanie-di-pornassio-cosio-e-mendatica-marchesato-di-rezzo-e-di|tìtolo=Tipo generale delle Castellanie di Pornassio, Cosio, e Mendatica Marchesato di Rezzo, e di Ormea, e di Ormea e parte di quella del Maro. (ca. 1746)|outô=Matteo Vinzoni|léngoa=IT|vìxita=2024-07-31}}</ref> Mantignèndu 'na fulma d' šcṛitüṛa štabile 'nti oggni dōppu u s' tṛöva ascì 'nta vèlsciùn dâ ''Carta generale de Stati di Sua Altezza Reale'' d'l [[1772]] e pöi 'ncù 'nt' èl [[1802]] dṛentu a ''Nouvelle Carte'' ch' a muštṛa i teritoṛi dâ Repüblica Cisalpina e d' qualla [[Repùbrica Lìgure|Ligüṛe]]. U nōmme Contaroina l'arèva urigini celtiche, cumme oto lucalità ciamoi a u lištessu mōddu è u sṛèva lià a ṛa pṛêsenza d' 'n culsu d'euva o ducca, u s' r'feṛisce a 'na valodda strencia, sulcô apuntu da 'n rian.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/index.php/toponomastica/350-toponimi-intemeli#:~:text=%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%20%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%C2%A0%20L.M.-,TOPONIMO,CANTARANA,-Il%20Rio%20di|tìtolo=Toponimi Intemeli|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-07-31}}</ref> Ciü diretamente, s'cundu a tṛadiziun, u nōmme u purèva esso lià a ṛa pṛêsenza d' roine 'nta zōna dapè.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Padre Ignazio Giacomo Pelazza|tìtolo=Saggio di toponomastica ormeese, comparata a quella ligure, con note storiografiche|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00341176|ànno=1992|editô=Associazione studi ormeaschi|çitæ=Munduvì|léngoa=IT, LIJ|p=142|capìtolo=3. Le frazioni}}</ref> L'urigine d' l' 'nsediamèntu u sṛèva da u tüttu scimile a qualla dâ v's̅c̅ina fṛâziun d'l [[Punte d'Nova]], anche sè Contaroina a n' è moi arivô a ṛa lištessa eštensciùn.<ref name="Guidda">{{Çitta lìbbro|outô=M. Pelazza, G. Mao, F. Merlino, D. Bassi, E. Michelis, S. Odasso, G. Casalis e G. Barrelli|tìtolo=Guida di Ormea|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af|ànno=1986|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|léngoa=IT|p=46|capìtolo=VII. Le frazioni}}</ref> A dimustṛaziun d' zō a cuštṛuziùn ciütōštu recente dâ capella lucoa, asemme a ṛa manconza d' 'n s'miteṛi 'nta bulgô, tontu ch' èl famî d'l pōštu i s' sun d'lungu rifeṛî a quâ d'[[Ulmea|Ulmèa]]. U s' cugnusce ascì u nüm'ṛu d' j' abitonti d'Contaroina 'nta s'cunda metà dû [[XX secolo|seculu XX]]: dondu d' amèntu a 'l štimme d' l' alchiviu paruchioa difatti i j' stas̅c̅èvo 11 famî p'ṛ 'n tutoa d' 76 onime.<ref>{{Çitta|Pagliana|cap. III, La tradizione religiosa dal secolo XVIII ad oggi, pp. 179-180|Pagliana, 1990}}</ref> D'urigine 'ncù ciü növa, a bulgô d'Sèn Coṛlu, 'n direziun Punte d'Nova, cun a cuštṛuziun 'nt' èl [[1960]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemonregalese.it/2023/01/26/ormea-da-laddio-allimprenditore-renzo-cagna/|tìtolo=Ormea, l'addio all'imprenditore Renzo Cagna|vìxita=2024-07-30| léngoa=IT}}</ref> d' 'n cumplèssu d' albèlgu vujiü da l' 'mpṛenditua Renzo Cagna, lunde u j' eṛa zà ina segheṛia è ina cova.<ref>A pṛêsenza d'l dû ṛ' è segnalô 'nt' a: {{Çitta web|url=https://www.geoportale.piemonte.it/geonetwork/srv/ita/catalog.search#/metadata/r_piemon:ea9ea426-cf4d-41d0-81d4-e0a642f30aa3|tìtolo=CTR (Carta Tecnica Regionale) raster 1:10.000 (1991-1995)|vìxita=2024-07-31| léngoa=IT}}</ref> == Pōšti d' 'ntèṛèsse == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> File:Capélla da Madònna da Çénta (Cantaràina, Ormêa) - vìsta (1).jpg|Geịs̅c̅ịa dâ Madōnna dâ C-ntüṛa, faciodda File:Capella da Madònna da Sènta (Cantaràina, Urméa)-U de drentu 01.jpg|L' 'ntèlnu da cap'latta File:Capella da Madònna da Sènta (Cantaràina, Urméa)-Campanìn 01.jpg|Èl campanin </gallery> * Geịs̅c̅ịa dâ Madōnna dâ C-ntüṛa, u s' tṛotta da polva capélla dâ fṛâziun, ch' a s' tṛöva lungu u štṛadun. R' è štô vujüa da j' abitonti d' Contaroina. Cuštṛüia fra 'l [[1862]] e 'l [[1863]], a cunsèlva a 'l sò 'ntèlnu 'n quoddṛu d'l pitua ulmioš-cu [[Geniu Alduin]] ch' u rafigüṛa a Madōnna dâ Midoja e u s' tṛöva suvo a l'autoa.<ref name=":0">{{Çitta|Pagliana|cap. II, Cappelle e chiese delle frazioni, pp.106-108|Pagliana, 1990}}</ref> D' föṛa a s' pṛesènta cun 'na sèmplice faciodda, cun 'nt' èl mèʒʒu u j' è 'n balcun cun ina fineštṛa a quottṛu alcatti e, 'n si fionchi d'l'ntṛodda u i è dui balcui šquadṛoi, in ciü a chiv'ltüṛa ṛ'è a cabonna, mentre l'abscide ṛ'è semiṛunda. A l' 'ntèlnu ṛ'è 'ngiancô 'nta polte d' sutta, mentre ṛ'è t'nzüa d'cuṛua celeste 'nsa vōta d'l presbiteṛi. A sepaṛoa 'l dû polti ina culnis̅c̅e, ch'a cure lungu tüttu 'l peṛimetṛu, ascì ṛ' assa lì dipinta. A pavimentaziun, 'n fin, ṛ'è štô r-ngiô 'nt' èl [[1958]].<ref name=":0" /> === Pilui === <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> File:Pilùn da Madònna (Burgâ de San Carlu, Cantaràina, Urméa) 04.jpg|Pilun da Velgine cun èl Bambin (Sèn Coṛlu) File:Cantaràina (Ormêa) - pilón da Vixitaçión (1).jpg|Pilun dâ Vis̅c̅itaziun File:Pilùn d'ataccu aa gêxa (Cantaràina, Urméa) 02.jpg|Pilun dâ Madōnna dû Rusoṛi File:Cantaràina (Ormêa) - pilón a levànte do pàize (1).jpg|Pilun ara fin da bulgô </gallery> Špantioi lungu a štṛô dapè a 'l cà dâ fṛâziun i s' tṛövo zèlti pilui vûtivi che, in nüm'ru magiua i sun štoi pitüṛoi da Alduin. * 'L pṛimmu ch' u s' šcuntṛa v'gnèndu da 'l Punte d'Nova u s' tṛöva 'n lucalità Sèn Coṛlu: u j' è rafigüṛà a Velgine cun èl Bambin, è 'i dui i téno 'n man u Rusoa, d' dré u s' vaghè 'n paesoggiu d'muntogna e a fiancu u j' è dui sonti. * U s'cundu, pocu pṛimma d' l' 'mbuccu da fṛâziun, l'è ciamà Pilun dâ Vis̅c̅itaziun, ciü "rubüštu" d' quâ d' pṛimma, cun u d'noi d'cuṛua v'ldoštṛu, u presènta 'n niu da'l fundu semirundu, ascì ṛ' assu tenciu a fṛašcu, cun a scena diccia suvo. * D' fioncu a ṛa capélla u s' n' tṛöva in otṛu, cun el pitüṛe a frašcu ch'i s' pōno vago n-mà 'nta polte ciü ota, lunde ch'u j' è a Madōnna dû Rusoṛi ch' a ten 'n bṛozzu èl Bambìn. * Ara fin da bulgô, vèlsu Ulmèa, u s tṛöva 'ncù 'n ültimu pilùn, da munte, 'ngiancà, cun a zella s'rô, senza pitüṛe dṛentu. === J' olgi === <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> File:Ciüsa e canalizasiùn de l'àiva (Burgâ de San Carlu, Cantaràina, Urméa) 01.jpg|'Na ciüsa 'nta bulgô d'Sèn Coṛlu File:A Funtana de Cantaràina (Cantaràina, Urméa) 01.jpg|A Funtona d' Contaroina File:Cantaràina (Ormêa) - tréuggio.jpg|L'olgiu d'fioncu a ra cap'latta File:Cantaràina (Ormêa) - moìn e bêo.jpg|Èl canoa e 'l miṛin </gallery> Difeṛenti i sun j' olgi e èl strutüṛe d' štu geneṛe ch'i s' trövo 'nta bulgô. Ben vis̅c̅ibile, carèndu da 'l Pṛoa, 'nsa dṛiccia, 'n bioa, ch'u sèlve a 'ncanaloa l'euva d'Tonno, davs̅c̅in a lun' chè u Rian d'Contaroina u sî cozza dṛentu. 'Na vōta su canoa l' era duvṛà p' l' bütoa 'n funziùn 'n miṛin ch'u s' tṛuvova chizì. A munte d' lun chè 'i dui rian i s' giunto, d' fioncu a ra cap'latta dâ fṛâziun u j' è 'n olgiu dicciu ascì "Funtona d' Contaroina". L' euva d' sa funtona ṛ' è rinumô pṛ' esso ben ligeṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2015/07/02/turisti-in-coda-alla-fontana-di-cantarana-e-successo-a-ormea-inonda-con-il-biale/ |tìtolo=Turisti in coda alla Fontana di Cantarana. E… successo a ‘Ormea inonda’ con il ‘biale’|vìxita=2024-07-30| léngoa=IT}}</ref> == Bibliugṛafia == * {{Çitta lìbbro |outô=Tullio Pagliana|tìtolo=Chiese, piloni, cappelle di Ormea e frazioni, Monumenti di storia religiosa e popolare| ànno=1990|editô=Dominici Editore| çitæ=Imperia|léngoa=IT|url=https://www.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&select_db=solr_cbl&nentries=1&searchForm=opac%2Fcbl%2Ferror.jsp&resultForward=opac%2Fcbl%2Ffull.jsp&do_cmd=show_cmd&rpnlabel=+Qualunque+elemento+%28any%29+%3D+Ormea+dominici+%28Parole+tutte%29+&rpnquery=%40attrset+bib-1++%40attr+1%3D1016+%40attr+4%3D6+%22Ormea+dominici%22&sortquery=&sortlabel=&totalResult=3&saveparams=false&fname=none&from=2|cid=Pagliana, 1990}} == Nòtte == <references/> == Oci pṛugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraziui d'Ulmea]] nqpaoqbicbjn8b3w9g74i5vbiggw83p Moutîa 0 32947 272675 271859 2026-08-01T13:28:30Z Michæ.152 13747 /* Exénpi */ 272675 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} 'Na '''moutîa''' a l'é 'na condiçión anormâle ch'a corpìsce 'na strutûa ò 'na fonçión de tùtto ò de 'na pàrte de 'n [[òrganîximo]] e ch'a l'é de sòlito ligâ a ségni e scìntomi speçìfichi<ref>NCI Dictionary of Cancer Terms: [https://www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/disease Definition of disease]</ref>. E moutîe pêuan êse caxonæ da fatoî de fêua, cómme i patògeni, l'espoxiçión anbientâle e-i tràomi, ò de drénto, cómme a genética, l'invegî e-e magàgne do scistêma inmunitâio. [[File:Peste bubonique - enluminure.jpg|thumb|A ciâga di ciavélli de l'Antîgo Testaménto (Bìbia de Toggenburg, XIV sécolo)|centro]] A moutîa a constitoìsce 'n stâto dónde a capaçitæ de l'òrganîximo a càngia e a reprezénta 'na deviaçión da-a seu nòrma biomédica ò da-a condiçión comùn. Defæti, de sòlito gh'é 'n sotî equilìbrio fixològico tra-i proçèsci [[Chimica|chìmichi]], [[Fixica|fìxichi]] e fonçionâli do còrpo e dónca a moutîa a peu êse consciderâ cómme a consegoénsa do faliménto di mecanîximi de contròllo òmeostàtichi<ref>Kotas and Medzhitov, 2015</ref>. A tùtti i mòddi, o conçètto o l'é difìçile da definî con preçixón e o l'é infloensòu da fatoî [[Soçiêtæ|soçiâli]], [[Coltûa|colturâli]] e [[Economìa|econòmichi]] che són cangiæ into ténpo. A scénsa ch'a s'òcupa de prevegnî, diagnosticâ e cuâ e moutîe a l'é a [[Mëxinn-a|mêxìnn-a]]. == Stöia == A paròlla ''moutîa'' (ant. ''marotia'') a ne vêgne da l'agetîvo ''maròtto''/''mòuto'', da-o latìn ''male habitum'', in sciô càrco do grêgo ''κακῶς ἔχων'' "ch'o sta mâ". Inte l'antighitæ a moutîa a l'êa de spésso consciderâ cómme 'n'entitæ de fêua ch'a l'intrâva into còrpo, caxonâ da 'n castîgo divìn, da-a poscesción de 'n demònio ò da 'na malediçión. A cûa a l'êa bazâ dónca in sce rîti d'ezorcìsmo, òraçioìn, ofèrte e l'ûzo d'èrbe màgiche. Tra-o [[V secolo a.C.|V]] e-o [[IV secolo a.C.|IV secolo prìmma de Crìsto]], con [[Ippocrate de Coo|Ipòcrate de Kos]], conscideròu o poæ da mêxìnn-a òcidentâle, o conçètto de moutîa o finìsce d'êse 'n fenòmeno sorvianaturâle e o vêgne 'n fæto naturâle. Ipòcrate o desvilùppa a teorîa di umoî, ch'a saiâ pöi perfeçionâ da-o mêgo româno [[Galén]] into [[II secolo|II sécolo dòppo de Crìsto]] e ch'a regniâ a mêxìnn-a òcidentâle pe sécoli. Segóndo sta teorîa, o còrpo umàn o contegniéiva quàttro umoî fondamentâli (sàngoe, flémma, chéulera, melanconîa) e-a moutîa a saiéiva caxonâ da-a pèrdia do seu equilìbrio: scibén chò-u scistêma ipocràtico o no l'é ciù riconosciûo da-a mêxìnn-a d'ancheu, o l'à reprezentòu o prìmmo tentatîvo de dâ 'na spiegaçión raçionâle a-e moutîe. [[File:Paul Fürst, Der Doctor Schnabel von Rom (Holländer version).png|thumb|Inçixón do Dotô Schnabel: o bécco da seu màscara o l'êa inpîo de èrbe profumæ pe schivâ e spùsse che, segóndo a teorîa do ténpo, caxonâvan a pèsta (Paul Fürst, ciù ò mêno 1656)]] Do [[1546]] o mêgo veronéize [[Girolamo Fracastoro]] o pùbrica o ''De contagione et contagiosis morbis'' e o l'acapìsce che e moutîe ne vêgnan da de ''seminaria contagionis'' ("seménse de contagión"), che pêuan trasméttise da 'na persónn-a a l'âtra. A tùtti i mòddi, scìn a-a fìn do XIX sécolo o spantegâse de moutîe o saiâ spiegòu co-a teorîa di miàsmi, ch'a l'identificâva o mêzo do contàggio inti fùmmi téusceghi provocæ da-o marçî da matêia òrgànica. Inte l'[[XIX secolo|Euttoçénto]], o [[Rudolf Virchow]] o descrêuve che e moutîe són di cangiaménti do fonçionaménto normâle de [[Çélola|çélole]] e gràçie a-o [[Louis Pasteur]] e a-o [[Robert Koch]] se dimóstra sperimentalménte che e moutîe infetîve són caxonæ da microrganîximi speçìfichi. I critêi de Koch stabilìscian pe-a prìmma vòtta inta stöia 'na relaçión de caxón ciæa e [[Sciensa|scentìfica]], ch'a lîga i microrganîximi a moutîe speçìfiche. Into córso do [[XX secolo|XX sécolo]] o conçètto o s'é evolûo pe spiegâ ascì âtre moutîe cómme tumoî, moutîe do cheu, destùrbi outoinmûni. Ancheu a moutîa a no l'é ciù consciderâ sôlo 'na magàgna de 'n mecanîximo biològico, ma 'n proçèsso dinàmico dónde a génetica da persónn-a a l'interagìsce de lóngo con l'anbiénte in gîo e co-a seu dimensción psicològica. == Exénpi == {| class="wikitable" style="width:100%; font-size:90%;" |+ '''Moutîe pe aparâto''' |- ! Aparâto corpîo !! Moutîa !! Descriçión |- | rowspan="7" | '''Scistêma nervôzo'''<br> | Açidénte ò pénn-a | Scìndrome caxonâ da 'n evénto di vâxi do çervéllo, che se pêuan tapâ ò ronpî, e caraterizâ da 'n inprovîza magàgna neorològica focâle ch'a dûa ciù de 24 ôe |- | Mangrània | Destùrbo caraterizòu da mâ de tèsta inprovîzo pe-o ciù unilaterâle, de sòlito dòppo cangiaménti da fonçión da vìsta, véumito e angóscia |- | Mâ cadûto | Scìndrome dovûa a caxoìn no do tùtto ciæe, caraterizâ da-o sciortî e da-o finî lèsto de vàrie manifestaçioìn piscofìxiche, cómme pèrdia de coscénsa, stâto de confuxón, moviménti outomàtichi, convurscioìn di móscoli |- | Depresción ò pecóndria | Moutîa psichiàtrica caraterizâ da-o cangiaménto do tón do sentiménto in sénso malincònico |- |[[Raggia|Ràggia]] |Moutîa caxonâ da ''Rhabdovirus'' trasmìssa co-a dentâ de béstie infètte, ch'a pòrta a 'n'encefalopatîa acûta squæxi de lóngo mortâ, caraterizâ da agrescivitæ e idrofobîa (poîa de l'ægoa) |- |[[Botulismo|Botulîximo]] |Moutîa caxonâ da-e toscìnn-e do ''Clostridium botulinum'', ch'a pòrta a paràlixi mòlla di móscoli scìn a-a mòrte |- | Mâ do çèrvo ò tétano | Moutîa caxonâ da-a contaminaçión de ferîe da-o bacìllo ''Clostridium tetani'', ch'o prodûe 'na toscìnn-a ch'a se spàntega pe-o scistêma nervôzo e a pòrta a-a contraçión de tùtti i móscoli do còrpo scìn a-a mòrte |- | rowspan="2" | '''Aparâto vixîvo''' | Òrzeu ò berbexìn |Insciamaçión con màrsa de parpélle, de sòlito caxonâ da l'infeçión de streptocòcchi e stafilocòcchi, ch'a se prezénta cómme 'n gróppo picìn e dûo insémme a insciàggia |- | Cateràtta | Moutîa da goàsto do cristalìn de l'éuggio, tìpica da vegiàia ò ligâ a moutîe scistémiche (diabête), ch'a peu portâ co-o ténpo a vegnî òrbi |- | rowspan="9" | '''Tèsta e còllo'''<br> | Zebìbbo ò bocaiêua (''herpes labialis'') | Moutîa da infeçión de ''Herpes simplex virus'' (HSV-1) ch'a se pìggia pe mêzo da saîva, caraterizâ da vescîghe che sciòrtan in scî bòrdi de lèrfe |- | [[Càmoa di dénti]] ò càrie | Proçèsso crònico de distruçión di tesciûo dûi do dénte, sostegnûo pe-o ciù da l'açión di batérri, sorviatùtto ''Streptococcus mutans'' |- | Pistéma | Arecugéita de màrsa caxonâ da batérri, ch'a se fórma inti tesciûi in gîo a-i dénti, a-a zenzîa ò a l'òsso |- | Mâ bageu ò àfta | Lexoìn da mocôza da bócca, che se prezéntan cómme ùlçere dolorôze |- |Fanghétto |Infeçión da-i fónzi do génere ''Candida'', pe-o ciù ''Candida albicans'', che sorviatùtto inti figeu a corpìsce e mocôze da bócca, dónde se fórma de tìpiche plàcche giànche |- |Strangogioìn |Insciamaçión caxonâ da l'infeçión da [[Bacteria|batérri]] ò da [[Virus|vîro]] de tonscìlle do çê da bócca, caraterizâ da mâ de gôa, frêve e ingrosciamémto di [[Gróppo linfàtico|gróppi linfàtichi]] do còllo ("gæli") |- |Götàsse ò oêgioìn |Moutîa infetîva sorviatùtto di figeu caxonâ da-o ''Paramyxovirus parotidis'', caraterizâ da ingrosciamémto da paròtide e de vòtte de âtre gandùgge da saîva ascì |- |Gìffre (mononucleôxi) |Moutîa caxonâ da-o vîro de Epstein-Barr e caraterizâ da frêve, ségni particolæ do sàngoe, ingrosciaménto di gróppi linfàtichi e da mìnsa |- |Göme ò scròfola |Moutîa caxonâ da ''Mycobacterium'' e caraterizâ da ingrosciamémto di gróppi linfàtichi do còllo che se désfan, fan de ciâghe, màndan fêua do materiâle cazeôzo, pe risòlvise con de çicatrixe |- | rowspan="10" | '''Aparâto de covertûa (pèlle e anésci)'''<br> | [[Zèrbia#Eczema|Zèrbia]] | Moutîa comùn da pèlle caraterizâ da rosô, vescîghe e smangiaxón, dovûa a iritaçión ò alergîa |- | Rosàzze | Moutîa tìpica di figeu caxonâ da ''Rubivirus'' e a trasmisción aérea, caraterizâ da sfêugo e ingrosciamémto di gróppi linfàtichi |- |Morbìllo |Moutîa caxonâ da ''Morbillivirus'' e a trasmisción aérea tìpica di figeu, caraterizâ da frêve, tóssa, sfêugo |- |Voiêue |Moutîa gréive caxonâ da-o ''Variola virus'' e caraterizâ da sfêugo con ciavélli che evòlvan in cròste e pöi in çicatrîxe |- |Voiêue xoattìnn-e [[Zèrbia#Herpes zoster|èrpete]] (fêugo de Sant'Antönio) |Moutîe caxonæ da-o mæximo patògeno, ö sæ o ''Varicella-Zoster virus'' (VZV); a prìmma a l'é tìpica di figeu e a se prezénta con frêve, sfêugo e smangiaxón, a segónda a reprezénta a riativaçión sorviatùtto inti vêgi, con sfêugo e ràppi de vescîghe "a bìscia" che van aprêuvo a-o córso de 'n nèrvo |- |Porìn |Lexón da pèlle a caràtere iperplàstico ligâ a l'infeçión de 'n vîro (sorviatùtto HPV-2), frequénte in sciô dórso de moén e in scê dîe |- |[[Risìpola]] ò ventoservìn |Insciamaçión da pèlle e de mocôze caxonâ da ''Streptococcus pyogenes'' e caraterizâ da rosô ch'o ténde a spantegâse intànto ch'o se risòlve into pónto dónde a l'é comensâ |- |Lêpra ò mâ de san Làzou |Moutîa gréive caxonâ da ''Mycobacterium leprae'' caraterizâ da pèrdia da senscibilitæ, gróppi e lexoìn in sciâ pèlle |- | [[Zèrbia#Tinea corporis|Tìgna]] | Moutîa da pèlle e di seu anésci caxonâ da fónzi cómme ''Trichophyton'' e ''Microsporum'', che pêuan corpî scîti despægi (tésta, córpo, pê) |- | Rógna |Infestaçión da l'àcaro ''Sarcoptes scabiei'', ch'o scâva di conìggi into spesô da pèlle pe pösâghe e êuve, a se prezénta tipicaménte con smangiaxón |- | rowspan="4" | '''Aparâto locomotô'''<br> | [[Artrôxi]] | Moutîa dovûa a-a degeneraçión de zónte tìpica da vegiàia, caraterizâ da consùmmo de cartilàgine, zontûe rédene e dô |- | Mâ de zónte ò artrîte | Moutîa caxonâ da l'insciamaçión di tesciûi de zontûe pe infeçión, tràomi o reaçión outoinmûne |- |Òsteoporôxi |Moutîa do schéletro ch'a pòrta e òsse a vegnî mêno scciasse insémme a-o goàsto da seu strutûa, sciché se fàssan ciù stocæze e téndan a fratuâse |- |Fratûa |Rotûa da strutûa de 'n òsso caxonâ da 'n tràoma |- | rowspan="6" |'''Aparâto respiatöio'''<br> | Infroénsa | Moutîa contagiôza de vîe de l'âia caxonâ da l'infeçión di vîro da famìggia de ''Orthomyxoviridae'', caraterizâ da frêve, tóssa e mâ de tèsta |- | Âxima ò patànscia | Moutîa caraterizâ da insciamaçión crònica de vîe de l'âia, ch'a provoca restrenziménto di brónchi e dificoltæ a respiâ |- |Premonîa |Insciammaçión di pormoìn pe-o ciù a caxón de l'infeçión de microrganîximi patògeni, sorviatùtto batérri (prezénpio ''Streptococcus pneumoniae''), con inpiménto de lìquido ò màrsa e dificoltæ a respiâ |- | Mâ do gróppo |Moutîa caxonâ da l'infeçión da-o bacìllo ''Corynebacterium diphtheriae'', ch'o l'ìntra inte prìmme vîe de l'âia ò o s'atàcca de drîto a-e mocôze, a l'é caraterizâ da tonscìlle rósse, ìnsce e covèrte da pseodomenbrànn-e, frêve, stâto téuscego |- | Tóssa âzenìnn-a | Moutîa di figeu caxonâ da ''Bordetella pertussis'' e caraterizâ da atàcchi de tóssa interótti da àtti respiratöi da-o són tìpico |- |[[Tîxi]] | Moutîa caxonâ da ''Mycobacterium tuberculosis'' e caraterizâ da-a produçión inti òrgani, sorviatùtto inti pormoìn, de lexioìn tìpiche dîte tubèrcoli, con nécroxi e arecugéita de materiâle cazeôzo |- | rowspan="3" | '''Aparâto çircolatöio'''<br> | Córpo ò crìcca | Nécroxi (mòrte) de 'na pàrte do móscolo do [[cheu]] caxonâ da-a mancansa inprovîza de sàngoe, de sòlito dòppo che 'na coronâia a s'é tapâ, con fòrte mâ do pêto, dô ch'o se spàntega sovénte a-e bràsse, tìpico "sénso de mòrte iminénte" |- |Angìnn-a |Dô into pêto de tîpo costritîvo, caxonòu da l'ischemîa do cheu, ö sæ 'na condiçión de discrepànsa tra-a provixón de sàngoe e-a domànda do móscolo do cheu pe fonçionâ |- |Ipertensción arteriôza |Condiçión crònica caraterizâ da 'na presción do sàngoe de lóngo èrta inte artêie, ö sæ sórvia a 140/90 mmHg |- | rowspan="7" | '''Aparâto digerénte e metabolîximo'''<br> | Agrûa (reflùsso do canoêzo) |Destùrbo caraterizòu da-a rimontâ do contegnûo àçido do stéumago into canoêzo, con tìpico sénso de cheubrûxo |- |Gastrîte |Moutîa da insciamaçión do stéumago, caxonâ sorviatùtto da ''H. pylori'', fàrmachi e àlcol, ch'a peu êse [[Gastrite acüta|acûta]] ò crònica |- | Epatîte |Moutîa da insciamaçión do figæto, caxonâ sorviatùtto da vîro, fàrmachi e àlcol, ch'a peu êse acûta ò crònica |- |Colêra |Moutîa infetîva caxonâ da ''Vibrio cholerae'' ch'a corpìsce l'intestìn, caraterizâ da descàreghe violénte de frùscio da-o tìpico aspêto a "ægoa de rîzo" |- |[[Diabete Mellìo|Diabête]] |Moutîa crònica caraterizâ da èrti livélli de sùcai do sàngoe, caxonâ da 'n problêma de quantitæ ò de fonçión de l'insulìnn-a |- |Podrâga |Moutîa do metabolîximo de l'àçido ùrico, ch'o s'amùggia inti tesciûi e-o pròvoca mâ de zontûe, sorviatùtto di pê |- |Mâ do scimión (''[[Kwashiorkor]]'') |Condiçión de gréive mânutriçión e mancànsa de [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] inti figeu, caraterizâ da insciàggia da pànsa e aspêto tìpico do vîzo |- | rowspan="4" | '''Aparâto urogenitâle'''<br> | [[Mä d'a pria (Calcolosi vescicale)|Mâ da prîa]] |Moutîa caxonâ da-a prezénsa de depòxiti de crestàlli inte vîe de l'oénn-a (dîta arenélla ascì inte fórme ciù lêgie) |- |Cistîte |Insciamaçión acûta ò crònica da vescîga de l'oénn-a, provocâ inta ciù pàrte di câxi da microrganîximi, ciù de ræo da parascîti, sostànse chìmiche iritànte ò stìmoli fìxichi |- | Scolaçión |Moutîa caxonâ ''Neisseria gonorrheae'' trasméssa pe-o ciù co-o sèsso, caraterizâ da descàrego de màrsa da l'urêtra |- | Mâ françéize |Moutîa da infeçión do ''Treponema pallidum'', trasméssa sorviatùtto co-o rapòrto sesoâle, che inte fórme avansæ a peu arivâ a corpî tutti i òrgani con lexoìn distrutîve (gómma) |- | rowspan="2" | '''Moutîe neoplàstiche'''<br> | Tumô malìgno ([[càncou]]) |Moutîa dónde dötræ de çélole do còrpo créscian inte ‘na mainêa incontrolâ e se spàntegan a âtre pàrte do còrpo |- | Tumô benìgno | Nêuva formaçión de çélole ch'a crésce cianìn, a rèsta localizâ, a no l'invàdde i tesciûi vixìn e a no prodûe de metàstaxi |} == Anotaçioìn == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Mëxinn-a]] clxntr3qzagfdhppwbngba26xtrbfdf U Lantèrnìn (Berzezzi) 0 33018 272676 272533 2026-08-01T13:30:36Z Arbenganese 12552 /* Stoja */ gallery 272676 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File:Bergeggi - SS1 - Il Faro - Via Aurelia - panoramio (1).jpg|thumb|U Lantèrnin, vistu da l'Aurelia]] U '''Lantèrnìn''' u l’è u numme ch’u se dà a-u '''Färu o Fanä''' (''Faro di Capo Vado'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), int’a pärte ciü a levante d’u cumüne de [[Berzezzi]], a-i cunfìn cun [[Vuè]]. L’inpiantu de segnalasiùn a distansa u l’è in funçiùn a partì da-u [[1883]] e u se tröva a-i pé d’u Cävu ch’u ghe dà u numme in italiàn. == Descrisiùn == L'inpiantu u l'è cunpostu da 'na ture äta 34 metri custruìa int'i ürtimi anni de l'[[XIX secolo|Öttuçéntu]]. A se mustra cun 'na bäze otagunäle, ch'a se strenze manimàn ch'u se riva 'nsc'â punta, duv'u gh'è u fanä che de nötte u spära a lüxe a 'n'altessa de 43 metri 'nsc'ou livellu du mä, de moddu ch'a se posse vedde ascì da luntàn. A ture a l'è tütta tinta de giancu, cuscì cumme u cazegiätu ch'u gh'è atacä, u̇n tenpu döviä cumme abitasiùn d'u guardiàn. A l'è 'na custrusiùn a tréi cen, cun u̇n mìnimu de decurasiuìn int'a faciäta, spartìa pe lungu int'i tréi livelli da dùe curnixi in rilievu, segundu 'n güstu neuclàŝĉicu, ch'u se vedde ascì int'i cunturni d'i barcuìn. Defèti l'architetüa a se sumeggia a quella d'i ätri färi custruìi da-u Geniu Civile inte quellu perìudu. Insc'â ture u se ghe munta pe vìa de 'na scäa a lümàçça ch'a gh'ha 220 schen de granitu. Da-u balóu ch'u gh'è in çimma u se munta ancùn 'na scaetta e u se riva duv'u gh'è a lüxe d'a lantèrna.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Il Faro di Capo Vado, appunti dell'associazione L'îzua}}</ref> De nötte u fà lüxe travagiandu segundu d'i cicli FL(4), cunscistenti in quattru lanpi de lüxe gianca ch'i se ripeten de cuntinuu. A serie de lanpi a düa 15 segundi e a mesc-cia d'i mumenti de unbra cun d'i mumenti de lüxe. U Lantèrnìn u se çende pe mezu segundu, pe poi smurtäse pe u̇n segundu e mezu, questu pe trè votte de séguitu, poi u̇n ürtimu lanpu u l'è mandä pe mezu segundu, cun doppu u̇n mumentu de scüu ch'u düa ciü d'i ätri (8 segundi e mezu). Da chì u cuntinua u ciclu. I scistêmi de lüxi ch'u munta i sun mudèrni e sun spartìi inte duì mudelli, ognidün pe sö cuntu. U ciü grossu u l'è u̇n módulu '''MAXLED 800 EFF''', ch'u pèrmétte a-a lüxe de vegnì sparä fina a quatorze miggia de distansa (quèxi 26 chilómetri). S'u duvesse capitä di guasti o s'u duvesse satä a curente u ghe n'è u̇n ätru d'emèrgénsa, ch'u l'è u̇n módulu '''MLED-155'''. A lüxe de stu chì a pö ese vista da 7 miggia (ch'i sun 13 chilómetri). L'inpiantu, ancö, u funçiuna cun óttica fissa e u l'è d'u tüttu outumàticu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marina.difesa.it/cosa-facciamo/per-la-difesa-sicurezza/fari/Pagine/1514.aspx|tìtolo=Faro di Vado Ligure - E.F. 1514|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-07-21}}</ref> == Stoja == <gallery> File:Faro di Capo Vado 1939.webp|U Lantèrnìn vistu da punente, int'u 1939, tra e unde File:Faro di Capo Vado 1940.webp|U fanätintu a bande, cartulina d'u 1940 </gallery> Vèrsu a fin de l’[[XIX secolo|Öttuçéntu]] u se sentiva u bezöĝn̂u de ’n färu ch’u puresse ilüminä u camìn a-e nävi ch’i pasävan intu trètu de mä a punente de [[Zena]], seguendu e rutte vèrsu a [[Fransa|França]] e a [[Spagna|Spaĝn̂a]], ch’u puresse funçiunä cumme segnalasiùn, scicumme ch’u gh’ea ’na grossa distansa da cruvì fra u [[Còvu de Mée|Cävu de Meĵe]] (d’[[Andôa|Andöa]]) e a [[Lanterna de Zena|Lantèrna]] (de [[Zena]]). Ünna primma idea de tiä sciü ’n färu da ste parti chì a l’ea stèta pruposta da-u Ministru d’i travaggi pübblici Raffaele Mezzanotte, int’u mezu d’i incuntri a-a Càmera d’i Depütè a-i 15 de zenä d’u [[1879]], duv’u se dixeiva che: <blockquote>“''U̇n bèllu nümeru de bastimenti che da Zena i van int’i porti d’u meridiùn d’a França o inte quelli d’a Spaĝn̂a, quand’i rivan vixìn a-u Cävu de Vuè i nu gh’han, spece int’e nötti de fuschìa, u̇n puntu de ricunuscimentu, perchè, mentre u l’è davéi difìççile pe lu̇ätri vedde a-u de là d’u färu de Zena, i nu pöan ancùn scorze quellu d’u Cävu de Meĵe.<br />A navegasiùn inte stu trètu de mä a vegne dunque menu següa e nu sensa perìcculi, cumme testimoĝn̂an i naufraggi che sun capitè int’i anni pasè. L’è pe questu ch’u l’è stètu dumandä de mette ’nsc’ou Cävu u̇n färu, ch’u posse fä capì a-i naveganti ch’i sun vixìn a-a radda de Vuè, duvve puriàn truvä u̇n postu següu pe riparäse, e u servià ascì cumme guidda, s’i duvessan andä a Sann-a''”<br><small>Raffaele Mezzanotte, Ministru d’i travaggi pübblici, 15 de zenä d'u 1879</small><ref>{{Çitta web|url=https://www.ilmondodeifari.it/2024/02/26/il-faro-di-capo-vado-2/|tìtolo=Il Faro di Capo Vado|léngoa=IT|vìxita=2026-07-21}}</ref></blockquote>P’ou färu a vegne pensä ’na speiza de 70 000 lìe da-u mèximu Ministru, cun ’na serie de discusciuìn fète doppu a stu prupóxitu. Inte ünna d’e sedüte ch’i se sun tegnüe doppu u se fà prezente e intensiuìn d’a Cumisciùn fèta aposta, sut’â  nómina de l’unurévule Zanardelli. Tra i numinè u gh’ea l’inzegné Parodi, ch’u sustegniva ciü de tütti l’inpurtansa de l’inpiantu, mentre u gh’ea a magiuransa ch’a l’aveiva vutä pe tiä sciü ’n färu de quärtu ùrdine, ben ciü picìn de quantu u se pensäva a l’inprinçippiu. L’inzegné defèti u spunciäva pe fäghe vegnì u̇n färu ch’u fuise de sugundu o armenu de tèrsu ùrdine. Cunträju a-a vutasiùn d’a magiuransa u l’ea ascì u depütä Boselli, ch’u l’aveiva fètu ’n interventu a prupóxitu a-a Càmera d’i Depütè. Nunustante e ratèlle, u vegne püblicä l’elencu d’i färi da custruì lungu e coste d’u Reĝn̂u, investindu in tüttu u̇n migliùn de lìe de speiza straurdinäja, da spartì int’u perìudu [[1879]]-[[1883]]. Int’a lista, u färu u l’è prezentä cumme de IV ùrdine.<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Atti Parlamentari|url=https://www.google.it/books/edition/Atti_parlamentari/w9A_AAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&dq=faro+di+Capo+Vado&pg=PA6087&printsec=frontcover|ànno=1879|editô=Istituto poligrafico e zecca dello Stato|léngoa=IT|volùmme=279|capìtolo=Sessione 1878-79 - Discussioni - Tornata del 10 maggio 1879}}</ref> Int’u perìudu [[1886]]-[[1887]] u rizülta zà in funçiùn, tantu ch’u cunpäre int’i registri d’e speize d’u Ministeru d’i Travaggi pübblici. U se sà che u custu de l’ilüminasiùn e d’a manutensiùn de tütti i inpianti, a l’épuca sutta a-a [[Provìnsa de Zêna|Pruvincia de Zena]], u l’ea rivä a ciü de 20 000 lìe e u gh’è cunpreizu ascì quellu de Berzezzi.<ref>{{Çitta lìbbro|url=https://www.google.it/books/edition/Raccolta_degli_atti_stampati_per_ordine/Iy4lSEiUh0sC?hl=it&gbpv=1&dq=faro+di+Capo+Vado&pg=RA7-PA95&printsec=frontcover|tìtolo=Raccolta degli atti stampati per ordine della Camera legislatura|data=|volùmme=15|léngoa=IT|outô=AA.VV.|ànno=1886|editô=Camera dei Deputati|çitæ=Rumma|p=95}}</ref> Int’i primmi anni d’a sö ativitè u fanä u figüa inte l’''Elenco dei Fari e Fanali'' d’a Regia Marina, indicä inte l’edisiùn d’u [[1880]] e inte quelle d’i anni a vegnì cumme “''Faro di Capo Vado''”, e u se dixe ch’u l’è missu “ ’nsc’ou runpicollu d’u Cävu da vixìn a l’estremitè d’u Mö d’a Cäva de Berzezzi”.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/Elenco_dei_fari_e_fanali_semafori_e_segn/azJcVTygQVsC?hl=it&gbpv=1&dq=tocco&pg=PA104&printsec=frontcover|ànno=1883|editô=Regio Istituto Idrografico|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=98}}</ref> Int’u perìudu d’a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiäle]], a strutüa a l’ha patìu i danni de ’n ataccu vìa mä inte l’estè d’u [[1940]]. In particuläre a costa tra [[Vuè]] e [[Sann-a]] a l’ea u̇n obietivu inpurtante, p’ou fètu d’u portu, d’e indüstrie e d’i depóxiti ch’u gh’ea.<ref name=":0" /> A quattr’ùe de matìn d’u 14 de züĝn̂u u caciaturpedinée françeize Aigle, ch’u s’ea purtä a 15 miggia da-a costa de [[Berzezzi]], u l’aveiva bunbardä a [[baterìa de Vuè]] e u färu, cu’i sö canuìn da 138/40, sensa che a difeiza italiäna a puresse rispunde.<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Pier Paolo Cervone|tìtolo=Savona in guerra|url=https://www.isrecsavona.it/eventi/2013/libro-savona-in-guerra.pdf|ànno=2013|editô=ISREC Istituto Storico della Resistenza e dell’Età Contemporanea della provincia di Savona|çitæ=[[Sann-a]]|léngoa=IT|p=26|capìtolo=La Seconda Guerra Mondiale}}</ref> Riparä, u l’è stètu turna açeizu a-i 14 de mazzu d’u [[1945]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.arigenova.it/wail/schede_referenze/LI/li-004.pdf|tìtolo=WAIL – LI-004,ITA-017-Vado Ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-07-23}}</ref> Int’i anni u lantèrnìn u l’ha vistu a prezensa de ciü faristi, che se sun avicendè, ün d’i ürtimi a travagiäghe u l’è stètu Felice Tirotto, fina a-i [[Anni 1990|anni ’90]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/savona/2025/09/09/news/guardiano_faro_capo_vado_tirotto-15301255/|tìtolo=Il guardiano del faro di Capo Vado, una vita a contatto con il mare. Il ricordo del figlio Michele Tirotto|outô=Marco Bagatin|dæta=2025-09-09|léngoa=IT|vìxita=2026-07-23}}</ref> == Notte == <references /> == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Architetûe da Ligùria]] s3q6cfhe53pi5svtwdsmu71b20es0jj 272677 272676 2026-08-01T13:31:00Z Arbenganese 12552 /* Stoja */ spassiu 272677 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File:Bergeggi - SS1 - Il Faro - Via Aurelia - panoramio (1).jpg|thumb|U Lantèrnin, vistu da l'Aurelia]] U '''Lantèrnìn''' u l’è u numme ch’u se dà a-u '''Färu o Fanä''' (''Faro di Capo Vado'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), int’a pärte ciü a levante d’u cumüne de [[Berzezzi]], a-i cunfìn cun [[Vuè]]. L’inpiantu de segnalasiùn a distansa u l’è in funçiùn a partì da-u [[1883]] e u se tröva a-i pé d’u Cävu ch’u ghe dà u numme in italiàn. == Descrisiùn == L'inpiantu u l'è cunpostu da 'na ture äta 34 metri custruìa int'i ürtimi anni de l'[[XIX secolo|Öttuçéntu]]. A se mustra cun 'na bäze otagunäle, ch'a se strenze manimàn ch'u se riva 'nsc'â punta, duv'u gh'è u fanä che de nötte u spära a lüxe a 'n'altessa de 43 metri 'nsc'ou livellu du mä, de moddu ch'a se posse vedde ascì da luntàn. A ture a l'è tütta tinta de giancu, cuscì cumme u cazegiätu ch'u gh'è atacä, u̇n tenpu döviä cumme abitasiùn d'u guardiàn. A l'è 'na custrusiùn a tréi cen, cun u̇n mìnimu de decurasiuìn int'a faciäta, spartìa pe lungu int'i tréi livelli da dùe curnixi in rilievu, segundu 'n güstu neuclàŝĉicu, ch'u se vedde ascì int'i cunturni d'i barcuìn. Defèti l'architetüa a se sumeggia a quella d'i ätri färi custruìi da-u Geniu Civile inte quellu perìudu. Insc'â ture u se ghe munta pe vìa de 'na scäa a lümàçça ch'a gh'ha 220 schen de granitu. Da-u balóu ch'u gh'è in çimma u se munta ancùn 'na scaetta e u se riva duv'u gh'è a lüxe d'a lantèrna.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Il Faro di Capo Vado, appunti dell'associazione L'îzua}}</ref> De nötte u fà lüxe travagiandu segundu d'i cicli FL(4), cunscistenti in quattru lanpi de lüxe gianca ch'i se ripeten de cuntinuu. A serie de lanpi a düa 15 segundi e a mesc-cia d'i mumenti de unbra cun d'i mumenti de lüxe. U Lantèrnìn u se çende pe mezu segundu, pe poi smurtäse pe u̇n segundu e mezu, questu pe trè votte de séguitu, poi u̇n ürtimu lanpu u l'è mandä pe mezu segundu, cun doppu u̇n mumentu de scüu ch'u düa ciü d'i ätri (8 segundi e mezu). Da chì u cuntinua u ciclu. I scistêmi de lüxi ch'u munta i sun mudèrni e sun spartìi inte duì mudelli, ognidün pe sö cuntu. U ciü grossu u l'è u̇n módulu '''MAXLED 800 EFF''', ch'u pèrmétte a-a lüxe de vegnì sparä fina a quatorze miggia de distansa (quèxi 26 chilómetri). S'u duvesse capitä di guasti o s'u duvesse satä a curente u ghe n'è u̇n ätru d'emèrgénsa, ch'u l'è u̇n módulu '''MLED-155'''. A lüxe de stu chì a pö ese vista da 7 miggia (ch'i sun 13 chilómetri). L'inpiantu, ancö, u funçiuna cun óttica fissa e u l'è d'u tüttu outumàticu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marina.difesa.it/cosa-facciamo/per-la-difesa-sicurezza/fari/Pagine/1514.aspx|tìtolo=Faro di Vado Ligure - E.F. 1514|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-07-21}}</ref> == Stoja == <gallery> File:Faro di Capo Vado 1939.webp|U Lantèrnìn vistu da punente, int'u 1939, tra e unde File:Faro di Capo Vado 1940.webp|U fanä tintu a bande, cartulina d'u 1940 </gallery> Vèrsu a fin de l’[[XIX secolo|Öttuçéntu]] u se sentiva u bezöĝn̂u de ’n färu ch’u puresse ilüminä u camìn a-e nävi ch’i pasävan intu trètu de mä a punente de [[Zena]], seguendu e rutte vèrsu a [[Fransa|França]] e a [[Spagna|Spaĝn̂a]], ch’u puresse funçiunä cumme segnalasiùn, scicumme ch’u gh’ea ’na grossa distansa da cruvì fra u [[Còvu de Mée|Cävu de Meĵe]] (d’[[Andôa|Andöa]]) e a [[Lanterna de Zena|Lantèrna]] (de [[Zena]]). Ünna primma idea de tiä sciü ’n färu da ste parti chì a l’ea stèta pruposta da-u Ministru d’i travaggi pübblici Raffaele Mezzanotte, int’u mezu d’i incuntri a-a Càmera d’i Depütè a-i 15 de zenä d’u [[1879]], duv’u se dixeiva che: <blockquote>“''U̇n bèllu nümeru de bastimenti che da Zena i van int’i porti d’u meridiùn d’a França o inte quelli d’a Spaĝn̂a, quand’i rivan vixìn a-u Cävu de Vuè i nu gh’han, spece int’e nötti de fuschìa, u̇n puntu de ricunuscimentu, perchè, mentre u l’è davéi difìççile pe lu̇ätri vedde a-u de là d’u färu de Zena, i nu pöan ancùn scorze quellu d’u Cävu de Meĵe.<br />A navegasiùn inte stu trètu de mä a vegne dunque menu següa e nu sensa perìcculi, cumme testimoĝn̂an i naufraggi che sun capitè int’i anni pasè. L’è pe questu ch’u l’è stètu dumandä de mette ’nsc’ou Cävu u̇n färu, ch’u posse fä capì a-i naveganti ch’i sun vixìn a-a radda de Vuè, duvve puriàn truvä u̇n postu següu pe riparäse, e u servià ascì cumme guidda, s’i duvessan andä a Sann-a''”<br><small>Raffaele Mezzanotte, Ministru d’i travaggi pübblici, 15 de zenä d'u 1879</small><ref>{{Çitta web|url=https://www.ilmondodeifari.it/2024/02/26/il-faro-di-capo-vado-2/|tìtolo=Il Faro di Capo Vado|léngoa=IT|vìxita=2026-07-21}}</ref></blockquote>P’ou färu a vegne pensä ’na speiza de 70 000 lìe da-u mèximu Ministru, cun ’na serie de discusciuìn fète doppu a stu prupóxitu. Inte ünna d’e sedüte ch’i se sun tegnüe doppu u se fà prezente e intensiuìn d’a Cumisciùn fèta aposta, sut’â  nómina de l’unurévule Zanardelli. Tra i numinè u gh’ea l’inzegné Parodi, ch’u sustegniva ciü de tütti l’inpurtansa de l’inpiantu, mentre u gh’ea a magiuransa ch’a l’aveiva vutä pe tiä sciü ’n färu de quärtu ùrdine, ben ciü picìn de quantu u se pensäva a l’inprinçippiu. L’inzegné defèti u spunciäva pe fäghe vegnì u̇n färu ch’u fuise de sugundu o armenu de tèrsu ùrdine. Cunträju a-a vutasiùn d’a magiuransa u l’ea ascì u depütä Boselli, ch’u l’aveiva fètu ’n interventu a prupóxitu a-a Càmera d’i Depütè. Nunustante e ratèlle, u vegne püblicä l’elencu d’i färi da custruì lungu e coste d’u Reĝn̂u, investindu in tüttu u̇n migliùn de lìe de speiza straurdinäja, da spartì int’u perìudu [[1879]]-[[1883]]. Int’a lista, u färu u l’è prezentä cumme de IV ùrdine.<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Atti Parlamentari|url=https://www.google.it/books/edition/Atti_parlamentari/w9A_AAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&dq=faro+di+Capo+Vado&pg=PA6087&printsec=frontcover|ànno=1879|editô=Istituto poligrafico e zecca dello Stato|léngoa=IT|volùmme=279|capìtolo=Sessione 1878-79 - Discussioni - Tornata del 10 maggio 1879}}</ref> Int’u perìudu [[1886]]-[[1887]] u rizülta zà in funçiùn, tantu ch’u cunpäre int’i registri d’e speize d’u Ministeru d’i Travaggi pübblici. U se sà che u custu de l’ilüminasiùn e d’a manutensiùn de tütti i inpianti, a l’épuca sutta a-a [[Provìnsa de Zêna|Pruvincia de Zena]], u l’ea rivä a ciü de 20 000 lìe e u gh’è cunpreizu ascì quellu de Berzezzi.<ref>{{Çitta lìbbro|url=https://www.google.it/books/edition/Raccolta_degli_atti_stampati_per_ordine/Iy4lSEiUh0sC?hl=it&gbpv=1&dq=faro+di+Capo+Vado&pg=RA7-PA95&printsec=frontcover|tìtolo=Raccolta degli atti stampati per ordine della Camera legislatura|data=|volùmme=15|léngoa=IT|outô=AA.VV.|ànno=1886|editô=Camera dei Deputati|çitæ=Rumma|p=95}}</ref> Int’i primmi anni d’a sö ativitè u fanä u figüa inte l’''Elenco dei Fari e Fanali'' d’a Regia Marina, indicä inte l’edisiùn d’u [[1880]] e inte quelle d’i anni a vegnì cumme “''Faro di Capo Vado''”, e u se dixe ch’u l’è missu “ ’nsc’ou runpicollu d’u Cävu da vixìn a l’estremitè d’u Mö d’a Cäva de Berzezzi”.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/Elenco_dei_fari_e_fanali_semafori_e_segn/azJcVTygQVsC?hl=it&gbpv=1&dq=tocco&pg=PA104&printsec=frontcover|ànno=1883|editô=Regio Istituto Idrografico|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=98}}</ref> Int’u perìudu d’a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiäle]], a strutüa a l’ha patìu i danni de ’n ataccu vìa mä inte l’estè d’u [[1940]]. In particuläre a costa tra [[Vuè]] e [[Sann-a]] a l’ea u̇n obietivu inpurtante, p’ou fètu d’u portu, d’e indüstrie e d’i depóxiti ch’u gh’ea.<ref name=":0" /> A quattr’ùe de matìn d’u 14 de züĝn̂u u caciaturpedinée françeize Aigle, ch’u s’ea purtä a 15 miggia da-a costa de [[Berzezzi]], u l’aveiva bunbardä a [[baterìa de Vuè]] e u färu, cu’i sö canuìn da 138/40, sensa che a difeiza italiäna a puresse rispunde.<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Pier Paolo Cervone|tìtolo=Savona in guerra|url=https://www.isrecsavona.it/eventi/2013/libro-savona-in-guerra.pdf|ànno=2013|editô=ISREC Istituto Storico della Resistenza e dell’Età Contemporanea della provincia di Savona|çitæ=[[Sann-a]]|léngoa=IT|p=26|capìtolo=La Seconda Guerra Mondiale}}</ref> Riparä, u l’è stètu turna açeizu a-i 14 de mazzu d’u [[1945]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.arigenova.it/wail/schede_referenze/LI/li-004.pdf|tìtolo=WAIL – LI-004,ITA-017-Vado Ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-07-23}}</ref> Int’i anni u lantèrnìn u l’ha vistu a prezensa de ciü faristi, che se sun avicendè, ün d’i ürtimi a travagiäghe u l’è stètu Felice Tirotto, fina a-i [[Anni 1990|anni ’90]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/savona/2025/09/09/news/guardiano_faro_capo_vado_tirotto-15301255/|tìtolo=Il guardiano del faro di Capo Vado, una vita a contatto con il mare. Il ricordo del figlio Michele Tirotto|outô=Marco Bagatin|dæta=2025-09-09|léngoa=IT|vìxita=2026-07-23}}</ref> == Notte == <references /> == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Architetûe da Ligùria]] bamumau2qtk290xbnhdowmbummaksam 272678 272677 2026-08-01T13:32:09Z Arbenganese 12552 /* Stoja */ larghessa, mode 272678 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File:Bergeggi - SS1 - Il Faro - Via Aurelia - panoramio (1).jpg|thumb|U Lantèrnin, vistu da l'Aurelia]] U '''Lantèrnìn''' u l’è u numme ch’u se dà a-u '''Färu o Fanä''' (''Faro di Capo Vado'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), int’a pärte ciü a levante d’u cumüne de [[Berzezzi]], a-i cunfìn cun [[Vuè]]. L’inpiantu de segnalasiùn a distansa u l’è in funçiùn a partì da-u [[1883]] e u se tröva a-i pé d’u Cävu ch’u ghe dà u numme in italiàn. == Descrisiùn == L'inpiantu u l'è cunpostu da 'na ture äta 34 metri custruìa int'i ürtimi anni de l'[[XIX secolo|Öttuçéntu]]. A se mustra cun 'na bäze otagunäle, ch'a se strenze manimàn ch'u se riva 'nsc'â punta, duv'u gh'è u fanä che de nötte u spära a lüxe a 'n'altessa de 43 metri 'nsc'ou livellu du mä, de moddu ch'a se posse vedde ascì da luntàn. A ture a l'è tütta tinta de giancu, cuscì cumme u cazegiätu ch'u gh'è atacä, u̇n tenpu döviä cumme abitasiùn d'u guardiàn. A l'è 'na custrusiùn a tréi cen, cun u̇n mìnimu de decurasiuìn int'a faciäta, spartìa pe lungu int'i tréi livelli da dùe curnixi in rilievu, segundu 'n güstu neuclàŝĉicu, ch'u se vedde ascì int'i cunturni d'i barcuìn. Defèti l'architetüa a se sumeggia a quella d'i ätri färi custruìi da-u Geniu Civile inte quellu perìudu. Insc'â ture u se ghe munta pe vìa de 'na scäa a lümàçça ch'a gh'ha 220 schen de granitu. Da-u balóu ch'u gh'è in çimma u se munta ancùn 'na scaetta e u se riva duv'u gh'è a lüxe d'a lantèrna.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Il Faro di Capo Vado, appunti dell'associazione L'îzua}}</ref> De nötte u fà lüxe travagiandu segundu d'i cicli FL(4), cunscistenti in quattru lanpi de lüxe gianca ch'i se ripeten de cuntinuu. A serie de lanpi a düa 15 segundi e a mesc-cia d'i mumenti de unbra cun d'i mumenti de lüxe. U Lantèrnìn u se çende pe mezu segundu, pe poi smurtäse pe u̇n segundu e mezu, questu pe trè votte de séguitu, poi u̇n ürtimu lanpu u l'è mandä pe mezu segundu, cun doppu u̇n mumentu de scüu ch'u düa ciü d'i ätri (8 segundi e mezu). Da chì u cuntinua u ciclu. I scistêmi de lüxi ch'u munta i sun mudèrni e sun spartìi inte duì mudelli, ognidün pe sö cuntu. U ciü grossu u l'è u̇n módulu '''MAXLED 800 EFF''', ch'u pèrmétte a-a lüxe de vegnì sparä fina a quatorze miggia de distansa (quèxi 26 chilómetri). S'u duvesse capitä di guasti o s'u duvesse satä a curente u ghe n'è u̇n ätru d'emèrgénsa, ch'u l'è u̇n módulu '''MLED-155'''. A lüxe de stu chì a pö ese vista da 7 miggia (ch'i sun 13 chilómetri). L'inpiantu, ancö, u funçiuna cun óttica fissa e u l'è d'u tüttu outumàticu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marina.difesa.it/cosa-facciamo/per-la-difesa-sicurezza/fari/Pagine/1514.aspx|tìtolo=Faro di Vado Ligure - E.F. 1514|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-07-21}}</ref> == Stoja == <gallery mode="packed" widths="150"> Immaggine:Faro di Capo Vado 1939.webp|U Lantèrnìn vistu da punente, int'u 1939, tra e unde Immaggine:Faro di Capo Vado 1940.webp|U fanä tintu a bande, cartulina d'u 1940 </gallery> Vèrsu a fin de l’[[XIX secolo|Öttuçéntu]] u se sentiva u bezöĝn̂u de ’n färu ch’u puresse ilüminä u camìn a-e nävi ch’i pasävan intu trètu de mä a punente de [[Zena]], seguendu e rutte vèrsu a [[Fransa|França]] e a [[Spagna|Spaĝn̂a]], ch’u puresse funçiunä cumme segnalasiùn, scicumme ch’u gh’ea ’na grossa distansa da cruvì fra u [[Còvu de Mée|Cävu de Meĵe]] (d’[[Andôa|Andöa]]) e a [[Lanterna de Zena|Lantèrna]] (de [[Zena]]). Ünna primma idea de tiä sciü ’n färu da ste parti chì a l’ea stèta pruposta da-u Ministru d’i travaggi pübblici Raffaele Mezzanotte, int’u mezu d’i incuntri a-a Càmera d’i Depütè a-i 15 de zenä d’u [[1879]], duv’u se dixeiva che: <blockquote>“''U̇n bèllu nümeru de bastimenti che da Zena i van int’i porti d’u meridiùn d’a França o inte quelli d’a Spaĝn̂a, quand’i rivan vixìn a-u Cävu de Vuè i nu gh’han, spece int’e nötti de fuschìa, u̇n puntu de ricunuscimentu, perchè, mentre u l’è davéi difìççile pe lu̇ätri vedde a-u de là d’u färu de Zena, i nu pöan ancùn scorze quellu d’u Cävu de Meĵe.<br />A navegasiùn inte stu trètu de mä a vegne dunque menu següa e nu sensa perìcculi, cumme testimoĝn̂an i naufraggi che sun capitè int’i anni pasè. L’è pe questu ch’u l’è stètu dumandä de mette ’nsc’ou Cävu u̇n färu, ch’u posse fä capì a-i naveganti ch’i sun vixìn a-a radda de Vuè, duvve puriàn truvä u̇n postu següu pe riparäse, e u servià ascì cumme guidda, s’i duvessan andä a Sann-a''”<br><small>Raffaele Mezzanotte, Ministru d’i travaggi pübblici, 15 de zenä d'u 1879</small><ref>{{Çitta web|url=https://www.ilmondodeifari.it/2024/02/26/il-faro-di-capo-vado-2/|tìtolo=Il Faro di Capo Vado|léngoa=IT|vìxita=2026-07-21}}</ref></blockquote>P’ou färu a vegne pensä ’na speiza de 70 000 lìe da-u mèximu Ministru, cun ’na serie de discusciuìn fète doppu a stu prupóxitu. Inte ünna d’e sedüte ch’i se sun tegnüe doppu u se fà prezente e intensiuìn d’a Cumisciùn fèta aposta, sut’â  nómina de l’unurévule Zanardelli. Tra i numinè u gh’ea l’inzegné Parodi, ch’u sustegniva ciü de tütti l’inpurtansa de l’inpiantu, mentre u gh’ea a magiuransa ch’a l’aveiva vutä pe tiä sciü ’n färu de quärtu ùrdine, ben ciü picìn de quantu u se pensäva a l’inprinçippiu. L’inzegné defèti u spunciäva pe fäghe vegnì u̇n färu ch’u fuise de sugundu o armenu de tèrsu ùrdine. Cunträju a-a vutasiùn d’a magiuransa u l’ea ascì u depütä Boselli, ch’u l’aveiva fètu ’n interventu a prupóxitu a-a Càmera d’i Depütè. Nunustante e ratèlle, u vegne püblicä l’elencu d’i färi da custruì lungu e coste d’u Reĝn̂u, investindu in tüttu u̇n migliùn de lìe de speiza straurdinäja, da spartì int’u perìudu [[1879]]-[[1883]]. Int’a lista, u färu u l’è prezentä cumme de IV ùrdine.<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Atti Parlamentari|url=https://www.google.it/books/edition/Atti_parlamentari/w9A_AAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&dq=faro+di+Capo+Vado&pg=PA6087&printsec=frontcover|ànno=1879|editô=Istituto poligrafico e zecca dello Stato|léngoa=IT|volùmme=279|capìtolo=Sessione 1878-79 - Discussioni - Tornata del 10 maggio 1879}}</ref> Int’u perìudu [[1886]]-[[1887]] u rizülta zà in funçiùn, tantu ch’u cunpäre int’i registri d’e speize d’u Ministeru d’i Travaggi pübblici. U se sà che u custu de l’ilüminasiùn e d’a manutensiùn de tütti i inpianti, a l’épuca sutta a-a [[Provìnsa de Zêna|Pruvincia de Zena]], u l’ea rivä a ciü de 20 000 lìe e u gh’è cunpreizu ascì quellu de Berzezzi.<ref>{{Çitta lìbbro|url=https://www.google.it/books/edition/Raccolta_degli_atti_stampati_per_ordine/Iy4lSEiUh0sC?hl=it&gbpv=1&dq=faro+di+Capo+Vado&pg=RA7-PA95&printsec=frontcover|tìtolo=Raccolta degli atti stampati per ordine della Camera legislatura|data=|volùmme=15|léngoa=IT|outô=AA.VV.|ànno=1886|editô=Camera dei Deputati|çitæ=Rumma|p=95}}</ref> Int’i primmi anni d’a sö ativitè u fanä u figüa inte l’''Elenco dei Fari e Fanali'' d’a Regia Marina, indicä inte l’edisiùn d’u [[1880]] e inte quelle d’i anni a vegnì cumme “''Faro di Capo Vado''”, e u se dixe ch’u l’è missu “ ’nsc’ou runpicollu d’u Cävu da vixìn a l’estremitè d’u Mö d’a Cäva de Berzezzi”.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/Elenco_dei_fari_e_fanali_semafori_e_segn/azJcVTygQVsC?hl=it&gbpv=1&dq=tocco&pg=PA104&printsec=frontcover|ànno=1883|editô=Regio Istituto Idrografico|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=98}}</ref> Int’u perìudu d’a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiäle]], a strutüa a l’ha patìu i danni de ’n ataccu vìa mä inte l’estè d’u [[1940]]. In particuläre a costa tra [[Vuè]] e [[Sann-a]] a l’ea u̇n obietivu inpurtante, p’ou fètu d’u portu, d’e indüstrie e d’i depóxiti ch’u gh’ea.<ref name=":0" /> A quattr’ùe de matìn d’u 14 de züĝn̂u u caciaturpedinée françeize Aigle, ch’u s’ea purtä a 15 miggia da-a costa de [[Berzezzi]], u l’aveiva bunbardä a [[baterìa de Vuè]] e u färu, cu’i sö canuìn da 138/40, sensa che a difeiza italiäna a puresse rispunde.<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Pier Paolo Cervone|tìtolo=Savona in guerra|url=https://www.isrecsavona.it/eventi/2013/libro-savona-in-guerra.pdf|ànno=2013|editô=ISREC Istituto Storico della Resistenza e dell’Età Contemporanea della provincia di Savona|çitæ=[[Sann-a]]|léngoa=IT|p=26|capìtolo=La Seconda Guerra Mondiale}}</ref> Riparä, u l’è stètu turna açeizu a-i 14 de mazzu d’u [[1945]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.arigenova.it/wail/schede_referenze/LI/li-004.pdf|tìtolo=WAIL – LI-004,ITA-017-Vado Ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-07-23}}</ref> Int’i anni u lantèrnìn u l’ha vistu a prezensa de ciü faristi, che se sun avicendè, ün d’i ürtimi a travagiäghe u l’è stètu Felice Tirotto, fina a-i [[Anni 1990|anni ’90]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/savona/2025/09/09/news/guardiano_faro_capo_vado_tirotto-15301255/|tìtolo=Il guardiano del faro di Capo Vado, una vita a contatto con il mare. Il ricordo del figlio Michele Tirotto|outô=Marco Bagatin|dæta=2025-09-09|léngoa=IT|vìxita=2026-07-23}}</ref> == Notte == <references /> == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Architetûe da Ligùria]] 052tez9mjwyc3l7ntr0i4g6oanjjc8p 272680 272678 2026-08-01T13:32:45Z Arbenganese 12552 /* Stoja */ heights 272680 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File:Bergeggi - SS1 - Il Faro - Via Aurelia - panoramio (1).jpg|thumb|U Lantèrnin, vistu da l'Aurelia]] U '''Lantèrnìn''' u l’è u numme ch’u se dà a-u '''Färu o Fanä''' (''Faro di Capo Vado'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), int’a pärte ciü a levante d’u cumüne de [[Berzezzi]], a-i cunfìn cun [[Vuè]]. L’inpiantu de segnalasiùn a distansa u l’è in funçiùn a partì da-u [[1883]] e u se tröva a-i pé d’u Cävu ch’u ghe dà u numme in italiàn. == Descrisiùn == L'inpiantu u l'è cunpostu da 'na ture äta 34 metri custruìa int'i ürtimi anni de l'[[XIX secolo|Öttuçéntu]]. A se mustra cun 'na bäze otagunäle, ch'a se strenze manimàn ch'u se riva 'nsc'â punta, duv'u gh'è u fanä che de nötte u spära a lüxe a 'n'altessa de 43 metri 'nsc'ou livellu du mä, de moddu ch'a se posse vedde ascì da luntàn. A ture a l'è tütta tinta de giancu, cuscì cumme u cazegiätu ch'u gh'è atacä, u̇n tenpu döviä cumme abitasiùn d'u guardiàn. A l'è 'na custrusiùn a tréi cen, cun u̇n mìnimu de decurasiuìn int'a faciäta, spartìa pe lungu int'i tréi livelli da dùe curnixi in rilievu, segundu 'n güstu neuclàŝĉicu, ch'u se vedde ascì int'i cunturni d'i barcuìn. Defèti l'architetüa a se sumeggia a quella d'i ätri färi custruìi da-u Geniu Civile inte quellu perìudu. Insc'â ture u se ghe munta pe vìa de 'na scäa a lümàçça ch'a gh'ha 220 schen de granitu. Da-u balóu ch'u gh'è in çimma u se munta ancùn 'na scaetta e u se riva duv'u gh'è a lüxe d'a lantèrna.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Il Faro di Capo Vado, appunti dell'associazione L'îzua}}</ref> De nötte u fà lüxe travagiandu segundu d'i cicli FL(4), cunscistenti in quattru lanpi de lüxe gianca ch'i se ripeten de cuntinuu. A serie de lanpi a düa 15 segundi e a mesc-cia d'i mumenti de unbra cun d'i mumenti de lüxe. U Lantèrnìn u se çende pe mezu segundu, pe poi smurtäse pe u̇n segundu e mezu, questu pe trè votte de séguitu, poi u̇n ürtimu lanpu u l'è mandä pe mezu segundu, cun doppu u̇n mumentu de scüu ch'u düa ciü d'i ätri (8 segundi e mezu). Da chì u cuntinua u ciclu. I scistêmi de lüxi ch'u munta i sun mudèrni e sun spartìi inte duì mudelli, ognidün pe sö cuntu. U ciü grossu u l'è u̇n módulu '''MAXLED 800 EFF''', ch'u pèrmétte a-a lüxe de vegnì sparä fina a quatorze miggia de distansa (quèxi 26 chilómetri). S'u duvesse capitä di guasti o s'u duvesse satä a curente u ghe n'è u̇n ätru d'emèrgénsa, ch'u l'è u̇n módulu '''MLED-155'''. A lüxe de stu chì a pö ese vista da 7 miggia (ch'i sun 13 chilómetri). L'inpiantu, ancö, u funçiuna cun óttica fissa e u l'è d'u tüttu outumàticu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marina.difesa.it/cosa-facciamo/per-la-difesa-sicurezza/fari/Pagine/1514.aspx|tìtolo=Faro di Vado Ligure - E.F. 1514|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-07-21}}</ref> == Stoja == <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Faro di Capo Vado 1939.webp|U Lantèrnìn vistu da punente, int'u 1939, tra e unde Immaggine:Faro di Capo Vado 1940.webp|U fanä tintu a bande, cartulina d'u 1940 </gallery> Vèrsu a fin de l’[[XIX secolo|Öttuçéntu]] u se sentiva u bezöĝn̂u de ’n färu ch’u puresse ilüminä u camìn a-e nävi ch’i pasävan intu trètu de mä a punente de [[Zena]], seguendu e rutte vèrsu a [[Fransa|França]] e a [[Spagna|Spaĝn̂a]], ch’u puresse funçiunä cumme segnalasiùn, scicumme ch’u gh’ea ’na grossa distansa da cruvì fra u [[Còvu de Mée|Cävu de Meĵe]] (d’[[Andôa|Andöa]]) e a [[Lanterna de Zena|Lantèrna]] (de [[Zena]]). Ünna primma idea de tiä sciü ’n färu da ste parti chì a l’ea stèta pruposta da-u Ministru d’i travaggi pübblici Raffaele Mezzanotte, int’u mezu d’i incuntri a-a Càmera d’i Depütè a-i 15 de zenä d’u [[1879]], duv’u se dixeiva che: <blockquote>“''U̇n bèllu nümeru de bastimenti che da Zena i van int’i porti d’u meridiùn d’a França o inte quelli d’a Spaĝn̂a, quand’i rivan vixìn a-u Cävu de Vuè i nu gh’han, spece int’e nötti de fuschìa, u̇n puntu de ricunuscimentu, perchè, mentre u l’è davéi difìççile pe lu̇ätri vedde a-u de là d’u färu de Zena, i nu pöan ancùn scorze quellu d’u Cävu de Meĵe.<br />A navegasiùn inte stu trètu de mä a vegne dunque menu següa e nu sensa perìcculi, cumme testimoĝn̂an i naufraggi che sun capitè int’i anni pasè. L’è pe questu ch’u l’è stètu dumandä de mette ’nsc’ou Cävu u̇n färu, ch’u posse fä capì a-i naveganti ch’i sun vixìn a-a radda de Vuè, duvve puriàn truvä u̇n postu següu pe riparäse, e u servià ascì cumme guidda, s’i duvessan andä a Sann-a''”<br><small>Raffaele Mezzanotte, Ministru d’i travaggi pübblici, 15 de zenä d'u 1879</small><ref>{{Çitta web|url=https://www.ilmondodeifari.it/2024/02/26/il-faro-di-capo-vado-2/|tìtolo=Il Faro di Capo Vado|léngoa=IT|vìxita=2026-07-21}}</ref></blockquote>P’ou färu a vegne pensä ’na speiza de 70 000 lìe da-u mèximu Ministru, cun ’na serie de discusciuìn fète doppu a stu prupóxitu. Inte ünna d’e sedüte ch’i se sun tegnüe doppu u se fà prezente e intensiuìn d’a Cumisciùn fèta aposta, sut’â  nómina de l’unurévule Zanardelli. Tra i numinè u gh’ea l’inzegné Parodi, ch’u sustegniva ciü de tütti l’inpurtansa de l’inpiantu, mentre u gh’ea a magiuransa ch’a l’aveiva vutä pe tiä sciü ’n färu de quärtu ùrdine, ben ciü picìn de quantu u se pensäva a l’inprinçippiu. L’inzegné defèti u spunciäva pe fäghe vegnì u̇n färu ch’u fuise de sugundu o armenu de tèrsu ùrdine. Cunträju a-a vutasiùn d’a magiuransa u l’ea ascì u depütä Boselli, ch’u l’aveiva fètu ’n interventu a prupóxitu a-a Càmera d’i Depütè. Nunustante e ratèlle, u vegne püblicä l’elencu d’i färi da custruì lungu e coste d’u Reĝn̂u, investindu in tüttu u̇n migliùn de lìe de speiza straurdinäja, da spartì int’u perìudu [[1879]]-[[1883]]. Int’a lista, u färu u l’è prezentä cumme de IV ùrdine.<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Atti Parlamentari|url=https://www.google.it/books/edition/Atti_parlamentari/w9A_AAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&dq=faro+di+Capo+Vado&pg=PA6087&printsec=frontcover|ànno=1879|editô=Istituto poligrafico e zecca dello Stato|léngoa=IT|volùmme=279|capìtolo=Sessione 1878-79 - Discussioni - Tornata del 10 maggio 1879}}</ref> Int’u perìudu [[1886]]-[[1887]] u rizülta zà in funçiùn, tantu ch’u cunpäre int’i registri d’e speize d’u Ministeru d’i Travaggi pübblici. U se sà che u custu de l’ilüminasiùn e d’a manutensiùn de tütti i inpianti, a l’épuca sutta a-a [[Provìnsa de Zêna|Pruvincia de Zena]], u l’ea rivä a ciü de 20 000 lìe e u gh’è cunpreizu ascì quellu de Berzezzi.<ref>{{Çitta lìbbro|url=https://www.google.it/books/edition/Raccolta_degli_atti_stampati_per_ordine/Iy4lSEiUh0sC?hl=it&gbpv=1&dq=faro+di+Capo+Vado&pg=RA7-PA95&printsec=frontcover|tìtolo=Raccolta degli atti stampati per ordine della Camera legislatura|data=|volùmme=15|léngoa=IT|outô=AA.VV.|ànno=1886|editô=Camera dei Deputati|çitæ=Rumma|p=95}}</ref> Int’i primmi anni d’a sö ativitè u fanä u figüa inte l’''Elenco dei Fari e Fanali'' d’a Regia Marina, indicä inte l’edisiùn d’u [[1880]] e inte quelle d’i anni a vegnì cumme “''Faro di Capo Vado''”, e u se dixe ch’u l’è missu “ ’nsc’ou runpicollu d’u Cävu da vixìn a l’estremitè d’u Mö d’a Cäva de Berzezzi”.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/Elenco_dei_fari_e_fanali_semafori_e_segn/azJcVTygQVsC?hl=it&gbpv=1&dq=tocco&pg=PA104&printsec=frontcover|ànno=1883|editô=Regio Istituto Idrografico|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=98}}</ref> Int’u perìudu d’a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiäle]], a strutüa a l’ha patìu i danni de ’n ataccu vìa mä inte l’estè d’u [[1940]]. In particuläre a costa tra [[Vuè]] e [[Sann-a]] a l’ea u̇n obietivu inpurtante, p’ou fètu d’u portu, d’e indüstrie e d’i depóxiti ch’u gh’ea.<ref name=":0" /> A quattr’ùe de matìn d’u 14 de züĝn̂u u caciaturpedinée françeize Aigle, ch’u s’ea purtä a 15 miggia da-a costa de [[Berzezzi]], u l’aveiva bunbardä a [[baterìa de Vuè]] e u färu, cu’i sö canuìn da 138/40, sensa che a difeiza italiäna a puresse rispunde.<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Pier Paolo Cervone|tìtolo=Savona in guerra|url=https://www.isrecsavona.it/eventi/2013/libro-savona-in-guerra.pdf|ànno=2013|editô=ISREC Istituto Storico della Resistenza e dell’Età Contemporanea della provincia di Savona|çitæ=[[Sann-a]]|léngoa=IT|p=26|capìtolo=La Seconda Guerra Mondiale}}</ref> Riparä, u l’è stètu turna açeizu a-i 14 de mazzu d’u [[1945]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.arigenova.it/wail/schede_referenze/LI/li-004.pdf|tìtolo=WAIL – LI-004,ITA-017-Vado Ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-07-23}}</ref> Int’i anni u lantèrnìn u l’ha vistu a prezensa de ciü faristi, che se sun avicendè, ün d’i ürtimi a travagiäghe u l’è stètu Felice Tirotto, fina a-i [[Anni 1990|anni ’90]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/savona/2025/09/09/news/guardiano_faro_capo_vado_tirotto-15301255/|tìtolo=Il guardiano del faro di Capo Vado, una vita a contatto con il mare. Il ricordo del figlio Michele Tirotto|outô=Marco Bagatin|dæta=2025-09-09|léngoa=IT|vìxita=2026-07-23}}</ref> == Notte == <references /> == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Architetûe da Ligùria]] bi90ofckd6emuo806yh9h8sby961480 272681 272680 2026-08-01T13:33:01Z Arbenganese 12552 /* Stoja */ +dim 272681 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File:Bergeggi - SS1 - Il Faro - Via Aurelia - panoramio (1).jpg|thumb|U Lantèrnin, vistu da l'Aurelia]] U '''Lantèrnìn''' u l’è u numme ch’u se dà a-u '''Färu o Fanä''' (''Faro di Capo Vado'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), int’a pärte ciü a levante d’u cumüne de [[Berzezzi]], a-i cunfìn cun [[Vuè]]. L’inpiantu de segnalasiùn a distansa u l’è in funçiùn a partì da-u [[1883]] e u se tröva a-i pé d’u Cävu ch’u ghe dà u numme in italiàn. == Descrisiùn == L'inpiantu u l'è cunpostu da 'na ture äta 34 metri custruìa int'i ürtimi anni de l'[[XIX secolo|Öttuçéntu]]. A se mustra cun 'na bäze otagunäle, ch'a se strenze manimàn ch'u se riva 'nsc'â punta, duv'u gh'è u fanä che de nötte u spära a lüxe a 'n'altessa de 43 metri 'nsc'ou livellu du mä, de moddu ch'a se posse vedde ascì da luntàn. A ture a l'è tütta tinta de giancu, cuscì cumme u cazegiätu ch'u gh'è atacä, u̇n tenpu döviä cumme abitasiùn d'u guardiàn. A l'è 'na custrusiùn a tréi cen, cun u̇n mìnimu de decurasiuìn int'a faciäta, spartìa pe lungu int'i tréi livelli da dùe curnixi in rilievu, segundu 'n güstu neuclàŝĉicu, ch'u se vedde ascì int'i cunturni d'i barcuìn. Defèti l'architetüa a se sumeggia a quella d'i ätri färi custruìi da-u Geniu Civile inte quellu perìudu. Insc'â ture u se ghe munta pe vìa de 'na scäa a lümàçça ch'a gh'ha 220 schen de granitu. Da-u balóu ch'u gh'è in çimma u se munta ancùn 'na scaetta e u se riva duv'u gh'è a lüxe d'a lantèrna.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Il Faro di Capo Vado, appunti dell'associazione L'îzua}}</ref> De nötte u fà lüxe travagiandu segundu d'i cicli FL(4), cunscistenti in quattru lanpi de lüxe gianca ch'i se ripeten de cuntinuu. A serie de lanpi a düa 15 segundi e a mesc-cia d'i mumenti de unbra cun d'i mumenti de lüxe. U Lantèrnìn u se çende pe mezu segundu, pe poi smurtäse pe u̇n segundu e mezu, questu pe trè votte de séguitu, poi u̇n ürtimu lanpu u l'è mandä pe mezu segundu, cun doppu u̇n mumentu de scüu ch'u düa ciü d'i ätri (8 segundi e mezu). Da chì u cuntinua u ciclu. I scistêmi de lüxi ch'u munta i sun mudèrni e sun spartìi inte duì mudelli, ognidün pe sö cuntu. U ciü grossu u l'è u̇n módulu '''MAXLED 800 EFF''', ch'u pèrmétte a-a lüxe de vegnì sparä fina a quatorze miggia de distansa (quèxi 26 chilómetri). S'u duvesse capitä di guasti o s'u duvesse satä a curente u ghe n'è u̇n ätru d'emèrgénsa, ch'u l'è u̇n módulu '''MLED-155'''. A lüxe de stu chì a pö ese vista da 7 miggia (ch'i sun 13 chilómetri). L'inpiantu, ancö, u funçiuna cun óttica fissa e u l'è d'u tüttu outumàticu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marina.difesa.it/cosa-facciamo/per-la-difesa-sicurezza/fari/Pagine/1514.aspx|tìtolo=Faro di Vado Ligure - E.F. 1514|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-07-21}}</ref> == Stoja == <gallery mode="packed" heights="170"> Immaggine:Faro di Capo Vado 1939.webp|U Lantèrnìn vistu da punente, int'u 1939, tra e unde Immaggine:Faro di Capo Vado 1940.webp|U fanä tintu a bande, cartulina d'u 1940 </gallery> Vèrsu a fin de l’[[XIX secolo|Öttuçéntu]] u se sentiva u bezöĝn̂u de ’n färu ch’u puresse ilüminä u camìn a-e nävi ch’i pasävan intu trètu de mä a punente de [[Zena]], seguendu e rutte vèrsu a [[Fransa|França]] e a [[Spagna|Spaĝn̂a]], ch’u puresse funçiunä cumme segnalasiùn, scicumme ch’u gh’ea ’na grossa distansa da cruvì fra u [[Còvu de Mée|Cävu de Meĵe]] (d’[[Andôa|Andöa]]) e a [[Lanterna de Zena|Lantèrna]] (de [[Zena]]). Ünna primma idea de tiä sciü ’n färu da ste parti chì a l’ea stèta pruposta da-u Ministru d’i travaggi pübblici Raffaele Mezzanotte, int’u mezu d’i incuntri a-a Càmera d’i Depütè a-i 15 de zenä d’u [[1879]], duv’u se dixeiva che: <blockquote>“''U̇n bèllu nümeru de bastimenti che da Zena i van int’i porti d’u meridiùn d’a França o inte quelli d’a Spaĝn̂a, quand’i rivan vixìn a-u Cävu de Vuè i nu gh’han, spece int’e nötti de fuschìa, u̇n puntu de ricunuscimentu, perchè, mentre u l’è davéi difìççile pe lu̇ätri vedde a-u de là d’u färu de Zena, i nu pöan ancùn scorze quellu d’u Cävu de Meĵe.<br />A navegasiùn inte stu trètu de mä a vegne dunque menu següa e nu sensa perìcculi, cumme testimoĝn̂an i naufraggi che sun capitè int’i anni pasè. L’è pe questu ch’u l’è stètu dumandä de mette ’nsc’ou Cävu u̇n färu, ch’u posse fä capì a-i naveganti ch’i sun vixìn a-a radda de Vuè, duvve puriàn truvä u̇n postu següu pe riparäse, e u servià ascì cumme guidda, s’i duvessan andä a Sann-a''”<br><small>Raffaele Mezzanotte, Ministru d’i travaggi pübblici, 15 de zenä d'u 1879</small><ref>{{Çitta web|url=https://www.ilmondodeifari.it/2024/02/26/il-faro-di-capo-vado-2/|tìtolo=Il Faro di Capo Vado|léngoa=IT|vìxita=2026-07-21}}</ref></blockquote>P’ou färu a vegne pensä ’na speiza de 70 000 lìe da-u mèximu Ministru, cun ’na serie de discusciuìn fète doppu a stu prupóxitu. Inte ünna d’e sedüte ch’i se sun tegnüe doppu u se fà prezente e intensiuìn d’a Cumisciùn fèta aposta, sut’â  nómina de l’unurévule Zanardelli. Tra i numinè u gh’ea l’inzegné Parodi, ch’u sustegniva ciü de tütti l’inpurtansa de l’inpiantu, mentre u gh’ea a magiuransa ch’a l’aveiva vutä pe tiä sciü ’n färu de quärtu ùrdine, ben ciü picìn de quantu u se pensäva a l’inprinçippiu. L’inzegné defèti u spunciäva pe fäghe vegnì u̇n färu ch’u fuise de sugundu o armenu de tèrsu ùrdine. Cunträju a-a vutasiùn d’a magiuransa u l’ea ascì u depütä Boselli, ch’u l’aveiva fètu ’n interventu a prupóxitu a-a Càmera d’i Depütè. Nunustante e ratèlle, u vegne püblicä l’elencu d’i färi da custruì lungu e coste d’u Reĝn̂u, investindu in tüttu u̇n migliùn de lìe de speiza straurdinäja, da spartì int’u perìudu [[1879]]-[[1883]]. Int’a lista, u färu u l’è prezentä cumme de IV ùrdine.<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Atti Parlamentari|url=https://www.google.it/books/edition/Atti_parlamentari/w9A_AAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&dq=faro+di+Capo+Vado&pg=PA6087&printsec=frontcover|ànno=1879|editô=Istituto poligrafico e zecca dello Stato|léngoa=IT|volùmme=279|capìtolo=Sessione 1878-79 - Discussioni - Tornata del 10 maggio 1879}}</ref> Int’u perìudu [[1886]]-[[1887]] u rizülta zà in funçiùn, tantu ch’u cunpäre int’i registri d’e speize d’u Ministeru d’i Travaggi pübblici. U se sà che u custu de l’ilüminasiùn e d’a manutensiùn de tütti i inpianti, a l’épuca sutta a-a [[Provìnsa de Zêna|Pruvincia de Zena]], u l’ea rivä a ciü de 20 000 lìe e u gh’è cunpreizu ascì quellu de Berzezzi.<ref>{{Çitta lìbbro|url=https://www.google.it/books/edition/Raccolta_degli_atti_stampati_per_ordine/Iy4lSEiUh0sC?hl=it&gbpv=1&dq=faro+di+Capo+Vado&pg=RA7-PA95&printsec=frontcover|tìtolo=Raccolta degli atti stampati per ordine della Camera legislatura|data=|volùmme=15|léngoa=IT|outô=AA.VV.|ànno=1886|editô=Camera dei Deputati|çitæ=Rumma|p=95}}</ref> Int’i primmi anni d’a sö ativitè u fanä u figüa inte l’''Elenco dei Fari e Fanali'' d’a Regia Marina, indicä inte l’edisiùn d’u [[1880]] e inte quelle d’i anni a vegnì cumme “''Faro di Capo Vado''”, e u se dixe ch’u l’è missu “ ’nsc’ou runpicollu d’u Cävu da vixìn a l’estremitè d’u Mö d’a Cäva de Berzezzi”.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/Elenco_dei_fari_e_fanali_semafori_e_segn/azJcVTygQVsC?hl=it&gbpv=1&dq=tocco&pg=PA104&printsec=frontcover|ànno=1883|editô=Regio Istituto Idrografico|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=98}}</ref> Int’u perìudu d’a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiäle]], a strutüa a l’ha patìu i danni de ’n ataccu vìa mä inte l’estè d’u [[1940]]. In particuläre a costa tra [[Vuè]] e [[Sann-a]] a l’ea u̇n obietivu inpurtante, p’ou fètu d’u portu, d’e indüstrie e d’i depóxiti ch’u gh’ea.<ref name=":0" /> A quattr’ùe de matìn d’u 14 de züĝn̂u u caciaturpedinée françeize Aigle, ch’u s’ea purtä a 15 miggia da-a costa de [[Berzezzi]], u l’aveiva bunbardä a [[baterìa de Vuè]] e u färu, cu’i sö canuìn da 138/40, sensa che a difeiza italiäna a puresse rispunde.<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Pier Paolo Cervone|tìtolo=Savona in guerra|url=https://www.isrecsavona.it/eventi/2013/libro-savona-in-guerra.pdf|ànno=2013|editô=ISREC Istituto Storico della Resistenza e dell’Età Contemporanea della provincia di Savona|çitæ=[[Sann-a]]|léngoa=IT|p=26|capìtolo=La Seconda Guerra Mondiale}}</ref> Riparä, u l’è stètu turna açeizu a-i 14 de mazzu d’u [[1945]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.arigenova.it/wail/schede_referenze/LI/li-004.pdf|tìtolo=WAIL – LI-004,ITA-017-Vado Ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-07-23}}</ref> Int’i anni u lantèrnìn u l’ha vistu a prezensa de ciü faristi, che se sun avicendè, ün d’i ürtimi a travagiäghe u l’è stètu Felice Tirotto, fina a-i [[Anni 1990|anni ’90]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/savona/2025/09/09/news/guardiano_faro_capo_vado_tirotto-15301255/|tìtolo=Il guardiano del faro di Capo Vado, una vita a contatto con il mare. Il ricordo del figlio Michele Tirotto|outô=Marco Bagatin|dæta=2025-09-09|léngoa=IT|vìxita=2026-07-23}}</ref> == Notte == <references /> == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Architetûe da Ligùria]] dy56ltqoey664cg2u8l0kojv37qenkp 272682 272681 2026-08-01T13:33:59Z Arbenganese 12552 /* Descrisiùn */ +img 272682 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} [[File:Bergeggi - SS1 - Il Faro - Via Aurelia - panoramio (1).jpg|thumb|U Lantèrnin, vistu da l'Aurelia]] U '''Lantèrnìn''' u l’è u numme ch’u se dà a-u '''Färu o Fanä''' (''Faro di Capo Vado'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), int’a pärte ciü a levante d’u cumüne de [[Berzezzi]], a-i cunfìn cun [[Vuè]]. L’inpiantu de segnalasiùn a distansa u l’è in funçiùn a partì da-u [[1883]] e u se tröva a-i pé d’u Cävu ch’u ghe dà u numme in italiàn. == Descrisiùn == L'inpiantu u l'è cunpostu da 'na ture äta 34 metri custruìa int'i ürtimi anni de l'[[XIX secolo|Öttuçéntu]]. A se mustra cun 'na bäze otagunäle, ch'a se strenze manimàn ch'u se riva 'nsc'â punta, duv'u gh'è u fanä che de nötte u spära a lüxe a 'n'altessa de 43 metri 'nsc'ou livellu du mä, de moddu ch'a se posse vedde ascì da luntàn. A ture a l'è tütta tinta de giancu, cuscì cumme u cazegiätu ch'u gh'è atacä, u̇n tenpu döviä cumme abitasiùn d'u guardiàn. A l'è 'na custrusiùn a tréi cen, cun u̇n mìnimu de decurasiuìn int'a faciäta, spartìa pe lungu int'i tréi livelli da dùe curnixi in rilievu, segundu 'n güstu neuclàŝĉicu, ch'u se vedde ascì int'i cunturni d'i barcuìn. Defèti l'architetüa a se sumeggia a quella d'i ätri färi custruìi da-u Geniu Civile inte quellu perìudu. Insc'â ture u se ghe munta pe vìa de 'na scäa a lümàçça ch'a gh'ha 220 schen de granitu. Da-u balóu ch'u gh'è in çimma u se munta ancùn 'na scaetta e u se riva duv'u gh'è a lüxe d'a lantèrna.<ref>{{Çitta publicaçión|tìtolo=Il Faro di Capo Vado, appunti dell'associazione L'îzua}}</ref> [[File:Faro di Capo Vado 1922.webp|thumb|U färu vistu da levante, 1922]] De nötte u fà lüxe travagiandu segundu d'i cicli FL(4), cunscistenti in quattru lanpi de lüxe gianca ch'i se ripeten de cuntinuu. A serie de lanpi a düa 15 segundi e a mesc-cia d'i mumenti de unbra cun d'i mumenti de lüxe. U Lantèrnìn u se çende pe mezu segundu, pe poi smurtäse pe u̇n segundu e mezu, questu pe trè votte de séguitu, poi u̇n ürtimu lanpu u l'è mandä pe mezu segundu, cun doppu u̇n mumentu de scüu ch'u düa ciü d'i ätri (8 segundi e mezu). Da chì u cuntinua u ciclu. I scistêmi de lüxi ch'u munta i sun mudèrni e sun spartìi inte duì mudelli, ognidün pe sö cuntu. U ciü grossu u l'è u̇n módulu '''MAXLED 800 EFF''', ch'u pèrmétte a-a lüxe de vegnì sparä fina a quatorze miggia de distansa (quèxi 26 chilómetri). S'u duvesse capitä di guasti o s'u duvesse satä a curente u ghe n'è u̇n ätru d'emèrgénsa, ch'u l'è u̇n módulu '''MLED-155'''. A lüxe de stu chì a pö ese vista da 7 miggia (ch'i sun 13 chilómetri). L'inpiantu, ancö, u funçiuna cun óttica fissa e u l'è d'u tüttu outumàticu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marina.difesa.it/cosa-facciamo/per-la-difesa-sicurezza/fari/Pagine/1514.aspx|tìtolo=Faro di Vado Ligure - E.F. 1514|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-07-21}}</ref> == Stoja == <gallery mode="packed" heights="170"> Immaggine:Faro di Capo Vado 1939.webp|U Lantèrnìn vistu da punente, int'u 1939, tra e unde Immaggine:Faro di Capo Vado 1940.webp|U fanä tintu a bande, cartulina d'u 1940 </gallery> Vèrsu a fin de l’[[XIX secolo|Öttuçéntu]] u se sentiva u bezöĝn̂u de ’n färu ch’u puresse ilüminä u camìn a-e nävi ch’i pasävan intu trètu de mä a punente de [[Zena]], seguendu e rutte vèrsu a [[Fransa|França]] e a [[Spagna|Spaĝn̂a]], ch’u puresse funçiunä cumme segnalasiùn, scicumme ch’u gh’ea ’na grossa distansa da cruvì fra u [[Còvu de Mée|Cävu de Meĵe]] (d’[[Andôa|Andöa]]) e a [[Lanterna de Zena|Lantèrna]] (de [[Zena]]). Ünna primma idea de tiä sciü ’n färu da ste parti chì a l’ea stèta pruposta da-u Ministru d’i travaggi pübblici Raffaele Mezzanotte, int’u mezu d’i incuntri a-a Càmera d’i Depütè a-i 15 de zenä d’u [[1879]], duv’u se dixeiva che: <blockquote>“''U̇n bèllu nümeru de bastimenti che da Zena i van int’i porti d’u meridiùn d’a França o inte quelli d’a Spaĝn̂a, quand’i rivan vixìn a-u Cävu de Vuè i nu gh’han, spece int’e nötti de fuschìa, u̇n puntu de ricunuscimentu, perchè, mentre u l’è davéi difìççile pe lu̇ätri vedde a-u de là d’u färu de Zena, i nu pöan ancùn scorze quellu d’u Cävu de Meĵe.<br />A navegasiùn inte stu trètu de mä a vegne dunque menu següa e nu sensa perìcculi, cumme testimoĝn̂an i naufraggi che sun capitè int’i anni pasè. L’è pe questu ch’u l’è stètu dumandä de mette ’nsc’ou Cävu u̇n färu, ch’u posse fä capì a-i naveganti ch’i sun vixìn a-a radda de Vuè, duvve puriàn truvä u̇n postu següu pe riparäse, e u servià ascì cumme guidda, s’i duvessan andä a Sann-a''”<br><small>Raffaele Mezzanotte, Ministru d’i travaggi pübblici, 15 de zenä d'u 1879</small><ref>{{Çitta web|url=https://www.ilmondodeifari.it/2024/02/26/il-faro-di-capo-vado-2/|tìtolo=Il Faro di Capo Vado|léngoa=IT|vìxita=2026-07-21}}</ref></blockquote>P’ou färu a vegne pensä ’na speiza de 70 000 lìe da-u mèximu Ministru, cun ’na serie de discusciuìn fète doppu a stu prupóxitu. Inte ünna d’e sedüte ch’i se sun tegnüe doppu u se fà prezente e intensiuìn d’a Cumisciùn fèta aposta, sut’â  nómina de l’unurévule Zanardelli. Tra i numinè u gh’ea l’inzegné Parodi, ch’u sustegniva ciü de tütti l’inpurtansa de l’inpiantu, mentre u gh’ea a magiuransa ch’a l’aveiva vutä pe tiä sciü ’n färu de quärtu ùrdine, ben ciü picìn de quantu u se pensäva a l’inprinçippiu. L’inzegné defèti u spunciäva pe fäghe vegnì u̇n färu ch’u fuise de sugundu o armenu de tèrsu ùrdine. Cunträju a-a vutasiùn d’a magiuransa u l’ea ascì u depütä Boselli, ch’u l’aveiva fètu ’n interventu a prupóxitu a-a Càmera d’i Depütè. Nunustante e ratèlle, u vegne püblicä l’elencu d’i färi da custruì lungu e coste d’u Reĝn̂u, investindu in tüttu u̇n migliùn de lìe de speiza straurdinäja, da spartì int’u perìudu [[1879]]-[[1883]]. Int’a lista, u färu u l’è prezentä cumme de IV ùrdine.<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Atti Parlamentari|url=https://www.google.it/books/edition/Atti_parlamentari/w9A_AAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&dq=faro+di+Capo+Vado&pg=PA6087&printsec=frontcover|ànno=1879|editô=Istituto poligrafico e zecca dello Stato|léngoa=IT|volùmme=279|capìtolo=Sessione 1878-79 - Discussioni - Tornata del 10 maggio 1879}}</ref> Int’u perìudu [[1886]]-[[1887]] u rizülta zà in funçiùn, tantu ch’u cunpäre int’i registri d’e speize d’u Ministeru d’i Travaggi pübblici. U se sà che u custu de l’ilüminasiùn e d’a manutensiùn de tütti i inpianti, a l’épuca sutta a-a [[Provìnsa de Zêna|Pruvincia de Zena]], u l’ea rivä a ciü de 20 000 lìe e u gh’è cunpreizu ascì quellu de Berzezzi.<ref>{{Çitta lìbbro|url=https://www.google.it/books/edition/Raccolta_degli_atti_stampati_per_ordine/Iy4lSEiUh0sC?hl=it&gbpv=1&dq=faro+di+Capo+Vado&pg=RA7-PA95&printsec=frontcover|tìtolo=Raccolta degli atti stampati per ordine della Camera legislatura|data=|volùmme=15|léngoa=IT|outô=AA.VV.|ànno=1886|editô=Camera dei Deputati|çitæ=Rumma|p=95}}</ref> Int’i primmi anni d’a sö ativitè u fanä u figüa inte l’''Elenco dei Fari e Fanali'' d’a Regia Marina, indicä inte l’edisiùn d’u [[1880]] e inte quelle d’i anni a vegnì cumme “''Faro di Capo Vado''”, e u se dixe ch’u l’è missu “ ’nsc’ou runpicollu d’u Cävu da vixìn a l’estremitè d’u Mö d’a Cäva de Berzezzi”.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Elenco dei fari e fanali, semafori e segnali marittimi esistenti sulle coste del Mare Mediterraneo, Mar Nero, Mar d'Azof, Mar Rosso, Golfo d'Aden e Benadir|url=https://www.google.it/books/edition/Elenco_dei_fari_e_fanali_semafori_e_segn/azJcVTygQVsC?hl=it&gbpv=1&dq=tocco&pg=PA104&printsec=frontcover|ànno=1883|editô=Regio Istituto Idrografico|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=98}}</ref> Int’u perìudu d’a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiäle]], a strutüa a l’ha patìu i danni de ’n ataccu vìa mä inte l’estè d’u [[1940]]. In particuläre a costa tra [[Vuè]] e [[Sann-a]] a l’ea u̇n obietivu inpurtante, p’ou fètu d’u portu, d’e indüstrie e d’i depóxiti ch’u gh’ea.<ref name=":0" /> A quattr’ùe de matìn d’u 14 de züĝn̂u u caciaturpedinée françeize Aigle, ch’u s’ea purtä a 15 miggia da-a costa de [[Berzezzi]], u l’aveiva bunbardä a [[baterìa de Vuè]] e u färu, cu’i sö canuìn da 138/40, sensa che a difeiza italiäna a puresse rispunde.<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Pier Paolo Cervone|tìtolo=Savona in guerra|url=https://www.isrecsavona.it/eventi/2013/libro-savona-in-guerra.pdf|ànno=2013|editô=ISREC Istituto Storico della Resistenza e dell’Età Contemporanea della provincia di Savona|çitæ=[[Sann-a]]|léngoa=IT|p=26|capìtolo=La Seconda Guerra Mondiale}}</ref> Riparä, u l’è stètu turna açeizu a-i 14 de mazzu d’u [[1945]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.arigenova.it/wail/schede_referenze/LI/li-004.pdf|tìtolo=WAIL – LI-004,ITA-017-Vado Ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-07-23}}</ref> Int’i anni u lantèrnìn u l’ha vistu a prezensa de ciü faristi, che se sun avicendè, ün d’i ürtimi a travagiäghe u l’è stètu Felice Tirotto, fina a-i [[Anni 1990|anni ’90]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/savona/2025/09/09/news/guardiano_faro_capo_vado_tirotto-15301255/|tìtolo=Il guardiano del faro di Capo Vado, una vita a contatto con il mare. Il ricordo del figlio Michele Tirotto|outô=Marco Bagatin|dæta=2025-09-09|léngoa=IT|vìxita=2026-07-23}}</ref> == Notte == <references /> == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Architetûe da Ligùria]] tlqf09twgo7v9z1hzdsf9m16os5vtlj Càmoa di dénti 0 33079 272650 2026-08-01T12:06:35Z Michæ.152 13747 Vôxe conligâ a "Moutîa" 272650 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} A '''càmoa di dénti''' ò '''càrie''' (da-o latìn caries "coroxón, marsùmme") a l'é 'na [[moutîa]] de degeneraçión di tesciûi dûi do [[dénte]] (smâto, dentìnn-a, ciuménto) caxonâ da-i [[Bacteria|batérri]], ch'a coménsa da-a superfìçie de l'òrgano e a va avànti into profóndo, scìn a tocâ a pórpa do dénte co-ìn proçèsso d’[[insciamaçión]]. A provocâla l'é i comùn microrganîximi che s’atrêuvan inta [[bócca]], sorviatùtto quélli atacæ a-o dénte in fórma de ciàstra batérica, che se no vêgnan tegnûi sótta contròllo co-e comùn pràtiche de [[Igiene orale|netîxe da bócca]], ò into câxo de 'na magàgna de [[Scistêma immunitâio|deféize inmunitâie]], ariêscian a desfâ a matrîxe minerâle e òrgànica do dénte, cosci da prodûe de lexioìn crêuze. [[File: Dental Caries Cavity 2.JPG|thumb|Dénte guastòu da 'na càrie|centro]] O scìntomo prinçipâ o l'é o dô, ch'o se prezénta quànde o proçèsso o l’é chinòu zu scìn a tocâ a dentìnn-a e-o tesciûo da pórpa. O trataménto o conscìste into lêva de mêzo o tesciûo infètto e cangiâlo co-ìn materiâle da restourâ bioconpatìbile ('na vòtta se dêuviâva sorviatùtto l'[[Amalgama dentaria|amàlgama d'argénto]], ancheu se preferìsce e rêxine conpòxite). Inti câxi dónde a pórpa a l'é stæta interesâ, tùtto o tesciûo o vêgne levòu e o vêgne cangiòu co-ìn materiâle endodòntico. == Difuxón == A càrie a se prezénta ciù de spésso inte persónn-e de fàsce ciù bàsse da scâ soçioeconòmica rispètto a-e fàsce ciù èrte, in caxón da mancànsa d'istruçión in sciâ cûa di dénti e da dificoltæ a riçéive de cûe profescionæ, che pêuan êse bén bén câe. == Caxoìn == [[File:Dental caries etiology diagram.png|thumb|Reprezentaçión a diagràmma da teorîa açidogénica in scê caxoìn da càmoa di dénti. Quàttro fatoî, ö sæ ‘n seu de sùcai adatòu (1), di microrganîximi inta ciàstra batérica (2), ‘na fàccia do dénte despòsta (3) e-o ténpo (4) dêvan êse prezénti insémme pe caxonâ a càrie. A saîva (6) e-o flöro (7) són di fatoî modificànti]] E càmoe di dénti són caxonæ da quàttro fatoî prinçipæ, ö sæ a prezénsa de ‘n seu de sùcai, i [[Bacteria|batérri]] ligæ a-e càrie, ‘na fàccia do dénte despòsta e-o ténpo. Defæti o mangiâ o s'atàcca a-o dénte e, co-a [[fermentaçión]], i batérri che constitoìscian a ciàstra batérica coménsan a prodûe di àçidi. A ògni mòddo, sti quàttro fatoî no són de lóngo bastànti pe caxonâ a moutîa e gh'é de bezéugno de ‘n anbiénte a l'asósto pe promêuve o svilùppo do ''biofilm'' a-a bâze da càrie. Persónn-e despæge pêuan êse corpîe in mòddo despægio in sciâ bâze da fórma di dénti, a-i àndi de [[Igiene orale|netîxe da bócca]] e a-a capaçitæ de [[tanpón]] da saîva. A ciàstra batérica, ö sæ o seu de porcàia di dénti tachìgno e straluxénte, a l'é 'n ''biofilm'' formòu da batérri e remazùggi de mangiâ, ch'o rèsta in scî dénti e o mêuia. Quànde sto seu mòrbido o no vêgne levòu de mêzo, co-o ténpo o vêgne dûo con sciorbî i sæ minerâli inta saîva e o fórma o tàrtaro. Quànde gh'é di [[Sùcou|sùcai]] che pêuan fermentâ, cómme o sacaröxio, o frutöxio e-o glucöxio, dötréi batérri into ''biofilm'' prodûan di àçidi, in prìmmo lêugo àçido làtico. O batério ciù comùn ligòu a-e càrie di dénti o l'é o ''Streptococcus mutans'', insémme a-o ''Streptococcus sobrinus'' e âtri do génere ''Lactobacillus''. [[File:Streptococcus mutans 01.jpg|thumb|O Streptococcus mutans|centro]] == Svilùppo == == Diàgnoxi == == Cûa == == Prògnoxi == == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Mëxinn-a]] 3jgxoxt8thbq0680sdbjputf6dohu3i 272683 272650 2026-08-01T14:02:06Z Michæ.152 13747 272683 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} A '''càmoa di dénti''' ò '''càrie''' (da-o latìn caries "coroxón, marsùmme") a l'é 'na [[moutîa]] de degeneraçión di tesciûi dûi do [[dénte]] (smâto, dentìnn-a, ciuménto) caxonâ da-i [[Bacteria|batérri]], ch'a coménsa da-a superfìçie de l'òrgano e a va avànti into profóndo, scìn a tocâ a pórpa do dénte co-ìn proçèsso d’[[insciamaçión]]. A provocâla l'é i comùn microrganîximi che s’atrêuvan inta [[bócca]], sorviatùtto quélli atacæ a-o dénte in fórma de ciàstra batérica, che se no vêgnan tegnûi sótta contròllo co-e comùn pràtiche de [[Igiene orale|netîxe da bócca]], ò into câxo de 'na magàgna de [[Scistêma immunitâio|deféize inmunitâie]], ariêscian a desfâ a matrîxe minerâle e òrgànica do dénte, cosci da prodûe de lexioìn crêuze. [[File: Dental Caries Cavity 2.JPG|thumb|Dénte guastòu da 'na càrie|centro]] O scìntomo prinçipâ o l'é o dô, ch'o se prezénta quànde o proçèsso o l’é chinòu zu scìn a tocâ a dentìnn-a e-o tesciûo da pórpa. O trataménto o conscìste into lêva de mêzo o tesciûo infètto e cangiâlo co-ìn materiâle da restourâ bioconpatìbile ('na vòtta se dêuviâva sorviatùtto l'[[Amalgama dentaria|amàlgama d'argénto]], ancheu se preferìsce e rêxine conpòxite). Inti câxi dónde a pórpa a l'é stæta interesâ, tùtto o tesciûo o vêgne levòu e o vêgne cangiòu co-ìn materiâle endodòntico. == Difuxón == [[File:Dental caries world map - DALY - WHO2004.svg|thumb|upright=1.3|alt=Color coded map displaying caries experience throughout the world.|Atéiza de vìtta corezûa pe dizabilitæ (DALY) pi-â càrie ògni 100.000 abitànti do 2004: {{legend|#b3b3b3|No data}} {{legend|#ffff65|<50}} {{legend|#fff200|50–60}} {{legend|#ffdc00|60–70}} {{legend|#ffc600|70–80}} {{legend|#ffb000|80–90}} {{legend|#ff9a00|90–100}} {{legend|#ff8400|100–115}} {{legend|#ff6e00|115–130}} {{legend|#ff5800|130–138}} {{legend|#ff4200|138–140}} {{legend|#ff2c00|140–142}} {{legend|#cb0000|>142}} ]] Inte tùtto o móndo, 3,6 miliàrdi de persónn-e gh'àn de càrie inti seu dénti permanénti, in càngio, inti dénti da læte, corpìscian 620 mioìn de figeu, ö sæ o 9% da popolaçión. A moutîa a l'é ciù comùn inti pàixi de l'[[América Latìnn-a]], do [[Levànte]], de l’[[Asia|Àzia]] meridionâle e-a l'é mêno prevalénte in [[Cinn-a|Cìnn-a]]. Segóndo ‘n rappòrto pubricòu da l’öfìçio ouropêo de l’[[Òrganizaçión Mondiâle da Sanitæ]], l’[[Italia|Itàlia]] a se pónn-e inta média ouropêa pi-â salûte da bócca e inta penîzoa o 36.1% da popolaçión a sofriéiva de càrie. A Soçietæ Italiànn-a de Odontoiatrîa Infantîle (SIOI) a l'à reportòu che gh'é de diferénse scignificatîve de sti problêmi inte vàrie zöne giogràfiche de l'Itàlia. Defæti, o nùmeo de dénti camoæ o pâ êse ligòu a-o contèsto soçioeconòmico di figeu: a SIOI a l'à mìsso in lûxe cómme into Meridión gh'é ‘na prevalénsa ciù èrta de càrie da dentìnn-a e ‘na minô prevalènsa de dénti tapæ. === Fatoî de réizego e prevençión === I fatoî de réizego conpréndan e condiçioìn che caxónn-an a mancànsa de saîva, cómme o [[Diabete Mellìo|diabête]], a scìndrome de Sjögren e l'ûzo de dotræ mêxìnn-e (antistamìnichi e antideprescîvi). E càmoe di dénti són ligæ ascì a-a povertæ, a-a scàrsa [[Igiene orale|netîxe da bócca]] e a l'aretiâse de zenzîe. A càrie a se prezénta ciù de spésso inte persónn-e de fàsce ciù bàsse da scâ soçioeconòmica rispètto a-e fàsce ciù èrte, in caxón da mancànsa d'istruçión in sciâ cûa di dénti e da dificoltæ a riçéive de cûe profescionæ, che pêuan êse bén bén câe. A prevençión de càmoe di dénti a conprénde 'na regolâre netîxe di dénti, ‘na diêta pövia de sùcai e l'ûzo de prodûti che contêgnan do [[Fluö|flöro]]. S'arecomànda de spasâ i dénti a-o mànco doæ vòtte a-o dì e de pasâ o fî interdentàle tra-i dénti ‘na vòtta a-o dì. O flöro o peu êse asónto da l'ægoa, da-o sâ, da-o dentifrìccio e da âtre fónti. == Caxoìn == [[File:Dental caries etiology diagram.png|thumb|Reprezentaçión a diagràmma da teorîa açidogénica in scê caxoìn da càmoa di dénti. Quàttro fatoî, ö sæ ‘n seu de sùcai adatòu (1), di microrganîximi inta ciàstra batérica (2), ‘na fàccia do dénte despòsta (3) e-o ténpo (4) dêvan êse prezénti insémme pe caxonâ a càrie. A saîva (6) e-o flöro (7) són di fatoî modificànti]] E càmoe di dénti són caxonæ da quàttro fatoî prinçipæ, ö sæ a prezénsa de ‘n seu de sùcai, i [[Bacteria|batérri]] ligæ a-e càrie, ‘na fàccia do dénte despòsta e-o ténpo. Defæti o mangiâ o s'atàcca a-o dénte e, co-a [[fermentaçión]], i batérri che constitoìscian a ciàstra batérica coménsan a prodûe di àçidi. A ògni mòddo, sti quàttro fatoî no són de lóngo bastànti pe caxonâ a moutîa e gh'é de bezéugno de ‘n anbiénte a l'asósto pe promêuve o svilùppo do ''biofilm'' a-a bâze da càrie. Persónn-e despæge pêuan êse corpîe in mòddo despægio in sciâ bâze da fórma di dénti, a-i àndi de [[Igiene orale|netîxe da bócca]] e a-a capaçitæ de [[tanpón]] da saîva. A ciàstra batérica, ö sæ o seu de porcàia di dénti tachìgno e straluxénte, a l'é 'n ''biofilm'' formòu da batérri e remazùggi de mangiâ, ch'o rèsta in scî dénti e o mêuia. Quànde sto seu mòrbido o no vêgne levòu de mêzo, co-o ténpo o vêgne dûo con sciorbî i sæ minerâli inta saîva e o fórma o tàrtaro. Quànde gh'é di [[Sùcou|sùcai]] che pêuan fermentâ, cómme o sacaröxio, o frutöxio e-o glucöxio, dötréi batérri into ''biofilm'' prodûan di àçidi, in prìmmo lêugo àçido làtico. O batério ciù comùn ligòu a-e càrie di dénti o l'é o ''Streptococcus mutans'', insémme a-o ''Streptococcus sobrinus'' e âtri do génere ''Lactobacillus''. In particolâ o ''S. mutans'' o l'é bón a atacâse a-o ''biofilm'' do dénte con trasformâ o sacaröxio inte ‘na sostànsa tachìgna ciamâ destràn. [[File:Streptococcus mutans 01.jpg|thumb|O ''Streptococcus mutans'', o prinçipâ batério ch'o caxónn-a e càrie|centro]] == Svilùppo == == Diàgnoxi == == Cûa == == Prògnoxi == == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Mëxinn-a]] cbiz7g1z82mklg6igmcks7kmoxw26zf Càrie 0 33080 272674 2026-08-01T13:26:57Z Michæ.152 13747 Pàgina de rindirìsso (Càrie > Càmoa di dénti) 272674 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Càmoa di dénti]] knscafssz8aswimcwmbohn2xsdla9qy